-
www.eesc.europa.eu3 1
CESE info — Februarie 2014/2 – Ediţie specială
EDITORIALEDITORIAL
Dragi cititori,„Optimismul câștigă din nou teren.” „Schimbarea
conjuncturii este iminentă.” „Se arată primii muguri ai
redresării.” De la Davos la Dublin, jargonul relansării economice
începe să se facă auzit în reuniunile exper-ţilor. Dar corespunde
oare această percepţie realităţii imediate a cetăţenilor?
Departe de peisajele înzăpezite ale Alpilor Elveţiei, vântul
rece al crizei fi nanciare continuă să sufl e, lovindu-i cel mai
crunt pe cei mai vulnerabili dintre noi. Şomajul în rândul
tinerilor, îndato-rarea cronică, sărăcia în rândul copiilor şi
decalajul între bogaţi şi săraci continuă să crească.
Deși este adevărat că ne apropiem, în sfârşit, de ieşirea din
cea mai gravă criză economică din istoria UE, nu avem totuși voie
să rămânem simpli spectatori: trebuie să punem umărul. În primul
rând trebuie să ne asigurăm că în goana noastră după creştere
economică nu va fi nimeni călcat în picioare şi nu va rămâne nimeni
în urmă. În acelaşi timp trebuie să găsim un mod de a învăţa din
greşelile noastre, pentru a nu le mai repeta vreodată.
Ultimii şapte ani de haos economic şi monetar ne-au oferit mai
multe lecţii despre noi înşine, ca societate, decât ultimii
70 de ani. Am putut constata pe propria noastră piele
riscurile legate de spirala datoriilor, de credite virtuale,
cauzate de egoism şi avi-ditate. Cultura de „cazinou” a lăsat
milioane de persoane, tineri şi vârstnici, fără un loc de muncă,
fără un acoperiş deasupra capului, şi, de mult prea multe ori, fără
speranţă.
Este nevoie de schimbare, şi nu doar de una la nivelul
aparenţelor. Trebuie să învăţăm să ne pese mai mult, nu mai puţin;
trebuie să reaprindem fl acăra solidarităţii, trebuie să lăsăm în
urmă diferenţele culturale şi ale convingerilor noastre şi trebuie
să învăţăm să convieţuim ca cetăţeni ai Europei. Înainte de toate,
trebuie să protejăm şi să promovăm valorile pe care a fost
construită Europa: egalitate, dreptate socială şi echitate pentru
toţi.
Noi, Comitetul Economic și Social European, avem datoria de a
garanta că latura socială merge mână în mână cu latura economică,
spre binele cetăţenilor europeni. Aceasta este misiunea noastră şi
răspunderea pe care ne-o asumăm în efortul nostru de a oferi
consultanţă decidenţilor UE în ceea ce priveşte calea care, din
punctul nostru de vedere, trebuie urmată.
La doar patru luni înainte de alegerile europene, cetăţenii
Europei au şansa istorică de a contribui la o astfel de schimbare
pentru binele tuturor. Noi, cei de la CESE, ne vom asuma această
răspundere.
Jane MORRICEVicepreședinta CESE responsabilă pentru
comunicare
14 martie 2014Thessaloniki, Grecia: Ziua europeană a
consumatorului
18 martie 2014CESE, Bruxelles: Ziua societăţii civile 2014
25 și 26 martie 2014CESE, Bruxelles: sesiunea plenară a CESE
26-28 martie 2014CESE, Bruxelles: Europa ta, părerea ta
2014!
ÎN ACEST NUMĂR
2 CESE – deschizător de drumuri pentru structurarea viitorului
întreprinderilor sociale
3 UE are urgent nevoie de o politică industrială4 Consolidarea
capacităţilor de cooperare internaţională ale
Europei
5 Noi frontiere în „războiul împotriva drogurilor” – necesitatea
unor abordări noi
6 Marianne Muona: rolul CESE este de a conecta oamenii
DATE ÎN AGENDĂ
PE SCURT
Redactori:Béatrice Ouin – reprezentanta membrilor CESE în
Comitetul de redacţie (Grupul „Lucrători”, FR)Maciej Bury (mb)
La realizarea acestui număr au contribuit:Agota Bazsik (ab)
Alejandro Izquierdo Lopez (ail) Dorota Zapatka (dz) Fabiola Giraldo
Restrepo (fgr) Henry Borzi (hb) Laure Limousin (ll)
Silvia M. Aumair (sma)
Coordonare generală: Agata Berdys
Adresa:Comitetul Economic și Social EuropeanJacques Delors
Building, 99 Rue Belliard, B-1040 Bruxelles, BelgiaTel. (+32 2)
546.94.76 Fax (+32 2) 546.97.64Email: [email protected]
Internet: http://www.eesc.europa.eu/
CESE Info se publică de nouă ori pe an, cu ocazia sesiunilor
plenare ale Comitetului.
Versiunile tipărite ale CESE Info, în limbile germană, engleză
și franceză, pot fi obţinute gratuit de la serviciul de presă al
Comitetului Economic și Social European.
CESE Info este, de asemenea, disponibil în format PDF, în 23 de
limbi, pe site-ul internet al Comitetului:
URL: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.eesc-info
CESE Info nu poate fi considerat o înregistrare ofi cială a
lucrărilor CESE, pentru aceasta fi ind necesară consultarea
Jurnalului Ofi cial al Uniunii Europene sau a altor publicaţii ale
Comitetului.
Reproducerea sa este permisă cu condiţia menţionării CESE Info
ca sursă şi a trimiterii unei copii către redacţie.
Tiraj: 12 310 exemplare.
Următoarea ediţie: martie 2014
În decembrie 2013, Comitetul Econo-mic și Social European a fost
prezent la Kiev, pentru a-i întâlni și asculta pe manifestanții din
Piața Maidan. În corturi improvizate sau pe stradă, delegația
con-
dusă de președintele Henri Malosse s-a întreținut cu mai mulți
reprezentanți ai mișcării de protest. Denunțând violențele poliției
din timpul primelor manifestări care au urmat refuzului de a semna
acor-dul cu UE, protestatarii au subliniat senti-mentul acut al
populației de a-i fi fost luat dreptul de a-și alege destinul.
În timp ce parlamentul ucrainean își consolida legislația de
îngrădire a dreptului de a manifesta, CESE a decis să ajute
societatea civilă ucraineană să-și afi rme poziția la Bruxelles. Ca
atare, Rus-lana Lijiciko, fi gură emblematică a
Euro-Maidanului, și Oleksii Honcearuk, unul
INTERVIU DE LA EGAL LA EGAL
Într-o serie de interviuri, dna Béatrice Ouin, membră
franceză a Grupului „Lucrători” din cadrul CESE și reprezentantă a
membrilor în echipa de redactare a buletinului de informare CESE
Info, discută cu alți membri ai Comitetu-lui pentru a afl a care le
sunt prioritățile. Recent, ea s-a întâlnit cu dna Marianne Muona,
mem-bră fi nlandeză a Grupului „Lucrători” și direc-toare afl ată
la sfârșit de mandat a reprezentanței sindicatelor fi nlandeze pe
lângă UE.
CESE Info: Recent, aţi devenit membră a Comitetului Economic și
Social European. Care sunt primele dumneavoastră impresii despre
această instituţie?
Marianne Muona: Mai întâi am fost impresi-onată de numărul mare
de persoane pe care le întâlneam pentru prima dată, dar, din
fericire, am constatat că erau și persoane pe care le cunoșteam
deja. Așadar, vă invit să veniți și să stăm de vorbă – îmi place să
întâlnesc persoane noi. CESE este o rețea de persoane cu adevărat
paneuropeană, și acest lucru mi se pare extrem de interesant.
Și multitudinea de subiecte abordate poate părea covârșitoare,
la început. Am hotărât să încep prin a mă concentra asupra câtorva
teme care mă interesează în mod deosebit. De exem-plu, lucrările
CESE privind politica comercială mi se par pasionante.
Aţi putea prezenta pe scurt organizaţia pe care o reprezentaţi
în cadrul CESE (numărul său de membri, sectorul său, rolul său în
Finlanda etc.)?
Confederația de sindicate pe care o reprezint se numește STTK –
Confederația fi nlandeză a profesioniștilor. Din ea fac parte
17 sindicate, care reprezintă 608 000 de membri.
Membrii săi își desfășoară activitatea în sectoare cum ar fi cel al
îngrijirilor medicale, în calitate de asis-tenţi medicali sau
asistenți medicali auxiliari (nurses și practical nurses, conform
terminolo-giei pe care o utilizează sindicatele de asistenți
medicali), cel al industriei sau cel bancar. Din această
confederație fac parte și mulți angajați
ai statului și ai primăriilor, precum și persoane care lucrează
pentru organizații din sectorul terțiar. În Finlanda, aproximativ
70% din forța de muncă este organizată în sindicate.
STTK joacă un rol important în obținerea de compromisuri în ce
privește ample acorduri tripartite cu confederațiile patronale și
guver-nul fi nlandez. În decursul ultimilor doi ani și jumătate au
fost negociate două acorduri-cadru pentru a defi ni creșterile
salariale, chestiunile fi scale, îmbunătățirile în materie de
securitate socială și alte subiecte.
Sunteţi foarte tânără. Când aţi început să lucraţi pentru un
sindicat, care era motivaţia dumneavoastră și ce activitate aţi
desfășurat înainte?
Am început să lucrez în domeniul sindical în 2010, la Consiliul
sindicatelor nordice (NFS), la Stockholm. Am fost însărcinată cu
coordo-narea Rețelei sindicatelor din regiunea Mării Baltice
(BASTUN). Curând după aceea, STTK m-a angajat în calitate de
consilier internațional responsabil pentru chestiunile legate de
UE, CES și OIM. În aprilie 2012, am fost numită directoare a
biroului din Bruxelles al sindica-telor fi nlandeze (FinUnions) din
partea STTK. Mandatul meu se încheie în ianuarie 2014 și îmi
voi relua postul de consilier internațional în cadrul STTK. ●
din purtătorii de cuvânt ai mișcării, au fost invitații sesiunii
plenare din 21 ianu-arie.
„Europa nu poate să închidă ochii la ceea ce se petrece la
granițele sale, în Ucraina, trebuind să aibă curajul să-și exprime
cu putere poziția”, a declarat Henri Malosse. „Societatea civilă
euro-peană poate determina evoluția poziției UE în acest sens”. În
spiritul acestor cuvinte, cei 353 de membri ai CESE au adoptat
o rezoluție în care CESE și-a exprimat sprijinul ofi cial pentru
socie-tatea civilă ucraineană. (ll) ●
Marianne Muona: rolul CESE este de a conecta oamenii
“Este nevoie de schimbare, şi nu doar de una la nivelul
aparenţelor. Trebuie să învăţăm să ne pese mai mult, nu mai puţin;
trebuie să reaprindem flacăra solidarităţii, trebuie să lăsăm în
urmă diferenţele culturale şi ale convingerilor noastre şi trebuie
să învăţăm să convieţuim ca cetăţeni ai Europei.”
Europa trebuie să acţioneze, afi rmă RuslanaRuslana Lijiciko,
figură marcantă a protestelor din piața centrală din Kiev,
cântăreață și câștigătoare a ediției din 2004 a concursului
Eurovision, împre-ună cu Oleksii Honcearuk, purtător de cuvânt al
mișcării, au fost invitați la sesiu-nea plenară a CESE din
21 ianuarie. Deși parlamentul ucrainean a restricționat în
ultimele zile dreptul de a manifesta, CESE sprijină cu mai multă
fermitate societatea civilă din Ucraina.
CESE Info: Cum v-aţi hotărât să vă implicaţi în promovarea
participării democratice active a cetăţenilor?
Ruslana Lijiciko: Sunt de multă vreme o susținătoare pătimașă a
integrării Ucrai-nei în comunitatea europeană și euro-atlantică și
a aderării totale a țării noastre la principiile democrației și ale
implicării depline a societății civile. Pentru mine a fost absolut
fi resc să sprijin activ și să par-ticip la mișcările de protest
EuroMaidan.
Ce așteptaţi din partea Europei în această situaţie?
Ce lucruri utile a făcut deja Europa?
Mă aștept ca Europa să își asume un rol mai dinamic, să facă
pași mai concreți în ajutarea poporului ucrainean și nu să se
limiteze la a oferi un sprijin verbal sau diplomatic. Cred că un
important pas înainte a fost faptul că Europa a înce-put să
înțeleagă mai bine adevărata față a multor guvernanți ucraineni
actuali, corupți și nelegiuiți, precum și ostilitatea Rusiei și
atitudinea fl agrantă a acesteia de hărțuire a Ucrainei.
Ce ar trebui să facă Europa pentru promovarea și consolidarea
societăţii civile ucrainene, pentru a-i încuraja pe cetăţeni să se
implice și să se simtă responsabili, pentru promovarea incluziunii
tuturor cetăţenilor?
Europa ar trebui să transmită poporului ucrainean un semnal clar
de sprijinire a luptei sale pentru a trăi într-o societate justă,
eliberată de corupție și pentru a
Societatea civilă europeană este solidară cu poporul tibetan
Recent, CESE l-a avut ca oaspete pe Dicki Chhoyang, ministrul de
externe al Administrației Centrale Tibetane.
Reprezentanta guvernului tibetan s-a întâlnit cu președintele
Comitetului, Henri Malosse, precum și cu mai mulți membri, printre
care Anne-Marie Sigmund, Béatrice Ouin și Thomas Janson.
Acum 50 de ani, dalaï-lama – șeful spiritual al Tibetului
–, guvernul tibetan și parlamentul tibetan au fost nevoiți să se
refugieze în Dharamsala (India). În decurs de o jumătate de
deceniu, situația poporului tibetan nu a încetat să se agraveze,
autoritățile din China consolidându-și politica de reprimare
a poporului tibetan, care este privat de drepturile și
libertățile sale fundamen-tale și a cărei identitate culturală și
reli-gioasă este amenințată. Situația este atât de gravă, încât,
din 2009 încoace, nume-roase persoane și-au dat foc în semn de
protest. Peste o sută de persoane și-au pierdut viața în acest
chip, fără ca acest lucru să stârnească vreo reacție din par-tea
guvernului central al Chinei.
În cursul vizitei ministrului tibetan, CESE a subliniat poziția
fermă a societății civile europene,
„UE are urgent nevoie de o politică industrială”
Dl Joost van Iersel este membru activ al Comisiei consultative
pentru mutații indus-triale a CESE, președintele Secţiunii pentru
uniunea economică şi monetară şi coeziune economică şi socială
(ECO) și raportor al avizului pe tema „O industrie europeană mai
puternică pentru creșterea și redresa-rea economiei”.
CESE Info: Care este starea actuală a industriei prelucrătoare
din UE?
Joost van Iersel: Reindustrializarea este cuvântul de ordine în
momentul de față. Consiliul European a stabilit o țintă. Până în
2020, contribuția industriei prelucrătoare la PIB-ul Uniunii
Europene să se ridice 20% dar, deocamdată, realitatea nu este
tocmai roz. Cu excepția Germaniei, producția industrială europeană
este în declin.
Care sunt obstacolele care împiedică realizarea acestui
obiectiv?
Fără îndoială, Europa se plasează încă pe o poziție bună la
nivel mondial, dar producția
Dragi cititori, Reindustrializarea Europei nu mai reprezintă o
temă tabu; recenta Comunicare a Comisiei „Pentru o renaștere
industrială europeană” este o dovadă în acest sens. Prin urmare, îl
felicit pe dl comisar Tajani, cu care m-am întâlnit pentru a
dezbate această temă cu câteva zile în urmă, pentru că a abordat
această temă decisivă.
Miza este importantă: și anume atragerea de noi investiții și
crearea unui mediu favo-rabil întreprinderilor.
În timp ce Comisia se angajează pe această temă, este
regretabilă decizia Consiliului de a amâna dezbaterile pri-vind
industria europeană pentru summitul din martie, a cărui ordine de
zi este deja încărcată. Cu toate că sunt indiscutabile legăturile
dintre industrie, energie și climă, abordarea simultană a celor
trei domenii riscă să margina-lizeze provocările din domeniul
industriei. De asemenea, amânarea Consiliului spune multe despre
prioritatea pe care statele membre o atribuie acestui dosar.
Uităm prea adesea că industria este un pilon al integrării
economice și sociale europene, care reprezintă direct 25% din
locurile de muncă și peste 15% din PIB. De asemenea, uităm că
rădăcinile istorice ale Europei se trag dintr-un proiect
industrial; Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului nu a
fost nici mai mult, nici mai puțin decât un sistem de punere în
comun a mijloacelor industriale ale țărilor fondatoare.
În consecință, este timpul ca UE să relanseze sectorul
industrial. Europa trebuie să adopte o strategie de competitivitate
industrială integrată, solidară și durabilă, fără de care criza
socială s-ar putea adânci. UE nu are dreptul să neglijeze acest
motor al creșterii.
Henri MalossePreședintele CESE
industrială a Statelor Unite câștigă teren cu mare viteză
datorită costului scăzut al energiei – gaze de șist – și
programelor de cercetare. În China, tehnologiile și procesele
inovatoare evoluează rapid. India, Brazilia și alte țări vin tare
din urmă. Întreprinde-rile sunt fl exibile, iar producția europeană
bazată pe energie se deplasează către Statele Unite. Instalațiile
de producție au tendința să se deplaseze către țările unde există
piețe. Totodată, întreprinderile europene sunt din ce în ce mai
constrânse să delocalizeze o parte din activitățile lor în țările
cu piețe potențiale mai mari.
Comisia, Consiliul și statele membre răspund acestor
provocări?
Există anumite îngrijorări, în primul rând în ceea ce privește
piața unică, precum și nevoia de a adopta un spirit comun și de a
nu ceda naționalismului în ascensiune. În plus, politicile
industriale ale statelor membre trebuie să adopte o cale unică,
europeană. Numai piața europeană dispune de o masă critică sufi
cientă pentru a genera iniţiative industriale noi și inovatoare,
care
să urce pe primul loc la nivel mondial. Între-prinderile
europene nu se pot menține pe o poziţie puternică decât dacă sunt
bine repre-zentate în segmentele de vârf ale lanțurilor de valori,
adică exact acolo unde au pierdut teren.
Ce este de făcut?
Cadrele și rețelele transfrontaliere pentru cercetare şi
dezvoltare sunt cruciale. Tre-buie promovată mobilitatea
competențelor. Aceasta ar trebui să meargă mână în mână cu punerea
pe prim plan a califi cărilor la toate nivelurile. Europa suferă,
în primul rând, de lipsa unei politici energetice comune, ceea ce
subminează piața comună. Mixul ener-getic este prea diversifi cat,
iar diferențele de preț sunt devastatoare. Această problemă,
alături de chestiunea serviciilor, ar trebui să intre în sfera de
preocupări a Comisiei. Lanțurile de valori industriale sunt din ce
în ce mai mult rezultatul unei combinații de tehnologii, producție
și servicii avansate, deseori neglijate în elaborarea politicilor
europene. Crearea unui grup operativ pri-vind serviciile este
extrem de bine-venită.
Cum vedeţi viitorul pe termen lung?
Miza este mare. Numai obiectivele nu pot modifi ca realitatea.
Una dintre prioritățile viitorului mandat al Comisiei ar trebui să
fi e realizarea unei politici industriale comune, iar Consiliul
Competitivitate ar trebui orga-nizat din această perspectivă. ●
Locurile de muncă se întorc acasă„Relocalizarea” este tendința
de ultimă oră a industriei prelucrătoare de la nivel mondial.
Termenul se referă la întreprinderile care își readuc în Europa
(sau SUA) liniile de producție, ca urmare a scăderii profi tului
lor în cadrul economiilor emergente pre-cum China.
La 13 februarie, Comisia consultativă pentru mutații
industriale a CESE (CCMI) a organizat o audiere publică în
nordul
Italiei privind contribuția relocalizării la reindustrializarea
europeană. Comitetul este în curs de a elabora un aviz privind
relocalizarea industriilor din UE în cadrul procesului de
reindustrializare.
„Delocalizarea pierde teren, iar o serie de întreprinderi se
întorc”, confi rmă rapor-torul Edgardo Iozia. „În Marea Britanie,
107 întreprinderi sunt în curs de relocali-zare. Acestea au
părăsit Europa pentru a
face economii și, într-un târziu, și-au dat seama că au
supraestimat posibilitățile reale de a face economii. Relocalizarea
înseamnă costuri suplimentare pentru transport și înlocuirea
personalului. Delocalizarea pre-supune rezolvarea unei serii de
probleme”.
„În plus, costurile forței de muncă sunt de la un an la altul
tot mai mari. China a hotărât ridicarea salariilor lucrători-lor
pentru a stimula cererea internă din motive politice și economice.”
Conform unui grup de refl ecție din SUA, în perioada 2005-2010,
salariul mediu al unui muncitor chinez a crescut anual cu 19%.
Calitatea este, însă, motivul cel mai frecvent al relocalizării
întreprinderilor, după cum reiese dintr-o anchetă rea-lizată la
nivel mondial de consultantul internațional Stanton Chase, care a
partici-pat la audierea CESE. „Unele întreprinderi nu sunt
mulțumite de calitatea produselor”, explică dl Iozia. „Acestea au
primit multe reclamații din partea clienților, astfel încât au
hotărât să se întoarcă.”
În opinia Stanton Chase, 34% din între-prinderile de frunte
cunosc o tendință de relocalizare. Însă revista Economist
con-sideră că acest fenomen trebuie pus în context. Multe companii
mari continuă să delocalizeze într-o altă țară mai multe activități
decât aduc în țara de origine. Pen-tru întreprinderile care
explorează noi piețe în cadrul economiilor în curs de dezvoltare,
delocalizarea permite realizarea de econo-
Cartea lui Jeremy Rifk in apărută în 2011 și intitulată „A
treia revoluție industrială” (The Third Industrial Revolution)
ana-lizează impactul comunicațiilor digitale asupra noilor sisteme
energetice. Cu toate acestea, mulți observatori consideră că
dez-voltarea imprimării în 3D – o combinație sublimă între
tehnologia digitală și fabricația de mare precizie – este cea mai
promițătoare, constituind un catalizator pentru o nouă eră a
mașinii, la care aproape oricine are vreo idee și acces la un
calculator își poate aduce aportul.
Imprimarea 3D, sau ceea ce industria numește „fabricație
aditivă”, cu referire la modalitatea prin care imprimantele
indus-triale produc obiecte reale prin straturi succesive de
material pe baza unor modele digitale, este o modalitate rapidă și
rentabilă de a crea prototipuri care să fi e prezentate
potențialilor clienți sau fabricanți.
Posibilitățile de folosire a imprimării 3D sunt practic infi
nite, fi e că este vorba de arhitectură, construcție, modele
indus-triale, inginerie și diverse sectoare, inclusiv industria
aerospațială, medicina, amba-larea și bunurile de consum, fie de
arte. De asemenea, poate fi folosită în orice moment pe parcursul
ciclului de viață al unui produs, chiar și pentru personali-zarea
fabricației tradiționale (montare, turnare, perforare, polizare),
sporind ast-fel competitivitatea. Însă, prin natura lor,
Intrăm într-o nouă eră a mașinii?
“Europa trebuie să adopte o strategie de competitivi-tate
industrială integrată, solidară și durabilă, fără de care criza
socială s-ar putea adânci.”
Privind către Orient
Chengdu, China: CESE discută încheierea unui acord de investiţii
și dezbate chestiunea drepturilor omului
Comitetul Economic și Social European, în calitate de prin-cipal
reprezentant al societății civile europene, a organizat, în
noiembrie 2013, cea de-a 13-a masă rotundă cu China. Princi-palele
subiecte de pe ordinea de zi au fost negocierile privind un acord
de investiții și chestiunea drepturilor omului.
Investiţiile reciproce – o soluţie avantajoasă atât pentru
poporul chinez, cât și pentru cetăţenii europeni
Deși China este deja cel de-al doilea partener comercial al UE,
iar UE este primul partener comercial al Chinei, nivelul
investițiilor este foarte scăzut de ambele părți. Există speranța
că această situația se va schimba curând, grație negocierilor
lansate recent privind un cuprinzător acord de investiții între UE
și China.
La Chengdu, CESE a discutat motivele acestui nivel scăzut de
investiții, cum ar fi obstaco-lele care fac imposibil accesul pe
piață, piedicile în materie de reglementare, barierele culturale și
protecția drepturilor de protecție intelectuală, și a analizat
modurile în care acestea pot fi depășite. „Este important ca
negocierile privind investițiile să țină seama de prioritățile
societății civile”, a subliniat Jonathan Peel. „Un astfel de acord
trebuie să aibă la bază standar-dele cele mai înalte în materie de
mediu și de protecție a muncii”. CESE solicită ca organizațiile
societății civile să fi e informate și consultate în mod regulat
de-a lungul întregului proces.
Chestiunea drepturilor omului – un capitol care rămâne
deschis
Delegația CESE a profi tat, totodată, de această vizită pentru a
organiza o dezbatere aprofun-dată pe tema drepturilor omului.
„Drepturile omului sunt universale, interdependente și
interconectate”, a subliniat Th omas Janson (Suedia, Grupul
„Lucrători”), raportor al rapor-tului CESE privind drepturile
omului. „Cultura, tradiția sau nivelul de dezvoltare nu justifi că,
în niciun caz, încălcarea drepturilor omului”.
CESE respectă eforturile realizate de China pentru a eradica
sărăcia și a asigura populației sale de peste 1,3 miliarde de
locuitori accesul la asistență medicală și educație. Cu toate
acestea, sunt încă multe de făcut, îndeosebi în zonele rurale.
Principalele preocupări exprimate de membrii CESE la Chengdu au
privit chestiunea drepturilor omului. Libertatea de întrunire, de
asociere și de exprimare nu sunt încă garantate, deși sunt
înscrise, în parte, în Constituția Chinei. Persoanele care își
exercită drepturile sunt adesea persecutate, arestate și închise –
sau pur și simplu dispar. Discuția s-a concentrat asupra unui
mecanism de monitorizare pentru protecția drepturilor omului, prin
intermediul atât al societății civile independente, cât și, în mod
informal, al rețelelor sociale, care ar permite identifi carea
lacunelor și sprijinirea populației în eforturile sale de a garanta
libertatea.
Delegația CESE a profi tat totodată de vizita sa în China pentru
a întâlni organizații ale societății civile din această țară și
apărători ai drepturilor omului la Beijing. Principalele teme
abordate au fost drepturile migranților și ale persoanelor cu
handicap, libertatea de exprimare și de întrunire, precum și
libertatea religioasă și drepturile culturale în regiunile Tibet și
Xinjiang. (sma) ●
Marianne Muona, membră a CESE
Președintele CESE Henri Malosse se adreseză manifestanţilor din
Piaţa Maidan din Kiev
Ruslana Lijiciko la sesiunea plenară a CESE
ÎN CURÂND LA CESE„Europa ta, părerea ta” 2014
Dat fi ind succesul edițiilor anterioare ale manifestării
„Europa ta, părerea ta”, Comi-tetul Economic și Social European
(CESE) organizează cea de-a cincea ediție a acestui eveniment
dedicat tinerilor din Europa (în vârstă de 16-17 ani).
Evenimentul va avea loc între 26 și 28 martie 2014,
la sediul CESE.
Aproximativ 700 de licee din întreaga UE s-au înscris
pentru a participa la actu-
ala ediție, dedicată alegerilor pentru Par-lamentul European din
2014. Sub deviza „Acționează. Reacționează. Decide”, cetățenii sunt
chemați să-i aleagă pe cei care urmează să-i reprezinte în
următorul man-dat de cinci ani. Este extrem de important pentru
Europa!
Câte un liceu din fi ecare din cele 28 de state membre a
fost selecţionat pentru a participa la Europa ta, părerea ta. Câte
trei elevi din aceste licee, acompaniați de unul din profesorii
lor, vor fi invitați la Bruxelles.
Cele 28 de școli norocoase – împreună cu 56 de școli
de pe lista de rezervă – au fost trase la sorți de juriul compus
din trei mem-bri CESE: Indré Vareikyté, Béatrice Ouin și Cveto
Stantič.
În ianuarie și februarie 2014, membri ai CESE vor vizita liceele
selectate din țara lor de origine pentru a explica elevilor modul
în care lucrează CESE. Cu acest prilej se va discuta și despre
vizita pe care o vor efec-tua la Bruxelles pentru a participa la
această ocazie – unică în viața lor de tineri – de a dezbate și
a-și exprima votul în legătură cu chestiuni importante pentru
viitorul Euro-pei. (fgr) ●
panţii vor discuta despre modul în care condițiile actuale
afectează consumatorii și ce se poate face pentru îmbunătăţirea
situaţiei.
KEPKA, Centrul grec de protec-ţie a consumatorilor,
coorganizator al conferinței, pregăteşte o anchetă specială cu
privire la părerea consumatorilor față
de punerea în aplicare a drepturilor lor. Rezultatele anchetei
vor fi prezentate în cadrul evenimentului.
Pentru informații suplimentare, vizitați pagina noastră de
internet:
http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.events-and-activities-consumer-day-2014
(ail/dz) ●
Ziua europeană a consumatorului „Protecţia consumatorilor și
incluziunea socială pe timp de criză”
Cea de-a 16-a Zi europeană a consuma-torului va avea loc la
14 martie 2014, la Th essaloniki, Grecia. Tema
conferinţei de anul acesta va fi „Protecția consumatorilor și
incluziunea socială pe timp de criză”. Cele trei grupuri de
discuție vor dezbate următoarele subiecte: (i) provocările din
domeniul protecţiei consumatorilor, (ii) drepturile consumatorilor
și punerea lor
în aplicare pe timp de criză, și (iii) supra-îndatorarea și
excluziunea fi nanciară.
Criza economică recentă, prețurile tot mai mari ale articolelor
de consum curent și instabilitatea de pe piaţa forţei de muncă au
avut un impact semnificativ asupra consumatorilor. În cadrul Zilei
europene a consumatorului de anul acesta, partici-
Februarie 2014/2 – Ediţie specială
participa la comunitatea europeană a națiunilor democratice. O
acțiune posi-bilă ar fi aplicarea de sancțiuni actualilor
guvernanți ucraineni, eliminarea vizelor dintre UE și Ucraina și
examinarea per-spectivei aderării Ucrainei la UE. (ab) ●
mii la costurile de livrare, iar apropierea de potențialii
consumatori este o opțiune rațională. Totuși, relocalizarea
„răspunde unei necesități majore și va căpăta tot mai multă
amploare.”
Dl Iozia subliniază că pericolul pentru Europa este ca
întreprinderile doar să se reorienteze către economii cu salarii și
mai scăzute, precum Africa sau sud-estul Asiei. „Un exemplu îl
constituie centrele de apel (call centres), care se mută din China
în țări mai ieft ine, precum Vietnam. Unele întreprinderi europene
practică această formă de relocalizare, mutându-se dintr-o țară în
alta.”
Noua Comunicare a Comisiei Euro-pene pe tema „Pentru o renaștere
indus-trială europeană” nu face nicio referire la relocalizare.
„Este o noțiune complet nouă
pentru Comisie, care consideră că nu este încă o chestiune
strategică”, observă dl Iozia. Acest lucru înseamnă că avizul CESE
deschide o nouă perspectivă.
„Este necesar ca guvernele și regiunile europene să adopte
măsuri pentru atra-gerea acestui tip de întreprinderi. Pentru
investitori, ar trebui să fi e mai avantajos să producă în Europa.
Una dintre opțiuni o constituie ajutoarele de stat. Regiunile
europene defavorizate ar putea fi sprijinite prin măsuri specifi ce
în cadrul legislației europene din domeniul concurenței. Este
necesar să se respecte cadrul legal. Avizul va face o serie de
propuneri practice și nu se va mulțumi cu vorbe goale. Dorim
realizarea unei politici industriale europene care să însoțească
politicile industriale naționale. Este o chestiune vitală.” ●
Henri Malosse, președintele CESE și Dicki Chhoyang, ministrul de
externe al Administraţiei Centrale Tibetane
QE-A
A-14-002-RO
-N
© A
ndri
i Kon
diuk
© amnachphoto
© Bilan 3D
© TTstudio
>>> p a g i n a 2
>>> p a g i n a 4
CESE info este disponibil și în format PDF, în 23 de limbi, pe
site-ul internet al Comitetului:
http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.eesc-info
CESE infoe-ul inte
Februarie 2014/2 – Ediţie specialăFebruarie 2014/2 – Ediţie
specială RORO
ISSN 1830-639XISSN 1830-639X
CESE infoCESE info Comitetul Economic șiSocial EuropeanComitetul
Economic șiSocial European O punte între Europa și societatea
civilă organizatăO punte între Europa și societatea civilă
organizatăEDITORIAL
Dragi cititori
Politi
ca
indus
trială
a UE
ed_RO_402284_b.indd 1ed_RO_402284_b.indd 1 26/02/14
10:3026/02/14 10:30
Societatea civilă europeană – alături de poporul ucrainean!
http://www.eesc.europa.eu
-
CESE info — Februarie 2014/2 – Ediţie specială CESE info —
Februarie 2014/2 – Ediţie specială CESE info — Februarie 2014/2 –
Ediţie specială2 5 4
SESIUNEA PLENARĂ PE SCURTConsumul colaborativ, o soluţie în
vremuri de criză
La 21 ianuarie, CESE a adoptat un nou aviz privind consumul
cola-borativ și participativ, prin care solicită măsuri sporite la
nivelul UE.
Consumul colaborativ reprezintă un tip de activitate economică
în cadrul căreia părțile au acces comun la diverse produse și
servicii (de exemplu, utilizarea în comun a autovehiculelor,
schimbul de cărți, închirierea de camere, comunitățile digitale
pentru învățarea de limbi străine). Având în vedere complexitatea
consumului colaborativ și amploarea pe care o capătă acest fenomen,
CESE dorește reglemen-tarea acestor activități și identifi carea
eventualelor obstacole.
„Este evidentă necesitatea de a oferi informații și de a spori
nive-lul de sensibilizare a publicului cu privire la consumul
colaborativ. Consumul colaborativ poate satisface nevoile sociale
în cazul unor abordări necomerciale și poate contribui, ca
activitate cu scop lucrativ, la crearea de locuri de muncă”, afi
rmă dl Bernardo Hernández Bataller (Spania, Grupul „Activităţi
diverse”), raportor și membru al CESE.
Consumatorii cumpără instrumente și ustensile pe care nu le pot
utiliza într-o măsură care să justifi ce prețul plătit. Consumul
colabo-
rativ oferă o altă soluție la excesele provocate de
supraconsumul practicat în secolul trecut și la inegalitățile
uriașe generate de acest tip de consum. (ail) ●
Economia subterană la lumină – CESE recomandă metodologia
aplicată de Italia pentru o analiză europeană
CESE a dezbătut de asemenea o temă sensibilă: „ O strategie de
combatere a economiei subterane și a muncii nedeclarate” și a
adoptat avizul din proprie inițiativă cu 129 de voturi pentru
și 4 abțineri. Difi cultatea chestiunii, după cum sublinia
raportorul, dl Stefano Palmieri (Italia, Grupul „Lucrători”) vine
din faptul că multe persoane consideră că economia subterană este
nor-mală în societatea noastră și recurg la piața neagră fără prea
mari mustrări de conștiință, fi e pentru a angaja sau a furniza
mână de lucru ieft ină, fi e pentru a cumpăra sau vinde bunuri
evitând taxele. În plus, multe țări nu au încă o poziție clară cu
privire la economia subterană și munca nedeclarată.
Conform estimărilor, economia subterană și munca nede-clarată
reprezintă în prezent în Europa peste 2,1 bilioane EUR, bani
pe care guvernele i-ar putea întrebuința pentru investițiile atât
de necesare și crearea de locuri de muncă.
În opinia Comitetului, primul pas ar fi o evaluare la nivel
european, bazată pe metode care trebuie încă îmbunătățite.
Numai astfel se va putea înțelege în oarecare măsură amploarea
economiei subterane și vor putea fi elabo-rate politici
orientate.
CESE recomandă o metodă concepută de Institutul italian de
statistică, care a fost și testată în Italia, țară foarte expusă
acestor fenomene și, în plus, de o semnifi cativă eterogenitate
regională. (sma) ●
Consolidarea capacităţilor de cooperare internaţională ale
Europei
Europa este un lider global în materie de cercetare, însă
trebuie să continue să inoveze pentru a-și menține
competi-tivitatea și pentru a crea noi locuri de muncă. Gerd H.
Wolf, membru al CESE, explică de ce cooperarea internațională este
esențială în acest sens.
CESE Info: Care este rolul cooperării internaţionale în
cercetare și inovare?
Gerd H. Wolf: Știința este o disciplină de înaltă specializare.
Cooperarea se dezvoltă adesea în mod automat, de nevoie: ai nevoie
să obții idei noi și să lucrezi cu cei mai buni cercetători din
domeniu, indiferent unde în lume se afl ă aceștia.
Dacă ne uităm la publicațiile științifi ce, adesea autorii
provin din laboratoare și situri de cercetare din întreaga Europă
și dincolo de granițele ei. Eu, de exemplu, am petrecut un an în
Marea Britanie, ca om de știință invitat. Politicile UE trebuie să
simplifi ce formalitățile pentru coope-rarea internațională.
Care sunt principalele dvs. preocupări privind distribuţia
resurselor pentru cercetare în cadrul UE?
La nivelul UE sunt disponibile resurse fi nanciare pentru a
stimula cooperarea, ceea ce este un lucru bun. Aceste resurse sunt
alocate în principal în urma unor solicitări, care sunt evaluate în
funcție de criterii specifi ce, printre care se numără excelența.
Acesta este un pas absolut necesar. Cu toate acestea, unele state
membre – mai ales cele mai noi – nu au avut șansa să dezvolte
institute de excelență. Ca atare, trebuie să fi e alocate fonduri
care să contribuie la consolida-rea capacității în materie de
resurse în aceste țări.
Una dintre chestiunile conexe în acest sens este exodul
creierelor. Dacă
formezi tineri oameni de ştiinţă la un nivel de excelență și nu
le oferi institute de cercetare în propria țară, în care să-și
poată dezvolta sau aplica cunoștințele, atunci acești oameni de
știință vor pleca în străinătate. Există și o fațetă pozitivă a
acestui fenomen. Lucrând în alte țări, oamenii de știință pot să
vadă cum se fac lucrurile acolo. Însă trebuie să existe o
modalitate de a-i stimula să se întoarcă și să construiască noi
infrastructuri de cercetare-dezvoltare. Aceasta este o pro-blemă
monetară, fi nanciară, structurală și, în fapt, de resurse umane,
care trebuie rezolvată.
Și cooperarea cu ţările din afara UE?
Un alt aspect important al cercetării îl constituie cooperarea
internațională cu parteneri din țări din afara UE. Am senzația că
este posibil ca Comisia să fi pus puțin prea mult accentul pe
importanța cooperării cu statele mai puțin dezvoltate. Trebuie să
nu uităm că, pentru interesele UE, este foarte impor-tantă și
colaborarea cu institutele de vârf din cele mai dezvoltate țări din
lume – precum SUA, Japonia, Rusia și Coreea de Sud. De la ele avem
încă ceva de învățat. ●
Gerd H. Wolf, raportor pentru avizele CESE privind iniţiativa „O
Uniune a inovării” și cooperarea internaţională în domeniul
cercetării și inovării
Cum arată viitorul UEM?
La 5 decembrie 2013, Secţiunea pentru uniunea
economică şi monetară şi coeziune economică şi socială (ECO) a CESE
a desfășurat o audiere publică pentru dezbaterea propunerilor
adresate instituţiilor europene cu privire la fi na-lizarea uniunii
economice și monetare.
Membri ai Parlamentului European, reprezentanți ai
societății civile și alți vorbitori de rang înalt ai instituţiilor
europene și ai principalelor grupuri de refl ecție și-au exprimat
punctul de vedere cu privire la pașii pe care Parlamentul European
şi Comisia Europeană ar tre-bui să-i facă în timpul următorului lor
mandat pentru a îmbunătăți arhitectura UEM în patru domenii: uniune
bancară, guvernanţă economică, politică bugetară și integrare
politică.
nite. Propunerile Parlamentu-lui European urmăresc să
stabilească orientări pen-tru convergență care, în cele din
urmă, ar trebui să ducă la o creștere dura-bilă a competitivității,
care este direct legată de coeziunea socială”. José Leandro, membru
al Cabinetului președintelui Consiliului European, Herman Van
Rompuy, a
subliniat în continuare că „prin consolidarea reguli-
lor bugetare și coordonare economică, ne consolidăm
însăși suveranitatea, pentru că guvernele se afl ă în situația
de a răspunde așteptărilor propriilor populații”.
Un alt element important este asi-gurarea unui proces decizional
mai democratic și mai transparent în UEM. Philippe Lamberts, membru
al Parla-mentului European, a subliniat că „fi e-care instituție
trebuie să aibă propria legitimitate democratică. Altfel, tendința
de încetinire generală a integrării euro-pene ar putea să se
răspândească”. Spriji-nul public este de facto vectorul principal
într-un sistem de democrație participa-tivă, iar societatea civilă
organizată este legătura crucială prin care o mare parte a opiniei
publice participă la proces. De aceea, CESE a subliniat explicit
necesita-
“Prin consolidarea reg-ulilor bugetare și coordonare economică,
ne consolidăm însăși suveranitatea, pentru că guvernele se afl ă în
situația de a răspunde așteptărilor pro-priilor populații.”
CESE – deschizător de drumuri pentru structurarea viitorului
întreprinderilor sociale
Economia socială este un pilon impor-tant al economiei europene,
reprezen-tând aproximativ 10% din PIB-ul total. Peste
11 milioane de lucrători sau 4,5% din populația activă a UE
benefi ciază de un loc de muncă în economia soci-ală. Una din patru
noi întreprinderi înfi ințate în fi ecare an este o întreprin-dere
socială, proporție care crește la una din trei în Franța, Finlanda
și Belgia.
Obiectivul urmărit de întreprinzăto-rii din economia socială
este de a avea impact asupra societății, mai degrabă decât simplul
fapt de a genera profit pentru proprietari și pentru acționari. De
exemplu, ei oferă locuri de muncă pentru grupurile dezavantajate,
pro-movând incluziunea lor socială și spo-rind solidaritatea din
economie. Însă se confruntă cu provocări enorme și cu un mediu
concurențial inechitabil.
De aceea, la 16 și 17 ianuarie 2014, Comisia
Europeană, Comitetul Econo-
mic și Social European (CESE) și orașul Strasbourg au găzduit o
amplă manifes-tare interactivă referitor la antreprenori-atul
social și economia socială.
O delegație a CESE, formată din 33 de membri, a fost
prezentă la mani-festare, iar participanții au avut totodată ocazia
de a afla totul despre Comitet grație unui stand special al CESE
des-chis publicului.
În plus, CESE a fost foarte prezent pe agenda conferinței. Henri
Malosse, președintele CESE, a ținut discursul ofi -cial de
deschidere, dna Ariane Rodert, membră a CESE (Suedia, Grupul
„Activități diverse”) a fost moderatoa-rea unui atelier intitulat
Schimbarea sistemică: rolul organizațiilor societății civile și al
întreprinderilor sociale, în timp ce colegul ei, dl Giuseppe
Guerini (Italia, Grupul „Activități diverse”) a participat la
dezbaterea pe tema Politici la nivelul UE și exemple concrete
de
antreprenoriat social. Și alți membrii CESE au fost invitați să
participe la diferite ateliere.
Declaraţia de la StrasbourgConcluziile manifestării s-au
reflectat în Declarația de la Strasbourg, semnată de CESE și de
Comisia Europeană. Declarația a prezentat, printre altele,
următoarele solicitări:
■ Statele membre și autoritățile locale și regionale trebuie să
sprijine pe deplin creșterea întreprinderilor sociale și să le
ajute să-și consoli-deze capacitățile. Acest lucru poate fi
realizat prin cadre juridice, acces la fi nanțare, sprijin pentru
înfi ințarea întreprinderilor și pentru dezvoltare, formare și
învățământ în acest sens și achiziții publice.
■ Instituțiile europene și statele mem-bre ar trebui să
consolideze rolul întreprinderilor sociale în cadrul reformelor
structurale pentru ieșirea din criză, mai cu seamă în domeni-ile în
care economia socială este mai puțin dezvoltată.
■ Comisia, statele membre și regiunile trebuie să promoveze
cooperarea dintre întreprinderile sociale din-colo de frontiere și
limite, în scopul schimbului de cunoștințe și practici.
■ Actori din sectorul public și din cel privat trebuie să
dezvolte o gamă completă de instrumente adecvate și de intermediari
financiari care să sprijine întreprinderile soci-ale. (ail) ●
Organizarea sistemelor feroviare ar trebui să rămână în sarcina
statelor membre!Interviu cu André Mordant, raportorul CESE pentru
cel de-al patrulea pachet feroviar
CESE Info: Care sunt principalele recomandări ale CESE pentru
cel de-al patrulea pachet feroviar?
André Mordant: CESE solicită ca sta-tele membre să dețină în
continuare capacitatea de a-și organiza sistemul feroviar național
și de a-și deschide pieţele interne pentru concurență, în funcție
de situația lor geografică, demografi că și istorică și de
condițiile economice, sociale și de mediu proprii.
CESE preconizează să fi e lăsată pe seama autorităților
preocuparea de a atribui direct unui operator misiunile de serviciu
public sau de a recurge la proceduri de licitație și de a le decide
structura în mod liber.
Care sunt principalele critici referitoare la propunerea
Comisiei Europene privind
separarea gestionării infrastructurii?
Separarea administrării infrastructurii într-un sistem de
transport dirijat cu un singur grad de libertate creează în general
mai multe disfuncționalități decât avantaje, complicând
considerabil funcționarea, antrenând o majorare a costurilor și o
scădere a calității serviciilor. În plus, sepa-rarea funcțiilor de
administratori ai infras-tructurii de cele de transportatori
sporește distanța dintre administratorul rețelei sau al
infrastructurii și utilizatorul fi nal.
Care este principala preocupare privind nivelul de securitate al
acestui mod de transport?
CESE recomandă Comisiei să lanseze o iniţiativă privind
monitorizarea nivelului de securitate feroviară, esențială pentru
dezvoltarea căilor ferate, prin instituirea de observatoare
naționale sau de comisii mixte de securitate. Comitetul
preconi-zează asigurarea transparenţei condițiilor de exploatare a
sectorului feroviar și demo-cratizarea abordării privind
securitatea de către autoritățile publice.
Ce propune CESE pentru a asigura un serviciu de calitate în
sectorul transportului feroviar?
CESE recomandă să nu li se impună restricţii autorităților
competente în ceea ce priveşte defi nirea misiunilor de serviciu
public, în legătură cu obligațiile de elabo-rare a planurilor de
transport public solici-tate de Comisie, și cere ca, prin
intermediul consultărilor și al monitorizării nivelului de calitate
a serviciilor, să fi e stabilite obiec-tive clare privind
îmbunătățirea accesului persoanelor cu dizabilități și implicarea
utilizatorilor. (ab) ●
tea de a aprofunda dialogul social atât la nivelul UE, cât și la
cel național.
În concluzie, arhitectura UEM este departe de a fi finalizată,
dat fiind că unele decizii ce trebuie luate de Consiliu rămân în
suspensie. Rămân încă multe de făcut pentru a garanta că vor fi
înfi ințate structuri mai solide care să prevină crizele viitoare
și că va fi creat un mediu mai bun pentru creștere și locuri de
muncă dura-bile. Ținând seama de aceasta și pe baza punctelor de
vedere exprimate în timpul conferinței, raportorii CESE Joost van
Iersel și Carmelo Cedrone sunt în curs de redactare a unui nou aviz
din proprie
„Un pas uriaș pe calea integrării UEM este pe cale să fi e fi
nalizat. Acesta este un pas important, dat fi ind că primele
rezultate pozitive au apărut deja. Dar relansarea care prinde
contur este încă modestă și fragilă. În ciuda unor pro-grese
majore, persistă încă probleme considerabile”, declară Taneli
Lahti, consilier al vicepreședintelui Comisiei Europene, Olli
Rehn.
În ceea ce priveşte instrumentele de sprijinire a economiei
reale și de conso-lidare a creșterii și a locurilor de muncă, Elmar
Brok, membru al Parlamentului European, declară: „Piața este locul
unde trebuie generate resurse, dar pentru aceasta este nevoie de
reguli bine defi -
Menţinerea condiţiei excelente a motoarelor Europei
Aproape 13 milioane de persoane lucrează în sectorul
european al autovehiculelor, pro-ducând anual aproximativ
16,2 milioane de automobile, camionete, camioane şi autobuze,
aşa cum arată cifrele publicate în ghidul de buzunar 2013 al
Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). Această
cifră include aproximativ 3 milioane de locuri de muncă de
înaltă califi care, echivalentul a 10% din locurile de muncă din
întreaga indus-trie prelucrătoare.
Sectorul autovehiculelor funcţionează ca un motor bine rodat,
trăgând după el, direct sau indirect, întreaga economie europeană,
susţinând o gamă largă de întreprinderi de-a lungul lanţului de
aprovizionare şi de servi-cii, dintre care multe aparţin
întreprinderilor mici şi mijlocii.
În acelaşi timp, sectorul autovehi-culelor continuă să fie cel
mai mare investitor în cercetare și dezvoltare (peste 32 de
miliarde EUR), punând la dispoziţie aproximativ 25% din totalul
investiţiilor în cercetare şi dezvoltare. Această investiţie aduce
roade: peste 55% (în jur de 9 500 pe an) din breve-tele
din sectorul autovehiculelor înre-gistrate la Ofi ciul European de
Brevete provin de la constructorii europeni.
Autovehicule ecologice, sigure și silenţioase „Produs în
Europa”
Industria europeană a autovehiculelor este un actor global: pe
pieţele mondiale sunt vândute
an de an aproximativ 6,6 milioane de auto-vehicule, cu un
excedent comercial de 92 de miliarde EUR. Cifra de afaceri de
aproape 840 de miliarde EUR generată de acest sector atât de
dinamic reprezintă 6,9% din PIB-ul Uniunii Europene.
Vehiculele fabricate în Europa sunt renu-mite ca fi ind cele mai
ecologice, sigure şi silen-ţioase din lume. „Un motor mediu din
ziua de azi produce de 28 de ori mai puţin monoxid de carbon
faţă de acum 20 de ani. În 2012, 71% din maşinile noi aveau un
nivel de emisii de mai puţin de 140 de grame de CO2/km, iar
peste jumătate din noul parc auto rămâne la valori sub 120 de
grame”, se arată în ghidul de buzunar al ACEA.
Şi, în ciuda creşterii generale a trafi cului, mortalitatea pe
şoselele Europei a scăzut semnifi cativ în ultimii ani, graţie
introduce-rii unei game întregi de tehnologii avansate de siguranţă
– dintre care o bună parte a fost elaborată în Europa.
Sistemele electronice de control al stabi-lităţii, sistemele
avansate de frânare în caz de pericol, avertizoarele pentru abatere
de la traiectorie, controlul siguranţei pneurilor şi al zgomotului
emis reprezintă o parte din măsurile care vor deveni probabil
obligatorii în Europa pentru toate maşinile noi, aşa cum prevede
Regulamentul UE privind siguranța generală a autovehiculelor care
cuprinde măsurile de siguranţă pentru şoferi, pasageri şi pietoni.
●
Cu un palmares de 13 milioane de locuri de muncă în sector,
industria autovehicu-lelor reprezintă un motor de creștere și de
ocupare a forței de muncă. UE trebuie să mențină o industrie a
autovehiculelor de talie mondială, care să producă vehicule efi
ciente, inteligente și sigure și să asigure locuri de muncă de
înaltă califi care pen-tru milioane de oameni.
Aceasta este logica afl ată la baza Pla-nului de acțiune al
Comisiei Europene „CARS 2020”, destinat să promoveze
competitivitatea și durabilitatea produ-cătorilor de automobile.
Deși Comitetul Economic și Social European susține în ansamblu
comunicarea [COM(2012) 636 fi nal], ar fi necesară detalierea
în mai mare măsură a planurilor de restructu-rare propuse.
Monika Hrusecká, coraportor pentru Avizul CESE privind CARS
2020
Virgilio Ranocchiari, raportor pentru Avizul CESE privind CARS
2020
Industria europeană de autovehicule: fapte, date, tendinţe
Sectorul european al autovehicule-lor, amplu și de reputație
mondială, se afl ă în fața unor alegeri difi cile. Decizi-ile luate
în prezent trebuie să caute un echilibru „între atenuarea
schimbărilor climatice și necesitatea unei mai mari
competitivități”. În mare, aceasta este esența avizului elaborat de
raportorii CESE Virgilio Ranocchiari și Monika Hrusecká.
Expus tulburărilor economice din Europa, unei supracapacități
cronice și unei cereri scăzute pe piața internă, sec-torul se
confruntă cu concurența solidă a importurilor. De asemenea, el
trebuie să facă față unui peisaj legislativ și tehno-logic în
continuă schimbare, lucru care poate fi perceput atât ca provocare,
cât și ca oportunitate, pe măsură ce crește cererea de vehicule
inteligente și mai efi -ciente. Astfel, conform Asociației
Con-structorilor Europeni de Automobile (ACEA), sectorul
autovehiculelor este unul dintre cele mai strict reglementate din
Europa, în prezent chestiunile teh-nice și de standardizare fi ind
cuprinse în aproximativ 80 de directive și peste 70 de
acorduri internaționale de reglementare UNECE.
CESE sprijină pe deplin accentul pus în CARS 2020 pe fi
nanțare pentru cer-cetare, dezvoltare și inovare, rezervată în
special întreprinderilor mai mici din lanțul valoric al industriei
autovehicule-lor și programelor neutre din punct de vedere
tehnologic. El atrage însă atenția că aceste fonduri nu trebuie să
împiedice evoluțiile în domeniul tehnologiilor eco-logice, precum
vehiculele electrice sau pe bază de hidrogen.
„Este nevoie de politici proactive pentru sprijinirea inovării
și dezvoltării și pentru transformarea problemelor de astăzi în
oportunitățile de mâine”, observă raportorii. Aceasta înseamnă
investiții atât în capitalul uman, cât și în noi tehnologii.
Aceasta înseamnă defi -nitivarea pieței interne, implementarea unei
reglementări inteligente și spo-rirea capacității Europei de a
concura pe piețele globale (politici comerciale). Aceasta înseamnă
totodată anticiparea schimbărilor și atenuarea impactului social al
restructurării (pierderea de locuri de muncă).
CESE dorește să vadă cum Comisia preia rolul de conducere și
demarează discuții cu întreprinderile, în timp ce statele membre și
regiunile trebuie să soluționeze problemele sociale subesti-mate și
să facă față problemei usturătoare a supracapacităţii structurale a
sectorului auto. CESE solicită colectarea unor date mai precise cu
privire la șomaj, supra-capacitate și costul liniilor de producție
oprite, care variază foarte mult, din câte se știe, de la un
constructor la altul și de la o țară la alta. De asemenea, solicită
o abordare a reglementării CO2 pe baza unei evaluări a
ciclului de viață, pentru a ajuta la „atenuarea amprentei de mediu
totale a vehiculului”. ●
CESE solicită plafoane pentru comisioanele din sistemul european
de plăţi pe bază de card
Astăzi, cardurile de debit, cardurile de credit și toate
tipurile de sisteme de plată mobile și electronice domină comerțul.
Regulamentele UE privind plăţile s-au străduit să țină pasul cu
această schimbare rapidă. Noile norme propuse, inclusiv
plafonarea comisi-oanelor aplicate plăților cu cardul și plăților
electronice, reprezintă pași în direcția bună.
Noi frontiere în „războiul împotriva drogurilor” – necesitatea
unor abordări noiUniunea Europeană nu reușește să răspundă eficient
problemei răspân-dirii „noilor substanțe psihoactive”. În avizul
său privind noile substanțe psi-hoactive, aprobat la
21 ianuarie, CESE solicită punerea în aplicare a unor
stra-tegii noi.
Legale, dar nesigurePrintre substanțele psihoactive „vechi” și
binecunoscute se numără canabisul, cocaina, heroina, ecstasy și
morfi na. Dar există multe alte substanțe neinventari-ate care sunt
vândute către consumatori individuali fără supraveghere și fără
nici un tip de evaluare a riscului. Acestea sunt numite „noi
substanțe psihoactive” sau NSP. Deja sunt cunoscute peste
300 de astfel de substanțe și în țările europene altele noi
sunt identifi cate cu ritmul de aproximativ una pe săptămână.
Deoarece nu sunt recunoscute și nu au fost evalu-ate, ele nu sunt
ilegale, tehnic vorbind. Însă nu înseamnă că sunt sigure.
Într-un aviz adoptat la 10 decem-brie 2013, Comitetul
Economic și Social European (CESE) subliniază necesitatea unui
cadru de reglementare al UE care să fi e adaptat scopului, pentru a
ajuta cetă-ţenii UE să efectueze plăţi electronice de bază cu
costuri mici și cu uşurinţă, prin intermediul internetului, atât la
nivel național, cât și în afara granițelor.
„Comisionul interbancar” este un ter-men folosit în sectorul
plăţilor pe bază de card, dominat de Visa și MasterCard, cu
referire la suma percepută de bănci atunci când clienții își
folosesc cardul la cumpă-rături. Complexe și pentru experți,
comi-sioanele depind de marca și tipul cardului (de credit sau de
debit), tipul de tranzacție (online, la magazin, teleshopping,
etc.) și de comerciantul care acceptă cardul ca mijloc de
plată.
Noul pachet privind serviciile de plată, care introduce plafoane
pentru comisioa-nele interbancare și actualizează Directiva privind
serviciile de plată, astfel încât aceasta să refl ecte realităţile
pieței actu-
ale, va duce la creșterea transparenței și a securității,
înlăturând divergențele naționale și aliniind normele juridice care
reglementează sistemul de plăți.
Cu toate acestea, Comitetul recomandă ca plafoanele pentru
plățile electronice cu cardul de credit și de debit să fi e
inferioare celor propuse. În aviz se arată că elimi-narea
comisioanelor interbancare pentru cardurile de debit ar deschide și
mai mult comerțul electronic în Europa, în benefi -ciul
consumatorilor și al economiei.
Este momentul să acţionămConform Eurostat, din ce în ce mai
mulți utilizatori de internet din UE fac cum-părături online –
tendință în creștere de la 43% în 2011 la 59% în 2012. Această
tendinţă ar trebui să ne bucure, deoarece susține creşterea
economică într-o peri-oadă în care este atât de necesar. Însă
există o problemă.
În ciuda oportunităţilor oferite de internet, doar 9,3% dintre
comercianţi
vând în afara graniţelor statului membru UE în care se afl ă,
iar 44% dintre euro-peni declară că nu cumpără în străină-tate din
cauza faptului că nu sunt siguri care le sunt drepturile. Costurile
legate de plăți, problemele legate de livrare, precum și
preocupările de natură juri-dică și legate de securitate sunt
piedici în calea tranzacțiilor pe internet. Micii comercianți din
Europa sunt pur și sim-plu reticenți să-și desfășoare activitatea
pe piaţa unică (digitală).
Potrivit dlui Vincent Farrugia (Malta, Grupul „Angajatori”),
membru al CESE și raportorul avizului pe această temă, „Noul pachet
privind plățile electronice înseamnă servicii de plată pe internet
mai bune și mai ieft ine pentru cumpărători, cu mai puține riscuri
de fraudă și de liti-gii online. Directiva promovează apariția unor
noi actori și dezvoltarea unor sisteme de plată mobile și prin
internet inovatoare. Iar propunerea consolidează drepturile
consumatorilor referitoare la viramentele internaționale.” (ail)
●
Ce sunt substanţele psihoactive?
Termenul acoperă orice substanță care interacționează cu
sistemul nervos central al omului pentru a-l stimula sau a-l
inhiba, alterând dispoziția ori gândirea și compor-tamentul sau,
uneori, producând halucinații. Unele dintre aceste substanțe sunt
utilizate în mod legal și constructiv, atunci când sunt pre-scrise
și monitorizate de un cadru medical. Dar altele pot fi dăunătoare
sau periculoase dacă sunt consumate pentru a produce un efect – și
anume „euforia” (get high) – și în special dacă sunt ilegale sau
creează dependență, oferind vânzătorilor posibilitatea să
exploateze utilizatorii și să obțină profi turi uriașe.
Multe dintre aceste „substanțe eufori-zante legale” sunt vândute
tinerilor prin
intermediul internetului și sunt populare mai ales în Irlanda,
Letonia, Polonia și Regatul Unit. Din nefericire, ele pot con-duce
la dependență, la boli grave și, în cazul cel mai tragic, la
deces.
Strategii noiControlul drogurilor este întotdeauna un subiect
foarte controversat, atitudinile în privința celei mai bune
politici fi ind în permanentă schimbare. Unele guverne înclină în
prezent către o abordare mai liberală. „Au în vedere alte
strategii, recunoscând că simpla interzicere nu dă rezultate”, afi
rmă dl David Sears (Regatul Unit, Grupul „Angajatori”), raportorul
Avizului CESE privind noile substanțe psihoactive.
„Trebuie să tratăm abuzul de droguri ca pe o problemă socială și
de sănătate, nu ca pe o activitate infracțională. Ulti-mul lucru pe
care ni-l dorim este să tri-mitem mai mulți oameni la
închisoare,
unde deprind obiceiuri chiar și mai rele”, susține dl Sears.
Sancțiunile penale ar trebui să se limiteze la comercianții care
urmăresc să profi te de pe urma vânzării de substanțe ilegale sau
dăunătoare.
Trebuie recunoscute riscurile com-parative. Alcoolul, tutunul și
cofeina îndeplinesc, toate, criteriile de clasifi care
ca substanțe psihoactive și, în doze exce-sive, primele două
provoacă în mod cert prejudicii sociale și de sănătate mai mari
decât majoritatea NSP. „Orice răspuns ar trebui să fi e
proporțional și argumentat cu date, nu numai cu impresiile
domi-nante în rândul publicului larg”, subli-niază dl Sears. (ail)
●
© Dmitry Kalinovsky
inițiativă care să aprofundeze propu-nerile CESE în domeniul UEM
pentru următoarea legislatură a Uniunii Euro-pene. (hb) ●
exprimându-și încă o dată sprijinul față de lupta pe care o
poartă poporul tibetan pentru drepturile sale funda-mentale.
Comitetul a afirmat încă o dată faptul că este indispensabilă
relan-sarea dialogului dintre administrația centrală tibetană și
guvernul chinez, pentru a găsi soluțiile posibile la această criză
de lungă durată. De asemenea,
președintele a reamintit necesitatea unei poziții clare și a
unui sprijin con-stant din partea tuturor instituțiilor europene.
„Valorile fundamentale sunt de o importanță primordială pentru
europeni și niciun interes economic, politic sau de altă natură nu
poate jus-tifi ca abdicarea de la aceste principii”, a declarat
președintele. (ll) ●
„revoluțiile industriale” perturbă. Progre-sele tehnologice
(automatizarea) au deschis calea către mutații industriale și
schimbări sociale radicale. Într-o primă fază, lucră-torii
necalificați au fost foarte afectați, dar în urma îmbunătățirilor
în domeniul educației și a creșterii bunăstării, precum și a
productivității generate de automatizare, folosirea mai efi cientă
a forței de muncă a condus la creșterea veniturilor.
Economistul John Maynard Keynes scria odată că „șomajul
tehnologic” con-duce la o „fază temporară de inadaptare”, ceea ce
în secolul XX s-a dovedit în mare măsură a fi corect. Istoria a pus
în evidență legăturile pozitive dintre inovare, noi locuri de muncă
și standarde de viață mai ridicate.
Totuși, în prezent, unii se tem că o nouă eră a automatizării
bazată pe calculatoare mai mici și mai puternice ar putea
înclina
balanța. Alții sunt mai puțin pesimiști, afi rmând că există un
potențial clar pentru schimbări spectaculoase, dar, că un viitor
caracterizat printr-un șomaj tehnologic pe scară largă este mai
greu de acceptat; în cele din urmă, tehnologia va compensa de
îndată ce societatea va găsi calea cea mai adecvată de a o folosi
în benefi ciul tuturor.
„Fiecare eră a inovației a avut prorocii ei care au prezis
perspective sumbre pen-tru piața forței de muncă, dar progresele
tehnologice nu au dat greș niciodată în a genera noi oportunități
de ocupare a forței de muncă”, se afi rmă în Th e Economist. Este
nevoie de timp pentru ca impactul schimbărilor tehnologice să se
materiali-zeze pe deplin, iar acesta variază de la un sector la
altul. Adaptarea la schimbările perturbatoare cum ar fi fabricația
digitală „depinde de strategiile și măsurile politice”, conchide
revista. ●
Stefano Palmieri, membru al CESE și președintele Grupului de
coordonare Europa 2020
Bernardo Hernández Bataller, membru al CESE
Discurs inaugural al dlui Henri Malosse, președintele CESE
André Mordant, membru al CESE
© sixninepixels
C o n t i n u a r e d i n p a g i n a 1Societatea civilă
europeană este solidară cu poporul tibetan
C o n t i n u a r e d i n p a g i n a 3Intrăm într-o nouă eră a
mașinii?
Pentru informaţii suplimentare:
http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.opinionsp
ed_RO_402284_b.indd 2ed_RO_402284_b.indd 2 26/02/14
10:3026/02/14 10:30
-
www.eesc.europa.eu3 1
CESE info — Februarie 2014/2 – Ediţie specială
EDITORIALEDITORIALSocietatea civilă europeană – alături de
poporul ucrainean!Dragi cititori,
„Optimismul câștigă din nou teren.” „Schimbarea conjuncturii
este iminentă.” „Se arată primii muguri ai redresării.” De la Davos
la Dublin, jargonul relansării economice începe să se facă auzit în
reuniunile exper-ţilor. Dar corespunde oare această percepţie
realităţii imediate a cetăţenilor?
Departe de peisajele înzăpezite ale Alpilor Elveţiei, vântul
rece al crizei fi nanciare continuă să sufl e, lovindu-i cel mai
crunt pe cei mai vulnerabili dintre noi. Şomajul în rândul
tinerilor, îndato-rarea cronică, sărăcia în rândul copiilor şi
decalajul între bogaţi şi săraci continuă să crească.
Deși este adevărat că ne apropiem, în sfârşit, de ieşirea din
cea mai gravă criză economică din istoria UE, nu avem totuși voie
să rămânem simpli spectatori: trebuie să punem umărul. În primul
rând trebuie să ne asigurăm că în goana noastră după creştere
economică nu va fi nimeni călcat în picioare şi nu va rămâne nimeni
în urmă. În acelaşi timp trebuie să găsim un mod de a învăţa din
greşelile noastre, pentru a nu le mai repeta vreodată.
Ultimii şapte ani de haos economic şi monetar ne-au oferit mai
multe lecţii despre noi înşine, ca societate, decât ultimii
70 de ani. Am putut constata pe propria noastră piele
riscurile legate de spirala datoriilor, de credite virtuale,
cauzate de egoism şi avi-ditate. Cultura de „cazinou” a lăsat
milioane de persoane, tineri şi vârstnici, fără un loc de muncă,
fără un acoperiş deasupra capului, şi, de mult prea multe ori, fără
speranţă.
Este nevoie de schimbare, şi nu doar de una la nivelul
aparenţelor. Trebuie să învăţăm să ne pese mai mult, nu mai puţin;
trebuie să reaprindem fl acăra solidarităţii, trebuie să lăsăm în
urmă diferenţele culturale şi ale convingerilor noastre şi trebuie
să învăţăm să convieţuim ca cetăţeni ai Europei. Înainte de toate,
trebuie să protejăm şi să promovăm valorile pe care a fost
construită Europa: egalitate, dreptate socială şi echitate pentru
toţi.
Noi, Comitetul Economic și Social European, avem datoria de a
garanta că latura socială merge mână în mână cu latura economică,
spre binele cetăţenilor europeni. Aceasta este misiunea noastră şi
răspunderea pe care ne-o asumăm în efortul nostru de a oferi
consultanţă decidenţilor UE în ceea ce priveşte calea care, din
punctul nostru de vedere, trebuie urmată.
La doar patru luni înainte de alegerile europene, cetăţenii
Europei au şansa istorică de a contribui la o astfel de schimbare
pentru binele tuturor. Noi, cei de la CESE, ne vom asuma această
răspundere.
Jane MORRICEVicepreședinta CESE responsabilă pentru
comunicare
14 martie 2014Thessaloniki, Grecia: Ziua europeană a
consumatorului
18 martie 2014CESE, Bruxelles: Ziua societăţii civile 2014
25 și 26 martie 2014CESE, Bruxelles: sesiunea plenară a CESE
26-28 martie 2014CESE, Bruxelles: Europa ta, părerea ta
2014!
ÎN ACEST NUMĂR
2 CESE – deschizător de drumuri pentru structurarea viitorului
întreprinderilor sociale
3 UE are urgent nevoie de o politică industrială4 Consolidarea
capacităţilor de cooperare internaţională ale
Europei
5 Noi frontiere în „războiul împotriva drogurilor” – necesitatea
unor abordări noi
6 Marianne Muona: rolul CESE este de a conecta oamenii
DATE ÎN AGENDĂ
PE SCURT
Redactori:Béatrice Ouin – reprezentanta membrilor CESE în
Comitetul de redacţie (Grupul „Lucrători”, FR)Maciej Bury (mb)
La realizarea acestui număr au contribuit:Agota Bazsik (ab)
Alejandro Izquierdo Lopez (ail) Dorota Zapatka (dz) Fabiola Giraldo
Restrepo (fgr) Henry Borzi (hb) Laure Limousin (ll)
Silvia M. Aumair (sma)
Coordonare generală: Agata Berdys
Adresa:Comitetul Economic și Social EuropeanJacques Delors
Building, 99 Rue Belliard, B-1040 Bruxelles, BelgiaTel. (+32 2)
546.94.76 Fax (+32 2) 546.97.64Email: [email protected]
Internet: http://www.eesc.europa.eu/
CESE Info se publică de nouă ori pe an, cu ocazia sesiunilor
plenare ale Comitetului.
Versiunile tipărite ale CESE Info, în limbile germană, engleză
și franceză, pot fi obţinute gratuit de la serviciul de presă al
Comitetului Economic și Social European.
CESE Info este, de asemenea, disponibil în format PDF, în 23 de
limbi, pe site-ul internet al Comitetului:
URL: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.eesc-info
CESE Info nu poate fi considerat o înregistrare ofi cială a
lucrărilor CESE, pentru aceasta fi ind necesară consultarea
Jurnalului Ofi cial al Uniunii Europene sau a altor publicaţii ale
Comitetului.
Reproducerea sa este permisă cu condiţia menţionării CESE Info
ca sursă şi a trimiterii unei copii către redacţie.
Tiraj: 12 310 exemplare.
Următoarea ediţie: martie 2014
În decembrie 2013, Comitetul Econo-mic și Social European a fost
prezent la Kiev, pentru a-i întâlni și asculta pe manifestanții din
Piața Maidan. În corturi improvizate sau pe stradă, delegația
con-
dusă de președintele Henri Malosse s-a întreținut cu mai mulți
reprezentanți ai mișcării de protest. Denunțând violențele poliției
din timpul primelor manifestări care au urmat refuzului de a semna
acor-dul cu UE, protestatarii au subliniat senti-mentul acut al
populației de a-i fi fost luat dreptul de a-și alege destinul.
În timp ce parlamentul ucrainean își consolida legislația de
îngrădire a dreptului de a manifesta, CESE a decis să ajute
societatea civilă ucraineană să-și afi rme poziția la Bruxelles. Ca
atare, Rus-lana Lijiciko, fi gură emblematică a
Euro-Maidanului, și Oleksii Honcearuk, unul
INTERVIU DE LA EGAL LA EGAL
Într-o serie de interviuri, dna Béatrice Ouin, membră
franceză a Grupului „Lucrători” din cadrul CESE și reprezentantă a
membrilor în echipa de redactare a buletinului de informare CESE
Info, discută cu alți membri ai Comitetu-lui pentru a afl a care le
sunt prioritățile. Recent, ea s-a întâlnit cu dna Marianne Muona,
mem-bră fi nlandeză a Grupului „Lucrători” și direc-toare afl ată
la sfârșit de mandat a reprezentanței sindicatelor fi nlandeze pe
lângă UE.
CESE Info: Recent, aţi devenit membră a Comitetului Economic și
Social European. Care sunt primele dumneavoastră impresii despre
această instituţie?
Marianne Muona: Mai întâi am fost impresi-onată de numărul mare
de persoane pe care le întâlneam pentru prima dată, dar, din
fericire, am constatat că erau și persoane pe care le cunoșteam
deja. Așadar, vă invit să veniți și să stăm de vorbă – îmi place să
întâlnesc persoane noi. CESE este o rețea de persoane cu adevărat
paneuropeană, și acest lucru mi se pare extrem de interesant.
Și multitudinea de subiecte abordate poate părea covârșitoare,
la început. Am hotărât să încep prin a mă concentra asupra câtorva
teme care mă interesează în mod deosebit. De exem-plu, lucrările
CESE privind politica comercială mi se par pasionante.
Aţi putea prezenta pe scurt organizaţia pe care o reprezentaţi
în cadrul CESE (numărul său de membri, sectorul său, rolul său în
Finlanda etc.)?
Confederația de sindicate pe care o reprezint se numește STTK –
Confederația fi nlandeză a profesioniștilor. Din ea fac parte
17 sindicate, care reprezintă 608 000 de membri.
Membrii săi își desfășoară activitatea în sectoare cum ar fi cel al
îngrijirilor medicale, în calitate de asis-tenţi medicali sau
asistenți medicali auxiliari (nurses și practical nurses, conform
terminolo-giei pe care o utilizează sindicatele de asistenți
medicali), cel al industriei sau cel bancar. Din această
confederație fac parte și mulți angajați
ai statului și ai primăriilor, precum și persoane care lucrează
pentru organizații din sectorul terțiar. În Finlanda, aproximativ
70% din forța de muncă este organizată în sindicate.
STTK joacă un rol important în obținerea de compromisuri în ce
privește ample acorduri tripartite cu confederațiile patronale și
guver-nul fi nlandez. În decursul ultimilor doi ani și jumătate au
fost negociate două acorduri-cadru pentru a defi ni creșterile
salariale, chestiunile fi scale, îmbunătățirile în materie de
securitate socială și alte subiecte.
Sunteţi foarte tânără. Când aţi început să lucraţi pentru un
sindicat, care era motivaţia dumneavoastră și ce activitate aţi
desfășurat înainte?
Am început să lucrez în domeniul sindical în 2010, la Consiliul
sindicatelor nordice (NFS), la Stockholm. Am fost însărcinată cu
coordo-narea Rețelei sindicatelor din regiunea Mării Baltice
(BASTUN). Curând după aceea, STTK m-a angajat în calitate de
consilier internațional responsabil pentru chestiunile legate de
UE, CES și OIM. În aprilie 2012, am fost numită directoare a
biroului din Bruxelles al sindica-telor fi nlandeze (FinUnions) din
partea STTK. Mandatul meu se încheie în ianuarie 2014 și îmi
voi relua postul de consilier internațional în cadrul STTK. ●
din purtătorii de cuvânt ai mișcării, au fost invitații sesiunii
plenare din 21 ianu-arie.
„Europa nu poate să închidă ochii la ceea ce se petrece la
granițele sale, în Ucraina, trebuind să aibă curajul să-și exprime
cu putere poziția”, a declarat Henri Malosse. „Societatea civilă
euro-peană poate determina evoluția poziției UE în acest sens”. În
spiritul acestor cuvinte, cei 353 de membri ai CESE au adoptat
o rezoluție în care CESE și-a exprimat sprijinul ofi cial pentru
socie-tatea civilă ucraineană. (ll) ●
Marianne Muona: rolul CESE este de a conecta oamenii
“Este nevoie de schimbare, şi nu doar de una la nivelul
aparenţelor. Trebuie să învăţăm să ne pese mai mult, nu mai puţin;
trebuie să reaprindem flacăra solidarităţii, trebuie să lăsăm în
urmă diferenţele culturale şi ale convingerilor noastre şi trebuie
să învăţăm să convieţuim ca cetăţeni ai Europei.”
Europa trebuie să acţioneze, afi rmă RuslanaRuslana Lijiciko,
figură marcantă a protestelor din piața centrală din Kiev,
cântăreață și câștigătoare a ediției din 2004 a concursului
Eurovision, împre-ună cu Oleksii Honcearuk, purtător de cuvânt al
mișcării, au fost invitați la sesiu-nea plenară a CESE din
21 ianuarie. Deși parlamentul ucrainean a restricționat în
ultimele zile dreptul de a manifesta, CESE sprijină cu mai multă
fermitate societatea civilă din Ucraina.
CESE Info: Cum v-aţi hotărât să vă implicaţi în promovarea
participării democratice active a cetăţenilor?
Ruslana Lijiciko: Sunt de multă vreme o susținătoare pătimașă a
integrării Ucrai-nei în comunitatea europeană și euro-atlantică și
a aderării totale a țării noastre la principiile democrației și ale
implicării depline a societății civile. Pentru mine a fost absolut
fi resc să sprijin activ și să par-ticip la mișcările de protest
EuroMaidan.
Ce așteptaţi din partea Europei în această situaţie?
Ce lucruri utile a făcut deja Europa?
Mă aștept ca Europa să își asume un rol mai dinamic, să facă
pași mai concreți în ajutarea poporului ucrainean și nu să se
limiteze la a oferi un sprijin verbal sau diplomatic. Cred că un
important pas înainte a fost faptul că Europa a înce-put să
înțeleagă mai bine adevărata față a multor guvernanți ucraineni
actuali, corupți și nelegiuiți, precum și ostilitatea Rusiei și
atitudinea fl agrantă a acesteia de hărțuire a Ucrainei.
Ce ar trebui să facă Europa pentru promovarea și consolidarea
societăţii civile ucrainene, pentru a-i încuraja pe cetăţeni să se
implice și să se simtă responsabili, pentru promovarea incluziunii
tuturor cetăţenilor?
Europa ar trebui să transmită poporului ucrainean un semnal clar
de sprijinire a luptei sale pentru a trăi într-o societate justă,
eliberată de corupție și pentru a
Societatea civilă europeană este solidară cu poporul tibetan
Recent, CESE l-a avut ca oaspete pe Dicki Chhoyang, ministrul de
externe al Administrației Centrale Tibetane.
Reprezentanta guvernului tibetan s-a întâlnit cu președintele
Comitetului, Henri Malosse, precum și cu mai mulți membri, printre
care Anne-Marie Sigmund, Béatrice Ouin și Thomas Janson.
Acum 50 de ani, dalaï-lama – șeful spiritual al Tibetului
–, guvernul tibetan și parlamentul tibetan au fost nevoiți să se
refugieze în Dharamsala (India). În decurs de o jumătate de
deceniu, situația poporului tibetan nu a încetat să se agraveze,
autoritățile din China consolidându-și politica de reprimare
a poporului tibetan, care este privat de drepturile și
libertățile sale fundamen-tale și a cărei identitate culturală și
reli-gioasă este amenințată. Situația este atât de gravă, încât,
din 2009 încoace, nume-roase persoane și-au dat foc în semn de
protest. Peste o sută de persoane și-au pierdut viața în acest
chip, fără ca acest lucru să stârnească vreo reacție din par-tea
guvernului central al Chinei.
În cursul vizitei ministrului tibetan, CESE a subliniat poziția
fermă a societății civile europene,
Dl Joost van Iersel este membru activ al Comisiei consultative
pentru mutații indus-triale a CESE, președintele Secţiunii pentru
uniunea economică şi monetară şi coeziune economică şi socială
(ECO) și raportor al avizului pe tema „O industrie europeană mai
puternică pentru creșterea și redresa-rea economiei”.
CESE Info: Care este starea actuală a industriei prelucrătoare
din UE?
Joost van Iersel: Reindustrializarea este cuvântul de ordine în
momentul de față. Consiliul European a stabilit o țintă. Până în
2020, contribuția industriei prelucrătoare la PIB-ul Uniunii
Europene să se ridice 20% dar, deocamdată, realitatea nu este
tocmai roz. Cu excepția Germaniei, producția industrială europeană
este în declin.
Care sunt obstacolele care împiedică realizarea acestui
obiectiv?
Fără îndoială, Europa se plasează încă pe o poziție bună la
nivel mondial, dar producția
Dragi cititori, Reindustrializarea Europei nu mai reprezintă o
temă tabu; recenta Comunicare a Comisiei „Pentru o renaștere
industrială europeană” este o dovadă în acest sens. Prin urmare, îl
felicit pe dl comisar Tajani, cu care m-am întâlnit pentru a
dezbate această temă cu câteva zile în urmă, pentru că a abordat
această temă decisivă.
Miza este importantă: și anume atragerea de noi investiții și
crearea unui mediu favo-rabil întreprinderilor.
În timp ce Comisia se angajează pe această temă, este
regretabilă decizia Consiliului de a amâna dezbaterile pri-vind
industria europeană pentru summitul din martie, a cărui ordine de
zi este deja încărcată. Cu toate că sunt indiscutabile legăturile
dintre industrie, energie și climă, abordarea simultană a celor
trei domenii riscă să margina-lizeze provocările din domeniul
industriei. De asemenea, amânarea Consiliului spune multe despre
prioritatea pe care statele membre o atribuie acestui dosar.
Uităm prea adesea că industria este un pilon al integrării
economice și sociale europene, care reprezintă direct 25% din
locurile de muncă și peste 15% din PIB. De asemenea, uităm că
rădăcinile istorice ale Europei se trag dintr-un proiect
industrial; Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului nu a
fost nici mai mult, nici mai puțin decât un sistem de punere în
comun a mijloacelor industriale ale țărilor fondatoare.
În consecință, este timpul ca UE să relanseze sectorul
industrial. Europa trebuie să adopte o strategie de competitivitate
industrială integrată, solidară și durabilă, fără de care criza
socială s-ar putea adânci. UE nu are dreptul să neglijeze acest
motor al creșterii.
Henri MalossePreședintele CESE
industrială a Statelor Unite câștigă teren cu mare viteză
datorită costului scăzut al energiei – gaze de șist – și
programelor de cercetare. În China, tehnologiile și procesele
inovatoare evoluează rapid. India, Brazilia și alte țări vin tare
din urmă. Întreprinde-rile sunt fl exibile, iar producția europeană
bazată pe energie se deplasează către Statele Unite. Instalațiile
de producție au tendința să se deplaseze către țările unde există
piețe. Totodată, întreprinderile europene sunt din ce în ce mai
constrânse să delocalizeze o parte din activitățile lor în țările
cu piețe potențiale mai mari.
Comisia, Consiliul și statele membre răspund acestor
provocări?
Există anumite îngrijorări, în primul rând în ceea ce privește
piața unică, precum și nevoia de a adopta un spirit comun și de a
nu ceda naționalismului în ascensiune. În plus, politicile
industriale ale statelor membre trebuie să adopte o cale unică,
europeană. Numai piața europeană dispune de o masă critică sufi
cientă pentru a genera iniţiative industriale noi și inovatoare,
care
să urce pe primul loc la nivel mondial. Între-prinderile
europene nu se pot menține pe o poziţie puternică decât dacă sunt
bine repre-zentate în segmentele de vârf ale lanțurilor de valori,
adică exact acolo unde au pierdut teren.
Ce este de făcut?
Cadrele și rețelele transfrontaliere pentru cercetare şi
dezvoltare sunt cruciale. Tre-buie promovată mobilitatea
competențelor. Aceasta ar trebui să meargă mână în mână cu punerea
pe prim plan a califi cărilor la toate nivelurile. Europa suferă,
în primul rând, de lipsa unei politici energetice comune, ceea ce
subminează piața comună. Mixul ener-getic este prea diversifi cat,
iar diferențele de preț sunt devastatoare. Această problemă,
alături de chestiunea serviciilor, ar trebui să intre în sfera de
preocupări a Comisiei. Lanțurile de valori industriale sunt din ce
în ce mai mult rezultatul unei combinații de tehnologii, producție
și servicii avansate, deseori neglijate în elaborarea politicilor
europene. Crearea unui grup operativ pri-vind serviciile este
extrem de bine-venită.
Cum vedeţi viitorul pe termen lung?
Miza este mare. Numai obiectivele nu pot modifi ca realitatea.
Una dintre prioritățile viitorului mandat al Comisiei ar trebui să
fi e realizarea unei politici industriale comune, iar Consiliul
Competitivitate ar trebui orga-nizat din această perspectivă. ●
Locurile de muncă se întorc acasă„Relocalizarea” este tendința
de ultimă oră a industriei prelucrătoare de la nivel mondial.
Termenul se referă la întreprinderile care își readuc în Europa
(sau SUA) liniile de producție, ca urmare a scăderii profi tului
lor în cadrul economiilor emergente pre-cum China.
La 13 februarie, Comisia consultativă pentru mutații
industriale a CESE (CCMI) a organizat o audiere publică în
nordul
Italiei privind contribuția relocalizării la reindustrializarea
europeană. Comitetul este în curs de a elabora un aviz privind
relocalizarea industriilor din UE în cadrul procesului de
reindustrializare.
„Delocalizarea pierde teren, iar o serie de întreprinderi se
întorc”, confi rmă rapor-torul Edgardo Iozia. „În Marea Britanie,
107 întreprinderi sunt în curs de relocali-zare. Acestea au
părăsit Europa pentru a
face economii și, într-un târziu, și-au dat seama că au
supraestimat posibilitățile reale de a face economii. Relocalizarea
înseamnă costuri suplimentare pentru transport și înlocuirea
personalului. Delocalizarea pre-supune rezolvarea unei serii de
probleme”.
„În plus, costurile forței de muncă sunt de la un an la altul
tot mai mari. China a hotărât ridicarea salariilor lucrători-lor
pentru a stimula cererea internă din motive politice și economice.”
Conform unui grup de refl ecție din SUA, în perioada 2005-2010,
salariul mediu al unui muncitor chinez a crescut anual cu 19%.
Calitatea este, însă, motivul cel mai frecvent al relocalizării
întreprinderilor, după cum reiese dintr-o anchetă rea-lizată la
nivel mondial de consultantul internațional Stanton Chase, care a
partici-pat la audierea CESE. „Unele întreprinderi nu sunt
mulțumite de calitatea produselor”, explică dl Iozia. „Acestea au
primit multe reclamații din partea clienților, astfel încât au
hotărât să se întoarcă.”
În opinia Stanton Chase, 34% din între-prinderile de frunte
cunosc o tendință de relocalizare. Însă revista Economist
con-sideră că acest fenomen trebuie pus în context. Multe companii
mari continuă să delocalizeze într-o altă țară mai multe activități
decât aduc în țara de origine. Pen-tru întreprinderile care
explorează noi piețe în cadrul economiilor în curs de dezvoltare,
delocalizarea permite realizarea de econo-
Cartea lui Jeremy Rifk in apărută în 2011 și intitulată „A
treia revoluție industrială” (The Third Industrial Revolution)
ana-lizează impactul comunicațiilor digitale asupra noilor sisteme
energetice. Cu toate acestea, mulți observatori consideră că
dez-voltarea imprimării în 3D – o combinație sublimă între
tehnologia digitală și fabricația de mare precizie – este cea mai
promițătoare, constituind un catalizator pentru o nouă eră a
mașinii, la care aproape oricine are vreo idee și acces la un
calculator își poate aduce aportul.
Imprimarea 3D, sau ceea ce industria numește „fabricație
aditivă”, cu referire la modalitatea prin care imprimantele
indus-triale produc obiecte reale prin straturi succesive de
material pe baza unor modele digitale, este o modalitate rapidă și
rentabilă de a crea prototipuri care să fi e prezentate
potențialilor clienți sau fabricanți.
Posibilitățile de folosire a imprimării 3D sunt practic infi
nite, fi e că este vorba de arhitectură, construcție, modele
indus-triale, inginerie și diverse sectoare, inclusiv industria
aerospațială, medicina, amba-larea și bunurile de consum, fie de
arte. De asemenea, poate fi folosită în orice moment pe parcursul
ciclului de viață al unui produs, chiar și pentru personali-zarea
fabricației tradiționale (montare, turnare, perforare, polizare),
sporind ast-fel competitivitatea. Însă, prin natura lor,
Intrăm într-o nouă eră a mașinii?
“Europa trebuie să adopte o strategie de competitivi-tate
industrială integrată, solidară și durabilă, fără de care criza
socială s-ar putea
