Alexandru Gamanjii Abstract

5/11/2018 Alexandru Gamanjii Abstract - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alexandru-gamanjii-abstract 1/28

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscrisCZU: 658.012.4:331.45(478)(043)

ALEXANDRU GAMANJII

MANAGEMENTUL SECURITĂŢIIŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

AL PERSONALULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Specialitatea - 08.00.05.Economie şi management (în resurse umane)

AUTOREFERAT

al tezei de doctor în economie

Chişinău, 2008



– 2 –

Teza a fost elaborată în cadrul catedrei „Management”

a Academiei de Studii Economice din Moldova

Conducător ştiinţific: Bîrcă Alic, doctor în economie,conferenţiar universitar

Referenţi oficiali: Onofrei Alexandru, doctor habilitat în economie, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova

Cojocaru Svetlana, doctor în economie, conferenţiar universitar, Academia de Administrare Publică pe

lângă Preşedintele RM

Susţinerea va avea loc la 20 iunie 2008, ora14.00, în şedinţa ConsiliuluiŞtiinţific Specializat D 32.08.00.05-28 de pe lângă Academia de StudiiEconomice din Moldova, pe adresa: 2005, mun. Chişinău, str. Mitropolit G.Bănulescu-Bodoni nr. 59, bloc B, et. 1, Sala 104.

Teza de doctorat / autoreferatul pot fi consultate la biblioteca ASEM,Biblioteca Naţională şi pe pagina web: www.cnaa.acad.md.

Secretar ştiinţifical Consiliului Ştiinţific Specializat:

Doctor în economie,conferenţiar universitar Belostecinic Marina

Conducător ştiinţific:Doctor în economie,conferenţiar universitar Bîrcă Alic

Autor: Gamanjii Alexandru



– 3 –

I. CARACTERISTICA GENERALĂ A TEZEI Actualitatea temei cercetate. Evoluţia fenomenelor şi proceselor social-

economice din Republica Moldova are un impact complex asupra calităţii vieţii

populaţiei. Astfel, economia fiind o ştiinţă socială, este direct legată de for ţa demuncă, angajată în cadrul diferitelor companii.Luând în calcul că dezvoltarea economică presupune un management

performant, orientat spre creşterea calităţii utilizării resurselor umane, o importanţă deosebită revine în acest context, securităţii şi sănătăţii muncii angajaţilor.

Asigurarea unui nivel sporit de securitate şi sănătate în muncă, ca cel maiimportant obiectiv al politicii statului şi patronilor pentru păstrarea vieţii şisănătăţii angajaţilor, a fost mereu în centrul discuţiilor la nivel european şiinternaţional. În context, cele mai atractive şi competitive pe piaţă sunt

companiile cu condiţii sănătoase de muncă.Deocamdată în ţar ă există foarte puţine companii responsabile, preocupatede starea condiţiilor de muncă ale angajaţilor. Din această perspectivă patroniicompaniilor autohtone nu fac faţă provocărilor aferente minimizării riscurilor profesionale la locurile de muncă, iar implicarea celorlalţi actori sociali – statul,sindicatele, societatea civilă denotă formalismul şi mecanismul actual ineficientde elaborare şi implementare a legislaţiei naţionale şi internaţionale îndomeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, la care Republica Moldova este parte.

Gradul de studiere a temei tezei. Analiza literaturii de specialitate ne

demonstrează că mai mulţi autori din ţările dezvoltate s-au preocupat decercetarea influenţei condiţiilor de muncă asupra angajaţilor şi a rolului top-managementului în sporirea nivelului de securitate şi sănătate la locurile demuncă: Abrams H. K., Dorman P., Hurmalainen M., Takala J., Brenner M. etc.Anumite aspecte ştiinţifice ale temei au fost abordate de cercetătorii româniBurloiu P., Rotaru A., Manolescu A., etc, şi, de cei autohtoni – Hrişcev E., EţcoC., Cojocaru V., Onofrei A., Cotelnic A., Bîrcă A.

Totodată, există abordări diverse a securităţii şi sănătăţii muncii. Uniicercetători pun accentul pe aspectul tehnic al temei, iar alţii, pe cel juridic. În

context, autorul şi-a propus o abordare proprie a managementului securităţii şisănătăţii în muncă din Republica Moldova.Scopul cercetării constă în evidenţierea aspectelor teoretico-metodologice

ale securităţii şi sănătăţii muncii, analiza managementului securităţii şi sănătăţiiîn muncă la nivel macro şi microeconomic şi propuneri de optimizare a acestuia prin prisma politicilor publice şi a patronior.

Atingerea cu succes a scopului propus s-a axat pe formularea următoarelor sarcini:

• abordarea teoretică a securităţii şi sănătăţii în muncă;



– 4 –

• evidenţierea direcţiilor şi priortăţilor de cercetare ştiinţifică a securităţiişi sănătăţii în muncă la nivel internaţional;

• argumentarea rolului managementului în asigurarea unor condiţiiinofensive şi sănătoase de muncă;

• evidenţierea bunelor practici în managementul securităţii şi sănătăţii înmuncă;

• abordarea eficienţei economice şi sociale a sporirii nivelului desecuritate şi sănătate în muncă al angajaţilor;

• identificarea mecanismului cadrului instituţional al managementuluisecurităţii şi sănătăţii în muncă din Republica Moldova şi a lacunelor funcţionării acestuia;

• argumentarea necesităţii optimizării managementului securităţii şisănătăţii în muncă din Republica Moldova prin evaluarea funcţiilor de

prevenire şi compensatorie a acestuia la nivelul economiei naţionale şianaliza sa comparativă în cadrul întreprinderilor;

• formularea recomandărilor metodice privind perfecţionarea sistemului desecuritate şi sănătate în muncă la nivel macro şi microeconomic.

În baza acestor sarcini a fost determinată structura logică a tezei careinclude introducerea, trei capitole, concluzii, recomandări şi bibliografie.

În capitolul I – „Fundamente teoretico-conceptuale privind securitateaşi sănătatea muncii angajaţilor” – este dezvăluită esenţa conceptelor de risc profesional, securitatea şi sănătatea muncii, stres profesional, managementul

securităţii şi sănătăţii muncii, fiind analizată atât oportunitatea sporirii niveluluide securitate şi sănătate în muncă, cât şi eficienţa ei economică şi socială,confirmată de bunele practici.

În capitolul II – „Analiza managementului securităţii şi sănătăţiimuncii în Republica Moldova” – este evaluat cadrul instituţional almanagementului securităţii şi sănătăţii muncii. De asemenea, sunt analizatefuncţiile de prevenire şi compensare a managementului securităţii şi sănătăţiimuncii la nivel de economie naţională, urmate de analiza comparativă amanagementului securităţii profesionale în cadrul a 9 companii ale industriei

prelucr ătoare. Aceasta a permis autorului să evidenţieze problemele sistemuluide management în domeniu.

În capitolul III – „Peerfecţionarea managementului securităţii şisănătăţii în muncă din Republica Moldova” – este argumentat rolulinvestiţiilor în optimizarea sistemului de securitate şi sănătate în muncă laîntreprinderea „Viorica Cosmetic” S. A., aplicând analiza regresională.Totodată, se propune proiectul unui Program Naţional de securitate şi sănătateîn muncă, care poate deveni viabil datorită modernizării managementuluisecurităţii şi sănătăţii muncii şi la nivelul companiilor. În acest scop, autorul

înaintează o serie de recomandări metodice.



– 5 –

Tema cercetării este managementul securităţii şi sănătăţii în muncă alangajaţilor, problemele perfecţionării acestuia, cât şi căile soluţionării lor decătre autorităţile şi patronii din Republica Moldova.

Obiectul cercetării îl constituie sistemul de management al securităţii şi

sănătăţii muncii la nivelul economiei naţionale şi al întreprinderilor dinindustria prelucr ătoare (industria alimentar ă şi a băuturilor, textilă, chimică,metalurgică, edituri şi poligrafie, produse nemetalice).

Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific. Cercetarea a fostefectuată prin intermediul analizei cantitative şi calitative a domeniuluistudiat, fundamentată pe abordarea sa sistemică. Totodată, au fost aplicateabstractizarea ştiinţifică, metoda grafică, inducţia, deducţia, comparaţia,ancheta sociologică prin chestionar, sporind astfel atât profunzimea şicomplexitatea cercetării, cât şi valoarea practică a concluziilor şi

recomandărilor. Paralel, au fost utilizate şi surse de informaţie în domeniulmanagementului general şi strategic, sociologiei economice, rapoarteleBiroului Naţional de Statistică şi Casei Naţionale de Asigur ări Sociale deStat, Inspecţiei Muncii, documentele financiare şi statistice aleîntreprinderilor.

Suportul teoretico-ştiinţific al tezei este reprezentat de studiile maimultor savanţi, cercetători şi specialişti str ăini şi autohtoni: Armstrong M.,Ahasan M., Antonsson A-B., Salvendy G., Takala J., Duncan G., Cohen A.,Oshima M., Holmlund B., McCormick E. J., Wynne R., Koradecka D.,

Masloboev V., Caplan R. D., Bryden A., Darabont D., Nisipeanu S., OrlovA., Petroseanţ E., Devisilov V., Hrişcev E., Eţco C., Cojocaru V., Onofrei A.,Cotelnic A., Bîrcă A.

Inovaţia ştiinţifică a lucrării constă în:• sistematizarea şi generalizarea bazelor teoretico-metodologice ale

managementului securităţii şi sănătăţii în muncă;• determinarea rolului managementului securităţii şi sănătăţii muncii în

creşterea productivităţii muncii şi a competitivităţii companiilor;• evidenţierea stresului profesional ca element al managementului

securităţii şi sănătăţii muncii;• abordarea sporirii nivelului de securitate şi sănătate în muncă din

perspectiva eficienţei economice şi sociale;• argumentarea impactului ineficienţei managementului securităţii şi

sănătăţii muncii asupra pierderilor Produsului Intern Brut;• elaborarea proiectului unui program naţional de securitate şi sănătate

în muncă;• propunerea indicatorilor pentru evaluarea şi modernizarea

managementului securităţii şi sănătăţii în muncă în cadrul companiilor

din Republica Moldova.



– 6 –

Semnificaţia şi valoarea aplicativă a lucrării.• este analizată în aspect metodologic evoluţia principalilor indicatori ai

managementului securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul economieinaţionale şi ramural;

• este argumentată ineficienţa sistemului actual de management alsecurităţii şi sănătăţii în muncă din Republica Moldova;• este elaborată şi aplicată analiza SWOT a managementului securităţii

şi sănătăţii muncii în cadrul companiilor autohtone;• se propun principiile metodologice şi structura proiectului

Programului Naţional pentru dezvoltarea sistemului securităţii şisănătăţii în muncă din Republica Moldova;

• este argumentată în aspect practic corelaţia între investiţiile în capital fix,respectiv, cele în securitatea şi sănătatea muncii şi nivelul riscurilor

profesionale ale angajaţilor întreprinderii „Viorica Cosmetic” S.A;• este propusă metodica perfecţionării sistemului securităţii şi sănătăţii

în muncă pentru întreprinderile autohtone;Recomandările autorului pot fi implementate atât de autorităţile Republicii

Moldova în procesul optimizării şi racordării cadrului legal şi instituţional alsecurităţii şi sănătăţii în muncă la rigorile europene, cât şi de companiile autohtoneîn scopul implementării unui model performant de management al securităţii şisănătăţii în muncă, care ar permite reducerea riscurilor profesionale la locurile demuncă. Totodată, rezultatele cercetării pot servi ca suport didactic şi metodic pentru

specialiştii Inspecţiei Muncii, Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor, Confederaţiei Naţionale a Patronatelor, top-managementului companiilor din republică şi pentruelaborarea diferitelor manuale şi programe metodice în domeniul managementuluiîntreprinderii, resurselor umane etc.

Aprobarea lucrării. Principalele teze şi recomandări ale prezentei cercetăriau fost prezentate şi discutate în cadrul conferinţelor ştiinţifice internaţionale dincadrul ASEM – Simpozionul Internaţional al Tinerilor Cercetători din 21-22aprilie 2006, 19-20 aprilie 2007 şi Conferinţei ştiinţifice internaţionale„Dezvoltarea durabilă a României şi Republicii Moldova în context european şi

mondial” din 22-23 septembrie 2006, în revistele ştiinţifice „Economie şiSociologie”, „Revista economică”, „Studia Universitas”, precum şi îndocumentul analitic de politici „Problemele racordării standardelor de securitateşi sănătate în muncă din Republica Moldova la rigorile Uniunii Europene”,elaborat de autor şi discutat în cadrul mesei rotunde cu tematica „Asigurarea unuinivel optim de securitate şi sănătate în muncă în contextul integr ării europene”,cu participarea tuturor partenerilor sociali (7 decembrie 2007).

Publicaţii. Rezultatele cercetării, concluziile şi recomandărileargumentate în teză au fost expuse în 9 lucr ări ştiinţifice cu un volum total

de 3,5 coli de autor.



– 7 –

Cuvinte-cheie: securitatea şi sănătatea muncii, managementul securităţii şisănătăţii muncii, cultura durabilă a securităţii şi sănătăţii muncii, risc profesional, accident de muncă, rata accidentelor de muncă, boală profesională,stres profesional, eficienţa sporirii securităţii şi sănătăţii muncii, standard de

securitate profesională, condiţii nocive de muncă, investiţii în securitatea şisănătatea muncii.

II. CONŢINUTUL DE BAZĂ AL LUCRĂRII În capitolul I – „Fundamente teoretico-conceptuale privind securitatea şi

sănătatea muncii angajaţilor” – se analizează esenţa şi conţinutul securităţii profesionale, cercetată de o serie de specialişti şi savanţi care au pus bazeleabordărilor actuale ale acestui domeniu important al managementului: Caplan R.

D., Duncan G., Cohen A., Salvendy G., Takala J. ş.a. Sistematizând reflectareaconceptului de securitate şi sănătate în muncă, autorul a evidenţiat importanţamajor ă a condiţiilor de muncă în activitatea angajaţilor. Astfel, acestea pentru maimult de 2/3 din cei 3 mlrd. de salariaţi de pe glob (dintre care peste 2,2 mlrd. – înţările în curs de dezvoltare) prezintă un pericol sporit pentru viaţa angajaţilor,conducînd la afectarea serioasă a sănătăţii, diminuînd astfel capacitatea de muncă, productivitatea muncii şi bunăstarea proprie, a colegilor şi familiilor lor.

Asupra numărului şi dinamicii accidentelor de muncă influenţează şi niveluldezvoltării economice a ţărilor, implicit – competitivitatea acestora. Autorul a

demonstrat această interdependenţă, utilizând indicele competitivităţii globale,atribuit de organizaţia înternaţională World Economic Forum. Astfel, RepublicaMoldova, având o competitivitate redusă, are o rată a accidentelor de muncă mortale mai înaltă decât în noile state membre ale UE (Polonia şi România).

În opinia autorului, pentru analiza accidentelor de muncă, este relevantă studierea interacţiunii factorilor individuali a executantului cu factorii loculuisău de muncă (figura 1).

Figura 1. Modelul interacţiunii executantului cu locul de muncă

Sursa: Modelat de autor în baza [Salvendy, G., Handbook of Human Factors, New York: John

Wiley & Sons, 1987, p. 260-270]

Mijloacele de muncă Executantul Sarcina de muncă

Condiţiile de muncă

Atitudinea top-managementuluifaţă de SSM



– 8 –

Astfel, în condiţiile sporirii obiective a rolului factorului uman în procesulde producţie datorită progresului tehnico-ştiinţific, creşterii înzestr ării tehnice aexecutanţilor, adîncirii şi intensificării specializării muncii, sporeşte de zeci şisute de ori costul iresponsabilităţii angajaţilor şi a incompetenţei lor

profesionale corespunzătoare în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii.În opinia autorului, fundamentul managementului performant al SSM estecultura durabilă a SSM, tr ăsăturile căreia sunt:

⇒ conştientizarea rolului SSM de către patroni prin asigurarea informării,instruirii şi participării angajaţilor în procesul decizional aferent SSM;

⇒ ataşamentul faţă de priorităţile SSM, demonstrat de top-management prin iniţiative şi acţiuni concrete realizate conform planului anual demăsuri în domeniul SSM şi planuri de perspectivă;

⇒ sporirea motivării angajaţilor prin elaborarea şi implementarea unui

sistem flexibil de stimulare şi pedeapsă, care ar permite evidenţierea şiluarea în calcul a atitudinii fiecărui angajat faţă de securitatea şisănătatea muncii;

⇒ aplicarea consecventă şi adaptarea celor mai bune practici desupraveghere, audit şi optimizare a măsurilor aferente SSM.

Comportamentului raţional al companiilor la intensitatea concurenţeifavorizează aplicarea standardelor ramurale de securitate profesională (tab. 1). Încontext, cercetătorul american Mark Aldrich în lucr ările sale arată că în ţăriledezvoltate anume patronii sunt iniţiatorii elabor ării şi aplicării standardelor ramurale

de securitate profesională, pentru a avea posibilitatea investirii în îmbunătăţireacondiţiilor de muncă, paralel cu păstrarea avantajelor concurenţiale pe piaţă.

Tabelul 1.Corelaţia între nivelul SSM al companiilor unei ramuri

şi avantajul concurenţialCompania 2

Compania 1Nivel înalt al SSM Nivel scăzut al SSM

Nivel înalt al SSMAmbele companii au alesnivelul înalt al SSM, avândperspective egale în luptade concurenţă

Compania 1 are nivel înalt al SSM,

dar e lipsită de avantaj concu-renţial, iar compania 2 are nivelscăzut al SSM, dar dispune deavantaj concurenţial

Nivel scăzut alSSM

Compania 1 are nivel scăzutal SSM, dar dispune de avan-taj concurenţial, iar compania2 are nivel înalt al SSM, dar elipsită de avantaj concurenţial

Ambele companii au ales nivelulscăzut al SSM, având perspectiveegale în lupta de concurenţă

Sursa: Дорман П. Три предварительных доклада по экономике охраны труда. Четвертый

международный конгресс «Обеспечение безопасности и здоровья»,Москва, 15-17.11.2000, 40 стр.



– 9 –

O viziune mai clar ă asupra beneficiilor economice şi sociale, datorită includeriimăsurilor SSM în strategia companiilor, ofer ă instrumentul de management numit Balanced Scorecard (BSC). Aceasta permite o abordare principial nouă aoportunităţii implementării unui management performant al SSM, facilitând

perceperea obiectivelor strategice ale acestuia la toate nivelele organizaţiei.În capitolul II – „Analiza managementului securităţii şi sănătăţii munciidin Republica Moldova” autorul elucidează cadrul instituţional almanagementului securităţii şi sănătăţii muncii, evaluarea funcţiei de prevenire şicompensare a managementului SSM la nivelul economiei naţionale, precum şidiagnoza comparativă a acestuia în cadrul a 9 companii ale industriei prelucr ătoare.

Asigurarea securităţii şi sănătăţii muncii la nivel de economie naţională,ramur ă economică şi întreprindere are loc printr-un set de măsuri prompte,implementate de către stat în conformitate cu actele normative în vigoare.

Totodată, optimizarea acestor măsuri derivă din obiectivul Nr. 11 al Planului deAcţiuni „UE – Republica Moldova” – asigurarea respect ă rii drepturilor sindicatelor şi a standardelor de bază în domeniul muncii, în conformitate custandardele europene şi convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii.

Autorul conchide că scopurile de bază ale politicii de stat în domeniulSSM sunt:

1. asigurarea unor condiţii inofensive de muncă pentru toţi angajaţii dineconomia naţională prin planificarea, organizarea, motivarea şicontrolul implementării tuturor prevederilor aferente SSM;

2.

protecţia socială a angajaţilor accidentaţi în muncă sau afectaţi de boli profesionale.Gestionarea securităţii şi sănătăţii muncii în Republica Moldova are loc

prin intermediul exercitării funcţiilor statului, patronatelor şi sindicatelor îndomeniul SSM. Totuşi, în opinia autorului, realizarea prevederilor actelor normative de securitate şi sănătate a muncii întîmpină o serie de dificultăţi dincauza imperfecţiunii legislaţiei în domeniu şi ineficienţei activităţii tuturor instituţiilor antrenate în această activitate.

Pentru o evaluare mai profundă a managementului securităţii şi sănătăţii în

muncă la nivelul economiei naţionale, autorul a evidenţiat şi măsurat două funcţii agregate ale managementului SSM:1. Prevenirea producerii accidentelor de muncă şi a îmbolnă virilor

profesionale;2. Compensarea pierderilor sociale şi economice aferente accidenta ţ ilor

şi angaja ţ ilor afecta ţ i de boli profesionale.În baza calculelor, conform cărora, pierderile totale aferente accidentelor

de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale în anii 2005-2006 au constituit circa2,3-2,5% din PIB, autorul a analizat corelaţia dintre funcţia de prevenire şi ceade compensare în anii 2003-2006 (fig. 2).



– 10 –

182,7

159

129,2

100

129,9

158,5

199,1

0

50

100

150

200

250

2003 2004 2005 2006Anii

%

Investiţii aferente securităţii şi sănătăţii muncii

Pierderi aferente accidentelor de muncă şi bolilor profesionale

Figura 2. Ritmurile de creştere a investiţiilor în SSM şi a pierderilor

aferente accidentelolr de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale înRepublica Moldova în anii 2003 – 2006

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor dării de seamă „Protecţia muncii în anii 2001 – 2006”,Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova

Cuantificarea funcţiilor de prevenire şi compensatorii a managementuluiSSM a permis autorului calcularea eficienţei investiţiilor în securitatea şisănătatea muncii:

PierderiSSM Inv

SSM Inv Kefic

+

=

.

.. , unde 0≤ K efic.≤1 [1]

Kefic. pentru anul 2006 este 0,363, pentru 2005 – 0,3843, pentru anul 2004

– 0,3821, iar pentru anul 2003 – 0,3844. Aceste cifre ne demonstrează că la 1leu investiţii în SSM au fost recuperate doar 0,37 lei. Astfel cuantumulinvestiţiilor în SSM este cu mult inferior pierderilor aferente accidentelor demuncă şi îmbolnăvirilor profesionale.

Autorul conchide că funcţia de prevenire a managementului SSM are oimportanţă major ă în stabilizarea şi reducerea numărului accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. Deocamdată ritmurile de creştere ale

investiţiilor în SSM sunt inferioare celor privind pierderile aferente accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale, care în realitate sunt cu mult mai mari.Aceasta impune eforturi susţinute din partea patronilor, statului şi sindicatelor pentru eficientizarea funcţiei de prevenire a managementului SSM.

Evaluarea managementului SSM la nivelul economiei naţionale ne denotă o serie de probleme care, sunt mult mai grave la nivelul întreprinderilor, în careangajaţii desf ăşoar ă sarcini concrete de muncă, în condiţii nocive de muncă,sub acţiunea diferitelor riscuri profesionale.

Practica mondială şi realitatea din Republica Moldova ne arată că în sens

larg , sistemul de management al securităţii şi sănătăţii muncii în cadrul



– 11 –

întreprinderilor depinde de o serie de factori majori: ramura de activitate,mărimea întreprinderii, competitivitatea naţională şi internaţională aîntreprinderii, cultura organizaţională etc.

În sens restrîns, în opinia autorului, performanţa sistemului de management

al securităţii şi sănătăţii muncii din cadrul întreprinderilor autohtone depinde desuccesiunea şi performanţa fiecărei funcţii a managementului: planificare,organizare, motivare şi control.

În acest context, a fost utilizată ancheta prin chestionar, prin care autorul aidentificat

⇒ gradul de importanţă acordat de către top-management problemelor securităţii şi sănătăţii muncii angajaţilor;

⇒ calitatea planificării, implementării şi mediatizării măsurilor aferentesecurităţii şi sănătăţii muncii angajaţilor;

⇒ nivelul formării profesionale în domeniul securităţii şi sănătăţii munciilucr ătorilor;⇒ competenţa profesională a persoanelor responsabile de securitatea şi

sănătatea muncii la întreprindere;⇒ gradul de influenţă al condiţiilor de muncă asupra sănătăţii salariaţilor;⇒ nivelul stresului profesional al lucr ătorilor;⇒ factorii care stimulează participarea eficientă a angajaţilor la

gestionarea măsurilor de securitate şi sănătate la locul de muncă;⇒ cuantumul înlesnirilor şi sporurilor oferite angajaţilor pentru condiţii

nocive de muncă;⇒ calitatea şi rezultatele controlului riscurilor profesionale la locurile de

muncă, precum şi evaluarea de către salariaţi a managementuluisecurităţii şi sănătăţii muncii de la întreprindere.

Diagnosticarea sistemului de management al SSM din cadrul a nouă companii din industria prelucr ătoare a fost generalizată prin intermediul uneianalize SWOT (tab. 2).

Tabelul 2Analiza SWOT a managementului SSM în cadrul a 9 companii

Puncte forte Puncte slabe• Informarea personalului la angajare

despre riscurile profesionale la caresunt expuse locurile de muncă.

• Examinarea medicală a persona-lului la angajare.

• Cunoaşterea de către angajaţi asancţiunilor aferente nerespectăriiregulilor de securitate şi sănătate lalocurile de muncă.

• Participarea angajaţilor la înlătu-

• Lipsa unor ţinte manageriale clare îngestionarea măsurilor de securitate şisănătate a muncii la nivelul întreprinderii.

• Gradul sporit de uzur ă al echipamentelor tehnologice, care favorizează creştereariscului de producere a accidentelor demuncă.

• Insuficienţa şi ineficienţa investiţiilor afe-rente reducerii riscurilor profesionale la

locurile de muncă.



– 12 –

rarea pericolelor producerii unor potenţiale accidente de muncă.

• Aşteptările angajaţilor privind solu-ţionarea problemelor de securitateşi sănătate a muncii.

• Deficitul de specialişti cu calificare înaltă îndomeniul securităţii şi sănătăţii muncii.

• Informarea insuficientă a angajaţilor, privind planificarea şi realizarea măsurilor desecuritate şi sănătate a muncii.

• Nivelul scăzut de instruire a angajaţilor îndomeniul securităţii şi sănătăţii muncii.

• Lipsa unei culturi durabile a securităţii şisănătăţii la locurile de muncă în rândulangajaţilor.

• Lipsa stimulării angajaţilor în vedereareducerii riscurilor profesionale la locurilede muncă.

• Deficienţe în controlul nivelului de secu-

ritate şi sănătate a muncii.Oportunităţi Riscuri Programe guvernamentale de susţi-

nere a companiilor care îmbună-tăţesc nivelul de securitate şisănătate la locurile de muncă.

Schimbarea mentalităţii top-mana-gerilor în direcţia valorificării nece-sităţilor de optimizare a mana-gementului securităţii şi sănătăţii

muncii. Capacitatea de mobilizare a anga- jaţilor în implementarea măsurilor de securitate şi sănătate la locurilede muncă.

Rezistenţa la schimbare din partea top-managementului.

Lipsa unei strategii pe termen lung îndomeniul securităţii şi sănătăţii muncii.

Dificultăţi în implementarea schimbărilor înmanagementul securităţii şi sănătăţii muncii.

Sursa: Elaborat de autor

Autorul conchide că toate opţiunile decizionale trebuie să se axeze peelaborarea şi implementarea unui set de măsuri, a căror materializare va fi unnou sistem de management al securităţii şi sănătăţii muncii, care ar asigura participarea tuturor angajaţilor la gestionarea măsurilor de securitate şi sănătatela locurile de muncă.

În capitolul III – „Perfecţionarea managementului securităţii şisănătăţii în muncă din Republica Moldova” autorul, luând în calcul rolulmajor al investiţiilor în optimizarea sistemului de securitate şi sănătate înmuncă, a elaborat proiectul unui Prograam Naţional SSM şi a propus căilemodernizării managementului SSM în cadrul întreprinderilor autohtone.

În opinia autorului, cel mai important indicator al managementului SSM,ale cărei valori sunt înregistrate atât la nivel de companie, cît şi naţional, este



– 13 –

gradul general de nocivitate al condiţiilor de muncă, care influenţează substanţial securitatea şi sănătatea muncii angajaţilor. În context, în bazamodelului de regresie unifactorial, a fost determinată corelaţia între volumulinvestiţiilor şi nivelul riscurilor profesionale ale angajaţilor întreprinderii

„Viorica Cosmetic” S.A (fig. 3).

0

20

40

60

80

100

120

0

2 0 0 0 0

4 0 0 0 0

6 0 0 0 0

8 0 0 0 0

1 0 0 0 0 0

1 2 0 0 0 0

1 4 0 0 0 0

1 6 0 0 0 0

1 8 0 0 0 0

Investiţiile în capital fix pe un angajat

N u m ă r u l p e r s o a n e l o r î n

c o n d i ţ i i n o c i v e d e m u n c ă

Figura 3. Corelaţia între volumul investiţiilor pe un angajat şi numărulpersoanelor în condiţii nocive de muncă

În baza calculelor efectuate, autorul a conchis că datorită sporirii

investiţiilor în capital fix şi a celor în securitatea şi sănătatea muncii pe unangajat, numărul de angajaţi ocupaţi în condiţii nocive de muncă s-a redus înanii 2002-2006 de la 109 la 64 angajaţi, adică cu 41,28%, ceea ce nedemonstrează fermitatea top-managementului companiei în îmbunătăţireacondiţiilor de muncă ale angajaţilor.

Deci, planificarea optimală a investiţiilor în sporirea nivelului de securitateşi sănătate la locurile de muncă este un obiectiv materializat în mai multe etapesuccesive care presupune diminuarea maximală a intensităţii acţiunii factorilor nocivi şi periculoşi ai mediului de muncă. Fiecare etapă a obiectivului dat poate

presupune măsuri aferente SSM într-un anumit sector sau secţie de producţie.Corespunzător, numărul etapelor va reflecta numărul sectoarelor sau secţiilor de producţie.

Pentru optimizarea şi racordarea politicii de securitate şi sănătate în muncă din Republica Moldova la standardele de muncă ale UE, este necesar ă elaborarea şi implementarea unui Program Naţional în domeniu.

Acesta trebuie să includă: scopurile, obiectivele şi indicatorii progresului îndomeniul securităţii profesionale, implementate de către organele administraţieicentrale şi locale, putând fi perfecţionate şi revăzute în baza analizei sistemului



– 14 –

actual de securitate şi sănătate în muncă şi, respectiv, completate cu alte programe şi planuri naţionale sau sectoriale.

Totodată, Programul Naţional trebuie să asigure caracterul profilactic pronunţat al acţiunilor, axat în special pe participarea largă a tuturor

partenerilor sociali, prin:• desf ăşurarea periodică a campaniilor naţionale de securitate şi sănătate

în muncă;• instruirea profesională a angajaţilor, specialiştilor, managerilor

conform programelor pregătirii profesionale de bază şi avansate;• prestarea serviciilor de consultanţă şi informaţionale în domeniul

SSM, pentru companii.Scopul Programului Naţional: stabilizarea şi reducerea frecvenţei

accidentelor şi nocivităţii condiţiilor de muncă a angajaţilor din economia

naţională a Republicii Moldova.Elaborarea unor standarde noi de management al SSM din RepublicaMoldova (cu mecanismele de integrare şi evaluare) care să corespundă rigorilor analogice ale ţărilor Europei de Est, membre a Uniunii Europene va fi prioritatea prezentului Program.

Obiectivele Programului se axează pe:⇒ desemnarea indicatorilor dezvoltării sistemului de securitate şi

sănătate a muncii din Republica Moldova pe termen lung.⇒ implementarea graduală a standardelor tehnice de securitate şi sănătate

în muncă, adoptate în ţările Europei de Est, membre a UniuniiEuropeane;⇒ implementarea unui mecanism de integrare a Programului în strategia

dezvoltării economiei naţionale şi strategiilor dezvoltăriiorganizaţiilor;

⇒ implementarea unui mecanism de formare şi de motivare morală şimaterială a patronilor şi a angajaţilor în implementarea Programului lanivelul economiei naţionale şi al organizaţiilor;

⇒ aprobarea unui mecanism de finanţare a implementării Programului;⇒ implementarea unui mecanism de evaluare şi de revedere periodică a

Programului la nivelul economiei naţionale şi al organizaţiilor;Componentele structurale ale Programului reflectă elementele-cheie ale

acestuia, comparate cu elementele programelor în domeniul SSM din ţărileEuropei de Est, membre a UE. În urma analizei, pentru fiecare component alProgramului vor fi înaintate propuneri concrete de racordare a situaţiei existentela standardele europene şi internaţionale. În opinia autorului, controlul asupraimplementarii prevederilor Programului National revine Inspectiei Muncii.

Lipsa unui sistem performant de management al SSM la nivelul

companiilor autohtone este confirmată şi de locul SSM în lista priorităţilor



– 15 –

patronilor a 55 de companii respondente la un sondaj efectuat în iunie 2007(tab. 3).

Tabelul 3Prioritizarea securităţii şi sănătăţii în muncă în ordinea importanţei

În ordinea importanţeiÎn primulrând

În al doilearând

În al treilearând

Multiplurăspuns

Securitatea şisănătatea

muncii1,9% 9,3% 28,8% 40,0%

Sursa: Bîrcă A., Gamanjii A. Relaţiile de muncă în Republica Moldova din perspectivacompaniilor. Raport sectorial în cadrul proiectului „Advancing Social Responsibility andLaunching Global Compact in Republic of Moldova”, Expert Grup, 2007, pag 7

Analiza structurii celor 55 de companii respondente după numărul de

angajaţi denotă concluzii şi mai pesimiste. Astfel, 38,9% sunt companii cu unnumăr de 101-500 de angajaţi, 14,8% - 501-1000 de angajaţi, 3,7%, respectiv – 1001-1500 de angajaţi, iar 7,4% - peste 1500 de angajaţi. Deci, companiilemedii şi mari au o pondere de cca. 65% per total, iar din ele doar 1,3% plasează securitatea şi sănătatea muncii pe locul întâi în lista priorităţilor.

În context, Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), de comun acord cuAsociaţia Internaţională a Patronatelor şi a Sindicatelor Internaţionale, aelaborat deja recomandarea - „Principii directoare cu privire la sistemele demanagement a securităţii şi sănătăţii în muncă (ILO – OSH - 2001)”. Totodată,

specialiştii din diferite ţări au opinii proprii privind performanţele şi lacunelessistemelor de management al securităţii şi sănătăţii în muncă existente.În opinia autorului, compartimentele sistemului de management al SSM vor

include: politica, planificarea, organizarea, motivarea, controlul şi actualizarea.Politica SSM este instrumentul-cheie (generalizator) prin care top-

managementul aduce la cunoştinţă angajaţilor, clienţilor şi organelor abilitate îndomeniul SSM viziunea şi direcţiile de bază ale activităţii cu privire lasecuritatea profesională.

Totodată, elementele directoare ale politicii SSM sunt:1. Repartizarea responsabilităţilor aferente SSM între toate nivelele

managementului unităţii;2. Finanţarea sporirii nivelului SSM;3. Integrarea în top-managementului întreprinderii;4. Compatibilitatea cu alte politici ale top-managementului;5. Participarea angajatorului şi salariaţilor companiei la gestionarea

măsurilor SSM;6. Monitorizarea şi îmbunătăţirea continuă a nivelului de securitate şi

sănătate în muncă;7. Evaluarea eficienţei măsurilor aferente SSM;8. Actualizarea periodică a obiectivelor SSM



– 16 –

Perfecţionarea sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă la întreprinderile autohtone va permite:

• crearea premiselor pentru reducerea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale prin sporirea nivelului de securitate şi sănătate în muncă

al angajaţilor;• reducerea pierderilor economice neplanificate, apărute în urma

accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, şi, respectiv, utilizareamaximală a rezervelor de productivitate a muncii;

• formarea culturii durabile a securităţii şi sănătăţii în muncă;• sporirea parteneriatului social, asigurînd participarea tuturor

angajaţilor în atingerea scopurilor managementului securităţii şisănătăţii în muncă;

• îmbunătăţirea imaginii companiei pe piaţă, şi, implicit, sporirea

competitivităţii acesteia.

III. CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Crearea unor condiţii favorabile de muncă are un rol economic şi socialimportant atât pentru societate şi fiecare angajat în parte, cât şi pentrucompanii. În context, luând în calcul că la baza circuitului economic şiinovaţional al capitalului uman se află elaborarea şi perfecţionarea continuă atehnologiilor de producţie, metodelor de organizare a muncii şi a producţiei,

marcate de dezvoltarea vertiginoasă a progresului tehnico-ştiinţificcontemporan, este firească realizarea acestor schimbări calitative şi cantitativeşi din perspectiva reducerii riscurilor profesionale la locurile de muncă.

Efectuarea cercetării ne demonstrează că securitatea şi sănătatea în muncă este unul din pilonii de bază ai politicilor sociale din statele dezvoltate, prezentîn diferite programe şi strategii economice: Carta Socială Europeană, elaborată de Consiliul Europei la 18 octombrie 1961, Codul European de SecuritateSocială, adoptat la Strasbourg, la 16 aprilie 1964, Strategia Comunităţilor Europene în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru anii 2002-2006

etc. Astfel, scopul politicii naţionale în domeniul securităţi şi sănătăţii muncii astatelor UE constă în stimularea realizării activităţilor preventive de cătrecompaniile acestor state.

Deci, principalul argument al perfecţionării sistemului de management alsecurităţii şi sănătăţii muncii în condiţiile economiei de piaţă constă înelaborarea unui mecanism economic eficient de interacţiune a statului, patronatelor şi angajaţilor.

Deocamdată, în Republica Moldova asemenea mecanism nu există.Consecinţele perpetuării acestei situaţii influenţează negativ nivelul de



– 17 –

securitate şi sănătate în muncă al angajaţilor companiilor autohtone, conducândla creşterea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale.

În context, cercetarea teoretică şi practică ne-a permis să constatăm maimulte concluzii:

1. În procesul activităţii de producţie, angajaţii se află permanent subacţiunea diferitelor riscuri profesionale, care pun în pericol viaţa şi sănătateaacestora. Modificarea diversităţii riscurilor profesionale necesită noi cunoştinţe,experienţă, cercetări şi traininguri pentru a le putea gestiona, prin prevenirea şicontrolul lor. Acestea conduc la apariţia stresului profesional, şi, implicit, la producerea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale.

2. Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă presupune elaborarea,adoptarea şi implementarea deciziilor privind păstrarea vieţii şi sănătăţiiangajaţilor în procesul de producţie, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Experienţa mondială confirmă că eficienţa sporită a managementului securităţiişi sănătăţii în muncă se asociază cu productivitatea sporită a muncii, şi invers.Totodată, sporirea acesteia devine problematică deoarece investiţiile însecuritatea şi sănătatea muncii, fiind de regulă în capital fix, depăşesceconomisirea din reducerea plăţilor compensatorii pentru condiţii nocive şigrele de muncă. În context, cel mai util instrument de management în analizaeficienţei economice şi sociale a managementului securităţii şi sănătăţii înmuncă este Balanced Scorecard (BSC) care ofer ă o viziune mult mai clar ă asupra beneficiilor economice şi sociale, prin integrarea gestiunii securităţii şi

sănătăţii muncii în strategia companiilor.3. Optimizarea managementului securităţii şi sănătăţii în muncă esteargumentată de mai mulţi factori social-economici: confort fizic şi psihic alangajaţilor la locurile de muncă, sporirea duratei activităţii de muncă, evitareasuferinţelor potenţiale ale angajaţilor în urma accidentelor de muncă şiîmbolnăvirilor profesionale, sporirea capacităţii de muncă şi a stabilităţii personalului care diminuează costurile aferente instruirii profesionale,reducerea costurilor privind plăţile compensatorii, îndemnizaţiile de boală,tratamentul medical, pensiile de invaliditate, minimizarea pierderilor de

producţie, sporirea productivităţii muncii, creşterea calităţii produselor şiserviciilor şi a deservirii clienţilor care conduce la augmentarea contractelor deafaceri pe termen mediu şi lung, îmbunătăţirea imaginii companiilor pe piaţă.

4. Implementarea de noi tehnologii de producţie, paralel cu managementul participativ asigur ă companiilor performanţe economice notabile şi bunăstareasocială a angajaţilor datorită creării unor condiţii favorabile de muncă.Totodată, atingerea cu succes, menţinerea şi imbunătăţirea performanţeidepinde şi de reglementările naţionale, cultura organizaţională, inclusiv, îndomeniul securităţii şi sănătăţii muncii etc.



– 18 –

5. Investiţiile în securitatea şi sănătatea muncii la întreprinderile dinRepublica Moldova sunt insuficiente, mai mici decât plafonul minimobligatoriu de 2% din fondul de remunerare a muncii, prevăzut de legislaţia învigoare şi, vor corespunde cerinţelor legislaţiei abia în anul 2012. Luând în

calcul practica mondială care ne demonstrează că reducerea investiţiilor aferente SSM cu un punct conduce la sporirea de 3-4 ori a cheltuielilor compensartorii aferente accidentaţilor, estimăm că sporirea riscurilor profesionale la locurile de muncă va conduce la: perturbarea desf ăşur ăriinormale a muncii angajaţilor, sporirea riscului producerii unor accidente demuncă şi îmbolnăviri profesionale, reducerea productivităţii muncii etc. Cu privire la Republica Moldova, observăm că imperfecţiunea normelor definanţare a măsurilor aferente minimizării riscurilor profesionale conduce ladegradarea condiţiilor sanitaro-igienice de muncă.

6. Evidenţa statistică a indicatorilor de securitate şi sănătate în muncă denaturează realitatea. Necătând la cerinţele directe ale legislaţiei RepubliciiMoldova, raportul statistic 1-PM (protecţia muncii) nu reflectă numărul,dinamica şi profilaxia bolilor profesionale care aduc mai multe daune sănătăţiidecât accidentele de muncă. Totodată, lipseşte evidenţa microtraumelor, careconform experienţei mondiale constituie circa 1000-3000 la fiecare accident demuncă mortal şi presupun acordarea primului ajutor medical.

7. Funcţia de prevenire a managementului securităţii şi sănătăţii în muncă are o importanţă major ă în stabilizarea şi reducerea numărului accidentelor de

muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. Evaluarea acestei funcţii la niveluleconomiei naţionale ne demonstrează că: „Viitorul nu poate fi cumpărat, cidoar asigurat”. De aceea, dacă patronii autohtoni nu pot organiza şi creacondiţii sănătoase şi inofensive de muncă, prin achiziţionarea şi utilizareatehnologiilor de producţie corespunzătoare cerinţelor de securitate şi sănătate amuncii, informarea şi formarea profesională în domeniu, aceştia nu pot,conform legislaţiei, să creeze întreprinderi sau secţii de producţie în care să angajeze diferite categorii de personal.

8. Analiza dinamicii accidentelor de muncă pentru anii 2001-2006

confirmă că majoritatea absolută a cauzelor accidentelor de muncă din cadrulcompaniilor autohtone (70%) depind de factorul uman, ceea ce demonstrează încălcarea permanentă a cerinţelor de securitate şi sănătate a muncii, urmare ainformării şi formării profesionale corespunzătoare insuficiente sau ineficiente.Mai mult, aceasta ne arată încălcarea abuzivă de către patroni a legislaţieimuncii în vigoare.

9. Pierderile aferente accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionaledin Republica Moldova sunt cu mult subestimate de către actorii sociali.Aceasta impune eforturi susţinute din partea statului pentru perfecţionarea



– 19 –

funcţiei de compensare a managementului securităţii şi sănătăţii în muncă, înspecial a sistemului de înlesniri şi sporuri pentru condiţii nocive de muncă.

10. Reieşind din analiza cadrului instituţional al securităţii şi sănătăţii înmuncă din Republica Moldova, perspectivele dezvoltării sale pot fi două: –

păstrarea actualului cadru instituţional şi aplicarea actualelor pîrghii degestiune, ca urmare păstrîndu-se tendinţa major ării şi în continuare a număruluiaccidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, precum şi a spoririinocivităţii condiţiilor de muncă; – reformarea şi optimizarea acestuia, prinredefinirea şi eficientizarea exercitării funcţiilor tuturor subiecţilor săi. Încontext, trebuie de luat în calcul existenţa unui deficit de specialişti calificaţi însecuritatea şi sănătatea muncii, precum şi în medicina muncii, care ar puteaconsulta patronii în elaborarea şi actualizarea planurilor de evaluare şimonitorizare a mediului de muncă, determinarea riscurilor profesionale la

locurile de muncă şi a măsurilor de eliminare sau minimizare a lor. Respectiv, patronii sunt slab informaţi despre factorii nocivi şi periculoşi ai mediului demuncă şi influenţa acestora asupra angajaţilor.

11. Perfecţionarea sistemului de management al securităţii şi sănătăţii înmuncă este o problemă nu doar a specialiştilor în domeniu, dar şi a tuturor actorilor sociali – autorităţile, sindicatele, patronatele etc. Deocamdată nuexistă un parteneriat durabil de cooperare între aceştia, ceea ce frânează pe o perioadă nedeterminată examinarea şi redefinirea principiilor şi mecanismelor de implementare a managementului securităţii şi sănătăţii în muncă la nivel

macro şi microeconomic. În acelaşi timp statul nu depune eforturi pentrudesf ăşurarea unei colabor ări pe termen lung cu companiile privind legislaţiacare reglementează securitatea şi sănătatea în muncă din perspectiva apropieriide Uniunea Europeană (aplicarea unei metodologii interactive transparente,centrate pe aplicaţii practice şi comunicarea deschisă între păr ţi).

12. Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă al majorităţiicompaniilor autohtone r ămâne cu mult în urmă faţă de companiile dinRomânia, Bulgaria, Polonia etc. Doar pentru circa 2% din companiile autohtonesecuritatea şi sănătatea muncii ocupă locul întâi în lista priorităţilor,

demonstrându-ne rolul secundar al acestui aspect important al managementului pentru patroni. Astfel, atitudinea formală a patronilor din Republica Moldova(confirmată şi de analiza SWOT) faţă de asigurarea unor condiţii favorabile demuncă angajaţilor diminuează nivelul de eficienţă al managementului şirezultatele activităţii economice, fiind confirmată de:

• lipsa responsabilităţii, leaderismului şi cointeresării top-managementuluifaţă de politica de securitate şi sănătate în muncă care conduce la ţintemanageriale neclare în gestionarea măsurilor de securitate şi sănătate amuncii la nivelul întreprinderii, şi, corespunzător, a filozofiei corporative

de securitate şi sănătate în muncă;



– 20 –

• gradul sporit de uzur ă al echipamentelor tehnologice, care favorizează creşterea riscului de producere a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale datorită insuficienţei şi ineficienţei investiţiilor aferentereducerii riscurilor profesionale la locurile de muncă;

• lipsa la angajaţi a unei culturi durabile a securităţii şi sănătăţii lalocurile de muncă datorită informării slabe despre planificarea şirealizarea măsurilor de securitate şi sănătate a muncii, instruiriiineficiente, deficitului de specialişti înalt calificaţi în domeniu şi lipseistimulării angajaţilor pentru reducerea riscurilor profesionale lalocurile de muncă;

• deficienţe în controlul nivelului de securitate şi sănătate a muncii.13. Experienţa europeană ne confirmă că numărul accidentelor de muncă

şi îmbolnăvirilor profesionale în companiile micului business este de 2 ori mai

mare decât în companiile mari. Asigurarea securităţii şi sănătăţii munciiangajaţilor în companiile micului business din Republica Moldova este şi mai problematică decât în cele mari, datorită mai multor deosebiri principiale,aferente managementului general, inclusiv cel al securităţi şi sănătăţii muncii,comparativ cu companiile mari: organizarea informală şi comprimată a procesului de producţie, producţia în serie mică şi pe unicate, timp şi resurseinsuficiente pentru asigurarea necesităţilor curente ale producţiei şi studiereaspecificului mediului de muncă etc. Totodată, aceste companii utilizează încă peri şi echipamente tehnologice uzate moral şi fizic, care nu corespunde

normelor sanitaro-igienice.14. Evaluarea dinamicii gradului general de nocivitate al condiţiilor demuncă în cadrul întreprinderii „Viorica Cosmetic” S.A. ne demonstrează existenţa unei legături directe între investiţiile în capital fix, respectiv, cele însecuritatea şi sănătatea muncii şi numărul angajaţilor ocupaţi în condiţii nocivede muncă, care se va diminua în continuare în următorii 3-5 ani.

15. Formarea economiei de piaţă în Republica Moldova necesită perfecţionarea managementului securităţii şi sănătăţii în muncă, adecvat rigorilor actuale. Materializarea acestui obiectiv este proprie tendinţelor dezvoltării statelor,

marcate de noi abordări a politicii de securitate şi sănătate în muncă.În baza concluziilor menţionate derivă următoarele recomandări:1. Sporirea eficienţei cadrului instituţional al securităţii şi sănătăţii muncii

prin intensificarea colabor ării informaţionale, logistice şi financiare cu OIM şiAgenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă, ratificând de cătreParlamentul Republicii Moldova a Convenţiei OIM Nr. 187, care stipulează perfecţionarea continuă a funcţiilor instituţiilor, participante la gestiuneasecurităţii şi sănătăţii muncii şi a mecanismului realizării lor. Corespunzător,aceasta va fi un impuls substanţial pentru elaborarea şi discutarea publică a

Programului Naţional pentru dezvoltarea sistemului de securitate şi sănătate în



– 21 –

muncă, respectiv a programelor guvernamentale de susţinere a companiilor careîmbunătăţesc nivelul de securitate şi sănătate la locurile de muncă.

2. Implicarea activă a autorităţilor şi sindicatelor în desf ăşurarea unor acţiuni regulate şi eficiente de mediatizare a culturii durabile a securităţii şi

sănătăţii în muncă, la toate nivelele managementului, de la patron – până laangajat, începând cu sistemul de învăţământ liceal, secundar profesional şiuniversitar. Prin aceasta poate fi creată o atitudine receptivă a angajaţilor, patronilor şi societăţii civile faţă de beneficiile creării unor condiţii sănătoase şiinofensive de muncă. În speţă, finanţarea acestor acţiuni poate fi realizată atâtdin bugetul de stat, cât şi din fondurile UE (accesibile şi în cadrul PoliticiiEuropene de Vecinătate). Instrumentele de mediatizare vor fi: organizareaanuală, sub egida OIM, a zilei mondiale a culturii durabile a securităţii şisănătăţii muncii la 28 aprilie, filme, imagini, placate etc. privind profilaxia

accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale, cursuri de formare profesională. Aceasta impune sporirea rolului metodologic şi logistic alInspecţiei Muncii, prin furnizarea unor servicii calitative de pregătire şi perfecţionare profesională în domeniul securităţii şi sănătăţii munciispecialiştilor întreprinderilor, obiectiv care necesită suplimentarea finanţăriiacestei importante structuri guvernamentale cu rol de monitorizare a respectăriilegislaţiei de securitate şi sănătate în muncă. Totodată, grupurile-ţintă trebuie să fie patronii de întreprinderi, inginerii pentru tehnica securităţii, inspectorii demuncă, conducătorii şi specialiştii organelor administraţiei centrale şi locale,

lucr ătorii medicali şi cei din învăţământ, reprezentanţii sindicatelor, patronatelor, organizaţiilor nonguvernamentale, jurnaliştii etc. În particular,este necesar ă stimularea participării patronilor, inginerilor şi specialiştilor desecuritatea şi sănătatea muncii din cadrul companiilor la cursuri de perfecţionarea profesională în domeniu. Pentru atingerea acestui obiectiv estenecesar ă o deschidere cît mai mare atât din partea autorităţilor, cît şicompaniilor, care ar asigura plasarea accentului de pe controale şi sancţiuni peo colaborare constructivă pe termen lung.

3. Reformarea activităţii Inspecţiei Muncii, luând în calcul experienţa noilor

state ale UE. În special, în aceste ţări inspectorii de muncă nu sunt buni medici şiinvers. Cu referire la Republica Moldova, medicii Serviciului Sanitaro-Epidemiologic de Stat, ocupaţi cu diferite analize de laborator, nu sunt totodată inspectori de muncă şi, deci, nu realizează măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. De aceea, unele ţări angajează în statele de personal ale InspecţieiMuncii medici, igienişti, altele stabilesc reglementări legale privind prestareaserviciilor în bază de contract de către medicii şi igieniştii din cadrul centrelor demedicină preventivă şi igienă. Un instrument viabil trebuie să fie solicitarea decătre Inspecţia Muncii patronilor deservirea contra plată a medicilor şi igieniştilor pentru efectuarea analizelor şi testelor corespunzătoare, care ar permite



– 22 –

angajatorilor şi inspectorilor de muncă adoptarea deciziilor corespunzătoare privind starea condiţiilor de muncă. În speţă, elementele de reformă a InspecţieiMuncii, aferente condiţiilor de muncă şi drepturilor angajaţilor ce ţin de acestaspect, sunt stipulate de art. 3 al Convenţiei Nr. 81 a OIM.

4. Perfecţionarea evidenţei statistice a indicatorilor de securitate şi sănătateîn muncă. Astfel compartimentul II al raportului statistic 1-PM (protecţiamuncii) este necesar de completat cu doi indicatori suplimentari: a) fondulanual de salariu al organizaţiei şi b) procentul investiţiilor anuale pentru profilaxia accidentelor calculat din fondul anual de salariu. Aceasta va înlesnicontrolul executării legii cu privire la protecţia muncii în ce priveşte volumulalocărilor pentru profilaxia accidentelor la nivelul organizaţiilor şi a economieinaţionale în ansamblu. În tabelul „Numărul victimelor accidentelor de muncă pe tipuri de activităţi economice” din anuarele statistice, ar fi oportună

introducerea a încă doi indicatori noi: coeficientul de gravitate a accidentelor şicoeficientul de gravitate a îmbolnăvirilor profesionale. Includerea lor ar permiteanaliza pierderilor de om-zile de incapacitate de muncă la o persoană accidentată, ceea ce ar exprima gravitatea accidentelor de muncă şi cea aîmbolnăvirilor profesionale. Pentru calcularea coeficientului de gravitate aaccidentelor la nivelul economiei naţionale, în raportul statistic 1-PM (protecţiamuncii) indicatorul „Numărul de om-zile de incapacitate de muncă aaccidentelor” din compartimentul III ar fi util să fie concretizat în modulurmător: a) numărul de om-zile de incapacitate de muncă din cauza

accidentelor; b) numărul de om-zile de incapacitate de muncă din cauzaîmbolnăvirilor profesionale.5. Reducerea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale prin

optimizarea măsurilor aferente diminuării numărului angajaţilor care activează f ăr ă contract legal de muncă. Realitatea din Republica Moldova confirmă că o parte din angajaţi muncesc la negru, în condiţii de muncă periculoase şi nocive.Astfel, aceştia sunt totalmente lipsiţi de orice protecţie socială, f ăr ă careva plăţicompensatorii în caz de accidentare sau îmbolnăvire profesională, a căror evidenţă statistică lipseşte. Totodată, cu cât perioada de angajare este mai

scurtă, cu atât riscurile profesionale sunt mai mari. În această situaţie, sarcinileautorităţilor sunt destul de complexe. Unul din instrumente trebuie să fiereducerea impozitelor pe venitul persoanelor fizice. Cu regret, a fost dejaaprobată scala progresivă de impozitare a veniturilor persoanelor fizice pentruanul 2008, în condiţiile lipsei clasei majoritare de mijloc. Alt instrument estesusţinerea dezvoltării sistemelor private de pensii, care ar diminua presiuneaasupra bugetului asigur ărilor sociale de stat, prin reducerea în acesta acuantumului plăţilor companiilor, ceea ce ar creşte veniturile acestora şi ar contribui la micşorarea numărului de angajaţi care lucrează în sectorulinformal. În consecinţă, vor obţine beneficii pe termen lung atât companiile, cât



– 23 –

şi angajaţii, datorită oficializării muncii lor şi protecţiei sociale în caz deaccidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale.

6. Implementarea în cadrul întreprinderilor autohtone a unui model performant de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, ţinând cont de

recomandările OIM „ILO – OSH – 2001” şi modelul britanic OHSAS18001:1999.Impactul modernizării managementului securităţii şi sănătăţii în muncă la

întreprinderile autohtone va fi:• sporirea rolului şi locului managementului securităţii şi sănătăţii în

muncă prin integrarea acestuia în managementul general al firmei;• abordarea securităţii şi sănătăţii în muncă prin prisma conceptului de

Responsabilitate Socială Corporativă;• crearea premiselor pentru reducerea accidentelor de muncă şi a bolilor

profesionale prin sporirea nivelului de securitate şi sănătate în muncă al angajaţilor;• formarea culturii durabile a securităţii şi sănătăţii în muncă;• sporirea parteneriatului social, asigurînd participarea tuturor

angajaţilor în atingerea scopurilor managementului securităţii şisănătăţii în muncă;

• sporirea bunăstării sociale a angajaţilor prin impactul condiţiilor sănătoase şi inofensive de muncă în dezvoltarea lor intelectuală, profesională, creativă şi fizică;

• reducerea pierderilor economice neplanificate, apărute în urmaaccidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, şi, respectiv, utilizareamaximală a rezervelor de productivitate a muncii;

• sporirea competitivităţii companiilor.Implementarea acestui model va putea fi confirmată prin instrumentul BSC

care permite o abordare principial nouă a oportunităţii implementării unuimanagement performant al securităţii şi sănătăţii muncii, facilitând percepereaobiectivelor strategice ale acestuia la toate nivelele organizaţiei.

IV. PUBLICAŢII LA TEMA TEZEI

1. „ Necesitatea elabor ării şi implementării unui Program de Securitate şiSanătate în muncă (SSM) în Republica Moldova (anii 2007 – 2013)”,Simpozionul internaţional al tinerilor cercetători, 14 – 15 aprilie 2006,Ediţia IV, ASEM, Chişinău 2006, pag. 158-160, 0, 26 c. a.;

2. „Argumentarea necesităţii elabor ării şi implementării modelului demanagement al securităţii şi sănătăţii în muncă la întreprinderile dinRepublica Moldova”, Conferinţa ştiinţifică internaţională „Dezvoltarea

durabilă a României şi Republicii Moldova în context european şi



– 24 –

mondial”, 22-23 septembrie 2006, Volumul I, ASEM, Chişinău 2007, pag.331-334, 0,28 c.a.;

3. „Cadrul instituţional al managementului securităţii muncii din RepublicaMoldova: probleme şi perspective”, Simpozionul internaţional al tinerilor

cercetători, 19 – 20 aprilie 2007, Ediţia V, ASEM, Chişinău 2007, pag. 55-57, 0, 25 c. a.;4. „Problemele evaluării funcţiei compensatorii a managementului securităţii

şi sănătăţii în muncă la nivelul economiei naţionale”, Economie şiSociologie, AŞM, Chişinău, 2006, Nr. 2, pag. 47-55, 0,42 c. a.;

5. „Evaluarea funcţiei de prevenire a managementului securităţii şi sănătăţiiîn muncă la nivelul economiei naţionale”, Economie şi Sociologie, AŞM,Chişinău, 2007, Nr. 2, pag. 45-53, 0,42 c. a.;

6. „Aspecte teoretico-metodologice ale evaluării eficienţei economice şi sociale

a sporirii nivelului de securitate şi sănătate în muncă al angajaţilor”, revistaStudia Universitas, USM, Chişinău, 2007, Nr. 8, pag. 122-126, 0,28 c.a.;7. Gamanjii A. „Problemele racordării standardelor de securitate şi sănătate a

muncii din Republica Moldova la rigorile Uniunii Europene”, studiurealizat în cadrul proiectului „Planul de acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova: document accesibil publicului”, Chişinău, 2007, 46 pag., 1 c.a.;

8. „Optimizarea sistemului de securitate şi sănătate în muncă (SSM) dincadrul întreprinderii prin prisma investiţiilor (studiu de caz la „Viorica

Cosmetic” S.A.)”, Revista Economică, Chişinău-Sibiu, 2008, Nr. 1(38), pag. 64-70, 0,35 c.a.;9. „Implicaţiile managementului în securitatea şi sănătatea muncii angajaţilor:

realităţi şi perspective la nivel micro şi macroeconomic”, Drept, economieşi informatică, ASEM, 2008, Nr. 3, 0,3 c. a.



– 25 –

ADNOTAREAtezei pentru conferirea gradului de doctor în economie cu tema

„Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă al personalului înRepublica Moldova”

Teza de doctor este consacrată problemelor managementului securităţii şisănătăţii muncii angajaţilor şi elabor ării recomandărilor metodice pentrueficientizarea sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă lanivel macro şi microeconomic.

În teză se analizează conceptele „securitatea şi sănătatea în muncă”,„managementul securităţii şi sănătăţii în muncă”, se determină rolul top-managementului în asigurarea unor condiţii sănătoase de muncă. Se analizează corelaţia între nivelul securităţii şi sănătăţii muncii companiilor unei ramuri şi

avantajul concurenţial. Se argumentează că minimizarea riscurilor profesionaleeste avantajoasă pe termen lung. Se evidenţiază importanţa instrumentului demanagement Balanced Scorecard în obţinerea de beneficii economice şisociale, prin includerea măsurilor de sporire a securităţii profesionale înstrategia companiilor.

În teză este analizată starea actuală şi se evidenţiază tendinţele evoluţieiindicatorilor funcţiei de prevenire şi a celei compensatorii a managementuluisecurităţii şi sănătăţii muncii din Republica Moldova. A fost demonstrată ineficienţa sistemului actual de management al securităţii şi sănătăţii muncii, cu

impact direct asupra securităţii şi sănătăţii angajaţilor şi respectiv, a pierderilor Produsului Intern Brut. În baza anchetei prin chestionar a salariaţilor, şi ulterior, aanalizei SWOT, au fost evidenţiate dificultăţile de aplicare a bunelor practici însistemul actual de management al securităţii şi sănătăţii muncii. Astfel, majoritateaangajaţilor aşteaptă de la top-managementul companiilor din Republica Moldovasporirea nivelului de securitate şi sănătate la locurile de muncă.

Autorul argumentează rolul sporirii investiţiilor în optimizarea sistemuluide securitate şi sănătate în muncă, în baza studiului în cadrul companiei„Viorica Cosmetic” S. A. şi necesitatea, respectiv, oportunitatea modernizării

managementului securităţii şi sănătăţii muncii prin implementarea proiectuluiunui Program Naţional în domeniu, cu participarea tuturor actorilor sociali.Corespunzător, sunt formulate recomandări metodice pentru perfecţionareamanagementului securităţii şi sănătăţii muncii şi la nivelul companiilor autohtone, care vor fi implementate la întreprinderea „Viorica Cosmetic” S. A.

Implementarea acestor recomandări va spori securitatea şi sănătatea munciiangajaţilor şi, implicit, responsabilitatea socială şi competitivitatea companiilor din Republica Moldova



– 26 –

ANNOTATIONto research paper for the Doctor of Science in Economics degree on

“Safety and health management at the work placein Republic of Moldova”

The thesis is consecrated to the employed persons in the national economyand to the safety and health Management, also there are stipulated themethodical recommendations for a higher level of efficiency in safety andsecurity management at the job at the macro and microeconomic level.

In the thesis there are analyzed the concept of the “safety and health at thework place”, also “safety and health management”, there are determined therole of the top-management in the assurance of a health environment for thework place. There are analyzed the correlation between the level of the safety

and the health in companies and the advantage of the competition. It isstipulated regarding the risk at the professional level it minimize the professional risk on a long term. Also there are the explanations and theimportance of the instrument of Balanced Scorecard Management in order toobtain social and economic benefits through the inclusion of the actions for having a higher level of professional security in companies strategy.

In the thesis are analyzed the situation at the very moments and also thereare shown the evolution of the indicators of prevention of accidents at the work place and compensation of the security and management at the work place from

Republic of Moldova. It was demonstrated the inefficiency of the actualmanagement system and of the safety and health at the work place with thedirect impact on the employers, also the debt of the GDP. On the basis of the polls where have been questioned employers from nine companies and also based on the SWOT had been shown the difficulties in the application for thegood practices in the actual system of management of the safety and health atthe work place. Therefore most of those who are employed from Republic of Moldova expect from the top-management to increase the level of the safetyand health at the work place.

The author have arguments considering the optimization of the safety andhealth system at the work place on the basis of the study which was made in thecompany “Viorica Cosmetic” S.A. and the necessity of the implementation of the National Project in the domain with the participation all the social actors.Also there are formulated methodical recommendations for a higher level of safety and health at the work place in companies from Republic of Moldovawhich will be also implemented in “Viorica Cosmetic” S.A.

The implementation of the methodical recommendations will increase thelevel of safety and health at the work place in Republic of Moldova



– 27 –

АННОТАЦИЯ к диссертации на соискание ученой степени доктора экономических наук

на тему: «Менеджмент охраны здоровья и безопасности труда персонала в Республике Молдова»

Докторская диссертация посвящена проблемам системы менеджмента охраны здоровья и безопасности труда работников, а также разработке методических рекомендаций для повышения ее эффективности на уровне макро- и микроэкономики.

В настоящей работе проанализированы концепции «охрана здоровья и безопасность труда», «менеджмент охраны здоровья и безопасности труда»,определена роль топ-менеджмента в обеспечении здоровых условий на производстве. Автором изучено соотношение между уровнем охраны здоровья и безопасности труда компаний одной отрасли экономики и выгодой, которую этот уровень приносит в плане конкурентоспособности .В качестве аргумента приведено то, что сокращение профессиональных рисков выгодно в долгосрочной перспективе. Также раскрывается важность инструмента менеджмента Balanced Scorecard для получения экономической и социальной выгоды за счет включения в стратегии компаний мер, нацеленных на повышение профессиональной безопасности.

В диссертации рассмотрено нынешнее положение и обозначены тенденции в изменении показателей превентивной и компенсационной функции менеджмента безопасности и здоровья труда в Республике

Молдова. Автором доказана неэффективность нынешней системы менеджмента охраны здоровья и безопасности труда работников, что самым непосредственным образом сказывается на профессиональную безопасность персонала и, соответственно, на потерях ВВП. На основании опроса методом анкетирования работников и дальнейшего SWOT анализа установлены сложности в применении успешного опыта в нынешней системе менеджмента охраны здоровья и безопасности труда.

Автор обосновывает роль увеличения инвестиций в оптимизацию системы менеджмента безопасности и здоровья труда, используя

результаты исследования, проведенного в компании АО «VioricaCosmetic», а также необходимость и, соответственно, целесообразность модернизации менеджмента охраны здоровья и безопасности труда через реализацию проекта национальной профильной программы с вовлечением всех социальных актеров. В диссертации сформулированы методические рекомендации по усовершенствованию менеджмента профессиональной безопасности и на уровне отечественных компаний, которые будут внедрены на предприятии АО «Viorica Cosmetic».

Их применение повысит охрану здоровья и безопасность труда работников и, конечно, социальную ответственность и конкуренто-способность компаний Республики Молдова.



– 28 –

ALEXANDRU GAMANJII

MANAGEMENTUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ AL PERSONALULUI

ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Specialitatea - 08.00.05.Economie şi management (în resurse umane)

AUTOREFERATal tezei de doctor în economie

Bun de tipar 14.05.08Formatul 60 x 84 1/16. Coli de tipar 1,5.

Coli de autor 1,0. Tirajul 50 ex.PrepressPrint-SD

Date post:	12-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	ecaterina-midari
View:	101 times
Download:	0 times

Alexandru Gamanjii Abstract

Documents