Alegeţi răspunsul corect la fiecare dintre următoarele întrebări:
1. Câte tipuri de diagnostice de îngrijire există?
A. Două tipuri;
B. Trei tipuri;
C. Patru tipuri;
D. Cinci tipuri;
E. Nu există diagnostice de îngrijire.
2. Diagnosticele actuale de îngrijire se formuelază ca enunţuri cu:
A. Un singur element;
B. Două elemente;
C. Trei elemente;
D. Patru elemente;
E. Nu există o asemenea categorie de diagnostice.
3. Diagnosticele posibile de îngrijire se formuelază ca enunţuri cu:
A. Un singur element;
B. Două elemente;
C. Trei elemente;
D. Patru elemente;
E. Nu există o asemenea categorie de diagnostice.
4. Diagnosticele de îngrijire de risc crescut se formuelază ca enunţuri cu:
A. Un singur element;
B. Două elemente;
C. Trei elemente;
D. Patru elemente;
E. Nu există o asemenea categorie de diagnostice.
5. Diagnosticele de îngrijire ale stării de bine se formuelază ca enunţuri cu:
A. Un singur element;
B. Două elemente;
C. Trei elemente;
D. Patru elemente;
E. Nu există o asemenea categorie de diagnostice.
6. Diagnosticele de îngrijire ale stării de rău se formuelază ca enunţuri cu:
A. Un singur element;
B. Două elemente;
C. Trei elemente;
D. Patru elemente;
E. Nu există o asemenea categorie de diagnostice.
7. Problemele de colaborare definesc:
A. Dificultăţile survenite în relaţiile profesionale medic - asistentă medicală;
B. Complicaţii potenţiale ale stării de sănătate a pacientului, sesizate de asistentă;
C. Dificultăţile survenite în relaţiile profesionale dintre asistentele medicale;
D. Dificultăţile survenite în relaţiile profesionale asistentă - personale auxiliar;
E. Dificultăţile survenite în relaţiile profesionale asistentă – pacient.
8. Intervenţiile autonome de îngrijire reprezintă:
A. Intervenţii prescrise de medic şi realizate autonom de asistentă;
B. Intervenţii prescrise de asistentă şi realizate de personalul auxiliar;
C. Intervenţii prescrise de asistentă şi realizate de medic;
D. Intervenţii prescrise şi realizate de asistentă;
E. Nu există intervenţii autonome ale asistentei medicale.
9. Intervenţiile delegate de îngrijire reprezintă:
A. Intervenţii prescrise de medic şi realizate de asistentă;
B. Intervenţii prescrise şi realizate de personalul auxiliar;
C. Intervenţii prescrise de asistentă şi realizate de medic;
D. Intervenţii prescrise şi realizate de asistentă;
E. Nu există intervenţii delegate ale asistentei medicale.
10. Din punct de vedere al termenelor de execuţie, obiectivele de îngrijire includ următoarele categorii:
A. Obiective de îngrijire pe termen scurt, mediu şi lung;
B. Obiective de îngrijire pe termen scurt şi mediu;
C. Obiective de îngrijire pe termen mediu şi lung;
D. Obiective de îngrijire pe termen scurt şi lung;
E. Obiective de îngrijire pe termen mediu.
11. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la diagnosticele de îngrijire este falsă?
A. Diagnosticele de îngrijire se referă la modul individual de reacţie a pacientului faţă de boală;
B. Odată formulat diagnosticul de îngrijire un va mai fi modificat;
C. Diagnosticele de îngrijire sunt focalizate asupra pacientului;
D. În formularea diagnosticelor de îngrijire un există o terminologie fixă, ci numai recomandări asupra modului de redactare a enunţului;
E. În redactarea diagnosticelor de îngrijire asistentei medicale îi revine o atribuţie exclusivă şi autonomă.
12. Ordinele de îngrijire reprezintă:
A. Dispoziţiile pe care asistenta medicală le trasează personalului auxiliar;
B. Recomandările pe care asistenta medicală le face pacientului;
C. Acţiunile concrete de îngrijire (intervenţiile de nursing) pe care asistenta le precizează în planul de îngrijire, pentru fiecare obiectiv şi diagnostic de îngrijire formulat;
D. Recomandările pe care medicul le face asistentei medicale în cazul pacientului îngrijit;
E. Dispoziţiile speciale ale medicului în legătură cu administrarea opiaceelor.
13. Evaluarea rezultatelor îngrijirii cuprinde aprecierea următoarelor aspecte, cu excepţia următorului:
A. Aprecierea corectitudinii şi eficacia îngrijirilor acordate;
B. Aprecierea modului în care sunt respectate standardele de calitate în îngrijirile acordate;
C. Aprecierea eficacităţii economice a actului de îngrijire;
D. Analiza şi regândirea strategiilor de dezvoltare şi optimizare a serviciilor de îngrijire;
E. Planificarea activităţii de educaţie pentru sănătate a pacienţilor.
14. Care dintre principiile de mai jos nu este utilizat în conceperea activităţîor de promovare a sănătăţii?
A. Principiul propriei responsabilităţi pentru starea de sănătate;
B. Principiul unei nutriţii corecte;
C. Principiul diminuării stresului;
D. Principiul responsabilizării celor din jur pentru orice problemă de sănătate;
E. Principiul promovării activităţii fizice.
15. Ierarhizarea diagnosticelor şi necesităţilor de îngrijire se face după următoarele principii, cu excepţia:
A. Utilizarea modelului Maslow;
B. Acordarea priorităţii pentru necesităţile superioare, de ordin psihic şi spiritual;
C. Principiul acordului mutual;
D. Implicarea echipei de îngrijire şi a aparţinătorilor în stabilirea obiectivelor;
E. Au prioritate îngrijirile destinate satisfacerii necesită]ilor somatice.
16. Categoriile de date (informaţii) obţinute despre pacient în cursul etapei de evaluare includ următoarele categorii, cu o excepţie:
A. Date primare (directe) şi secundare (indirecte);
B. Date subiective (simptome) şi obiective (semne);
C. Date actuale (prezente) şi anterioare (trecute);
D. Date exacte şi aproximative;
E. Date stabile (invariabile) şi variabile.
17. Procesul de îngrijire cuprinde următoarele etape, cu o excepţie:
A. Evaluarea pacientului;
B. Educaţia pentru sănătate;
C. Planificarea îngrijirilor;
D. Evaluarea rezultatelor îngrijirii;
E. Realizarea intervenţiilor de îngrijire.
18. Evaluarea pacientului implică următoarele etape, cu o excepţie:
A. Culegerea datelor;
B. Planficarea intervenţiilor de îngrijire;
C. Înregistrarea datelor;
D. Analiza datelor;
E. Formularea diagnosticului/ diagnosticelor de îngrijire.
19. Educaţia pentru sănatate are următoarele scopuri, cu o excepţie:
A. Promovarea stării de sănătate;
B. Menţinerea stării de sănătate;
C Restabilirea stării de sănătate;
D. Planificarea îngrijirilor de sănatate;
E. Adaptarea faţă de efectele reziduale ale îmbolnăvirilor.
20. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la nursingul gerontologic este falsă?
A. Nursingul gerontologic este o ramură a disciplinelor de nursing specializată în îngrijirea vârstnicilor;
B. Nursingul gerontologic se referă exclusiv la îngrijirea bolnavilor vârstnici;
C. Nursingul gerontologic include îngrijirea persoanelor vârstnice cu afecţiuni acute şi cronice, precum şi îngrijirile permanente acordate în instituţii comunitare sau la domiciliul persoanei;
D. Nursingul gerontologic are ca obiective promovarea, menţinerea şi restabilirea independenţei personale a vârstnicilor;
E. Nursingul gerontologic ca obiective promovarea, menţinerea şi restabilirea stării de sănătate a vârstnicilor.
21. Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt:
A. ≥ 140/90 mm Hg;
B. ≤ 160/100 mm Hg;
C. ≤ 140/90 mm Hg, cu excepţia pacienţilor diabetici sau cu boală renală cronică, la care valorile normale sunt ≤ 130/80 mm Hg;
D. TA sistolică ≤ 100 + vârsta (ani) şi TA diastolică < 90 mm Hg;
E. ≤ 120/60 mm Hg.
22. Valoarea normală a glicemiei este:
A. < 80 mg ‰;
B. 60- 90 mg/dl;
C. 100-140 mg/dl;
D. ≤ 110 mg%;
E. 100-110 mg/l.
23. Valoarea normală a hemoglobinei la femei este:
A. 14-18 g%;
B. 16- 18 g/l;
C. 12- 14 g%;
D. 10- 12 g%;
E. 10- 12 g/‰.
24. Valoarea normală a hemoglobinei la bărbaţi este:
A. 14-16 g%;
B. 16- 18 g/l;
C. 12- 14 g%;
D. 10- 12 g%;
E. 10- 12 g/‰.
25. Diabetul zaharat se caracterizează prin valori ale glicemiei plasmatice à jeune:
A. < 110 mg/dl;
B. > 110 mg%;
C. > 150 mg/l;
D. > 126 mg%;
E. > 200 mg%
26. Valoarea normală a Clearence-ului de creatinină este:
A. < 60 ml/min;
B. 60-80 mg%;
C. 80-120 ml%;
D. 80- 100 mg/24 ore;
E. 80- 110 ml/min.
27. Valoarea normală a creatininei plasmatice este:
A. 20- 40 mg%;
B. 0,6- 1,3 mg/dl;
C. 0,4- 1 mg/l;
D. 80- 110 ml/min;
E. 60-110 mg%
28. Diabetul zaharat se caracterizează la testul de toleranţă orală la glucoză prin valori ale glicemiei plasmatice la 2 ore:
A. < 110 mg/dl;
B. > 110 mg%;
C. > 150 mg/l;
D. > 126 mg%;
E. > 200 mg%
29. Valoarea normală a ureii plasmatice este:
A. 20- 40 mg%;
B. 0,6- 1,3 mg/dl;
C. 0,4- 1 mg/l;
D. 80- 110 ml/min;
E. 60-110 mg%
30. Valoarea normală a frecvenţei cardiace la adult, în repaus este:
A. < 60 bătăi/min;
B. 60- 80 mm Hg;
C. 60- 100 bătăi/min;
D. 40- 100 mm Hg;
E. 60- 80 bătăi/min.
31. La recoltarea sângelui prin puncţie venoasă pentru examene de laborator azul se introduce:
A. Cu orificiul bizoului orientat în jos;
B. Cu orificiul bizoului orientat lateral;
C. Cu orificiul bizoului orientat în sus;
D. În poziţia cea mai comodă pentru operador;
E. Poziţia orificiului bizoului nu are nici o importanţă.
32. Recolatrea sângelui pentru determinarea VSH la adult se face prin:
A. Puncţie venoasă;
B. Puncţie arterială;
C. Sânge capilar, din pulpa degetului;
D. Sânge capilar, din lobulul urechii;
E. Orice fel de sânge (arterial, venos sau capilar).
33. În cazul recoltării de sânge venos pentru hemoculturi la pacienţii cu suspiciune de endocardită infecţioasă sau septicemia, raportul optim sânge venos/ mediu de cultură steril trebuie să fie:
A. Jumătate sânge/ jumătate mediu de cultură;
B. 5 ml sânge venos, indiferent de cantitatea de mediu de cultură;
C. O treime sânge/ 2 treimi mediu de cultură;
D. O parte sânge venos/ zece părţi mediu de cultură;
E. Nu există un raport optim prestabilit.
34. După recoltarea hemoculturilor acestea:
A. Vor fi păstrate la frigider 12 ore;
B. Vor fi păstrate la frigider 24 ore;
C. Vor fi păstrate la frigider 48 ore;
D. Vor fi păstrate la temperatura camerei, până la completarea unui set de 6 hemoculturi;
E. Vor fi trimise imediat la laboratorul de bacteriologie pentru incubare la 37˚ C.
35. La pacienţii aflaţi sub tratament permanent cu anticoagulante orale (Trombostop) este interzisă:
A. Recolatrea de hemoculturi prin puncţie venoasă;
B. Administrarea tratamentelor injectabile intravenoase;
C. Administrarea tratamentelor injectabile intramusculare;
D. Efectuarea urografiei intravenoase cu contrast iodat;
E. Efectuarea oricărei investigaţii imagistice cu contrast.
36. Pregătirea bolnavului în vederea puncţiei pleurale obligă, pentru prevenirla şocului vagal, la administrarea cu 20-30 min preprocedural de:
A. Adrenalină s.c;
B. Atropină s.c.;
C. Codeină p.o.;
D. Morfină i.v.;
E. Xilină i.d.
37. Pentru înregistrarea corectă a derivaţiilor electrocardiografice corespunzătoare membrelor, electrodul roşu va fi conectat la:
A. Membrul inferior drept;
B. Membrul superior stâng;
C. Membrul superior drept;
D. Membrul inferior stâng;
E. Oricare dintre member.
38. La recoltarea sângelui venos pentru determinarea timpului şi indicelui de protrombină (Quick) este important ca volumul de oxalat de calciu folosit să fie:
A. Egal cu cantitatea de sânge venos recoltată;
B. A treia parte din cantitatea de sânge venos recoltată;
C. A noua parte din cantitatea de sânge venos recoltată;
D. A cincea parte din cantitatea de sânge venos recoltată;
E. Raportul oxalat/ sânge un are nici o importanţă.
39. Cel mai prost prognostic în cazul pacienţilor resucita se întâlneşte în cazul:
A. Torsadei vârfurilor;
B. Fibrilaţiei ventriculare primare;
C. Tahicardiei ventriculare fără puls;
D. Fibrilaţiei ventriculare secundare;
E. Asistolei.
40. Manevra Heimlich se efectuează în cadrul protocolului de resuscitare cardiorespiratorie în cazul:
A. Tuturor pacienţilor resucitaţi, indiferent de cauza opririi cardiace;
B. Tuturor pacienţilor resucitaţi, indiferent de cauza opririi respiratorii;
C. În cazul suspiciunii producerii opririi respiratorii prin aspirarea unui corp străin;
D. Înainte de instituirea intubaţiei orotraheale;
E. Înainte de instituirea aspiraţiei bronşice.
41. Valoarea transaminazelor hepatice poate creşte în următoarele afecţiuni "cu exceptia": A. Infarctul miocardic acut; B. Hepatite acute virale; C. Hepatite acute toxice; D. Hipertensiunea arteriala; E. Infecţii acute de căi respiratorii superioare.
42. Gamaglutamiltranspeptidaza (GGT) : A. Se recoltează fără anticoagulant; B. Nu se recoltează în urgenţă; C. Creşte in infarctul miocardic acut; D. Exprimă sindromul de colestază; E. Creşte în infecţiile urinare joase.
43. Selectaţi răspunsul incorect referitor la fierul seric :
A. Nu se pote doza prin metode obişnuite; B. Valori normale 50-150 microg/dl; C. Creşte în anemiile feriprive; D. Scade în anemiile feriprive; E. Creşte în anemiile hemolitice.
44. Enzimele de necroza cardiaca sunt următoarele, cu o excepţie:
A. GGT; B. Creatinkinaza; C. Creatinkinaza MB; D. TGO; E. LDH.
45. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la troponine este incorectă :
A. Este specifică pentru miocard; B. Se lucreaza prin teste rapide; C. Este un test nespecific; D. Rezultatul se obtine dupa 24 ore; E. Cresc in infarctul miocardic acut.
46. Care dintre afirmaţiile referitoare la proteinurie este incorectă : A. Se dozează în examenul sumar de urina la valori peste 500 mg/24 ore; B. Cantitatea normala de albumină din urina/24 ore este 500 mg/24 ore; C. La valori peste 1g/24 ore defineşte sindromul nefrotic; D. Creşte în nefropatiile glomerulare; E. Creşte în sindromul nefrotic.
47. Care dintre afirmaţiile referitoare la corpii cetonici este incorectă: A. Necesita 5 cmc din urina emisă spontan; B. In mod normal nu se găsesc in urină; C. Se dozeaza în mod normal la examenul sumar de urină; D. Se exprima în g/24 ore; E. Sunt prezenţi în diabetul zaharat dezechilibrat.
48. Care dintre enunţurile de mai jos referitoare la principiile de administrare a medicatiei este incorect :
A. Nu este necesară informarea pacientului; B. Verificarea dozei ; C. Verificarea căii de administrare; D. Este recomandat a se impărţi medicaţia pacientului pentru toata ziua pentru a economisi
timp; E. Verificarea identităţii pacientului.
49. Calea parenterala include următoarele tipuri de administrări, cu o ecxepţie: A. Injecţia intravenoasă; B. Administrarea intraperitoneală; C. Administrarea intrarahidiană; D. Administrarea tabletelor; E. Administrarea intraarticulară.
50. Scopurile injecţiei intradermice exclud :
A. Testarea la tuberculină; B. Testarea alergiei la Penicilină; C. Administrarea insulinelor; D. Testarea la diverşi alergeni; E. Anestezie locală.
51. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la sediul injecţiei intradermice este incorectă:
A. Trebuie să fie lipsit de pilozitate; B. Frecvent pe faţa anterioară a antebraţului; C. Slab cheratinizată; D. Uşor accesibilă; E. Puternic vascularizată.
52. Pentru injecţa intradermică sunt valabile urmatoarele reguli de tehnică cu o excepţie: A. Se injecteaza 1-2 ml soluţie; B. Se antiseptizează tegumentul; C. Se introduce acul la un unghi de 15-20 grade; D. Nu se masează zona; E. Se introduce acul la 90 grade.
53. Care dintre afirmaţiile referitoare la injecţia subcutanată este incorectă: A. Reprezintă injecţia hipodermică; B. Se foloseşte numai în scop terapeutic; C. Locul de elecţie este faţa anterioară a antebraţului; D. Se realizează testele la alergeni; E. Se administrează heparinele fracţionate.
54. Care dintre afirmaţiile referitoare la tehnica injecţiei subcutanate este incorectă : A. Se injecteaza la baza pliului cutanat format de indice şi police; B. Se introduce acul la un unghi de 45-90 grade; C. Se aspiră obligatoriu înainte de injectare; D. Se masează după heparină; E. Nu se masează dupa insulină.
55. Contraindicaţiile injecţiei intramusculare exclud:
A. Tratamentul anticoagulant cronic; B. Tratamentul trombolitic; C. Suspiciunea de infarct miocardic acut; D. Coagulopatii; E. Stările comatoase.
56. Printre complicaţiile injecţiilor intramusculare se numără următoarele cu o excepţie:
A. Alergii; B. Asistola; C. Leziuni nervoase; D. Leziuni vasculare; E. Infecţii locale.
57. Prin injecţia intravenoasă se pot administra uirmătoarele droguri, cu o excepţie :
A. Atropina, adrenalina; B. Soluţii uleioase; C. Clorura de potasiu D. Cantităţi mari de substanţe; E. Miofilin îin bolus.
58. Care dintre situaţiile de mai jos nu se numără printre indicaţiile oxigenoterapiei:
A. La cererea pacientului; B. Bronhopneumonii; C. Infarct miocardic acut; D. Edem pulmonar acut; E. Anemiile severe.
59. In timpul oxigenoterapiei sunt corecte următoarele intervenţii cu o excepţie:
A. Pacientul trebuie sa fie în decubit dorsal; B. Este contraindicată poziţia Fowler; C. Se urmăreşte periodic TA si FC;
D. Se efectuează toaleta nărilor cu ser fiziologic; E. Se efectueaza orar toaleta fetei si ştergerea măştii în cazul administrării oxigenului pe
mască. 60. Care dintre afirmaţiile referitoare la pulsoximetrie este incorecă:
A. Permite monitorizarea neinvazivă a saturaţiei în oxigen a sângelui periferic; B. Foloseşte un dispozitiv medical computerizat; C. Se plasează la nivelul indexului sau mediusului mâinii nondominante; D. Se păstrează nemişcat în aceeaşi poziţie minim 24 ore; E. Se evită zonele edemaţiate.
61. Paracenteza evacuatorie se efectueaza în cazul: A. Lichidului pleural în cantitate mare; B. Lichidului de ascită în cantitate mare; C. Edemului pulmonar acut; D. Poliglobuliilor; E. Tamponadei cardiace.
62. Printre contraindicaţiile puncţiei abdominale se numară urmatoarele, cu o excepţie: A. Existenţa unei coagulopatii; B. Ocluzia intestinală; C. Infecţii ale peretelui abdominal; D. Ascita voluminoasă; E. Coma hepatică.
63. Este obligatorie obţinerea consimţământului informat în cazul urmatoarelor proceduri"cu exceptia":
A. Puncţie pleurală; B. Pericardiocenteză; C. Paracenteză; D. Puncţie sternală; E. Măsurarea TA.
64. Hemoperitoneul reprezintă : A. Prezenţa de sânge în cavitatea peritoneală; B. Prezenţa de aer în cavitatea peritoneală; C. Prezenţa de sânge în cavitatea pleurală; D. Prezenţa de sânge în cavitatea pericardică; E. Prezenţa de aer în cavitatea pleurală.
65. La o paracenteză evacuatorie se pot extrage maxim A. 300 ml;
B. 3000 ml; C. 1000 ml; D. 1500 ml; E. 10000 ml.
66. Complicaţiile paracentezei pot fi următoarele, cu o excepţie:
A. Precipitarea encefalopatiei portale; B. Hematomul parietal voluminos; C. Puncţionarea colonului; D. Inţeparea cordului; E. Insuficienţa renală acută funcţională.
67. Pericardiocenteza de urgenţă este obligatorie în cazul:
A. Ascitei voluminoase; B. Tamponadei cardiace; C. Pneumotoraxului sufocant; D. Insuficienţei cardiace cronice; E. Edemului pulmonar acut.
68. Următoarele droguri se pot introduce în scop trapeutic intrapericardic: "cu exceptia"
A. Citoststice; B. Antibiotice; C. Corticoizi; D. Substanţe simfizante; E. Vitamine.
69. Puncţia pericardică se poate efectua în urmatoarele scopuri"cu exceptia": A. Confirmare prezenţei de lichid; B. Etiologic; C. Evacuator; D. Control de rutină a stării de sănătate; E. Injectării de substanţe.
70. In timpul puncţiei pericardice se urmăresc următorii parametri, cu excepţia: A. TA; B. FC; C. Respiraţia; D. Diureza; E. Traseul electrocardiografic.
71. Accidente majore ale puncţiei pericardice pot fi următoarele, cu excepţia : A. Aritmii cardiace maligne; B. Sincopa; C. Hemopericard; D. Asistola;
E. Durerea. 72. In ortostatism TA poate scădea în mod normal cu până la :
A. 10 mmHg pentru TA sistolică; B. 15 mmHg pentru TA diastolică; C. 10 mm Hg pentru TA diastolică; D. 20 mmHg pentru TA sistolică; E. 5 mmHg pentru TA sistolică.
73. Hipertensiunea arterială este definită peste valoarea de:
A. 120/80 mmHg; B. 100/70 mmHg; C. 140/90 mmHg; D. 140/70 mmHg; E. 120/70 mmHg.
74. Printre indicaţiile măsurării ambulatorii a TA se numarăa urmatoarele, cu o excepţie:
A. Suspectarea unei HTA de halat alb; B. Aprecierea severităţii HTA; C. Lipsa controlului valorilor TA sub tratament corect; D. Valori uşor crescute ale TA cu normalizare sub tratament; E. Dispariţia profilului normal circadian la categorii speciale de pacienţi.
75. Contraindicaţiile măsurării ambulatorii a TA sunt urmatoarele, cu o excepţie :
A. Valori foarte crescute ale TA; B. Fibrilaţia atrială; C. Boala Parkinson; D. Tremor esenţial ; E. Lipsa cooperării pacientului.
76. Următoarele afirmaţii referitoare la regimul hidrozaharat sunt adevarate, cu excepţia: A. Se asigură 2-3 l de lichide pe zi; B. Se administrează la interval de 2-3 ore; C. Conţine doar ceai neîndulcit; D. Este indicat în primele zile postoperator; E. Este indicat în colecistita acută.
77. Următoarele afirmaţii referitoare la regimul hipoproteic sunt adevarate, cu o excepţie :
A. Constă în limitarea alimentelor bogate în proteine; B. Trebuie să conţină < 0,6 g proteine/kgc/z,i în funcţie de indicaţia medicului; C. Conţine în cantitate mare carne de orice fel; D. Este indicat in insuficienţa renală cronică; E. Este indicat in insuficienţa hepatică severă.
78. Următoarele afirmaţii referitoare la regimul hiposodat sunt adevarate, cu o excepţie:
A. Consta în limitarea aportului de sare sub 9 g /24 ore;
B. O linguriţă de sare conţine 6 g; C. Sunt contraindicate alimentele bogate în sare ca mezelurile sau caşcavalul; D. Este indicat in HTA; E. Este indicat in insuficienţa cardiacă.
79. Norme ce trebuie respectate la recoltarea sângelui venos sunt următoarele, cu o excepţie:
A. Trebuie respectat orarul recoltărilor; B. Obţinerea consimţământului informat al pacientului; C. Tehnica recoltării propriu zise; D. Se face orice recoltare la cererea pacientului; E. Etichetarea produsului şi completarea buletinului de analize.
80. Următoarele materiale sunt necesare pentru efecturea puncţiei venoase, cu o excepţie:
A. Seringă şi ac steril; B. Garou; C. Aparat Potain; D. Eprubete; E. Soluţie antiseptică pentru tegumente.
81. Complicaţiile puncţiei venoase pot fi următoarele, cu excepţia:
A. Perforarea venei; B. Flebita; C. Puncţionarea arterei; D. Tulburări de ritm cardiac; E. Septicemia.
82. Valoarea normala a ureei sanguine este:
A. 200-400mg% B. 20-40 mg% C. 20-40 g% D. 40-60 mg% E. 4-6 g%
83. Următoarele afirmaţii cu privire la colectarea mostrelor de urină din 24 ore sunt adevarate, cu o excepţie:
A. Se trimite întreaga cantitate de urină la laborator; B. Se foloseşte pentru dozarea proteinuriei/24 ore; C. Se trece obligatoriu pe buletin cantitatea de urină din 24 ore; D. Se poate doza glicozuria din 24 ore; E. Se poate doza AVM urinar.
85. Următoarele afirmaţii despre dozarea glicemiei sunt adevarate, cu o excepţie:
A. Este normală între 70-110 mg%; B. Peste 110 mg% se numeşte glicemie bazală modificată; C. Peste 126 mg% se numeste diabet zaharat; D. Peste 110 mg% se numeşte diabet zaharat tip 2;
E. Sub 60 mg% se numeşte hipoglicemie. 86. Hemocultura reprezintă testul diagnostic care pune în evidenţă prezenţa anormală a agenţilor patogeni în :
A. Spută; B. Urină; C. Sânge; D. Lichid cefalorahidian; E. Lichid pleural.
87. Printre indicaţiile recoltării de hemoculturi se află următoarele, cu excepţia:
A. Sindromul febril prelungit; B. Endocardita infecţioasă; C. Septicemia; D. Traheobronşita; E. Şoc septic.
88. Următoarele afirmaţii sunt adevarate, cu excepţia :
A. Pozitivarea hemoculturilor se face în maxim 24 ore; B. Hemoculturile se citesc zilnic; C. Rezultatul final este dat în 10 zile; D. Flacoanele însămânţate sunt păstrate la termostat la 36.5-37 grade Celsius; E. Este obligatorie recoltarea a minim 3 seturi de hemoculturi în primele 24 ore.
89. Următoarele afirmaţii referitoare la recoltarea hemoculturilor sunt neadevarate, cu excepţia :
A. Recoltarea se face după o întrerupere de minim 72 de ore a antibioticelor; B. Obligatoriu sub antibiotic; C. Obligatoriu “ à jeune”; D. In afara frisonului; E. Nu este obligatorie respectarea strictă a regulilor de asepsie.
90. Urocultura trebuie transportată la laborator în maxim : A. 24 ore ; B. 4 ore; C. 4 minute; D. 60 minute; E. 12 ore.
91. Următoarele afirmaţii sunt adevarate cu privire la urocultură, cu excepţia : A. Urocultura se recoltează în eprubetă sterilă; B. Trebuie să conţină primul jet de urină; C. Se face în prealabil toaleta riguroasă a regiunii perineale; D. Se poate recolta prin sondaj vezical; E. Se poate recolta prin puncţie suprapubiană.
92. Urocultura pozitivă se consideră: A. > 105 UFC/ml; B. > 1000 UFC /ml; C. > 10 UFC /ml; D. > 100 UFC /ml; E. Evidenţierea oricărei bacterii.
93. Cateterismul uretral este indicat la : A. Orice pacient spitalizat; B. Pacienţii cu poliurie; C. Pacienţii cu polakiurie; D. Pacienţii cu glob vezical; E. Pacienţii cu infecţii urinare.
94. Pentru prevenirea infectării cateterului urinar sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia :
A. Nu este obligatorie folosirea mănuşilor sterile; B. Toaleta adecvată a perineului şi meatului urinar; C. Alegerea calibrului adecvat al cateterului; D. Asigurarea drenajului urinar în sistem închis de colectare; E. Indepărtarea cât mai rapidă a cateterului.
95. Balonaşul sondei urinare trebuie umflat cu o cantitate de : A. 1-2 ml; B. 5-10 ml; C. 15 ml; D. 30 ml; E. 50ml.
96. Testul Addis presupune următorul aspect: A. Stabilirea numărului de elemente celulare din urină pe unitate de volum; B. Stabilirea numărului de elemente celulare din urină pe unitate de timp; C. Recoltarea primei urini; D. Recoltarea urinii după efort fizic susţinut; E. Este trimisă toată cantitatea de urină la laborator.
97. Valoarea normală a testului Addis pentru hematii este : A. < 100 /mmc; B. >1000/mmc; C. < 1000/mmc; D. >100/mmc; E. < 10000/mmc.
98. Valoarea normală a testului Addis pentru leucocite este:
A. < 2000/mmc; B. > 2000/mmc; C. < 200/mmc; D. >200/mmc; E. <1000/mmc.
99. Cu privire la sumarul de urina sunt adevărate urmatoarele, cu excepţia :
A. Este un examen de rutină; B. Este simplu şi necostisitor; C. Nu este necesară toaleta perineală; D. Este necesară urina de dimineaţa; E. Este necesară o cantitate de minin 5 ml de urină.
100. Următoarele afirmaţii referitoare la proteinurie sunt adevarăte, cu excepţia: A. Proteinuria fiziologică nu poate fi detectată prin metode obişnuite; B. Reflectă întotdeauna o situaţie patologică; C. Pot fi normale valori de până la 3,5 g/24 ore; D. Proteinuria fiziologică are valori de până la 25-100mg/24 ore; E. Poate fi falsificată la femei în prezenţa ciclului menstrual.
101. Următoarele afirmaţii referitoare la sedimentul urinar sunt adevărate, cu excepţia: A. Contribuie la diagnosticul nefropatiilor; B. Se obţine prin centrifugarea a 10 ml de urină; C. In mod normal conţine numeroşi cilindri; D. Normal celularitatea este redusă; E. Poate conţine săruri amorfe şi cristale puţine.
102. Următoarele afirmaţii referitoare la cilindrii urinari sunt adevarate, cu excepţia: A. Rezultă prin precipitarea proteinelor plasmatice la nivelul tubilor renali; B. Sunt prezenţi în urină în mod normal; C. Formarea lor este favorizată de scăderea diurezei; D. Reprezinta veritabile mulaje ale tubilor renali; E. Pot fi celulari sau acelulari.
103. In sindromul nefrotic proteinuria depăşeste : A. 0,3 g/24 ore; B. 1g/24 ore; C. 3,5 g/24 ore; D. 30 g/24 ore; E. 2g/24 ore.
104. Toracenteza reprezintă manevra medicală efectuată cu scopul extragerii de:
A. Urină; B. Lichid cefalorahidian; C. Lichid pleural; D. Lichid pericardic; E. Lichid peritoneal.
105. Puncţia pleurală este contraindicată în următoarele situaţii, cu excepţia: A. Colecţii închistate paravertebral; B. Colecţii lichidiene mari; C. Pleurezie închistată paramediastinală; D. Suspiciune de anevrism de aortă; E. Coexistenţa unui abces rece osifluent.
106. Unul din următoarele materiale nu este necesar pentru puncţia pleurală : A. Atropina 1%; B. Mănuşi sterile; C. Adrenalina; D. Eprubete cu anticoagulant; E. Dispozitiv de evacuare.
107. Rolul atropinei înainte de puncţia pleurală: A. Calmează pacientul; B. Inlătură durerea; C. Previne sincopa vagală; D. Previne tusea; E. Inlatură anxietatea.
108. Locul de puncţie pleurală este : A. Spaţiul V ic pe linia axilară posterioară; B. Spaţiul VII-VIII ic pe linia axilară posterioară sau scapulară; C. Spaţiul VI ic pe linia axilară anterioară; D. Spaţiul VII ic pe linia axilară anterioară; E. Spaţiul VI ic pe linia medioclaviculară.
109. Cantitatea maximă de lichid pleural care poate fi extras odată poate fi: A. 100 ml; B. 500 ml; C. 1500 ml; D. 3000 ml; E. 150 ml.
110. Printre complicaţiile toracentezei se numără următoarele, cu o excepţie:
A. Edemul pulmonar ex vacuo; B. Pneumotoraxul; C. Retenţia acută de urină; D. Socul vagal; E. Pneumomediastinul.
Răspunsuri grilă Nursing licenţă specializarea asistenţă medical
1. C 2. C 3. B 4. B 5. A 6. E 7. B 8. D 9. A 10. A 11. B 12. C 13. E 14. D 15. B 16. D 17. B 18. B 19. D 20. B 21. C 22. D 23. C 24. A 25. D 26. E 27. B 28. E
29. A 30. E 31. C 32. A 33. D 34. E 35. C 36. B 37. C 38. C 39. E 40. C 41. D 42. B 43. C 44. A 45. D 46. C 47. D 48. A 49. D 50. C 51. E 52. E 53. D 54. D 55. E 56. B 57. B 58. A 59. B 60. D 61. B 62. D 63. E 64. A 65. D 66. D 67. B 68. E
69. D 70. D 71. E 72. A 73. C 74. D 75. A 76. C 77. C 78. B 79. D 80. C 81. D 82. B 83. A 84. – 85. D 86. C 87. D 88. A 89. A 90. A 91. B 92. A 93. D 94. A 95. B 96. A 97. C 98. A 99. C 100. C 101. C 102. B 103. C 104. C 105. B 106. C 107. C 108. B
109. C 110. C
la intrebarile 41, 63, 68 si 69 la sfarsitul fiecarui enunt trebuie precizat
"cu exceptia".