MARCO PIZZUTI

ALEGERI ALIMENTARE

NNTNSPIRATE,. ./.

dela alimente de distrugere in mas[' la o noui congtiinld agroalimentari

Tiaducere din limba italian[ deMarina Elena Loghin : ,

f,:*\U';rE

Editura Seneca

6

CUPRINS

Introducere. Suntem ceea ce m6.ncd.m .:... 13

I. Lobby 9i control al pietei alimentare

Eticheta nu e suficienti .............. ............L7

Cine face cercetarea gtiin$ficd a produselor destinate pietei

alimentare? .................... 18

Conduita scandaloasd a indristriei.................... ........... tg

$tiinga privatl a industriei ..................:.......................22

Sunt imparfiali cei care controleazd.ce mAncdm? ....:.....-....... .....,.23

Cercetirile gtiin$fice universitare ...i.............,....,.....-......... ...........27.Mitul evaluirilor interpares (peer rwiew) ................:.. ..............,....28

,,F'unding effect" gi solutia ,,enigmei" cercetirilor stiintificediscordante ...................

Legislagie pro{obby ...........,....... ............. 30

DDT-ul, o istorie voit uitat[ .....................................31

Plumbul e sigur! Pe cuvdntul de onoare al luiThomas Midgley .,.. ..............:...........:........... .......37

II. Pesticidele

Limitele maxiine ale reziduurilor (LRM) ....,.............. .................. 44

Cd.ntaminarea globald :................................;!.......i.............,.......... +S

Pesticidele in apele italiene ........:.........:........-............45

Epidemia de infertilitate masculind. ................... ........46

Cei mai expuqi

Alegeri alimentare neinspirate

Putem avea incredere in producdtori? Adevdrata fa+d a pesticidelor

,,vefzi" Monsanto ........... 48

Agentul Portocaliu - pesticid sau armi chimicd? .....51

Masacrul albinelor ...............53

Reziduuri de pesticide si in spaghete: iati mircile! ....................... 55

Cum si alegem fructele si legumele ........58

Fructe italienesti si stri"ine: diferite regimuri de tolerantiIa pesticide .....................62

Pesticide in somonul industrial ...............64

Vin cu pesticide ...................66

Daune produse de pesticide si de monoculturile industriale

de-a lungul deceniilor .......................67

Pesticidele chiar sunt indispensabilel ............ ....,....... 6B

Ill.lnvaziahranei OMG

Genomul ,,fortat" alOMG-urilor ............ .................79

Promisiunile OMG-urilor ............. .........79

Echivalarea OMG-urilor cu hrana naturalI .............. B1

De la contaminarea orizontald. naturali la tehnologia ADN-uluirecombinant ................ ..................... 84

Hrana modificatl genetic de radiagii ...... 86

Tehnici de insertie si impredictibilitate a rezultatului .................. 8B

Transgenele hranei OMG ......................................... 90

Aceleasi proteine, dar expresie genic[ divers[ ............9LEfectele asupra sinltitii? O ruletd ruseascX ........"......92

Outcrossing si ,,contaminare orizontah" a culturilor MG(modificate genetic) .......97

Culturile MG care autoproduc substante pesticide ...................... 98

Glifosatul culturilor MG Roundup Ready .............. 100

Culturile MG Bt sunt atdt de sigure cum se spune? ................... 100

Cultivarea si recoltarea culturilor MG Bt ................ 101

Cazul Glockner ................. 104

Medicamentele MG ..........110Cercetdrile mugamalizate ............... ....... 111

- CuPrins

Celelalte studii incomode despre care nu vorbegte nimeni .........776

,,Productia mai mare garantald" de OMG-uri gi sinuciderea a

250 000 de agricultori ............... ......121'

OMG in Africa de Sud .'...727

Au fost create OMG-urile pentru erud\carea foametei

in lume? ......;..........'. '..'729OMG si in produsele pentru copii ......... ....'............132

TTIP, l1b eralizarca OM G -urilor gi instituire a tribunalelor

private ....... 133

De la Acordul de la Marrakech la cluburile de filier[ ................. 136

Adev[ratul scop al hranei OMG brevetate

oMG in ltalia ...................139

IJtiI\zareaperversi a tehnologiei OMG ............'.....147

IV. ingelaciunile din industria alimentari

Codurile alfanumerice de pe etichete ..'.......:.'...... ..'748

Colorantii .......153

Emulsionanli de evitat ..-....762

Conservanqii ................ ....'.................... 163

Potenfatori de aroml --------.165

, Acidul fosforic, E33S ........ ..........'........168

Acrilamida, ottavafbrd eticheti ...........' 168

Gr[simile hidrogenate ...-...777

Uleiul de palmier .....:............. .'...........'.772

V. indulcitorii industriali

Adevdratapoveste a aspartamului, E951 '...'.............779Obiecliile FDA gi EFSA privitor la cercetirile Institutului

Ratr'azzini .............'......782

Cele dou[ misuri ale industriei gi ale agenliilor de control ......... 185

Aspartamul in viziunea EFSA'........ .-.... 190

Citeva cuvinte despre ceilalti indulcitori industriali de uz

comun ....... 190

10 Alegeri alimentare neinspirate

VI. Alimente cu risc sporit

FiinI rafinatd-,uersus fhini integrali ............... ..........145Fitagii gi drojdia naturald.pdinea integrald falsd ..........

""""""""" 147

Nutella, iati crcontine! .......................:................... il:Coca-Cola? Nu, multumesc! .....................;......... ....20IDecizia istorici a IARC: carnea rosie prerucratd este cancerigeni.

ca azbestul ...................206McDonald's,I00o/ocarnedeoita! .......... .............,.....207Secretul Chicken McNuggets .-................................. ................r0,Hrana-gunoi ignorati pdni gi de mucegaiuri si insecte ..............2I0Carnea umflatd .""""""""':' .................272Peste cu mercur """"""""'21'2Cum facem cumpdriturile ............... .....2I3

VII. Hrani iradtatd,gi perturbarori endocrini

Iradierea alimentelorPerturbatorii endocrini ai recipientelor alimentare .............. .......222Precedentul istoric a1 distilbenului .............. .............228.

VIII. Hrana este cel mai bun medicament

Alimentatia bate genele .....233Nutrigenomica, noui armi impotriva imbdtrAnirii, a pierderii

vitalitnlii si a bolilor ......:.........:......:.............. ....,235' Dieta.,,preindustrial6" ................ ...........237Longwitate si bunistare de la ulei de m[sline extravirgin, broccori

gi ceap[ ..:................ .....243Secrenrl populagiei Hunza .............:...................i.... ....................243Superalimentele ............ .....245Hrana este farmacia noastri naturald ....252Opinia capetelor luminate din afaracorului :......!........... ............252Cercetirile profesorului T. Colin Campbell ............260Cliseele medicinei oficiale despre alimentalie ..........262cele 10 recomandiri a1e Fondului Mondial pentru cercetarea

cancerului "" ..................267

Cuprins

Pentrufiecarespecie,hranapotrivitd.......'.......

Musculatura gi',prestatiile fi zice ale vegetarienilor .......... ............. 27 0

Rudele noastre cele mai apropiate

IX. Spre o noui industrie agroalimentari

Lantul alimentar depinde de ambient ...275

Dezastrul ambiental numit,,al gaptelea continent" .....................276

Acea lume aparte a crescitoriilor intensive ..............278

Impactul ambiental ............27g'

Carnea lagdrelor de animale ......;............ ..............'..282

Sd mori putin cdLte pulin ......... .......'......287

Carne industriah, coloana portanti a fast-foodurilor .........'. ......2g2

incredere in McDonald's?! ........... .........292

Fast-fooduri'1e? O ameninfare Pentru s5'n[tatea publicn! """"""294Hrani studiatd la plansetd pentru a crea dependenfl ....'..'. .........298

Totul face riu, mdninc ce mi se ndzaret

Alegerile consumatorilor pot schimba cu adevdrat lumea .'..'..-... 301

Revolugia biologicd deja a inceput .............. .......'-.... 304

Note .........Despre autor ......... '..'......... 380

11

LOBBY 9I CONTROLAL PIETEI ALIMENTARE

Eticheta nu e suficienti

r\U u cdt trece timpul, cu atdt cregte numirul persoanelor care controleazd

etichetele produselor din supermarketuri. Aceasti atitudine, care pdni mai acum

cdgiva ani putea pirea bizard, este dovada faptului ci raportul de incredere dintre

consumator si producitor se deterioreazd. Aceasti inversiune de tendinld este o

consecin![ naturall a constantei scdderi a calitelii nutrigionale a produselor

alimentare industriale gi a cregterii contextuale a ingredientelor toxice din

alimente. Consumatorii incep sd inleleagi cd sdnltatea noastri depinde in cea mai

mare parte de o alimentafie buni, al cirei nivel calitativ nu mai poate fi mlsurat

doar pe baza procentelor de calorii, grisimi, carbohidragi si proteine.

insd nu mai este suficient sd citim etichetele, in primul rdnd pentru ci sunt

excesiv de sumare (ascund informalii importante) gi, in al doilea rind, pentru cd

producltorii inlocuiesc deseori numele substanlelor nedorite cu coduri numerice

ori cu sinonime de neinteles pentru public. Metale grele, OMG-uri (in Uniunea

Europeani ingredientele OMG pot sA nu fie menlionate pe etichet[ daci existi

sub pragul d e0,9o/o)l,pesticide 9i antibiotice sunt numai cdteva dintre substanfele

periculoase pe care le inghitim in mod obignuit odati cu hrana considerati

sigur[ de normele europene, bazate pe criteriul aga-numitelor ,doz\. zrlnicl'

acceptabili" (DZL) si ,,limitI reziduald maxim[" (LRM). Produsele de origine

animall (carne, oui, lactate gi brinzeturi) care provin de la animale hr[nite cu

furaje modificate genetic sau ingrijite cu medicamente care contin sOMG nu

au obligagia etichetirii2 (in Italia aproape toatlhrana distribuiti animalelor se

bazeazd. deja pe produse modificate genetic de import).

Rata crescuti de poluare ambientah 9i introducerea unor legi din ce in ce mai

permisive cu privire la denaturarea integritdtii biologice a alimentelor, impreunl

cu folosirea masivl a substantelor chimice toxice care, prin intermediul apei, al

18 Lobby si control al pieqei alimentare

pdmdntului, al aerului si al foririi, ajung si contamineze cresterea orici.ror formede viali silbatici cu care vin in contact, av cavzat sporirea exponenliald a incidenteinumirului de patologii umane. Omul se afli in vdrful lantului trofic, deci trebuiesi se astepte la efectul de bumerang, respectiv sd se trezeascd in farfurie cu aceleasi

otrir,'uri pe care e1 le-a impristiat in ecosistem prin intermediul industriei gi

agriculturii. Situatia s-a deteriorat drastic pe parcursul timpului, fiindci cele maimoderne procese de productie industriali recurg la orice fel de element chimic, de

tratament, de rafinare, de iradiere (tazeX, raze gamma si fascicule de electroni)3

gi de manipulare genetici (OMG) pentru prelucrarea hranei.

Cea mai mare parte dintre oamenii de gtiinfn academicieni independenti,care au al'ut curajul si demagte pericolele din junk fool produs de chinuitoarea

cercetare pentru profit maxim, au trebuit sd faci fagi represaliilor puterniculuilobby agroalimentar. Unii dintre ei, cum este profesorul Alpad Pusztai (a clruiistorie va fi aprofundati in capitolul 3), gi-au pierdut pe neasteptate prestigioaselefunclii institutionale imediat dupd ce au publicat rczultatele incomode ale

cercetirilor lor.a insd nimeni nu pare si" sesizeze cdlugul stiintific pus cercetltorilorsi ziaristilor de investigagie cdnd dau peste afacerile multinalionalelor, fiindciindustria preferd sd nu ii infrunte niciodatl direct ca si nu fie dati in vileag.Obligalia de a mugamaliza, de a dezminti si discredita orice afirmatie incomod[pentru multinationale este rispldtitl pe statul de platl al unor subiecli (cercet[tori,experti, membri ai unor institugii, ziaristi, asociagii si site-uri specializate indezinformare) care sunt prezentati publicului drept ,ydndtori de gogominii" sau

experti absolut independenti si.neutri.s Cu toate acestea, numdrul de consumatoricare efectueazl, achrzitii alimentare din ce in ce mai selective e in continud crestere

si industria stie foarte bine cdt este de periculos pentru afacerca sa.

' Cine face cercetarea stiinlificia produselor destinate pietei alimentare?

in imaginarul colectiv, fiecare nou ingredient alimentar, produs OMG sau

pesticid destinat agriculturii, inainte de a fi aprobat drept sigur pentru distribuireasa in comert, este supus examind.rii atente a unor oameni de gtiingn impartiali, care

nu au nicio leg[turi economici cu intreprinderile producdtoare. in schimb, inrealitate se intdmpli exact invers, avdnd in vedere cd. atdt americana FDA (Foodand Drug Administration), cdt si europeana EFSA (European Food Safety

Conduita scandaloasI a industriei 19

Authority*), agenfiile publice de control, se limiteazi si primeasci documentafia

gtiinfificl de siguranld furnrzatd.chiar de industria alimentari produc[toare. Acest

lucru inseamni. practic cX marile multinationale sunt cele care phtesc salariile

cercet[torilor,,neutri" care trebuie si ateste siguranta produselor lor gi ne putem

da searna cu usurinfi cdt de ,,impargiale gi obiective" sunt, de fapt, aceste studii de

verificare comisionate direct de industrie.6

intr-o epoc[ in care piata dicteazd" legea parlamentelor, nimeni nu se mai

poate preface ci nu gtie nimic despre puterea de influenti reali exercitatd" de

multinalionale asupra oricirui sector care le intereseazd. Lipsa prevederilor

legislative cu privire la instrumente de control corespunz[toare asupra produselor

de autorrzatpentru introducerea in comer! comporti riscuri grave pentru sdndtatea

publicd si pentru ambient. Cdt de concrete sunt aceste riscuri a demonstrat

comportamentul industriei din ultimele decenii, o istorie pe care marile trusturi

media si manualele gcolare nu au povestit-o niciodatd.

Conduita scandaloasi a industriei

Sistemul actual de certificare gtiinfificd a sigurantei alimentelor a

supravieluit practic neschimbat tuturor scandalurilor grave (vdrful aisbergului)

care i-au demonstrat, de mulgi ani deja, totala lipsd de posibilitate de a te

increde in el. Adevirul despre cum industria igi poate procura cu ugurinll toatidocumentatia necesard pentru a primi avtoflzatla de vdnzare a produselor

toxice a iegit la iveal[ in America, in indepirtatul an 1'976. in timpul unui

control, inspectorii au descoperit felul in care cercetltorii finantali de

multinationale reusiseri sd ateste ca sigure zec\" de pesticide (dintre care unele

destinate produselor alimentare) gi de notorii PCB (bifenil policlorurali)

brevetate de Monsanto, substanfe foarte toxice gi poluanteT cu multiple

intrebuinfdri industriale (pesticide, vopseluri, lipiciuri, izolatori electrici etc.).

Cautdnd ami.nuntit in arhivele laboratoarelor private ale Industrial Bio-Test

Labs din Northbrooks, intreprinderea care condusese studiile comisionate de

]Ionsanto (lider mondial in producgia de pesticide 9i de OMG, un gigant inindustria de seminle), au descoperit tot felul de neregularitifi. Toati munca de

cercetare incriminatl se ftcuse sub supravegherea lui Paul Wright (un toxicolog

ritps ://www. efsa. europa. eu/

20 Lobby si control al pielei alimentare

provenit din aceeasi Monsanto), iar zeci de studii prezentaufalsificiri difuze si

grave lipsuri ori imprecizii care permiteau ascunderea reald. a toxicititiiproduselor odat5. cu numIrul enorm de cobai morti in timpul testelor.8

in 7977,1a un an dupi ce a tzbucnit scandalul, productia de pcB a fostdefinitiv interzisd. in SUA, insd in timpul investigatiilor au iegit la iveald gi

responsabilitdtile organelor publice de control. De exempiu, FDA descoperise

niveluri foarte ridicate de PCB in apa 9i pegtii din Choccolocco Creek, in Alabama(unde se glseau sediile stabilimentelor PCB), dar nu luase niciun fel de mdsuri.Populatia locald continuase si pescuiasci linistitd,e in timp ie Joe Crocket,directorul tehnic al organului public pentru aprovizionarea cu api. .a statuluiAlabama, se intelesese cu directorii de la Monsanto ca si. p5.streze secrete datele

cu privire la poluare.lo

itttt-o comunicare adresati serviciului sanitar public, Monsanto declarase ci.

nu stiuse nimic despre pericolele legate de PCB, in timp ce chiar documentelesale interne le asociaserr cu boli ale ficatului, cu probleme ale pielii si chiar cu

moartea lucrXtorilor care luaserd. contact in mai mare misur[ cu aceste produse.llTocmai din aceastr cauzl, responsabilul medical de la Monsanto ajunsese sr letnterzicd, angajatTlor si. m[nd.nce in incinta intreprinderii, motivdnd decizia cufaptul cn PCB erau ,compusi destul de toxici pentru ingestie si inhalare".12

Monsanto stia si cd. multi dintre clientii ei foloseau PCB pe suprafaga internr a

containerelor de apd. potabild, a silozurilor si a grdnarelor destinate animalelor decresc[torie (contamindnd astfel laptele vacilor hrinite din aceste depozite)13 si apiscinelor.la in plus, un milion de livre* de PCB erau folosite anual pentrudesenarea marcajelor stradale, iar intr-o noti de la Monsanto se puteau citiurmitoarelel "$tim cu certitudine ci, prin erodare si scurgere, totul ajunge inmediul inconjuritor".ls Cu toate acestea, Monsanto nu a avizat niciodatd,consumatorul despre pericolele pentru sinrtate, cdci, dupi cum a scris un purtdtorde cuv6.nt al intreprinderii intr-un document dinrgz}:,,Nu ne putem permite slpierdem nici micar un singur dolar din afacere".76

in 2002 Monsanto a fost cond amnatd. pentru ci a provocat deliberat undezastru ambientatin orrselul Anniston (Alabama), unde multi oameni au muritde cancer si de alte patologii foarte grave tocmai din cauzaintoxicdrii cu PCB. inmotivarea sentinfei se poate citi: ,,Comportamentul Monsanto a depdgit toate

x O liwi (pound) este o unitate americani de mXsuri a greutitii si este egali cu cca 0,4536 kg.

Conduita scandaloasi a industriei

limitele decenfei, d.-onst/andu-se crudi si intolerabili pentru o societate civili".La o lunl de la sentinti, Agentia pentru Protectia Mediului (trPA), care se

remarcase prin inertia ei fagd, de Monsanto, a anuntat ci semnase un acord cu

Solutia (societatea care producea PCB sub licenti Monsanto) pentrudecontaminareazonei. Eravorba insl despre un acord in favoarea multinationalei,care l-a alarmat gi pe senatorul de Alabama, Richard Shelby, un membru al

comitetului insircinat cu supravegherea agentiilor guvernamentale. Astfel s-a

descoperit cI Linda Fischer, numIrul doi la EPA, era o fosti directoare de laMonsantolrT

in 2007 , ziarulbrrtanic The Guardian a revelat ci, intre antt 7965 si 7972, cea

mai mare multinalionali de otr[r.rrri s-a comportat cala Anniston (poate chiar

mai rIu) in multe locagii din Marea Britanie. Dupi cum susline un raportguvernamental,in afari de PCB, Monsanto a mai si poluat grav mediul cu alte 66

de produse toxice care contin notoriul Agent Portocaliu si dioxinl.lsPrejudiciul ireversibil provocat de Monsanto mediului, lantului alimentar

gi sinltilii publice din toati lumea nu se reduce numai la micul oras dinAlabama. Cel care sustine afirmatra cu probe de laborator la indemAnd este

profesorul David Carpenter de la Universitatea Albany: ,,Cu tofii avem in corp

PCB, inclusiv urgii polari si pinguinii. in trecut, debarasarea de PCB se fdcea

in cdteva depozite de degeuri, insi, pe misuri ce a trecut timpul, au ajuns in aer

gi in api, practic peste tot. De-acum toatd planeta este contaminati cu PCB.Numeroase boli sunt cauzate de PCB; una pe care o cunoastem cu tofii este

cancerul. PCB reduc funcpiile tiroidei, perturbi hormonii sexuali, iar femeile

contaminate cu aceastd substan![ aduc pe lume copii cu coeficient de inteligenliscdzut".le PCB au fost produsi in asemenea cantitate si pentru un numi.r at6.t

de mare de domenii de utilizare (de la adezivi la uleiuri pentru tratateametalelor) incd.t acum este mult prea dificil sd fie evitatS. contaminarea. Unstudiu italian din 2006 a stabilit cd., in ptezent, moleculele de PCB se gisesc inapa, in aerul si in pimintul tuturor gdrilor industrializate din lume gi cd

principala surs[ de expunere a omului (90o/o) reprezintd, alimentele, mai ales

laptele, untul, ouile gi pegtele.2o PCB se acumttleazd, mai ales in tesutul adipos(30-700/o, dar rezidual si in piele, in ficat, in mugchi si in sistemul nervos).

DupI intimpllrile grave din 1976 ctuora le-a urmat istorica senrinfi de laAnniston cu privire la PCB, industria nu numai c5. nu si-a schimbat atitudinearapace, dar, mai mult decdt atd"t, si-a perfectionat tehnicile de manipulare stiintificipentru a putea continua si vdndd produse toxice.

21