A NI'T. IXT. No. 50-5152 15-31 iANCAIZrE 1923.

Tip Cultura Ncamclui Rou nesc. , A. S PRETUL LE! Z.

www.dacoromanica.ro

75ti Albina"

Revista Albina a fost ntemeiata in anul 1897 deSpiru Haret.

A avut un comitet de conducere compus din d-nii :P. Grboviceanu, Gh. Adamescud 1. Otescu, P. Dulfu,V. S. Moga, N. Nicolaescu $i Gr. Teodossiu.

Cu No. 28 dela 3 August 1922 revista a trecut in pro-prietatea

CASEI CULTURII PUPORULUIde subt presedentia A. S. Regale Princielui CarolRedactia $i Ad-lia: la Fundatia Culturali Principele Carol

Str. Doctor Kalinderu No. 10, Bucure$ti

Ce dorim sa publicam in aceasta revista :I. Pagini din scriitorii romani (si strini) ; povesti, zicale, cntece.2. Viata trecutuini: legende, intmplri si isprvi istorice.3. Anecdote si glume.4. Cooperatia, viga economic, piata comercial.5. Indeletniciri si sfaturi de gospodrie (r2ndulte dup timp si regiuni)6. Boli si leacuri practice.7. $tiint popularizat, descoperiri, minu7tii.8. Vinta cetteneasc (tlmcirea legilor, still administrative si polltice-9. Dela vecinii nostri.10. Bogtiile si frumusetile trii noastre.11. Pilde si frumuseti din alte tri.12. l'ilde sl indemnuri bune dela noi.13. Viata religloas.14. Modele de art romneasc.15. Din viata altor neamuri ce ldcuesc in Romania.16. Ce se petrece in alte tari.17. Stiri din toat lumea.18. Stiri felurite d la noi.19. Reclame comerciale pentru nvoiie dela tara si a. m. d.

Redactar de APOSTOL D. CULER.Administrator : GR. TEODOSSIU.

www.dacoromanica.ro

Anul XXI, No. 50- 51 -52. 15 -31 lanuarie 1923e.

:Avut-au Doninii trilor noastre gndulunirit ?

Au fost Domni cari au avut prilejul s treac bi-Tuitori cu oaste din Moldova in Muntenia, ori din bIii--tenia in Moldova, dar nici unul nu s'a gndit s-uneasc trile surori subt ascultarea unuia.

,Stefan-cel-Mare a intrat cu izbnd de doua ori intara Munteniei, dr nu ,i-a pstrat tara pentru el, cis'a .multumit s puie pe tron un ir de Domni cariascultau de el.

Mihaiac Viteazul izbutise pentru cteva luni s, st-pneasc Muntenia, Moldova Ardealul, adic Roma-nia mare di azi.

Chiar se intitula aa : Voevod al Tarli Romnesti, alTransilvaniei si al, illoldovei". Dar nu-i zicea Domn al-tuturor Romnilor, cum am spune noi azi. Nimenin'avea pe, atunci gndul unirii la un loc, ntr'o singurtard tara, a celor de un snge, de o limb i de. aceiailege. I,uniea nn era pregtit pentru ca s nteleag-tria i puterea in unirea frteasc, 7i deci norodul ro-:mnesc impartit n trei tari, n'a dorit in zilele acele.in acela5. Domn peste toti.

www.dacoromanica.ro

780 .A[bina'

Mihaiu Vitazul 2'a4avut cu el tot sprijinul neamu-lui ntreg si nici macar al boierilor din toate trile ro-mane pentru a. pstra tara marita in marginile ei firesti..De aceia el a czut si odata cu trupul lui, s'au dsfa-cut si cele trei tari romnesti. Pierind el, au fost pa-reri de rau ca dupa un om napraznic si viteaz, iar po-pon21 romi2esc n'a tnguit c s'a farmat si Rom-nia mare" la care nimeni nu nazuise s'o vada ntregitatunci.

Mihaiu Vod a fost prea mare pentru timpul lui ; ,a venit prea de vreme acest trimis sa sa a;eze soarta .neamului romnesc.

Vu.sile Lupu a iscalit ntr'o vreme Donn al Mol--dovei si al Tarli Roynhne,sti", dar nu ca o unire de-plink ci din ambitie, ca el sa ra2nie in Moldova ,i_fiul sau in Muntenia, in locul lui NIateiu Basarab.

Pe acea vreme lumea se lupta sa-si apere legea si mosia-Crestinii adesea se uniau impotriva pgnului,-- cel de

alta lege ; si se mai ridicau mpotriva asupritilor carii2 robeau, fie ei de once nem ar fi fost.

Dorul libertt22 nationale a neamului intreg era incadeparte de a Incolti in capul cuiva.

Radu Serban Basarab, Domnul Munteniei, la ctivaani dela moartea lui Mihaiu Viteazul, de dou ori abatut cumplit pe Unguri lnga Bra;ov, gonindu-le siucizndu-le capii, dar nu si-a ntins stapnirea peste-Ardealul romnesc ;, i ar fi putut-o face.

Biruitor asupra Ungurilor a mai fost ,i Brncoveanxc,Daca ar fi cerut alipirea Ardealului la Muntenia, 1-arfi avut, caci Turcii doar-ii daser sprijin sa bata otile-austriece ,i unguresti. Nu umb:a Brncoveanu dupaacest vis. S'a multumit ca un om cucernic sa margala Brasov, la biserica din Schei, s asculte liturghia sIs plece apoi acas. Att. Nimeni n'a strigat : ,;TraiascBrncoveanu, Domnul Romnilor ! Ori :

Piara hotarul Carpatilor care despara fratii !" c nuera i2ici ntr'o parte, nici in alt gandul unirii de azi.Nu se ivise nca in capul nimanui, nici dupa Ioo deani dela moartea lui Voda Mihai. Alta Odd:

www.dacoromanica.ro

Albina` 761

Pela 1664, 'l'tircii au trecut in Ardeal, ajutati de o--tile nruntenesti i moldovenesti mpotriva Ungurilor ;si erau cu ele , i nvtatul Miron Cgstin care scria atunci-cl n;ep>e!u? fcrilor acestora :si al neamului moldove-nesc si rnnnlenesc si in tclrile ungu.resti cu acest nutrieRomni sunt (naimifi) pr"inr azi... ca tot una sunt si o-,data desclicai; i au fliers cu totii pn in Mara-.mure, soldatii nostri cntnd doine pentru plcereRomnilor din cele trei tari desprtite, cntau cnteculfetii care i-a pierdut caprele in munti", spune o carte.din vremea aceia.

lTici prin cea mai luminat miute romneasc de:atunci, a lui Miron Costin, n'a trznit gndul, c Ro-qnn ardeleni.. trebttiesc ntrtati la scuturarea jug'u-ltri strain, ca sa se uneasc ctt noi, cu acest prilej..Nici nvtatul Costin n'avea aceast dorint. Nu-maiotiva carturari stiau c una suntem" ; dar de aici ipn a ntelege. c. e. bine s fini toti fratii uniti in--tee. tara i mai ales sa viasc i s lupte pentru m-plinirea acestui gnd, era o deprtare de apte vietiomenesti.

Iar sngle frtesc, vrsat de la frate la frate, a cursnainte inca, sute de ani. V. S.

Voda Cuza i traniiPana a nu veni Cuza, era vai de pielea noastr. F

-ceam zile de clac'care nu mai sfrsiau niciodat : f-ceam mai mutt de 24 'tile si tare rau era card ne bateaeu biciul vtavii boeresti, de ne silea din urma ca smuncim ; card ddea cu biciul, crpa pielea !... Pe unclelocuri, clcuiam o zi pe sptmn, adica 52 zile pe an,la proprietar, cu mancarea noastr...

Cum a venit Cuza, ne-a dat pmnt la fie cine cate 15hectare, dupa om'si ne -a slobozit de clack: la monier.Ehei ! Cand a venit vestea asta, ce chef pe noi !Dumnezeu s i tie unoar trna lui Cuza si s -i fiebine pe lumea cealalt, ca bun om a mai lost cu noi

srcimea !.. Din spesele lui mos Gavril din Movikai

www.dacoromanica.ro

Cum s'a fcut apropierea ntre Munteni$i Moldoveni

-Cnd i cnd, dup potolirea luptelor ntre Mun-teni i Moldoveni, mijeau ca acele lumini ce vestesczorile, unele apropieri ce abia se ghiciau. Pe semne cera glasul sngelui care cerea, fdr graiu, crutare ,i m-pcarc.

Cine tie ! Poate eu prilejul incderrilor, al clcrilorpeste, hotar, al robirii, s'au descoperit unii pu altii,s"au cunoscut, cd-s tot de un graiu I de o datin. O.fi tremurat poate aceast mild de frate mcar in c-teva suflete mai simtitoare, dintr'o parte i de alta aMilcovului i a Siretului.

Prin anii 1507 au mers Domnul moldovenesc Bogdan Vod asupra Radului Vodd, Domnul innntenesc.Serie cronicarul Grigore TJreche vornicul in letopise-tul su.

Si a venit dela Radu Vod un sol, clugr... is'au rugat lui Bogdan `'od ca s fac pce cu Ra-dul Vod; pentru c snt cretini si o sentin,tie. DeciBogdan Vod... au fcut pace pre voia lui,,,".

Pared s'ar ntelege de aici c Voevodul Moldovii s'alsat miseat- de aceast rug in nttntele Ira-Pei de lege-fi neam.

www.dacoromanica.ro

Albina` 768

Avem o mrturie Si despre o frtie osteasc ce s'afcut odat ntre Munteni Si MoldQveni.

O tim din veacul al 17-lea, in zilele lui MateiuBasarab 5i Vasile Lupu. Ci-c s'a ntmptat subt zi-durile cettii Suceava, cnd era vrajb ntre cei doiDomni. Innuntru cettii erau Cazaci 5i Moldoveni; iarostaii unguri 5i Muntenii mpresurar cetatea ca s'ocucereasc. Spune un scriitor ardelean ca s'a ntm-plat in zilele acele un lucru minunat:

Unii stasi de ai lui Matei Vod n'au vrut s lupteinhotriva fratilor.lor, Romani din Moldova.

Incpuse s rsar de atunci o simtire frteasc,care spunea inimelor muntene5ti 5i moldoveneti, cnu e bine s lupte frate cu frate. (Scrie domnul Iorga,in Istoria Armatei romn-Il p. 140).

Cnd- Turcii schmbau Domnii dintr'o tard in ilta:treceau unii boeri ,i slujitori dincolo de se a5ezau,,?mprtinduli neamul in cele dott tri: ncepeau sse cunoasc mai d aproape, se ncuscriau Munteniicu Holdovenii ; ba unii 5i puneau feciorii in scaunuldomnesc in tara vecin cu aceia datin.

I,etopisetul lui Miron Costin vorbete de una dinacele apropieri,- ca ntre doi vecini buni:

Radu Vd (cel Mare) domnea aice n tar la noi(n Moldova). Iar fiul su, Alexandru Vod,. in taraMunteneascd,. i la aLeast domnie a fcut 5i

. nunta,la Tecuciu, feciorul su cu fata lui Scrlat, om vestitntre Tarigrdeni, la care veselie erau achnate doucitiri, tara noastr (a Moldovii) tara munteneasc..Sciahtnele boierilor de Moldova dinacreapta Domnului deMoldova ; iard dinastnga boierii Muntenesti tineahtvorba 5i a5a. Si cpiteniile de slujitori. Divanuri, case,cerdace, , fcute .anume 'de aceea treab, cu lucrtoridin anandott prtile la sat la Movileni, in malulSiretului..."

Oamenii aceia simpli 5i fr carte, de bun seam,c , n'au plnuit cu aceste prilejuri c 'bine ar fi s numai fie Siretul hotar. A5a ideie nstrusnic nici nu letrznea lor 'prin cap.

www.dacoromanica.ro

t 764 ,,Albina`

Abia dup scurgere- de 200 de ani, urma,ii acelora?iboeri de peste doua maluri, s'au strns in casele lorde pe aceleasi meleaguri ale Siretului, ca s puie lacale 5tergere hotarului ntre cloud tari surori. Darpna sa se ajung aici, ct nvttur de minte ;ide carte a trebuit s lucreze, ca sa curate urile siambitiile, s netezeasca druniul ce dticea spre intele-gere 5i unire ! -

In vremea Fanariotilor, cnd armatele ruse5ti st-teau cu anii n_ taule romne cu gndul s le alipeascpe amiidou. odata .la Rusia, se Meuse aproape o sin-gur adiuiuistratie in cele dou tari pe lng. coman-dantul. armatei ruse5ti ; chiar comandantul rus ei apre5ediutele divanului pentru ocrmuirea trilor surori.In- zeci de ani s'a deprins lumea din cele doua tari, straigsc la un loc, s asculte de o singur porunc ;chiar bauii .se f,ctisera de 'un fel, avnd pe ei. si marcaMunteniei si a Moldovei.

In regulamentul organic din 1829 ntocmit pentruconducerea trilor, boerii din adunare au strecurat frnvoirea ruilor, uncle nceputuri ndrumtoare la.nirei cereau temeiuri asemnate la a;ezarea adminstra-tiei acestor doua tari", pentru c nceputul. religia,obiceiurile 5i asemnarea limbii locuitorilor acestordoua principate sunt nedesprtite dela descalicare siunirea s'a impiedicat 5i s'a intrziat . de ntmpltoa-rele mprejurari".

Crtile' biserice5ti mergeau de colo-colo, iar croniciledespre nceputul neaniului romnesc despre iprvileDomnilor eran cetite de crturarii din trile surori.lIult a ajutat la trezirea simtului national aceastraspndire a crtilor; care n'a cunoscut niciodat ho-tarul la apa Siretului sail la muntii Carpati, ele fiiiidpentru iniina mintea tuturor Romnilor de pretti-tindeni.

O seam:t de tiiieri se adpar la nvattura 5colilordin straintate 5i au vazut acolo ce-au fcut alte po-poare ca s-5; capete libertatea unirea deplin.

Intor5i la Ia5i la Bucure5ti, au fcut '5i ei tot a,

www.dacoromanica.ro

,Albina 765

attnd Si rsculnd poporul in aii 1848" mpotrivastpniri'i turcesti Si rusesti, cernd unirea trilor, slo-boznie si drepturi deopotriv pentru tosi.

La .Iasi, Mihail Coglniceanu scotea ,",Dacia Literara*iar la Bucuresti iesea Magazinul istoric pentru Dacia",adic pentru toti Roannii din vechea Daciece a' fost una singur ntre Dunre-Nistru si Tisa.

Artau in crtile si jurnalele tiprite de 'ei, cine au.fost Romnii, ce trebuie sa fie ei .azi si care e viitorulneamului'unit.

Nu-si mai ziceau voi Muntenii si voi Moldovenii,i noi romnii ; li-era chiar rusine, acestor crturari

'nsufletiti de binele obstesc, s-si mai zic c e Mol-dovean sau Muntean.

Cum vedeti, scriitorii ,si nvttorii rvneau la ounire; care trebuia pregtit mai ntiu pe calea inimiisi a minsii, s-i nteleag folosul " toat suflai-ea ro-

Amaneasc.

Cu doi ani mainte de rzmerita pentru libertate, seridicase vniile dintre Muntenia si Moldova.

Cel dintiu .pas catre unire era fcut.Cronic arul Creme ne

Lauda vitejiei Romnului in vremuri vechiPrin. anii 1429 adic acum 5oo de ani aproape

a venit in tara noastra un italian cu numele Torcello,"trimis de trile mari din apus ca s struie la unireapopoarelor crestine, mpotriva Turcilor.

Acest sol fcuse chiar planul cum s'ar putea biruisingur puterea turceasc.

Intre aprtorii.- viteji ai' crestintsii, Italianul so-cotea si pe Domnul muntean -- pe atunci era VladDracul, tatl lui Vlad Tepes spuind cd el ar puteas scoatii la rzboiu pn la 15.00o numai clreti,cari sunt yrintre cei mai vitej,i oameni din lume" (I)seria Italianul care va fi vzut pe ai nostri luptnd,dac i -a ludat asa de mult.

(1) Spune d -nul Nicolae Iorga in revista Eloarea Darurt]or" .II No. 6.

www.dacoromanica.ro

Cum s'a fcut unirea M.unteniei cu Moldova.cum a fost ales Alexandru Ion Cuza

Domn pste cele dou tari(24 Ianuarie 1859)

Unele din puterile mari, cum era Austria, Rusia si'furcia de atuuci, nu ngduia nici in ruptul capuluica Muntenia s se uniasc cu Moldova ntr'o singurtard ; ntrirea Romnilor_le-ar fitiat pofta de a-si mai'ntinde ghiarele lacome s ne cotropeasc. Dar a datDumnezeu si am fost ajulati de Franta, de Italia, de ,.Aglia, ca sa ne izbndim visul.

La nceput s'a ingduit o unire pe jumtate ; adictrile surori s aib aceleasi legi, dar s rmie doucapitale, . la Bucuresti si la Iasi si t?rile s poarte nu-mgle de Principertele Unite,

Ai .nostri an, gsit iretlicul : Intelegerea avut cuputerile cele mari nu spunea c Romnii .n'au voies-si aleag unul Si acelas Damn in amndou trile.ei-au sftuit, Moldovenii si Muntenii ntre ei, s nufacA alegerea in aceias 4 si s aleag un acelas Domn.

La 5 Ianuarie 1859 Moldovenii au ales pe colonelulAlexandru Ion Cuza dela Galati, boer de bun neamdin prtile Flciului. Dac au vzut Muntenii cine a

www.dacoromanica.ro

,Aibina 767-

fost alesul Moldovii, 1-au ales si ei tot pe Cuza inziva de 24lanuarie.

Multime de oameni a5teptau nairltea palatului -vesteaalegerii Domnitorului. Un porumbel alb sbur pe dea-supra lumii adunate i se asei deasupra ,u5ii la intrareain palat : Venise parc porumbelul s aduc vestea cRomnii se apropiaser de limanul mntuirii ; ntocmaicum porumbelul din corabia lui Noe a vestit, cu ra-mura vere in cioc, apropierea uscatului.

Multi plngeau de bucurie pentru nfptuireaacesteidorinti de demult ; chiar i Mitropolitul plngea. Lumeaadunat la Iai Si la Bucureti striga : Trisc CuzaDornnul Romnilor !" Si s"a ncins hora unirii pe pie-tele oraselor, la Focani, p podul dela Milcov care afost hotar pn atunci ; si jucau Muntenii Si Moldovenii'clup cntecul lui Vasile Alexandri :

Hai t dm mA-n cu mina--Cei cu inima roman,SA invrtim hora frAtieiPe pmntul Romniei..Primirea lui Vod Cuza la Buureti a fost o sr-

btoare nemai pomenit. Pote ntregi, nainte de ba-rierele Bucure5tilor, a5tpta o lume nesfrit. Se suiselumea pe case. Trsura lui Cuza era dus de oameniin ttrri 5i strigte ; clopotele bisericilor muzicile f-ceau s clocoteasc vzduhul... Fiindc noi pe atuncieram birnici Turcilr, trebuia ca Vod Cuza s fie in-tarit i de sultanul turcesc.

La 186o a plecat Cuza la Constantinopol s stea devorb 'cu sultanul. A fost primit acolo ca un mprat ;i a intrat pe poarta pe unde numai stiltanul intra,fiind dus cu alaiu mprtesc in odaia sultanului. Sul-tanul sttea in picioare In mijlocul odii i a ie.itntru ntmpinarea mosafirului. Vod Cuza nu a srutatmana si poala sultanului, dup obiceiul slugrnicese depn atunci, ci a stat drept Si i-a ntins mana prietenete_A5a fiel a5tiut Cuza s vorbeasc sultanului, nct acestaa ncuviintat unirea trilor romnesti ntr'una singur,crmuit de Alexandru Cuza. be acuma Turcii cele-laite puteri, au ntrit pe Cuza ca Doran al Romniei:-

Unirea era pe deplin pecetluit.

www.dacoromanica.ro

Cntec vechiu despre Von' Cuza(Se cnts pe la 1870)

Cobori Doamne pe pmnt Fie Domnul laudatSa vezi Cuza ce -a Rient:De Cnd Cuza a ie it,Toat tara s'a unit;

.

De cnd Cuza a intrat,Toata tara s'a armat ;.Cuza strnge oaste nouaS'apere tara cea noud;Cnd Cuza s'a 'ncoronat,Pmnturile ni s'au dal;

Cd- de peinant ne -a legal.Avem i noi o bucatica :Fie mare, fie mica.Dar o tiu ca este a mear

nu este a altuia!Cud pmnturile s'au datsCiocoii s'au ntartat,Ca sa ni-1 la napoi,Sa* ne tunda ca pe oi ;

Nu se gndecc la. plcatCd e de noi apratDela ciusmani l-am sepat!

Moldova Muntenia(Iachipalte ca douit fete)

Ici in vale, la ftnDoua fete spal ln,Cuza le line de nand.

Ici in vale, la pru,Doua fete spal gru,Cuza le tine de &rdu,

www.dacoromanica.ro

,Albina 769-

Ici in vale, mai 'naiute,DOUA fete_ spal Tinte,Cuza le spline cuvinte.

Ici in vale sub CarpatiDou fete poart dantCuza le tine de brat.

Ici in vale, ici in tarAste doua fetivoareCu Cuza se cununard.

Can tec vechtie

Cuza -Vod SantinelaCic intr'o zi, Cuza-Vod, mbicat in haine de trgovt,a s nu -1 cunoasc nimeni, mergea prin Bucuresti, peonde -i cazarma care poarta azi numele de Cuza Voda.Vznd soldatul de santinela, se 'ndrept ctre el.

Bine soldat, de ce nu prezintji arma? ntreb Cuza.Ostagul, msurandu -1 din cap pana 'n picioare tai ne-

cunoscndu-1, rtispunse scurt, sa -$i caute de drum.S mi caut de drum? Lasa cfi, te-oi nvata eu cune_

trebuie s te porti cu cela care -ti da pine!--- E? hei! Tu erti brutarul, care ne dai pinea crudtt

.

si mititic, $i Inca mai cei sa -ti prezint arma? *terge-de alci a te fac una cu prnntul!Cuza Voda tacu ,si porvi.Cum ajunse la palat, Tua masuri aspre aa se dea sol

dgilor Mine coapt si grea de-o oca. Sfnta a fost zisa

lui Voda! De atunci, ferit a Dumnezeu sa mai fie pineacruda ori lipsa la cantar.

Catre ofic ile postaleDela No. 28-35, revista ALBINA" nu se mai

trimiie abonatilor cu adrese scrise de cAtre ofi-cile po$tale.

De atunci fiecare abonat o prime$te separatcu adres fcut de admnistratia foil.

Oficilor po$tale li se trimit numa pachetecu foi spre vnzare ca $i In trecut.

www.dacoromanica.ro

DJamna Elena Alexandru Cuza.

25 Maiu 1856Sub- acest mcret caslan Ci sc fim. nu.mai Romni,Noi jurdnt toi in frie, Intr'un nd, intr'o unire,Cd de azi sd nu mai fie Si sd ne dnt mani cu ntfin.i.Nici D7unlean,nici ll7oldovan; Pentru-a t,rii feriare.

V. Alexandri

www.dacoromanica.ro

Nlo loan Roata UnireaLa 1857 pe cand se fierbea Unirea In Iasi, boierii

moldoveni liberali, au gsit cu cale s cheme la adunarectiva ta,rani fruntasi, cate unul din fiecare judet.Apoi se zice c i-ar fi dat pe seama unuia dintre bo-

eri, sa le tie cuvant, ca sa-i fac a ntelege scopul che-mrei lor la Iasi.

Oameni buni, stiti pentruce sunteti chemati aicintre noi? zise un hoer cu blndete

Vom sti cucoane, daca ne-ti spune, rspunse cusfial un taran mai btrn, scrpinndu-se in cap.

Apoi iaca ce, oameni buoi: De sute de ani douatari surori, crestine si megiese, Moldova noastr si Vala-hia sau tara Munteneasc, de care poate ti fi auzit vor-bindu-se, se sfgie si se mnuc Intro dnsele sprecumplita urgie si peire a neamului romanesc. Tari me-giee, am zis, oameni buni caci numai priatul Milcov,ce trece pe la Focsani, le desparte. S-1 seam dardintr'o sorbire si s facem sfnta unire, pe care ei n'auputa s'o fac n imprejurrile grele de pe atunci. Inteles-ati, v rog, pentr ce v'am chemat ?"

Intelegem, cucoane, asa a fi, rspunser cativa ta-rani cam rusinosi; c d, daca n'ati sti dumneavoastrce-i pe lume, noi taranimea dela carr.ele plugului, avems stim ce-i bine, ce-i rau :

Ba eu dreft sa v spun, .cucoane, n',am i:nteles,

www.dacoromanica.ro

772 ,.Altdeo*

ci-c zise cu indr,zneal, unul dintre trani, anumeloan Roatc.

Eu socot ca treaba asta se putea face si fr, de noi;c, d, noi stim a invrti sapa, coasa si secera; dardumneavoastra ihvrtiti condeiul si cnd vreti, stiti aface din alb negru si din negru alb... Dt:mnezeu v'adruit cu minte ca sa ne povtuiGi $i pe: noi, prostimea...

Ba nu, oameni buni, s'a trecut vremea aceia, pecnd numai boierii f,ceau tot.ul In tara aceasta, s'ostorceau dup plac. Astzi toti, dela Vldic pn la o-pinc, trebue s, lum parte la nevoile si fericirea trei.Le spose boierul apoi despre origina Romnilor, cum si de

cine- au fost ei adusi pe aceste locuri; despre sufel,inteleIon si cum au ajuns a fi dezbinati si mprstiati prinalte tari. Le d el pilde cate si ma i multe, cu zmocul denuele, cu taurii invr jbiti si In sf rsi t se sileYte bietulcrestin din rsputeri a-i face sa nteleag care suntroadele binefctoare ale unirei. Ei, i, oameni buni, credc acum ati priceput.

Priceput cucoane, cat se poate de bine, rspunser.mai toti. Dumnezeu s v ajute la cele bune. k:

Ba eu tot nu, cucoanc, rspunse mos Iowa Roat_

www.dacoromanica.ro

,Albina` 773

Dumnezeu sa mi ierte, mos Ioane, dar dumneata,cum vd, esti cam grec de cap; ia haidem In gradina,s v fac a ntelege si mai bine.

Mos Ioane, vezi colo in ograd la mine bolovanul eelmare? Il vedem, cucoane. la ta bine, si ad -1aici lng mine, zise boerul, care sedea acum pe un jiltin mijlocul tranilor.

S'avem iertare, cuccane, n'am putea; c doar acolo'igreutate, nu saga.

la cearc si vezi.Mos Roat se duce si vrea s' ridice bolovanul, dar nu

poate.la du-te si dumneata, mos Vasile, si dumneata bade

Ille si dumneata bade Pandelachi. In sfrsit se duc eivr'o 3 -4 trani, urnese bolovanul din loc il ridic peumere si '1 aduc lunga boer.

Ei oameni buni?... S'a dus mos Ioan si n'a pututface treab singur; dar cnd v'ati mai dus ctiva ntr'-ajutor, treaba s'a fcut cu mare usurint ; greutatea n'amai fost aceeasi.

Povestea cantecului.

Unde-i until nu-i putereLa nevol si la durere ;Unde-s muiti puterea creste$i dusmanul nu sporeste.

Asa si cu unirea, oameni buni, credeti dumneavoastr,c de -a ajut Dumnezeu a se un Moldova oil Valahia,avem s 11m numai atatia? Fratii nostri din Transilvania,Bucovina, Basarabia si cei de peste Dunre, din Mace-donia, si de prin alte parti ale lumei, numai s ne vadac trim bine, si ei se vor un cu poi si vom face 1m-preun o tara mare, bogata si puternic, de n'ar maindrsi, dusmanii in vecii vecilor a se lega de Romani.

Unirea face puterea, oameni buni. Ei, acum cred c'atiinteles si ras-inteles.

Ba eu unul, s iertati dumneavoastr cucoane, Incatot n'am Inteles, rspunse mos Roat.

2

www.dacoromanica.ro

774 *Albin"

Cum se face asta mos Ioane? Mai bine ce v'amtlmcit, $i un copil putea s'1 inteleag.

Mai asa, cucoane, rspunser, ceilalti.Mos Ioane, zise acum boerul cam tulburat de multa

oboseala: ia spune dumneata in legea dumitale, cum m'aiinte'es, de cand se face atata vorb; s, auzim $i noi

D cucoane, s nu va fie cu suprare; dar de lavorb $i pn la fapt esto mare deosebire... Dumnea-voastr., ca fiecare boier, numai ne -ati poruncit s adn-cem bolovanul, dar n'ati pus umarul impreun eu noi laadus, cune ne spuneati odinioara ca de acorn toti an etia parto la sarcini, de la Vladic pane,' opine. Birrear fi, dac'ar fi ava, cucoane; caci la razboi inapoi, $i lapoman naval,, pare, nu prea vine la socoteal... Iar dala bolovanul dumneavoastr am nteles ava: c panaacum, noi, granii, am dus fiecare cate o piatr mai maresan mai mic pe umere; Ins acorn suntem chemati apurt mpreun, tot noi, opinca, o stanca pe umerelenoastre. Sa dea Domnul, cucoane, sa fie altfel, c misenu mi.. a prea rau ..

La aceste vorbe, taranii ceilalti au inceput a strng.adin umere, a se uita lung unul la altul si a zioe: --Q hpoate c i Roat al nostru s aib dreptate. "

Iar boerul lundu -i inainte cu glume, a nghitit g ,lu a$i a tcut molcum.

dupa ,on Crear,ga.

www.dacoromanica.ro

Mo$ Ion RoatA $i Cuza Vodiintre jranii frun_ta5ii cari au luat parte impreund.

cu boierii, en Episcopii Si cu Mitropolitul jarii la Di-vsanul ad -hoc" din Moldova, in 1857, era 5i mo5 Roat,-om cinstit 5i cuviincios, cum snt mai tori jaranii ro-4nni de pretutindeni.

In Divanul ad -hoc" din Moldova, erau boieri de+ :nata mna : 5i mai mari 5i mai mici ; 5i mai batrni

i mai tineri ; 5i mai nvatai 5i mai neinvajati, cumi apucase tllnpul.

Intr'una din zile, cum vorbea frumos un boier dintreeei tineri, iac 5i mo5 Ion Roata sare cu gura:

Aveji buntate de vorbiji mai moldovene5te, eu-,coane, sa ne dumirim 5i noi ; caci eu unul, drept spvn, a nu pricep nimica, pcatele mele !

L n oarecare boier, ntmpina atunci pe mo5 IonRoatd, zicndu -i cu glas poruncitor 5i rutcios :

Da ce nevoie mare este sa ntelegi tu, mojicule !Auzi, obrsnicie ! Tu... , cu optzeci de mii de latri

.che mode, 5i el un ghiorlan, c'un petec de pamnt, Mite ce gur face al,turea cu mine l...

www.dacoromanica.ro

776 Aitrina

Mo Ion Roat, siintindu-se lovit pn in suflet.,xspunde atunci cu glas pingtor :

Dar cine, cucoane, dac nu v'a fost cu pceres pricepem i noi cate-va din cele ce spuneti dum-neavoastr, de ce ne-ati mai adus aici, sa v btetijoc de noi? Dar s nu v fie cu suprare : ia plmele-aceste trneti ale noastre, strpunse de palmid ipline de btturi, cum le vedeti, v tiu pe dumne-voastr de-atta amar de vreme, i v fac de huzuritide bine.

La aceste vrbe, multi dintre boier s'au simtitatini ; cel cu pricina.,, , a ramas ca oprit. Iar Colo-nelul Alexandru Cuza a dat mana prieteneste cu moIon Roat;

In sfrit, dupa multe 'desbateri furtunoase urinatein Divanu ad-hoc" s'a ncuviintat ,,Unirea" i apoideputatii s'au ntors fiecare pe la vetrele lor.

Peste ctiva ani dup aceasta, trecnd Cuza-Voddspre Bucureti, a poposit la Agiud ; l'a ntmpinat o-multime de lume, ca pe un Domnitor.

Printre lumea ce se inghesuia, cu treab, fr treab,iac se zrete o hrtie flfind pe deasupra capetelormultimii, in vrful unei prjini. Cuza-Vod, ntelegndc trebue s fie vr'un suflet necjit, face seam s i sedeschid calea. Si cnd colo, un 'tran btrn cade ingenunchi dinaintea Domnitoruhii, srutndu-i mana, cu

www.dacoromanica.ro

773

Iacrimile in ochi, si dndu-i o hrtie scris pe toatefetele.

He, he ! mos Ion Roat, prietenul si tovarsulmen eel vechia din Divanul ad-hoc", lucri negndit !Ridic=te, mos Iane si spune-mi fr sfial, ce durereai? Ti-a fcut cineva vr'un neajuns?

Luminatia Voastr :De cd cu pcatul cela de Ad-hoc", n'am mai avut

zi bun cu megiesul men cel puternic, stpnul uneirnosii foarte mari, pe care-] cunosti, Mria-Ta.

De cum am ajuns acas, goan si prigoan pe capulmen, din partea boierului, in tot feliul:

Inti si 'nti, a pus nadins pe feciorii boi.eresti s-mifaute pricin, si s m aduc la sapa de lemn. Siacestia, ca oameni fr judecat pismasi, fceautoate chipurile satanicesti, sau ei deadreptul, sau prinaltii, cum s dee vitisoarele mele macar de un pas peznosia boereasc ; s'apoi sub uvnt c au fcut stri-eciune, s mi le poat ucide fr nicio erutare ! Siastzi mpusc-i porcii ; mane vacile si boil ; poimnecisorii ; in alta zi ie-i oile dinapoi cu grmada si du-lela curte.; ti. poti nchipu Mrla-Ta, ce urgie grozaveia pe capul men !

Vzand eu de la o vreme c nu mai nceteaz eujafurile, mi-am luat inima'n dinti, si m'am dus la bo-ieriu s m jluesc. Si boierul, in loc de un cuvantbui, m'a scuipat drept in obraz, de fata cu slugilesale si eu alti oameni ce se aflau atunci la curte, nctam crezut c a czut ceriul pe mine, de rusine ! Bainca m'a si amenintat, c alta-data, de mi-a mai calca'piciorul in ograda boiereasc, are s porunceasc sm ntind la scar si s m bata cu biciul ! Si eurnduiala asta, Mria-Ta, in ctiva ani de zile m'aualicit cu dcsvrsire, si mi-a rdicat si cinstea, care,l'pentru mine, a fost cel mai scump lucru !

Cuza=Vod a stat neclintit, si s'a uitat tinta la ntosI Roat, cat a vorbit el. Si cnd a isprvit vorba,Vod i-a pus dou fisicuri de napoleoni in mnS;, zi-

-wandu-i .cu buntate :

www.dacoromanica.ro

?4g ,Albfee'

Tine, mo Ioane, acest mic dar de la mine, intmpin-ti nevoia, de azi pe mne, cum te-a luminF4.Cel-de-Sus. Iar pe boier, las-1 in judecata lui Dumneyeg;)cci El nu bate cu ciomagul.

I,ui mos Ion Roat i se umplu din non ochii cie-.lacrmi, i srutnd mna lui \Todd", ca semn de inia44-1.dinire, zise oftnd:

Dar cu ru,inea ce mi-a f.cut, cum r.ui-ne, MA--ria-Ta ?

Cu rusinea iacd asa rn:lne, mo5 Ioane zise Cuza--Vod, srutndu-1 si pe un obraz si pe altul, in fata.naultimei adunate acolo. Du-te si spune siitenilor daa-mitale, mos Ioane, c uncle te-a scuipat boierul, tL-a.szirutat Domnitorul trii si ti-a sters rusinea. . .

Dugff Ion Creang'.

InOiintareCu inceputul aului al 22-ka (I Februarie 1923)

se ridicA abonamentul la revista ALBINA dela 59lei pe an la 60 de lei.

www.dacoromanica.ro

Inc de acum 300 de ani arturarii arAtauc toti suntem de un neam

Stria crturasut Grigore Ureche `BOrL!iCtil (acum 300 ant)Romnii, cti se afla ldcuitori la tara arngureasccxla Ardeal 214urarnacre, dela 1tn loc stint cu

Molaiovenli si toti de la Rm (Roma) se trag". (t)Seria efirtrararul moldoveari Miron Costin (acum 300

de ani),Inceputul tdrilor aeestora ?i al neamului moldove-

nesc ,i muntenesc tdrile unguresti cu acest numeRonini pnd astdzi.., cd tot un neam suntitlt descAlecati". (2)

.

Neamul trii Molclovii de uncle sa trgdneazdDen tdrele Rmului tot omul sa creazd.Traian, ntiu, Impratul, supuind pre DahiDragos, apoi, in Moldoveni primind pre Vlahi,Martur este Troianul sant in tara noastrd,i Turnul Severinului, Munteni, in t.ra voastr.(')

Miron Costinv.:

Scria c5riurarnl Durnitru Cantemir care a Post *i Damain ard 171+1 -1711. (veacul al 18 -lea)

..ee tia dard... ,i in toatd lumea cu nume nemu-ritor vestiti Romani... sunt morii strimosii nostri aMoldovenilor, Muntenilor, Ardelenilor... precum si singur

I. Letopiaatui 'Ora Dioidovii2. In Carte pentru descAlicatal ditttain a Mo:doviS.3. In Letopise;al Moldovii

www.dacoromanica.ro

780 ,Arbina`

numele cel de mopie ne arata. (Romni chemndu-ne)limba cea printeasc (care din romaiasca sau -

tineasc iaste) nebiruit martur ni este...Dupa aceia s'au desprtit Dachia (Dacia) aceasta...

Dachia de mijloc, apoi s'au numit Transilvania, adeccum zicem noi Ardealul. Intre aceasta ntre Du-nre pi-an zis Valahia mica, adec tara Munteneasc,Intre Valahia mica ntre apa Prutului, apijderea, ntrePrut pi ntre Nistru, pna. la Marea Neara, s'auchemat Valahia mare adec Moldova... In vreinuriiemai vechi tot c'un nume, Valahia s cherna... cu unnume de ointe, Valahi, adic tuturor Roen.nilcn~,li-au zis ',

*

Seria cilrturarul Constantin CanfacuzBo Stolnicul, unchiul lui Brncoveanu (veacul ai 18 -Iea)

Ins Rumini sa nteleg nn mimai ceptia de alci,(Muntenia) ci pi cei din Ardeal, cari hn2 pi mai neaopisnt Moldovenii Si toti cati, nti'alt parte seafl pi au aceast limbi... c (toti) ei snt de un neai tpi de un rod 2..."

Culege4 clin cronicide A. D. C.

9. Hronicnl Moldo-Vaiahilor2. Operele lui Constantin Cantacazino publieate de N. :"area.

Deputsl,i titrait 1s Bsssasflt dbs 1E57.

www.dacoromanica.ro

Din cuvntrile lui CoglniceanuLa alegerea lui Cuza Vod

Alegndu -te pre tine Domn in tara noastr, noi amvoit s artam lumii aceia ce toat tara doreste : Laledi noi, onz you... Fii dar omul vremii ; f ca legea snlocuiasc bunul plac, fa ca legea s fie tare, iar TuMaria Ta, ca Domn; fii bun; fii blnd, fii bun mai alespentru acei pentru cari mai toti Domnii trecuti au fostnepstori sau ri...

F ca Domnia Ta s fie cu totul de pace si dedreptate. Impac patimile si urile dintre noi si adu inurijlocul nostru strmoseasca frtie.

Fii simplu, Maria Ta, fii bun, fii Domn- cettean,urechea Ta s fie pururea deschis la adevr nchisla minciun si lingusire...

Porti un frumos si scump nume: numele lui Alexan-dru eel Bun. S traesti dar multi ani ca Si dnsul ; sdomnesti ca si dnsul si fa, o Doamne...,, s mai putemajunge la acele timpuri mrite ale natiei rioastre, cndAlexandru cel Bun zicea ministrilor trimisi de mpra-tul Bizantului ea Romania nu are alt ocrotitor dectpe Dumnezeu si sabia sa.

S, treti, Mria Ta !".* *

Din cuvntarea lui Mihail Coglniceanu laimproprietarirea tranilor, In anii 1862

Spunea marilor mosieri cari erau deputati in t~arner :'j;'zranii nu_ sunt salahori, nu sunt simpli chiriasi pe

mosiile goastre. Ei au dreptul de a locui, de a se hrmiF@ oiile uoastre... si izgonindit-i rz totul sau chiar x

www.dacoromanica.ro

732 slMna

parte de pe aceste pmnturi lucrate de ei, de Bute destropite vi udate eu sildoare, ba cbiar adesea cu

sngele lor, am face cea mai mare strmbtate a vea-cului, o strmbtate vi mai mare dect aceia, caxdpopulatia rural a fost dus la robie",

O l fie-vmil de un milion de tarani cari cu femeilevi pruncii lor, devi tinuti afar ,i departe de desba-terile noastre, cu ochii tintiti asupra dealului Mitropo-liei, ca asupra soarelui mntuirii vi va. ntind minile

O ! nu drmuiti brazdele de pmnt trebuitoare hra-nei tranilor. Gnditi la durerile, la patimile, la lipsu-rite trecutului lor..,

O ! fie-va mil de dnvii, fie-v mil de tara noastra.,O ! de ce nu se ridica dintre d-voastr vr'un armas a!vechilor domiii romani, sau ai tovaravilor de lapt ailui Stefan cel Mare vi ai lui Mihai Viteazul, ai lai Sec-ban Cautacuzin vi ai lui Grigore Ghica si el sil ia, elsit se puie in capul marei reforme...

O! dac Dumnezeu vi-ar face mila cu aceasti taitar mblnzi inimile cele impietrite L.."

aman pu** (a alter, ;,fiE, .$ =a=`,www.dacoromanica.ro

`a.'rani din Bu,asabia.

Dorul BasarabeanuluiDona melt de Z-as cataThstcr1urile-Ar rciszzsecr,D:'fcr snteche pcinch'n vale,S'ar atrvzpl.ecs to-atcl de jade!

zice Codr'zedaci,S-si le fiece frunza Gua:,Go dulsss sa tns'rr.colecascd,Nici earacuL 'sci. rocleascrVia st nu dee z,iaz,:Fumai sea de str~aiii.

Daru' de mi -cu ascztltapleta din tara mea,

A bieca in lumea mareCu nevoia de -a spinarei rn'ac duce tot merest

Pan'la frtiioru'rnezz,EI cu mine tot un singe.Ponte dorul mi 1 -ar stcregc,Ceci ori unde -a poposi'i'ot in neam m'a5 oplagi,La Moldova un'a5 opri,

www.dacoromanica.ro

78t ,Albina,

La Munteni m'as odihni,Oltenia cea frumoasd,Tar primi si ea in easel;Dar as merge si'n Ardeal,flat incolo peste deal,S -mi void fratele de -a f ard,Cum robeste'n a lui tard,Tot ca mine injugatDe streinul blestemat.

,Si le-ais s p ane f ratilor,Cd purtm acelas dor,Cd destul saantern pe, lumeDe un snge si de-un. nume,C e timp sd ne unimNeamul s ni-1 Intregim,C nu-i drept s niai robeasclViata noastr romneasc !

,S'as veni inapoi cu eiPn'la mine la Orhei.

GsitA intr'un caet cu populate basarabene, rmase dela cu-coscutul scriitor basarabean: Dumitru Constantin Moruzzi, mort la iasi7.ailte de cgs bo iul cel mare. TipAritA de Gh T. K. In $ezXtoarea`.

O pefmre de Mrlillari ta Ill aremurile uchiI.umea dela oras are obiceiul s dea baluri eu msci,

mbrcndu se In tot felul de costume streine din vre-muri vechi : turce$ti, rusesti, frantuze$ti. Dar nimeni nus'a g,ndit ca ar fi mai frumos s, se Smbrace ca domniiRostri, ca domnitele, ca arca.gi, ca boerii si jupWncselede acum cteva sute de ani, dupa obiceiurile noastre.

In zilele Craciunului a fost la laSi un bal frunzos eucostume istorice roma,nesti. Bunii romani de acolo cu fe-meile s}i fetele lor, s'au dus in sala de petrecere a Ate-nenlui Popular din mahalaua "l'tarasi, Imbracati ca ..intxecut: boieri In islic giubea; cucoane in mala.co-ruri; voevozi cu blnuri; in trani plesi t3i arca$i. S'avzut tot acolo, ca acum 60 de ani: Baba Hrca, coanaChirita, Barbu Lutarul, Surugiul, dupa moda care s'adus. A fast un gnd frumos asemenea petrecere deNarbtori, dup obiceiurile noastre, trebuie s pilduiasa.

www.dacoromanica.ro

BADEA CRTANIn ceasul acesta de linite, cnd n'aud in odaia caldi

dela coal dect sgomotul gazului aerian in lamp. 5iticitul ceasornicului de prete, .imi trece prin mintechipul unui cioban de dincolo de Carpati, care o bunparte din viat s'a strduit s lucreze numai numaipentru luminarea neamului stt.

Mi se duce gndul la Badea Ca'.rtan, pe ca re-1 vdaievea rsrind in csuta noastr din ulita Viinilor,ca s-i dau crtile pe care i le fgduisem. atunci candvenise la scoala unde nvtain carte copiii poporului.

Badea Crtan ! Cioban rsletit dela turma lui de oipribegind ani de zile dela el din Ardeal la noi in ve-chiul regat, i dela noi napoi, ca s duca desagile

www.dacoromanica.ro

.7815.1442.w k^

One cu ea.rti dobnclite dela c.lo-r?agt?a de aici, pe cari.431 i cerceta cnd (-And ca 'um sol al Ardealului robitpe atunci.

Era slabut ciobanul Crtan, dar avea o vointa deotel. De sub sprncenele-i balane, stufoase, rasriau duiochi iscoditori i scn'ceio,i, cari spunenz: multe, cfindte uitai in lumina lor.

Totdeauna, si vara iarna, baden Crtan purta ca--maa desfacuta la piept, un piept uscat si 'paros, pc.-care par'c anurne il lasa, sa-1 bat,Ti vntul }i ploaia.,.ca i cum ,si-ar fi ils :

1\'u ma tern de urgi vremii, cum nu m tens nicide urgia oamenilor !"

Cnd lua cciula din cap, det>e parul lui cliossubtire, o ridici sus, ci:t mai sus, striga, cfit 1lud gura:

Triiasca generaVa" !Intelege prin generati8 pe copii nzei, cari l pri=

vi.au curioi ca pe o nratare si we intrebau n m?nteal-or frageda, cine sa fie t.arnnul fista cu cmepta scurt

cu mnecele largi, ncins cu chiutir, cu itarii strinipe piele, iar in piciocpe cu cminci legate cu tarsal-1,e.de par de capra.

0! de-ar fi tiut ci, i-ar fi sarntat infirm, acea mn,nervosa care purta acum baierie desagii cu cdrtiprecum alta data purta.sera cata dela strungd ori saculcu rnerinde luate din vale pent2s traiul gren ce-1 du-sese pe munte.

I-ar fi sruta*_ mana, ricti el nu mai era siu,plul co-ban, par_itor de oi, ci in domi lui de invat

, AlDina 'MT

Crtile, unde-s cartile, c de 5dere is stnl. Amtot venit pe trin pna mi s'a urt: o zi intreag anitot stat pn am ajuns la Bucure,ti, in iniuna rom-

Toate cat-tile is bune numai s fie citite. Stiu eu cdcl-ta nu tii crti rele. Acelea nu-s pentru oameni buni".

Odat Imi luase nimia de-acasa Si m'a gsit in cali-celaria scoalei.

Stam la sfat cu colegi. Copiii eran afar incurte, caci sunase ceasul de recreatie.

'I'riasca domnii nvttori" ! S traesti si d ta".C chiar pe d-ta te ctam, d-le Teodoz.iu. Ila, WI

Tog s-mi raspundeti la o intrebare:Bucurosi la rspuns, ziserm noi,

-- S-mi spuneti mie, ce fac oile, child ciobanii lelas de capul lor?

(Aci el ntelegea prin ciobani pe noi dasclii s.i prinai pe copiii dela scoal.)

Lovise bine Badea Crtan. L'nul din colei, ca s.1nu se dea btut, zise :

Apoi nu-s tocmai de capul lor, c ciobanii is peaproape.

Bine, numai s nu dea, vre-o oita de rpa, cniai mare va fi ncacul.

Alt3dat, dupa ce se ntorsese dela Roma si i puse--sem intrebarea :

--- Ia spune-ne, bade Cartane, ce-i pe la Roma?Ei, na ca fiecare romn ar trebui sa, vada macar

.odat cetatea unde or trait stram5ii lui. Eu am fcutniai molt dect atta.

-- Ce-ai f'cut, bade CArtane, spune c ne umpliinima de bucurie.

Toat cutreeram cele 7 dealuri ale Romei4eara cdeam mort de obosit ; dar nu m lsam, a douaz o luam de-a-capul.

Noaptea o petreceam la picioarele ruinelor de palateri de temple romane. Imi ziceam in mine:

Pe aici o trecut cezarul August in carul lui de triumf ;pe alci or venit patricienii romani in tinuta lor de

www.dacoromanica.ro

788 .Albinag

srbtor. ; pe aici o trecut divul Traian cu cortegiul luicu robii daci si sarmati legati in lanturi.Aici, de unde au privit str.mosii alaiurile impr-

teti si consulare, aici in pulberea zidurilor Imi voitrpune eu sarica i sacul de drumet si voiu dormi pa-zit de stelele ceresti.

Si badea Crtan, ca s fie cat mai aproape de str,-mosii lui, de locurile pe unde ei si-au purtat viata lormreat, se culca si dormia la picioarele coloanelormaiestoase si 'n umbra zidurilor amintitoare ale unutrecut glorios.

Iar ca s poat intra in Coloseu si s doarm a-colo, a trebuit s sar un palan malt de scnduri. Noap-tea nu 1-a vzut nimeni. A dormit nevinovatul sufletlinitit, cu capul pe pietrele sfinte, martore ale unuitrecut ndeprtat de glorie i de cultur, de bucuriimari si de suferinte mari, nvelit in sarica-i ciob.neasc.

A doua zi, in revrsatul zorilor, badea Crtan voias se ntoarc pe celas drum... srir.d palanul.

Dincolo de gard era ins sergentul de post.Aa cum era ciobanul cu haina lui latoas i slba-

tec, i s'a prut omului stpnirii c are in fata lui unpngritor al trecutului.

14-a nsfcat de mn si a lnceput s-1 ntrebe inlimba italiana :

Ce-ai cutat in ruine ?Deasurda n'am intrat eu. Am vrut s fiu aproape

de strmoii mei, de romanii mei si ai tai. De ce m'aiarestat ?

Sergentul 1-a dus la comisariat i acolo s'au deslu.:sit lucrurile. Badea Crtan era romnul care revedeasi admira pe mama sa, pe mama printilor sai, pemaica Roma. Si i-au dat drumul.

O, dar a ptit multe badea Crtan dela noi si dela unguri il,a noi 1-au gsit noaptea trziu ieind dela tin scriitor

de seam, cu sacul plin cu crti, pe cari voia s lestrecoare pe crri neumblate in Ardeal.

La acea or trzie, sergentul, lundu-1 drept hbt,1-a arestat.

www.dacoromanica.ro

,Albina' 789

Dus la sectie, 1-au fcut s doarm noaptea in arest5i un subcomisar necinstit i-a 5terpelit 15o lei.

Dar badea Crtan nu s'a 15sat. Cum a scpat dinmana politistilor, s'a si dus la prefectura politiei 5i areclamat.

Prefectul politiei l cuno5tea. A dat ndatd poruncs i se ntoarcd banii, iar pe subcomisarul nevrednic,care i se furase bnisorii 1-a lost dat afar din slujb.

Dar ce-a ptit badea Crtan dela unguri?Iii cloud' rnduri 1-au prins cu desagile de crti in

spinare mprtindu-le pe la steni. I,-au arestat Si 1-autinut nchis in nu 5tiu ce temnit, ca pe fctorii de rele.

I-au ridicat toate crtile pe care 1e-pu gsit la elacas, nc Yemprtite, 5i le-au dat foc.

Cum scpa nsd din pu,crie, badea Crtan 5i uitancazurile ncepea iar5 mi5una lui de frnic 5ifapta lui de apostol.

fcea s ptrundd la fratii no5tri cartea rom-neasc, in care ntelegea el c este ndejdea, scparea,mntuirea.

In 1906 1-am ntlnit la biblioteca romneasc dinSibiu. Ajuta bibliotecarului s a5eze crtile in rafturi.Le strngea la san ca pe o comoar sfnt ne-pretuit: Cum m'a vzut m'a recunoscut 5i mi-a zis :

Iti place la noi domnule Teodoziu ?Imi place, cu att mai mult c aici te gsese

tot inimos cum te 5tiam.Apoi frd carte omu-i ca vita necuvnttoare,

zise Badea Crtan vzu de cale ntr'alt odaie.Mai trziu, prin I913 mergeam mpreun pe bule-

vardul Elisabeta. El era necdjit c ceruse ni5te crtipare-mi-se Cronicile lui Kog.lniceanula ministerul

Iiistructiunii 5i nu i se mai dedeau. Cineva, ruvoitor,rspndise svonul c el, cnd le ia, le vinde.

Auzi dumneata, zicea el, and fratele-ti cere lu-mind, tu s-i zici:

Mai stai 5i pe ntunerec, cd mine o sa-ti dea -lu-mind soarele. Apoi soarele nostru nu-i sfnta nvt-turd din cdrti ? a

www.dacoromanica.ro

,Albina`

M trimit dela Ana la Caiafa vi nimeni nu-mi maid crtlle de care am nevoie.

Apoi se spune c n'ai mprtit crtile cari le-aifost dus dincolo, luat Ungurii.

Cine-o spus asta ?Aa se aude.Asta a rspndit-o c.. .. de Unguri, ca sd nu-mi

mai dati crti, cd cele cari mi le-ati luat erau tot decele nepotrivite pentru trani.

Schimbnd vorba, Badea Crtan se uit tinta uochii mei vi zise:

Acum am ntrat in rc cu Bulgarii. Dumneata cecrezi: E mai bine s le lum Silistra vi s-i avem peei duvmani ? Oi-i sa le-o lsm lor vi s ne fie prieteni?

Mai bine cu Silistra la noi, c a noastrd a fostdusmani eu Bulgarul, dect dragoste cu ava oameni.

Ava cred vi eu, c azi una, mine alta, vi trebueodat s ne vie si noua apa la moar.

De atunci nu 1 -am mai vzut pe Badea Crtan. Eransd slab, slab de tot, ca -i numrai coastele. Par'csi din statura mai pierduse. Prea era cinos traiulpe care -1 ducea el. S te strecori cu sacul greu cucrti din spinare prin potecile muntilor, s stai me-reu cu urechia atintit la orice mivcare a frunzivului,la orice cadere a unei pietricele din munte, de fricajandarmului ungur ! ! Si de multe ori, zile ntregi, sarabzi de foame, ca sal saturi cu lumina sfnt a cr-tilor, (cea mai mare descoperire a omenirii) pe cei fl-mnzi de ea, pe neamul tau...

Badea Crtan, lovit de boald fulgertoare de pl-mni, a czut prad apostolatului su.

Iubitorii de patrie 1 -au ngropat in pmntul Sinaiintre brazi, acolo pe unde el vi-a purtat adesea pavii,ca sa vada la ei acasd pe viitorii Suverani ai Rom-niei Mari.

Acum zpada cerne fulgi moi pe inormntul lui. O,bade Crtan, a fi vrut s te vd in viat, atunci cndprimul rege al Romnilor si punea pe cap coroana

www.dacoromanica.ro

Albina 791

de Suveran al tuturor Romnilor. Stiu c ai fost celmai fericit dintre oameni. Totus, viata ta n'a trecutzadarnic. Ea a fost toat a datoriei si a iubirii deneam. Poate sluji ca ndemn multora din vremea de azi.

Bades Carian crnd c4i Cu s'acul In TransilvaniaG. Teodossiu.

ln$tiintare cititorilorAceast foaie se tipreste cu mari cheltueli si greutti.E destul s spunem c hrtia, tiparul, desenurile

si cliseele, In afar de scriitori si de slujbasii revis-tei, costa multi bani.

Chiar dac toti cititorii nostri ar fi la z cu plataabonamentului, si tot n'ar putea s fie acoperiti a-cei bani.

Totus spre a fncropi macar o parte din sumele decare este nevoie, ca revista s lulearg fnainte, trebueca fiecare cititor si abonat s fie la zi cu plata.

Rugm dar pe abonatii nostri: preoti, invttori,plugari, scolari, parohii bisericesti, comitete scolaresi amine culturale ramasi In urm cu plata, s segrbeasc a achita costui.

ADMINISTRATIA

www.dacoromanica.ro

Cum cerea un preot din Banat unirea,acum 107 ani

Am naintea mea o carte eu insemnri vechi de niaibine de o sut de ani, culese de prin crtile bisericilorromnesti din Maramures (Ion Brlea : Insemnri dinBisericile Marainure ului).

Poate un preot roman din Banat a serfs pe o cartede slujb bisericeasc cova din ncazu ile poporenilorsai. Se tnguie bietul om c multe suflete de Romnise pierd an eu an si fac "pcate ", trecnd de parteaSrbilor vecini.

S art cteva frnturi din stihurile lui pline deamrciune si de grij vajnic pentru neamul su:

Adic limba domneascA noastr, ce -i romaneasc,Sclnimband -o pe sarbie,Ne crestem pruncii in orbie.Sarbii invat pruncii forCu banii Romani' tor,S fie domni gi stpaniPreste noi, orbiti Romani.Preste noi neferici(i,Cari,santenr neuniti.

Si zice mai departe c tot ce s'a fcut bun delaArad, la Temisoara, s'a fcut de Romni cu banii tor.

Toate prin noi s'au fcut.Slabi fiind, s'au fcut fierCulegand banii din cler.lar noi, slabi de invtturFier fiind, ne -am fcut zgurA.

www.dacoromanica.ro

Albina' 793

Unde se gsia vre-o biseric bun romneasc, cateun pop*rb da bani i se a5eza acolo:

CA unde-i vr'o krohioSi de bunA cat sA'fieO are SArbu LieZicAnd ; c se cade Lille.

$i in durerea lui, ecunoscutu,l crturar, fat de in-strinarea Rmnilor cari se fac Srbi, cere nvtturroinneasc unirea Romnilor desprtiti :

AJut, sfinte Prtnte !Si la toti ne sufl minte.De Sdrbl s ne desprtimNoi RomQnii una s fim.

Bietul printe, mort fr nume, cerea unirea Rom-nilor de acolo, c, s tie piept Srbilor, acu o sut imai bine de ani. De bun seam, c fr unirea dillstrigtui lui; nu s'ar fi putut izbndi unirea cea marede azi. Uu zid mare nu se ridic fr temelie ; i totacoperiul pe ziduri se a5eaz, ,zice d vorb dreapt.

Popa din Banat, acela care nu i-a pus numele subtncazul lui mrttirisit pe foile sfintei crti dela bisesic,a fost un nue prooroc in cetatea lui. Fie-i blagoslovittrna pe unde o fi zcnd ea, si venice s .rmiegndurile sale mplinite.

Ap. D. C.

Ctre abonat nostriAbonatii si cititorii cari se muta cu locuinta

surit rugati sa ne vesteasc de Indat, artn-du -rie att adresa cea 'loud cat $1 cea veche(comuna, satul, ulna).

Numa a.a vor putea pruni revista fr n-trerupere.

www.dacoromanica.ro

794 Albina"

Un osfa3 llocgoiooao cm 11111118 BuIOuiAeim BoBo(a

Se chiama Constantin Sasu, faran din Vama aproapede Cmpulungul moldovenesc. A fost catan la mpa-ratul Austriei i a lptat pe multe fronturi. A fostrnit, e;invalid.

Intr'o cdrticic ,si -a scris el durerile trupe ti, dar ainsemnat Si bucuria cnd a auzit ca Buco-vina s'a a0:zat iar la trupul mamei.

Iata o frntura diti cntecul tranuluinostru iimos :

FrunzA verde de arinEu stint Sasu Constantin;Frunz verde din poiana.Is nscut in sat la Varna ;Frunz verde ca gradinaTara mea e Bucovina...Tara draga Bucovina,M scpt iar In hodina ;Tara mare cu- noroc,Nona tari stint la un loc...Romanie, Romanie,Durnezeu ti -ajute tie;Romance. mama dulce.Sa-ti ajute sfnta cruce...

i1SA traiesti tu tara mareC ne -ai scos la luminare...Mult ne -a fost steagu 'ngropatDumnezeu ne -a ajutat

-Pan' la cer 1 -am ridicat...Dar omul a ramas schiop din razboiu. Rtcind din spi-

tal in spital, bunatatea Reginei noastre a ajuns pnala urechile lui si Sasu pleac la Bucureti. Acolo tragedrept la d -ul Iorga spune in cntec. Iar acest fru -mos cre5tin " ca Brncoveanu Constantin ", i zice:

Frate, frate, stii ceva ?La Regina vom pleca.

Se duce i se roag de Rgina sa -1 ajute curjumai doctor bunisor$ m vindece la picior...

tic dupa ce se vindeca, ureaza aa :S traiasc RegeleS ne tie leghe;Si Regina cea cresting,Fie viata for senina !

www.dacoromanica.ro

nAlbnet 795

CuuI ruoo CON de !Hi tll dig 11111111111a(La nceputul rzboiului)

Le-am auzit din gura unui Inc), -din 'satul Margineadin tinutl Rdutilor. Veneam dela mnstirea Sucevitasi treceam pe l,ng acest sat. Eu am fost, cred, celdin urm cltor in Bucovina stpnit de impr tiaAustriei. Era prin Iulie 1914.

Rupt de oboseal si foa-me, m'am ntins pe iarbs-mi adun puterile. Iacse apropie de mine un mo,si un betas, cari , psteauniste oite.

Dincotro, Domnule ? ' `I 1- ,: .' ti mo ul se rinse la ( - ',s P

' _t , .vorb cu mine. Si dupa cem descusu de pe ce nielea-guri sunt, si deschise inima :

- S vezi . Domnule, lanoi nu miroase a bine...

A nceput s ne adunefeciorii... Zice lumea c'ares fie rzboiul cu Rusu...Dumnezeu stie ce-o mai fi !

Da Runnnia ce-a face ?Pe la D-voastr nu se simtenimic ?

P9nntul ista e rupt cusaghia" din trupul Moldovii---a,sa spun btruii pe la noisi Runtia tot eu saghia1-a lua ndrt... Tine mink dela mine!

Si mosneagu4prinse allovi pmntul cu podul palmiiparca ar fi vrut s-,i dea' mai multa tarie spuselor sale.

Am plecat luat de gnduri.Cum am ajuns in Solca, jandarmii m'au luat in pri-

mire, m'au iscodit. A doua zi m'au izgonit peste granit.In Bucovina s sunase mobilizarea. De atunci me-

reu mi-am adus aminte de cuvintele mosului diri Mar-ginea. Vorbise chiar ca un prooroc. Bucovina a fostluat ndrt la .tara mama tot cu saghia". Ac.www.dacoromanica.ro

796 Albina`

Insemnri de ale soldatilor pe zidurile dela SiniculMoldovii, unde au fost lapte mari (in 1917).

Un ziarist a vazut casele drmate dela Slnic la catevaluni dupa ncheierea pcii. Ba s'a apucat s ceteasca in-semnrile lsate de soldati pe perel{ii caselor unde s'auadpostit.

Soldat

A scris un neamt;i:ngmfat :

Ne-am luptat, lup-tm si vom lupta me-rezt pr"[nd ' cnd vomstpni pe vcci pe totidusmanii nostri. 1918.

Soldat WilhelmStornheim.

Au scris si ai nostri,mai mai

modest.Zice unul:Mi -e draga mana,

mi -e drag si tata, darmai drag mi -e sri n-

J: vingem dusmanul sisd -mi mdresc t a r a..Traiascd Romania!

Ilie Petre, reg. 4 vntori.Altul :Gum sd nu lupt pnd mi-oiu da sufletul, cnd nevasca,

copilul, vcuta si pdmntul mi -au ramas subt nemti!Brigadier 'Tofan Gheorghe, comuna Plugari.

Zu, parca auzim din gura ostasilor nostri vechea noastrvorb btrneasc a lui Mircea eel Mare, cnd da pieptcu Turcul cel tare:

Eu Imi aprir sdrdcia si nevoile si neamul!"Si poate ca de aceia am biruit si am rmas pe ateste

meleaguri, ca bolovanii peste cari tree puhoaiele de ape darel rmn locului.

www.dacoromanica.ro

CARD DE CETIT LA SATE,e pot cere cite mai multe odt dala Fundalls culturali ,Princi-pela Carol` Str. Dr. Kalinderu 10 Bucuroyti, trimllAndu-co prin poOaicostui crtilor inaintp.$eztori de seard de Tudor Rze;Iu (Poveti de haz,

pacleli, ghicitori) ed. V. R. 16 idCntece de stea (Colinde, Piuguvr, Vicleim) ed. Fun-datiei 5 aCBnd a lost sus pe Omani de Ap. Culea (Povestirllegende) ed. Suru. 5 ,

Lacrmile leromonahului Vtniamin de M. Sadoveanu(pove>1te istoricfi) ed. V. R. 12

Isprvtle lui Pcl de P. Dulfu ed. C. R. 8 qPovestea lui Ft Frumos de P. Dulfu ed. C. R. 7.50AGrecia lui Novae de P. Dul'u ed. C. R. 14 letSuspinele Stejarului de Ap. Culea (povestiri cu tAlc)

ed. Suru. 8lsopla (viata pildele lui Esop) ed. C. S.Genoveva de Brabant ed. C. S.Povestea lui Alexandra Machedon ed. C. S.Istoria Arghtr a frumaasel Elena ed. C. S.Glume, vorbe de clac de 1. Adam ed. C. S.Dnil Prepeleac, Soacra ca trel nurvrl, Prostta ome-

neasc de I. Creartg, -ed. C. R. 1 kaMos Ion Roat, Ivan Turbincd (poveti) de 1. Creang

ed. C. R.1 1 Al

Mo; Nichifor Cotcarul de Ion Creangi ed. C. R. I leaPovestea lui Stan Ptitul de Ion Creang ed. C. R. 1 kmCartea pove$tllor hazlii de T. Pamfil ed. R. 10 IdBasmele Rom6nilor de P. hpirescu ed. C. R. 12Pove;tile unchiasultrl sftos de P. Ispirescu ed. C. R. 9Anecdote populare de T. Sperant ed. C. R. 16Povestiri din Halima ed. C. S.Povestea neamulul nostru de Florian Cristescu ed. C. R.15Pove;t1 cu animale ;i pasri de Ap. Culea ed. R. 10Fiori alese din cntecele populare de Ovid Densupanu

ed. Suru.Clacd fi robot de M. Lungeanu ed. Socec. 15 n

www.dacoromanica.ro

78R Albina

Carte de bucate de Rodica Cullna ed. Socec. 1.4 leitgiena popularit de Dr. Argeeanu ed. V. R. 10Organizarea $i administrarea Qb$tiilor sc`rte$ti de T.

Ivtandru ed. V. R. ,. 7 leiClciuza Bncilor populare de Dumitrescu Burnbe4t5

ed. Socec 30Calculator de dobnzi de Zane ed. V. R. 40Cluza Comerciantului (juridic $i practc) ed. V. R.12Legumicultura (Cultura legumelor) de P. Rozide ed. V. R. 8Mica Bibite cu icoane de arh, Scriban si vlAdica Nico-

dem ed. V. R. 34Povestea lui Robinson Crusoe ed. C. R. 10Pomii frttctiferi de Gr. Mrun(eanu ed. V. R. ,25Cdluza stuparului de N. Nlcolaescu, Stoinescu ed. C. S.Sfaturile unui plugar lurninat de C. Sandra Aldea cd. C. R. 6Agricultura de Moga ed, Socec. 30Album de custur romne$ti de Cornescu 451 ,Prohodul ed. Fundatiei. 5 ,sus Mntuitorul de P. Dulfu ed. C. R. 12 ,loasaf Si Varlaam ed. C. S.

Cartea aduitului de Stcescu, Costacea, Tnsescu ed. C. R.12Cartea omi;lui matur de Popescu Bjenaru ed. C. R. 25 ,In jura) casei de M. Lupescu ed. C. R. 2Casa de I. Simionescu ed. C. R. 2Scarlatina, anghina, pojarul, tifosul de Dr. Ghecrghiu 2

Calendarul gospodarilor pe 1923 de I. Simionescu ed. C. R. 7.5t'Calendarul plugarilor pe 1923 ed. V, R. 8Calendarul Ligii Culturale pe 1923. 5

CASA CULTURII POPORULUILa Fundatia culturalii Principele Carol"

Str Doctor Kalinderu 10. BucureatiU BJfD , a .;...., U ,. t'.i .4

. 1. _

Com. Sat 1of. jud. -

www.dacoromanica.ro