Ubi BD

ibi patria on

line

Magazin evazionist de subculturã pentru toate elitele

o aventura continua

aici incepe aventura

 

 

ani

A fost odata...

si totusi se-nvarte

 

BORDERLANDS

FORTAREATA

un plusiment de BD

Au fost cateva incercarieditoriale din ultimii 20 de anidedicate Benzii Desentate.In acest numar “aniversar”,deschidem sertarul in careau stat inchise lucrarileramase nepublicate...Avem laolalta Trecut, Prezentsi Viitorul in proiect!

Evadare din Paradispaginile 5-14

TEAPA (Dracula)paginile 34-39O poveste din cuprinsul albumuluicolectiv (in lucru) MONSTRIAlaturati-va echipelor de artisticare lucreaza la acest proiect!syndicart.promotion@gmail.commarianmirescu@yahoo.com

Marele Premiu al SalonuluiInternational BD de la Belgradpaginile 40-45

 

de la lansareaprimului numarla Salonul BDCraiova 1996

paginile 26-31

paginile 17-21

paginile 26-27

Publ

icat

ie ti

p “fa

nzin

” ded

icat

a pr

omov

arii

BD in

Rom

ania

si d

in R

oman

ia:)

Prez

enta

rea

lucr

arilo

r in

acea

sta

editi

e on

line

a fo

st a

utor

izat

a de

edi

tori

si a

utor

i. co

pyrig

ht A

H,

BD

! si a

utor

ii - s

yndi

cart.

prom

otio

n 20

09

www.ahbd.syndicart.net

• magazin BD editat de SyndiCART• nr.18, 2009, Craiova• editie online de 56 pagini A4• coperta I: “Kira” de Mihai Titoiu (din albumul MONSTRI)• concept & DTP: Marian Mirescu• nr.1 „BDC” - Premiul pentru debut editorial al Asociatiei ART12 (Paris)Retrospectiva saloanelor e simpaticã. Si îti multumesc pentrulocul pe care mi-l acorzi...(Pierre Pascal)• nr.2 „Fantastic“ - Premiul ARSFan pentru cea mai bunã revistã„Grafica si machetarea revistei împreunã cu povestirile decalitate impresioneazã un cititor avizat“(Sandu Florea)• nr.3 „Scoutisme”• nr.4 “Valentin Iordache”• nr.5 „Cherchez la femme”• nr.6 „GENERATII I”• nr.7 „GENERATII II” „Fete de la Musique et de la BandeDessinée”• nr.8 „GENERATII III” - III BD CRAIOVA 2OOO„Comentariile de subsol cu paragrafe din scrisorile mele suntfoarte bine gãsite si ilustreazã perfect spiritul în care a fostcreatã povestirea A Graveyard Tale.” (S.F.)• nr.9„FANTASTIC 01" - Premiul pentru cel mai buneditor - BD Constanta 2001“În conditiile dificile în care nu existã practic sprijin pentrumiscarea BD voi reusiti sã publicati AH, BD! ceea ce este într-adevãr remarcabil.” (S.F.)• nr.10„COMICS TEST” Nominalizat la premiile ROMCON 2001 Iasi“Sunt super revistele!...Sunt sincer impresionat!...Cu toatãpretuirea, Bufnila” (Ovidiu Bufnilã)• nr.11 „IV BD CRAIOVA 2OO2"“Cred cã fanzinul si-a gãsit formula graficã idealã deoareceultimele numere au acelasi nivel calitativ ceea ce este semnulcel mai sigur de profesionalism.(S.F.)• nr.12„DRACULA 2OO2" “You do a great job. I’m impressed!”(Dusan Reljic)

(Edgar Franco*)• nr.13„BD Craiova 03" 2003“Fanzinul a facut un mare pas inainte atat din punct de vederegrafic cat si al accesibilitatii lui pentru un public dinstrainatate, care nu a avut pana acum prilejul sa cunoascaevolutia BD romanesti contemporane." (S.F.)• nr.14 „Illustrator of the future - Adrian Barbu” 2004• nr.15 „Marian Mirescu dessine des Aberrations” 2004• nr.16 „Valentin Iordache” 2004 - editie upgradata 2006“Marquezul roman. Al nostru. Al oltenilor (Viorel Pirligras)• nr.17 „AH, BD! et son Rahan surprise” 2008

“...Este un fanzin roman in franceza special Rahan... superbilustrat de catre desenatorii romani.Pe scurt, un superb collector, ce nu trebuie pus la indemanatuturor...” (www.rahan.org)• „AH, BD!” © Marian Mirescu• O.P.4, C.P.1471, Craiova 200890, Romania• e-mail: ah_bd@hotmail.com / ahbd.syndicart.nethttp://dreamworld.syndicart.net/forum/viewforum.php?f=62• ISSN 1454-6094

*Edgar Franco, arhitect, artist BD underground, master in multimedia si doctor in Arte frumoase la USP (University of Sao Paolo)

Francois Corteggiani

13 aniDUPA13ANI! M-AM FACUT

MARE,AHA!

Trei spre...ce?Am început sã prind vânt de Ah, BD! destul de târziu, la

trecerea prin cotitura veacului si a ceea ce urma sã fie unschimb de generatii. Pe undeva însã, stafeta s-a pierdut, siacel elan jubilatoriu al desenului colectiv, al scenariilor scrisepe-un colt de masã la o bere s-a transformat într-o blazarepostmodernã si o atrofiere a spiritului coroziv oltenesc.

La fiecare aparitie, Ah,BD! subtitreazã Ubi BD, ibi patria.Reluarea dictonului latin are valoare de atestat identitar. Casamea, patria mea, tãrisoara mea unde mi-e bine, e unde ebedeaua. Si bedeaua e ruptã din rai si din plai. Aceastã pecetãidentitarã plaseazã linia editorialã a fanzinului într-un spatiual fragmentului amoros, al compilatiei eteroclite, dar si alcâtorva experimentãri de tip ubuesc. Este deci clar cãdenominatorul comun este pasiunea pentru BD care sã ofereun spatiu ludic dar si de cunoastere si recunoastere bedefililor,autori sau doar pasionati, debutanti sau deja publicati.

În ciuda calitãtii improbabile a imprimãrii caracteristiceepocii post-revolutionare si a frecventei ei de publicaresporadice si defalcate in timp, dar si in absenta unui motorfinanciar consecvent, Ah, BD! promitea multe. Emulatialibertarã si nivelul orgasmic al abuzului de text structuralist sial taxinomiei referintelor despre banda desenatã fac sãtransparã parcã un premergãtor timid si nicidecum baroc alcatalogului de tip Acme Novelty Library al lui Chris Ware.

Un catalog non-exhaustiv, haotic, în care colectionarulfanatic din spatele machetei mai revela câte-o perlã rarã, oplansã ineditã, o traducere a unui articol international. Eraaceea suprizã permanentã a continutului, a scufundãrii înteritorii ascunse, a textului din rãvas, suprinsã în elan publicitarprin publicarea la fiecare numãr a fotografiei unui autor de bdcelebru descoperind revista. Testimonal, marketing, meme?În orice caz, Almanahul Cinema practica deja metoda si erafãrã îndoialã printre singurele produse românesti libere decirculatie si care au avut un contact direct cu Anthony Quinnsau Orson Welles.

Caracterul de nomenclaturã al fanzinului se datoreazã sivremurilor schimbãtoare si paupere dar si sperantei în reînnoireaciclului creativ. Ah, BD! a fost si este un fanzin în cãutare decontinut. Reciclarea informatiilor, repetarea unor planse, înabsenta dar si în asteptarea unor creatii noi, au lãsat Ah, BD!în umbra a ceea ce-ar fi putut sã fie - primul motor eficace albenzii desenate românesti, un instrument de educatie sigândire criticã a imaginii, o platformã sigurã de lansare atalentelor, dar si un laborator experimental. Fãrã ca toateacestea sã fie obiective ale unui proiect coerent, de-a lungulanilor, s-au fãcut simtite elanuri, puseuri de adrenalinã creativã,exercitii de admiratie, de contestatie, de introspectie. Asacum îi sade unui fanzin ce vrea sã-si impunã diferenta. Preatimide încercãri, însã.

Reteaua limitatã de difuzare si sabia damoclesianã a auto-finantãrii a descurajat atât vechii si tinerii lupi. Iar dezlegãrilela bere, unde se pãcãtuia întru speranta unui album, a unuipersonaj salvator si cu lipici la public, se încheiau în aburiidezamagirii crunte a sentimentului prea-trufiei. Un sentimentde frustrare, de modestie cronicã a plutit dintotdeauna

Prima lansare AH, BD! la cel de-al doilea Salon International BD care a avut loc la Craiova in anul 1996

13 ani Trei spre...ce? AH, BD! 3

deasupra fanzinului, si multe visecreatoare s-au frânt, multe povestiau rãmas necrise, multe personajenecreionate.

Si totusi, în oricare din aparitiilerãsfirate în timp, Ah, BD! a constituito alternativã la realitatea mornã sila pastisele Disney, o patã decernealã în vidul vizual românesc.Ilustratori, de ieri, de azi, de mâine,au fost publicati si republicati.Cooperativa Bedeaua nedemarândcu adevarat o productie interna, osolutie româneascã de comitet afost gasita - chirpiciul, umpluturã,în lipsã de... Si compilatia a devenitaproape o temã în sine.

Dacã preluarea de planse desertar a fost un act necesar dupãRevolutie, pentru a revela spiritulîngrãdit de cenzurã, zece ani maitârziu, puteam considera cã dege-tele s-au dezmortit, cã spiritul deanalizã se poate revãrsa asupraepocii contemporane, cã recvie-murile vremurilor de aur îsi pot avealocul, cã totul e posibil, cã totulpoate fi imaginat.

Dar sã refacem mai de la începutcurba nostalgiei bedeistice prinexercitiul memoriei involuntare.

Si ce mai bun început decât unulproustian - mult timp, m-am dus laculcare devreme, ca sã pot rãsfoi înliniste paginile de ilustratii dinalmanahurile Epocii de Aur. Îmiaduc aminte de o bandã desenatãa lui Gopo prin Almanahul Cinema,de Livia Rusz, parcã, în LumeaCopiiilor, apoi de suplimenteleilustrate si împestritate cu calam-bururi usoare ale ziarelor locale, deCarusel, primul tur, de culorile parcãspãlate de ploaie si de acutul mirosde celulozã.

Banda desenatã, înghesuitã înaceeasi barcã cu sora caricatura,încerca sã-si facã un loc timid îninima cititorilor si sã creeze un cevamai puternic decât distractia domi-nicalã între douã pauze publicitare.

Se vor ridica voci sã spunã cãbanda desenatã are o traditieîndelungatã în România, cã a existatdintotdeauna un public de bandãdesenatã în Romania, dar tind sã

cred, chiar în absenta unor statisticisi cu încrederea în cunoasterea meanon-exhaustivã si cât se poate derelativã, cã acest public a fost sieste unul disparat, neuniform, lipsitde forta unei culturi de nisã, caresã poatã dinamiza piata, asa cumse întâmplã cu manga. Un publiclipsit de convingere, care n-a formatniciodatã o retea de consumatorieficace, dispusã sã-si facã simtitãnevoia. Dupã cum nici publicul n-astiut ce vrea, nici pasionatii devenitidesenatori si scenaristi n-au îndrãz-nit mai mult decât palide copii alebenzilor desenate ce filtrau dinOccident. Încastrate într-o formã depastisã gãlbuie de-o sfiiciune ener-vantã, majoritatea benzilor desenatedinainte de 89 au supravietuit prinputerea nostalgiei si al mituluilucrului rar.

Putini din cei care au pututgusta si libertatea si cenzura, auîncercat sã ofere publicului româno alternativã vizualã si narativãmemorabilã. Si dacã exempleexistã prin alte pãrti, fie numaiexemplul ex-iugoslav, eternul Bilal,sau Zograph, pentru perioada mairecentã, uimitorul Maus al lui ArtSpiegelman, militantul Sacco,Breccia si causticul Persepolis allui Marjane Satrapi, se pare cãnivelul de constientizare a istorieie foarte scãzut la autorii români.

Existenta unei benzi desenateistorice generaliste, nu induceautomat o identitate benziidesenate.

Cristina ANGHEL

(va urma - ca si magazinul nostru)

Dedicam acestnumar :) aniversar proiectelor,pentru ca in aceste momenteinchidem o usa pentru adeschide o alta“O AVENTURA CONTINUA”(ORION)“Allons vers de nouvellesaventures! Dans la joie!”(Pierre Pascal, re-animator albedelei romanesti inca din 1990)

Multe proiecte au fost pornite in ultimii ani, unelevirtuale, precum bedeaua colectiva “Who’s next?”de pe visualart.ro, sau mai concrete, editoriale(Carusel, COMIC+), sau evenimente “festive”vremelnice (saloane BD si expozitii: Caracal,Timisoara, Iasi, Cluj...) Cele mai multe suntabandonate, dar si-au avut rostul lor. I-au (re)formatpe unii si le-au formatat calea multora. Asa sunt siunele din lucrarile prezentate, rodul unor proiectedatate, ratate pentru ca nu desavarsite, dar nuinutile, cum ziceam. Altele fac parte din santierulunor proiecte viabile si in curs de realizare.De aici aerul de “atelier” pe care-l are numarul 18,o dare de seama in putine cuvinte, desigur,a momentului si locului in care am ajuns, de undecontinuam sa visam, cum se vede si pe forumulnostru dreamworld.syndicart.netLasam inca intredeschisa usa in urma sio deschidem pe urmatoarea...

AH, BD! 4 13 ani

Evadare din Paradis de Robert Simon si Marian Mirescu dupa Marius Damian - prima etapa de adaptare BD a unui text SF romanesc

Metroul subteran il purta in viteza prin catacombele orasului.In timpul mersului reclamele plutitoare se plimbau printre calatori si una dintre acestea...

Vino si tu pe Cladya, fii unul din noii colonisti si schimba-ti viata

...ii atrase atentia - aceasta se undui in fata lui, invaluindu-l cu sunete si imagini.

Evadare din Paradisdesene: Robert Simonscenariu: Marian Mirescu

dupa o povestire SF a lui Marius Damian

Textul a fost epurat, iar desenul lumineaza ecranul povestii... In final, il vom abandona pe privi-citor in “intunericul” textuluilui!

13 ani Va fi odata... AH, BD! 5

Metroul gonea spre statia de la capatul orasului, unde era si fabrica deroboti la care lucra Tor.

Usile se deschisera si iesi alaturi de ceilalti calatorii care se raspandirala suprafata spre fabricile lor...

Tor era nu era multumit de locul sau de munca, dar nici de ales nu preaavea: era mai bine totusi la testarea membranelor optice decat la serelehidroponice, sau, mai rau, decat in sistemul de salubritate al orasului.

Se aseza la pupitrul de la care urmarea iesirea membranelor optice siastepta sa primeasca eventualele mesajele de eroare ale sistemului pentrua lua masurile de remediere.

13 ani

“Operarea” asupra textului, pentru a-l limpezi si “scenariza”, poate da seama de mijloacele si starea povestirii in SF-ul romanesc.

Vino si tupe Cladya fiiunul din noii

colonistisi schimba-ti

viata

turna voceainsinuanta in

urechile lui Tor.

13 ani Evadare din Paradis3 AH, BD! 7

Kerya era suparata. Parintii ei o pedepsisera din nou. Si pentru ce? Kerya, daca nu-ti bagimintile in cap, va trebui sa te lasam in grija Educatorilor. Educatorii faceau parte din programulguvernului orasului si ei ii strangeau pe toti cetatenii care incalcau legea intr-un fel sau altul. Acestiaintrau intr-un program special, in coloniile penitenciare de la periferia orasului, unde se zvonea case intamplau lucruri infioratoare Cei care se intorsesera de acolo nu povesteau nimic, iar nesigurantaera agravanta.

Si pentru ce? Am urcat si eu cu prietenii pe cladirea Guvernului si ne-am dat drumul cuaripile, se lamenta de una singura Kerya in timp ce-si strangea lucrurile necesare pentru scoala.

AH, BD! 8 Evadare din Paradis4 13 ani

Je me mire de me me voir

de rezultatele obtinute putea continua la Colegiul orasului sau era distribuita automat intr-una dinslujbele disponibile in sectoarele orasului.

Cobori in fuga scarile si se urca intr-unul din monocarele ce duceau spre scoala. Ajunsa in fatascolii, cobori si se opri in fata intrarii, unde un afis colorat ii atrase atentia Vino si tu pe Cladya fii unul dinnoii colonisti si schimba-ti viata. Kerya zabovi in fata afisului, visand la plecare. As scapa de ei si acolonu mi-ar mai interzice nimeni nimic gandi Kerya in timp ce intra in clasa.

13 ani Evadare din Paradis5 AH, BD! 9

Hipernava stralucea in soarele bland al Cladyei. Planeta fusese descoperita de putina vreme. Cu oclima temperata, fara furtuni majore si cu o distributie perfecta a uscatului si a apei, parea exactparadisul cautat de oameni. Mai ales ca avea si o atmosfera perfect respirabila si tot ceea ce trebuiapentru ca omenirea sa o foloseasca drept urmatoarea destinatie

AH, BD! 10 Evadare din Paradis6 13 ani

Capitanul navei zambea satisfacut. Caleleerau pline cu gemall, asa ca va primi un noubonus din partea Companiei.

Infiintata cu 65 ani in urma de unul dintre fiiiultimului presedinte ales al Guvernului planetar,aceasta se ocupa de majoritatea afacerilor dinSistemul Solar. Finantase cercetarile referitoare

la calatoria hiperspatiala si se folosise apoi din plin deavantajele ei, asa incat ramasese aproape singura pe piata.Competitorii fusesera inghititi unul dupa altul, cu exceptiacoloniei de pe Saturn, care se incapatana sa rezisteCompaniei. Colonistii blocasera accesul agentilor Companieisi se descurcau singuri.

Compania acaparase toate navele hiperspatiale si detineadrepturile de extractie pe majoritatea planetelor sistemului.

13 ani Evadare din Paradis7 AH, BD! 11

AH, BD! 12 Evadare din Paradis8 13 ani

Pregatiti nava pentru intrarea in hiperspatiu, comanda Capitanul.Curs direct spre Marte, mai spuseacesta inainte de a mai privi odata pe hublou imaginea Cladyei, planeta paradis. Curs stabilit, parametriicorecti raporta computerul de bord. Intrare in hiperspatiu in 15 minute, se mai auzi vocea acestuia, in

timp ce tot personalul navei intra in capsulelecriogenice in care vor dormi pe tot parcursulzborului. Odihna placuta, le ura Capitanul sicomanda inchiderea zonei de repaos criogenic.

deosebit. Un adevarat furnicar de navete intrau siieseau. Era cea mai mare constructie din oras, maimare chiar si decat cea a Guvernului. Era cladireaCompaniei. Tor se cutremura la gandul ca de faptCompania conducea totul.

Un traficant alunecos il smulse din ganduri.Hei, baiete, am gemall ieftin, ce zici? Il

imbie acesta. Nu, nu vreau, se eschivaTor si se indepartarepede. Tor avea cativa prieteni care foloseaugemall si stia ce efecte avea. Sunt nebuni! Tor porni spre gura metroului. Insamulti oameni foloseau gemall.

Pe drumul spre casa Tor se opri la una din statiilecentrale si se plimba o ora fara tinta pe langamagazinele luxoase si cladirile inalte lucind din metalsi sticla. Una dintre ele atragea atentia in mod

13 ani Evadare din Paradis9 AH, BD! 13

Senzatiile erau extraordinare, iar singurul inconvenient ar fi putut fi pretul, dar consumatorii erau multumiti dece primeau in schimb, merita. Pe drumul spre casa Tor se gandea iar la Cladya. De ce sa nu plec si eu? Asscapa de pupitrul ala de la fabrica.

Poate intalnesc si o fata draguta. Cu aceste ganduri care-i napadisera mintea, adormi.

Hipernava ajunse in sistemul solar. Ancora la o statie orbitala martiana si pretioasa incarcatura de gemallfu transferata in depozitele Companiei.Capitanul era multumit. Avea dreptul la un concediu si deja stia undeil va petrece pe Gammo, planeta casino.

Era ultima zi de scoala si totodata ziua examenelor finale. Kerya a trecut prin supliciul probelor, iarrezultatele aparute pe ecranele din curtea scolii ii spuneau ca nu va avea liniste acasa. Nu putea continua laColegiu si, mai rau, rezultatele nu-i ingaduiau nici sa ajunga pe Marte sau Venus.

Inca de dimineata, emotiile i se innodau in stomac. Tor se hotarase. Porni direct spre sediul Companiei sidupa trei filtre si controale de rutina era in biroul de recrutari. La sfarsitul zilei trecuse testele si era pe listapasagerilor pentru urmatorul transport spre Cladya.

AH, BD! 14 Evadare din Paradis10 13 ani

Compania se ocupa intre timp de toate formalitatile,asa pana la plecare putea sta linistit acasa.Tor lemultumise tuturor, iar neincrederea initiala pieri chiardaca privirile recrutorilor pareau atat de reci. Mi separea mie. Isi faceau meseria. Nu putea fi nimicrau, isi spuse Tor, delectandu-se cu jocul sau favorit,Escape from Paradise, in care trebuia sa scape de peo planeta folosind tot ceea ce gasea la indemana si sasalveze pe o printesa prizoniera a barbarilor invadatori.Acum am timp sa ma joc linistit. Incepu un nou joc.Murise in tentativa disperata de a porni o naveta detransport.

Azi e ultima zi in care mai stai aici! Ne-ai facutde rusine pe amandoi, tuna tatal Keryei, iar mamao privea cu repros clatinand din cap.Mahnita, Keryase retrase in camera ei si planse incet pana adormi.Zorii o prinsera insa treaza, cu ochii umflati de planssi cu hotararea ferma de a merge la sediul companieipentru a se inscrise pentru urmatorul transport peCladya. Cei de acolo au fost foarte draguti, i-au oferitsi o camaruta unde sa stea pana la plecare. Bucuroasade reusita, Kerya se instala in asteptarea plecarii. Sicum nu stia cand va fi, incepu sa se joace pe computer,facand ceea ce-I placea ei mai mult, gasirea punctelorslabe din programul acestuia.

Domnilor, in cateva zile un nou transport decolonisti va pleca spre Cladya. Rezervelenoastre de gemall s-au redus si avem nevoiede o noua tranzactie. Presedintele consiliului deconducere al Companiei isi roti ochii deasupra celoraflati in sala de conferinte. Douazeci si doi deconsilieri, toti lacomi de castig, toti aprobandu-ltacit.Bineinteles ca va trebui sa cedam cota de5% guvernului, continua Presedintele.Bineinteles,chicotira consilierii, privindu-se complice.Deci,votam? intreba Presedintele zambind.Douazeci sitrei de maini se ridicara simultan.

Concediul se terminase si Capitanul isi reluaserviciul cu o urma de regret, care disparu cand zarihipernava ancorata la baza lunara. Din hiperbuzul cucare venise de pe Gammo cobori doar el. In mai putinde o jumatate de ora isi relua indatoririle si incepu sadea ordinele necesare pentru primirea recrutilor pentruCladya. Douazeci de mii de celule individuale eraupregatite.

Cladyenii erau flamanzi. Erau secretul cel mai binepazit al Companiei. Asteptau carnea care le cadeaperiodic din cer care era atat de delicioasa! Stiau cetrebuie sa faca dupa aceea: sa umple cuexcrementele lor recipientele. De restul se ocupaufapturile stralucitoare, care odata demult coboraserasi le explicasera ce aveau de facut. Incercasera sa-imanance si pe acestia, dar erau prea tari si aveaubrate puternice.

Cei douazeci de mii de colonisti fusesera anuntatisa urce in navete. Acestea se ridicara pe orbita, catrehipernava care ii astepta. A doua zi imbarcarea setermina si pornira spre Cladya. In somnul din celulele

criogenice visau la noua lor viata. Nava intra inhiperspatiu si iesi in proximitatea sistemului solar alCladyei. Andoca la punctul de transfer de pe orbitaCladyei si porni transferul incarcaturilor. Cele douazecide mii de celule criogenice au coborat spre solulplanetei. S-au aliniat in cea mai mare depresiune aplanetei. Celelalte celule ramase de la vechiultransport, incarcate deja cu pretiosul gemall au pornittoate automat spre nava-mama. Dupa incarcarea lor,nava facu cale intoarsa spre Marte.

Cladyenii erau adunati cu totii, in asteptarea sem-nalului de incepere a festinului. Celulele se deschiseratoate odata. Visele colonistilor se opreau aici.

Cladyenii verificara fiecare celula in parte, sa nu lescape cumva vreuna. Doua dintre ele ramaseserablocate. Semnalele rosii de avarie palpaiau. Cei doipasagerii priveau ingroziti cum creaturile se infruptaudin restul echipajului. Nu pentru mult timp. Celulelelor pornira spre statia orbitala, pentru verificari. Maivazura apusul de soare pe Cladya in timp ce urcaucu viteza spre statia orbitala, apoi albastrulinconjurator se-ntuneca facand loc stelelor. Tunelelestatiei le absorbira si in scurt timp robotii depanatorile deblocara.

O rabufnire de abur si usile se desfacura. Vaporiise risipira cu un oftat si cei doi pasageri, un baiat si ofata, se prabusira inafara. Robotii se retrasera in niselelor, cu misiunea indeplinita. Celulele deveniserafunctionale. Vor pleca inapoi cu nava-mama, laurmatorul transport. Pasagerii? Nu faceau parte dinnicio rutina.

Kerya se uita inspaimantata in jur. Tor o lua inbrate si ea se cuibari, plangand usor. Cu privireapierduta, o stranse la piept.

Ar fi fost odata CARUSEL...

13 ani A fost odata... AH, BD! 15

Ilustratie pentru coperta numarului 3

Lucrare aparuta in varianta a/n in ORION nr. 6, in culori de Robert Simon pentru CARUSEL #3

Prima data in a/n in AH, BD! nr.11 in culori de R.Simon pentru CARUSEL #3

13 ani A fost odata CARUSEL... AH, BD! 17

13 ani FORTAREATA2 AH, BD! 18

13 ani FORTAREATA3 AH, BD! 19

AH, BD! 20 FORTAREATA4 13 ani

XIII A fost odata CARUSEL... AH, BD! 2113 ani FORTAREATA5 AH, BD! 21

Mircea Arapu, o pasiune de o viata si o noua speranta: Pif Gadget - CARUSEL #3

18 ani... Mai intai a fost Banda Desenata la Craiova... AH, BD23

...10 ani A fost odata redactia AH, BD!

Cristina Anghel Alexandra Dan Teodora Velica Nicolae Florin Radu Cristian Loghin Marian MIrescu

Viorel Pirligras Sorin Anghel Dodo Nita Pierre Pascal Marian MirescuValentin Iordache

Serialul BORDERLANDS de John Warner (scenariu) si Sandu Florea (desene) continua in numarul 3 al revistei CARUSEL...

13 ani A fost odata BORDERLANDS AH, BD! 25

AH, BD! 26 A fost odata BORDERLANDS 13 ani

13 ani A fost odata BORDERLANDS AH, BD! 27

AH, BD! 28 A fost odata QUADRAT... 13 ani

Povestea Arancai, o BD “cult” a unei faimoase reviste, trebuia spusa pana la capat.

Iata, in sfarsit, acest episod mult (mult...) asteptat!

AH, BD! 30 ARANCA3 13 ani

AH, BD! 32 ARANCA5 13 ani

“Capitane ESKO? Aici Baza Alfa S!...” Iar alarma! Punerea echipamentului era o adevarata corvoada... (va urma)

AH, BD! 34 A fost odata CARUSEL... 13 ani

O noua aventura a CapitanuluiESKO pregatit pentru numarul 3al revistei CARUSELdesenata de Laurentiu Mates,colorata de Robert Simon, povestitade Marian Mirescu si Sandu Florea.

TEAPAO BANDA DESENATA

DE CRISTIAN PACURARIUDUPA UN SCENARIU

DE MARIAN MIRESCU

MARELE PREMIU LA SALONUL BDde la Belgrad, editia a 7-a,Centrul cultural studentesc,Srecna Galerija, 24-28 septembrie 2009

Versiunea finala prezentata este rezultatul unorcautari si constituie, din punctul de vedere algrafismului, o schimbare in stilul desenatorului,mai elaborat in redare, ceea ce face ca povesteain cheie literaro-istorica ironica sa vina intr-uncontrapunct neasteptat. Efectul a fostunul de care s-au bucurat autorii si uite-asa, casa o scurtam, au ajuns ei sa se intalnesca,pentru prima data, in trenul care pleca noapteade la Timsoara spre Belgrad... Unul venea dinArdeal, celalalt din Oltenia.Versiunea engleza, prezentata la acest concurs,se numeste “Dracula”.Acordarea trofeului acestei editii, pentru primadata unor autori din afara spatiuluiex-iugoslav, a fos unanima.Cristian a primit sipremiul pentru cel mai bun desen.In acele zile, ii aparea la Editura Soleil dinFranta, volumul 3 din seria “Le Testament desSiecles”, care si el inseamna o noua etapa incariera lui. Printurile color pe care le rasfoiam intrenul care trecea de Stamora Moravita spreVarsac erau si ele dovada saltului sau artistic.Ajunsi aici cu povestea despre... povesteanoastra, mai constatam ceva care poate fineasteptat: pana la aceasta colaborare, Cristi nucunostea nimic din “viata” BD din tara. Pentru el,Franta reprezenta locul de predilectie si deunde... veneau comenzile.

Acum el se dedica cu totul Benzii Desenate cafree lancer, renuntand si la jobul de profesor dedesen. Si se poate considera un profesionist!Dupa Soleil, Grand Prix la Belgrad, poate veni sirandul Salonului BD din Romania si poate al uneiedituri de aici.Visam, pentru ca n-am fi in stare sa dorim nimic.Visele sunt proiecte. Fara a ne proiecta inainte,in VIITOR, nu putem trai in PREZENT si nu vomputea avea un TRECUT.

ACASA la Belgrad ...Hotel “DOM”De la Craiova si de la Cugir via Timisoara...

...24 septembrie 2009. Ni se face dimineata in Serbia.

...pe ultimii metri de fier... / BELGRADE... Prima imagine.

Trecem apa cea mare...

...pe langa noile fortificatii ale orasului...

Seara la Centrul Cultural Studentesc, in fata Galeriei Fericite (Srecna Galerija)...

...inauntru, are loc festivitatea decernarii premiilor celei de-a saptea editii a Salonului International BD Belgrad, 2009

...Dobitnici ovogodišnjeg Gran Pri... ...su autori rada "Drakula"...

- dvojica umetnika iz Rumunije, scenarista Marijan Miresku i crtac Kristijan Joan Pakurariu!

...a nadao sam se da c'u ja dobiti glavnu nagradu...

nemam ništaprotiv SLIKanja

za lokalnu televiziju,ali gde sunaše pare!

ma, stvarno nisam znaoda je pušenjeovde zabranjeno

SLIK!

SLIK!

sa

n

cu

do

viš

te

crn

...dobdobdobdobdobdobosarsarsansansansan

Do videnja!

BeograDdeocamdata...

La revedere in 2010!

ACASA la BELGRADBanda Fotografiata

realizata cu ajutorul lui Predrag Mladenovicwww.predragphoto.com

si Aleksandar Uzelacwww.skc.org.rs

Publicatie care a fost lansata inainte de 1989, ORIONsi-a facut ultima aparitie in 1994 la EUROCON*, dupa patru ani“post-revolutionari”. Aici, din numarul 7, paginile dedicate luiMoebius/Jean Giraud, invitat la acea conventie SF.In anii 90 au fost numeroase incercari de relansare si de editarede noi reviste BD, de sine-statoare sau ca suplimenteale unor ziare cu precadere din provincie.

*atunci, la Timisoara, incepea sa se formeze echipa Quadrat: Jurcut, Popa, Trifan, Mirescu, Popovici... AH, dar asta-i alta poveste!

...in culorile lui Alexandru Ciubotariu. Poveste va fi stransa odata intr-un comic book.

13 ani A fost odata... AH, BD! 2513 ani A fost odata... AH, BD! 47

A fost odata ORION....In nr.7, ramas la sertar, incepeau un foileton “Scoala BD”, un nou concurs de benzi desenate, apareau noi nume de artisti...

AH, BD! 48 Va fi din nou BORDERLANDS 13 ani

o aluzie la ilustratia copertei primului numar AH, BD! de acum13 ani

13 ani A fost odata... AH, BD! 49

AH, BD! 50 FRUKT! 13 ani

BD de Marian Mirescu - culori de Robert Simon

13 ani AH, BD! 51

colaj foto Belgrad + desen de Enki Bilal

AH, BD! 52 13 ani

in colimator, numarul urmator AH, BD! 19

13 ani AH, BD! 53

fragmente din AP-3 se intoarce Acasa de Popa si Mirescu

AH, BD! 54 13 ani

ASUPRA TINTEI DIN PERIMETRU, EXECUTATI FOC!!

13 ani AH, BD! 55

MONSTRI. AH, BD! # 19.. septembrie 2010... din sumar: Capitanul Esko - si barbarul de Conan?....TeVenirea lumii - a fost odata si nu mai e?..... Imbratisarea calda a marii - marea si doi natarai carese bat...... Sfarsit fara poveste - AP-3 se intoarce Acasa....... Viata secreta - fara cuvinte....... .

Marijane, još uvek ne shvataš šta te snašlo!