CONSTANTIN GAROFLID

AGRICULTURA VECHE

TIPARUL CARTEA ROMANEASCA", BUCURESTI

1 9 4 3

11

411

1t

It 4,;A

t.

it

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN GAROFLID

AGRICULTURA VECHECONDITIILE ECONOMICE,TEHNICE 5 1 SOCIALEALE AGRICULTURII MARIDIN STEPA DE RASARITINAINTE DE EXPROPRIERE

TIPARUL ..CARTEA ROMANEASCA-, BUCURESTI1 9 4 3

www.dacoromanica.ro

AGRICULTURA VECHECONDITIILE ECONOMICE, TEHNICE SI SOCIALE ALE

AGRICULTLIRII MARI DIN STEPA DE RASARITINAINTE DE EXPROPRIERE

www.dacoromanica.ro

CUVANT INAINTE

Cartea de fata, opera posturna a Iui Const. Garoflid, estepublicata de Uniunea Centrala a Sindicatelor Agricole, inmemoria acestui destoinic presedinte al ei.

TO cei care au trait timpurile de alta data ale agriculturei noastre, adica oamenii dela 50 ani in sus, isi vor aduceaminte de araturile facute cu pluguri trase de 4 si 6 boi,de semanatorii care semanau cu mana, de munca incordatadin timpul secerei si treerului, care incepea odata cu luminazilei si se sfarsea seara tarziu pe intuneric; de muntii de sacide grau ce se intindeau cat tineau garile, de infrigurata activitate din portul Braila, unde caruteIe cu un cal carau sacii delamagazii, sau vagoane, la cheiu, de unde hamalii, cu sacul inspinare, se urmareau unul dupa altul intr'o fuga, tinandusiechilibrul pe o scandura ce lega cheiul cu hambarul sIepului.ki vor aminti apoi de lanurile aurii de grau ce se intindeauin stepa cat vedeai cu ochii, pierzanduse in praful fumuriual Baraganului, cu mirosul Iui caracteristic, Baragan atat demagistral pictat de Grigorescu; de grarnezile de porumb ceasteptau sa fie dijmuite.

www.dacoromanica.ro

6

Toate acestea, cu nostalgia timpurilor trecute, sunt descrise cu mult sentiment poetic si in mod magistral in cartea

de faffi, a lui Const. Garoflid.Const. Garoflid, cu o vie inteligenffi, agricultor de seam6,

cu o vasffi cultura genera16, profund ganditor, cunosca'tor al

chestiunilor agrare ca nimeni altul, preconizatorul exproprierei

Iatifundiilor in cartea sa din 1907 si apoi dArz ap'arator al

restului marei proprieffiti, affit de necesarà propilsirei agriculturei, a fost un timid singuratec i un modest num ai aceste

insusiri 1au impiedicat de a da ffirei sale tot ce ar fi putut da,

spre 1inistea i binele ei.Uniunea Centrala a Sindicatelor Agricole crede ca aceasta

carte, a celui ce a fost Const. Garoflid, va gäsi in randurileagricultorilor primirea ce o merit i ca toti cei ce Iau cunoscut II vor vedea si sub o latura ascunsä in viaffi, aceea

a unei firi poetice si mult simptoare.

NIC. MARES.Presedintele Uniunii Sindicatelor Agricole

;

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Institutul de CerceMri Agronornice a Intreprins o anchetd cuprivire la condiaile tehnice .yi economice ale agriculturii marlintre anii 1900 si expropriere. ail Prof Cornateanu, care a intoc .mit chestionarul, mi 1-a trimis si mie. Cred cd nispunsul cel 172dinimerit, pe care if pot da, e sd descriu exploatarea agricola pecare am condus-o din 1896 pand la expropriere. Am socotit cã ebine sd mai adaog, pe Mngã rdspunsurile cerute de chestionar,oarecari observatii de ordin social, precum si cciteoa amintiripersonale.

1014-47- fa.Geid_

www.dacoromanica.ro

CAP. I.

SITUATIA MOSIILOR.

Stepa.

Mosiile pe care le administrarn inainte de expropliere sunt situatein regiunea de camp a judetului Buzdu, acolo de unde incepe Bdra-ganul ; cdci din campia Buzdului inainte spre ra'sdrit si miazd-zi, phnala Dundre, se intinde stepa. Cat vezi cu ochii e numai camp. Ici, colo,un sat, patä albästruie in zarea depärtatd, pune hotar sesului care parefail sfarsit. Incolo nimic. Campia e goald, luminoas'a si lard umbra,doar movilele si cumpenile puturilor imprästiate pe tot intinsul ei, iiintrerup uniformitatea.

Clima Bäraganului e secetoasa. Primavara norii de ploaie se oprescla marginea lui, iar vara, dupd ridicarea bucatelor, campia arsa pare,in lumina orbitoare a soarelui, un pustiu. Atunci, la mijlocul zilei, sa-tele si sesul se Va.' d in departare inecate intr'o panz'a de apa lucitoare,apa mortilor" asemuitoare mirajului din deserturi.

Cand yin ploile pdmantul, uscat si prafuit, se schimbä intr'unnoroi gros si lipicios. Noroiul e peste tot : pe camp, in curte, in casa ;iar pe drumurile desfundate oamenii si vitele, in baltoace pana la glesne,se opintesc din rasputeri sd urneased din loc carele indmolite in fagasuri.

Stepa e monotona si trista. Numai lumina o mai inveseleste. Candumbra se asterne pe camp, singuratatea e, =eon, atat de mare, Incaprivelistea pe care o ai inaintea ochilor pare cä vine din trecutul de-p'artat al parnantului, de atunci cand viata nu apäruse Inca.

Poate ca uratul, mai mult decat asprimea venturilor, indeamnd%Aranii sd indeseasca arborii in sate, iar pe unii mosieri sa-si ascundàconacele prin gradini sau plantatii de salcam.

www.dacoromanica.ro

1 0

Cei care n'au trait in stepä nu se deprind usor cu ea. Chiar oa-menii sirnpli ii simt singuratatea. Odata., in tren, un arendas cu sotialui vorbeau. Ei se duceau la o mosie din Buzau, Stalpul", pe care oluasera in arena.. Cand ne apropiam de Monteoru, statia unde trebu-iau sd se opreascd, sotia arendasului, care privea pe geam, zice : Acie mai frumos, se mai vad si pomi". Pomii care ii admira arendasitaerati insa rafi si chirciti, caci nici Stalpul" nu e intr'o regiune de pa-duri. Dar ei veneau dela o mosie din Braila, unde afard de salcam, nucreste nici un arbore.

In Baragan natura e asprä. Ea pare acolo mai potrivnica omului.Vrajmasia ei se simte si mai mult când incepe vântul. Sunt putine zi-lele când vântul iti da ragaz sa gusti farmecul câmpiei imbracatã inverdeata. Chiar vara ii simti. asprimea. Primavara si mai ales toamnavantul rece si umed te pätrunde pana la oase. E si mai tare. Ras-toarna carele incarcate en paie sau coceni si matura miristile golite derecoltä. Ciurlanii uscati sunt dusi de-a rotogolul pe tot intinsul cam-pului si impreund cu fire de paie, foi uscate de porumb, frunze de sal-cam, ei sunt adunati in v.-di, sau stransi la adaposturi, in curti, sau dupagarduri.

Iarna puterea vantului se mdreste, iar când, insotit de zapadd, cri-vatul porneste sä batä furios si gerul se lasd pe cam*, toate vietä-tile se ascund. Crivatul e atunci stapanul firei. Tdria lui e asa de mareincat abia ii poti sta impotriva. In mers te lupti cu el, incat umblândpe ses, iti pare ea urci un munte. Sub apasarea lui copacii se indoaie,si printre ramurile aplecate bataia vântului dudue ca un sgomot greu,infundat si continuu, asemenea huruitului mini tren nesfarsit. andvantul se inteteste, din vuetul lui se desprind atunci sueraturi pre-lungite si dese.

Crivatul in noptile lungi si. intunecoase de iarna e sinistru. Iutea lae asa de mare incat zapada e dusä de \That si en toata ninsoarea deasäpamântul inghetat ramâne gol. Ea e asezata la adäposturi si cateodatäin' troiene atat de mafi, incat, dupa ce viscolul inceteaza, pentru aiesi din case, oamenii trebue sä. taie santuri adânci in zdpada care le-aacoperit.

Pe timp de viscol stepa e salbatecd. Frigul te ingheatd. Vantul cuzapadd te orbeste. Oamenii si vitele nu mai vdd inainte, i0 pierd dru-mill, se ratâcesc. Vai de calatorii pe care vremea ii apuca atunci de-parte de casa. Ei sunt prada geruluisi uneori a lupilor.

www.dacoromanica.ro

11

Chiar pe timp linistit, iarna simti totdeauna, cum iesi din adapost,o adiere umeda si rece. Intr'un an, in Februarie, statusem cloud sap-tdmâni in deal pe valea Slãnicului. Desi zapada acoperea munii, pevale era cald, cerul limpede i aerul uscat. Pared era primavara. Laintoarcere, cand am iesit din adapostul dealului si am dat In campie,soarele dispäruse, cerul invelit in ceata era posomorat i trist, zareaintunecatd, aerul rece i umed te patrundea ; iar dinspre ragarit bateaun vânt subtire care Ii taia obrajii. Eram inghetat. Intrasem iardsiin iarna. Atunci am vazut ce e stepa. Crescut in mijlocul ei nu o cu-nosteam i, tândr, nu-i simteam asprimea.

Stepa e, insa, i atragatoare. Vara, cand apune soarele i muntiiin departare se vdd vineti in luminaaurie a cerului, privelistea e incan-tatoare. Ii ierti atunci toate relele.Dupd asfintit o rdcoare placutd into-cueste caldura inabusitoare a zilei. EInca luminä. Oamenii si vitele se intorcvoiosi acasa, cu treaba ispravita. andse lasa noaptea i stelele incepreasca, iar drumul robilor" se aratdca o fäsie alburie pe cer, sgomotelecurtii se raresc si in curând linistea seintinde peste tot. Nu auzi cleat tariitulgreerilor, un ldtrat de chine, un tipdtde bufnitd ; iar in departare talancaoilor care pasc pe miriti. Odihna simultumirea sufleteascd, pe care lesimti atunci, nu ti le pot da nici o

altà priveliste a naturii.ampia e frumoasa mai ales toamna. Atunci, in zilele ei bune, child

caldura soarelui s'a potolit i o lumina dulce pluteste in aer, stepa tefarmecd, mai ales, dart Ii poti privi zarea printre arborii cu care aiimpodobit-o odatd. Soarele lumineazd varfurile plopilor. Frunzele lorargintii tremura in bataia vantului usor. Jos e umbra, iar printre trun-chiurile intunecate ale copacilor se vede departe lumina câmpului ne-marginit. 0 pace adanca invälue firea. Cand yin ploile, campia spalatdrenaste, iarba dd din nou si o tinerete scurta invioreaza natura. Dru-murile ca pielea" sunt netede si fard praf.

Foto. Ing. Ald Garoflid.

Put in stepà.

sä

7

"

liet-

www.dacoromanica.ro

12

Iarna chiar, cand viscolul a incetat i soarele umple de luminacâmpia albä, uiti repede mania, ei salbatecd de mai inainte.

Poate Ca schimbarea de infatisare asa de iute a stepei, firea ei nes-tatornica, child rea j urata de-ti blestemi soarta care te-a fäcut sàtraesti acolo, cand frumoasä si duke de nu te induri s'o pardsesti,leaga, atat de mult, pe unii incat nu o pot uita niciodatd. Chiar purtatiin tdri cu climä potolita ei duc mereu dorul campiei unde s'au ndscutsi in care si-au petrecut copilaria.

Desi adesea ori potrivnicd, stepa te invioreazd insä intotdeauna.Pe timp frumos, ca i pe ploaie, sau ger, te simti mai usor, mai sprinten.Aerul ei, mai iute, iti astampara necazurile i Ii potoleste nelinistea.E insä tare si oboseste pe cei nedeprinsi. Privelistea spatiului nemdr-ginit iti largeste gândirea i iti da un sentiment de libertate a careilipsd o simti numai decht atunci cand te afli la munte. Chiar copiii simtapäsarea locurilor inchise : Omule, ia muntele Ala din fata" se ruga,odatd, la Sinaia, un baetel crescut In Baragan.

Viata in stepfi.

Cei care nu cunosc asprimea stepei batutd de vanturi, nu-si dauseama cat de greu pot trai in ea plantele i vietãile aduse din tadcu climä mai domoald.

In anul 1910 Ministerul Agriculturii arendase unei societati englezemosia Jigalia din Ialomita, pentru infiintarea unei crescatorii. Dar vi-tele man i frumoase aduse din Anglia, n'au putut rezista multa vremeclimei aspre a Baraganului. Constatarea de atunci nu a folosit, insä,specialistilor nostri, caci dupa Unire, imitand politica zootehnicA, pecare Ungurii o aplicasera in Ardeal, ei an inipins la raspandirea inVechiul Regat i chiar in stepa a raselor de vite din apus.

Problema introducerei raselor straine la noi a fost discutata pelarg in conferintele Societatii Nationale de Agricultura prin anii 19361938. Cii toate obiectiile temeinice ale agricultorilor practici, politicaministerului nu a fost schimban Pe atunci, un medic veterinar, zoo-tehnician priceput, vine la Tabarasti, sã aleaga din crescatoria rnea,vieri mangalita, pentru carnerele agricole. Nu cresteam &cat aceastärasa si combatusem politica oficiala care indemna raspandirea york-ului mare in cam*, chiar la tarani. Era o vreme rea. Vântul suflarece i asa de puternic, incat abia puteai tii piept. Umezealasd-i ai

www.dacoromanica.ro

trigul te patrundea, desi pamântul era abia amortit. Ma intorc atuncicatre specialistul meu i 11 intreb : Ei., ce zici doctore? ce rasa sã cres-tern in stepa ? York sau mangalita ?" A tdcut.

Ceeace s'a incercat cu porcii s'a fäcut i cu vitele, oile i pasarile.In loc de a selectiona rasele indigene, am preferit, munca mai usoara,sh introducern pe cele straine. Ca si cum in tara lor ele ar fi fost delainceput perfecte, fard ca onral, cu räbdare i trudd, sa le fi imbunatatit.

Cum au prosperat in Baragan caii Ardenezi", vacile Siementhal"sau gainile Rhodes", o stiu cei care le-au incercat. Chiar merinosul,atat de rustic, nu creste bine in partea de apus a stepei, cad ploile detoamnd, mai dese, vlogul mocdnesc", 11 prapädeste.

Incrucisarea, fara o absorbtie complectd, ar fi fost poate pentrucei grdbiti, mijlocul de a imbunatati rasele noastre de animale. Credinsa ea numai selectionarea lor ne-ar fi dat vite bine adaptate climei.Operatia e desigur inceatd, dar poate ar fi fost un folos, caci treptatcu perfectionarea vitelor, puteam urmari i educatia celor cari le folo-sesc. Rase straine, corci sau vite selectionate, färd hrand indestulatoaresi ingrijire bund nu se poate i intr'o tara unde oamenii nu manancaindeajuns, cum vom crede ca ar putea prospera vitele imbundtatitepe care le rdspandim ?

Pfidurea.

Intr'o parte a stepei din sudul judetului e o regiune mai actapos-titä, un prag de Bärägan, uncle se mai vad paduri. Ele sunt ramasitelecelor din trecut rnai intinse. Inainte vreme, nu de mult, in aceastd re-giune, incephnd din apropierea orasului Buzau si mergAnd prin Cos-testi spre Macovei, erau paduri de stejar. 0 fasie impaduritä, largade cateva sute de metri i lunga de vreo 4o--5o km., tdia mosiile Cos-testi, Gheraseni , Sudii, Bälaia, op kliga, Moisica, Alb esti, B rade anu,Meteleu i Pogoanele. Din acest lant de paduri nu a ramas azi decatputine, cele mai multe apartinand Statului sau Eforiei Spitalelor, cacicelelalte, ale particularilor, au fost aproape toate scoase pentru a fiarate. Numai mardcinisurile si Cate un ulm subtire, crescut raslet, maiarata azi locurile pe unde altä data au fost päduri.

Pddurile de stejar ale stepei au pierit nu numai prin faptul caagricultura dädea un *fig mai mare, dar si din pricina regimulni sil-vic care a impus o perioada mult prea lunga pentru tdierea bor.

www.dacoromanica.ro

14

Salcimul.

Azi salcamul inlocueste stejarul in stepà. El creste i acolo unclen'au fost niciodata päduri. Plugarii l'au adoptat peste tot. Il planteazdin sate si pe marginea locurilor, iar mosierii fae cu el perdele de ada-post pentru conace i vite.

Acum 60-70 de ani, cand salcamul a fost introdus i raspanditin lark s'au plantat paduri de salcami si in Buzau. Pe mosiile Cazota,Tintesti i Fundeni sunt plantatii vechi. Salchmul reuseste ;bine in pa-

mant bogat i usor. Numerge la Tintesti, bu-naoara, uncle pal-flan-tul e mai argilos, elcreste insä puterniclästareste bine diva td-ere la Smeeni, cu de-osebire pe locurile ase-zate, mai ravene. i aciinsä, pe locurile mai ri-dicate, el creste subtire

Foto Ing. Al. Garoflid.

Taiatul pidurei dela Smeeni.

salcamul creste bine in masiv

si se threste dupa there.In pärnant bun si reavan

cred ca se poate reproduce prin sa-rnânä. Silvicultorul regiunei, chruia i-am imphrtäsit . observatia mea,a fost sceptic. Dupd pdrerea lui, puetii de salcam pe care ii gasisemnu proveneau din shmantä. In toamna trecutd insa, curätind un jghiabde strasinh, de praful depus de multh vreme, am gasit, crescut in pa-mantul adunat acolo, un fir subtire de salami lung de o palma.Puetul de salcam n'a putut creste acblo cleat din samanta adustde phshri.

Salcamul fiind un arbore cu crestere repede, e pretentios. Ii tre-bue pamant bun. Dar el face parte din familia leguminoaselor i caatare, e probabil, cä Ii poate cdpäta azotul din aer. N'am gasit insape rddacinile de salcam nodositatile caracteristice. Poate eh bacteriilespeciale sà lipseasca in pamAnt. Nu stiu ca problema sà fi fost stu-diata la noi. Ar trebui insä cercetatd, disci dacd lipsesc, am putea sale insamantam si sä obtinem o crestere mai bund a salcanmlui chiar inlocurile shrace.

s, .._

Lit!

i

Z

,71. en. :Or.

r..;3at:÷44..v... letts

Si

www.dacoromanica.ro

15

In timpul din urm6, pe unele mosii s'au plantat perdele de salamipentru adApostitul recoltelor. Perdelele adund za.pada iarna märirldastfel umezeala pamantului, feresc recoltele de vânturile uscate i prinaerul rece i urned pe care il revarsä noaptea pe holde, ele ajutd ye-getatia. Intr'un lan din spatele pädurei dela Smeeni, porumbul se faceregulat, chiar in anii secetosi.

Actiunea perdelelor, cu deosebire in ceeace priveste asezarea li-nistitd a zdpezii pe camp, se simte pant la o depärtare cam de doudzecide ori inältimea bor.

Aleea de plopi la Smeeni

www.dacoromanica.ro

CAP. II.

PAMANTUL.

Mosiile, ce cultivam in judetul Buzau, sunt situate in comuneleSmeeni i Tintesti. Ele aveau o suprafata totald de aproape 3.500 ha.,din care 3.000 ha. proprietate 1) restul in arena.. Mosiile se aflä la suduljudetului, la o depsartare de 12 Si 24 km. de oras si de gara principaldCilibia. Mai tarziu in 1914, am luat in cultura si mosia sotiei mele Bo-tarrau, din judetul Putna, pe care, din cauza depärthrei, o avusesemarendath.

Pdmantul in regiune e fertil, negru, destul de legat, afard de celdin apropierea raului Calmätui, care este mai nisipos. Grosimea pa-mântului negru e de o jumdtate de metru in apropierea garlei i crestecu cat mergi spre ajungand, in unele pàri, pan'a la 70-80cm. La aceastà adancime se gäsesc nodule calcaroase. Cdderea anualdde ploi e de 440 mm., vanturile sunt dese, grindina turd, la 7-8 ani.Apa e aproape, la 5-6 metri. E o regiune de grail, dar foarte build

pentru porumb. MdmAliga facuta din porumbul recoltat pe acestelocuri este deosebit de gustoasa.

Regiunea unde sunt moiile e un platou ondulat asezat la 75,-85metri deasupra nivelului mdrii i ridicat cu 7-8 metri deasupra luncei

parau care are cinstea sä fie un afluent al Durfarei.Acest raulet care de multe ori seaed vara, are maluri inalte i o

luncd larga, amandoud nepotrivite cu rnicimea lui. Ele sunt, probabil,m'arturia unei splendori indepdrtate, cand raul Buz 0.u, pe atunci raumare, curgea pe albia lui. Urmele acestui trecut geologic se vdd in stra-

1. Mo*iile : Afoisica-Banuhri 1.200 ha. opfirliga-Smeeni 1.200 ha. Tinteasca-Muyteasca 6nha. Botarlau 1.000 ha.

Calmatuiului,

www.dacoromanica.ro

17

urlie groase de pietris de ghrid ce se gäsesc in luncd, incepand delacativa metri numai.

La sondele pe care le-am fdcut pentru irigatie pe mosia Tinteasca,am gdsit, phnd la adhncimea de 30 metri, trei straturi de pietris,despärtite prin chte un strat de argild, gros de aproape un metru. Pie-trisul e plin cu apd. 0 apd desigur curgatoare, cdci numai asa se ex-plied abundenta ei. Alirnentarea cu apd a orasului Buzdu se face din-tr'un singur put, sdpat in partea de sus a luncei, in pädurea Crhngu,numai la 20 metri adâncime. Volumul apei scos e indestuldtor i ni-velul ei in timpul pompärei scade abia cu un metru. Cele cloud sondede pe mosia Tintesti, sdpate la adâncimea de 2o metri, au un debitde 20 metri cubi pe ord. and se pompeazd, apa scade cu patru metrisi se tine mereu la acest nivel.

Apa subterand care curge sub lunca almdtuiului vine din infil-tratiunile rhului Buzdu in cursul sdu superior. Ajunse in chmpie, partedin ele iau drumul vechii albii. Vine poate si din apa rhului Niscov,care, la iesirea lui din dealuri, se pierde in pamhnt. Din aceasta apdsubterand, prin isvoare iesite din pdmant, se alimenteazd bãl%ile, curgd-toare primdvara, din Tintesti, TdbArdsti, Bentu, etc. Insusi rhul Cal-rnä%ui ii are obArsia din asemenea isvoare, cdci ia nastere in chrnpiadintre Sthlpu i Lipia, unde lunca almdtuiului se prelungeste pandspre rhul Buzdu. Isvoarele se indesesc cu cat phrhul merge la vale,astfel cd la iesirea din judetul Buzdu, el nu mai seacd cleat rareorivara.

Apd multã s'a gdsit in lunca almdtuiului i la Rusetu, in judetulSonda sdpatd pe mosia Statului are, la 30 metri adâncime, un

debit de io metri cubi pe ord.Mosia Tintesti e situatä in regiunea de luncd dinspre rhul Buzdu.

Pdmhntul e de formatie aluvionard. In straturile de pietris, de caream pomenit, se gdsesc de multe ofi in adâncime, la sdpatul puturilor,trunchiuri petrificate de copaci. Cele lake mosii sunt pe platou.

Platoul almhtuiului e format din loess. In apropierea gArlei gro-simea stratului de loess pand la nivelul apei e de zece metri. scadecu cht mergi spre sud. Pe mosia Sophrliga apa e la 5-6 metri. Dea-sernenea pdmântul e mai ondulat, mai nisipos si de o culoare mai des-chisd cu cat te apropii de almdtui. Aceasta ar insemna Ca depunerealoessului s'a fácut sub actiunea vhntului dominant din regiune : vântulde nord-est, Crivdtul, care ar fi bdtut i atunci. Ar mai putea insemna

C. ClaroflidAgrIcultura vethe. 2

I1a

www.dacoromanica.ro

18

ca loessul a fost ridicat de vant din apropiere, adica din albia vechea raului Buzau. Un argument pentru aceastä parere ar fi constatareacä malul dinspre miaza-zi al luncei, adica din josul vantului, e ondulat,cu solul nisipos si de culoare castanie, pe cand malul dinspre miazä-noapte al raului Buzau e Vadat drept, platoul e neted i solul mai legatsi de culoare neagra inchisd. Aceiasi situatie se vede i pe malurile rauluiRamnicul-Sdrat, in dreptul soselei nationale. 0 constatare inversã amfacut in judetul Do lj. Malul din stanga, adica dinspre rdsdrit al rauluiJiu, dela Craiova in jos, e ondulat, de culoare deschisd i nisipos, pechild malul din dreapta lui e negru i argilos. Aceasta situatie, care arpärea ea e impotriva constatdrei de mai sus, se explica prin faptul eh"in Do lj vantul dominant nu e Crivatul, ci vantul dela sud-est, Austrul,care sufland mai puternic si mai des, a ridicat din valea Jiului nisipmai grauntos si mai mult, asezandu-1 in partea stangà a raului, dupdcum Crivdtul, care sufla dela nord-est, a avut aceiasi actiune in parteadreapta. a Buzdului, adica spre sud.

Ar mai contribui la sustinerea acestei pdreri i faptul ca platoulcare margineste valea Calmatuiului spre miaza-zi e mai ondulat si mainisipos cu cat mergi spre rasdrit. In unele pdrti .chiar, la hotarul ju-detului dinspre Bràila, sunt adevärate dune de nisip. Aceasta se da-toreste tariei Crivatului, care e din ce in ce mai mare cu 'cat mergispre rasarit. Vantul mai puternic a putut ridica i depune pe malul dreptal raului mai mult nisip gräuntos, decat argila i nisip fin.

Formarea solului i indeosebi producerea humusului s'ar putea ex-plica prin faptul Ca buruienile i ierburile inalte crescute pe sol, auoprit particelele de pdmant aduse de vant, dupd cum ele opresc i acum,in timpul iernei, zapada spulberata de Crivat. In fiecare an si timpsute de mii de ani, vantul a potmolit astfel cu straturi subtiri de prafierburile inalte de stepd. Din putrezirea lor uscath s'a format pamantulnegru.

de

www.dacoromanica.ro

CAP. III.

ISTORICUL MO§IILOR.

Despre istoricul pe care mi-1 cere chestionanil, nu am prea multede spus. Nu s'a intamplat, in regiune, nici un fapt de seamd.

Se zice ca Vodd Cuza, dupa promulgarea legei rurale, in trecerespre Galati, s'a oprit in satul Tuguiatul. Traditia spune ca Voda adojenit atunci täranii, cari nu vroiau sä mai lucreze mosia boereascd.Se stie ca mai in toata tara s'a intamplat la fel. Noii improprietariti,bucurosi cä au scapat de clacd, nu mai vreau sà lucreze la boeri. Multemosii ramaseserd nemuncite i o mare primej die ameninta economia

Printre motivele detronarii lui Cuza e i legea rurald cu urmarileei. Aceasta pdrere poate fi sustinutd prin constatarea, cä cea dintaimäsurd a Locotenentei Domnesti a fost restabilirea ascunsä a clacii prinlegiferarea dreptului de a putea executa cu dorobantul invoielile agricole.

Se mai spune cà pe vremuri, la curtea unei mosii apropiate, s'apetrecut o drama. Un boer, vecin de mosie, indragostit de nevasta

omoara, noaptea, la o petrecere. Desi boer a fost insd con-damnat pentru fapta lui la intemnitare pe viatä i multä vreme dupdaceea, la ocna de sare, s'a numit poteca lui Conu Iorgu", partia ba-tatorita pe care boerul uciga Ii plimba uratul i poate remuscarea.

Mosia Moisica a fost stapanitä in vremea din urma de boeriiUnul din ei Mihai Filipescu, Mare Logofat al Dreptatii, a

clädit biserica in anul 1842. Satul Se cheamd Moisica, dupd 'numeleboerului Moise Candescu, care l'a stapanit pela 1650. Mosia a fost cum-paratä de tatal meu in anul 1885 dela proprietarul ei de atunci, Pascu.Din actele vechi ale mosiei se vede ca o parte din ea a fost stapanità,pe vremuri, de tarani, cari, cu timpul, s'au vandut boerului impreunacu pamantul, devenind ei iobagi i mosia lor boereascd. Prin reforma

mo-sierului, ii

www.dacoromanica.ro

20

agrara din 1921 situatia veche s a restabilit in integrum", caci toatamosia e astäzi in stdpanirea lor.

Mosia oparliga-Smeeni se mai numeste i Curca, dupd numele clu-cerului Radu, zis Curca, care a stapanit-o pe vremuri. Tatal meu acumpdrat-o in anul 1896, iar o parte mai mica, am cumpdrat-o eu inanul 1910. Mosia a fost in timpul din 'Irma proprietatea famiiei Ver-nescu, din care o ramura, stabilita in Bucuresti, a dat juristi i oamenipolitici de seamd.

Mosia Tinteasca-Museteasca, cumparata de mine in anul 1904, afost, mai de mult, proprietatea mosnenilor Lipieni, din Lipia. Acestimosneni nu erau tarani, ci proprietari mijlocii, de vreme ce ei stapaneaupe langa parnantul ce-1 aveau in satul lor Lipia i mosia Museteasca,situata la o departare de 20 km. Mosia a fost intregita cu timpul princumpärare de catre unul din proprietari, care avusese ca zestre parteacea mai mare a ei. Dela el a ramas mosiei numele de Maciuca", cdciasa era porecla acestui mosier, desigur nu prea blajin.

Mosia Balaia, pe care o tineam in arena., era proprietatea un-meu, Colonelul N. Trestianu. Ea fusese mosia de zestre a mamei

mafi la casdtoria ei, in anul 1840 cu slugerul Costache Trestianu, sta.-panul mosiei Trestia din plaiul Buzau.

Valoarea moOilor.

Din alaturarea pretului cu care au fost platite aceste mosii se vedecresterea repede a valoarei pamântului in acest timp. Mfg meu inanul 1885, cand a cumparat mosia Moisica, a plait pogonul de pa-mânt cu o sutd de lei. Doudzeci de ani mai thrziu el a plait cloudsute cinci zeci lei pogonul, atunci child a cumparat mosia Soparliga ;iar eu, in anul 1910, am plait partea cumparata din mosia Smeenicu patru sute lei pogonul, adicä cu un pret indoit decat acela cu caretatal meu cumparase mosia alaturata ,,Soparliga, cu II ani in urmade patru ofi mai mare decat pretul cu care el platise, inainte cu doud-zeci si cinci de ani mosia Moisica.

Ridicarea mare si repede a valoarei mosiilor nu se datoreste numaisporirii suprafetei cultivate, mai are si alte cauze. In primul rand in-multirea capitalului. Intr'o vreme cumpdratorii obtineau un venit de20 % la pretul care plateau pamântul. Mai in urma, concurenta ma-rindu-se, ei se multumeau cu 0 capitalizare de 5-6%. In al doilea rand

chiului

.

si

www.dacoromanica.ro

21

trebue sà tinem seamá de scklerea puterii de cumpdrare a banului da-torith sporirei circulatiei i eftenirei creditului.

La inceputul secolului trecut valoarea mosiilor de camp era maimica decat a mosiilor de munte. Aceastà deosebire nu provenea, cums'ar putea crede, din pretul padurilor. In afarä de putinele pkluri careaveau drurnuri lesnicioase, toate celelalte nu aveau cdutare, cdci, dinlipsà de drumuri, lemnele nu se puteau scoate, nici aduce la targ. Mo-siile de munte aveau pe atunci numai valoarea pe care le-o dkleasunatul golurilor. In anul 1890, Maican a cumpdrat rnuntii Penteleulcu o sutä de mii de lei, desi pe langa pAsunile unde se fbicea renumitulcascaval, mai erau i cateva mii de hectare de padure secularà de brad.Pretul de cumpdrare al mosiei fusese stabilit numai dupd venitulsunatului, care era de cinci mii de lei pe an, arà ca valoarea paduriisà intre in socotealà.

Mosiile de munte si deal, care aveau pe vremuri o valoare mare,erau acelea unde rodeste prunul. Vanzarea tuicei aducea acestor mosiivenituri pe care mosiile de camp nu le putea da pe atunci. De aceea,mai toate aselkile gospodaresti de seamd au fost in trecut la muntesi tot de acolo se trdgeau cele mai multe dintre familiile boeresti alejudetului. Prosperitatea mosiilor de deal nu a tinut insà. Odatà cuaspandirea consumatiei rachiului fkut din spirt de cereales, aceste mosiisi-au pierdut intaietatea.

Hotarele mo§iilor.

M'a mirat totdeauna respectul cu care erau pdstrate hotarelechiar cand ele nu erau insemnate prin movili sau pietre, ci numai

prin drumuri. Pdstrarea hotarelor era 0 mai de mirat cu cat planurilevechi ale mosiilor nu ardtau directia liniior de hotar, adicä unghiulsub care se intalneau, ci numai suprafata masuratd in stanjeni masä",obtinutà din inmultirea lungimei cu mijlocia celor trei curmezisuri, cloudla capete i unul la mijloc.

Calcarea hotarelor era rard. and se intampla, urma judecatähotarul drept era insemnat din nou cu movili mari sau pietre. Un ase-menea hotar s'a tras acum o sutà de ani, in partea dinspre apus amosiei oparliga, de pe urma unei judecdti intre proprietarii vecini. Mo-

** *

p5.-

pa-

mo-siilor,

si

www.dacoromanica.ro

22

vilele ridicate atunci au si azi o inältime de doi metri. Se zice, cd lafacerea hotarelor se aduceau copii care erau batuti la fiecare movilacare se ridica, spre a-si aduce aminte mai tarziu, când, ca barbati, arfi putut fi chemati sa dea mdrturie pentru temeinicia hotarelor ridi-cate atunci.

Mo§iile Statului.

Statul si Eforiile aveau in regiune multe mosii : mosia Moisica,partea zisa a Banului, care fusese a Mandstirei Banului din orasulBuzau, mândstire infiintata in anul 1571 de Vornicul Andronic si re-zidita in anul 1772 de Adriana, vdduva Vornicului 5erban Cantacuzino ;mosia Salcia-Mogoseasca, mosia Ghigiul care fusese a mandstirei Ghi-giul de langa Ploesti, mosia opârliga, partea zisa Brebeanca si mosiaBradeanu, amândoua proprietatea Eforiei Spitalelor si mosia Suditi aLiceului roman din Brasov.

Toate aceste mosii fusesera ddruite de boeri vechii lor stapanipentru odihna de veci a sufletului lor. Dar lucru ciudat, aceste mosiinu aveau sate si afara de cloud din ele, pe care, nu prea de mult, s'aufacut sate noi, celelalte nu au sate nici azi. Boerii aruiserd dar partidin mosiile lor fard sate, pastrându-si pentru ei satul cu restul mosiei.

Pe acele vremuri insa rmosiile fard sat, adica fara cldcasi care sale lucreze, aveau o valoare mica, ele fiind folosite numai pentru pa-sunat. 0 mosie vecind, Gazota, când proprietarul ei, Procopie Gassotti,venit din strainatate pe la 186o, a luat-o in stapânire, se arenda unorcirezari din Ploesti cu o sumd mai mica decat fonciera pe care el oplatea mai tarziu, in anul 1898. Se vede cd boerii, daruind mânasti-rilor si spitalelor mosii fara sat, vroiau, pe langa odihna de veci a su-fletului, sa-§i pdstreze si putinta unei vieti tihnite pe pamant.

Satele noi.

In vremea trecutd si chiar in urmd suprafata mosiilor avea maiputina insemnatate decat numarul satenilor care puteau sä le munceascd.Astfel, pe timpul culturei man, prin invoieli, arenda se stabilea nu atatdupa numarul pogoanelor mosiei, cat dupa al locuitorilor din sat saudin imprejurimi care puteau sa se invoiascd. Numai acum, când plu-garia mare se face cu masini si muncitori adusi din alte parti, va-loarea mosiilor nu se mai stabileste dupa numdrul invoitorilor.

L

www.dacoromanica.ro

23

Mosii ark' sate au fost multe in campia de rasdrit. Mare partedin satele din aceasta regiune sunt sate noi si au fost infiintate destulde curând. Ele au fost facute de stapânii mosiilor pentru a le mari va-loarea. Satul Gazota a fost infiintat de tatal lui Procopie. Jumatatedin satul Smeeni e facut cu colonisti veniti de peste munti pe la in-ceputul secolului trecut, de unde i numele de Ungureni", pe carelocuitorii unei parti a satului ii pastreazd i azi, spre deosebire de cea-lalta parte mai veche, a carei locuitori se numese Cojani", cum de-altfel se numesc toti taranii bastinasi din câmpia Baraganului. SatulSalcioara e insemnat pe harta austriaca. dela 1850 cu numele de co-libe" ; iar satele Bradeanu i Suditi sunt sate noi. 'Acest din urmd,dupa cum il arata numele, e facut cu oameni veniti din alte tan 1).

Satele noi infiintate de proprietarii mosiilor luau totdeauna nu-mele celor care le infiintau : Gherasehi dela Gherase, Tintesti dela Tin-tea, Albesti dela Albu, Vernesti dela Vernescu, etc. Satul Macovei s'anurnit dupd numele de familie a unor boeri buzoeni, proprietarii saumai degraba arendasii, pe vremuri, ai moiei, cea mai mare mosie dinjudet. Chiar satele infiintate de str5ini luau numele bor. Satul Marsi-lieni, din Ialomita, s'a numit astfel dura numele lui de Marsil, undoctor francez casatorit cu o românca, proprietara mosiei ; iar numelesatului Parisesti din Vlasca se trage dela Paris, un grec, proprietarulmosiei, care 1-a infiintat.

Satele vechi, insd, dddeau ele numele celor care le stapaneau saucare se trageau de acolo Trestianu dela Trestia, Sibiceanu dela Si-bicin, Jitianu dela Jitia, etc.

Cele mai multe din numele stapânilor de mosii yin dela numelesatului cartha Ii adaogau sufixul eanu". Aceasta deprind.ere e asa deinrädacinatd, Inca, chiar numele strdine sunt schhnbate de sateni. Gas-sotti, originar din Macedonia, proprietarul unei mosii marl din judetulBuzau, infiinteaza un sat care, dupd regula, ia numele lui, numindu-seGazota. Fiului sau, Procopie, taranii nu i-au zis insa nici odata Gas-sotti, cum el s'a chemat totdeauna, ci Gazoteanu.

Movilele.In regiune i cu deosebire pe malul inalt al Calmdtuiului sunt in-

Orate movili mafi, movili ridicate de triburile care au locuit prin aceste

i. Sudit, inseamnä supus strain.

www.dacoromanica.ro

24

parti la inceputul istoriei. Taranii cred cà in aceste movili sunt ascunsecomori, caci, zic ei, se vad de multe ori noaptea flacari jucand pe ele,ceeace, dupà cum se stie, e semnul sigur al prezentei comoarei. Cuaceastä credinta ei au gaurit movilele, dar nu stiu sa fi gasit comori.

Una din movilele de pe mosia Moisica se chiatnä Movila Tapu-lui". Se zice cà numele i-ar veni de pe urma unei prinsori pe care sta-

panul de pe vremuri alrnosiei, Ghica Cdciula-mare, ar fi facut-o laun chef cu un prieten.El se legase ddruia-sea atata intindere dinmosie, pand unde vaputea fugi calare pe untap. Se vede cä cel caretinuse prinsoarea a is-

Movila, la Moisica, ValeaFoto lag. Al. Carol' lid.

butit sa caldreasca tapulsi sà fuga departe, cas-tigand astfel intreaga

mosie, caci movila la care tapul ostenit s'a oprit, este tocmai la cellaltcapät al ei.

Pe una din movili, in Salcioara, e o biserica mica, cladita intr'unstil rustic, dar placut. Ea a fost ridicata in anul i8o6 de boerulcianu, stapanul mosiei1).

Drumurile.Mosiile din regiune erau taiate in currnezisul lor de un drum, care

trebue sa fi fost odatä mare si umblat, caci erau pe el, in vremuri,multe hanuri unde poposeau drumetii. Fiecare din stapaniiavea cate unul : hanul lui Trestianu pe mosia Bälaia, al lui Vernescupe mosia Smeeni, al lui Salcianu pe mosia Sälcioara.

Acest drum, numit al sdrei", mergea la apus prin Mizil la Plo-esti si de acolo la Ocnele de sare. La rdsdrit, in mersul lui spre bola,el strabatea toata campia,` taind moiile, fard sä tie seaind de sate, ur-mand astfel calea dreapta. Din acest drum, mare si umblat odata, nua ramas azi deck un drumeag, pdstrat numai pe aloud moii, carora

i. Din traditie oral& alta inscriptie nu e deceit data sapata in uqa dela intrare.

sd-i

mosiilor,

www.dacoromanica.ro

25

le serveste de hotar. Pe celelalte el a fost arat si nu se mai cunoaste.Numai locurile unde erau vechile hanuri mai sunt Inca insemnate siazi prin balariile care cresc puternic pe pamantul ingrasat odinioard devitele carutasilor care poposeau acolo.

Mosia Moisica era tdiata de un drum zis al Olacului". Se vedeCa pe aci mergeau spre Dundre ordinele adminstratiei, caci Olac" senumea cdrucioara toata din lemn, care, trasä de patru sau mai multicai inaintasi manati deacalare, fugea ca vantul din 'postä in posta du-child ordinele Domniei.

In vremea trecuta erau numai drumuri de pamant. Nici nu se cu-nosteau altele. Drumuri pietruite, sau de caldaram, nu'erau nici in mar-ginea oraselor si demulte ori nici chiar inora se. In capitala doaruncle strazi, cele maiprincipale erau pavatecu Wine de lemn. Lise spunea din aceastapricind : poduri. De acinumele de Podul Mo-gosoaiei", cum se chemaodinioard Calea Vic-toriei.

Cele dintai sosele s'au facut la noi prin anii 1833. Dar daca dru-murile 'Vara nu erau pietruite, ele erau largi. Indeosebi drumurile postei.Pe atunci pdmantul se ara putin. De o parte si de alta a drumului erauislazuri, adicd pamant intelenit i astfel drumul larg se mai putea largi,dupa trebuinta, alaturi pe telina. Desi nepietruite, drumurile vechi eraumai bune decht cele mai multe din soselele" de azi. Ele fiind largi,60-70 de metri i putandu-se largi Inca la nevoie, carutasii puteau face,pe vreme rea, o partie noud, uscatd, fard noroi, pe pamantul inerbat.Astazi avem la taxa, sosele" care sunt tot de pamant, dar nu mai aulargimea drumurior vechi. Pe o pafte i pe alta pamantul e arat, iardrumul strans intre santurile soselei nu e mai larg ca opt, noud metri.Cdrutasii nu pot parasi sleaul" : cloud santuri de noroi, in care roatase infundä pana in butuc ; nici nu pot sä fereasca gropile pe care um-bletul neincetat al Carutelor incarcate le face in pamantul afanat alsoselei".

Chervane" dupa un tablou din pinacoteca dela München.

www.dacoromanica.ro

26

Drumurile umblate, mai ales cele cari duceau la gäri, dadeau, varatoamna, mici casti-

guri mosierilor. Pentrupopasul carutasilorpascutul vitelor pe

ei luau o taxa, ju-garitul ; cloud zeci debani de jug. and eramtanar, pentru treabacare o facearn In vacantala mosie, tata imi dd-ruise jugaritul. Adunamastfel cateva fisicuri degologani cu ajutorul ca-rora imi mai indulceamtraiul la pension.

Foto R. Kruger

Drum de tara.

Hanurile si MO de cai.

La drumurile mari erau, din kc in kc, hanuri, iar la raspantiicruci mari de raatrà ridicate pentru pomenirea celor morti. Hanurileerau adaposturi pentru drumeti, dar ele adaposteau, de multe ori, cudeosebire cele raslete din campie, oaspeti nedoriti, hotii de cai.In vremea trecutd, cand hergheliile erau numeroase, furtul de cai erao meserie rdspanditä i organizata. Se zice chiar ca unii dintre mariicrescatori, cei cu trecere la stapanire, cumparau ieftin caii adusi peinserate de negustori".

In chipul acesta hergheliile lor se inmulteau repede i poate dinaceasta pricina umbla pe atunci vorba : iepele din Bardgan fata catedoi manzi" 1).

Hotii de cai aveau legaturi intre ei i gazde in toata campiaraganului. Caii furati, ascunsi ziva prin porumburi, erau dusi, noaptea,din mand in mana, spre a fi vanduti departe de locul kr. Pentru a

t. Pe cand sburau ins& caii grecilor i ai prietenilor lor, pe atunci se umplea un alt grajdcu cei mai buni cai de cllgrie cu telegarii cei mai fäl* ; era grajdul Banului Dumitrache dinCraiova. Se incepuse cumpargrile zorite, schimburile i vanzarile de cai ale Banului odat 5. cu sosireaunei perechi de cai sari, ale clout coatne argintii cädeau ca o spumg in jos pe &mile lor mandre,incovoiate ; i in curfind i se dete Banului Dumitrache porecla Geamba§u1". Bucura Dumbravä.Haiducul, pag. 124.

" '`*,

evra.

111.

'13--""7:19"'!"'"3"!".°

*t - ,°P

i ali

Ba-

si

si

www.dacoromanica.ro

27

preveni intAmplAri nepla.cute, vanzdtorul avea grije sä spuie cumpArd-torului pärtile unde nu trebuia sà meargd cu ei. Caii nu vdd in parteacutare". zicea el. Cu toatà recomandatia se intâmpla uneori cä cei carese bucurase s. cumpere asemenea marfd, sa pap. rusine. Unui mareproprietar din Ialothita, poreclit Batelup", i s'a deshämat, odatd, inPig la Slobozia, caii dela postalion, cad fuseserd gasiti de furat.

Hotii de cai erau o plagd a vremei si cum pe atunci poliia sateloraproape nu exista, taranii fAceau poteri pentru prinderea lor. Un vestithov de cai din regiune, Pocris, a fost prins i ucis de tàrani, in zilelenoastre, la hanul de l'anga movila Manciului, din mijlocul. câmpului.

www.dacoromanica.ro

CAP. IV.

ADMINISTRAREA MOVILOR.

Din suprafata de 3.500 ha., cat cultivam inainte de expropriere,3.000 ha. erau pamant arabil i restul pasune. Pasune era numai pa-mantul care prin conditiile lui fizice : umezeala prea multa iama sauprimävara, prea argilos, cu saraturd, etc., nu era propriu culturii. Totce fusese destinat ca islaz pe vremuri, atat de proprietari cat si de ta-rani si care era pdmant bun pentru araturd, fusese spart i semanat cucereale, indeosebi grau. Astfel din islazul dat la 1764 improprietaritilordin Comuna Smeeni, nu a mai ramas decat cel din lunca Calmatu-iului, impropriu culturei. Pamantul bun fusese de mult arat1). Dinaceastà pricind, precum, desigur si din inmultirea populatiei, nevoia depasunat era mare si intreg islazul mosiilor ce administram se arendasatenilor

Adtninistrarea mosiilor se facea dela un centru in jurul caruia eleerau asezate la o departare mijlocie de aproape 12 klm. Acest centrua fost intaiu in satul Moisica i pe urma in Smeeni. Administratia cen-trala se conducea de stapan care era ajutat de un administrator ge-neral, de un contabil i un chelar. Plàile, pe cat cu putinta, se faceaude stapan. Administratia centrald intocmea planul agricol al mosiilor,distribuirea i urmarea muncilor. De aci plecau toate ordinele care seexecutau la mosii.

i. Venomenul a fost general. Cu cresterea exportului de cercale pasunele au fost mereu in-locuite prin aráturi. In anul 186o erau in Vechiul Regat 4.089.840 ha. pásuni i fânete. Dup5, pa-truzeci i ceva de ani, Ifi 1904, nu mai ram& eserd decal 1.479.640 ha. In schimb intinderea pa-mântului caltivat a crescut in acest timp dela 2.197.000 ha., cal era in anul 1862 la 5.268.900 ha,in 1904. C. I. Blicoianu. Studii economice, pag. 126 205.

invoiti.

4i

www.dacoromanica.ro

20

La fiecare mosie, sau grup de mosii, era o admiRistratie locala. Eacuprindea vre-o 750 1000 ha. Conducatorul acestei administratii eralogofatul ajutat de unul sau doi ispravnicei si mai multi pandari. Lo-gofatul stia sä scrie, sà mdsoare si cunostea treburile mosiei. El exe-cuta planul general alsemanaturilor si mun-cilor oranduit la centru,dar avea libertatea inceeace priveste aplica-rea lui, adica adap-tarea aplicarei la situa-tia campului si a vremei.Ispravnicelul era agen-tul de executie. El vesteaoamenii care trebuiau säiasa la muncd. Vestirease facea Duminica sisarbatoarea. Pandarii setocmeau deobicei pe tim-pul muncei. Ei pdzeau holdele, aveau in grije caratul dijmei Si insoteaucarutele care transportau bucatele la gara..

Administratorul era platit cu 100 200 lei pe lund 1) si toata in-tretinerea ; mai putea sa creasca pasari i sa tind unul sau doi porci.Avea, dupd Invoialà, tantieme sau primea un dar cand anul era bun.Logofetii erau plätii cu 50-60 lei pe luna ; iar ispravniceii 35-40 lei,bineinteles i intretinerea. Logofatul putea creste pasdri i un pore. Eltrebuia sa aibd si cal.

Pentru controlul executarii planului agricol si al muncilor, admi-

nistratorul general sau stapanul trebuia, la fiecare doud-trei zile, sa ins-pecteze mosiile, iar pentru coordonarea luerarilor, logofetii se adunaula centru in fiecare Duminica i sarbatoare, spre a raporta asupra mun-cilor acute si a primi orcline noi.

Disdedimineatd, pe caii lor buestrasi, infipti drept in sai cazacesti,cu biciul i lantul de masurat la oblonc, soseau logofetii mosiilor

fiecare de cate un ispravnicel. Curtea se umplea de cai. Pupa cedescdlecau si legau caii de uluci ei se duceau la cancelarie. Acolo se

Logofát.Foto Hariton

i. Toate prel tulle stint in lei aur.

-1 ...

*61'

- -c-i .

I; -'/1 - a 1'5 e..-:- .., . 7.

.,1

-4-_ g-..-- i."..- ...." _

..:1_ .

4*

inso-

titi

www.dacoromanica.ro

30

tinea sfatul cu stapanul mosiilor sau cu administratorul general pentruranduiala muncilor care trebuiau facute in sdptamana urmatoare. Dupaluarea hotäririlor logofetii porneau inapoi la mosiile lor, iar ispravni-ceii se raspandeau prin sate pentrn a vesti oamenii la muncd. Ei cu-treerau calari ulitele satului strigand cat ii luau gura : maine se in-cepe munca, (secerd, prasila, cubes, etc.) pe mosia cutare, linia cu-tare. Toti Invoitii sa iasa la lucru". A doua zi dimineata erau toti lacamp. Cei care lipseau erau cdutati i adusi. Dar acestia erau foarte

eaci deobicei contractele se implineau cu destula reguld.Administratorii se alegeau dintre logofeti, iar logofetii dintre is-

pravnicei. Administratiile tnosiilor marl erau pepiniere de personal ca-lificat i instruit pentru.scopul agricol de atunci : cultura extensivdrationald a cerealelor. Proprietarii i arendasii aveau o culturä agricolacare si-o fdceau singuri, din practica. Bi aveau simtul pamântului, stiaucând 0 cum trebue lucreze. Unii din ei citisera carp de agronomie.Indeosebi proprietarii cunosteau literatura agricola franceza. Unii a-veau chiar cunostinte temeinice de agronomie. Voi aminti pe un vecinde mosie, care mi-a calduzit primii pasi in plugarie : Procopie Gassotti.Urn caldtorit, citit, era un agricultor desdvarsit. A fost un pionier. Luise datoreste introducerea metodelor tehnice moderne in agricultura dinregiune. Era o autoritate. Vrea chiar sa scrie o carte de agricultura.Unul din vecinii sdi, un tanar licentiat in drept, care, in loc de a cdutaslujbe sau a fi avocat marunt de provincie, alesese rnai bine meseriade mare arendas, ii spunea odata : Nene Procopie, dacà scrii cartea,sa pui ca motto : ara bine, iese prost, ara prost, iese bine". Aceastäpärere sceptica era o intrepretare gresita a unei observatii reale : ne-siguranta recoltei determinata de nestatornicia climei noastre. Prin rds-punsul sdu batranul plugar a restabilit adevärul : Sine lucreazd bine,face, chiar in anul prost, mai mult de cat cel care a muncit rdu".

putini,

sä-1

www.dacoromanica.ro

CAP. V.

ORGANIZATIA TEHNICA A CULTURII MARI.

Care era organizatia tehnicA a culturii mafi ? Pe ce se rezema ea ?In lucrarea mea asupra problemei agrare din anul 1909 am arätat cainstrumentul tehnic al marei culturi la noi era : munca si vitele td-ranului.

Inventaru I.

La suprafata de aproape 3.000 ha. arabile, pe care o cultivam, nuaveam decat Ioo de boi si pe cafi ii intrebuintam numai la ogor. Plu-gurile mari, Eckert", cu o brazda si cu grindeiul incovoiat, trase decate 6 boi, faceau un ogor tot asa de bun ea si cel pe care il face azitractorul. Dar si pentru ogor numärul plugurior boeresti era prea mic,eAci abia puteam sa intorc parloagele i s'a fac ceva ogor pentru po-numb, pe cand numai cu grau si paioase semAnam 2.000 pogoane. Deaceea restul araturii il faceam cu plugurile taränesti. Astäzi, la 500 ha.de araturd, cat mi-a mai ramas dupd expropriere, am 4 tractoare si 40de boi. Acvm eu dau invoitilor locurile de poruinb ogorite, boronate

sem L:nate.Cand au iesit masinile de semänat, boii, pe langg ogor, au fost in-

trebuintati si la serOnat. In 1896, cand am inceput plugaria, acestemasini nu erau raspandite. Plugarii Mari, ca si cei mici, semanau cumâna.

In regiunea de rasarit : Ialomita, Braila, Dobrogea, unde populatiaera mai rara, inventarul boeresc era mai mare, el ajungea la 40-50%.Erau chiar proprietari care lucrau in regie cu vitele bor. In regiuneadin apus dimpotriva muncile se faceau aproape numai cu vitele invoi-

ai

www.dacoromanica.ro

32

tilor. Proprietarii i arendasii aveau insa toti inventarul mecanic : ma-sini de treer, semanatori, boroane, trior, etc.

La fiecare mosie mare, pe langa inventarul mecanic amintit, semai gasea i cate unul sau cloud pluguri de maracini. Acestea erau plu-guri mari, solide, prevazute pe langa fier cu o daltd pentru taierea rä-däcinilor de maracini. Ele erau trase de 10-12 boi, care seschimbaula jumdtatea zilei. Lesile de maracini (prunus spinosa) erau o neno-rocire cu deosebire in regiunile de stepä cu paduri. Campuri intregi ra-mâneau nearate din pricina lor. Trei generatii de mari agricultori s'auluptat ca sa sthrpeasca maracinii i n'au isbutit decht in parte. Astäzi,pe mosiile care le-au mai rämas, nu mai sunt, dar s'au intins pe par-tile expropriate. Un mare proprietar din Ialomita, care face o agricul-tura model si pentru care e des vizitat de specialisti si de agricultori,are obiceiul, dupa terminarea vizitei mosiei, sa-si clued musafirii inpartea mosiei expro.priata i sa le arate : reforma agrara". Loturileimproprietaritilor sunt atat de pline de lesi de radracini incat abia peici, colo, plugul poate sa sgarie pamantul pentru semänat. Contrastule si mai isbitor cand vezi reforma agrard" dupa ce ai colindat patrumii de pogoane de mosie pe care nu se vede nici o buruiand.

Pe tanga cele 16 pluguri a cate 6 boi, 25 semanatori si tot atateaboroane, mai aveam trei garnituri de treerat, o masina de bätut po-rumb, cateva care si cdrute, un atelier condus de un mecanic si de unfierar care stia sa potcoveasca boii i caii.

Postalionul.

La inventarul viu al mosiilor se mai adaoga numerosii cai de trä-surd necesard controlului administrativ i mersului dupa treburi si cum-paraturi la oras. Tot aci trebue sä amintesc i postalionul : pläcereapatima mosierior tineri. Pe atunci fiecare dintre ei se intreceacel mai frumos postalion, cu caii cei mai iuti, de acelas par, cu hanm-rile cele mai scumpe i surugiul cel mai ager.

La postalion caii se inhamau cate patru, doi la roata i alti doiinainte. Se manau de pe caprä sau deacdlare pe calul stang rotas, nu-mit pentru aceasta sduasul. Cand aveau sà clued o trasura grea, butcdsau rädvan, caii se inhamau cate cinci : doi la roata i trei inainte. Diiiacestia, doi trägeau in prelungirea celor dela math, iar al treilea inpratie", adica alaturi de inaintasi, tragand de un crucioi begat de

sà aibaji

www.dacoromanica.ro

Sosirea Downitorului Carol I la Cotroceni Preziosi 20 Iu lie 1866. Foto Ste lian.

Postalionul D-lui Mitica Hariton,

ii,e4i:. .t

-r

- .3 --.VAAL

1 ow*1

d,,-

V.

VP

121.\

t.\.91

13. 5 -

-ar9a,ccr-

Aof. -" .

:et

r

n rt ;f952,131;-,Vel-4.:

J.,

v3

r-

."4 *IMItie

19 '

1

..,.'' . .

ft."'-', :-.1..7.7z-"4-s,-3142k-'1.-a,y.9,*

4-4- . ' 4.91...' :, . .=:' 9 ' ;.- 4..90"' Mr.; ...... A%111,9, ..,..,,_ .

* . NiZA.I s'''

. A a "A

Salciile-Prahova.

www.dacoromanica.ro

33

trasura cti o funie lunga cafe trecea pe lâng5. rotasi. Acest fel de inha-mare se intrebuirga i pentru chervane" -- care grele, cu care setransportau marfuri sau bucate si se incarcau la 2.000-3.000 de kgr.and drumul era lung si greu caii se inhamau ate sase, doi larand. Postalionul cu ase cai era mai frumos. Atunci surugiul mhnadeacalare.

Caii erau too de aceeasi mdrime, nurnai prastarii" puteau fi maimici. Hamurile erau intregi, cu vandri" pentru rotasi i numai juma-tdti pentru cei din prastie". Ele erau batute cu nituri de alamdimpodobite cu ciucuri de piele care athrnau pe làturi i jucau in timpulmersului.

Cali erau gatiti cu panglici, in frunte li se punea un mot, iar laght clopotei. Clopoteii se puneau la rotasi, inaintasilor li se athrnau clo-pote mari, ca la boi, cu o limbd sau douà. Clopotei la toti caii se pu-neau nurnai la sanie.

Clopotele erau rnândria boerului. Cele mari se auzeau de departe.Ele ii anuntau sosirea si mai vesteau si cdrutele sa se abata din drumpentru a face loc postalionului.

Surugii erau irnbracati frumos, ei purtau un costum de postavrosu. Minteanul inchis cu bumbi de alamd i itarii strhnsi pe picior erauimpodobiti cu sireturi i gaitane, cdmasa avea mhneci largi, iar la pa-lark purtau panglici lungi, care le fluturau in vhnt. 1 le dädeau cu-conitele. Cu ele gateau i caii impletindu-le coamele.

Surugiii erau dibaci la manat. Cu o mâna tineau sdravan häturile,iar cu cealaltd, cu dreapta, biciul. Biciul era fäcut din piele impletitäcu sfoard ceruità. Sfhrcul era de borangic impletit strhns, ins5 cu vhrfulresfirat ca un mic ciucure. Era atht de lung Meat sà poata ajunge caiidinainte. In timpul mersului 11 invhrteau deasupra cailor i trosneaumereu din el pentru a-i iuti.

A trosni din bici era o arta. Surugiii mesteri trosneau de &Ara oritrosneau in fata si in spate. Mestesugul nu era numai sa tros-

neascà tare si repede, dar sa nu loveasca pe cei din träsurd sau sa nuinfasoare sfarcul biciului pe roata de dinapoi.

Postalionul era atunci ceeace e azi automobilul : un mijloc de acalatori i un sport. Pe drumurile rele i lungi nu puteai merge numaicu doi cai. Trasurile erau grele i trebuiau mai multi ca sa le clued,iar phrtia batutd a drumului era stramta i pe alaturi numai gloduri.Patru cai la rand nu mergeau bine ei trebuiau pusi inaintasi.

C. GarofliclAgricultura veche. 3

insir,

www.dacoromanica.ro

14

and boerui pleca ia dmin, strugiul, cu call inhamati, astepta fagrajd. Cand venea porunca sa traga la scare el sarea pe capra, apucahaturile i cu un fluerat sau un plescait din limb-a pornea call i f

cu mdestrie, un ocol prin curte, oprea trasura drept In fata casei.Dupà ce slugile incarcau calabalacul, boerul se urca in trãsurd. Mairamaneti sanatosi", ii lua el ramas bun dela toti ai curtei veniti sä-1petreaca la plecare. Sà umblati sanatos", Ii raspundeau acestia. Mariabdete", poruncea atunci stapanul i surugiul, dupa ce-si facea cruce, cuun Hiii, gata" i cu pocnete din bici de rasuna curtea, pornea pos-talionul in trap intins.

Cat tinea drumul prin sat se auzeau numai chiote i plesnete debici. Oamenii esiau la portite sh vadä alaiul, iar copii se intreceau laalergat sà prinda trasura. Postalionul mergea intr'un nor de praf princare abia se zareau capetele cailor. Un sgomot amestecat din care sedesprindea sunetul clopotelor, ropotul cailor, huruitul rotilor, ldtratulcainilor, strigatele i plesniturile de bici ale surugiului, insotea mersulpostalionului.

Pe tot drumul surugiul Ii indemna caii cu vorba. Mergea repede.Facea posta in dond ceasuri. Cand drumul era greu i rotile trasureise infundau in noroi, ca sa-si iuteasca caii el mai ridica i cateva crucisau biserici. Asa cerea tehnica manatului si se pare ca avea efect, cacidupa cum ne povesteste Ion Chica, pomenirea celor sfinte era inga-duita, in asernenea imprejurari, chiar de fete bisericesti. La auzul bles-temelor, caii speriati capatau iarasi vlaga i opintindu-se din rasputeriscoteau butca din fagas. Ce trebue sa fi fost vocabularul suruginlui ne-ospune vorba care a ramas : injurdturd surugiasca.

Postalionul era un sport. Alegerea cailor, imperecherea lor, inha-matul, manatul si tot dichisul erau deprinderi prin care destoiniciafiecaruia se putea arata. Era si un semn de distinctie. Numai mosieriiaveau postalion. Negustorii uniblau cu caii inharnati ate trei sanpatru la rand.

0 i 1 e.

Ca vite de renta exploatarea poseda 10-15 vaci al caror lapte eraconsumat in mosie si a caror prasild servea la improspatarea boilorde munca. Vacile erau din rasa surd de stepa. Hrana boilor i vacilorera primavara i vara pasunea i miristea, iarna cocenii de porumb. In

ieal-id,

www.dacoromanica.ro

15

timpul muncii boil primeau ciate 3 kgr. de ovaz, lar vacile cu laptetarate sau boabe. 0 turma de 2.000 oi complecta inventarul viu. Lanasi mieii se vindeau, deasemenea si laptele, pand la i Julie, sub formd

Turnia de oi. Foto ,Ing. Al. Garoflid.

de cas, la o stand din apropiere. Branza fabricata dela I Iu lie panatoamna era pastrata pentru consumatia rnosiilor. Deasemenea i oilebatrane. 0 oaie &idea10-12 kgr. branza pean si cloud kgr. land inmijlociu. Branza se vin-dea cu 1,20 lei, iar lanacu 1,50.

Hrana oilor era pa-sunea : prirnavara peparloaga, vara pe rniriste

toamna in porumbistiSi varzdrii. larna li se dapaie de gran i coceni deporumb, iar dela ii Ianua-rie paie de fasole, de ma-zare i grail* : 0 ba(uita de sutd, adica 0,300 kgr. de cap. Turma de oi era

Mulsul oilor la MArcule§ti.Foto Danabassi

www.dacoromanica.ro

36

toatä numai de tigai. In anul 1910, dupa indemnui Ministerului de Agri-culturd, am inceput introducerea oaei pol-spance, cu oi aduse din cres-catoria fratilor D. si N. Seceleanu, mari agricultori din jud. Ialornita.Mai thrziu am introdus sange merinos, prin oi i berbeci merinosi adusidin regiunea de vest a Transilvaniei. Crescute in aceleasi conditiuni ca

turma intreaga, oile merinos au pierit in trei, patru ani. Ploile ma-runte i reci de toamnä, vlogul mocanesc", cum se chiamd, le faceaumult rdu. Corcii lor insa au prosperat, dar nu tot asa de bine cagaile. Din aceasta cauza si din constatarea Ca igàile dddeau lapte maimult, in anul 1924, am inceput o selectie a tigailor, indeosebi a celorbucalai".

Oi le se administrau ca sivigherea ciobanilor. Un baci,laptaritului, era insarcinat cuturmei i päsunatul. Un cioban puteapentru muls ioo. Turma era impartita in

acum. Un scutar avea grija tarlei i pri-care de obicei se tocmea pentru timpulfabricarea branzei. Ciobanii aveau paza

ingriji pand la 200 de oi, iarcarduri care pasteau deosebit :

manzärile, adica oilecu lapte, sterpele,adica oile fara rniei ;berbecii i mieii opritide prasila. 0 rotatieperfecta nu se faceapentru pasunat. Cio-banii mutau foartedes oile pe pasune,chibzuid astfel ca ace-las loc sa fie pasunatla intervale. La pasunese dadeau mai intaimieii de prasila. Gos-

Tumid de berbeci la Botar

veneau oile mulgaritare era de 500 de oi.

pe

Foto Ing. Al. Garoflid podariile ingrijite ave-au chiar islaz deosebitpentru ei. Dupa miei

urma sterpele. Unitatea minima de exploa-

ti-

CiobaniE

si

www.dacoromanica.ro

37

Scutarul si ciobanii erau platiti mai bine ca argatii si aveau oi inscuteald, adica erau intretinute pe mosie. Dela oile lor ciobanii aveaudreptul sä ia jumatate din lana produsa, toti mieii si trei kilograme debranza de fiecare oaie. Restul productiei se oprea drept plata pentruiernat si pasunat.

Tovardsia cu ciobanii avea foloase. Avand si oile lor amestecate inchrdurile boeresti, ei aveau grije de turme si isi dadeau multa osteneald,indeosebi pentru pascut. Ciobanii umblau cu oile, fara preget, din-tr'un lan intr'altul in cautarealocurilor mai ierboase. Nici n'a-pucai bine sa-i vezi intr'un loc,când deod ata ii vedeai in altäparte ; iar chteodata treceau,cu voie sau fara voie si pe lavecini. Nu lasau nici un fir deverdeata nepascut. Apucaturaasta bunk devenea uneori 0pacoste, caci, ii indemna saumble si prin locuri unde nutrebuia : pe marginea sema-naturilor, prin plantatii, paduresi chiar prin pare. Nu res-pectau nimic, mai ales in aniide seceta. Atunci intrau, pefuri5, noaptea si in bucate.

Aleea de plopi pe care amplantat-o la Smeeni mi-a datmulta truda. Ani dearandul a trebuit sä inlocuiesc arborii, cdrora oile, intrecerea lor iarna, le rodeau coaja fragedd si din aceastä pricind se uscau.Drumul lor nu erau pe acolo, dar ciobanilor le placea mai bine sa iaacest drum, care le scurta calea, decat sa mearga pe drumul care lise hotarise. Numai dupa ce am inchis aleea cu shrink am putut sa is-butesc plantarea ei.

Ciobanii isi petrec viata mai mult afara. Ei dorm pe apucate, demulte ori rezernati in bath', desi au bordeiul lor. Sunt invätati sa tra-iasca in aer liber, in bataia vantului. Unui cioban de al meu, ii veneatotdeauna ameteala cand trebuia sa intre in cancelarie, pentru soco-teala. Unii din ei sunt insurati, au casa in sat, dar nu dau pe la ea

Cioban la drum.Foto S, Comarzan.

www.dacoromanica.ro

38

cu lunile. Traiesc singuri cu turmele. Grija lor mare e pascutul oilorpaza de lupi.

Porneala oilor.

Oi le pasc mai bine noaptea. E racoare i mustele nu le mai su-Seara, dupd muls, child soarele a asfintit, oile pleaca in por-

neald" la pascut. Un cioban o ia inainte si le cheamd : bar, bar, bar.Un batal sau o oaie batrana purtand la gat un clopot talanca", sescoald si se ia dupa el. Rand pe rand, ca un val miscator, care se in-tinde incet dela un capat la cellalt al turmei, toate oile se scoaldapoi pornesc intr'un sir lung urmand chemarea ciobanului i sunetultalancei. Si copii stiu cand pornesc oile seara. Auzi olele", spuneatotdeauna o nepotica cand, pe inserate, in tacerea noptii care incepea,se auzeau, departe, sunetele talancei.

Pascutul oilor se face toamna tarziu pand dä zapada. Oile umblaprin porumbisti unde gasesc, pe langa ierburi uscate, foi de porumb,graunte scuturate la cules. Grija la pascut e mai mare atunci din pri-

cina viforului. Cand cri-vatul porneste sa batasi mai ales child Si vis-coleste, vai de turmeleprinse departe de conac.Oile nu pot merge im-potriva vantului. Elesunt duse de \rant pestecamp si ciobanii nu lepot opri decat la ada-postul unui sat sau intr' ovale. Ei trebue sa as-tepte acolo cu turmapand sta vantul i multeoi le pier pand sä se

intoarca acasä. Crescatorii man, pentru apara turmele de crivdt,au plantat perdele de salcam acolo unde au saivanele de oi. La ada-postul perdelei oile pot sta afard. Tot acolo, la adapost, pe storisteade paie i coceni, li se distribue i mancarea.

Foto S. Comarzan.

Saivan de oi.

para.

si

a-si

www.dacoromanica.ro

CAP. VI.

ECARETELE.

Mosiile de camp nu prea erau inzestrate cu ecarete ; indeosebi mo-siile arendate duceau, in aceastd privinta, multe lipsuri. Mosiile Sta-tului 0 ale Eforiei Spitalelor nu aveau mai de loc. Arendasii trebuiausd-si construiasca, cu cheltuiala lor, ecaretele de care aveau nevoie. Lefaceau, bineinteles, foarte simple si economice. Am vazut la Slobozia,o mosie a Statului de 24.000 de pogoane, grajdul facut de arendas :era de nuele, lipit cu pamant si acoperit cu paie. Dar tinea in el ea-tiva armasari, adusi din Rusia, de pe Don, de toata frumusetea.

Mosiile din regiune aveau ecarete simple : o casa de locuit, cupatru sau cinci odai pentru stapan, deobicei de zid. 0 casa mai micapentru personalul mosiei, o magazie de lemn invelita cu tabla, in careinsa nu incdpea decat o parte a recoltei, un sopron pentru mashai, caresi unelte, un atelier, porumbare de scanduri cu furcile (stalpii) ingro-pate in pamant, grajduri pentru vite 0 cai, fdcute din nuele lipite cupamant, sacle pentru oi acoperite cu stuf 0 bordee pentru pastrat ali-mente. Argatii si vizitii dormeau in grajd, unde aveau la capete odai,iar ciobanii in bordeiul lor.

Acoperisul clddirilor se fAcea inainte din sindrild, din stuf sau paie,mai in urma, invelisul de tabla s'a raspandit peste tot, chiar in satelemodel din Ialomita, pe marginea Dündrei unde stuful putrezeste in pi-cioare. Invelisul de tigla era foarte rar. Cerea lemnArie mai multa iarrnesterii priceputi sa o aseze nu se gaseau.

Campenii invinuesc tigla ca nu acopera bine. Pe vreme de vantlasd sà treaca zapada. E drept. Dar aceasta se intampla din pricindCa acoperisul nu e fdcut cum trebue. Pentru ca sa tind rdcoare, sd o-

www.dacoromanica.ro

40

preasca praful i zapada, tig1a trebue pusa pe astereala care s'a Ufli-

plut, intre 1anti, cu parnant umed, framantat cu pleava san paie tocate.Dacd mosierii aveau magazii neincapatoare, tdranii n'aveau mai

de loc. Ei tineau bucatele in gropi sapate in pamant. Gropile de bu-cate erau stramte la gura i scobite larg in jos, spre fund. Adancimealor era de 2-2% metri. Inainte de intrebuintare ele erau bine arse cupaie. Dupd ce se umpleau li se acopereau gura cu scanduri, peste carese punea putin pamant. Cu chipul acesta nici nu se cunostea loculgroapei. Precautiunea isvorata desigur din trecutul sbuciumat al plu-garilor nostri, cdrora agentii stapanirii, sau ai armatelor straine care 1ifdceau atat de des drum pe la noi, le luau pana i hrana.

* *

Curti inzestrate cu ecarete de zid i indestuldtoare erau putine inregiune. Conacul lui Procopie Cassotti era cel mai cuprins. Avea casade locuit cu cloud randuri, un pare mic, dar frumos i toate celelalteedecuri trebuincioase mosiei.

Casa de la Smeeni. Foto 'Ing. AI. Garoflid.

Claditul conacului dela Smeeni i plantatul pädurei care il incon-joara, le-am inceput in anul 1909. Conacul 1-am asezat in mijlocul mo-

*

www.dacoromanica.ro

41

departe de sat, in camp, unde nu fusese pand atunci decat grauporumb. Pupa expropriere, cand mosia a ramas mica si a trebui sa

o lucrez in regie, aceasta asezare a conacului, mi-a prins bine. Pe mosiaTinteasca am un conac vechi, destul, de bun pe care 1-am mai imbund-

Grajd de zid.

tatit clädind un grajd de zid, o magazie de scanduri si mai multe so-proane. La Botarldu aveam un conac mare, care insa a fost ars in1916 de rusi, aliatii nostri de atunci.

Asezari vechi pe mosiile din câmpie nu cunosc, in afard de curteadela Stalpu. Casa de locuit in stilul timpului e ziditã pe un beci, facutdintr'o singurd boltà cu mare deschizdtufd. Langa curte e o bisericAfrurnoasã ridicatà de Matei Basarab care, poate, a clddit i conacul.Aceastã curte veche,care se ruina, a fost refdcutà de proprietarul deazi al mosiei. Tot el a restaurat i biserica. Pdcat numai cà arhitectula schimbat cu totul caracterul casei ridicandu-i o tura. Beciul a rdmasinsA cum era.

r:

. :

,114,615

'n%m SF ..

7.. . %:,°

fri

72I!

-;

Aiei,

* *

www.dacoromanica.ro

42

In satul Tintesti e conacul unei mosii vecine cu mine. Are o casamare cu douà randuri, cadità pela

Foto Ing. Al. Garoflid.

Biserica din Stalpu.

aproape acelas la toate.practicatà de mesteri,care o treceau urmasilorcu foarte mici schimbari.

Case le sunt mari, auziduri groase i acoperistuguiat de sindrilä. Eleau intotdeauna cloudranduri. La rândul intaie beciul, sala de intrare,sufragerie i o odaie.Beciul e boltit si launele case zidit cu multdmdestrie. Am aminit debeciul casei dela Stalpu ;cel al casei dela Trestia

Pe

inceputul secolului trecut de boerulDumitrache Chrisoscolea Buzo-ianu, ginerile lui Vodà Caragea,proprietarul mosiei i bisericasatului. Pe mosia Gheraseni afost in vremuri o curte mare, dincare n'a mai ramas cleat impre-jmuirea de zid. Satenii au cum-pdrat locul curtii. Au facut pe elcase, iar zidul, care odata im-prejmuia vechea curte boereascd,le serveste azi drept gard. Nu-1ingrijesc insd si el se naruie.

* *

In partile de =lite, unclesiguranta i deci bogatia au fostmai vechi, curtile boeresti suntmai numeroase cleat la camp.Se gdsesc acolo case care au ovechime de peste cloud sute de

Stilul lor e linistit, simpluatunci arhitectura era o arta anonimd,

Biserica din Moisica.Foto In3. Al. Caroflid.

,.

4,I I i

.,1a 7r: g ./ ,

=t" _talk

. . - .

Ho"

litqA.

. .

PALL-1.1;

F .',

.1

Lw .r

.

siad.

www.dacoromanica.ro

43

e facut din cupole sustinutc pe stalpi de piatra cioplita. Este chiarde mirare cum s'a putut face o asemenea lucrare intr'un loc asa dedepartat de oras. Prin-tr'o use mica i o scardrepede, beciul comunicacu sufrageria. Aceasta,desigur, pentru ca boeriila chef sa fie mai de-graba serviti.

La randul al doileaal casei sunt oddile delocuit, deobicei patrusau cinci, cate cloud infiecare parte a salii deintrare si una in fund.In fatd, pe toata lätimeacasei, e pridvorul (cear-dacul) : o galerie lungade 14-16 metri i lata de 6-7. Pridvorul e deschis, acoperisul fiindsustinut de arcade de lemn sau de zid. Mai tarziu cand boerii s'au maisubtiat, ei au inchis pridvorul cu geamlac. La o parte a pridvorului e

Biserica d:u Sdlcioara.Fcto log. Al. Garoflid.

Foto Ing. Al.; Garoflid.

Intrare in curtea bisericei din Glieraseni.

scara de piatra sau de stejar, care coboara la intrare. Intrarea casei,casa are numai o singurd intrare, are o usa puternica de stejar care se

..

, I,__ ,- s.,,,,!..:e

-,- - ---,t.i.- J I

-.--.

..7!, 3

, .091,4:5, v.,. , 4

'',' .2,.

I

,

. . :'"- f A '$ I, - p

r*.letiNij-j_ 1 v . ...., -,._... ob.. . -

- -117.7 ... v.

www.dacoromanica.ro

44

inchide pe dinduntru cu un lenin gros bagat in gdurile prevazute inzid deoparte si de cealalta a usei. Deasupra usei e un mic acoperis,iar pe parti ferestruici inguste.

Curti le boeresti sunt construite in pätrat, cu casa in mijloc sau peo laturd. Pe trei laturi sunt clädirile gospodariei i bucataria, care, tot-deauna, e departe de casä. 0 laturd a curtii e deschisa i dä in gra-dina, unde pe langa porni sunt si cativa copaci pentru umbra. Pe unloc mai inalt, in gradina, e foisorul.

Foto log. AL Caro( lid.

Casa.' veche la Trestia.

-ky

www.dacoromanica.ro

CAP. VII.

ORGANIZAREA MUNCII AGRICOLE.

Dupd cum am aratat numdrul vitelor de munca ale exploatatieimele nu era in proportie cu intinderea ce cultivam. Ele nu implineaudar decht un sfert, sau o treime, din trebuintele exploatdrii, iar pentrucaratul recoltei dela camp si transportul la gard, aproape nimic. Lacele mai multe din exploatarile man situatia era aceiasi, iar la cele maimici si mai rea. In regiunile cu populatie deasa toata munca campuluise facea cu vitele taranilor. Aceasta lamureste de ce mai toate cona-cele mosiilor erau in sat, adeseori la cativa kilometri de mosie. Dis-tanta nu insemna atunci nici o piedicà pentru cultivatorii mari de-oarece ei nu faceau transportul cu inventarul bor. Pentru acest motivinfiintarea de sosele nu-i interesa, dimpotriva chiar, nu le doreau preamult. Agricultura extensivä de atunci nu avea nevoie de drum dechtvara, cand orice drum era bun, iar restul anului, postalionul cupatru cai rasbea pe orice vreme. Pe de altd parte soseaua fiind dru-mill drept intre doua localitäti, de multe ori, traseul" ei tdia tarlalelemosiei in piezis, ceeace nemultumea pe mosieri, cdci le strica planul se-manaturilor, le ingreuia mdsuratoarea si munca. De aceea pentru unii dinei infiintarea unei sosele putea fi chiar o amenintare. Unui vecin, carela o alegere nu pärea sa calce drept, prefectul ii trimise vorba : dacãnu se da pe brazda ii face sosea".

Organizarea muncii agricole se facea dar prin invoieli en ta-ranii. Munca prin invoialä era aproape generald in toata tara, cu ex-ceptia regiunei de rdsdrit si a Moldovei, unde cultura in regie era mairdspandita. In aceste parti inventarul agricol al mosiiilor era mai maresi multi cultivau cu mijloace proprii. Explicatia invoielii cu taranii pen-

www.dacoromanica.ro

46

tru cultura mosiilor se gaseste in faptul ca dranii avean prea putinpamant ca sà se intretie, ei i vitele lor, i destul ca O. fie obligati s5,tie vite, plug si car. Arendasul sau proprietarul avea pdmânt, dar preaputin inventar. De aci intelegerea lucrärii in comun, fie dijrna in na-turd, fie parte dijmã in naturd si parte in dijmd la tarla sau inmunc6. '). In toate cazurile plata tdranului se fdcea numai prinmant : pAmant pentru vite, pämant pentru hrand. Plata in bani sefácea prea putin : un imprumut pentru cumpdra o vita, a terminao casä, a márita o fatà, etc. Dealtminteri, in toata aceastä regiune, oa-meni care s'a lucreze cu ziva pe bani ntt se gdseau.

Acest sistem de organizare a muncii agricole face a cu putinta cul-tura pe mafi suprafete si la mari distante. E fenomenul cel mai in-semnat al relatiilor dintre tdrani i stapânii de pdmant. In scrierile meleam numit cultura latifundiard, agricultura pe distante man. Aceastäculturd se putea infaptui pentru Ca executia ei se f5.cea in cea maimare parte cu inventarul tdranilor i toata pierderea, care rezulta inmod necesar din executarea muncii la mari depârtki, cddea in sarcinabor.

Din cele spuse mai sus se vede care a fost pricina acestei alcdtuirineeconomice a muncii agricole. Vina o poartä politica agrard a Sta-tului, care in tot cursul timpului de cAnd a inceput s'a.' fie aplicatäpand in zilele noastre nu a avut in vedere, ca prin improprietärire, säfacd tdrani , plugari adevarati.

I. Dijma in natura se numete atunci cand m4eru1 dt parnantul, iar taranul pmie muncasi uneori o parte sau chiar toata samanta, produsul impartindu-se intre ei, intr'o proporlie varia-bila i stabilitä prin

Dijma la tarn, se chiama atunci cand pentru parnantul luat de la mclier, invoitul lucreazao suprafata mai mica, egald sau mai mare, dupa invoialk facand toate muncile cerute de recolta.

La dijma se adaogau resfeturi care o ingreuiau mult. Prin resfet se intelege munca facutapeste dijrna : chirii la gara, zile de lucru in curte, pogoane de secera, pogoane en toate muncile degrau sau porumb.

invoialä.

a-si

si

www.dacoromanica.ro

CAP. VIII.

INVOIALA AGRICOLA.

Cum se Men invoiala pentru pimänt ?

Inainte de a se desprimavdra taranii, care° vreau sd se invoiased,veneau in cete pe sate la curte unde era administratia centrald. Vorbaincepea intai cu un schimb de pdreri asupra stärii timpului, perspec-tivei recoltei si a altor treburi plugaresti i numai dupa ce sfarseau cusubiecte agricole generale se intra in miezul chestiei : care va fi in-voiala pentru anul viitor.

Deobicei invoiala s e Ikea pe 2-3 ani i chiar pe cinci, cat eraSi contractul de arena. Dar oric e arendas nou tinea sa mai rupd cevadela tarani, adica sa ia pentru aceias suprafata de pdmant cateva zilede munca mai mult peste invoiala treenta ; cdci si el, silit de concu-rentd, ridicase arenda proprietarului. De aci tocmeald. Discutia era gd-lagioasä, fiecare vorbea, dar incheerea se fdcea. Dupd ce invoiala setermina, oamenii porneau sä bea, in socoteala boerului, alddmasul"la earciumd i numai dupd ce alddmasul era bdut, invoiala era perfectd.

Obiceiul ea satul sä vie sä discute invoiala si sä bea alddmasul aprins mai tarziu. Mi-aduc aminte, din copildrie, cà tatal meu fdcea in-voiala cu tdranii unui sat mare, foarte intins , cu peste 500 de familiicare lucrau pe mosie, intelegandu-se numai cu trei dintre ei, unul dinpartea din crivat a satului, altul din austru si al treilea din mijloc.Ceeace hotdrà acesti trei oameni se irnplinea intocmai de tot satul. Erape atunci multd cinste i incredere.

La cat se ridica invoiala, adicd dijma ?Cand am inceput plugaria in 1896, invoiala pe moii1e ce condu-

ceam era una i una pentru cerealele mdrunte de primavard, adied

www.dacoromanica.ro

4 8

jumdtate invoitul i jurndtate stdpamil pdmAntului, iar pentru porumb,din cinci douä, adicd invoitul lua Go% din recoltd, iar proprietarul40%. Din coceni tdranul lua douä treimi si boerul o treime. Sdrnanla,ogorul, treerul i cdratul la gard nu intrau in invoiald. Aceaste muncise plateau deosebit i mosierul punea parte a lui de sdrnantd. Pe lângdaceste indatoriri de dijmd, invoitii mai fdeeau, de nume, in folosulmosiei un pogon de porumb cu tot lucrul dela semdnat 'Ana la pusulin porumbar, duceau la garä cloud chile de bucate si mai dddeau doipui de gdind. In 1916, adied dupd 20 de ani, invoiala era una i una,atat pentru mdrunte, cat i pentru porumb plus cele cloud chile la gard,dar färd pogonul de porumb i lard puii de gdind. Muncile acute pestedijmd se chemau resfet.

Aceasta era o invoiald usoard si se obicinuia in regiunile cu po-pulatie mijlocie. In regiunile en populatie Jura., Bräila, Ialomia, sudul-Buzdului, invoiala era si mai usoard ; in schimb insd in partile cu po-pulatie deasd invoiala era mai grea. Cele mai grele invoieli le-am gdsitin Oltenia, atunci can& dupd miscarea din 1907, am fost trimis ca ins-pector agricol sä aplic legea noud a tocmelelor agricole in judetul Dolj.Am gdsit acolo, intre altele, plata pentru ierbdrit, fdrd ca vitele in-voitilor sa aibd islaz. Aveau doar voie sa päsuneze pe

Deobicei, in regiunea mea, dijma se lua in naturd la porunlb, iarpentru semändturile mdrunte dijma se acea la tarla, adied pentru unpogon de pdmant primit pentru el, invoitul era dator sä facd muncaunui pogon in tarlaua boereasca : semene cu samanta proprietarului,

secere i sd-1 aducd la masind. Ogorul, treerul i o parte a cdratului lagala se plateau in bath si se faceau pe seama datoriei pentru ierbdrit.

Cultura in dijma era rdspanditd mai mult in Muntenia. In Mol-dova taranii luau pdmant in bath, iar pentru plata lui fdceau munciin mosie dupd o anumitd. intelegere.

Islazurile moiei, sau dacd nu erau islazuri permanente pdmantulde culturd, care se ldsa pentru pdsunat, se socotea trei sferturi de po-gon pentru o vita mare in islaz permanent de luncd i un pogon inparloagd. Oile se socoteau cinci pentru o vita mare. Tdranii plateaupogoneste cu pretul de arendd al mosiei mdrit eu 15-20%. Eiministrau singuri islazul, punand paznicii lor i hotdrind felul cum sd sefacd rotatia ipdsundrei. Vitele se dddeau la iarbd dupd Sfa.ntul Gheorghe ve-chi, adicd 7 Maiu de azi. Aceasta pentru ca iarba sä creased si pdmantul sàse intdreascd. A bdga vitele mai din vrerne insemna ea islazul sd se strice.

s5.-1

miriati.

isi ad-

www.dacoromanica.ro

CAP. IX.

IMPARTEALA PAMANTULUI.

Invoiala facuta, incepea partea cea mai grea, impärteala Oman-tului. Invoitii vreau cat mai mult pamant. Administratia trebuia sãcantareasca bine puterea de munca a fiecartria, pentru a-i da atat loccat putea el si familia lu i sd-1 rnunceascd bine. Impacarea se facea a-nevoie i erau multi tärani lacomi de pamânt, care nu se multumeau cuce li se dädea si se mai incurcau i pe la alte moii, luand pamantin dijma. Acestia nu aveau nici o socoteala, caci intinderea mare depamant peste puterile lor Ii facea sà lucreze prost, de mantuiald. A-veau din aceasta cauza productie slaba i erau rdu vazuti de adminis-tratia mosiei , caci nu-si puteau indeplin i la timp indatoririle luate.

Invoiala i imparteala pamantului isprävita., se depunea contractulla primarie i fiecare invoit tragea cu degetul in dreptul numelui sau.Multi mosieri nu faceau contract. Increderea era deplind intre eitdrani. Vorba spusa. era sfântä. Contractele erau mai mult o forma.Scoaterea la munca prin mijloace administrative a celor indaratnici erafoarte indoelnica. Cea mai bund i sigura sanctiune pentru executareainvoielii era teama de a nu mai fi primiti in mosie. Acolo unde td-ranii erau multumiti, aceasta teama scutea de orice contract, precumsi de indemnarea administrativä pe care o ingaduia legea tocmelilor a-gricole. Executarea ramasitelor de munca se facea iarasi fära ajutoruladrninistratiei. Cand din calla, de boald, sau alte pricini temeinice, in-voitul nu putea implini toate obligatiile lui de muncd, multi mosieri,acei care îi intelegeau interesul, mai iertau din datorie.

Locurile distribuite pe hartie trebuiau impartite pe pdmant. Pentruaceasta mosia era divizatä in linii, sau tarlale. Fiecare lithe avea o

GarollidAgricultura veche.

lã-

C.

si

www.dacoromanica.ro

50

.time de 400-600 de tnetri, iar lungimea ei era calculata astfel ca sh-prafata tarlalei sä fie de 50-100 de pogoane. Latimea optima a li-niilor era insd de 216 stanjeni, aceasta pentru usurinta masuratoarei,caci cu aceastä latime pentru a obtine suprafata unui pogon, adica1296 stanjeni patrati, trebuia la capat sä masori exact sase stanjeni.Tarlalele erau, pe cat cu putintä, dreptunghiulare, pentru aceasta masu-rarea lor se incepea pe latura cea mai dreapta a mosiei si se urma asapana la cealaltä margine. Cum hotarele mosiilor nu erau nici odataparalele, la marginea unde se isprävea mdsuratoarea, tarlalele ni maiaveau forme regulate. Se lasa atunci, pe aceastd margine, linii maimici, cu forme variate, ele se numeau clinuri. Linfile erau despartiteprin drumuri. Aceste drumuri au rdmas si astazi. Improprietdririledela 1864 si pand la 1921 s'au fdcut pe vechile linii de exploatare alemosiilor, desi ele nu corespundeau culturii care trebuia facutd pe oproprietate mica.

Pentru impdrteala locurilor administratia fiecdrui sector tancuia"liniile hotarite sä fie date invoitilor, adica le impartea in loturi de cloudpogoane facand mici musuroaie la capete. Operatia tancuirii" se faceadin vreme, cu cateva zile inainte, pentru ca impärteala pamantului sanu sufere intarziere.

Primavara, când venea timpul semdnatului, toti barbatii esiau lacamp. Pe tot intinsul sesului vedeai grupuri mari de oameni urmandlogofetii care le impärteau locurile. Fiecare invoit lua atat pamant catera trecut pe contract. De obicei se trägea la sorti care ceata sä in-ceapd. Cand erau linii de pdmant prea bun sau prea prost, impärtealalor se fdcea de frati", adica, fiecare invoit lua in aceste linii ate unpogon sau o jumdtate. Pamantul odata impartit, invoitii ki aliniaulocul. Puneau la un capät, pe musuroi, o präjind cu o cdciuld in varfsi dela capatul cellalt cu boi de funk, trageau cu plugul o brazdadreaptd ca si child ar fi fost trash' cu sfoara. Pe locul aliniat incepeanumai decat munca. Tot astfel se facea si pentru locurile pe care in-voitii trebuiau sa le lucreze pentru mosie.

Imparteala locurilor se facea de logofeti, ajutati de isprdvnicei.Le mergea faima cd ei isi scoteau simbria din varful präjinei". Po-nosul nu era intotdeauna intemeiat. Cand locul avea lesi de maracini,sau ochiuri unde bdltise apa primavara si unde semanatura pierise, saucand rdzoarele dela arat erau prea mari, logofatul mai corecta masura-toarea. Deobicei insä masuratul era drept si era greu sa fie altfel, de-

www.dacoromanica.ro

51

oarece liniile erau aceleasi de ani de zile si thranii stiau sä mdsoare.ti stiau cati stanjeni trebue dati la pogon", in fiecare linie, adicà catistânjeni latime trebuiau pentru a obtine suprafata unui pogon. Contro-lul era dar usor. Se intampla cateodata ca logoatul sd Led corec-tarea" cam mare. Tdranii ieseau atunci greu la munch., iar mai thrziuocoleau mosia uncle mdsuratoarea nu se facea cu dreptate. In regiunilecu populatie rará teama abtinerei dela lucru inlatura apucaturile rele.Dealtminteri, in cultura in dijmd, mäsuratul nu putea fi o pricind denemultumire, cad imparteala se facea din produs.

Taranii stiau sä masoare. Ei au dovedit-o la expropriere and auluat pamantul ce li se cuvenea in primire. Defalcarea" pdrtei expro-priate s'a facut, 'And sh, vie inginerii, de tarani. Suprafete mari aufost masurate de ei aproape fard gres. La o mosie, din care mi s'a ex-propriat I000 de hectare, tdranii au masurat astfel suprafata, ce tre-buia sa le-o dau, inat inginerul Cadastruhii, and a venit mai tarziu,nu a gäsit decat o greseald de io hectare.

www.dacoromanica.ro

CAP. X.

CONDUCEREA EXPLOATATIEL

Munca câmpului.

Exploatatia mosiilor prin invoieli cu taranii era organizata si in-drumatä de proprietari si arendasi. Grija cea mare a administratiei eraca mosia sa. fie imbracata", adica toate locurile cuvenite invoitilorsà fie distribuite. A doua grije era ca muncile sd fie implinite in timputil si repede. Semanatul pdioaselor de primavard trebuia terminat in7-10 zile si in tot atatea zile pusul porumbului. Trebuia observat camuncile sä nu se stinghereasca. Astfel prasila a doua a porumbului sia fasolei trebuia isprävita atunci cand se incepea secera graului. Bacagraul era pripit si se prevedea coacerea lui mai devrone, prasila tre-buia inceputd inainte de soroc. Secera trebuia sa se Led in 8io zile.Invoitii trebuiau sa secere si sa care repede bucatele lor de primavarapentru a goli miristile si a permite facerea ogorului. Treerul trebuiaterminat la 15 August sau in orice caz bucatele still-Ise de pe camp'And atunci. Semdnatul graului trebuia sfaisit la 1 Octombrie 1).

Conducerea armonioasd a executdrii muncilor intr'o mare exploa-tare era o adevarata arta, pe care numai printr'o practica indelungatao puteai invata. Logofatul trebuia sa stie pe deasupra calendarul pri-mäverei cu sarbatorile bisericesti si cele paganesti, care incurcau asade mult prasila porumbului si secera graului. El trebuia sã se descurcesi cu zilele de ploaie spre a nu rdmane cu porumbul teprdsit. ,i sedescurca. Nu mi-aduc aminte sa fi vdzut in regiunea mea vre'un lande porumb scapat in burueni", sau ldsat de mohor", cum adesea

I. Toate datele din lucrare sunt in stil vechi.

www.dacoromanica.ro

53

am vdzut in Moldova, unde porumbul nu se cultiva in dijmd. Admi-nistratia mosiei avea grija de cultura in dijma ca si de semanaturilein regie. Mai avea grijd ca i munca locurilor cultivate de invoiti pesocoteala lor sa se faca la timp, caci pe aceste locuri semanate cu ce-reale de primdvara se facea mai tarziu ogor pentru graul in regie.

Fara o randuiald desavarsità in conducerea lucrarilor mosiei,treabanu se facea bine, productia era mica si castigul scadea. Mosierii eraupatrunsi de aceastä legaturá intre munca bund, facuta la timp i chs-tigul lor. De aceea nu pregetau sà unnäreascA 'deaproape executareainuncilor.

Muncile incepeau numai decat cum se desprimävara. Pupa des-ghet pamantul e ca o piftie, nu poti merge pe camp cleat calarelocul e atat de moale incat piciorul calului infra pana la chisita. Candinflorea", adica child incepea s'5, se sbiceasca, se incepea aratul si nu-mai cleat semänatul. Primavara sä semeni in noroi" spune zicatoarea.Mai intai se semana rnazarea i orzul, pe urmd ovazul, fasolea, porum-bul i iueiul. Graill de primavara se semdna odatä cu orzul.

Ca muncile sa se execute repede i succesiunea lor sa fie armo-nioasa, trebuia ca invoitii sa se tie de treaba. Nici o zi nu se cadea sdfie pierduta. In adevar, cand se incepea o munca ei stateau toata sap-tamana la camp, donneau acolo, incepand munca disdedimineataispravind-o seara tarziu. In sat nu mai ramanea decat o baba lasapte case", cum se zicea. Numai duminicile i sarbatorile se duceaula sat. La facerea ogorului, pentru ca invoitii sä nu-si piardd vremeacu dusul la curte pentru ascutitul fiarelor, un fierar era asezat la Ca-patul locului. Munca asa facutd avea spor, cu deosebire in regiunilede camp unde satele erau stranse, iar locurile de culturd la 5 pand laio km. departare de sat i, in unele parti, claim- mai mult.

Astdzi, taranii nu mai stau saptamana la camp, au inlocuit boilcu cai si in toate serile sunt acasd. Cu acest chip de a merge la camp,ei fac zilnic un drum de 10-12 km. si mai mult, pierd timpul dernuncd i obosesc caii cu care trebue sd are.

_

si

si

www.dacoromanica.ro

CAP. XI.

PUNCTUL DE VEDERE SOCIAL.

Am spus ca starea tdranului in sistemul invoielilor agricole era re-lativ multumitoare. Arendasul, sau proprietarul, era bancherul lui. Oriceinvoit, muncitor cinstit, gäsea totdeauna banii de care avea nevoie, in-deosebi pentru vite, seminte i inventar. In afara de nevoile kr bd-nesti, taranii cereau sprijinul mosierului i pentru toate treburile pecare ei le aveau la diferitele administratii in oras. Mai gaseau po-rumb de mancare atunci cand recolta era rea. Mi-aduc aminte in 1904,cand a fost cea mai proastd recolta de porumb din cate am vazut, a-tunci cand s'a adus porumb de hrand din America si din care ne-aramas sdmanta dinte de cal", invoitii mei au venit la mine si mi-auspus : boerule sa nu vinzi porumbul, sa-1 pdstrezi pentru noi la iamb...Ti-1 vom plati cat face". Din toata recolta umplusem abia un porum-bar, din cinci cate umpleam deobicei. Desi eram i eu in lipsk ampastrat porumbul i 1-am impartit fiecdruia pentru hrand, iar anul ur-mator ei mi-au platit pretul intreg.

Dar mai era ceva care fdcea situatia invoitilor pe moii1e mari mul-tumitoare. Era alegerea pe care conducatorii exploatärii o faceau prin-tre ei. Taranii muncitori, care aveau brate, vite, plug, erau partiniti.Li se dddeau in dijma, sau invoiala, tot pamantul pe care il puteaumunci, adicà, ei gaseau in mosia boereasca implinirea intregei puteride mune& a bratelor si a inventarului kr. Mi-aduc aminte de un tarandin Sdlcioara, Me Roman, care avea o numeroasä familie i cdruia iidadeam numai pentru porumb in dijmä 16 pogoane, pe langa celelaltepentru marmitisuri de primavard, tot atat. Din aceastä cauza, precurnsi din supravegherea stricta a muncii in dijmd, productia invoitilor era

ci

www.dacoromanica.ro

55

mai mare decat a taranilor pe pamant propriu. Pana la exproprieream cultivat porumbul in dijma. Mijlocia productiei la hectar in totacest timp a fost de 1.500 kgr., an bun, an rau. Azi, improprietaritiipe mosia mea nu fac mai mult de L000 kgr. la ha., in mijlociu. Lu-creaza mai prost. Ei singuri o recunosc. Spunea odata unul, mai ingluma, mai in serios : Sa vie acum boerul sa ne vadd cum prasimne-ar da afard pe toti". Desigur nici el nu credea in putinta acesteipedepse, cad stapanul expropriat nu mai era ascultat, el nu mai aveaautoritate. 1 cu aceasta raspund intrebarii din chestionar : daca amurmdrit dupd expropriere cultura taranilor ? La ce ar fi folosit, candnu puteam indrepta nimic.

Prin alegerea invoitilor conducatorii mosiilor Ii organizau un per-sonal muncitoresc superior mijlociei. Multi dintre invoiti aveau cloudpluguri cu cite patru boi, doi cai, o rnasind de secerat simpla, un carsi o camp. Erau mici arendasi. Felul lor de viata era mai ridicat decatal improprietaritilor cu 5 ha. Aveau una san cloud vaci, 20-50 oi.Toti acestia au fost desfiintati prin improprietarire, caci intinderea depamant care li s'a dat a fost prea mica fata de puterea lor de muncasi inventarul ce aveau. De aceea cand si-au dat seama ce inseamnaimproprietarirea pentru ei, si-au amintit cu parere de rau de timpulculturei in dijma, de vremea boerilor , cum ziceau.

Aceasta selectie pe dos, adica preferinta lacare nu aveau nimic, afost greseala tuturor le-gilor agrare, inclusiv ceadela 1921, care, pe langapreferinta de mai sus,adaoga alta tot atat deneeconomica : implini-rea datoriei militare. A-ce asta este, pe langamicimea lotului, mareacauza a neisbutirei im-proprietaririi i explicalipsa unei taranimi sa-natoase la noi. Taraniivite i inventar, care se

improprietarire a celor

Munteni mergaucl la pr5.§itu1 porumbului.

harnici, cu pricepere la munca, curidicaserd ca mici arendasi, au fost in-

departati dela improprietarire dacd stapaneau, sau erau pe cale sà

La

caiN

- ._

www.dacoromanica.ro

56

mosteneascg, un pogon, sau dacä fuseserd prea In vArstà spre a luaparte in primele linii de räsboiu. Pe toate mosille statului 0 mai tarziupe toate moii1e tarei, micsorarea puterii economice a faranilor, pe careselectiunea ii ridicase deasupra gloatei, s'a implinit atunci cand s'afacut improprietarirea. Mi-aduc aminte cà am vazut la Dâlga, pe mosiaStatului, un sat de tarlasi. Thrlasii erau colonistii ridicati prin pu-terea bor. Ei se asezau pe pdmant strain numai cu intelegere verbald.Locuiau in case särdcacioase acoperite cu paie, vitele le tineau in graj-duri cu pereti facuti din valatuci i) uscati ; dar aveau cloud pluguri cuboi, care si unelte, masind de secerat, o cdrut5. cu cai, aveau vaci, oi,pasdri. Ei lucrau in dijma, sau luau in bani dela arendas, Cate 40--50de pogoane. Erau fruntasi. Pe acestia impropriefarirea i-a redus la 10pogoane, adica i-a intors la mijlocie, iar imparteala prin mosteniri ap6mantului i-a tintuit in säracia in care sunt azi mai toti täranii. Amspus aceasta in scrierile mele asupra problemei agrare, dar and amfost chemat sh* legiferez reforma agrara a trebuit sa ma supui curen-tului unanim in %ark care socotea impàrteala pamantului ca o rds-plata pentru cei care au facut räsboiul

Mai este o categorie de agricultori cdrora le pare räu de micso-rarea prea mare a mosiilor Crescaorii de oi tutuienii" din regiuneaSibiului i mocanii" din jurul Brasovului. Pdstori din tatä in fiu, eiaveau obiceiul de veacuri sa scoboare toamna la cAmpie, sä se invo-iascA la pasunat pe miriti sau in baltä i sd-si ierneze oile pe anga .ar-manele incdrcate cu sisi de paie i glugi de coceni. Cu exproprierea aupierit i pgsunatul de toamnà i rezervele de nutret pentru iernat.

Cauzelor de ordin agrar, care au contribuit la inapoierea plugärimei,se mai adaogd i nesocotirea intereselor ei agricole prin politica comer-cialä pe care statul a dus-o in ultimii doudzeci de ani. Lipsa de con-ventii comerciale cu ärile Europei Centrale, comprimarea pretului pro-duselor agricole prin taxe de export 0 preturi maximale, care aveaude scop sä iefteneascá viata pentru oräseni, explicd, pe langa celelaltecauze de ordin agrar, de ce taranimea a rdmas tot inapoiatà, desi eastäpaneste azi peste 8o% din pamântul

i. VálAtucul este o plantä de stepk joas a. cu ghimpi. Cand e uscati vantul o rostogolesteo duce la marl depärtári. De aci numele. I se mai zice i ciurlan. Deobiceiu se Intrebuinteazá

pluralul : ciurlani.

:

l

www.dacoromanica.ro

CAP. XII.

TARANII PLUGARI.

Dijnia una una nu era grea. Taranii totusi nu erau multumiti.Nemultmnirea lor impotriva proprietarilor i arendasilor vine din faptulcà acetia Ii obligau sa munceascd. Ei Ii aduceau aminte cu parere derau de pe vremea despre care povesteau parinii i mosii lor, cand la-ranii nu munceau i toata agoniseala o scoteau numai din vitele, pecare le pasteau pe islazurile intinse. Pe atunci, aproape tot pamântuldin regiunea de rasdrit a tarii era un imens islaz pe care pasteau turmenesfarsite de vite i numai ici, colo, se vedeau cateva brazde de po-rumb sau de mei pentru mamaliga. Schimbarea taranului pastor inagricultor a fost marele eveniment social inceput in anul 1830, atuncichild in urma tratatului dela Adrianopole, prin desfiintarea monopo-lului de cumpärare al turcilor, granele noastre au putut gdsi cautare inEuropa. Eveniment grabit in deceniile urmatoare, cu deosebire dupaanul 1886, când, pentru infiintarea industriei nationale, am denuntatconventia comerciala cu Austro-Ungaria, denuntare care a fost lovi-tura de moarte data cresterei vitelor la noi 1.)

1. Trebue sil amintim insà c& ungurii urmAreau de mult timp reducerea importului de vitein Imperiu pentru a rilmâne numai ei vânzatori. Prin m&suri de politie veterinará ei incepuserk Incadin 1877, s& zádärniceasca importul vitelor noastre i ajung chiar ca in 1882 sá ne inchida granilape motiv de apärare impotriva epizotiilor. Astfel cá la reinoirea conventiei comerciale din 1886, efindRomânia a inaugurat noua sa politic& comercial& de sprijinire a industriei nationale, ungurii auprofitat impue punctul lor de vedere. Austro-Ungaria era ins& principalul tfirg al vitelor noastre,CACI 93 % din exportul total de animale mergea acolo. Urmarea acestei politici a fost o catastrof&pentru cresterea vitelor la hoi : in anul 1876 exportam in Austro-Ungaria vite pentru o valoarede 28 milioane lei aur, in 1886, dupá aplicarea regimului vamal nou, ea scade la 7 milioane, ajun-g&nd numai la don& milioane in 1891. A se vedea C. I. Itäicoianu. Studii economise,pag. 126.

i

www.dacoromanica.ro

58

Pentru aceste marl schirnbari comerciale, taranul a trebuit sa fieimpins din ce in ce mai mult cdtre agriculturd, adicd spre munca cubratele. Opera aceasta necesara a fost indeplinita de trei generatii dearendasi si proprietari, care au silit täranul sa se Lea din pastor agri-cultor. Aceastd slid, taranul nu a uitat-o niciodatd. El nu putea inte-lege ca tara are mai mult interes sa exporte grau, decat piei si seu,sau vitele pe care binevoia sd ni le primeascd imperiul vecin. El nuputea intelege ca, populatia inmultindu-se, pastoria nu mai putea hränipe toti, iar cd necesitatea intemeierei industriei nationale trebuia pla-tità cu sacrificiul vremelnic al cresterei vitelor. Taranul vedea inaintealui numai pe mosier, care pentru parna.ntul necesar hranei lui si avitelor ii cerea din an in an munca mai multa. Mosierul era dusmanul,caci dacä nu ar fi fost el, viata patriarhal5. si lard trudd a vremei tre-cute ar fi dainuit mereu.

Si la muncii manuale, legata de trecerea dela pastorie la agricultura,lath cauza adancd a nemultumirei täranilor impotriva mosierilor. Mi-aduc aminte, ca copil, la 1888, cand incepusera miscdrile tardnesti inregiunea de räsdrit a tdrei. Parti din Ilfov, Ialomita, sud-Buldu siBraila, erau turburate. Taranii cereau rnicsorarea dijmei. In aceasta re-giune insä invoielile erau cele mai usoare din toatà tam. La noi bu-naoard, paioasele se dijmuiau din cinci, trei pentru taran si cloud pentruboer, iar porumbul din trei, una pentru boer si cloud pentru %dran.Dar in aceasta regiune regimul pastoral intarziase din cauza rdrimeipopulatiei si agricultura se facea deopotriva cu cresterea vitelor.

Aceastä slid a muncii in epoca de trecere dela pdstorie la agricul-turd explica miscarile taranesti si e motivul Mr adânc. La munte, undepopulatia e deasa si invoielile mai grele, thranii nu s'au rasvratit. Dece ? Acolo obiceiul muncii era peste tot. Asezarile boeresti flind foartevechi si lipsa de pamant mare, taranii fuseserd de mult obisnuiti sämunceasca. 0 fi fost ele vre'o data incordate raporturile dintre mo-sieri si tdrani, se poate, dar acum fiecare din ei intelegeau instinctivatarnarea lor unii de altii.

Sila muncii se arata indata dupd improprietarire. Taranii stapanipe lotul Mr, nu mai muncesc ca sub conducerea mosierilor. Nu maised la camp pand la sfarsitul muncii. Seara se intorc acasà. Dar curnloturile d.e improprietarire sunt departe, la 4-5 km. si in multe partiohiar la Io-12, taranii pierd un timp pretios pe drum si ajung dimi-neaa la camp cu vitele obosite pentru munca. Ca O. poatä face a-

www.dacoromanica.ro

59

ceastà plimbare zilnica, ei au inlocuit boll prin cai. Mai miei, släbä-

nogi, cu care nu pot face ogorul sau aratura pe care o faceau cudar care ii duc mai repede seara acasä. Ti mai duc i la targ, mai desea altadatd.

In trecut taranii erau mandri de boii lor cu care pnteau face omunca bund. Cei care aveau numai cai nu erau socotiti ca plugari,erau luati in ras, spunandu-le iepari". Astazi, in sate, aproape nu semai \Tad boi. i nici taranii nu mai luereazd ca altä data. In multeparti ei au pardsit celelalte culturi si pun numai porumb, care se sea-mana cand vremea s'a incalzit, se präseste pe timp potrivit si se cu-lege pe indelete, fard praf i färd zaduf.

Improprietaritii au scapat de controlul sever al muncii. Tin toatesarbatorile paganesti si de cele mai multe ori, Lunea i dupd sarbatorimunca incepe tarziu sau de loc. Dealtminteri tinerea athtor sarbatoripaganesti, din care cele mai multe sunt asezate in perioada cea mai in-tensa de muned, prasila i secera, are tot aceiasi explicatie : sila demuned. In Vlasca sarbatoarea Calusului" tine o saptamana, la ince-putul lui Rink. In tot acest timp oamenii nu muncesc : unii ca sãjoace calusul, iar altii ea sa-1 priveased. Ce fel de popor de plugari eacesta, care tine sarbatori inchipuite i nu-si präseste porumbul pecare-1 napadesc buruenile, sau nu-si secera graul care se scuturd pe pi-cioare ? 1).

r. D-1 Prof. Candrea socote$e nutnárn1 sArbatorilor legale §i inehipuite tinute de farani la235 zile pe an.

boii,

www.dacoromanica.ro

CAP. XIII.

Si la muncii au resimtit-o la noi toate categoriile sociale, nu nu-mai taranii. Trecerea dela orientalismul lenes la cerinta de activitate aregimului nou a fost prea repede. Lipsa de adaptare la munca metodica,precisa si continua se vede la toti. De aci neprevederea, usurinta i im-provizaIia in toate actiunile noastre. La iuteala" e vorba care o auziintotdeauna cand trebue sä intreprindem ceva. Nimeni nu s'a ganditsä pregateascä metodic si cu mult inainte actiunea care trebue sä por-neasca. i dad. s'a gandit, programul alcatuit in birou nu se potri-veste cu realitatea.

Civilizatia incepe atunci cand se introduce metrul, adica preciziaobiectivitatea. Ca litäti rare la noi, unde sentimentalismul, exagerarea,

subiectivismul le inlocueste atat de des.Adaptarea thrzie la nouile conditii, pe care ni le cerea intrarea

noasträ in civilizatia apuseand, explica locul precumpanitor pe caresträinii 1-au ocupat in treburile economice ale tarei si la inceput chiarin profesiuni ; precum i inclinarea noastra pentru functiunile de stat.Nu-mi place viata ard rise", spunea odata un grec. Ce deosebire ! Nonadimpotriva, ne place viata usoard, tihnita, fara griji prea multe si cucat mai putina truda.

Din pacate acest ideal era sustinut si de o traditie. A fi boer in-semna sd nu muncesti. TJn tigan, vizitiu la o mare casa boereasca, oftamereu i zicea : Asi vrea sa fiu boer". Intrebat odata pentru ce, elrdspunse simplu : ca sà nu mai fac nimic". Traditia se intemeiase peifosul cu care unii boeri Ii aratau dispretul lor pentru munca. Petre-candu-si vremea tolaniti pe divane, sorbind cafele i fumand ciubuce,

CIVILIZATIA.

si

www.dacoromanica.ro

61

ei pareau cà au uitat sã umble si and scoborau scatile ceardacului fe-ciori ii tineau de subsuori. Pi lda venea de sus. Pe vremea ultimilorfanarioti, Vodk cand se ridica de pe sofa, doi boeri il luau de bratsi ii conduceau pasul. Ii anuntau si piedicile, Prag Maria Ta" spu-neau ei cand ajungeau la usa prin care trebuiau sa iasa.

Traditia nu s'a pierdut odata cu boerii, a continuat-o boerii noi,a dia. functionarii. Slujba-i lunga, viata-i scurta" spune zicatoarea,de aceea munch' putina si usoark intrerupth prin sarbatOri dese, punti,vacante si concedii. In admiratia acestei vieti si dorind ca macar copiilor sa profite de ea, taranii se istovesc sa-i tie in scoli pentru a facedin ei boeri noi, adica functionari de stat.

Nici unul dintre conducatorii politici, alesi ai votului obstesc, n'aincercat sä dea poporului educatia muncii. Toti au fost in slujba de-magogiei. De aceea si azi o parte din tarani, cei care si-au pierdut pa-mantul si cei mai saraci, dispretuesc munca si nu se indeamna sa iasala lucru decat atunci cand nu mai au ce manca. Logofete, spunea o-data unul, trimisului boeresc, care scotocea satu1 sa gäseasca zivasi, lo-gofete, vezi d-ta sacul asta cu malai ; sä ma chemi la muncà atuncichild l'oi isprdvi". Alta un baetandru, anunta : Logofete, la toamndnu ma mai vezi la lucru. Tata a facut doisprezece saci de grau lapogon" 1).

Aceasta sila de a munci explica de ce, chiar azi, la vremea re-coltei, cu toatä desimea populatiei agricole, nu se gasesc muncitori lo-cali si mosierii sunt nevoiti sa, tie lucratori permanenti, chiar in regiu-nile unde populatia locala ar putea asigura munca.

Taranii nu sunt peste tot astfel.- Mai in toata partea de apus atarii, unde populatia e deasà, ei sunt harnici si iuti la munck I-amvdzut in Dolj, pe valea Dundrei, facand trei araturi pentru porumb :una toamna, alta la inceputul primäverei si a treia la pus. Un arendas,care tinea o mosie vecinà cu mine, adusese, odata, pentru secerat, oa-meni dela o mosie pe care o avea in Ilfov. Iuteala cu care acesti oa-meni manuiau secera a speriat pe invoitorii mei. La Smeeni iardsi mun-citorii sunt buni. Cei mai raj muncitori sunt in stepd, unde pamantula fost multä vreme larg si pe alocurea mai e Inca, si unde deprinde-rea plugariei e de curand.

r. Lintitarea muncei la satisfacerea nevoilor imediate s'a constatat si la alte popoare. Sch-moler spune cri la inceputul sec. al XVIII triranii din Prusia OrientalA, crind friceau o buuri recoltride cartofi, nu mai muuceau.

www.dacoromanica.ro

CAP. XIV.

SUFLETUL TARANILOR.

Cu toate acestea taranii nostri, thiar cei harnici, nu seamand Incacu taranii din apus. Sunt mai iuti la minte i prind mai repede inva-taturile noi, dar nu stäruesc mult in deprinderile capatate. Le uitillesne si in scurta vreme revin iardsi la ce au apucat. Nu le place nicimunca migaloasa i ingrijita. Gradinarii romani sunt prea putini i ceicare sunt, nu muncesc asa de bine ca unii streini. Treaba gradinäri-tului li se pare grea si mai bine cumpard zarzavatul, decat sà4 Lea incurtile lor, care sunt mai totdeauna pline de baldrii. Nici macar mu-raturile nu le fac singuri. In multe parti ei le cumpard primdvara, lainceputul postului, dela sarbii din oras.

Le place munca simplà, lard aplicare metodicd si continua. Deaceia ei au adoptat cu atata repeziciune vita de teras. Nu-i faci ni-mic", spun ei in semn de lauda. Adica, nu cere nici ingropat, nici ha-racit, nici sulfatat. Le place indeosebi munca care poate sä o arunceasupra vitelor, cdräusia i aratul. Cu deosebire cd la aceste munci potsä trimità i copii mai mari.

Taranii n'au Inca suflet de plugari. Tin la pamant, darnu-1 iubesc cu patimä i nu-1 ingrijesc fard a-i precupeti truda,cum fac taranii .din apus. Nici nu-si pun, ca acestia, frau in via-

pentru ca strangAnd ban anga ban sa poata cumpära odata loculapropiat, care ar fi de vanzare. N'am vazut la munte locuriimbunatatite cu pamant carat din vale, nici la ses santuri de scur-gere pe unde balteste apa dup5, ploaie. Am vazut ins5 pe campul abiasgariat cu plugul, lesi de indracini i vetre dese de pir care se intinddin an in an.

www.dacoromanica.ro

6:1

(ei mai buni, cei mai muncitori isi limiteazh repede castigul. Nuse indeamna la mai mult : Ce ? 0 sd trdesc cat lumea ?" Sunt dar canoi toti. Le place viata. Toate aceste lipsuri sufletesti explica faptulsurprinzator ca in multe pafti ale tarei pamântul taranesc se vindemai eftin decat al proprietatei mari.

Nu cred in munca. Daca vrea Dumnezeu se face" e o vorba careo auzi des la tara. N'au incredere nici in metode sau culturi noi. Ini-tiativa si spiritul de intreprindere, caracteristice popoarelor apusene,sunt inlocuite la noi cu rutina. Un fruntas, pe care il sfatuiam odatãsà semene floarea soarelui, care produce in regiune mai bine ca po-rumbul, imi rdspunde färä sovaire : Nici tata n'a semanat".

Nu-si iubesc vitele. Le spun boald. Nais boala, hi talan" mândei lloii si caii 1). Nu le ingrijesc. Toamna, când porumbistile s'au culesei trimit vitele singure la pascut. Odatd, dupà rdsboiu, m'am pomenitin curte cu un Oran calare. Era dintr'un sat departat si cduta de cloudzile o vaca pe care o pierduse. Vorbind cu el ii spun : Poate o fimâncat-o lupii". El se uitä la mine si imi raspunde suparat : Bine i-afacut. De ce n'a venit acasa".

Nu le hränesc. Primävara le inghesuie pe un islaz care nu maiare nici un fir de iarbd cand incep caldurile, iar vara pasc pe miristigoale. larna le tin numai cu paie si coceni, astfel Ca atunci, child aunevoie de ele pentru muncd, sunt asa de slabe in cat abia se tin pe picioare.

Orasenii vor fi mirati de cele ce spun. Tabloul li se pare, poate,prea intunecat. Ei nu au cunoscut taranii. _i-i inchipue altfel de cumsunt. Ii vad cum ii descrie literatura : conventionali si romantici : Ro-dica lui Alexandri, ciobanii lui Grigorescu, taranii idilici ai semand-torismului. Abia acum, in urma, scriitorii nostri au descoperit tarani-mea. Stanciu, Visarion, Iovescu, Stahl au descris cu multa patrunderesi realism oamenii si viata satelor. Dar cu deosebire, in nuvelele doam-nei Cancicov am gdsit, zugraviti cu mdestrie, exactitate si mäsura ta-ranii asa cum sunt, cu calitatile si cusururile Mr de popor tanar.

Orasenii ii mai vdd si cum ii laudau politicianii, atunci child aveaunevoie de voturile Mr. Practica votului universal a fost o scoale:deinjosire si de infumurare. Candidatii se intreceau care mai de care sase lepede de civilizatie, crezand ea asa vor fi mai bine vazuti de ta-rani. La un banchet politic dupd votul obstesc tinut intr'o comuna din

1. Ta lan se clUanirt popular o boar& foarte rea a cailor,

www.dacoromanica.ro

64

judetul Buzau, viitorii deputati se laudau : Mosul meu a fost taranumbla cu opinci", zicea unul. Tatal meu a pascut oile pe aceste

meleaguri", adaoga altul. Bu chiar am umblat cu picioarele goale",aduse ca argument definitiv un al treilea.

Intrunirile politice au fost indemn de infumurare : voi sunteti tara,voi sunteti intelepciunea, dela voi aflam adevärul. Pätruns de aceastäcredinta un ministru chemase odata la sf at tiganii din Budesti ca sale explice politica externa a guvernului i sà primeasca directive.

Sufletul taranilor nu se deosebeste insa de al ordsenilor. Defectelelor le au si acestia, numai Ca firea nemestesugita a oamenilor dela tardle lasd mai usor sa se vadd.

Cu toate unele scdderi de ordin social si economic taranii au ca-Sunt artisti. Se vede Iii stilul placut al caselor, in asezarea sa-

telor, in poezia, cantecele i tesaturile lor. Au si suflet. Au dovedit-ola Plevna, Mardsti i Mara.sesti. Bine condusi lac minuni. Au inirna. ;deundzi, la incarcat de bucate pentru armatd, mai multi soldati, olteni,umpleau saci. Administratorul, care facuse rasboiul trecut, Ii dojenea :Noi am facut Romania mare si voi ati pierdut-o". Sub ocard seldatiiplecard capul. Unul din ei Ii rdspunde : Nu suntern noi de vind. Daro facem la loc. Uite, mie imi e rusine sa ma intorc in sat. Nu ma ducpana nu facem tara iardsi cum a fost".

Dacä am zugrävit taranii asa ctm stint nu am fdcut-o din spiritcritic, ci din dorinta sincera de a sti de unde sa pornim indreptarea.Poate cä i dragostea ce am pentru ei e putin de vind. Cu toatä ex-perienta vietei, ea imi intretine iluzii pe care insä realitatea mi le ri-sipeste mereu. Dorinta mea de a-i vedea altfel i desamdgirea care iiurmeaza, ma fac poate sä fiu, cate odatd, prea sever.

Cine le poate insa arunca piatra ? Trecutul explica, desigur, lipsu-rile sufletesti ale täranilor. Nu trebue insd sä ne läsam purtati de ilu-zii, ci, cunoscand realitatea, sä o indreptam. Poperul nostru, atat delasate cat si dela orase, are mare nevoie de educatie. i natiile din Oc-cident au trecut prin asemenea inceputuri de primitivitate. Biserica, dis-ciplina legilor i coala au fäcut, insa., acolo, intr'un lung sir de ani,din barbarii de odinioara, oamenii civilizati de azi 1).

1. Lucrarea de fat& a fost scrisa in primávara anului 1940. Evenimentele care au nrmat andovedit cu prisosinta curajul, disciplina i spiritul de sacrificiu al soldatului roman. Cu aceste ca-litati sufletesti taranul nostru ar fi putnt sa. se ridice si in viapl lui sociala i profesionala dacti orfi fost, la vreme, staruitor indrumat.

litati.

ai

www.dacoromanica.ro

CAP. XV.

MUNCITORII.

Munca prin invoiald cu taranii era in epoca trecutä o necesitate.Muncitori liberi, care sa lucreze cu ziva, nu se gdseau. Taranul socoteadrept o rusine sa lucreze cu ziva. El era agricultor, mic intreprinzator,avea vite, plug, car. Nu vrea sà fie salariat. Aceastä munch' era bunäpentru tigani si in adevär, putinul lucru cu ziva pe care il faceau mo-sierii, treerul indeosebi, ei il faceau cu tiganii triburilor d6 ursari, lin-gurari, etc. sau en urrnasii fostilor robi.Marii agricultori aveau pe langdcurtile lor bordee in care iernau cetele de tigani cu care lucrau vara.Iancu Marghiloman intemeiase pe mosia sa Fundeni, din judetul Buzau,un sat de tigani, Zdrnesti", care exisfd si. azi. Tiganii lui Marzhilo-man erau vestiti, dar si Marghilornan era vestit in toata tigdnimea dinpartea de rasdrit a Orli, caci multele lui mosii el le lucra cu tigani. Uniizic cd si numele i se trägea dela zarva mare mare chiloman pecare multimea tiganilor o facea la curtile lui.

Acestei faime printre tigani se datoreste intamplarea fiului sau,Alex. Marghiloman, omul de stat cunoscut. Tanar insurat si calatorindin strainatate, el intalneste in Belgia o ceatä de ursari cu urs si tottartapatul. Nu stia de unde sunt si le spuse in frantuzeste sa joaceursul. Tiganii numai decat sculara ursul si batand darabana", ince-pura sa-i cante : Dihai, dihai, Marghilomane. Erau tigani din Ora siMarghilom an" era numele ursulti.

Tiganii sunt prosti lucatori. La munca de abia se misca. Ei suntplatiti mai putin ca taranii, dar de multe on nu-si meritä plata. Suntsi mai pretentiosi la mancare decht românii. Prost imbracati si maiputin rabdätori la frig, nu mai poti face nimic cu ei indatä ce vremea

C. GarotlidAgricultura veche. 5

www.dacoromanica.ro

66

s'a ràcit Nici tdranii, cei care sunt nevoiti sa vie la lucru cu ziva, adicaciurucurile satului, nu sunt prea bine imbracati, indeosebi fetele.mai mare mila sä le vezi, când da frigul, cu rochii de starnba i mer-gand cu picioarele goale prin noroiul rece de toanina. Acasa au insärochii de matasa i pantofi de cutie.

Din aceastd pricina muncile taxzii de toamna, cum e ingropatulviei de pilda, nu le pot face cu lucratori din apropiere. Aduc munteni,care desi mai saraci decat cei dela camp, sunt mai bine imbracati. Atatbdrbatii, cat si femeile, au haine groase, ciorapi de ILnä i bocanci sauopinci in picioare. Ardelenii sunt si mai chivernisiti. Au haine bune,totdeauna ciorapi i bocanci, nife de schimb, iar pentru dOrmit, saltelede panza groasa de thnepa, care se umple cu paie.

Am adus mt1tà vreme din 'Agile Aradului lucratori pentru muncaviei si am fost totdeauna multurnit de ei. Stint foarte pretentiosi lamancare, insa buni muncitori. Dupa ei nu ai nevoie sà pui logofeti care

indemne la munca. Ii cunosc bine datoria. Departarea i greu-tatea ducerei lor insa m'au fdcut ca in ultimul timp sà lucrez cu mun-citori din Vecltiul Regat.

Cultura in regie.

Alcatuirea sociala din trecut, caracterizata prin lipsa lucratorilorliberi, explica de ce exploatarea in regie a mosiilor nu se putea faceatunci. Taranii nu voiau FA' lucreze pe bath, ci numai cu plata prin pa-mant. Mi-aduc aminte la inceputul plugariei mele, cand am intrat in-tr'o mosie noua pe care o luasem in arena., taranii nu au voit sa aredecat suprafata pe care ei o datorau din invoiala fostului arendas, desipentru munCa pe care le-o ceream in plus le dadeam un pret mai mare.

Atunci problema muncitorilor si mai ales a argatilor era foartegrea. Mai tarziu, cu inmultirea populatiei, locuitorii din regiunile mun-toase incep sa se coboare la camp pentru lucru. In orasul Buzau sefäcuse unul din cele mai mafi targuri de oameni. Mii de lucratori seadunau Duminicile pentru a se rdspandi apoi in toata carnpia din sud-est : Bràila, Ialomita, Buzau, R.-Sdrat, Dobrogea. Ziva de lucru se

platea pe atunci cu 2-2,50 lei primdvara i toamna, iar vara cu3,50 lei, bineinteles si mancarea de trei ori pe zi, iar la mancare eranelipsit cinzecul" de rachiu.

Ti-e

sa-i

3--

www.dacoromanica.ro

67

Targul de oameni din Buzau a dispdrut dupd improprietarire. Mun-tenii din judetul Buzau au fost improprietariti la camp, in marginea ju-detelor Braila si Ialoniita, la 8oroo km. departare de satul Mr. Pen-tru 4 --5 pogoane care le pun cu porumb, ei Ii pierd acum toatà varacu dusul si intorsul dela lot. Am facut socoteala cu unii din ei ca Illtot acest timp pierdut pe drumuri, dacd ar munci cu plata, ei ar ca s-tiga mai mult decht valoarea recoltei de pe cele 4 pogoane, le-ar ra-mane si venitul pe care l'ar putea avea din arendarea pamantului. So-coteala era bund, insa, taranii mei nu se lasard convinsi. Se vede cäviata asta nomadd, din muntii Buztiului pa.na in hotarul IalomiteiBrailei, are farmecul ei.

Impotrivirea taranilor de a munci ca salariati, explica de ce agri-cultorii marl erau nevoiti atunci sa aduca muncitori strdini. Zeci dernii de sarbi si bulgari umpleau, pe acea vreme, golul de rnunca pecare il lasau taranii nostrii. Mandria Ii impiedica i azi de a veni lalucru cu ziva, cel mult dacd ii tninit copii, dar nu totdeauna. Argatiinsä i servitori nu vor sa fie. Un taran sarac si cu mai multi copii,sfätuit si-sa dea la curte o Ltd, raspunde : Ce-am ajuns ? Sa bag fataservitoare ?" A fi servitor e rusine ! Un ziarist francez scria deundzi cdin Norvegia, in timpul turismului, serviciul in hoteluri i birturi se facenumai de fete, care insa, stiu toate mai multe limbi. Ziaristul, intrigat,cerceteaza. Erau toate fete din burghezie, care veneau sa castige pen-tru mari independenta.

Rusinea de a munci e generald la noi. Se vede si in burghezie. In-data, ce negustorul a strâns putin cheag, femeia nu mai stä la tejghea,se face cucoana, iar copii functionari, sau se apucd de politica, mese-ria cea mai usoara i cea mai rentabilä.

Un mic arendas, agricultor priceput, facea treabd pe o mosioara ceo tinea langa. Bucuresti. Infiintase i o laptarie, care mergea bine. Afost insa nevoit sa o desfiinteze, ctici nevasta-sa, child l'a vazut pri-copsit, nu mai vrea sa mulga vacile.

Femeile logofetilor, ale vizitiilor chiar, um mai rnuncesc. Unele nu-sifac nici treburile casei i platese fete cu ziva care sa le ingrijeasca gos-podaria.

www.dacoromanica.ro

CAP. XVI.

COOPERATIA.

Chestionarul intreaba daca am sprijinit miscarea cooperatista. ln1910 am contribuit la infiintarea bancii populare din Smeeni, care maitarziu, din pricina conducerii rele, s'a prabusit.

Cooperatia la noi are o fata deosebita, care trebue putin cercetata.Cu toata presiunea proprietatei mari i impiedecarea legilor agrare, omica burghezie sateasca incepuse de mult sa se ridice. Fa se indreptaspre arenddsie si mai cu sfiala spre cumpdrare de mosii. Ii lipsea insdcapitalul. Banii erau rari i scumpi. Din nevoia de credit, atat de sim-tita a micilor burghezi dela sate, au iesit primele banci populare. CandTache Protopopescu le-a descoperit pe la 1900, ele erau destul de nume-roase i prospere.

In aceasta miscare spontana de organizare a micului capital sa-tesc oamenii politici au vazut cu totul altceva decat ce era. Ei si-auinchipuit ea bancile populare sunt datorite unui inceput de solidaritateruralä. si le-au botezat cooperative, asemuindu-le organizatiilor de acestfel din apus. Au mai vazut i ceva practic : putinta de a gasi in eleun sprijin electoral.

Din motivul inchipuit cä bancile populare sunt formatii coopera-tiste si din cel realist cd ele pot fi un reazinl politic, a urmat ca Statulle-a luat sub protectia sa. Declarandu-le cooperative el le-a schimbatcu totul caracterul pe care it. avuseserd la inceput. Limitand votul, de-punerile, dobanda i castigul, a dat un caracter cooperatist unor insti-tutii curat capitaliste la inceputul bor. Urmarea acestei schimbari a fostca micile economii satesti au pärasit, cu incetul, calea bancilor popu-lare i barml public a trebuit, din ce in ce mai mult, sà contribue la

www.dacoromanica.ro

69

finantarea lor. Aceasta evolutie s'a desavarsit cu totul in zilele noastre,cand intreaga rniscare cooperatista a pierdut autonomia i legatura cuinitiativa locala, devenind un aparat bancar i comercial de stat.

Motivul electoral a detertninat si el o evolutie paraleld. Odata cupierderea autonomiei organizatfflor, conducatorii lor au fost, tot maimult, oamenii cluburilor politice, incht, cu incetul, tot aparatul deconducere al cooperatiei a intrat pe maim unor pseudo-cooperatori, carinu au alte legaturi cu institutia decat leafa i castigul care il tragde acolo.

Astfel miscarea sanatoasa de ridicare a micei burghezii sate:Ai afost oprita i inlocuità printr'o institutie de stat, iar conducatorii eiprin functionari publici, numiti dupd criterii politice. Starea reala acooperatiei la noi ilustreaza adevarul formulei junimiste : forma lardfond". Falimentul desavarsit al cooperatiei 11 constatd, intr'un volumgros i expertul danez pe care guvernul 1-a adus anul trecut pentru astudia miscarea noastra cooperatistä. Dupd o cercetare de ii luni lafata locului, expertul danez, constatä : avern cooperatori de me-scrie, dar nu avem cooperatie".

Aceasta constatare sä nu ne mire. Oarnenii cu bun simt au spusde multe ori ca nu putern avea cooperatie atata vrerne cat egoismulprimitiv domneste Inca la sate. Cooperatia cere o virtute sociala noud :solidaritatea, virtute care pand acum nu e prea rdspandità. Iar -oa-menii de doctrind au adaogat : nu se poate naste cooperatie inainte cadisciplina capitalista sà fi educat munca si impus cinstea.comerciala.

cd.

www.dacoromanica.ro

CAP. XVI I .

TEHNICA AGRICOLA.

Am vazut care erau mijloacele de muncd ale culturii mari. Amvazut organizarea bor. SA vedem acum care era tehnica ei agricold.

GrituI.Cultura de cdpetenie era graul : cereala cea mai de pret 0 cea mai

cdutata. Toata randuiala agricold a mo0ei era alcatuitä pentru culturagraului. Daca se cultiva fasole, daca se ldsa parloagA pentru oi, dacdmai tarziu se cultiva mazare, era ca sà facd locuri bune pentru grail.Daca se dadea invoitilor locurile pentru orz 0 ovaz, era ca sa se facidupd ridicarea recoltei, ogoare pentru grau.

La inceputul agriculturii noastre, atunci cand in urma tratatuluidela Adrianopole, exportul cerealelor devenise liber, graul se semanain protie" dupa cuvantul grecesc protos" intaiul, adicd in pàmântnou, in telind. Se spargeau islazurile 0 se semana grail. In 20-30 animai toate p4uni1e au fost sparte cu plugul 0 semanate. Cerealele 0cu deosebire graul, fiind mereu cerute pentru export, mai thrziu avenit i randul padurilor dela es sa fie scoase i schimbate in locuride aratura.

Dupa spargerea telinei, sau scoaterea padurei, nu se semana deodatägrail. Telina se spargea primavara, cand pamântul, plin de umezeald,putea fi arat cu plugurile de .lemn. In anul intai se semäna mei sauovaz ; in al doilea, pepeni, ovaz 0 chiar porumb. Pamantul astfel ma-runtit 0 mai subt de putere, se semana in a treia brazdä, cu ghircd.Se vazuse ca graul nu mergea bine in locurile sparte de p4uni sau de

www.dacoromanica.ro

71

unde au fost scoase pádurile, cad, de multe ori, cAdea. Orzul e si maipläpAnd, merge bine nici in phrloaga. In e1inã Ii pria 'bine inului,cAci pAmhntul era gras i fárä burueni.

Ogorul.

In pümânt nou productia gthului era mare si la inceput mosieriisemänau chtiva ani dearândul grhu pe acelas loc. and insA rodniciap5anhntului a mai slàbit, ei au mai rarit semAnatul grhului si au in-ceput rotatia lui cu alte culturi. De atunci grhul se searnänd la treiani. Primul an porumb, al doilea cereale de primAvark fasole sau ma-zare si anul al treilea gran. In parloagg., grhul se punea la doi ani. Ceimai buni agricultori pástrau o parte din mosie pentru pAsunatul oilorcare la inceputul verei era ogoritä pentru grau. 5tiu cä astAzi unii oa-meni de stiint5. condamra ogorul sterp. Ei spun cä nu dà un spor maimare de recoltá decht mdaxistea. Dar pe vrernea chnd se practica ogo-rul sterp nu se cultiva mazdre la noi, iar atunci child s'a introdus cul-tura ei era limitatd. Agricultorii vechi au intrebuintat ogorul sterp, ob-servand cA productia grhului in phrloaga era mai mare decht In ogoa-rele de miriste. Dumitru Seceleanu, mare agricultor din Ialomita, obi-cinuia sä spunil : nu se face grhu acolo unde nu a cdlcat picioruloiei". Productia era mai mare, cad ogorul era mai bun si fiind fäcutmai devreme pàmântul era mai dospit, mai odihnit. Aceasta o stiautoti agricultOrgi. Dar mai era o cauzä pe care putini o cunosteau. Ogorulin phrloag5 care se incepea pe la 15 Link si se sffirsea la 15 Tulle,adicd se facea indatä dupg epoca ploioasà dela sfarsitul primaverei,oprea evaporarea apei din pamânt. In 1899, anul de mare secetä, eu

plugari la fel, nu am Idcut grail decht in ogoarele de ovdzisteorziste fAcute in pripa. la 15-20 Ellie si in ogorul sterp. Pe atunci

Dry-farming-ul nu era cunoscut la noi, dar am inteles ca recolta bu-nisoarä de grau pe care o acusem pe aceste locuri ogorite repede eradatorita inmagazindrei apei din prima.vara anului 1898, care fusese unan ploios. Phrloaga mai usura facerea ogorului i scoaterea mkAcinilor.

Dup6, ogorul sterp, cele mai bune locuri pentru semänat grhu eraufasolistele i mazdristile, adica" pamhntul pe care fusese cultivate fa-sole sau mazgre. Dupä fasole grhul se punea intr'o singurd araturA., iardupalmazare in douà. Grhul se punea i dupd cereale de primdvarà.Atunci el se senana totdeauna in dou'a aräturi, adica in ogor. Ogorul

nu-i

si alp

www.dacoromanica.ro

72

se facea cat, devreme, indata ce recolta se ridicase. Ogorul de varaera ardtura cu temei, el se fäcea la 15-16 cm., iar cu plugurile boe-resti la 16-18 cm. Aratura de semanat se facea in fata, se intorceanumai ogorul Para ca plugul sd mai scoata pamant nearat. Aceastil prac-tied era generald in toata tara, dar nu corespundea invataturii din ma-nualele agricole straine. Mi-aduc aminte de doi olandezi cari venisevi.prin 1906 sa studieze organizarea exploatarilor mari agricole la noi,poate in scop comercial. Vazuserd Moldova si erau foarte in curent defelul cum se facea acolo invoiala. Acura o cercetau in Muntenia. Au

Araiturá cu 6 boi la Tinte§ti. Foto Inc. Al. Garoflid.

venit si la mine. Dupa multe exp1icaii, ce le-am dat asupra dijmeiinvoielii din Muntenia, ei mi-au pus intrebarea : De ce dvs. facetiprima araturd, ogorul, adanc, iard ardtura a doua superficial si nu fa-ceti invers cum spune stiinta ?" Le-am raspuns ca la noi toamna esteuscata i singurul timp cand poti patrunde pamântul cu plugul estela inceputul verei, atunci cand el are Inca umezeald din epoca cea maiploioasä a anului, I IunieHi5 Julie. Se pare ca acelas rdspuns le-adat i un mare arendas din Moldova. Pentru ca ogorul de grAu safie bun, trebuia ca i aratura de primavara a locului care se ogora, safi fost adâncd. In verile uscate, sau cand in primavarA pamantul searase pe molesag, plugul cu boi nu putea intra vara mai adanc in pa-mant cleat fusese ardtura in primavara.

mai

1 4'5

,...14....

,..4.5;" ..", -

44

,w, ,...r & N.

. ' f

lk P

Si

www.dacoromanica.ro

73

Ogorul trebue facut din vreme i repede. Dacd se intarzie cu fa-cerea lui i vara e secetoask nu te mai poti lipi de pamant. Umbletulvitelor pe miriste, indeosebi al oilor, il bate asa de tare incat nu-1 maipoti ara, chiar daca ai pune sase boi la plug. Din aceasta pricink ta-ranii cari pun graul intr'o singura aratura, in miriste, trebue sa as-tepte o ploaie pentru a semana, ceeace le intarzie de multe ori sema-natul.

Cum in trecut ogorul se facea aproape numai cu vitele taranilortrebuia multa grijd pentru ca sä fie bun, adica destul de adânc cubrazda bine raspunsa.Controlul nu era usorcand aveai peste osutd de pluguri pebrazda i cand trebuiasa lupti i cu iscu-sinta tdranilor caregaseau fel de fel demijloace de a usurapovara vitelor, po-trivind astfel plugulincat sa nu intre preamult in pamânt. Fie-care plug trebuia cer-cetat i indreptat demai multe ori pe zi. Controlul se facea umbland pe jos in curmezisularaturii i cercetand aratura facuta inainte, caci brazda noud trasa childte vedea venind era totdeauna buna. Mersul pe jos peste aratura era celmai bun mijloc de control. Pupa felul cum se afunda tocul in aratura sirn-teai daca brazda e destul de adancd, iar dupa infatisare, daca e bine rds-punsa. Acest control nu-1 putea face bine cleat stapanul. Dar ca sá ajungila capatul cellalt al liniei, asteptand fiecare plug, iti trebuia aproape unconac, asa intreaga abia puteai sa faci de trei ori, patru ori con-trolul plugurilor, iar mersul prin ardtura era destul de greu. Cine vreainsd sa aibd grail, nu trebuia sa se gandeasca la oboseald, caci de felulcum era ogorit pamântul depindea in mare parte productia viitoare.

Erau agricultori care semanau si in porumbiste. In regiunea noas-tra graul de porumbiste reusea foarte rar. Mi-am dat seama de vremede acest lucru si nu am mai semänat grau dupa porumb.

Aratul cu 6 boi". Dupb: Grigorescu.

'

"'".

cá iva

r. e

a

.4

vi

www.dacoromanica.ro

74

Sa.manta.

Samânta de gran era localnicd. Se cultiva in cea mai mare partea regiunei un grau cu spicul alb, numit gran Wan sau batran. Nuse incercase nici o selectie temeinica. La coala de Agriculturd delaHerdstrau, Sandu Aldea incepuse selectia graului. La 1910 Nicu Fili-pescu a infiintat Societatea Nationala de Agricultura al cdrui principalscop era selectia cerealelor. In vara anului 1913 el a adus in taxa pecunoscutul selectionar dela Svalov, Nilson Ehle. De atunci s'a inceput,sub directivele lui, lucrdrile de selectie de catre societate.

Unii plugari au incercat sdmanta adusä din alte regiuni, din Banatsi din Moldova. In clima Bardganului ele nu au dat o recolta multu-mitoare. Cativa, Alex. Marghiloman, Lucasievici i altii au incercat

soiuri strdine de grau. Nu au isbutit. Intr'o iarnà geroasa toate se-mdnaturile fa.cute cu sal/lamp.' straina au pierit.

Agricultorii mari curatau graul cu machina (vanturatoarea) i ciurulpentru vanzare i cu triorul pentru semdnat. Primele trioare in tallerau franceze, ale firmei Marot". Pe urma se introdusese in numarmai mare trioare de fabricatie germana, marca Mayer". Erau maisolide, cu mai mare capacitate de productie i mai ieftine. desi curatausamânta mai putin bine ca cele franceze. Inainte de semdnat graulse saramura. La inceput saramura se facea cu var si cu sare, de undenumele care se dadea operatiei : solare, dela francezul , chauler", a varui.

In anul 1894, un an de mare invazie de malura, solatul s'a do-vedit neindestulator. Grânele saramurate cu var au fost i Oe atinsede malurd. Cele nesolate au fost si mai proaste. La treer gramada demalurd era mai mare decat cea de grail. De atunci s'a raspandit prac-tica solatului" cu piaträ vandtd si var. Se gäsea chiar in comert Unpreparat fäcut gata, saramura Florica", care se fabrica la Craiovade care agricultorii erau foarte multumiti.

Semänatul graului se facea dupd datina veche intre Sfintele Marii,adica intre 15 August 8 Septembrie, st. v. Semanaturile timpuriiproduceau totdeauna mai bine si rezistau atat la ger cat si la rugindsi mama.. Semdnatul tarziu, dupa I Octombrie st. v., reusea foarte rar.0 zicatoare spune : toamna sã serneni in praf, iar primävara in noroi",adica, semanatura sä fie timpurie, totusi mosierii, care puneau graulnumai in regie, semanau de multe on i dupd I Octombrie.

Semanaturile tarzii pot da i ele o productie bund, daca zapadale acoperá devreme, inainte ca pämantul sã inghete. Atunci graul ye-

si

www.dacoromanica.ro

75

geteazd sub zapada i primavara, child zapada s'a topit, e verde. Semai intampla ea graul semanat tarziu sa dea o productie bunicicacand luna Februarie e calduroasà. Atunci el poate sd-si implineasedcresterea pe care nu a putut-o avea in toamnä.

Musca Hessilor.

Semdnatul timpuriu al graului a intampinat insa o piedica cares'a marit din ce in ce, incat va trebui pärasit. Musca Hessilor, Cecy-domia destructor,-- s'a ivit si la noi. Am fost eel dintai care am ob-servat, in anul 1900, aceasta boala noud. Am vazut atunci Ca toategranele semänate inainte de 5 Septembrie, st. v., era-a pline de ochiuri,in care graul dispdruse. Frunze le ingalbenisera i pe alocuri se useasera.Rarnasese numai radacina si un pai subtire, in care deasupra noduluiam gäsit viermele, primul stadiu al insectei. Am fost la Scoala de Agri-culturd sd ma infortnez. Acolo nu stiau nimic. Graul lor era sanatos.Am mers la camp. Ochiul men deprins cu deosebirea de Ltd i vi-goare a graului infectat, m'a facut sä gasesc usor vetrele de gran bolnavst in el viermele. De atunct nu am mai semanat intre Stintele Marn,ci numai dupd Sfânta Maria mica si nu am mai avut pierderi.

,5coa1a de Agricultura nu a dus mai departe descoperirea meanu a tras incheeri practice pentru plugaria tärii, asa cum eu le trasesempentru agricultura proprie. Deaceea, in anul 1934, cand la desprima-varat, s'a vazut ea graul pierise in mare parte, toatã lumea, agricul-tori practici, agronomi i specialisti, spuneau Ca graul a degerat. Eraciudat insä ca degeratul lovise numai granele timpurii, pe cand gra-nele tarzii iesisera bine din iarna. Aceasta nu era cu putinta, caci toatäexperienta agricold spune ca granele timpurii rezista mai bine la gerdecat cele tarzii. De fapt granele nu suferiserä de inghet, ci fuseserdatacate de Cecydornie. Intr'o conferinta, pe care am tinut-o atunci laSocietatea Nationald de Agricultura, am aratat punctul meu de vedere.Am fost crezut pe jumatate. Curand dupd aceea, facand excursia anualdla Moara Domneasca." mosia societatii am gasit Ca graul, careera gata de seceraf, fusese atacat de Cecydomie. Specialistii care neinsoteau au cautat si au gdsit buba. Adevärul incepea sa iasd la iveald.0 experienta organizatä in toamnd a aratat, anul urmätor, fard pu-tintä de indotald, Ca granele sernamate timpuriu sunt atacate de Cecydomie i Ca invatamantul, pe care trebue sd-1 tragem. e cä timpul se-mänatului urmeazd sa fie intarziat.

si

www.dacoromanica.ro

CAP. XVIII.

CUM SE FACEA SEMANATUL

SemAnatul.

La inceput nu erau masini de semanat. Semanatul se facea cumana. Doudzeci de oameni asezati intr'un sir oblic, until dupd altul,in spatele si in dreapta celui dinainte, la o depärtare potri-

vita, cu poala plind de graunte, semä-nau usor o sun,. de pogoane intr'o zi.

semänau bine. Pe lanul de semanat,la distante anumite, erau saci plinipentru improspatarea proviziei de se-minte, iar la capatul locului stau careincarcate.

La 1896, cand am inceput pluga-ria, am semänat cu mâna. Putin maitAiziu au aparut masinile de semanat,care se invarteau cu mana i svkleausamanta. Ele nu au prins. Au iesitapoi semanatorile prin imprdstiere inlat, de fabricatie germand, marca Ho-ffer". Ele usurau munca i controlul.De aceea intrebuintarea lor s'a intinsrepede. Semänatul cu mâna se practicaazi numai de tarani.

Dupd semänat venea boroana i dupa ea grapa de maracini. Felulcum se facea semdnatul atunci, 11 descrie frumos si precis Alexandri,plugar el insusi :

Foto S. Gamin.Semanatul cu mâna.

,41142e4

- -4

e

Si

www.dacoromanica.ro

77

Semanatorli harnici, cu sacul subsuoara,Pdsesc in lungul brazdei... spre fund inainteazd.Deacurmezisul brazdei boroanele pornesc

grapile spinoase de-aproape le urmeazd,Ingroapa incet samânta campul netezesc.

Organizarea i conducerea lucrdtorilor pentru sernanat pemari stint descrise magistral de d-1 Prot. Bontea :

Diferitele lucrari cari precedeaza semanatul i celelalte care-1 per-fecteaza, se succed in ordine perfecta, ca intr'o uzind. Nu voi uitao astfel de lucrare, pe care am avut ocazia s'o vdd in 1916 pe unadin cele mai bine or-ganizate mosii dinjurul Iai1or (Pro-selnici). Inainte scor-monitoarele räsco-leau brazdele aratedin toamnd ; dupdele grapele grele ; lamica distanta u r-m a u semanatorile-ingropatori, t a vlugii si in fine gra-pele usoare incheiauacest tren de masini i unelte, care, intfun ritm ideal, ca o omidduriasä, atacau simultan benzi de latime egala. Brazdele rascolite

MaOni de semilnat prin imprastiere.Foto Hariton.

de prima unealtd, dupd cAteva minute, fecundate cu samânta, eraunetede ca mama 1).

Pe la 1900 apar primele semändtori practice in randuri, de fabri-catie germand, marca Rud. Sack". Incetul cu incetul ele inlocuescsemanatorile prin imprästiere. Semanatul cu masina in randuri, marca-toarele cum le numesc taranii, a pus capät pentru totdeauna uneicontroverse agricole. Cum e mai bine sa. semändm : deasupra, adicdsa facem intai ardtura intorcand ogorul i pe urma sä semandm aco-perind samanca cu boroana i grapa, sau dedesubt, adica säsemânämpe ogorul neintors i pe urma sä facem aratura, sá borondm i sa grapam ?

1. Dr. C. Bontea, Conferentiar Universitar, Iai. Influenta conditiilor naturale de productieasupra sistemelor economice in agricultura din stepele ronuinesti". pag. 148.

.;

\?.-=i-t'

;

a-

i

rnosiile

www.dacoromanica.ro

78

Fiecaie din aceste cloud teluri de semanat avea aparatori, caci iiro-blema merita discutie. Pentru grail, mai ales, se/nal-la:tura deasupraera de multe ori periculoasa, caci putea veni o ploaie mica de 5-6 mm.care il mintea", facandu-1 sa incolteascd. Nemai venind altd ploaie,

ceeace se intampla des in toamnele uscate, mare parte din graulsemänat pierea, prin pierderea puterei germinative. Graul iesea rar.Cu semändtura sub brazdä, graul tiind ingropat la 8io cm. era feritde pericolul de a fi mintit" de o ploicicä, dar semanatura sub brazdaavea cusurul cã intarzia räsarirea, bobul fiind ingropat adanc. Intre

aceste cloud neajunsurimai agricultori semdnaujumatate samanta pededesubt i jumatate pedeasupra, adica; dadeaujumatate de samantainainte de araturd, fceau aratura i pe urmasemanau i pe cealaltaingropand-o cu boroana

netezind cu grapade maracini.

Primavara pro-blema era poate si mai

arzatoare. De multe ori semänaturile de Martie, facute pe deasupra,asteptau pand la Pasti o ploaie ca sa räsard, caci seceta i vânturileuscau stratul superficial al araturri in care era ingropatä samanta siea nu putea incolti. Pentru aceasta, multi din inaintasii nostru puneautoate semapaturile de prilnavara sub brazda.

Masinile de semänat in randuri au deslegat definitiv controversasemanatului deasupra" sau dedesubt".

Graul mintit" de o ploaie mica si care incolteste nu e numai decatpierdut. Daca coltul e mic, cum vine o ploaie el porneste din nou lacrescut si nu se strica. Numai cand coltul e mare si radacinile s'auprins de pamant, uscaciunea il face sä piarä. Mi-aduc aminte, in primulan al plugariei mele, semänasem graul devreme, in uscaciune. Dupdsemanat, pe la Sfanta Maria mica vine o ploaie si in cateva zile totgraul era incoltit. A urmat dupd aceea o seceta cumplita. Abia in Noern-brie a plouat. Aratura se uscase de tot, deasemenea i graul incoltit.

Ma§ini de semanat In rinduriFoto A. Para.

la Piatile§ti.

. _

.

1, f

,.--

'!,..............,_... ...,.._,.........-._ _. .,..,i i si

www.dacoromanica.ro

79

tram foarte ingrijat. Am fdcut atunci o probd, am luat cateva boabe,din lan, incoltite si le-am pus la umezeald. Am vdzut cu bucurie Cagraul nu era stricat, edei coltul a pornit din nou sa creased. Am Maltatunci proba cOmplecta. Am luat mai multe boabe de grau si le-ampus sd incolteascd. Apoi, in diferite stadii de incoltire, le-am uscatpe sobd. Am constatat atunci ed samânta incoltita era vie, adicd porneadin nou sá creased cand era pusd in umezeald, dacd rdddeinile i coltulnu crescuserd atat incat sd consume toatd rezerva de hrand a bobului.Confirmarea aeestei experiente am racut-o si in lan. Dupd ploaie semd-natul a mers inainte, desi ploaia era neindestuldtoare. Cand semenisute de pogoane, nu poti sà te opresti, mergi i la noroc poate maivine o ploaie. Semdnatul 11 fdceam sub brazdd, pdmantul umed delasuprafatd era dar bdgat dedesubt. Aparat astfel de uscdciune el a pastratmai mult tinlp umezeala ploii i graul semdnat in prima zi dupd ploaie,având umezeald destuld, a rdsärit. Inverzise. Seceta fiind mare, dupdcatdva vreme el s'a uscat. Child in Noembrie au venit ploile, el n'amai dat. Se usease deabinelea. Murise.

Pentru .a feri graul sä incolteasca devreme, intr'un pamânt nepd-truns bine de ploaie, mosierii obisnuiau sä semene numai dupd ce maiintai uscau ardtura, adicd intorceau ogorul i lasau locul arat catevazile sd-1 ia soarele i sd-1 batä vantul i dupd ce se usca bine ei se-mdnau pe deasupra i acopereau sdmanta cu boroana i grapa de ma-rdcini. In ardtura useath graul sta ca in magazie", el astepta o ploaieca sä rdsard.

Se intampla cate odatd, ca inainte de semdnat sä cadd o ploaiebunk dar totu0 neindestuldtoare ea sd asigure deplin vegetatia graului,cdei de multe ori dupd o ploaie bund dela sfarsitul lui August poateveni o secetà care sd tie pand tarziu, la inceputul iernei. Grâul semanatin reveneald rdsare, dar umezeala parnantului, prin faptul intoarcereiogorului si din pricina toamnei uscate care urma, se pierde. Atuncigraul se rdreste sau chiar piere eu totul. Se mai intampla ca ardturafdeutd intr'un pdmant umed i nebdtut de ploi sä rdmaie pufoasd dupdsemanat i cand, mai thrziu, iarna, prin edderea zdpezii, ea se aseaza.,atunci graul care rdsdrise cand pdmantul era afanat, rdmanea cu rä-däcinile afard i degera.

Azi, cand plugarii cunosc metodele dryfarming-ului, ei nu maiintorc ardtura, ci diipd o ploaie bunk dau cu boroana sau cu cultiva-torul i seamänd cu masina in randuri, fdrd a intoarce ogorul. Asa

:

www.dacoromanica.ro

80

lucrat pamantul nu se mai usuca. Mai adaog eh acum, din pricina temereide musca hessilor, semanätura nemai facandu-se asa devreme, se in:tginpla mai putin ca grkil dupd räsarire sä se usuce ( in pricina secetei.

Graul Ii semanam des, 5-6 d. decalitri la pogon, dupd timp. Gra-nele puse thrziu se semanau si mai des, 7 d. decalitri la pogon. Agri-eultorii au bagat de seamä Ca semAnatura deasä e mai sigurd in climanoastra. asprä. In iernele geroase graul semanat des rämane mai putinrar primdvara, iar coacerea lui este grabita, ceeace 11 fereste intruchtva demana. P. P. Carp, cunoscutul om de stat i totdeodata si mare agri-cultor, obisnuia sa spuna : fratii dai din sac", adied, sa nu asteptiea graul sa se indeseasca prin infratire, care de multe ofi dä gres.

Intfun timp cativa mari agricultori, Sdulescu, Lucasievicirecomandau, dupd experiente din apus, samanta putina, trei duble lapogon. Practica le-a dovedit, in scurta vreme, cà metodele din apusnu reusese intotdeauna in agricultura noastra.

La sernanat, toarnna, se lucra astfel ea sa se pastreze bolovEinasiin araturd. Nu era bine ca pamântul sd fie prea maruntit. Se vazuseeä bolovanii miei i mijlocii opreau zapada in timp de viscol si sena-naturile erau mai ferite de ger, iar priniavara, cand, in urma inghe-tului i desghetului, bolovanii se faramau, tdrana lor acoperea rada-einile graului, care de multe ori erau desgolite din pricina inghetului.Cate odatd, in toamnele uscate, bolovanii sunt prea mari. Mosieriisemänau i asa, dar aveau grija ca la cea dintai ploaie sä boronezerepede locul, inainte ea grata sa miste.

Se intampla cateodata ca graul sa degere. E totusi o intamplaredestul de rard. Cat mi-aduc aininte, grail nu a degerat pe suprafetemari decat in anii 1890, 1928 si 1940. In acest din urind an inghetula fost puternic numai in partea de rdsärit a tarii si in Moldova. Candin semanaturile de grail se faceau, dupa urma inghetului, ochiuri, ele sesemanau din nou primavara cu ovaz, care se putea alege cu ciurul maiusor din grau, data din intamplare, la secerd, s'ar fi amestecat spice.

Peste iarnä plugarii cercetau de mai multe ori starea sernanatu-rilor. Ei luau din locurile de gran bucati de pamant inghetat si le pu-neau la caldurd. Peste cateva zile se vedea datà vegetatia pornestesau nu.

Semandturile târzii, neinfrätite sunt mai plapande. Degera maiusor. Daca degeratul total al graului se intampla rar, raritul semana-turilor din pricina gerului e destul de des. Chiar rar Bind, eand graul

i altii,

sasi

www.dacoromanica.ro

81

isi tine randul" cum se zice, productia lui poate fi bund dacd prima-vara e caldd i ploioasa, caci atunci el infrateste si se indeseste.

Caldura din Martie i ploile din Aprilie ajutd graului. Fard ploaiela Sfantul Gheorghe graul nu da mult, chiar daca pamantul a avutumezeald destuld din iarnd. Dar seceta din prirndvard nu este asa detemut. Graul rdsdrit din toamnd si bine iesit din iarna, dä totdeaunao recolta mijlocie, o child la pogon, chiar dacd nu' ploud incleajuns pandla secera. Graul se face lard ploaie", zic plugarii. Mai primejdioasae seceta de toamnd si de iarnd. Cand se intampla sa nu ploud toamna,nici sEl cad.d zapada iarna, grdul, chiar cel mai bine lucrat, da o pro-ductie mica. Asa a .fost in anul 1899, cand abia am putut obtine sa-manta ; a fost i mai ran in 1918, cand seceta a tinut din toamnd pandin toamna. Atunci graul nu a dat decat jumatate samanta.

Grapatul, san tavalugitul, graului primavara nu se obicinuia. Plu-garii se temeau sEl bage boroana in grail, credeau cd-1 strica. Numaicativa au incercat. Ceilalti asteptau ploaia, cand venea, care sa adunetarana pe langa firele de grau descaltate de inghet, sau sa bath pa-mantul umflat de ger. Top cereau, primavara dupd desghet, o ploaiecare sa spele graul".

Primavara graul se plivea de burueni, indeosebi de paldmidd, iarmai tarziu se curata de secard. Lanurile oprite pentru sarnanta erau,din acest punct de vedere, foarte bine ingrijite.

Seceratul.Secera incepea dupd

de grau cultivate atuncierau dar destul de tarzii.Graul de sarnanta se se-cera si mai thrziu, candbobul era bine copt.Graul pentru vanzarese taia in parga", adica,atunci cand culoareaspicului si a paiului eragalbend, bobul tare, darcare totusi se putea taiacu unghia. Graul seceratin pargd" era mai greusi mai ro i din aceasta

timp, inainte sau dupd Dragaica. Varietatile

Foto I. C.tmär4escu

S.cel gittului Cu maim la Dalga.6

www.dacoromanica.ro

82

cauza cautat si mai bine plait de cumparatori, caci facea painea maibund. Stransul graului se facea cu secera, iar in partile cu populatiemai rard cu coasa si mai tarziu en maini1e. Agricultorii mari aveau

zeci de masini de se-cerat, simple sau lega-toare, cu care tdiaumille de pogoane degrau, pe care le semá-natl. Masinile erau trasede boi, dar indeosebide cai. Pentru repara-rea lor, ei aveau me-canici si ateliere, iarcunerii zilnici erau pedrum la Bucuresti pen-tru aducerea pieselorde schimb. Nu trebuiaca lucrul sa inceteze nicimacar un conac.

Odata secerat, graul se lega in snopi i snopii se puneau in clai. 0claie avea cloud jumatati, fiecare din 16-20 de snopi. Claitul trebuiabine supraveghiat. Snopii de secera stint lard burueni i dart jumOtd-tile erau facute strans,ca sä nu le doboarevantul, ele rezistau binela ploi. Dona, trei, ploide yard repezi i nu prealungi nu stricauNumai cand ploaia tineamai multe zile i timpulera cetos umezealatrundea in snopi si ju-mät4ile trebuiau, candvenea timpul frumos,sa fie desfacute si sno-pii pusi in picioare sprea se usca. Era o mulled neplacutd si se pierdea mult grau prin incol-tire sau scuturare. Agricultorii se consolau Ca ploaia care strica graului

Foto seceleanu.

Seceratul graului cu ma§ina la Slobozia.

clailor la Da lga.Foto. I. CAmAr4sescu

nimic.

pa- n""717.

PAcutul

www.dacoromanica.ro

folosea porumbului. be uncle zicatoarea : Cine nu a trimis grail ud laBraila, nu face porumb".

Totusi chiar in anii p1oioi, graul in clai pe camp era mai feritde stricaciune, decat pus, nu destul de uscat, in siri sau treerat umedsi pus astfel in magazie. Bucatele nu se strica pe camp" spuneau ba-tranii.

In unii ani, destul de rar dealtminterea, ploile sunt atat de deseInca granele se pot strica si in camp. In 1901 ploile au tinut trei sap-tamani i umezeala a 'Alums In clai. Paiele snopilor de jos si de dea-supra erau putrede i graul incoltit. bout parti din recolta mosiilormari din Ia1omia, s'au pierdut atunci.

Dupa secerà. Foto S. Comarzan

8:73

www.dacoromanica.ro

CAP. XIX.

TREERUL.

Inainte de introducerea masinilor treernl se fdcea cu cai. TArgulDragaica", care se tinea intre 10-24 Junie la Buzdu, a fost la ince-putul lui un targ de cai, unde se gäseau cai de vanzare, dar cu deose-

bire cai de inchiriat pen-tru treer. In acea vremeerau agricultori ma ricare se indeletniceauspecial cu cresterea ca-ilor pentru treer. Plata,dupd spusa lui Alex.Apostolu, era doi sfantide fiecare chld marede 20 banite. 0 childegald cu 7 hecto si unsfant a 14-a parte din-tr'un galben de aur 1).

Pentru treeratul cucai unele mosii aveau arii pietruite. Am vdzut o asemenea arie pemosia Gherdseni din jud. Buzau, mosie care apartinuse pe vremuriunui Câmpineanu. Treerul cu cai se fdcea incet. Deobicei, agricul-torilor mari le mai rama.nea de treerat si in primdvard. Bucatele pusein siri rezistau destul de bine ploilor de toamnd si de primdvard.

Masinile de treer au fost introduse intre anii 1850 si 186o. Separe cd cel care a adus prima masind de treer in Muntenia a fost Teo-

Treer cu caii. Foto Hariton.

1. Pe atunci moneta care circula mai mult la noi era cea austriacá : galbenul, sfaniul*i craitarul.

www.dacoromanica.ro

85

doru, tatal lui Paul Teodoru, fost prefect si deputat, mare agricultorsi el. ncuse studii in Anglia si era poreclit din aceastd pricind In-glezul". Masmile cerute erau cele mari de 10 sau 12 cai. In Baraganerau masini si mai puternice, de 14 cai, sistem Nadler". Prime le ma-sini au fost de fabricatie engleza : Ruston Tractor si Clayton-Schutle-worth. .In ultima decada au aparut masinile M. A. V. ungare si alefabricei germane Lanz".

Ciurari. Foto 61e1ian.

La inceputul introducerei lor locomobilele erau construite pentruincalzitul cu cdrbuni sau lemne. Incalzitul cu lemne era foarte costi-sitor i greu din cauza departarei de unde trebuiau cdrate lemnele. Ela fost inlocuit repede prin incalzitul cu paie. Aceastä inventie se da-toreste unui tigan, fochist, dela mosia Bordeiul-Verde, pe care o tineain arendä Costache Stamu. Intr'o zi cand masina sta din lipsa de lemne,cdrutele intArziind sa vie, fochistul se gandi sä arda. paie. Bagând deseamd cä gradul s'a ri dicat putin, a cerut voie sä lase cenusarul la pa-

www.dacoromanica.ro

86

mânt sub cutia de foc a vaporului pentru ca, incapand paie mai multe,focul sa fie mai puternic. Paiele au ars mai bine si gradul s'a mai urcat,dar nu destul pentru a porni masina. l cern voie atunci sa fact ogroapä sub cuptorul vaporului. Paiele au ars si mai bine, vaporul a

Foto Erernie.

Machivatul i ciuruitul graului.

facut grad si a putut duce batoza. Treerul a pornit i fära. lemne. In-calzirea vapoarelor de treer cu paie, cu ajutorul groapei, a dainuitpand prin anii 1890. Numai de atunci au venit locomobile construitepentru arderea cu paie având Feuerbuxul" foarte larg i un aparatautomat de hranit focul.

Intretinerea i repararea masinelor erau foarte anevoioase. Masi-nisti bum erau putini i foarte pretentiosi. Cei "mai multi erau nemti

unguri, mestesugari de tot felul, veniti de peste munti. Ei umblaudupa funk" cum se zicea, in cautare de lucru pe timpul treerului. Preapriceputi rru erau i cand aveai nevoie mare trebuia sa chemi meca-nicul dela oras. Ca sa aduci insa pe d-1 Richter dela oras, sa-ti dreagamasina cand se strica in mijlocul treerului, nu era numai o chestiede bani. Trebuia diplomatie i multe rugäminti pentru ca acest mester,care de multe on el nu era prea priceput, sa binevoiascd sa vie. Pintsa soseascd insa mecanicul dela oras, se incercau toate mijloacele lo-cale, iar la inceputul introducerei masimlor, chiar de acelea cari nu

MaOnistii.

9

0

www.dacoromanica.ro

87

prea aveau legatura cu mecanica. Alex. Apostolu mi-a istorisit cumunchiul sau Costache Stamu a gasit odatä masina stand, oameni adu-nati pe langa ea si un popa care slujea. La mirarea sa, logofatul Iispuse : ce era sä fac boerule ? Masina s'a stricat de ieri dela amiazd,oamenii stau i e mare cheltuiala, masinistrul nostru nu se pricepe

pana sä vie neamtul dela oras, m'arn gandit sa fac o sfestanie,poate ca a intrat necuratul in ea".

Cu timpnl au invätat i ai nostri mestesugul. Acum avem meseriasiromani, buni i cu dragoste de meserie. Masinistul meu, Ion, cands'a intors din mobilizare la 1918, s'a dus mai intai la sopronul de masinisi a satutat vaporul, inainte de a merge acasä sa-si sdrute copii.

* *

Child venea timpul treemtului se curata eu sapa in arman loculariei, se fäcea groapa vaporului, cand nu era groapä permanenta zi-dità 0 se aseza masina. Grija o avea un logoiat. El impartea uneltele :

banite, furci si tot el avea controlul muncitorilor. Apelul setacea ditnineata i seara, iar in timpul lucrului se controlau pe la lo-curile lor. Cosarii, lucratorii dela pale i pleava se schimbau la ftecareconac. Erau cloud schimburi. Ceila1 lucrau toatä ziva. Munca incepeala 5 dimineata i inea pana la 7 seara cu rägazuri pentru mancare

odihna la pranz i namiezi.Inainte de a incepe treerul se facea proba masinei. Cu acest prilej

se putea cunoaste, cu oarecare aproximatie, care va fi recolta. Se nu-mara snopii cu care se facea proba, se mdsura graul treerat si cum sestia numarul clailor la pogon, se putea prevedea productia. Ea se puteasocoti i dupd numarul clailor. Cand graul e bun, din sapte cldi de secerasau zece cldi de coasä iese o chila adica 500 kgr. In timpul treerului produc-tia se putea ghici i dupa cum curgea graul la masind. Erau mosieri caripunand mama la curgerea graului puteau prevedea destul de exact recolta.

Treerul cu masina mergea repede. Cu o masind de 12 cai, alirnen-tata de invoiti, faceai 3-4 vagoane de grau pe zi. Snopti de seceraerau mici, iar invoitul care descarca carul i svarlea snopii in masindera grabit sa scape mai repede. El astepta de un conac 1), poate mai

1. Conacul e o nasufa de timp : o zi de lucru are trei conace. Conac se mai zice si intregu-lui cuprins de cládiri ale unei mOii, cu toate cä mai obicinuit i se spune Curte". Mai precis s'arputea spune Curte" la c15.dirile de mosie asezate In sat si Conac" la cele rdslete i departe desat. Täranii spun elute" uumli la cele dint5.i, celorlalte le spun arman" sau dupg numele

si

lopeti,

lit

*

si

Iona-

www.dacoromanica.ro

88

de mult, sa-i vie rândul la masind si mai avea de carat de pe camp.Incarcatul snopilor in car era o arta. Taran;i puneau Cate 12-14cläi intr'un car, un pogon de gran. Carul incarcat, bine legat cu funii,era un monument, patru boi abia II trageau.

F aptul cä invoiii, grabiti sa isprdveasca, alimentau cu spor masina,facea ca munca oamenilor de langa masind sa n'aiba prea multa nevoiesa fie zorita. 0 zorea mersul masinei, bine hranità cu snopi, Inca ceidoi cosari, care se schimbau la fiecare conac, abia puteau si pridi-deasca. Tot asa i cei dela paie, dela tarasuri, dela pleava san delabanita. Mai degraba se intampla ca masina sa se infunde, lie cd nuprididea ridicarea paielor fie ea veneau prea multe boabe la cupe.

Treeratul cu doll& m4ni pc 136ragan.

Atunci se treera usor cu o masina de 12 cai 3 vagoane pe zi, iarcand graul era bobos chiar 4 vagoane. Treerul tinea o lund jumdtate,cloud. Te asezai pentru treabd lungä. Logofatul Ii facea coliba pentrudormit. Sub .un mic umbrar inaintea ei era masa de scris pe caresta condica de primire a dijmei. Masinistul avea si el coliba lui iarlanga vapor un mic atelier.

Azi treerul tine putin, zece, cincisprezece zile. Singurul adaposte umbra masinei sau a unui car cu snopi. Merge si incet. Din pricinasnopilor mari de coast san prea mici de legatoare cat si din faptul cà

www.dacoromanica.ro

89

snopii sunt svarliti pe masind de zivasi, abia pot sd fac, cu aceeasimasind. un vagon i jumdtate 'And la cloud vagoane de grail pe zi.

Pe mosiile mari erau mai multe arii si in fiecare treerau cloudtrei maini. Mosia Slobozia, de 24.000 de pogoane, era impärtita incinci administratii, fiecare din ele avand magazii i arman unde setreera. Treerul pe mosiile mari tinea 'And toamna thrziu. Uneorise treera i iarna.Graul fäcut sire sepastra bine. Am vd-zut la Slobozia, pecare atunci o tineain arena'. DumitruSeceleanu, treera-tul graului iarna. Peun ger uscat, dupdce se curdtase zdpa-da, treerul se idceafoarte bine. Graulavea insd putinmiros de mucegai.

In Moldova, treeratul

iri de grail la Smeeni.

din siri primdvara era obicinuit. In 1917,cand dupd prima parte a rdsboiului am fost numit consilier agricol al

judetului Vaslui, muncacea mai grabnica, candtimpul se incdlzise, afost treeratul graului.

Se intampla Cateodatd ca graul sa fietreerat umed. El eraatunci uscat pe arie.Intins in straturi subtiripe poloage, el era datmereu la lopata sau in-tors cu picioarele princdrdri fdcute unele lângaaltele, pand se usca.

Pentru uscatul graului treerat umed, unii mosieri aveau la ma-gazii poduri acoperite cu. tabld. Graul ud, asternut subtire i dat mereu

nicutul §irei de pae en macarana. Foto A. Pond

si

,

If4+ :

° e

-

www.dacoromanica.ro

90

la lopata se usca repede in caldura nabusitoare pe care o da acope-risul de tabld. and graul era uscat i se dadea drumul jos in magazie

altul umed. ii lua locul. Indeosebi pentru uscatul rapitei, care maitotdeauna se treerape timp ploios, po-duffle acoperite cutabla sunt de marefolos.

Paiele se fa-ceau sira. La in-ceput cu furcilepe urma cu maca-raua" o sterna deotel groasà, trasa de8io boi, care alu-

Adaearana mecan:O. -pentru

need de o roata ase-Foto zata la spatele sirei

pe un stalp inaltridicandu-se odatä cu ea si

A. Pani.

Meat Ord la .Vrittile§ti.

mai pe urmä pe Insäi ira de paie,care la capatul cellalt avea cloud lanturi care apuca paiele aduse detaxis si le trägea pand. in varful irei. ire1e acute cu macaraua eraumari, inalte, bineindesate i paielese pastrau bine inele. Mai tarziu unatelier mecanic delaCraiova a inventatun dispozitiv princare macaraua"era pusa in miscarede vapor.

Paiele nu a-veau atunci multavaloare. Se dädeaula ; iar celepe care taranii nuvoian sh le ridice, se ardeau. Cand se insera li se dadea foc. Aria se lu-mina ca ziva si la lumina paielor care ardeau rnuncitorii

InCarcatul paelor dateFoto ng. Al. Caddie!

invoitilor la Smeeni.

incingeau

si

--"N1

';

if .. 1

I_ re .Lb .

...' LI,

'-,,,,.. r. si

.,ft:

:!----- k ''' 1

1

.

A

Fot

°

4p.

°

)..,

L . .°4O,11

' .7! c,.

invoiti

www.dacoromanica.ro

9 1

jocuri care tineau pand noaptea tarziu. Pe tot intinsul campului pandla mari depärtari se vedeau asemenea lumini erau armanele mosiiloruncle se treera.

and paiele au inceput sà se caute, nu li se mai dadea foc, darobiceiul de a da paie invoitilor l'am pastrat. Fiecare invoit avea dreptulsa ridice gratis un car cu paie incarcat atat cat putea sd-1 clued cudoi boi. Täranii incdrcau asa de bine carul incat doi boi abia puteausd-1 scoatà pe poartd. Pentru a-I duce in sat insä trebuia sa puie patru,dar i acestia trägeau din greu.

Foto Hariton

Seceratul graului

www.dacoromanica.ro

CAP. XX.

MORARITUL.

MorAritul.

Introducerea masinilor la noi a schimbat nu numai fata agricul-turii, dar si a macinatului bucatelor. Inainte de a fi mon cu aburi,macinatul se facea la morile de apd, sau, acolo unde nu era apa, la mo-tile de vant. Fiecare sat avea atunci cateva mori de vant pentru tre-buhitele macinatului local. Unele mai mergeau chiar dupa introdu-cerea morilor cu aburi. Le-am apucat in copilarie. Mori le de vant ma-cinau insa foarte incet i fäceau un mälai mare. Taranii mergeau maidegrabd sä macine la morile de apa, chiar dacd ele erau la departanmari. Ele macinau mai repede i faceau un mdlai mai bun.

Pe raul Ialomita erau mori vestite la care veneau, pentrutäranii din tot judetul si din judetele vecine. Una din ele, cea d.ela

Marculesti, mai e i azi. La aceste mori veneau cu carutele pline, oa-meni asa de multi, incht ei trebuiau sá astepte zile intregi pand sale vie randul la macinat. Randuiala era desavarsita si randul la ma-cinis se facca fara nici o pärtinire in ordinea venirei la moara si in-scrierii in condica. De aci vine zicatoarea : la rand ca la moard".

Motile cu aburi au desfiintat repede morile de vant si au mic-sorat mult deverul morilor de apa, desi malaiul fäcut de ele e maiputm gustos. La morile de apd, prin faptul ca porumbul vine cate putinla piaträ i piatra se invarteste incet, malaiul curge rece. La morilecu abur el iese cald si din aceastã pricind Ii pierde din gust. Dar ceiuteala la macinat ! 0 piaträ rnanata cu aburi face intr'un ceas, cat opiaträ de apa. in 4-5 ceasuri De aceea, omul abia sosit la moara putea

macine. Cat ar fi fost gloata de mare el nu era nevoit sa astepte

maci-nis,

sisa

www.dacoromanica.ro

01

mai mult de cateva ceasuri. Plata macinatului atat la morile de apdcat si la cele cu abur se fäcea prin oium", adica, plata din produse.Oiumul era, din zece una pentru morar.

La inceputul introducerei lor, morile cu abur erau rare. Din aceastäpricind oamenii se indesau la macinatpentru a termina mdcinatul. Castigulfäcea mai mult decht o mosie.MoSierii, care aveau putindpricepere la mestesugul acesta,au fdcuri averi CU macinatul.Mai tarziu morile s'au inmultitsi azi fiecare sat are moara lui.Castigul s'a micsorat si in celemai multe parti morile demdlai nu sunt rentabile decatpentru meseriasi.

'fatal meu infiintase laPogoane, o mosie pe careo avea in arenda, o moardcu patru pietre. Doud loco-mobile mergeau zi i noapte

abia puteau sä pridideascdmacinatul. Din pricina calitateiapei si a sfortarei prea mari,locomobilele trebuiau mereureparate, caci, dupd chtäva vreme,

unele mori umblau i noapteaera mare. 0 moard elvad bun

Foto S. CpmArzan.

Moaril de vânt.

tevile i cazanul curgeau. Era omare greutate, cdci de multe ori, din aceasta pricind, moara trebuiasä stea. El se hotäri atunci sa le inlocuiascd cu o masind stabia maiputernicd, cu cazan tubular, färä tevi, care totusi sä ardd en paie. Pecea vreme, cumpararea de masini nu era o treabd usoath. Negustorierau putini i fara multd pricepere.

In anul 1886, masina stabild sosi. Transportul ei, indeosebi alcazanului, era din cauza greutätii o problema. Podetele de lemn pegarlele Calmatuiului nu prea erau solide. De aceea tatal meu se hotarisa astepte iarna. Atunci, pe pamântul i garlele inghetate, cazanul va-porului, lung de io rnetri, asezat pe un car special tras de zece perechide boi, a fost usor adus dela gard la mosie si in primavard instalat.Odata pornit el a scapat de necazuri : revile nu mai curgeau. Un ama-

i

.010

. .

tP,,,s

....-

.

ai

www.dacoromanica.ro

9 i

nunt, care aratd cum se fdeea pe atunci negotul de masini : numelefabricei, in relief pe postamentul de tuei al vaporului, era sters. Li-terile fusese baute cu ciocanul. Din lipsd de legi, care sd le proteagdnegotul, vânzdtorii de masini isi apdrau in acest chip reprezentantaexclusivä a fabricei.

Vaporul stabil ducea cu atAta usurintd cele patru pietre de mdlai,incAt tatdl meu se hotdri sa-i adaoge si o moard de Mind. De un anconventia vamald cu Austro-Ungaria fusese denuntatd. Fdina, care ina-inte ne venea dela Budapesta, incepea sa fie produsd in tard. Tatdlmeu a fost printre cei dintAi care au infiintat in regiune fabricd defdind eu valturi. Mai era una la Brosteni, a lui Zappa, mare agricultorsi el. Deverul morii din Pogoane era mare, caci alimenta cu Mind ora-sele Buzdu, Ramnie si Focsani. Zece care inhämate cu cdte patru caifdceau regulat drumul la Buzdu si la Cilibia, pentru a duce fdind. as-tigul era insemnat.

www.dacoromanica.ro

CAP. XXI.

PRODUCTIA.

La inceputul plugariei, atunci and graul se semdna in pdmant nou,productia era foarte mare. In timpul din urnid, productia graulm incultura mare se socotea la 1.200 kgr. la hectar, chila i sämânta, cumse zicea. Pe mosille unde pamantul se lucra bine i se pdstra o reguldbund de rotatie a culturilor, mijlocia productio ajungea pand la 1.400kgr. la hectar.

Moierii cunosteau Ca' recolta e bunk atunci and graul avea spiculmare si umflat, and era des de nu puteai vedea prin el pdmântul,n'avea burueni i suprafata lanului era retezatd drept. Pentru ca gratasa fie astfel, el trebue sd infräteased din toamnd. Primdvara sd fie caldä

umedd pentru ca sä creased mare, asa incat la Sfantul Gheorghecioara sa se ascundd in el". Pe urmd, spre yard., nu trebuiauploi prea multe, càci, graul se face mai bine pe secetd, spuneaubdtranii.

Cu tot asolarnentul potrivit i buna lucrare a pdmantului, acci-dentele de vegetatie micsorau de multe on productia graului. Recoltemari puteau fi nimicite in cateva zile. A venit o mand i mi l'a luatdin mând" zieeau mosieni. Prin mand ei intelegeau toate accidentele,care se intampla inainte de seeeris. De pe urma lor bobul, in loc säcreased, rdmane mic i sbareit, iar graul recoltat e usor. Din aceastdpricind productia putea sä scadd pand la jtundtate, iar calitatea eratotdeauna proastd. Mana provenea, dupd pdrerea lor, dintr'o negurd,in urma unei ploi sarate, cu soare, sau a unui vant cald care bdtuseatunci and bobul era in lapte. Mana se ctmostea din vreme. Candla coacere, inainte de a ingalbem, graul avea 0 culoare verde murdar,

si

www.dacoromanica.ro

96

in loc de verde deschis, albicios iar spicul in loc sä fie ranjit", eraneted, graul era manat.

and anul era ploios graul crescut mare se intampla sä cadd.Daca era nurnai aplecat, polognit cum se zice, paguba nu era mare.Tot astfel cand graul cadea dupã ce bobul se formase. Atunci cadereaera chiar un semn bun. and cade graul se ridica stapanul", spune ozicatoare. and insd caderea se intampla inainte de formarea bobului,graul ramane usor, cu bobul mic si sbarcit, iar productia micsoratd.

Graul treerat era dat la machind (vânturatoare) si pe urma laciur. 0 mach'na si trei ciurari tineau o masina. Ciurarn erau lucratoricalificati, indeobste Vgani. Ei isi treceau meseria din tata in fiu. Azi,de cand masinile de treer au perfectionat curätirea mecanica, acestimeseriasi aproape au dispärut.

PA.nd sa fie pus in saci graul sta in gramada pe arie. Mosieriiaveau obiceiul, de cateori veneau la masind, sa bage mana in gra-mada de grau din fata ciurelor. Gestul facut la inceput pentru a cer-ceta starea graului, ajunsese, la toti, automat. Odata venind. la arie,fac gestul obicinuit, bag mana in gramada. Graul era tras, adica putinumed. Administratorul meu, un foarte bun agronom, nu observase,caci la Hohenheim, unde invatase plugaria, gestul nu se obicinura.

www.dacoromanica.ro

CAP. XXII.

CARATUL SI VANZAREA.

Odatá curatat, graul se punea in saci 0 se trimetea la gard. Expe-dierea se fdcea Duminica 0 s'arbdtorile. Chiria, adicä transportul lagard, nu era socotità ca muncd. Taranii fdceau bucuros ,*rapoarte' ,

in zilele de sdrbatoare, iar pe de altd parte nici mo0erii nu prea vreausà strice o zi de lucru pentru dusul la gard.

C5.atoria la gard se fdcea in cete de cate doudzeci, treizeci de cdrute.Ele plecau odatd. yiecare ceatà avea o listä cu numele caruta0lor 0numdrul sacilor pe care ii incdrcase fiecare. Transportul era insotitde un isprävnicel, iar la gard, primitorul controla numdrul sacilor 0fdcea din cand in cand, aiarul, adicd másura ea-Ova saci. Cu tot acestcontrol de multe on iesia lipsa. Trecerea prin sat 0 mai ales prin fata6.rciumei ademenea chirigii. Ca s6-0 Led de ald5.ma, de multe oriei deslegau sacii 0 luau din fiecare chte un pumn, doi de grau pe careii dddeau carciumarului in schimbul bduturii. Operatia putea fi execu-tata destul de discret, cdci pentru a fi seara inapoi, chirigii, avândcarutele incàrcate din ajun, porneau la gard inainte de rasdritul soa-relui, aproape pe intuneric. .

Transportul cerealelor pe cdile ferate se facea numai in saci. Invrac, foarte rar. De aceea era nevoe de un enorm numdr de saci. Mo-cieril aveau saci, dar neindestuldtori pentru toatä productia kr. Ei luausaci cu chirie. In fiecare orac sau tArg se gdseau negustori care in-chiriau saci. 0 mare societate de inchiriat sad a cdrei, centrald eraC. Garoflid Agricultura veche. 7

www.dacoromanica.ro

98

in Franta, Saint Freres", avea pravalii in toate orasele i porturiletarei 1).

Din lipsd de vagoane sau de carute, dar mai ales din lipsd desaci, graul se facea cate odata gramada mare pe arie. Acoperit cu musa-male si peste ele paie, cu sant in jurul grdmezii, graul putea sà asteptelard sa se strice. Orzul i ovazul se pdstrau mai bine in grämezi. Unmare mosier din Ramnicul-Sdrat, cunoscut prin sgarcenia lui, pdstraovazul in gramadd neacoperità. Daca venea o ploaie se facea o scoartade un lat de /nand care apara restul grdmezii.

Mille de saci treerati in cursul saptamânii asteptau in arman pentrua fi dusi la gard. Sacii erau asezati in stive i acoperiti cu paie. Lagarà altà asteptare. Zeci de mii de saci erau ingramadrti sub soproane,dar cei mai multi sub cerul liber. Munti de saci claditi In stive deCate 7-8 randuri umpleau curtea garilor in asteptarea vagoanelor caresa.-i clued in porturi. Din pricina intarzierii transportului se intâmplaumafi pierderi in anii cu toamne ploioase.

Cate nu a vazut activitatea fard masurd a gdrilor din regiunileagricole in timpul dela i August pand la inghetul Dundrei, nu si-opoate inchipui. Toate garile erau ticsite cu sacii plini, care asteptausa fie tlansportati. Zeci de trenuri porneau in fiecare zi la Bràila, darpe masura ce garile se goleau, alti saci plini luau locul celor plecati.

In Braila pe atunci Braila era cel mai mare tang de cerealeactivitatea era in toi. Pe strada ingusta a misitiilor", stradd unclenumärul treisprezece lipseste, lumea vanzatorilor i cumparatorilor for-fotea ca la thrg. Acolo sunt birourile misitilor, in care se fac toatevanzdrile. Pe mese 0 pe rafturi, in strachini mari, sunt probele degrâne. Alaturi e libra" 2). Cumparatorii cercetau probele, le cantareau,

I. Marii agricultori intrebuintau zeci de mii de saci pe an. Unii, ca Gh. Ggitan, aveau pingla 80.000 de saci. Marii negustori, deasemenea, intrebuintau sute de mii de saci in timpul recoltei.De aceea sacii aveau foarte multà cgutare i inchirierea lor aducea cg4tig. Pe lang g. firma amintitg,Saint Frères, care era cea mai mare 0 care avea fabrici proprii de saci i mi.vamale, mai erau : Mol-doveanu i Boroo cu un 'anion de saci pentru hichiriat i roo.000 pentru vgnzare ; Andrei Manos,fratii Valeriano,

Sacii se vindeau cu 60-68 bani bucata. Chifia era de 18-22 bath de suta de saci. Mu§ama-lele de 48 rn. p. se inchiriau cu 1-1,20 lei pe zi, iar poloagele de 42 10. p. cu 50-60 de bani pe zi.

Sfoara de Manila se aducea aproape numai din Statele Unite. Cea mai bung o avea In-ternational Harvester Co. Pretul sforii era de 8o-90 bani kgr.

2. Libra este un data mic cu care se aflg greutatea specificg a cerealelor. Ea arfita, in livreengleze, greutatea pe bushel. In timpul din urmg, libra a fost inlocuitg cu samovarul", un cântarcare aratá greutatea in kgr., pe hectolitru.

si

www.dacoromanica.ro

99

le miroseau i ofereau pretul. Cu cloud vorbe Salva vizita" i stabene" se incheiau afaceri de milioane. Sute de vagoane de bucate tre-ceau intr'o zi dinteo mAna intr'alta. Toti negustorii lucrau in-frigurati in asteptarea telegramelor burselor sträine. Averi se fdceausi se desfäceau intr'o dimineata. Toata aceasta marfa vandutd de maimulte ori, ajungea la vapoarele mari care stateau la chei, gata s'o in-carce. Incarcarea se facea cu oameni. Organizarea mecanica a incarca-tului s'a infaptuit mult mai tarziu. Cart* cu un cal aduceau saciiplini dela magazii, sacul era deslegat i echipe de muncitori, cu sacul

Incarcatul bucatelor la Braila. Foto Marco Klein.

in spinare, urcau repede puntea ingusta de scanduri care lega vaporulde cheiu. Puntea salta sub pasul br greu. Ajunsi la vapor, cu o mis-care din umar, ei aplecau sacul in jos si lasau granele sa curga induntru.Azi aceastd activitate nu se mai vede. Ea a incetat odata cu scadereaproductiei agricole care o sustinea 1).

I. Echipele de muncitori care aduceau gthul dela magazii la vapoare se chemau :postà". S'a puspostá la partida de grail din magazia cutare, se zicea atunci and se Incepea Incarcatul vaporului.

www.dacoromanica.ro

100

Agricultorii, ale cdror mosii erau pe langd Dunare, 4i aduceau recoltala, Braila cu slepuri si mai de mult in caice" vase cu panze. Cele maimulte caice erau turcesti. Deobiceiu cdpitanul era si proprietarul cai-cului. El raspundea direct de cantitatea incarcatd.

Graul trimis la Braila era vandut la bursa' . Vanzarea se facea dinvagon sau graul era pus la magazie in asteptarea unui pret mai bun.Cei mai multi agricultori vindeau curand dupd recoltd. Vinde si tecaeste" e o vorba. Vorba inteleapta, care indemna pe agricultori sä sefereasca de speculatie. Altii insä tineau graul multä vreme. Nu le veneasa se desparta asa repede de produsul muncei lor de un an.

Vanzarea se fdcea prin mijlocirea caselor de comision. Ele ingri-j eau de primirea märfei, inmagazinarea si conditionarea ei 1), dacà eranevoie si aveau grija vanzarii la timpul potrivit. Mai tarziu filialele ban-cilor au inceput sa Iucreze direct cu agricultorii. Banii se imprumutaucu indatorirea ca vanzarea cerealelor sb, se faca prin filialele lor. Im-prumutul se fdcea mai ales in masura suprafetei semanate cu gran.De aceea toamna, dupd semanat, unii mosieri, &and veneau la oras,se landau cam mult cu numarul pogoanelor semanate. Era un mijlocd.e a-si arata vrednicia, dar, poate, de a-si mafi si creditul.

Organizatia vanzafii in comision avea si parti bune si parti rele.Trebuia sà stii sa te aperi, sa-ti urmaresti bine marf a 0 sa vinzi singur.Mi-aduc aminte de patania unui vecin. Intfun an batuse porumbulin August pentru a face kc porumbului nou 0 il trimisese la Brailain comision pentru a fi pus la magazie. Vrea sa astepte cu vanzarea,caci prqul era in urcare. In Septembrie, primeste o telegrama careil anunta ca porumbul s'a incalzit 0 trebue vandut numai decal. Porumbbdtut in August si incalzit, asta nu se putea. A plecat in grabd la Brailasi a restabilit lucrurile, impiedecand vanzarea pripita ce se pusese lacale in paguba lui. Agricultorii se mai plangeau ca. lopdtatul "apdreaprea des in conturi.

Unii agricultori mari aveau magazii proprii la Braila in care 41adunau recoltele dela mosii. Altii aveau chiar birouri de vanzare. IancuMarghiloman instalase pe fiul sdu mai mic Misu, fratele lui Alexandru,fost prim-ministru, la conducerea biroului pe care-I infiintase laBraila pentru a-si vinde recolta lui si ale altor agricultori. Braila erape atunci nu numai cel mai mare port al tarn, dar si un oras cu mare

r. Conditionarea Insemna datul la lopata, la machina si cate odatit la ciur, a graului putinumed sau murdar. Operatif foarte costisitoare cand erau facute la Braila unde munca era scumpa.

www.dacoromanica.ro

101

activitate mondena. Balurile si-petrecerile se tineau lant. Ele aträgeaumulti tineri. Conducdtorul biroului nu a putut rezista multa vremeispitei i biroul a trebuit in scurtä vreme sa fie lichidat.

Predarea graului si atarziu cu dubla. La BrailaEi se numeau chiligii"care radeau banita, si deaveau muita indemanarela umplerea dublei, o

umpleau repede, cuvant", o puneau iute inpicioare i banicerii oradeau cu rigla astfelca graul sä ramaie nein-desat. Prin acest mijlociesea un spor. Diferentafata de incarcarea delamosie era cam la I-2°A.Ea acoperea comisionulsi parte din cheltuieli.

Pretul cerealelor sefixa dupd cursul burselor

tuturor cerealelor se facea cu banita si maierau pentruerau ajutatiridicdtori"

aceasta incarcatorila masuratoare de bdniceri"care o varsau in sac. Chi ligii

Foto N. G. Eremie.

Incarcatul bucatelor la Braila.

din orasele tarilor importatoare, indeosebiLiverpool si Anvers. Prin acest din urma port se scurgea aproape7in-treaga cantitate de grail pe care o exportam in Germania, principalulnostru client. In aceeasi masurd erau cercetate i bursele tarilor pro-ducatoare de peste ocean : Statele-Unite, Canada, Argentina. liana, la1890, graul se negocia cu chila mare de 20 de banite, mai tarziu cusacul de un hectolitru i numai in ultimii zece ani inainte de expro-priere s'a generalizat vanzarea pe greutate.

Desi mai toatä recolta paioaselor se vindea toamna, preturile nuscadeau din pricina ofertei marL Negotul era bine organizat si van-zarea pe termen, à livrer", echilibra preturile.

Primele probe de grail nou apdrea la Braila la inceputul luneiIulie. De0 in partea de apus a tarii, treerul incepea mai devreme cain räsdrit, totusi, fiindca granele de acolo se expediau cu slepurile, eleajungeau mai tarziu la Braila decat granele produse in regiunea apro-

specialisti.i

* * *

www.dacoromanica.ro

102

piata de port. Deaceea mai totdeauna primul grail negociat la Brailaera graul de pe ,,Domeno", cum se chema in jargonul misitilor, Do-meniul Bräilei, mo0e de 100.000 pogoane de araturd apartinand Sta-tului i arendatd.

In ultima decada inainte de expropriere, come rtul de export, datorit anilor buni, era foarte activ. De pe urma lui intra in tara unmare numär de devize. Din aceasta pricing, de multe on cursul lenhiidep4ea cu cateva centime paritatea.

In timpul anului devizele erau absorbite de importatori 0 de BancaNational'. Iarna, insa, cand comertul de import era mai redus, BancaNationald, ramanea singurul cumparator. D-1 Prof. Brancovici, fost invremuri mare exportator, istorise§te cum atunci, intr'un an de exportintens, Banca Nationald, de teama de a strange prea multe devize,a refuzat sà le mai cumpere.

Pentni ca exportul sa meargd trebuia insd ca devizele sd fie schim-bate in lei cu care exportatorii plateau marfa. Ce era de facut ? Ex-portul nu putea fi oprit, caci vanzäri mari erau incheiate in strainatatevapoare erau arvunite pe cloud i trei luni inainte, iar agricultorii, carevandusera recolta kr, aveau i ei nevoie de lei. In lipsa de lei, exporta-torii se hotardsc atunci sà primeasca ca pret al cerealelor vandute instrainatate, aur cu care sa plateasca cumpardrile de grâne pe care lefaceau in lard. In curand. monede de aur de tot felul au inceput säcircule in targuri i oboare. Plugarii le primeau bucuros. Situati a atinut un an 0 ceva, pana cand Banca Nationala a reluat cumparareamai activa a devizelor. Ce deosebire cu vremea de azi !

www.dacoromanica.ro

CAP. XXIII.

CULTIVATORII DE GRAU.

Cultura graului era temeiul agriculturii mari. Ea nu a putut sa seintindä in judetele dinspre rasárit decht numai dupa introducerea ma-sinilor de secerat. Atunci s'a intins repede. In judetele Ialomita, Braila,sud-Buzdu i R.-Sdrat erau proprietari i arendasi care semanau 10.000phna la 50.000 de pogoane de grail.

Agricultorii marl cunosteau bine cultura grhului, foarte putini dincarti, dar toti din practica. Observatiile facute de multe generatii deplugari stabilise un fel de cod al culturii grhului, care s'a dovedit ra-tional, atunci chid stiinta a pus in experientä datele agriculturii em-pirice.

In timpul din urmd numarul agricultorilor cu carte se niarise.Multi citeau carp de specialitate i unii erau chiar abonati la revistestrdine. De chte ori se inthlneau, acestia nu pregetau sä impartaseasca

celorlalti cunostintele lor. Cu deosebire, Lunea dimineata, in trenulde Constanta, plin de plugard care mergeau la mosii, discutile eraunesfarsite.

Dintre plugarii cititi, erau unii care se fdleau cam mult cu celeinvatate. Ii dddeau ifose de specialisti. Unuia dintre acestia, mai vor-baret si mai pisalog, tovarasii de drum, plictisiti de prea multä descaliè,Ii scornisera o gluma. Intr'o toamna, ziceau ei, child ardtura era plinade bolovani, un arendas nedumerit intreabd specialistul : Ce trebue safacd ? Cum sa semene graul in bolovani ? Scoate bolovanii la capullocului i pe urma seamänd", fu rdspunsul. Peste iarna, arendasul vedeca semänatura lui, curatata de bolovani, nu era acoperita cu zapada.Vântul 0 spulberase. Gthul putea sa degere. Pe mosia vecinului, care

ai

www.dacoromanica.ro

104

semanase in bolovani, semandturile erau insd acoperite. Ingrijat el seduce din nou la specialist sa-i ceara sfatul. Ii spune i ce vdzuse lavecinul care semdnase in bolovani. Pune bolovanii la loc", rdspunseel fdra sovaire.

Cu tot spiritul critic si rutina agricultorilor nostri, invätäturiletehnicei strdine intrau in practica agricold. Unele, cele mai multe, eraubune, altele insd, experimentate intr'o clima mai dulce, nu se potri-veau la noi. Asa a fost bundoara cu cantitatea de samânta la pogon.Intr'o vreme agronomii francezi povatuiau semanatul rar al graului :trei duble la pogon, in loc de 6,--7 cat se semana in Baragan. Ceicari citeau reviste franceze au incercat semanatul rar sfätuind i peaitli sa faca, la fel. Multi, din cei care urmasera indemnul, au avut oproductie mica i l'au pardsit repede. Altii sgarciti si mai creduli, l'aucontinuat. Un mare arendas din lalomita, a semanat astfel cativa anidearândul samanta putind desi productia care urma era totdeaunaslabd. El se bucura insa sä faca economie si de cate ori administratorul

care era la parte, incerca sa sporeasca cantitatea de samânta, elIi spunea : Sà facem cum a zis boerul din tren, sa semdnam treiduble la pogon". 'Dana când intr'o zi acesta, plictisit, Ii raspunse : Ascultäcucoane, dai dracului pe boerul din tren, caci cu invatatura luinoi ramanem saraci".

La inceputul plugariei noastre se cultiva in regiunea de rasaritmai mult grau de primävara : ghirca. Unii mosieri au bagat de seamdinsa ca graul de primavard are o productie mai mica &cat cel detoamnä, care pe atunci se semäna numai in partea de apus a tarii.Au cultivat i ei graul de toamnd care in scurtà vreme s'a raspanditpeste tot in Baragan.

L'au raspandit si in partile unde nu se cultivase nici odataand tatal meu, prin anul 1876, a intrat in mosia Pogoanele, nu agasit semanaturi de gram Se punea numai secara sub cuvânt cä gthulnu se face. El a semanat totusi grail si a isbutit, ajungand repedesa semene 1.500 pogoane de grau de toamnä, ceeace pentru vremeaaceea era mult. Avea insa. Ioo de pluguri cu cate patru boi, iar pentrusecerat aducea douà sate de tigani din Arges. Pentru a le da de lucruin primavard pana la vremea secerei, el semdna suprafete mari de fasole.

Cultivatori de grail cari semanau zeci de, mii de pogane, erau insäCei mai multi semanau intre 1. 000 i02.000 de pogoane. Pentru

a fi in rândul oamenilor, adicd pentru a fi socotit mare cultivator,putini.

lui,

sad

www.dacoromanica.ro

105

trebuia sa semeni cel putin 500 pogoane de grau. Cei care semdnaumai putin erau socotrti ca mid agricultori, aproape tarani.

Mosierii se fdleau cu productia kr. and, pe timpul treeratultu,se intalneau Duminica la oras, prima vorba era : Cat fad la pogon ?Fireste, fiecare facea mai bine ca vecinul si de aceea la secera numárulpogoanelor de grau era totdeauna mai mic decat Ii aratasera toamnala semdnat.

Plugarii mari semanau deobicei o treime din suprafata mosiei cugrail. Cate odatä ei treceau peste treime acolo made, pamântul fiindbun, se putea pune grail dupd grau, sau pe moii1e unde se tineau oi,cad pasunatul pe parloaga da putinta unui asolament de dor ani. Inpartea de apus a tarei i indeosebi in Oltenia, graul se semdna la doiani, dupd porumb.

Pe langa o productie bund, marii cultivatori de grau urinal-eaucalitatea. Nu numai cà granele kr erau curate, fdra corpuri straine

dar cei care cultivau suprafete mari ajunsesera sa selectioneze un tipde grail in raport cu felul pamantului i conditiile climaterice ale re-giunei1). Ei isbutiserd sa creeze adevarate standarde, destul de con-stante i atat de caracteristice incat marii importatori straini, obici-nuiti ai graului romanesc, le cunosteau si le desemnau dupd numeleregiunei unde se cultivau i, dese ori, chiar dupd numele producatorului.

Nu odatä mi s'a cerut, in preajma recoltei, de catre firme im-portatoare din strainatate, sa le rezerv graul cutdrui cultivator saude pe cutare mosie", spune d-1 Prof. E. Brancovici.

Aceste grane selectionate aveau caractere asa de constante incatnaisitii priceputi le identificau dui:A probe, tot astfel cum gustatoriispecialisti francezi fac cu vinul. D-1 Prof. E. Brancovici istoriseste cumprin anul 1908, era la Braila un misit de cereale cu reputatia de acunoaste principalele tipuri de grane de calitate din Ora i d e a leputea identifica. Pentru a-1 pune la incercare, o data la vremea re-

1. Puritatea i curatenia cerealelor noastre, ajunsese, inainte de rasboi, exemplara. Gra-nele noas e, n mediu, aveau 2-3 % corpuri straine i cele sub x % nu erau rare. Tot astfel greu-tatea hectolitrica, altadata la grail de exempla varia intre 76-80 kg. la hecto., oarzele peste 6okg., ovazurile 48-50 kg.

Acura avetn grail cii corpuri straine variind hare ro -20 %, uneori 9i mai mult chiar. Catdespre greutatea hectolitrick ea a scazut la grail, afará de putine exceptiuni, la 72 chiar la 70kg.ba, ce e mai trist, in unii ani i in majoritatea regiunilor s'au recoltat grane sub 70 kg.,chiar pana la 6o kg. la hecto".

Prof. Brancovici. Problema cerealelor in Romania. Analele economice i statistice 1934.No. 4-6 pag. 38.

si

E.

si

www.dacoromanica.ro

106

coltei, ii ardta o proba care provenea dintr'un sac pe care il primisetocmai atunci. Proba de grau, foarte frumoasd, era pusd intr'o stra-china fard nici o indicatie. Misitul intoarce graul in toate chipurile, V.examineaza bine si dupa catva timp de gandire, ii spune : e graul cu-Val-n.1 mare cultivator din judetul cutare. Controland eticheta saculuise vazu ca diagnosticul fusese pus exact.

Cultura graului era temeiul agriculturei mari. Toata povara bd-neasca a exploatatiei cddea asupra graului. Productia lui trebuia saplateasca arenda si cheltuiala mosiei, astfel ca porumbul sa ramaiecastig. Atunci anul era bun. Intinderea semanata cu grau asigura sicreditul. De aceea cultura graului era aproape exclusiva. Afara deporumbul care il dadeau in dijma si ceva semdndturi de primavard,mosierii semanau numai grau. In regiunile cu populatie deasd, acolounde porumbul se putea cultiva pe suprafete mari, ei cultivau numaigrau si porumb. Chiar si putin ovaz care le trebuia pentru cai, maidegraba il cumparau decat sa-1 cultive.

Graul era cereala cea mai cautatd. Cum incepea treerul, misitii0 negustorii porneau in cercetarea ariilor de treer. Cu trasuri de birja,trase de patru cai inhamati la rand, ei colindau judetul in cautareade partizi de gram Plugarii mari erau cei mai des cercetati. Nu treceao zi, cloud, in vremea treerului sa', nu auzi clopotele träsurilor care aduceaumusterii. Cumparatorii de grail erau de cloud feluri : misiti care lucraupe seama marilor negustori sau exportatori din Braila si care nu cum-parau cleat partizi mari 0 negustorii mai mici din oras, care adunaugrane pentru a le revinde in partizi mari exportatorilor din Braila. Eispeculau asupra marfei si faceau de multe ori afaceri bune, cu deose-bire cei ce cumparau dela plugarii mai marunti.

A specula asupra granelor era o meserie rentabila si titlul de spe-culant" era atunci o cinste pe care micii negustori de cereale o reven-dicau cu mandrie. Intr'un act vechi de botez, martorii, mid negustoride cereale din sat, declara, fard sfiald, profesiunea lor de speculanti".

Se intampla insa eate odata, din princina secetei sau a ploiorprea multe, ca productia graului sä fie mica. Mosierii nu-si pierdeaupentru aceasta cunapatul, dimpotriva, ei isi incordau atunci toate pu-terile pentru a semana in toamnà o intindere mai mare, nddajduind,prin aceasta, ca anul urmator sa-si poatd acoperi paguba. Socotealaera bund, cad rare ori se intampla ca productia graului sh fie doi anidearandul slaba.

www.dacoromanica.ro

107

Atunci agricultorii puteau sa mareasca intinderea semanatd, cacigraul era cerut. Piata primea orice cantitate. Bursele straine nu se in-fluentau dacd suprafata semanata cu grau crWea in Romania sauaiurea. Azi insd reteta plugariei mari din trecut nu se mai poate aplica.Productia graului in lume intrece consumatia 0 sporirea culturilor,ori unde s'ar face, atrage scaderea pretului peste tot.

Cultura graului, inainte de expropriere, era aa de intinsd, incat,in unele locuri se intampla cd prin potrivirea asolamentului a mai multormo0i, sä para.' exclusiva.. In 1913 Societatea Nationala de Agriculturaaduce in taxä pe specialistul in selectie, Nilson Eh le, dela Svalov. Ela fost plimbat pe mo0ile din nord.ul judetului Braila 0 sudul judetuluiR.-Sdrat, calduzit de Nicu Filipescu 0 George Lucasievici, presedin-tele 0 vice-presedintele societatei. Recolta se ardta foarte frumoasä.Graul era mare cat omul. Trasurile inaintau incet pe drumurile strâm-tate prin aplecarea graului ingreuiat de spic. Cat vedeai cu ochii nuera decat grau, o mare de spice care se leganau in valuri sub bdtaiavântului -qor 0 cald. Nilson Eli le ridicat in picioare, in träsura, in-mdrmurit in fata imensitätei lanurilor de grail, repeta mereu : Toutca c'est du ble, tout ca c'est du ble".

www.dacoromanica.ro

CAP. XXIV.

CEREALELE DE PRIMAVARA.

Cerealele de primal/ ara, orz, ovdz, meiu, erau cultivate mai multde invoiti. Ei sernanau cu maim intr'o singurd ardturá i treerau cu caii.Gran nu puneau, fiindcd arendaul pdstra pentru el locurile de grau,dar i fill-idea graul cerea o culturd mai migdloasd, samanta era maiscumpà i nu se putea treera bine cu caii. Orzoaica nu se semdna.Cei care au incercat nu an izbutit sä producd calitatea cerutd de fabricilede bere.

Meiul se cultiva in vremea trecutd foarte mult in Baragan. Chiarin timpul din urma, cum treceai de Pogoane inainte spre rdsdrit, intal-neai sernanaturi multe de mei. Ele erau insa numai ramasita celor deodinioard. Atunci meiul era cea mai de seamd culturd a locuitorilordin stepd, caci le dadea hrana cea de toate zilele.

Productia lui era insa nesigurd 0 din aceasta pricind a fost repedeinlocuit de porumb, care, de0 cere munca mai multd, e mai spornic.

Meiul ne-a ldsat ca amintire, insd, cuvantul mdlai. Aceasta dove-dWe strdvechea lui intrebuintare ca hrand in stepa. S'ar pärea càMoldovenii nu l'au cunoscut, cad ei zic in loc de mdlai, fdina de pdpuoi.

0 culturd de primävard noud s'a introdus in plugaria noastra prinanul 1900 : mazarea. Aducerea ei se datorWe unui negustor neamt :Hildebrand. El fdcea contracte cu mo0erii, dandu-le samânta. Cumpretul era bun 0 cultura uoarä, mazdrea s'a intins repede 0 a de-venit, in scurta vreme, obicinuitä in asolamentul mo0i1or marl. Mo0eriiobservaserd i faptul ca graul semänat dupd mazdre producea mai bine.

Prin introducerea in cultura a mazdrei Hildebrand a facut plu-gäriei noastre un dar pretios.

www.dacoromanica.ro

109

Cerealele de primavara se semanau in porumbiste. Multi mosiensemanau pe piele", adica pe pãmântiil nearat i in urma acopereausämanta cu plugul. Taratiii semänau pe pamântul arat i acopereaucu grapa. Semändturile fdcute in acest chip, räsareau tarziu i rama-neau rare cand primdvara era secetoasà.

Cerealele de prinfavara se cultivau si in dijma. Dijmuitul se fdceain clai i dijmasul trebuia sä care la masina partea de dijmä a mosiei.Dijma se lua, fie din tot lanul o clae da, o clae nu, fie dela un capsau mijlocul locului. Pentru aflarea numdrului de snopi pe care invoitultrebuia dea, logofatul dintr'o fuga de cal Ii numara cläile i in-multind numárul lor cu un coeficient variabil dupa proportia dijmei,afla numarul snopilor datorati. Invoitul primea un bilet in care searata numdrul total al snopilor pe care trebuia aduca la masind.Acolo el numdra tare snopii pe masura ce ii svarlea pe masind. Doilogofeti, cate unul de fiecare parte a masinei, controlau numäratoarea.Un altul, la coliba, tinea condica i cand invoitul termina de descarcatcarul, Ii trecea in bilet numdrul snopilor adusi. Operatia se repeta/Ana cand invoitul ispravea de adus toata dijma datorata. Cand obli-gatia de dijma era indeplinità, invoitul aratând biletul de predare lo-gofatului la camp, putea ridica partea lui.

Am facut, in copildrie, amandoud aceste treburi. and veneam invacanta stam ziva la masind i primeam dijma. Mai tarziu, cand mafacusem mai mare, tatäl meu ma trimetea sä dijmuesc. Imi placea.Cand la dijmuit, calare pe un cal vandt, alergam in trap intins pestemiristi, lumea era a mea.

www.dacoromanica.ro

CAP. XXV.

PORUMBUL.

A doua planta dupà grâu, ca insemndtate agricold, era porumbul.Se semana un porumb corcit, destul de greu, dar nu prea productiv,cunoscut sub numele de porumb romanesc". Dela 1904 s'a semanatporumbul dinte de cal", mai usor, dar mai productiv i foarte gustosla mancare. Nu se fdcea ogor pentru porumb, numai cate odata laporumbul cultivat in reg;e. Porumbul in dijma se ptmea In miristesi se semana cu roam, in randuri, pe urma plugului. Semanatul, inregiunea mea, se facea in Aprilie. Semanatul mai timpuriu, din pricinardcelei, facea samanta sä cloceascr, adica sa se strice, sa nu mai in-colteasca. Din observatiile mele semanatul facut dupa. 5 Aprilie, st. V.era sigur, sarnanta nu mai era in primej die sa cloceasca, chiar dacatimpul era neprielnic.

Dupà semanat trebuia neaparat rupta scoarta care se fdcea inurma ploilor repezi care bat pamantul. Daca nu se tragea indata cuboroana de fier, scoarta se intarea i porumbul esia rar. Indata ceporumbul se semana, el trebuia pazit de ciori. Ciorile folosesc agricul-turii, cdci se hranesc pe langa gram* cu insecte i omizi, dar candsunt prea multe atunci sunt o pacoste. In apropiere de al:* pe malulCalmatuiului, traesc nenutnarate thrduri de ciori. La timpul semana-tului, indeosebi al porumbului, ele se aseaza in stoluri de mii pe ara-tuna i adunä samanta. Porumbul pus cu masina suferd mai mult,fiind mai in Ltd. Tot astfel cand. porumbul rasare. Atunci 11 culeg dupabrazda.

Stricaciuriile facute de ciori erau mai simtite in vremea cand se-mandturile erau mai restranse. Dela inceputul plugariei adrninistratia

www.dacoromanica.ro

111

a luat deseori masuri pentru starpirea bor. Masurile nu au fost totdeaunacele mai potrivite. Se dadeau premii pentru ciorile omorâte, numaica administratiile judetelor nu se intelegeau totdeauna asupra feluluicum trebuiau aplicate. Astfel, se spunea, mai mult In glumä de sigur,ca intr'un an cand se pomise starpirea ciorilor, prefectura unui judetcerea picioarele cioarei, ca dovada pentru plata premiului, pe candintr'un judet vecin se cerea capul. Din aceastd deosebire, un comertintens de picioare i capete de ciori se stabilise la hotarul judetelor.

Pentru a pazi se-manaturile de ciori seaseaza pe Ian sperie-tori si se pun copii cari,prin diferite mijloace,fac sgomot pentru ale goni. Paza impo-triva ciorilor o faceaadministratiacare, pentru despagu-birea cheltuielilor fa-cute, lua la dijmuito banita de stiuleti de fiecare invoit. Aceasta dare se chema ciorarit".

Pentru ca porumbul sa dea o productie buna trebuia, in sistemulde mulled de atunci, ca primavara sa fie ploioasà. Ori cata apa s'arif adunat in pamant in toamnä i ori cata zapada ar fi cazut iarna,productia porumbului era mica daca primavara era secetoasa. Dacanu ploua in Maiu, nu-i nadejde de malai", spune zicdtoarea. Astäzicu sistemul nou de culturd, seceta de primavara i chiar de \Tara esteinvinsa. Porumbul poate da, ca graul, o productie mijlocie numai cuumezeala stransa in pamant toamna i iarna, chiar daca primavaravara e seceta.

Porumbare. Foto S. Com Arran.

Cultura porumbului.

Cea mai mare grija a cultuni porumbului ert prasitul. El trc -buia facut din vreme astfel ca buruenile sa nu ii ia inainte.Porumbul neprasit la timp, stricat din sapa, ingalbenea si nu maiputea de o productie buna chiar daca l'ar fi plouat cu lapte", cumse zicea.

- cr: II

p

' w'Ftit3a..;00.1

mosiei,

si

www.dacoromanica.ro

112

Porumbul se cultiva in dijma. Mosierul da samanta in schimb.Samanta se alegea. Se"taia varful i cotorul celor mai frumosi stiuletisi se semana numai boabele din mijloc. Trebuia multd staruinta cainvoitii sä respecte departarea de trei brazde intre randuri 0 50 cm.pe rand. Depdrtare cu totul necesara pentru o buna productie de boabe,cu deosebire atunci cand s'a schimbat samanta, porumbul dintelecalului" avand o crestere mai viguroasa si mai mare decat a porum-bului romanesc. Taranii tineau la coceni. Cu toate ca ei cunosteau zica-toarea desul umple fesul, rarul umple carul", trebuia multa grijdpentru ca semanatul i raritul sa se Lea cum trebuie. Tot asa si cuprasila. La inceput se intrebuinta foarte mult rarita. Multe porumburitaranesti erau lucrate cu rarita i o sapa pe rand, sau chiar numaicu rarita fard ajutor de sapà. A trebuit multa casna sa scot rarita dinuz i sa introduc o a doua prasila cu sapa.

Toata munca porumbului in dijma era supravegheata ca i candar fi fost in regie i urmarea a fost intotdeauna o productie mai buna.Cand porumbul da in copt, lanurile erau pazite. Pandarii erau platitide administratia mosiei, care pentru despagubire lua dela fiecare in-voit o banitd de stiuleti de pogon. Aceasta dare se numea pandarit".

Dupd cules se facea controlul. Locul fiecarui invoit era cercetatspre a se vedea daca nu au ramas stiuleti neculesi. Pentru aceasta lo-gofatul, ispravniceii i pandarii mergeau, in pallid, dela un capat lacellalt al locului in cautarea stiuletilor ramasi, iar invoitorii adunaupe cei scapati la cules. Se aduna totdeauna o banita, cloud la pogon.In anii cu toamna ploioasa porumbul era cercetat in porumbar. Elera rdvdsit, prefirat", cum se zice in Oltenia, de cloud, trei ori peiarnà pentru a se scoate din el stiuletii stricati, care ar fi putut molipsi

pe cei buni. In regiune nu era obiceiul sa se puna fasole prin porumb.Se punea numai dovleci i aceia putith.

Dijmuitul porumbului se facea dupa ce se sfarsea cu semanatulgraului i atunci cand toti invoiii erau gata. Se dijmuia mai intaicocenii, pe urma se dijmuia porumbul. La dijmuit se facea i rafuiala.Aceasta insemna Ca desi culesul porumbului incepea la i Octombriest. v. dijma nu putea sà inceapa cleat in Noembrie. Pentru curatat

impartit porumbul se faeeau tabere. Pe 300-400 metri lungime,invoitii cladeau pe cloud sau mai multe randuii, colibe de coceni, incare stateau cu toti ai casei pe tot timpul culesului. In fata fiecareicolibe era o gramada mare de stiuleti cu foi. Oamenii luau din ea

si

www.dacoromanica.ro

113

porumbul, stiulete cu stiulete, 11 curatau de foi i apoi 11 svarleauintr'o gramada noud de porumb curat.

Curatul porumbului se facea ziva de copii, iar seara dupa apusulsoarelui, la lumina focurilor de cocem, de toti ai casei, pana noapteatarziu. Porumbul curatat era impartit in gramezi, una, cloud, trei,cinci, dupa cum era dijrna. Imparteala trebuia sa fie egala. Pentruaceasta, cand faceau gramezile, invoitii puneau Cate o banita in fiecaregramada, la rand, pand terminau. Odata porumbul impartit, game-zile se acopereau bine cu coceni si tabara ramanea in searna pandarilorsi a catorva Invoii intarziati. Ceilali plecau si nu veneau decat ladijmuit.

Pentru a fi dijmuit, invoitul trebuia sa arate biletul de rafuiala.Cei care ramaneau datori i nu se invoiau pentru munca pe anul viitor,plateau datoria cu porumb. Dijrnuitul se facea pe rand. El incepeadela tin cap al taberei i toti Invoiii veneau cu carele spre a ajuta pecei care se dijmuiau inziva aceea. Trebuia catoata dijma datoratade invoitii care se dij-muiau sa se ridice deo-data si sa nu ramaie intabard dinaintea colibeifiecaruia decat partea luide porumb. In acest felnu se putea dijmui decht10-15 invoiti pe zi, deaceea dijmuitul tineatrei pand la patru sap-tamâni. El se facea maiales in zilele cu irighet caci atunci caratul la curte, sau la sat, se

Foto Dan3bassi.

Batutul porumbului la Dalga-I. Camär4escu.

putea face usor, cu deosebire cand locurile erau departe, ceeace esteaproape regula in carnpie. Canute le incarcate cu dijma porneau inconvoi insotite de un logofat si de pandari.

Azi, când satenii sunt .stapani, ei nu mai zabovesc la camp pentrua cura porumbul. Ii duc cu foi acasa. In acest chip ei ispravesc mairepede culesul, dar cu cata casnd de multe ori. In toamnele ploioaseparnantul se desfunda i vai de bietele vite nevoite sa tragd careleincarcate, pe drumun in care rotile se infunda de o palma ! Pe de

C. Oaroffid Agricullura veche. 8

^

tI:-

, 1[1 a af tICalaor

.. 7. 3

.. 11'ff '

www.dacoromanica.ro

114

altd parte, aceasta grabd de a culege, face ca., de multe ori, ei ducacasä porumbul nu destul de copt, din care pricina se stricd pesteiarna.

In anul 1933, anul rece i ploios, porumbul nu era copt la sfarsitullunei Octombrie. Autoritatile hotarisera amanarea culesului. Taraniiinsa nu ascultau. A trebuit ca pretorul sà meargd prin sate pentrua-i face sa inteleaga. In unele pdrti a isbutit, in altele nu. Mi-aducaminte când, intr'o comuna vecind, sub-prefectul le explica pericolul

pierderea pentru ei dacd strang porumbul necopt. Taranii taceau.Le-am spus i eu cateva vorbe. In zadar. Tacuti i incruntati, ii sim-team hotdriti sa nu asculte povetile noastre. In adevdr, a doua zi auiesit cu totii la cules. A urmat ce se prevazuse : in primävard totporumbul era stricat, se facuse tizic. Täranii insd nu päreau, sau maibine zis, nu voiau sa-si recunoasca greseala. Ca .0 cand faptul eranormal, ei imi povesteau curn le std porumbul. Ii faceau chiar o laudd :sa-1 vezi pe al meu", zicea unul, ca i când ar fi anuntat eine stiece isprava, trebuie sa-1 tai cu s apa".

Foto Ratite,

Citirar,

www.dacoromanica.ro

CAP. XXVI.

RAPITA.

Alte culturi nu se faceau pe suprafete mafi. Am incercat intr'un timpsa cultiv sfecla de zahdr. Am renuntat repede. Cum predarea se faceaatunci la fabricd 0 cum vagoanele veneau tarziu, jumatate din greutateainitiala a sfeclei scoasä din pamânt se pierdea prin evaporarea apei.

Rapita se cultiva multd in judetele de räsarit. Cultura ei a fostdescrisa magistral de d-1 Rosetti Bäldnescu in Revue d' AgriculturePratique" si nu voi reveni, cu deosebire ca in regiunea mea se cultivaprea putin. 0 conditie esentiald pentru reusità era ca miristea in carese sernAna rapita sd fie bine arsa. Mai sigur pg.rea unor agricultoridin Ialomita senanatul in porumbiste, la sapa a doua. Cocenii strangzdpada pe loc si apard rapita de ger. In acelas timp, ei vazuserd cdrapita din porumbiste era mai crutatä de viermi.

Cultivatorii mari de rapitä erau indeosebi mosierii din Bdrdgan sicei din campia Dunarei. Cultura rapitei eta atunci mai degraba o lo-terie. Cei mai multi o semdnau intr'o doard. Daca se facea, bine ; dacdnu, o intorceau si puneau porumb. Din pricina nesigurantei recoltei cul-tura rapitei nu prea era rdspandita. Propfietarii 0 arendasii mijlociinu o iubeau. Procopie Cassotti, om socotit 0 prudent, nici nu vrea säaudd de ea. El n'a cultivat rapità nici odata. Altii dimpotrivd, maiindra.zneti si mai jucatori, semanau intinderi mari, mii de pogoane. ateodata nemereau. Când recolta scapa de ger 0 de g'andaci ei aveaumari castiguri. Unul din acestia, pe o mosie din Romanati, semanasecloud mii de pogoane de rapita, aproape jumatate mosia. A avut noroc,recolta a scapat de viermi, si de pe urma ei s'a inbogatit. De atuncia rdmas acestui mosier norocos numele de Gandac", nume pe carel'a purtat toatä viata.

www.dacoromanica.ro

CAP. XXVII.

CONTABILITATEA.

Care era contabilitatea exploatárilor agricole ?Registrele obligatorii, pe care orice intreprinzator agricol trebuia

sd le tie, erau :1. Registrul de partizi al invoitilor in care se treceau debitul si

creditul lor, adica, pamantul luat in bani pentru araturd sau pasune,banii dati in cursul anului, seminte, porumb pentru hrand, etc., iar lacredit muncile facute ;

2. Registrul de partizi al personalului statornic in care se treceala partida fiecdruia conditiile angajamentului, banii luati si tainul ;

3. Registrui de munci si de chirii in care se treceau pe nume sipe linii diferitele munci facute de invoiti. La socoteald se putea astfellesne gdsi si controla munca executatd. Pentru muncile fäcute, invoitiiprimeau o adeverinta dintr'un carnet cu cotor. Cu aceste bilete ei sedescurcau la rafuiald ;

4. Registrul de magazie ;5. Marile exploatdri tineau un registru de casä si unele aveau con-

tabilitate .in partida dublä, cu bilant anual.Socoteala invoitilor se fäcea la dijma porumbului. Tinea aproape

o lund. Socoteala era simplä. Se totaliza debitul si se scadea din credit.Fiecare invoit avea in debitul Iui arenda islazului, banii prirniti in cursulanului si muncile datorate pentru pamânt. In creditul lui munca fa-cutd : ogor, araturd, semanat, secerd, carat la gara, etc. Cei mai multiisi echiibrau conturile, cativa mai harnici avea, sd ia bani si putiniramâneau datori pentru anul urmätor.

www.dacoromanica.ro

117

Rentabilitatea.

Care era rentabilitatea marilor exploatari ?La 1896, cand am inceput plugaria, arenda pamantului de prima

calitate in regiunea mea era de 30-32 lei ha., iar in 1914 ea se ridicala 40-42 lei ha. venit curat. In Braila si Ialomita arenda era maimica cu aproape jumatate. Sunt unii economisti care sustin ca agri-cultura nu renteazd si cä prin munca industriala un lucrdtor producede cinci ori mai mult cleat lucrätorul agricol. Acesti economisti uithcloud lucruri, intai cd nu se poate industrie lard consumatori si cà ceimai numerosi consumatori ai industriei sunt agricultorii, iar al doilea,cã de o sutd de ani agricultura europeana e in criza.

Pe vremea lui Maltus, adica la sfarsitul secolului al 18-lea si in-ceputul celui al 19-lea, agricultura avea aceeasi rentabilitate ca si in-dustria. Ii platea tot atat de bine lucrdtorii i producea valori egalecu industria. Graul se vindea atunci cu 20-25 lei aur hectolitrul, sau140 150 lei aur chila mare. Pretul era bun, deoarece productia agri-cola acoperea cu sgarcenie consumatia. Atunci noul continent nu cul-tiva grau pentru export. In jurul anului 1830 s'a ivit prima criza euro-peand. Transportul ieftin al corabillor cu abur a adus graul americanin Europa. Scaderea preturilor a fost generala. La noi graul intre anii1870 si 1890 valora 70-75 lei aur chila de 7 hecto, adica jumatatecat pretul dinainte. A doua criza, datoritä tot supra-productiei ame-ricane, s'a ivit dupa anul 1881 I a atins punctul culminant in anul1895, child pretul cerealelor a fost cel mai mic. Aceasta noud crizase datoreste inventiei masinei de secerat-legat, care a dat putinta nouluicontinent sa mareasca foarte mult suprafetele semanate cu grau. Lanoi aceastä a doua criza nu a fost deocamdatä simtita. Leul aveaatunci un agio care ascundea scaderea pretului mondial al graului.Dar cand in 1894, P. P. Carp fdcu reforma monetara, introducandetalonul de aur, preturile au scazut deodata : graul ajunse la mai putinde 1.000 lei vagonul. Criza agricola, marita i prin recolta proasta dinacel an, a silit pe multi arendasi sä paraseasca mosiile. In anul 1898ea devine mai putin acutd, cdci preturile incep sä cteascA. 1).

r. Reproduc dup5. d-1 I. C. Bdicoianu, Studii Econoinice, pag. 202, doug statistici de pre-tari, in Anglia si la noi.

Din cetirea lor se vede clar cAderea pretului graului la epocile arittate de mine, D-1 }Wm,iann publia statisticilc fari4 sh lc conienteze, Iuseninfirile suut ale inele,

www.dacoromanica.ro

118

L'asAnd la o parte variatia mare a preturilor datorità crizei mon-diale i judecand pe preturi stabile si mijlocii, intreprinderile mari agri-cole aveau atunci o rentabilitate bund. Un arendas socotea la cinciani un an prost de seceta, unul bun si trei mijlocii. La grau se calculape o productie de 1.200 kgr. la hectar, chila i samânta ', cum sezicea ; la porumb cam tot atAta. Cu aceastä productie un arendas puteasã castige in mijlociu 30-50% din valoarea arenzii pe care o platea.La mosiile marl câstigul era mai mare, cdci ele erau mai ieftine, ca-pitalul fiind rar i deci amatori pentru ele mai putini.

Creditul.

Capitalul era scump. Dobanda curentä pentru afaceri sigure erade 18-24% pe an. Scontul Bdncii Nationale redusese pentru negustoridobanda, dar agricultorii plateau Inca tot mult. Prin anul 1900 dobandaimprumuturilor agricole scade repede. Se putea gasi bani pentru afa-ceri sigure cu 12-14% . Aceastä ieftenire a capitalului se datora Van-cilor noi infiintate cu capital german. In anul 1899, cunoscut an derecoltà proastä si de niare crizd financiard, n'am putut realiza decatcu foarte mare greutate un mic imprumut pe lombard la Banca Natio-nalk dar am gasit bani cu la Banca Jesheck" din Braila. Am

Prima statisticii. Pretul graului in Anglia pe tone si march1816-1820 : 364 M.1821-1830 : 260 prima criza agricola europeana;

1830-1875 : 250 M.1876-1880 : 206 inceputul celei de a doua criza agricolä;

1881-1885 : 180 M.1886-18go : 1421891 1895 : 128 punctul culminant al crizei agricole.

A doua statistica. Pretul graului la Braila In lei pe suta de kilograme.

1882-19,281883-18,751884-15,251885-15,301886-15,0o1887-16,0o

1888-14,501889-26,00189.0-16,001891-20,001894- 8,001896-10,00

Din comp zatia acestor douá statistici se vede lamurit ca a doua criza agricola care incepein Oc-ident in anal 1880, nu are la noi nici 0 repercutie asupra pretului graului, desi noi 11 yin-daam acolo. Explicatia acestui paradox e agiul. Cand el dispare prin reforma lui P. P. Carp, pretulgraului.scade la jumatate. Pretul mai urcat al graului in anul 1891, e un fapt local. El e datoritdegerarei graului i desi micsorarei productiei.

13%

www.dacoromanica.ro

119

putut astfel face sernanaturile si duce cheltuiala mosiilor pand la re-colta noud.

In ultima decadd creditul in agricultura era foarte lesnicios. Numaicu contractul de arenda in mând, arendasii puteau gasi la banci baniicu care sã faca semanaturile de toamnä. In cursul anului se mareain masura suprafetei semanate, cu deosebire a graului.

Nu numai marii agricultori, dar i taranii gaseau cu usurinta creditla mici comisionari din orasele de provincie. Mai ales cei imbracaticu sube blanite, caci aratau a fi chiaburi. Din aceastà pricina subablanità Inceju sa aibd cautare i sà circule. 0 imbracau de ocazie,cu ceva cinsteala i cei care numai chiaburi nu erau", spune d-1 Bran-covici.

www.dacoromanica.ro

CAP. XXVIII.

BILANTUL AGRICULTURII MARI.

5i acum un bilant. Productia agricold a culturii man l. era, inaintede expropriere, superioard productiei micei proprietati, desi muncile sefaceau atunci tot cu tarani si in cea mai mare parte cu inventarul lor.Astazi productia agricold a improprietäritilor e mai mica decht aceeape care ei o obtineau ca Invoii pe moiile boeresti. De ce ? 1)

Inventarul era atunci mai bun. Taranii aveau boi, pe ca.nd aziau cai mici i nevoiasi. Organizatia muncii era alta : taranii harnicierau preferati. Cultura lor era indrurnata. Nu se pierdea nici o zi delucru. Muncile erau fdcute la timp si bine. Mosierii spuneau : dacdvrea Dumnezeu, se face", dar nu adaogau ca taranii : se face si indrum". Sätnanta, indeosebi a graului, era curata si mai bund. Perso-nalul de executie, tinut de scurt, Ii facea datoria.

In timpul din urma, un ministru, care vrea sä indrepte plugariataraneasca prin legi, era mereu cu gandul la cei 40.000 de logofetiboeresti", agentii de executie ai culturii mari. Vrea reinfiintezeacum sub o altä forma pentru ca sa indrepte plugaria taraneasca. Mi-nistrul nu stia Insä cä logofetii boeresti" Ii faceau datoria bine pentrucd la randul lor, erau controlati sever, control care niciodatá nu va fifacut de un functionar altui functionar. Dar, daca. logofetii boeresti"

I. Productia agcicola mijlocie intre allii 1909 §1 1913 a fost, dupa statistica oficiala :

la proprietatea mare : la proprietatea mica :

Graul 13,7 chintale 12,o chintalePorumbul . . . 15,3 12,50r7111 11,5 9,7

www.dacoromanica.ro

121

erau ascultati de tarani, era cã stdpanii parnantului aveau la indermindo sanctiune puternicã pentru implinirea ordinelor : tdranii, care nu-sifäceau datoria, nu mai erau primiti in mosie. Poate vreun guvern sàexecute o astfel de sanctiune ? Sanctiunea existä. Eu am pus-o in legeaagrard de la 1921, dar nimeni nu s'a incurnetat sä o aplice pand azi.

Foto Stelian

Oi la inuate.

www.dacoromanica.ro

CAP. XXIX.

V I A.

Plugaria mare nu ma multumea. Aveam, din pricina anilor desecetà, multä grija. In 1904, and seceta fusese mai asprk m'am ganditsa plantez o vie, care sa ma a:jute and plugdria &à gre. Pe atuncifiloxera nimicise vine 0 se incepea pe ici, pe colo, replantarea lor cuvice altoite. Era o problema noug, am studiat-o 0 and am ajuns sao inteleg, m'am hotdrit sa. plantez.

Am cautat un loc potrivit mai intai in deal. Nu am gash, caciobi§nuit cu proportiile plugariei mele, vream o suprafata mare astfelca via sa fie, in viitor, o treaba serioasa., tot atat de serioasa ca 0mo0a. M'am gandit atunci sä plantez la camp. Aveam de ales pe treimo0i. La Botarldu, in jud. Putna, unde fusese vie, la Smeeni 0 Tin-te§ti in jud. Buzau. Botarlaul 1-am dat de la inceput la o parte, cacicercetand observatiile meteorologice am vazut ca in regiune brumeletarzii de toamnd 0 cele timpurii de primävara sunt mai dese decatin Buzau. A lamas dar sa aleg intre mosiile Smeeni 0 TintWi.

La Smeeni aveam locuinta 0 acolo era 0 centrul administratiei.Mo0a Tinte§ti era departe 0 avea o importanta mai mica. Din acestemotive a0 fi fost indemnat sã plantez via pe mo0a Smeeni. Observaseminsa ca. la Tintgti, copacii cresc incet 0 porumbul nu se face binemai nici odata, cd pamantul se usuca repede 0 la sfar0tu1 prnnavereise intärqte ea fierul, astfel incat p4une1e se parlesc vara chiar in aniiploio0. Mi-am zis atunci : aici e pamant de vie, tare 0. uscat ca 0 andar fi pietros.

M'am hotarit dar sa pun vie pe mo0a Tinte§ti 0 in 1910 am in-ceput plantatul. Anul al treilea dupa plantare, and vita dá un mic

www.dacoromanica.ro

123

rod, asteptam cu neräbdare sh vad dacd socoteala mea fusese bund.La cules, mustul a pornit sà fiarba cu atata putere incat vasele seclatinau pe capätaie si spuma iesea afara pe vrana. Acesta nu-i yinprost" imi spuse atunci vierul. Constatarea lui a fost adevaratd, cdci,in 1924, atunci cand am inceput desfacerea cu amänuntul a vinului,am cucerit repede piata si am isbutit in scurta vreme sd-mi desfactoata productia viei.

Cred cä pämantul regiunei Tintesti are insusiri deosebite- care ilfac prielnic pentru producerea vinului de calitate: Dupd pärerea meafactorul principal care determina calitatea vinului e pamantul, in aldoilea rand vine vita i numai in al treilea expozitia. Oficialitatea nuimpärtaseste acest punct de vedere. Pentru cei mai multi dintre spe-cialistii nostri expozitia primeazd. Numai la deal, in regiunea de pod-gorii, se face vin de calitate, zic ei, cdci numai acolo, din faptul

solului e caldurd si lumina destuld, pentru ca strugurii sá se coacdbine si apa ploilor sä se scurga repede astfel ca pamantul sa nu tieprea multa umezeald.

In partea de sud a tarii, pretutindeni in campie, e caldurd sidestulä pentru ca strugurii sä se coacd bine. Mai multa chiar

decat in deal. La via din Tintesti incep intotdeauna culesul cu cloudsaptamani inaintea viei Sarata pe care o am in deal intr'o foarte bundregiune expusä la sud. Pe dealurile mai inalte, strugurii se coc si maitarziu si de multe ori raman acri. Nu e de mirare. In podgorie, alcarei nume slay inseamna sub munte, podgore", soarele apune cucloud ceasuri mai devreme, decat la camp. Umbra muntilor rapesteastfel viilor din podgorie atat din caldura cat si din lumina'. Inaltimeadeasemenea micsoreazd cäldura. La noi nu s'a cercetat conditiile atmo-sferice prielnice producerei vinului de calitate. Specia1itii, ca si viticul-torii practici, au prejudecata dealului. Consumatorii asisderea. Cand beauun yin bun, ei spun, de reguld in semn de lauda. : Aceasta trebue sd fiedintfun varf" 1 De cele mai multe ori insä varful produce un vin acru.

Ville s'au plantat la deal, .nu atat pentru caldura, cat de tearnabrumei si inghetului. La deal nu cade brumä i viile nu degera decatfoarte rar, astfel cd In multe parti vitele nu se ingroapd, ci numai semusuroesc. Pe de altà parte umezeala mai mica in deal, datorita scur-gerei mai repede a ploilor usureaza apararea impotriva bolilor. Acesteaaduc numai o ieftenire a cheltuielilor de culturd, dar nu au nici o in-fluenta asupra calitatii vinului.

incli-narii

www.dacoromanica.ro

124

Impotriva viilor din afara podgoriei se mai aduce i argumentulsocial : dealul nu-i bun decat pentru vie, acolo cultura ei e singurulmijloc de trai al populatiei. Afirmatia nu e peste tot adevarata.mantul bun de vie in deal, e bun si pentru porumb, iar in partile releproductia mica i vinul prost ingrijit nu sunt totdeauna un mijlocsatisfacator de trai. 0 vie de camp care produce un vin de calitatesi care se desface cu pret bun, poate fi un factor social real. La viadin Tintesti intrebuintez 28.000 zile de munca pe an. Lucrätorii Ii

aduc din Olt, ArgesMuscel. Ei nu gdsescmimed in podgoriile dinapropiere sau cand gd-sesc sunt platiti preaputin.

Mai tin i un per-sonal permanent nu-meros : administrator,viticultor, trei logofetipentru cultura viei, piv-nicer cu patru ajutoare.pentru ingrijitul vinului,

Fotocontabil, magaziner si

oarneni la cai si la boi.Dcsfacerea vinului la Bucuresti necesita. iarasi un personal insemnat.

Mai stint si alte vii la camp, bine cultivate si avand desfacereaorganizata. Fie sunt un factor social, caci intrebuinteaza lucratori multisi mai bine platiti decat in satul lor.

Pamant bun pentru vie nu e peste tot in regiunea dealurilor. Do-vada vinurile slabe, acre si fall gust pe care 1e produc multe podgoriicu toata buna expozitie a solului: In campie insa pamant bun de viese gaseste foarte rar. In afara de Segarcea, Murfatlar si cateva viidin Baragan nu cunosc alte regiuni care sa produca vin bun. Stintmulte vii plantate cu vita nobila la camp, dar din pricina structuriifizice a pamantului care tine prea bine umezeala ploilor, vinul lor eusor fara tarie. Paniantul reavan, excelent pentru agricultura, nuprieste viei. La Smeeni,' bunaoara, e un pamant foarte bun pentru,plugarie si cu deosebire pentru porumb, dar nu e bun pentru vin.°data cu plantarea viei la Tintesti, plantasem si la Smeeni cloud po-

Masa oamenilor la via Tintesti.Ing. Al. Carol lid.

1

6 ...or

7441weibose ,4ihdrum.1%,---1

si

Pt-

www.dacoromanica.ro

125

goane cu struguri de masa. Cum pepinieristii de pe vremurinu-si prea cunosteau meseria, ei mi-au dat vite pentru yin, in locde vile pentru struguri. Asa ca intr'un an am facut yin. Vinul erainsä acru si slab.

Via dela Tintesti e intr'o regiune de stepd, de ante-stepa mai binezic. Cade nurnai 450 mm. ploaie in mijlociu pe an. E o regiune uscatä

uscaciunea e Inca Manta din pricina caldurei mari, a vanturilor desesi a structurii fizice a ,pamantului. Astfel ca in anii de seceta. piereau.Dupd cativa ani dela plantare observasem cd via se rarea asa de mult,Inca intr'un timp nu prea departat ar fi pierit aproape cu totul. M'amgandit atunci sa o ud. Banuiam cd inadâncimea pamantului din regiune e apamultd. Am pus cloud sonde, care la 20metri adâncirne mi-au dat un debit de 30litri pe secunda, ceeace mi-a permis sa udtoatä via. Irigatia o fac in lunile Julie siAugust cand vara e secetoasä si mai de-vreme in anii cand seceta se arata dintoamnä. De cand am inceput sa ud via,vita creste viguroasa si nu mai piere. Amisbutit astfel sa o scap.

Productia nu este insa prea mare. Cutoatä irigatia, gunoitul i buna ingrijirenu ajung, niciodatd, productia viilor dinregiunea Odobesti sau Panciu. Ea nu trecede 250 decalitri in mijlociu la pogon.Calitatea vinului, buchetul i taria luialcoolica sunt insa superioare. Struguriise coc devreme i de aceea vinul are gradbun chiar In anii reci. In 1933, child celemai bune vii din podgorie au dat un yin care avea abia 9 sau 10grade, taria vinului meu a fost in mijlociu de II IA grade.

Am observat atunci ca strugurii cu un inceput de putrezire andat, la analiza, un must cu o tärie alcoolica de un grad mai mare sicu o aciditat e. de un grad mai mica decht cei sanatosi. Coacerea stru-gurilor a fost si mai grabita, de cand, la ingrasarea viei, am intrebuintat,pe langa gunoi i superfosfat. Calitatea vinului meu poate sä tie sila faptul ca mai intotdeauna i chiar in anii secetosi catre sfarsitul

IrigatiaFoto Ing. Al. Garoflid.

viei Tinte§ti.

si

www.dacoromanica.ro

126

culesului, strugurii sunt atinsi de putreziciunea nobilä. Umezeala aeruluidin câmpie, sau provenità din bAltile care sunt in apropiere, favori-zeazd desvoltarea ciupercii. Din aceastä pricind pe tang& foloase pot

Toamna la cules. Reparatulivaselor.

avea inst i neplAceri. Culesul trebue inceput la timp i dus cu multdrepezeald pentru ca in toamnele ploioase recolta sä nu fie compromisädin pricina mucegaiului.

1511),i eci I'd NIPi, 1. if . .

'. + ° J 44 '.f1 . ,t '< I II:4, - ,4

. °, .44j -L.i.... 0.,

J , 4 ...' , 4 114,44

..r.1 ' b.......k.,01. - im.

. .

-I ';' '-'7 : 1"..117:1;i7.''''''S

.. Gi ,,,I .... El .p.,.t.,..ti , e* ,,,

.- I, . -, wo At-dt.........t......._L ;"Pri"14,V1 "'.--:(11. -.man.ai, .'... ......r..i riut a; .1.;.66 r. ..:., - -.. '.allii' V:..sellt-Vtik..,___ _

: NA

V

www.dacoromanica.ro

CAP. XXX.

PLUGARIA MARE.

Plugaria mare a inceput la 1830, anul care a urmat tratatuluidela Adrianopole si s'a terminat la 1918 cand exproprierea i-a puscapat. In tot acest timp agricultura a fost industria noastra de cape-tenie. Proiresul economic, social si cultural al Orli s'a rezemat numaipe ea. Inlocuirea bordeelor prin case ridicate, desvoltarea oraselor,organizarea modernd a Statului, armata, raspândirea invätämântului,ridicarea burgheziei, progresul comertului si chiar infiintarea industrieinu s'au putu infaptui decat cu ajutorul bogatiilor pe care munca ta-ranilor, organizata si indrumatä d.e spiritul intreprinzator al plugarilormari, le-au scos din pämânt.

** *

Ca sa fii agricultor nu e usor. Plugaria e o meserie grea, cdci numerge dupd tipic ca industria. Lucrarile ei sunt felurite si nu suntaceleasi in cursul uuui an, nici anii nu stint toti la fel. In plugdrie eca la rdsboi, trebue sa urmäresti mereu actiunea inamicului. Inamicule vremea. In fiecare zi esti silit sa potrivesti treburile plugaresti dupaschimbdrile timpului, lard sa te bizui prea mult pe ceea ce a fost anultrecut. Pentru adaptarea continua la imprejurdri mereu schimbate ainevoe de o intuitie pe care nu o poti capata &cat prin multd practica.

In clima atat de schimbatoare a stepei aceasta insusire e neaparatnecesard. Nici un plugar din regiunile ploioase nu poate isbuti inBaragan. Toti, care au incercat, au pierdut. Acolo, unde ploud la sap-tämând, plugarul poate sä facd munca dupd calendar, sä lucreze maiinget, poate chiar sa facd greseli. Ploaia care vine neapdrat drege tot.

www.dacoromanica.ro

128

In Bdrägan nu poti sd spui, chnd ai inthrziat cu ogorul, cu semanatulsau child ai bolovani prea rn ari in ardturd : lasd cà vine o ploaie siindreptez. Trebue sa lucrezi iute si bine, ca si cand n'ar mai plouanici odatä.

Din aceastä sfortare a mintei, pentru a gbici imprejurdrile schim-bdtoare ale vremei, se trage poate voiciunea spiritului si darul de ob-servatie al plugarului din stepd. De aci poate vine si resemnarea bor.Clima neinduplecatà ii face fatalisti.

Plugdria e o meserie riscatd. Averea strânsà incet si cu trudd,rodul muncei plugarului stau intinse pe camp. Genii, seceta sau ploaia,piatra si bolile pAndesc munca si agoniseala pe care el o baga in fie-care an in pdmânt. Riscul e asa de mare si salturile recoltei sunt athtde dese Inca de multe ori -ti. se pare cd joci la noroc. Odatd, eradupd seceta mare din 1909 , prietenii ma indemnau, in noaptea a-nului nou, sa-mi incerc, cum e datina, norocul la carti. Pe atunci, inprovincie, jocul de carti era in toi. Mai joc de noroc ce e plugaria",le spun en. Am semdnat cloud mii de pogoane de grhu. Joc pe unsingur tablou. Anul trecut am fdeut bac, abia mi-am scos sdnihnta.Acurn am indoit miza si ndajduesc ca anul viitor, la recoltd, sd tragmdcar opt, ca sd-mi scot paguba si chiar sd. chstig". Nu erao vorbd dcsartd. Cu plugaria intinsd de atunci, un an bun te puneain picioare.

Seceta.Plugdria e o muncä truditd caci plugarul e vesnic in luptd cu

firea. and graul a scdpat de ger si semändturile au inceput sa creased,toatd nddejdea plugarilor std.' in mersul recoltei. 1a fiecare trei, patruzile ei cerceteazd chmpul. Gra-ill e frumps negru-verde, e infrdtit, emare, il bate vhntul, sau dimpotrivd, a iesit tar din iarnd, e mic sigalbui. Ce bund ar fi o ploaie ! Plugarii se frdmântd. Acum e vremeachnd se hotärdste recolta, acum incepe si grija care nu-i pärdseste randtoanma : seceta. La Pasti, chnd se intalnese in oras, cea dinthi vorbde : te-a plouat ? and ploaia inthrzie ei iscodesc mereu cerul, doar orivedea venind norii care sä le aducä ploaia mhntuitoare.

Seceta e cel mai mare dusman al plugarilor. Cat de frumos sdiasd graul din iarnd, cat de bine sd fi räsdrit seniandturile de prima-yard, dacd in Aprilie si Main nu plonk recolta e proastd.

www.dacoromanica.ro

129

Seceta se arata din vrerne, cum dai in primavara. Zile le lunn-noase, vanturoase, caldura tirnpurie, vestesc venirea ei. Ploud putinsi rar. Bucatele de primavard intarzie cu rdsdrirea, incat, dupa sernanat,abia ici, colo, pe pämantul negru, se \Tad fire pipernicite de orz sau ovaz.

Cu cat mergi spre yard, caldura creste 0 lipsa ploii indestuldtoarese simte tot mai mutt. Graul suferd. In timpul cäldurei el isi strangefoile pe langa pai si verdele placut al campului devine atunci vanat.Dacd ploaia intarzie, el se ochieste. Petece uscate, arse, apar pe lo-curile mai grase, acolo unde vegetatia era mai frumoasa. Porumbulsimte si el uscaciunea. 1 se rasucesc foile, 0 cand, pe la mijlocul zilei,arsita se inteteste, firul lui mo1esit se apleaca pe musuroi. E aproapepierdut. Numai noaptea se mai invioreazd. Semanaturile de prima-yard sunt rare si mici.

Pe pasunile parlite de secetà vitele sbiara. Multe mor din pricinapamantului pe care l'au inghitit spre a-si potoli foamea. Caldura e ina-butoare, pe drum praful e de o palma si vantul cald si uscat dinspremiazd-zi, sardcila" cum i se zice, il ridica in vartejuri care intunecdvazduhul.

Uneori cerul se acoperd de nori, ai zice ca ploaia std sä cadd, darvântul, care bate necontenit, ii risipeste repede. Semnele de ploaie aufost numai o amdgire. Arsita e acum din ce in ce mai mare ; nici rouanu mai cade. Uscaciunea patrunde adânc in pamânt, bucatele abiaisi mai tin viata si inima plugarului se strange tot mai mutt. Chiardacd atunci vine ploaia, recolta e proasta.

Cand seceta incepe din toamnd primejdia e si mai mare. Recoltae pierdutd, 0 de matte ori pamantul nu da nici macar sarnanta careai pus-o. In anul 1899, abia am putut obtine samanta la grau, iarovaz si porumb am facut prea putin. Anul 1918 a fost cel mai cum-plit an de secetä pe care ram apucat. La Smeeni am recoltat numaijumdtate din samanta la gran si doi, trei saci de porumb la pogon.La Tintesti nu am cules nimic, nici macar un fir de pai. Tot afost ars. Cand, dupd rasboi, m'am intors acasä, am gäsit parnantulnegru, fail un fir de iarbd, iar vita abia crescutd de un metru. Atatde mare fusese seceta.

Plugarii se tern de secetà. Nici macar cuvantul nu vor sa-1 auda.Odatd, intr'un an, cand ploaia mutt doritä intarzia sä vie, discutamcu cativa vecini treburi plugaresti. Era vremea prasitului. Porumbulse praseste mai bine pe seceta.'", zic eu. Constatarea era adevaratd, insaC. Garofild Agricultura veche. 9

www.dacoromanica.ro

130

exprimarea depdsise ideia. Trebuia sa zic, pe usedciune. La cuvantulsecetd, fetele se intunecard i toti au tdcut.

Chiar dacd anul e bun si campul se vede incdrcat de recoltd, plu-garului nu-i vine sd-1 admire. Ii e pared fried sa se bucure de prive-listea pe care i-o inatiseazd recolta frumoasd. Se teme sa nu fie amdgit,cdci stie cä bruma, furtunile sau piatra pot sd-i thddrniceascd repedebucuria.

De aceea ca sä fii agricultor mai trebue, pe langd imboldul cas-tigului, sd-ti placd meseria, sa o iubesti. In plugarie nu pati, ca intr'oslujbd, sa lucrezi numai cateva ore de birou i sä crezi Ca ti-ai acutdatoria. Trebue sà i te dai cu totul. Ziva i noaptea sa fii cu gandulla treburile ei. Nurnai asa isbutesti. Dragostea meseriei, dorinta cas-tigului, muitumirea care ti-o dä conducerea nu sunt insd indeajunsca sã te facd plugar. Trebue sd-ti placd tam. Sä iubesti naturanu-ti fie teamd de singurätate. Trebue sà ai i respectul muncii. SA*o faci bine si cu grije. Relele care iti yin dela Dumnezeu le InduTi, teresemnezi, cele insd pe can i le faci singur, din lene sau nepricepere,

aduci aminte mereu, chiar daed te supdrd, pentru ca sd nule mai repeti.

Dar cu toate necazurile pe care ti le dã, meseria de agricultor teprinde repede, cdei privelistea mereu schimbatd a campului j inlan-tuirea continua a muncilor te face sd le uiti.

Cand, dupd lunile de zdpadd si ger, soarele incepe sä inedIzeascdaustrul sbiceste pdmantul, a venit timpul semdnatului. Taranii ies

la arat. Cat vezi cu ochii campul e plin de oameni i vite. Sute depluguri taie brazde noi in pamantul umed, intorcand scoarta asprd

uscatd a pdmântului bdtut de zdpadd sau prafuit de ger. ampiardsund de strigatele, cu care plugarii ii indeamnd vitele, in aer sesimte mirosul pdmantului proaspat arat, lanurile se inegresc 0 in scurtdvreme campul e numai tdrand afanatd i reavänd care asteaptd sä-

manta.Peste tot, oamenii i vitele, iesiti din amorteala iernii, muncesc

din zor. Unii ard, altii svarld sdmanta pe care o acoperd iute cei careyin in urma lor cu grapile. Privelistea e incantdtoare. 0 bucurie ne-ldmuritd te cuprinde, te simti multimut. Pared i omul, odatd cu pri-mavara, incepe o viatd noud.

sd i 1e

i sa.

* * *

si

www.dacoromanica.ro

131

Cand vine vremea prasilei si a secerei, câmpul se umple iarasi deoameni. Camasile albe ale barbatilor si imbracamintea colorata a fe-meilor impestriteaza verdele inchis al porumbului i rup monotoniagalbend a graului copt. Campul traeste. Din zori i pana in noapteoamenii muncesc cu incordare, peste tot auzi tancanitul secerätorilorsi al sapelor. In cateva zile privelistea e schimbata. Te minunezi cums'a putut, in asa scurta vreme, culca la pämant i cladi in jumatatilanurile nesfarsite de grau i curata de burueni intinderi tot atat demari de porumb. Sate le in Baragan sunt rare, ascunse in vai i Cala-torii care il strabat cu trenul, nu le \Tad, de aceia ei se intreaba miratide unde au iesit oamenii care au putut savarsi atat de repede o muncaasa de mare. Ei nu stiu Ca mosierii au adus pentru munca hotaritoarea anului sate intregi din munti si au pus in miscare multe i iscusitescule.

Campul, dupd secerd, acoperit cu jumatati asezate in randuri dreptedeopotrivd departate unele de altele, pare imbrdcat. Randuiala pusà

de mana omului il face mai aträgator, dar când dupa treer s'a golitde eldi i pe miristea useata nu se vad decht turme raslete de oi, elpare pustiu i trist. Câmpul fard recolta, sau Mrà viata care i-o dàmunca, e mort.

Treerul e o munca plicticoasà, totdeauna aceeasi, fara frumuseteSi numai de socoteli. In arie, masinile cu multimea muncitorilor dinjurul lor, umpleau väzduhul de sgomot, strigäte si praf ; iar din toataaceasta larma rasbea din cand in cand vocea logofatului care ii indemnacosarii : baga ma".

Vuetul batozei te sculd de dimineata. In timpul zilei auzul luiiti lua grija care te urmarea mereu merge batoza ? and se intamplaca masina sa se strice, multimea oamenilor care trebuiau tinuti pemancare, carele incarcate care asteptau, vremea pierduta i muncilemosiei incurcate, insemnau o mare paguba. De aceea, cand rnergeaidupd alte treburi, trägeai mereu cu urechea sa auzi vuetul batozei.and Ii auzeai, te 1initeai.. Masina mergea. Vuetul batozei e cânteculplacut pe care plugarul II ascultä en bucurie i doreste sd nu mai ince-teze, caci Ii aratä belsugul recoltei.

and treerul se ispravea, armantil i curtea lipsite de forfotealaoamenilor 0 a carelor, fara sgomotul masinilor pareau pustii. N'aveaiinsä vreme sa ti se urasca caci odatä cu treerul, incepuse si ogorul.Campul din nou era plin de pluguri care innegreau parnantul. In in-

si

:

www.dacoromanica.ro

132

mina mai dulce a sfarsitul verei privelistea e minunata. Pe tot intinsulsesulur se vedeau petele albe ale boilor si rdsunau strigatele cu careplugarii ii indenmau sa traga : hop, hop, hop, hop. Cea bolocan !" Dincând in când scartaitul unui plug neuns, da o nota ascutita in acestconcert plugaresc.

Venea apoi semanatul, munca cea mai placuta, caci se facea farazaduf si fara praf, dar si fail grija. Dimpotriva, cu bucurie, cad sema-natul graului e o munca totdeauna plina de nadejde. Chi ar daca anulfusese rau, daca erai necajit, cum venea vremea semanatulur uitaitot. Nadejdea recoltei viitoare te amagea. Atunci e si timpul cel maifrumos al anului.

Urma apoi culesul porumbului si. dijmuitul. Vremea se sbarlea.larna incepea sa-si arate coltii. Ploi marunte si, reci, zdpada sau geruluscat inlocuiau caldura dulce a toamnei. Plugarii erau insa acum mul-tumiti caci sufletul lor era acum impacat. Sbuciumul care ii muncisetot anul se sfarsise. Isi vedeau visul cu ochii, bucatele erau strinse.Nu se mai temeau de vre'o amagire. Linistea lot sufleteascà tineapana in primavara, când grija recoltei incepea din nou.

Plugarii iubeau viata lor plina de necazuri si griji, caci dragosteameseriei, placerea de a conduce si multumirea de a stapâni ii faceausa le uite. Manatr de dorinta apriga de a-si mari puterea si spori averea,ei isi impuneau privatiii pe care insä nu le simteau, caci mangaindu-simereu himera lor : stapanirea de pamant, de cat mai mult pamânt,isi traiau viata ca intfun vis.

** *

Privelistea mereu schimbata a treburilor plugaresti te facea sa uitiscurgerea zilelor si munca nu-ti dadea ragaz sa ti se urasca. Fiecarezi aducea o ,preocupare noua. Numai duminicile si sarbatorile, candmunca inceta, simteai lungimea timpuhri.

Cand venea insa iarna si pamantul ingheta, zile1e, desi scurte,treceau incet. Plugarii simteau greutatea lot. Gospodaritul curtii si,

ingrijirea vitelor nu le era deajuns. Porneau atunci pe la vecini. Saniiletrase de cai cu zurgalai ii duceau repede dela o mosie la alta. Pe partialucioasa si neteda ca in palma ele lunecau usor si. in linistea tacutaa câmpiei inzapezite nu se auzea decat sunetul limpede al clopoteilorsi vocea vizitiului care isi indemna caii.. Vantul rece si taios iti ardeaobrajii, gerul te patrundea si cand reLegit de frig soseai la conacul

www.dacoromanica.ro

133

vecinului, casa bine incdlzitd i se parea un rai. Vorbele ce le schirnbaiacolo iti ajungea o sdptdmand.

Tama trecea. Taifasuri cu gospodarii satului, botezuri sau cununiiiti umplea timpul. Mai era si cititul. Tehnica agricold am invdtat-oin serile lungi de iamb:, child, stand la gura sobei, citeam cu patimdcdrti franceze de agriculturd.

Dealtminteri la conacele mosiilor erau totdeauna mosafiii. In vremeade atunci viligiatura era necunoscuta. Ordsenii petreceau pe la mosiileneamurilor sau prietenilor. Cei din generatia mea isi aduc aminte cu pla-cere de timpul copildriei lor traite la tard, child, impreund cu multitovardsi de joc, ei invdtau arta cdldriei, pe deselate i mestesugul mana-tului cailor.

Clai de grAu.

www.dacoromanica.ro

CAP. XXXI.

ARENDASIA.

Moiile erau mari. Unele din ele cat un principat. Mosia Maco-veiu din Buzau avea 35.000 de pogoane. In Ialornita-i Braila eraumosii si mai mari : Domeniul Brailei, Jigalia, Vizirul, Cocargea, etc.0 mosie de cinci, sase mil de pogoane se chema o sfoara de mosie.Mosii mari erau insä putint. Cele mai multe aveau intre 2.000 Si 5.000de pogoane. Plugaria mare nu o faceau proprietarii, caci, cu putine ex-

mari se arendau. Arendasii insd nu se multumeau numaicu o mosie. Ei luau in arendä tot ce puteau gasi imprejur. Aci potisa te intinzi", imi lauda odata o mosie misitul care mi-o propunea.Cei indrazneti si cu mijloace luau mosii si in alte judete. Ayeau oamenide incredere pe care ii puncau la parte. Erau arendasi care cultivaucinci zeci pana la o suta, de mu de pogoane. Recoltau mii de vagoanede cereale. Exploatarile lor erau adevdrate fabrici de gran. Unul dinei, care tinea in arena. mosia Bordeiul-Verde din Braila, pentruduce mai repede recolta la gard, construise o cale de fier ingustä, lungade 20 km. Altii aveau la mosii magazii marl de lemn i unii chiar si-lozuri de beton, cum facuse Cincu, mare proprietar, in Tecuci.

Mosiile se arendau de regula pe cinci ani. Intrarea in mosie seacea primävara, la Sfamtul Gheorghe. Arendasul nou avea insa dreptulde a semana graul de toamna, pe locurile libere. Aceasta nepotrivireintre semanatul graului i inceperea contractului pricinuia de multe orineajunsuri arendasului care intra in mosie. Nepotrivirea provenea dinfaptul cä inceperea perioadei de arenda se stabilise in trecut, atuncicand pe mosii se cresteau numai vite. Cu inceperea pasunatului incepeasi contractul de arena...

ceptii, mosille

a-ai

www.dacoromanica.ro

135

Mai tarziu, cand plugdria a inlocuit cresterea vitelor, semänatulfdcandu-se numai primdvara i campul fiind atunci gol, arendasul nouputea sä lucreze nestingherit. Astfel s'a inradatinat obiceiul ca aren-darea mosiilor sä inceapa la Sfântul Gheorghe. Obicei care s'a mentinut

atunci cand a inceput cultura graului de toamnd i cand practicaogoarelor s'a rdspandit.

Arendarea mosiilor se fäcea prin 1icitaie pentru moiile Statuluisi ale Eforiei i prin intermediari pentru moiile particulare. In fiecareoras erau misiti de mosii. Ei cunosteau toate mosiile din jude i ju-detele vecine, stiau suprafata lor, data expirdrei contractelor de arendasi iscodeau arendasii, ademenindu-i sa-si mareasca afacerile. Concen-trarea cultivärei rnosiilor prin arendare era atunci un fenomen general.In scrierile mele am aratat, dupd date statistice, ca mijlocia exploa-tärilor agricole mari era mai ridicata decht a proprietatilor. Aceastainsemna cd nu marimea proprietatilor a creeat exploatarea arenddseascamare, ci invers, putinta acestei exploatäri a mentinut latifundiile.

In vremea din urma. se organizaserd adevarate trusturi de aren-dasi. Oameni indräzneti acaparau mosiile din judet si din judetele in-vecinate. Trustul arendasesc al fratilor Fischer stapanea o treime dinmoiile Moldovei. In Muntenia si Oltenia erau trusturi la fel.

Fenomenul nu era sanatos. Plugarie build nu se putea face pesuprafete atat de mari, controlul deasemenea era greu. De aceea celemai multe trusturi arenclasesti nu au isbutit. Ele au ingreuiat insãconditiile de munca ale tdranilor prin monopolul de fapt pe care ilaveau asupra pamantului. Atunci printeo lege s'a limitat intindereacare putea fi luata cu arena'.

* *

Desvoltarea arefidasitului a fost mutt ajutata de ieftenirea capita-lului. In deceniul dinaintea exproprierei bancile imprumutau cu usu-rinta bani pentru exploatarea moiilor. Cand capitalul era scump aren-dasii formau o clasa restransä, .cu pretentii de boerie. Cu ieftenireabanilor, ei s'au inmultit. Oameni noi au iesit la ivealä. Urmarea afost scumpirea moiilor. Inainte, pentru arendarea unei moii, abia segäseau doi, trei amatori. and era vorba de o mosie mare sau o mosiede curapdrat, erau i mai puini. Pentru moiile mari rar se gdseaucumparatori in localitate. Numai cativa oameni bogati din Bucurestisau Craiova le puteau cumpara. De multe ori ei erau rugati sä cumpere

cand se hotarau, pdreau sä Leà un hatar.si

*

www.dacoromanica.ro

136

Cu ieftenirea banului si inmultirea creditului pretul mosiilor s'aurcat, deoarece concurenta arendasilor a marit arenda. Marirea aren-zilor a avut un efect social ran, cad ea nu rezulta dintr'un pret maibun al cerealelor, nici nu era indreptatita printr'o productie mai mare.Sporul arenzilor era datorit numai ridicdrei invoielilor. Arenda pe carearendasul o dAdea mai mult proprietarului, el o scotea dela taraniiinvoiti pe mosie. Cu chipul acesta si pe mäsurd ce populatia se indesea,prestatiile pe care sätenii le fäceau in schimbul pdmantului pe care ilobtineau dela arendas, erau din an in an mai numeroase. Invoielileagricole deveniserd astfel, in multe parti ale tarii, foarte grele, cadresfeturile care se addogau dijmei faceau ca partea taranului de pro-ductie sà fie de multe ori numai o treime. Deasemenea plata pentruierbäritul vitelor se Ili:arise.

Intr'un timp situatia ajunsese de nesuferit, cu deosebire in jude-tele cu populatie deasd. Taranii erau turburati 0 incepuserà s'a se agite.In primävara anului 1907 räscoala a inceput. Mai intai in nordul Ma-dovei, pe mosia Fldmo.nzi, exploatatä de trustul Fischer si pe urmas'a intins in toatä tara. Ea a fost mai violentä in vestul Muntenieisi in Oltenia, uncle a fost nevoie de másuri energice pentru a o potoli.

De pe urma acestor turburdri se creiase atunci la orase un curentde opinie potrivnic proprietarilor de mosii si cu deosebire arendasilor.Tot ce plugarii mari facuserä in trecut pentru economia tarii, seuitase. Nu se vedeau acum cleat neajunsurile regimului. Pentru a curmastarea incordata dintre proprietari, arendasi si muncitori, Ion I. C. Bra-tianu, a intocmit in 1908 o lege a invoielilor agricole prin care se re-glementa raportul dintre mosieri si tarani. Legea stabilea maximul in-gaduit de arendà si dijma., precum si pretul minimal al muncii. Legeainsa, dacd a produs in multe parti o usurare a invoielilor, nu a datpeste tot roadele asteptate. In regiunile cu populatie deasd nevoia depätnant era asa de mare incat taranii primeau conditii de invoiald ri-dicate, fara sà cearä aplicarea legii.

Aceste legiuiri n'au multumit insd pe nimeni. Lumea, indeosebila orase, era tot agitata. Problema agrard se discuta mereu si totdeaunacu aprindere. Din aceste framantari a pornit ideia exproprierei. Reformaera necesard. Am fost poate cel dintai care am arätat, in scrierile meledin 1908, ca desfiintarea latifundiilor e singura solutie a problemei.Nu mi-am inchipuit insd cã exproprierea mosiilor se putea face cu atatausurinta, färd a tine seamd de latura economica a problemei. S., i in

www.dacoromanica.ro

137

occident viata muncitorilor a avut scaderi. Insa nici un om politicnu s'a gandit, acolo, sa imparta fabricile sau minele. Toti si-au datseama ca aceasta ar insemna desfiintarea industriei. Soarta lucrätori-lor a putut fi imbundtatità prin alte mijloace. La noi, exproprierearadicale a mosiilor trebuia facuta intr'o proportie care sa crute pro-prietatea mare a Card culturd este necesara economiei tasei si pro-gresului agricol ; iar pamantul expropriat nu trebuia impartit numai dechttaranilor, ci arendat pe un timp destul de lung pentru ca cei vrednicisd se poatä alege.

Crqterea vitelor.

Plugaria mare din trecut nu insemna numai culturd de cereale.Cresterea vitelor interesa deopotrivä pe mosieri. Fiecare din ei aveaucirezi de vite, indeosebi cei care posedau pasuni de balta. Chiar her-gheliile de cai se mai vedeau Inca pe unele

Cresterea cea mai raspanditä in partea de räsarit a tarei era, insa,a oilor. Toti mosierii ave au cate o turink iar plugarii mari din Brailasi Ialomita aveau mai multe. Erau, printre ei, unii care aveau I0.000-20.000 de oi, ca fratii Seceleanu, Pand, Petcu, Eremia, fratii Apostolu

altii. Pentru pasunatul de vark varatul oilor cum se zice, ei arendausau avea in stapanire munti unde Ii duceau oile in lunie, dupd tun-soarea lanei si le tineau pand la inceputul toamnei, la Sfanta Mariamick cand le porneau la vale spre moii. La camp ei nu tineau peyard decat o parte din manzari, adick numai oile care dadeau laptelepentru facutul branzei ce trebuia pentru consumatia

Ducerea si scoborarea dela munte a oilor se facea deobicei pe jos.Pe drumul dela Ploesti la Buzau intalneai, primavara i toamna, car-duri numeroase de oi, care se duceau la munte sau se intorceau la

insotite de ciobani, caini i magärusi care purtau pe ei calaba-lacul stanei si al ciobanilor. Pentru trecerea mai lesnicioasa a turmelorprin Ploesti, era la marginea orasului un drum, zis, al oilor", careocolea orasul si scurta calea. Pe acest drum au trecut veacuri dearandulturmele de oi care se duceau sau scoborau din munti la campie. Drumuloilor a ramas. Acum insa e stradd pavata i poate poarta un numemai simandicos. Oile mai tree pe el si azi, dar mai putine.

Turmele de oi ale crescatorilor mari erau asa de numeroase siciobanii care le ingrijeau atat de multi, incat stapanii nu-i putea cu-

band,

mosii.

si

mosiilor.

www.dacoromanica.ro

138

noaste pe toti. Ciobanii i ei, trdind singuratici, vara la munte, toamnala baltd i iarna pe langd armanele departate, nu-si prea cunosteaunici ei stapanul. Nae Seceleanu, mare crescdtor de oi, ii ducea deobiceioile pe muntii din jurul Sinaiei. Odatd, in Sinaia, el vede un cioban cdlarepe mdgdrus. Asta trebue sd fie dela mine", Ii. zice el, si cum aveao vorbd de trimis la stand, il : Ai sd spui baciului asa si asa...,eu sunt Seceleanu". Ba. Aia-i vorbd", I rdspunse ciobanul i intor-candu-i spatele ii ydzu mai departe de drum. Alta data, intr'un orasde peste munti, un cioban e intrebat eine ii e stapanul : Stiar dracu",rdspunse el scurt in graiul lui ardelenesc. El nu cunostea decat scutarul,din mana cdruia isi lua simbria.

Targul Drigaicei.

Vitele pe care plugarii le cresteau erau aduse spre vanzare la tar-guri. Cel mai mare si mai cercetat in regiunea de rdsdrit a tarei era,pe acea vreme, Targul Dragaicei". El se tine si acum la margineaorasului Buzdu, langd bariera Ploestilor. Incepe la 10 Iunie si se sfar-

,seste la 24, la ziva Dragaicei, sdrbdtoare pe care taranii o tin cu sfin-tenie, desi nu e trecutd in calendar. De ziva aceea ei sunt toti la tang,on i. care ar fi atunci treaba campului.

Targul incepe mai intai cu vitele, indeosebi boi i cai i ine os'aptdmand. Pe urmä vine targul de mdrfuri insotit de jocurile i pe-trecerile obicinuite de balci.

Targul Drägaicei era vestit in toatd tara. Cand l'am apucat, elii mai pdstrase Inca din faima lui trecutd, de atunci cand aprovi-ziona cu mdrfuri, pentru un an intreg, tot tinutul si era locul de des-f acere a vitelor din judetele apropiate. Am apucat in copildrie vremeachild marii negustori din Bucuresti, Braila i Ploesti, aduceau toatefelurile de mdrfuri in thrgul Drägaicei. Ei le vindeau in pravalii, unfel de barace de scanduri acoperite cu tabld, asezate pe cloud randuridealungul strdzia principale a thrgului. Gdseai atunci in targ, tot ceaveai nevoe, pand i jucdrii. Prima mea jucdrie mecanicd, un tren care.mergea singur pe sine, mi-a cumpdrat-o tata din Dragaica.

Targul de mdrfuri a scdzut insd din an in an pand ce s'a desfiintataproape cu totul. Cel de vite a rdmas. Mai se tine si acum, dar e maiputin cercetat ca altd data.

In trecut, in timpul targului, sesul care se intinde la marginea din-spre miazd-zi a orasului era plin de boi, vaci i cu deosebire de cai.

chiamd

www.dacoromanica.ro

139

Lou adusi spre vanzare, caniti cu rosu in frunte, erau tinuti in ocoale,iar caii stäteau in saivane sau afard, legati la conovat.

Odatä cu caii veneau i stapanii bor. Bi se adaposteau in cdrutecu coviltir, iar unii mai simandicosi Ii faceau colibe acoperite cu paie

asternute cu fan peste care puneau, pentru dormit, paturi sau sal-tele. Cativa ani dearandul am vazut pe un Catarkiu, mare proprietar

In targ de vite. Foto Stelian.

crescator in judetul Tecuci, venind cu caii spre a-i vinde in Dra-gaica. El sta, pe tot timpul targului, ca j ceilalti negustori, in colibd.

In zilele de targ tot sesul din apropierea orasului era plin de caiipe care giambasii ii imperecheau i ii incercau : unii calare, iar altiiin cart* manand in picioare caii inhämati cate doi. Incotro te in-torceai vedeai numai cai fugind in trap intins i tragand cdrutele carehodorogeau lua auzul. Musterii priveau cursele care se dadeau incinstea lor j cei mai priceputi se suiau chiar in cdrute i manau sin-guri. Insä, cu toatä priceperea lor, erau de multe on pacaliti, caci

' r t

:jot; C*Ditg- 721ii ,;440 .71ge.

r'M.74t

,

V,Z3

. ).u )1-

o

.

...L

0

, .

'

.,e,

'Se-

- i ,240

4.

... -. .. C. *. ,

t- ...-":-''' 74?1..- -s. , *.. _.,..7... ... ?

..? - 'AO' .--si . , -.. -

,,,- -f- - aP.Ittile :.. ...es

" -1-,..V42446,4t.75,or.: .. 7. Of'.;,- ,lo

:St -

- 4

J...-

- -Jo -Wk- .4' a, .

;:-;

1

si

si'

de-n

www.dacoromanica.ro

140

vanzarea se fa. cea deobicei prin geambasi. Acestia erau mesteri in fa-tuirea cailor i lecuirea vremelnica a celor cu cusur. Intr'un an: cum-paraseam din Dragaica o pereche de cai vineti, bine legati i iuti, lamers. Ii incercasem doar in targ. Dar du0" ce i-am adus acasa si amvrut peste cloud zile sà plec la mosie, ei nu porneau din loc. Rama-sesera nemiscati cu tot indenmul vizitiului. Aveau o meteahnd cuno-

Cautatul cailor. Foto Stelian.

scuta, pe care insä mestesugul giambasesc o ascunsese in targ. Nu amputut face treaba cu ei decat imperechindu-i cu altii.

Targul Dragaicei da multd animatie orasului. Lume strainä for-fotea in toate partile. Birji, cart* i brici, iar in anii din urmà tram-care, duceau i aduceau vizitatorii la targ. Seara, pe rdcoare, lumeabuna in träsuri de cask venea sa vadd targul, sa petreacà i sa gusteinghetata sau prajituri care li se pareau mai gustOase in sgomotul,praful i mirosul din bald.

',...P' , ;IF.A4 ; , , 49'

www.dacoromanica.ro

CAP. XXXII.

CRESTEREA VITELOR IN TRECUT.

Crescatorille pe care le-am apucat nu erau decat umbra celor dina-inte. Atunci, pela inceputul secolului trecut, cand plugaritul nu se in-tinsese Inca, cresterea vitelor era aproape singurul mijloc de exploa-tare al mosiilor mari. Agricultura se facea putind si numai prin invoielicu taranii. Dijma era din zece, una, iar grauntele si paiele recoltateerau intrebuintate mai mult pentru hrana vitelor.

Calatorii sträini care, ne-au vizitat pe vremuri sunt mirati de stareainapoiatä a plugarii. In schimb ei admird cresterea vitelor. La 1820scrie Wilkinson numai a sasea parte din vastele si manoasele câmpiiale tärii e cultivata". Intfun timp mai apropiat, la 1859, Neugebauerspune cd abia a noua parte din pämânt se cultiva, restul fiind intre-buintat la pasunatul vitelor. Aci se poate caldtori mai multe ceasuri,fdrã a da de alceva decat de stepe pustii, acoperite cu pasunile celemai bogate, pe care se vad turmele cele mai frumoase care stau pas-cand in iarba panä la burtd. La vederea omului ele isi rislica capeteleimpodobite cu coarne frumoase asenienea cerbilor si o iau la fuga,dacä nu navalesc asupra lui. "

Mosiile se exploatau pe specialitati de crestere. Unele pentru oi,altele pentru vite cornute sau cai. Cata, insemnatate avea in trecutcresterea vitelor, precum si grija cu care se administrau, se vede dininsemndrile lui Constantin Voda. Brâncoveanu. Domnul mergea dePasti la mosia sa Obilesti din hotarul Baraganului, sä privigheze singur ra-väseala oilor, adicà numaratoarea si rânduiala chrdurilor pentru pdsunat.

Un calator strain, Meleghi, observa in 1828 : Cel mai mare comertal Moldovei 11 constitue vitele. Boerii cari administreazd singuri mo-

-

www.dacoromanica.ro

142

siile, precum i arendasii se ocupau foarte mult de cresterea vitelor.Fiecare are turme mari de boi, de cai, de oi. Se exporta in Germaniasi. Austria un mare numdr de vite cornute. Mii de cai se cumpdrapentru armata acestor cloud taxi. Oi le se vand in Turcia, lanapieile de miei se exporta pentru fabricile din Austria si Germania".

Cu privire la exportul de vite Wilkinson spune : In fiecare anse trimit la Constantinopol 250.000 berbeci i 3.000 de cai, iar inprovincnle din apropiere, in afard de un mare numdr din aceste cloudspecii i boi care sunt vanduti cu mari chstiguri.".

0 i I e.

Crescdtoriile de oi erau cele mai numeroase. Oile erau bine in-grijite. Pe langd fanete i pasuni intinse, crescatorii mai semdnau simei care se dddea primavara, netreerat. Oile astfel hrdnite erau maiman ca cele de azi i dddeau land mai multd. Lana era atunci celmai de seamd produs cdci avea pret si se putea transporta usor. Ea

se cumpara de f a-

bricile de postav dinimpdratia vecind prinreprezentantii lor dintard. Acestia arvu-neau lana Inca delaCrdciun.

Dupa land venealaptele. Din el se fa-cea cascaval, iar cugräsimea care rezultadin fierberea casca-valului se acea untde oaie. Atat casca-valul .cat i untul de

oaie se exportau la Constantinopole. Tot acolo se desaceau i batalii.Oile batrane i betege se tdiau la zalhana. Din ele se facea pastramdcare se vindea in Turcia.

Toate vitele se tdiau la zalhana. Fiecare oras avea zalhanaua lui, ase-zata pe langd o apd curgdtoare i inconjuratd cu zid. Pand deunazi se maivedeau la Colentina, ruinele zidului care inconjura zalhanaua orasului.

Plecarea oilor la munte. Foto Seceleanu.

si

- .

I-

l' --.

ix ;A

kt4.'- ...,

...., '

I.

www.dacoromanica.ro

1 43

h.erwlCei mai multi dintre crescatorii de oi erau ardeleni din regiumleSibiului i Brasovului Tutuenii" i Mocanii" cum li se spune. Eitineau oile vara pe pdsunile de munte, iar toamna scoborau la campiesi iernau pe mosiile mari unde gaseau pale i coceni sau in balta undeoile pasteau, pe zapada, ierburile inalte sau erau hranite cu muguridela ramurile de salcie pe care ciobanii le apleaca ca sa le poata roade.Primávara, pand la plecarea la munte, oile lor pdsteau pe parloagesau pe locurile pe care se punea mai tarziu porumb. Multi din ardeleniicare au venit cu oile in Braila, Talomita i Dobrogea au fames acolosi au pus in culturd mosiile care pand atunci erau numai päsuni.

0 dovadd de multimea turmelor de oi in aceste parti, chiar intimpuri mai apropiate, sunt rampele pentru urcat animalele mici invagoanele cu cat, care se vad la toate garile pe linia Buzau-Braila.

C a i I.

Dupa oi, cea mai rentabila intreprindere a plugariei trecute eracresterea cailor. Caii erau cautati pentru trebuintele militare alettim-pului i pentru transport.

Pentru cresterea lor, era nevoie, ca i pentru oi, de mari supra-fete. Se zicea cà pentruo herghelie trebuia atataintindere incat caii sapoata alerga in voe timpde o zi intreaga. Caiinu se cresteau la grajd,ci in libertate. Ei stä-teau afard ziva i noap-tea, vara si iarna. Nu-mai pe vreme de viscolerau adapostiti in saielesau perdele 1). Ei se tineau tot timpul la pdsune si se hräneau cu ier-burile crescute pe ele. Pirul era iarba cea' mai cautata de cai si de oi.Cand zapada, nu prea mare, acoperea pamantul caii erau scosi siatunci la camp. Ei curatau cu copita stratul subtire de zapada si

Herghelia D. Hariton-Salciile.

x. Saielele sunt grajduri lungi, deschise la un capat, facute din lemn i acoperite cu stufsau pale. Perdelele sunt adaposturi semicirculare facute din stuf inalt i a*czate cu partea litchis&in "Wain crivatului *i cu deschizatura spre sud.

11

www.dacoromanica.ro

144

mancau iarba uscata care fusese crutatd, in acest scop, de pascut. Pevreme rea li se dadea in saiele, fan i paie de orz.

Felul cum se administrau pe atunci hergheliile de cai ni l'a po-vestit Alex. Apostolu, care a apucat, in copildrie, crescatoria de caia tatalui sau, Teodor Apostolu, mare proprietar i arendas in judetulR.-Sdrat. El avea prin anU 1870 patru herghelii de cate 300-400 decai fiecare. Hergheliile erau deosebite, dupd par : herghelia sura, murga,neagra i roiba. Ca reproducdtori aducea armdsari arabi i turcomani.Fiecare herghelie eTa in seama unui vätaf hergheligiu cu trei ajutoare.Mosia era impartitä in atatea parti cate herghelii erau, caci nu eravoie sa se amestece la päsune o herghelie cu alta.

Fiecare crescator avea semnul lui cu care ii infiera caii. Dan-gaua" cum se numea semnul, era o literä sau o figura geometrica fa-cutd din fier pe care o inrosea in foc i o aplica asa pe pulpa calului.Pdrul i pielea se parleau i calul era astfel marcat cu pecetea staph-nului pentru toata viata. Dangaua" pusa in chip de dovadd a pro-prietätei, nu impiedeca, insä, prea mult furtul de cai.

Venitul hergheliei 11 dadea cu deosebire inchirierea cailor la pro-prietari i arendasi pentru treer. In acest scop se alegea mai intai frunteahergheliei, cai de masurd mare, sanatosi i fdra cusururi. Ei erauvanduti pentru export. Dupd aceea fiecare herghelie se impärtea in treisau patru herghelii mai mici, de cate 8oioo de cai care se inchiriauastfel pentru treerat.

Din herghelii se mai alegeau de cloud, trei ori pe an caii de 4-5ani care, dusi la targurile din Buzau, aldrasi, Ramnic i Focsani,erau vanduti intreprinzatorilor postel. Vanzarea se fdcea cu ridicata,Fara alegere. Pretul se platea in galbeni de aur. Dupd targuiala van-zatorul lua desaga cu bani i herghelia pleca la posta aratata de cum-parator.

Ca, se prindea din herghelie cu arcanul. Cei pentru träsurä seinvalau la ham cu cal mai batrani, deprinsi. Erau pusi mai intai lacarute grele, incarcate, pentru a-i deprinde cu hamul i cu trasul. Demulte ori ca sã traga mai greu erau bagati prin araturd. and se cu-minteau erau pusi la lucru mai usor, la träsurd sau postalion.

Crescatori de cai erau multi. Fiecare avea o preferintd. CostacheStamu, mare arendas in Braila, avea o herghelie de cai Izabeli" gal-beni, cu coada, coama i spinarea alba. Alecu Mares, fdcuse o her-ghelie de cai baltati. Hergheliile lui .Hagi Mosco dela Cocargea, a lui

c

www.dacoromanica.ro

1 45

Neculai Sandu Popa din Ialomita, a Cdpitanului Pana dela Scar la-testi, a lui Petre Pand si reinia din Braila, erau vestite.

Crescatoria Vistierului Ion Hagi-Mosco era renumita nu numai intärile vecine, dar, chiar mai departe. Friederic- cel Mare, astfel dupdcum ne spune d-I Gene-ral Stavrescu in Hipolo-gia sa, cumpara cai pen-tru regimentul sau deUlani de Garda din her-ghelia lui Hagi Mosco.Aceasta crescatorie re-numitä a fost dusa maideparte de CdminarulStefan Hagi Mosco si defiul lui Nicu Hagi Mosco.Cu prilejul venirei intard a unui print dinfamilia Bonaparte, po-stalionul lui Nicu Mosco l'a adus dela Giurgiu la Bucuresti. Caiipostalionul a starnit admiratia printului.

Crescatoriile mari de cal au dispärut odata cu introducerea masi-nilor de treer si a drumului de fier.

Iferglielie la pascut. Foto S. Comarzan.

P ost a.

Posta era in vremea trecutd singurul mijlocul de a cälätori atatpentru particulari, cat mai ales pentru administratia Statului. Cdrutade postä, olacul cum i se spunea, era mica, stramtd i toata din lemn.Caii inhamati Cate patru sau mai multi, erau manati deacalare. Cuchiote i pocnituri de bici, surugii duceau olacul in goana mare, peneräsuflate, dela o postä la alta. Acolo caii erau schimbati cu altiiodihniti i apoi repede, fard intarziere, cu acelas alai o porneau inainte.Cdrucioara de postä nu avea arcuri i nici macar leagan 1). Sdrun-cinul era asa de tare incat calatorii, nu incapeau decht doi, erau legatispre a nu fi svarliti in timpul mersului.

I. LeagAn se nume§te o banal cu saltea de piele pusA iii curmezisul carutei vi legatti cucloud curele de o parte si de alta a drieului.

10

_

v

,...... A.-F .,:4, art,_. 44 .,, --xrc .-...

t..- A A ' " "F1'

g-' . - 'it , 7.1.--3

, ,..i ) -Go r, .i ..1,1,, . y C. 7

, 4 -.. -- -' ' ,1.1 . r-6*: t.' , he ..:1 .+';" \ , .#?-1

P.A,./f....____Af*a..;:,-A' .1; .1,mw:-.?....kINI.,... :L_-," le 1.1" . J---(4 , .4 *41'..0-40I

www.dacoromanica.ro

146

Tata cum descrie carucioara de posta printul Anatol Demidof, carein anul 1837 a facut o calatorie prin tara venind dela Paris si mergandla Odesa :

Olacele se alcatuesc dinteun fel de uluc mic de scanduri de lemnasezat pe patru roate, mai mult saumai putin rotunde si din cloud osiiacelas material, fart un cui, fare; osingura bucatica de fier. Aceasta lada,umpluta din belsug cu fan, aproapetotdeauna mucegait, poatemeasca un singur calator, arareori doi.Bietul de el, asezat pe vine, nefiindrezemat pe nimic, despica spatiul aga-tandu-se de marginile grosolanei carateca i un calaret neinvätat care se tinede coama calului infuriat".

Olacele au fost para la inceputulsecolului trecut singurul mijloc de tran-sport public. Dar el era rezervat Domnieisi boierilor marl. Oamenii de rand eraunevoiti sà calatoreascä cu mijloacele lorproprii. Alexandru Ipsilante organizeaza,pentru prima oara, postele romane pen-tru public.

Intreprinderea postei era un monopol care se arenda. Intreprin-zatorul era obligat sa aibd intotdeauna cai de schimb pentru mersulpostei. EI trebuia sätina in bund stare cdru-tele precum i conacelede postk unde se ada-posteau calatorii, carepoposeau noaptea saucari trebuiau sa asteptecaii de schimb. Astep-tare de multe ori lung&caci trimisii Domnieisau ai Tarigradului a-veau totdeauna precadere la schimbul cailor. Conacele postei erau ase-

Surugiu din Muntenia la 186o.Gravur g. pe lemn, dupti D. Lancelot.

(Colectia Adrian Corbu)

PcWil" in Muntenia la 1844.

sa pri-

duo

www.dacoromanica.ro

Trasura prinOlui Demidoff, trecand Buzau]. la 17 Julie 1837.

Intoarcere dela targul Dragaica-Buzau, Preziosi. Foto Stelian,

www.dacoromanica.ro

147

zate cam la 20 Km. unul de altul. Numirea le vine dela unitatea delungime de atunci : posta 1). Conacele de posta precum i caii lor seadministrau de cdpitanul de postä. Plata calatoriei era de zece banide ceas si de cal intrebuintat.

Ce erau drumurile si cum se fäcea calatoria pe vremea dihgenteine-o spune printul Demidof in memoriile sale : Nemarginita cAtnpiecare se intinde intre Giurgiu i Bucuresti, este adesea intretdiatã deponoare destul de adânci, cari, cand ploua, se fac niste baltoacefoarte primejdioase pentru calatori. De multe ori eram aproape srtramânem inamoliti in smarcurile pline de noroi, peste care drumulnu se sprijind cleat pe cateva craci de arbori aruncate deacurme-zisul". Si mai departe : Cu greu puteam sti incotro eram dusi :tot ce puteam spune e cà ne indreptam spre nord, dar nici o altaindicatie nu putea sä ne arate drumul ce duce spre Capitala. Dru-murile prin aceste pustiuri sunt tot atat de nesigure ca i oameniicare le strabat. Spatiul e larg, smarcuri din belsug i aranul alegedupa plac intre pamântul gol i cel acoperit peste tot cu iarbd. Nunumai odatà daduram prin gropi in care caii se infundau tragand

carutele grele dupa ei''.Mai tarziu, la 1841, Ion Ghica descrie astfel inceputul unei card-

torii dela Bucuresti 1a Iasi : La barierd se isprdvise caldaramul si oludm pe sleau cu roatele in noroi pand la buccea, caii la pas si surugiicroindu-le cu bicele la dungi besicate pe spinare. Dupd patru ore deräcnite i injuraturi, cruci i räscruci, sfinti i evanghelii, pe la optseara intram in curtea postei dela Sindrilita : picioarele cailor poc-neau de Cate ofi ieseau dirr noroiul gros, cleios i adânc. Facusem 23kilometri". Si mai departe : Peste noapte incepuse un vant rece sinoroiul se invartosea strangandu-se de frig, incat incet, incet se facusetare ca fierul, formand o cale sdruncinata : roatele sareau din hopin hop, aruncandu-ma la fiecare pas al cailor dintr'un colt intr'altulal trasurei. Pana la jumatatea postei Marginenii, am mers cum ammers, dar acolo &and intr'un fagas adanc, inghetat, m'am pome-nit cu trasura intr'un pes. Se rupsese osia si. ramasese in treiroate".

1. 0 poOft avea Iomoo de stânjeni.

www.dacoromanica.ro

148

TamaslAcurile.

Cresterea vitelor cornute era deasemenea faspandità pe rnoiilemari. In toata campia de räsdrit, unde plugul nu a pätruns dechttarziu, se cresteau cirezi numeroase de vite. Apropierea bältei ajutamult crescdtoriile.

Vacile se tineau mai mult pentru vitei, de aceea ele se mulgeaunumai odatä pe zi, dimi-neata si de cele maimulte ori-nu se mulgeaude loc. Viteii umblautoatä ziva cu mamelelor. Bine hraniti, ei cres-teau legati i inalti 1).La patru ani implinitise alegeau juncanii ceimai frumosi care Se yin-dean., ceilalti se opreaupentru improspatarea,in fiecare an, a boilorde jug. Boii i vacilebdtrane, precum si tine-

retul care nu avea forma ceruta se desfäceau la cdsdpii. Din laptele devaca se fdcea un cascaval, mai putin gros i gustos ca cel de oaie, darcare totusi se cduta pe piata Constantinopolului. Vitele cornute se cres-teau mai mult afard. Vacile fatatoare, mai plapande, se tineau in sai-vane si li se dädea o hrana mai bund. Vacile sterpe i boii iernaunumai la adapostul perdelelor. 0 cireadd de 200 de vaci mulgatoareera socotitä ca o exploatatie mijlocie 2).

Tinerea vitelor afard, care atunci era reguld, se practicd i azi inunele parti ale Moldovei. La un addpost natural, deal sau pädure,vitele ierneazd afard, cu oarecari riscuri insa, de aceea adesea ori prin

Tamaslac. Foto Seceleanu.

x. Neugebaner scrie la 1859. Aci vitelul tartar invata sa-si gaseasca alaturi de mania sahrana cea mai placuta i cleoarece laptele nu e luat prin mulgere, el cre§te in primur an asa demare si de gras ca i cand ar fi de trei ani. Prin aceasta hranii Ii capata puterea de a sta peviitor sub cerul liber in orice timp al anului". din I. C. Baicoianu, Stuai Economice, pag. 201.

2. Datele privitoare la cresterea vitelor in trecut le detin dela Al. Apcstolu, mare agricul-tor. El mostenise impreuna cu fratele san Mitica mosia Gurgueti in jud. Minnie. Pe urma ei lua-sera in arena mo§ii mari in Ialomita : Jigalia, Marculesti, etc. Amandoi erau plugari i cresciitoridesavarsiti.

\-

It PIAzrf.0!.

.

54i-t -

*05.14.0,Algii, -

.

www.dacoromanica.ro

149

cirezile moldovenqti, se vdd boi cu coadä scurtatà de pe urma dege-ratului iarna.

Crescdtoriile mari de vite au fost treptat desfiintate pe mdsurã ce

Tamaslâc ; Rasueeni-V1a§ca.

agricultura se desvolta. A contribuitdebuseului de export in Imparatia1877-79 se exporta inmijlociu 44.121 capetede vite marl 173.984,oi S 164.286 porci, acestexport scade in ami1883-85 la 4.650 capetede vite mari, 59.901 oi si84.526 porci. Mai multInca, in anii 1889-91exportul porcilor era nu-mai de 8.o16 capete. Undezastru mai mare nicica se putea", spuned-1 I. C. adicoianu, din lucrarea

Fotc lacovache A. Woks.

la aceastä schimbare i pierdereaAustro-Ungara. De unde in anii

Crescátorie de porci in rota Seceleanu.

cdruia am luat cifrele de mai sus

j. I. Q. B4'icoianu, Stgdii gconomice, pag. 126,

" P66n4p ° Y'r.

' '

. rr ;,

""

i-

.0:41. 1s,f.

...44t;

A:7-7;4.1'.

n:

baltK

1)

www.dacoromanica.ro

CAP. XXXII I.

INDRUMATORII AGRICULTURE!.

Acum cateva cuvinte despre indrumatorii agriculturii mari dinsecolul trecut, acei carora le datoram tot progresul economic pe caretara l'a realizat in acel timp. Unii erau proprietari, altii, cei mai multi,arendasi. Dona mu de pogoane proprietate era unitatea minima pentrua intra in protipendada, adica spre a fi socotit mare agricultor. 0 mosiede L000 pogoane se chema o mosioara. Un mare arendas de e vre-muri, care tinea mai multe mosii mari, numea o proprietate de 500 ha.pe care o avea in judetul Buzau : mosie de om sarac". A fi proprietarde mosie era pe atunci o mare cinste. Agricultorii mari se bucurau deo stima deosebitä. Erau priviti cu aceiasi consideratie care se dädeain occident marilor industriasi i bancheri.

Proprietarii.

Agricultori mai de seamä care au contribuit la progresul agricolau fost multi. Printre proprietari amintesc pe fancu Marghiloman, eelmai mare plugar al vremei de atunci, pe Sutu, pe Playno, Gh. Bagdat

Gradisteanu, too ou mosii mari in Râmnicul-Sarat. In Braila erau :printul Gh. Stirbey la Bertesti, Nicu Filipescu la Filipeti, Gh. Petcula Cioara, fratii Cavadia la Zavoaia, Gh. Eremie la Stäncuta, Gh. Lu-casievici la Urleasca, etc. In Ialomita : Petre Pana la Panesti, CostakeChiriacescu la Perieti, Sava S, omanescu la Ciulnita, A. Sighireanu, Ca-mardsescu, Perlea si altii. Amintesc deasemenea pe D. Hariton la Salciiin Prahova, pe C. Robescu cu mosii in Buzau, Relmnic i Putna, peNiculae Filitis in Ilfov. Pe Procopie Cassoti, de care am mai vorbit,

www.dacoromanica.ro

151

dar cu deosebire trebue sa amintesc pe Gheorghe Gr. Cantacuzino,fost prim-ministru i cel mai mare proprietar rural de atunci. El sta-panea 82.481 de ha. Toate moiile lui, cultivate in regie, erau un modelpentru vecini. In judetele Ilfov, Prahova si Ialomita el avea mosiicare se tineau lant pe malul stang al raului pana la Dunare. De aceea,fiul sau Grigore, fost ministru, imi putea spune cu multä simplicitatein Pebruarie 1919, cd a mers la Tandarei, o mosie pe care o avea pemalul Ialomitei, langa Dunare. In vremea aceea, dupa rdsboi, calleferate erau cu totul desorganizate. Trenuri erau putine i ticsite. Undrum pana la Ploesti nu se putea face, pentru cine nu avea pumnisdraveni, decat cu vagonul de dormit. Dar pentru aceasta trebuia sa,te inscrii din vreme i sã astepti doua spätämani pana sa-ti vie randul.Dealtminteri pe linia Tandarei, nu circulau vagoane cu paturi i nustiu daca atunci circulau chiar trenuri. A merge la Tandarei, la 150km. departare de Bucuresti, mi se pärea ceva d necrezut. La nedu-merirea mea el imi raspunse foarte natural : Am mers cu trasura dinmosie in mosie".

Un proprietar mare care trebue cu deosebire amintit e Datcu-lescu. El facea pe mosia sa Galbenul din Jud. R.-Sdrat agriculturdrationala. Avea scoala de pomi, cultiva flori, crestea pasari alese, vacide Schwitera i cai de rasa, acum 50 de ani, intr'o vreme and

mari nu se gandeau decat la grau i porumb. Pentru destep-tarea plugarilor, el scotea, pe cheltuiala sa, o revista : Gazeta Sa-teanului", pe care o raspandise in toata tara. A fost un precursor

un patima al plugariei, careia i-a dat viata i averea, caci a muritsarac de pe urma incercarilor i propagandei sale agricole. N'a avutnici mangherea sa fie inteles de contimporanii sai. Este si azi necu-noscut, caci nimeni in orasul sari natal nu s'a gandit sa-i perpetuezeamintirea.

Alexandru Marghiloman, omul de stat cunoscut, era un plugardesavarsit. El infiintase la Buzau cea mai frumoasa crescatorie de caide sange : Herghelia Albatros". Pentru conducerea ei i antrenareacailor el adusese specialisti din Anglia, de aceea caii lui erau cei maivestiti i castigau cele mai multe premii la alergarile dela Baneasa.El insusi era foarte priceput, dar nu admitea decat cai pur sange".In Moldova in 1918, in trecere pe la Baia, mosia lui Alexandru Can-tacuzino-Pascanul, vdzusern crescatoria lui de pereroni", cai de muncd.Cand m'am dus la Marghiloman, atunci prirn-ministru, sa-i fac, ca mi-

ma-sierii

si

www.dacoromanica.ro

152

nistru al agriculturii, raportul, i-am aratat i admiratia mea pentrufrumoasa infaptuire a lui Pascanu. Marghiloman m'a ascultat i cand

am terminat, imi spune :astia nu sunt cai, suntboi". N'avea dreptate.Atat perseronii", catsi caii pur sange" suntfrumosi, fiecare in fe-fill bor.

Printre marile ex-ploatatii care au con-tribuit la progresul agri-culturii, Domeniile Co-roanei stau in frunte.Sub conducerea lui Ka-linderu, fost prim-pre-

sedinte al Curtii de Casatie si administrate de 'specialisti, ele au in-trodus metodele agriculturii rationale si au facut inceputul

comercializkii agriculturii la noi.Pe atunci, un proprietar socotea o injosire sa-si desfaca produsele

cu amänuntul. Aceastaera treaba negustorilor,o clash' inferioara lor.Boerii nu puteau vindedecat cu ridicata. Ad-ministratia DomeniilorCoroanei a facut o re-volutie cand a deschispravalie in Bucurestipentru a vinde branza,unt, fructe i yin. Totibarfeau, dar in scurtavreme, Brätianu, Gh.Cantacuzino, B a g d a tprimul presedinte al Curtii de Casatie i altii au urmat exemplulchizand pravalii pentru vanzarea produselor lor, indeosebi yin. TotDomeniilor Coroanei se datorete i raspandirea stilului national inconstructia conacelor de lard,

Zori de zi", arindsar proprietatea : A. Marghiloman.

Grup de manzi ; Herghelia Albatros.Foto Daimbeck.

des-

Tair-

indus-trializarii

Stu

1"1,4264XIMMW:IegiWg.1..

17:4 e'

,

b . ,

i

www.dacoromanica.ro

153

Multi dintre proprietarii vechi iubeau pätimas pamantul. Din pri-cilia acestei dragoste, mai mult decat pentru chstig, ei jertfeau pentruimbundtatirea mosiei lor toate celelalte placeri ale vietei. Odata, laBuftea, printul Barbu 5firbey, pe care il felicitam pentru insemnateleinvestifi agricole i industriale pe care le Meuse, mi-a raspuns cu sim-plicitate : le-am facut ca sd-mi infrumusetez mosia".

Toti acesti proprietari se numarau printre cei mai mari cultivatoride grau. Faceau culturarationald, aveau pluguricu aburi, mai tarziu trac-toare, caste 10-12 gar-nituri de treer, mai multeduzini .de seceratoare-lega-toare, ateliere de fierdrie,de strugarie si de lemndrie.Gheorghe Gr. Cantacuzinoavea la Cazanesti chi ar oturnatorie de fontd. Aveauherghelii de cai : de Don" ca fratii Seceleanu, anglo-arabi" ca fratiiApostolu, perseroni" ca Pascanu. Tineau in baltd tamastacuri mari devite i aveau oi cu zecile de mu, pentru varatul carora arendau sauposedau munti in judetele Prahova i Buzau. Erau in fruntea pro-gresului agricol si nu crutau nici o jertfa pentru aceasta. Fratii Sece-leanu, la mosia lor Marculesti din Ialomita, au facut cea mai siste-matica irigatie din tara veche. Aproape 5oo ha. sunt udate prin cloudturbine purtate de apa Iaiomitei. Acum se face acolo cea mai intinsdcultura de orez din taxa, dupd Ban loc.

Plug , cu aburi.Foto Seceleanu.

Arendasi.

Arendasii mari erau indeosebi pe moiile Statului. Statul poseda,dupa secularizarea mosiilor manastiresti de catre Voda.-Cuza, un maredomeniu. Impreuna cu moile Eforiei Spitalelor, acest domeniu in-semna aproape o pdtrime din pamantul ärii. Statul 11 administra,arendandu-1. Arendarea se fäcea prin licitatie publica. Timpul licita-tiei era un eveniment agricol i financiar care punea in fierbereoamenii de afaceri i bancherii. De atunci, din cauza acestei faime,Ministerul Agriculturii a ramas cu titulatura de Minister al Domeniilor

.,:. .

, . .

rnosierii,

www.dacoromanica.ro

154

pand azi, desi Statul nu mai are domeniu agricol. Arenda pe care Mi-nisterul o incasa dela arendasii sãi insemna o sumä mare in buget.Acestia, maguliti de importanta care li se dadea din acest motiv, spu-neau cu o mandrie desigur exageratä : noi plätim impozitele".

Rolul economic de cdpetenie pe care arendasii 11 aveau in agri-cultura tärii, le crease o situatie sociala ridicata. In provincie, ei erauin societate egalii urmasilor vechei clase boeresti i Iegaturile de familieintre aceste clase sociale erau foarte dese, ceeace nu se intAmpla cunegustorii, cari, oricat de bogati, nu erau primiti in societate. Dealt-minteri multi dintre arendasi erau boerinasi, având ate o mosioaracare nu le satisfäcea ambitia, altii, fii de boerinasi prea multi in casa.Tancu Marghiloman, cel mai mare arendas al vremei, tatal lui AlexandruMarghilornan, cunoscutul om de stat, era dintr'o familie de boeri mici,proprietari in comuna Vernesti, jud. Buzau.

Arendasii, mai mult ea proprietarii, au fost pionieni.i. agriculturiinoastre. Ei locuiau la Ora iarna si vara si nu aveau alta distractie decatpetrecerile printre vecini si in tinerete postalionul cu patru cai inain-tasi si surugiu. Invdtatura agricola §i-o faceau lucrând ca ucenicipe urma ca tovarasi pe mosia tatalui, a unui frate mai mare sau aunui unchi. Strangand ban langa ban, ei porneau la arendasie pe soco-teala proprie atunci cand aveau capitalul necesar. Muncitori i economi,mânati de patima de a stäpani pamant, ei ajungeau de multe ori sàcumpere mosia pe care o cultivau. Nu reuseau toti. Cei care se in-tindeau peste puterile lor, cei care nu tineau de scurt treaba, se mutaula oras prea curând, sau acei pe care ii amagea luxul sau jocul de carti,intrau in datorii, säraceau i erau repede ruinati. Practica plugariei lanoi, din cauza productiei atat de schimbatoare, cerea pentru a isbutio cumpanire in viata, care nu se poate dobandi decat printr'o marestapanire de sine.

Jocul de carti a fost o boarã care cuprinsese pe vremuri toatasocietatea. El a macat multe averi. In deprinderi de lux si joc decarti multi boeri si-au pierdut moiile. Arendasii, cu toate cà tiau greu-tatea cu care se castiga banii, cadeau i ei in ispita. Poate ca prac-tica riscatá a rneseriei lor ii facea sa alunece mai usor la jocuri de noroc.In clubul din oras se juca toata iarna cu mii i zeci de mii de lei.Multi isi pierdeau cumpatul i dadeau patimei toatã agoniseala anului

cate odata mai mult. Dar chiar ca jucatori ei nu-si pierdeau deprin-derile gospoddresti. Esiti dela club, unde svarlisera banii färä socoteald,

si

si

www.dacoromanica.ro

1;5

ei deveneau iarãi economi i chiar sghrciti atunci când era vorba deafaceri. Un mare arendas, care a lasat o avere frumoasä, era jucatorpätimas, dar child dimineata, esind dela club, se oprea in piata sa tar-guiascd, el se tocmea pentru un gologan.

Pe la mijlocul secolului trecut, multi arendasi erau originari dinGrecia, indeosebi din Macedonia. Am cunoscut in copilkie pe unuldin ei, Tonciu, macedonean de origina, care tinea in arendd toate mo-siile de pe malul stang al Ialomitei, intre TJrzicen i Slobozia. Cunoscutii

spuneau arhonda", adica printul. La curtea lui din Grindasi seinthlneau toti agricultorii mari din Ialomita si Buzau. Tinea casa. de-schisa. Din aceastä splendoare nu a mai ramas insä nirnic, caci la ba-tranete, saracit, e1 trdia in Bucuresti din mila prietenilor.

Mai tarziu, indeosebi in judetele din rasaritul tärii si in Dobrogea,au venit ardelenii, mocanii" cum li se ziceau. Scoborâti cu turmelela vale ei rämâneau aci i deveneau agricultori, fard insä sa-si para-seascd cu totul meseria ancestrald : oeritul.

Printre arendasii mari erau : fratii Seceleanu, Apostolu i Panas ;Toma Petcu, Alex. Saulescu, Col. Solacolu, Aloman, Pana, Popeea,Anton Enescu, Panait Panas, Gaitan, Gologan, Cicei, Danabassi, carea incercat cultura bumbacului prin anul 187o, Perlea i aItii.

Toti acesti arendasi tineau mai multe mosii cu suprafete de cul-turd de peste zece mii de pogoane. Cu toata greutatea si grija pe carele-o da plugaria, unii din ei nu se multumeau cu intreprinderile loragricole. Incercau si altele. Fratii Seceleanu, bundoard, desi erau yro-prietarii unei mosii de 12.000 pogoane, Märculesti", desi tineau inarendä peste o suta de mu de pogoane, aveau 30-40.000 de oi, her-ghelii de cai, chteva mii de vaci i porci in balta, nu erau satisfacuti.Firi de intreprinzatori in stil american, ei s'au bagat in exploatatii depetrol, aveau schele la Campina i Bustenari si au incercat i alte ne-gustorii.

Arendasii mari nu se codeau sa cheltuiasca. pentru imbunatatireamosiilor pe care le stapaneau vrrnelnic. Construiau magazii, patule,chiar case de locuit. Unul dintre acestia, Ion I. Popeea, care a tinutin arendà dela 1903 la 1913 mosia Luciu-Giurgeni a Eforiei SpitalelorCivile, a construit in 1906 un dig puternic, care apara de inundatiaapelor Dunarei o suprafatä de 8.000 de pogoane. Aceasta lucrare afacut-o pe cheltuiala sa, Eforia prelungindu-i numai contractul de arenda.Digul facut de Popeea pe mosia Eforiei e si azi in buna stare si con-

ii

www.dacoromanica.ro

156

tinuà sa apere Inca de inec cele 8.000 de pogoane. Gaitan, care fäcusecalea ferata ingusta dela mosia Bordeiul-Verde, pe care o tinea in a-rena., pana la Gara lama, avea pentru transportul bucatelor 4 loco-motive si 8o de vagoane de ate 5.000 kgr.

Pentru conducerea unor intreprinderi atat de mari era nevoie demult capital. Arendasii nu-1 aveau pe tot. Cei harnici i priceputi gaseau,insä, la banci i capitaliti, toti banii de care aveau nevoie pentruintreprinderile lor. A imprumuta, devenise pentru unii o necesitate su-fleteascä. Nu ma simt bine cand nu sunt dator, spunea odata unuldin ei". Cea mai mare placere e sa-ti platesti datoriile, ca pe urmasa poti face altele", II complecta un altul. Desigur placerea pe careo marturiseau nu era datorita banilor imprumutati, ci sporului de ac-tivitate al gospodariei lor sau infiintarei unor intreprinderi noi pe carele puteau realiza prin acest niijloc.

Oainenii acestia nu erau facuti sd se odihneasca. Abia ispraveauo treaba i incepeau alta. Placerea de a infiinta, organiza si conduceera atat de mare si patima pe care ei o puneau in treburile lor atatde puternica, incat nici la batranete nu-si dddeau rägaz. Mintea 1orera mereu in fierbere pentru a iscodi afaceri noi.

www.dacoromanica.ro

CAP. XXXIV.

PROGRESUL TECHNIC.

Proprietarii si arendasii au fost initiatorii .0 indrumdtorii progre-sului agricol. Marea schimbare telmicd prin inlocuirea plugurilor dekmn cu pluguri de fier, introducerea boroanelor si a secerätoarelor s'afäcut din indemnul si cu sprijinul Mr. Mosierii inlesneau taranibor depe mosiile lor cumpärarea uneltelor de culturd. Frapi Panas, care ti-neau in arendä intinderi mari in Ialomita, au garantat firmei W. Staa-decker, pe invoitii Mr, pentru ca acestia sd-si cumpere, cu plata' in treiani, secerdtoare-leg6toare. Mi-aduc aminte din copilarie, pela 1885,cum vagoane intregi inckcate cu pluguri Sack" se aduceau la curtepentru a fi vândute invoitilor. Desigur, mosierii erau mânati in aceastäactiune de interesul Mr, dar mijloacele perfectionate de culturk in-lesnite de ei, foloseau deopotrivd" si taranilor.

Pe atunci nu se pomenea de ofensivä agricold". Initiativa agri-cola era toatà in seama arendasilor 0 proprietarilor de mosii. Ei si-auindeplinit cu prisosintà indatorirea : au introdus instrumentele tehniceimoderne in agricultura tarii, au selec-ponat mecanic semintele, au rds-phndit cultura graului de toamnd, inlocuind grhul de primavard ne-sigur. Au introdus ogorul sterp, aràtura de do-uà ori pentru grhu, ogorulde toamnd pentru semändturile de pritnävard, saramuratul graului, aurAsphndit cultura leguminoaselor, indeosebi a mazkei ca bund pre-mergRoare pentru grhu. Au inlocuit in Bäragan lanurile nesfarsite demei prin cultura mai sponnica a porumbului.

Marii agricultori au fost pionierii plugáriei noastre. Ei au intinscultura, indeosebi a graului, pe tot intinsul tarii spärg'and islazurile,scotând padurile si märäcinisurile. In perioada dela 1830 p'and la 1890

www.dacoromanica.ro

158

ei au fost, in regiunea de räsdrit, factorul principal agricol. Populatiafiind rard si taranii neesiti Inca din pdstorie, marii agricultori au infdp-tuit aproape singuri tot progresul agricol al Vara. In aceastd perioadaeroica ei lucrau cu inventarul lor si cu muncitori straini, caci täraniise multumeau sa creased vite si sa are putin pdmânt pentru porumbsi orz. Atunci graul se putea cultiva numai cu inventar boeresc.

Se va zice : astdzi asistenta Statului a inlocuit-o pe a mosierilorsi e mai ieftina. Dar care ofensiva agricold a Statului nu costa nimicpe tdran ? Baca instrumentele i se vand cu un spor mic peste pretulde cost, de care cooperative, cat costa in schimb aparatul numeroscare supravegheazd aceastd distributie si cine il plateste ? Nu tot pungatäranului ? Deosebirea e numai ca atunci, pe vremea culturii mari, elplatea prin =Inca', iar acum prin impozite directe sau indirecte, adicaprin bani.

Foto Ing. Al. Garoflid .Grajduri.

www.dacoromanica.ro

CAP. XXXV.

MARII AGRICULTORII.

Marii agricuItori din trecut nu trebue judecati dupd masura fer-mierilor din apus, nici macar a celor de peste munti. Un prieten care,desi mare proprietar, nu-i iubeste, imi spunea odata child vream sa-iexplic insemnatatea pe care ei au avut-o in econornia tarii : Astianu erau plugari, nu aveau macar o vacd cu lapte".

E adevarat. In vremea din urmä, care sfarsitul plugariei mafi,unii dintre arendasi, indeosebi in Oltenia, nu tineau vite i nici nu cres-teau pasdri. Ei nu aveau de multe ori, drept inventar, cleat o briscacu doi cai. Toata mosia o lucrau cu täranii. Insa plugarii mari ai vremeitrecute, a-tat cei care I lucrau moii1e cu inventarul lor, cat si ceicare le Iucrau prin invoieli cu taranii, aveau tocl spirit de intreprindere,de organizare si de conducere. Altfel nu puteau isbuti. Oarneni acpripentru ei, pentru slujbasii i muncitorii lor, ei, aveau simtul da-toriei i erau ziva si noaptea cu grija moiei. Cunosteau treburile plu-gäresti, mai bine ca multi specialisti din ziva de azi si sub conducerealor agricultura Romaniei mici exporta 3c0.000 vagoane de cereale deo calitate recunoscuta, din care 150.000 numai grau.

Plugarii mafi din trecut trebue asemuiti mai degraba cu unii dintremarii intreprinzatori agricoli din Stateie-Unite, astfel cum ii descried-1 A. Pana, dupa catatonia sa in America. Acolo marii fermieri nu tinvite si nu cresc pasari, se hranesd in mare parte cu conserve, iar pentrulucrarea pamantului ei au numai niaini. Ei stau la mosie numai petimpul semanatuini si recoltei.

Intreprinzatorii nostri agricoli aveau putine maini. Instrumentultehnic de productiune al plugariei mari din trecut a fost In vremea

www.dacoromanica.ro

160

din urmd si mai cu seama in regiuniie cu populatie deasa : vitele si.munca taranului. Dar nu marii intreprinzatori au creiat aceastä orga-nizatie, ci au gdsit-o facutd si au folosit-o.

Alcdtuirea noastra agrard nu e produsul unei evolutii naturale,ea a fost urmarea unor legiuiri. Legile agrare nu au facut insrt taranide sine statatori. Din pricina micimei lotului, improprietaripi nu puteausa trdiasca numai cu ce le producea pamantul dat de Stat. Pentruintretinerea lor si a vitelor, ei erau nevoiti sä mai caute pdmant aiurea.Pamânt si nu lucru, cad lotul pe care li'l däduse legea, desi mic, iiobliga totusi sd tie vite de munch', sd aibd plug si car, sa fie plugar.Lotul ii mai lega si de sat, caci nu-1 puteau vinde decat cu multegreutati si numai taranilor muncitori lipsiti de pamant.

Iata cum legile de improprietärire au creiat instrumentul tehnicde productie al plugariei mafi : tarani cu petece de pamânt neindestu-lätoare, care, insa, prin aceasta ei erau obligati sã tina vite, plug sicar, devenind astfel invoitii obligati al, mosierilor. Aceastä structuraagrara a intarziat cultura in regie a mosiilor si a impins la pästrareasi chiar la sporirea latifundiilor, pentru ca le facea rentabile prin pu-tinta cultivärii ieftine a pamantului la mafi depärtari cu ajutorul in-ventarului taranesc.

Cldsa arendaseascd, atat de folositoare tarii si care a avut un rolatat de insemnat in desvoltarea plugariei noastre, a fost mult si penedrept hulitä, atunci cand politica si literatura a inceput sä agitechestia täräneascd. Arendasii au fost ispdsitorii tuturor suferintelor ta-ränimei, suferinte in mare parte datorite insä iesirei prea repezi a ta-ranilor din regimul patriarhal si, din aceastä cauza, nepregatiti pentrua se adapta noului regim fiscal si de schimb. Poate cd in ultimul de-ceniu, inainte de expropriere, clasa arenddseasca a plugarilor de me-serie incepuse O. fie impestritata de speculatori, care nu aveau altälegatura cu pamantul decat castigul. Acest fapt nu indreptatea insahula care s'a intins asupra intregei bresle.

** *

Impotriva relelor urmäri a regimului arendasesc, taranii gasiseraleacul Prin obstiile de arendare ei inlocuiau, cu incetul, arendasii.Aceasta evolutie normald nu a fost pe placul oamenilor politici. Bivoiau o reforma radicald si repede. De aceea, in locul arendasiei, care

www.dacoromanica.ro

161

pufea fi o scoalä i mijlocul unei selectil pentru tarani, ei au preferatexproprierea i improprietarirea dup.& formula cunoscuta. : pamant celorce n'au. and in 1918, la Iasi, am voit prin legea arendärii obligatoriisã revin la arenddsie, calea normald a ridicdrei tdränimei, nu am is-butit. Legea a fost abrogata inainte sa fie aplicatd.

Desfiintarea agriculturii mari, prin trecerea prea repede ;;i fdrdalegere a pamântului marei propriet4i in mAini nepregätite Inca sä-1primeascd, a sguduit din temelie economia nationaa. Scdderea produc-tiei agricole, determinatd de aceastd operatie pripitd, a avut urmdri,care, nici azi, dupd doudzeci de ani, nu s'au sters 1). Exproprierea mo-siilor a sdruncinat i alcAtuirea noastrà politicà i socialä, cdci a des-fiintat clasa care era regulatorul moralei publice si din sanul cdreiase recrutau cea mai mare parte a conducdtorilor Statului.

t. Dap& statistica Ministerului de Agriculturá, mijlocia productiei la hectar pe intreaga Ora,timp de patrusprezece ani, a fost :

in anii 1900-1914 ; iar in anii 1924-1938 ;

gram 11,6 chintale la ha. 9,2 chintale la ha.orz 12,1 9,1PP PP OP PP OP , 9

porumb 15,4 ,, It 11 8,o PI oP PO

In aceste cifre se oglindeste tragedia econotnica care a urmat exproprierei.

C. OarofikiAgrkultura rerhe, 11

www.dacoromanica.ro

CAP. XXXVI.

ORGANIZATIA PROFESIONALA.

Agricultorii marl, proprietari si arendasi, sub conducerea cdrorase infaptuia partea cea mai insemnata a productiei noastre economice,ar fi trebuit sa alba 0 in politica aceiasi intaietate pe care au avut-oin economia tdrii.

Nu au avut-o. Firea kr individuald, legatura prea stransä cu me-seria, poate si pasivitatea lor fata de tot ce nu era actiune personala,i-a impiedecat sä fie un factor hotdritor in politica. Chiar pe vremeacolegillor restranse, ei au urmat, mai totdeauna, oamenii activi si in-drazneti care conduceau partidele politice. Nici politica economica, careii atingea in rosturile kr gospoddresti, nu au stiut sa o indrumeze.Astfel actul mare al denuntarii conventiei cu Austro-Ungaria a pututfi infaptuit impotriva kr, intr'o vreme cand exista un colegiu electoralin care proprietarii dädeau aproape jumatate din alesii parlamentului.Tot astfel si exproprierea. Aceasta s'a facut, desigur, cu consimta-mântul lor, dar raid o actiune sustinutd pentru a face ca infaptuireaei sa Oe socoteala si de latura economica. a problemei.

Proprietarii mafi, cei care faceau politica, nu au fost nici ei preamult aparatorii intereselor plugaresti. Destul de avuti, graul sevindea bine ei erau multumiti, dacd nu plateau prea multä .fon-cierd. Problemele economice nu-i interesau prea mult. Politica le aca-para toata activitatea. Chiar cei care cunosteau chestiunile economicesi participau la desbaterea kr in parlament, nu aveau tenacitatea 0continuitatea necesard pentru a impune adversarilox convingerea lor.Frau mai mult diletanti ai politicei plugaresti.

Mi-aduc aminte de revizuirea tarifului vamal din 1904. Era lacarrna guvernul liberal si Emil Costinescu sustinea proectul modifi-

www.dacoromanica.ro

163

cator care infiinta mäsuri noi de aparare a industriei, prin ridicareatarifului. Urmarea acestor masuri insemna scumpirea marfurilor in-dustriale ai cdror cumpäratori erau in majoritate agricultori.

Nicu Filipescu, mare agricultor i frunta al partidului conservator,vorbeste impotriva proectului de lege. Intr'o cuvântare documentata

arnanuntita el aratä neajunsurile ridicdrei tarifului vamal si scum-pirea vietei care va urma de aci pentru toti. Discursul lui a impresionatadunarea i când s'a scoborit dela tribund, insusi primul ministru D.A. Sturza, i-a iesit inainte ca sa-1 felicite.

Discursul lui Mal Filipescu_ a fost insa nurnai o manifestare li-terard de politica agrard, cdci el nu a stäruit in lupta pentru amendareaproectului de lege.

Mosierilor le pläcea prea mult i meseria. Bänuesc ca Petre Carp,cel mai de seamd orn politic pe care l'a avut tara, era bucuros candtrebuia sa plece dela guvern, caci aceasta insemna pentru el intoar-cerea la plugarie. La fel au simtit

Individualismul exagerat, patima meseriei i pentru multi lipsade intelegere a intereselor colective, a impiedecat pe plugarii vremilortrecute sa aiba o conducere hotarità in politica economica a tärei.I-a impiedecat chiar mult timp sä infaptuiasca i organizatiile de breasläcare i-ar fi putut ajuta atht de mult.

Prima manifestare in aceastä directie a proprietarilor mafi esteo diploma de membru al unei Societati de Agriculturav a Românierliberata. paharnicului Ion Lahovary in anul 1835 si semnata ca pre-sedinte de Mihai Ghica, fratele Domnitortilui. Activitatea acestei aso-ciatii nu trebue sa fi fost prea insemnata, caci nu a rdmas nici ourma. Abia in anul 1889 ia fiinta prima . organizatie profesionala aplugarilor : Societatea Centrala Agricola, avand ca obiect raspAndireametodelor culturii rationale prin discutii, publicatii, cAmpuri de ex-perientä, expozitii, concursuri si premii. Ea si-a indeplinit in mareparte menirea, cheltuind in publicatii, premii i expozitii sume insem-nate. Primul presedinte a1 Societatei a fost Die Niculescu-Dorobantu,dela 1889 pana la 1896, iar cel de. azi e fiul lui, Ilie I. Niculescu Do-robantul. 0 continuitate destul de rard la noi.

Se vede ca sosise timpul ca plugarii sd se destepte, caci anul urtna.toria fiinta Societatea Agrara", iar peste doi ani Sindicatele agricole".

Societatea agrard a marilor proprietari a fost infiintata in 1900.Primul ei presedinte a fost tefan D. Greceanu, care pe lânga agricul-

ai

www.dacoromanica.ro

164

turd, s'a manifestat si in politicä ca un distins specialist in chestiunilefinanciare. Activitatea societatei a fost destul de insemnatä. Prin in-grijirea ei s'a infiintat ziarul Agrarul", organ de apärare al intere-selor plugaresti i s'au tinut mai multe congrese agricole in care s'audiscutat problemele care interesau agricultura : conventii cornerciale,tar;f vamal, etc.

Scopul principal al societatei a fost crearea unei doctrine agraresprijinirea unei politici economice care sä tie searnä de interesele

agriculturii. 0 manifestare de ordin practic a Societätei Agrare a fostexpozitia agricold din 1904, patronatä de Regele Carol I si care aavut un frumos succes. Toti agricultorii mari au contribuit la izbandaei. Unii, ca Domeniile Coroanei, Gh. Gr. Cantacuzino, Fratii Sece-leanu i a1ii, aveau pavilioane proprii in care ii expuneau produsele ion

In sanul Societatei Agrare s'a discutat i problema organizdreieconomice a plugarilor, in primul rand prin infiintarea sindicateloragricole. Astfel in congresul din 1902 s'a propus un ante-proect de legein acest sens, raportor fiind P. Buescu ; iar Stolojan, Ministrul Agri-culturii de atunci, intocmise si el un proect de lege. Totusi, numaidupd zece ani, sindicatele agricole i Uniunea lor au fost infiintateprin legea din 22 Martie, 1912, ministru al agriculturei fiind Ion La-hovary si secretar general Gh. Lucasievici.

Sindicatele agricole au fost infiintate din indemnul marilor agri-cultori : D. si N. Seceleanu dela Märculesti, Gh. Lucasievici dela Ur-leasca, G. Iliescu-Mdciuca., Emil Brdescu dela Scurta, Ed. Burburedela Dersca, D. Greceanu, P. Protopopescu, C. Pariano din Dobrogea.Ei au constituit i primul comitet al Uniunei Sindicatelor Agricole.

Activitatea Uniunei s'a manifestat mai intai prin publicarea unuibuletin saptdmanal, in care se discutau probleme tehnice i chestiunieconomice agricole. Buletinul Uniunei Sindicatelor Agricole" era rds-pandit gratuit in toatd tara. Impreund cu Sindicatele agricole, Uniuneaa organizat 18 expozitii i concursuri agricole impartind numeroasepremii. Ea a luptat pe terenul politicei economice apärand intereseleprofesionale ale agricultorilor. Dupd räsboi, in situatia noud creatäagriculturii prin politica de ocrotire a industriei si de sustinere a cla-selor ordsenesti, Uniunea Sindicatelor agricole a dus o lupth darzdpentru apdrarea agriculturei intr'o vreme cand, pentru echilibrarea bu-getului si pentru ieftenirea vietei, se puneau taxe de export care apäsauconsiderabil productia agricold.

www.dacoromanica.ro

165

Din initiativa Uniunei ajuns la sindicalizarea cultivatorilor desfecla si la organizarea valorific'arei Mnei, actiunii cu un rezultat eco-nomic si social multumitor pentru plugari. Tot dela ea a pornitintroducerea in Ord a culturei soiei si semintei de sfecla de zahdr,promovarea graului de calitate, imbunatatirea rasei bovine de stepa,rdspandirea culturilor de orez, etc.

In tot timpul Uniunea i sindicatele agricole s'au manifeStatpe tarâmul practic aprovizionAnd agricultorii cu : sfoara de legat, sulfatde cupru, saci, masini, seminte, etc. si inlesnind desfacerea produselor bor.

Pentru sustinerea intereselor economice ale plugarilor, din initiativaUniunei, s'a infiintat in anul 1927 Liga Agrara", organ politic careurma sà strangd pe toti agricultorii, fard considerare a pdrerilor lorpolitice, intr'o oragnizatie care sd activiteze pe lânga partide i gu-verne in scopul de a rezolva cu bine chestiunile care priveau agri-cultura i cdrora politica nu le dädea toata intelegerea.

Presedintii Uniunii sindicatelor agricole au fost dela infiintarepâta azi : D. Seceleanu, P. Teodoru, Principele C. Basarab-Brânco-veanu si C. Garoflid )).

Tot in anul 1912 i-a fiinta o societate tehnica a plugarilor mari :Societatea Nationala de Agricultura". Ea a fost intemeiata de N.Filipescu, omul de stat cunoscut si mare agricultor. Societatea aveaca scop promovarea intereselor plugariei i in deosebi selectiunea ce-realelor. Pentru aceasta in anul 1913 a fost adus in tara cunoscutulselectionar Nilson Ehle de la Svalof din Suedia. Dupa directivele luis'a inceput selectiunea metodica a cerealelor la noi, In anii din urma.actiunea de selectionare a cerealelor fiind intreprinsa in stil mare deStat, prin Institutul de Cercetari Agronomice, activitatea societäteis'a märginit la organizarea unor serii de conferinte de ordin economicsi technic, urmate de discutii adesea ori foarte interesante. Din aceastapracticd a isvorit ideea transformarii Societätei Nationale de Agricul-tura in Academia de Agricultura" 2).

i) Dupl incetarea din viatá a lui Garoflid, pre§edinte al Uniumi a fost alesN. Marq (nota editorului).

2) A,zi societatea este desfiintatil, infiinVindu-se in loc Academia de Agriculture', din Ro-mânict. Primul presedinte al Academiei a fost C. Garoflid, iar dupà incetarea din vista' a luiC. Garoflid a fost ales 1)-1 A. Pang. (nota editorului).

DI. hig.

ia

si

www.dacoromanica.ro

166

Dela infiintare si 'Ana' azi presedintii societatii au lost : N. Pi-lipescu, Gh. Lucasievici si C. Garofild.

** *

Cu toata activitatea conducatorilor, asociatiile profesionale agri-cole nu au reusit sa-si indeplineasca scopul decAt in parte. In luptacu diferitele guverne pentru sustinerea intereselor plugaresti, punctullor de vedere n'a biruit intotdeauna. De multe ori interese potrivniceagriculturii au zadarnicit actiunea lor.

Cauza principalä a neisbutirei unei politici agrare, intr'o tail deagricultori, se datoreste faptului ca numai o minoritate de plugari,cei care nu fäceau politica, se grupau in jurul asociatiilor. Ceilalti, ceimai multi si cei mai activi, intrati in partidele politice, pierdeau liber-tatea de gandire si adoptau in problemele agricole parerea partiduluidin care faceau parte, chiar daca., uneori, ea era in contradictie cuinteresele reale ale agriculturii.

0 cauza de slabiciune a fost si lipsa de disciplind a plugarilor.Manati de un individualism prea pronuntat ei se incadrau greu in ac-tiunea colectiva. Cei mai räsariti lucrau de unul singur, fard a tine so-coteald de directivele organizatiilor profesionale. Vorba cä la noi e otara de sefi se adevereste pe deplin in plugarie. Fiecare avea pareriproprii in chestiunile agricole la ordinea zilei. Ei le raspandeau cu usu-rinta in partidele din care faceau parte si de multe ori conducatoriipolitici se serveau de aceste informatii laturalnice pentru a lovi in politicaintransigentä a organizatiilor plugaresti.

Mai era o categorie de agricultori, poate cei mai buni, cafi, retrasila mosiile lor, se desinteresau complect de problemele politicei agricole,desi, dela buna resolvire a lor depindea si sporul activitatei lor profe-sionale.

Toate acestea explicä de ce agricultorii nu au putut impune gu-vernelor o politica de sustinere reald si continua a intereselor pluga-resti. Lipsa aceasta s'a aratat si mai Inuit atunci când prin votul uni-versal elita agricold a tarn nu a mai insemnat aproape nimic din punctulde vedere electoral. Atunci, intr'o Ora, in care plugarii erau in majo-ritate, s'a putut duce o politica de apasare a preturilor agricole, fardaltä opozitie decfit a unui mic numär de mari plugari, conducdtori aiorganizatiilor de breasla. Taranii n'au inteles decht prea putin care

www.dacoromanica.ro

167

ra.0 adevaratii lor prieteni. t drept ca sefii politici avuseserd grijesa inscrie Primatul agriculturii" in fruntea programelor, pe care lerdspAndeau multimei inaintea alegerilor.

** *

Am terminat povestea agriculturii care a fost. Poate am scdpatmulte din vedere. Altii ma vor complecta. Cand ma uit inapoi, timpulagriculturei trecute mi se pare atat de depärtat, incat dacd nu asivedeau urmele lui, asi crede cd nu a fost, atat de mult imprejurdrileagricole noi se deosebesc de cele vechi. De aceea multumesc d-luiProf. Corndteanu care mi-a dat prilejul sä trdesc iardsi vremea cand,indragostit de plugarie, nu credeam sä fie o alta meserie mai frumoas6..

www.dacoromanica.ro

TABLA DE. MATERIIPap.

Cuvânt inainte 5

Cap. I. Situatia mosiilor 9Step a 9Viata in stepa 12Padurea 13Salcâmul 14

Cap. II. PAmantul 16Cap. III. Istoricul mosiilor 19

Valoarea mo§iilor 20Hotarele mo§iilor 21MoOile Statului 22Satele noui 22Movilele 23Drumurile 24Hanurile i hotii de cai 26

Cap. IV. Administrarea mosiilor 28Cap. V. Organizarea tehnicA a culturii mari 31

Inventarul 31Po§talionul 32Oi le 34Ciobanii 36Porneala oilor 38

Cap. VI. Ecaretele 39Cap. ,VII. Organizarea muncH agricole 45Cap. VIII. Invoiala agricoli 47

Cum sä facea invoiala pentru pamânt 47Cap. IX. Imparteala pämântului 49Cap. X. Conducerea exploatatiei 52

Munca campului 52Cap. XI. Punctul de vedere social 54Cap. XII. Tàranhi plugari 57Cap. XIII. Civilizatia 60

Cap. XIV. Sufletul taranilor 6212

www.dacoromanica.ro

170

Peg.

Cap. XV. Muncitorii 65Cultura in regie 66

Cap. XVI. Cooperatia 68Cap. XVII. Tehnica agricolA 70

Graul 70Ogorul 71

Samanta 74Musca Hessilor 75

Cap. XVIII. Cum se f Acea semAnatul 76Semniatul 76Seceratul 81

Cap. XIX. Treerul 84Ma§ini§tii . 86

Cap. XX. MorAritul 92Cap. XXI. Productia 95Cap. XXII. CAratul si vanzarea 97Cap. XXIII. Cultivatorii de gall 103Cap. XXIV. Cerealele de primAvarA io8Cap. XXV. Porumbul iio

Cultura porumbului IIICap. XXVI. Rapita 115Cap. XXVII. Contabilitatea 116

Rentabilitate a 117Creditul 118

Cap. XXVIII. Bilantul agriculturii mari 120Cap. XXIX. V i a 122Cap. XXX. PlugAria mare 127

Seceta 128Cap. XXXI. ArendAsia 134

Cre§terea vitelor 137Targul Dragaicei 138

Cap. XXXII. Cresterea vitelor in trecut 141Oile 142Caii 143Poa 145Tamaslâcurile 148

Cap. XXXIII. IndrumAtorii agriculturii 15oProprietarii 150Arenda§ii 153

Cap. XXXIV. Progresul tehnic 157Cap. XXXV. Mari! agricultori 159Cap. XXXVI. Organizatia prof esionalA 162

.

www.dacoromanica.ro

TIPARIT IN ATELIERELE S.A.R.

I, CARTEA ROMANE ASCA g DIN

BUCUREM B-DUL REGELECAROL I, Nr. 3. REG. CO-MERTULUI Nr. 311/931 SOC.ILFOV, tN LUNA OCT. 1943

www.dacoromanica.ro

PRETUL LEI 600.-

;

T-

Oft

50393-943

www.dacoromanica.ro