Agentia de Turism - Noi Concepte in Dezvoltarea Turismului Romanesc PARALELA 45

8/18/2019 Agentia de Turism - Noi Concepte in Dezvoltarea Turismului Romanesc PARALELA 45

1/69

Agenţia de turism. Noi concepte in dezvoltarea turismului romanesc

CUPRINS

CUPRINS..................................................................................................................1INTROUC!R!......................................................................................................."

CAPITO#U# I$ TURIS%U# ! A&AC!RI ' ISTORIC SI CONC!PT!...............(1.". Concepte si teorii privind turismul de a)aceri.................................................*1.(. Asem+n+ri si deose,iri -ntre turismul de a)aceri si turismul de loisir...........11.. Avanta/ele turismului de a)aceri pentru destinatii.........................................101.0. Piaţa turismului de a)aceri............................................................................1.. Organizarea -nt2lnirilor.................................................................................13

CAPITO#U# II$ RO#U# SI I%PORTANTA TURIS%U#UI IN !CONO%IARO%AN!ASCA....................................................................................................."1

".1. Importanta economica a turismului.............................................................."1

".". Importanta socio4culturala a turismului........................................................"".(. Importanta turismului -n prote/area mediului..............................................."CAPITO#U# III$ %ANA5!%!NTU# A5!NTI!I ! TURIS% ! A&AC!RI6N RO%7NIA.........................................................................................................(8

(.1. Principalele activitati -n turismul de a)aceri din Rom2nia din perspectivaagenţiilor de turism..............................................................................................(8

(.1.1. %anagementul turismului de a)aceri destinat calatoriilor 9o)iciale:;organizaţiilor guvernamentale si organismelor interne


2/69


INTRODUCERE

ezvoltarea turismului at2t ca modalitate de petrecere -ntr4un mod pl+cut Diinstructiv a timpului li,er c2t Di ca activit+ţi prestatoare de servicii solicitate -ndiverse etape ale unei calatorii turistice reprezint+ una dintre caracteristicilecivilizaţiei actuale cu largi perspective de evoluţie )iind concomitent consecinţa Dicauza unor mutaţii economice sociale culturale Di de mediu. e aceea pentru areleva situaţia actuala a turismului rom2nesc importanta acestei activit+ţi -n cadrul

societ+ţii rom2neDti contemporane vom a,orda turismul pe plan economic social4cultural Di ecologic -ncerc2nd sa prezentam valenţele multiple ale acestuia Di loculocupat de el -n viata economico4sociala a Rom2niei.

Caracterul de ramura de interferenta şi sinteza al turismuluiface ca acesta sa e impulsionat şi stimulat în dezvoltarea sa desituaţia diverselor ramuri economice ale economiei naţionale, şi înacelaşi timp, face ca turismul sa exercite la rândul sau,numeroase inuente pozitive, atât pe plan naţional cât şiinternaţional.

ezvolt2ndu4se intr4un ritm lent dar sigur pana de cur2nd Dtiinţa conduceriia cunoscut un salt valoric )oarte important -n ultimele zeci de ani perioada -n care is4a Di recunoscut importanta pentru toate domeniile economiei.

O data cu acceptarea ei ca o componenta esenţial+ a )iec+rei activit+ţi s4aueliminat Di mare parte din piedicile eFistente ceea ce a determinat o evoluţie mairapida dec2t a multor alte Dtiinţe moderne.

Cu toate acestea managementul ram ine unul dintre cele mai desc?ise si mai permisive domenii Dtiinţi)ice.

!ducaţia manageriala a -ntreprinz+torului -Di pune amprenta -n mod esenţial

asupra ca litatii actului managerial. aca viziunea -ntreprinz+torului este modernaDansele de supravieţuire Di reuDita ale -ntreprinderii sale sunt )oarte mari.Tour4operatorii -n general Di cei din Rom2nia -n special sunt -ntreprinderi

mici ;I%%4uri


3/69


CAPITOLUL I: TURISMUL DE AFACERI – ISTORIC SICONCEPTE

Turismul este cea mai mare a)acere a -nceputului de mileniu at2t pe planmondial c2t si -n Uniunea !uropeana spre care tinde si Rom2nia. Turismul dea)aceri ' parte componenta a activitatii turistice 4 este cea mai dinamica )orma de

turism detin2nd circa "8G din totalul calatoriilor internationale si aproape "0Gdin totalul -ncasarilor turistice )iind una din cele mai 9pretentioase: si mai9scumpe: activitati1.

1.1. Scurt istoric al turismului de afaceri

Turismul -n general si turismul de a)aceri -n special sunt activitati aparuteodata cu omenirea c?iar daca acest termen nu a )ost de)init dec2t -n secolul al4HIH4lea.

Istoria turismului de a)aceri se pierde -n negura timpului. Apariţiaagriculturii de su,zistenta -n A)rica Asia si !uropa cu mii de ani -naintea ereinoastre a dus automat la dezvoltarea sc?im,urilor comerciale ce se realizau ladistante din ce -n ce mai lungi. e asemenea dezvoltarea oraselor a generat onevoie crescuta de produse pentru gospodarii. Se poate a)irma ca primele calatoriide a)aceri au )ost -ntreprinse de catre micii comercianti si de catre artizani care

puteau calatori si mii de >ilometri pentru a4si des)ace produsele.Urmeaza apoi perioada marilor imperii$ !gipt Persia 5recia si Roma ce au

stimulat cresterea comertului si implicit a calatoriilor de a)aceri. Cel mai ,uneFemplu este cel al Imperiului Roman care prin dezvoltarea unui sistem de

drumuri eFtins -n tot imperiul a )acut posi,il sc?im,ul de produse din Italia -nSpania din Asia si Orientul %i/lociu p2na -n %area Eritanie. Printre

o,iectele si produsele descoperite de ar?eologi -n cele mai diverse locuri aleImperiului se numara$ o,iecte de olarit )a,ricate -n Italia vase cu ulei de maslinedin Spania cara)e cu vin din 5recia sau pietre pretioase din Orientul %i/lociutoate eFpuse -n prezent -n muzeele tarilor unde au )ost descoperite ;%area Eritanie&ranta 5ermania sau Rom2nia pentru a enumera doar c2teva din marile rute alecomercianţilor antic?itatii


4/69


Caderea Imperiului Roman a adus cu sine o perioada de insta,ilitateeconomica si politica reduc2nd temporar si volumul calatoriilor de a)aceri".

Pe toata durata evului mediu si p2na -n zorii erei moderne principalelecategorii de calatori au )ost comerciantii si pelerinii. in punct de vedere istoricoamenii de a)aceri au constituit elementul ma/or de mo,ilitate si )actorul de

continuitate -n relatiile dintre diverse popoare. Acest lucru este con)irmat si de)aptul ca p2na -n secolul al HI@4lea )usesera adoptate te?nici comerciale siinstrumente /uridice mult mai avansate$ cam,iile politele de asigurare sicontractele de comision dezvolt2ndu4se -n aceasta perioada si o,lig2ndcomerciantii la o mai mare gri/a )ata de a)acerile pe care le derulau(.

6ntre secolul al HI4lea si al HIII4lea !uropa a )ost leaganul unei revolutiicomerciale ce poate )i considerata at2t cauza c2t si e)ect al redescopeririic+l+toriilor de a)aceri. 6ncetarea n+v+lirilor ;germanilor scandinavilor nomaziistepelor euroasiatice sarazinilor< este urmata de aparitia sc?im,urilor pasnice

;c?iar din timpul luptelor


5/69


6ntre cele doua eFista -nsa o zona de contact cu un caracter de originalitatedatorat )aptului ca adauga )unctiei sale de mi/locitoare de sc?im,uri -ntre cele douaarii comerciale mentionate anterior si )unctia de producatoare. Aceasta zona este!uropa de Nord ' @est )ormata din sud4estul Angliei Normandia &landraC?ampagne tinuturile de pe valea r2ului %ense si cele ale Renaniei de Jos. !ste

vigurosul domeniu al postavului si totodata -mpreuna cu Italia nordica si centralasingura regiune a !uropei medievale unde se poate vor,i de prezenta industriei.Al+turi de articolele de consum provenind din Nordul si Rasaritul

continentului produsele industriei teFtile europene constituie mar)urile pe carenegustorul italian si cel ?anseat vin sa le caute pe pietele si la t2rgurile dinC?ampagne si &landra. 6n cursul acestei prime )aze de aparitie si av2nt comercialnegustorul medieval este -n primul r2nd un negustor itinerant.

Nenum+ratele o,stacole -l aDteapt+ pe drumurile de uscat si apa pe care -Ditransporta m+r)urile at2t naturale c2t si legate de mi/loacele de transport -nc+

rudimentare.#a aceste o,stacole se adauga nesiguranta dar si sumedenia de drepturiv+mi de trecere percepute de nenumarati seniori de orase sau de entitatile o,DteDtila traversarea unui pod a unui vad sau pentru simplul tranzit pe mosia unui senior

' -ntr4o epoca de eFtrema )ar2mitare teritoriala si politica. Ca atare -ncep2nd cusecolul al HIII4lea seniorii manastirile si mai ales t2rgovetii vor construi podurinu numai -n scopul usurarii tra)icului ci mai ales pentru o,ţinerea unor resursedirecte si indirecte aprecia,ile. Alteori -nsa la initiativa negustorilor si din

propriile resurse )inanciare s4au construit lucrari importante precum podulsuspendat ;primul de acest )el< care -n 1"(= va desc?ide prin 5ot?ard cea maiscurta cale -ntre 5ermania si Italia. Asadar la greutatile si riscurile cu care secon)runta 9calatorul de a)aceri: se adauga c?eltuieli o,ligatorii care grevau -n modoneros transportul pe uscat.

e eFemplu$ pentru produsele rare si scumpe ;sclavi postavuri de luF si9coloniale m+runte: 4 o eFpresie re)eritoare la o serie -ntreaga de articole cu preţmare la volum mic necesare -n cosmetica )armacie ,oiangerie ,uc+t+rie< costulunui transport nu -ntrecea dec2t cu cel mult "8 ' "0G valoarea iniţial+ a m+r)iirespective -n sc?im, pentru 9m+r)urile s+race: cum le4a numit A. Sapori '

produsele grele si voluminoase dar cu valoare redusa ;gr2nele vinul sarea< '

costul unui transport putea urca p2n+ la 188 ' 108G si c?iar mai mult peste preţuliniţial al mar)ii0.

in acest motiv calatorul medieval pre)era transportul pe apa. Su, acestaspect trei retele puteau )i considerate -n !uropa )ara egal$ Italia de Nord undePadul si a)luentii sai constituiau cea mai mare cale de navigatie interna a lumiimediteraneene compara,ila ' pastr2nd proportiile ' cu actuala cale a marilor lacuri americane. Apoi ,azinul Ronului prelungit catre %osela si %ense care

p2na -n secolul al HI@4lea a reprezentat marea aFa a comertului de la Nord la Sud.

J. le 5o)) ' Negustorii si bancherii în evul mediu !ditura %eridiane Eucuresti 1** pp. 1141"0 Idem p. 1(

0


6/69


6n )ine str2nsa retea de lacuri din zona )lamanda completata din secolul alHII4lea cu o -ntreaga retea arti)iciala de canale si de ,ar/e4ecluze care a )ost pentrurevolutia comerciala din secolul al HII4lea ceea ce va )i pentru revolutiaindustriala din secolul al H@III4lea reteaua de canale din Anglia. #a acestea seadauga spre s)2rsitul evului mediu ' calea Rin4unare str2ns legata de dezvoltarea

economica a 5ermaniei centrale si meridionale. 6n toate aceste lucr+ri deamena/are teritoriala negustorii au )ost aceia care anterior principiilor au /ucat unrol preponderent.

Transportul maritim a )ost -nsa prin eFcelenta mi/locul utilizat -n negoţulmedieval internaţional cel care va prile/ui im,ogatirea marilor 9mercatores: dar sidi)icult+ţile acestuia erau numeroase si mari. 6n primul r2nd erau riscurile legatede nau)ragiu si pirateria.

6n al doilea r2nd capacitatea vaselor era redusa rareori un vas dep+Dind 088de tone. Un alt o,stacol era rapiditatea navigaţiei.

A,ia -ncep2nd cu secolul al HII4lea r+sp2ndirea unor invenţii ;c2rma cuetam,reu vela latina ,usola anumite progrese ale cartogra)iei< ' -n leg+tura cucare pe l2nga aportul oriental si eFtrem4oriental se cuvine a )i recunoscut simeritul deose,it al unor marinari si savanti ,asci cataloni si genovezi 4 reduce sauc?iar elimina di)icultatile su, raportul rapiditatii legate de manevrele nocturne deancorare stationarea )ortata pe vreme rea sau ca,ota/ul -n lungul coastei.

Cu toate acestea pe la mi/locul secolului al H@4lea unui negustor venetian -ierau necesari doi ani pentru a -nc?eia un ciclu comercial complet.

Oricum -nsa costul unui transport pe mare revenea in)init mai ie)tin dec2t peuscat$ "G din valoarea produsului pentru l2na sau m+tase 10G pentru gr2ne ((G

pentru alaun.Ca exemplu de călătorie de afaceri din evul mediu, sa urmărim – pe baza

cercetărilor lui oberto !opez si "rmando #apori – un grup de negustori din secolul al $%&'lea care se îmbarca la (enova cu destinatia )rient* Caricul cuprinde stofe, arme, metale* Navig+nd pe l+nga coaste sau prin Corsica, #ardinia

si #icilia, prima lor escala este Tunis, a doua Tripoli* "ung la "lexandria- acolo,caricul initial se amplifica cu tot felul de marfuri – produse ale atelierelor locale

si produse venite din )rient* &asul va face, în continuare, diverse escale prin porturile siriene .#aint /ean d0"cre, Tir, "utiohia1 unde se vor îmbarca noi

pasageri, pelerini si înca alte marfuri sosite din asarit cu caravanele* 2n fine,iată'i la 3amagusta, în Cipru, marele depozit de mirodenii al timpului- aici se

găsesc 4mai multe mirodenii dec+t – în (ermania – p+ine5* "poi, urmeaza !ata6ieh, la confluenta drumurilor dintre 7ersia si "rmenia8

iarasi – dupa 9arco 7olo – un loc al 4tuturor spiteriilor si postavurilor mătăsoase si aurite ale pam+ntului5* !a 3oceea alaunul at+t de pretios este si el încărcat, iar la Chios se face o noua escala pentru a lua vin si masticul util distilarii uneibauturi foarte apreciate, dar si la fabricarea unei paste de dinti foarte cautate*

2n fine, Bizantul, escala obligatorie la marea rascruce a drumurilor

levantine* "poi, prin 9area Neagra aung la Caffa în Crimeea unde culeg produsele din usia si din "sia sosite acolo pe calea mongola8 gr+ul, blanuri,ceara, peste sarat, matase si poate mai ales sclavi*


7/69


:ar multe din toate aceste marfuri, negustorii nostri nu le vor duce în)ccident, ci la #inope sau la Trapezunt unde se vor opri ca sa le v+nda* %ar deacolo, cei mai temerari din grup vor pleca mai departe, escortati de politiatatarasca, p+na la #iva, spre Tabriz si %ndia – asa cum a facut'o Benedetto &ivaldi

– sau spre China, ca 9arco 7olo, pe uscat prin "sia Centrala, sau tot pe mare de

la Basorah la Ce;lon* Sursa: J. Le GAFF – Negustorii si bancherii evul mediu, Editura Meridiane, ucuresti, !""#, $.!%

Pentru negustorul itinerant din secolul al HIII4lea principala tinta sunt9iarmaroacele: ;periodice< din C?ampagne -n &ranta. Aceste predecesoare alet2rgurilor moderne aveau loc la #agnM la Ear4sur4Au,e la Provins si la TroMessucced2ndu4se de4a lungul -ntregului an$ la #agnM -n ianuarie ' )e,ruarie la Earsur 4 Au,e -n martie si aprilie la Provins -n mai ' iunie la TroMes ' iulie ' august ' cudesc?idere in ziua S)2ntului Ioan apoi din nou la Provins -n septem,rie '

noiem,rie ;desc?is de ziua S)2ntului AMoul< si -n )ine a doua oara la TroMes pentruiarmarocul din noiem,rie ' decem,rie desc?is de ziua S)2ntului Remi.

Ca sa a/unga la destinatie negustorii au )acut o lunga si grea calatorie.Italienii care au stra,atut de)ileurile Alpilor au petrecut cinci saptam2ni pe

drum. Prima lor gri/a este locul de popas unde vor locui.#a -nceput se construiau ,araci provizorii -n pietele pu,lice sau dincolo de

,arierele oraselor.Apoi localnicii au -nceput sa le -nc?irieze -ncaperi sau c?iar case -ntregi. 6n

)inal cladiri speciale au )ost ridicate pentru ei de piatra ca sa reziste la incendii si

cu pivnite mari ,oltite pentru depozitarea mar)urilor.ar la -nceputul secolului al HI@4lea t2rgurile periodice decad at2t dincauza nesigurantei instalata atunci -n &ranta -n urma Raz,oiului de o suta de anic2t si dezvoltarii industriei teFtile italiene care a provocat declinul industriei)lamande a postavului ' principala sursa a postavului.

6n consecinta este a,andonat drumul catre &ranta -n sc?im,ul adoptarii adoua drumuri mai rapide si mai putin costisitoare$ cel pe mare care de la 5enovasi @enetia prin Atlantic %area %2necii si %area Nordului a/unge la Eruges si#ondra si cel pe uscat ' drumul renan ' de4a lungul caruia se vor dezvolta -n

veacurile HI@ si H@ iarmaroacele de la &ran>)urt si 5eneva

.Tot in evul mediu s4a dezvoltat ;pro,a,il< cea mai mare ruta a calatoriilor dea)aceri din toate timpurile$ &rumul M at asii .

C?iar daca denumirea sugereaz+ un singur drum si o singura mar)a;m+tasea


8/69


eFemplu< si alte orase au devenit -n aceasta perioada importante centre comerciale-n parte datorita acestui rum al %atasii.

e4a lungul istoriei au eFistat alaturi de negustori alte trei mari categorii pro)esionale care au practicat ;intr4o )orma incipienta< calatoriile de a)aceri$ preoţiituturor religiilor ce calatoreau )ie -n scopul introducerii religiei respective -n

teritoriile ocupate )ie pentru -nt2lniri ale conclavurilor )ie pentru pelerina/e.A doua mare categorie o reprezentau soldatii si -n particular mercenarii cec+l+toreau )ie pentru a lua parte la ,atalii )ie pentru a se muta -n teritoriile ocupatesau pur si simplu pentru ca se muta garnizoana.

A treia mare categorie era )ormata din muncitorii ce migrau temporar -nc+utarea unui loc de munca ;pentru c2teva luni pe an ' atunci c2nd -n satele lor nuaveau de lucru


9/69


1.2. Concepte si teorii privind turismul de afaceri

Calatoria de a)aceri poate )i considerata coloana verte,rala sau 9p2inea siuntul: industriei turistice deoarece pentru o mare parte a oamenilor de a)aceric+l+toria )ace parte din activitatea zilnica. Odata ce calatoria este parte a slu/,ei lor

c?eltuielile legate de aceasta sunt -n general constante ne)iind sensi,ile la)luctuaţiile preturilor si tari)elor asa cum se -nt2mpla -n cazul turismului de masa.Atunci c2nd cererea este constanta -n timp si nu )luctueaz+ -n sens invers cu

)luctuaţia preturilor -nseamn+ ca aceasta este inelastica. 6n acest caz coe)icientulde elasticitate a cererii de servicii turistice -n )uncţie de tari) ; p E < aparţineintervalului 418 $

88

$ p

p

c

c E p

∆∆= unde

E p coe)icientul de elasticitate a cererii de servicii turistice -n )uncţie de preţ

;tari)< Qc c1 ' c8 modi)icarea cererii -n perioada curenta ;c1< )ata de perioada de ,aza ;c8<

Qp p1 ' p8 modi)icarea preţului tari)ului -n perioada curenta ;p1< )ata de perioada de ,aza ;p8<

Cererea pentru servicii turistice este -n general elastica at2t )ata de preţ;tari)< c2t si )ata de venit.

Cu c2t companiile -si glo,alizeaz+ activitatea cu at2t mai mult continua sacreasca si turismul de a)aceri.

C?eltuielile legate de turismul de a)aceri -n interiorul SUA se ridicau -n anul"888 la *=8 persoana iar pentru c+l+toriile de a)aceri internaţionale la (.00 adic+ mai mult de 188 miliarde de dolari c?eltuiesc companiile americane pentrucalatorii de a)aceri anual.

e alt)el c+l+toriile si c?eltuielile legate de acestea reprezinta dupac?eltuielile cu personalul si cele cu in)ormatizarea cele mai mari c?eltuieli alemarilor corporatii3.

Turismul de a)aceri este parte integranta a activitatii turistice ceea ceimpune o de)inire a notiunilor de turism si turist.

in prezentarea istoricului activitatii turistice se poate a)irma ca aceasta se

-mpleteDte cu istoria omenirii -nsa nu acelasi lucru se poate spune si deteoretizarea sa.

Nu ne re)erim aici la 9povestirea: unor calatorii )ie ele de a)aceri sau nu.Ast)el de izvoare eFista si sunt )oarte vec?i. Pro,lema apare atunci cautam ode)iniţie a calatorului turistului sau turismului.

Utilizarea cuv2ntului turist este consemnata de Pegge a,ia -n 1388 -nlucrarea aparuta la #ondra 9Anecdotes o) t?e !nglis? #anguage: -n care se spune$9A traveller is noKadaMs called a Tour4ist:*.

3

R.A Coo> #aura J. ale J.J. %arua Tourism – the business of travel Prentice Lall NeKJerseM "88" p. 3* R. #anuar !0economie du tourisme ed II4a coll. Vue sais4/e W PU& Paris 1**" p. ( citat deRodica %inciu op. cit p. 1"

*


10/69


!timologic cuv2ntul turism provine din termenul englezesc 9to tour: ;acalatori a colinda< si este utilizat pentru prima data -n /urul anilor 1=88 -n ver,ultranzitiv 9to ma>e a tour:.

Creat -n Anglia secolului al H@III4lea desemn2nd initial actiunea de avoia/a -n !uropa deriva din cuv2ntul )rancez 9tour: ;calatorie plim,are< si a )ost

preluat treptat -n toate lim,ile moderne pentru a eFprima )orme de calatorie careurmaresc cu preponderenta un scop de agrement.Termenul )rancez 9tour: deriva din cuv2ntul grecesc 9tournos:si respectiv

din cel latin 9turnus: pastr2nd semni)icatia de circuit -n sensul de calatorie.e asemenea poate )i acceptata si ipoteza originii e,raice a cuv2ntului -n

e,raica vec?e 9tur: corespunz2nd noţiunii de c+l+torie eFplorare18.O de)initie de re)erinta a activitatii turistice este propusa de pro)esorul

elvetian X. Lunzi>er -n 1*8.Turismul este de)init prin 9ansam,lul relatiilor si )enomenelor ce rezulta din

deplasarea si se/urul persoanelor -n a)ara locului de resedinta at2t timp c2t se/urulsi deplasarea nu sunt motivate de o sta,ilire permanenta sau o activitate lucrativaoarecare:.

esi recunoscuta pe plan mondial de)initia este prea limitata ea eFcluz2ndo serie de calatorii av2nd caracter turistic tot mai )recvente -n ultimul timp cumsunt calatoriile cuprinse -n termenul generic de turism de a)aceri.

O de)initie mai completa din acest punct de vedere este data de &.X.Ogilviecare su,liniaza ca turismul este 9o latura a sectorului tertiar al economiei undeactivitatea prestata are ca scop organizarea si des)asurarea calatoriilor de agrementrecreere sau a deplasarilor de persoane la di)erite congrese si reuniuni includetoate activitatile necesare satis)acerii nevoilor de consum si servicii ale turiDtilor:11.

6n aceeaDi perioada ;1*(8 ' 1*8< apar si primele de)initii ale su,iectuluic+l+toriei respectiv a turistului.

6n 1*(= Consiliul Societatii Natiunilor -ncearca o apropiere a pareriieFperţilor si recomanda de)inirea turistului international ca 9acea persoana carec+l+toreDte pentru cel putin " de ore -ntr4o alta tara dec2t cea -n care se a)lareDedinţa sa permanenta:.

Con)erinta Natiunilor Unite asupra turismului si calatoriilor internationale cea avut loc la Roma -n anul 1*( recomanda utilizarea termenului de vizitator

pentru a desemna 9orice persoana ce viziteaza o tara alta dec2t cea -n care se a)laresedinta sa o,isnuita pentru orice alt motiv dec2t des)asurarea unei ocupatiiremunerate -n interiorul tarii pe care o viziteaza:.

e)initia acopera doua categorii de vizitatori$ turistii ' ce stau cel putin "de ore -n tara vizitata si ale caror motive de calatorie pot )i grupate -n$ loisira)aceri )amilie misiuni si reuniuni si eFcursionistii ' vizitatori temporari cec+l+toresc pentru propria placere si stau mai putin de " de ore -n tara vizitata.

Aceste de)initii au )ost apro,ate si aplicate din 1*3 principalul nea/uns)iind ignorarea de)inirii vizitatorilor interni1".

18 O Sna> P. Earon N. Neacsu Economia turismului !ditura !Fpert Eucuresti "881 p. 1*11 Rodica %inciu op. cit p.p. 1(411" Idem p. 10

18


11/69


Ultimele recomand+ri ale Con)erintei internationale asupra statisticiivoia/elor si turismului )acute la OttaKa -n 1**1 si adoptate -n 1**( la Sesiunea aHH@II4a a Comisiei de Statistica a Natiunilor Unite precizeaza )aptul ca turismulse re)era la 9activitati des)asurate de persoane pe durata calatoriilor si se/ururilor-n locuri situate -n a)ara resedintei o,isnuite pentru o perioada consecutiva ce nu

depaseste un an ;1" luni


12/69


esi de)initia turismului si a calatoriilor de a)aceri este destul de simpla -nliteratura de specialitate sunt enumerate o multitudine de )orme su, care acest)enomen poate )i prezentat.

Ast)el -ntr4o tipologie ce nu se pretinde a )i completa regasim mai multe)aţete ;categorii< ale acestei activitati$ con)erinte -nt2lniri si conventii ale unor

asociaţii sau corporatii realizate la nivel local regional sau national congrese siconvenţii la nivel international cursuri de pregatire pro)esionala ;training


13/69


Ast)el o mica adunare este numita -ntrunire dar o mare -ntrunire este deo,icei numita con)erinţa -n %area Eritanie conventie -n SUA si congres -n multedin tarile europene1.

Expoziţiile pot )i de)inite ;tot con)orm lui avidson


14/69


Conferinta ' un sc?im, de opinii )ormal sau o -ntrunire a mai multor oameni pentru a discuta pro,leme de interes comun -n care o persoana )aceo eFpunere auditoriul particip2nd activ.

Congres ' -nt2lnire )ormala a unor delegatii pentru discutii -n special persoane apartin2nd unui anumit organism sau unei specializari

pro)esionale.%ani)estari cu caracter in)ormativ congresele reunesc -ntre 188 si 1.888 de

persoane cu scopul de a sc?im,a idei si de a4si comunica rezultatele studiilor lor pe durata a " ' ( zile. Conventie ' adunare de oameni care se -nt2lnesc -ntr4un scop comun -n

special o -nt2lnire a delegatiilor unui partid -n scopul )ormularii politicii sauselectarii candidatilor pentru )unctii.

"eeting ' o -ntrunire a mai multor oameni cu un scop comun. #eceptie 4 mani)estare cu caracter )estiv de un standard -nalt.

#euniune 4 mani)estare cu caracter comercial promotional sau in)ormativregrup2nd (8 ' 108 persoane iar durata nu depaseste de regula ( zile.

Seminar 4 reuniune de lucru sau de )ormare pentru 18 ' (8 de persoane cuo durata de ( ' 0 zile.

Simpozion ' petrecere cu muzica si conversatie sau o -nt2lnire )ormala lacare c2tiva specialisti tin scurte cuv2ntari pe un anumit su,iect sau su,iecteasemanatoare la care auditoriul nu participa activ.

Summit ' o con)erinta o)iciala la cel mai -nalt nivel ;de eFemplu$ la nivelulse)ilor de stat si de guvern


15/69


Cu toate acestea eFista si deose,iri importante -ntre cele doua mari tipuri deturism.

Turismul de a)aceri contine un element important din turismul de placere. 6ncazul calatoriilor stimulent putem spune ca aproape toate elementele sunt similareturismului de odi?na eFceptie )ac2nd modalitatea de plata a serviciilor dar c?iar si

pentru delegatii la o con)erinta vizitatorii unor t2rguri comerciale si turistii dea)aceri individuali vizitarea locurilor atractive poate reprezenta un mod de relaFarela s)2rsitul unei zile de lucru.

Spre deose,ire de turistul o,isnuit ;clasic


16/69


S4a a/uns ca -n luna septem,rie gradul de ocupare al ?otelurilor sa )ie de188G iar -n martie mai si iunie de 38G.

Singurele luni cu grad de ocupare al ?otelurilor )oarte redus au r+mas lunileiulie si august ;luni ce reprezint+ v2r) de sezon pentru turismul de loisir


17/69


18/69


in )ericire pentru agentiile de turism implicate in ast)el de mani)estarinum+rul asociatiilor internationale creste ca urmare a specializarii pro)esionale totmai mari.

Sectorul public autoritatile locale si centrale ' 9cumpara: serviciileo)erite de organizatori ai turismului de a)aceri at2t pentru delegatii c2t mai ales

pentru organizarea unor evenimente la nivel local national sau international.Sectorul educational si cel al sanatatii sunt cei mai mari consumatori dar siorganizatori ai unor ast)el de activitati.

4.. !r"ani#area înt$lnirilor

Responsa,ilitatea de a organiza -nt2lnirile si de a decide unde vor )i ţinuteacestea -l au -n cazul companiilor mici si medii managerii de mar>eting -n cazul

asociaţiilor administratorii iar -n cadrul sectorului pu,lic secretarii generali.&oarte putini din cei ce organizeaza ast)el de evenimente sunt anga/ati doar

pentru acest scop aceasta sarcina )iind una pe care ar evita4o cu cea mai mare pl+cere. e aceea multe domenii de a)aceri ce organizeaza )recvent -nt2lniri pentrudiverse scopuri apeleaza la organizatori pro)esionisti.

Organizatorii 9corporate: sunt anga/ati ai companiei ce lucreaza pe proprieraspundere select2nd si rezerv2nd locatii si av2nd gri/a de toate evenimentelelegate de reuniune.

Pentru o companie cu peste "8 de -nt2lniri pe an este o regula anga/area

unui organizator corporate a carui unica trea,a este organizarea -nt2lnirilor dea)aceri sesiunilor de pregatire con)erintelor "1.

*rganizatorii corporate ' sau orice alta persoana ce se ocupa -n cadrulasociaţiei sau companiei cu organizarea unui eveniment ' pot cere asistenta pentrug+sirea unei locatii unei agentii specializate ;cunoscute su, numele de agenţii de

plasare


19/69


Con)orm acestui cod pasii ce tre,uie urmati pentru crearea unui evenimentimportant sunt$ recomanda ca scopul si o,iectivele generale ale congresului sa )ie ,ine

de)inite pentru ca evenimentul sa poata )i plani)icat da s)aturi privind reducerea de taFe ;acolo unde este cazul


20/69


sa ai,a o unitate de cazare corespunzatoare standardelor pentru cel putin (88de persoane

sa poata asigura transportul adecvat al delegatilor sa ai,a o ec?ipa disponi,ila pentru realizarea con)erintelor sa ai,a o eFperienta demonstrata de gazduire a unui numar de con)erinte

internationale -n ultimii ani sa asigure li,ertatea circulatiei spre si dinspre tara orasului propus a )i

mem,ru.Pu,licaţia principala a !&CT este 9our Convention in !urope: unde sunt

prezentate in)ormatii generale despre )iecare oras mem,ru si este sustinuta prin pu,licitatea cump+rat+ de mem,rii"".

6n )inal se poate a)irma ca turismul de a)aceri detine un loc de seama at2t -n preocup+rile teoreticienilor activitatii turistice dar mai ales -n viata economica)iind necesara o monitorizare mai atenta a acestui )enomen -n interesul eFtinderii

acestei activit+ţi si evit+rii e)ectelor sale negative.

"" T. Rogers op. cit p.p. 1= 4 "8

"8


21/69


CAPITOLUL II: ROLUL SI IMPORTANTA TURISMULUI INECONOMIA ROMANEASCA

ezvoltarea turismului at2t ca modalitate de petrecere -ntr4un mod placut siinstructiv a timpului li,er c2t si ca activitati prestatoare de servicii solicitate -ndiverse etape ale unei calatorii turistice reprezint+ una dintre caracteristicile

civilizaţiei actuale cu largi perspective de evolutie )iind concomitent consecinta sicauza unor mutatii economice sociale culturale si de mediu "(. e aceea pentru areleva situatia actuala a turismului rom2nesc importanta acestei activitati -n cadrulsocietatii rom2nesti contemporane vom a,orda turismul pe plan economic social4cultural si ecologic -ncerc2nd sa prezentam valentele multiple ale acestuia si loculocupat de el in viata economico4sociala a Rom2niei.

2.1. %mportanta economica a turismului

Caracterul de ramura de inter)erenta si sinteza" al turismului )ace ca acestasa )ie impulsionat si stimulat -n dezvoltarea sa de situatia diverselor ramurieconomice ale economiei nationale si -n acelasi timp )ace ca turismul sa eFercitela r2ndul sau numeroase in)luente pozitive at2t pe plan national c2t siinternational.

Pentru a relie)a importanta economica a turismului rom2nesc ca ramuradistincta a economiei nationale -ncadrata -n sectorul tertiar vom )olosi criteriile

precizate de literatura de specialitate"0$ ponderea populatiei ocupate -n unitatile si institutiile cu pro)il turistic -n

totalul populatiei ocupate a tarii contri,utia turismului la crearea produsului intern ,rut investitiile -n turism

+abel ,.1. 'opula-ia ocupata în servicii si populatia ocupata în otelurisi restaurante în perioada ,1/,0

,1 ,, , ,2 ,0 3 4 #

+otal(mii) 331( 3"8 3"* 30( 3("* 41"1 8** 4881

"( Ear,u 5?e


22/69


Servicii(mii) "=* "00*= "*"" "=80* "3"80 1=*3 188 888

5oteluri sirestaurante(mii)

6 5oteluri sirestaurante in

total

*3

111

188

11*

*(

183

=*

8*"

*0

11

4( 8*= 488(

6 5oteluri sirestaurante in

servicii

(0 (*1 (0 "*" (=

#ursa8 7reluat si prelucrat conform datelor din "nuarul #tatistic al om+niei, %N#, Bucuresti,=>>?, pp* @A,>A

in o,servarea li,era a ta,elului se evidentiaza )aptul ca dupa crestereanum+rului populatiei ocupate la nivelul tarii -n anul "88( ; )ara a atinge cotele dinanul "88< tendinta care s4a mani)estat -n anii urmatori a )ost descrescatoare. 6n

anii "8814"88" desi populatia ocupata la nivelul economiei nationale a -nregistrato scadere populatia ocupata -n ?oteluri si restaurante a avut o usoara crestere -nanii "88(4"88 populatia ocupata -n ?oteluri si restaurante scade urm2nd tendintadescrescatoare a populatiei ocupate -n economie pentru ca a,ia -n "880 sa se-nregistreze o crestere a personalului din ?oteluri si restaurante pe )ondul uneiscaderi a populatiei ocupate -n economie. Constatam ca -n anul "88" populatiaocupata -n ?oteluri si restaurante a crescut cu "G )ata de "881 -n "88( s4a-nregistrat o scadere cu =G )ata de "88" -n "88 scaderea a )ost cu 10G )ata de"88( pentru ca -n "880 sa se -nregistreze o crestere cu "8G )ata de "88.

+abel ,.,. 7ivelul '.4.8. în #omnia în perioada ,1 /,04miliarde lei preturi curente4

!ni ,1 ,, , ,2 ,0

Total0(=0(3 ="==8 33*3( 101"3 1=18=0"

Sursa$ "nuarul #tatistic al om+niei "88 p."3"

in pacate -n sursele statistice nu sunt preze ntate valorile P.I.E.4ului dinturism. ar stiind ca la nivelul economiei rom2nesti P.I.E. din turism reprezintacirca "G din P.I.E.4ul total putem a)la cu aproFimatie valorile P.I.E.4ului dinturism -n perioada cercetata.

+abel ,.. '.4.8. total si '.4.8. din turism în #omnia în perioada ,1/,0

!ni ,1 ,, , ,2 ,0

+otal 0(=0(3 ="==8 33*3( 101"3 1=18=0"

+urism 18=08= 1000" 1==*3 (1""0= ("108Sursa$ "nuarul #tatistic al om+niei "88 p."3"

""


23/69


At2t P.I.E.4ul total c2t si P.I.E.4ul din turism au avut -n perioada "881"880 oevolutie ascendenta ast)el ca -n anul "880 nivelul P.I.E.4ului realizat -n economiarom2neasca a )ost cu "13(G superior celui din "881 iar valoarea P.I.E.4uluirealizat -n turism a )ost -n acelasi an cu "13"0G mai mare dec2t -n "881.

!79 ,:; CE "!4 897 'E7+#9 +9#4S"


24/69


drumul cel ,un. In primele opt luni numarul de sosiri pe continent a crescut cu1"G in timp ce numarul de sosiri in SUA s4a ma/orat cu 10G iar in %eFic cu11G. In ceea ce priveste sectorul aviatic companiile aeriene loK 4cost audinamizat industria. In !uropa reteaua de rute s4a eFtins considera,il iar companiile au intrat pe pietele din !uropa Centrala si de !st in orase ca Tallin

Riga @arsovia Cracovia Praga Eudapesta. Anul trecut a )ost decisiv pentrucompaniile loK4cost din Asia ' Paci)ic si Orientul %i/lociu.Anul "88 a )ost ,un si pentru industria de croaziere in primele noua luni

din an inregistrandu4se o crestere de 18G a numarului de pasageri pana la =.*milioane de persoane.

esi in restul lumii calatoriile pentru vacante au crescut mai rapid decat celede ,usiness in SUA situatia s4a inversat. Pentru prima data dupa multi anisegmentul de a)aceri si con)erinte a crescut in primul semestru din "88 cu G intimp ce pe segmentul de vacante ma/oritatea a )ost de numai (G.

Cat despre Romania numarul turistilor straini s4a ma/orat anul trecut cu(G in timp ce numar ul total de turisti a crescut cu "(G. in cei ".( milioane destraini care si4au petrecut vacanta in Romania con)orm datMelor )urnizate deInstitutul de Cercetare si ezvoltare in Turism 1.0 milioane straini au vizitatcapitala si orasele resedinta de /udet (1.888 au )ost in elta alti (88.888 de turistiau pre)erat statiunile montane .888 s4au dus la tratamente ,alneoclimaterice iar 113.888 s4au ,ronzat pe litoral.

2.2. %mportanta socio&culturala a turismului

Turismul -n calitate de activitate economica -si mani)esta rolul -n di)erites)ere ale economiei si -n acelasi timp are o pro)unda semni)icatie socio4umana cese eFercita at2t asupra turistilor c2t si asupra populatiei zonelor vizitate.

ezvoltarea turismului determina -n plan social nu numai crestereanumarului locurilor de munca practicarea unor meserii traditionale atragerea

populatiei -n practicarea turismului ca activitate alternativa 11 ci determina sicresterea continua a nivelului de pregatire si instruire pro)esionala a personalului

implicat -n )urnizarea serviciilor turistice. Nivelul de pregatire a lucratorilor esteunul dintre cei mai importanti )actori ai productivitatii muncii permit2nd o,tinereaunor per)ormante superioare si -n acelasi timp acesta se re)lecta -n mod nemi/locit-n calitatea serviciilor o)erite turistilor. upa cum se stie calitatea serviciilor turistice -n Rom2nia nu se ridica la nivelul asteptarilor consumatorilor decala/uldintre asteptari si eFperienta traita aduc2ndu4si si el contri,utia la situatia actuala aturismului rom2nesc. e aceea pentru impulsionarea activit+ţii turistice la nivelnational se impune cresterea cali)icarii si pregatirii pro)esionale a personaluluiimplicat -n domeniul turistic. in pacate si -n aceasta direcţie turismul rom2nesc-nt2lneste o,stacole determinate de inertie lipsa )ondurilor mentalitati.

6n plan social activitatea turistica are un impact pozitiv evidentiat princreDterea sansei sociale si pro)esionale prin crearea de noi locuri de munca at2t -n

"


25/69


serviciile turistice c2t si -n in)rastructura generala aparitia unor locuri de muncasezoniere mai ales pentru tineri si )emei asigurarea progresului social de cresterea curateniei si igienei pu,lice a con)ortului general -n localitatile turistice si prinscaderea di)erentelor dintre categoriile socio4pro)esionale -n ceea ce privesteveniturile realizate.

Constituind cadrul cel mai potrivit pentru odi?na recreere si re)acere acapacit+ţii de munca turismul reprezinta si o modalitate de dilatare a orizontuluide cunoastere de educare a gustului estetic de respect pentru valorile nationaledevenind asa cum arata Ear,u 5?e 9un act de cunoastere de instruire si deeducaţie[.

@alori)ic2nd mostenirea cultural4istorica a poporului rom2n turismulmodern contri,uie la revitalizarea actelor de cultura si reprezinta o modalitate dea)irmare a culturii traditionale si de promovare a imaginii Rom2niei -n lume.Intensi)icarea activitatii turistice )avorizeaza dezvoltarea si revigorarea traditiilor

culturale si religioase actioneaza -n sensul cresterii interesului populatiei pentru pastrarea conservarea si valori)icarea o,iectivelor cu veleitati turistice.Prin turism se poate promova potentialul cultural rom2nesc aceasta

permit2nd ca numeroasele dovezi de viata materiala si spirituala de pe meleaguriletarii noastre de la piatra nesle)uita p2na la arta si cultura dacica si romana de laconstructiile populare p2na la valoroasele edi)icii de arta si ar?itectura musatine si

,r2ncovenesti sa )ie popularizate at2t pe plan intern c-t si internationalevidentiindu4se contri,utia adusa de locuitorii acestor pam2nturi la patrimoniulcultural universal.

Al+turi de aceste aspecte ,ene)ice ce caracterizeaza evolutia turismuluirom2nesc pot aparea si o serie de )enomene negative cum ar )i modi)icareamentalit+ţilor a valorilor morale su, in)luenta turistilor adoptarea de catre

populaţia locala a unor comportamente si atitudini nespeci)ice civilizatiei sitradiţiei rom2neDti atri,uite turistilor mani)estarea unor con)licte si antagonismeatunci c2nd turismul devine )enomen de masa 9suprasaturat[ aparitia unor mani)est+ri artistice de tip >itsc? ce marginalizeaza autenticul promov2nd non4valoarea. O alta posi,ila presiune negativa asupra sistemului de valori culturalerom2neDti o poate constitui preluarea neselectiva si )ara discernam2nt a in)luentelor culturale ale oaspetilor si a)irmarea unui comportament imitativ care conduce la

disparitia sentimentului de m2ndrie )ata de propria cultura.Eene)iciind de un valoros tezaur cultural turismul rom2nesc este -n mare

m+sura un adevarat act de cultura si educatie. Pentru asumarea acestui rol demaFima semni)icatie -n societatea actuala este nevoie de )onduri de organizare side o conlucrare permanenta -ntre toate organismele si -ntre toate )orurilespecializate -n activitatea culturala si -n cea turistica.

CunoaDterea si utilizarea patrimoniului cultural -n activitatea turistica permite deconcentrarea si di)uzarea turismului pe -ntreg teritoriul tarii noastreav2nd in)luente ,ene)ice at2t prin creDterea gradului de eFploatare resurselor

turistice c2t si prin ridicarea standardului de viata al populaţiei.

"0


26/69


2.3. %mportanta turismului în protejarea mediului

Societatea contemporana caracterizata de un eFtraordinar dinamism care semani)esta pe multiple planuri$ social economic politic ideologic se con)runta cu

pro,leme pe care p2na nu de mult nici nu le constientiza$ secatuirea resurselor

poluarea distrugerea stratului de ozon si multe altele care sunt str2ns legate de-ns+Di continuarea vieţii pe p+m2nt. aca -nc+ de la aparitia sa pe pam2nt omul a)ost preocupat de supunerea naturii si modi)icarea acesteia pentru a'i serviinteresele acum -n mileniul trei el a -nceput sa -nteleaga )aptul ca eFistenta sa peaceasta planeta depinde de modul -n care o va prote/a iar mostenirea pe care o lasageneratiilor viitoare depinde de )elul -n care pretuieste si apara potentialul eFistent.Constientizarea )aptului ca dezvoltarea umana tre,uie sa )ie dura,ila adica saasigure satis)acerea nevoilor generatiilor actuale )ara a pre/udicia intereselegeneratiilor viitoare semni)ica o aplecare atenta si responsa,ila asupra

pro,lemelor mediului )iindca asa cum arata economistul )inlandez %alas>a[ezvoltarea umana este ecologic dura,ila -n relatie cu mediul daca intervenţiilesi e)ectele impuse de activitatile umane )ie ele economice te?nologice sociale sauculturale nu altereaza rata sc?im,arii naturii si ecosistemelor -ntr4un )elnecontrola,il de natura sau intr'o )orma ireversi,ila din punct de vedere algeneratiilor viitoare[.

%ediul de)init ca 9totalitatea )actorilor naturali ;apa aer sol su,sol p+dure orice alta vegetatie terestra sau acvatica rezervatii si monumente alenaturii< si ai celor creati prin activitati umane ;asezari omenesti< -n str2nsainteracţiune in)luent2nd ec?ili,rul ecologic si determin2nd conditiile de viata

pentru om de dezvoltare a societatii[;#egea nr.* din 1*=( ' #egea %ediului<determina eFistenta si evolutia omului si a societatii -n ansam,lul sau protectiamediului )iind o pro,lema a tuturor.

Pentru a solutiona aceasta pro,lema de maFima importanta -n 1**0%inisterul Apelor Padurilor si Protectiei %ediului a ela,orat 9Strategia protectieimediului -n Rom2nia[ care de)ineste liniile directoare -n ceea ce priveste pricipiileo,iectivele si criteriile de identi)icare a actiunilor ce determina o dezvoltaredura,ila a tarii noastre at2t din punct de vedere economic c2t si social -n conditiiletranziţiei spre economia de piata si pregatirii aderarii Rom2niei la Uniunea

!uropeana.&iind o industrie al carei speci)ic este str2ns legat de mediu prin dependenta

de potentialul natural si de mostenirea culturala a )iecarei comunitati turismultre,uie sa actioneze -n directia dezvoltarii dura,ile pentru asigurarea calit+ţiiresurselor si a supravietuirii lor. Industria turistica a adoptat conceptul dedezvoltare dura,ila apar2nd ast)el notiunea de turism dura,il. 6n pu,licatia

O.%.T. [Turismul -n anul "818: se speci)ica urmatoarele$ turismul dura,ildezvolta ideea satis)acerii nevoilor turistilor actuali si a industriei turistice si -nacelaDi timp a prote/arii mediului si a oportunitatilor pentru viitor. Se are -n vedere

satis)acerea tuturor nevoilor economice sociale estetice etc. ale [actorilor: dinturism mention2ndu4se integritatea culturala ecologica diversitatea ,iologica sitoate sistemele ce sustin viata.

"


27/69


Av2nd -n vedere )aptul ca printre motivatiile turistice un rol important esteatri,uit destinderii recreerii odi?nei active -ntr4un mediu -ncon/urator av2ndtr+s+turi superioare at2t -n privinta cadrului natural c2t si a celui antropic seimpune mentinerea acestor calitati ca premise )undamentale ale des)asurariiactivit+ţii turistice. Relie)ul padurile r2urile lacurile marea aerul apele

minerale monumentele naturii sau cele de ar?itectura si arta sunt tot atatea resurseturistice care permit des)asurarea turismului de odi?na si recreere de tratament ,alnear de litoral sau cultural. Cu c2t resursele sunt mai diverse si mai9nealterate[ cu at2t atractivitatea lor turistica este mai mare iar activitatilegenerate sunt mai valoroase si mai incitante raspunz2nd unor diverse motivatiituristice.

Atractia eFercitata de variatele resurse turistice este direct proportionala cucalitatea di)eritelor componente ale mediului -ncon/urator$ cu c2t degradareaacestora -nregistreaza o amplitudine mai mare cu at2t activitatile turistice sunt mai

a)ectate. eteriorarea resurselor turistice determina aparitia unor e)ecte social4economice dintre cele mai grave.in punct de vedere economic eFistenta unor resurse turistice degradate are

drept urmare imposi,ilitatea valori)icarii lor turistice ca surse de veniturireprezent2nd o pierdere irevoca,ila pentru economie. e asemenea produseleturistice care includ -n structura lor resurse degradate -si pierd din valoareconsecinta directa )iind micsorarea cererii turistice care implica reducereautilizarii ,azei materiale turistice si scaderea -ncasarilor rezultate dincomercializarea lor.

Su, aspect socio4cultural e)ectele negative sunt de asemenea -nsemnate.aca consideram printre cele mai importante )unctii ale turismului pe celerecreativ4recuperative si instructiv 4educative se evidentiaza si mai pregnantlegatura dintre turism si mediul -ncon/urator. eteriorarea c?iar si -ntr4o masuraredusa a acestuia diminu2nd posi,ilitatile de re)acere a sanatatii si a )ortelor umane prin a)ectarea calitatii )actorilor terapeutici sau a celor care )avorizeazaodi?na si recreerea ca si a posi,ilitatilor de satis)acere a nevoilor culturale sieducationale ale oamenilor.

Relatia turism4mediu -ncon/urator este polivalenta ea incluz2nd sicircumstanta -n care prin actiunile realizate pentru des)asurarea activitatii turistice

se sporeste atractivitatea unora dintre componentele mediului -ncon/urator.Aceasta este situatia -n care se a)la litoralul rom2nesc al %arii Negre unde

s4a mani)estat deplin relatia de interdependenta a turismului cu mediul-ncon/urator. Peisa/ul geogra)ic al litoralului a permis des)asurarea ampla aturismului de litoral iar turismul prin marirea si -ngri/irea pla/elor prin crearea de

plantatii si peluze -nier,ate prin ar?itectura constructiilor turistice armonios-ncadrate -n peisa/ a contri,uit la -nno,ilarea peisa/elor concomitent cuconservarea calitatii naturale a zonei de litoral. #egatura intrinseca dintre turism simediul -ncon/urator )ace ca acesta sa )ie interesat de toate actiunile de protectie a

mediului si prin acestea de protectia propriilor resurse caci asa cum arataspecialistul elvetian pro). \rippendor)$ 9aca putem sa pierdem si apoi sa nereconstituim capitalul -n alte domenii ale economiei nu acelasi lucru se -nt2mpla

"=


28/69


-n turism unde su,stanta de ,aza4peisa/ul si pam2ntul4 odata pierduta esteiremedia,il pierduta.[

6n procesul de dezvoltare a industriei turistice -n tara noastra se impuneadoptarea unor masuri care sa impulsioneze dezvoltarea turismului ,azat pecalitatile mediului -ncon/urator si contri,utia acestuia la prote/area -m,unatatirea

si valori)icarea rationala a acestor -nsusiri. Ast)el respectarea acestei relatii deconditionare reciproca mediu -ncon/urator4turism devine o conditie esentiala sineua non pentru dezvoltarea e)icienta a turismului si a industriei turismului. Prinmasuri de prote/are a mediului -ncon/urator si monumentelor naturii prinrealizarea unor rezervatii si parcuri nationale -n di)erite zone ale tarii s4au mentinutsi au aparut noi locuri de interes turistic motivat de cadrul natural av2nd o )loravariata si valoroasa o )auna remarca,ila si peisa/e pitoresti. Organizarea sieFploatarea turistica a parcurilor nationale si naturale asigur2ndu4se protectia siconservarea lor ca si amena/area pentru vizitare a pesterilor ca o,iective turistice

de atractie deose,ita -m,ogatesc si diversi)ica o)erta turistica rom2neasca cu noi produse turistice.O atentie deose,ita tre,uie acordata prote/arii restaurarii si valori)icarii

monumentelor istorice si de ar?itectura prin lucrari de sistematizare orientate )iespre integrarea monumentelor in structura cadrului ur,an contemporan )ie princrearea unui cadru propriu urmarindu4se punerea -n valoare si includerea lor -ncircuitul turistic.

Sta,ilirea si aplicarea consecventa a unei politici de protectie a potentialuluituristic se impune pentru ca mereu apar noi si importante deteriorari ale resurselor turistice unele iremedia,ile. Actiunile distructive sunt numeroase mai ales -nzonele si la o,iectivele la care se mani)esta o concentrare turistica si -n conditiile-n care dotarile si amena/arile speciale necesare practicarii di)eritelor activitatituristice lipsesc ast)el distrug2ndu4se uneori ireversi,il elemente ce le4auconsacrat ca atractii turistice unele av2nd caracter de unicat ;vizitarea intensivailuminatul cu lum2nari lipsa unor dotari te?nice de aerisire a condus la degradareaunor )resce picturi interioare ale unor monumente istorice si de arta din Eucovina


29/69


A,senta unor spatii amena/ate pentru popas sau instalarea corturilor de 4alungul traseelor turistice sau -n imediata apropiere a unor o,iective turisticecauzeaz+ degradarea peisa/ului si a altor componente ale mediului -ncon/urator

prin rezidurile lasate de catre turisti -n locurile de campare. Aceste )enomene apar -n toate locurile destinate turismului de recreere si odi?na -ndeose,i -n vecin+tatea

centrelor ur,ane -n munti -n apropierea ca,anelor pe malul r2urilor sau allacurilor.%asurile ce se impun pentru prezervarea potentialului turistic si

pre-nt2mpinarea degradarii lui vizeaza eFploatarea stiinti)ica si rationala aresurselor turistice ast)el -nc2t rata de eFploatare a acestora sa nu devanseze ratalor de regenerare iar intensitatea relatiilor directe sau indirecte ale turismului cu)actorii de mediu sa nu depaseasca limitele capacitatii de suport a acestoraamena/area Dtiinţi)ica rationala si e)icienta a teritoriului cunoasterea pro,lemelor

pe care le implica pastrarea ec?ili,relor ecosistemelor -n plan glo,al teritorial

printr4o analiza apro)undata si o mai ,una gestionare rationala a resurselor.Protecţia mediului -ncon/urator si a patrimoniului turistic este dependenta side constiinta ecologica a populatiei de sentimentul de atasament si respect pentrunatura patriei pentru locurile cu rezonanta istorica si creatiile artistice realizate de4a lungul timpului pe meleagurile mioritice. o,2ndirea acestei conDtiinţe ecologicese poate realiza printr4o sustinuta actiune de educatie actiune ce tre,uie -ndeplinita

permanent pentru toate v2rstele insu)l2ndu4se o atitudine de respect siresponsa,ilitate )ata de resursele naturale -n vederea ocrotirii lor.

Potenţialul turistic )iind o parte integranta a mediului -ncon/urator eFistentasi dezvoltarea lui depinde -n mod o,iectiv de calitatea acestuia deci poate )iconsiderat un posi,il indice de calitate pentru mediul sau un 9,arometru[ alcalit+ţii acestuia$ se practica intens acolo unde sunt -ntrunite conditii ,une sau sediminueaz+ si dispare treptat -n zonele unde din diverse motive o componenta saualta a mediului -ncon/urator se degradeaza.

ezvoltarea serviciilor de piata prestate populatiei printre care se numara siactivitatea turistica este consecinta )ireasca a evolutiei de ansam,lu a economiei)iind corelata cu tendintele principalilor indicatori ai dezvoltarii economico4sociale cum ar )i$ produsul intern ,rut veniturile realeale populatiei rataDoma/ului rata in)latiei gradul de ur,anizare marimea timpului li,er dotarea cu

,unuri de )olosinta indelungata.

"*


30/69


CAPITOLUL III: MANAGEMENTUL AGENTIEI DE TURISM DEAFACERI ÎN ROMÂNIA

Un studiu asupra managementului agentiei de turism ce deruleaz+ activit+ţide ,usiness travel este necesar in demersul nostru de a propune solutii de-m,un+t+ţire a situaţiei eFistente la ora actuala -n Rom2nia.

3.1. Principalele activitati în turismul de afaceri din 'om$nia din perspectiva a"enţiilor de turism

In )unctie de ,ene)iciarii turismului de a)aceri ;clientii


31/69


eFcursiilor sau vizitelor de 1 zi si al petrecerilor de s)2rsit de zi si mult mai putindup+ calitatea sau nivelul pro)esional si )inalitatea acestor deplasari ;-nt2lniricontacte de a)aceri etc.


32/69


%otivatia este clara ' nu mai au clienti din sector pu,lic ]6n ultimii ani s4a a/uns la )olosirea a numeroase 9aran/amente: la licitatiile

organizate de catre Institutiile de Stat.6n speta caietele de sarcini se re)era la tari)ul ,iletelor de avion si mai nou

la cazare.

#icitatiile erau c2stigate de catre agentiile care -n general aveauaran/amente cu cel care -ntocmea caietul de sarcini principala modalitate )iindintroducerea unor criterii su,iective de selectie a agentiilor participante la acestelicitaţii.

!ste de notorietate cazul agentiei ANCO PRO care nu a putut participa lao licitaţie pentru ca nu avea = ani vec?ime ;avea ani si 3 luni


33/69


!ste evident ca tre,uie intervenit pentru curatirea sistemului si introducereaacestor licitatii -n circuitele licitatiilor corecte si serioase.

!Fista o solutie relativ simpla ' realizarea de catre %inisterul de &inante-mpreuna cu %inisterul Transporturilor si ANAT a unui caiet de sarcini c2t maicorect ec?idistant care sa permita pe de o parte concurenta loiala si sa asigure si

,ene)iciarului servicii ,une -n cea mai e)icienta )ormula de pret.Sunt c2teva reguli ' sa nu se o)ere mai mult dec2t tari)ul pu,licat ;sau cel pecare ti4l o)era sistemul de rezervari


34/69


Institutiile de stat ar dori sa plateasca tari)e mici ;ca -n cazul cererii elastice


35/69


evenimente: e)ectueaza activitate de agentie de turism -n cel mai adevarat sens alcuv2ntului.

esi Ordonanta 031**3 actuala 9#ege a turismului: prevede la art. "3 canu poate )ace reclama si valori)ica produs turistic dec2t agentia de turismlicenţiata aceste prevederi sunt ignorate de catre ?otelieri si Autoritatea Nationala

pentru Turism.d< +eam/bulding.in ce -n ce mai multe )irme apeleaza la aceasta )ormula pentru a4si mari

coeziunea colectivului spiritul de ec?ipa a,ilitatea de vinde a,ilitatea de aconduce etc.

Au aparut si mici )irme specializate -n activitati in4door si sau out4door ;,all4painting tiroliana etc>> de euro

eprezentantele multinationalelor din om+nia investesc bani grei în team'buildinguri, pentru ca angaatii sa învete sa lucreze mai bine unul cu altul si pentru a vedea daca în r+ndul salariatilor nu se gasesc manageri talentati carenau fost înca descoperiti* Bugetul unei reprize de team'building organizate înafara marilor orase pleaca de la c+teva sute de euro, pentru un numar de

participanti sub zece persoane, si doua'trei zile de cazare*Costurile pot aunge însa si la *>>> de euro pentru o companie al carei

numar de angaati este de >>'A> de persoane*Trainingul organizat de Coca 'Cola în :efileul /iului a costat A*>>> de euro

pentru => de participanti, incluz+nd transportul si cazarea* 2ntruc+t nu exista o regula, fiecare angaator organizeaza un teambuilding

ori de c+te ori simte ca echipa sa are nevoie de consolidare* :aca cei de la Coca'Cola apeleaza frecvent la aceasta formula pentru

fiecare departament, altii organizeaza traininguri de doua ori pe an .9cCann Eri6son, 7rocterD(amble1* 2ncercarile la care sunt supusi angaatii dureaza, deregula, între doua si cinci zile*

%deea lucrului în echipa a aparut pentru prima oara în #tatele nite, spre sf+rsitul anilor 0=>, începutul anilor 0F>*

n profesor de la niversitatea americana Garvard a descoperit ca

muncitorii sunt mult mai motivati daca li se da libertate în rezolvarea problemelor,dupa ce a studiat comportamentul muncitorilor de la 4Hestern Electric5, ocompanie de electricitate din Chicago*

'rgani(atori :e regula, fiecare companie îsi organizeaza propriul training- Exista insa si agentii specializate8 Tranzit om+nia, Team Ione, )utJard

Bound, Codecs, Cit;7aintball organizeaza si închiriaza echipament pentru ocul de paint'ball .împuscarea adversarului cu o bila de vopsea, verific+ndu'se prinaceasta g+ndirea strategica si planificarea1*

)u barca *a+ting $e a$ele nvolburate ale Jiului 7entru a 'si cunoaste mai bine angaatii, Coca'Cola a organizat recent un

training în :efileul /iului, pentru o echipa de => de persoane*

(0


36/69


7roba de foc a fost raftingul* "ngaatii, împartiti pe echipe si 4aruncati5 în barci pneumatice, trebuiau sa

strabata apele învolburate ale /iului si sa aunga la o destinatie stabilita anterior fara sa se rastoarne cu barca*

#copul acestui oc a fost ca angaatii sa învete sa se coordoneze si sa

comunice între ei* 4"m cobor+t cu bine pe /iu, dar ce peripetie*** &+slasii de pe st+nga barcii si cei de pe dreapta trebuiau sa traga la rame în acelasi timp, iar lav+ltori trebuia sa ne coordonam si sa echilibram extrem de repede barca, altfel într'o fractiune de secunda ne'ar fi rasturnat curentul* !a una dintre cotituriler+ului am cazut în apa- îmi era frig si m'a luat curentul* Colegii mei m'au trasafara din apa, dar am continuat sa tremur de frig si dupa ce am iesit cu barca lamal* "bia la autocar mi'a revenit placuta senzatie de a simti pam+ntul sub

picioare5, povesteste 9ugurel adulescu, un angaat al firmei* :e la începutul anului, ?>> de angaati ai companiei Coca'Cola au

beneficiat de team'buildinguri de acest fel* &istractie Anga-ati n bai cu s$uma) experienta unica au trait'o si cei de la 7rocterD(amble .7D(1*

"proape F>> de angaati din om+nia si din sase tari balcanice ."lbania, Bosnia, Bulgaria, 9acedonia, 9oldova, #erbia1 au participat la un team'building de trei zile pe litoral, în Eforie Nord*

:upa ce fiecare angaat si'a împartasit experienta acumulata în companie,dupa ce s'au discutat strategii de afaceri si s'au revizuit rezultatele, a venit r+ndul distractiei* 7entru o mai buna întelegere a regiunii reprezentate, s'a organizat ovizita virtuala a celor sapte tari*

"ceasta a presupus vizitarea unor standuri cu obiecte traditionale din fiecare tara .m+ncare,bau tura, îmbracaminte1*

3iecare participant trebuia sa str+nga pe un buletin stampile de la fiecare stand, iar în urma tragerii la sorti c+stigatorul primea un cos cu produse specificecelor sapte tari participante*

evelatia serii a fost însa baia cu spuma , atunci c+nd toti angaatii au fost invitati sa se 4bata5 într'un bazin înspumat* 4" fost un mic moment de nebunie, încare am dansat în spuma, împreuna cu colegi din mai multe tari din Balcani, care

ne'au devenit prieteni* " fost o petrecere pe cinste, de la care pastrez amintiri placute5, marturiseste un angaat de la 7D(*

Su$ravietuire Lista cu ! obiecte de neli$sit Compania de publicitate 9cCann Eri6son a organizat, recent, un

teambuilding în :elta :unarii, pentru cei A> de angaati*4Este pentru prima data c+nd organizam un team'building cu întreaga

agentie* "m mai organizat astfel de evenimente, dar pe departamente, pentruînchegarea lucrului în echipa5, spunea ebeca "ta6ul, managerul

:epartamentului de resurse umane* #'au facut simulari de supravietuire teoretica* "ngaatii au vizionat un film în care ei trebuiau sa fie actorii principali*

(


37/69


#e presupunea ca acestia survolau cu elicopterul o zona muntoasa- la unmoment dat, vremea se înrautatea, elicopterul se prabusea, dar ei scapaunevatamati* !i se cerea sa supravietuiasca timp de trei zile, iar pentru aceastatrebuiau sa aleaga numai = obiecte pe care aveau sa le salveze din elicopter*

4" fost o situatie foarte comica, pentru ca maoritatea au ales în primul

r+nd arma, fara sa se g+ndeasca la faptul ca este foarte greu sa supravietuiesti fara mancare si fara apa, care ar fi trebuit sa fie primele pe lista5, spune ebeca "ta6ul*

/iroliana Sus$endati de0un +ir "flata într'un team'building în :efileul /iului, (abi #+rbu, o angaata a

firmei Coca'Cola, a fost nevoita sa'si depaseasca propriile limite*Trebuia sa traverseze o anumita distanta pe tiroliana .traversarea pe cablu

suspendat a distantelor dintre st+nci1* Exercitiile sunt asistate întotdeauna de

alpinisti experimentati* 4"m ra u de înaltime* Echipa mea trebuia însa sa'si atingaobiectivul, altfel era depunctata* 7entru aceasta eu trebuia sa trec pe tiroliana laA de metri înaltime deasupra solului* 3ara încuraarile neobosite ale colegilor mei nu as fi reusit niciodata, dar am simtit ca îmi tin spatele* #i acum, privind înurma, îmi este greu sa cred ca am trecut pe'acoloK5, mărturiseLte angaata*

#copul departamentului de resurse umane era sa observe c+t de motivati sunt angaatii si ce suport îsi acorda unul altuia*

S1*SA : 2E3EN4MEN/1L 54LE46, 7.!8.889

e) ansari de produse; reuniuni.

Aceste evenimente mai speciale necesita o atentie mai mare.6n general partea de spectacol este contractata cu organizatori de spectacoleiar partea de P.R. daca este mai compleFa cu )irme de P.R. sau agentii de media.

f) Expozitii.6n general agentiile de turism nu organizeaza eFpozitii dar sunt principalii

)urnizori de servicii de cazare masa transport translator cu ocazia acestor evenimente. in pacate capacitatea ?otelie ra a Eucurestiului ;si a Iasului deeFemplu< este mica pentru eFpozitiile importante si -n aceste perioade ?otelieriisunt eFtrem de insensi,ili -n ceea ce priveste politica tari)ara.

3.1.3. Managementu Tu!"#mu $e a%a&e!" 0ent!u a#'&"a,""e n'n0!'%"t #" ate'!gan"+a,"".

!Fista numeroase con)erinte congrese de reuniuni cu caracter pro)esional.e eFemplu agentia de turism Paralela 0 a organizat -n "88 -mpreuna cu

ISI% Timisoara ' Congresul %ondial de Sudura la Palatul Parlamentului dinEucuresti sau Congresul ermatologilor din iunie "880 tot -n Eucuresti.

6n general aceste reuniuni se caracterizeaza prin nevoia de sali de capacitatemare de ,una calitate cu dotari so)isticate ;videoproiector ecran laptop )lip4

c?art multimediapro/ector s.a.m.d.


38/69


capacitaţi mai mici pentru Kor>4s?opuri sau pentru discutiile pe sectiuni cazarea)ac2ndu4se -n general la ?oteluri de si 0 stele.

e regula participantii sunt preluati de la Aeroportul Lenri Coanda siasistaţi )iecare minut pe parcursul mani)estarii.

Tre,uie coordonat totul de la ritmul sosirii autove?iculelor la aeroport la

Kelcome4des>4ul organizat -n )iecare ?otel la trans)erul la si de la locul dedes)+Durare a evenimentului cinele -n mare parte )estive sau programele turisticece se organizeaza -nainte -n timpul sau dupa derularea Congresului.

Un ast)el de eveniment presupune o pregatire in detaliu cu mult timp -naintede -nceperea sa si presupune o o)ertare competitiva ;nu eFista astazi mani)est+ri demare amploare pentru care sa nu se organizeze licitatii sau selectii de o)erte


39/69


satis)acator aceasta pro,lematica la nivel national doar 81 G din companii auo,ţinut Certi)icarea Sistemelor de %anagement al Calitatii. !ste clar ca sint )oarte

puţine iar daca o,servam ca si dintre acestea cele mai multe sint )iliale investiţiiale unor )irme straine sau ' preponderent ' )irme care sint o,ligate prin naturarelaţiilor de a)aceri ;eFport


40/69


cele cotidiene ca piese constitutive importante si integrate in acest [puzzle:compleF care este sistemul de management al calitatii ' dar tocmai acest mod dea,ordare ne4a adus in prim4plan di)erite lacune inadvertente sau c?iar dis)unctionalitati carora nu le acordam atentie sau le ignoram sau pur si simplu nule cunosteam anterior.

Analiza o,iectiva si neutra a eFpertilor in calitate a creat un ta,louapro)undat si complet al companiei evidentiind si in acelasi timp o)erind solutiile practice privind$ relaţiile )uncţionale intre compartimente optimizarea activit+ţilor si a muncii anga/aţilor resursele pentru e)icientizare perspectivele dezvolt+rii sta,ile si solide modul direct si rapid de a interveni pentru corectarea unor dis)uncţionalit+ţi

Sistemul de management al calit+ţii nu este un apana/ de imagine '

dimpotriv+ $ este ,aza de lucru cea mai clara si mai interesanta pentru o )irma)urnizoare de servicii turistice cu atit mai mult privind segmentul de [corporate

,usiness: din simplul si )oarte importantul motiv ca este centrat si pune in primplan criteriul [satis)acţiei clientului: ' acest [al)a si omega: al ratiunii noastrede a )uncţiona si implicit arata caile si modul de atingere al acestui o,iectiv. Toata)ilozo)ia sistematizarea standardele si derularea practica a procedurilor pornesc sise )inalizeaza de la si in directia satis)actiei clientului cu mi/loacele cele maie)iciente si la nivelul cel mai inalt. In consecinta certi)icarea reprezinta o garanţierecunoscuta si o recomandare convingatoare pentru orice partener de a)aceri

pentru ca ' tre,uie su,liniat ' calitatea este atit o cerinta cit si un rezultat. In acestsens )irma certi)icate tre,uie sa ai,a su,4)urnizori de servicii pe care tre,uie sa iimonitorizeze si sa le ceara sa respecte reguli si standarde )ara de care nu va putea ' mai departe ' sa isi organizeze propria activitate in mod corespunz+tor si mai mult

' evident ' pentru ale caror prestatii produse pe care le inglo,eaza in pac?etul propriu va garanta )ata de ,ene)iciarul )inal. eci este practic un sistem de lucrucare se [auto4genereaza: si se [auto4intretine: pentru ca se produce o per)ectionaresi o )iltrare a relatiilor parteneriale continua cu e)ecte ,ene)ice pentru am,ele parti.

!)orturile logistice si )inanciare necesare pentru implementarea si

certi)icarea sistemului de management al calitatii pot )i pro?i,itive ' in acestmoment ' pentru unele poate multe dintre )irme dar in nici un caz nu pot )ieFcluse din strategia de dezvoltare pe termen mediu si c?iar pe termen scurt pentruca^timpul nu mai are ra,dare.

ezvoltarea sustena,ila a propriei a)aceri ' poate c?iar supravietuirea inmediul concurential glo,alizat ' in mod sigur includ in [nota de plata: si costurile

privind asigurarea calitatii.A)acerile se des4personalizeaza prin eFtindere internet4ul anuleaza

distantele in timp si spatiu oportunitatile apar si dispar citeodata c?iar )ara a maisti de eFistenta lor deci avem nevoie de structuri de lucru e)iciente si rapideorientate c+tre piata si client avem nevoie de parteneri cu care sa lucram in

8


41/69


conditii de securitate si avanta/ reciproc si in ,aza unor norme e)iciente simple deaplicat si de urm+rit.

&inalitatea este sa putem sti cit se poate de ,ine si de clar ce doreste pu,licul sa putem eFplora e)icient nisele pietei si sa disponi,ilizam produselecorespunz+toare ' si sa o,tinem [)eed4,ac>:4ul necesar dupa livrarea acestora

pentru a satis)ace atit pe clientul care intra de pe strada in agentia noastra cit si peacela care ne solicita de la antipozi^este di)icil dar implementarea unui sistem demanagement al calitatii per)ormant ne o)era o sansa ma/ora de succes pe care nu neeste permis sa o ratam.

Consultanta este de cele mai multe ori necomensurata )inanciar sau cel putin nu eFplicit.

e cele mai multe ori consultanta se regaseste in valoarea pac?etului deservicii. Cine -si -nc?ipuie ca poate crea o agentie de turism de a)aceri distinct de oagentie cla sica de turism se -nsala. Practic toate serviciile care se presteaza -ntr4o

agentie de turism clasic se regasesc si -ntr4o agentie de turism de a)aceri cueFceptia evenimentelor.Eilete de avion si rezervari de ?oteluri se )ac -n orice agent ie de tur ism la

)el ca si organizarea de eFcursii care pot )i -n orice moment incentives.in contra unui agent de turism -i este mai usor sa lucreze la o eFcursie tip

9incentive: -ntruc2t are numai un singur ,ene)iciar care comada si platesteeFcursia agentia nemai)iind nevoita sa -si )ormeze grupul de turisti )iind sigura penumarul de clienti.

6n general calitatea serviciilor pentru incentives este superioara celor destinate turismului de masa.

epartamentele unei agentii de turism de a)aceri se structureaza practic petipurile de turism de a)aceri prezentata -n aceasta lucrare.

3./.1. T"&2et"ng #au em"te!ea $e "ete $e a-"'n.

Tic>etingul si rezervarile de ?oteluri )ormeaza calatoriile de a)aceri.Pot eFista si eFista agentii specializate numai -n asemenea activitati dedicate

-n -ntregime lucrului cu )irme sau pot reprezenta departamente -n cadrul agentiei.!miterea de ,ilete de avion se )ace -n concordanta cu prevederile si regulile

IATA ;International Air Tra))ic Associationeting tre,uie sa stie sa -si -ntre,e pasagerul eFact cedoreDte acesta pentru ca lipsa de in)ormatii speci)ice asupra itinerarului poateduce la o varianta de calatorie gresita si neagreata de catre client.

!ste eFtrem de important ca acesta sa realizeze pro)ilul pasagerului pentrua4i satis)ace c2t mai ,ine nevoile.

1


42/69


Tre,uie sa stie daca pasagerul este interesat numai de con)ortul calatoriei dedurata sau de pretul acesteia sau daca eFista si alte dorinte speci)ice.

Necunoasterea -n detaliu a cererii pasagerului poate duce la o o)erta eronata.Pentru pasagerii oameni de a)aceri au aparut programele de tip 9freuent

flDer@ sau 9ualiflDer@ pe care un ,un agent tre,uie sa stie -ntotdeauna sa le o)ere

;programe de acumulare a numarului de mile z,urate si care dup+ acumularea unuianumit numar de mile pot aduce detinatorului ,ene)icii $ upgradari de categorie az,orului sau c?iar z,oruri gratuiteeting IATA cu o eFperienta de minim " ani.

3././. Re+e!-a!e $e 4'teu!" 5n #t!a"natate #" 5n ta!a.

Rezervarea de ?oteluri -n str+in+tate pentru individuali se )ace -n prezent inma/oritatea cazurilor prin sistemele de rezervari on4line.

Acestea pot )i accesate )ie prin contract direct )ie printr 4un intermediar deeFemplu din Rom2nia.

!Fista si sisteme de rezervari 9desc?ise: ' cum este 9!Fpedia: eFista -nsa sisisteme de rezervari -n care este necesar un contract si o anumita garantie)inanciara.

Pentru usurinta tranzactiei si economie platile se pot )ace la termen ;o datala (8 de zile< si de aceea este nevoie de o garantie )inanciara ;Scrisoare de5arantieerman -n speta pentrudestinaţii de vacanta si !R TOUR care o)era posi,ilitatea rezervarilor de?oteluri -n orase.

i)erenta -ntre aceste sisteme este ca cele germane o)era pretul )inal ;-nideea de a controla comisionul care este 3 ' 1"G


43/69


3./.3. In&ent"-e#

Pentru realizarea de calatorii 9incentives: este nevoie de agentii de turism cueFperienta -n realizarea de programe si de realizarea unui sistem de parteneriatedirecte sau prin sisteme de rezervari cu c2t mai multe agenti din c2t mai multe tari.

Un agent care concepe programe tre,uie sa cunoasca )oarte ,ine o)ertalocala pentru ca atunci c2nd o companie -i solicita o o)erta incentive -n anumitelimite ,ugetare sa se poata raporta sau c?iar sa )oloseasca o)erta locala.

Spre eFemplu daca un client solicita o vacanta -n 5recia pentru 8 de persoane = zile cu avionul aceasta se poate organiza )ie cu cursa regulata )ie cuc?arter.

Necunoasterea )aptului ca eFista c?artere pentru Creta si R?odos siorganizarea unei eFcursii pe cursele regulate duce la realizarea unei o)erte scumpesi necompetitive din punct de vedere al programului.

Un agent de turism pentru incentive tre,uie sa -nteleaga c2t mai ,ine dindiscuţia cu clientul care este scopul pe care acesta doreste sa -l atinga.aca de eFemplu doreste sa -si premieze salariatii 9)runtasi: destul de

mulţi -nsa i se va o)eri Spania la un ?otel ,un de stele cu programe de vizitaresi o sala pentru _ de zi pentru analiza activit+ţii.

Pentru salariati o vacanta gratuita -mpreuna cu se)ul -n conditii )oarte ,uneo recunoastere a meritelor lor -n activitate reprezinta -n sine un )apt care -iimpresioneaz+ )ara a mai )i nevoie sa impresioneze )irma prin costuri eFagerate.

aca -nsa )irma doreste sa invite "8 de clienti imporanti cu care nu eFista)iliatiuni de natura su,iectiva atunci acestia tre,uiesc impresionati prin programulcalatoriei si destinatia acesteia evident la alte preturi.

!Fista insa si cazuri speciale in care nu doar calitatea serviciilor este eFtremde importanta ci si securitatea participanţilor.

!ste cazul companiilor care organizeaz+ -ntruniri periodice ale topmanagementului propriu in diverse locatii din lume si pentru care securitateaacestora este cea mai importanta.

!Fista pentru ast)el de cazuri reguli speci)ice care tre,uiesc urmate. eeFemplu nu vor z,ura mai mult de ;sase< participanti in aceeasi aeronava.

In acest caz costul ;respectiv alegerea unei z,or cursa 4c?arter< nu are

relevanta pentru client acesta poate accepta sa ac?ite c?iar si locuri la ,usiness;mult mai scumpe


44/69


!vident contractarea ?ote lurilor este a,solut necesara -n special a celor care sunt integrate -n compleFele care detin sali sau -n zona limitro)a.

e )oarte multe ori de)inirea locatiei nu este determinata de dorintaclientului ci de capacitatea salii. Alegerea locatiei este deose,it de importanta

pretul )iind un )actor de luat in seama dar nu determinant.

!ste important de asemenea si accesul calitatea serviciilor ;nu numai asalii


45/69


,< semiorganizate atunci c2nd este o -nt2lnire aran/ata dar interlocutorul nucunoaste su,iectul eFist2nd posi,ilitatea mai ridicata a unui re)uz

c< neorganizate atunci c2nd a,ordarea este directa si ad4?oc. Acest mod dea,ordare are sanse de reusita -n )unctie de conteFt.

CAPITOLUL I7: NOI CONCEPTE ÎN MANAGEMENTULAGENTIEI DE TURISM. TURISMUL DE AFACERI8 SOLU9IEMODERNA DE DE7OLTARE A TURISMULUI ROMÂNESC

Plec2nd de la eFperienţa practica acumulata in cei 10 ani de eFistenta vom-ncerca sa creionam c2teva soluţii de -m,un+t+ţire a sistemului de management din

agenţiile de turism rom2neDti.

4.1. Pre#entarea A"enţiei de turism (Paralela 45)

Agenţia de turism Paralela 0 a )ost -n)iinţat+ -n anul 1**8 ca -ntreprinderemica -n con)ormitate cu Prevederile ecretului #ege nr. 01**8.

Principala activitate a )irmei o reprezint+ turismul intern Di internaţional.Printre primele activit+ţi des)+Durate a )ost turismul intern respectiv

valori)icarea de locuri la mare la munte Di -n staţiunile ,alneare pentru cet+ţenirom2ni.Avanta/ul esenţial la constituit )aptul ca la nivelul anilor *8 nu se

conDtientiza necesitatea uni avans Di cu at2t mai puţin a garanţiilor contractuale. Numai ,una credinţa a patronilor din acea perioada marea ma/oritate

provenind din turism sau pasionaţi de aceasta ramura a )+cut ca -ntreprinderileturistice din acea vreme sa nu ai,+ de,ite nerecuperate.

Ne)iind nevoie de capital dec2t pentru desc?iderea sediului ;Paralela 0 a)ost printre cei care s4au ,ucurat de la ,un -nceput de un sediu central -nEulevardul Regina !lisa,eta "* ' (1 sector 0


46/69


Au urmat se/ururile cu autocarul -n Turcia ;pentru ( zile ' " nopţi se pl+teau -n 1**8 "0 de dolari Di 088 lei< Di 5recia.

5recia a )ost o destinaţie de succes care merge )oarte ,ine Di -n "880 pe oalta structura de produs.

@acantele eFterne s4au diversi)icat Paralela 0 devenind unul din principalii

tour4operatori din Rom2nia.Produsele sale se v2nd ast+zi prin cele 10 agenţii proprii Di prin circa 88 deagenţii cola,oratoare -n -ntreaga tara.

6n ultimii 0 ani turismul de grup este aFat -n principal pe circuite europeneDi c?artere -n sezonul estival.

6ncep2nd din anii 1**0 ' 1** s4a -nceput cola,orarea cu mari societ+ţi ceactivau -n Rom2nia -n prima perioada -n special companii str+ine.

Aceste companii aveau eFperienţa Di Dtiau ce -nseamn+ un traveldepartament Di un travel management al costurilor.

Prima eFperienţa a constituit4o un contract cu Compania Procter`5am,leRom2nia al c+rui o,iect l4au reprezentat emiterea ,iletelor pentru toate companiileaeriene ce opereaz+ -n Rom2nia precum Di rezerv+ri de ?oteluri pe anumitedestinaţii.

Negocierea acestui contract a durat peste ( s+pt+m2ni mar/a comisionuluir+mas )iind eFtrem de mica de respectiv 0G iar ca serviciu gratuit agenţia a o)erittrans)erul la Di de la aeroport pentru pasagerii care aveau ,ilete de avion emise deParalela 0 Di erau anga/aţi sau cola,oratori ai P`5.

6n acea perioada c+l+toriile de a)aceri delegaţiile ;,ilete de avion cazare<reprezentau ma/oritatea serviciilor solicitate de companii.

6n anii *=4*34** au -nceput sa apar+ primele incentives Di acţiuni organizate pentru diverse )irme ;mese )estive lans+ri de produse traininguri


47/69


compleFe -n care s4au prestat servicii de cazare Di masa -n 5ermania servicii detransport internaţional cu avionul Di autocarul servicii de transport Di trans)eruri

pe teritoriul 5ermaniei asistenta Di coordonare a des)+Dur+rii tuturor acestor activit+ţi pe o perioada de = luni.

Succesul reuDitei la aceasta selecţie l4a constituit )aptul ca Paralela 0 a )ost

singura agenţie care a trimis delegaţie -n zona Lanovra sa vad+ ?otelurile sanegocieze cu directorii sau proprietarii acestora -n aDa )el -nc2t a putut prezentacea mai competitiva o)erta.

Toţi ceilalţi contracandidaţi au )+cut o)ertele 9din ,irou:.!ra evident ca -n perioada T2rgului Internaţional ?otelierii nu vor )ace

o)erte speciale dec2t -n urma unei negocieri directe cu at2t mai mult cu c2tvaloarea contractului a )ost de peste 1 milion de dolari.

Aceast+ eFperienţ+ a )ost eFtrem de ,ene)ica pentru eFperienţa )irmei oasemenea acţiune eFtrem de compleFa necesit2nd o atenţie deose,it+ Di reacţii

rapide Di e)iciente.up+ "881 tot mai multe )irme din Rom2nia au -nceput sa organizeze team4 ,uilding4uri.

Aceste acţiuni pe l2ng+ serviciile de cazare masa transport si -n generesala au componenta de team4,uilding care este cea pe care companiile o doresc -nmod special.

!ste nevoie de multa creativitate Di de aceea -n multe situaţii s4au )olosit)irme specializate.

Cursuri seminarii traininguri -n general se organizeaz+ din ce -n ce maimult -n ultimii ani )iind organizate at2t de catre companii private c2t Di de stat saude organisme internaţionale )onduri europene etc.

C?iar -n "880 -n luna iulie s4a organizat de c+tre %inisterul !ducaţiei DiCercet+rii ; in calitate de Pro/ect Implementation Unit ' Unitate de Implementare aProiectului


48/69


condiţiile o)erite.Un punct important in o)erta ' care de alt)el a contri,uit Di la c2Dtigarea

licitaţiei ' a )ost !Fpertul C?eie ;\eM !Fpert< al agenţiei Paralela 0 pentru aceastaacţiune ;Alin EURC!Am parcurDi sa )ie minim la untimp minim de transport ;timpul petrecut de participanţi in mi/locul de transport spre de la destinaţie< al participanţilor concomitent cu organizarea /udicioasa a

punctelororarului de colectare din )iecare /udeţ in parte ; nu mai mult de trei puncte de colectare/udeţ< ast)el -nc2t costurile nete ale transportului sa permit+ Dio,ţinerea de pro)it pe l2ng+ scopul principal de o,ţinere a unui grad maFim desatis)acţie al participanţilor.

%entru cazare, s&a apelat la un complex 'otelier () 'oteluri*din %oiana +raşov , aparţinând aceluiaşi concern, astfel încâttoate serviciile oferite sa poat controlate unitar.

Pentru ,una des)+Durare a evenimentul Paralela 0 a alc+tuit o ec?ipa ;cu personal eFperimentat in turismul de a)aceri< dedicata acestei acţiuni.

&iecare mem,ru al ec?ipei a avut de urm+rit un anume aspect alevenimentului ;primirea participanţilor -nregistrare Di repartizarea camerelor con)erinţa pauze de ca)ea dot+ri te?nice in sala mese transport etc.< toateatent monitorizate Di coordonate de c+t

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	dana4339
View:	244 times
Download:	0 times

Agentia de Turism - Noi Concepte in Dezvoltarea Turismului Romanesc PARALELA 45

Documents