AGENȚIILE UNIUNII EUROPENE: OBȚINEREA DE REZULTATE RO · Agențiile europene așa-numite „de...

2008

AGENȚIILE UNIUNII EUROPENE:OBȚINEREA DE REZULTATE

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

Rapo

rtul

spe

cial

nr.

5

RO

AGENȚIILE UNIUNII EUROPENE:OBȚINEREA DE REZULTATE

Raportul special nr. 5 2008


[prezentat în temeiul articolului 248 alineatul (4) al doilea paragraf, CE]


12, rue Alcide De Gasperi

L – 1615 Luxembourg

Tel.: (352) 4398 45410

Fax: (352) 4398 46430

E-mail: [email protected]

Internet: http://www.eca.europa.eu

Raportul special nr. 5 2008

Numeroase alte informaţii despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa

(http://europa.eu).

O bibliografie figurează la sfârșitul lucrării.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene, 2008

ISBN 978-92-9207-086-1

© Comunităţile Europene, 2008

Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

Printed in Belgium

CUPRINS

Puncte

I-X SINTEZĂ

1-3 INTRODUCERE

4-6 OBIECTIVELE ȘI SFERA AUDITULUI

7-43 OBSERVAȚII

7-20 PLANIFICAREA ACȚIUNILOR ÎNTR-UN SPIRIT DE PREOCUPARE PENTRU REZULTATE

8-13 STRATEGIA MULTIANUALĂ

14-20 PROGRAMUL ANUAL DE ACTIVITATE

21-28 INSTITUIREA INSTRUMENTELOR DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR

22-25 ORGANIZAREA MONITORIZĂRII

26-28 RELEVANȚA INDICATORILOR

29-43 RAPOARTELE PRIVIND PERFORMANȚA; EVALUAREA PERFORMANȚEI

30-34 RAPORTUL ANUAL DE ACTIVITATE

35-40 EVALUĂRILE

41-43 ROLUL COMISIEI

44-56 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI45-49 AGENȚIILE ȘI-AU PLANIFICAT ÎN MOD ADECVAT ACTIVITĂȚILE, STABILINDU-ȘI

OBIECTIVE PRECISE ȘI MĂSURABILE?

50-52 AGENȚIILE AU INSTITUIT INSTRUMENTE SOLIDE DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR?

53-56 AGENȚIILE AU REALIZAT O RAPORTARE CORESPUNZĂTOARE A ACTIVITĂȚILOR PE

CARE LE-AU EFECTUAT ȘI AU DISPUS EFECTUAREA UNOR EVALUĂRI PERTINENTE

ALE REZULTATELOR PE CARE LE-AU OBȚINUT?

RĂSPUNSURILE COMISIEI ȘI ALE AGENȚIILOR

I .Agenți i le europene așa-numite „de reglemen-tare” sunt organisme independente ș i specia-l i z a t e , c a r e r ă s p u n d d e p u n e r e a î n a p l i c a r e a anumitor aspecte a le pol i t ic i lor comunitare sector ia le . E le se deosebesc de agenț i i le exe-cut ive , a căror mis iune este de a pune în apl i -c a r e p r o g r a m e c e a p a r ț i n C o m i s i e i , f i n a n ț a t e p r i n c r e d i t e c a r e r ă m â n î n s c r i s e î n b u g e t u l general .

I I .A g e n ț i i l o r d e r e g l e m e n t a r e l i s e a p l i c ă p r i n -c i p i u l b u n e i g e s t i u n i f i n a n c i a r e , c a r e t r e b u i e s ă g a r a n t e z e c o n c o r d a n ț a d i n t r e r e z u l t a t e l e agenți i lor ș i obiectivele acestora. În acest con-text, Curtea a examinat dacă agenți i le de regle-mentare care au făcut obiectul auditului său:

i ) ș i -au plani f icat act iv i tăț i le în mod adecvat ;

i i ) inst i tu iseră instrumente sol ide de monitor i -

zare a acestor act iv i tăț i ;

i i i ) au raportat în mod corespunzător cu privire la

activități le efectuate și cu privire la evaluarea

rezultatelor obț inute .

SINTEZĂ

5

VII .În l ipsa unor cadre de plani f icare suf ic ient de s t r u c t u r a t e , m a j o r i t a t e a a g e n ț i i l o r n u d i s p u -neau încă de indicatori i de performanță impuși prin regulamentele f inanciare. Pe de altă parte, int roducerea bugetulu i pe act iv i tăț i ș i a ges-t i u n i i p e a c t i v i t ă ț i a r s t i m u l a a g e n ț i i l e s ă î ș i c lar i f ice obiect ivele pe care ș i le propun.

VII I .În ceea ce pr ivește obl igaț ia de raportare , s -a c o n s t a t a t c ă t o a t e a g e n ț i i l e î n a i n t a u r a p o a r -t e l e c u v e n i t e a u t o r i t ă ț i l o r d e s u p r a v e g h e r e ș i autor i tăț i lor care le acordă descărcarea de gest iune. Aceste rapoarte erau, în major i tatea cazuri lor , descriptive ș i detal iate. În schimb, în afara prezentăr i i unor e lemente pr iv ind volu-mul de act iv i tate , e le nu ofereau totuși suf ic i -ente informați i pr iv ind rezultatele agenț i i lor .

IX.Toate agenț i i le au furnizat evaluăr i le externe prevăzute în regulamentele de bază. Per ansam-blu, aceste evaluăr i erau pozit ive . Evaluator i i e x t e r n i a u d e c l a r a t t o t u ș i c ă , a t u n c i c â n d a u a b o r d a t p r o b l e m a e f i c a c i t ă ț i i a g e n ț i i l o r , a u întâ lnit inconvenientul precizăr i i insuf ic iente a o b i e c t i v e l o r u r m ă r i t e ș i a l a b s e n ț e i i n s t r u -mentelor de măsurare a rezultatelor .

X.I n t r o d u c e r e a d e c ă t r e a g e n ț i i a u n o r s i s t e m e ver i tabi le de stabi l i re a obiect ivelor ș i de eva-luare a rezultatelor ar f i de natură să sporească n i v e l u l d e c a l i t a t e a l r a p o a r t e l o r a n u a l e d e a c t i v i t a t e ș i a l e v a l u ă r i l o r e x t e r n e p e r i o d i c e , permițându-i astfel autorităț i i responsabi le de d e s c ă r c a r e a d e g e s t i u n e s ă î ș i î n d e p l i n e a s c ă sarc ina în cunoșt ință de cauză.

I I I .C o n s t a t ă r i l e C u r ț i i v i z e a z ă o p t a g e n ț i i d e r e g l e m e n t a r e ( A g e n ț i a E u r o p e a n ă d e M e d i u , A u t o r i t a t e a E u r o p e a n ă p e n t r u S i g u r a n ț a A l i -m e n t a r ă , A g e n ț i a E u r o p e a n ă p e n t r u M e d i c a -m e n t e , A g e n ț i a E u r o p e a n ă p e n t r u S i g u r a n ț a Mar i t imă, Agenț ia Europeană pentru Secur i ta-tea Rețelelor Informatice ș i a Datelor , Fundația E u r o p e a n ă p e n t r u Î m b u n ă t ă ț i r e a C o n d i ț i i l o r d e V i a ț ă ș i d e M u n c ă , A g e n ț i a E u r o p e a n ă p e n t r u G e s t i o n a r e a C o o p e r ă r i i O p e r a t i v e l a F r o n t i e r e l e E x t e r n e a l e S t a t e l o r M e m b r e a l e U n i u n i i E u r o p e n e ș i A g e n ț i a E u r o p e a n ă p e n -tru Sănătate ș i Secur i tate în Muncă) se lectate p e b a z a u n e i s e r i i d e c r i t e r i i p r e c u m n a t u r a competențe lor exerc i tate , numărul de ani de la înf i ințare , bugetul sau dimensiunea perso-nalului . Aceste constatări sunt redate în cadrul prezentului raport .

IV.Agenți i le nu efectuau evaluăr i e x a n t e a le pro-gramelor pe care le puneau în apl icare , după c u m n u e l a b o r a u n i c i d o c u m e n t e d e p l a n i f i -care mult ianuală care să le f i permis stabi l i rea unor obiect ive pe termen mediu în mater ie de r e z u l t a t e ș i d e i m p a c t , î n s o ț i t e d e i n d i c a t o r i de performanță.

V.T o a t e a g e n ț i i l e r e a l i z a u o p l a n i f i c a r e a n u a l ă a act ivităț i lor lor , însă planif icăr i le nu furnizau suf ic iente indicaț i i precise cu pr iv i re la resur-sele care trebuiau mobi l izate pentru di fer i te le acț iuni ș i cu pr iv i re la rezultatele scontate .

VI.Instrumentele de monitor izare erau încă des-t u l d e r u d i m e n t a r e î n m a j o r i t a t e a a g e n ț i i l o r . Informați i le pr iv ind ut i l izarea mi j loacelor a lo-c a t e d i f e r i t e l o r s a r c i n i î n t r e p r i n s e e r a u a d e -sea disparate . Ar f i oportun ca cele mai bune s i s t e m e d e m o n i t o r i z a r e , p u s e î n a p l i c a r e î n cadrul unora dintre agenț i i , să se valor i f ice în b e n e f i c i u l t u t u r o r a g e n ț i i l o r . S - a r p u t e a p r o -ceda la o reevaluare a rolului Comisiei din acest punct de vedere .

SINTEZĂ

1. Raportarea rezultatelor a devenit o pr ior i tate în gest iunea publ ică . Această

e v o l u ț i e r e p r e z i n t ă o r e a c ț i e l a t e n s i u n i l e b u g e t a r e î n c r e ș t e r e , p r e c u m ș i

l a c e r e r e a d i n c e î n c e m a i m a r c a t ă a c e t ă ț e n i l o r p e n t r u s e r v i c i i p u b l i c e

de cal i tate . În consecință , s tatele au introdus, t reptat , în administraț i i le lor

p u b l i c e , m e t o d e l e d e g e s t i o n a r e s p e c i f i c e î n t r e p r i n d e r i l o r p r i v a t e 1, a s t f e l

încât , începând cu ani i ‘80 , măsurarea performanței s -a t ransformat într -un

e l e m e n t c e n t r a l a l p o l i t i c i l o r p u b l i c e . A c e s t e s c h i m b ă r i a u f o s t î n s o ț i t e d e

promulgarea unor acte legis lat ive majore, cum ar f i N a t i o n a l A u d i t A c t ( legea

națională privind auditul) din 1983, din Regatul Unit , P e r f o r m a n c e a n d R e s u l t s

A c t ( legea pr iv ind performanța ș i rezultatele) d in 1993, d in Statele Unite a le

Americ i i , legea organică pr iv ind legi le f inanțelor adoptată în 2001 în Franța

sau P u b l i c A u d i t A c t ( legea pr iv ind auditul f inanțelor publ ice) d in 2001, d in

Noua Zeelandă. Cu toate acestea, noț iunea de „rezultate” se dovedește încă

di f ic i l de precizat , deoarece, dacă def ini ț ia e i în sectorul comercia l face apel

în mare parte la indicator i f inanciar i , accepț ia e i în cadrul gest iuni i publ ice

rămâne în cont inuare un subiect de dezbatere .

2. Raportat la furnizarea unui serviciu public, contribuabilul, utilizatorul și cetățeanul

nu împărtășesc , de fapt , întotdeauna aceleași interese. Pentru cel dintâi , pr i -

mează costul serviciului , pentru cel de al doi lea, cal itatea serviciului în cauză,

iar pentru cel de al treilea, impactul asupra bunăstări i , în general . Conceptul de

performanță a fost elaborat tocmai pentru a conci l ia aceste puncte de vedere

d i fer i te , e l permițând anal izarea acț iuni i publ ice d in perspect iva „ resurse-

l o r ” ( i n p u t s ) , a „ r e a l i z ă r i l o r / p r o d u s e l o r ” ( o u t p u t s ) , a „ e f e c t e l o r ” ( o u t c o m e s )

ș i a „ i m p a c t u r i l o r ” ( i m p a c t ) . A s t f e l , c e i r e s p o n s a b i l i d e g e s t i u n e a p u b l i c ă

t rebuie să îș i măsoare performanța pr in indicator i nu numai din punctul de

v e d e r e a l c r e d i t e l o r u t i l i z a t e s a u a l r e s u r s e l o r u m a n e m o b i l i z a t e , c i ș i d i n

punctul de vedere a l va lor i i adăugate create pentru societate în ansamblu.

1 Public sector modernisation: Governing

for performance (Modernizarea

sectorului public: guvernare pentru

performanță), OCDE 2004.

INTRODUCERE

7

3. Uniunea Europeană a adoptat, și ea, această tendință (a se vedea figura 1). Cerința

pr iv ind rezultatele se apl ică inst i tuț i i lor Uniuni i Europene, dar este impusă,

d e a s e m e n e a , ș i d i v e r s e l o r o r g a n i s m e d e s c e n t r a l i z a t e c a r e p o t f i g r u p a t e

sub denumirea gener ică de agenți i „de reglementare” create de Uniune (a se

vedea caseta 1) . În actele lor de bază, acestor agenț i i l i se atr ibuie mis iuni ,

c e l m a i a d e s e a , s u b f o r m ă d e o r i e n t ă r i g e n e r a l e ș i d e m o d a l i t ă ț i p o t e n ț i a l

apl icabi le , ceea ce presupune, ulter ior , din partea agenți i lor , e laborarea unor

strategi i de intervenție ș i stabi l i rea de prior ităț i în concordanță cu strategi i le

comunitare corespondente. Aceste agenț i i î ș i desfășoară act iv i tatea, cel mai

adesea, pr in intermediul unor mi j loace de st imulare , cum ar f i recomandăr i ,

recurgerea la inf luența autor i tăț i i ș t i inț i f ice , crearea de rețele ș i cooperarea

î n r e ț e a , c o n v e r g e n ț a b u n e l o r p r a c t i c i , c o n t r o l u l a p l i c ă r i i n o r m e l o r e t c . ( a

se vedea a n e x a I ) . Însă măsurarea per formanțe i unor ent i tăț i jur id ice care

exercită competențe atât de di f ic i l de del imitat const ituie o adevărată piatră

de încercare, care reprezintă acum o obligație impusă prin noi le reglementări

c o m u n i t a r e , a c e s t e a i n t e g r â n d , d u p ă r e f o r m a d i n 2 0 0 2 , i d e e a d e o b ț i n e r e

de rezultate în fundamentele gest iuni i publ ice din cadrul Uniuni i Europene.

Acesta este motivul pentru care Regulamentul f inanciar cadru a l agenț i i lor

pune un accent deosebit pe aspectele legate de planif icarea activități i , pe cele

legate de stabil i rea de obiective a căror îndeplinire este controlată prin inter-

mediul unor indicator i de performanță, ca ș i pe cele legate de evaluare 2.

2 Articolul 27 alineatul (3) din

Regulamentul (CE, Euratom)

nr. 2343/2002 al Comisiei din

23 decembrie 2002 privind

regulamentul financiar cadru pentru

organismele menționate la articolul 185

din Regulamentul (CE, Euratom)

nr. 1605/2002 al Consiliului privind

regulamentul financiar aplicabil

bugetului general al Comunităților

Europene (JO L 357, 31.12.2002, p. 72).

CARACTERISTICILE AGENȚIILOR „DE REGLEMENTARE”C A S E T A 1

În documentele sale de lucru, Comisia face distincție

între două tipuri de agenții ale Uniunii: agențiile

executive și agențiile așa-numite „de reglementare”.

Cele dintâi sunt instituite printr-o decizie a Comisiei

și au ca misiune punerea în aplicare de programe

sectoriale de asistență fi nanciară, creditele alocate

acestor programe rămânând înscrise în bugetul

general. Agențiile de reglementare sunt instituite

prin regulamente ale Consiliului sau în codecizie cu

Parlamentul European. Ele se disting în primul rând

după mecanismele de fi nanțare. Două dintre agenții,

Ofi ciul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne

(OAPI – Alicante) și Oficiul Comunitar pentru

Soiuri de Plante (OCSP – Angers), sunt autonome

din punct de vedere fi nanciar și percep tarife pentru

toate serviciile pe care le prestează3. Celelalte agenții

benefi ciază, pentru totalitatea activităților sau numai

pentru o parte din acestea, de o subvenție de la bugetul

general. În cazul celor două agenții autonome, consi-

liul de administrație al acestora le acordă descărcarea

de gestiune, în timp ce, în cazul celorlalte agenții,

descărcarea de gestiune este acordată de Parlamentul

European, la recomandarea Consiliului. Acest al doi-

lea grup de agenții este vizat prin dispozițiile artico-

lului 185 din Regulamentul fi nanciar general. Natura

activităților agențiilor variază considerabil de la caz

la caz. Anexa I prezintă o clasifi care a agențiilor în

funcție de natura competențelor pe care le exercită

acestea și de sfera acestor competențe în raport cu

integrarea europeană.

3 Autofinanțarea Centrului de Traduceri pentru Organismele

Uniunii Europene (CdT – Luxemburg) face în prezent obiectul

unui litigiu între Comisie și Centru.

8

REFORME LEGISLATIVE CARE AU CA SCOP SĂ PROMOVEZE PREOCUPAREA PENTRU OBȚINEREA DE REZULTATE ÎN GESTIUNEA PUBLICĂ ÎN STATELE UNITE ALE AMERICII, ÎN FRANȚA ȘI ÎN INSTITUȚIILE EUROPENE

F I G U R A 1

F r a n ț a :

Promulgată la 1 august 2001, loi organique

relative aux lois de finances (LOLF) (legea

organică privind legile fi nanțelor) constituie

tentativa Franței de a plasa performanța în

centrul arhitecturii bugetare și administrative.

Pusă integral în aplicare de la 1 ianuarie 2006,

această lege consacră, înainte de toate, o nouă

nomenclatură bugetară. Bugetul nu mai este

prezentat în funcție de natura cheltuielilor,

ci pe politici publice, numite acum, misi-

uni, acestea fi ind, la rândul lor, împărțite în

programe, care constituie unitatea pentru

care se acordă autorizația parlamentară. Fie-

cărui program i se alocă un volum global și

limitativ de credite, însă, în cadrul fi ecărui

program, este posibilă o fl exibilitate mare în

alocarea resurselor, cu excepția cheltuielilor

cu personalul, care fac obiectul unor plafoane.

LOLF a modifi cat, de asemenea, condițiile de

adoptare a bugetului, impunând dezbaterea și

supunerea la vot pentru fi ecare misiune, astfel

încât Parlamentul se poate efectiv pronunța

cu privire la mizele fi nanciare majore. LOLF

introduce, de asemenea, o abordare axată

pe performanță în gestionarea programelor

publice; de exemplu, impune elaborarea unor

proiecte anuale de performanță (PAP), care

prezintă acțiunile diferitelor administrații

pentru anul următor. Fiecărui program i se

atribuie obiective precise corelate cu indicatori

de rezultate aferenți. Evaluarea obiectivelor

se face în anul următor, în rapoarte anuale de

performanță (RAP). Curtea de conturi trebuie

să ia în considerare rezultatele raportate.

S t a t e l e U n i t e a l e A m e r i c i i :

În 1993, Congresul Statelor Unite ale Ame-

ricii a adoptat Government Performance and

Results Act (Legea privind performanța și

rezultatele administrației publice). Această

lege obligă agențiile federale să prezinte Con-

gresului planuri strategice cincinale. Acestea

sunt însoțite de planuri de performanță, care

includ obiective măsurabile, mijloacele de

atingere a acestora, indicatori de monitorizare,

instrumente de evaluare și de revizie internă,

precum și un bilanț anual de punere în apli-

care, însoțit, dacă este cazul, de măsurile de

redresare necesare. S-a acordat prioritate mai

curând indicatorilor de impact socioeconomic

decât indicatorilor de activitate sau de pro-

ductivitate. Pe de altă parte, implicarea activă

a diferitelor organisme de audit are rolul de

a garanta calitatea sistemelor informaționale și

fi abilitatea datelor privind performanțele. Nu

în ultimul rând, preocuparea pentru atingerea

obiectivelor stabilite și cultura orientată spre

rezultate din cadrul administrației federale

americane constituie factori favorabili pen-

tru succesul reformei. Această lege a fost com-

pletată de Programme Assessment Rating Tool

(PART) (instrumentul de punctare și evaluare

a programelor), care a fi gurat pe President’s

management agenda (agenda de conducere

a președintelui) din 2000. Agențiile proce-

dează ele însele la o evaluare a conținutului și

a conceperii programelor, precum și a plani-

fi cării strategice, a gestionării, a rezultatelor și

a impacturilor acestora, ceea ce e de natură să

conducă la un plan de îmbunătățire. Punând

la dispoziție un cadru omogen care facilitează

comparația între agenții, PART favorizează

difuzarea bunelor practici.

9

F I G U R A 1

U n i u n e a E u r o p e a n ă :

Uniunea Europeană a introdus, și ea, în cadrul

intervențiilor sale, o abordare bazată pe rezultate.

Principiul bunei gestiuni fi nanciare, înțeles ca

respectarea principiilor economicității, efi cienței

și efi cacității, a fost afi rmat, încă o dată, prin

modifi carea Regulamentului fi nanciar general

în 2002 și prin introducerea Regulamentului

fi nanciar cadru al agențiilor. Aceste două acte

legislative construiesc o arhitectură de gestiune

bugetară orientată spre performanță. Într-o

primă fază, planifi carea anuală impune stabilirea,

pentru toate sectoarele de activitate acoperite de

buget, a unor obiective precise, măsurabile, rea-

lizabile, pertinente și delimitate în timp (obiec-

tive SMART – specifi c, measurable, achievable,

relevant and timed). Atingerea acestor obiective

se monitorizează cu ajutorul unor indicatori de

performanță elaborați pe activități, ceea ce este

de natură să încurajeze adoptarea unui buget pe

activități. Pentru a facilita punerea în aplicare

a acestei planifi cări, orice propunere de program

sau de activitate trebuie să facă obiectul unei

evaluări ex ante. Aceasta din urmă identifi că,

în special, necesitățile care trebuie satisfăcute pe

termen scurt și pe termen lung, obiectivele care

trebuie atinse, rezultatele scontate și indicatorii

necesari pentru evaluarea acestora, riscurile afe-

rente propunerilor și opțiunile alternative exis-

tente, concluziile trase în urma unor experiențe

similare anterioare, volumul de credite, resur-

sele umane și celelalte cheltuieli administrative

care trebuie alocate în funcție de raportul cost/

efi cacitate, precum și sistemul de monitorizare

care trebuie pus în aplicare. În cadrul agențiilor,

ordonatorul de credite trebuie să înainteze consi-

liului de administrație un raport anual de activi-

tate, în care să prezinte rezultatele operațiunilor

raportate la obiectivele stabilite inițial, riscurile

aferente acestor operațiuni, utilizarea resurselor

puse la dispoziția sa și funcționarea sistemului

de control intern. Se prevede, de asemenea, și

evaluarea ex post a activităților desfășurate, atât

în scopul de a evalua rezultatele obținute, cât și

în vederea îmbunătățirii planifi cărilor viitoare.

În calitate de auditor extern, Curtea de Conturi

Europeană are misiunea de a audita buna ges-

tiune fi nanciară.

OBIECTIVELE ȘI SFERA AUDITULUI

4. Obiectivul auditului a fost să se examineze dacă agenți i le selectate în vederea

auditului inst ituiseră proceduri ș i instrumente în măsură să furnizeze o asigu-

rare rezonabi lă că act iv i tăț i le lor se desfășoară de așa manieră încât să con-

ducă la obținerea rezultatelor scontate. Scopul vizat nu era, deci , de a efectua

o evaluare a rezultatelor concrete a le agenți i lor (a se vedea caseta 2) . Astfe l ,

s -a urmări t să se ofere răspunsur i la t re i întrebăr i :

a) Agenți i le ș i -au planif icat în mod adecvat act iv i tăț i le , stabi l indu-ș i obiec-

t ive precise ș i măsurabi le?

b) Agenț i i le au inst i tui t instrumente sol ide de monitor izare a act iv i tăț i lor?

c) Agenț i i le ș i -au respectat obl igaț ia de raportare pr iv ind act iv i tăț i le ș i au

dispus efectuarea de evaluăr i pert inente a le rezultatelor?

Rolul Comisiei a fost și el abordat, din mai multe puncte de vedere, în principal

c u s c o p u l d e a o f e r i o i m a g i n e m a i c u p r i n z ă t o a r e a s u p r a d o m e n i u l u i c a r e

a făcut obiectul acestui audit .

4 Manualul de audit al performanței elaborat de Curte este

disponibil la următoarea adresă: www.eca.europa.eu

AUDITURILE PERFORMANȚEIC A S E T A 2

Manualul de audit al performanței elaborat de Curte4

prevede două abordări pentru desfășurarea auditu-

rilor performanței: (i) auditul performanței axat pe

substanța rezultatelor și (ii) auditul sistemelor de

control. Această a doua abordare urmărește să stabi-

lească dacă la nivelul Comisiei și al celorlalte entități

auditate s-au elaborat și s-au pus în aplicare sisteme

de gestiune și monitorizare în măsură să optimizeze

economicitatea, efi ciența și efi cacitatea activităților,

ținând seama de constrângerile existente. Auditul

este, în acest caz, consacrat analizei și evaluării ele-

mentelor-cheie ale acestor sisteme.

11

5. Numărul r idicat de organisme descentral izate ale Uniunii a determinat Curtea,

p e n t r u a c e s t p r i m a u d i t a l g e s t i u n i i d i n p e r s p e c t i v a r e z u l t a t e l o r , s ă f a c ă

o s e l e c ț i e ș i s ă e x c l u d ă a g e n ț i i l e e x e c u t i v e d i n s f e r a a n a l i z e i , d a t o r i t ă

d e p e n d e n ț e i s t r â n s e c a r e l e l e a g ă p e a c e s t e a d e C o m i s i e . D i n t r e a g e n ț i i l e

așa-numite „de reglementare”, Curtea a hotărât să le selecteze pe cele care fac

obiectul dispoziț i i lor art icolului 185 din Regulamentul f inanciar , deoarece se

presupune că acestea const ituie un ansamblu omogen din punctul de vedere

a l administrăr i i 5 ș i t rebuie să pună în apl icare s isteme de gest iune or ientate

s p r e o b ț i n e r e a d e r e z u l t a t e . S u m a b u g e t e l o r a c e s t o r a g e n ț i i s - a r i d i c a t l a

556 de mi l ioane de euro pentru exerc i ț iu l 2007 (a se vedea a n e x a I I ) .

5 Comisia adoptă un regulament

financiar cadru pentru organismele

instituite de Comunități, care

au personalitate juridică și care

beneficiază în mod efectiv de

subvenții din buget. Descărcarea

de gestiune pentru execuția

bugetelor organismelor menționate

la alineatul (1) este acordată de

Parlamentul European la recomandarea

Consiliului. Auditorul intern al

Comisiei exercită aceleași competențe

asupra organismelor menționate la

alineatul (1) ca și cele de care dispune

în privința departamentelor Comisiei.

Organismele menționate la alineatul (1)

aplică normele contabile stabilite

la articolul 133, pentru a permite

consolidarea conturilor lor cu cele ale

Comisiei [Regulamentul (CE, Euratom)

nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 248,

16.9.2002, p. 1)].

12

6. Paisprezece agenți i „de reglementare” 6 au răspuns la un chestionar detal iat (a

se vedea caseta 3) . Opt dintre acestea au fost apoi se lectate în vederea unui

audit la fața locului . Alegerea lor s -a făcut pr in apl icarea unei ser i i de cr i ter i i

destinate să acopere diversele situați i existente la momentul auditului , cr iteri i

precum natura competențelor , s i tuaț ia s is temelor de gest iune, numărul de

ani de la înf i ințare, bugetul sau dimensiunea personalului . Agenți i lor care au

făcut obiectul auditului la fața locului l i s -au comunicat constatăr i le audito-

r i lor Curț i i , iar e le au t r imis apoi răspunsur i . La baza prezentului raport stau

aceste constatăr i a le auditor i lor Curț i i . Trebuie precizat că au fost examinate

numai s ituați i le din ult imii ani (2005-2007) , precum și planif icarea refer itoare

la exerc i ț iu l 2008. A n e x a I I I oferă o imagine de ansamblu asupra cr i ter i i lor

de audit ș i asupra observaț i i lor formulate în urma v iz i te lor la fața locului .

AGENȚIILE VIZATE DE AUDITC A S E T A 3

AGENȚIILE CARE AU FĂCUT OBIECTUL UNEI VIZITE LA FAȚA LOCULUI

1) Agenția Europeană de Mediu (AEM – Copenhaga), vizitată în iunie 2007;

2) Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA – Parma), vizitată în octombrie 2007;

3) Agenția Europeană pentru Medicamente (EMEA – Londra), vizitată în septembrie 2007;

4) Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă (EMSA – Lisabona), vizitată în octombrie 2006;

5) Agenția Europeană pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor (ENISA – Heraklion), vizitată în aprilie 2007;

6) Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound – Dublin), vizitată în

iunie 2007;

7) Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii

Europene (Frontex – Varșovia), vizitată în octombrie 2007;

8) Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA – Bilbao), vizitată în iunie 2007.

6 Deși au făcut obiectul descărcării

de gestiune acordate de către

autoritatea bugetară pentru

exercițiul 2006, în temeiul

articolului 185 din Regulamentul

financiar, următoarele agenții au fost

excluse din sfera auditului: Agenția

pentru Drepturi Fundamentale

a Uniunii Europene (FRA – Viena), din

cauza amplorii modificărilor aduse

mandatului acesteia la momentul

auditului, Autoritatea Europeană de

Supraveghere a Sistemului Global

de Navigație prin Satelit (GSA –

Bruxelles) și Colegiul European de

Poliție (CEPOL – Bramshill), deoarece

înființarea foarte recentă a acestora

nu constituie un factor favorabil

pentru un audit concludent, Agenția

Europeană pentru Reconstrucție

(AER – Salonic), al cărei mandat se

încheie la sfârșitul anului 2008, precum

și Unitatea Europeană de Cooperare

Judiciară (Eurojust – Haga) și Centrul de

Traduceri pentru Organismele Uniunii

Europene (CdT – Luxemburg), ale căror

activități sunt deosebit de „atipice”

în comparație cu celelalte agenții „de

reglementare”.

13

C A S E T A 3

AGENȚIILE VIZATE DE AUDIT

ALTE AGENȚII CARE AU RĂSPUNS LA CHESTIONAR

1) Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop – Salonic);

2) Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (AESA – Köln);

3) Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC – Stockholm);

4) Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT – Lisabona);

5) Agenția Europeană a Căilor Ferate (AEF – Lille-Valenciennes);

6) Fundația Europeană de Formare (ETF – Torino).

OBSERVAȚII

PLANIFICAREA ACȚIUNILOR ÎNTR-UN SPIRIT DE PREOCUPARE PENTRU REZULTATE

7. Pentru a f i reușită, planif icarea trebuie să se efectueze la intervale regulate, să

ident i f ice obiect ive c lare , să prec izeze acț iuni le care t rebuie întrepr inse ș i

resursele care t rebuie a locate acestora , precum ș i să def inească modal i tăț i le

ș i calendarul care trebuie respectate. Fiecare sarcină asumată trebuie însoțită

d e i n d i c a t o r i d e r e z u l t a t e . C u r t e a a e x a m i n a t , p e n t r u f i e c a r e c a z , d a c ă a u

fost respectate cer ințele pr iv ind plani f icarea formulate în regulamentul de

bază, dacă această planif icare se înscr ia într-un cadru mult ianual concordant

cu strategia comunitară sector ia lă , precum ș i dacă stabi l i rea obiect ivelor ș i

a indicatori lor s-a făcut după f inal izarea unei evaluări e x a n t e ș i ț inând seama

de rezultatele anal ize i r i scur i lor .

STRATEGIA MULTIANUALĂ

8. Acț iuni le agenți i lor se înscr iu , în general , în cadrul unei strategi i comunitare

s e c t o r i a l e m u l t i a n u a l e l a c a r e a g e n ț i i l e a u o b l i g a ț i a d e a c o n t r i b u i . D i n t r e

agenți i le care au optat pentru o abordare mult ianuală , au existat o ser ie care

au considerat necesar să adopte o strategie speci f ică art iculată cu strategia

comunitară sector ia lă 7 (a se vedea caseta 4) .

7 EU-OSHA, AEM, EMEA, Frontex, EFSA.

ARTICULAREA STRATEGIEI SPECIFICE CU STRATEGIA COMUNITARĂ – AGENȚIA EUROPEANĂ DE MEDIU (AEM)

C A S E T A 4

În noiembrie 2003, agenția și-a adoptat docu-

mentul de strategie pentru perioada 2004-2008,

iar în momentul de față elaborează un document

similar pentru perioada 2009-2013. Principalele

activități ale agenției sunt prezentate grupate pe

patru teme: (i) schimbările climatice; (ii) diminu-

area biodiversității și înțelegerea fenomenului de

schimbare spațială; (iii) protecția sănătății umane și

a calității vieții; (iv) utilizarea și gestionarea durabilă

a resurselor naturale și a deșeurilor. Pentru fi ecare

dintre aceste teme s-au stabilit priorități specifi ce.

Agenția și-a formulat strategia după o consultare

intensă cu diferiții factori interesați. Domeniile

tematice selectate refl ectă prioritățile-cheie ale celui

de al șaselea program comunitar de acțiune pentru

mediu (2002-2012): astfel, este posibil să se identifi ce

contribuția așteptată din partea agenției la politica

comunitară sectorială.

15

9. În urma auditului, s-a constatat că agenții le procedaseră la demersuri de planifi-

care mult ianuală atunci când acest lucru se prevedea în mod expres în actul

l o r d e b a z ă 8. Î n a c e s t e c a z u r i , r e z u l t a t e l e s c o n t a t e n u e r a u î n s ă f o r m u l a t e

suf ic ient de c lar pentru a servi drept repere la evaluarea ulter ioară a progre-

selor înregistrate pe parcursul întregi i per ioade acoper i te de plani f icarea în

cauză.

10. Anumite acte de bază prevăd ca agenț i i le să e laboreze plani f icăr i cont inue

( r o l l i n g / g l i s s a n t e s ) , c a r e s ă a c o p e r e o p e r i o a d ă c u p r i n s ă î n t r e t r e i ș i c i n c i

ani , după caz 9. Pr incipalul avantaj a l unei ast fe l de plani f icăr i cont inue este

existența permanentă a unui or izont care se înt inde pe mai mulț i ani . Ast fe l ,

în f iecare an, anul care tocmai a t recut este „e l iminat” pentru a face loc unui

nou ult im an de plani f icare . În pof ida aceste i cer ințe prevăzute pr in regle-

mentăr i , n ic iuna dintre agenț i i nu introdusese un ast fe l de s istem, care este

perceput de administrator i ca f i ind prea complex. Consi l i i le de administraț ie

adoptaseră , pur ș i s implu, documente mult ianuale în conformitate cu per i -

odic i tatea prevăzută .

11. Se poate întâmpla ca planif icarea mult ianuală a unei agenți i să se suprapună

c u d o u ă s t r a t e g i i c o m u n i t a r e s u c c e s i v e . A c e a s t ă l i p s ă d e a r t i c u l a r e ș i , î n

consecință, de coerență cu reperele polit ice sau instituționale reducea parțial

însemnătatea planif icări i multianuale și î i l imita benefici i le potențiale, în spe-

c ia l în ceea ce pr ivește dia logul cu autor i tatea de descărcare de gest iune.

12. Regulamentul f inanciar cadru al agenți i lor 10 prevede [articolul 25 al ineatul (4)]

că , pentru a îmbunătăț i procesul deciz ional , organismele comunitare trebuie

să efectueze evaluăr i e x a n t e a le programelor pe care le pun în apl icare . Eva-

luarea e x a n t e , un fel de anal iză de fezabi l i tate, v izează în special examinarea

problemelor care trebuie rezolvate, evaluarea nevoilor , stabil irea obiectivelor

ș i a indicator i lor conecși (efecte ș i impact) , compararea opț iuni lor posibi le ,

măsurarea valor i i adăugate pe care o aduce intervenția comunitară ș i planif i -

carea monitor izăr i i ș i a evaluăr i i . Unul dintre pr incipalele atuuri a le evaluăr i i

e x a n t e e s t e c ă l e i m p u n e a g e n ț i i l o r o b l i g a ț i a u n e i p r e z e n t ă r i s t r u c t u r a t e

a obiectivelor 11, pe care să se poată fundamenta întregul proces de planif icare.

Cu toate acestea, agenț i i le nu procedaseră la o evaluare e x a n t e propr iu-z isă

ș i of icială a planif icări i lor multianuale ș i , în multe cazuri , obiectivele stabil ite

erau formulate mult prea vag pentru a putea face obiectul unei monitor izăr i

efect ive .

8 EU-OSHA, AEM, Eurofound, EFSA,

precum și, printre celelalte agenții care

au răspuns la chestionar, ETF, OEDT și

ECDC. Cu toate că actul lor de bază nu

impune acest lucru, EMEA și Frontex au

întreprins și ele un astfel de demers.

9 EU-OSHA, Eurofound, EFSA, precum

și, dintre agențiile care nu au făcut

decât obiectul chestionarului, ECDC și

ETF.

10 Regulamentul (CE, Euratom)

nr. 2343/2002 al Comisiei.

11 Obiective generale (strategice) cărora

le corespund indicatori de impact;

obiective specifice cărora le corespund

indicatori de rezultate; obiective

operaționale cărora le corespund

indicatori de realizare.

16

ÎNTOCMIREA PROGRAMULUI ANUAL DE ACTIVITATE – AGENȚIA EUROPEANĂ PENTRU MEDICAMENTE (EMEA)

C A S E T A 5

13. În plus, problema resurselor umane nu fusese abordată într-un mod coerent în

documentele de plani f icare mult ianuală , deș i ea reprezintă o constrângere

majoră. Comisia a recomandat însă ca f iecare agenție să întocmească un plan

mult ianual în mater ie de pol i t ică de personal 12 ș i o pr imă ser ie de ast fe l de

planuri a fost elaborată în iunie 2007 în cadrul proceduri i bugetare, la cererea

Par lamentului European.

PROGRAMUL ANUAL DE ACTIVITATE

14. Regulamentul de bază al f iecărei agenții prevede ca directorul acesteia să înain-

teze consi l iului de administrație un program de activitate, în vederea aprobă-

r i i 13. În practică, toate agenți i le au avut, într-adevăr, un program de activitate

care fusese adoptat în termenele prescr ise . E laborarea programului de act i -

v itate este un proces îndelungat , care ocupă pr imele nouă-zece luni din anul

care î i precede execuț ia . În major i tatea cazur i lor , consi l i i le de administraț ie

e x a m i n a s e r ă p r o i e c t e l e î n a i n t a t e d e d i r e c t o r î n d o u ă e t a p e ( p r i m ă v a r a ș i

toamna) , în parale l cu dezbaterea bugetului agenț ie i (a se vedea caseta 5) .

Anumite proiecte de acț iuni incluse în programul anual de act ivitate au făcut

obiectu l unei eva luăr i e x a n t e . Organismele de spr i j in (comitetu l ș t i inț i f ic ,

forumul consultat iv , grupul factor i lor interesaț i etc . ) fuseseră întotdeauna

consultate cu pr iv i re la proiectele de program de act iv i tate . În cazul în care

exista un birou al consi l iu lui de administraț ie , se purtase un dia log intens cu

acesta .

12 Denumit Staff policy plan.

13 A se vedea, de asemenea, articolul 40

din Regulamentul financiar cadru al

agențiilor.

Procesul de întocmire a acestui program debutează

în vara exercițiului n-2, cu elaborarea de către fi ecare

unitate din cadrul agenției a unei „analize a contex-

tului” pentru domeniul său de competență. Pe baza

acestor studii, conducerea formulează apoi orientări

pentru planifi care în cursul lunii septembrie (n-2).

După aceea, unitățile elaborează, în cursul ultimului

trimestru (n-2), proiecte detaliate de programe de

activitate. Aceste diverse proiecte sunt consolidate,

după care se înaintează consiliului de administrație

un proiect de program, simultan cu un proiect preli-

minar de buget, la începutul exercițiului (n-1). Acest

proiect de program este revizuit de conducere în luna

septembrie (n-1), înainte de a fi prezentat din nou

consiliului de administrație, spre aprobare, în luna

decembrie (n-1), împreună cu proiectul de buget.

Acest proces, consemnat în detaliu, implică toți fac-

torii interesați și urmărește examinarea aprofundată

și defi nirea cu precizie a fi ecărui element al progra-

mului. Un astfel de proces garantează că deciziile se

iau în cunoștință de cauză atunci când proiectul de

buget este prezentat Comisiei.

17

15. În cazurile în care agenția dispunea de un program multianual, structura acestuia

nu se ref lecta decât într -o mică măsură în programele anuale a le agenț ie i . În

aproape toate agenț i i le 14, s t ructura programelor anuale de act iv i tate succe-

s ive nu fusese suf ic ient de stabi lă pentru a permite comparaț i i le de la un an

la altul . Or tocmai această stabi l i tate a structuri i documentelor de planif icare

reprezintă una dintre pietre le de temel ie a le evaluăr i i rezultatelor , având în

vedere că acț iuni le v izate sunt cel mai adesea de lungă durată .

16. Regulamentul financiar cadru al agențiilor prevede ca acestea să efectueze o ana-

l iză a r iscur i lor lor operaț ionale [art icolul 38 a l ineatul (4) ] . Dintre agenț i i le

care efectuaseră o anal iză a r iscur i lor 15, n ic iuna nu le evaluase pe cele gene-

rate de l ipsa indicator i lor de per formanță re levanț i , deș i ex is tența acestor

i n d i c a t o r i e s t e p r e v ă z u t ă î n v e d e r e a m ă s u r ă r i i i m p a c t u l u i o p e r a ț i u n i l o r

d e s f ă ș u r a t e . Î n m u l t e c a z u r i , a n a l i z e l e r i s c u r i l o r s e r e f e r e a u m a i c u r â n d l a

proiecte indiv iduale decât la program în ansamblul său.

17. Resursele alocate activități lor care trebuiau efectuate în urma cereri lor punctu-

ale a le Comis ie i nu fuseseră întotdeauna ident i f icate . Chiar ș i în cazur i le în

care agenț i i lor l i se sol ic i ta să furnizeze Comis ie i un volum semnif icat iv de

servic i i specia le (avize șt i inț i f ice , studi i , anchete, ver i f icăr i pr iv ind operator i

economici etc . ) , def in i rea importanței re lat ive a acestor act iv i tăț i rămânea

imprecisă 16.

18. Deși Regulamentul f inanciar cadru al agenți i lor [art icolul 25 al ineatul (3)] pre-

vede că pentru toate sectoarele de act iv i tate incluse în buget t rebuie să se

stabi lească obiect ive speci f ice (precise) , cuanti f icabi le (măsurabi le) , real iza-

bi le , re levante (pert inente) ș i datate (del imitate în t imp) , act iv ităț i le unuia ș i

aceluiaș i program nu erau descr ise toate cu acelaș i grad de preciz ie . Drept

rezultat , nu numai că era di f ic i l să se monitor izeze a locarea resurselor , dar ș i

reperele care ar f i t rebuit să fac i l i teze del imitarea rezultatelor care t rebuiau

obț inute rămâneau adesea vagi .

19. Regulamentul f inanciar cadru al agenții lor (articolul 30) prevede că organismele

c o m u n i t a r e p o t u t i l i z a o n o m e n c l a t u r ă b u g e t a r ă p e a c t i v i t ă ț i 1 7 ( o n o m e n -

c l a t u r ă î n f u n c ț i e d e d e s t i n a ț i e , s p r e d e o s e b i r e d e c e a c l a s i c ă , î n t o c m i t ă

în funcț ie de natura chel tu ie l i lor ) în măsura în care natura act iv i tăț i lor lor

just i f ică acest lucru . Scopul acestu i mecanism este să impr ime demersulu i

d e s t a b i l i r e a p r i o r i t ă ț i l o r o o r i e n t a r e m a i p u t e r n i c ă c ă t r e r e z u l t a t e ș i s ă

î m b u n ă t ă ț e a s c ă a l o c a r e a r e s u r s e l o r u m a n e ș i f i n a n c i a r e ț i n â n d s e a m a d e

p r i o r i t ă ț i l e a d o p t a t e 1 8. Î n p l u s , c o e r e n ț a a s t f e l i n s t i t u i t ă î n t r e p l a n i f i c a r e a

o p e r a ț i o n a l ă ș i p l a n i f i c a r e a b u g e t a r ă ( a s e v e d e a f i g u r a 2 ) a r t r e b u i s ă s e

r e f l e c t e î n t r - o p r e z e n t a r e a c o n t u r i l o r c a r e s ă f a c i l i t e z e î n t r - o m ă s u r ă m a i

m a r e e v a l u a r e a r e z u l t a t e l o r . C u t o a t e c ă , p e n t r u s a t i s f a c e r e a n e v o i l o r d e

gestiune internă, trei dintre agenți i întreprinseseră în mod efectiv întocmirea

unui buget pe activități 19, niciuna dintre ele nu î l înaintase încă spre aprobare

consi l iu lui de administraț ie în vederea execuț ie i în această formă.

14 Eurofound, ENISA, EMSA, AEM, EMEA,

Frontex, EFSA.

15 AEM, EMEA, EFSA, Eurofound,

EU-OSHA.

16 EU-OSHA, Frontex, EFSA.

17 ABB (Activity Based Budgeting) sau

întocmirea bugetului pe activități.

18 ABM (Activity Based Management) sau

gestiunea pe activități.

19 EU-OSHA, EFSA, EMEA.

18

SIMETRII ÎNTRE PROCEDURA BUGETARĂ ȘI EXECUŢIA PROGRAMULUI ANUAL DE ACTIVITATE

F I G U R A 2

exercițiul n-1 Reconcilierea

ambiţiilor

programului de

activitate cu realitatea

bugetară: stabilirea

priorităţilor

Controlul intern:

controlul riscurilor,

monitorizarea

și gestionarea

performanţei

Informaţiile

prezentate în aceste

documente trebuie

să fi e complete,

exacte și relevante

Adoptarea bugetului:

estimarea veniturilor,

autorizarea cheltuielilor

exercițiul n

Contabilitatea bugetară

și contabilitatea pe

bază de angajamente,

contabilitatea analitică

exercițiul n+1

Situațiile fi nanciare ale

exercițiului precedent:

raportul privind execuţia

bugetară, contul de venituri și

cheltuieli (contul rezultatului

economic), bilanţul

exerciţiului

exerciţiul n-1

Adoptarea programului

anual de activitate:

obiectivele care trebuie

atinse, resursele

care trebuie alocate,

rezultatele măsurabile

scontate

exerciţiul n

Monitorizarea

performanţei,

actualizarea regulată

a indicatorilor de

performanţă la nivelul

resurselor, al realizărilor

și al rezultatelor

exerciţiul n+1

Raportul anual de

activitate: gradul

de îndeplinire a

obiectivelor, resursele

mobilizate, indicatorii de

performanţă

19

20. Nu în ultimul rând, rareori era posibil să se stabilească o corelație între resursele

umane indicate în programul de act iv i tate ș i ce le indicate în schema de per-

sonal 20, neexistând nicio obl igație concretă în acest sens. Alocarea resurselor

este cel mai ușor de evaluat ș i repart izarea responsabi l i tăț i lor este cea mai

c l a r ă î n a c e l e c a z u r i î n c a r e s t r u c t u r a p r o g r a m u l u i d e a c t i v i t a t e o r e f l e c t ă

pe cea a organigramei agenț ie i . În mai multe cazur i 21, agenț i i le nu indicau

decât pentru anumite acț iuni resursele pe care intenț ionau să le mobi l izeze.

În această s i tuaț ie , volumul resurselor nealocate rămânea de multe or i prea

semnif icat iv pentru a se putea stabi l i dacă bazele ut i l izate pentru întocmirea

schemei de personal aveau val id i tate .

INSTITUIREA INSTRUMENTELOR DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR

21. Instrumentele de monitor izare a act iv i tăț i lor t rebuie să furnizeze conducer i i

o imagine f idelă asupra stadiului de execuț ie a sarc ini lor prevăzute în pro-

gramul de act iv i tate ș i asupra progreselor înregistrate în legătură cu obiec-

t i v e l e s t a b i l i t e . C u r t e a a e x a m i n a t s i s t e m e l e i n s t i t u i t e d e a g e n ț i i î n a c e s t

scop, precum și modal i tăț i le de ut i l izare a acestora în vederea fundamentăr i i

deciz i i lor luate de organele de administrare ș i de gest iune.

ORGANIZAREA MONITORIZĂRII

22. Regulamentul f inanciar cadru al agenți i lor [art icolul 25 al ineatul (3)] prevede

ca d i rectorul să raporteze cons i l iu lu i de administ raț ie cu pr iv i re la at inge-

r e a o b i e c t i v e l o r s t a b i l i t e , p e n t r u t o a t e s e c t o a r e l e d e a c t i v i t a t e i n c l u s e î n

b u g e t , ș i c a a t i n g e r e a a c e s t o r o b i e c t i v e s ă s e m o n i t o r i z e z e p r i n i n d i c a t o r i

de performanță. Deși toate agenț i i le erau perfect conșt iente de necesitatea

de a avea la d ispoziț ie un ansamblu bine def in i t de indicator i pentru moni-

tor izarea desfășurăr i i act iv i tăț i lor , n ic iuna dintre e le nu introdusese încă un

ast fe l de mecanism de monitor izare la n ivelul consi l iu lui de administraț ie .

20 Schema de personal prezintă lista

funcționarilor (personalul permanent)

și a agenților temporari ai agenției, pe

număr, categorii și grade [articolul 27

alineatul (3)]. Ea se anexează la bugetul

anual al agenției și se supune votului

autorității bugetare. Schema de

personal nu include agenții contractuali

și experții naționali detașați.

21 Frontex, EFSA, AEM.

20

23. Major i tatea agenț i i lor 22 adoptaseră un s istem de tablou de bord în vederea

monitor izăr i i ș i gest ionăr i i execuț ie i programului lor de act iv i tate . Tablou-

r i le de bord făceau în general obiectul unei monitor izăr i regulate efectuate

de către un comitet de coordonare, care reunea pr incipal i i membri a i condu-

cer i i agenț ie i . Datele care f igurau în tablour i le de bord erau în mod normal

generate de mecanisme de monitorizare a execuției sarcini lor ș i a proiectelor

individuale din cadrul programelor de act iv itate . Două dintre agenți i 23 adop-

taseră metoda „ B a l a n c e d s c o r e c a r d ” 24, însă punerea în apl icare a acesteia se

af la încă într -un stadiu rudimentar (a se vedea caseta 6) .

24. Mecanismele de monitorizare descrise la punctul anterior nu erau toate complete.

În pract ică , nu era ușor să se evalueze resursele umane a locate efect iv unei

s a r c i n i d a t e , d i n c a u z a i n e x i s t e n ț e i u n u i s i s t e m d e î n r e g i s t r a r e a t i m p u l u i

a locat de sa lar iaț i execuț ie i sarc ini lor prevăzute în programul de act iv i tate .

Unele dintre aceste mecanisme se dovedeau ut i le în ceea ce pr ivește repart i -

zarea sarc ini lor ș i a proiectelor între di fer i te le servic i i , însă , întrucât nu erau

actual izate în termene rezonabi le , ut i l i tatea lor pentru monitor izarea cot i -

diană a stadiului de execuț ie a proiectelor rămânea l imitată . Doar o s ingură

agenție 25 inst ituise un sistem integrat ș i complet de gestionare a programului

său de act iv i tate , acesta putându-se dovedi t ranspozabi l ș i în a l te agenț i i (a

se vedea caseta 7) .

22 Eurofound, EMSA, AEM, EMEA,

Frontex, EU-OSHA, ENISA.

23 Eurofound, AEM.

24 Cunoscută și sub denumirea de

metoda Kaplan Norton, aceasta

stabilește o corelație între obiectivele

strategice și gestiunea operațională în

general, din patru perspective diferite,

de exemplu: gestiunea financiară,

gradul de satisfacție al terților,

funcționarea internă și valorificarea

resurselor (umane și materiale).

25 AEM.

BALANCED SCORECARD – FUNDAȚIA EUROPEANĂ PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA CONDIȚIILOR DE VIAȚĂ ȘI DE MUNCĂ (EUROFOUND)

C A S E T A 6

Eurofound a introdus recent un sistem de monito-

rizare a activităților sale bazat pe tehnica Balanced

Scorecard. Acest sistem urmărește să identifi ce cum

funcționează efectiv serviciile, din diverse perspec-

tive, și să evalueze progresele înregistrate cu ajutorul

unor indicatori de performanță. Utilizarea indica-

torilor permite măsurarea progreselor în raport cu

scopurile și obiectivele și, astfel, evaluarea efi cacității

strategiei operaționale adoptate de agenție. Odată ce

va deveni complet funcțional, acest sistem ar trebui

să se dovedească un instrument valoros de monito-

rizare a gestiunii.

21

25. Prezența intermitentă în agenți i a auditorului intern prevăzut la art icolul 185

a l ineatul (3) d in Regulamentul f inanciar general 26 le determinase pe câteva

dintre acestea să îș i creeze propria funcție permanentă de audit intern. Aceste

d e c i z i i e r a u î n c ă p r e a r e c e n t e p e n t r u a f i e x e r c i t a t u n i m p a c t s e m n i f i c a t i v

asupra modului de organizare a agenț i i lor ș i , în specia l , pentru a f i condus

l a i n t r o d u c e r e a d e s i s t e m e s t r u c t u r a t e d e m o n i t o r i z a r e a p r o g r a m e l o r d e

act iv i tate din perspect iva unei gest iuni f inanciare axate pe rezultate .

RELEVANȚA INDICATORILOR

26. Indicatori i , f ie ei cantitativi sau cal itativi , pot caracteriza resursele mobil izate,

act iv i tăț i le desfășurate , rezultatele obț inute ș i impactul programelor între-

pr inse . Agenț i i le recurgeau, pentru plani f icarea lor anuală , la indicator i de

m o b i l i z a r e a r e s u r s e l o r ( r e s u r s e l e ) ș i l a i n d i c a t o r i d e v o l u m d e a c t i v i t a t e

( real izăr i /produse) . Nu existase nic iun caz în care să se f i adoptat indicator i

măsurabil i de efecte sau de impact 27. Astfel , în acele cazuri în care încercaseră

s ă c a r a c t e r i z e z e e f e c t e l e ș i i m p a c t u l a c ț i u n i l o r p e c a r e l e p u n î n a p l i c a r e ,

agenț i i le se arătaseră ret icente la ideea de a recurge la indicator i cant i ta-

t iv i 28. Agenți i le favor izaseră indicator i i cal i tat iv i 29, care , deoarece se bazează

pe aprecier i mai subiect ive , se pretează unei ut i l izăr i mai f lex ibi le . Cu toate

a c e s t e a , c h i a r ș i î n a s t f e l d e c a z u r i , c a l i t a t e a ș i î n s e m n ă t a t e a i n d i c a t o r i l o r

depindeau în foarte mare măsură de c lar i tatea ș i prec iz ia cu care fuseseră

def in i te obiect ivele stabi l i te , acesta f i ind un domeniu în care este în cont i -

nuare loc de progrese considerabi le (a se vedea punctul 12) .


Regulamentul financiar aplicabil

bugetului general prevede că

auditorul intern al Comisiei exercită

aceleași competențe asupra

organismelor descentralizate ca

și cele de care dispune în privința

departamentelor Comisiei. În virtutea

acestor competențe, auditorul intern

al Comisiei a desfășurat audituri

aprofundate ale aplicării de către

agenții a standardelor de control

intern.

27 Ghidul elaborat de Comisie, intitulat

Activity Based Management and

Strategic Planning and Programming –

October 2004 (Gestiunea pe activități și

planificarea și programarea strategice –

octombrie 2004), furnizează exemple

de astfel de indicatori.

28 Cum ar fi: proporția de avize emise

în termenele stabilite, numărul de

verificări efectuate în cursul unei

perioade raportat la obiectivele

stabilite în prealabil sau rata de

creștere a consultării informațiilor puse

la dispoziție pe site-urile internet.

29 Cum ar fi: gradul de satisfacție

al factorilor interesați, contribuția

la elaborarea politicilor sectoriale

comunitare, relevanța analizei

riscurilor.

C A S E T A 7

SISTEMUL DE CONTROL AL GESTIUNII – AGENȚIA EUROPEANĂ DE MEDIU (AEM)

În vederea monitorizării și a gestionării performanței,

agenția a instituit un sistem integrat de control al

gestiunii (Management Plan System), care reunește

diverse aplicații informatice de gestiune: (i) aplicațiile

fi nanciare, care oferă informații în legătură cu gradul

de utilizare a creditelor de angajament și de plată;

(ii) aplicația de gestionare a ciclului de dezvoltare

a carierei, care permite confi rmarea coerenței dintre

fi șele posturilor, performanțele individuale și aplica-

rea de măsuri corective; (iii) sistemul de înregistrare

a timpului de lucru și (iv) sistemul de monitorizare

și gestionare a publicațiilor, care corelează fi ecare

produs cu o acțiune prevăzută în programul de acti-

vitate. Sistemul integrat astfel creat permite condu-

cerii să monitorizeze în timp real stadiul de execuție

a proiectelor agenției și utilizarea resurselor.

22

27. Problema indicatori lor este strâns legată de existența unor date de bază rele-

vante, pentru actual izarea cărora să nu f ie necesare eforturi disproporționate.

D e m e r s u r i l e d e i d e n t i f i c a r e a u n o r a s t f e l d e d a t e e r a u î n c ă l i m i t a t e . P e d e

a l tă parte , indicator i i care erau deja inc luș i în programele de act iv i tate nu

făceau obiectul unei monitor izăr i s istematice .

28. T r e i d i n t r e a g e n ț i i 3 0 a n a l i z a s e r ă p o s i b i l i t a t e a d e a i n t r o d u c e i n d i c a t o r i d e

performanță or ientaț i spre rezultate ș i intenț ionau să a jungă la o fază pi lot

de introducere a acestor indicator i în decursul exerc i ț iu lui 2008. Însă , dacă

a r a p o r t a î n t r - u n c a d r u a n u a l c u p r i v i r e l a m i j l o a c e l e m o b i l i z a t e s a u l a

a c t i v i t ă ț i l e d e s f ă ș u r a t e e s t e r e l a t i v u ș o r , n u l a f e l d e u ș o r e s t e a r a p o r t a ,

î n a c e l a ș i c a d r u , c u p r i v i r e l a e f e c t e s a u l a i m p a c t , d e o a r e c e p e n t r u m u l t e

acțiuni perioada de un an se dovedește de multe ori prea scurtă. În acest sens,

este necesar să se subl inieze importanța evaluăr i lor e x a n t e ș i a programelor

mult ianuale (a se vedea punctul 12) .

RAPOARTELE PRIVIND PERFORMANȚA; EVALUAREA PERFORMANȚEI

29. Rapoartele anuale trebuie să ofere o imagine de ansamblu corectă și completă

asupra act iv i tăț i lor desfășurate , resurselor mobi l izate ș i rezultatelor înregis-

trate. Curtea a evaluat cal i tatea rapoartelor puse la dispoziț ie din punctul de

vedere al rolului acestora de instrumente de măsurare a stadiului de execuție

a act iv i tăț i lor în raport cu obiect ivele stabi l i te în programele de act iv i tate .

C u r t e a a a n a l i z a t , d e a s e m e n e a , s f e r a ș i a m p l o a r e a e v a l u ă r i l o r i n t e r n e ș i

externe, precum ș i măsur i le corect ive preconizate . F i g u r a 3 i lustrează diver-

sele etape a le unui proces de gest iune or ientat spre obț inerea de rezultate ,

proces care se concret izează într -un raport de act iv i tate ș i în evaluăr i .

30 EFSA, EU-OSHA, AEM.

23

F I G U R A 3

EXEMPLU DE PROCES DE GESTIUNE AXAT PE OBŢINEREA DE REZULTATE (AGENŢIA EUROPEANĂ DE MEDIU) (AEM)

TEMEIUL JURIDIC(Fragmente din regulamentul de bază)

Scopul de ansamblu: să furnizeze Comunităţii și statelor membre informaţii obiective, fi abile și comparabile la nivel european, să evalueze rezultatele aplicării acestor măsurși i să se asigure că publicul este informat în mod corespunzător

cu privire la starea mediului.Domeniul de activitate: calitatea aerului și emisiile atmosferice.

Responsabilităţi: (i) să înregistreze, să colaţioneze și să evalueze datele privind starea mediului; (ii) să elaboreze rapoarte de expertiză; (iii) să asigure difuzarea pe scară largă a informaţiilor fi abile privind mediul.

PROGRAMUL MULTIANUAL(Fragmente din strategia agenţiei pentru perioada 2004-2008)

Domeniile tematice în materie de mediu: protecţia sănătăţii umane și a calităţii vieţiiPrioritatea: calitatea aerului– sprijinirea procesului de obţinere a unei calităţi a aerului care să nu genereze impacturi sau riscuri

semnifi cative pentru sănătatea umană și pentru mediu.Realizarea: supravegherea calităţii aerului și a emisiilor de poluanţi atmosferici.

Sisteme și reţele de informaţii: AEM își va consolida sistemele de comunicare astfel încât informaţiile pe care le furnizează să ajungă la clienţii-cheie și la publicul larg.

PROGRAMUL ANUAL DE ACTIVITATE(Fragmente din planul anual de gestiune al agenţiei pentru exerciţiul 2006)

Aer și transporturi – Obiectivul global: să contribuie la elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor Uniunii Europene în domeniul poluării atmosferice și cel al calităţii aerului.

Aer și transporturi – Obiective concrete: (i) măsurarea poluării cu ozon pe perioada anotimpului de vară; (ii) crearea unui site internet pilot privind ozonul, în care să fi gureze date actualizate, practic, în timp real; (iii) sprijinirea punerii în aplicare și a

revizuirii directivelor privind calitatea aerulu; (iv) sprijinirea evaluării și a revizuirii directivei IPPC (integrated pollution prevention and control – prevenirea și controlul integrat al poluării), precum și elaborarea de rapoarte și de evaluări în cadrul Registrului

european al emisiilor de poluanţi.

SISTEMUL DE MONITORIZARE(Constatările Curţii cu privire la sistemul de control al gestiunii)

Măsurarea stadiului de realizare a obiectivelor punctuale pe baza informaţiilor disponibile în sistemul de control al gestiunii (a se vedea caseta 7). Ședinţe trimestriale pe tema resurselor, la care participă conducerea, persoana responsabilă de gestionarea

resurselor și șeful programului în cauză. Rapoarte semestriale înaintate consiliului de administraţie.

RAPORTUL PRIVIND REZULTATELE; EVALUĂRILE(Fragmente din raportul anual al agenţiei pentru exerciţiul 2006 și din evaluarea intermediară

a celui de al șaselea program comunitar de acţiune pentru mediu)

Realizări: (i) raportul anual privind poluarea cu ozon pe perioada anotimpului de vară; (ii) lansarea unui site internet pilot, care conţine date actualizate, practic, în timp real; (iii) publicarea raportului privind calitatea aerului și privind efectele pozitive

secundare ale politicilor care abordează schimbările climatice; (iv) actualizarea Registrului european al emisiilor de poluanţi; (v) contribuţia la revizuirea directivei IPPC.

Rezultate: (i) impactul raportului privind calitatea aerului asupra elaborării propunerii de directivă „Aer curat pentru Europa”; (ii) utilizarea datelor furnizate în vederea stabilirii progreselor înregistrate în materie de protecţie a mediului în cadrul Convenţiei

comunitare privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanţe lungi; (iii) creșterea popularităţii site-ului în rândul utilizatorilor, o analiză a statisticilor de utilizare indicând că acesta a avut 340 000 de vizitatori în 2006, altfel spus

cu 64 % mai mulţi decât în 2004, anul în care a fost lansat.Impact: agenţia constituie principala sursă de indicatori cantitativi și de mediu independenţi referitori la schimbările care se

produc în mediul înconjurător în Uniunea Europeană; ea contribuie la sensibilizarea publicului larg cu privire la aspecte de mediu și la furnizarea unei baze mai solide pentru luarea deciziilor în legătură cu mediul.

24

RAPORTUL ANUAL DE ACTIVITATE

30. Regulamentul f inanciar cadru al agenții lor (articolul 40) prevede ca ordonatorul

de credite să raporteze consi l iu lui de administraț ie cu pr iv i re la îndepl ini rea

sarcini lor sale sub forma unui raport anual de act iv itate, însoț it de informați i

f i n a n c i a r e ș i d e g e s t i u n e . A c e s t r a p o r t t r e b u i e s ă i n d i c e c e r e z u l t a t e s - a u

o b ț i n u t î n r a p o r t c u o b i e c t i v e l e s t a b i l i t e , p r e c u m ș i c u m a u f o s t u t i l i z a t e

r e s u r s e l e a l o c a t e . A c e a s t ă d i s p o z i ț i e i n d i c ă , a ș a d a r , c ă o b l i g a ț i a d e r a p o r -

tare t rebuie să v izeze raportul d intre rezultatele obț inute ș i obiect ive . Toate

agenț i i le au prezentat , conform preveder i lor , rapoarte de act iv i tate în spr i -

j inul contur i lor de la încheierea exerc i ț iu lu i ș i le -au îna intat cons i l i i lor lor

de administraț ie . Unele dintre aceste rapoarte 31 erau chiar puse la dispoziț ia

publ icului larg 32.

31. În cea mai mare parte, rapoartele se refereau la activitățile desfășurate în decursul

e x e r c i ț i u l u i . E x p l i c a ț i i l e f u r n i z a t e p r i v e a u î n p r i n c i p a l n a t u r a ș i a m p l o a r e a

acestor activități ș i , uneori , volumul resurselor mobil izate. Rareori se abordau

a s p e c t e p r e c u m r e z u l t a t e l e o b ț i n u t e î n r a p o r t c u o b i e c t i v e l e s t a b i l i t e s a u

impactul acț iuni lor întrepr inse de agenț ie (a se vedea caseta 8) .

32. Pentru a asigura transparența raportului de activitate, structura acestuia ar trebui

s ă o u r m e z e p e c e a a p r o g r a m u l u i d e a c t i v i t a t e c u c a r e e s t e c o r e l a t . C i n c i

d intre agenț i i le care au făcut obiectul auditului î ș i s t ructuraseră rapoartele

în acest mod 33.

31 EMSA, AEM, EU-OSHA, EFSA,

Eurofound, ENISA.

32 Obligația de raportare se referă, de

asemenea, la difuzarea cunoștințelor.

Pentru a duce la îndeplinire acest

aspect al obligației de raportare, fiecare

agenție face apel la posibilitățile

oferite de internet. Cu toate acestea,

dificultățile întâmpinate în efortul

de a asigura site-urilor agențiilor

multilingvismul necesar pentru

consultarea în toate statele membre

frânează valorificarea tuturor

informațiilor disponibile în cadrul

acestor site-uri.

33 Eurofound, AEM, EMEA, EU-OSHA,

EMSA.

EXEMPLU DE SISTEM DE EVALUARE A IMPACTULUI ACȚIUNILOR – FUNDAȚIA EUROPEANĂ PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA CONDIȚIILOR DE VIAȚĂ ȘI DE MUNCĂ (EUROFOUND)

C A S E T A 8

Obiectivul principal urmărit de fundație este de

a „contribui” la elaborarea politicilor comunitare în

domeniul condițiilor de viață și de muncă. Aceasta

implică furnizarea de informații bine defi nite, de date

fi abile și de analize relevante către o serie de organe

de decizie. Fundația a elaborat un sistem de moni-

torizare a informațiilor pe care le furnizează. Acest

sistem urmărește să evalueze modul de utilizare

a informațiilor transmise organelor vizate, precum

și impactul acestora asupra procesului decizional

la nivelul instituțiilor comunitare și al partenerilor

sociali. Se determină, în special, în ce măsură Parla-

mentul European utilizează în mod direct rezultatele

obținute de fundație, precum și în ce măsură par-

ticipă aceasta la etapele preliminare ale procesului

decizional. Concluziile obținute în urma aplicării

acestui sistem de evaluare a impactului sunt foarte

bine prezentate în raportul anual al fundației.

25

33. Consili i le de administrație păreau să se mulțumească cu această aplicare parțială

a dispoziț i i lor d in reglementăr i . Până în momentul respect iv e le nu sol ic i ta-

seră nic iodată ca raportarea să se facă pe baza obiect ivelor stabi l i te în pro-

gramele mult ianuale , în vederea obț iner i i unei imagini generale din punctul

d e v e d e r e a l r e z u l t a t e l o r î n r e g i s t r a t e . Î n g e n e r a l , b a z â n d u - s e e x c l u s i v p e

rapoartele care le-au fost prezentate , consi l i i le de administraț ie nu au putut

i d e n t i f i c a c u p r e c i z i e n i c i e f e c t e l e , n i c i i m p a c t u l a c t i v i t ă ț i l o r a g e n ț i e i . Î n

schimb, au obț inut o imagine suf ic ient de f idelă a n ivelului de act iv i tate .

34. Deoarece bugetul nu se întocmește pe activități , în majoritatea rapoartelor s-a

dovedit a f i d i f ic i l , dacă nu chiar imposibi l , să se stabi lească o corelaț ie între

act iv i tăț i le efect ive ș i execuț ia bugetară . Or ientăr i le cu pr iv i re la rapoartele

de act iv i tate e laborate de Comis ie pentru ordonator i i de credite nu fuseseră

transpuse de agenți i . Cu toate că această corelare menționată mai sus repre-

zenta un element-cheie în administrarea agenți i lor , consi l i i le de administrație

nu adoptaseră or ientăr i c lare cu privire la informați i le pe care le așteptau din

partea conduceri i pentru a se asigura că se dădea într-adevăr curs obiectivelor

stabi l i te în programele de act iv i tate .

EVALUĂRILE

35. Regulamentul f inanciar cadru al agenții lor [articolul 25 alineatul (4)] prevede ca

acestea să efectueze la intervale regulate evaluăr i e x p o s t a le programelor

ș i a l e a c ț i u n i l o r . A c e s t e e v a l u ă r i s e d o v e d e s c , î n p r a c t i c ă , i n s t r u m e n t e d e

d i a g n o s t i c a r e c a r e p r e z i n t ă u t i l i t a t e p e n t r u a c t u a l i z a r e a p e r i o d i c ă a s t r a -

t e g i i l o r , c a ș i p e n t r u o r g a n i z a r e a s t r u c t u r i i a g e n ț i i l o r . U n e l e r e g u l a m e n t e

de bază prevăd ca agenț i i le să efectueze o pr imă evaluare după tre i până la

c inc i ani de la înf i ințare , urmând ca apoi să efectueze evaluăr i la intervale

regulate . Agenț i i le au respectat întotdeauna aceste d ispozi ț i i ș i eva luăr i le

s -au efectuat în termenele prevăzute .

36. Cu toate acestea, aceste prime evaluări au abordat, în cea mai mare parte, numai

p r o b l e m e l e g a t e d e î n c e p e r e a a c t i v i t ă ț i l o r ( i n s t a l a r e î n s p a ț i i , o r g a n i z a r e ,

r e c r u t ă r i ) . C a l e n d a r u l i m p u s p r i n r e g u l a m e n t e l e d e b a z ă n u i a s u f i c i e n t î n

c a l c u l f a p t u l c ă , î n m o d n o r m a l , o a g e n ț i e n u î ș i a t i n g e r i t m u l n o r m a l d e

lucru înainte de s fârș i tul celui de a l doi lea an de existență . Pr in urmare, este

n e c e s a r s ă s e a ș t e p t e o a d o u a e v a l u a r e p e n t r u a v e d e a a b o r d a t a s p e c t u l

rezultatelor .

26

37. În majoritatea cazurilor, agenții le și-au efectuat proprii le evaluări interne cu pri-

v i re la proiecte , apelând la terțe părț i în cazur i le în care doreau evaluăr i a le

ansamblului act iv i tăț i lor pe care le desfășoară , pentru o per ioadă dată (a se

vedea caseta 9) . Major itatea evaluăr i lor externe fuseseră comandate chiar de

către agenți i le vizate de evaluare. A existat un caz în care anumiți consultanți

efectuaseră evaluăr i succesive într-una ș i aceeași agenție 34. Astfe l de s i tuaț i i

antrenau însă r iscur i pentru independența aprecier i i făcute de evaluator i .

38. Concluzi i le celor opt evaluăr i examinate 35 erau în mare parte pozit ive , însă

deplângeau în genera l insuf ic ienta prec izare a obiect ive lor v izate , precum

ș i inexistența indicator i lor de performanță. De exemplu, pentru a putea eva-

l u a r e z u l t a t e l e ș i p e n t r u a c o m p e n s a a b s e n ț a d a t e l o r i n t e r n e , e v a l u a t o r i i

au recurs f recvent la invest igaț i i e fectuate în rândul factor i lor interesaț i a i

agenț i i lor .

EVALUAREA PRIN ETALONARE – AGENȚIA EUROPEANĂ PENTRU MEDICAMENTE (EMEA)

C A S E T A 9

Agenția face parte din rețeaua BEMA (Benchmar-

king of European Medicines Agencies – etalonarea

agențiilor europene pentru medicamente), care are

misiunea de a contribui la elaborarea unui sistem

„de excelență” de scară mondială pentru reglemen-

tarea produselor farmaceutice, pe baza celor mai

bune practici din domeniu. Această rețea se bazează

pe disponibilitatea agențiilor de a-și îmbunătăți

performanțele comparându-și know-how-ul și

învățând unele de la celelalte. Utilizând o grilă de

evaluare comună, fi ecare agenție a procedat la o auto-

evaluare pe baza a 12 criterii-cheie de performanță și

a 44 de indicatori specifi ci care îi acoperă activitățile

principale. O echipă de trei evaluatori provenind de

la alte agenții din cadrul rețelei au repetat ulterior

evaluarea, aplicând aceiași indicatori, ceea ce a per-

mis identifi carea domeniilor în care agenția se situa

sub medie. Pentru a fi readuse la standardele cerute,

aceste domenii au făcut apoi obiectul unor planuri

de redresare, cu trei niveluri de prioritate (ridicat,

mediu, scăzut). Ultimul exercițiu de evaluare a avut

loc în 2006. Întrucât agenția s-a situat peste medie,

nu a fost necesară nicio acțiune de redresare. Acest

tip de abordare permite consolidarea rețelelor tema-

tice care reunesc o agenție comunitară și agențiile

naționale corespondente.

34 EU-OSHA.

35 EU-OSHA (1), Eurofound (2), ENISA (2),

AEM (1), EFSA (1), EMEA (1). EMSA și

Frontex nu făcuseră încă obiectul unor

evaluări externe.

27

39. Relația de corespondență dintre planificarea multianuală și evaluarea globală era

aproape inexistentă, ceea ce l imita ut i l i tatea acestor demersur i , în condiț i i le

în care corelarea rezultatelor cu obiect ivele rămânea în mare parte intuit ivă

(a se vedea punctul 26) . În toate cazuri le, rapoartele de evaluare fuseseră exa-

minate de organele de administrare ale agenți i lor . Cu toate acestea, consi l i i le

de administraț ie nu sol ic i taseră în mod s istematic e laborarea de planur i de

acț iune menite să pună în apl icare măsur i corect ive ca reacț ie la concluzi i le

evaluator i lor .

40. În septembrie 2003, Comisia a publicat o „metaevaluare a agențiilor”, pe baza eva-

luări lor externe disponibi le la momentul respectiv. Consi l i i le de administrație

a l e a g e n ț i i l o r n u s o l i c i t a s e r ă e x a m i n a r e a s i s t e m a t i c ă a r e c o m a n d ă r i l o r d e

ansamblu formulate cu această ocazie , în c iuda pert inenței acestora .

ROLUL COMISIEI

41. În activitatea agenți i lor sunt implicate mai multe servici i ale Comisiei : direcția

g e n e r a l ă c ă r e i a î i c o r e s p u n d e o r g a n i s m u l d e s c e n t r a l i z a t î n c a u z ă , p e n t r u

partea care ț ine de sectorul de activitate al agenției ; Direcția Generală Buget,

pentru latura f inanciară și Direcția Generală Personal și Administrație 36, pentru

toate aspectele care ț in de resurse umane. Serviciul de audit intern al Comisiei

exerc i tă ace leaș i at r ibuț i i în cadrul organismului comunitar ca ș i în cadrul

d e p a r t a m e n t e l o r C o m i s i e i 3 7 ș i î ș i b a z e a z ă a u d i t u r i l e p e a c e l e a ș i s t a n d a r d e

de control intern (a se vedea punctul 25) . În f ine , în cadrul Secretar iatu lu i

G e n e r a l e x i s t ă o u n i t a t e r e s p o n s a b i l ă d e p r o b l e m e i n s t i t u ț i o n a l e , c a r e s e

ocupă de problematica re laț i i lor d intre agenț i i ș i Comis ie .

42. În ceea ce privește gestiunea pe activități și monitorizarea rezultatelor în raport

cu obiectivele, agenți i le întâmpinau dif icultăți în uti l izarea servici i lor propuse

de Comis ie . Drept consecință , agenț i i le , în ansamblul lor , nu erau în măsură

să valor i f ice cele mai bune s isteme de gest iune pe care le-ar f i putut adopta,

dat f i ind că multe dintre e le sunt de dimensiuni prea mici pentru a identi f ica

ș i a e labora soluț i i le de gest iune cel mai b ine adaptate propr i i lor nevoi .

43. Comis ia joacă un rol ș i în evaluarea rezultatelor agenț i i lor . Direcț i i le gene-

r a l e c ă r o r a l e c o r e s p u n d a g e n ț i i l e r e p r e z i n t ă , î n p r i m u l r â n d , b e n e f i c i a r i i

a c t i v i t ă ț i l o r d e s f ă ș u r a t e d e a c e s t e a ș i , p r i n u r m a r e , e l e p o t a p r e c i a v a l o a -

rea adăugată a acestor act iv i tăț i . În a l doi lea rând, Comis ia ia in i ț iat ive de

eva luare 38 a s i s temului agenț i i lor ș i de îna intare , acolo unde este necesar ,

a unor propuner i de îmbunătăț i re a acestuia 39. Cu toate acestea , Curtea nu

a o b ț i n u t n i c i o d o v a d ă , p e p a r c u r s u l a u d i t u l u i , c ă r e p r e z e n t a n ț i i C o m i s i e i

d in consi l i i le de administraț ie a le agenț i i lor ar f i sol ic i tat examinarea s iste-

matică a recomandăr i lor de ansamblu formulate în metaevaluare (a se vedea

punctul 40) .

36 De exemplu, Comisia a recomandat

ca fiecare agenție să elaboreze un plan

multianual în materie de politică de

personal, Sec Gen C(2005) 5304.


Regulamentul financiar cadru al

agențiilor.

38 A se vedea metaevaluarea din 2003

întreprinsă pe baza evaluărilor externe

disponibile la momentul respectiv.

39 COM(2005) 59, Draft interinstitutional

agreement on the operating framework

for the European regulatory agencies

(Proiect de acord interinstituțional

privind cadrul de funcționare al

agențiilor de reglementare europene).

Examinarea în profunzime a acestui

document este amânată de Consiliu

încă din 2006.

40 Reforma Comisiei, COM(2000) 200

final, 5.4.2000.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

44. Unul dintre obiectivele-cheie ale reformei administrat ive ș i f inanciare majore

întrepr inse de Uniunea Europeană 40 a fost să or ienteze procesul de gest iune

spre obț inerea de rezultate , pr in intermediul reelaborăr i i c ic lu lu i de plani -

f icare strategică ș i a l introducer i i gest iuni i bugetare pe act iv i tăț i . Agenț i i le

mai aveau încă paș i de parcurs pentru a at inge obiect ivele reformei în ceea

c e p r i v e ș t e i n s t i t u i r e a d e s i s t e m e d e g e s t i u n e o r i e n t a t e s p r e o b ț i n e r e a d e

rezultate .

AGENȚIILE ȘI-AU PLANIFICAT ÎN MOD ADECVAT ACTIVITĂȚILE, STABILINDU-ȘI OBIECTIVE PRECISE ȘI MĂSURABILE?

45. Insuficiențele din cadrul planif icări i nu erau de natură să favorizeze o evaluare

efect ivă a rezultatelor raportat la obiect ive .

46. Planificarea multianuală axată pe obținerea de rezultate nu constituia o practică

răspândită în cadrul agenț i i lor . Obiect ivele urmări te erau mult prea adesea

v a g f o r m u l a t e ș i n u e x i s t a g a r a n ț i a a r t i c u l ă r i i l o r c u p r i o r i t ă ț i l e p o l i t i c i l o r

sector ia le comunitare . Ast fe l , s tabi l i rea , cu autor i tatea responsabi lă de des-

cărcarea de gest iune, a d ia logului necesar pentru a se as igura t ransparența

ș i ca l i tatea intervenț ie i publ ice se dovedea a f i d i f ic i l de real izat (a se vedea

punctele 1-9) .

47. În cazur i le în care existau programe mult ianuale , s t rategi i le care stăteau la

b a z a a c e s t o r a n u s e s p r i j i n e a u p e e v a l u ă r i e x a n t e e x p l i c i t e c a r e s ă j u s t i -

f ice pr ior i tăț i le adoptate . Din acest motiv , obiect ivele nu erau întotdeauna

însoț i te de indicator i care să a ibă capacitatea de a ja lona în t imp rezultatele

obț inute ș i impactul acestora la n ivelul st rategi i lor comunitare sector ia le (a

se vedea punctele 12 ș i 13) .

29

48. Programele anuale nu corelau în mod adecvat acțiunile care trebuiau întreprinse

cu resursele care t rebuiau mobi l izate . Cu toate că urmau un proces de e la-

borare ș i de adoptare parale l cu cel pentru buget , programele de act iv i tate

nu const ituiau o bază pentru o gest iune operaț ională transparentă, deoarece

nu furnizau indicaț i i pr iv ind costul preconizat a l acț iuni lor plani f icate (a se

vedea punctele 14-18) .

49. Absența generalizată a bugetului întocmit pe activități, care reprezintă unul dintre

instrumentele de bază necesare pentru t ransparența gest iuni i , const i tuia un

impediment ser ios în calea inst i tuir i i unei cultur i or ientate spre performanță

(a se vedea punctele 19 ș i 20) .

R E C O M A N D Ă R I

1. Agențiile ar trebui să își transpună strategia într-un program multianual de activitate,

care să fi e prevăzut cu obiective clare și cu indicatori de performanță care să corespundă

cerințelor din standardul lor de control intern privind monitorizarea performanței prin

intermediul obiectivelor și al indicatorilor.

2. Agențiile ar trebui să recurgă în mod sistematic la evaluări ex ante pentru a-și structura

obiectivele și etapele planifi cării multianuale.

3. Indicatorii de rezultat (efectele și impactul) ar trebui defi niți în cadrul planifi cării mul-

tianuale, în timp ce indicatorii de activitate (volumul și calendarul intrării resurselor și

al ieșirii produselor) ar trebui să fi e rezervați pentru planifi carea anuală.

4. Din considerente ce țin de claritatea planifi cării și de transparența gestiunii, agențiile ar

trebui să adopte practicile pe care le aplică Comisia și să își prezinte bugetele în funcție

de destinația cheltuielilor, în conformitate cu sistemul ABB/ABM.

30


5. Agențiile ar trebui să introducă instrumente de control al gestiunii care să fi e corelate cu

bugetele și cu programele lor de activitate.

6. Astfel de instrumente ar trebui să garanteze identifi carea tuturor resurselor mobilizate.

7. Experiența dobândită de unele agenții ar putea fi valorifi cată cu succes și de altele.

8. Indicatorii adoptați ar trebui să permită măsurarea atât a mijloacelor mobilizate și

a activităților desfășurate, cât și a rezultatelor obținute, din perspectiva efectelor și

a impactului.

AGENȚIILE AU INSTITUIT INSTRUMENTE SOLIDE DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR?

50. Instrumentele de monitor izare nu puteau încă as igura transparența necesară

unei supravegher i ș i gest ionăr i cont inue a performanței .

51. În toate agenți i le se introduseseră mecanisme de t ipul „tablou de bord”, ceea

c e d e m o n s t r a c ă e x i s t a i n t e r e s d i n p a r t e a e c h i p e l o r d e c o n d u c e r e p e n t r u

m o n i t o r i z a r e a ș i g e s t i o n a r e a p e r f o r m a n ț e i . A c e s t e m e c a n i s m e e r a u t o t u ș i

încă rudimentare , iar exper iențele acumulate cu ocazia ut i l izăr i i lor nu fuse-

seră comunicate în măsură suf ic ientă de la o agenț ie la a l ta . Introducerea de

instrumente de monitor izare nu pare să f i const ituit o pr ior i tate general izată

p e n t r u o r g a n e l e d e a d m i n i s t r a r e a l e a g e n ț i i l o r ( a s e v e d e a p u n c t e l e 2 2 ș i

24) .

52. Dacă prezența indicatori lor de mobil izare a resurselor și de volum de activitate

e r a r e l a t i v r ă s p â n d i t ă , n u a c e l a ș i e r a ș i c a z u l i n d i c a t o r i l o r d e e f e c t e ș i d e

impact (a se vedea punctele 26-28) .

31


9. Rapoartele de activitate ar trebui să furnizeze, în afară de descrierea acțiunilor desfășurate,

și o evaluare a progreselor înregistrate în raport cu obiectivele stabilite în programele

multianuale, bazată pe indicatorii de performanță elaborați pentru aceste programe.

10. Aceste rapoarte ar trebui, de asemenea, să indice schimbările de direcție care ar tre-

bui aduse, acolo unde este cazul, programelor, având în vedere situațiile întâlnite în

practică.

11. Organele de administrare ar trebui să furnizeze orientări care să permită transformarea

rapoartelor în veritabile instrumente de guvernare organizațională.

AGENȚIILE AU REALIZAT O RAPORTARE CORESPUNZĂTOARE A ACTIVITĂȚILOR PE CARE LE-AU EFECTUAT ȘI AU DISPUS EFECTUAREA UNOR EVALUĂRI PERTINENTE ALE REZULTATELOR PE CARE LE-AU OBȚINUT?

53. Obligația de raportare a fost întotdeauna respectată, însă evaluarea rezultatelor

efect ive a fost afectată de insuf ic iențele survenite în plani f icare .

54. Rapoartele de activitate înaintate de directori aveau mult prea adesea un carac-

ter descr ipt iv , prezentând mai curând natura ș i amploarea act iv i tăț i lor decât

rezultatele obținute în raport cu obiectivele. Se întâmpla rar ca aceste rapoarte

să treacă în revistă obstacolele întâmpinate ș i posibi le le repercusiuni asupra

programelor v i i toare (a se vedea punctele 30-32) .

55. Organele de administrare nu au jucat întotdeauna un rol motor în inst i tuirea

unei cul tur i or ientate spre obț inerea de rezultate , iar l ipsa re laț i i lor lor cu

autor i tatea responsabi lă de descărcarea de gest iune nu a fost de natură să

le încurajeze să se angajeze în această di recț ie (a se vedea punctul 33) .

32


12. Frecvența cu care se efectuează evaluările de ansamblu periodice ar trebui corelată cu

ritmul programelor multianuale și cu cel al evaluărilor ex ante care stau la baza acestora.

În acest fel, indicatorii de performanță adoptați în programele multianuale ar putea servi

drept repere în momentul în care se vor efectua evaluările ex post.

13. Din motive de independență și coerență, se recomandă implicarea Comisiei în efectuarea

evaluărilor de ansamblu periodice.

14. Rezultatele acestor evaluări ar trebui comunicate autorității responsabile de descărcarea

de gestiune în conformitate cu un calendar prestabilit.

15. Cu ocazia acestor comunicări, directorul agenției ar trebui să fi e invitat să prezinte con-

cluziile pe care le-a desprins în urma evaluării periodice.

56. Evaluările interne ale proiectelor le-au permis de obicei echipelor de conducere

să despr indă învățăminte d in exper iențe le de lucru pe teren . Pentru toate

agenț i i le s -au întrepr ins în mod regulat evaluăr i de ansamblu, încredințate

u n o r e x p e r ț i e x t e r n i . R e z u l t a t e l e a c e s t o r a e r a u p o z i t i v e p e r a n s a m b l u , d a r

major i tatea acestor evaluăr i erau afectate de def ic iențele ex istente în p la-

n i f i c a r e a m u l t i a n u a l ă ș i d e l i p s a u n o r d a t e d e b a z ă r e f e r i t o a r e l a o b i e c t i -

vele v izate . Faptul că evaluăr i le au fost organizate de agenț i i le însele , fără

o a l tă part ic ipare externă (cum ar f i cea a Comisie i ) , a antrenat r iscur i pentru

independența aprecier i i real izate de experț i (a se vedea punctele 35-40) .

Prezentul raport a fost adoptat de Curtea de Conturi , la Luxemburg, în ședința

sa din 5 iunie 2008.

P e n t r u C u r t e a d e C o n t u r i

Vítor Manuel da S i lva Caldeira

P r e ș e d i n t e

tor Manuel da Si lva Caldeira

33

A N E X A I

CO

MP

ET

EN

ŢE

LE

EX

ER

CIT

AT

E D

E A

GE

NŢ

IIL

E U

NIU

NII

1

Cole

ctar

ea ș

i difu

zare

a de

info

rmaţ

iiO

rgan

izar

ea d

e se

min

arii

și c

onfe

rinţe

Crea

rea

de re

ţele

și

gest

iona

rea

coop

erăr

ii în

reţe

a, c

oord

onar

ea

acţiu

nilo

r naţ

iona

le ș

i co

mun

itare

Sprij

in ș

tiinţ

ifi c

și te

hnic

, co

ncep

erea

de

stud

ii,

cons

ilier

e și

form

ular

ea

de re

com

andă

ri

Obs

erva

rea

și

mon

itoriz

area

pol

itici

lor

sect

oria

leFo

rmul

area

de

aviz

eEl

iber

area

de

cert

ifi ca

te

ENIS

A, F

RA, A

EM,

EMSA

, EU

-OSH

A, A

EF,

EFSA

, Ced

efop

, ECD

C,

Euro

foun

d, O

EDT

Cede

fop,

EU

-OSH

A ,

ENIS

A, E

CDC

ENIS

A, A

EM, F

ront

ex,

EMEA

, EM

SA, E

U-O

SHA

, A

EF, E

FSA

, Ced

efop

, EC

DC,

Eur

ojus

t, Eu

rofo

und,

OED

T

ENIS

A, F

RA, A

EM,

Fron

tex,

AES

A, E

MSA

, EU

-OSH

A, A

EF, E

FSA

, Ce

defo

p, E

CDC,

Eu

roju

st, E

urof

ound

, ET

F, O

EDT,

CdT

ENIS

A, F

RA, F

ront

ex,

EMEA

, AES

A, E

MSA

, EC

DC,

OED

T

FRA

, EM

EA, A

ESA

, AEF

, EF

SA, E

CDC,

EM

SAA

ESA

, OCS

P, O

API

Furn

izar

ea d

e in

form

aţii

de c

alita

te

în v

eder

ea fa

cilit

ării

proc

esul

ui d

eciz

iona

l și

a a

rmon

izăr

ii ab

ordă

rilor

.

Rela

ţiona

rea

dife

riţilo

r ac

tori

din

cadr

ul

Uni

unii,

cu

scop

ul

prom

ovăr

ii bu

nelo

r pr

actic

i.

Aso

cier

ea o

rgan

ism

elor

co

mun

itare

și n

aţio

nale

ca

re a

ctiv

ează

în a

cela

și

dom

eniu

, în

vede

rea

coor

donă

rii a

ctiv

ităţil

or

aces

tora

sau

a p

rom

ovăr

ii sc

him

bulu

i de

info

rmaţ

ii și

de

expe

rienţ

ă.

Opt

imiz

area

act

i-vi

tăţii

ent

ităţil

or

care

ben

efi c

iază

de

serv

iciil

e ag

enţii

lor

(Com

isia

sau

sta

tele

m

embr

e), c

u sc

opul

de

a îm

bună

tăţi

efi c

acita

tea

acţiu

nilo

r U

niun

ii.

Mon

itoriz

area

ap

licăr

ii (u

nifo

rme

și

omog

ene)

a n

orm

elor

și

a p

rinci

piilo

r co

mun

itare

pe

într

eg

cupr

insu

l Uni

unii.

Pune

rea

la d

ispo

ziţie

de

eva

luăr

i și

apre

cier

i car

e să

aib

ă va

labi

litat

e pe

într

eg

cupr

insu

l Uni

unii.

Sprij

in ș

tiinţ

ifi c

pent

ru p

roce

sul

deci

zion

al a

l Com

isie

i.

Cons

titui

rea

unui

spa

ţiu

euro

pean

com

un

pent

ru ti

tula

rii a

cest

or

cert

ifi ca

te.

1

Des

crie

rea

sarc

inilo

r și

a o

bie

ctiv

elo

r fi

ecăr

ei a

gen

ţii m

enţi

on

ate

în p

reze

nta

an

exă

este

dis

po

nib

ilă în

rap

ort

ul C

urţ

ii p

rivi

nd

co

ntu

rile

an

ual

e al

e o

rgan

ism

elo

r în

cau

ză p

entr

u e

xerc

iţiu

l fin

anci

ar 2

00

6 (

JO C

30

9, 1

9.1

2.2

00

7).

Nat

ura

com

pet

enţe

lor

Ag

enţi

ile

viza

te

Sfe

ra

com

pet

enţe

lor

34

AG

EN

ŢII

LE

UN

IUN

II E

UR

OP

EN

E R

EG

LE

ME

NT

AT

E P

RIN

AR

TIC

OL

UL

18

5 D

IN

RE

GU

LA

ME

NT

UL

FIN

AN

CIA

R C

AR

E A

U F

OS

T V

IZA

TE

DE

AU

DIT

UL

CU

RŢ

II

DA

TE

PR

INC

IPA

LE

Ag

en

ţii ș

i alt

e o

rga

nis

me

de

sce

ntr

ali

zate

ale

Un

iun

ii E

uro

pe

ne

A

cro

nim

Se

diu

An

ul

înfi

inţă

rii

Bu

ge

t (î

n m

ilio

an

e

de

eu

ro)

(20

07

)1

Po

stu

ri

auto

riza

te

(20

07

)

1A

gen

ţia

Euro

pea

nă

a C

ăilo

r Fe

rate

AEF

Lille

-Val

enci

enn

es20

0316

,611

6

2A

gen

ţia

Euro

pea

nă

de

Med

iuA

EMC

op

enh

aga

1990

35,1

116

3A

gen

ţia

Euro

pea

nă

de

Sig

ura

nţă

a A

viaţ

iei

AES

AK

öln

2002

72,1

467

4A

gen

ţia

Euro

pea

nă

pen

tru

Ges

tio

nar

ea C

oo

per

ării

Op

erat

ive

la F

ron

tier

ele

Exte

rne

ale

Stat

elo

r M

emb

re a

le U

niu

nii

Euro

pen

eFr

on

tex

Var

șovi

a20

0542

,249

5A

gen

ţia

Euro

pea

nă

pen

tru

Med

icam

ente

EMEA

Lon

dra

1993

163,

144

1

6A

gen

ţia

Euro

pea

nă

pen

tru

Săn

ătat

e și

Sec

uri

tate

în M

un

căEU

-OSH

AB

ilbao

1995

14,9

42

7A

gen

ţia

Euro

pea

nă

pen

tru

Sec

uri

tate

a R

eţel

elo

r In

form

atic

e și

a D

atel

or

ENIS

AH

erak

lion

2003

8,3

44

8A

gen

ţia

Euro

pea

nă

pen

tru

Sig

ura

nţa

Mar

itim

ăEM

SALi

sab

on

a20

0248

,215

3

9A

uto

rita

tea

Euro

pea

nă

pen

tru

Sig

ura

nţa

Alim

enta

răEF

SAPa

rma

2002

52,2

300

10C

entr

ul E

uro

pea

n d

e Pr

even

ire

și C

on

tro

l al B

olil

or

ECD

CSt

ock

ho

lm20

0528

,990

11C

entr

ul E

uro

pea

n p

entr

u D

ezvo

ltar

ea F

orm

ării

Pro

fesi

on

ale

Ced

efo

pSa

lon

ic19

7517

,497

12Fu

nd

aţia

Eu

rop

ean

ă d

e Fo

rmar

eET

FTo

rin

o19

9021

,510

0

13Fu

nd

aţia

Eu

rop

ean

ă p

entr

u Îm

bu

năt

ăţir

ea C

on

diţ

iilo

r d

e V

iaţă

și d

e M

un

căEu

rofo

un

dD

ub

lin19

7520

,294

14O

bse

rvat

oru

l Eu

rop

ean

pen

tru

Dro

gu

ri ș

i To

xico

man

ieO

EDT

Lisa

bo

na

1993

14,4

82

To

tal

55

5,1

2 1

91

1

Cre

dit

e d

e p

lată

.

A N E X A I I

35

A N E X A I I I

PR

INC

IPA

LE

LE

OB

SE

RV

AŢ

II F

OR

MU

LA

TE

ÎN

UR

MA

VIZ

ITE

LO

R L

A F

AŢ

A L

OC

UL

UI

Satis

făcă

tor

Nu

încă

Nec

esită

îmbu

nătă

ţiri

AE

ME

FS

AE

ME

AE

MS

AE

NIS

AE

U-O

SH

AE

uro

fou

nd

Fro

nte

x

AG

ENŢI

ILE

ȘI-A

U P

LAN

IFIC

AT

ÎNTR

-O M

ĂSU

RĂ

SU

FIC

IEN

TĂ A

CTI

VIT

ĂŢI

LE, S

TAB

ILIN

DU

-ȘI O

BIE

CTI

VE

PREC

ISE

ȘI

MĂ

SUR

AB

ILE?

1. S

tra

teg

ia m

ult

ian

ua

lă

Ag

enţi

a a

inst

itu

it u

n p

roce

s d

e p

lan

ifi ca

re m

ult

ian

ual

ă.

Plan

ifi ca

rea

mu

ltia

nu

ală

este

un

do

cum

ent

atât

str

ateg

ic (c

are

defi

neș

te

rezu

ltat

ele

sco

nta

te ș

i im

pac

tul),

cât

și o

per

aţio

nal

(cal

end

ar, p

lan

gen

eral

pen

tru

per

son

al…

).

Ag

enţi

a și

-a t

ran

spu

s m

and

atu

l ce

i-a

fost

co

nfe

rit

pri

n a

ctu

l de

baz

ă în

tr-o

stra

teg

ie c

on

cord

antă

cu

str

ateg

ia s

ecto

rial

ă el

abo

rată

de

Co

mis

ie.

Plan

ifi ca

rea

mu

ltia

nu

ală

se b

azea

ză p

e o

eva

luar

e ex

an

te c

u c

arac

ter

stra

teg

ic.

Exis

tă u

n d

ocu

men

t ca

re d

etal

iază

po

litic

a ag

enţi

ei în

do

men

iul r

esu

rsel

or

um

ane

și c

are

este

art

icu

lat

cu p

rio

rită

ţile

str

ateg

ice.

2. P

rog

ram

ul a

nu

al d

e a

ctiv

ita

te

Ag

enţi

a a

dis

pu

s d

e u

n p

rog

ram

an

ual

de

acti

vita

te c

are

a fo

st a

do

pta

t

la t

erm

en.

Fact

ori

i in

tere

saţi

au

fost

imp

licaţ

i în

pro

cesu

l dec

izio

nal

și a

u p

utu

t să

își

exp

rim

e d

ezid

erat

ele.

Stru

ctu

ra p

rog

ram

elo

r an

ual

e d

e ac

tivi

tate

co

resp

un

de

stru

ctu

rii

pre

vizi

un

ilor

mu

ltia

nu

ale.

Sta

bili

tate

a ac

este

i str

uct

uri

per

mit

e ef

ectu

area

de

com

par

aţii

în t

imp

.

Ag

enţi

a a

iden

tifi c

at r

iscu

rile

aso

ciat

e ac

tivi

tăţi

lor

sale

.

Pro

gra

mu

l de

acti

vita

te fa

ce o

dis

tin

cţie

cla

ră în

tre

acti

vită

ţile

des

fășu

rate

pen

tru

a a

sist

a C

om

isia

și p

rop

riile

act

ivit

ăţi.

36

A N E X A I I I

PR

INC

IPA

LE

LE

OB

SE

RV

AŢ

II F

OR

MU

LA

TE

ÎN

UR

MA

VIZ

ITE

LO

R L

A F

AŢ

A L

OC

UL

UI

AE

ME

FS

AE

ME

AE

MS

AE

NIS

AE

U-O

SH

AE

uro

fou

nd

Fro

nte

x

Pro

gra

mu

l de

acti

vita

te d

efi n

ește

ob

iect

ive

SMA

RT

și in

dic

ato

ri d

e

per

form

anţă

.

Ag

enţi

a u

tiliz

ează

un

bu

get

înto

cmit

pe

acti

vită

ţi (A

BB

).

Pro

gra

mu

l de

acti

vita

te d

efi n

ește

cu

su

fi cie

ntă

pre

cizi

e re

surs

ele

um

ane

și

fi nan

ciar

e ca

re t

reb

uie

mo

bili

zate

.

AG

ENŢI

ILE

AU

INST

ITU

IT IN

STR

UM

ENTE

SO

LID

E D

E M

ON

ITO

RIZ

AR

E A

AC

TIV

ITĂ

ŢILO

R?

3. O

rga

niz

are

a p

roce

sulu

i de

mo

nit

ori

zare

Ag

enţi

a îș

i in

form

ează

reg

ula

t co

nsi

liul d

e ad

min

istr

aţie

cu

pri

vire

la

exec

uţi

a ac

tivi

tăţi

lor.

Ag

enţi

a îș

i in

form

ează

reg

ula

t co

nsi

liul d

e ad

min

istr

aţie

cu

pri

vire

la

rezu

ltat

ele

acti

vită

ţilo

r.

A fo

st c

reat

un

„ta

blo

u d

e b

ord

”.

Exis

tă în

fun

cţiu

ne

un

„ta

blo

u d

e b

ord

” p

erti

nen

t.

Ag

enţi

a d

isp

un

e d

e u

n a

ud

ito

r in

tern

car

e ve

rifi c

ă b

un

a g

esti

un

e fi n

anci

ară

a ac

tivi

tăţi

lor

des

fășu

rate

.

4. R

ele

va

nţa

ind

ica

tori

lor

Ag

enţi

a a

defi

nit

și u

tiliz

ează

ind

icat

ori

„R

AC

ER”.

Satis

făcă

tor

Nu

încă

Nec

esită

îmbu

nătă

ţiri

37

PR

INC

IPA

LE

LE

OB

SE

RV

AŢ

II F

OR

MU

LA

TE

ÎN

UR

MA

VIZ

ITE

LO

R L

A F

AŢ

A L

OC

UL

UI

AE

ME

FS

AE

ME

AE

MS

AE

NIS

AE

U-O

SH

AE

uro

fou

nd

Fro

nte

x

AG

ENŢI

ILE

AU

REA

LIZ

AT

O R

APO

RTA

RE

CO

RES

PUN

ZĂ

TOA

RE

A A

CTI

VIT

ĂŢI

LOR

PE

CA

RE

LE-A

U E

FEC

TUA

T ȘI

AU

DIS

PUS

EFEC

TUA

REA

UN

OR

EV

ALU

ĂR

I REL

EVA

NTE

ALE

REZ

ULT

ATE

LOR

PE

CA

RE

LE-A

U O

BŢI

NU

T?

5. R

ap

ort

ul a

nu

al d

e a

ctiv

ita

te

Rap

ort

ul a

nu

al d

e ac

tivi

tate

po

ate

fi u

tiliz

at p

entr

u a

măs

ura

gra

du

l de

real

izar

e a

acti

vită

ţilo

r p

revă

zute

în p

rog

ram

ul a

nu

al d

e ac

tivi

tate

.

Exis

tă o

co

eren

ţă s

tru

ctu

rală

într

e p

rog

ram

ul d

e ac

tivi

tate

, bu

get

,

con

tab

ilita

tea

de

ges

tiu

ne

și r

apo

arte

le d

e ac

tivi

tate

.

Pe b

aza

info

rmaţ

iilo

r p

e ca

re le

pri

meș

te, c

on

siliu

l de

adm

inis

traţ

ie e

ste

în

măs

ură

să

iden

tifi c

e im

pac

tul a

ctiv

ităţ

ilor

agen

ţiei

.

Site

-ul i

nte

rnet

al a

gen

ţiei

est

e u

șor

de

uti

lizat

și m

ult

ilin

gv.

6. E

va

luă

ri

Ag

enţi

a d

isp

un

e p

erio

dic

efe

ctu

area

de

eval

uăr

i ext

ern

e al

e ac

tivi

tăţi

lor

glo

bal

e și

ind

ivid

ual

e p

e ca

re le

des

fășo

ară.

Ag

enţi

a ef

ectu

ează

per

iod

ic e

valu

ări i

nte

rne

crit

ice

ale

acti

vită

ţilo

r p

e ca

re

le d

esfă

șoar

ă.

Ag

enţi

a a

reu

șit

să in

teg

reze

co

ncl

uzi

ile ș

i rec

om

and

ările

eva

luăr

ilor

în

cicl

ul u

lter

ior

de

pla

nifi

care

.

Satis

făcă

tor

Nu

încă

Nec

esită

îmbu

nătă

ţiri

RĂSPUNSUL COMISIEI ȘI AL AGENȚIILOR LA RAPORTUL SPECIAL AL CURȚII DE CONTURI „AGENȚIILE UNIUNII EUROPENE: OBȚINEREA DE REZULTATE”

39

I I . A g e n ț i i : A g e n ț i i l e v i z a t e a u s a l u t a t r a p o r t u l de audit refer i tor la evaluarea bunei gest iuni f inanciare din cadrul agenț i i lor de reglemen-tare , în care problemele r id icate au fost con-s i d e r a t e a t â t c o n s t r u c t i v e , c â t ș i v a l o r o a s e . O b s e r v a ț i i l e f ă c u t e a r p u t e a a d u c e b e n e f i c i i tuturor părț i lor v izate .

Pr incipiul bunei gest iuni f inanciare auditat de Curte se apl ică tuturor agenț i i lor , însă t rebuie evidențiat faptul că complexitatea activităț i lor f i e c ă r e i a g e n ț i i d e t e r m i n ă î n c e m ă s u r ă e s t e ușor să se as igure buna gest iune f inanciară .

IV. Agenții: Unele agenții efectuează acum evaluări e x a n t e . Cu toate acestea, evaluări le e x a n t e nu v i z e a z ă t o a t e a g e n ț i i l e î n a c e e a ș i m ă s u r ă ș i , în esență , ar t rebui să a ibă în vedere mai mult a g e n ț i i l e c a r e g e s t i o n e a z ă p r o g r a m e , d e c â t agenț i i le care funcț ionează ca ș i autor i tăț i .

Î n c e e a c e p r i v e ș t e r e a l i z a r e a d e p l a n i f i c ă r i multianuale, unele agenții au implementat deja o planif icare mult ianuală . Altele se af lă în curs de implementare. Chiar dacă nivelul de imple-mentare diferă, toate sunt pe deplin conștiente de faptul că este esenț ia l să se implementeze o p l a n i f i c a r e m u l t i a n u a l ă p r e c i s ă . D e a s e m e -nea, planif icarea multianuală este strâns legată de bugetele disponibi le .

V. C o m i s i a : P r o g r a m e l e a d o p t a t e p e n t r u a n u l 2008 prevăd indicaț i i mai precise cu pr iv i re la resursele care t rebuie mobi l izate pentru di fe-r i te le acț iuni ș i la rezultatele preconizate .

A g e n ț i i : Programele anuale de act iv i tate sunt prezentate , rev izui te ș i adoptate în cons i l i i le de administraț ie . Această adoptare reprezintă u n e l e m e n t e s e n ț i a l a l m e d i u l u i d e c o n t r o l /administrăr i i programului de act iv i tate .

VI. A g e n ț i i : D a t o r i t ă d i f e r i t e l o r d i m e n s i u n i ș i r e s u r s e d i s p o n i b i l e a l e a g e n ț i i l o r , a r t r e -b u i s ă s e ț i n ă c o n t d e c o n s i d e r a ț i i l e p r i v i n d proporț ional i tatea pentru punerea în apl icare a m e c a n i s m e l o r ș i a c o n t r o a l e l o r , c e e a c e a r putea susține monitorizarea. Chiar dacă nivelul d e i m p l e m e n t a r e d i f e r ă , t o a t e a g e n ț i i l e s u n t pe depl in conșt iente de faptul că este esenția l să se pună în apl icare instrumente de monito-r izare ef ic iente . Agenț i i le lucrează în vederea îmbunătăț i r i i unor ast fe l de instrumente.

C o m i s i a : C o m i s i a o f e r ă a g e n ț i i l o r a s i s t e n ț ă r e f e r i t o a r e l a g e s t i u n e a p e a c t i v i t ă ț i , î n s ă e c o n ș t i e n t ă d e d i f i c u l t a t e a d e a l e s e n s i b i l i z a în acest sens . Pr in comunicarea recentă către P a r l a m e n t u l E u r o p e a n ș i C o n s i l i u , „ A g e n ț i i e u r o p e n e – O r i e n t ă r i p e n t r u v i i t o r ” 1, a c e a s t a ș i - a e x p r i m a t a c e a s t ă p r e o c u p a r e , p r e c i z â n d că îș i va revizui procedur i le interne în ceea ce pr ivește re laț i i le cu agenț i i le .

VII . C o m i s i a : Î n c e p â n d c u b u g e t u l p e n t r u a n u l 2 0 0 8 , m a i m u l t e a g e n ț i i d i s p u n d e i n d i c a t o r i d e p e r f o r m a n ț ă c a r e s u n t i m p u ș i p r i n R e g u -lamentul f inanciar . De alt fe l , începând cu anul 2007, anumite agenț i i au început să prez inte un buget ș i au in i ț iat o gest iune pe act iv i tăț i , c e e a c e f a c e c a a c e s t e a s ă p o a t ă e x p l i c a m a i b i n e o b i e c t i v e l e p e c a r e ș i - a u p r o p u s s ă l e real izeze.

IX. A g e n ț i i : Gradul de preciz ie în def in i rea obiec-t ivelor depinde, în parte , de regulamentele de bază ș i d i feră de la o agenț ie la a l ta .

X. A g e n ț i i : În ceea ce pr ivește rea l izarea obiec-t i v e l o r a n u a l e , a g e n ț i i l e l u c r e a z ă î n v e d e r e a î m b u n ă t ă ț i r i i i n s t r u m e n t e l o r d e r a p o r t a r e , inc lus iv a raportului anual de act iv i tate . Acest r a p o r t a n u a l d e a c t i v i t a t e e s t e r e v i z u i t ș i a d o p t a t d e c ă t r e c o n s i l i i l e d e a d m i n i s t r a ț i e respect ive .

1 COM(2008) 135 final.

40

INTRODUCERE

3. Agenții : Sub acest aspect, Regulamentul f inan-ciar cadru concordă cu Regulamentul f inanciar general ; acesta nu prevede dispoziț i i mai deta-l iate sau mai restr ict ive pr iv ind, spre exemplu, planif icarea, f ixarea obiect ivelor , evaluarea pe bază de indicatori . Dispoziț i i mai detal iate pr i -v ind planif icarea, f ixarea obiect ivelor sau eva-luarea pe bază de indicatori pot f i prevăzute, în plus , în actele const i tut ive a le agenț i i lor .

9. Agenții : Agenți i le sunt pe deplin conștiente de importanța p lanului mult ianual . Unele d intre acestea au rea l izat o p lani f icare mult ianuală , c h i a r d a c ă r e g u l a m e n t u l d e b a z ă a l a c e s t o r a nu a impus-o în mod expl ic i t .

Spre exemplu, în urma auditului Curț i i :

( i ) s t rategia EU-OSHA 2009-2013 indică rezul-tatele preconizate, iar activitatea, în curs de desfășurare , de evaluare a impactului/eva-luare e x a n t e v izează exact modul în care se pot măsura progresele real izate în vederea obț iner i i acestor rezultate ;

( i i ) p e n t r u F r o n t e x [ R e g u l a m e n t u l ( C E ) nr . 2007/2004 a l Consi l iu lu i ] , proiectul de p r o g r a m d e a c t i v i t a t e 2 0 0 9 , p r e z e n t a t î n c o n s i l i u l d e a d m i n i s t r a ț i e a l a g e n ț i e i l a începutul anului 2008, prevede adoptarea unei abordăr i mult ianuale în v i i tor ;

( i i i ) EMEA a realizat Foaia de parcurs EMEA, care prezintă strategia pe termen lung, obiecti-vele pe termen mediu ș i lung ș i acț iuni le pr incipale. În plus, EMEA va iniț ia procesul de pregăt i re a fo i i de parcurs pentru 2015 în cursul anului 2008;

( iv) începând din 2008, ENISA a apl icat o abor-d a r e a u n e i p l a n i f i c ă r i m u l t i a n u a l e s u b f o r m a P r o g r a m e l o r t e m a t i c e m u l t i a n u a l e (PTM) .

11. A g e n ț i i : A g e n ț i i l e l u c r e a z ă l a p l a n i f i c a r e a mult ianuală ș i , dacă e cazul , cooperează înde-aproape cu Comis ia , s tatele membre ș i părț i le interesate .

12. A g e n ț i i : M a j o r i t a t e a a g e n ț i i l o r s u n t a c u m î n c u r s d e r e a l i z a r e a u n o r e v a l u ă r i e x a n t e . C u t o a t e a c e s t e a , e v a l u ă r i l e e x a n t e n u v i z e a z ă t o a t e a g e n ț i i l e î n a c e e a ș i m ă s u r ă ș i a r t r e -bui să a ibă în vedere mai mult agenț i i le care g e s t i o n e a z ă p r o g r a m e , d e c â t a g e n ț i i l e c a r e funcț ionează ca autor i tăț i .

13. C o m i s i a : O r i e n t ă r i l e p r i v i n d p o l i t i c a d e p e r -s o n a l d i n c a d r u l a g e n ț i i l o r e u r o p e n e d e r e g l e m e n t a r e p r e v ă d c a f i e c a r e a g e n ț i e s ă întocmească anual un plan multianual în mate-r i e d e p o l i t i c ă d e p e r s o n a l ( d e p e r s p e c t i v ă ) (PPP) , a l cărui conț inut standard a fost e labo-r a t d e c ă t r e s e r v i c i i l e C o m i s i e i , î m p r e u n ă c u agenți i le . PPP ar t rebui să cupr indă descr ierea t ipur i lor de postur i noi ș i ex istente în schema d e p e r s o n a l ș i a t r i b u i r e a s a r c i n i l o r î n c a d r u l f u n c ț i i l o r r e s p e c t i v e . A g e n ț i i l e d e r e g l e m e n -tare prezintă , de asemenea, în planur i le lor de polit ică de personal, analiza sarcini lor atribuite t i p u r i l o r d e p o s t u r i d i n s c h e m a d e p e r s o n a l ( s a r c i n i e s e n ț i a l e , d e a s i s t e n ț ă , p e r m a n e n t e , t e m p o r a r e , p o s t u r i p e t e r m e n s c u r t s a u l u n g d e f u n c ț i o n a r i , a g e n ț i t e m p o r a r i s a u a g e n ț i contractual i ) .

Î n 2 0 0 7 , a u t o r i t a t e a b u g e t a r ă a s o l i c i t a t c a , începând din acel moment, să se atașeze PPP-uri documentelor pr iv ind procedura bugetară .

15. A g e n ț i i : O consecvență mai mare – ș i o legă-tură mai st rânsă – între plani f icarea mult ianu-ală a activități i ș i programul anual de activitate ar crește gradul de comparabi l i tate dintre ani . Î n s ă , d a t f i i n d m e d i u l d i n a m i c , u n e l e a g e n ț i i se confruntă cu sarc in i noi ș i extrem de di fe-r ite . Agenți i le trebuie să îș i actual izeze ș i să îș i adapteze în permanență toate planuri le . Acest exerc i ț iu va crește , în pr inc ipal , t ransparența p e n t r u a g e n ț i i l e c a r e l u c r e a z ă î n t r - u n m e d i u mai stabi l .

41

16. A g e n ț i i : M a j o r i t a t e a a g e n ț i i l o r a u d i t a t e r e a -l i z e a z ă u n e x e r c i ț i u r e g u l a t d e a n a l i z ă a r i s -c u r i l o r . A c e a s t a d e m o n s t r e a z ă f a p t u l c ă s u n t conșt iente de importanța folosir i i unei anal ize a r i s c u r i l o r p e n t r u î n t o c m i r e a p r o g r a m u l u i anual , chiar dacă mai poate exista loc pentru îmbunătăț i r i .

17. A g e n ț i i : A g e n ț i i l e î n c e a r c ă s ă c u p r i n d ă î n p r o g r a m u l a n u a l d e a c t i v i t a t e t o t a l i t a -t e a a c t i v i t ă ț i l o r p e c a r e i n t e n ț i o n e a z ă s ă l e desfășoare în f iecare an. Cu toate acestea , ar t r e b u i s ă s e p e r m i t ă o o a r e c a r e f l e x i b i l i t a t e pentru a putea face față sol ic i tăr i lor neprevă-zute a d h o c (consi l iere șt i inț i f ică sau evaluare a r i s c u r i l o r ) . C o n s i l i u l d e a d m i n i s t r a ț i e e s t e ț inut la curent în legătură cu aceste sol ic i tăr i , ce l puț in anual , în raportul anual de act iv i tate ș i în unele cazuri pe parcursul anului , în rapor-tul regulat a l d i rectorului execut iv , prezentat în consi l i i le de administraț ie .

18. A g e n ț i i : A g e n ț i i l e s u n t p e d e p l i n c o n ș t i e n t e de importanța obiect ivelor ș i vor cont inua să depună eforturi pentru a atinge un nivel cores-punzător de preciz ie , în măsura posibi lu lui .

19. A g e n ț i i : A g e n ț i i l e r e c u n o s c i n t e r e s u l A B B (bugetul întocmit pe act iv i tăț i ) ca instrument p e n t r u o m a i b u n ă g e s t i o n a r e f i n a n c i a r ă . Acesta este motivul pentru care unele agenț i i au decis să prezinte un ABB. Totuși , acesta este u n p r o c e s r e l a t i v r e c e n t , c a r e t r e b u i e s ă f i e consolidat în continuare și discutat în vi itoarea procedură bugetară .

22. Agenții : Metodele de monitorizare ș i raportare di feră de la o agenție la a l ta ș i sunt dezvoltate p e r m a n e n t . Î n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r , c o n s i l i -i l e d e a d m i n i s t r a ț i e s u n t i n f o r m a t e c e l p u ț i n anual , iar în unele cazur i , mai f recvent .

23. Agenții : Toate agenți i le au implementat instru-mente pentru a permite monitor izarea puneri i în pract ică a act iv i tăț i lor propr i i . Acestea sunt evaluate ș i îmbunătăț i te cont inuu.

24. A g e n ț i i : Î n c o n t e x t u l î m b u n ă t ă ț i r i i c o n t i n u e a i n s t r u m e n t e l o r d e m o n i t o r i z a r e , i d e e a e s t e ca agenț i i le să facă schimb de ce le mai bune p r a c t i c i , c â n d e s t e c a z u l , ș i s ă a c h i z i ț i o n e z e i n s t r u m e n t e n o i , d a c ă e s t e n e c e s a r . A n u m i t e agenții au implementat până acum instrumente speci f ice pentru monitor izarea t impului .

25. C o m i s i a : IAS a pr imit resursele necesare pen-tru a-ș i îndepl ini obl igați i le actuale, prevăzute î n t e m e i u l a r t i c o l u l u i 1 8 5 d i n R e g u l a m e n t u l f i n a n c i a r . Î n 2 0 0 7 , s - a u d e s f ă ș u r a t a c ț i u n i d e audit în toate agenți i le de reglementare af late în funcț iune, în cadrul IAS . Pentru 2008, sunt planif icate auditur i pentru agenți i le care ș i -au început act iv i tatea în 2007.

A g e n ț i i : Însă , agenț i i le mic i nu îș i pot permite neapărat un controlor sau un verif icator intern, angajat cu normă întreagă.

26. A g e n ț i i : În urma auditului Curț i i , unele agenți i a u a c u m î n v e d e r e d e z v o l t a r e a d e i n d i c a t o r i d e „ r e z u l t a t e ” ș i „ i m p a c t ” , î n p l u s f a ț ă d e c e i ex istenț i . În acest context , acestea se bucură întotdeauna de spr i j inul Comis ie i Europene.

27. A g e n ț i i : Dimensiunea ș i resursele disponibi le , inclusiv instrumentele aplicate pentru a colecta d a t e , d i s p o n i b i l i t a t e a a n g a j a ț i l o r ș i b u g e t u l , a u u n i m p a c t a s u p r a i n d i c a t o r i l o r d e f i n i ț i ș i urmăriț i . Agenți i le depun efortur i permanente p e n t r u a p u n e î n p r a c t i c ă ș i a u t i l i z a c e i m a i potr iv i ț i indicator i .

28. A g e n ț i i : I n d i c a t o r i i d e p e r f o r m a n ț ă s u n t potr iviț i pentru toate agenți i le , însă evaluări le e x a n t e ș i p lani f icăr i le mult ianuale nu v izează toate agenț i i le în aceeași măsură .

31. A g e n ț i i : A g e n ț i i l e i n t e n ț i o n e a z ă s ă î ș i î m b u n ă t ă ț e a s c ă p e r m a n e n t a c t i v i t a t e a d e monitor izare ș i raportare .

42

33. A g e n ț i i : Într -adevăr , raportul anual de act iv i -tate nu este singurul mij loc de informare a con-s i l iu lui de administraț ie cu pr iv i re la impactul act iv ităț i lor agenți i lor . În cal i tate de organism de administ rare ș i în concordanță cu Regula-mentul de bază, consi l i i le de administraț ie a le a g e n ț i i l o r a d o p t ă p r o g r a m u l a n u a l d e a c t i v i -t a t e ș i s u n t ț i n u t e l a c u r e n t c u i m p l e m e n t a -rea acestuia în raportul anual de act iv i tate . În u n e l e c a z u r i , c o n s i l i u l d e a d m i n i s t r a ț i e e s t e a s i s t a t d e u n o r g a n i s m c o n s u l t a t i v p e n t r u a ofer i consi l iere pr iv ind, în mod speci f ic , p la-nif icarea anuală ș i aspectele bugetare. În plus , consi l i i le de administrație au puterea de a sol i-cita informați i suplimentare pentru a confirma/fundamenta problemele raportate .

34. C o m i s i a : Consi l iu l de administraț ie a l f iecărei a g e n ț i i , î n c a r e C o m i s i a e s t e r e p r e z e n t a t ă î n minor i tate sau deloc , este însărc inat cu adop-tarea unor astfel de orientări , dacă se consideră că este cazul , ș i cu punerea lor în pract ică . În cadrul consil i i lor de administrație ale agenții lor în care este reprezentată , Comis ia are intenț ia de a înainta propuner i cu pr iv i re la punerea în apl icare a bunelor pract ic i administrat ive .

Deș i agenț i i le sunt organisme independente , instrucțiuni le ferme ale Comisiei pentru elabo-rarea rapoarte lor anuale de act iv i tate le sunt totuș i d isponibi le .

36. A g e n ț i i : P e n t r u m a j o r i t a t e a a g e n ț i i l o r , d a t a pr imei evaluăr i este impusă pr in regulamentul lor de înf i ințare .

În unele cazur i , s fera de apl icare a pr imei eva-luăr i nu a cupr ins numai aspecte pr iv ind faza in i ț ia lă .

37. A g e n ț i i : Î n u n e l e a g e n ț i i , c o n s i l i u l d e administraț ie este implicat în gest ionarea eva-l u ă r i i , a v â n d s p r i j i n a d m i n i s t r a t i v d i n p a r t e a a g e n ț i e i î n c a u z ă . C o n s u l t a n t u l e s t e s e l e c t a t c o n f o r m p r o c e d u r i i e u r o p e n e d e a t r i b u i r e a contractelor de achiz i ț i i .

40. C o m i s i a : C a o c o n t i n u a r e a a c e s t u i s t u d i u , Comis ia real izează , pe parcursul anului 2008, u n n o u m e t a s t u d i u s i m i l a r p r i v i n d a g e n ț i i l e d e s c e n t r a l i z a t e , c a r e s e v a b a z a î n p r i n c i p a l pe constatăr i le d in urma evaluăr i lor ex istente a le agenț i i lor .

D e a s e m e n e a , C o m i s i a a p u s l a d i s p o z i ț i a a u t o r i t ă ț i i b u g e t a r e u n d o c u m e n t d e s i n t e z ă b a z a t p e p r i n c i p a l e l e c o n s t a t ă r i e x t r a s e d i n rapoartele de evaluare a f iecărei agenț i i 2.

42. C o m i s i a : Agenți i le sunt organisme comunitare i n d e p e n d e n t e ș i r ă s p u n d î n f a ț a A u t o r i t ă ț i i bugetare ș i a Autor i tăț i i de descărcare de ges-t iune. Consi l i i le de administraț ie a le acestora , în care Comisia este reprezentată în minoritate (sau deloc) , sunt responsabi le pentru deciz i i le care sunt luate în legătură cu metodele lor de gest ionare ș i de lucru. Măr imea re lat iv redusă a agenț i i lor le oferă avantaje semnif icat ive în ceea ce privește concentrarea asupra sarcini lor esenț ia le , procedur i le interne ș i adaptabi l i ta-t e a d e c a r e o r g a n i z a ț i i l e m a i m a r i n u s e p o t bucura .

Comis ia oferă agenț i i lor as is tență refer i toare la gest iunea pe act iv i tăț i , însă e conșt ientă de d i f i c u l t a t e a d e a l e s e n s i b i l i z a î n a c e s t s e n s . P r i n c o m u n i c a r e a r e c e n t ă c ă t r e P a r l a m e n t u l E u r o p e a n ș i C o n s i l i u , „ A g e n ț i i e u r o p e n e – Orientări pentru vi i tor” 3, Comisia ș i -a exprimat această preocupare, precizând că îș i va revizui proceduri le interne în ceea ce privește relați i le cu agenț i i le .

Î n v e d e r e a f a c i l i t ă r i i a c c e s u l u i l a i n f o r m a ț i i d e s p r e a g e n ț i i , a f o s t l a n s a t r e c e n t u n s i t e internet comun, a l Comis ie i ș i a l agenț i i lor de reglementare. Scopul s i te-ului internet comun este de a dezvolta o bibl iotecă cupr inzătoare ș i actual izată de mater ia le informaționale pr i -v ind agenț i i le ; de a promova înțelegerea pro-vocăr i lor cu care se confruntă în mod obișnuit a g e n ț i i l e c a r e l u c r e a z ă î n c a d r u l l e g i s l a t i v a l U n i u n i i E u r o p e n e ș i d e a î m b u n ă t ă ț i p e r m a -nent modul în care funcționează agenți i le pr in învățarea din abordări le bune, apl icate de alte agenț i i .

2 Scrisoarea din 10 octombrie 2007 [D(2007) ref.1150].

3 A se vedea nota de subsol de la punctul VI din răspunsuri.

43

43. C o m i s i a : Î n c o n t e x t u l r e c e n t e i c o m u n i c ă r i m e n ț i o n a t e a n t e r i o r , C o m i s i a î n t r e p r i n d e o a n a l i z ă i n t e r n ă c u s c o p u l d e a c o r o b o r a î n v i i t o r l u ă r i l e d e p o z i ț i e a l e r e p r e z e n t a n ț i l o r s ă i î n c a d r u l c o n s i l i i l o r d e a d m i n i s t r a ț i e a l e agenți i lor , în care aceasta este reprezentată, cu pr iv i re la bunele pract ic i care vor f i apl icate în mod transversal în cadrul agenți i lor . Recoman-dări le făcute în cadrul evaluări lor fac parte din aceste bune practici . Consi l iul de administrație a l a g e n ț i e i r e p r e z i n t ă o r g a n u l d e c i z i o n a l d i n cadrul agenț ie i respect ive , care poate decide î n l e g ă t u r ă c u r e c o m a n d ă r i l e f ă c u t e î n u r m a e v a l u ă r i l o r , i n c l u s i v m e t a e v a l u a r e a C o m i s i e i d in 2003.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

44. C o m i s i a : P r o c e s u l d e r e v i z u i r e a R e g u l a m e n -tului f inanciar cadru (RFC) a l agenț i i lor a fost lansat de către Comisie în urma adoptări i modi-f icări lor aduse la Regulamentul f inanciar gene-r a l î n d e c e m b r i e 2 0 0 6 . A c e s t a e s t e f i n a l i z a t abia acum (apr i l ie 2008) de către autor i tatea legis lat ivă .

Versiunea anterioară a RFC a intrat în vigoare în 2003, ca parte din reforma majoră a Regulamen-tulu i f inanciar (RF) care a intrat în v igoare la 1 ianuarie 2003. Anumite instituți i ș i organisme a u î n t â m p i n a t d i f i c u l t ă ț i î n c e e a c e p r i v e ș t e punerea în apl icare a tuturor dispoziț i i lor d in RF revizuit în anul respect iv , așa cum a subl i -n iat Curtea . Acest efect poate f i pus pe seama u n u i d e c a l a j î n t r e p u n e r e a î n a p l i c a r e a a n u -m i t o r p r a c t i c i d e g e s t i o n a r e î n c a d r u l C o m i -s i e i ș i p u n e r e a a c e s t o r a î n a p l i c a r e î n c a d r u l agenț i i lor .

45. A g e n ț i i : Acest lucru este în curs de schimbare, o d a t ă c u i n t r o d u c e r e a î n R F C ș i î n p r a c t i c i l e anumitor agenț i i a noi lor metode prevăzute .

46. A g e n ț i i : A s e v e d e a r ă s p u n s u l l a p u n c t u l 4 5 de mai sus .

47. Agenții: Unele agenții efectuează acum evaluări e x a n t e . Cu toate acestea, evaluări le e x a n t e nu v i z e a z ă t o a t e a g e n ț i i l e î n a c e e a ș i m ă s u r ă ș i , în esență , ar t rebui să a ibă în vedere mai mult a g e n ț i i l e c a r e g e s t i o n e a z ă p r o g r a m e , d e c â t agenț i i le care funcț ionează ca autor i tăț i .

48. A g e n ț i i : O consecvență mai mare – ș i o legă-tură mai st rânsă – între plani f icarea mult ianu-ală a activități i ș i programul anual de activitate ar crește gradul de comparabi l i tate dintre ani . Î n s ă , d a t f i i n d m e d i u l d i n a m i c , u n e l e a g e n ț i i se confruntă cu sarc in i noi ș i extrem de di fe-r ite . Agenți i le trebuie să îș i actual izeze ș i să îș i adapteze în permanență toate planuri le . Acest exerc i ț iu va crește , în pr inc ipal , t ransparența p e n t r u a g e n ț i i l e c a r e l u c r e a z ă î n t r - u n m e d i u mai stabi l .

Cu toate acestea, bugetul f inal f i ind stabi l i t la sfârș itul anului ș i programul de act ivitate f i ind publ icat pe parcursul anului , ex istă posibi l i ta-tea unei d ivergențe între programul anual de a c t i v i t a t e ș i b u g e t u l f i n a l , î n s p e c i a l î n c a z u l u n e i m o d i f i c ă r i s e m n i f i c a t i v e a s u r s e l o r d e f inanțare .

49. A g e n ț i i : A g e n ț i i l e r e c u n o s c i n t e r e s u l A B B c a i n s t r u m e n t p e n t r u o m a i b u n ă g e s t i o n a r e f inanciară . Totuși , acesta este un proces re la-t i v r e c e n t , c a r e t r e b u i e s ă f i e c o n s o l i d a t î n c o n t i n u a r e ș i d i s c u t a t î n v i i t o a r e a p r o c e d u r ă bugetară .

Î n o r i c e c a z , i n s t r u m e n t e l e d e g e s t i o n a r e a r t rebui să f ie cele mai potr iv i te pentru nevoi le agenț i i lor .

44

50. Agenții : Toate agenți i le au implementat instru-mente pentru a permite monitor izarea puneri i î n p r a c t i c ă a a c t i v i t ă ț i l o r p r o p r i i . O b i e c t i v u l lor este să evalueze ș i să îmbunătățească per-m a n e n t i n s t r u m e n t e l e p u s e î n a p l i c a r e . S p r e exemplu, unele agenț i i au implementat acum instrumente de monitorizare a t impului pentru a as igura o mai bună transparență .

51. A g e n ț i i : Î n c o n t e x t u l î m b u n ă t ă ț i r i i c o n t i n u e a i n s t r u m e n t e l o r d e m o n i t o r i z a r e , i d e e a e s t e ca agenț i i le să facă schimb de ce le mai bune p r a c t i c i , c â n d e s t e c a z u l , ș i s ă a c h i z i ț i o n e z e i n s t r u m e n t e n o i , d a c ă e s t e n e c e s a r . A n u m i t e agenții au implementat până acum instrumente speci f ice pentru monitor izarea t impului .

În ceea ce pr ivește consi l i i le de administraț ie , acestea sunt informate cel puț in anual ș i mai f recvent , în unele cazur i , cu pr iv i re la monito-r izarea act iv i tăț i lor .

52. A g e n ț i i : În urma auditului Curț i i , unele agenți i a u a c u m î n v e d e r e d e z v o l t a r e a d e i n d i c a t o r i d e „ r e z u l t a t e ” ș i „ i m p a c t ” , î n p l u s f a ț ă d e c e i ex istenț i . În acest context , acestea se bucură întotdeauna de spr i j inul Comis ie i Europene.

54. A g e n ț i i : T o a t e a g e n ț i i l e ( c o n f o r m r e g u -l a m e n t e l o r ) a u p r e z e n t a t î n c o n s i l i u l l o r d e administraț ie un raport anual de act ivitate. Ele sunt de acord că acest raport ar t rebui să f ie or ientat mai mult asupra rezultatelor ș i real i -zăr i i obiect ivelor .

55. A g e n ț i i : C o n s i l i i l e d e a d m i n i s t r a ț i e a u competența de a sol ic i ta informați i supl imen-tare pentru a confirma/fundamenta elementele raportate .

56. Comisia: Ca regulă generală, RFC pentru agenții p r e v e d e o b l i g a t i v i t a t e a a c e s t o r a d e a e f e c -t u a e v a l u ă r i . C u t o a t e a c e s t e a , î n u n e l e a c t e c o n s t i t u t i v e a l e a g e n ț i i l o r a u f o s t p r e v ă z u t e c e r i n ț e s p e c i f i c e p r i v i n d e v a l u a r e a . N u t o a t e a c t e l e c o n s t i t u t i v e c a r e a t r i b u i e a g e n ț i i l o r r e s p o n s a b i l i t a t e a p r i n c i p a l ă p e n t r u e v a l u a r e cuprind cerința de a conveni cu Comisia asupra mandatului .

A g e n ț i i : Î n u n e l e a g e n ț i i , c o n s i l i u l d e administraț ie ș i /sau Comisia se impl ică în ges-t ionarea evaluăr i i , având spr i j in administrat iv din partea agenției în cauză. Consultantul este se lectat conform procedur i i europene de atr i -buire a contractelor de achiz i ț i i .

45


1. A g e n ț i i : A g e n ț i i l e a c c e p t ă , î n g e n e r a l , r e c o -m a n d ă r i l e C u r ț i i , a c ă r o r p u n e r e î n a p l i c a r e a început deja pentru major i tatea dintre aces-tea , ț inând cont de speci f icul lor .

2. A g e n ț i i : A se vedea răspunsul la puncte le 12 ș i 47 .



5. A g e n ț i i : A se vedea răspunsul la punctele 22, 23 , 24 , 50 , 51 ș i 52 .


9. A g e n ț i i : A se vedea răspunsul la punctele 31, 33 , 54 ș i 55 .



12. A g e n ț i i : A se vedea răspunsul la punctul 56 .

13. C o m i s i a : Î n u n e l e a c t e c o n s t i t u t i v e a l e agenț i i lor au fost prevăzute cer ințe speci f ice privind evaluarea. Unele acte constitutive atr i -b u i e a g e n ț i i l o r r e s p o n s a b i l i t a t e a p r i n c i p a l ă pentru evaluare și cuprind cerința de a conveni cu Comis ia asupra mandatului .

15. A g e n ț i i : A s e v e d e a r ă s p u n s u l l a p u n c t e l e 3 7 ș i

56 .

Curtea de Conturi Europeană

Raportul special nr. 5/2008

Agențiile Uniunii Europene: obținerea de rezultate

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene

2008 — 45 p. — 21 x 29,7 cm

ISBN 978-92-9207-086-1

Cum vă puteţi procura publicaţiile Uniunii Europene?

Publicaţiile Ofi ciului pentru Publicaţii sunt disponibile pentru vânzare pe site-ul EU bookshop (http://bookshop.europa.eu/); puteţi transmite comanda dumneavoastră către biroul de vânzări ales.

De asemenea, puteţi solicita lista punctelor de vânzare care fac parte din reţeaua noastră mondială trimiţând un fax la nr. (352) 29 29-42758.

ÎN CADRUL ACESTUI RAPORT, CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

ANALIZEAZĂ INSTRUMENTELE DE PLANIFICARE STRATEGICĂ ŞI

MECANISMELE DE MONITORIZARE ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI

CARE AU FOST PUSE ÎN APLICARE DE OPT AGENŢII ALE UNIUNII

EUROPENE ÎN VEDEREA OBŢINERII DE REZULTATE ŞI A RAPORTĂRII

CU PRIVIRE LA ACESTEA. RAPORTUL PREZINTĂ EFORTURILE DEPUSE

ÎN ACEST SENS Ş I E VIDENŢIAZĂ ASPEC TELE CARE AR PUTEA FI

ÎMBUNĂTĂŢITE, ÎN TEXTUL SĂU FIIND FORMULATE CINCISPREZECE

RECOMANDĂRI. RAPORTUL PUNE ACCENTUL PE NOILE PROBLEMATICI

ÎN MATERIE DE GESTIUNE PE CARE LE DETERMINĂ REFORMA MODULUI

DE ADMINISTRARE COMUNITARĂ. TABELELE Ş I ANEXELE Î I VOR

PERMITE CITITORULUI SĂ ÎŞI APROFUNDEZE CUNOŞTINŢELE PRIVIND

ACEASTĂ TEMĂ.


QJ-A

B-0

8-0

05

-RO

-C

ISBN 978-92-9207-086-1

Date post:	14-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

AGENȚIILE UNIUNII EUROPENE: OBȚINEREA DE REZULTATE RO · Agențiile europene așa-numite „de...

Documents