1

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ

Cerinţele legale în materie de gestionare

SMR

Scurtă introducere

Bucureşti

Octombrie 2011

2

Cerinţele legale în materie de gestionare – SMR – privind

mediul şi identificarea şi înregistrarea animalelor, în cadrul

schemelor şi măsurilor de sprijin pentru agricultori în

România, împreună cu Bunele condiţii agricole şi de mediu,

constituie norme de ecocondiţionalitate în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin, se aplică pentru activitatea agricolă a

agricultorului şi pe suprafaţa agricolă a exploataţiei.

Eco-condiţionalitatea (cross compliance) este unul din elementele importante ale Politicii Agricole

Comune, fiind mecanismul de legătură între acordarea plăţilor din cadrul Pilonului I şi a anumitor

plăţi din cadrul Pilonului II – măsuri de dezvoltare rurală – şi respectarea de către fermieri a unor

norme obligatorii în domeniul mediului, al sănătăţii şi al bunăstării animalelor, pe întregul teren al

fermei pentru care se solicită plată.

Cerinţele legale în materie de gestionare sunt obligatorii, începând cu 1 ianuarie 2012, pentru

toţi agricultorii care solicită:

• plăţi directe pe suprafaţă,

• plăţi de agromediu,

• sprijin pentru zonele defavorizate,

• plăţi pentru prima împădurire a terenurilor agricole,

• sprijin pentru sectorul vitivinicol,

• alte forme de sprijin financiar din fonduri europene sau din bugetul naţional pentru care se

aplică normele de ecocondiţionalitate în conformitate cu reglementările în vigoare.

Prin Ordinul nr. 187/2155/42 din 16 septembrie 2011 pentru aprobarea cerintelor legale în

materie de gestionare (SMR) privind mediul, identificarea şi înregistrarea animalelor în cadrul

schemelor şi măsurilor de sprijin pentru agricultori în Romania, emis de MADR, MMP şi ANSVSA

începând cu 1 ianuarie 2012, încadrarea normelor de ecocondiţionalitate este următoarea:

a) cerinţele legale în materie de gestionare: SMR 1 – SMR 5 din Anexa la prezentul Ordin şi

cerinţele minime pentru utilizarea îngrăşămintelor, în domeniul ”mediu”;

b) cerinţele legale în materie de gestionare: SMR 6 – SMR 8 din Anexa la prezentul Ordin şi

cerinţele minime pentru utilizarea produselor de protecţie a plantelor, în domeniul ”sănătate

publică, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor”;

c) Bunele condiţii agricole şi de mediu, în domeniul cu acelaşi nume (GAEC – Good

Agricultural and Environment Conditions).

Cerinţele legale în materie de gestionare

SMR 1 - Conservarea păsărilor sălbatice

Agricultorii care deţin sau care administrează terenuri agricole şi

care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale

protejate au următoarele obligaţii: să respecte planul de management

şi regulamentul ariei naturale protejate, să nu distrugă habitatele,

cuiburile, să nu culeagă ouăle provenite de la păsările sălbatice, să nu

polueze sau să deterioreze prin acţiunile lor habitatul păsărilor

sălbatice.

3

SMR 2 - Protecţia apelor subterane împotriva poluării cu substanţe periculoase

Agricultorii care, prin activitatea lor, depozitează, manipulează sau utilizează substanţe

periculoase din Lista de substanţe prioritare şi poluanţi specifici prevăzută în Anexa nr.11

la

Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de măsuri împotriva poluării cu

substanţe chimice, cu modificările şi completările ulterioare, ce constituie surse semnificative de

poluare a resurselor de apă, au următoarele obligaţii:

1. să nu evacueze direct sau indirect, într-o resursă de apă, substanţe periculoase din Lista de

substanţe prioritare şi poluanţi specifici;

2. să solicite şi să obţină actele de reglementare prevăzute de legislaţia în vigoare în domeniul

protecţiei mediului şi/sau gospodăririi apelor.

SMR 3 – Protecţia mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de

epurare în agricultură Fermierii trebuie să:

- utilizeze numai nămoluri tratate, pentru care s-a emis permisul de aplicare de către autoritatea

locală pentru protecţia mediului. La cererea agricultorului, furnizorul de nămol este obligat să

elibereze o copie a permisului de aplicare;

- să nu aplice nămoluri de epurare pe terenuri destinate păşunatului, pe terenuri cultivate cu

arbuşti fructiferi, pe terenuri destinate producţiei de legume sau pe culturi de pomi fructiferi cu 10

luni înainte de recoltare şi în timpul recoltării.

SMR 4 – Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole

Agricultorii care care desfăşoară activităţi în zonele desemnate vulnerabile la poluarea cu

nitraţi din surse agricole au următoarele obligaţii:

- să dispună de capacităţi de depozitare a gunoiului de grajd, fără defecte structurale care să

permită scurgeri de efluenţi/dejecţii;

- să respecte perioadele în care aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenul agricol este

interzisă;

- să nu depăşească cantitatea de 170 kg azot substanţă activă/ha provenită din aplicarea

îngrăşămintelor organice pe terenul agricol în decursul unui an;

- să asigure încorporarea în sol a îngrăşămintelor organice aplicate pe terenurile arabile cu

panta de peste 12%;

- să nu aplice îngrăşăminte organice sau chimice pe terenurile agricole situate în zonele de

protecţie sanitară şi hidrogeologic.

SMR 5 - Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică. Agricultorii care deţin sau care administrează terenuri agricole

şi care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în afara ariei naturale

protejate trebuie să respecte planul de management şi regulamentul

ariei naturale protejate în ceea ce priveşte utilizarea suprafeţelor de

teren cu destinaţie agricolă şi regimul activităţilor agricole. Astfel,

agricultorii nu trebuie să polueze, să deterioreze sau să distrugă

habitatele naturale aparţinând speciilor de faună şi floră sălbatică.

4

SMR 6 – Identificarea şi înregistrarea porcinelor

Deţinătorii animalelor din specia suine au următoarele obligaţii:

a) să solicite medicului veterinar de liberă practică împuternicit

înregistrarea exploataţiei în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE);

b) să îşi achiziţioneze crotalii pentru identificarea animalelor;

c) să notifice medicului veterinar împuternicit orice eveniment de naştere,

sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariţie,

regăsire animal.

SMR 7 - Identificarea şi înregistrarea bovinelor

Deţinătorii animalelor din specia bovine au următoarele obligaţii:

a) să solicite medicului veterinar împuternicit înregistrarea exploataţiei în RNE;

b) să îşi achizitioneze crotalii pentru identificarea animalelor;

c) să notifice medicului veterinar împuternicit orice eveniment de naştere, sacrificare pentru

consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariţie, regăsire animal;

d) să solicite medicului veterinar împuternicit eliberarea formularului de mişcare, în cazul

mutării animalului/animalelor între două exploataţii diferite, sau să îi predea acestuia

exemplarul negru al documentului de mişcare în cazul achiziţionării sau vânzării animalelor

de la/la mijlocitori de afaceri cu animale vii sau exploataţii comerciale.

SMR 8 - Identificarea şi înregistrarea animalelor din speciile ovine şi caprine

Deţinătorii animalelor din specia ovine şi caprine au următoarele obligaţii:

- să solicite medicului veterinar împuternicit înregistrarea exploataţiei în RNE;

- să îşi achiziţioneze crotalii pentru identificarea animalelor;

- să notifice medicului veterinar împuternicit orice eveniment de naştere, sacrificare pentru

consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariţie, regăsire animal;

- să îşi actualizeze zilnic registrul de exploataţie şi baza de date;

- să predea medicului veterinar oficial crotalia animalului sacrificat pentru consum propriu şi să

înregistreze evenimentul în SNIIA.

Nerespectarea Cerinţelor legale în materie de gestionare poate determina reduceri din suma de

plată sau chiar excluderea de la plata pentru măsurile de sprijin solicitate de agricultori.

Zonele tampon

Zonele tampon sunt suprafeţe sau fâşii de teren acoperite în permanenţă de vegetaţie. Acestea

pot fi utilizate de-a lungul râurilor, lacurilor, curbelor de nivel, marginilor câmpului sau chiar în

interiorul câmpurilor.

Exemple de zone-tampon:

• Fâşiile de iarbă – suprafeţe ierboase utilizate pentru

colectarea sedimentelor şi substanţelor poluante din câmpurile

adiacente înainte ca acestea să ajungă în curs urile de apă sau în

zonele sensibile;

• Gardurile vii – fâşii de tufişuri utilizate pentru a indica

limitele unei proprietăţi sau pentru a servi drept gard de protecţie

5

împotriva animalelor. De asemenea, acestea pot avea un rol în filtrarea sedimentelor şi a

substanţelor poluante provenite din câmpurile adiacente sau în prevenirea dispersării

pesticidelor, în special în momentul pulverizării culturilor înalte;

• Cursurile de apă înierbate – canale întinse, puţin adânci, mărginite de vegetaţie, destinate

deplasării apei de suprafaţă de-a lungul terenului agricol fără a cauza eroziunea solului.

Plantele erbacee încetinesc debitul de apă şi protejează suprafaţa canalului împotriva eroziunii

produse de şiroire şi de rigole, în special atunci când suprafaţa bazinului hidrografic este

relativ mare.

Potrivit Articolului 6 din Regulamentului CE nr. 73/2009, fermierii sunt obligaţi să respecte

Bunele condiţii agricole şi de mediu – GAEC pe toată suprafaţa agricolă a fermei, în mod special pe

suprafaţa care nu este folosită pentru producţie.

Conform Anexei III a Regulamentului, zonele tampon fac parte din Standardul Protejarea şi gestionarea apelor împotriva poluării iar protejarea apelor împotriva poluării şi a formării de

şiroaie şi gestionarea utilizării apei, începând cu anul 2012, va fi o condiţie obligatorie.

Fermierii trebuie să aibă în vedere, începând cu anul 2012, să înfiinţeze sau să menţină zonele

tampon, condiţie obligatorie pentru ca fermierii să primească sprijin.

Avantaje:

Zonele-tampon pot reduce efectele eroziunii hidrice şi eoliene. Prin urmare, acestea pot

reduce în mod semnificativ volumul de sedimente şi de substanţe nutritive transportate de şiroaie

către masele de apă sau pot împiedica răspândirea pesticidelor de la câmpuri în masele de apă, pe

şosele sau în alte zone. Prin urmare, acestea ajută la reducerea costurilor operaţiilor de curăţare

(cum ar fi îndepărtarea sedimentelor).

www.apia.org.ro