Date post: | 20-Dec-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | tofan-bogdan-andrei |
View: | 22 times |
Download: | 0 times |
UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAŞI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
SPECIALIZAREA - MEDIEREA CONFLICTELOR ÎN EDUCAŢIE
PROGRAMUL AFTER – SCHOOL
ECHIPA DE PROIECT:
Programul After-school
Cuprins
I. After-school – ce este, când şi cum a luat fiinţă acest program?
I.1. Date generale despre programele after-school
I.2. Scurt istoric al programului
I.3. Afterschool - aspecte metodologice, legislative
II. Caracteristici specifice ale acestui program
II.1. Scop/Obiective ale programelor after-school
II.2. Organizarea spaţiului educativ
II.3. Activităţi desfăşurate în programele after-school. Exemple de bune practici:
a) Orarul săptămânal al unei şcoli private din România
2
b) Fundaţia World Vision România
II.4. Evaluarea calităţii programelor after-school
III. Programul after-school – parteneriat educaţional dintre familie - şcoală – comunitate
III.1. Instituţiile care participă la aceste programe
III.2. Relaţiile dintre aceste instituţii
IV. Studii de caz – Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii
IV.1. Caracteristici generale ale acestor programe în UK şi U.S.A
IV.2. Beneficiile şi beneficiarii acestor programe
IV.3. Exemplu de la Şcoala Hawthorne Campus
V. Anexe
V.1. Exemple de bune practici: filme/ documentar.
V.2. Părerile unor copii despre programul after-school
Bibliografie
Programul After-school
I. After-school – ce este, când şi cum a luat fiinţă acest program?
I.1. Date generale despre programele after-school
3
Programul after-school pentru elevi este un serviciu adus comunităţii, nesubstituindu-se
familiei, venind în sprijinul şi la solicitarea acesteia pentru timpul în care nu poate fi alături de
copii. Activitatea desfăşurată în cadrul programului şcoala după şcoală va fi un adaos educaţional
de tip instituţional, subsumat educaţiei nonformale, aflată în raport de complementaritate cu
educaţia formală.
I.2. Scurt istoric al programului
Youth Renewal Fund este o organizaţie înfiinţată în anul 1989, care, oferă educaţie
suplimentară copiilor defavorizaţi din Israel, prin diferite tipuri de proiecte printre care şi
programele after-school. (Momanu, 2013, p.240)
Alt program de after-school a apărut în Marea Britanie în anul 1997 şi a apărut ca un ajutor
pentru copiii care erau dezavantajaţi din punct de vedere psihic, intelectual sau emoţional. A
început ca un program pentru copii cu vârste cuprinse între 0 – 3 ani, iar apoi s-a extins şi în
învăţământul primar, gimnazial şi liceal. Aceste programe aveau rolul de a ajuta mamele să îşi
crească copiii şi să îşi poată relua serviciul.
Mai târziu, aceste programe s-au dezvoltat având la bază ideea rezolvării problemelor create
de lipsa supravegherii şi a implicării părinţilor în viaţa copiilor în afara programului şcolar, cât şi
sprijin în efectuarea temelor.
I.3. After-school în România – aspecte metodologice, legislative
În Legea Educaţiei Naţionale la secţiunea 15, art.58 sunt precizate următoarele aspecte
despre programul „Şcoala după şcoală“:
(1) Unităţile de învăţământ, prin decizia consiliului de administraţie, pot să îşi extindă activităţile
cu elevii după orele de curs, prin programe „Şcoala după şcoală“.
(2) În parteneriat cu autorităţile publice locale şi cu asociaţiile de părinţi, prin programul „Şcoala
după şcoală“, se oferă activităţi educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea
competenţelor dobândite sau de accelerare a învăţării, precum şi activităţi de învăţare remedială.
Acolo unde acest lucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizaţii
nonguvernamentale cu competenţe în domeniu.
(3) Programele „Şcoala după şcoală“ se organizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin
al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. 4
(4) Statul poate finanţa programul „Şcoala după şcoală“ pentru copiii şi elevii din grupurile
dezavantajate, potrivit legii.
Metodologia de organizare şi funcţionare a Programului „Şcoala după şcoală” a fost
aprobată în baza Ordinului nr. 5349 din 7 septembrie 2011 şi publicată în Monitorul Oficial 738
din 20 septembrie 2011.
II. Caracteristici specifice ale acestui program
II.1. Scop/Obiective ale programelor after-school
Programele after-school pot fi concepute în maniere diverse în funcţie de nevoile
beneficiarilor.
Scopul programelor after-school:
Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor alternative de educaţie pentru şcolari/elevi, după
orele de curs, în vederea petrecerii în siguranţă, util şi plăcut, a timpului liber.
Obiective
Furnizarea de servicii educaţionale specializate informale şi nonformale care să
amelioreze comportamentul de adaptare şcolară ;
Asigurarea unui cadru securizat de petrecere a timpului liber;
Prevenirea neglijării copilului şi a problemelor de adaptare şcolară ;
Integrarea mai rapidă în programul şcolar prin creşterea adaptabilităţii la acest tip de
mediu;
Creşterea gradului de accesibilitate pentru familiile care doresc alternative mai bune
pentru îngrijirea şi educarea copiilor;
Sensibilizarea comunităţii faţă de problematica nevoii copilului de a fi asistat în a-şi
forma deprinderi dezirabile de petrecere a timpului liber, de a învăţa, de a se comporta, de
a socializa, de a accepta diversitatea;
Schimbarea percepţiei comunităţii asupra problemelor elevului mic din familia prea
ocupată;
Reducerea factorilor generatori de situaţii de risc;
Optimizarea randamentului de integrare al elevului, prin folosirea activităţilor de grup;
5
Stimularea şi dezvoltarea stimei de sine, a conştiinţei propriei identităţi, a comunicării
interpersonale şi a relaţionării.
II.2. Organizarea spaţiului educativ
Programele after-school se organizează şi se desfăşoară în centre, în care sunt prevăzute
spaţii special amenajate pentru odihna copiilor, pentru servirea mesei, spaţii pentru desfăşurarea
activităţilor ştiinţifice, culturale, sportive, ludice, etc.
Aceste programe se pot derula fie direct după orele de curs, după-amiaza, pe perioada
weekendu-rilor, în vacanţele de vară, alte zile libere, etc.
În cele mai multe centre, unde funcţionează astfel de programe, spaţiul educaţional este
împărţit pe centre de limbi străine, pictură, sport, înot, muzică, artă teatrală, modă, etc. Copiii
aleg activităţile la care participă şi sunt încurajaţi pozitiv în permanenţă pentru creşterea stimei
de sine, sunt ajutaţi să se dezvolte în funcţie de potenţialul fiecăruia, să-şi îmbogăţească
cunoştinţele, să performeze.
II.3. Activităţi desfăşurate în programele after-school
Faptul că cele mai multe programe after-school se derulează în orele de după programul
obişnuit de şcoală, activităţile propuse trebuie să răspundă nevoilor de relaxare, de socializare şi
de învăţare ale elevilor/şcolarilor. Este asigurată supravegherea copiilor şi se vor desfăşura
activităţi de pregătire/rezolvare a temelor combinate cu alte activităţi cu caracter educativ, cu
caracter ştiinţific, cultural, sportiv, de divertisment, etc. Sunt de asemenea programate vizite la
muzee, excursii, întâlniri cu diverse personalităţi, etc.
Activităţile after-school, aparţinând sferei educaţiei non-formale sunt flexibile în funcţie
de nevoile beneficiarilor şi proiectarea lor se diferenţiază de proiectarea didactică chiar dacă
aceasta este realizată de personal didactic specializat.
În proiectarea programelor after-school “ este necesară stabilirea de la început a
principalelor direcţii de acţiune, însă obiectivele, conţinutul şi structura activităţilor se pot
contura pe parcurs, prin exercitarea libertăţii de a alege (Momanu, 2013, p. 240)” în funcţie de
nevoile şi interesele beneficiarilor, dar şi a resurselor participanţilor comunităţii.
Exemple de bune practici6
a) O săptămână din cadrul programului after-school al unei şcoli private din România se
desfăşoară astfel:
1. Luni – Atelier de lucru
2. Marţi – Vorbit în public, Atelier de teatru
3. Miercuri – Atelier de gătit
4. Joi – Povestea artei, Laborator de ştiinţe
5. Vineri – Germană prin artă, Aventuri în aer liber.
b) Fundaţia World Vision România
Fundaţia World Vision România este o organizaţie nonguvernamentală, care a creat
programe de tip şcoală după şcoală mai întâi în Bucureşti, la Şcoala nr.126, în anul 2009 şi apoi
în mediul rural, în judeţul Vaslui, în anul 2012.
Experienţa fundaţiei a demonstrat că acest program a condus la generalizarea accesului copiilor
la educaţie integrată, la îmbunătăţirea participării şcolare, a ajutat în mod special copiii
vulnerabili dar şi copii familiilor care nu sunt în nevoi imediate.
În anexe este prezentat un filmuleţ în care, Fundaţia World Vision România prezintă statistic
numărul copiilor din România care trăiesc sub pragul sărăciei, copii care sunt separaţi de familie
sau copii care abandonează şcoala şi situaţii în care aceste probleme sunt combătute.
II.4. Evaluarea calităţii programelor şi activităţilor after-school
O componentă importantă a procesului instructiv – educativ o constituie evaluarea.
Evaluarea în programele after-school are rolul său foarte bine definit. Evaluarea poate fi
concepută sub forma unor întrebări ale căror răspunsuri pot fi utilizate în adaptarea şi
ameliorarea calităţii programelor after-school. De exemplu:
- Au fost asigurate condiţiile optime de învăţare, creştere şi dezvoltare ale copiilor?
- Au fost îndeplinite scopurile programului?
- Ce schimbări au produs activităţile asupra nivelului de dezvoltare intelectuală, socială,
emoţională a beneficiarilor?
- Care au fost activităţile cele mai eficiente? etc.
Este de preferat să se facă o evaluare continuă pentru a identifica şi ameliora anumite
probleme ivite dar şi o evaluare finală pentru a constata eficienţa lor.7
Cu toate că se observă o creştere constantă a programelor after-school de calitate, datorită
îmbunătăţirilor produse în cadrul lor, dar şi datorită condiţiilor actuale din societatea românească,
putem vorbi şi de existenţa unui dezechilibru între cerere şi ofertă, de necesitatea elaborării unei
politici educaţionale care să sprijine dezvoltarea acestor programe la nivel naţional în funcţie de
necesităţile elevilor, părinţilor şi comunităţii.
III. Programul after-school – parteneriat educaţional dintre familie - şcoală –
comunitate
III.1. Instituţiile care participă la aceste programe
Programele after-school sunt văzute ca parteneriate educaţionale dintre familie - şcoală -
comunitate deoarece toţi contribuie la dezvoltare intelectuală, socială şi emoţională a copiilor.
Dacă în mod direct principalii beneficiari sunt copiii, părinţii, profesorii, reprezentanţii
comunităţii sunt beneficiari indirecţi. Pe lângă suportul material şi financiar sunt planificate
şi cursuri, specifice părinţilor, pentru a-i învăţa cum să îşi ajute copii, sau cum să îi îndrume să
nu discrimineze aproapele, să crească şi să se dezvolte armonios. Tot ei participă alături de
membrii comunităţii la diverse acţiuni şi activităţi desfăşurate periodic pe diferite tematici.
Cei care oferă programe after-school de calitate sunt şcolile, organizaţiile
nonguvernamentale sau centrele comunitare.
S-a observat că, ideea principală care stă la baza înfiinţării acestor programe este
asigurarea unui mediu securizant pentru copii în condiţii optime de învăţare, creştere si
dezvoltare socioemoţională şi intelectuală. Părinţii ai căror copii urmează acest tip de program
școală după școală sunt mai puţin stresaţi şi mai eficienţi din punct de vedere
profesional( Momanu, 2013, p. 228).
III.2. Relaţiile dintre aceste instituţii
Relaţia dintre profesor – asistent social, profesor – psiholog, profesor - părinte este în
acest program una de lucru în echipă alături de ceilalţi factori educaţionali, iar profesorul şi
elevul sunt parteneri egali. Scopul interacţiunii (profesor – elev, elev - elev) îl constituie
dezvoltarea elevului. (Momanu, 2013, p. 218). Dacă ne referim la relaţia elev – elev trebuie
8
menţionat faptul că programele şi activităţile afterschool promovează învăţarea bazată pe
cooperare iar în cadrul grupului relaţiile sunt de comunicare, de egalitate între membrii grupului,
în care fiecare învaţă de la ceilalţi (Momanu, 2013, p. 219).
IV. Studii de caz – Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii
IV.1. Studii de caz - Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii – Caracteristici generale
Cele două studii de caz calitative din UK şi SUA au vrut să investigheze ceea ce cred
copiii, părinţii şi dascălii despre programele afterschool şi care este impactul îngrijirii copiilor
după orele de la şcoală.
Dacă ar fi să facem o paralelă între ceea ce se derulează în România privind programul
after-school şi cele două ţări (UK şi SUA) am putea spune că noi suntem abia la început.
Programul şcoală după şcoală din cele două ţări s-a extins şi îmbunătăţit foarte mult. De exemplu
în UK există în aproape toate şcolile primare şi în mai mult de jumătate din şcolile gimnaziale
astfel de programe de bună calitate. Aici nu se desfăşoară doar teme, ei având spaţii special
amenajate pentru mult mai multe activităţi.
IV.2. Beneficiile şi beneficiarii acestor programe
Dacă la noi beneficiază de astfel de program doar copiii a căror părinţi pot susţine
financiar aceste activităţi, în UK şi SUA beneficiază de astfel de programe atât copiii bogaţi cât
şi cei săraci pentru că, comunitatea, ONG-urile, părinţii, mai mulţi voluntari s-au implicat mai
mult în astfel de proiecte. Există un suport enorm pentru programe after-school mai bune şi mai
multe din partea mai multor sectoare ale societăţii. Nouă din zece americani cred că ar trebui
organizate activităţi după programul de şcoală pentru copii şi tineri. Ei sprijină aceste programe
din diverse motive:
- pentru cetăţenii seniori, aceste programe înseamnă un cartier mai sigur,
- pentru părinţi: siguranţă şi activităţi pozitive pentru proprii copii,
- pentru mamele singure reîncadrarea în câmpul muncii,
- pentru membrii comunităţii scăderea numărului de copii şi tineri care vor dezvolta
comportamente riscante.
9
În aceste ţări există un sprijin politic mare pentru mărirea numărului de programe de acest
tip. La conferinţa naţională a primarilor şi la asociaţia naţională a guvernatorilor s-a discutat
foarte mult pe această temă. Deasemenea marile fundaţii precum: YMCA, Institutul Naţional al
Timpului din Afara Şcolii - NIOST, Corporaţia Afterschool, etc, recunosc că programele after-
school au prioritate pentru finanţare.
Această preocupare pentru a mări numărul de programe şcoală după şcoală este datorată
şi studiilor care au arătat eficienţa lor. Exemple:
a). Poliţia din Baltimore a observat o scădere cu 44% a riscului ca tinerii să devină victime după
ce într-un cartier cu criminalitate crescută s-a deschis un program afterschool.
b). Conform Biroului Federal de Investigaţii (FBI), orele imediate după ce se termină şcoala
reprezintă perioada în care tinerii sunt mai predispuşi să comită acte ilegale sau să fie victime ale
unor acte criminale. Rata de criminalitate juvenilă se triplează între orele 15 şi 18. Programele
after-school pot oferi un mediu sigur şi plăcut pentru tineri care se pot afla în situaţii periculoase.
IV.3. Exemplul de la Școala Hawthorne Campus
Programul Hawthorne Campus
Obiectivele programului CCEE includ:
1. Să ofere activităţi bogate în timpul şi după programul de şcoală
2. Să reducă numărul de elevi care abandonează şcoala
3. Să imbunătăţească numărul de elevi prezenţi la ore
4. Să reducă numărul de elevi implicaţi în activităţi negative
5. Să crească succesul academic.
Componentele programului:
1. Experienţa din spatele ochilor – Program de îmbunătăţire curriculară
2. Consiliere – oferă timp unu la unu între adulţi şi copii
3. Fitness – activităţi extracurriculare
4. Educaţie exterioară – excursii la tabăra YMCA
5. Îngrijirea copiilor şcolari – oferă îngrijire pentru copii cu părinţi muncitori
6. Tabere şcolare – activităţi în vacanţele şcolare
10
7. Implicarea familiilor - oferă oportunităţi pentru implicarea părinţilor
8. Evenimente comunitare
V. Anexe
V.1. Exemple de bune practici: filme/ documentar (se regăsesc ataşate documentului)
V.2. Părerile unor copii despre programul after-school
“Îmi place că ne jucăm, că facem temele cu Dana şi că am colegi buni. Dana mă ajută să nu fac
greşeli, E cea mai bună învăţătoare de teme pe care o ştiu. Nu e nimic ce nu îmi place la ea.”
(Alexia, 7 ani)
,,Este deosebit de fain. Îmi place pentru că avem colegi şi cu ce ne juca. Mâncarea este… nu ştiu
cum să zic… te simţi ca acasă. Îmi place de Dana că vrea să ne înveţe. Cristina J. are multe
abilităţi de creaţie. Cristina ştie mate mult şi e bună. Lumi e drăguţă şi darnică.” (Naomi, 7 ani)
,,Învăţăm şi ne şi jucăm… jocuri inventive care ne pot invăţa ceva. Unele jocuri sunt prea
uşoare, cum e mima. Ne trebuie unele jocuri pentru noi cei mari, care suntem în clasa I.
Mâncarea este foarte bună, mai ales că o cunosc de când eram la grădiniţă. Cu mâncarea putem
creşte şi putem fi mai inteligenţi şi mai puternici.’’ (Sara, 7 ani)
,,Învăţăm şi putem să ne jucăm şi imi place foarte mult mâncarea. Am foarte mulţi prieteni aici,
ne jucăm Monopoly, am 4 prieteni de la grădi. Dana ştie foarte multă germană. Cristina o ajută
pe Casi şi pe toţi ceilalţi la mate. Cristina J. e foarte responsabilă aici. E mama mea.’’ (Vlad, 7
ani)
11
Bibliografie:
1. BOGEAN Dorinel, Alternative educaţionale în contextul învăţământulului românesc, Editura
Didactic Press, 2008, Slatina
2. Legea Educaţiei Naţionale nr.1 publicată în Monitorul Oficial nr.18 din 10 ianuarie 2011;
Ordinul nr. 5349 din 7 septembrie 2011, publicat în Monitorul Oficial 738 din 20 septembrie
2011.
3. GHINITA Maria, Activităţi remediale şi extraşcolare în cadrul programului - Şcoala după
şcoală, Editura Alfa, 2011, Piatra Neamţ
12
4. BARKER John, Fiona Smith, Virginia Morrow, Susie Weller, Valerie Hey, Judith Harwin,
The impact of out of school care: A qualitative study examining the views of children, families
and playworkers, http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/
5. 4 D în educaţie – Programe şi activităţi de after-school pentru adolescenţi (Mariana
Momanu, Silvia Butnaru), Institutul European, 2013
*** www.calificativ.ro
*** www.consulting-group.ro
*** http://www.thirteen.org/edonline/concept2class/afterschool/index_sub1.html
13