ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI

CURS 3Cap. IV SANGELE notiuni de anatomie si fiziologieSangele este un lichid vital existent in corpul oamenilor precum si in cel al animalelor, care hraneste toate organele si tesuturile corpului si elimina substanele nefolositoare sau reziduale din organism, de aici si denumirea de "raul vietii". Sangele mpreuna cu limfa si lichidul interstiial formeaza mediul intern al organismului.PARTICULARITI MORFOSTRUCTURALESangele este format din:

1.plasma;

2.elemente figurate: a) hematiile sau globulele rosii care mai poarta numele de eritrocite; b) globule albe sau leucocite;

c) trombocite care poarta numele de plachete sanguine.

PLASMA- dup ndeprtarea elementelor figurate ale sngelui, rmne un lichid vscos, glbui, numit plasm;

- plasma reprezint 55% din volumul sngelui;

- proprietile plasmei sunt similare cu ale sngelui, difer doar valorile i culoarea (plasma este incolor);

- plasma este un lichid glbui cu o constituie extrem de complex, coninnd un mare numr de ioni, substane organice i anorganice, n tranzit de la sau spre esuturi;

- volumul plasmatic reprezint cca 4 5% din greutatea corporal (41 ml/kg corp);- un adult de 70 kg va avea o cantitate de plasm de cca 3.000 3.500 ml.;- plasma conine 90% ap i 10% reziduu uscat, constituit din numeroase substane organice i anorganice;- daca sangele recoltat nu este amestecat cu substanta anticoagulanta si este lasat timp de 1-2 ore el va coagula, evidentiidu-se plasma coagulata (superior) si componentele celulare (in partea inferioara a recipientului); daca sangele recoltat este amestecat cu o substanta anticoagulanata si lasat intr-un recipient timp de cca 1-2 ore, componenetele celulare vor sedimenta lasand la surafata serul (plasma necoagulata);Componente organice cele mai importante sunt:

Proteinele plasmatice (8%) reprezint constituientul principal al substanelor organice plasmatice i sunt alctuite dintr-un amestec foarte complex care include att proteine simple, ct i proteine complexe de tipul glicoproteinelor i al lipoproteinelor.

Proteinele simple si complexe (glico si lipoproteine) concentratia proteinelor plasmatice este de 7-8mg /100ml sange.

Cuprinde 3 mari categorii:1 albuminele sunt sintetizate in ficat din aminoacizi si catabolizate la nivelul diferitelor tesuturi, prezinta importante functii organice;2 globulinele sunt sintetizate din aminoacizi la nivelul glanglionilor limfatici, ai splinei, al maduvei osoase in general, precum si in tesuturile conjuctive; dintre globulinele gamaglobulinei sunt cele mai importante, cu rol in aparare, fata de infectii prin producerea de anticorpi;3 fibrinogen are rol important in coagularea sangelui, se gaseste in plasma in proportie de 0,2 0,4%,

biosinteza lui are loc la nivelul tesutului conjuctiv precum si ficatului.

Proportiile acestuia sunt importante in procesul de coagulare, dar si in transformarea prin procese biochimice, in fibrina.Pe pe langa functile amintite proteinele plasmatice functioneaza ca un sistem de tampon, contribuie astfel la mentinerea pH-ului; Substanele organice neproteice sunt: ureea (0,20 0,30 mg%), acidul uric (5 mg%), creatina i creatinina (0,8 2 mg%), amoniacul (40 70 g%), aminoacizii, polipeptidele;- unele dintre aceste substane sunt produi finali ai catabolismului proteic (ureea, creatinina) sau nucleoproteic (acidul uric);- altele sunt substane de metabolism intermediar, n tranzit sanguin (aminoacizii, polipeptidele etc.).

Glucidele plasmatice dintre acestea ceea mai importanta este glucoza a carei concentratie se incadreaza intre 0,8 1,2% si se numeste glicemie. In stari patologice glicemia poate sa creasca si se numeste hiperglicemie si cand scade se numeste hipoglicemie. Rolul glicemiei este important deoarece este forma de absortie, de circulatie si de consum a glucidelor.Lipidele cele mai importante sunt: fosfolipide (35%) gliceride, mai ales trigliceride (10 25%), colesterol liber (7,5%) i esterificat (30,1%) i acizii grai (2,5%) .

Alte substane organice plasmatice sunt reprezentate de: corpii cetonici (1,5 6 mg% ml), pigmenii biliari (bilirubina indirect sau prehepatic reprezentnd 4/5 din totalul bilirubinemiei), urobilinogenii (0 0,5 mg%).

Componente anorganice ale plasmei sunt reprezentate prin apa si saruri minerale.Apa este principala componenta a plasmei datorita proprietatilor ei de absortie, de solvire si disociere, apa joaca un rol important in desfasurarea tuturor fenomenelor fizico-chimice care se desfasoara in organism prin intermediul plasmei sanguine. Sarurile minerale din plasma prezinta o importanta deosebita in determinarea presiunii osmotice a plasmei.Presiunea osmotica trebuie sa se mentina constanta, de ea depinzand buna functionare a hematiilor. Daca presiunea creste, hematiile pierd apa ceea ce le scoate din functiune, iar daca scade, in hemati va patrunde apa iar functia lor va fi defectuoasa. Mentinerea presiunii osmotice este o conditie a schimburilor normale intre sange si tesut.

Echilibrul acido bazic al plasmei este mentinut prin sisteme tampon. Prin functionarea sistemului tampon al plasmei, sangele isi pastreaza reactia alcaina cu un pH de cca 7,7. Cand pH are o valoare mai mica de 7,7 in plasma apare o stare numita acidoza, iar cand valoarea este mai mare, determina o stare numita alcaloza. Pentru mentinerea vietii, pH plasmei nu trebuie sa creasca peste 7,8 sau sa scada de 7,7.

- reprezint 1% din reziduul uscat al plasmei i sunt constituite din: cloruri, sulfai, fosfai de Na, K, Ca, Mg, Fe, Cu etc;

- unele dintre ele se gsesc n concentraii mari (sodiu), altele n cantiti extrem de reduse, ceea ce a fcut s fie denumite oligoelemente (iodul, florul, zincul, cobaltul etc.);- cele mai multe substane anorganice plasmatice se gsesc sub form disociat n particule cu ncrctur electric pozitiv (cationi) sau negativ (anioni), concentraia plasmatic a electroliilor fiind 310 mEq/l (suma anionilor fiind egal cu cea a cationilor).

ELEMENTE FIGURATE ALE SANGELUIHEMATIILE

- sunt celule diferentiate care are rolul de a transporta O2 de la plamani la tesuturi, si CO2 de la tesuturi la plamani;

- in faza adulta sunt anucleate;

- se formeaza maduva rosie a oaselor, fenomen numit eritropoeza; - la nastere intreaga maduva osoasa este hematopoetica; la adult 50% din maduva osoasa pastreaza aceasta proprietate (in oasele scurte si late); hematiile circulante reprezint doar o etap din viaa acestor elemente; din momentul ptrunderii n circulaie i pn la dispariia lor trec cca 120 de zile (durata medie de via a hematiilor); dei triesc relativ puin vreme, numrul lor rmne constant; exist un echilibru ntre procesul de distrugere i cel de formare de noi hematii;

- sediul distrugerii lor (hemoliza fiziologic) se afl n splin (cimitirul hematiilor), ficat, circulaie general; Proteinele si fierul intra in econimisirea organismului iar porfirinenele sunt transformate in bilirubine care sunt eliminate prin bila si fecale;- eritrocitul are un aspect caracteristic; privit din fata are forma circulara iar din profil are forma de lentila biconcava. In cazurile patologice cand sunt forme de anemie, eritrocitele isi pot schimba forma si dimensiunea. In unele cazuri eritrocitele sunt mai mici ca dimensiune (microcitoza) iar altele pot avea dimensiune mai mare (macrocitoza), aceste schimbari aduc modificari raportate dintre suprafata si volum`dar si micsorarea patrunderii O2 in eritrocite;

- culoarea hematiilor este roie-portocalie datorit oxihemoglobinei din sngele arterial i rou-nchis datorit carbohemoglobinei i hemoglobinei reduse din sngele venos.Structura unui eritrocit:1 stroma (rest de structura celulara);2 membrana erocitara;3 hemoglobina;Hemoglobina este o substanta care da culoarea rosie a eritrocitelor; lipsa nucleului in hematia adulta permite acumularea unei cantitati mai mari de hemoglobina, cirva 37% din volumul celulelor; hemoglobina ofera acestor celule functia de transport al gazelor; din punct de vedere chimic este o cromoproteina; molecula de hemoglobin este format din 4 subuniti:

- fiecare unitate este format dintr-o grupare prostetic denumit hem, fixat pe cte o grupare polipeptidic, aparinnd proteinei purttoare, denumit globin;

- hem-ul este format dintr-un atom de fier (Fe2+) fixat n centrul unui nucleu tetrapirolic;- globina are dou lanuri alfa, cu cte 141 de aminoacizi i dou lanuri beta, cu cte 164 de aminoacizi;- reacia de fixare a O2 la Hb nu este o oxidare propriu-zis (deoarece ea nu duce la creterea valenei fierului), ci o reacie de oxigenare, de legare reversibil a unei molecule de oxigen la fierul bivalent; n urma acestei reacii reversibile rezult oxihemoglobina (Hb O2), care reprezint forma principal de transport a O2 spre esuturi; atunci cnd este saturat (oxigenat) complet, o molecul de Hb poate transporta 4 molecule de O2; reacia de fixare a CO2 la Hb este tot o reacie labil (reversibil), rezultnd carbohemoglobina (Hb CO2), care reprezint una din formele de transport ale CO2 de la esuturi la plmni;- valorile hemoglobinei: la barbat prezinta valoarea 13,5 17,g%; la femei prezinta valoarea 12 15g%;- o caracteristica importanta a eritrocitelor o reprezinta elasticitatea foarte mare deoarece hematiile se pot deforma astfel incat pot trece prin capilare (acestea avand diametrul mult mai mic decat al lor, iar cand ajung in vasele mari isi pot reveni la forma initiala);

- o alta proprietate importanta a eritrocitelor este capacitatea de suspensie in plasma sangelui, evaluata prin viteza de sedimentare (VSH), a carei valoare fizica este: la barbat de 6 8 mm/ora; la femeie de 10 16 mm/ora;- Numarul hematiilor se ridica la 4 4.5 milioane / mm3 de sange; acest numar variaza de la un individ la altul si datorita unor factori: stres, altitudine etc.

Cresterea numarului de eritrocite formeaza poliglobulia; Poliglobulia poate sa prezinte 2 aspecte

a) poliglobuliile fiziologice nu afecteaza buna functionare a organismului, un exemplu il constituie poliglobulia de altitudine care se manifesta la altitudini mai mari de 3000 de m. In acest caz numarul eritrocitelor pot depasi 7 milioane/mm3 de sange (acest lucru a mai fost observat la locuitori din munti Anzi).

Aceasta marire a numarului de eritrocite reprezinta o adaptare a organismului la admosfera rarefiata a marilor altitudini, in acest caz poliglobulia se manifesta toata viata; poliglobulia temporala poate sa apara si in cazul zilei si are drept urmare cresterea de 10-15% cauzata de digestie, stari de emotii;

b) poligoluliile patologice: este vorba de o crestere reala a numarului de eritrocite; numarul lor poate ajunge la 17 milioane/ml sange, in afectiuni precum tuberculoza pulmonara, intoxicatia cu CO2 si unele boli ale sangelui.Scaderea numarului de eritrocite odata cu hemoglobina constituie o boala numita anemia;- scderea numrului de hematii poate fi:

a) fiziologic (datorit ingestiei exagerate de ap hemodiluie, hiperbarism);

b) patologic (hemoragii, icter hemolitic, anemii).

Grupele de snge. Transfuzia

- hematiile umane prezint dou tipuri de polizaharide cu proprieti antigenice, denumite aglutinogene A i B i dou tipuri de anticorpi plasmatici specifici omologi denumii aglutinine i .

- antigenele hematice i anticorpii plasmatici n sngele fiecrui individ sunt determinai genetic, astfel nct, la acelai individ nu pot coexista simultan aglutinogenul i aglutinina specific omoloag.

- prin excludere reciproc a aglutinogenului i a aglitininei omoloage, oamenii se mpart dup sistemul ABO n 4 grupe sanguine: grupa I (O), ntlnit la 47% din populaie, nu conine aglutinogenul A i B, dar conine aglutininele i ; grupa II (A), ntlnit la 41% din populaie, conine aglutinogenul A i aglutinina ;

grupa III (B), ntlnit la 9% din populaie, coninine aglutinogenul B i aglutinina ;

grupa IV (AB), ntlnit la 9% din populaie conine aglutinogenul A i B i nu conine aglutininele i ;

- dac aglutinogenul hematic din sngele donatorului, n cazul unei transfuzii, se ntlnete cu aglutinina omoloag din sngele primitorului, se produce aglutinarea intravascular a hematiilor, urmat de hemoliz;- cunoaterea apartenenei la una din grupele sanguine are mare importan n stabilirea compatibilitii transfuzionale. grupa O poate dona la toate grupele (donator universal), dar nu poate primi dect de la grupa O;

grupa AB poate dona numai la grupa AB ns poate primi de la toate grupele (primitor universal);- s-a constatat c 85% din populaie mai prezint pe hematii nc un antigen denumit Rh;

- anticorpii anti-Rh (aglutininele) apar n cursul vieii la subiecii Rh-negativ n urma unor transfuzii repetate cu snge Rh-pozitiv. Determinismul sistemului sangvin AB0 Fenotip Genotip Antigene Anticorpi (IgM) Pot primi snge de la Pot dona snge la

A LALA sau LAl A B A, O A, AB

B LBLB sau LBl B A B, O B, AB

AB LALB A,B - Toate AB

O ll - A,B O Toate

LEUCOCITELELeucocitele (globulele albe): sunt elemente figurate ale sangelui care se deosebesc de eritrocite prin lipsa hemoglobinei, prin forma lor schimbatoare, si prin existenta nucleului rol in apararea organismului; sunt capabile sa emita pseudopode (picioruse false, ascunse), datorita acestei propertati au posibilittea de a se misca, activitatea de a strabate peretele vaselor capilare si de a ingobla in citoplasma lor diferite pericole organice, in special bacterii pe care au proprietatea de a le digera;Trecerea prin peretele capilar poarta numele de diapedeza; inglobarea particulelor organice in citoplasma si digerarea lor poarta numele de fagocitoza (datorita acestei proprietati se numesc fagocite) prin care isi pot indeplini functia de distrugere a agentilor patogeni din organism;

- numarul leucocitelor este mult mai mic decat al eritrocitelor; in sangele unui adult sanatos numarul lor este de 6500/ml sange. Valorile normale sunt cuprinse intre 4000 8000/ mm3 de sange; numarul lor prezinta varietati fiziologice: dupa varsta:

- la nou nascut pana la 20mii /mm3 sange, in primele 24 ore de viata. Numarul lor scade dar treptat pana la perioada pubertatii ajungand astfel la numarul normal al adultului;

- la adult cresterea acestora peste valoarea de 8 mii de mmm3 de sange se numeste leucocitoza, iar scaderea sub 4 mii mm3 de sange se numeste leucopenie;Leucocitozele permanente sunt manifestari ale unor stari patologice precum (scarlatina, septicemia, holera, etc). Cand leucocitoza permanenta se produce intr-o inmultime anarhica ale leucocitelor se produce boala leucemie (este o crestere necontrolata a leucocitelor, aprox 1 milion/mm3de sange). In circulatie in acest stadiu se gasesc forme imature de leucocite.

Leucopenia se manifesta in unele boli infectioase precum febra tifoida, gripa, intoxicatie cu substante chimice sau prin actiunea razelor X, citostatice. In functie de dimensiune, forma nucleului si afinitatea fata de coloranti acizi sau bazici leucocitele se impart in

- polinucleare (granulocite) care pot fi :a) neutrofilele in proportie 65 70%;b) eozinofile in proportie 1 3%;c) bazofilele in proportie 0,5%;- mononucleare (agronulocite) care pot fi :d) limfocite in proportie 27%;e) monocite in proportie 5%;Particulariti ale granulocitelor:- granulopoieza este procesul de formare i maturare a granulocitelor i se desfoar la nivelul mduvei hematogene;

- granulocitul adult are forma circulara i este nucleul este segmentat;- citoplasma conine granulaii caracteristice: neutrofile, eozinofile sau bazofile.

- granulocitele se afl ntr-o continu deplasare i emit pseudopode n direcia deplasrii;- granulocitele neutrofile au forma sferica, nucelu cu 3-5 lobi, in citoplasma contin granule neutre la colorare si cu un continut bogat in enzime bactericide; traiesc cca 1 saptamana; intervin in procesul inflamator, invadand locul infectiei, unde digera prin fagocitoza agentii patogeni cu ajutorul enzimelor;

- granulocitele eozinofile au nucleu bilobat, contin granule care se coloreaza cu eozina; granulele din c itoplasma lor contin enzime ce descompun tegumentul unor paraziti; numarul lor creste in bolile parazitare; fagociteaza complexele anticorpi antigene (corpi straini);- granulocitele bazofile au nucleu bi si trilobat si granule care se coloreaza cu coloranti bazici, bogate in enzime, heparina si histamina -substante vasodilatatoare; sunt implicate in inflamatii pe care le initiaza prin eliminarea substantelor vasodilatatoare;Particulariti ale monocitelor:- monocitul circul 1-4 zile, dup care prin diapedez ptrunde n esuturi, unde se matureaz definitiv i este stocat (luni, ani) sub form de macrofag liber care fagociteaza microorganisme si celule moarte; elibereaza mediatori inflamatori: prostaglandine, interferon; prelucreaza corpii straini in vederea activarii limfocitelor;Particulariti ale limfocitelor: Au forme variate, nucleul poate ocupa aproape toata citoplasmaa dupa intalnirea cu un antigen se pot produce limfocite de memorie, care prelungesc imunitatea fata de acel antigen, proprietate care sta la baza vaccinarii; Limfocitele T realizeaza imunitatea mediata celular prin citoliza care se declanseaza la contactul cu agentul patogen;

Limfocitele B produc raspunsul umoral prin transformarea in plasmocite, care produc anticorpi specifici;

Eritrocite

Granulocit neutrofil

Granulocit eozinofil

Granulocit bazofil

TROMBOCITELE

Trombocitele (sau plachete sanguine):- sunt cele mai mici elemente figurate ale sangelui avand un diametru ce variaza intre 2-4 micron;i sunt lipsite de nucleu si prezenta in citoplasma granulati mici;

- se formeaza in maduva hematogena (rosie) prin fragmentarea unor celule numite megacariocite;

- se gasesc in sange in numar de aproximativ de 300.000/ mm3 de sange;

- au durata scurta de viata (aprox 1sapt), dupa care sunt distruse decatre splina;

- prezinta o importanta fiziologica deoarece elibereaza anumite substante oprind astfel hemoragile mici; participa si la coagularea sangelui;Oprirea hemoragiilor produse prin lezarea vaselor mici si mijloci este un proces fiziologic extrem de complex care poarta numele de hemostaza; mecanismul hemostazei interne intervine imediat dupa lezare, cand se produce: contractia vasului lezat devierea sangelui in vase colaterale prin dilatarea acestora; agulatinarea trombocitelor la marginile plagilor vasculare; formarea unui cheag in interiorul si la suprafata dopului plachetar, realizandu-se astfel hemostaza definitiva. Coagularea sangelui consta in transformarea fibrinogenului plasmatic (fibrinogen) solubil in fibrina insolubila care formeaza o retea in ochiurile careia se depun elemente figurate sanguine constituind astfel cheagul sanguin.

- scderea numrului de trombocite sub 150000/mm3 poart numele de trombopenii i produc tulburri de coagulare.

- creterea numrului de trombocite peste 500000/mm3 poart numele de trombocitoz i produc fenomene de hipercoagulabilitate.

LIMFA

Este un lichid galbui care contine globule albe, in special limfocitele; compozitia limfei depinde de activitatea tesutului in care se formeaza; contine mai multe proteine decat plasma, in special fibriogen, ceea ce confera proprietatea de a se coagula; se formeaza din lichidul interstitial din capilare sanguine, o parte din plasma si din leucocite tranverseaza peretele capilar inundand spatiile dintre celulele, formand astfel lichidul interstitial (intercelular); o parte din lichidul interstitial este preluat de vase special in forma de manusa care impanzesc tesuturile, numite capilare limfatice, formand limfa; limfa circula in sistemul limfatic, alcatuit din capilare limfatice si ganglioni limfatici.

Functie:

- rol in aparare a organismului prin limfocitele pe care le contine;- rol in absortia grasimilor 60%, din acestea sunt absorbite in limfa trecand apoi in circulatia sangelui;- rol in coagularea sangelui;FIZIOLOGIA SNGELUIFUNCIILE SNGELUI:Funcia circulatorie:- prin volumul i proprietile sale fizicochimice, sngele contribuie la meninerea i reglarea presiunii sanguine;Funcia respiratorie: - sngele realizeaz transportul de gaze de la plmni la esuturi, asigurnd aportul de oxigen necesar desfurrii normale a proceselor energetice tisulare;- la nivel tisular, cedarea oxigenului este nsoit de preluarea bioxidului de carbon rezultat din respiraie i transportarea sa ctre zona de eliminare alveolocapilar;Funcia excretorie: - se realizeaz prin faptul c sngele este principalul transportor al cataboliilor de la nivel tisular la nivelul organelor excretoare;Funcia nutritiv: - sngele reprezint principalul mijloc de legtur ntre esuturile i organele de absorbie a principiilor alimentare;Funcia de meninere a echilibrului hidroelectrolitic: - una din condiiile fundamentale ale homeostaziei organismului meninerea echilibrului hidroelectrolitic ntre cele trei compartimente ale mediului intern se realizeaz cu intervenia sngelui;Funcia de termoreglare:- meninerea temperaturii constante a organismului (homeotermia) reprezint un element de baz al homeostaziei generale, condiionnd viteza i randamentul reaciilor metabolice;Funcia de aprare: - sngele reprezint o important barier n calea agresiunii antigenice;- aceast funcie se realizeaz prin intermediul unor proteine specifice (anticorpi), precum i prin intermediul elementelor figurate specializate (leucocitele);Funcia de reglare a principalelor funcii a organismului: - sngele intervine, prin proprietile sale fizicochimice i prin substanele active coninute, n reglarea funciilor circulatorii, digestive, excretorii, etc.;Asigurarea unitii organismului:- realiznd o cale de legtur direct ntre cele mai diferite sisteme i esuturi, sngele reprezint, un mijloc de asigurare a simultaneitii de aciune a organelor i sistemelor, simultaneitate ce conioneaz adaptarea la condiiile mediului ambiant.PROPRIETILE SNGELUI:Volemia:

- sngele reprezint un esut lichid circulant, format din elemente figurate suspendate n plasm- volumul sanguin total (volemia), de 5-5,6 litri, reprezint cca 8% din greutatea corporal, ceea ce corespunde la un adult de 55 70 kg- din volemia de 5 litri, 3,5 litri (55%) este reprezentat de plasm (volum plasmatic) i 1,5 2 litri (45% hematocrit) volum globular- valorile normale ale hematocritului (Ht) la adult variaz n funcie de sex (46,5% la brbai i 42% la femei);Ht mai variaz i n funcie de vrst i de altitudine. n stri patologice cum ar fi anemia, Ht scade, iar n boli respiratorii cronice, Ht crete (poliglobulie)- n repaus 40 45% din volumul total de snge stagneaz n viscere i plexuri subpapilare, unde circul extrem de lent, formnd volumul sanguin de rezerv- volemia variaz n funcie de:

- starea fiziologic a organismului (efort fizic, altitudine, temperatura ambiant, emoii puternice)

- sex (la brbai este cu 10% mai mare fa de femei).

- variaiile volemiei n condiii fiziologice au loc nu numai pe seama creterii volumului total, ci i pe seama redistribuirii sngelui ntre diversele sectoare ale organismului- n condiii patologice se ntlnesc:

hipervolemii, prin creterea volumului globular (policitoza esenial); prin creterea volumului plasmatic (ciroz hepatic); prin interesarea ambelor volume (leucemia);

hipovolemii, prin scderea volumului plasmatic (vrsturi, diaree sever, arsuri); prin scderea numrului de hematii (anemii); prin interesarea ambelor volume (hemoragie).

Culoarea.

sngele are culoarea roie; aceasta se datoreaz hemoglobinei din hematii; sngele recoltat din artere (snge arterial) este de culoare rou-deschis (datorit oxihemoglobinei), iar sngele recoltat din vene (snge venos) are culoare rou-nchis (datorit hemoglobinei reduse i a carbohemoglobinei); cnd cantitatea de hemoglobin din snge scade, culoarea devine rou-palid.

Densitatea. - sngele este mai greu dect apa;- densitatea sngelui are valoarea 1055 g/l;- plasma sanguin are o densitate de 1025 g/l;- aceast proprietate a sngelui depinde de componentele sale i n special de hematii i proteine.

Vscozitatea.

valoarea relativ a vscozitii sngelui este de 4,5 ori fa de vscozitatea apei, considerat egal cu 1; vscozitatea determin curgerea laminar (n straturi) a sngelui prin vase; creterea vscozitii este un factor de ngreunare a circulaiei.

Presiunea osmotic:

n orice soluie, apare o presiune static suplimentar ce poate fi pus n eviden separnd, printr-o membran semipermeabil, solventul de soluia respectiv; membrana semipermeabil permite trecerea solventului i mpiedic deplasarea substanei dizolvate de o parte i de cealalt a ei;

n aceste condiii apare fenomenul de osmoz, ce const n deplasarea moleculelor solventului prin membran spre compartimentul ocupat de soluia respectiv ; valoarea presiunii osmotice a lichidelor corpului (mediu intern i lichidul intracelular) este de cca 300 osmol/litru;

presiunea osmotic a substanelor coloidale (proteinele) se numete presiune coloidosmotic (oncotic) i are valoarea de 28 mmHg.;Reacia sngelui:

reacia sngelui este slab alcalin;

pH-ul sanguin are valoarea cuprins ntre 7,7 7,8, fiind meninut prin mecanisme fizicochimice (sistemele tampon) i biologice (plmn, rinichi, hematie etc.);

Temperatura:.

la om i la animalele cu snge cald (homeoterme), temperatura sngelui variaz ntre 35oC (n sngele din vasele pielii) i 39o C (n sngele din organele abdominale); deplasarea continu a sngelui prin organism contribuie la uniformizarea temperaturii corpului i ajut la transportul cldurii din viscere spre tegumente, unde are loc eliminarea acesteia prin iradiere; sngele, astfel rcit, se rentoarce la organele profunde, unde se ncarc cu cldur;IMUNITATEA poate fi:

- naturala (mostenita) cand sa instalat ca urmare a contactului generatilor anterioare cu un anumit antigen si se transmit ereditar;

- dobandite care pot fi:

a) dobandite pe cale naturala ca urmare a contactului prealabil al organismului cu un anumit antigen (imunitate consecutiva anumitor boli infectioase);b) dobandite pe cale artificiala prin vaccinuri care contin germeni atenuati sau morti (aceasta este o imunitate activa), administrarea de seruri imune continand anticorpi specifici;Imunitatea specific:- rspunsul imun specific este mediat prin dou mecanisme: umoral i celular:- imunitatea umoral implic funcia limfocitelor B;

- imunitatea celular implic funcia limfocitelor T;- rspunsul imun specific declanat de ptrunderea n organism a unor antigene, este caracterizat prin apariia de anticorpi (proteine specifice) ce reprezint produsul final de secreie al limfocitelor B i T;- anticorpii sunt receptori ai sistemului imun care recunosc i leag specific anumite structuri moleculare (antigene) ;- antigenele au dou proprieti:

imunogenitatea (capacitatea unei substane de a induce un rspuns imun specific prin formarea de anticorpi i/sau de limfocite imune);

antigenitatea (proprietatea unei substane de a reaciona specific cu anticorpii sau limfocitele pe care le genereaz);

- anticorpii (imunoglobulinele) sunt glicoproteine prezente n fracia gama-globulinic a serului.

Imunitatea nespecific:- sistemul imun nespecific are urmtoarele componente: bariere mecanice; inhibitori chimici i biochimici;

- barierele mecanice mpiedic ataarea i penetrarea agenilor infecioi; sunt reprezentate de pielea intact i mucusul suprafeelor mucoase;

- colonizarea i dezvoltarea bacteriilor este prevenit de aciunea substanelor din produii de secreie (acizi organici din secreia glandelor sebacee, acid clorhidric din stomac, enzime din saliv);

- factorii fiziologici ce contribuie la imunitatea nespecific sunt: temperatura corpului, presiunea oxigenului i balana hormonal;- fagocitoza reprezint mecanismul central n imunitatea;HEMOSTAZA FIZIOLOGIC:- hemostaza reprezint totalitatea mecanismelor prin care organismul se apr mpotriva hemoragiilor;

- hemostaza fiziologic este eficace n hemoragiile din vasele mici i capilare; n cazul celorlalte hemoragii hemostaza se face medicamentos i/sau chirurgical;- hemostaza fiziologic, spontan se desfoar n 4 timpi:

timpul parietal reprezint ansamblul fenomenelor prin care lumenul vasului lezat se micoreaz (vasoconstricie produs att reflex, ct i sub aciunea serotoninei), reducnd sau chiar oprind momentan hemoragia;

timpul trombocitar, reprezint formarea trombusului alb care nchide lumenul vascular deja contractat.

- trombusul alb se formeaz prin aderarea trombocitelor de pe peretele vascular lezat, agregarea i metamorfoza vscoas a acestora, ducnd la oprirea hemoragiei 2 4 min;

timpul plasmatic, reprezint ansamblul fenomenelor de coagulare ce se desfoar n decurs de 3 5 min. de la producerea leziunii vasculare;- rezult trombusul de fibrin, care se retract ulterior, asigurnd nchiderea de durat a vasului, ca urmare a transformrii fibrinogenului n fibrin sub influena trombinei;

hemostaza definitiv, apare dup 7 zile cnd trombusul de fibrin este distrus prin procesul de fibrinoliz asociat cu aciunea macrofagelor tisulare;

- spaiile formate sunt imediat ocupate de fibroblati, care secret colagen, determinnd fibroza i nchiderea definitiv a vasului lezat.

COAGULAREA SNGELUI:- principalul fenomen din timpul plasmatic al hemostazei l reprezint coagularea sngelui;- coagularea este un proces enzimatic complex prin care fibrinogenul solubil din plasm se transform ntr-o reea de fibrin insolubil n ochiurile creia se fixeaz elementele figurate ale sngelui.

- procesul de coagulare este posibil datorit echilibrului ce se stabilete ntre aciunea factorilor activatori (procoagulani) i inhibitori (anticoagulani);- coagularea sngelui se desfoar n trei faze:

faza I formarea tromboplastinei dureaz cel mai mult, 4 8 min;

faza a II-a formarea trombinei dureaz 10 sec. Tromboplastina transform protrombina n trombin;

faza a III-a formarea fibrinei dureaz 1 2 sec. Trombina desface, din fibrinogen, nite monomeri de fibrin, care polimerizeaz spontan, alctuind reeaua de fibrin, ce devine insolubil;n ochiurile reelei de fibrin se fixeaz elementele figurate i sngerarea se oprete.monocite

trombocite

PAGE 12