Afectiunile sangelui evoiueaza cu simptomatologie adesea impresionanta, mijloa cele terapeutice in unele dintre ele neputand prelungi viata pacientului, obtlnanou-se numai o remitere a simptomelor.

COMPONENTELE SI FUNCTIILE SANGELUI

Sangele este un tesut lichid, care reprszinta 6-8/odin greutatea corporata, format din doua sectoare, unul circulant si allul de formare a celulelor. sectorulcirculant este format din elementele flgurate(celule functionale mature)si mediul lichid unde ele circula - plasma. Elementele ligurate reprezlnta 45o/o din volumul sanguin $i sum:- hematli,care au rolut de a transporta oxigenul catre 1esuturi si CO, catre organele excretoare; de asemenea. menJin echilibrul acldo-bazlc.' Numarul de hematil -4 500 ooo-s 000 000/mm'- /eucocite/eau rol in apArarea organismului de infectll, numarul lor fiind de5 000-8 OOO/mm3- trombocitete inlervin in procesut de herboataza numilrul lor fiind de1 50 000-300 000/mm3. sectoral de formare a celuleloreslereprezentat de organele hematopoietice:- meduvosoasa, care formeazil granulocite, trombocite, erilrocite

- gang/ioniilimfatici } torrneaza limfocite $i- splina monocite.- formafiunilimfoide(amigdalele) funcfii/estingelui:

- transpona oxigenul ~ substan)ele nutri1ive la tesuturi, iar C02, la plamani- rot in termoreglare- rol In apararea organismului- rnenune presiunea osmolicA hidrostatica- transporta produsii de catabolism spre organete excretoare.

394 rolu/ splinei:- rezervorde sange- rol in metabolismul fierului (,cimitirul eritrocitelor')- rol in metabolismul glucidelor, mineratelor (K. S, Ca. P)- rol hematopoietic- rol To autoaparare, prln elaborareade anticorpi,- hemostaza: este un mecanism care permite oprirea hemoragiei in cazul lezarii vaselor. lntervin factori vasculari (vasoconstrlctls),t1ombocitari $i plasmatici.

SEMNE SI SIMPTOME POSIBILE iN BOLILE ~HEMATOLOGICE

Astenie intensa - sugereaza o leucoza

Scadere - In procesele neoptance exagerati Ingreutate

Modlflcari de - paliditate tn anemiicoloratie si - hipercolora)ie In poliglobulielntegritate a - tegumente uscate, unghii $i par fiabile; prezenta ulceraJiilor Integumantelor anemiile cronice- prezenta elementelor purpurice !n _diatezele hemoragice

Modlficari ate - adenopabi ferme. generalizate, sunt intfllnite in boala Hodgkin ganglionilor (latero-cervicale, axilare, inghinale)- adenopatii unilaterale, localizate axilar, inghinal

Splenomegalie - intAlnitA in boala Hodgkin- lntalnitirii este localizata in partea stangii pentruIoli dreptacii si pentru majoritatea slangacifor.Miduva spinirll - este partea sistemului nervos central, adapostita in caoaiut vertebral (rahidian).Maduva spinarii contme, structural, o materie cenusie in forma de H (corpuri cetotare nervoase, lnconjurate de materie alba, care este imparJit'1 in trei perechi de coame potrivit localizarii lor: anterioare, laterale si posterioare.Sistemu/nerves perlferic

Sistemul nervos periferic (SNP) contine pre/ungirileneuroni/or, care constituie nervii pe traiectel carora se pot gasi si ganglioni. Prelungirile neuronilor sunt: axonul (prin care influxul nervos pteaca de la cefufa) ~i dendritele (prin care influxul vine la celula).

SISTl!MUL NERVOS VEOETATIV

Sistemul nervos vegetativ Tsi poate coordona activitatea $i independent de vointa, de aceea este numit \ili sistem nervos autonom. Activitatea sa este reglata de segmeo tele superioare ale S.N.C. :;I !n mod special de scoarta

PROBLEME Manifestari de dependeniA (Semne si simptome)Tulburiiri ale motllitiitii- diminuarea fortei musculare

- parezii- diminuarea fortei musculare- paralizie- absenta compteta a Iortei musculare- hemiplegie- paratizia unei jumiltliti de corp- parap/9gie- paralizia pilrtii lnterloare a corpulul- dipl9gie - paralizia partilor simllare (slmetrice) ale celor 2 jumatA!i ale corpului- monoplegi9- paralizia unui singur membru- tetraplegie- paralizia celor patru membre- modificari detonus muscularTulburlrl ale ortostaliunii ~i mersulul M1$c6ri anormale

- hipertonie,.- sau contractura rnusculara - exagerarca lonusului- hipotonie- moscurara - diminuarea tonusului

NOTA: Tulburarile de toous pot exista si asociate cu parali:zia- astfel:hipertonia + paralizia = paralizie spasticahipotonia + paralizia = paralizie flasca

Studiul ortostapunii si mersului ne lurnizeaza date asupra forJei musculare si asupra tonusului muscular al membrelor inferioare ~ ale echllibrulul:- m6rs teionst (in Tabes) mersul este necoordonat, pacientularundind picioarele si lovind ~mAntul cu calcaiele.- mets cossna (in hemiplegie. in stadiul de recuperare) gambaeste rigida. membrul inferior este tnnns = aspectul fiind de merscosand- mers stepat-gamba fiind ridica!a sus, pentru a nu lovi pamantulcu varful piciorului (!eziuni ale nervului motor periferic - polinevrilic)- ataxie - tulburari de coordonare a miscarilorPoate Ii:- etexi statica - tulburliri de echilibru stand in picioare, rise de cadere- atax/6 tooomotrice (klnetica) - tulburarl de echilibru in mers

- tremuratvrl (boala Parkinson, alcoolism. Basedow, sclerozi!. Tnplaci): pot fi generalizate sau localizale (la maini, cap)- spasme Si crampe - cootracturi (tetanie, tumori cerebrale,tetanos) - convv/sii/e - crize de comracff musculare, urmate de relaxare{epilepsie, hipertensiune intracraniana)- ticun-: rni$cari cfonice involuntare. rapide, care se repeta in modstereotip: ale ochilor, gurii, brajului, piciorului- mioc/onii-contraciii involuntare brusta ale unui muschi sau grup' de rnusctu.:. mi~ctlri corelce - misci!.ri involuntare dezordonate bruste 9i rapide - (coree)- mi?c4ri stetozto- miscAri invofuntare lente - (leziuni extrapiramidale)

Tulburari de sensibifitale- subieclive

Parestezie:- senzatu de ln\epatura- furnicaturi- arnorteu

308

RETIHET:J

senzatia penibila de intepatura, turnicaturi,

- obiective

1-~~~~~arnorteli, aparuta Iara o cauza aparenta, se nurneste parestezieDurerea:- durerea de cap - i~i are sursa in rnulte proeese patologice.Din perspectiva neurotogica. durerea de cap poate avea maimulte cauze: tumori, hemoragii intracraniene, inflamajia meni119elui, dilatarea vaselor cerebrale, traumatisme craniene, hipoxia cereorala, boli sistemice, ale ochiului, urechii sausinusurilor.

Se cauta prin diterite metode: sensibifitate superficiala (tactila, termica $i doreroasa) $i senslbiUtate protunda (artrokineticii. ~i vibratorie).Tulburari ale sensibititatii obieALl

Asa cum s-a invatat la materia de specialitate .Boli infecto-contagioase sunt trei factorl epidemiologici prlndpali:1. lzvorul (sursa) de lnfeclie2. ciille de transmitere3. masa receptiv41. lzvorul de lnfec)le -11 conslitule organismele vii (om, animale, artropode) in care paifUnde agentul patogen si se multiplica, eliminanduse pe cliferite ciii.

Elimlnarea agenlilor patogeni de la omul bolnav, convalescent, punator cronic se face prln:

- secrefii nazofaringlene ~ sputa (in scarlatina, difterie, tuse oonvulsiva. rujeolii etc.)- varsiiturl- materii fecale (hepatite de tip A si E; febra tifoidii, dizenlerie etc.)- urlna (febra lifolda etc.)- secrelii genitale, lichid seminal (boll venerice, SIDA)- sange (hepatlta viralii B, c si D, SIDA, malaria etc.)- secretll purufente (plodermite etc.)

Animalle pot 1imina germenii prin:- deiectii (salmonella)- uri na (leptospire)-saliva- lapte (B.K., unii streptococi si stafilococi)-sange- came- piele (etc.}2. -Ccalea----

de transmitere in bolile intecpcase este de doua feluri:

a) dtrecta si b) indirectaa) Transmiterea directa se poate produce prin contact nemijlocit intre persoana receptiva si eliminatorul de germeni sau prin contact direct cu produsul infectios (infecJii produse prin sange - SIDA, HBV). atic. pneumonie etc.)b. Febra remitent~ - caracterizala prln oscila!ii febrile mal man inire 3~ $i 39 C, f{lr{Ica temperatura minima ~ scada sub 37 C (infecJii supurative- stafilococii,s1rep1ococ11)c. Febra lntermitenM - cu oscilatii toarte mari ale lemperaturii36.5-40 C survenlnd zllnic sau cu perioaoe alebrile de una-doua zile inire accesele febrile (malarie. septicemii etc.).In acest tip de febrA. 1empera1ura minima atingc vatoritonormale.d. Febra recuronta - avem porioade febtile cu tcmperatura continuA (39-40 C) de eatru-sase zuc intercalate de perioade afebrile de aceeasi dura1A.e. Febra ondulantA - penoade febrile in care temperatura urcA ince1 si se men\ine In platou - 38-39 C - limp de 7-10 zile. scade in lizA ~i dup{I o perioadA afebril- sa nu prezinte inleerea pe resou a unei inluzii de musetel- se aerisests salonul, se hidrateazA pacientul (pentru a favoriza elimlnarea secrejiilor)- se administreaza medicatia prescnsa: rinosept, faringosept anlitusiva: codeinA fosfat 3 x 1 lb/zi- antiinflamatorie HHC 100 rng/zi in perfuzie de glucoza 1 Oo/o Pentru prevenireadeshidratArii:- se oferli pacientului lichide (2500-3000 ml/zi) - ceaiuri, sucuri naturale, fructe, zeama de compot

282

Pentru prevenirea infecfieimucoaselor $i tegumentelor:- se spalli. ochii pacientului de 1-2 ori pe zi cu ceai de muse1e1 (cu comprese sterile).La indicatia medicului, se instileaza, de 3 ori pe zi, cate o picatura de Clorocid in sacul conjunctiva!.- se msista asupra igienei cavitli.Jii bucale prin: spalarea din\jlor, gargara cu ceai de musetet, asupra cura~rii corecte a cavita)ii nazale $i prctectia narineler prin aplicarea de creme simple- se etectueaza toaleta pe regiuni - comprese umezite cu apaalcoolizata- baia generala este perrnlsa dear in perioada de convalescenta. Prevenirea comoucapitor se realizeaza prin:- crssterea rezistentei organlsmulul (rspaus, dietldratare in termen de maxim24 ore- sA i se diminueze vArsaturile in termen de 6 ore- sa aiba tranzitul intestinal ameliorat in termen de 6 ore- sa nu prezinte cefalee, colici - fn termen de 2-3 zile- sa prezinte temperatura in limite normale in termen de 2-3 zlle- sa prezinte T.A. in limite normaJe - in primele 24 ore

Asistenta:- asigurA repausul la pat- asigura o dieta hidnca (administrare de lichide reci, in tngh~ituri mici - fractionat): se pot administra 4-5 litri pe 24 ore: pot ti usoracidulate: 1repta1, se introduc aliments (orez, rnorcovi ra$i, branza de vaci proaspl:ltii, piilne prajita $1 111 funC)ie de toleranta, se ajunge la allrnentatia normall}- asigurl:I reechilibrarea hidroelectroliticii - cu solujii incficate (serfiziologic, Oextran)- administreazii medicatia prescrisa (simptomatice: emetiral,clordelazin; spasmolitice: metoclopramid, scobutil; dezinfectant intestinal). In formete grave: corticoterapie.

Educatia pacientuluiSa stie:- sa previna contaminarea alimentelor (vezi: .Masuri preventivefata de calea de transmitere digesliva")- sa evite consumul de rnaioneza pastrata in condi~i necorespunzatoare de temperatu1a, creme preparate din oua de ra1a etc.- sa evite consumareaalimentelor suspecte prln control organoteptic.

Primele ingrijiri ale nou nj\scutului

- asezarea oou-nascunnul pe un camp steril imediat dupa expulzie- aspirarea secre)iilor din cavitatea bucala si nazata- legarea si secJionarea cordonulul ombilical- pensarea cordonului ombilical cu doua pense hemostatice la 10-15 cm de insef1ia aboomlnala- secnonarea cordonului intre cele doua pense- efectuarea llgaturii la 2 cm de tnserpa abdominala

245- seclionarea cordonului la 1 cm distantil de ligatura- efectuarea nodului- aplicarea unui pansament steril peste bontul ombilical- evaluarea S!Mi cJinice (scor APGAR)- ritm cardiac- ntspira~e- tonus muscular- reflex de iritabilitate- culoarea tegumentelor 1>i mucoaselor- aoordarea tngrijirllor In caz de apnee tranzitorie, asfixie alba, asfixle albastril- aplicarea mc\surilor de prevenlre a ollalmlei gonococice- examinarea nou-nascutului Tn vederea decelarii unor maJforma)ii congenitale VizJbile- stabilirea sexului. identitatil- dntarirea, mascrarea tnalJimii $i perimetrelor (cap, torace, ab-domen)- uscarea tegumentelor prin tamponarea cu cilmp steril cald, pen- tru a indepArta surplusul de .,vemix caseosa"-inta~ea- l!ansport In secpa de nou-oascun- ~zarea nou-n!lscutului In pat

Tngrljlri pana la - asigurarea rnicrocrimatului corespunzator (temperatura, umidita-externarea din te, luminozitate)maternitate - supravegherea nou-nascunnui- fuoctii vitale ~i vegetative- culoarea tegumentelor Si mucoaselor- reactia la stimuli senzoriall- apariJia si evoluJia modificarilor fiziologice (icterul fiziologic, sciiderea ponderala, criza hormonala)- observarea aparitiei unor simptome care denota Sindrom oeurovascular. boata hernoliticil sau infectii ale aparatului respirator, digestiv- elecruarea ingrijirilor igienice- ~na la cAderea bontului ombilical tegumentele vor Ii spatate zilnic (toaleta parjiaJA) cu apa ~i silpun, apoi uscate prin :t-11ponare- pe. (egiunea feslerA se va aplica un unguent protector- sohimbarea lenjeriei de pat ~i de corp ori de eate on este nevoie- ingrijirea plilgii ombilicale- alimentaPa nounlscutului- in primele 12 ore ceai nelndulcit

246- dupa 12 ore este pus la san, marind progresiv intervalul, dintre mese, durata suptului si attemand sanii- asigurarea conditiilor de igiena- pregatirea fizica a mamei (halat de protectie, masca, spa-!area mamelonului)- asigurarea pozijiei pentru alaptare (la incepul in pat, apoisezand pe un scaun)- instruirea mamei asupra modului de alaptare la san- educatia mamei privind regimul de viata $i aumentana pe perioada alaptarii, importarna atirnentatiei naturale pentru dezvoltareacopilului. ingrijiri necesare a fi acordate la domiciliuD ~

- vaccinarea B.C.G.

suplimentare privind condiJiile de mediu. combaterea deficien)elor respiratorii, de termoreglare, metabolice, digestive $i prevenirea intectlilor.""="" cazut P~'"'" ~ - mow"

Activitatea asistentei pediatrlce se bazeaza pa prlncipiile Cf8$terii $f dezvoltarll, acestea permitandu-i sa ajute copilul sa se adapteze schimbarllor inteme si externecare-l lnsotesc diferitele etape ale viepi..Nevoile unui copil - de securitate, dragoste, contort - sunt manifestate diferit de adult $i exprimate in concordanja cu gradul lui de dezvoltare.Cr0$terea si dezvoltarea sunt procese ordonate si previzibile care incep de la conceptie Si continua pana la moarte. Ele pot fi definite asttel:- cresteree fizica: se refera la aspectul cantitativ sau masurab