Afectiuni Ale Mucoasei Orale

8/10/2019 Afectiuni Ale Mucoasei Orale

1/23

AFECIUNI ALE MUCOASEI ORALE

LA COPIL I ADOLESCENT

La copil i adolescent, afeciunile dobndite ale mucoasei orale pot fi:

boli infecioase: - virale

- bacteriene

- micotice

boli neinfecioase: - afte recidivante

- limb geografic

- leziuni traumatice

- granulomul piogen.

IN!"#IIL! $I%&L!

'olile virale sunt determinate de:

1. Virusuri herpetice

a. v. (erpes simple) tip I produce: -gingivostomatita herpetic primar

- herpesul secundar (recurent)cu

localizare labial sau oral

-panariiul herpetic*la degete+

- ocazional, localizare genital.

b. v. (erpes simple) tip II produce herpes genital ocazional boala poate

avea localizare oral.

c. v. varicelo-zosterian produce varicela *primoinfecie+ izona zoster

*recuren+

d. v. !pstein-'arr produce: - mononucleoza infecioas

- leucoplazia proas.

e. citomegalovirusurile produc boli ale glandelor salivare.


2/23

2. Picr!"#irusuri

a. $. "o)sacie produc - boala mn-picior-gur

- herpangina.

b. rinovirusuri

$. P"r"%iirusuri

a. $. ru/eolei

b. $. urlian - produce oreion

c. $.parainfluenza - produce infecii respiratorii

1. INFECIILE CU VIRUSURI 'ERPETICE

1.1 Infeciile cu virus herpes simplex tipul I

0od de transmitere: contact direct al persoanei infectate cu cea sntoas

1rimoinfecia devine evident sub forma unor manifestri clinice la un numr

sczut de indivizi. orma subclinic o fac ma/oritatea indivizilor.

2emnele clinice apar dup o perioad de incubaie de 3-4 zile cu erupie

specific, vezicule ce se ulcereaz. &par pe esuturile orale i periorale. 5up

perioada de evoluie, virusul se deplaseaz pe direcia nervului $ *trigemen+ i

rmne latent 6n ganglionul trigeminal 7asser.In anumite situaii virusul se reactiveaz, stimulat de e)punerea la soare, frig,

traumatisme, stri de stress. In aceste situaii, particulele virale a/ung la tegument sau

mucoasa oral pe traiectul nervului $ i produc o erupie veziculoas ce se va ulcera

ulterior. 0anifestarea este strict local, limitat ca 6ntindere, fr simptome generale

*primoinfecia se 6nsoete de simptomatologie general zgomotoas+ pentru c dup

primul contact cu virusul (erpetic se dezvolt mecanisme de aprare tisulare i

umorale.

$irusul (erpe) simple) I produce de regul infectare de la talie spre e)tremitatea

cefalic, iar tipul II produce infecia de la talie 6n /os.

In perioada neonatal *prima lun de la natere+ nou-nscutul poate face boala

prin infectare in timpul naterii daca mama are o infecie vaginala cu 82$ tip II.

9


3/23

(i!)i#st%"tit" pri%"r* herpetic*

&pare de regul la copilul sub vrsta de ani, frecvena crete de la vrsta de 3

luni i atinge ma)imum la vrsta de 9-4 ani.

Incubaia este de 3-; zile, ma)imum 9 spt.

ocal, boala debuteaza brusc, fr semne prodromale, prin apariia unor vezicule

pe piele, rosul buzelor sau oriunde pe mucoasa oral *nu au o zon de predilecie+. La

nivelul cavitii bucale, pacientul poate prezenta tumefacie pe marginea gingival i

gingia fi), eritem, precum i vezicule la orice nivel.

$eziculele sunt mici, cu coninut lic(idian glbui sau alb, cu dimensiuni de - de zile, urmata de febra, durere

in gat *disfagie+, adenopatie- Leziuni orale: ulceratii orale, edem faringian, e)udat amigdalian

- %ar edemul faringian poate produce obstruarea cailor aeriene

- 1etesii pe palat, in special la /onctiunea palatului dur cu cel moale

;


8/23

La circa 9 E > D dintre bolnavi, la unirea palatului dur cu cel moale se 6ntlnesc

congestie difuz i peteii sau macule roii rare, izolate.

2. PICRONAVIRUSURI

$. "o)sacie

'oala mana-picio-gura

- &pare cu un caracter epidemic sau endemic

- !ste mai frecventa la copii sub ani

- Incubatia este scurta, de cel putin saptamana

- 2e rezolva spontan in -9 saptamani2imptomatologia este blanda, pana la moderata:

- ebra usoara

- 2tare generala usor alterata

- &denopatie

- 5urerea data de leziunile orale este adesea semnul principal

Leziunile orale sunt vezicule care se rup repede, se ulcereaza *ulceratii mici,

superficiale, dureroase+ si sunt acoperite de o membrana fibrinoasa galbena incon/uratade un (alou eritematos. Leziunile sunt multiple si pot sa apara oriunde in gura, dar e)ista

totusi locuri predilecte: palat, limba, mucoasa /ugala.

Leziunile pe tegument sunt multiple, maculo-papuloase, dureroase ce pot sa apara

concomitent sau la scurt timp dupa leziunile orale. 2unt evidente pe picioare, calcaie,

maini, degetele de la maini sau picioare in special pe partea lor dorsala si laterala.

Leziunile sunt incon/urate de un (alou inflamator, evolueaza pana la stadiul de vezicula,

ulcereaza si se acopera cu creste. 2e vindeca spontan intr-o saptamana.

5iagnostic diferential:

- 7ingivostomatita primara (erpetica

- $aricela

Fratament:

- 2imptomatic deoarece boala are un caracter autolimitant

A


9/23

- 5isconfortul oral poate fi redus prin ape de gura

8erpangina

- 2e transmite prin saliva contaminata, uneori prin fecale

- 5e obicei este endemica * mai frecvent vara si toamna+

- $eziculele apar pe palat si faringele posterior

- &pare mai frecvent la copil decat la adult

2emne genereale:

- ebra

- 5isfagie

- "efalee2emne orale:

- !ruptie de vezicule pe palatul moale, pilierii amigdalieni, amigdale. 2e rup si dau

ulceratii dureroase, superficiale, rotunde

- aringita eritematoasa difuza

2imptomatologia este in general usoara *blanda, moderata+, dureaza mai putin de

saptamana, iar uneori nu se manifesta forma tipica de (erpangina, ci doar o infectie

subclinica sau o simptomatologie blanda, fara leziuni faringiene.5iagnostic diferential:

- 7ingivostomatita (erpetica

- 'oala mana-picior-gura

- $aricela

- aringita streptococica

- 2tomatita aftoasa

Fratamentul E nu este necesar pentru ca este autolimitanta si produce putine

complicatii. !ventual clatiri cu anti(istaminice si caolin-pectat, in parti egale.

G


10/23

$. INFECIILE CU PARAMIOVIRUSURI

$.1 Ru/e-"

- este determinata de virusul ru/eolei

- are caracter epidemic: apare iarna si primavara

- perioada de incubatie: ;-4 zile

- simptomatologie: catar precoce, stranut, rinoree, tuse, fotofobie, febra, stare de

indispozitie

- in cavitatea bucala apare semnul H1LIH: pete albe, de dimensiunea unei gamalii de

ac, proeminente pe fond eritematos pe mucoasa /ugala in dreptul premolarilor sau

molarilor temporari *aspect de Jsare grun/oasaK+. 2emnul Hopli precede eruptia

tegumentara.- din a 4-a zi apare eruptia tegumentara maculo-papuloasa rosie, confluenta neregulat.

Incepe din spatele urec(ilor, pe fata si gat si se e)tinde pe /os pe corp. 5upa -9 zile,

leziunile se decoloreaza si starea generala se imbunatateste.

- complicatii: - bron(opneumonie

- otita medie

- tratamentul : - profilactic: vaccin

- simptomatic: izolare la domiciliu 4 zile, regim alimentar corespunzator,analgezice.

Frebuie deosebit ru/eola de rubeol. %ubeola, cunoscut sub denumirea de Jgerman

measlesK *Jpo/arul germanK+ nu este determinat de un parami)ovirus ca ru/eola, ci de un

virus din familia togavirusuri. 2imptomatologia i evoluia rubeolei sunt mult mai uoare

dect cele 6ntlnite 6n ru/eol. !ruptia tegumentara dureaza mai putin *


11/23

- este mai frecventa iarna si primavara

- perioada de incubatie: 4-A zile

- simptomatologie: - febra, stare generala usor alterata, cefalee, dureri in gat,

e)acerbate de gustul acru, dureri la vorbire, masticatie si deglutitie

- marirea de volum a glandei parotide E initial intereseaza o glanda,

dar se poate e)tinde si la cealalta. Fumefactia este situata retroauricular si in /os spre gat,

astfel ca se percepe greu mandibula la palpare. rec(ea este deplasata in sus si in afara.

- senzatia de gura uscata, papila canalului 2tenon poate fi

congestionata *roie+ i mrit de volum, iar canalul 2tenon poate fi blocat partial prin

tumefactia glandei

- boala dureaza -; zile, este autolimitanta

- complicatii: - pancreatita- or(ita, ce poate duce la sterilitate

- tratament: izolare 4 zile, repaus la pat, dieta moale, analgezice.

3. INFECIILE 4ACTERIENE

La copii, 6ntre afecuinile bacteriene cu simptomatologie 6n cavitatea bucal, se

citeaz: scarlatina, sifilisul , actinomicoza, tuberculoza. Mn cele ce urmeaz se va descriedoar scarlatina.

Sc"r-"ti!"

!ste produs prin infectarea cu 2treptococ beta-(emolitic care secret o to)in

eritrogen. 'oala este predomonanat 6n lunile de iarn. &re un debut brusc. "a semne

generale se citeaz: cefalee, febra, voma, stare moderat de ru general. 1acientul

prezint amigdalit, faringit sever. 5e asemenea, apar modificri la nivelul mucoasei

orale care poate fi congestionat. Limba sufer modificri caracteristice sub forma unui

ciclu lingual: limba la inceput este saburala, apoi se descuameaza de la varf si margini

catre baza pana in a -a zi, cand tot epiteliul superficial se deprinde, ramanand

proeminente papilele linguale pe un fond rosu- intens *Jlimba zmeurieK+.

!rupia tegumentara este de culoare staco/ie stralucitoare, spre violet.

"omplicatii: - reumatism articular acut


12/23

- glomerulonefrita

- endocardita

Fratament: pacientul necesit internare si administrare de antibiotice *1enicilina+.

5. INFECIILE FUN(ICE

C"!0i06" r"-"

"andidoza este inclusa in categoria leziunilor albe *in grupa leziunilor alb-galbene

neepiteliale+.

actorul determinant este "andida albicans, o ciuperca saprofita. &ceasta devine

patogena cand mecanismele de aparare ale gazdei sunt perturbate.

actori predispozanti:. imaturitatea imunologica a nou-nascutului

9. tulburari endocrine: diabet za(arat, (ipoparatiroidism, sarcina, terapii sistemice cu

steroizi


13/23

- este legata de terapia cu antibiotice

- mucoasa este rosie, edematiata, dureroasa. neori la periferia acestor leziuni se

pot decela zone mici de muguet.

Fratament:

. a+ Nistatin E solutie a >>.>>> I=ml, dupa mese. 2e administreaza ml de solutie

de 4 ori=zi, pe care copilul o tine in gura si apoi o scuipa. Fratamentul se continua

< zile dupa disparitia petelor

b+ Nistatin E unguent pentru leziunile periorale- >>.>>> I=gram. 2e fac aplicatii de

9-4 ori=zi. 2e continua timp de o saptamana dup ace leziunile s-au vindecat.

9. &mfotericina '

-G ani *spre deosebire de cele virale+

- la fete se produc de 9 ori mai frecvent dect la biei

- cauza nu este bine precizat se incrimineaz o serie de factori:o imunologici: rolul neutrofilelor

o microbiologici, datorit unor similitudini 6ntre leziunile orale de aici i

cele de la 8erpes simple)

o de nutriie: deficiene ale vitaminei '9, acid folic, fier *s-a constatat c

prin administrarea lor leziunile se reduc+

o modificri (ormonale

o stress, traum

o alergii alimentare: ciocolat, gluten, nuci, alune

- forme clinice: e)ist < forme importante:

a+ aftele minore

b+ aftele ma/ore

c+ aftele (erpetiforme.


14/23

5iferenele clinice se datoreaz gradului de severitate a bolii, dar toate cele < forme

au:

o etiologie comun

o leziunile sunt ulceraii dureroase, recurente

o e)ist semne prodromale

o ulceraiile nu sunt precedate de vezicule

o apar 6n zone predilecte

o numai 6n anumite condiii apar pe mucoasa gingival fi) i pe palatul dur

*diagnostic diferenial cu gingivostomatita (erpetic, forma secundar+.

a+ &ftele minore

- ulceraiile au form rotund sau oval. orma oval se 6ntlnete cnd leziunea

este localizat la nivelul anurilor

- sunt leziuni superficiale

- leziunea se prezint ca o depresiune cu baza crateriform, cu margini mai

indurate, de culoare roie

- ulceraia prezint o zon central acoperit de un depozit galben-gri i este

6ncon/urat de un (alou eritematos

- esuturile din /ur au aspect sntos- dimensiunea: 9 - 4 mm *rar peste cm+

- apar de la la 4 leziuni odat, sunt foarte dureroase

- frecvent se vindec fr cicatrice 6n ;-4 zile

- leziunile prezint semne prodromale cu -9 zile 6nainte de apariie: senzaie de

arsur pe mucoas, indurarea locului unde apare leziunea

- localizare:

o

mucoasa labialo mucoasa vestibular

o limb

o mai rar pe palat i foarte rar pe gingie

4


15/23

- poate recidiva la intervale largi: la unii pacieni apar ciclic, regulat, cu un interval

precis, la alii neregulat.

b+ &ftele ma/ore

- sunt mai mari dect aftele minore, depind frecvent cm 6n diametru

- au aceleai caracteristici ale leziunilor

- localizare: oriunde la nivelul mucoasei bucale:

o de predilecie: buze, palat moale, pilieri amigdalieni

o ocazional: orofaringe

- vindecarea se face 6ntr-o perioad mai lung de timp - 3 sptmni

- pot lsa cicatrici care pot duce la deformri tisulare.

c+ &ftele (erpetiforme

- clinic seamn cu leziunile (erpetice

- leziunile sunt mici, de mm sau mai puin 6n diametru sunt att de mici 6nct pot

trece neobservate

- au culoare galben

- sunt foarte numeroase *uneori pot aprea pn la >> de ulceraii+

- sunt foarte dureroase *e)ist o disproporie 6ntre caracterul durerii i mrimealeziunii+

- leziunile pot conflua, rezultnd o ulceraie mare, cu margini anfractuoase,

neregulate *spre deosebire de primele 9 forme+

- localizarea: 6n partea anterioar a gurii:

o caracteristic: pe feele laterale I faa ventral ale limbii, planeul bucal

o frecvent: 6n mucoasa mobil

o rar: palatul dur, mucoasa gingival

- vindecarea este dificil, se produce 6n -9 pn la cteva sptmni, 6n funcie de

numrul leziunilor

- ocazional pot ramne cicatrici *mai ales cnd ulceraiile au fuzionat+

5iagnosticul diferential:


16/23

a+ ulceraii produse 6n urma diferitelor traumatisme ale mucoasei bucale:

accidentale sau autoinduse

b+ ulceraii multiple orale care apar 6n boli virale:

o stomatita (erpetic primar

o (erpangina

o boala mn-picior-gur.

5iagnosticul diferenial se bazeaz pe:

- localizare

- dimensiunea leziunilor

- 6n aceste boli virale vezicula precede ulceraia

- stare general alterat *6n stomatita (erpetic+

- leziuni periorale *6n stomatita (erpetic+ sau pe tegumente *6n

boala mn-picior-gur+

c+ ulceraii din diferite tulburri gastro-intestinale: boala celiac *"ro(n+

d+ deficite de fier, acid folic sau vitamina '9

e+ discrazii sanguine

f+ afeciuni dermatologice.

Fratamentul aftelor recidivante la copil urmrete combaterea simptomatologiei

*tratament simptomatic+ i combaterea infeciei secundare. 2e pot folosi:. 1aste protectoare i analgezice:

a. 1ast gelatinoas de carbo)imetilceluloz *de e)emplu produsul

%&'&2! al firmei 2I''+

b. 7eluri anestezice topice care conin lidocain sau salicilat *antiinflamator

nesteroidian+.

1asta se aplic peste ulceraie, 6naintea orei de mas, cu a/utorul unui aplicator sau

cu degetul curat. Mn prealabil, mucoasa gingival sau oral trebuie uscat. La copilul mic,

aplicarea este greu de realizat.

atenie deosebit trebuie acordat utilizrii gelurilor pe baz de salicilat. !le nu

trebuie aplicate 6n cantiti e)cesive@

9. &pe de gur i spraC-uri analgezice

3


17/23

"onin clor(idrat de benzCdamin *de e)emplu preparatul 5IL&0 al firmei

%IH!%+.

&pele de gur, sub form de cltiri 6naintea orelor de mas, sunt utile pentru

copilul mai mare cu afte recurente. 1entru copilul mai mic se recomand folosirea sub

form de spraC. 2praC-ul poate fi folosit i la pacienii cu ulceraii oro-faringiene.

,9D+

2e folosesc pentru a combate infecia secundar bacterian i pentru controlul

plcii bacteriene 6n condiiile 6n care peria/ul dentar nu poate fi efectuat datorit durerilor

generate de ulceraiile aftoase. La copilul mai mare de ;-A ani se utilizeaz sub form de

cltiri. La copilul cu o vrst mai mic de ;-A ani, datorit greutii efecturii cltirilor,

prinii aplic antisepticul peste leziuni cu a/utorul aplicatoarelor, dar se consider c

metoda nu este satisfctoare.1&%HIN recomand utilizarea gelului de gluconat de clor(e)idin 6n concentraie

de D sub form de peria/ dentar, de dou ori pe zi. 2ub form de soluie *concentraie

9D+, recomand cltiri de 4 ori pe zi. tilizarea clor(e)idinei 6mbuntete igiena oral,

reduce indicele de plac i favorizeaz vindecarea 6n infeciile orale 6n situaiile 6n care

peria/ul dentar este imposibil.

tilizarea 6ndelungat a clor(e)idinei poate duce la apariia unei coloraii dentare

e)trinseci care dispare prin efectuarea unui peria/ profesional, bine-6neles dupvindecarea leziunilor de pe mucoas.

4. "ltiri cu soluii de tetraciclin

2unt utile 6n ulceraiile (erpetiforme, la copiii mai mari de ;-A ani. 2unt

contraindicate la copiii mai mici de aceast vrst deoarece pot genera coloraii intrinseci

prin 6ncorporarea tetraciclinei 6n dentina dinilor 6n formare.

. &plicaii locale de corticosteroizi

2e folosesc pentru a calma simptomatologia i pentru a reduce durata aftelor

minore. 1entru ca efectul s fie optim, aplicaiile trebuie fcute 6n faza prodromal. 2e

recomand:

- Friamcinolon acetonid *>,D+ sub form de unguent

*&5"%FOL 6n %&'&2!, firma 2I''+ E aplicat pe

leziune 6n cantitate foarte mic de 9-4 ori pe zi.

;


18/23

- 5iscuri de (idrocortizon succinat de sodiu *9,mg+

*preparatul "%L&N al firmei 7L&P+ E se dizolv lent

6n gur, 6n vecintatea leziunii, de 4 ori pe zi. 5iscurile nu

se recomand la copilul mai mic de ;-A ani.

lceraiile (erpetiforme nu rspund la aplicaiile topice de corticosteroizi.

0a/oritatea autorilor arat c la copiii mai mari cu afte minore, evoluia este

favorabil 6n cazul folosirii cltirilor orale cu clor(e)idin >,9D suplimentate 6naintea

orelor de mas cu o ap de gur analgezic *5IL&0+ 6n situaiile clinice care impun

calmarea durerii. Numai rareori este util pasta cu triamcinolon. La copiii mai mici,

prinii pot aplica paste protectoare, cu sau fr triamcinolon sau gel de lidocain.

Mn cazul aftelor severe, mai rare din fericire, este foarte important tratamentul de

susinere. Mn aceste cazuri se recomand:- repaos la pat

- administrarea de lic(ide pentru meninerea balanei (idrice

- analgezice sub form de eli)ir de paracetamol fr za(r

- sedative pediatrice *promet(asin+, folosite pe perioade scurte, dac somnul

este perturbat.

Mn situaiile 6n care se impune tratament pe cale general cu steroizi sau alte forme

de imunosupresoare, se indic spitalizarea pentru o scurt perioad de timp.Mn cazul ulceraiilor orale, ele nu trebuie negli/ate, fiecare copil trebuind s fie

investigat 6n 6ntregime.

2. Li%8" )e)r"+ic*

Limba geografic, numit i eritem migrator sau glosit benign migratorie, este o

afeciune a crei etiologie este necunoscut. 2-a presupus c un rol 6n declanarea

modificrilor mucoasei linguale l-ar putea avea stress-ul emoional, infeciile fungice i

bacteriene. 5e asemenea s-a constatat c afeciunea are un caracter familial *o

component genetic+.

"a frecven, limba geografic se 6ntlnete la -,-9D din populaie, mai

afectate fiind persoanele de se) feminin.

'oala se caracterizeaz prin apariia i dispariia unor zone roii cu tipar circinat

neregulat, cu sediu variabil. La marginea zonei de culoare roie se poate 6ntlni o linie

A


19/23

subire alb sau galben de demarcare. Bona de culoare roie apare datorit descuamrii

papilelor filiforme, iar linia alb de demarcaie, datorit papilelor filiforme albe,

(ipertrofice, c(eratinizate din vecintate.

'oala evolueaz 6n general asimptomatic. nii pacieni pot prezenta o uoar

senzaie de arsur i glosodinie.

Fratamentul nu este necesar, datorit tendinei de autolimitare i evoluiei, de cele

mai multe ori, asimptomatice. 5e obicei, 6n cazul familiilor 6n care se 6ntlnete aceast

afeciune, ea este cunoscut i nu nelinitete pe nimeni. Mn celelalte cazuri trebuie

e)plicat c este o afeciune benign, fr semnificaie important.

5ac afeciunea este 6nsoit de semne subiective, tratamentul aplicat este empiric

i simptomatic. %!7!BI consider c pot fi utile aplicaii locale de steroizi la care se

asociaz i un antifungic.

$. Le6iu!i-e tr"u%"tice "-e %uc"sei r"-e

Leziunile traumatice ale mucoasei orale se prezint sub forma unor ulceraii

traumatice sau eroziuni. 5e obicei aceste ulceraii sunt unice, au forme variabile, au

marginile neregulate, prezint o suprafa pseudomembranoas roie sau galben i sunt

dureroase. 1ot fi superficiale sau profunde. 2e pot 6ntlni pe feele laterale ale limbii, pe

mucoasa /ugal, pe buze, pe mucoasa palatinal."auzele sunt reprezentate de in/urii de natur mecanic *traumatic+, c(imic,

termic, electric.

a+ Leziunile traumatice sunt generate de:

- cderi sau alte accidente care produc deteriorri 6ntinse ale esuturilor

moi i dure

- mucarea mucoasei orale /ugale sau labiale, dup insensibilizarea prin

anestezie local ca urmare apar ulceraii cu contur neregulat

- mucarea prilor moi la copii cu (andicap motor

- prezena incisivilor temporari inferiori ca dini natali sau neonatali duce

la lezarea frenului lingual i a feei ventrale a vrfului limbii cu apariia

de ulceraii 6n aceste zone *boala %I7&-!5!+

- peria/ dentar intempestiv

G


20/23

- tulburri emoionale care duc la apariia unor leziuni gingivale

autoprovocate *6n special 6n timpul orelor la coal, cu ung(ia sau cu

creionul, copilul 6i traumatizeaz gingia 6ntr-o anumit zon+

- automutilri 6n cazul unor afeciuni generale *de e)emplu sindromul

L!2"8-NO8&0, boala 8&LL!%$%5!N-21&FB+.

2indromul L!2"8-NO8&0 este o boal metabolic rar, cu transmitere recesiv

legat de se). Mn aceast afeciune este perturbat metabolismul purinei. 1acientul prezint

simptome generate de (iperuricemie *gut+, retard mental, anemie megaloblastic,

automutilare. &tutomutilarea este unul din semnele importante ale sindromului i const,

6n esen, 6n mucarea unei pri a corpului sau 6n lovirea capului. Mntr-un studiu efectuat

pe 4 pacieni cu vrste cuprinse 6ntre i 9A de ani s-a artat c cele mai obinuite in/urii

sunt mucarea degetelor, a buzei inferioare, a limbii i a obra/ilor. G


21/23

- 6n unele situaii, singura metod de tratament eficient este reprezentat

de e)tracia dentar.

Mn boala 8&LL!%$%5!N-21&FB se recomand confecionarea unor gutiere

din polivinil moale pe toat arcada, care sunt purtate 6n perioadele de spasm intens oro-

facial.

b+ In/uriile de natur c(imic apar 6n diferite situaii:

- aplicaii locale de substane c(imice *aspirin, ageni caustici+. !ste

cunoscut obiceiul de a ine o tablet de aspirin pe mucoasa oral lng

o zon dureroas *dinte cu pulpit, pericoronarita molarului de minte,

etc.+

- accidente 6n cabinetul stomatologic prin utilizarea incorect a soluiei

sau gelului de 8


22/23

electrice, distrucia este mai profund dect este evideniat clinic 6n /urul marginilor de

esut necrotic inflamaia este minim. Leziunea este nedureroas i este 6nsoit de efecte

sistemice minime. 2e produce o pierdere minim de plasm i de electrolii, iar

epitelizarea se produce mai lent.

Fratamentul leziunilor traumatice ale mucoasei orale const, 6n general, 6n

tratament simptomatic i 6n 6ndeprtarea cauzei, atunci cnd ea este cunoscut.

Mn cazul leziunilor traumatice autoinduse pe un fond de tulburri emoionale, rolul

psi(ologului sau medicului psi(iatru este important. 5econdiionarea factorului psi(ic va

duce 6n final la asigurarea condiiilor necesare pentru vindecarea leziunii mucozale. Mn

absena acestei decondiionri, orice tratament local va recidiva.

Mn leziunile mucoasei induse de insulte c(imice sau termice, tratamentul

simptomatic local se va aplica cu sau fr administrare de analgezice pe cale general.1entru reducerea simptomatologiei se administreaz acetat de (idrocortizon cu sau fr

benzocain i soluii diluate de anestezice topice *de e)emplu clor(idrat de dCclonin D

- 5O"LN!+.

Mn arsurile electrice trebuie luate msuri pentru pstrarea normal a desc(iderii

gurii cu evitarea formrii cicatricilor mutilante la acest nivel.

3. (r"!u-%u- pi)e!

7ranulomul piogen apare ca urmare a unei reacii tisulare e)agerate fa de iritanide natur nespecific de obicei. !l poate fi 6ntlnit pe gingie, buze, limb. 0ai frecvent se

localizeaz pe gingie la ma)ilar, 6n regiunea anterioar, pe faa vestibular, cu punct de

plecare papila interdentar. !ste o leziune moale de tip vascular, pediculat sau sesil, cu

suprafaa verucoas sau ulcerat. 2imptomul cel mai obinuit este sngerarea.

5in punct de vedere (istologic, leziunea este alctuit din esut de granulaie

foarte vascularizat, cu infiltrat inflamator celular intens.

Mn absena tratamentului, leziunile capt un aspect mai fibros asemntor

epulisului fibros.

Fratamentul const 6n e)cizie c(irurgical. Mn cazul e)ciziei incomplete sau

persistenei factorilor locali predispozani se produce recidiva.

99


23/23

5. Chisturi-e )i!)i#"-e "-e !u9!*scutu-ui

"(isturile gingivale ale nou-nscutului sunt c(isturi de dezvoltare i nu au

semnificaie patologic. !le trebuie cunoscute, deoarece muli prini se adreseaz

6ngri/orai stomatologului pedodont.&ceste c(isturi au frecvena cea mai mare 6n perioada

neonatal apoi involueaz spontan fie se rup, fie se e)foliaz.

"(isturile gingivale localizate de-a lungul crestei gingivale poart numele de

noduli '8N, iar c(isturile localizate pe linia median a palatului poart numele de

perlele lui !12F!IN.

Nodulii lui '8N provin din resturile lamei dentare primare *lama dentar din

care se formeaz mugurii dinilor temporari+. 5ezintegrarea acestei lame dentare este

evident spre sfritul sptmnii a dousprezecea de via intrauterin. "(isturile

gingivale sunt numeroase la fetus i la nou-nscut. La nou-nscut se prezint sub formaunor noduli albicioi cu baza lit, cu diametrul de apro)imativ 9 mm. 2e pot 6ntlni

unul sau mai muli noduli la nivelul crestei alveolare.

1erlele lui !12F!IN rezult din resturile epiteliale prinse pe linia median 6n

procesul de fuziune a palatului. !le se 6ntlnesc de-a lungul rafeului median spre

/onciunea palatului dur cu palatul moale.

Date post:	02-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	alexandra-albu
View:	238 times
Download:	1 times

Afectiuni Ale Mucoasei Orale

Documents