+ All Categories
Home > Documents > Afectiunele Stomacukui Si Duodenului

Afectiunele Stomacukui Si Duodenului

Date post: 18-Feb-2016
Category:
Upload: niku-pirojok
View: 6 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
Description:
prezentare
31
Gastrita, gastroduodenita Gastrita, gastroduodenita cronica. Ulcer gastric si cronica. Ulcer gastric si doudenal la copii doudenal la copii Liudmila Cerempei Liudmila Cerempei D.h.s.m. Profesor universitar D.h.s.m. Profesor universitar Director clinica Pediatrie 2 Director clinica Pediatrie 2 Catedra pediatrie si neonatologie FPM Catedra pediatrie si neonatologie FPM USMF “Nicolae Testimitanu” USMF “Nicolae Testimitanu”
Transcript
Page 1: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului

Gastrita, gastroduodenita Gastrita, gastroduodenita cronica. Ulcer gastric si cronica. Ulcer gastric si

doudenal la copiidoudenal la copii

Liudmila CerempeiLiudmila CerempeiD.h.s.m. Profesor universitarD.h.s.m. Profesor universitarDirector clinica Pediatrie 2 Director clinica Pediatrie 2

Catedra pediatrie si neonatologie FPM USMF Catedra pediatrie si neonatologie FPM USMF “Nicolae Testimitanu”“Nicolae Testimitanu”

Page 2: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului

11

CLASIFICAREA GASTRITEI CLASIFICAREA GASTRITEI CRONICE (HUESTON, 1996)CRONICE (HUESTON, 1996)

Tipul gastriteiTipul gastritei Factori Factori etiologicietiologici

Neatrofica Neatrofica H.pylori, H.pylori, alţi factoralţi factor

AtroficăAtrofică Autoimună Autoimună autoimuna H. Pylori autoimuna H. Pylori multifocala Particularităţile de multifocala Particularităţile de

alimentaţiealimentaţie Factorii mediului ambiant

Page 3: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului

CLASIFICAREA GASTRITEI CRONICE CLASIFICAREA GASTRITEI CRONICE (HUESTON, 1996)(HUESTON, 1996)

Forme deosebiteForme deosebite : : Factori etiologiciFactori etiologici:: - - chimică chimică Iritanţi chimici, AINS Iritanţi chimici, AINS -- actinică actinică Afecţiune actinică Afecţiune actinică - - limfocitlimfocitarăară IdiopaticaIdiopatica Mecanisme imuneMecanisme imune Gluten Gluten H.pyloriH.pylori - - Neinfecţioasă Neinfecţioasă Boala Crohn, Boala Crohn, -granulematoasă Sarcoidoza, corp strain-granulematoasă Sarcoidoza, corp strain Granulematoza VegenerGranulematoza Vegener IdiopaticaIdiopatica

- eozinofili

Page 4: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului

Clasificarea gastritei cronice Clasificarea gastritei cronice (Hiuston, 1996)(Hiuston, 1996)

Forme deosebiteForme deosebite : : Factori Factori etiologicietiologici::

eozinofilică eozinofilică Alergie alimentarăAlergie alimentară Alte alergene - - Alte formeAlte forme infecţioase Bacteriile Bacteriile (excludereaH.pylori) (excludereaH.pylori)

viruşii, micelii, parazite.viruşii, micelii, parazite.

Page 5: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului

Clasificarea gastritei cronice Clasificarea gastritei cronice (Hiuston, 1996)(Hiuston, 1996)

Compartimentul morfologic:Compartimentul morfologic: 1. Endoscopic

Topografic: gastrita izolată corpului gastric, Topografic: gastrita izolată corpului gastric, antrală, fundalăantrală, fundală,, pangastrita pangastrita

Conform modificărilor mucoasei eritematoasăeritematoasă exudativă exudativă erozivă erozivă atrofică atrofică hemoragicăhemoragică

hiperplazia plicilor

Page 6: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului

Clasificarea gastritei cronice Clasificarea gastritei cronice (Hiuston, 1996)(Hiuston, 1996)

2. Histologic: Diagnostic morfologic se efectuează conform scorului Diagnostic morfologic se efectuează conform scorului

vizual-analogic a modificărilor mucoasei gastrice.vizual-analogic a modificărilor mucoasei gastrice. Se determină prezenţa şi gradul inflamaţiei, procesele Se determină prezenţa şi gradul inflamaţiei, procesele

erozive, atrofie, metaplazia, însămînţarea cu H.pylori;erozive, atrofie, metaplazia, însămînţarea cu H.pylori; Activitatea gastritei se determină după gradul Activitatea gastritei se determină după gradul

infiltrării leucocitareinfiltrării leucocitare: : NormaNorma (lipseşte) (lipseşte) Slabă (+)Slabă (+) Medie (++)Medie (++) Majoră (+++)Majoră (+++) ))Analogic cu gradul atrofiei regiunii antrale şi fundale, cu gradul Analogic cu gradul atrofiei regiunii antrale şi fundale, cu gradul

metaplaziei şi însămînţării cu H.pylori;metaplaziei şi însămînţării cu H.pylori;

Page 7: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului

1.31.3

CLASIFICAREA BOLII ULCEROASECLASIFICAREA BOLII ULCEROASE (după (după Мазурин А.В., А.И. Волков Мазурин А.В., А.И. Волков

1984.)1984.) Stadiile clinico- endoscopice: Stadiile clinico- endoscopice: Ulcer proaspătUlcer proaspăt EpitelizarEpitelizar CicatrizareCicatrizare Remisie clinico- endoscopicăRemisie clinico- endoscopică FazaFaza:: activă activă remisie clinică incompletăremisie clinică incompletă remisie clinică completă remisie clinică completă Localizarea:Localizarea: 11..Ulcer gastric: a) curbura mică; b) curbura mare;Ulcer gastric: a) curbura mică; b) curbura mare;

2.2.Ulcer duodenal: a) bulbar; b) extrabulbar; c) Ulcer duodenal: a) bulbar; b) extrabulbar; c) localizarea dublă.localizarea dublă.

Page 8: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului

CLASIFICAREA BOLII ULCEROASECLASIFICAREA BOLII ULCEROASE (după (după Мазурин А.В., А.И. Волков Мазурин А.В., А.И. Волков

1984.)1984.) Forma:Forma: I.I. NecomplicatăNecomplicată;;

II.II. CComplicată: - hemoragie,omplicată: - hemoragie, penetrare,penetrare, perforare, perforare, stenoza pilorică, stenoza pilorică, perivisceritaperiviscerita.. Caracteristica funcţională, secreţieCaracteristica funcţională, secreţie:: - - majoră,majoră, - micşorată,- micşorată, - normală.- normală. Afecţiunile concomitente:Afecţiunile concomitente: 11. Pancreatita. 2. Hepatita. 3.Enterocolita. . Pancreatita. 2. Hepatita. 3.Enterocolita.

4.Colecistita. 5.Colangita4.Colecistita. 5.Colangita..

Page 9: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului

Manifestari clinice Manifestari clinice gastroduodenitei cronicegastroduodenitei cronice

Sindrom algic: Dureri asociate Dureri pronunţate Dureri nocturne Sindrom dispeptic: Apetita selectiva Eructatie Semnele intestinului iritabil Prezenta BRGE, RDG

Page 10: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului

Particularităţile morfogenezei/ histologic:

Duodenita: superficială atrofic eroziv Activitatea: - grI gr. II gr. III Hp

Metaplazie gastrică (2,3%)

Gastrita: superficială atrofică erozivă

Activitatea: minimă moderată

Hp Metaplazie

intestinală (5,3%)

Page 11: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului
Page 12: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului
Page 13: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului

Factorii de agresie 1.Acidul chlorhidric 2.Pepsina 3.Refluxul

duodenogastral 4.Sindromul de adaptare

meteotropă 5.Infecţios 6.Ereditar 7.Gastrina

Factorii de protecţie

1.Secreţia mucusului gastric 2.Secreţia bicarbonaţilor

3.Vascularizaţia mucoasei 4.Procese de restabilire în

celule 5.Prostaglandinele 6.Gastrina

Raportul dintre factorii de Raportul dintre factorii de protectie si agresieprotectie si agresie

Page 14: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului
Page 15: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului
Page 16: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului

Infectia cu HP la copiiInfectia cu HP la copii CRITERIILE DE BAZACRITERIILE DE BAZA A.Cauza inflamatiei: nu este o simpla A.Cauza inflamatiei: nu este o simpla

colonizare оnaintea ca mucoasa sa fie inflamatacolonizare оnaintea ca mucoasa sa fie inflamata

B. ОnB. Оn>>80%-gastrita cronica80%-gastrita cronica Оn 10-15%-ulcere(gastric, duodenal)Оn 10-15%-ulcere(gastric, duodenal) Оn 1%-secvente maligne(gastrita atrofica), Оn 1%-secvente maligne(gastrita atrofica),

metaplazia, displazia, adenocarcinom gastric.metaplazia, displazia, adenocarcinom gastric.

Clasificate ca Gr.I carcinogene de WHO оn 1994Clasificate ca Gr.I carcinogene de WHO оn 1994

Page 17: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului

Infectia cu HP la copiiInfectia cu HP la copii

Patogeneza:Patogeneza:A.Factori virulenA.Factori virulen?? i:i:

-Cag:gene citotoxin asociate produc A-Cag:gene citotoxin asociate produc A-Vac:citoxin vacuolar-Vac:citoxin vacuolar

B.RB.Raaspunsul gazdei:spunsul gazdei:-genotip al mul-genotip al mul?? imii de IL1imii de IL1

C.Altele:C.Altele:-dieta(sare,vit.C,produse afumate), stresul, fumul de -dieta(sare,vit.C,produse afumate), stresul, fumul de ?? igarigaraa

Page 18: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului

Infectia cu HP la copiiInfectia cu HP la copii

Patogenia ulcerului pepticPatogenia ulcerului pepticULCERULULCERUL

Gastita antral Gastita antralaasomatostatinasomatostatina gasrinagasrinaaciditateaciditate m maaritritaa ulcer gastriculcer gastricmetalpazia gastricmetalpazia gastricaa ulcer duodenalulcer duodenal îîn duodenn duoden

Page 19: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului
Page 20: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului
Page 21: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului
Page 22: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului

Manifestari clinice bolii Manifestari clinice bolii ulceroaseulceroase Simptomatologia clinică este în funcţie atît de vîrsta copilului,

cît şi de stadiul procesului, topografia gastrică sau duodenală a ulcerului.

Simptomatologia este cu atît mai necaracteristică cu cît ulcerul interesează vîrstele cele mai mici.

La nou-născuţi apariţia unei hemoragii digestive superioare într-un context etiopatogenetic şi clinic capabil de a antrena ulcerul de stres obligă orientarea spre acest diagnostic.

La sugari se poate constata:alterarea stării generale, febră, stagnarea în greutate, existenţa unor vărsături repetate asociate cu paloare, agitaţie (fiind corespondentul durerilor abdominale) şi frecvent hematemeză şi/sau melenă. Scaunele diareice lipsesc. Alteori, o anemie izolată poate fi revelatoare pentru diagnostic.

Page 23: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului

Manifestari clinice bolii Manifestari clinice bolii ulceroaseulceroase

La copilul mic tulburările digestive sunt banale şi pot fi reprezentate de :dureri abdominale sau jenă dureroasă periombilicală.

Durerile abdominale nu iradiază, şi nu au un orar precis. Ele se pot însoţi de greţuri,inapetenţă sau vărsături. Uneori hemoragia digestivă superioară (hematemeză şi/sau melenă) este inaugurală:

La copilul mare, simptomatologia clinică începe să se contureze, dar fără să se înregistreze formele tipice ale adultului decît într-un număr mic de cazuri.

Page 24: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului

Manifestari clinice bolii Manifestari clinice bolii ulceroaseulceroase

Durerea abdominală reprezintă principalul simptom, este întîlnită la aproximativ 80% din cazuri, sub forma durerii abdominale recurente, de intensivitate variabilă şi sediu divers,cel mai frecvent epigastric şi periombilical. Cu progresarea afecţiunii sindromul algic devine mai pronunţat şi capătă particularităţile caracteristice pentru ulcer duodenal

Dureri flămînde, care trec după mîncare, nocturne, tîrzii-peste 1,5-2 ore după mîncare. Ritmicitatea sezonieră a durerilor din ulcerul duodenal al adultului este caracteristica si pentru copil.

Page 25: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului
Page 26: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului
Page 27: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului
Page 28: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului
Page 29: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului
Page 30: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului

Terapia de eradicare a HP Terapia de eradicare a HP recomandată la copiirecomandată la copii

Metronidazol Metronidazol20mg/kg/zi de 2 ori(max 2*500mg)20mg/kg/zi de 2 ori(max 2*500mg)

Pantoprazol Pantoprazol 1mg/kg/zi de 2 ori 1mg/kg/zi de 2 ori

Claritromicina Claritromicina20mg/kg/zi de 2 ori(max2*500mg)20mg/kg/zi de 2 ori(max2*500mg)

Lanzoprazol Lanzoprazol sau sau

Amoxicilin Amoxicilin50mg/kg/zi de 2 ori(max 2*1g)50mg/kg/zi de 2 ori(max 2*1g)

Omeprazol Omeprazol sau sau

2 di urm2 di urmaatoarele 3 antibioticetoarele 3 antibioticeInhibitori ai pompei de protonInhibitori ai pompei de proton

Page 31: Afectiunele Stomacukui Si Duodenului

Recommended