+ All Categories
Home > Business > Afacere la cheie cu bani putini

Afacere la cheie cu bani putini

Date post: 24-May-2015
Category:
Upload: hwa-international-moldova
View: 244 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
Description:
Afacere la cheie cu bani putini - articol semnat de Natalia Ciuvaga în Economist. Magazin Economic, nr.34 (428), 18 septembrie 2013, pag.6 Publicaţie în cadrul proiectului „Remitențele Dezvoltă Comunitățile în Moldova", implementat de Hilfswerk Austria International prin reprezentanța Hilfswek Austria în Moldova, cu suportul financiar al Uniunii Europene. Roman Juncu („Erstelab” SRL) este beneficiar al programului de granturi mici pentru realiazarea micro-proiectului „Laborator mobil electrotehnic pe cabluri ETL -10” (Orhei). www.migranti.md Opiniile exprimate în acest material nu reflectă necesar punctul de vedere al Comisiei Europene.
1
C NOMIST MAGAZIN ECONOMIC 6 | 18 SEPTEMBRIE 2013 afaceri Afacere la cheie cu bani puţini Cu investiţii de câteva mii de euro, afacerile de nişă pot ajunge, în doar câţiva ani, la cifre de afaceri de zeci de mii de euro. Cel puţin aşa speră Roman Juncu, un tânăr din Orhei care şi-a pus pe roate, la propriu şi la figurat, un laborator mobil electrotehnic pentru cabluri cu ajutorul căruia localizează defectele în cablurile subterane de energie electrică. Natalia CIUVAGA Fiind student la ASE Bucureşti, Roman a avut mai multe idei de afaceri şi planuri ambiţioase, dar din lipsă de capital suficient pentru iniţierea unui mic business, tânărul pleacă în 2003 în Italia unde gustă din ingrata muncă la negru. La scurt timp, însă, el revine în ţară, nemaiputând ignora riscurile la care se expu- nea. Chiar dacă ar putea oricând migra în Occident, Roman spune că i-a cam pierit gustul pentru străi- nătăţi şi, în plus, acum are de pus pe picioare propria afacere. Trebuie de menţio- nat că afacerea, pe care o conduce acum Roman, este creată după mai bine de 10 ani de experienţă în contabilitate, dar şi de consultanţă pentru antre- prenori, cu ce se ocupă şi în prezent. Şi-a convins prietenii să rămână în Moldova În această afacere tânărul mărturiseşte că, pe lângă bani s-a implicat enorm emoţional. S-a întâmplat că şi-a convins prietenii să rămână în ţară, promiţându-le un trai decent acasă. Mai exact, este vorba de prie- tenii săi, care i-au deve- nit între timp asociaţi. Aceştia, fiind electricieni de profesie şi activând în domeniu de ceva timp, i-au sugerat ideea creării unui asemenea laborator. Tinerii spun că au pro- spectat împreună piaţa şi au plecat, înarmaţi cu mult curaj, în căutarea unei nişe. „Dar ceea ce ne-a determinat cu adevărat să începem această afacere a fost momentul în care am fost nevoiţi să detectăm un cablu defect în timpul unor lucrări. Deoarece nu reuşeam nicidecum să găsim focarul am fost nevoiţi să facem săpă- turi de nenumărate ori”, a recunoscut unul din asociaţii lui Roman, care a lucrat timp de şapte ani la Orhei-Gaz. Deoarece problema rămânea în aer tinerii s-au văzut nevoiţi să cheme în ajutor o firmă competentă. Atunci au observat că este dificil să găsească acest gen de servicii, iar preţurile pentru asemenea lucrări sunt supraapreciate, spun ei. În plus, utilajele de care dispun la moment unele întreprinderi de stat sunt învechite şi au mari rezer- ve la capitolul performan- ţă, necesitând periodic reparaţii costisitoare. Hilfswerk Austria i-a oferit un grant de 15 mil. euro Astfel, fiind încurajat de prieteni şi susţinut financiar de către sora sa care se află astăzi peste hotare, Roman aplică la Programul de granturi mici „Remitenţele dez- voltă comunităţile din Moldova”, implementat de asociaţia obştească Hilfswerk Austria Interna- tional cu suportul finan- ciar al Uniunii Europene. Asociaţia îi oferă sub formă de grant echipa- mentul necesar pentru la- boratorul electrotehnic pe cabluri ETL-10 în valoare de 15 mii de euro. Cu toate că iniţial dorea să importe utilajul respectiv din Germania sau Austria, a renunţat la idee deoarece acesta l-ar fi costat practic dublu. În plus, echipamentul pe care l-a importat din Ucraina cu ajutorul Hilfswerk Austria nu este unul masiv ca cele din Germania, ceea ce îi permite să manevreze diverse lucrări indiferent de complexitatea acestora. „Orice utilaj electric este supus unor defecţiuni care pot periclita activita- tea unei întreprinderi, a unei şcoli sau chiar a unui oraş întreg, însă utilajul de care dispunem va scuti agenţii economici de o sumedenie de cheltuieli în plus”, a explicat Roman. Mai mult, cu ajutorul acestui utilaj se poate de- termina, folosind metoda inducţiei sau cea acustică, atât locul unde este defec- tat cablul, cât şi adâncimea la care se află acesta. Deocamdată lucrurile stagnează din lipsa unei autorizaţii ce le-ar permite băieţilor să manipuleze cu cablurile de înaltă tensi- une de până la 10 mii de volţi. Lucrurile vor merge strună din octombrie după ce unul din asociaţi va susţine un examen la Moldelectrica pentru a obţine această autorizaţie. Sectorul TIC – domeniu strategic în care se merită de investit Roman prognozează să angajeze minimum patru persoane calificate, pe care deja le-a identificat. Viitorii angajaţi sunt de asemenea persoane tinere cărora antreprenorii speră să le acorde un viitor sigur acasă. În perspectivă, Roman se gândeşte să achiziţioneze şi un laborator optic, pentru că sectorul TIC este un domeniu strategic în care merită să se investească. „Recomand celor plecaţi peste hotare să nu îşi cheltuiască economiile pe garduri şi maşini după care să împrumute bani şi din nou să plece, ci să des- chidă mici afaceri la ei în localitate care le-ar genera profituri”, spune Roman. El este convins că poate fi profitabil să fii antreprenor în RM, atâta timp cât nu te laşi descu- rajat la primul obstacol, dacă eşti atent la cheltu- ieli, şi practici o politică de preţuri corectă.
Transcript
Page 1: Afacere la cheie cu bani putini

€C NOMISTMAGAZIN ECONOMIC6 | 18 SEPTEMBRIE 2013

afaceri

Afacere la cheie cu bani puţini Cu investiţii de câteva mii de euro, afacerile de nişă pot ajunge, în doar câţiva ani, la cifre de afaceri de zeci de mii de euro. Cel puţin aşa speră Roman Juncu, un tânăr din Orhei care şi-a pus pe roate, la propriu şi la figurat, un laborator mobil electrotehnic pentru cabluri cu ajutorul căruia localizează defectele în cablurile subterane de energie electrică.

Natalia CIUVAGA

Fiind student la ASE Bucureşti, Roman a avut mai multe idei de afaceri şi planuri ambiţioase, dar din lipsă de capital suficient pentru iniţierea unui mic business, tânărul pleacă în 2003 în Italia unde gustă din ingrata muncă la negru. La scurt timp, însă, el revine în ţară, nemaiputând ignora riscurile la care se expu-nea. Chiar dacă ar putea oricând migra în Occident, Roman spune că i-a cam pierit gustul pentru străi-nătăţi şi, în plus, acum are de pus pe picioare propria afacere.

Trebuie de menţio-nat că afacerea, pe care o conduce acum Roman, este creată după mai bine de 10 ani de experienţă în contabilitate, dar şi de

consultanţă pentru antre-prenori, cu ce se ocupă şi în prezent.

Şi-a convins prietenii să rămână în Moldova

În această afacere tânărul mărturiseşte că, pe lângă bani s-a implicat enorm emoţional. S-a întâmplat că şi-a convins prietenii să rămână în ţară, promiţându-le un trai decent acasă. Mai exact, este vorba de prie-tenii săi, care i-au deve-nit între timp asociaţi. Aceştia, fiind electricieni de profesie şi activând în domeniu de ceva timp, i-au sugerat ideea creării unui asemenea laborator. Tinerii spun că au pro-spectat împreună piaţa şi au plecat, înarmaţi cu mult curaj, în căutarea unei nişe.

„Dar ceea ce ne-a determinat cu adevărat să începem această afacere a fost momentul în care am fost nevoiţi să detectăm un cablu defect în timpul unor lucrări. Deoarece nu reuşeam nicidecum să găsim focarul am fost nevoiţi să facem săpă-turi de nenumărate ori”, a recunoscut unul din asociaţii lui Roman, care a lucrat timp de şapte ani la Orhei-Gaz. Deoarece problema rămânea în aer tinerii s-au văzut nevoiţi să cheme în ajutor o firmă competentă. Atunci au observat că este dificil să găsească acest gen de servicii, iar preţurile pentru asemenea lucrări sunt supraapreciate, spun ei. În plus, utilajele de care dispun la moment unele întreprinderi de stat sunt învechite şi au mari rezer-ve la capitolul performan-ţă, necesitând periodic reparaţii costisitoare.

Hilfswerk Austria i-a oferit un grant de 15 mil. euro

Astfel, fiind încurajat de prieteni şi susţinut financiar de către sora sa care se află astăzi peste hotare, Roman aplică la Programul de granturi mici „Remitenţele dez-voltă comunităţile din Moldova”, implementat de asociaţia obştească Hilfswerk Austria Interna-tional cu suportul finan-ciar al Uniunii Europene. Asociaţia îi oferă sub formă de grant echipa-mentul necesar pentru la-boratorul electrotehnic pe cabluri ETL-10 în valoare de 15 mii de euro.

Cu toate că iniţial

dorea să importe utilajul respectiv din Germania sau Austria, a renunţat la idee deoarece acesta l-ar fi costat practic dublu. În plus, echipamentul pe care l-a importat din Ucraina cu ajutorul Hilfswerk Austria nu este unul masiv ca cele din Germania, ceea ce îi permite să manevreze diverse lucrări indiferent de complexitatea acestora.

„Orice utilaj electric este supus unor defecţiuni care pot periclita activita-tea unei întreprinderi, a

unei şcoli sau chiar a unui oraş întreg, însă utilajul de care dispunem va scuti agenţii economici de o sumedenie de cheltuieli în plus”, a explicat Roman. Mai mult, cu ajutorul acestui utilaj se poate de-termina, folosind metoda inducţiei sau cea acustică, atât locul unde este defec-tat cablul, cât şi adâncimea la care se află acesta.

Deocamdată lucrurile stagnează din lipsa unei autorizaţii ce le-ar permite băieţilor să manipuleze cu

31

4.6 Microproiectul „Laborator mobil electrotehnic pe cabluri ETL-10”

– „Erstelab„ SRL, Orhei

Roman, 34 de ani, a muncit în Italia, în anul 2003; majoritatea banilor investiţi în afacere aparţin surorii, care lucrează de 3 ani în Dubai, Emiratele Arabe Unite.

La momentul actual, lucrează în sectorul bancar, se ocupă de evidenţa contabilă a mai multor întreprinderi, oferă consultanţă antreprenorilor. Este absolvent al Facultăţii de Economie, promoţia 2000. Din anul 2001, a început să lucreze în domeniul bancar, iar în anul 2003 a plecat la muncă peste hotare, cu intenţia de a acumula resurse fi nanciare pentru iniţierea unei afaceri. I-a fost greu, și-a găsit de lucru abia peste 3 luni de ședere în ţara gazdă, a muncit la negru. Îi lipseau foarte mult familia și prietenii.

Are și a avut de-a lungul timpului mai multe idei de afacere. Declară că lipsa resurselor fi nanciare proprii și a unor obiecte pe care le-ar putea gaja pentru un credit au reprezentat un impediment important în materializarea acestor idei. Și-a dorit să aplice la Programul „PNAET”, dar nu se încadra în categoria de vârstă stipulată. A văzut în ziar anunţul privind lansarea de granturi mici și a hotărât să aplice la proiectul „Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova”: nu a avut nici o difi cultate, l-a ajutat mult experienţa în elaborarea și aplicarea planurilor de afaceri.

Ideea unui laborator mobil electrotehnic pe cabluri ETL-10 îi aparține unui prieten, fost coleg de clasă, care cunoaște domeniul și a atestat lipsa unui asemenea serviciu în regiune. Astfel, cei doi au stabilit un parteneriat – de partea tehnică urmează să se ocupe prietenul său, care posedă cunoștinţe și relaţii în domeniu, pe când partea economico-fi nanciară va fi asigurată de respondent.

Microbuzul din imagine v-a fi utilat cu echipamentul necesar pentru laboratorul electrotehnic în Ucraina.

În opinia respondentului, instituţiile statului ar trebui să fi e mai fl exibile și mai receptive la noile tehnologii: „La noi, sunt probleme cu normativele tehnice, unele dintre care au rămas valabile de pe timpul Uniunii Sovietice. Dacă dorim să aducem utilaje din Germania, de exemplu, atunci standardizarea ne costă foarte mult”. Declară că utilajul adus din Rusia, Ucraina sau România nu implică procedura de standardizare, doar în Republica Moldova există această problemă legată de echipamentele moderne care nu sunt certifi cate pe piaţa internă. Susține că în Internet găsești utilaje și mai mici ca dimensiuni, și la un preţ mai accesibil, însă este difi cil a le importa dacă nu fi gurează în Nomenclator, iar procedura de înregistrare este costisitoare și durează. Din aceste considerente, s-a optat pentru tehnica din Ucraina, luându-se în considerare și parametrii tehnici necesari.

cablurile de înaltă tensi-une de până la 10 mii de volţi. Lucrurile vor merge strună din octombrie după ce unul din asociaţi va susţine un examen la Moldelectrica pentru a obţine această autorizaţie.

Sectorul TIC – domeniu strategic în care se merită de investit

Roman prognozează să angajeze minimum patru persoane calificate, pe care deja le-a identificat. Viitorii angajaţi sunt de asemenea persoane tinere cărora antreprenorii speră să le acorde un viitor sigur acasă. În perspectivă, Roman se gândeşte să achiziţioneze şi un laborator optic, pentru că sectorul TIC este un domeniu strategic în care merită să se investească.

„Recomand celor plecaţi peste hotare să nu îşi cheltuiască economiile pe garduri şi maşini după care să împrumute bani şi din nou să plece, ci să des-chidă mici afaceri la ei în localitate care le-ar genera profituri”, spune Roman.

El este convins că poate fi profitabil să fii antreprenor în RM, atâta timp cât nu te laşi descu-rajat la primul obstacol, dacă eşti atent la cheltu-ieli, şi practici o politică de preţuri corectă.

Recommended