1 Tema Studiului de cercetare – dezvoltare: “Determinarea speciilor i numrului de ageni patogeni prezeni în aerul din interiorul cldirilor publice i instituiilor de invmant din municipiul Timioara” Contract de prestri servicii nr. SC2009- 16219/16.07.2009 i Actul adiional nr. SC2009-27766/12.11.2009 Colectiv de elaborare: Dr. Daliborca – Cristina VLAD – Medic specialist medicinde laborator - Manager S.C. „SMART LAB DIAGNOSTICS” S.R.L. Timioara; Colectivul laboratorului de analize S.C. „SMART LAB DIAGNOSTICS” S.R.L Timioara; - Timioara, Decembrie 2009 -
Transcript
1
Tema Studiului de cercetare – dezvoltare: “Determinarea speciilor �i num�rului de agen�i patogeni prezen�i în aerul din interiorul cl�dirilor publice �i institu�iilor de inv���mant din municipiul Timi�oara” Contract de prest�ri servicii nr. SC2009- 16219/16.07.2009 �i Actul adi�ional nr. SC2009-27766/12.11.2009
Colectiv de elaborare: Dr. Daliborca – Cristina VLAD – Medic specialist medicin� de laborator -
Microbiologia aerului Atmosfera nu dispune de o flor� proprie, în sensul existen�ei unor microorganisme al
c�ror mediu specific de via�� s� fie aerul, dar con�ine în permanen�� microorganisme provenite de pe sol, din ap�, vegeta�ie sau organisme umane sau animale. Densitatea acestor microorganisme variaz� în func�ie de apropierea de sol, dar pot fi g�site �i la mare în�l�ime, sau pe suprafe�e întinse de ap�, la distan�� de ��rm. Vechile cercet�ri ale lui Proktor si Parker (1938) au ar�tat c� pân� la peste 5.000 m în�l�ime se g�sesc atât bacterii (Bacillus subtilis, Bacillus albolactis) cât �i fungi (Penicillium globrum, Penicillium lanosum). Mai recent, Green �i colaboratorii (1964), au g�sit îndeosebi fungi din genurile Alternaria, Aspergilus �i Cladosporium pân� la 27.500 m în�l�ime, iar Zahell (1942) a pus în eviden�� pân� la 740 km de coast� deasupra m�rii, prezen�a bacteriilor �i fungilor.
Microorganismele din aer provin în cea mai mare parte din natur�. La acestea se adaug� microorganismele provenite de la oameni �i/sau animale. Frecven�a �i natura acestora depinde de locul unde le urm�rim preze�a. Astfel, în locurile slab populate, vor domina microorganismele provenite din natur�. Structura �i densitatea florei microbiene din aer se schimb� în zonele în care exist� colectivit��i omene�ti organizate. Pe lâng� germenii din natur� apar �i germenii adapta�i parazitismului uman �i animal, densitatea lor în aer crescând în func�ie de densitatea popula�iei din zona respectiv�.
Exist� deci in atmosfer� aceste doua grupe de microorganisme (flora din natur� �i flora de origine uman� sau animal�). Flora din natur� joac� un rol deosebit de important într-o sum� de procese biologice (fermenta�ii, biodegradarea unor substan�e, etc.). Prezint� importan�� pentru patologia uman�, în special în m�sura în care poate constitui alergene. Micozele umane cu fungi din natur� sunt relativ rare.
Germenii de origine uman� sau animal� pot fi grupa�i în saprofi�i, condi�ionat patogeni �i patogeni. Cei saprofi�i nu joac� nici un rol în patologia infec�ioas�, în timp ce germenii condi�ionat patogeni �i îndeosebi cei patogeni pot provoca îmboln�viri specifice. În acest caz aerul constituie calea de transmitere a acestor boli, boli care sunt frecvente în colectivit��ile omene�ti.
Aerul joac� un rol epidemiologic foarte important, constituind calea de transmitere pentru un num�r mare de agen�i patogeni. Bolile infec�ioase care se transmit pe calea aerului se g�sesc pe primul loc ca frecven��, cel pu�in în zona temperat� a globului terestru, iar ca num�r reprezint� cca 20% dintre bolile infec�ioase. Astfel, vorbim de bolile infec�ioase ale copil�riei (rujeola, rubeola, varicela, infec�ia urliana, scarlatina), de grip� �i celelalte viroze respiratorii, pneumopatiile cu micoplasme, infec�ii respiratorii acute bacteriene, difteria, legioneloza, tuberculoza, diferite micoze respiratorii, etc. S� nu uit�m �i alveolitele alergice extrinseci provocate de fungi si actinomicete.
Supravie�uirea în aer a germenilor de origine uman� sau animal�, depinde de o serie de factori. În general, aerul nu ofer� condi�ii de dezvoltare a microflorei de origine uman�, supravie�uirea lor fiind limitata de existen�a unor condi�ii defavorabile. Astfel, temperatura aerului sufer� mari varia�ii �i numai întampl�tor corespunde condi�iilor optime pentru metabolismul florei mezofile (35º-40ºC). Nici umiditatea aerului nu îndepline�te cerin�ele bacteriilor din acest grup, atât prin valoarea în general sc�zut� a umidit��ii relative, cât �i prin oscila�iile permanente pe care le prezint�. În aer lipse�te orice suport nutritiv pentru microorganismele care paraziteaz� oganismele umane sau animale. La ace�ti factori nefavorabili se adaug� existen�a unor agen�i cu ac�iune bactericid� sau bacteriostatic�, dintre care cel mai important îl reprezint� radia�iile ultraviolete. În aceste împrejur�ri nu poate fi vorba de dezvoltarea acestor microorganisme, ci numai de un poten�ial mai mare sau mai mic de
3
rezisten��. Din acest punct de vedere, microorganismele se deosebesc foarte mult intre ele, caracteristicile lor biologice determinând capacitatea de supravie�uire în mediul extern. Astfel, sporii fungilor �i bacteriile sporulate au rezistenta cea mai mare, urmând formele vegetative ale bacteriilor �i virusurior.
Timpul în care un germen eliminat de bolnav sau purt�tor poate infecta un organism receptiv, de�i variabil de la o specie microbian� la alta, este limitat. De asemenea, trebuie �inut cont c� în atmosfera num�rul germenilor patogeni se reduce foarte repede, atât prin faptul c� sunt repede distru�i, cât �i prin faptul c� se dilueaz� foarte mult. Din aceste motive, în atmosfera exterioar�, unde factorii negativi au o ac�iune mai pronun�at� �i unde dilu�ia este mult mai mare, flora patogen� din aer joac� un rol mult mai redus decat în spa�iile închise. A�adar, flora din aerul înc�perilor �i în general a spa�iilor închise joac� rolul principal �i bine demonstrat în transmiterea aerogen� a bolilor infec�ioase, în special în condi�ii de aglomera�ie sau ventila�ie insuficient�.
Din acest motiv, aeroflora constituie o problem� sanitar� mai important� în locuin�e, c�mine, s�li publice �i în mod deosebit în spitale, policlinici, �coli, cre�e, gr�dini�e, unde transmiterea aerian� a infec�iilor se face cu mare u�urin�a (densitatea mare de persoane �i un num�r mare de purt�tori).
De asemenea, studiul aeroflorei este important pentru industria alimentara sau unit��ile de alimenta�ie public� �i colectiv�, putând influen�a calitatea produsului alimentar sau s� produc� chiar contaminarea alimentelor cu flora patogen� sau condi�ionat patogen�.
Provenien�a germenilor patogeni din aer este, în general, din c�ile respiratorii superioare, cavitatea bucal�, de pe suprafa�a pielii (în special leziuni sau pl�gi supurate) �i din dejectele umane sau animale. Exist� �i o anumit� flor� condi�ionat patogen� cu caracter ubicuitar în natur� (Coccidioides, Histoplasma, Criptococcus, etc.) sau fungii �i actinomicetele responsabile de alveolite alergice extrinseci.
Germenii de origine uman� sau animal� nu se g�sesc în aer sub forma de corpi microbieni izola�i ci, în general, aderen�i de un anumit substrat. Astfel, se consider� c� ei sunt distribui�i în aer sub trei forme:
• pic�turi de secre�ie nazal�, buco-faringian� sau eventual bron�ic�, eliminate pe nas sau pe gur� în timpul str�nutului, tu�itului, cântatului sau vorbitului (pic�turi Flügge);
• nuclei de picatur� care rezult� din evaporarea pic�turilor mai mici de secre�ie nasal�, buco-faringian� sau bron�ic� (drapplet nuclei Wells);
• ata�a�i de particule de praf (praful contaminat sau pulberea bacterifer�). Praful contaminat (pulberea bacterifera) este constituit din particule de praf pe care se
g�sesc adsorbite microorganisme. Ace�ti germeni pot s� provin� din pic�turile sau nucleii de pic�turi depu�i pe sol sau pe podeaua înc�perii, din puroiul pl�gilor suppurate, din expectorat�ii sau secre�iile nazo-faringiene uscate �i din dejecte. Particulele de praf de dimensiuni mari se depun rapid, cele de dimensiuni mai mici r�mân un timp mai îndelungat în suspensie în aer. Praful depus pe podeaua unei înc�peri poate fi din nou adus în suspensie în timpul m�turatului sau datorit� curen�ilor de aer. De asemenea, un num�r mare de particule de praf contaminat poate ajunge în aer în momentul scutur�rii covoarelor, ruf�riei de pat sau a celei de corp. O importan�� deosebit� o reprezint� cur��enia �i manevrarea ruf�riei în condi�ii de spital. A fost demonstrat� prezen�a bacililor difterici în praful de pe podeaua din jurul bolnavilor de difterie. �i unii streptococi patogeni sau condi�ionat patogeni au fost izola�i din praful camerelor în care se g�seau purt�torii.
Analiza bacteriologic� a aerului permite caracterizarea din punct de vedere igienic a poten�ialului pe care îl are ambian�a de a permite transmiterea aerogen� a infec�iilor. Domeniul
4
de aplica�ie este în special pentru aprecierea condi�iilor sanitare din înc�peri �i îndeosebi institu�ii sanitare, institu�ii de copii, s�li publice, unit��i de alimenta�ie, industrie alimentar�, etc.
Deoarece se urm�re�te stabilirea poten�ialului de transmitere aerogen� a germenilor patogeni �i condi�ionat patogeni, analiza bacteriologic� a aerului nu urm�re�te punerea în eviden�� a unui anumit microorganism patogen, ci m�sura în care aerul este încarcat cu microflora de origine uman� �i animal�. Se recurge în felul acesta la anumi�i indicatori bacteriologici de contaminare a aerului: 1. Num�rul total de germeni din aer care se dezvolt� la 37ºC (flora mezofil� din aer).
Semnifica�ia acestui indicator const� în faptul c� ne permite a aprecia m�sura în care aerul este încarcat cu flora de origine uman� sau animal�, deoarece la temperatura de incubare de 37ºC se dezvolt� cu precadere aceast� flora. Indicatorul permite a face aprecieri asupra condi�iilor sanitare dintr-o încapere (aglomera�ie, ventila�ie, stare de cura�enie), care influen�eaz� transmiterea infec�iilor pe calea aerului. Prezint� dezavantajul c� temperatura de 37ºC nu selec�ioneaz� numai flora mezofil�, existând un num�r suficient de mare de germeni psihrofili care se pot dezvolta la aceast� temperatur�. Datorit� simplit��ii determin�rii r�mâne indicatorul cel mai curent utilizat.
2. Streptococii �-hemolitici si �-hemolitici (streptococi viridans). Acest grup de germeni este un indicator de contaminare a aerului cu flora nazo-faringian� �i bucal�. Semnifica�ia prezentei acestor germeni în aer este dat� de faptul c� majoritatea infec�iilor aerogene sunt provocate de agen�i patogeni care se elimin� prin pic�turi de secre�ie nazo-faringian�, salivar� �i bron�ic�. Cum streptococii viridans se g�sesc la majoritatea persoanelor în faringe �i cavitatea bucal� �i excep�ional altundeva în organism, constituie indicatori fideli de contaminare a aerului pe aceasta cale. Streptococii �-hemolitici se g�sesc mai pu�in frecvent în faringele oamenilor s�n�to�i, fiind agen�i patogeni. În cazul cand se g�sesc în aer au semnifica�ie sanitar� �i epidemiologic�, �i semnalizeaz� prezen�a unui bolnav sau purt�tor de germeni.
3. Stafilococii sunt prezen�i atât în c�ile respiratorii superioare, cât �i pe tegumente. Majoritatea tulpinilor sunt nepatogene, o parte sunt condi�ionat patogene �i foarte pu�ine sunt patogene. Rezisten�a lor în mediul extern, respectiv aer, fiind relativ mare, contamineaz� constant mediul de via�� al omului. Semnifica�ia este apropiat� de cea pe care o au microorganismele mezofile, indicând îns� mai precis originea uman� sau animal� a contamin�rii aerului. Se pot determina to�i stafilococii, dar mai important este s� se identifice speciile de Staphylococcus aureus.
4. Germenii din grupul coliform. Prezen�a în aer a germenilor din grupul coliform traduce un grad ridicat de insalubrizare a mediului. Indicatorul este util pentru aprecierea salubrit��ii locuin�ei.
DATE EPIDEMIOLOGICE Cocii gram pozitivi Genul Staphylococcus Stafilococii fac parte din familia Micrococcaceae. Exist� 27 de specii �i 7 subspecii
dintre care 3 sunt de interes medical: Staphylococcus aureus, S. epidermidis �i S. saprophyticus. Stafilococii sunt coci gram pozitivi dispu�i în ciorchine de strugure, imobili, nesporula�i, de regul� necapsula�i, mezofili (se dezvolt� între 10-42°C), cu dezvoltare optim� la 37°C. Sunt aerobi, facultativ anaerobi �i cresc pe medii simple.
Stafilococcus aureus este un condi�ionat patogen, deci produce infec�ii când str�bate barierele ap�r�rii naturale �i mecanismele ap�rarii antiinfec�ioase sunt ineficiente. Infec�iile stafilococice pot fi: infec�ii purulente localizate (furuncule, carbuncule, infec�ii ale pl�gilor,
5
abcese, mastite, hidrosadenite, otite, sinuzite, osteomielite posttraumatice), infec�ii respiratorii cum sunt faringita, pneumonia �i bronchopneumonia, infec�ii datorate toxinelor (toxiinfec�ii alimentare), care se produc prin consumul de alimente contaminate cu enterotoxine stafiococice, infec�iile mixte (dermatita exfoliativ� sau sindromul pielii op�rite), sindromul �ocului.
Habitatul primar al stafilococilor este reprezentat de piele �i mucoase. În func�ie de grupul de persoane s�n�toase investigate, portajul nazal de S. aureus variaz� de la 10-90%, cifrele mari fiind prezente la personalul medical. De pe mucoasa nazal�, stafilococii sunt vehicula�i direct prin intermediul mâinilor sau indirect prin praf c�tre persoanele susceptibile pentru infec�ii.
S. aureus este un agent etiologic implicat frecvent în infec�ii nosocomiale datorit� portajului nazal. Genul Streptococcus
Streptococcii sunt coci gram pozitivi, dispu�i în lan�uri, imobili, nesporula�i, uneori capsula�i. Majoritatea sunt facultativ anaerobi, dar exist� unele specii care sunt strict anaerobe sau aerotolerante.
Ei fac parte din flora normal� a omului �i animalelor, fiind izolati, în mod normal, la nivelul tractului respirator superior.
Clasificarea streptococilor se face pe baza hemolizei pe geloz� sânge (streptococi �-hemolitici care produc hemoliz� complet�, clar� caracteristic� speciilor patogene; streptococi �’- hemolitici care produc hemoliz� incomplet�; streptococi �-hemolitici care produc hemoliz� par�ial� cu apari�ia unei colora�ii verzui a mediului (hemoliz� viridans) caracteriastic� streptococilor viridans �i pneumococilor; streptococii nehemolitici) si a structurii antigenice (dup� Rebecca Lancefield). Criteriul de clasificare pe baza structurii antigenice introdus de Lancefield este cel mai important din punct de vedere clinic �i epidemiologic. Dup� natura antigenului polizaharidic C din peretele celular (antigen specific de grup) streptococii se împart în grupe serologice notate cu literele mari ale alfabetului latin. Pân� în prezent s-au identificat serogrupele notate de la A la H �i de la K la V. Streptococcus pyogenes apar�ine grupului Lancefield A. În practica curent� a laboratoarelor clasificarea se bazeaz� pe o combina�ie de caracteristici care include tipul de hemoliz� pe geloz� sânge, structura antigenic�, caracterele culturale �i biochimice.
Din punct de vedere al patogenit��ii cel mai important este grupul A (Str. pyogenes) urmat, în ordinea frecven�ei, de grupurile C, G, B (Str. agalactiae), D �i F. Streptococii lipsi�i de antigenul de grup (streptococii viridans �i pneumococii) nu sunt inclu�i în grupele Lancefield.
Streptococi �-hemolitici: Streptococcus pyogenes (streptococul �-hemolitic de grup A) Streptococii beta-hemolitici de grup A sunt comensali la 3-5% din adul�i �i 10% dintre
copii. Cea mai comun� poart� de intrare a Streptococcus pyogenes este tractul respirator superior. Infec�ia primar� se cantoneaz� la nivelul faringelui dar numai un anumit procent de indivizi infecta�i fac amigdalite sau faringite. Restul indivizilor infecta�i dezvolt� infec�ii atipice, u�oare sau devin purt�tori asimtomatici.
Streptococcus pyogenes produce: infec�ii ale tractului respirator superior (faringite 30–40% din infec�iile streptococice, amigdalite, otite medii), infec�ii ale pielii �i ale �esutului subcutanat (celulit�, impetigo, erizipel, piodermite, infec�ii ale pl�gilor, fasceit�0, scarlatina (boal� a copil�riei întâlnit� sub vârsta de 10 ani), infec�ii invasive (septicemie, febr� puerperal�, sindromul �ocului toxic streptococci), complica�ii alergice poststreptococice (reumatism poliarticular acut, cardita reumatismal�, glomerulonefrita acuta post-streptococic�).
6
Streptococcus agalactiae (streptococul �-hemolitic de grup B) Face parte din flora comensal� a omului. Se izoleaz� frecvent din vagin, rect, uretr�,
faringele omului s�n�tos �i de pe tegumente. Se g�se�te la 30-40% din flora perineal� a omului s�n�tos,
Se dezvolt� pe agar sânge �i se identific� prin grupare Lancefield. Factorii de virulen�� sunt mai pu�in bine defini�i ca cei ai Str.pyogenes. Se pare c�
antigenele specifice de tip cum sunt polizaharidul C �i proteina M au un rol important. Afecteaz� cu deosebire nou-n�scutul �i femeia gravid�. La nou-n�scut produce o form� precoce care apare imediat dup� na�tere cu septicemie �i o form� tardiv� care apare la câteva zile sau s�pt�mâni dup� na�tere �i se manifest� cu meningit�, otit�, pneumonie. Infectarea nou-n�scutului se produce fie de la personalul de îngrijire, de la mama purt�toare vaginal� de Str.agalactiae sau chiar între nou-n�scu�i. La femei, produce avort, septicemie post-partum sau post-abortum. La persoanele în vârst� �i la cele imunocompromise poate determina infec�ii ale tractului urinar, pneumonii, meningit� osteomielit�, endocardit�, artrit�, abcese, empiem etc,.
Grupul D streptococic �i enterococii Fa�� de grupele A, C �i G grupul D este o entitate complet separat� din punct de vedere
biochimic, serologic �i patogenic motiv pentru care au fost reclasifica�i. Majoritatea tulpinilor acestui grup sunt mai pu�in sensibile la peniciline decât ceilal�i streptococi.
Datorit� diferen�elor genetice acest grup a fost împ�r�it în: grup D propriu-zis �i enterococi care apar�in unui gen nou, Enterococcus.
Speciile non-enterococice de interes medical ale grupului D sunt Str. bovis �i Str. equinus implicate în bacteriemiile asociate cu endocardit� �i carcinom al intestinului gros. Speciile enterococice de interes medical ale grupului D sunt E. faecalis, E. faecium, E. durans, E. avium, E. faecalis �i E. faecium. Acestea sunt implicate în infec�ii nosocomiale �i bacteriemii cu prognostic rezervat la pacien�ii imunocompromi�i. Habitatul natural al enterococilor �i streptococilor de grup D este reprezentat de intestin �i vagin iar infec�iile produse sunt infec�ii urinare, endocardite, infec�ii biliare, peritonite.
Prezenta enterococilor indica o poluare mai veche. Streptococi �-hemolitici (streptococci viridans) Streptococii viridans, denumiti si streptococci orali sunt comensali ai cavitatii bucale, intestinului, pielii si cailor genitale. Speciile: S. mutans, S. sanguis, S. anginosus (S. milleri) joaca un rol etiologic predominant in formarea cariilor dentare si a paradontopatiilor.
Bacili gram pozitivi sporulati aerobi: Genul Bacillus face parte din familia Bacillaceae al�turi de genul Clostridium. În genul
Bacillus sunt inclu�i bacili gram pozitivi, facultativ anaerobi, sporula�i. Pân� în prezent se cunosc 34 specii de Bacillus, dintre care doar dou� au semnifica�ie în patologia uman�: Bacillus anthracis - agentul etiologic al anthraxului �i B. cereus - cauza toxiinfec�iilor alimentare (gastroenterite: forma emetica si forma diareica), a panoftalmiei si a infectiilor oportuniste.
Alte specii ale genului Bacillus, cum este Bacillus subtilis sunt oportunist patogene. B. subtilis produce infec�ii în urma aplic�rii cateterelor intravenoase sau a abuzului de solu�ii perfuzabile.
Bacillus cereus se diferen�iaz� de B. anthracis prin faptul c� este mobil, necapsulat �i rezistent la penicilin�.
Toxiinfec�ii alimentare. B. cereus este cauza toxiinfec�iilor alimentare (gre�uri, v�rs�turi �i diaree) datorit� celor dou� tipuri de enterotoxin� pe care le secret�
Enterotoxina termostabil� produce un sindrom de toxiinfec�ie alimentar� similar celui dat de S. aureus (perioad� scurt� de incuba�ie urmat� de gre�uri, v�rs�turi, cu diaree redus�) = forma emetic�.
7
Forma emetic� este asociat� cu consumul de orez contaminat. În timpul prepar�rii termice a orezului, formele vegetative sunt distruse, îns� sporii supravie�uiesc. Dac� orezul nu este p�strat la frigider, sporii germineaz� �i bacilii se vor multiplica rapid, eliberând enterotoxina termostabil� care nu este distrus� prin reânc�lzirea orezului. Dup� ingestia enterotoxinei, dup� o perioad� de incuba�ie de 1-6 ore, pacien�ii dezvolt� o afec�iune cu durat� scurt� -24 ore caracterizat� prin v�rs�turi, gre�uri �i dureri abdominale. Febra �i diareea sunt în general absente.
Enterotoxina termolabil� similar� cu enterotoxina elaborat� de Vibrio cholerae �i cu enterotoxina LT elaborat� de E.coli, produce un sindrom de toxiinfec�ie alimentar� caracterizat prin gre�uri, dureri abdominale �i diaree prelungit� 12-24 ore = forma diareic�.
Forma diareic� este asociat� cu consumul de carne sau vegetale contaminate. Perioada de incuba�ie este lung�. Bacilii sunt prezen�i în num�r mare �i elibereaz� enterotoxina termolabil�, responsabil� de apari�ia diareei, a v�rs�turilor �i a durerilor abdominale. Aceast� form� de boal� are o durat� de o zi sau chiar mai mult.
Panoftalmia bacilar�. B. cereus este una din principalele cauze ale infec�iilor optice posttraumatice. Panoftalmia bacilar� este o afec�iune rapid progresiv� care duce la pierderea complet� a percep�iei luminoase (la cel mult 48 ore de la injurie). Se observ� distrugerea masiv� a �esutului vitral �i retinean.
Implicarea B. cereus în patogeneza panoftalmiei este incomplet elucidat�. Se �tie c� în apari�ia bolii sunt implicate 3 toxine: toxina necrotic� (enterotoxina termolabil�), cerelizina (o hemolizin� denumit� dup� specia B. cereus ) �i fosfolipaza C (o lecitinaz�). Se presupune c� distruc�ia rapid� a ochiului în infec�ia cu B. cereus s-ar datora interac�iunii celor trei toxine precum �i a altor factori înc� neidentifica�i.
Alte infec�ii produse de B. cereus, B. subtilis �i de alte specii de Bacillus sunt infec�iile ap�rute în urma aplic�rii cateterelor intravenoase, endocardita (prin consum abuziv de droguri), pneumonia, bacteriemia �i meningita la pacien�ii cu sistem imunitar compromis.
Epidemiologie B. cereus, B. subtilis �i alte specii de Bacillus sunt ubicuitari, prezen�i în mod virtual la diferite nivele. Izolarea bacilului din produsul patologic, în absen�a semnelor clinice, reprezint� o contaminare insignifiant�.
Bacilii coliformi Din grupul coliformi fac parte speciile genului Escherichia, Klebsiella, Enterobacter,
Citrobacter si Serratia. Colibacilii sunt foarte r�spândi�i în mediul înconjur�tor odat� cu con�inutul intestinal al
omului �i al animalelor. Num�rul acestor germeni pe unitatea de volum - în ap� �i alimente - reprezint� indicele coli care este un criteriu de apreciere a gradului de poluare a apei, mediului �i a alimentelor cu materii fecale. În standardele de stat sunt prev�zute valorile indicelui coli, care permit ca o surs� de ap� s� fie considerat� potabil� sau un aliment bun de consum.
La întrebarea dac� sunt toxici ace�ti coliformi r�spunsul ar fi: cei mai mul�i coliformi nu cauzeaz� nici o boal�. Totu�i unele tulpini de E. Coli (în special 0157:H7 care poduce sindromul hemolitic uremic) pot cauza îmboln�viri destul de grave.
Prezen�a coliformilor indic� în general o poluare recent�. Genul Escherichia grupeaz� 5 specii: E. coli cu 2 biovaruri: normal �i inactive, E.
blattae, E. fergusonii, E. hermanii, E. vulneris. Escherichia coli face parte din flora normal� a intestinului la om �i animale. Formeaz�
aproximativ 80% din flora rezident� a colonului cu rol important în sinteza unor vitamine din grupul B �i K �i contribuie la men�inerea unui echilibru al biocenozei. Sunt germeni condi�ionat patogeni fiind cei mai izola�i microbi în laboratorul de bacteriologie �i produc:
a) infec�ii enterale
8
b) infec�ii extraenterale. Prezen�a constant� a E. coli în intestinul uman, intestinul animal, materii fecale, îl recomand� ca fiind un bun indicator de poluare fecal� a mediului, în special al apei. M�suri de profilaxie: respectarea igienei colective, individuale (personale) �i alimentare.
Escherichia vulneris a fost propusa de catre CDC Atlanta, ca o noua specie a genului Escherichia pe baza gradului mare de înrudire, din punct de vedere biochimic �i al analizei AND, cu celelalte specii ale genului. Este un bacil gram negativ, oxidazo-negativ, fermentativ, mobil, având �i celelalte tra�s�turi comune familiei Enterobacteriaceae. Poate fi izolat atât de la om, cât �i de la animale, dar �i din mediul înconjur�tor.
Dintre cele 7 specii ale genului Klebsiella, 4 sunt importante în patologia uman�: K. pneumoniae, K. oxytoca, K. ozenae �i K. rhinoscleromatis. Sunt germeni condi�ionat patogeni. Sunt componen�i ai florei intestinale la om �i animale, iar în num�r redus se g�sesc la nivelul mucoasei tractului respirator. Se pot izola din ap�, sol, plante.
Sunt germeni condi�ionat patogeni. Puterea patogen� este dat� de prezen�a capsulei care asigur� rezisten�a la fagocitoz�, a endotoxinei �i a unei enterotoxine termostabile eviden�iate la unele tulpini izolate din scaunul copiilor cu enterit�.
Infec�iile cu Klebsiella apar în cazul sc�derii rezisten�ei antiinfec�ioase a organismului. Se izoleaz� din infec�ii urinare, respiratorii, septicemii, meningite (în special neonatale). Klebsiella este agentul etiologic important al unor infec�ii nosocomiale.
Speciile K. rhinoscleromatis �i K. ozenae sunt patogene numai pentru om la care produc infec�ii respiratorii cronice.
K. rhinosleromatis este asociat� cu rinoscleromul - o afec�iune specific� caracterizat� printr-o rinit� cronic� hipertrofic� cu leziuni granulomatoase.
K. ozenae este asociat� ozenei - o afec�iune inflamatorie cronic� cu supura�ii mucoase �i fetide înso�it� cu atrofia mucoasei nazale ce poate duce la pierderea sim�ului olfactiv. Ambele infec�ii sunt mai frecvente în zonele tropicale.
Genurile Enterobacter si Citrobacter Cuprind germeni care fac parte din flora normal� intestinal� a omului �i animalelor �i pot
contamina solul, apa, plantele odat� cu eliminarea materiilor fecale. Genul Enterobacter cuprinde 5 specii care se diferen�iaz� pe baza testelor biochimice: E.
aerogenes, E. agglomerans, E. cloacae, E. intermedius �i E. sakazakii. E. cloacae, specia tip a genului, secret� o enterotoxin� care determin� poten�ialul s�u patogen.
Genul Citrobacter cuprinde 3 specii: C. amalonaticus, C. diversus, C. freundii care se diferen�iaz� prin caracterele biochimice. Numele genului este dat de proprietatea acestor bacterii de a utiliza citratul de amoniu ca unic� surs� de carbon.
Germenii din aceste genuri sunt rareori cauza unor infec�ii primare la persoanele cu o imunitate normal�. Sunt frecvent implica�i în etiologia unor infec�ii nosocomiale la pacien�i cu imunitatea deprimat�. Enterobacter determin� mai ales infec�ii ale tractului urinar la pacien�ii cateteriza�i. Tratamentul antibiotic se face conform antibiogramei datorit� multirezisten�ei la chimioterapice a acestor germeni �i mai ales a speciilor de Enterobacter. Genul Pantoea face parte din familia Enterobactericeae. Sunt bacilli gram negativi, nepretentiosi nutritivi, nesporulati, mobili. Genul cupride 7 specii, ocazional patogene, dintre care de interes medical retinem specia Pantoea agglomerans (fost Enterobacter agglomerans). Acest germen este cunoscut ca opportunist pathogen, determinand la gazde imunocopromise infectii lae plagilor, infectii de tract urinar sau septicemii. Uzual se izoleaza de pe plante, seminte, fructe (mandarine, portocale) si din materiile fecale ale omului sau animalelor.
9
Genul Pseudomonas si alte bacterii inrudite Bacilii din genul Pseudomonas fac parte din flora condi�ionat patogen� a plantelor, animalelor �i a omului.. Pseudomonas aeruginosa, Xanthomonas maltophilia, Acinetobacter baumannii �i Moraxella catarrhalis reprezint� mai mult de 75% din totalul speciilor izolate. Genul Pseudomonas Bacilii genului Pseudomonas sunt drep�i sau u�or încurba�i, gram negative, mobili datorit� prezen�ei flagelilor polari, nonfermentativi. Prezen�a citocromoxidazei este factor de diferen�iere fa�� de Enterobacteriaceae. Sunt microorganisme obligatoriu aerobe.
Bacilii din genul Pseudomonas sunt ubicuitari, se g�sesc în sol, materii organice în putrefac�ie, vegeta�ie �i ap�. Se g�sesc de asemenea în mediile intraspitalice�ti în medii umede: alimente, flori, toalete, chiuvete, m�turi de pardosele, solu�ii dezinfectante �i în echipamentele de monitorizare respiratorie. În cazul persoanelor s�n�toase, aceast� bacterie poate coloniza ocazional pielea, urechea extern�, tractul respirator superior sau intestinul gros; mai frecvent apare la pacien�ii cu o boal� sever�, cu imunitate compromis� sau care au primit anterior antibioterapie, ori au fost interna�i într-o unitate spitaliceasc�.
Indivizii s�n�to�i sunt purt�tori de bacili în propor�ie de 6%, cei spitaliza�i 38%, iar cei imunocompromi�i nespitaliza�i 78%. Bacilii genului Pseudomonas sunt oportunist patogeni, care tolereaz� varia�ii largi de temperatur� (între 4°C- 42°C) �i rezist� la multiple antibiotice �i dezinfectante.
Bacilii genului Pseudomonas posed� importan�i factori structurali �i toxine care le m�resc virulen�a.
Pseudomonas aeruginosa este reprezentantul cel mai comun al genului, fiind implicat în etiologia multiplelor afec�iuni umane. P. aeruginosa poate fi izolat din aer, ap�, sol, face parte din flora spitalelor fiind implicat în etiologia infec�iilor nosocomiale. Xanthomonas maltophilia (Stenotrophomonas maltophilia) este un bacil gram negativ, nefermentativ. Ini�ial a fost denumit Pseudomonas maltophilia. Este un important oportunist patogen nosocomial �i este responsabil de infec�ii la pacien�ii imunocompromi�i. X. maltophilia poate contamina solu�iile dezinfectante, echipamentul de monitorizare respiratorie.
Norme sanitare Pentru con�inutul bacterian al aerului nu exist� pân� în prezent standarde. S-au f�cut îns�,
pe baza unor cercet�ri, norme indicative cu ajutorul c�rora s� se poat� aprecia gradul de contaminare al aerului. Cele mai multe se refer� la num�rul total de germeni �i mai pu�in la streptococii hemolitici sau la stafilococi.
1. Num�rul total de germeni care se dezvolt� la 37ºC I. A. Safir propune pentru locuin�� urm�toarele valori:
Norme privind con�inutul microbian al aerului (num�r de UFC la 37ºC / m3)
VARA IARNA Curat Impurificat
1500 2500
4500 7000
UFC = Unit��i formatoare de colonii În aceste norme exist� cuprins� o zon� incerta� de cur��enie relativ�. De asemenea,
diferen�ele mari dintre var� �i iarn�, legate de ventila�ia mai redus�, nu sunt întrutotul justificate.
10
Pentru înc�perile unde cercetarea aeroflorei este îndeosebi indicat� se folosesc în special valorile propuse pentru sezonul de var�. Orientativ, în locuin�e �i s�li publice, microorganismel mezofile nu trebuie s� depa�easc� 2500/m3.
În institu�ii de copii se consider� o contaminare acceptabil� a aerului la valoarea de 1500 UFC la 37ºC / m3, maxim 2000/m3.
2. Streptococii viridans si �-hemolitici
I. A. Safir propune urm�toarele norme pentru locuin�e:
Norme privind con�inutul în streptococci viridans �i �-hemolitici al aerului (num�r de UFC / m3)
VARA IARNA Curat Impurificat
16 36
36 124
3. Stafilococii
F�r� a exista norme propuse, determinarea num�rului de stafilococi a intrat în practica curent�. Se consider�, cu cât propor�ia lor este mai mare, cu atât este mai cert� contaminarea de origine uman�. Acest fapt cre�te ca semnifica�ie dac� se iau în considerare îndeosebi stafilococii aurii sau/�i hemolitici.
4. Coliformii Prezen�a germenilor din grupul coliformi indic� un grad ridicat de insalubrizare al
mediului, prezen�a lor în aer fiind contraindicat�. 5. Fungii
Semnifica�ia patologic� a fungilor se l�rge�te pe zi ce trece, ei intervenind frecvent în determinarea st�rilor de sensibilizare �i în declan�area unor manifest�ri alergice locale sau generale, cum sunt astmul bron�ic, eczema, urticaria, edemul angioneurotic, reac�iile alergice-hiperergice vasculare., etc.
Determinarea fungilor se practic� atât în aerul atmosferic, cât �i în aerul înc�perilor, cu scopul stabilirii gradului de înc�rcare, prin investiga�ii cantitative �i calitative.
Norme orientative pentru înc�rcarea fungic� a aerului din înc�peri
Material �i metod� În conformitate cu cele men�ionate anterior s-au stabilit 10 parametrii care au fost
investiga�i în cadrul prezentului studiu de cercetare. S-au folosit cutii Petri cu medii de cultur� preturnate pentru numarare, izolare �i identificare a bacteriilor, inclusiv a fungilor. De asemenea, identificarea a fost mult simplificat� prin folosirea de medii de cultur� cromogene, identificarea direct� fiind astfel posibil� în cele mai multe cazuri.
Mediile de cultur� au fost produse de firmele BIORAD �i Oxoid �i furnizate de firme distribuitoare din Timi�oara.
11
Parametrii stabili�i, mediile de izolare, temperaturile �i timpii de incubare Parametru Mediu de izolare Temperatura
de incubare (°C)
Timpul de incubare
(zile) Total „unit�ti formatoare de colonii” UFC
PCA/Agar (Plate-Count Agar) 30 3
Staphylococcus aureus Baird-Parker Agar
37 2
Streptococi �-hemolitici si �-hemolitici
Blood Agar (Geloza + 5% sange defibrinat de berbec)
37 1
Enterococi BEA/Agar (Bile-Esculin-Azide)
37 2
Bacillus cereus Bacillus cereus Agar Blood Agar (Geloza + 5% sange defibrinat de berbec)
Fungi Sabouraud + Chloramphenicol + Gentamicin / Agar (SCG)
30 1-5
Levuri (Candida sp.)
CandiSelectTM 4 35-37 1-3
Dintre metodele de investigare disponibile, Prim�ria Municipiului Timi�oara a ales un
instrument de prelevare de probe MAS-100 Eco - u�or de utilizat, compact, fiabil, care folose�te cutii Petri standard. Volumul de aer aspirat este de 100 l pe minut �i permite colectarea pentru fiecare prob�, a 1.000 l de aer, fiind recomandat a nu se dep��i acest volum de aer, pentru a nu deshidrata suprafa�a de agar.
Viteza de prelevare a aerului (viteza cu care microorganismele aeropurtate lovesc suprafa�a de agar) este de aproximativ 11 m/s, echivalentul nivelului 5 al instrumentului de prelevare Anderson, vitez� care asigur� ca toate particulele > 1 �m sa fie colectate. Aparatul poate opera în condi�ii de temperatur� �i umiditate cuprinse între 0 �i 40�C, respectiv 0 - 80 % umiditate relativ�.
Aparatul MAS-100 Eco este un instrument de înalt� performan��, care utilizeaz� principiul Anderson de prelevare a probelor de aer, printr-un filtru perforat. Fluxul de aer purt�tor de particule este direc�ionat c�tre un vas Petri standard, con�inând mediul de cultur�.
12
Aparatul MAS-100 Eco Mediul de cultur� �i filtrul
de aspira�ie perforat
Mediul de cultur� dup� prelevarea probei de aer (amprenta în mediul
de cultur� a fluxului de aer purt�tor de particule)
Punctele de prelevare ale probelor de aer Pentru prelevarea probelor de aer, au fost selectate 24 de institu�ii din municipiul
Timi�oara: 1. PRIM�RIA TIMI�OARA, DIREC�IA FISCAL� A MUNICIPIULUI TIMI�OARA - Bv. C. D. Loga, nr.1
Date cl�dire: Data construirii: 1929. Institu�ia func�ioneaz� într-o cl�dire dispus� pe 5 nivele: subsol, parter, etajele I �i II �i
mansarda. Num�rul de înc�peri - 107, suprafa�a total� 2.817,23 mp, dup� cum urmeaz�: - subsol – 14 înc�peri – 416,75 mp; - Parter – 23 înc�peri – 638,89 mp; - Etajul I – 36 înc�peri – 1.042,45 mp; - Etajul II – 27 înc�peri – 719,14 mp; - Mansard� – 7 înc�peri - 160 mp; Num�r de instala�ii de condi�ionare a aerului: 7 buc��i;
13
Înc�lzirea pe timpul iernii �i r�cirea (condi�ionarea aerului) pe timpul verii se realizeaz� cprintr-un sistem, de ventiloconvectoare – 186 buc��i, instalate atât în birouri cât �i pe coridoare.
Loca�ie Temperatura (°C)
Umiditate Concentra�ie CO Concentra�ie CO2
Cam. 302 24,7 0 C 46% 0 PPM 0,3% Cam. 12 25,4 0 C 43 % 0 PPM 0,2% Cam. 10 26 0 C 40 % 0 PPM 0,2%
2. FILARMONICA BANATUL TIMI�OARA - Bv. C. D. Loga nr.2 Date cl�dire: Anul construc�iei: 1930 Nr. corpuri de cl�dire: 5 (A,B,C,D,E) Regimul de în�l�ime: S+P+E+M Volum aer: 17.500 mc Suprafa�a util� a cl�dirii: 3947,95 mp Sistem de ventila�ie: aer condi�ionat – 5 unit��i
Loca�ie Temperatura (°C)
Umiditate Concentra�ie CO
Concentra�ie CO2
Filarmonica 1 21,3 0 C 41 % 0 PPM 0,2% Filarmonica 2 19 0 C 44 % 0 PPM 0,1%
15
3. CASA DE CULTUR� A MUNICIPIULUI TIMI�OARA - Str. Miron Costin nr.2 Date cl�dire: Data construirii: anul 1904 ca anex� la cl�direa existent� în care se afl� Sala Rotonda, centrala termic�, biroul �i holul de intrare, grupurile sanitare de la parter; Suprafa�a construit�: 441,53 mp; Suprafa�a total� a s�lilor, holurilor, birourilor – 638,015 mp; Volumul total de aer este de 3.858,965 mc, din care: la parter 2.990,62 mc, la nivelul intermediar la sala de curs: 94,94 mc., casa sc�rilor 88,924 mc. Pentru s�lile investigate, volumul de aer este: - sala de spectacol -2.124,5 mc; - hol intrare - 107,92 mc; Înc�lzirea pe timp de iarn� se realizeaz� prin centrala termic� proprie pe gaze naturale. În institu�ie func�ioneaz� un num�r de 9 unit��i de condi�ionare a aerului, repartizat� dup� cum urmeaz�: - 3 unit��i în sala de spectacole; - câte 1 unitate – sala de curs, hol etaj, birourile instructori, director, secretariat, contabilitate; Num�rul mediu de persoane care frecventeaz� institu�ia este de aproximativ 700 pe s�pt�mân� la serviciu �i la repeti�iile curente ale forma�iilor artistice ale Casei de Cultur� a Municipiului Timi�oara;
Loca�ie Temperatura (°C)
Umiditate Concentra�ie CO
Concentra�ie CO2
Hol 22,4 0 C 42 % 0 PPM 0,1% Sala spectacole 23,4 0 C 42 % 0 PPM 0,1%
16
4. CENTRUL COMERCIAL EURO Nu au fost furnizate date privind cl�direa. (data construirii, suprafa�a, num�rul de înc�peri, volumul de aer, sistem de ventila�ie, num�rul de persoane care frecventeaz� cl�direa, alte date statistice solicitate). 5. SHOPPING CENTER BEGA - Str. Carol Telbisz, nr.3 Nu au fost furnizate date privind cl�direa. (data construirii, suprafa�a, num�rul de înc�peri, volumul de aer, sistem de ventila�ie, num�rul de persoane care frecventeaz� cl�direa, alte date statistice solicitate).
Loca�ie Temperatura (°C)
Umiditate Concentra�ie CO
Concentra�ie CO2
Etaj 1 25 0 C 55 % 0 PPM 0,1% Etaj 2 24,5 0 C 52 % 0 PPM 0,1%
6. CASA JUDE�EAN� DE PENSII - Strada Andrei �aguna, bl.U6 Date cl�dire: An achizi�ie cl�dire: 2002 Regimul de în�l�ime: S+EI+EII+EIII+EIV Suprafa�atotal� desf��uat�: 2.388 mp; Sistem de ventila�ie: aer condi�ionat Nr. mediu de persoane care frecventeaz� institu�ia :750 pers./zi
17
Loca�ie Temperatura (°C)
Umiditate Concentra�ie CO Concentra�ie CO2
Etaj 1 24,7 0 C 59 % 0 PPM 0,2% Parter 27,3 0 C 61 % 0 PPM 0,2%
7. �COALA GENERAL� NR. 24 - Strada Brându�ei, nr.7 Date cl�dire: Anul construirii: 1976 Suprafa�a cl�dirii: 3953,32 mp Nr. clase: 28 (+ 4 laboratoare + 1 bibliotec� + 2 cabinete medicale + sala de sport �i 3 vestiare) Nr. mediu de elevi/clas�: 25 Suprafa�a medie a unei clase: 55 mp Volum de aer mediu/clas�: 165 mc Sistem de ventila�ie: natural
Loca�ie Temperatura (°C)
Umiditate Concentra�ie CO Concentra�ie CO2
Sala sport 22,1 0 C 69 % 0 PPM 0,1% Sala clasa 23,7 0 C 63 % 0 PPM 0,2% Coridor 24,2 0 C 61 % 0 PPM 0,2%
8. METRO 1 - Calea �agului DN 59, km 8 Date cl�dire: Anul construirii: 1998
18
Suprafa�a total�: 52.973,5 mp Suprafa�a magazin: 11.920 mp Volum magazin: 106.700 mc Sistem ventila�ie: 2 unit��i x 40.000 mc/h Nr. unit��i de condi�ionare a aerului: 17
Loca�ie Temperatura (°C)
Umiditate Concentra�ie CO
Concentra�ie CO2
Metro 1 23,2 0 C 48 % 0 PPM 0,1%
9. HYPERMARKET REAL 1 - Calea Aradului, nr.56 Nu au fost furnizate date privind cl�direa. (data construirii, suprafa�a, num�rul de înc�peri, volumul de aer, sistem de ventila�ie, num�rul de persoane care frecventeaz� cl�direa, alte date statistice solicitate).
10. �COALA GEN. NR. 21 - Str. Simion B�rnu�iu, nr.9 Date cl�dire: Anul construirii: 1914 Suprafa�a medie a unei clase: 62 mp Nr. de clase: 31s�li (+3 laboratoare, 5 cabinete, 1 bibliotec�, 1 sal� de sport) Nr. mediu de elevi/clas�: 22 Sistem de ventila�ie: natural
Loca�ie Temperatura (°C)
Umiditate Concentra�ie CO Concentra�ie CO2
Sal� sport 24,80 C 42 % 0PPM 0,1% Sal� curs 25 0 C 37 % 0PPM 0,1% Coridor 24,1 0 C 34 % 0PPM 0,1%
19
11. DIREC�IA DE EVIDEN�� A PERSOANELOR TIMI� - Str. Mocioni nr. 8-10 Nu au fost furnizate date privind cl�direa. (data construirii, suprafa�a, num�rul de înc�peri, volumul de aer, sistem de ventila�ie, num�rul de persoane care frecventeaz� cl�direa, alte date statistice solicitate).
12. IULIUS MALL - Str. Aristide Demetriade, nr.1 Date cl�dire: Data inaugur�rii Iulius Mall - 22 octombrie 2005; Data inaugur�rii extinderii Iulius Mall - 12 noiembrie 2009; Suprafa�a desf��urat� - 177.613 mp ; Num�r de nivele - 5 (demisol 1, demisol, parter, etaj, teras�) ; Suprafa�a închiriabil� = 64.215 mp; Nr.locuri de parcare = 2.500; Num�r magazine = 310; Trafic anual de vizitatori - 14.500.000; Program: luni-duminic� 10.00-22.00; Num�r centrale de ventila�ie - 24; Volum de aer - 600.000 mc aer tratat;
Loca�ie Temperatura (°C)
Umiditate Concentra�ie CO Concentra�ie CO2
Dir. de Evid. a Pop.
22,8 0 C 50 % 0 PPM 0,2%
20
Loca�ie Temperatura
(°C) Umiditate Concentra�ie CO Concentra�ie
CO2 Etaj 19,8 0 C 42 % 0PPM 0,1% Etaj 22,9 0 C 35 % 0PPM 0,1%
13. METRO 2 - Calea Torontalului Nu au fost furnizate date privind cl�direa. (data construirii, suprafa�a, num�rul de înc�peri, volumul de aer, sistem de ventila�ie, num�rul de persoane care frecventeaz� cl�direa, alte date statistice solicitate).
14. HYPERMARKET REAL 2 – Calea Sagului Nu au fost furnizate date privind cl�direa. (data construirii, suprafa�a, num�rul de înc�peri, volumul de aer, sistem de ventila�ie, num�rul de persoane care frecventeaz� cl�direa, alte date statistice solicitate).
Loca�ie Temperatura
(°C) Umiditate Concentra�ie
CO Concentra�ie
CO2 Real 2 38 0 C 21,1 % 0PPM 0,1%
15. GR�DINI�A NR. 29 - Str. Mure�, nr. 6 Date cl�dire: Anul construirii: 1975
21
Suprafa�a construit�: 943 mp, suprafa�a desf��urat�: 2.089 mp Nr. grupe: 9 Nr. mediu de copii/grup�: 32 Suprafa�a medie a unei grupe: 84 mp Volum de aer mediu/grup�: 252 mc Sistem de ventila�ie: natural
Loca�ie Temperatura (°C)
Umiditate Concentra�ie CO Concentra�ie CO2
Sal� curs 26,20,C 55% 0PPM 0,2% Sal� mese 27,40 C 58% 0PPM 0,2% Coridor 25,10 C 62% 0PPM 0,2%
16. GR�DINI�A NR. 26 - Str. Teiului, nr. 3 Date cl�dire: Anul construirii: 1972 Data d�rii în folosin��: 1973 Suprafa�a construit�: 943 mp Nr. grupe: 13 Nr. mediu de copii/grup�: 30 Suprafa�a medie a unei grupe: 70 mp În�l�imea unei gupe: 2,75 m Volum de aer mediu/grup�:192,5 mc Sistem de ventila�ie: natural (prin ferestre) �i sistem ventila�ie artificial� (3 unit��i de condi�ionare a aerului).
22
Loca�ie Temperatura
(°C) Umiditate Concentra�ie CO Concentra�ie
CO2 Sal� clasa 24,60 C 59% 0PPM 0,2% Sal� mese 24,90 C 58% 0PPM 0,2% Coridor 24,40 C 57% 0PPM 0,1%
17. GR�DINI�A NR. 20 - Str. Martir Silviu Motohon nr.53 Date cl�dire: Anul construirii: 1978 Suprafa�a total�: 1536 mp Nr. grupe: 7 Nr. mediu de copii/grup�: 33 Suprafa�a medie a unei grupe: 62 mp Sistem de ventila�ie: natural (prin ferestre)
Loca�ie Temperatura (°C)
Umiditate Concentra�ie CO Concentra�ie CO2
Coridor 21,60 C 62% 0PPM 0,1% Sal� clas� 24,50 C 58% 0PPM 0,1% Sal� mese 24,60 C 62% 0PPM 0,1%
23
18. DIREC�IA DE MUNC� �I PROTEC�IE SOCIAL� - Strada Florimund Mercy, nr.2 Nu au fost furnizate date privind cl�direa. (data construirii, suprafa�a, num�rul de înc�peri, volumul de aer, sistem de ventila�ie, num�rul de persoane care frecventeaz� cl�direa, alte date statistice solicitate).
Loca�ie Temperatura (°C)
Umiditate Concentra�ie CO Concentra�ie CO2
Etaj1 22,30 C 45% 0PPM 0,2% Hol 21,50 C 49% 0PPM 0,2%
19. COLEGIUL ION VIDU - Str. Cluj, nr. 12 Date cl�dire: Anul construirii: 1968 Nr. nivele: 3 Nr. clase: 19 s�li de clas�, 72 cabinete de specialitate, 2 laboratoare, sal� de teatru, sal� de coregrafie, sal� pt. specialitatea muzic�, 1 sal� concerte, 5 birouri, 1 bibliotec�, 1 sal� profesoral�, 3 s�li-magazii, 6 grupuri sanitare. Suprafa�a medie a unei s�li: 45 mp Volumul mediu al unei clase: 145 mc Nr. mediu al elevilor/sal�: 25 Ventila�ia: în mod natural Suprafa�a total� a cl�dirii: 4.978 mp
Loca�ie Temperatura (°C)
Umiditate Concentra�ie CO
Concentra�ie CO2
Sala de sport (balet)
22,50 C 60% 0PPM 0,1%
Sala de clas� 24,20 C 53% 0PPM 0,3% Sala de instrumente (pian)
240 C 51% 0PPM 0,2%
Coridor 18,7 C 61% 0PPM 0,1%
24
20. COLEGIUL ECONOMIC F.S. NITTI - Str. Martir Ioan T�nase, nr.7 C Date cl�dire: Data primirii în folosin�� a cl�dirii: corp B – 1956 corp A, C - 1967 Suprafa�a total� a cl�dirii: 7.626 mp Nr. clase: 21 Nr. mediu de elevi/clas�: 29 Suprafa�a medie a unei clase: 55 mp Volum de aer mediu/clas�: 165 mc Sistem de ventila�ie: natural
Loca�ie Temperatura (°C)
Umiditate Concentra�ie CO Concentra�ie CO2
Coridor 19,90 C 57% 0PPM 0,1% Sal� de clas� 22,50 C 58% 0PPM 0,1% Sal� de mese 23,80 C 62% 0PPM 0,1%
21. LICEUL BÉLLA BARTOK – B-dul Dragalina nr. 11 A Date cl�dire: Anul construirii: 1933 Suprafa�a total� a cl�dirii: 2546,65 mp Nr. clase: 24 (+ 3 laboratoare, 7 cabinete, 2 s�li de sport) Nr. mediu de elevi/clas�: 29 elevi Suprafa�a medie a unei clase: 40 mp Volum de aer mediu/clas�: 200 mc
25
Sistem de ventila�ie: natural �i artificial (în laboratorul de informatic�).
Loca�ie Temperatura (°C)
Umiditate Concentra�ie CO Concentra�ie CO2
Coridor 20,30 C 47% 0PPM 0,1% Sal� de mese 210 C 42% 0PPM 0,1% Sal� de sport 21,80 C 45% 0PPM 0,1% Sal� de clas� 21,90 C 43% 0PPM 0,1%
22. DIREC�IA DE ASISTEN�� SOCIAL� COMUNITAR� - Bv. Regele Carol I, nr.10 Date cl�dire: Suprafa�a total�: 289,33 mp.; Spa�iul este compus din: PARTER cu o suprafa�� total� de 175,35 mp �i cuprinde 8 înc�peri: hol, spa�iu pentru activitatea de rela�ii cu publicul, a Serviciului de Asisten�� Social�, Buget, Finan�e, Contabilitate �i a spa�iilor destinate magaziei, casieriei, grupului sanitar �i locului pentru fumat; ETAJ cu o suprafa�� total� de 113,98 mp care cuprinde 3 înc�peri: birou Director executiv, secretariat, Birou Juridic �i Resurse Umane, Birou Administrativ; Sistemul de ventila�ie �i num�rul unit��ilor de condi�ionare a aerului în interiorul spa�ioului este asigurat de 4 unit��i, 3 situate la parter �i unul la etaj. Spa�iul destinat rela�iilor cu publicul este frecventat de aproximativ 250-300 cet��eni pe s�pt�mân�.
Loca�ie Temperatura (°C)
Umiditate Concentra�ie CO
Concentra�ie CO2
Rela�ii cu publicul
21,20 C 49% 0PPM 0,2%
26
23. GR�DINI�A NR. 9 "CARLA PELTZ" - Str. Cri�an nr. 21-23 Date cl�dire: Anul construirii: 1903 Suprafa�a total�: 700 mp Nr. grupe: 8 Nr. mediu de copii/grup�: 30 Suprafa�a medie a unei grupe: 25 mp Sistem de ventila�ie: natural (prin ferestre)
Loca�ie Temperatura (°C)
Umiditate Concentra�ie CO Concentra�ie CO2
Sal� de curs 24,80 C 51% 0PPM 0,2% Sal� de mese 24,40 C 54% 0PPM 0,2% Coridor 23,70 C 52% 0PPM 0,2%
27
24. GR�DINI�A NR. 1 - Str. Aluni� nr.38 Nu au fost furnizate date privind cl�direa. (data construirii, suprafa�a, num�rul de înc�peri, volumul de aer, sistem de ventila�ie, num�rul de persoane care frecventeaz� cl�direa, alte date statistice solicitate).
Loca�ie Temperatura
(°C) Umiditate Concentra�ie CO Concentra�ie
CO2 Sal� de curs 21,90 C 52% 0PPM 0,1% Sal� de mese 210 C 56% 0PPM 0,1% Coridor 20,7 50% 0PPM 0,1%
Testele preliminarii Au fost realizate teste preliminare în vederea stabilirii cantit��ii de aer necesar� a fi
recoltat� pentru fiecare parametru, astfel încât s� fie prelevat destul material biologic �i totodat� s� se evite acoperirea total� a cutiilor Petri �i imposibilitatea num�r�rii coloniilor formate.
În data de 16 septembrie 2009 au fost recoltate mostre de 50 l, respectiv 100 l aer pentru fiecare tip de pl�cu��, într-unul dintre punctele de prelevare stabilite. În urma analizei, conform parametrilor stabili�i, s-a decis volumul de aer necesar recolt�rii pentru fiecare tip de mediu, în fiecare campanie de m�surare, dup� cum urmeaz�:
Volumul de aer necesar pentru recoltare
Mediu de izolare Volum de aer (litri) Plate-Count Agar 50 Baird-Parker Agar 100 Blood Agar 100 BEA/Agar 100 Bacillus cereus Agar 100 Brilliance E. Coli / Coliform Agar 100 MacConkey Agar 100 Select Pseudomonas aeruginosa Agar 100 Sabouraud + Chloramphenicol + Gentamicin / Agar
50
CandiSelectTM 4 100
28
Campaniile de prelevare a probelor de aer Prima campanie de m�surare s-a desf��urat în perioada 15 septembrie - 31 octombrie
2009, iar a doua campanie în perioada 1 noiembrie – 15 decembrie 2009. Momentul prelevarii Exist� o serie de considerente cu privire la momentul prelev�rii probelor de aer din
mediul interior �i interpretarea mostrelor de aer. Printre acestea, cele mai importante se refer� la ora de colectare în func�ie de loca�ia prelev�rii. De exemplu, în institu�iile �colare s-au efectuat prelev�ri în timpul orelor de clas�, în intervalele orare 10.00-12.00 sau 12.00-14.00. De asemenea, prelevarea de probe de aer în institu�iile publice s-a efectuat în timpul programului de lucru, când densitatea popula�iei s-a considerat a fi maxim� (constituit� atât din personalul lucr�tor cât �i din publicul solicitant de servicii).
Mostrele colectate au fost trimise imediat la laborator spre analiz�. Rezultate �i discu�ii Având în vedere particularit��ile punctelor de recoltare vom prezenta în continuare, pe
grupe de institu�ii, rezultatele ob�inute în urma investig�rii.
PRIM�RIA TIMI�OARA – B-dul C. D. Loga, nr.1 Punct de masurare
PMT
PMT
PMT
PMT
PMT
Campania I / II
I
II
I
II
I
II
I
II
I
II
Parametru (UFC/m3 aer)
Total UFC 120 140 880 680 300 440 360 480 240 140 S. aureus 0 0 10 0 0 0 0 0 0 0 Str. �-hemolitici
În cadrul primei campanii s-a izolat �i identificat 1 colonie S. aureus, corespunz�toare
unei înc�rc�turi microbiene de 10 UFC/ m3. În cadrul celei de-a II-a campanii, s-au izolat streptococi viridans (10 UFC / m3) �i
Stenotrophomonas maltophilia (10 UFC / m3). Pe parcursul ambelor campanii, Bacillus cereus s-a izolat între limitele a 10-20 UFC/ m3.
29
Nu s-au izolat tulpini de E. coli, coliformi, streptococi �-hemolitici, enterococi, Pseudomonas aeruginosa.
În ceea ce prive�te înc�rcarea fungic�, aceasta s-a situat în limitele normale (<550 UFC/ m3) în majoritatea cazurilor. S-a înregistrat un grad de infestare medie (630 UFC/ m3) într-una dintre înc�peri (Centrul Consiliere pentru Cet��eni), în cadrul celei de-a II-a campanii de prelevare. De asemenea, observ�m c� în aceast� înc�pere s-au înregistrat cele mai mari valori ale înc�rc�rii fungice, în ambele campanii. Parametrii de temperatur� �i umiditate înregistra�i au fost: T1 = 25,4ºC respectiv T2 = 25ºC si U1 = 43%, respectiv U2 = 47%. A�adar, exist� o corela�ie între cre�terea gradului înc�rc�rii fungice �i cre�terea gradului de umiditate.
Nu s-au izolat levuri ci numai mucegaiuri.
Plate-Count Agar - 24 ore Baird-Parker Agar - 48 ore
Blood Agar - 24 ore Plate-Count Agar - 24 ore
30
Plate-Count Agar - 24 ore MacConkey Agar - 48 ore
Placi Petri cu Baird-Parker Agar - 48 ore
Placa Petri SCG - 72 ore (fata/verso)
Placa Petri SCG - 72 ore Placa Petri SCG - 72 ore
31
Placa Petri CandiSelectTM 4 - 72ore Placa Petri SCG - 72 ore
Placa Petri SCG - 72 ore Placa Petri CandiSelectTM 4 - 72ore
Placa Petri SCG - 72 ore Placa Petri SCG - 72 ore
32
Brilliance E. coli/Coliform Agar Select Pseudomonas aeruginosa Agar
24 ore 24 ore
Gr�dini�ele nr. 29, nr. 26, nr. 20, nr. 9, nr. 1 Punct de m�surare
Gr�dini�a nr. 29
Gr�dini�a nr. 26
Gr�dini�a nr. 20
Gr�dini�a nr. 9
Gr�dini�a nr. 1
Campania I / II
I
II
I
II
I
II
I
II
I
II
Parametru (UFC/m3 aer)
Total UFC 2240 1660 260 700 200 480 1480 2240 100 320 S. aureus 20 0 0 0 0 0 10 0 10 0 Str. �-hemolitici
În cadrul primei campanii s-au izolat �i identificat: • S. aureus: 2 colonii la Gr�dini�a nr. 29, 1 colonie la Gr�dini�a nr. 9, 1 colonie la
Gr�dini�a nr. 1; • Streptococi viridans: 1 la Gr�dini�a nr. 29, 2 la Gr�dini�a nr. 26, 1 la Gr�dini�a nr. 20; • 1 colonie de Klebsiella pneumoniae ssp. pneumoniae �i 1 colonie de Citrobacter
freundii la Gr�dini�a nr. 9.
33
Enterococi s-au izolat în cadrul ambelor campanii în cazul Gr�dini�ei nr. 29, �i numai în campania a II-a la Gr�dini�a nr. 9, în limitele a 10-50 UFC/ m3.
Bacillus cereus s-a izolat intre limitele a 10-20 UFC/ m3. Nu s-au izolat tulpini de E. coli �i nici streptococi �-hemolitici. Cu ocazia recolt�rii de probe în Gr�dini�a nr. 29, în cadrul celei de-a II-a campanii, s-au
izolat 2 colonii pe mediul Brilliance E. Coli/Coliform Agar. Acestea s-au identificat ca fiind Enterobacter cloacae, respectiv Escherichia vulneris.
În ceea ce prive�te înc�rcarea fungic�, aceasta s-a situat în limitele normale (<550 UFC/ m3) în toate gr�dini�ele; s-a înregistrat o infestare medie (700 UFC/ m3) într-una din campanii la o gr�dini�a.
Levurile izolate la gr�dini�e au fost din genul Candida: • C. albicans – 3 colonii; • C. glabrata – 8 colonii; • C. tropicalis – 1 colonie; • Candida sp. – 2 colonii.
Placi Petri cu BEA/Agar (Bile-Esculin-Azide) dupa incubare 48 ore la 37ºC
34
Mediul de cultur� (Blood Agar) - dispozi�ia radiar� a înc�rc�turii microbiene suprapus� peste
amprenta în mediul de cultur� a fluxului de aer purt�tor de particule (mult mai evidenta la 48 ore)
35
Placi Petri CandiSelectTM 4 - 72ore, dou� înc�peri diferite
Placi Petri CandiSelectTM 4 - 72ore: acela�i tip de mucegai izolat in trei înc�peri diferite
ale aceleia�i institu�ii
Placa Petri SCG - 72 ore Placi Petri CandiSelectTM 4 - 72ore
Placa Petri SCG - 72 ore Placa Petri CandiSelectTM 4 - 72ore
36
�coala General� nr. 24, �coala General� nr. 21, Colegiul Economic F. S. Nitti, Colegiul Ion Vidu, Liceul Bella Bartok
Punct de m�surare
�c. Gen. nr. 24
�c. Gen. nr. 21
Colegiul Economic
Colegiul Ion Vidu
Liceul Bella Bartok
Campania I / II
I
II
I
II
I
II
I
II
I
II
Parametru (UFC/m3 aer)
Total UFC 2240 3120 1860 1740 260 540 2220 1320 740 4060 S. aureus 20 20 20 10 0 0 10 40 100 50 Str. �-hemolitici
Placa Petri cu BEA/Agar - 48 ore Test de aglutinare pozitiv - grup D
(Pastorex Strep grup D)
Baird-Parker Agar - 48 ore Brilliance E. coli/Coliform Agar – 24 ore
Placa Petri SCG - 48 ore Placa Petri SCG - 72 ore
38
Placa Petri Blood Agar - 24 ore
În cadrul primei campanii s-a izolat �i identificat o colonie de streptococ �-hemolitic de
grup B (Streptococcus agalactiae), în urma prelev�rii din sala de clas� a unei �coli generale, în timpul orelor de curs.
Limitele înc�rc�turii microbiene cu S. aureus au fost între 10-100 UFC/ m3, înc�rcarea maxim� fiind înregistrat� în sala de sport, în timpul exerci�iilor fizice efectuate de elevi. Acest aspect se explic� cu ajutorul datelor epidemiologice care au înregistrat, la persoane clinic s�n�toase, o rat� a portajului nazal de S. aureus cuprins� intre 10-90%
Streptococii viridans s-au izolat numai în cadrul primei campanii, limitele fiind cuprinse între 10-20 UFC/ m3. Enterococii au fost identifica�i cu ocazia ambelor campanii în limitele a 10-40 UFC/ m3. Bacillus cereus s-a izolat între limitele a 10-60 UFC/ m3.
O singur� colonie de E. coli a fost izolat� în cadrul aceleia�i prelev�ri de probe din sala de sport, în timpul orei.
S-au mai identificat: 3 colonii de Enterobacter cloacae, 2 colonii de Escherichia vulneris �i 2 colonii de Pantoea spp..
În ceea ce prive�te înc�rcarea cu mucegaiuri, aceasta a fost <550 UFC/ m3 în toate unit��ile �colare; s-a înregistrat o infestare de 700 UFC/ m3 în campania a II-a la unul din colegii, în timpul prelev�rii pe coridor.
Levurile izolate, cu limite cuprinse între 10-30 UFC/ m3, au fost din genul Candida: • C. albicans – 8 colonii; • C. glabrata – 1 colonie; • C. tropicalis – 1 colonie.
39
Placa Petri Blood Agar - 24 ore
Bacillus cereus - microscopie, obiectiv cu imersie
Colora�ie Gram
Placa Petri Blood Agar - 24 ore Test de aglutinare pozitiv - grup B
(Pastorex Strep grup B)
40
Placa Petri cu BEA/Agar (Bile-Esculin-Azide) dup� incubare 48 ore la 37ºC
Centre comerciale - en gross Limitele înc�rc�turii microbiene cu S. aureus au fost între 10-50 UFC/ m3.
Enterococii (10 UFC/ m3) �i Bacillus cereus (30 UFC/ m3) au fost identifica�i in cadrul aceluiasi centru comercial, cu ocazia primei campanii.
Nu s-au izolat streptococi �-hemolitici/�-hemolitici, E. coli, bacili coliformi, Pseudomonas aeruginosa.
În cadrul primei campanii, s-a izolat Stenotrophomonas maltophilia (30 UFC / m3). Încarcarea fungic�, fiind reprezentat� numai de mucegaiuri, a avut limite cuprinse între
160-650 UFC / m3. Centre comerciale - en gross
Punct de m�surare
EURO METRO1 METRO 2
Campania I / II
I
II
I
II
I
II
Parametru (UFC/m3 aer)
Total UFC 1260 2160 170 340 60 80 S. aureus 50 10 20 0 0 0 Str. �-hemolitici
Levuri 0 0 0 0 0 0 10 20 Mucegaiuri 360 140 480 400 100 200 180 120 Centre comerciale - en detail Limitele înc�rc�turii microbiene cu Bacillus cereus au fost între 10-40 UFC/ m3.
Încarcarea cu streptococi �-hemolitici a fost de 10 UFC/ m3. În cadrul primei campanii, s-a izolat 1 colonie de Pantoea spp. (10 UFC / m3). Nu s-au izolat S. aureus, streptococi �-hemolitici, enterococi, E. coli, bacili coliformi, Pseudomonas aeruginosa.
Încarcarea fungic� nu a dep��it 480 UFC / m3. Într-unul din centrele comerciale s-au identificat 1 colonie de Candida albicans �i 2
colonii de Candida tropicalis.
42
Colonie de Candida albicans - Placa Petri SCG - 72 ore
Candida albicans – microscopie, obiectiv cu imersie
Colora�ie cu albastru de metilen
43
Colonii de Candida tropicalis - Placa Petri CandiSelectTM 4 - 72ore
Candida tropicalis – microscopie, obiectiv cu imersie
Colora�ie cu albastru de metilen
44
Filarmonica Banatul, Casa de cultur� Punct de m�surare
Filarmonica Banatul
Casa de cultur�
Campania I / II
I
II
I
II
Parametru (UFC/m3 aer)
Total UFC 120 120 200 480 S. aureus 0 0 0 10 Str. �-hemolitici
Înc�rc�tura microbian� cu S. aureus, respectiv enterococi a fost de 10 UFC/ m3.
Nu s-au izolat Bacillus cereus, streptococi �-hemolitici/�-hemolitici, E. coli, bacili coliformi, Pseudomonas aeruginosa sau al�i bacili gram negativi.
Înc�rcarea fungic�, reprezentat� numai de mucegaiuri, a avut limite cuprinse între 60-260 UFC / m3.
Institu�ii publice
Punct de m�surare
Casa Jude�ean� de
Pensii
Direc�ia de Eviden�� a popula�iei
Direc�ia Munca �i Protec�ie Social�
Direc�ia de Asisten�� Social�
Comunitar� Campania I / II
I
II
I
II
I
II
I
II
Parametru (UFC/m3 aer)
Total UFC 440 540 980 690 340 200 140 120 S. aureus 40 0 0 0 20 0 0 0 Str. �-hemolitici
Concluzii Rezultatele ob�inute în urma celor dou� campanii de prelevare �i analiz� a probelor de
aer relev� o încadrare în limitele normale, a�a cum rezult� dintr-o compara�ie cu valorile uzuale ale num�rului de unit��i de formare a coloniilor. Num�rul total de germeni (NTG), exprimat în UFC / m3, a înregistrat cele mai mari valori în înc�perile mai pu�in aglomerate, densitatea microorganismelor eliminate fiind propor�ional� cu gradul aglomer�rii, durata mare de expunere, dar �i prezen�a curen�ilor de aer genera�i de deplasarea sau diversele activit��i fizice ale persoanelor existente în înc�pere.
Au fost identifica�i urm�torii agen�i patogeni/conditionat patogeni: S. aureus, Streptococcus agalactiae, streptococi viridans, enterococi, Bacillus cereus, E. coli, E. vulneris, E. cloacae, K. Pneumoniae, C. freundii, Pantoea spp., Pseudomonas aeruginosa, Stenotrophomonas maltophilia, Sfingobacterium multivorum, concentra�iile acestora fiind nesemnificative �i totodat� nepericuloase pentru s�n�tatea popula�iei.
46
RECOMAND�RI: - monitorizarea respect�rii normelor de igien� personal�, a igienei mâinilor, a tehnicilor
de sp�lare corect� a mâinilor, cu ap�, s�pun �i �tergere; - asigurarea ventil�rii periodice, ritmice a înc�perilor / spa�iilor, prin deschiderea
ferestrelor, în special la unit��ile de înv���mânt – s�li de clas�, laboratoare, coridoare, s�li de sport, de mas�;
- asigurarea cur��eniei pavimentelor prin sp�lare �i dezinfectare, cu prec�dere la institu�iile de înv���mânt;
- aspirarea temeinic� a covoarelor, mochetelor din s�lile de curs, s�lile de spectacole, coridoare, în vederea elimin�rii prafului, �i pe cât posibil eliminarea acestora;
- cur��area periodic� a saltelelor �i huselor acestora din s�lile de sport, prin folosirea de agen�i de sp�lare �i dezinfectare;
- respectarea exigen�elor privind utilizarea echipamentului �i înc�l��mintei de sport în s�lile de sport, distincte de îmbr�c�mintea �i înc�l��mintea de strad�;
- asigurarea între�inerii periodice a filtrelor instala�iilor de condi�ionare a aerului ori ventiloconvectoarelor înlocuirea lor periodic�;
- realizarea lucr�rilor de repara�ii la tencuielile afectate (cu igrasie, mucegai, insalubre), v�ruiri, vopsiri periodice de igienizare; PROPUNERI: Extinderea studiului de cercetare, pentru o mai amânun�it� cercetare a agen�ilor patogeni deja identifica�i în cadrul prezentului studiu: Extinderea studiului �i la alte institu�ii publice �i unit��i de înv���mânt din municipiul Timi�oara.
