Advocacy Studii de Caz Final Posdru Electronic

Argument şi atitudine în dialogul cu puterea- experienţe şi bune practici -

Nicoleta TudorSorana GreuceanSimona FiþDespina Pascal

Argument și atitudine în dialogul cu puterea

ACADEMIA DE ADVOCACY

– scurtă prezentare –

Misiune

Misiunea Academiei de Advocacy este de a crea o instituţie model dedicată: (1) promovării excelenţei profesionale în aplicarea practicilor avansate de advocacy, (2) întăririi participării societăţii civile la dezvoltarea politicilor publice și (3) dezvoltării continue a capacităţii de intervenţie eficientă a grupurilor societăţii civile în relaţia cu decidenţii politici.

Arii de expertiză

Training în advocacy și politici publice

De la înfiinţarea sa, în anul 2002, și până în prezent, Academia de Advocacy a derulat constant instruiri vocaţionale destinate mediului asociativ din România, Bulgaria, Moldova, Serbia, Bosnia Herţegovina, Croaţia, Macedonia, Armenia. Domeniile de instruire sunt legate de întărirea democraţiei participative, prin intervenţia profesională a societăţii civile în procesul decizional public. În anul 2004, Academia de Advocacy a semnat un parteneriat cu Universitatea de Vest din Timișoara, pentru derularea în comun a masterului ”Politici Publice și Advocacy”, master în derulare și în prezent.

Cercetare, documentare, analize diagnostic pentru influenţarea deciziei publice

Academia de Advocacy derulează, în beneficiul grupurilor interesate ale societăţii civile, activităţi de cercetare și documentare și elaborează analize diagnostic și documente de poziţie pe diverse domenii de interes.

Monitorizări

Academia de Advocacy a elaborat o metodologie și a efectuat activităţi de monitorizare a activismului parlamentar, începând cu anul 2004. Rapoartele sale de monitorizare au fost mediatizate și au avut ca impact responsabilizarea oficialilor aleși în Parlament. Metodologia a fost preluată și îmbunătăţită de alte organizaţii ale societăţii civile, care au înţeles că procesul de monitorizare al aleșilor noștri face parte din viaţa noastră civică.

Consultări publice structurate, Audieri publice

Academia de Advocacy a fost și rămâne un promotor al unui cadru riguros de consultări publice a decidenţilor publici în raport cu beneficiarii (părţile afectate) de actele normative. În acest sens, a promovat sistematic procedurile de audieri publice, începând cu anul 2003, când a organizat prima audiere publică pe tema “Cum reglementăm legea lobby-ului în România”. De atunci, la cererea organizaţiilor societăţii civile sau a structurilor guvernamentale (Guvernul Tăriceanu – Taxa de poluare), structurilor ministeriale (ministerul Justiţiei – legea companiilor) sau la cererea Camerei Deputaţilor (legile securităţii naţionale, legea lustraţiei, legea patronatelor etc) a organizat peste 12 audieri publice de impact naţional și peste 20 de audieri publice cu impact local, regional. Toate rapoartele rezultate au condus la influenţarea deciziei publice, fie în favoarea grupurilor societăţii civile, fie au fost amânate pentru aprofundarea subiectului.

În anul 2009, Academia de Advocacy a propus Agenţiei de Strategii Guvernamentale din România, o procedură minimală unitară de consultare publică, utilă administraţiilor publice în aplicarea legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică.

Campanii de advocacy și/sau asistenţă tehnică în campanii de advocacy

Academia de Advocacy a derulat campanii de advocacy în favoarea grupurilor interesate ale societăţii civile românești. Cele mai cunoscute sunt legate de mediul de afaceri pe teme precum Codul Muncii, Codul Fiscal, Legea leasing-ului, Legea farmaciei, etc. În plus, a asistat grupuri interesate să elaboreze propriile campanii de advocacy și le-a sprijinit în implementare. Ariile de succes sunt înregistrate cu precădere în domeniul social.


PARTENER ACTIV ȘI IMPLICAT

Proiectul Partener Activ și Implicat derulat de Academia de Advocacy în perioada 2010-2013, urmărește formarea a 800 de persoane în domeniul lobby și advocacy, care să reprezinte grupurile legitime de interese la nivel naţional și care să reușească să transforme dialogul social într-o practică eficientă și reversibilă. Proiectul oferă un instrument de schimbare a modalităţilor de comunicare între partenerii sociali și decidenţii politici, acţionând asupra modului în care sunt reprezentate, comunicate și soluţionate interesele societăţii civile.

Grupurile ţintă ale proiectului sunt reprezentanţi ai partenerilor sociali: asociaţii de IMM, camere de comerţ, sindicate, patronate, reprezentanţi ai ONG-urilor, din România.

Proiectul acţionează succesiv în cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, formând două generaţii a câte 50 de cursanţi în fiecare dintre aceste regiuni. Fiecare grupă de cursanţi va participa la două module de formare de câte 5 zile, intercalate de aplicaţii practice, unde, cu asistenţa experţilor din proiect, participanţii vor avea ocazia să aplice lucrurile învăţate, formulând propriile soluţii de caz și implicându-se în acţiuni de influenţare a procesului decizional. Cunoștinţele și experienţa practică acumulată sunt atestate prin certificarea profesională a celor care finalizează acest parcurs, generându-se astfel primul corp profesional de dialog social și de intervenţie în decizia publică din România.

Care sunt rezultatele din proiect?› Acces la un program de formare pentru un număr de 800 de persoane;› O colecţie de studii de caz rezultată din activitatea practică a participanţilor la proiect;› Un manual de advocacy și dialog social; › Un ghid de exerciţii practice în domeniul influenţării deciziei publice și dialogului social, a accesului la informaţia publică; › Un film documentar, disponibil pe site-ul proiectului, ca sursă pentru formare continuă; › O platformă virtuală naţională și europeană de avertizare legislativă, informare, dezbateri publice și creare de legături (www.transparenta.ro);› Resurse relevante în domeniul influenţării legislative, prin biblioteca tradiţională și virtuală, cu acces la peste 1000 de publicaţii naţionale și internationale în domeniul lobby și advocacy (www.transparenta.ro);› Participare la audieri și dezbateri publice; ultima audiere publică derulată în cadrul proiectului s-a organizat în 23 noiembrie 2012, având ca temă “Regionalizarea României – De ce?”

Totodată, în cadrul proiectului “Partener Activ și Implicat” a luat naștere Coaliţia 52, formată din cetăţeni și asociaţii legal constituite. Scopul Coaliţiei este de a apăra, promova și stimula dialogul civic prin utilizarea intensivă, corectă, onestă și aplicată a Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică din România.

Motivaţia proiectului:Deși legislaţia prevede posibilitatea de a interveni în procesul de elaborare a politicilor publice, a reglementărilor care ne afectează, sectorul neguvernamental a rămas încă la distanţă de factorii de decizie. Chiar dacă avem în România mijloacele legale de acţiune, participarea în procesul de luare a deciziilor publice va deveni eficientă numai în momentul în care societatea civilă structurată va adopta practici exigente și riguroase de implicare în elaborarea actelor normative și a politicilor publice de la nivel local, regional până la nivel naţional. Cazurile de succes înregistrate de reprezentanţi ai societăţii civile sunt încă puţine la număr în raport cu necesitatea implicării active și eficiente a cetăţeanului în deciziile publice care îl afectează. De aceea este nevoie de formarea unei mase critice de specialiști, din rândul structurilor societăţii civile care să stăpânească tehnici și mecanisme profesionale de intervenţie în dialogul social, care să cunoască modalităţile legale de acces și participare în procesul public decizional, respectiv care să poată susţine argumentat poziţia celor pe care îi reprezintă în negocierile cu reprezentanţii decidenţilor politici.


INTRODUCERE

Prezenta publicaţie este o colecţie a demersurilor reale iniţiate de beneficiarii acestui proiect, pe parcursul formării lor profesionale, precum și ulterior, în etapa consolidării expertizei dobândite.

Prin aceste demersuri, beneficiarii și-au exersat competenţele dobândite, aducându-le valoare adăugată prin exersarea lor practică, reală, în contextul realităţilor și a nevoilor specifice lor și organizaţiilor lor. Această colecţie este un mănunchi de situaţii pe cât de variate, pe atât de reale și autentice. De la nivelul rural cu probleme și realităţi specifice, la nivelul naţional cu provocări și mize sunt majore, de la probleme particulare de integrare socială la probleme de infrastructură sau legislaţie naţională, de la membri ai unor mici organizaţii locale la președinţi de confederaţii naţionale – indiferent de nivelul demersului, de interesul temei, de nivelul în ierarhiile organizaţionale proprii, toţi beneficiarii și-au exarsat competenţe privind profesionalizarea dialogului civic și social. De fapt, pentru mulţi dintre ei, a fost iniţierea pe o cale încă nebătută.

Dificultăţile și obstacolele nu le-au fost străine pentru niciunii din ei. În funcţie de context, unii au făcut pași mari, reușind să obţină rezultate imediat vizibile și de impact, în timp ce alţii au făcut un pași mai mici, dar siguri înspre vizibilizare și implicare. Firește, nu doar contextul a fost factor pentru reușită sau nu, ci și tema aleasă, unele dintre demersuri fiind foarte ambiţioase, cu perspective de lungă durată, dar și cu rezultate așteptate pe măsură, fiind în continuare în derulare, având încă nevoie de forţă, resurse și timp.

Oricât de mici sau mari ar fi obstacolele sau aparentul eșec, ele reflectă realitatea noastră, adică exact ceea ce încercăm să schimbăm. Asumarea lor face parte din lecţiile învăţate, iar depășirea lor spre obiectivul dorit este evoluţie.

Cazurile prezentate în această publicaţie sunt împărţite pe 7 tipuri de demersuri, fiecare prezentând instrumente și proceduri specifice intervenţiilor legale, legitime, transparente și profesioniste promovate prin programul de formare al Academiei de Advocacy, din cadrul proiectului strategic Partener Activ și Implicat.

La baza studiilor de caz stau documente ale iniţiatorilor aferente demersurilor lor reale (documente interne de lucru, documente asumate public, documente de răspuns ale autorităţilor publice, etc).

Mulţumim beneficiarilor noștri pentru implicarea, energia și sufletul pus în demersurile iniţiate, precum și pentru sprijinul acordat în relizarea acestei publicaţii!

Aceste demersuri precum si documentele aferente pot fi consultate pe www.advocacy.ro.


PARTENER ACTIV ȘI IMPLICAT


CUPRINS

I. INIȚIATIVĂ ȘI ATITUTINE ÎN DIALOGUL CIVIC ȘI SOCIAL

1.1 Accesul la informaţia publică – un drept câștigat și exersat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11 Listă inițiatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171.2 Transparenţa decizională – o șansă reală de a influenţa deciziile publice . . . . . . . . . . . . . 21 Listă inițiatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271.3 Dialogul Social – un potenţial nevalorificat ”în teritoriu” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 Listă inițiatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 351.4 Alte iniţiative civice și sociale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 Listă inițiatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

II. ARGUMENTE ȘI ”UNELTE” ÎN LOBBY ȘI ADVOCACY

2.1 Agenda legislativă – cum și de ce? Experienţe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 Listă inițiatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 732.2 Masa rotundă – oportunitatea unui dialog real. Povești de succes . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75 Listă inițiatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1532.3 Audierea publică – rigoare, eficienţă, impact. Experienţe și bune practici . . . . . . . . . . . . . 157 Listă inițiatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2212.4 Campania de advocacy – ”perpetuum mobile” al celor care apără interese. Experienţe . . 227 Listă inițiatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 259

Iniţiativă și atitutine în dialogul civic și social

Masa rotundă10



Accesul la informaţia publică 11

1.1 Accesul la informaţia publică – un drept câștigat și exersat

Orice cetăţean sau persoană juridică din România are dreptul să solicite și să primească informaţii de interes public. Acest drept constituţional a fost reglementat prin Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public. Autorităţile și instituţiile publice sunt obligate de lege să ofere date din oficiu sau la cerere, exceptând informaţiile considerate ca nefiind de interes public și care sunt menţionate în textul legii. Cu scopul de a eficientiza activitatea de informare a publicului, în cadrul celor mai multe instituţii sau autorităţi publice din România există cel puţin o persoană desemnată să le răspundă solicitanţilor.

Informaţiile publice pot fi solicitate verbal sau în scris (document sau în format electronic) iar termenele de răspuns sunt următoarele:› În 5 zile este comunicat refuzul transmiterii informaţiei solicitate și motivaţia;› În 10 zile este comunicat răspunsul integral sau solicitantul este informat că va primi răspunsul în 30 de zile în cazurile în care informaţia solicitată este complexă și termenul de prelucrare necesar depășește 10 zile;› În 30 de zile este comunicat răspunsul integral, pentru acele cereri în care s-au solicitat informaţii complexe.

Prevederile legale recomandă și modul în care să fie formulată o solicitare, astfel încât aceasta să fie preluată pentru soluţionare. Petentul este informat de lege ca cererea să conţină următoarele date:› denumirea și sediul autorităţii sau instituţiei publice de la care se solicită informaţiile;› numele, prenumele și semnătura solicitantului;› adresa la care solicitantul dorește să primească informaţia; › care este informaţia solicitată, cu o formulare cât mai exactă;› dacă se solicită copii ale unor documente publice și care sunt acestea, cu menţionarea disponibilităţii petentului de a plăti serviciile de copiere a documentelor.

Persoana care solicită informaţia nu este obligată să spună care este motivaţia sa și nici scopul în care vor fi folosite datele cerute.

În cazul în care responsabilii de aplicarea Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public nu respectă prevederile legii, solicitantul se poate considera lezat în dreptul său și poate apela la următoarele căi pentru a obţine informaţia dorită:› să depună o reclamaţie administrativă la conducerea instituţiei în care lucrează persoana care nu a respectat dreptul la informare; în reclamaţie se vor expune motivele pentru care solicitantul se consideră lezat în dreptul său și, de asemenea, se va reitera solicitarea trimisă anterior; reclamaţia administrativă poate fi formulată în termen de 30 de zile din momentul în care petentul a luat la cunoștinţă că dreptul său nu a fost respectat;› să depună o plângere în instanţă, la tribunal, pentru care nu va plăti taxă de timbru; solicitantul va arăta că informaţiile solicitate sunt publice și va cere instanţei să impună un termen până la care cererea sa să fie soluţionată; această cale de atac este folosită după ce a fost formulată și depusă o reclamaţie administrativă.

Având în vedere că, dreptul la informare este important într-o societate democratică și că doar în baza unor informaţii concrete poate fi influenţată decizia publică la nivelul instituţiilor și autorităţilor publice din România, Academia de Advocacy a prezentat aplicarea legii privind accesul la informaţii de interes public în cadrul proiectului Partener Activ și Implicat. Toţi cei 800 de beneficiari ai programului de formare au fost instruiţi cu privire la modul în care pot fi obţinute informaţii de interes public și li s-a recomandat să aplice prevederile Legii 544/2001 în demersurile reale iniţiate, astfel încât să-și însușească etapele necesare pentru folosirea cu eficienţă a acestui instrument.

Astfel au rezultat 240 de studii de caz în domeniul accesului la informaţii de interes public, care au fost structurate în două categorii:› aplicarea Legii 544/2001 în administraţiile publice locale din România, la nivelul orașelor și municipiilor;› folosirea acestui drept la informare în cadrul unor demersuri mai ample (campanii de advocacy, campanii de informare etc.).

Prin derularea demersurilor asistate tehnic de Academia de Advocacy, persoanele implicate în stagiile de practică au dobândit următoarele cunoștinţe și competenţe în sfera de aplicare a Legii 544/2001, privind liberul acces la informaţii de interes public:› identificarea instituţiei sau autorităţii publice căreia îi vor fi solicitate informaţii de interes public;› formularea cererii cât mai exact și clar, cu întrebări specifice și simple, pentru a nu lăsa loc de interpretare din partea funcţionarului responsabil de accesul la informaţii publice;› urmărirea traseului cererii: depunerea solicitării, obţinerea numărului de înregistrare (fără de care nu pot exista căi de atac), urmărirea termenului de răspuns din partea instituţiei publice;› folosirea căilor de atac, în cazul în care solicitantului i-a fost încălcat dreptul de a obţine informaţii de interes public.

Vom prezenta în continuare rezultatele celor 240 de studii de caz, pe cele două categorii menţionate.


Accesul la informaţia publică12

Cum se aplică legea accesului la informaţii publice în primăriile de orașe.

Unul dintre demersurile de analiză iniţiate prin proiectul Partener Activ și Implicat a vizat aplicabilitatea Legii 544/2001 în instituţiile sau autorităţile publice locale din România. S-a convenit să fie transmise cereri în baza legii menţionate către cât mai multe primării de orașe și municipii pentru a vedea dacă sunt respectate prevederile legale. De asemenea, o componentă importantă a demersului a avut în vedere interesul publicului de a folosi Legea 544/2001, în special cel al grupurilor ţintă ale proiectului Partener Activ și Implicat.

Cererea de informaţii publice a cuprins următoarele întrebări:1. Câte cereri în baza Legii 544/2001 au fost înregistrate în anii 2010 și 2011 de către instituţia dvs.?2. Vă rugăm să atașati în format electronic rapoartele anuale de implementare a Legii 544/2001 pentru anii 2010 și 2011.3. Vă rugăm să atașati o situaţie pe domenii de interes a cererilor în baza Legii 544/2001, înregistrate la instituţia dvs., în anii 2010 și 2011.4. Câte dintre cererile trimise către instituţia dvs., în baza Legii 544/2001, au fost depuse de către sindicate, în anii 2010 și 2011?5. Câte dintre cererile trimise către instituţia dvs., în baza Legii 544/2001, au fost depuse de către asociaţii patronale, în anii 2010 și 2011?6. Câte dintre cererile trimise către instituţia dvs., în baza Legii 544/2001, au fost depuse de către organizaţii nonguvernamentale, în anii 2010 și 2011?7. Câte dintre cererile trimise către instituţia dvs., în baza Legii 544/2001, au fost depuse de către Camere de Comerţ, în anii 2010 și 2011?8. Câte dintre cererile trimise către instituţia dvs., în baza Legii 544/2001, au primit răspuns în termen de 10 zile?9. Câte dintre cererile trimise către instituţia dvs., în baza Legii 544/2001, au primit răspuns în termen de 30 zile?10. Pentru câte cereri depuse în baza Legii 544/2001 s-a transmis refuzul comunicării informaţiilor și care au fost motivaţiile pentru aceste cazuri?

Solicitarea de informaţii publice a fost preluată de aproape 30 de beneficiari ai proiectului Partener Activ și Implicat și a fost transmisă, în perioada aprilie 2012 – ianuarie 2013, către aproximativ 200 de primării de orașe și municipii din toate judeţele ţării. S-au primit 140 de răspunsuri, care acoperă toate regiunile României, iar astfel au rezultat 140 de studii de caz.

Analiza privind aplicabilitatea Legii 544/2001 în orașele din România cuprinde 140 de primării de orașe și municipii, din toate judeţele ţării.

Din analiza răspunsurilor primite putem deduce că, la distanţă de 12 ani de la intrarea în vigoare a legii privind liberul acces la informaţii de interes public, încă există deficienţe în aplicarea ei.

Din cele 140 de primării care au transmis răspunsuri, 93 % au menţionat câte cereri au primit în anii 2010 și 2011, răspunzând astfel la prima întrebare din solicitare. Pe harta României alăturată poate fi observat numărul total de cereri înregistrate într-un judeţ, pe parcursul celor doi ani. În diferenţa de 7 % se încadrează primăriile care au transmis date neclare sau nu au răspuns la prima întrebare.

Numărul total de cereri, formulate în baza Legii 544/2001, înregistrate în județele din România, în anii 2010 și 2011



Conform datelor colectate, cel mai mare interes pentru informaţia publică este manifestat în regiunile Sud, Nord-Vest și Sud-Vest. Atât în anul 2010, cât și în anul 2011 acestea au fost cele trei regiuni în care primăriile de orașe au preluat cereri de la cetăţeni sau de la reprezentanţii grupurilor organizate ale societăţii civile.

Numărul total de cereri înregistrate în primăriile de orașe din regiuni, în anii 2010 și 2011

Următoarele regiuni în topul cererilor înregistrate de primăriile de orașe, în ordine descrescătoare, sunt: Vest, Sud-Est, Centru, Nord-Est și București-Ilfov. Din același grafic, putem observa că între anii 2010 și 2011 este o diferenţă descrescătoare privind solicitările preluate de primăriile de orașe în regiunile Centru, Sud, Sud-Est și Sud-Vest. Diferenţa este crescătoare, deci interesul faţă de informaţia publică a fost mai mare, în regiunile Vest, Nord-Est, Nord-Vest și București-Ilfov.

Din totalul de 140 de primării de orașe sau municipii care au răspuns la prima întrebare din solicitarea de informaţii s-a evidenţiat în mod deosebit municipiul Galaţi. Primăria acestui oraș a înregistrat 46.304 solicitări în 2010 și 51.118 în 2011, iar cu excepţia a 7 cereri (2 în 2010 și 5 în 2011) la toate s-a răspuns în termen de 30 de zile.

Conform normelor de aplicare a Legii 544/2001, autorităţile și instituţiile publice sunt obligate să întocmească rapoarte anuale privind implementarea legii. Din cele 140 de primării care au răspuns la cererea formulată în cadrul demersului amintit, 71% au transmis și rapoartele de activitate pentru cei doi ani, iar 29% nu au atașat aceste documente.

În ceea ce privește domeniile de interes pentru care se înregistrează cele mai multe cereri, aproape 60% din administraţiile publice locale au oferit informaţii și au precizat care sunt categoriile de informaţii solicitate cel mai des, în timp ce 40% dintre acestea nu aveau întocmită o astfel de statistică.

Analiza interesului grupurilor organizate ale societăţii civile faţă de informaţiile de interes public arată că cel mai des se adresează administraţiilor publice locale reprezentanţii sectorului non-guvernamental. Din totalul cererilor depuse de cele patru categorii de grupuri, ONG-urile deţin 89% în 2010 și 87% în 2011. Al doilea grup interesat de informaţiile publice este reprezentat de asociaţiile patronale, care este urmat de sindicate și camere de comerţ.

Câte cereri de informare au fost transmise de grupurile organizate ale societății civile în anii 2010 și 2011

Referitor la respectarea termenelor de răspuns, din datele procesate, aflăm că în general cererile de informaţii de interes public sunt soluţionate în 10 zile. În puţine situaţii primăriile au soluţionat cererile în 30 de zile. Pentru situaţiile în care nu au fost furnizate informaţiile solicitate, primăriile și-au motivat refuzul. Cele trei categorii de date sunt evidenţiate în graficul următor, cumulate pentru anii 2010 și 2011.



Ponderea termenelor de răspuns, pe trei categorii, cumulat pentru anii 2010 și 2011

Cum poate fi folosit accesul la informaţii de interes public

Tot în cadrul programului de formare al proiectului Partener Activ și Implicat, beneficiarii au avut posibilitatea să desfășoare demersuri mai ample, în cadrul cărora să folosească Legea 544/2001 în diferite scopuri. În acest fel sau finalizat 100 de studii de caz, în care au fost implicaţi aproape 160 de beneficiari ai proiectului, din toate regiunile ţării.

Structura, din punct de vedere tehnic, a presupus următoarele etape:a. identificarea temei, descrierea contextului și motivarea/justificarea alegerii acesteia;b. documentarea relevantă a temei propuse;c. identificarea decidentului responsabil;d. formularea concretă a cererii (lor) de informaţii de interes public și transmiterea către decidentul (ţii) vizat (ţi);e. colectarea răspunsului autorităţii publice vizate și valorificarea acestuia;f. finalizarea demersului în instanţa de contencios administrativ, dacă este cazul;g. sintetizarea parcursului solicitării/demersului iniţiat.

Parte din astfel de demersuri de utilizare a Legii 544/2001 au vizat și influenţarea deciziei publice, prin campanii de advocacy, în care scopul solicitărilor de informaţii publice fiind de documentare, pentru fundamentarea campaniei.

Totodată, au fost demersuri practice în cadrul cărora s-a trimis o singură cerere sau mai multe, chiar până la câteva zeci, în funcţie de complexitatea problemei alese de iniţiatori.

100 de studii de caz în care a fost folosită Legea 544/2001 pentru teme individuale în contextul unor demersuri individuale variate.

Cele mai multe dintre problemele abordate în cadrul acestor exerciţii practice au evidenţiat un interes major pentru cheltuirea banului public. Alte domenii de interes frecvente au fost aplicarea legislaţiei la nivel local sau naţional, planurile de investiţii ale autorităţilor publice abordate, problemele de mediu.În relaţia cu autorităţile publice cărora li s-au solicitat informaţii de interes public au apărut următoarele probleme:› au existat dificultăţi în obţinerea numerelor de înregistrare; funcţionarii publici motivau că nu au primit cererea în format electronic, că au probleme logistice, că responsabilul privind accesul la informaţii de interes public lipsește (concedii de boală sau de odihnă), petentul fiind îndrumat să revină cu cererea după o perioadă;› solicitantului i s-a cerut să spună de ce are nevoie de informaţii și în ce scop vrea să le folosească, deși legea spune că nu sunt necesare astfel de menţiuni;› informaţiile primite erau neclare, parţiale sau altele decât cele solicitate;› nu au fost respectate termenele de răspuns; în aproape toate cazurile de acest tip informaţia a fost obţinută în urma depunerii unei reclamaţii administrative sau dacă funcţionarii din primăria în cauză au fost atenţionaţi că solicitantul intenţionează să depună o reclamaţie administrativă.

CONCLUZII

Din analiza celor 140 de studii de caz în care a fost folosită Legea 544/2001 pentru diferite teme se desprind următoarele concluzii: › Legea 544/2001 constituie un bun instrument de documentare prin care pot fi obținute informații de la instituțiile publice competente. Prin facilitarea accesului la orice informație de interes public, Legea 544/2001 permite valorificarea unor date care în mod obișnuit nu sunt diseminate pe canalele de comunicare ale instituțiilor.



› O cerere în baza Legii 544/2001 nu presupune un act de agresiune față de instituția solicitată să răspundă, din contră, poate reprezenta un prim pas într-un dialog instituțional. › În cazul în care persoana care formulează o cerere în baza Legii 544/2001 consideră că răspunsul primit este nesatisfăcător poate reveni cu o cerere suplimentară care să clarifice conținutul solicitării. › Dacă cererea nu a fost rezolvată integral, poate fi depusă o reclamație administrativă în care să fie cerută revenirea asupra categoriilor de informații care au fost omise în primul răspuns. › În cazul în care instituția sau autoritatea publică întârzie nejustificat și fără anunțare prealabilă răspunsul la o cerere în baza Legii 544/2001, petentul are dreptul să formuleze o reclamație administrativă. Dacă nici acest demers nu este luat în considerare de către instituție, petentul este îndreptățit să dea instituția în judecată, fiind scutit de taxa de timbre.

RECOMANDĂRI

› Pentru a evita o diminuare a legitimităţii cetăţeanului în faţa instituţiilor publice, Legea 544/2001 trebuie folosită pentru obţinerea de informaţii care nu sunt deja făcute publice de către instituţie.› O cerere în baza Legii 544/2001 trebuie să fie urmărită în cadrul instituţiei publice unde a fost depusă. Este necesar ca iniţiatorul să cunoască numărul de înregistrare al cererii, să urmărească termenul prevăzut de lege pentru obţinerea unui răspuns și să depună o reclamaţie administrativă în cazul în care răspunsul întârzie să apară. La fel de important ca exerciţiul depunerii unei cereri în baza Legii 544/2001 este și obţinerea unui răspuns de la instituţie. › O dată obţinute informaţiile publice de la autorităţile publice care răspund solicitării în baza Legii 544/2001, problema nu se rezolvă de la sine, iniţiatorul demersului trebuie să analizeze, să valorifice și să disemineze concluziile desprinse în urma prelucrării datelor publice și să continue demersul în direcţia obiectivelor stabilite iniţial.



Accesul la informaţia publică - INDEX 17


AFREM Victor Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala DoljANASTASIU Vlad-Marius Asociaţia pentru Dezvoltarea Durabilă a Deltei DunăriiANGHELUȘ Graţiela-Maria Fundaţia Raţiu pentru DemocraţieAPOSTOL Andrei Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Caraș SeverinAPOSTOL Monica-Daniela Fundaţia Centrul pentru Jurnalism IndependentARDELEAN Monica Organizaţia Naţională Cercetașii RomânieiARNĂUTU Ștefănel Sindicatul Social Protect CraiovaAXINIA Cătălin-Costel Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala ClujBALACIU Nica Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământ IalomiţaBALCAN Marian Sindicatul 2002 din SRTVBARA Ramona-Rodica Asociaţia AlmaBĂRĂGAN Andreea Franciska Asociaţia "Sunetul Muzicii”BARBU Adriana Organizaţia Naţională Cercetașii RomânieiBARTOLOMEU Valentin Sindicatul 2002 din SRTVBERCEAN Angela Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură Satu MareBLAGA Nicolae Sebastian Coaliţia Sibiu pentru o Democraţie ParticipativăBOBOLEA Ovidiu Sindicatul Liber SC Cugir SABOGDAN Georgiana-Maria Asociaţia pentru Parteneriat Comunitar BrașovBOICIUC Gheorghe Confederaţia Sindicală Naţională MERIDIANBRAD Camelia Cerasela Blocul Naţional Sindical ClujBRIHAN Alina - Carmen Asociaţia Parlamentul European al Tinerilor RomâniaBRÎNZAN Cătălin-Costin Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala DoljBUCUR Andra-Teodora Fundaţia Soros RomâniaBUGNAR Ana Blocul Naţional Sindical ClujBURA Tudorel Fundaţia Tineri pentru Misiune Mediaș

BURDUHOS Stelian-Vasile Federaţia Junior Chamber International RomâniaBURUC Maria Sindicatul Liber din Învăţământul ArădeanCĂCIULEANU Mihaela-Elisabeta Federaţia Româna a Jurnaliștilor MediasindCALAVRIAS Gherasela Camera de Comerţ și Industrie BucureștiCĂLUGĂR Adrian Asociaţia Alpha TransilvanăCĂRBUNE Vlad Asociaţia Ecouri VerziCATERINCI Mihaela Sindicatul Liber al Salariaţilor din Învăţământul Preuniversitar, ConstanţaCERNICOVA-BUCĂ Mariana Fundaţia Politehnica TimișoaraCHIALDA Radu Vasile Asociaţia Centrul Cultural-Misionar “Gheorghe Lazar” AvrigCHIȘ Octavia Mihaela Blocul Naţional Sindical ClujCIOCHINĂ Ștefan Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala DoljCIORAN Iacob Dan Centrul de Mediere AradCIUBEAN Gheorghe-Adrian Sindicatul Liber SC Cugir SACIUHUREANU-TUDORAN Daniel Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala GalaţiCIUNTA Odilia-Didina Sindicatul Bibliotecarilor din Biblioteca Centrală Universitară TimișoaraCLEM Camelia Maria Asociaţia Mediatorilor Autorizaţi BrașovCOCHINĂ Claudia-Nicoleta Asociaţia „Aproape de Tine/ri”COITA Dacian-Gabriel Asociaţia Prietenii Muzeului Țării CrișurilorCOMȘA Corina-NicoletaCentrul Parteneriat pentru Egalitate CONSTĂNCEANU Emilia-SimonaClubul Economic German BanatCONSTANTIN-BRATU Cristian Asociaţia Pro Democraţia Club TimișoaraCORUȚIU Ovidiu Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala ClujCOSTACHE Laura-Nușa Camera de Comerţ și Industrie PrahovaCOSTEA Marian-Ovidiu Uniunea Generală a Industriașilor din România UGIR 1903 Filiala Timiș

ACCESUL LA INFORMAȚIA PUBLICĂ – listă inițiatori

Accesul la informaţia publică - INDEX18


COSTEA Tudor Matei Coaliţia Sibiu pentru o Democraţie ParticipativăCRĂCIUN Dorin Constantin Club Sportiv Ulpianum OradeaCRAIA Sanda-Valeria MATRIX CREȚAN Ileana Sindicatul 2002 din SRTVCULIC Daniela-Nicoleta Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură Satu MareDANCIU Ana-Maria Fundaţia CivicăDANCIU Florin Fundaţia CivicăDĂRĂBANȚ Simina IliuţaAsociaţia Consorţiul Regional pentru Învăţământ și Ocupare VestDEATCU Mircea-Sergiu Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord-VestDINESCU Cristian-Cătălin Sindicatul Învăţământului „Spiru Haret”, DoljDOBOȘ Florina-Georgeta Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala ClujDRĂGHIA Elisabeta-Amalia Fundaţia ”Pentru Voi”DRAGOȘ Alina Agenţia pentru Dezvoltare Regională VestDUDAȘ Florina-Iulia Asociaţia Studenţi pentru Societate ClujDUMITREANU Mihnea Andrei GAL Valea CrișurilorDUMITRIU Maricel Asociaţia Pensionarilor de Boală Gr. I, II, III, IașiDUMITRU Maria-Diana Federaţia Româna a Jurnaliștilor MediasindENEA Claudiu Confederaţia Sindicală Naţională MERIDIANFĂGĂRAȘ Petru Liga Scriitorilor Români Filiala AlbaFILLOREANU Rucsandra-Gabriela Asociaţia Institutul European pentru Democraţie Participativă - QvorumFLOREA Lucia Asociaţia pentru Educaţie, Cultură și AntreprenoriatFLORUȚ Vlad-Marian Asociaţia Club Rotaract Târgu MureșFUNDEANU Luminiţa-Daniela Sindicatul Liber al Salariaţilor din Administraţia Publică, ConstanţaGAVRILESCU Gabriela Sindicatul 2002 din SRTVGHEORGHE Marilena-Augustina Asociaţia „Aproape de Tine/ri”GHICA Sebastian Fundaţia IosifGHIMAN George-Lorin Institutul de Formare Economică și Socială ClujGÎDINCEANU Alexandra-Adina Organizaţia Naţională Cercetașii RomânieiGIURGEA Florinela Uniunea Judeţeană a Sindicatelor Libere MureșGOCIU Mioara Asociaţia Oamenilor de Afaceri Iași 2003GOGA Aurelian Liviu Fundaţia Școala Română de Afaceri a Camerelor de Comerţ si Industrie - Filiala Brașov

GOUDENHOOFT Gabriela Institutul pentru Promovarea DemocraţieiGRIGORIE Florina Uniunea Judeţeană Olt a Sindicatelor Libere din ÎnvăţământGRIGORIU Gheorghe Dan Sindicatul ”Potaissa 98”HARITON Paul-Lucian Asociaţia Dor de Sat DumbravaHETEA Cristian Fundaţia Centrul de Resurse pentru Comunităţile de RomiHODOȘ Doru Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Bistriţa NăsăudHOMEI Anca Camera de Comerţ și Industrie Bistriţa NăsăudHORA Radu-Cătălin Sindicatul Liber din Învăţământ Bihor HOTEA-FERNEZAN Vasile Fundaţia Centrul pentru Jurnalism IndependentHUDEMA Maria Asociaţia Oamenilor de Afaceri Iași 2003HURDUCACIU Sergiu Cătălin Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala MureșHUȚULEAC-TODAN Viorel Confederaţia Sindicală Naţională MERIDIANIANCOVICI Adriana Cristina Asociaţia Oamenilor de Afaceri PRO INVESTILEA Ovidiu Asociaţia Dor de Sat DumbravaINȚA Diana-Aurora Asociaţia de Psihosexologie din România APSRINȚE Andreea Angela Oragnizaţia Studenţilor StomatologiINȚE Sorina Daniela Asociaţia de Locatari IONAȘCU Alexandru Patronatul Român IONESCU Antoaneta-Octavia Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din RomâniaIONESCU Emilia Licinia Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământ IalomiţaIONIȚĂ Florian Sindicatul Naţional al Poliţiștilor și Personalului Contractual din Minsterului Administraţiei și Internelor Biroul Teritorial PrahovaIORDACHE Claudia-Gabriela Fundaţia Soros RomâniaIUGA Ciprian-Alin Sindicatul Liber ”Transilvania” din Consiliul Judeţean ClujIUSCO Cristian Lazar Sindicatul Sanitas ClujIVAN Constantin Liga Apărării Drepturilor Omului TimișLAZĂR EMIL Patronatul Naţional al Serviciilor Externe, BrașovLAZĂR Petru Fundaţia Centrul de Resurse pentru Comunităţile de RomiLEHENE Eusebiu Liga Sindicatelor din Învăţământ SălajLIȚCANU Irina-Eva Patronatul Naţional al Femeilor de Afaceri din Intreprinderi Mici și Mijlocii, ConstanţaLOBAZĂ Marius Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Timiș

Accesul la informaţia publică - INDEX 19


LOGHIN Dina Fundaţia "Șanse Egale pentru Femei” LUCA Lucian-Claudiu Habitat pentru Umanitate ClujLUKACS-JUNCU Alice-Cătălina Asociaţia Reiki din RomâniaLUPU Lavinia Letiţia Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-VestMĂGUREAN Călin Radu Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-VestMANU Silviu Claudiu Asociaţia Constructorilor de Automobile din România - ACAROMMARCOANE Aurelia Fundaţia Bega MARCU Florin-Traian Asociaţia Fascinaţia SunetuluiMĂRGINEAN Stelian-Ioan Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România - Filiala ClujMARK Laszlo-Gyula Parohia Reformată SăceleMAROTI Maricel-Adrian Organizaţia Naţională Cercetașii României BrașovMATIUȚA Cristina-Maria Institutul pentru Promovarea DemocraţieiMIHĂIȚOAIA Laurenţiu Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala DoljMIHEȘTEAN Mircea Ioan Asociaţia Dor de Sat DumbravaMIHUȚ Gabriela-Gyongy Asociaţia Institutul de Management și Dezvoltare DurabilăMIHUȚ Miki Asociaţia Institutul Pentru Cercetări PoliticeMILITARU Elena-Rodica Asociaţia Proprietarilor din Zonele RezidenţialeMINESCU Gabriela-Cristina Asociaţia Constructorilor de Automobile din România - ACAROMMOCAN Gabriela-Ana Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România - Filiala ClujMOISESCU Elena Camera de Comerţ și Industrie BucureștiMOISESCU Narcis-Petruţ Camera de Comerţ și Industrie BucureștiMOISIN Florin Confederaţia Sindicală Naţională MERIDIANMOLDOR Maria Mirela Asociaţia GAL Țara OltuluiMOLDOVAN Gabriela-Iuliana Fundaţia Umanitară RescueMOLDOVAN Ioana-Maria Asociaţia Pro Democraţia Club ClujMOLDOVEANU Daniel Sorin Patronatul Naţional al Serviciilor Externe, BrașovMUREȘAN Marin Sindicatul Energia OradeaNEGREA Cornel Asociaţia Pro Democraţia Club BrașovNEGRUȚIU DAVID Eugen Dan ACCENT – Asociaţia pentru Cultură, Educaţie și Dezvoltare OradeaONAC Corina-Angela Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord-Vest

ONACA Olimpiu-Ioan Asociaţia “Reuniunea Meseriașilor și Patronilor Turda”OSAIN Constantin Sindicatul Independent al Învăţământului Preuniversitar din Timiș PALANCIUC Ligia Cristina Sindicatul Învăţământului zona AlbaPANĂ Ramona Elena Camera de Comerţ și Industrie ArgeșPAȘTIU Sorin Constantin Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii BlajPENCU Adin Cătălin Sindicatul Energia OradeaPERIAN Gheorghe Sindicatul Liber “Pentru Voi”PESCARU Maria Uniunea Naţională a Patronatelor cu Capital Privat din RomâniaPETRACHE Ioana Fundaţia Centrul de Resurse pentru Participare Publică - CeRePETRE Alexandra Camera de Comerţ și Industrie PrahovaPOPESCU Iulian Federaţia Româna a Jurnaliștilor MediasindPORA Claudia Asociaţia Mediatorilor Autorizaţi BrașovRADOSAV Dănuţ Fundaţia Bega RĂDULESCU Radu Georgel Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii AradRĂVĂȘILĂ Emilian-FlorinAsociaţia “EU-România”RUS Mirela Dorina Sindicatul “Solidaritatea Sanitară” ClujȘANDOR Iulia Cristiana Organizaţia Studenţilor din Universitatea Babeș BolyaiSAS Gheorghe Marius Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii AradSFÂRLEA Ioana Federaţia Junior Chamber International RomâniaSFETCU Lucian Ciprian Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala DoljSIMICIUC Elena Asociaţia Educatoarelor și Institutorilor din Grădiniţele ConstănţeneȘIMON Ioan-Adrian Asociatia Pro Democraţia Club OradeaȘOMODI Florin-Claudiu Asociaţia Lions Club TransilvaniaSTAN Victorina Fundaţia EdelweissSTANCIU Marius Uniunea Naţională a Patronatelor Întreprinderilor Mici și MijlociiȘTEFAN Gabriela-SorinaClubul Lions Diamond TimișoaraSTOICA Lorena Fondul de Dezvoltare a Euroregiunii CarpaticeTANASĂ Mihaela Sindicatul Liber Independent ICA BrașovTOCACIU Dan-Călin Asociaţia Valea SoareluiTOMA Marin Asociaţia Grupul pentru Educaţie și Ecologie Argeș (G.E.E.A.)

Accesul la informaţia publică - INDEX20


TRANDAFIR Nela Georgeta Uniunea Naţională a Patronatelor cu Capital Privat din RomâniaTREANȚĂ Oana-Mariana Fundaţia Clubul Turistic BanatiaTRIPON Gheorghe Dorin Sindicatul Naţional al Lucrătorilor de PenitenciareȚUGLUI Manuela-Cristina Asociaţia Pro Democraţia Club ClujȚUȚU-MITACHE Ionel-Radu Asociaţia Pensionarilor de Boală Gr. I, II, III, IașiVARODI Alex-Marius Asociaţia Pro Democraţia Club SibiuVĂTĂȘESCU Luminiţa Loredana Uniunea Naţională a Patronatelor cu Capital Privat din RomâniaVIERU Dumitru Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din RomâniaVINȚELERIU Cornel Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii MureșVIȘAN Ciprian Bogdan Asociaţia Oamenilor de Afaceri PRO INVESTVULCU Sorin Sindicatul Casei de Asigurări de Sănătate BrașovZOANĂ Maria Gabriela Uniunea Naţională a Patronatelor cu Capital Privat din România


21Transparenţa decizională

1.2 Transparenţa decizională – o șansă reală de a influenţa deciziile publice

Din anul 2003, a fost introdus și în România principiul transparenţei decizionale cu scopul de a determina administraţiile publice să fie mai deschise și să accepte implicarea cetăţenilor și a grupurilor organizate ale societăţii civile în procesul de elaborare de reglementări publice, numit proces decizional public. În fapt, transparenţa decizională pune la aceeași masă decidenţii - care au rol de a genera acte normative, legi locale sau naţionale - cu acele grupuri ce urmează să fie afectate de noile decizii.

Acest principiu este reglementat prin Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, completată ulterior prin Legea 242/2010. Legea stabilește regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparenţei decizionale în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale și locale, alese sau numite, precum și al altor instituţii publice care utilizează resurse financiare publice, în raporturile stabilite între ele cu cetăţenii și asociaţiile legal constituite ale acestora.

Obiectivele urmărite vizează: › Creșterea gradului de responsabilitate a instituţiei publice faţă de cetăţean, ca beneficiar al deciziei administrative;› Stimularea participării active a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor administrative și în procesul de elaborare a actelor normative;› Sporirea gradului de transparenţă la nivelul întregii administraţii publice.

Aplicarea acestor principii obligă autorităţile publice să aducă la cunoștinţa publicului actele de proiecte normative și noile reglementările, înainte ca aceastea să fie adoptate. Astfel, persoanele interesate pot formula recomandări, urmând ca iniţiatorul să le analizeze și să decidă dacă le va prelua în forma finală a proiectelor anunţate. Cetăţenii și reprezentanţii grupurilor organizate ale societăţii civile au posibilitatea să influenţeze decizia publică, să participe activ la procesul decizional prin formularea de opinii construite cu profesionalism.

Cele două părţi, autoritatea publică și societatea civilă, pot colabora pentru avantaje reciproce:› Nevoile comunităţii sunt satisfăcute prin reglementări corecte, în acord cu nevoile reale;› Autoritatea publică câștigă încrederea cetăţenilor.

Academia de Advocacy, prin proiectul Partener Activ și Implicat, a instruit toţi beneficiarii cu privire la importanţa transparenţei decizionale și rolul pe care fiecare cetăţean al României îl are pentru respectarea și punerea în aplicare a legislaţiei, astfel încât acest principiu specific democraţiei participative să aibă rezultate în cotidian. Programul de formare profesională a urmărit transferul și consolidarea competenţelor civice și sociale, obiectivul final fiind crearea unei mase critice de lideri și personal executiv în cadrul unor organizaţii ale societăţii civile, capabile să reprezinte, să intervină activ și competent în procesul decizional la nivel local, regional, naţional și european. Prin exersarea în viaţa reală a tehnicilor teoretice s-a dorit îmbunătăţirea și creșterea responsabilităţii civice, participarea la dezbateri publice și facilitarea accesului la informaţiile publice. Participanţii la proiect au câștigat competenţe practice asupra:› Mecanismelor de consultare publică;› Tehnicilor și metodelor de intervenţie profesională în consultările publice;› Modalităţilor de monitorizare a impactului produs în decizia publică, în urma procesului de dezbateri și consultări publice;› Modalităţilor de îmbunătăţire a intervenţiei lor în procesul decizional;› Armonizării intereselor pentru beneficiul comun.

Pentru a vedea care sunt rezultatele aplicării transparenţei decizionale la nivel local, în cadrul proiectului Partener Activ și Implicat, în componenta de practică reală a procesului de formare, a fost derulat un demers complex de colectare de informaţii care a urmărit interesul grupurilor organizate ale societăţii civile și al comunităţilor de a se implica în procesul decizional, precum și interesul autorităţilor publice locale de a consulta grupurile vizate de reglementările adoptate, deci de decizia publică. În cadrul unei echipe de analiză s-au pus în dezbatere următoarele criterii pe baza cărora să fie derulată campania de colectare de informaţii: › Care este proiectul de act normativ local cu impact general, care se regăsește în activitatea tuturor consiliilor locale;› Cine este interesat de procesul decizional – vizate fiind grupurile ţintă alte proiectului Partener Activ și Implicat;› Dovada implicării eficiente în procesul decizional;› Monitorizarea deciziei autorităţii publice.

În contextul celor menţionate, pentru analiza transparenţei decizionale s-a convenit că sunt necesare următoarele:› Transmiterea de cereri în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public pentru colectarea de date despre aplicarea Legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică;› Solicitarea să vizeze în mod expres dezbaterea proiectului de buget al unei localităţi, acesta fiind considerat cel mai important proiect de act normativ de pe parcursul unui an;› Solicitarea să fie transmisă doar către primăriile de orașe și municipii, pentru că bugetele locale în zona urbană sunt mai mari, la fel și interesul pentru cheltuirea acestui buget public, iar populaţia are un nivel mai mare de educaţie și de implicare civică.


22 Transparenţa decizională

Solicitarea de informaţii de interes public a cuprins următoarele întrebări: 1. Numărul solicitărilor primite pentru organizarea de dezbateri publice pentru proiectul de buget al localităţii în anii 2009, 2010, 2011 și 2012?2. Care au fost asociaţiile legal constituite care au solicitat aceste dezbateri?3. În anii 2009, 2010, 2011 și 2012 au fost organizate dezbateri publice privind bugetul localităţii la iniţiativa primăriei?4. Câte opinii au fost colectate în cadrul fiecărei dezbateri publice pe marginea bugetului localităţii?5. Câte opinii au fost preluate pe proiectele de buget dezbătute public?6. Câte solicitări au fost înaintate de cetăţeni și asociaţii legal constituite pentru justificarea nepreluării recomandărilor formulate (art.11, alin.3 din Legea 52/2003)?

Cererea de informaţii publice a fost preluată de aproximativ 30 de persoane, beneficiari ai proiectului Partener Activ și Implicat, reprezentanţi de sindicate, patronate, organizaţii nonguvernamentale, și transmisă în perioada mai 2012 – ianuarie 2013 la peste 200 de primării de orașe și municipii, din toate judeţele ţării. La finalul demersului de colectare de date s-au obţinute 138 de răspunsuri, în urma cărora au rezultat tot atâtea studii de caz cu privire la aplicarea transparenţei decizionale în zona urbană, din toate regiunile României.

138 de studii de caz privind transparenţa decizională, cu acoperire naţională

Analiza răspunsurilor primite evidenţiază deficienţe majore în aplicarea principiilor transparenţei decizionale, precum și faptul că lipsește o practică unitară în ceea ce privește consultarea cetăţenilor. În cele ce urmează vom prezenta rezultatul analizei studiilor de caz.

Din numărul total de primării care au oferit informaţii despre aplicarea transparenţei decizionale pentru proiectele de buget, 21 au spus că au înregistrat solicitări pentru dezbaterea publică a proiectelor de buget, ceea ce înseamnă doar 15 % din cele 138 de primării abordate.

Numărul soclicitărilor primite de primăriile de orașe și municipii pentru organizarea de dezbateri publice pe proiecte de buget din perioada 2009 – 2012

Pe harta României sunt punctate judeţele în care sunt orașe sau municipii care au înregistrat solicitări de dezbatere publică a bugetului în perioada 2009 – 2012.

Există un singur judeţ în care a existat interes pentru dezbaterea bugetului din partea societăţii civile în fiecare dintre cei patru ani: Dolj.

Îngrijorător este faptul că sunt judeţe în care niciun oraș sau municipiu nu a primit astfel de solicitări, ceea ce poate însemna că nu există interes din partea comunităţilor de a se implica în construirea bugetelor locale, deci nu există interes faţă de decizia publică locală.

Dacă analizăm numărul anual de solicitări preluate de primării, putem observa că în 2009 s-a manifestat cel mai mare nivel de interes, în comparaţie cu 2011 când au fost preluate cele mai puţine cereri. Menţionăm că în 2009, au fost organizaţii din România care au încercat să impulsioneze implicarea civică și au transmis solicitări pentru dezbaterea proiectelor de buget în zeci de primării de orașe și municipii.



În ceea ce privește categoria de grup organizat al societăţii civile care a urmărit proiectele bugetelor locale – analiza urmărește în primul rând interesul de implicare în procesul decizional al grupurilor ţintă beneficiare ale proiectului Partener Activ și Implicat. Astfel, conform prezentei analize, singurii interesaţi de cheltuirea banului public sunt reprezentanţii sectorului non-guvernamental. În total, în cei patru ani, au fost înregistrate 27 de solicitări depuse de ONG-uri. În niciun an nu au formulat solicitări reprezentanţii patronatelor, ai Camerelor de Comerţ, ai Întreprinderilor Mici și Mijlocii sau ai sindicatelor.

Pentru că legea transparenţei decizionale obligă autorităţile publice să privească societatea civilă ca un partener în procesul decizional, era firesc ca proiectele de buget să fie dezbătute public la iniţiativa primăriilor, cu atât mai mult cu cât Legea 273/2006 privin Finanţele Publice Locale prevede expres această obligativitate. Din răspunsurile primite, s-a constatat că, în medie pe cei patru ani, doar 42,5 la sută au considerat oportun să invite reprezentanţii societăţii civile și cetăţenii să analizeze proiecţia bugetară și să-și exprime opinia cu privire la planificarea banului public.

Primării de orașe sau municipii care au organizat dezbateri publice pe buget din proprie inițiativă

Analiza pe criterii regionale, arată că cele mai multe primării care au încercat să implice în procesul decizional comunităţile locale sunt în Nord-Vest și Sud-Vest (11 sau 12 iniţiative în fiecare an), urmate de regiunile Sud și Centru (între 8 sau 10 iniţiative în fiecare an), apoi de Vest, Sud-Est și Nord-Est (între 6 sau 7 iniţiative în fiecare an).

Obiectivul acestor dezbateri publice este să ofere cetăţenilor prilejul de a-și promova soluţiile la probleme din comunitate, pentru care să fie alocate fonduri din bugetul local, sau să valideze propunerile primăriilor cu privire la lista priorităţilor de cheltuire a veniturilor locale. Participanţii la consultările publice pot solicita introducerea sau eliminarea unor cheltuieli, propuneri care pentru a fi luate în considerare trebuie susţinute cu argumente. În graficul următor este evidenţiată ponderea recomandărilor integrate în proiectele finale de buget, în comparaţie cu numărul total de puncte de vedere colectate de la participanţii la dezbaterile publice.

Ponderea recomandărilor preluate în proiectele de buget din totalul celor colectate.

Evoluţia anuală, realizată ţinând cont de datele primite de la primăriile care au consemnat că au primit recomandări din partea cetăţenilor, o puteţi parcurge în paginile de la finalul acestei analize.

În acest demers naţional privind modul în care se aplică transparenţa decizională în cazul proiectelor de buget, au ieșit în evidenţă două primării de orașe: Primăria Titu - judeţul Dâmboviţa și Primăria Adjud – judeţul Vrancea.



În cazul primei administraţii publice locale, răspunsul la solicitarea privind transparenţa decizională pentru proiectul de buget a consemnat că:› în anul 2009 din 115 recomandări colectate, 43 au fost integrate în proiectul final;› în anul 2010 din 110 recomandări colectate, 25 au fost preluate;› în anul 2011 din 108 recomandări formulate de cetăţeni, 28 s-au regăsit în forma finală a proiectului de buget;› în anul 2012 din 98 recomandări, 15 au fost integrate.

În cazul celei de-a doua administraţie publică locală, Primăria Adjud (oraș cu o populaţie de aproximativ 15.000 de locuitori în 2011), avem ocazia să privim un exemplu de bună practică și democraţie participativă de succes. Pe lângă faptul că în fiecare dintre cei patru ani proiectul de buget s-a dezbătut la iniţiativa primăriei, interesul societăţii civile este covârșitor, iar recomandările participanţilor la dezbaterea proiecţiei bugetare au fost integrate în proiectul final în procent foarte mare. Cifrele transmise de primăria Adjud sunt următoarele:› în anul 2009 din 296 recomandări colectate, 235 au fost integrate în proiectul final;› în anul 2010 din 306 recomandări colectate, 242 au fost preluate;› în anul 2011 din 360 recomandări formulate de cetăţeni, 291 s-au regăsit în forma finală a proiectului de buget;› în anul 2012 din 285 recomandări, 235 au fost integrate.

Tot în categoria excepţiilor putem prezenta și cazul Primăriei Sectorului 6. Este singura administraţie din cele 138 cuprinse în această analiză care a organizat dezbatere publică pentru proiectul de buget, a colectat opinii pe care le-a integrat în forma finală a proiectului și a înregistrat o solicitare, formulată conform articolului 11 aliniatul 3 din Legea 52/2003, prin care s-a cerut justificarea preluării sau nepreluării recomandărilor formulate de participanţii la dezbaterea publică. Este singurul caz în care toate prevederile Legii 52/2003 au fost aplicate pentru a determina cele două părţi implicate în procesul decizional – administraţie și cetăţeni – să respecte parteneriatul stabilit de transparenţa decizională.

CONCLUZII

Principiul transparenței decizionale este aplicat în România doar formal în cele mai multe administrații publice locale din zona urbană. Prevederile Legii 52/2003 sunt respectate minimal de administrațiile publice locale ceea ce descurajează grupurile organizate ale societății civile și cetățenii să ia parte activ la procesul decizional. De asemenea, nici cei din urmă nu exercită suficientă presiune asupra autorităților publice pentru a le determina să fie mai deschise în fața parteneriatului cu cetățenii, cu scopul de a genera o consultare publică reală pentru deciziile publice locale cu impact mare în comunitate.

RECOMANDĂRI

› Pentru administraţiile publice: - Instruirea a cel puţin unui funcţionar public cu privire la prevederile Legii 52/2003 pentru aplicarea corespunzătoare a principiilor transparenţei decizionale; - Identificarea și diseminarea avantajelor transparenţei decizionale în interiorul instituţiilor publice (cele vizate de Legea 52/2003); - Adoptarea unor proceduri minimale de consultare publică; - Îmbunătăţirea relaţiilor de comunicare cu grupurile interesate să ia parte la procesul decizional.› Pentru societatea civilă: - Parcurgerea și asimilarea principiilor transparenţei decizionale conform prevederilor Legii 52/2003; - Înţelegerea etapelor din procesul de aplicare a transparenţei decizionale (monitorizarea activităţii administraţiei publice, depunerea de cereri la administraţiile publice pentru a primi informaţii despre actele normative și reglementările în lucru, solicitarea de organizare de dezbateri publice, participarea la dezbateri publice prin formularea în scris de recomandări, monitorizarea integrării rezultatelor dezbaterilor publice în forma finală a proiectelor de acte normative și a reglementărilor; solicitarea argumentării în cazul recomandărilor nepreluate); - Asimilarea tehnicilor profesioniste de formulare de recomandări (documentare, analiza impactului, argumentare etc); - Tehnici de identificare a grupurilor afectate de deciziile publice, cu scopul de mobilizare și informare a acestora cu privire la procesul decizional.

Pe scurt: cum poţi declanșa transparenţa decizională reală în primăria ta?» Citește Legea 52/2003! E scurtă și ușor de înţeles.» Trimite o cerere la primărie, în baza Legii 52/2003, și cere să fii informat despre toate proiectele în lucru dintr-un anumit domeniu (sănătate, mediu, investiţii etc.).» Citește proiectele și dacă vrei să adaugi sau să modifici anumite prevederi trimite solicitări ca să fie organizate dezbateri publice. Atenţie la termenele pe care le ai! Le afli din lege!» Scrie-ţi recomandările și argumentează-le. Fii realist în ceea ce spui, ca să fii luat în seamă!» Spune-le și altora să facă același lucru. Unde-s mulţi puterea crește!



Opi

nii c

olec

tate

vs.

opi

nii p

relu

ate

pent

ru a

nul 2

009

Opi

nii c

olec

tate

vs.

opi

nii p

relu

ate

pent

ru a

nul 2

010



Opi

nii c

olec

tate

vs.

opi

nii p

relu

ate

pent

ru a

nul 2

011

Opi

nii c

olec

tate

vs.

opi

nii p

relu

ate

pent

ru a

nul 2

012

Transparenţa decizională - INDEX 27


AFREM Victor Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala DoljALECU Ioana Sindicatul Liber “Educaţia” GalaţiANA Marinela Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala OltANDRĂȘESCU Adrian Sindicatul Liber “Educaţia” GalaţiANDREICA Radu Cornel Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala ClujAPOSTOL Andrei Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Caraș SeverinARDELEAN Monica Organizaţia Naţională Cercetașii RomânieiARNĂUTU OanaUniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR)BABEȘ Relu Cristinel Sindicatul Liber din Învăţământ, TecuciBALACIU Nica Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământ IalomiţaBĂRĂGAN Andreea Franciska Asociaţia "Sunetul Muzicii”BARBU Adriana Organizaţia Naţională Cercetașii RomânieiBARTOLOMEU Valentin Sindicatul 2002 din SRTVBERCEAN Angela Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură Satu MareBÎGU Robert Lucian Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala GalaţiBLAGA Nicolae Sebastian Coaliţia Sibiu pentru o Democraţie ParticipativăBOCĂNICI Mioara Asociaţia „VARIA STUDIA”BOERESCU Constantin Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala OltBRAD Camelia Cerasela Blocul Naţional Sindical ClujBRĂNESCU Graţiela Camera de Comerţ și Industrie ArgeșBRÎNZAN Cătălin-Costin Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala DoljBUGNAR Ana Blocul Naţional Sindical ClujCACIOIANU Flori Alexandra Federaţia Patronatelor din Turism și ServiciiCĂCIULEANU Mihaela-Elisabeta Federaţia Româna a Jurnaliștilor MediasindCĂPĂȚÎNĂ Simona Sindicatul Sanitas Constanţa

CĂRBUNE Vlad Asociaţia Ecouri VerziCATERINICI Mihaela Sindicatul Liber al Salariaţilor din Învăţământul Preuniversitar, ConstanţaCĂZĂNEL Anca Sindicatul ”Selbac” BacăuCHEȚAN Emilia Patronatul Român - Filiala AradCHIALDA Radu Vasile Asociaţia Centrul Cultural-Misionar “Gheorghe Lazar” AvrigCHIȘ Octavia Mihaela Blocul Naţional Sindical ClujCHIVU Octavian-Traian Patronatul Întrepriderilor Mici Și Mijlocii GalaţiCIOBANU Mariana Asociaţia Pro Democraţia - Club CraiovaCIOCHINĂ Ștefan Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala DoljCIORAN Iacob Dan Centrul de Mediere AradCIUHUREANU-TUDORAN Daniel Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala GalaţiCIUTĂ Mircea Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii SlatinaCLEM Camelia Maria Asociaţia Mediatorilor Autorizaţi BrașovCOCHINĂ Claudia-Nicoleta Asociaţia „Aproape de Tine/ri”COMĂNICI Bogdan-Octavian Sindicatul Camera Veteranilor ConstanţaCOSTACHE Laura-NuȘa Camera de Comerţ și Industrie PrahovaCOSTAN Carmen Asociaţia CarmenCOSTEA Tudor Matei Coaliţia Sibiu pentru o Democraţie ParticipativăCRĂCIUN Dorin Constantin Club Sportiv Ulpianum OradeaCREȚAN IleanaSindicatul 2002 din SRTVCULIC Daniela-Nicoleta Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură Satu MareDĂRĂMUȘ Vasile Asociaţia SM SperomaxDEATCU Mircea-Sergiu Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord-VestDINESCU Cristian-Cătălin Sindicatul Învăţământului „Spiru Haret”, DoljDRĂGHICI GABRIELA Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Constanţa

TRANSPARENȚA DECIZIONALĂ – listă inițiatori

Transparenţa decizională - INDEX28


DRĂGUȚĂ Ioana Patronatul Naţional Român, Filiala Judeţeană VâlceaDUMITRANA Ovidiu-Corneliu Asociaţia Mereu pentru EuropaDUMITRU Maria-Diana Federaţia Româna a Jurnaliștilor MediasindENEA Claudiu Confederaţia Sindicală Naţională MERIDIANENESCU Vasile Sindicatul Funcţionarilor Publici ”Alutus” AJOFM VâlceaFĂGĂRAȘ Petru Liga Scriitorilor Români Filiala AlbaFLORUȚ Vlad-Marian Asociaţia Club Rotaract Târgu MureșGALE Ioan-Mihai Asociaţia Mișcarea ArădeanăGHEORGHE Marilena-Augustina Asociaţia „Aproape de Tine/ri”GHERASIM Mircea Sindicatul Liber PETROTUB RomanGHIMAN George-Lorin Institutul de Formare Economică și Socială ClujGÎDINCEANU Alexandra-Adina Organizaţia Naţională Cercetașii RomânieiGÎRLĂ Mihai Liviu Asociaţia Constructorilor de Automobile din România - ACAROMGOGA Aurelian Liviu Fundaţia Școala Română de Afaceri a Camerelor de Comerţ si Industrie - Filiala BrașovGOUDENHOOFT Gabriela Institutul pentru Promovarea DemocraţieiGRIGORE Cristina Ruxandra Fundaţia Părinţi ClujeniGUGU Brîndușa Patronatul Judeţean al Femeilor de Afaceri din IMM SuceavaHOTIMA Vasile Sandu Sindicatul Universităţii Babeș - Bolyai Cluj NapocaHURDUCACIU Sergiu Cătălin Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala MureșHUȚULEAC-TODAN Viorel Confederaţia Sindicală Naţională MERIDIANIFRIM Manuela Sindicatul Liber din Învăţământ, TecuciILEA Ovidiu Asociaţia Dor de Sat DumbravaINȚA Diana-Aurora Asociaţia de Psihosexologie din România APSRINȚE Sorina Daniela Asociaţia de Locatari ION Elena-Daniela Asociaţia Lions Club CraiovaIONESCU Emilia Licinia Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământ IalomiţaIONIȚĂ Florian Sindicatul Naţional al PoliţiȘtilor Și Personalului Contractual din Minsterului Administraţiei Și Internelor Biroul Teritorial PrahovaIUGA Mihnea Flavian Asociaţia Mișcarea ArădeanăIUSCO Camelia GabrielaColegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord-VestIUSCO Cristian LazărSindicatul Sanitas Cluj

LAZĂR Emil Patronatul Naţional al Serviciilor Externe, BrașovLAZĂR Petru Fundaţia Centrul de Resurse pentru Comunităţile de RomiLIȚCANU Irina-Eva Patronatul Naţional al Femeilor de Afaceri din Intreprinderi Mici și Mijlocii, ConstanţaLOBAZĂ Marius Sindicatul Învăţământului Preuniversitar TimișLUNGULESCU Constantin Sindicatul Învăţământului „Spiru Haret”, DoljMANEA DragoȘ-Florin Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala BucureștiMANU Silviu Claudiu Asociaţia Constructorilor de Automobile din România - ACAROMMARCU Florin-Traian Asociaţia Fascinaţia SunetuluiMAROTI Maricel Organizaţia Naţională Cercetașii României BrașovMATIUȚA Cristina-Maria Institutul pentru Promovarea DemocraţieiMIHAI Ion Coaliţia 52MIHĂIȚOAIA Laurenţiu Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala DoljMIHEȘTEAN Mircea Ioan Asociaţia Dor de Sat DumbravaMIHUȚ Miki Asociaţia Institutul Pentru Cercetări PoliticeMILITARU Elena-Rodica Asociaţia Proprietarilor din Zonele RezidenţialeMINESCU Gabriela-Cristina Asociaţia Constructorilor de Automobile din România - ACAROMMOISĂ Elena Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură, BacăuMOLDOR Maria Mirela Asociaţia GAL Țara OltuluiMOLDOVAN Gabriela-Iuliana Fundaţia Umanitară RescueMUNTEANU Nicolae Organizaţia Neguvernamentală Ecologistă Mare NostrumMUREȘAN Marin Sindicatul Energia OradeaMUȘAT Paul Sindicatul ”Selbac” BacăuNEAGOE-BĂCANU Daniel Asociaţia Mereu pentru EuropaNEAMȚU Gheorghe Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământ GorjNECULAI Viorica Sindicatul Liber “Educaţia” GalaţiNEGREA Cornel Asociaţia Pro Democraţia Club BraȘovNEGRUȚIU DAVID Eugen Dan ACCENT – Asociaţia pentru Cultură, Educaţie și Dezvoltare OradeaNEVZOREANU Cristian Asociaţia Constructorilor de Automobile din România - ACAROMNICOLAȘ Septimiu Aurel Asociaţia Română pentru Protecţia Consumatorului de Energie

Transparenţa decizională - INDEX 29


ONAC Corina-Angela Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord-VestPALANCIUC Ligia Cristina Sindicatul Învăţământului zona AlbaPANĂ Ramona Elena Camera de Comerţ și Industrie ArgeșPAȘTIU Sorin Constantin Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii BlajPERIAN Gheorghe Sindicatul Liber “Pentru Voi”PESCARU Maria Uniunea Naţională a Patronatelor cu Capital Privat din RomâniaPIROȘCA Rădiţa Sindicatul Egalitate al Direcţiei Generale de Asisteţă Socială și Protecţia Copilului, OltPISICĂ Gheorghe-Radu Sindicatul Liga Salariaţilor din Învăţământul Preuniversitar sector 6POLEARUȘ Vladimir Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii MureșPOLEXE Lucian Asociaţia Asistenţilor Sociali din BanatPORA Claudia Asociaţia Mediatorilor Autorizaţi BrașovPREDUȚ Aurelian Sindicatul Liber din Învăţământ „Dascălul”, SlatinaRADU Dănuţ Sindicatul Liber PETROTUB RomanRĂDULESCU Daniela Fundaţia Casa CărţiiRĂDULESCU Radu Georgel Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii AradRAICEA Marius Federaţia Patronatelor pentru Protecţia Mediului din România (FEPIMEDIU)ROȘIORU Antuanela-Mirela Asociaţia Centrul Român pentru Iniţiativă Socială (CRIS)RUS Mirela Dorina Sindicatul “Solidaritatea Sanitară” ClujRUSCEA Ionuţ Fundaţia Terra Mileniul IIIRUSU Rareș Stelian Camera de Comerţ și Industrie ClujȘANDOR Iulia Cristiana Organizaţia Studenţilor din Universitatea Babeș BolyaiSANDU Adrian Asociaţia Constructorilor de Automobile din România - ACAROMSAS Dana Marcela Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii AradSAS Gheorghe Marius Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii AradSFÂRLEA Ioana Federaţia Junior Chamber International RomâniaSFETCU Lucian Ciprian Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala DoljSOCIANU Camelia Sindicatul ”IMPACT” BotoșaniȘOIMU Sebastian Fundaţia SATEAN, BrăilaSTAN Victorina Fundaţia Edelweiss

STANCIU Laurenţiu Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Caraș SeverinSTANCIU Marius Federaţia Patronală a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (FEPIMM)STANCIU Marius Salvadore Uniunea Naţională a Patronatelor Întreprinderilor Mici și MijlociiSTÂNEA Valeriu Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii BlajȘTEFAN Camelia Sindicatul Liber al Salariaţilor din Învăţământul Preuniversitar, ConstanţaSUCIU Ecaterina-Mariana Asociaţia SF. Ecaterina - TulceaTOCACIU Dan-Călin Asociaţia Valea SoareluiTODORAN Dinu CristianInstitutul de Formare Economică și Socială ClujTOMA Cristian Mihai Federaţia Naţională a Sindicatelor Portuare, ConstanţaTOMA Marin Asociaţia Grupul pentru Educaţie și Ecologie Argeș (G.E.E.A.)TRANDAFIR Nela Georgeta Uniunea Naţională a Patronatelor cu Capital Privat din RomâniaTRIPON Gheorghe Dorin Sindicatul Naţional al Lucrătorilor de PenitenciareTRIȚĂ Amalia-Georgiana Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă, SlatinaTUCA Simona-Maria Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala GalaţiȚURCANU Oxana Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala BucureștiTURCESCU Radu Sorin Asociaţia Femeilor Întreprinzătoare din România - GalaţiȚUȚULAN Iulia Gabriela Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala BrăilaVĂTĂȘESCU Luminiţa Loredana Uniunea Naţională a Patronatelor cu Capital Privat din RomâniaVATRAUTAS Irina-Rozalia Asociaţia Naţională a Specialiștilor în Resurse Umane (AUR)VULCU Sorin Sindicatul Casei de Asigurări de Sănătate BrașovZECHERU Radu Cristian Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Caraș SeverinZECHERU Roxana Maria Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Caraș SeverinZOANĂ Maria Gabriela Uniunea Naţională a Patronatelor cu Capital Privat din RomâniaZULEANU Lucian Asociaţia CRONO - Centrul de Resurse pentru Organizaţiile Non-Profit din Oltenia

Transparenţa decizională - INDEX30



31Dialogul social

1.3 Dialogul Social – un potenţial nevalorificat ”în teritoriu”

Prin dialog social înţelegem acel concept conform căruia grupurile organizate ale societăţii civile și autorităţile publice naţionale sau locale se informează reciproc, se consultă și negociază, astfel încât interesele fiecărui grup să fie cuprinse în procesul de luare a deciziei publice.

În România, dialogul social este reglementat prin Legea nr. 62/2011. Aceasta stabilește modul în care se constituie grupurile organizate ale societăţii civile cu rol de reprezentare a intereselor angajaţilor și angajatorilor (sindicate, respectiv patronate) prin intermediul unui delegat și modul în care delegaţii grupurilor împreună cu reprezentanţii autorităţilor publice se consultă cu privire la politicile naţionale, regionale sau locale. Aceeași lege prezintă și cadrul de funcţionare al Comisiilor de Dialog Social, structuri cu rol consultativ, care pot fi înfiinţate în cadrul ministerelor sau la nivelul judeţelor, formate din reprezentanţii administraţiei publice centrale sau locale, reprezentanţii organizaţiilor patronale și ai organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional.

Activitatea acestor comisii vizează, conform legii, următoarele:› asigurarea unor relaţii de parteneriat social între administraţie, organizaţiile patronale și organizaţiile sindicale, care să permită o informare reciprocă permanentă asupra problemelor care sunt de domeniul de interes al administraţiei sau al partenerilor sociali, în vederea asigurării unui climat de pace și stabilitate socială;› consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social;› alte probleme din sfera de activitate a administraţiei publice centrale sau din judeţe și municipiul București asupra cărora partenerii sociali convin să discute.

Pentru rezultate eficiente și decizii politice în acord cu interesele grupurilor societăţii civile, Academia de Advocacy a considerat că este necesară profesionalizarea partenerilor sociali, astfel încât intervenţiile acestora în structurile de dialog social prin exprimarea de opinii, prin participarea la negocieri sau consultări colective, să aducă valoare adăugată în procesul decizional de elaborare a politicilor publice.

Academia de Advocacy, prin proiectul Partener Activ și Implicat, a urmărit dezvoltarea competenţelor profesionale specifice dialogului social și implicării în procesul decizional a liderilor și personalului din organizaţiile societăţii civile și ale partenerilor sociali din România. Instruirea reprezentanţilor grupurilor de interese vizate a avut două componente: una teoretică și una practică, la finalul cărora persoanele implicate în procesul de formare au dobândit tehnici, modele și instrumente de susţinere a intereselor de grup, tehnici de documentare și formulare a opiniei, tehnici transparente de influenţare a deciziei publice, modalităţi de implicare în procesul de elaborare a politicilor publice, proceduri de elaborare a politicilor publice și procesului legislativ.

În activităţile de exersare a instrumentelor care au urmărit profesionalizarea participanţilor în structurile de dialog social, care au constat în demersuri reale iniţiate de către beneficiarii proiectului Partener Activ și Implicat, au fost urmărite două aspecte:› modul de funcţionare și organizare a Comisiilor de Dialog Social de la nivelul judeţelor;› influenţarea în mod transparent a deciziei publice prin intervenţii directe profesionste în cadrul Comisiilor de Dialog Social de la nivel naţional sau judeţean.

Elaborarea celor două categorii de analize mai sus amintite a avut la bază un cumul de studii de caz, rezultate din exersarea practică reală a cunoștinţelor dobândite de către reprezentanţii de sindicate și patronate implicaţi în programul de formare al Academiei de Advocacy și ale căror concluzii le prezentăm în continuare.

Analiza comisiilor de dialog social din teritoriu

Comisiile de dialog social din teritoriu sunt organizate și funcţionează în baza unui regulament, recomandat și în textul Legii nr. 62/2011 privind dialogul social. Regulamentul menţionează cine poate să facă parte din comisia de dialog social: › prefectul, precum și reprezentanţi ai prefectului și ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, numiţi prin ordin de către prefect; › președintele consiliului judeţean sau primarul general al capitalei, pentru municipiul București; › reprezentanţii partenerilor sociali - reprezentanţii confederaţiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel naţional; › experţi - organizaţiile sindicale și patronale, în funcţie de tematica abordată, pot fi asistate de experţi, care vor participa în baza unui mandat; › invitaţi - la propunerea președintelui comisiei de dialog social, plenul comisiei poate aproba participarea unor invitaţi cu statut nepermanent. În cazul dezbaterii care necesită participarea reprezentanţilor altor instituţii publice, președintele comisiei de dialog social are obligaţia de a-i invita la ședinţele comisiei; › reprezentantul inspectoratului teritorial de muncă - la lucrările comisiilor de dialog social constituite în plan teritorial va fi invitat un reprezentant al Ministerului Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale, pentru asigurarea asistenţei metodologice.


32 Dialogul social

Tot regulamentul menţionează că ședinţele comisiei sunt convocate lunar sau atunci când e nevoie, iar secretariatul comisiei este responsabil de următoarele activităţi (selecţia celor mai importante) care asigură funcţionarea optimă:› convoacă membrii comisiei la ședinţele acesteia;› elaborează și comunică ordinea de zi;› transmite documentele de lucru pentru ședinţele comisiei;› redactează minuta pentru fiecare ședinţă.

Pe lângă aceste menţiuni organizatorice, același regulament prezintă foarte clar modul în care partenerii sociali pot interveni în procesul de influenţare a deciziei publice, obligând autoritatea decizională la dialog:› Punctele de vedere ale partenerilor sociali cu privire la actele normative supuse dezbaterii în comisie vor fi înaintate secretariatului comisiei de dialog social în formă scrisă, după modelul: text iniţial - propunere de modificare - motivare.› La propunerile formulate în scris de partenerii sociali, iniţiatorul actului normativ sau al altor proiecte are obligaţia de a da un răspuns motivat, în termen de 5 zile de la data ședinţei comisiei.

Elementele menţionate mai sus reprezintă un set sintetic de reguli menite să asigure funcţionarea optimă a comisiilor de dialog social din teritoriu, astfel încât aceste structuri să asigure o bază democratică pentru deciziile publice.

Câţiva reprezentanţi ai sindicatelor Blocul Naţional Sindical Teleorman, Blocul Naţional Sindical Alexandria, Uniunea Sindicală Teritorială Cartel ALFA Slatina Olt au colectat informaţii despre modul în care funcţionează comisiile de dialog social teritoriale, cu scopul de a identifica deficienţele cu care se confruntă partenerii sociali în relaţia cu autorităţile naţionale și locale și de a face recomandări pentru eficientizarea dialogului social.

Demersul iniţiat de sindicaliști s-a derulat în perioada iulie – septembrie 2012 și a constat în transmiterea către 40 de prefecturi din România a unor cereri formulate în baza Legii 544/2001 privind accesul la informaţii de interes public: Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinţi, Mureș, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vâlcea și Vaslui.

S-au cerut de la prefecturile abordate următoarele categorii de informaţii, pentru intervalul de timp 2010 - 2012:1. Care sunt comisiile sau subcomisiile de dialog social formate la nivelul judeţului și componenţa acestora; 2. Localităţile în care funcţionează subcomisii de dialog social;3. Rapoartele lunare de activitate a comisiilor de dialog social, din perioada 2010-2012;4. Copii ale ordinii de zi a fiecărei ședinţe, din perioada 2010-2012;5. Copii ale minutelor aferente fiecărei ședinţe, din perioada 2010-2012.6. Regulamentul de organizare și funcţionare al comisiilor de dialog social din judeţ.7. Dacă există o evidenţă a avizelor/recomandărilor/punctelor de vedere, de aprobare sau de respingere a iniţiativelor legislative supuse atenţiei comisiilor de dialog social;8. Cele mai importante teme care au fost introduse pe ordinea de zi a comisiilor de dialog social, în perioada 2010-2012;9. Câte puncte de vedere în scris au fost colectate de la partenerii sociali, conform prevederilor regulamentului cadru;10. Pentru câte din punctele de vedere colectate în scris s-a transmis autorilor motivarea în scris a iniţiatorului actului normativ cu privire la acestea, conform prevederilor pct.-ului 7 din regulamentul cadru;11. În perioada 2010-2012, câţi experţi și invitaţi din partea fiecărui partener social membru al Comisiei de Dialog Social au participat la întâlnirile comisiilor de dialog social din judeţ, cu evidenţierea calităţii de invitat sau expert și menţionarea participanţilor din partea sindicatelor și a patronatelor.

Semnatarii cererilor de informaţii de interes public au obţinut numere de înregistrare în urma unor demersuri de comunicare telefonice sau electronice (e-mail) de la 36 de prefecturi, din care doar 25 au transmis datele solicitate în termenul legal (vezi figura alăturată)


33Dialogul social

Analiza celor 25 de răspunsuri primite și a documentelor atașate evidenţiază următoarele caracteritici privind organizarea comisiilor de dialog social: › La nivelul tuturor prefecturilor care au răspuns există comisii de dialog social;› Sunt reprezentate toate părţile menţionate în Legea 62/2011 și regulamentul cadru;› Comisiile sunt organizate și funcţionează conform regulamentului cadru.

În niciun judeţ nu există subcomisii de dialog social, constituite la nivelul localităţilor.

Referitor la documentele care rezultă în urma ședinţelor comisiilor de dialog social și sunt în sarcina secretariatului comisiei, din informaţiile publice furnizate situaţia este următoarea:› Doar 17 prefecturi au transmis rapoarte de activitate;› Doar 9 prefecturi au transmis ordinea de zi a ședinţelor din perioada 2010 – 2012;› Doar 12 prefecturi au transmis și minutele ședinţelor, documente care conform regulamentului-cadru trebuie trimise și către Ministerul Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale.

După parcurgerea documentelor primite de la prefecturi, rapoarte de activitate și minute ale ședinţelor, se poate observa că nu există o practică unitară în ceea ce privește conţinutul necesar a fi reţinut pentru arhivare. În timp ce secretariatul unor comisii de dialog social prezintă exhaustiv dezbaterile întâlnirilor, în alte cazuri datele arhivate sunt prea scurte. Astfel, au fost greu de obţinut date statistice despre recomandările, avizele, punctele de vedere exprimate pentru iniţiativele legislative supuse dezbaterii comisiilor de dialog social, precum și despre temele cel mai des abordate de membrii comisiilor. Conform răspunsurilor primite:› Nicio prefectură nu are o evidenţă a recomandărilor membrilor comisiei. În câteva cazuri, petenţilor li se recomandă să parcurgă rapoartele de activitate pentru a elabora statistici proprii.› Doar 9 prefecturi au transmis care sunt temele cel mai des abordate în cadrul comisiei de dialog social.

În ceea ce privește transmiterea în scris a punctelor de vedere exprimate de membrii comisiilor, pentru ca recomandările lor să fie preluate de iniţiatorii unor acte normative, din răspunsurile primite situaţia este îngrijorătoare:› Doar 5 prefecturi au menţionat că în cadrul comisiilor de dialog social membrii au transmis opinii scrise: Dâmboviţa, Giurgiu, Hunedoara, Mureș, Olt.

Prefectura Hunedoara este singura care a precizat că la fiecare întrunire a comisiei de dialog social membrii transmit cel puţin un punct de vedere în scris.

În celelalte cazuri, s-a colectat un singur punct de vedere de la partenerii sociali în perioada 2010 – 2012 (Dâmboviţa, Giurgiu, Olt) sau două opinii scrise (Mureș).

Un alt semnal de alarmă apărut din analiza datelor primite de la prefecturi vizează implicarea și reacţia autorităţilor naţionale la activitatea structurilor de dialog social din teritoriu. Deși regulamentul-cadru din cuprinsul Legii 62/2011, prevede obligativitatea ca iniţiatorii actelor normative să le răspundă membrilor comisiilor care și-au exprimat punctele de vedere în scris, acest lucru nu s-a întâmplat niciodată. Chiar dacă există interes din partea grupurilor societăţii civile de implicare activă și participare cu expertiză în procesul decizional, autorităţile naţionale – ca factor final de decizie – au ignorant contribuţia partenerilor sociali, manifestată în cadrul comisiilor de dialog social.

Finalul cererii de informaţii publice urmărește măsura în care membrii comisiilor au încercat să-și susţină punctele de vedere cu sprijinul unor invitaţi și experţi externi. Cu toate că se întâmplă frecvent ca la ședinţele comisiilor de dialog social să participe și alte persoane decât cele care au calitate de membru, acestea au avut doar calitate de invitat. Astfel, au participat la întâlnirile comisiilor și parlamentari, mass-media, reprezentanţi ai instituţiilor care au expertiză în atragerea și gestionarea fondurilor europene.

Niciuna din comisiile de dialog social din teritoriu nu a invitat experţi externi la ședinţe în perioada analizată.

CONCLUZII

Pentru ca structurile de dialog social din teritoriu să aibă rezultate, iar activitatea lor să nu mimeze funcționarea unui principiu democratic, este necesar ca reprezentanții grupurilor organizate ale societății civile să își profesionalizeze intervențiile, să își evidențieze expertiza, iar autoritățile naționale și locale să accepte că o decizie publică eficientă, bazată pe nevoi reale, poate fi luată doar prin colaborarea cu partenerii sociali.


34 Dialogul social

RECOMANDĂRI

› Fiecare membru al comisiei de dialog social să aibă în vedere că își poate reprezenta grupul de interes doar dacă punctele de vedere exprimate sunt transmise în scris autorităţilor naţionale;› Pentru a contribui cu plus valoare la procesul decizional este obligatoriu ca recomandările făcute să se prezinte sub forma: text iniţial propus – modificare sugerată – motivare;› Motivarea propunerilor să rezulte în urma documentării, analizelor de impact, să fie susţinută de experţi, cărora li se poate oferi oportunitatea de a-și prezenta propriile opinii în cadrul comisiilor de dialog social, unde pot avea calitate de experţi, valorificându-și pe această cale expertiza;› Membrii comisiei să urmărească dacă iniţiatorii actelor normative preiau recomandările făcute și să le solicite acestora să motiveze în scris integrarea sau nepreluarea punctelor de vedere exprimate;› Secretariatele comisiilor să aibă o practică unitară de structurare a minutelor ședinţelor și a rapoartelor de activitate, astfel încât trimestrial, semestrial și anual să poată fi elaborate diferite statistici, cum ar fi: - Problemele cu care se confruntă partenerii sociali; - Contribuţia acestora la procesul decizional prin punctele de vedere exprimate; - Domeniile majore de interes care necesită legiferare naţională, modificarea sau ajustarea politicilor publice.

Totodată, aceste statistici pot arăta dacă într-o anumită perioadă de timp există un progres în rezolvarea problemelor sesizate de partenerii sociali, dacă participarea lor activă și interesul pentru implicarea în procesul decizional au ecou în rândul autorităţilor naţionale, în decizia publică.

Dialog Social de succes

Desăvârșirea competenţelor necesare în practica dialogului social s-a realizat, în cadrul proiectului Partener Activ și Implicat, și prin derularea unor activităţi atent structurat,e care au urmărit rezolvarea unor probleme din viaţa reală sau promovarea unor recomandări/soluţii cu scopul de a îmbunătăţii legislaţia sau relaţiile între partenerii sociali (sindicate și patronate).

Astfel, după perioada de asistenţă tehnică oferită de Academia de Advocacy au rezultat 16 studii de caz de succes în domeniul dialogului social, cu impact pe termen scurt sau pe termen lung, care au determinat iniţiatorii să exerseze și să-și însușească tehnici menite să profesionalizeze intervenţiile lor în structurile de dialog social. Reprezentanţii sindicatelor și patronatelor, implicaţi în demersurile din sfera dialogului social, au parcurs:› etape de documentare;› analize legislative;› analiza părţilor implicate pentru problema selectată pentru rezolvare;› tehnici de elaborare a opiniei publice;› metode de constituire a alianţelor și coaliţilor, cu stabilirea scopului alianţelor și coaliţilor;› tehnici de comunicare, în interiorul și în exteriorul organizaţiei;› pregătirea și derularea întâlnirilor de lobby;› tehnici de negociere.

La realizarea studiilor de caz și-au adus contribuţia 25 de reprezentanţi de sindicate și patronate, din patru regiuni ale ţării, care au participat la stagii de practică în perioada mai – septembrie 2011. Domeniile de interes au fost:› îmbunătăţirea legislaţiei dialogului social – demersuri de modificare a Legii Dialogului Social, în anul 2011, la care reprezentanţii sindicatelor au avut o serie de amendamente;› îmbunătăţirea legislaţiei din învăţământ – la începutul anului 2011 a fost modificată Legea Educaţiei Naţionale, pentru care a fost necesară dezbaterea metodologiilor de aplicare;› îmbunătăţirea condiţiilor de muncă prin crearea de statute sau negocierea contractelor colective de muncă.

Demersurile reprezentanţilor de sindicate și patronate au fost concentrate pe propunerea de soluţii pentru probleme existente, cu rol de prevenire pentru posibile alte probleme sau cu scopul de a respecta drepturile și interesele membrilor. Datorită profesionalismului cu care au fost structurate iniţiativele amintite au fost obţinute:› beneficii financiare pentru membrii sindicatelor;› au fost deblocate drepturi salariale;› au fost modificate și completate hotărâri de Guvern care au deblocat ramuri de activitate naţionale.

În aproape toate cazurile, etapa de influenţare a deciziei publice a început în cadrul comisiilor de dialog social de la nivelul judeţelor, unde au fost prezentate puncte de vedere în scris cu soluţii pentru problematica abordată. În cazul temelor cu impact naţional, iniţiatorii au participat sau au avut reprezentare și în cadrul comisiilor de dialog social de la nivelul ministerelor de resort. Pentru a crește șansele de reușită ale demersului, după caz, au avut loc întâlniri de lobby cu parlamentari sau miniștri a căror implicare a contribuit la rezolvarea problemei aleasă ca punct de plecare în exerciţiul practic.

În cazul studiilor de caz de succes cu impact pe termen scurt, soluţia propusă a fost preluată de autoritatea naţională competentă și a fost implementată. Pentru studiile de caz de succes cu impact pe termen lung, problema abordată a fost adusă la cunoștinţa decidentului căruia i s-au transmis soluţii alternative de rezolvare, cu perspectiva de a fi puse în aplicare.

CONCLUZIE

Succesul unui demers de influențare a deciziei publice poate fi construit prin tehnici profesioniste de documentare, prezentare argumentată a opiniei, expertiză și construire a discursului pentru întâlnirile de lobby.

Dialogul social - INDEX 35


ANDRĂȘESCU Adrian Sindicatul Liber “Educaţia” GalaţiAPOSTOL Andrei Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Caraș SeverinBLEBEA Vasilica Uniunea Sindicatelor din Îmbunătăţiri FunciareBOERESCU Constantin Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala OltBRATU Cristache-Costel Sindicatul Învăţământului Preunivesitar “Prof. Ion Neacșu”, BuzăuBRATU Victor Sindicatul Învăţământului Preuniversitar HunedoaraBUIA Doru-Ioan Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala ClujCUNICEL Daniel-Sorin Asociaţia ”TIMISENSIS” TimișoaraCUREA Gina-Georgeta Blocul Naţional Sindical TeleormanGAITA Ioan Federaţia Sindicatelor Libere din ÎnvăţământIENEȘESCU Dănuţ-Vasile-Ioan Sindicatul Democratic Învăţământ AradJANOSI Olimpia Sindicatul Liber “Educaţia” GalaţiMARCU Claudiu-Adrian Sindicatul PRO A.S.MUREȘAN Mircea-Vlad Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala ClujNATI Ariton Blocul Naţional Sindical Cluj

OLTEANU Vasile Blocul Naţional Sindical, BuzăuOPREA Maria-Olimpia Sindicatul "Materna” din Spitalul Clinic Dr. Dumitru Popescu TimișoaraPETRE Sorin Blocul Naţional Sindical TeleormanPÎRVU-BRAICA Adrian Blocul Naţional Sindical ClujPOP Liviu-Marian Sindicatul Liber din Învăţământ MaramureșPOPESCU Ion Sindicatul Liber al Salariaţilor din Învăţământul Preuniversitar, ConstanţaROMAN Aurel Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala ClujRUSU Andrei Sindicatul Liber RATUC Cluj-NapocaRUSU Paul-DragoȘ Sindicatul Învăţământului Preuniversitar HunedoaraȘINKA Carol-Otto Blocul Naţional Sindical ClujSTÂNEA Valeriu Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii BlajSTOICA Sorin-Ionuţ Blocul Naţional Sindical TeleormanTUDOR Emil Sindicatul Liber din Învăţământ, VranceaVELCIOV Florin-Ștefan Sindicatul Naţional al PoliţiȘtilor Și Personalului Contractual din Minsterului Administraţiei Și Internelor Biroul Teritorial Prahova

DIALOgUL SOCIAL – lista inițiatori

Dialogul social - INDEX36



37Alte iniţiative civice și sociale

1.4 Alte iniţiative civice și sociale

Programul de formare profesională din cadrul proiectului Partener Activ și Implicat a avut ca obiectiv formarea de competenţe specifice activităţilor advocacy și lobby. Acestea au fost utilizate de beneficiarii proiectului ]n cadrul unor demersuri reale de soluţionare a unor probleme din viaţa organizaţiilor lor, prin influenţarea deciziei publice. După sesiunile de curs, în cadrul cărora au fost prezentate și exersate noţiuni teoretice necesare pentru planificarea și derularea unei campanii de advocacy, participanţii au continuat exersarea lor în viaţa reală. Au fost încurajaţi să aleagă probleme din cotidian, să formeze echipe de lucru, să construiască o strategie de influenţare a deciziei publice, astfel încât să determine autorităţile să rezolve problema sau să conștientizeze existenţa ei și impactul în comunitate.

Aproape 90 dintre beneficiarii proiectului, din regiunile Nord-Vest, Centru, Vest, Sud-Est, Nord-Est, Sud și Sud-Vest au iniţiat 66 de demersuri de influenţare a deciziei publice, în urma cărora au rezultat tot atâtea studii de caz. Activităţile s-au derulat în perioada mai 2011 – septembrie 2012.

66 de studii de caz, în care s-au utilizat diverse instrumente specifice activităţilor de lobby și advocacy.

Structura stagiului de practică a presupus parcurgerea a cel puţin trei din următoarele etape, în cadrul unor acţiuni de monitorizare a instituţiilor publice sau intervenţii de influenţare a deciziei publice la nivel local și central:› Definirea problemei și identificarea soluţiei fezabile;› Identificarea decidenţilor responsabili, susţinători și oponenţi;› Definirea obiectivile intervenţiei, ale demersului;› Documentare;› Monitorizarea deciziei publice;› Implicarea în procesul de luare a deciziei publice;› Analiza părţilor implicate;› Activităţi de lobby și dialog social.

Demersurile celor aproape 90 de beneficiari ai proiectului, s-au clasificat în trei categorii:› Activităţi diverse pentru influenţarea deciziei publice;› Prezentarea poziţiei publice cu privire la o problemă de actualitate;› Întâlniri punctuale cu decidenţi (primari, viceprimari, consilieri locali sau judeţeni, președinţi și vicepreședinţi Consilii Judeţene, parlamentari).

În ceea ce privește domeniile de interes pentru iniţiatori, conform problemelor selectate pentru a fi rezolvate, s-au evidenţiat următoarele:› Legislaţie – cele mai multe demersuri au constat în formularea unor opinii pe marginea unor proiecte de acte normative aflate în consultare publică în cadrul Senatului; în cazul demersurilor mai complexe, iniţiatorii au propus amendamente pentru modificarea legislaţiei în vigoare;› Învăţământ – iniţiatorii au sesizat probleme care puteau fi rezolvate local sau naţional și au construit o strategie pentru informarea decidentului public, cu scopul de a promova soluţii alternative de soluţionare;› Social – apărarea intereselor grupurilor defavorizate prin implicarea decidenţilor în elaborarea unor politici publice eficiente sau prin finanţarea unor proiecte;› Mediu – informarea autorităţilor publice și a comunităţilor cu privire la gestionarea deșeurilor și folosirea resurselor alternative de energie cu scopul de a fi elaborate măsuri de protecţie a mediului înconjurător.

Toate demersurile beneficiarilor proiectului Partener Activ și Implicat au avut impact. Într-o categorie restrânsă se regăsesc iniţiativele al căror scop a fost atins prin rezolvarea problemei identificate. Caracteristicile principale ale iniţiativelor de succes sunt: › problemele alese se aflau pe agenda decidentului;› iniţiatorii au prezentat soluţiile cu argumente și analize de impact;› s-au pus bazele unor alianţe informale pentru o reprezentativitate solidă și pentru a legitima demersul în faţa autorităţilor.

Într-o categorie extinsă se regăsesc demersurile care s-au finalizat fie cu informarea decidentului public asupra problemei sesizate și preluarea de către acesta a soluţiilor alternative propuse de iniţiator, fie cu informarea publicului cu privire la o problemă cu impact mare într-o comunitate și soluţiile propuse pentru rezolvare. Aceste demersuri au impus alocarea de resurse suplimentare, astfel că au fost eșalonate pe o perioadă mai lungă de timp. În ceea ce privește caracteristicile acestora menţionăm: problemele selectate impuneau modificări legislative, alocarea de fonduri foarte mari pentru investiţii majore, existenţa altor grupuri care au sesizat problema și care au propus soluţii de rezolvare diferite.


38 Alte iniţiative civice și sociale

Alte iniţiative civice și sociale - INDEX 39


ABUTNĂRIȚĂ Ovidiu-Ioan Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii MureșALBU Mirela Fundaţia Centrul Regional de Resurse pentru Organizaţii Neguvernamentale - Centras, ConstanţaANDREICA Violeta-Lăcrămioara Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-VestANGHEL Nicoleta-Margareta Centrul pentru Dezvoltare Socială CEDESANGHELUȚĂ Alexandra Oficiul Patronal Judeţean Argeș - filiala CPISC RomâniaARȘOI Flavia-Isabella Centrul de Afaceri MasterBADEA Felix-Cătălin Oficiul Patronal Judeţean Argeș - filiala CPISC RomâniaBĂLAȘA Nelu Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii CălărașiBĂRBULESCU Bogdan Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii MureșBELEAN Gabriela Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala MureșBERDICH Hannelore-Cecilia Asociaţia pentru o Viaţa în Schimbare AVISBICA Mihai Asociaţia “Pro Crisius”BICĂ Viorel-Eugen Oficiul Patronal Judeţean Argeș - filiala CPISC RomâniaBÎRLEA Nicolae-Florin Sindicatul Învăţământ AlbaBLAGA Felicia Sindicatul Tehnico - Economic Administrativ Mureș S.T.E.A. MureșBOZIOREANU Marius-Adrian Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură, BuzăuBUCĂTARU Gheorghe Asociaţia Auditorilor și Evaluatorilor de Mediu pentru Industrie din România - ECOEVALINDBUCUCI Mark Asociaţia Pro Democraţia - Club IașiCÂMPEAN Corina Centrul de Training Euro N.L.P CĂPÎLNEAN Alieta Institutul Naţional pentru Dezvoltarea Integrată a Ariilor Protejate din România - INDIAPRCAZACU Ana-Maria Asociaţia de Sprijinire și Promovare a Iniţiativelor RuraleCIOBĂCEL Alexandra-Gabriela Oficiul Patronal Judeţean Argeș - filiala CPISC RomâniaCIOBOTARU Adina-Elena Asociaţia CRIES

CIOCAN MirceaUniunea Judeţeană SANITAS MaramureșCLEMINTE Andreea-Corina Fundaţia EuroEdCOJOCARU Lucia-Maria Sindicatul Liber al Învăţământului Preuniversitar ClujeanCONSTANTINESCU Ligia Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământ MehedinţiCOSAC Rozviţa-Monica Sindicatul Salariaţilor din Cultură VâlceaCOȘPĂNARU Iuliana-Minola Asociaţia Română pentru TransparenţăCOȚA-POTROPOPESCU Mihaela Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala ClujCOZOȘ Ionela-Mariana Institutul Est European de Sănătate a ReproduceriiDOBRIN Liliana-Mihaela Camera de Comerţ și Industrie ArgeșDRENȚA Raul-Florentin Asociaţia Centrul de Cercetare, Inovare și Transfer Tehnologic ”NORDTech”DUICU Ioan Uniunea Judeţeană a Sindicatelor Libere din Învăţământ Bistriţa NăsăudDUMITRIU Maricel Asociaţia Pensionarilor de Boală Gr. I, II, III, IașiERSEK Beatrisza-Arabela Camera de Comerţ și Industrie Bistriţa NăsăudFLORICEL Adrian-Ion Centrul Cultural Româno - ArabGEAMĂNU Florin-Aristide-Liviu Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură, TimișGRUSEA Anca Oficiul Patronal Judeţean Argeș - filiala CPISC RomâniaHAZINCOP Irina-AdrianaAsociaţia Salvaţi Copiii IașiHORGA Mihai-Savu-Marius Institutul Est European de Sănătate a ReproduceriiILCAȘ Valentin Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala ClujIRIMIA Bogdan-Costel Fundaţia EuroEdIUȘAN Claudiu Asociaţia ECO RODNAJUGĂNARU Ion-Dănuţ Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie și Agricultură, ConstanţaKACSÓ Judit-Andrea Asociaţia Liga Pro EuropaLAVER Maria Asociaţia pentru Dezvoltare Locală IVAN KREVAN

ALTE INIȚIATIVE CIVICE ȘI SOCIALE – listă inițiatori

Alte iniţiative civice și sociale - INDEX40


LAZĂR Gabriel Asociaţia pentru Promovarea Economiei CunoașteriiLAZEA Mircea Asociaţia de Proprietari Grigore AlexandrescuLOGHIN Dina Fundaţia “Șanse Egale pentru Femei” LONEAN Irina Asociaţia Română pentru TransparenţăLUCUȚ Marinela Sindicatul liber al Salariaţilor din Primaria Municipiului Timișoara LUNGU Ioana-Alexandra-Luminiţa Asociaţia Română pentru TransparenţăMANU Aurelian Sindicatul IDM “Solidaritatea”, BuzăuMARINESCU Vlad-Eugen Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură, TimișMERCIU Dorel Sindicatul Liber din Învăţământ MaramureșMINDIRIGIU Eusebia Club Rotary - Iași 2000MIRCEA Dragoș Ordinul Arhitecţilor din România Filiala TimișMOCIAN Emil Uniunea Judeţeană a Sindicatelor Libere din Învăţământ Bistriţa NăsăudMOLDOVAN Adrian Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala MureșMORARU Adela Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură, BuzăuNICULAE Roxana-Andreea Asociaţia pentru Calitate și Cooperare în EducaţieOROȘ Andra-Roxana Asociaţia pentru Promovarea Diversităţii în EducaţieOȚELEA Vasile Blocul Naţional Sindical, ConstanţaPĂIUȘ Diana-Maria Fundaţia Serviciilor Sociale BethanyPETCU Lucian-Ioan Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR)PETRICEAN Ștefan Confederaţia Sindicală Naţională MERIDIAN MaramureșPOP Iosif Consiliul Civic LocalPOP Ludmila Habitat pentru Umanitate Cluj

POPA Cătălina SIES - Societate Incluzivă prin Economie SocialăPREOȚESCU George-Mihai Asociaţia “Pro Crisius”PUȘCAȘ - POP Cornelia Asociaţia Centrul Zonal de Afaceri Câmpia TurziiRAICEA Marius Federaţia Patronatelor pentru Protecţia Mediului din România (FEPIMEDIU)RĂVEANU Silvia DanielaUniunea Sindicatelor Libere din Învăţământ MehedinţiROTARU George-Rossi Oficiul Patronal Judeţean Argeș - filiala CPISC RomâniaSĂCARĂ Ovidiu-Ioan Organizaţia Sindicală Mesagerul RomânȘARGU Vladimir-Ioan Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ”ECONORD Sibiu” SCRIPCARU Constantin-Doru Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR)ȘIȘU Lidia Maria Asociaţia MehedinţeancaȘLUSARCIUC Marcela Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră SucevaSTANCA Ioan Sindicatul Învăţământ AlbaSTANCIU Marius Salvadore Uniunea Naţională a Patronatelor Întreprinderilor Mici și MijlociiȘTEFANI Sebastian-Claudiu Asociaţia ”A.S. 2001 Alba Iulia” SUCIU Melania Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala MureșȘUMĂLAN Mariana-Olimpia Blocul Naţional Sindical ClujSZIKSZAI Rózsa-Katalin Asociaţia Liga Pro EuropaȚICU Valentina-Georgeta-Mariana Camera de Comerţ și Industrie ArgeșȚIPLE Vasile Asociaţia Română pentru TransparenţăTÜRK Michaela Fundaţia Mihai Eminescu TrustȚUȚU-MITACHE Ionel-Radu Asociaţia Pensionarilor de Boală Gr. I, II, III, IașiVASILESCU Florentina SIES - Societate Incluzivă prin Economie Socială

Argumente și ”unelte” în lobby și advocacy


43

2.1 Agenda legislativă – cum și de ce? Experienţe

Agenda legislativă este o colecție a declarațiilor de politici publice ale organizației sau coaliției de advocacy. Scopul agendei legislative este să identifice legi și reglementări care obstrucționează activitatea sectorului și să facă recomandări concrete pentru înlăturarea barierelor.

Agenda legislativă ar trebui să cuprindă toate problemele acceptate și recomandările elaborate pentru rezolvarea fiecăreia în parte. Acestea sunt cunoscute ca declarații de politici publice, pentru că informează oficialii publici referitor la opiniile și recomandările pentru problema în cauză.1

Agenda legislativă este izvorul demersurilor proactive de influențare a deciziei publice.

Astfel, în cadrul procesului de elaborare a agendei legislative, fiecare din echipele de advocacy formate au parcurs, sub asistenţa tehnică a Academiei de Advocacy, următoarele etape:a) identificarea principalelor trei probleme ale organizaţiei;b) realizarea analizei SWOT pentru fiecare dintre cele trei probleme identificate, respectiv identificarea factorilor din mediul intern – maximizarea punctelor tari și controlul punctelor slabe, și a celor din mediul extern – valorificarea oportunităţilor și minimizarea riscurilor, pentru a putea contribui la promovarea unor măsuri de politică publică corespunzătoare atingerii obiectivelor strategice; c) prioritizarea celor trei probleme în funcţie de criteriile stabilite: importanţă, oportunitatea identificată, suprapunerea cu agenda politică, existenţa subiectului/temei pe agenda instituţională;d) identificarea și argumentarea priorităţii celei mai înalte a organizaţiei;e) identificarea soluţiilor alternative de rezolvare a acesteia;f) elaborarea poziţiei publice faţă de problema identificată, cu evidenţierea recomandărilor de schimbare propuse; g) identificarea grupurilor de interes, prin utilizarea instrumentului de analiză a părţilor interesate, și a decidenţilor responsabili, prin utilizarea instrumentului privind harta politică a decidenţilor;h) elaborarea mesajului principal al poziţiei publice formulate, cu adaptarea lui la grupurile ţintă vizate;i) lansarea publică a documentului de poziţie cu recomandările formulate;j) lansarea publică ţintită a mesajelor elaborate;k) evaluarea impactului și planificarea în consecinţă a pașilor următori.

Domeniile problemelor identificate au fost, în mod firesc, strâns legate de domeniile de activitate ale organizaţiilor iniţiatoare. Problemele punctuale identificate au fost fie de nivel local, fie de nivel naţional.

Prin diseminarea diferitelor documente de poziţie elaborate, în cadrul demersurilor de fundamentare a agendelor legislative, iniţiatorii au reușit să aducă în atenţia grupurilor interesate și a decidenţilor publici soluţii și recomandări de rezolvare a problemelor identificate. O parte dintre aceste poziţii s-au bucurat de impact. Altele au un impact estimat așteptat, iar altele sunt demersuri în curs de derulare.

În demersurile cu impact, detaliate în paginile următoare, au fost vizate obiective cum ar fi:› ”Cadru legislativ favorabil Economiei Sociale”, › ”Accelerarea absorbţiei fondurilor europene”, › ”Facilitarea și dezvoltarea mediului de afaceri”, › ”Codul Muncii - flexibilitate și echilibru pe piaţa muncii”, › ”Îmbunătăţirea reglementării în domeniul programului de reabilitare termică și eficienţă energetică”, › ”Criterii de eligibilitate pentru beneficiarii programelor FEADR”, › ”Componenţa Consiliului de Administraţie – un obstacol în rezolvarea problemelor unităţilor școlare”.

În cadrul proiectului Partener Activ și Implicat, 74 dintre liderii și personalul executiv al organizaţiilor beneficiare au fost interesate, în mod special, de procesul de elaborare a agendei legislative.

Agenda legislativă

1 Radu Nicosevici (ș.a.), Dialog civic și social prin lobby și advocacy, Academia de Advocacy, Editura Eurobit, 2012, Timișoara, pg. 101-105.


44 Agenda legislativă

Agenda legislativă 45


INIțIAToRI:

· Elena-LuminiţaAnton Sindicatul Salariaților CEC Bank Sucursala Râmnicu Vâlcea

· AdrianaEdu Sindicatul Salariaților din Cultură Vâlcea

· Antoanela-IonutaEnăcache Asociația Liga Femeilor Creștine ortodoxe de pe lângă Arhiepiscopia Râmnicului

· Iosif-ConstantinIonașcu-Ispas Fundația World Vision Romania

· ConstantinMirelJijeu Sindicatul Salariaților CEC Bank Sucursala Râmnicu Vâlcea

Domeniu:EconomiesocialăPerioada:iunie–septembrie2012

Cadru legislativ favorabil Economiei Sociale

Moto “Ne-am concentrat prea mult timp pe un model particular de întreprindere, și anume cea care maximizează profitul. Trebuie găsit un echilibru între sectorul privat capitalist, sectorul public și celelalte instituții, inclusiv non-profit, cooperative, etc. Ţările de succes sunt cele care au găsit acest echilibru. O societate mai justă, care asigură o mai bună distribuție a veniturilor are o creștere sustenabilă. Inegalitatea excesivă poate genera probleme macro-economice. Este foarte important să identificăm contribuția pe care aceste forme alternative de organizare o aduc societăților noastre, nu numai în termeni de PIB, dar și de contribuție la satisfacție.”

Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie

Identificarea și prioritizarea problemelor. Organizatia pentru care s-a realizat agenda legislativă a fost Asociaţia “Liga Femeilor Creștine Ortodoxe” de pe lângă Arhiepiscopia Râmnicului. Cele 3 probleme identificate de echipă ca fiind reale, urgente și importante au fost:1. Adoptarea unui cadru legal favorabil dezvoltării economiei sociale în România;2. Încurajarea donaţiilor persoanelor fizice și juridice prin măsuri fiscale favorizante;3. Recunoașterea și validarea activităţii de voluntariat ca experienţă de muncă.

Problema stringentă aleasă. Având în vedere că Asociaţia Liga Femeilor Creștine Ortodoxe este o organizaţie de femei care reprezintă un grup vulnerabil al societăţii, dintre cele trei probleme pe care echipa de aplicaţie le-a analizat, s-a ajuns la concluzia că „Adoptarea unui cadru legislativ favorabil Economiei Sociale” este problema pe care o vor analiza mai profund pentru că, dezvoltarea economiei sociale este o alternativă a unor programe de protecţie socială, prezintă avantaje pentru toţi actorii sociali și economici. Neadoptarea cadrului legal al economiei sociale este o problemă relativ veche care nu a fost rezolvată din mai multe motive. Un proiect de lege a economiei sociale a fost luat în discuţie încă din anul 2010, dar amânat de mai multe ori. În același timp, a mai apărut o iniţiativă aparent concurentă, dar care nu se suprapune integral problematicii economiei sociale, respectiv Legea Antreprenoriatului Social care a fost contestată de mai multe organizaţii ale societăţii civile. După cum documentează iniţiatorii demersului, în cursul anului 2011 au fost numeroase luări de poziţie și argumentări din partea societăţii civile (Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC), Fundaţia Soros, Caritas, etc.) care au exprimat poziţii privind conţinutul legii și chiar au organizat dezbateri. Astfel, s-au adus o serie de amendamente referitoare la obiectivele economiei sociale, definirea grupului vulnerabil, înlocuirea termenului de întreprindere socială cu cel de unitate de economie socială. De asemenea, a luat fiinţă Coaliţia pentru Economie Socială care a adus o serie de amendamente referitoare la definirea obiectului legii, la scop și principii, etc.

Nu în ultimul rând, se subliniază în analiza de profunzime efectuată că în cadrul proiectelor cu finanţare europeană (Domeniul 6.1) au fost organizate numeroase seminarii/dezbateri/cercetări cu subiectul reglementării economiei sociale care au fost concretizate prin rapoarte din care unele au fost făcute publice sau înaintate decidenţilor. Cu toate acestea, proiectul de lege nu a fost analizat pe fond și nu s-a adoptat nicio reglementare în această privinţă.

Grupurile de interese identificate: Guvern/Ministerul Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale (MMFPS), Ministerul Finanţelor, Camera Deputaţilor, Comisia de Muncă și Protecţie Socială din Camera Deputaţilor, Ministerul Economiei, Comerţului și Mediului de Afaceri, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Justiţiei, alte autorităţi și instituţii publice cu responsabilităţi în domeniul protecţiei sociale, Consiliul Economic și Social, unităţi cu potenţial economic social existente (protejate, cooperaţie, Casa de Ajutor Reciproc, etc), grupuri vulnerabile (organizaţii ale acestora sau individual), fermieri/ţărani interesaţi în formarea de cooperative, asociaţii.

Elaborarea și diseminarea documentului de pozitie. Anterior elaborării acesteia, echipa desfășoară un proces de consultare publică a părţilor interesate, din categoria potenţialilor aliaţi, cu privire la următoarele problematici cheie, și anume:1. Care din cele două iniţiative legislative de până acum (Legea economiei sociale a MMFPS și Legea Antreprenorului Social – iniţiativă Senatul României) credeţi că reprezintă la momentul actual soluţia cea mai bună pentru reglementarea sectorului Economiei Sociale în România?

Agenda legislativă46


2. Credeţi că ar exista posibilitatea unei armonizări a celor două iniţiative într-o iniţiativă legislativă nouă care să includă aspecte actuale și de perspectivă ale economiei sociale din România? 3. Care ar fi, după părerea dvs. următorii pași în reluarea procesului de reglementare a economiei sociale, în acest moment?4. V-aţi alătura unei coaliţii care să susţină reluarea și finalizarea procesului de reglementare a economiei sociale în România? Daca da, în ce condiţii și ce resurse aţi putea pune la dispoziţie ?

Răspunsurile primite au fost procesate în cadrul unui raport sinteză care, alături de analizele proprii și documentarea detaliată asupra problemei și progresului, au stat la baza formulării poziţiei publice a grupului de iniţiativă.

Printre alternativele de soluţionare enumerate în documentul de poziţie publică, se află reluarea procesului legislativ bazat pe o armonizare a celor doua iniţiative și, respectiv înfiinţarea unei Comisii la MMFPS care să medieze și elaboreze un proiect legislativ „Legea economiei Sociale și a Antreprenoriatului Social” care să includă (să fuzioneze) cele două iniţiative (a MMSS și a iniţiativei legislative parlamentare din partea PSD) și să ia în considerare rezultatele consultării publice încheiate în decembrie 2011 și poziţiile societăţii civile exprimate pe această temă. Totodată, este cerută reluarea procesului de consultare publică în baza noului proiect de Lege.

Impact:› duminică 30 septembrie 2012, Institutul de Economie Socială (IES) a trimis către Ministerul Muncii propunerile de modificare a proiectului de Lege a Economiei Sociale, propuneri care au însumat opinia a 16 organizaţii ale economiei sociale din ţară;› procesul de consultare a Coaliţiei Economiei Sociale a început luni 24 septembrie, finalizându-se cu primirea de propuneri de modificări a proiectului de lege vineri 28 septembrie 2012;› în saptămâna 24 - 30 septembrie 2012, IES a primit propuneri din partea organizaţiilor: Federaţia Filantropia, Confederaţia Caritas, Fundaţia Soros, Fundaţia Alături de Voi, Fundaţia Motivation, Federaţia Naţională OMENIA, NESsT România, Fundaţia Romanian Angel Appeal, Asociaţia pentru Mediu și Turism Ulmul Cerașului, GEC Nera, Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Timișoara, Asociaţia Light into Europe Charity, AREAS, Asociaţia CRIES, Asociaţia de prietenie “Ille et Vilaine – Sibiu”, Asociaţia Multicare Suceava;› la data de 28 septembrie, echipa IES/FDSC a redactat documentul de poziţie comună referitoare la proiectul de lege, propuneri care au fost trimise atât către organizaţiile care fac parte din Coaliţie, cât și către Ministerul Muncii și Protecţie Sociale (în data de 30 septembrie 2012);› în data de 24 septembrie FDSC a trimis Ministerului Muncii și o solicitare de dezbatere publică a proiectului de lege.



Accelerarea absorbţiei fondurilor europene

Identificarea și prioritizarea problemelor. 1. Plata T.V.A. către bugetul de stat de către agenţii economici la încasarea facturilor;2. Crearea unei strategii coerente pentru perioada de programare financiară 2014 -2020; 3. Accelerarea absorbţiei fondurilor europene.

Totodată, echipa procedează la informarea unora dintre grupurile de interese analizate, cu privire la problemele care fac obiectul preocupărilor în cadrul temei, în vederea unor consultări pe timpul desfășurării demersului.

Problema stringentă aleasă a fost “Accelerarea absorbţiei fondurilor europene”. Faptul că echipa s-a oprit la această temă pentru continuarea pașilor următori din demersul de advocacy, este justificată prin: › rata de absorbţie scazută (sub 10%), nevoia acută de finanţare;› dificultăţile cu care se confruntă beneficiarii de fonduri cu privire la decontarea cheltuielilor în cadrul proiectelor;› pericolul unei percepţii negative privind accesarea de fonduri europene nerambusarbile și modalitatea de derulare a proiectelor.

Analiza de profunzime centrată pe această din urmă tema selectată pe lângă evidenţierea cauzelor, consecinţelor, decidenţilor responsabili de starea de fapt, accentuează și opţiunile de soluţionare în viziunea echipei, printre care: › comasarea Autorităţilor de Management (AM) sub un singur minister pentru o coordonare optimă a activităţilor în derularea fondurilor; › elaborarea unor proceduri de lucru unitare care să fie utilizate de către toate instituţiile cu atribuţii în derularea fondurilor;› deblocarea posturilor în cadrul instituţiilor care au atribuţii în gestionarea fondurilor europene.

Grupurile de interese identificate: Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, Asociaţia Firmelor de Consultanţă și Training în Management, Asociaţia Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene, Asociaţia Comunelor din România, Asociaţia Municipiilor din România, Asociaţia Consiliilor Judeţene din România, Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România, Blocul Naţional Sindical, Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa, Confederaţia Naţională Sindicală Meridian, Asociaţia Română a Băncilor, Directoratul General pentru politică Regională al Comisiei Europene, precum și un număr semnificativ de ministere de linie cu responsabilităţi în planul managementului fondurilor europene.

De remarcat este că matricea părţilor interesate la această temă, finalmente selectată, vede în toţi acești factori identificaţi punctual aliaţi și niciun posibil oponent.

Elaborarea și diseminarea documentului de pozitie. Documentul de poziţie publică adoptat și făcut public avansează o serie de concluzii și recomandări, și anume: › necesitatea adoptării de urgenţă a unor măsuri eficiente pentru deblocarea situaţiei constatate;› crearea unui minister (modificarea atribuţiilor ministerului existent – Ministerul Afacerilor Europene) care să coordoneze în mod direct Autorităţile de Management (AM) pentru toate cele 7 programe operaţionale și care să elaboreze proceduri unice, clare, care să fie utilizate în mod unitar de către toate AM-urile și Organismele Intermediare, în paralel cu angajarea de personal specializat care să poată asigura gestionarea fondurilor.

Impact. Caracterul practic și de acţiune concretă în planul abordării decidenţilor este caracteristica principală a demersului, fapt ce se constituie într-un exemplu de bună practică. O suită de scrisori de exprimare și solicitare a unui punct de vedere sunt adresate către Guvernul României, ministere din arcul guvernamental, asociaţii profesionale din domeniul bancar, al consultanţei sau al mediului de afaceri, în general, confederaţii sindicale reprezentative, ce sunt invitate să se alăture unui parteneriat pe această temă Un număr de 8 entităţi publice și sectorul neguvernamental au răspuns, poziţionându-se în raport cu soluţiile de rezolvare propuse. Răspunsul prompt la scrisori oglindește vizibilitatea de care s-a bucurat demersul.

INIțIAToRI:

· GheorgheGabrielAntohe Asociația oamenilor de Afaceri PRo INVEST

· CătalinȘtefanGalavan Asociația oamenilor de Afaceri PRo INVEST

· PetruIulianHoju Asociația oamenilor de Afaceri PRo INVEST

Domeniu:FondurieuropenePerioada:iunie–septembrie2012



INIțIAToRI:

· BogdanMihaiDiana Asociația Centrul de Consultanță și Management al Proiectelor Europroject

· AngelaMihaelaGheorghișor Patronatul Tinerilor Întreprinzatori din România

· LiviuFlorinStamate Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Slatina

Domeniu:MediudeafaceriPerioada:iunie–septembrie2012

Facilitarea și dezvoltarea mediului de afaceri

Identificarea și prioritizarea problemelor.1. Modificarea și actualizarea Legii nr.346/2004 privind stimularea înfiinţării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii;2. Reducerea riscului de neplată în cazul firmelor aflate în insolvenţă;3. Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Slatina, Plan de acţiune 2009-2015, proiect de hotărâre 479/2008.

Problema stringentă aleasă. În justificarea alegerii temei celei mai stringente se precizează că actuala Lege nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii este depășită deoarece s-a realizat conform Cartei europene pentru întreprinderile mici elaborate de către Consiliul Afaceri Generale de la Lisabona, la data de 13 iunie, și prin aprobarea acestei carte cu ocazia Consiliului European de la Feira din 19 și 20 iunie în același an. Carta recomandă guvernelor să își concentreze eforturile strategice pe zece linii de acţiune, a căror importanţă este vitală pentru mediul în care întreprinderile mici își desfășoară activitatea.

În anul 2008, Small Business Act (SBA), a dus la crearea unui nou cadru pentru politica privind IMM-urile din Europa. De aceea, transpunerea în legislaţia românească a SBA, prin adoptarea unei noi legi privind stimularea înfiinţării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii este necesară.

“Împreună putem construi o economie competitivă prin recentrarea politicii în mediul de afaceri. Observăm provocările cu care se confruntă societatea noastră: schimbările climatice, energia și utilizarea eficientă a resurselor, sănătatea și schimbările demografice. De aceea dorim elaborarea unui cadru care să susţină o politică industrială modernă, astfel încât să sprijine și să dezvolte spiritul antreprenorial” este mesajul grupului de iniţiativă a documentului de poziţie publică.

Grupurile de interese identificate.› Beneficiari direcţi - întreprinderile mici și mijlocii, societăţile cooperative;› Actori implicaţi - Comisia Europeană, Guvernul României, Ministerul Economiei, Comerţului și Mediului de Afaceri, Agenţia pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, Oficiile Teritoriale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperaţie, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comunicaţiilor și Societăţii Informaţionale, Ministerul Administraţiei și Internelor, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Sănătăţii, Consiliul Concurenţei, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, Fondul Român de Contragarantare, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, universităţile, institutele de cercetare, Camera de Comerţ și Industrie a României, Camerele de Comerţ și Industrie Judeţene, Camerele de Comerţ și Industrie Bilaterale, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Patronatele Judeţene ale Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meșteșugărești, Uniunea Naţională a Cooperaţiei de Consum, Organizaţiile de reprezentare a intereselor IMM-urilor, ONG-urile.

Mesaje.› ”Siguranţa afacerii tale contează!”› ”Economiile noastre sunt în mâinile voastre”› ”Împreună înseamnă unul!”

Elaborarea și diseminarea documentului de poziţie. Prin documentul de poziţie publică se susţin următoarele recomandări:› creșterea treptată la 1% din PIB a finanţărilor pentru programele destinate IMM-urilor în general din care 0,5 % din PIB a finanţărilor pentru programele destinate IMM-urilor înfiinţate de către grupul dezavantajat: tineri și femei, în special;› definirea conceptului de tânăr întreprinzător;› crearea unor module cu caracter specific în cadrul programei școlare care să ofere elevilor posibilitatea aprofundării cunoștinţelor antreprenoriale și participării la competiţii pe baza cunoștinţelor acumulate;



› crearea unui program de microfinanţare a IMM-urilor, în cadrul unor parteneriate dezvoltate între partenerii sociali și sectorul public;› crearea unor parteneriate public-privat între institutele de cercetare-dezvoltare și partenerii sociali în vederea stimulării înfiinţării, dezvoltării și funcţionării în reţea a incubatoarelor de afaceri și tehnologice;› înfiinţarea fondurilor de formare profesională destinate angajaţilor din IMM-uri și administrate de către partenerii sociali; aceste fonduri sunt constituite din contribuţiile fiecărui angajat din IMM-uri, utilizarea lor fiind destinată strict formării profesionale.

Impact. Ca urmare a participării la întâlnirea Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii, din data de 14.05.2012, organizată la sediul Ministerului Economiei, Comerţului și Mediului de Afaceri și a supunerii la dezbaterea publică a Legii nr.346/2004, Asociaţia Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România a promovat un mănunchi de propuneri de amendamente la Legea nr.346/2004.



INIțIAToRI:

· AdrianBurtescu Sindicatul Administrației Publice “Forța Legii”

· CostinelaDeliaNăstăsie Sindicatul Social Protect Craiova

· FlorentinaPopescu Sindicatul Administrației Publice “Forța Legii”

· ClaudiuViorelTănăsescu Sindicatul Administrației Publice “Forța Legii”

Domeniu:CodulmunciiPerioada:iunie–septembrie2012

Codul Muncii - flexibilitate și echilibru pe piaţa muncii

Identificarea și prioritizarea problemelor.1. Modificarea Legii nr.62/2011 a dialogului social (deoarece disfuncţiile constatate au determinat reanalizarea prevederilor legale pentru a se elimina contradicţiile cu alte norme și pentru a crea un cadru legislativ posibil de aplicat soluţionării conflictelor de muncă);2. Modificarea Codului Muncii (prin care să se urmărească, în principal, flexibilizarea relaţiilor de muncă, dinamizarea pieţei muncii și armonizarea prevederilor acestuia cu Directivele Europene și Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii);3. Proiectul de Hotărâre de Guvern privind organizarea și funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (și aceasta întrucât nota de fundamentare a proiectului de act normativ nu evaluează în niciun fel impactul socio-economic al acestui proiect, nu evaluează și nu tratează în niciun fel efectele asupra legislaţiei în vigoare, nu descrie niciun fel de consultări efectuate în vederea elaborării proiectului).

Problema stringentă aleasă: "Modificarea Codului Muncii". Iniţiatorii își justifică alegerea temei celei mai stringente prin absenţa unor efecte așteptate în urma aplicării prevederilor Codului Muncii modificat, și anume pe faptul că:› nu au creat noi locuri de muncă, ci doar au scos din zona muncii la negru o parte infimă a locurilor de muncă;› nu au contribuit nici la îmbunătăţirea mediului de afaceri; › nu s-a atins nici obiectivul de conferire a unui avantaj comparativ României în regiunea pentru atragerea investiţiilor străine deoarece acest avantaj ar fi trebuit să se reflecte în primul rând în creșterea numărului de locuri.

Grupurile de interese identificate: sindicatele, patronatele și Consiliul Economic Social (CES).

Elaborarea și diseminarea documentului de pozitie. Realitatea socio-economică a relevat că de la intrarea în vigoare a ultimelor modificări structurale ale Codului muncii, acesta nu a constituit un stimulent al dezvoltării economiei naţionale deoarece a creat o oarecare rigiditate relaţiilor de muncă, fapt care a avut repercusiuni negative asupra performanţelor mediului de afaceri și asupra capacităţii acestuia de a se dezvolta prin investiţii.

Semnatarii documentului de poziţie publică atât la nivel individual, cât și al organizaţiilor pe care le reprezintă, sunt conștienţi de faptul că propunerile de modificare a Codului Muncii, flexibilizează piaţa muncii, ceea ce va aduce avantaje atât companiilor din România, cât și tinerilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă. “Stabilitatea salariaţilor pe actualele locuri de muncă este puternic zdruncinată de prevederile de modificare Codului Muncii. Contractele individuale de muncă cu durată nedeterminată pot fi transformate ușor în contracte pe durată determinată, concedierile individuale sau colective pot avea loc oricând, iar reprezentanţii aleși ai lucrătorilor pot fi concediaţi din motive neimputabile. În plus, salariaţii bugetari pierd dreptul de a fi consultaţi, prin intermediul organizaţiilor lor reprezentative, cu ocazia efectuării concedierilor colective”- se afirmă în documentul de poziţie publică intitulat ”Codul Muncii - flexibilitate și echilibru pe piaţa muncii”. Documentul cuprinde pe lângă o documentare judicioasă a subiectului, propuneri concrete de amendamente la Codul Muncii însoţite de motivaţia promovării acestora.

Impact. Documentul de poziţie publică împreună cu amendamentele la Codul Muncii au fost înaintate către Filiala Dolj a CNS Cartel Alfa. Președintele Filialei Dolj salută printr-o scrisoare de răspuns primirea și iniţiativa și își oferă sprijinul pentru demersuri similare viitoare.



INIțIAToR:

· TiberiuAndrioaiei Patronatul Societăților din Construcții (PSC) București

Domeniu:ReabilitaretermicășieficienţăenergeticăPerioada:iunie–septembrie2012

Îmbunătăţirea reglementării în domeniul programului de reabilitare termică și eficienţă energetică

Identificarea și prioritizarea problemelor. 1. Certificarea profesională a societăţilor din construcţii;2. Îmbunătăţirea reglementării în domeniul programului de reabilitare termică și eficienţă energetică;3. Îmbunătăţirea reglementării în domeniul amenajării teritoriului.

Problema stringentă aleasă. Toate cele trei probleme rămân în agenda PSC având grad similar de importanţă. Insă, prin prisma unei ierarhizări privind oportunitatea, se detașează ”programul de reabilitare termică”.

Iniţiatorul urmărește, prin elaborarea unei scheme de finanţare complexe, să acopere toate situaţiile cunoscute și care să nu excludă nicio parte interesată. Totodată, dorește să creeze premisele unui act normativ care să se înscrie ca un Cod al reabilitării termice și care să iniţieze inclusiv pasul de modelare a spiritului civic.

Grupurile de interes implicate: Patronatul Societăţilor din Construcţii, Asociaţia Română a Antreprenorilor în Construcţii, Liga Asociaţiilor de Proprietari Habitat, Buildings Preformance Institute Europe (ONG European cu origini americane care promovează conceptul de eficienţă energetică), Asociaţia Auditorilor Interni din România, Orașe Energie România, Romania Green Building Council, Asociaţia Producătorilor de Materiale de Construcţii, Ministerul Dezvoltării Regionale (MDRT), Consilii Locale/Asociaţia Municipiilor din Romîania

Elaborarea și diseminarea documentului de poziţie privind amendarea actelor normative referitoare la programele guvernamentale de creștere a eficienţei energetice în clădiri publice și rezidenţiale prin care PSC “susţine modificările la HG 18/2009 necesare ca urmare a implementării prevederilor Memorandumului semnat cu Uniunea Europeană și solicită ca simultan să se amendeze și OUG 69/2010, în așa fel încât categoria de populaţie care nu se încadrează în condiţiile specificate de HG 18/2009 pentru primirea de subvenţii pentru acţiuni de anvelopare și izolarea termică a clădirilor în scop de eficientizare energetică, să primească acces proporţional în ceea ce privește suportul autorităţilor oferit pentru activităţile menţionate”, se stipulează în document.

Impact. Documentul a fost transmis către Liga Asociaţiilor de Proprietari Habitat, iar efectele estimate pot fi sumarizate astfel:› promovarea pe scară largă a mesajului și obţinerea suportului societăţii civile;› crearea presiunii civice asupra decidentului public; › consolidarea relaţiei cu Liga în demersul PSC de a monitoriza calitatea lucrărilor și susţinerea intereselor membrilor.



INIțIAToRI:

· ValentinSorinLabiș Federația Patronală a Întreprinderilor Mici și Mijlocii Focșani

· DecebalȘtefăniţăPădure Federația Patronală Română din Industria Alimentară-RoMALIMENTA Mogoșoaia

· RaduSorinTurcescu Asociația Femeilor Întreprinzătoare din România Galați

· GabrielViorelZaharia Asociația Patronală a Furnizorilor de Formare din România București

Domeniu:FinanţărinerambursabilePerioada:iunie–septembrie2012

Criterii de eligibilitate pentru beneficiarii programelor FEADR

Identificarea și prioritizarea problemelor. 1. Modificarea HG 224/2008, Art. 5, lit. c).“beneficiarii Programului SAPARD sau ai cofinanţării FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală), care se află în situaţii litigioase cu APDRP (Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit), până la soluţionarea definitivă a litigiului”;2. Legalizarea circulaţiei suinelor prevazută de Ordinul nr. 136 din 2010 pune în pericol progresele făcute în materie de ieșire din embargo pesta porcină;3. Abrogarea Ordinului 560/2006 privind comercializarea produselor din carne.

Problema stringentă aleasă: ”Modificarea HG 224/2008, Art. 51, lit. c). ”beneficiarii Programului SAPARD sau ai cofinanţării FEADR, care se află în situaţii litigioase cu APDRP, până la soluţionarea definitivă a litigiului”.”

Schimbarea criteriilor de eligibilitate pentru beneficiarii programelor FEADR este cea mai importantă în contextul actual, dominat de lipsa lichidităţilor pe piaţă, ce are ca o consecinţă oprirea dezvoltării companiilor producătoare. Modificarea propusă se află în topul preferinţelor organizaţiilor datorită situaţiei create de abuzurile săvârșite de APDRP în ultimele zile ale mandatului fostului președinte. Prin acţiunile sale iresponsabile 64 de firme din industria alimentară nu au mai putut accesa fonduri.

Grupurile de interes implicate: Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Curtea de Conturi prin Autoritatea de Audit (organism independent din punct de vedere operaţional faţă de Curtea de Conturi și faţă de celelalte autorităţi responsabile cu gestionarea și implementarea fondurilor comunitare nerambursabile), Autoritatea Naţională pentru Monitorizarea și Reglementarea Achizţiilor Publice (care îndeplinește atribuţii în domeniul monitorizării achiziţiilor publice, în particular a supravegherii modului de asigurare a principiului Tratamentului Egal și accesul liber la procedurile competitive), Oficiul Concurenţei (instituţie care are ca atribuţii asigurarea competiţiei deschise în mediul de afaceri), Asociaţiile și fundaţiile din domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, Asociaţia Comunelor din România, Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală și Comisia pentru Agricultură din Parlamentul României.

Elaborarea și diseminarea documentului de poziţie Problema asupra carei s-au exprimat iniţiatorii prin documentul de poziţie publică adoptat se referă la un tratament discriminatoriu și conduce la restricţionarea artificială a competiţiei și o încălcare a principiul de nevinovăţie. Soluţia de îndepărtare a sa este foarte simplă în sensul armonizării articolului combătut cu prevederile referitoare la condiţiile de eligibilitate existente în cadrul proiectelor cu finanţare din instrumentele structurale.

Impact estimat. Pe termen scurt se urmărește armonizarea prevederilor referitoare la regulile de eligibilitate cu cele ale proiectelor finanţate din Instrumentele Structurale. Pe termen lung se dorește elimiminarea barierelor artificiale în evaluarea și selecţia proiectelor cu efect clar în creșterea competiţiei și implicit a calităţii proiectelor finanţate din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

1 Prevederi Art. 5 Pentru anumite categorii de beneficiari din cadrul măsurilor derulate din PNDR se aplică următoarele restricții de finanțare:a) beneficiarii înregistrati în lista APDRP a debitorilor pentru Programul SAPARD și pentru FEADR, pentru un an de la achitarea debitului;b) beneficiarii care au contracte de finanțare reziliate pentru nerespectarea obligațiilor contractuale, din inițiativa APDRP, pentru un an de la data rezilierii;c) beneficiarii Programului SAPARD sau ai cofinanțării FEADR, care se află în situații litigioase cu APDRP, până la soluționarea definitivă a litigiului.



INIțIAToRI:

· AnaBadea Sindicatul Învățământului Preuniversitar Argeș (S.I.P.A.) ”Muntenia”

· CristianaCreţu Sindicatul Învățământului Preuniversitar Argeș (S.I.P.A.) ”Muntenia”

· FlorinaIrinaGîrleanu Sindicatul Învățământului Preuniversitar, Pitești

· CorinaGeorgetaPostelnicescu Sindicatul Personalului din Învățământul Preuniversitar, Pitești

Domeniu:ÎnvăţământPerioada:iunie–septembrie2012

Componenţa Consiliului de Administraţie – un obstacol în rezolvarea problemelor unităţilor școlare

Identificarea și prioritizarea problemelor. 1. Introducerea bacalaureatului diferenţiat; 2. Modificarea componenţei consiliului de administraţie al școlii (în sensul că preponderent să fie compus din membri cadre didactice);3. Degrevarea directorilor la grădiniţele cu program prelungit, precum și luarea în atenţie a situaţiei directorilor din școli.

Problema stringentă aleasă: “Componenţa Consiliului de Administraţie – un obstacol în rezolvarea problemelor unităţilor școlare”.

Mărimea și structura consiliului de administraţie este reglementată de articolul nr.96 aliniatul (2) privind conducerea unităţilor de învăţământ din Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011, care stipulează că în unităţile de învăţământ de stat de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este organ de conducere și este constituit din 7, 9 sau 13 membri. Articolul conţine prevederi exprese cu privire la cota parte deţinută de cadrele didactice funcţie de numărul total al membrilor acestuia.

Selecţia acestei teme ca fiind prioritară, precum și nevoia introducerii modificărilor este argumentată prin dificultatea întrunirii cvorumului Consiliului de Administraţie (> 50%) întrucât membrii care nu sunt cadre didactice absentează din motive obiective sau subiective, iar o altă cauză este timpul necesar studierii ordinei de zi, în special pentru ședinţele extraordinare. Efectul – neînţelegerea aprofundată în timp a problemelor unităţii școlare, fapt ce determină lipsa sau amânarea luării deciziilor. În acest context cadrele didactice cunosc îndeaproape problemele unităţii școlare, au disponibilitate de timp privind participarea la ședinţe și la alte activităţi din instituţia de învăţământ și sunt primele interesate în atingerea obiectivelor unităţii școlare.

Grupurile de interese identificate. În cazul temei selectate, modificarea componenţei consiliului de administraţie care să cuprindă preponderent cadre didactice, următoarele sunt categoriile identificate de părţi interesate, și anume: directorii unităţii de învăţământ, cadrele didactice ale unităţii de învăţământ, federaţiile sindicale din învăţământul preuniversitar, părinţii, consilieri judeţeni și locali și, nu în ultimul rând, MEN, Inspectoratul Școlar Judeţean, și Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP).

Mesaje. Pentru a promova amendamentele necesare și a mobiliza diferitele categorii de părţi interesate la acţiune, grupul de iniţiativă a creat mesaje pentru fiecare în parte. Astfel: › pentru grupul de interes format din directorii unităţilor de învăţământ acesta a fost: ”Domnilor Directori, avem nevoie de susţinerea dvs. pentru un Consiliu de Administraţie eficient și eficace, în interesul nostru și al elevilor noștri!”; › pentru grupul de interes format din consilierii locali au încapsulat un alt mesaj, respectiv: ”Domnilor consilieri, sunteţi suportul nostru în susţinerea hotărârilor pentru viitorul tuturor copiilor acestei societăţi!”;› pentru federaţiile sindicale au creionat un al treilea mesaj: ”Domnilor Lideri (Președinţi) de sindicat sprijiniţi-ne așa cum aţi făcut-o întotdeauna!”.

Elaborarea și diseminarea documentului de pozitie. Echipa propune ca anexă la documentul de pozitie publică, un nou text pentru care să înlocuiască articolul 96 din Legea nr.1/2011, prin care se urmărește creșterea ponderii cadrelor didactice în structura consiliului de administraţie al școlii.

Impact anticipat. Consiliul de administraţie constituit preponderent din cadre didactice ar conduce la mai multă eficienţă din următoarele considerente: timp suficient alocat problemelor școlare, disponibilitatea cadrelor didactice, întrunirea cu rapiditate a cvorumului ședinţei, implicare și transmitere în timp util a hotărârilor în timpul necesar. Totodată ar avea un impact în planul încrederii sporite din partea consiliului profesoral și din partea părinţilor privind rezolvarea problemelor, o contribuţie la pregătire managerială a cadrelor didactice, ar facilita cunoașterea domeniului leadership-ului educaţional din partea cadrelor didactice.



INIțIAToRI:

· RamonaMihaelaFilip Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ Gorj

· LilianaGoagă Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ Gorj

· GheorgheNeamţu Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ Gorj

· ElenaMonicaNeamţu Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ Gorj


Uniforma școlară - un plus pentru imaginea instituţiilor școlare și calitatea procesului instructiv-educativ

Identificarea și prioritizarea problemelor.Identificarea și prioritizarea problemelor. Iniţial echipa a inventariat, s-a documentat și a făcut analiza SWOT și pe cea a părţilor interesate asupra unui mănunchi de 3 probleme, și anume:1. Uniforma școlară - un plus pentru imaginea instituţiilor școlare și calitatea procesului instructiv-educativ;2. Absenteismul – un motiv de bază al lacunelor și, implicit, al rezultatelor slabe la învăţătură înregistrate în rândul populaţiei școlare;3. Violenţa în școală - o realitate care ne responsabilizează.

Problema stringentă aleasă: ”Uniforma școlară - un plus pentru imaginea instituţiilor școlare și calitatea procesului instructiv-educativ” (Pl-x nr. 156/2012 - Propunere legislativă privind introducerea ţinutei școlare obligatorii în învăţământul general obligatoriu, liceal și profesional de stat și particular) - o problemă controversată deoarece unii elevi le detestă, alţii sunt mândri să le poarte. Unele cadre didactice susţin că au un impact pozitiv asupra copiilor, altele că le distruge personalitatea. Oricum, hulită, controversată sau, dimpotrivă, purtată cu mândrie, uniforma școlară a supravieţuit, în forme diferite, tuturor timpurilor, de la introducerea ei în ţara noastră de catre academicianul Theodor Costescu, în 1897.

La Jocurile Olimpice, fiecare ţară are o uniformă reprezentativă, cluburile de fotbal au o ţinută distinctivă, la fel și orice altă echipă. Poate că și elevii ar trebui să poarte ceva care să-i diferenţieze de ceilalţi… “uniforma reprezintă un privilegiu, pentru că mărește sentimentul de apartenenţă la un grup și nu creează complexe în rândul elevilor cu statut social diferit” se arată în sinteza consultărilor făcute de către grupul de iniţiativă.

În urma sondajului online (cu tema „Ținuta obligatorie în unităţile de învăţământ și paza și protecţia acestora”, realizat în perioada 17-24 octombrie de Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureș) realizat în rândul părinţilor, elevilor și cadrelor didactice s-a constatat că există un procent de 78% de susţinere a introducerii uniformei școlare. În opinia celor care susţin introducerea cu caracter de obligativitate legală a unei astfel de prevederi argumentele sunt legate de faptul că: promovează disciplina școlară, reduce cazurile de violenţă în școli și facilitează un comportament școlar adecvat, ajută la construirea unei identităţi a fiecărei școlii, are un rol educativ contribuind la îmbunătăţirea rezultatelor la învăţătură și controlul absenteismului, contribuie la introducerea unui tratament egal faţă de toţi elevii, dezvoltă un sentiment de apartenenţă și creează o mândrie pentru instituţia la care învaţă, sporește siguranţa elevilor atât în interiorul instituţiilor de învăţământ, cât și în afara lor.

Grupurile de interese identificate: Ministerul Educaţiei, Culturii, Tineretului și Sportului, inspectoratele școlare judeţene, consiliile profesorale, consiliile de administraţie ale școlilor, părinţi și școlarii și, nu în ultimul rând, industria textilă care trebuie să creeze și să vină cu oferte creative și preţuri accesibile tuturor categoriilor sociale.

Iniţiatorii sunt conștienţi de faptul că o parte dintre elevi, părinţi, chiar cadre didactice și o parte dintre parlamentari ar putea fi oponenţi ai adoptării acestei decizii. Motiv pentru care trebuie înmulţite argumentele și sporite consultările în scop de conștientizare.

Elaborarea și diseminarea documentului de poziţie. Prin poziţia publică adoptată grupul de initiaţiva promovează următoarele alternative de soluţionare:› introducerea obligativităţii uniformei școlare în lege, astfel încât fiecare unitate școlară să aibă posibilitatea să-și aleagă propriul model;› stabilirea obligativităţii altor însemne școlare: insigne, legitimaţii, ecusoane, numere matricole etc.› realizarea propriul regulament de ordine interioară de către fiecare unitate școlară, prin care să se prevadă existenţa ţinutei obligatorii specifice, părinţii fiind obligaţi să încheie un contract cu școala la înscrierea elevilor, pe care să-l respecte.

Rezultat. În concluzie, se opinează că soluţia fezabilă ar fi introducerea obligativităţii uniformei școlare în lege astfel încât fiecare unitate școlară să aibă posibilitatea să-și aleagă propriul model.



INIțIAToRI:

· IulianAlbu Asociația Constructorilor de Automobile din România - ACARoM

· MirceaAndreescu Asociația Constructorilor de Automobile din România - ACARoM

· SilviuDanBalta Asociația Constructorilor de Automobile din România - ACARoM

· GabrielSicoe Asociația Constructorilor de Automobile din România - ACARoM

· FlorentinaClaudiaZamfir Asociația Constructorilor de Automobile din România - ACARoM

Domeniu:TransporturiPerioada:iunie–septembrie2012

Program unitar și coerent de reabilitare a infrastructurii rutiere naţionale

Asociaţia Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), este o asociaţie de tip profesional și patronal compusă din societăţi comerciale care desfășoară activităţi în industria de automobile. ACAROM, asociaţie fără scop lucrativ, grupează 143 societăţi comerciale și a luat fiinţă în anul 1996 în baza Legii nr. 21/1924. În prezent ACAROM funcţionează în baza Legii nr. 356/2001 și a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 26/2000.

Identificarea și prioritizarea problemelor.1. Determinarea autorităţilor naţionale competente de a crea și implementa un Program unitar și coerent de reabilitare a infrastructurii rutiere naţionale;2. Neimpozitarea profitului reinvestit (pentru toate categoriile de întreprinderi); 3. Modificarea și completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Problema stringentă aleasă: Crearea și implementarea unui “program unitar și coerent de reabilitare a infrastructurii rutiere naţionale”. Argumentele aduse sunt grupate sintetic mai jos:› prezenţa activă a ACAROM și a membrilor săi în viaţa economică și socială a României, coroborată cu impactul major al infrastructurii naţionale asupra vieţii economice și sociale, a condus grupul de iniţiativă la selectarea temei referitoare la adoptarea prin lege a unui program unitar și coerent de reabilitare a infrastructurii rutiere naţionale, ca fiind prioritatea zero pe care se vor concentra în documentul de poziţie publică;› spectrul larg al beneficiarilor implementării Programului, face mult mai accesibil orice demers de promovare și susţinere, interesul general naţional fiind subînţeles;› reabilitarea/modernizarea infrastructurii ar putea însemna primul mare pas concret și necontestabil al integrării efective a României în Europa;› programul cuprinde acţiuni cu reale șanse de succes prin consecinţele, de această dată, favorabile unei mase largi de beneficiari: noi locuri de muncă, necesitatea calificării/ recalificării/reconversiei profesionale, creșterea gradului de ocupare pentru forţa de muncă din zone mai puţin industrializate sau defavorizate;› reducerea decalajelor economice dintre zonele rurale și cele urbane, creșterea nivelului de trai, sunt doar câteva dintre avantajele cu caracter de certitudine.

Grupul de interese identificat, care s-ar alătura ACAROM în iniţiativa susţinerii problematicii, este format din Consiliul Investitorilor Străini (CIS), Camera de Comerţ și Industrie a României (CCIR), Asociaţia Naţională pentru Protecţia Investitorilor (ANPI), sindicate.

În analiza părţilor interesate s-au mai structurat următoarele: › Grupuri de competenţă - Grupul de Economie Aplicată (GEA), Grupul pentru Dialog Social (GDS), Institutul pentru Politici Publice (IPP);› Grupuri de sprijin - Asociaţiile patronale; › Grupuri de decizie - Autorităţi/Puteri publice (Guvern, Senatori, Deputaţi); › Grupuri de transfer de informaţii și comunicare vizând mass-media.

S-au elaborat mesaje către diferitele categorii de părţi intereste, prin utilizarea canalelor de comunicare directe (scrisori, întâlniri etc.) și, respectiv media, către:› Agenţi economici: „Cele mai profitabile afaceri se fac cu banii altora!” › Comunităţi locale/cetăţeni: ”Votaţi pentru confortul vostru! Voi îl plătiţi! Întotdeauna. Luaţi puterea: este gratis!”› Decidenţi: ”Reţineţi: cele mai profitabile afaceri se fac cu banii altora!”

Elaborarea și diseminarea documentului de poziţie. Acesta propune oricărei părţi interesate, dar mai ales grupului de decidenţi, un demers în 3 pași, de suprapunere și, respectiv comparaţie între harta rutieră actuală a României, harta economică a ţării și harta turistică la nivelul întregii Europe. Conform precizărilor subliniate în documentul de poziţie publică al ACAROM acest exerciţiu scoate în evidenţă decalajele și “ruptura” actuală, oferind totodată o indicaţie cu privire la alcătuirea programului unitar și coerent de reabilitare a infrastructurii rutiere naţionale menit a conduce la dispariţia acestor clivaje.



INIțIAToRI:

· GheorgheDobrin Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Slatina

· AlinGheorghișor Patronatul Tinerilor Întreprinzatori din România

· ConstantinStamate Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Slatina

· EugeniuStoianovici Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Slatina

Domeniu:MediudeafaceriPerioada:iunie–septembrie2012

Controale excesive și nereglementate ca perioadă de timp și amenzile fiscale asupra IMM-urilor

Identificarea si prioritizarea problemelor. 1. Dificultăţi financiare apărute ca urmare a plăţii TVA-ului la emiterea facturii și nu la încasarea plăţii;2. Lipsa unei perioade de scutire de la plata impozitului pe profit pentru activităţile productive; 3. Controale excesive și nereglementate ca perioadă de timp, asupra IMM-urilor.

Problema stringentă aleasă a fost “Controale excesive și nereglementate ca perioadă de timp și amenzile fiscale asupra IMM-urilor”. La un inventar al acestora s-a constat ca în România există peste 41 instituţii cu atribuţii de control, aproximativ 300 de taxe fiscale și parafiscale peste 100 de tipuri de declaraţii anual.

Cu toate că înfiinţarea și falimentul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) este un proces demografic firesc care decurge din caracteristicile de adaptare la inovare, dezvoltare tehnologică și transformare calitativă, recesiunea economică manifestată în România începând cu trimestrul IV al anului 2008 a produs o puternică turbulenţă în viaţa IMM-urilor. Astfel, în anul 2009, peste 130 mii de IMM-uri și-au suspendat activitatea comparativ cu circa 12 mii în anii 2007 și 2008 și peste 40 mii de IMM-uri au fost radiate în anul 2009 comparativ cu circa 18 mii în anul 2008 și 20 mii în anul 2007. La aceste efecte negative au contribuit și instituţiile statului care fac exces de controale.

Sprijinirea, încurajarea și întărirea unui mediu de afaceri concurenţial, simplificarea reglementărilor și a procedurilor administrative, precum și raţionalizarea structurilor instituţionale și a procedurilor de control ale organismelor statului sunt elemente de care depind foarte mult capacitarea IMM-urilor de supravieţuire și dezvoltare într-un mediu neprielnic. Acestea sunt argumentele care au stat la baza selecţiei temei ca fiind cea mai stringentă din perspectiva aplicării cumulative a criteriilor de analiză aprofundată, alaturi de analiza SWOT și cea a părţilor interesate.

Grupurile de interese identificate: Ministerul Economiei, Comerţului și Mediului de Afaceri, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Secretariatul General al Guvernului.

Structurile cu rol în colectarea, structurarea, analizarea și furnizarea datelor referitoare la activitatea sectorul IMM sunt: Institutul Naţional de Statistică, Comisia Naţională de Prognoză, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Direcţia Generală a Vămilor, Agenţiile de Dezvoltare Regională, Oficiile Teritoriale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperaţie, Autorităţile Publice Locale, Camerele de Comerţ și Industrie, organizaţiile cu rol de reprezentare a IMM-urilor, etc.

Elaborarea si diseminarea documentului de poziţie. Alternativele de soluţionare din perspectiva poziţiei exprimate de iniţiatorii acestui demers au fost: › aplicarea uniformă a legislaţiei și menţinerea unui climat al afacerilor echitabil pentru toţi investitorii; › participarea activă a mediului de afaceri la elaborarea/adoptarea reglementărilor emise de autorităţile publice;› diminuarea birocraţiei;› participarea IMM-urilor o dată la trei ani la o anchetă statistică aflată sub responsabilitatea organismului local, regional sau naţional de statistică; › frecvenţa controlului financiar-fiscal de fond asupra IMM-urilor o dată la 3 ani; › un program de sprijinire a IMM-urilor pentru constituirea infrastructurii necesare emiterii și circulaţiei electronice a facturilor; › sprijinirea întâlnirilor între membrii partenerilor sociali, antreprenori de succes din România și reprezentanţi ai IMM-urilor nou înfiinţate.



INIțIAToRI:

· MirceaCiută Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Slatina olt

· RoxanaCameliaMurariu Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii București

Domeniu:EconomicPerioada:iunie–septembrie2012

Problema procedurii de executarea silită prin poprire

Identificarea și prioritizarea problemelor. 1. Frecvenţa de plată a impozitului pe profit pe parcursul unui an fiscal;2. Executarea silită prin poprire (blocarea și deblocarea conturilor) după recuperarea creanţei;3. Regimul de impozitarea dividendelor.

Problema stringentă aleasă este ”executarea silită prin sistemul popririlor fiscale ale conturilor firmelor și modalităţile de deblocare a conturilor” - problema cea mai importanta dintre cele 3 analizate deoarece poate conduce la falimentul firmelor afectate de aceste decizii

Grupurile de interes implicate: Federatia Patronatelor din Regiunea Oltenia (F-PRO), Fundaţia Centrul Român pentru Întreprinderi Mici Și Mijlocii (CRIMM), Patronatul Local al Întreprinderilor Mici Și Mijlocii (PLIMM) Calafat, Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii (CLIMM) Craiova, Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii (PIMM) Slatina, Consiliul Judeţean Olt și UAT Slatina, Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Slatina. Ultimile două dintre instituţiile identificate se situează în poziţia de oponent al propunerilor din cadrul acestei iniţiative, celelalte fiind listate în poziţia de potenţial aliat de susţinere a demersului.

Mesaje Avem nevoie de proceduri pentru toţi cei implicaţi în blocarea conturilor și deblocarea acestora.

„Un joc corect are nevoie de reguli care să fie respectate!”

Elaborarea și diseminarea documentului de poziţie. „În spiritual dreptăţii și rigurozităţii reciproce între stat și contribuabili…” se arată în documentul emis…”trebuie oprită hărţuirea prin executări silite în 4-5 zile de la scadenţă! Este imperios necesar să existe un termen de măcar 30 zile pentru ca fiecare contribuabil să-și stabilească un flux normal de încasări și plăţi.”

În acest context se propune:› Modificarea legislaţiei fiscale în sensul micșorării taxelor și impozitelor suportate de angajator (în special IMM);› Întocmirea de proceduri și respectarea acestora pentru lucrătorii ANAF, cât și pentru cei bancari în relaţia cu Agentia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), atât pentru blocarea conturilor, cât și pentru deblocarea acestora;› Revizuirea legislaţiei fiscale pentru a nu lăsa loc de interpretări.



INIțIAToRI:

· AlisMihaelaBâlcă Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Constanța

· Mihaela-GretiChiţu Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Constanța

· GabrielaDrăghici Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Constanța

· RemusZăgan Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Constanța

· AlexandruZărnescu Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Constanța

Domeniu:AchiziţiipublicePerioada:iunie–septembrie2012

Asigurarea transparenţei, corectitudinii și competitivităţii în procesul de achiziţii publice din România

Identificarea și prioritizarea problemelor. 1. Problema asigurării reprezentativităţii la nivelul organizaţiilor patronale din Constanţa și zona Dobrogea;2. Problema asigurării transparenţei, corectitudinii și competitivităţii în procesul de achiziţii publice din România (subiect particular - consultarea opiniei părţilor interesate din Constanţa și zona Dobrogea);3. Problema monitorizării opiniilor reprezentanţilor organizaţiilor patronale cu privire la problema fiscalităţii în România (subiect particular - reducerea TVA).

Problema stringentă aleasă a fost “Problema asigurării transparenţei, corectitudinii și competitivităţii în procesul de achiziţii publice din România”.

”România are astăzi un sistem de achiziţii publice care prezintă deficienţe majore și este, în opinia Institutului pentru Politici Publice, una dintre cele mai grave probleme sistemice cu care se confruntă Statul, și pentru rezolvarea căreia, nici un Guvern nu a fost dispus cu adevărat să ia măsuri” - susţin iniţiatorii acestui demers în documentul de analiză aprofundată a problematicii selectate.

Achiziţiile publice au două mari trăsături/caracteristici:› reprezintă mecanismul prin intermediul căruia se atribuie contractele pentru satisfacerea nevoilor unei comunităţi publice (sectoare publice și/sau unităţi administrativ – teritoriale: comune, orașe, municipii, judeţe);› au legătură în totalitate cu statul și cu banul public, fie prin utilizarea directă a acestuia, fie datorită pachetului de acţiuni pe care-l deţine statul la operatorul economic respectiv.

În selectarea acestei problematici ca fiind cea mai stringentă, iniţiatorii au avut în vedere și faptul că, directivele Uniunii Europene despre achiziţiile publice sunt în momentul de faţă revizuite pentru mai multă simplitate și eficienţă, asigurarea transparenţei, promovarea investiţiilor și încurajarea activităţilor economice. În aceeași problematică, Comisia pentru Piaţa Internă a Uniunii Europene a găzduit o audiere publică în data de 20 martie 2012 la care au participat experţi, eurodeputaţi.

Conform analizei SWOT_PEST realizată, precum și din analiza părţilor interesate, se prefigurează o concluzie de importanţă și urgenţă imediată referitoare la constatarea că decidenţii politici au interes major asupra revizuirii legislaţiei achiziţiilor publice, în sensul creșterii și îmbunătăţirii transparenţei, corectitudinii și competiţiei, pentru a satisface promisiunile electorale și a slăbi presiunile la care este supus mediul economic, politic și social, naţional și european, din partea tuturor actorilor implicaţi.

Grupurile de interes implicate: Comisia Europeană, Guvernul României, Primăria Municipiului Constanţa, Primar Radu Mazăre, Consiliul Concurenţei, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achiziţiilor Publice, Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Alianţa Confederaţiilor Patronale din România Patronatul Societăţilor din Construcţii, Sindicatul Naţional al Specialiștilor Experţi în Achiziţii Publice, Institutul pentru Politici Publice, Transparency International România, Societatea Academică Română, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, partidele politice, etc.

Elaborarea și diseminarea documentului de poziţie Campania de consultare a opiniei părţilor interesate din Constanţa și zona Dobrogea iniţiată de Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Constanţa, precum și opiniile exprimate în documentul de poziţie publică cu privire la problema asigurării transparenţei, corectitudinii și competitivităţii în procesul de achiziţii publice din România, a avut în vedere promovarea și susţinerea celor 4 măsuri propuse de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) și anume:› organizarea pe baza fondurilor UE a unui portal administrat în comun de către Agenţia pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru IMM și confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional, care să asigure accesul la informaţii cuprinzătoare cu privire la anunţurile de derulare a tuturor procedurilor de achiziţie publică;



› stabilirea obligativităţii divizării obiectelor contractelor de achiziţie publică în loturi, pentru necesarul lunar/trimestrial, după caz, pentru a permite accesul IMM-urilor la procedurile de achiziţie publică;› prevederea ca din totalul achiziţiilor publice ale unor instituţii și companii de stat, să fie rezervată o cotă de 33,3% pentru IMM-uri (similar practicii existente în SUA); › reglementarea facilităţii reducerii la 1/2 a tuturor garanţiilor de participare la procedurile de achiziţie publică precum și a celorlalte garanţii pentru IMM-uri, pentru toate contractele publice care implică asemenea obligaţii.



INIțIAToRI:

· AnamariaBădică Asociația Companiilor de Utilități din Energie București

· DoinaBădică Asociația Companiilor de Utilități din Energie București

Domeniu:AchiziţiipublicePerioada:iunie–septembrie2012

Deficienţele sistemului de achiziţii publice din România

Identificarea și prioritizarea problemelor. Echipa de iniţiativă a identificat 3 probleme care se circumscriu modului de punere în aplicare a OUG34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii:1. Asigurarea calităţii operatorului economic participant la procedurile de achiziţie publică;2. Publicarea clarificărilor în cadrul procedurilor de participare la achiziţii publice;3. Constituirea garanţiei de participare la licitaţie pentru operatorii economici.

Problema stringentă aleasă pentru continuarea demersului atât din perspectiva importanţei, a oportunităţii, cât și a suprapunerii cu agenda publică pe care se află absorbţia cât mai mare a fondurilor europene. Având în vedere necesitatea adoptării unor măsuri urgente pentru elaborarea și promovarea unei noi legislaţii în domeniul achiziţiilor publice, în contextul angajamentelor asumate de România în cadrul capitolului 1 „Libera circulaţie a mărfurilor“ și recomandărilor Comisiei Europene, cauzele cel mai des invocate constau în deficienţele sistemului de achiziţii publice din România. Din această perspectivă, se consideră subiectul ca fiind unul de actualitate și prim interes al executivului.

Astfel, accesul pe piaţa achiziţiilor publice poate fi restricţionat de interpretarea art. 193 în sensul restrictiv, respectiv solicitarea obligatorie a certificatului ISO 9001. Restricţionarea accesului reprezintă încălcarea unui principiu fundamental al achiziţiilor publice. Dacă, prin noile modificări avute în vedere la legislaţia privind organizarea și desfășurarea achiziţiilor publice, nu se va impune eliminarea restricţionării accesului la procedura în ceea ce privește condiţia standardului ISO 9001, atunci operatorii economici mici și foarte mici vor fi în continuare restricţionaţi indirect de la participare la procedurile de achiziţie publică.

Grupurile de interes implicate: Conducerea Autoritatăţii Naţionale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), furnizorii de certificate ISO 9001 care se pot constitui în opozanţi ai demersului de simplificare, precum și anumite autorităţi contractante.

Elaborarea și diseminarea documentului de poziţie privitor la interpretarea dovezilor privind standardul de calitate în cadrul procedurilor de achiziţie publică.

Astfel, în cadrul documentului se apreciază că, prin redactarea listei de documente/dovezi ce demonstrează calitatea managementului în cadrul societăţii comerciale și deopotrivă prin formarea profesională a personalului autorităţilor contractante se oferă șansa întreprinzătorilor mici și foarte mici, capabili de management calitativ la nivelul unităţii, de a participa în cadrul procedurilor de achiziţie fără a plăti certificări ISO 9001, imposibil de obţinut, irelevante pentru operatori economici de dimensiuni foarte mici. Includerea acestora în cadrul procedurilor de achiziţie crește competitivitatea procedurilor și contribuie la respectarea principiilor fundamentale ale achiziţiilor publice.



INIțIAToRI:

· RodicaLupu Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) București

· CristinaGabrielaToma Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) București

Domeniu:VoluntariatPerioada:iunie–septembrie2012

Stimularea voluntariatului și implicarea activă a cetăţenilor în comunitate

Centrul de Resurse pentru Cetăţenie Activă are ca obiectiv general promovarea spiritului civic, educaţia, cultura și responsabilitatea în toate mediile profesionale din România, facilitarea accesului la educaţie și pe piaţa muncii a tuturor categoriilor de persoane în mod egal și nediscriminatoriu și acordarea sprijinului necesar tuturor organizaţiilor și persoanelor interesate de implicarea în activităţi civice. Scopul asociaţiei este definit pentru a veni în sprijinul și a crea o platformă pentru susţinerea integrării în Uniunea Europeană și atingerea obiectivelor asumat prin strategiile europene.

Identificarea și prioritizarea problemelor.1. Lipsa stimulării voluntariatului și implicării active a cetăţenilor în comunitate;2. Accesul limitat al cetăţenilor la legislaţia României pe motive financiare;3. Evaziunea fiscală vizibil tolerată de autorităţile statului.

Problema stringentă aleasă: Dintre cele 3 probleme identificate de către persoanele implicate din cadrul Centrului de Resurse pentru Cetăţenie Activă a fost selectată problema ”lipsei de beneficii concrete oferite persoanelor implicate in activităţi de voluntariat în vederea stimulării implicării populaţiei adulte din România”. În vederea documentării extinse asupra problemei stimulării voluntariatului în România echipa a studiat următoarele documente: › Studii, analize, strategii: Agenda publică pentru voluntariat în România 2012 – 2020, Strategia de CSR a României, A renewed EU strategy 2011-2014 for CSR, Europe 2020 - a strategy for smart, sustainable and inclusive growth, Strategia de guvernare a României, Voluntariatul și solidaritatea între generaţii, Volunteering in the Member States of the European Union - Evaluation and Summary of Current Studies;› Legislaţie: Legea voluntariatului nr.195/2001, Ordonanţa nr.58 din 22 august 2002 pentru modificarea și completarea Legii voluntariatului nr.195/2001, Hotărârea nr.1317 din 27 octombrie 2005 privind sprijinirea activităţilor de voluntariat în domeniul serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice, Ordinul nr. 439 din 21 mai 2002 pentru aprobarea organizării acţiunii de voluntariat în domeniul protecţiei mediului;› Iniţiative legislative pe tema voluntariatului - www.cdep.ro;› Articole: Anul European al Voluntariatului, bilanţ pozitiv, Românii mai degrabă ar face donaţii decât voluntariat pentru ONG, Voluntariatul: un stil de gândire, un mod viaţă.

Astfel, studii efectuate de Comisia Europeană relevă faptul că România se află sub medie atunci când vine vorba de procentul din populaţie care se implică în activităţi de voluntariat. De asemenea, organizaţiile care lucrează preponderent cu voluntari se confruntă cu probleme în atragerea și menţinerea activă a voluntarilor în organizaţie și persoanele care se implică în activităţi de voluntariat nu beneficiază în mod real de niciun fel de beneficiu nepecuniar de natură a stimula și motiva implicarea în activităţi de voluntariat.

La această situaţie au condus o serie de factori de acţiune negativă, precum: mentalitatea populaţiei privind voluntariatul, adoptată încă din perioada comunistă, ce a dus la lipsa de implicare și interes a societăţii civile pentru activitatea de voluntariat, lipsa de credibilitate a organizaţiilor neguvernamentale înfiinţate în perioada post-decembristă, eșecul iniţiativelor legislative actuale.

Grupurile de interes implicate: Ministerul Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale, Ministerul Finanţelor Publice, Parlamentul României (care fac parte din grupul de decizie al părţilor interesate), Junior Chamber International România, Asociaţia pentru Consultanţă Economică și Educaţie Alternativă și EcoAssist, Centrul Naţional de Resurse pentru Voluntariat Pro Vobis au fost preidentificate în calitate de potenţiali susţinători și chiar aliaţi ai iniţiativei demarcate.

Elaborarea și diseminarea documentului de pozitie. Prin acest document se propune: › recunoașterea perioadelor de voluntariat ca vechime în muncă;› scăderea din baza de impozitare a contravalorii taxelor de membru;› obligativitatea încheierii contractului de voluntariat, acordării certificatelor nominale de recunoaștere a perioadelor de voluntariat;› obligativitatea transmiterii și înregistrării Registrului Voluntarilor la Ministerul Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale;



› aplicarea de măsuri coercitive în caz de nerespectare a obligativităţii închierii Registrului voluntarilor, încheierii contractelor de voluntariat și acordării certificatelor nominale.

Pentru difuzarea documentului de poziţie publică emis s-au utilizat multiple canale de comunicare, precum:› Platforma de socializare a reţelei sociale RSC (peste 220 organizaţii partenere);› Newsletter Acţionam Responsabil! – Reţeaua Socială RSC (peste 1500 abonati newsletter);› Pagini social media – Reţeaua Sociala RSC;› Site Centrul de Resurse pentru Cetăţenie Activă;› Schimb de bannere parteneri pe site-urile partenerilor din Reţeaua Socială RSC;› Mass Media: Adevărul, România TV, România Liberă, Jurnalul Naţional (articole de presă – tipar si online);› Agenţii de știri: Ager Press, Media Fax, NewsIn (comunicate de presă);› Site-uri comunicate de presă: comunicatedepresa.ro, ecomunicate.ro, ecomunicate.ro, comunicate-de-presa.ro, comunicatemedia.ro.



INIțIAToRI:

· VasileȘtefanMoldoveanu Patronatul Național al Serviciilor Externe, Brașov

· GabrielaMoldoveanu Patronatul Național al Serviciilor Externe, Brașov

· LauraTuduruţ Patronatul Național al Serviciilor Externe, Brașov

Domeniu:ProtecţiamunciiPerioada:iunie–septembrie2012

Serviciile Externe de Prevenire și Protecție organizate ca sisteme multidisciplinare

Identificarea și prioritizarea problemelor.1. Serviciile Externe de Prevenire și Protecţie (SEPP) organizate ca sisteme multidisciplinare (securitatea muncii, medicina muncii, psihologia muncii, electrosecuritate, situaţii de urgenţă, Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, determinări de noxe, etc.) – abilitare și funcţionare;2. Participarea activă a serviciilor de prevenire și protecţie prin reprezentanţii lor (patronate, asociaţii profesionale etc.) la elaborarea cadrului legislativ în domeniu, în scopul armonizării raţionale cu instituţiile statului; 3. Conștientizarea antreprenorială (a angajatorilor) privind avantajele colaborării deschise, în scop preventiv cu SEPP, în vederea respectării și aplicării prevederilor legale în domeniul securităţii și sănătăţii în muncă.

Problema stringentă aleasă. Ținând cont de interesele organizaţiei, a fost selectată spre analiza detaliată prima problemă, și anume: ”Serviciile Externe de Prevenire și Protectie organizate ca sisteme multidisciplinare” (securitatea muncii, medicina muncii, psihologie, electrosecuritate, situaţii de urgenţă, determinări noxe etc.) – abilitare și funcţionare. Mai mult, acest domeniu este parte integrantă a conceperii, organizării și desfășurării proceselor de muncă și are rolul ca, prin măsuri și mijloace specifice, să prevină disfuncţiile din cadrul sistemului de muncă, astfel încât acesta să se desfășoare în condiţii de maximă eficienţă.

Grupurile de interese identificate: agenţi economici de dimensiuni mari care oferă SEPP multidisciplinare, Serviciul Intern de Prevenire și Protecţie (SIPP), agenţi economici de dimensiuni mici, fie organizaţi sub forma unor PFA (Persoană Fizică Autorizată) care oferă SEPP, angajatori beneficiari ai SEPP, Ministerul Muncii și Protecţiei Sociale, Ministerul Sănătăţii, medicii specialiști în medicina muncii, organizaţiile sindicale.

Elaborarea și diseminarea documentului de poziţie. Documentul subliniază necesitatea schimbării cadrului legislativ privind organizarea și funcţionarea SEPP multidisciplinare pornind de la faptul că în legislaţia actuală un număr destul de mare de ministere au atribuţii diverse în domeniul activităţilor/disciplinelor ce duc la realizarea SSM (Securitate și Sănătate în Muncă). În prezent, organizarea și funcţionarea SEPP este reglementată de Ministerul Muncii și Protecţiei Sociale, cabinetele de medicina muncii de către Ministerul Sănătăţii, activitatea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalaţiilor de Ridicat de către Ministerul Economiei, activitatea de situaţii de urgenţă de către Ministerul Afacerilor Interne, etc. Acest lucru duce la îngreunarea activităţii de securitate și sănătate în muncă.

Promotorii acestei iniţiative susţin necesitatea integrării acestor servicii și a coordonării unice de către un minister de resort, respectiv având în vedere actuala structură a Ministerului Muncii și Protecţiei Sociale.



INIțIAToRI:

· MihaiDiculoiu Sindicatul Liber oLTCHIM

· DorelGlomnicu Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Vâlcea

· MihaiHoncioiu Sindicatul Liber oLTCHIM

· GheorgheSorinMarcu Sindicatul Liber oLTCHIM

· Nicolae-ConstantinȘofîlcă Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Vâlcea

Domeniu:EnergiePerioada:iunie–septembrie2012

Proiectul de lege privind înfiinţarea Complexului Energetic Vâlcea

Identificarea și prioritizarea problemelor.1. Acordarea unui credit către OLTCHIM;1. Legea de înfiinţare a Complexului Energetic Vâlcea;2. Sistemul ALFA.

Problema stringentă aleasă: „Proiectul de lege privind înfiinţarea Complexului Energetic Vâlcea”- propunere legislativă privind transferul cu titlu gratuit a Exploatării Miniere Berbești-Alunu din domeniul public al statului în administrarea Consiliului Judeţean Vâlcea.

Motivaţia și justificarea atât pentru selectarea acestei probleme ca fiind cea mai importantă și urgentă, cât și a explicaţiei pentru care grupul de iniţiativă se opune promovării acestei măsuri prin respectivul proiect de lege este legată de faptul că exemple anterioare, precum transferul către autorităţile publice locale a responsabilităţii pentru școli și spitale au fost în fapt experienţe nereușite, care au condus la efecte dezastruoase pentru beneficiarii direcţi. Singurul avantaj a constat în „debranșarea” Guvernului de aceste cheltuieli și transferul de răspundere, dar nu și eliberarea de mijloace financiare către autorităţile publice locale.

Transferul către autorităţile locale va avea ca o primă consecinţă dispariţia unor locuri de muncă, scăderea calităţii serviciilor și, nu în ultimul rând, politizarea conducerii.

Impactul social este extrem de puternic, la fel ca și în exemplele de mai sus principala victimă este populaţia.

În consecinţă, repetarea acestui scenariu ar însemna o creștere excesivă a preţului la gigacalorie și o scădere a eficienţei întregului sistem energetic judeţean.

În cadrul demersului, iniţiatorii au declanșat o consultare cu părţile interesate care a avut loc la data de 27.07.2012 la sediul Uniunii Sindicale Teritoriale Cartel Alfa Vâlcea unde au decis în unanimitate că susţin iniţiativa de opoziţie la adoptarea proiectului de lege, cu întreprinderea de acţiuni de oprire a acestui proces, așa cum reiese din sinteza analizei asupra modului de poziţionare a grupurilor interesate.

“La începutul anului 2012, Consiliul Judeţean Vâlcea, sprijinit de mai mulţi politicieni vâlceni, a înaintat către Parlamentul României un proiect de lege cu privire la înfiinţarea Complexului Energetic Vâlcea, prin preluarea de către Consiliul Judeţean Vâlcea a Exploatării Miniere de Carieră (EMC) Berbești” se arată în sinteza consultărilor… “Scopul nedeclarat al acestui demers legislativ este de a exercita un control direct al Consiliului Judeţean Vâlcea asupra unei societăţi comerciale cu potenţial ridicat. Aceasta contravine politicilor europene care recomandă liberalizarea pieţei energetice și stimularea concurenţei. Un astfel de transfer ar conduce la concentrarea sectorului energetic vâlcean în subordinea unei structuri politice existând riscul politizării unei activităţi de interes strategic” se arată în continuare în documentul emis de grupul de iniţiativă după consultări.

Grupurile de interese identificate: Sindicatul Liber Independent Uzina G, Sindicatul Liber Oltchim, Uniuniea Sindicală Teritorială Cartel Alfa Vâlcea, Exploatarea Minieră de Cariere Berbești, Uniunea Sindicatelor Miniere Oltenia-Departamentul Zonal Berbești.

Elaborarea și diseminarea documentului de pozitie. Grupul de iniţiativă consideră că soluţia evitării repetării unei greșeli de politică publică constă în renunţarea la proiectul de act normativ și păstrarea EMC - Berbești în cadrul Complexului Energetic Oltenia.

În documentul de poziţie publică adoptat referitor la menţinerea exploatării miniere în structura Complexului Energetic Oltenia, au fost aduse o serie de argumente de susţinere, precum:› face posibilă pe termen mediu și lung extinderea carierelor;› ar facilita aprovizionarea pieselor și materialelor, în cadrul Complexului Energetic Oltenia care se face prin bazele de aprovizionare proprii, cu contracte ferme încheiate cu parteneri tradiţionali, de asemenea Complexului Energetic Oltenia fiind o unitate foarte mare cu putere de negociere dovedită;› ar crea o alternativă viabilă pentru exportul de energie;› păstrarea locurilor de muncă și a nivelului de salarizare actual cu influenţe pozitive asupra nivelului de trai al familiilor minerilor, având în vedere caracterul monoindustrial și lipsa de oportunităţi de ocupare în muncă a altor membri ai familiilor acestora.



INIțIAToRI:

· IonCherăscu Sindicatul din Administrație - Consiliul Județean Vâlcea

· VasileEnescu Sindicatul Funcționarilor Publici ”Alutus” AJoFM Vâlcea

· GeorgePîrvu Sindicatul din Administrație - Consiliul Județean Vâlcea

· SandaPîrvu Sindicatul din Administrație - Consiliul Județean Vâlcea

· BiancaMariaPîrvulescu Sindicatul Sanitas Drăgășani

Domeniu:SalarizarePerioada:iunie–septembrie2012

Scăderea cu circa 40% a salariilor aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Vâlcea, prin plafonarea acestora

Identificarea și prioritizarea problemelor.1. Scăderea cu circa 40% a veniturilor aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Vâlcea, prin plafonarea acestora;2. Posibilitatea limitată de susţinere a membrilor de sindicat, având drept cauză existenţa unui buget redus al sindicatului (constituit în principal din cotizaţiile membrilor și foarte reduse sponsorizări/donaţii);3. Lipsa facilităţilor oferite de către federaţia (Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie) și confederaţia (CNS Cartel ALFA) pentru membrii organizaţiei, comparativ cu membrii organizaţiilor centrale afiliate.

Problema stringentă aleasă: ”Scăderea cu circa 40% a salariilor aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Vâlcea, prin plafonarea acestora”.

În justificarea selectării acestei probleme ca fiind cea mai stringentă, echipa aduce o serie de argumente, și anume: › neaplicarea unei grile de salarizare unitare, ce a dus la: scăderea nivelului de trai, a puterii de cumpărare și implicit creșterea problemelor de rezolvat în rândul organizaţiilor sindicale, lipsa interesului pentru activităţi sindicale, plafonarea și chiar lipsa interesului pentru activitatea desfășurată în administraţie;› scăderea interesului membrilor de sindicat pentru atingerea permanentă a performanţei la locul de muncă odată cu dispariţia stimulilor salariali destinaţi tocmai acestui aspect;› diferenţe mari salariale între personalul de conducere și cel de execuţie, ceea ce duce la nenumărate nemulţumiri în ceea ce privește membrii de sindicat.

Oportunitatea selectării acestei probleme stringente pentru adoptarea unui document de poziţie publică este dată de regăsirea problematicii în mai multe propuneri de proiecte de lege și iniţiative legislative care ar spori șansele de succes în influenţarea adoptării unei noi politici publice care să contribuie la creșterea veniturilor salariale ale funcţionarilor publici. Între acestea amintim:› propunerea legislativă privind completarea Legii-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice;› Legea nr.84 din 14 iunie 2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice;› Proiect de Lege pentru completarea Anexei nr.IV din Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Grupurile de interese identificate: angajaţii cu funcţii de execuţie ai consiliilor judeţene și instituţiilor publice subordonate din România, din primării, din instituţii publice deconcentrate și descentralizate din domeniile sănătăţii, educaţiei, sindicatele din administraţie, sănătate, educaţie precum și instituţii ale statului conduse de decidenţi PSD, PNL, PDL, Ministerul Administraţiei și Internelor, Ministerul Finanţelor Publice.

Elaborarea și diseminarea documentului de poziţie. Soluţia afirmată în documentul de poziţie publică adoptat propune creșterea salariilor actuale prin calcularea lor în baza valorii de referinţă și a coeficienţilor de ierarhizare prevăzuţi de Legea cadru nr. 284/2010, obiectiv ce poate fi obţinut prin influenţarea legiuitorului în acest sens, astfel contribuind la:› creșterea salariilor actuale prin calcularea lor în baza valorii de referinţă și a coeficienţilor de ierarhizare prevăzuţi de Legea cadru nr. 284/2010;› trecerea pe o altă formulă de salarizare care să asigure o salarizare decentă, aprobată prin Hotărâre de Guvern sau, Ordonanţă de Guvern sau orice act deliberativ al legiuitorului;› asigurarea unor venituri salariale corespunzătoare prin neîngrădirea ordonatorului principal de credite în a suplimenta veniturile salariale ale angajaţilor din veniturile instituţiei;› asigurarea unor venituri salariale echitabile (la muncă egală - salariu egal).



INIțIAToRI:

· ȘerbanRăceanu Sindicatul Învățământului Preuniversitar (SIP), Roșiorii de Vede

· FeliciaRăceanu Sindicatul Învățământului Preuniversitar (SIP), Roșiorii de Vede


Relaţia Colegiului Naţional“Anastasescu” din Roșiorii de Vede cu comunitatea din care face parte

Colegiul Național “Anastasescu“ formează cetățeni cu un comportament responsabil, în spiritul normelor democratice și comunitare europene.

Identificarea și prioritizarea problemelor. 1. Dezvoltarea resursei umane respectiv a personalului didactic, nedidactic și didactic auxiliar; 2. Găsirea unei metode eficiente de adresabilitate și atragere, către un grup ţintă select de elevi, ce doresc să se înscrie la Colegiul Naţional Anastasescu;3. Dezvoltarea și perfecţionarea relaţiei școală-comunitate.

Prin analiza preliminară a problematicilor abordate, grupul de iniţiativă colectează date și informaţii privind personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic, informaţii cu privire la populaţia școlară, relaţia cu comunitatea, punând în evidenţă faptul că unităţile școlare din raza municipiului au relaţii de colaborare cu Primăria Municipiului, Consiliul Local și unităţi economice din oraș: URBIS, COMPEX, COMIXT, ROVA, GMPETROL, SPICUL S.A. Parteneriatul dintre educaţie și mediul afacerilor din judeţul Teleorman pornește de la interesele reciproce ale elevilor, profesorilor, angajatorilor și agenţilor comunitari, bazându-se pe o realitate pe cât de simplă pe atât de importantă: elevii de azi sunt lucrătorii de mâine. Analiza relevă un alt palier al parteneriatului, la nivelul fiecărei clase funcţionează Comitetele de părinţi pe clasă, subordonate Comitetului de părinţi pe școală și condus de un președinte, care se implică la autodotarea colegiului. De asemenea, există relaţii de colaborare atât cu familiile elevilor cu probleme de comportament, cât și cu familiile elevilor dotaţi ce urmăresc performanţa.

Problema stringentă aleasă. În încercarea de a identifica beneficii pentru toate categoriile de părţi interesate, respectiv corp cadre didactice, comunitatea locală, decidenţii locali problema selectată de echipă, ca fiind cea mai importantă pentru organizaţie a fost “Dezvoltarea și perfecţionarea relaţiei școală-comunitate cu impact previzibil și asupra dezvoltării bazei materiale”.

Analiza pe larg a priorităţii selectate subliniază că, pe fondul diferenţelor de opinie politică, școala a fost vitregită de investiţii, comparativ cu celelalte unităţi liceale din localitate. Cu toate că C.N. “Anastasescu” este o unitate școlară “fanion” a municipiului, nu s-a bucurat de prea multă atenţie din partea forurilor superioare. Totodată, se apreciază că noile schimbări atât la nivelul Inspectoratului Școlar Judeţean Teleorman, cât și la nivelul Primăriei și Consiliului Local Roșiori sunt favorabile unei alte abordări.

Grupurile de interese identificate: Primăria municipiului, Consiliul Local, Inspectoratul Școlar Judeţean Teleorman, Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Teleorman, părinţii copiilor de vârstă școlară, elevii cuprinși în sistemul de învăţământ, Universitatea Titu Maiorescu, alte școli partenere, precum și unităţile economice de pe raza municipiului, potenţial beneficiare ale unei forţe de muncă viitoare.

Ulterior, în cadrul consultărilor demarate pe parcursul demersului, au fost incluse și alte instituţii, precum: poliţia municipiului, biserica, spitalul, dispensarul veterinar, care pot fi factori interesaţi relevanţi pentru un demers de consolidare a relaţiei școală-comunitate.

Elaborarea și diseminarea documentului de poziţie. Evoluţia și structura comparativă pe niveluri de instruire a populaţiei ocupate și a șomerilor evidenţiază că șansele de ocupare, respectiv de evitare a șomajului, cresc odată cu creșterea nivelului de instruire.

De asemenea, accentuează necesitatea realizării trecerii de la un parteneriat consultativ la unul colaborativ și durabil cu toţi principalii factori interesaţi părinţii copiilor de vârstă școlară și sectorul de afaceri în calitate de angajator al forţei de muncă pregătite de școală pe toate nivelele de educaţie, inclusiv educaţia continuă a adulţilor.

În atenţia decidenţilor, grupul de iniţiativă aduce un set de recomandări privind:› consolidarea structurilor consultative din învăţământul preuniversitar Teleorman și creșterea rolului partenerilor sociali în planificarea ofertei și antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale; › susţinerea eforturilor pentru introducerea unui sistem de asigurare a calităţii;



› promovarea reţelelor de colaborare între școli, inclusiv cu școli din Uniunea Europeană, pentru stimularea progresului; › adoptarea planificării prin PAS (planuri de acţiune ale școlilor) corelate cu planurile regionale și locale (PRAI și PLAI) de către toate unităţile de învăţământului preuniversitar Teleorman;› introducerea standardelor de pregătire profesională (SPP);› implicarea agenţilor economici în elaborarea curriculum-ului educaţional.

Grupul de iniţiativă își propune în cadrul demersului diseminarea media și on-line a documentului de poziţie.



INIțIAToRI:

· FloriAlexandraCacioianu Federația Patronatelor din Turism și Servicii București

· LenuţaNica Federația Patronatelor din Turism și Servicii București

Domeniu:TurismPerioada:iunie–septembrie2012

Cota unică redusă de TVA 9% pentru serviciile turistice

Identificarea și prioritizarea problemelor. În urma discuţiilor purtate în cadrul organizaţiei, alături de președinte și consilierii acestuia, cât și a unui număr semnificativ de membri, patronatele din turism și servicii își identifică următoarele probleme de interes: 1. Necesitatea aplicării unei cote de TVA de 9% la toate serviciile asociate oricărui „ pachet de produse turistice”;2. Neimpozitarea tichetelor de vacanţă și a primelor de vacanţă;3. Dezvoltarea infrastructurii, pentru accederea la punctele turistice, punct existent în Planul Naţional pentru Turism, stipulat în Programul de guvernare.

Problema stringentă aleasă pentru continuarea demersului. Industria turistică din România a contribuit cu 1,4% la PIB - o contribuţie redusă la formarea PIB, în comparaţie cu alte ţări din regiune spre exemplu în Bulgaria turismul reprezintă 3,6% din PIB, în Ungaria 4%, iar în Republica Cehă 2,8% - dar, dacă se adaugă și contribuţiile indirecte și cele induse, turismul aduce aproape 6 miliarde de EUR la PIB-ul României. Astfel, problema selectată: ”TVA 9% în turism” întrucât problema este deja adusă la cunoștinţa Ministerului Turismului, problema se bucură de susţinerea întregului segment de activităţi economice în turism.

În documentarea problemei s-au identificat studii și analize importante, precum: sinteza consultărilor cu grupurile interesate, studiul INS privitor la Turismul românesc realizat la nivelul anului 2011, studiul PWC previzionări, calcule și analiza tentinţelor alarmante din turismlul românesc, în ultimii trei ani, analiza comparativă a cotei de TVA aplicabile general vs. TVA în turism în 22 dintre ţările membre ale UE, din datele disponibile la nivelul Comisiei Europeane și pe categorii de unităţi de cazare și alimentatie publică.

Reglementarea în spiritul uniformizării cotei de TVA atât la cazare cât și la serviciile de masă, distracţie și celelalte asociate sinergic unui pachet de servicii turistice este foarte importantă pentru impulsionarea pieţei de muncă. Astfel, angajatorii din turism și a serviciile conexe vor reuși să creeze locuri de muncă ori să le păstreze pe cele existente (mai mulţi turiști implică o activitate mai ridicată și nevoie de forţă de muncă calificată). De asemenea, este foarte importantă pentru acesul unui număr cât mai mare de cetăţeni la serviciile turistice. Un TVA de 9% ar atrage, pe cale de consecinţă, preţuri mai mici pentru turiști.

Totodată, se poate estima că se ajunge la practicarea unor preţuri concurenţiale cu cele de afară, iar turistul român poate fi atras în a-și satisface concediul în ţară. Nu în ultimul rând, se anticipează că practicarea unei cote unitare reduse la 9% pentru serviciile asociate oricărui pachet turistic va conduce la posibilitatea introducerii pe scară largă a sistemului ”all inclusive” de natură a stimula turismul de masă și implicit accesibilitatea mai multor categorii sociale la serviciile turistice în perioada concediilor de odihnă.

Reglementarea este importantă și pentru comunitatea locală, deoarece conduce la o serie de beneficii pentru aceasta:› Taxe și impozite mai multe la bugetele locale și creșterea veniturilor hotelierilor;› Creșterea sau păstrarea numărului de angajaţi, adică stoparea șomajului;› Mai mulţi turiști în cadrul comunităţii locale pe raza căreia activează un agent economic în turism atrage după sine o creștere a consumului în zonă, adică dezvoltarea economiei locale;› Dezvoltarea activităţilor conexe turismului din comunitatea respectivă și contribuţia la crearea lanţurilor de furnizori și a unor aglomerări economice sustenabile.

Grupurile de interes implicate: Statul, decidentul politic, patronate turism, sindicate turism, furnizorii de servicii în turism în calitatea lor de deţinători și administratori ai bazei materiale de turism, agenţiile de turism, cetăţeni în calitatea lor de consumatori de servicii turistice.

Elaborarea și diseminarea documentului de poziţie în care se subliniază că deși sectorul turistic al României are un potenţial real de creștere, lipsa facilităţilor fiscale, respectiv neaplicarea unei TVA de 9% în absolut toate serviciile din turism, infrastructura de transport și cea hotelieră împiedică dezvoltarea acestuia. De asemenea, sectorul resimte lipsa unui număr suficient de personal calificat în domeniu (bucătari, ospătari, cameriste etc.), în principal ca urmare a faptului că mulţi dintre românii cu astfel de calificări au preferat să lucreze în străinătate, în vreme ce școlile și liceele profesionale nu furnizează suficienţi absolvenţi cu pregătirea necesară.



INIțIAToR:

· TerezaAdrianaVladuȘuvaina Camera de Comerț și Industrie și Agricultură Dolj

Domeniu:ComerţPerioada:iunie–septembrie2012

Legea Camerelor de Comerț

Identificarea și prioritizarea problemelor.1. Modificarea Legii nr.335/2007 – legea camerelor de Comerţ din România și a Legii nr. 122/2012, pentru modificarea și completarea Legii nr. 283/2010 privind Camerele pentru Agricultură, Silvicultură și Dezvoltare Rurală în sensul introducerii obligativităţii prestării unui pachet minim de servicii tuturor firmelor înregistrate și al preluării atribuţiilor camerelor agricole;2. Modificarea Codului Fiscal în sensul reglementării plăţii TVA către bugetul de stat la încasarea facturilor emise;3. Modificarea impozitului pe clădiri și terenuri la nivelul municipiului Craiova pentru persoanele juridice în sensul scutirii sau acordării de facilităţi de către Consiliul Local al Municipiului Craiova pentru persoanele juridice care au construit clădiri noi pentru spaţiile de birou sau de producţie și adoptarea unei scheme de ajutor de stat privind scutirea investitorilor de plata impozitului pe teren și clădiri.

Problema stringentă aleasă: ”Modificarea Legii nr.335/2007 – Legea Camerelor de Comerţ din România și a Legii nr. 122/2012, pentru modificarea și completarea Legii nr. 283/2010 privind Camerele pentru Agricultură, Silvicultură și Dezvoltare Rurală”.

Cea mai importantă problemă pentru organizaţie o constituie asigurarea unui pachet optim de servicii tuturor societăţilor comerciale înregistrate la Registrul Comerţului în aria de competenţă, indiferent de domeniul de activitate: agricultură, comerţ, servicii sau industrie.

Camerele de Comerţ și Industrie conform Legii nr.335/2007 sunt organizaţii de utilitate publică. Astfel, se impune valorificarea potenţialului Camerelor de Comerţ la nivel local pentru prestarea de servicii mediului de afaceri.

Grupurile de interes implicate: Guvernul României, Parlamentul României, Ministerul Economiei, Comerţului și Mediului de Afaceri, asociaţiile patronale și profesionale de ramură, camerele agricole, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, oficiile de consultanţă agricola, producătorii agricoli de altfel identificaţi ca oponenţi la o astfel de iniţiativă etc.

Elaborarea și diseminarea documentului de poziţie. În acest document se afirmă printre altele că “Pachetul optim de servicii ar trebui să includă servicii de consultanţă primară pentru iniţierea și funcţionarea firmei; analiza anuală a rezultatelor financiare pentru întocmirea ”Topului Judeţean al firmelor”, promovare, informare”.



INIțIAToR:

· ElenaMarinaPîrcălabu Patronatul Medicilor de Familie din București și județul Ilfov

Domeniu:SănătatePerioada:iunie–septembrie2012

Statutul medicului de familie

Identificarea și prioritizarea problemelor.1. Necesitatea de a convinge decidentul că e nevoie ca organizaţiile naţionale ale Medicilor de Familie să participe ca negociator la legislaţia specifică pe domeniul de interes al medicilor de familie;2. Necesitatea elaborării unui Statut al medicilor de familie, care să reglementeze natura liberală a profesiei și care să reașeze poziţia breslei în societate;3. Necesitatea îmbunătăţirii structurilor organizaţionale existente, crearea de departamente funcţionale, mai ales cu scopul îmbunătăţirii comunicării intra și inter-organizaţionale, care să aibă ca efect și ameliorarea imaginii breslei medicale în media și societate și să poată combate eficient tentativele de manipulare induse de diferitele cercuri de interese.

Problema stringentă aleasă: ”Elaborarea unui statut al medicului de familie”, împreună cu regândirea planului tematic de pregătire în medicina familiei, ar ajuta decidenţii să adapteze mai ușor legislaţia care reglementează activitatea acestuia, precum și relaţiile cu ceilalţi actori din sistem. Un statut al medicului de familie va contribui la creșterea stabilităţii sistemului și implicit gradul de satisfacţie al pacienţilor.

În cadrul demersului au fost realizate consultări cu principalii actori instituţionali, pentru a fi informaţi și a examina poziţia acestora în raport cu iniţiativa elaborării unui statut al medicului de familie.

“Medicii de familie sunt o categorie profesională relativ independentă în sistemul medical. Medicii de familie își oferă serviciile populaţiei în cabinete medicale private (CMI sau SRL medical) în baza unui contract civil cu unicul asigurator existent în acest moment, respectiv Casa Naţională de Asigurări de Sănătate prin Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate.

Până în urmă cu 13 ani au fost angajaţi ai spitalelor, iar viteza modificărilor din sistem a fost superioară modificărilor necesare în mentalitate, pentru o adaptare eficientă. La 1 octombrie 1999 au fost aruncaţi într-un nou sistem cu unităţi private, fără a fi instruiţi adecvat sau măcar preveniţi, fără a avea un minimum de informaţii despre implicaţiile preluării managementului propriului cabinet. În tot acest interval, de multe ori li s-au impus servicii nemedicale - cum este și cazul intenţiei actuale a decidenţilor de a pasa responsabilitatea distribuirii Cardului de asigurat prin intermediul medicului de familie, această responsabilitate adiţională fiind o activitate administrativă, nemedicală, cronofagă, neplatită și la limita legalităţii. De asemenea, li s-a impus un contract neechilibrat, în care nu au fost trataţi ca parteneri, ci s-a perpetuat un comportament nefiresc de angajator-angajat, iar “fișa postului” de medic de familie a fost de-a lungul timpului încărcată de activităţi făcute în folosul partenerului și nu al pacientului” se arătă în analiza SWOT efectuată în etapa de documentare asupra problemelor din acest domeniu, care justifică încadrarea acesteia ca fiind stringentă.

Grupurile de interes implicate: Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie din România, Societatea Naţională de Medicina Familiei și Centrul Naţional de Studii pentru Medicina Familiei, Colegiul Medicilor din România, Ministerul Sănătăţii și catedrele de medicina familiei, medici de familie, medici de alte specialităţi, alte cadre medicale, sindicate medicale, mass-media, Alianţa Naţională pentru Protecţia Pacienţilor, Alianţa Pentru Sănătate din România, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, alte părţi interesate.



INIțIAToRI:

· MarianaSimonaCăpăţînă Sindicatul Administrației Publice “Forța Legii”

· Daniela-AncaMichi Sindicatul Administrației Publice “Forța Legii”

Domeniu:DrepturialesalariaţilorPerioada:iunie–septembrie2012

Recunoașterea și promovarea statutului de personal de control pentru comisarii din Protecţia Consumatorilor

Identificarea și prioritizarea problemelor. 1. Recunoașterea și promovarea statutului de personal de control pentru comisarii din Comisariatele pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC), structuri ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC); 2. Promovarea personalului în funcţii publice deţinute, în condiţiile legii, la termen;3. Perfecţionarea profesională periodică a personalului, pe domeniul de activitate, potrivit unui grafic întocmit, cu consultarea părţii sindicale și consolidarea unor relaţii de parteneriat social între ANPC, inclusiv instituţiile subordonate și reprezentanţii legali ai funcţionarilor publici.

În analiza efectuată la baza cauzei problemei iniţiatorii găsesc vinovate modificările legislative din ultimii ani care au scăpat din vedere aceste aspecte, diferitele raporturi de subordonare sau coordonare ale structurii centrale, precum și lipsa de interes a clasei politice în acest domeniu.

Problema stringentă aleasă: ”Recunoașterea și promovarea statutului de personal de control pentru comisarii din Protecţia Consumatorilor, cu drepturi specifice, inclusiv sporuri și stimulente, asistenţă și protecţie juridică, ţinând cont de faptul că în celelalte instituţii publice personalul cu atribuţii de control beneficiază de un statut mult mai bine reglementat din toate punctele de vedere”.

Justificarea nominalizării acestei probleme ca fiind de cea mai înaltă prioritate este dată de următoarele argumente subliniate mai jos:› conduita profesională necesară realizării unor raporturi sociale și profesionale corespunzătoare creării și menţinerii la nivel înalt a prestigiului instituţiei și al angajaţilor Comisariatelor;› informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptăţit să se aștepte din partea angajaţilor în exercitarea funcţiei;› crearea unui climat de încredere și respect reciproc între cetăţeni și comisari, pe de o parte și între cetăţeni și Comisariat, pe de altă parte.

Grupurile de interese identificate. Decidenţii responsabili de rezolvarea problemei identificate sunt Guvernul și Ministerul Economiei, Comerţului și Mediului de Afaceri, deoarece finanţarea se realizează integral de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului.



INIțIAToRI:

· MirunaNicoletaBanciu Sindicatul IT Timișoara

· AdinaDianaLupulescu Camera de Comerț și Industrie București

· DorinPop Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) Valea oltului

· AlexandrinaDanielaȘerban Asociația pentru Educație, Cultură și Civism AED LUDENS București

· BogdanVasilescu Sindicatul IT Timișoara

Domeniu:FinanţareeuropeanăPerioada:iunie–septembrie2012

Dificultatea implementării proiectelor POSDRU în absenţa plăţii la timp a cererilor de rambursare

Identificarea și prioritizarea problemelor. 1. Dificultatea implementării unui proiect POSDRU, din cauza lipsei transparenţei și a dialogului constructiv între beneficiarii de finanţare și autorităţile statului care au atribuţii în acest sens. Camera de Comerţ și Industrie a Municipiului București (CCIMB), precum și alte camere și ONG-uri implicate în implementarea de proiecte în cadrul Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), întâmpină mari greutăţi în asigurarea cashflow-ului necesar derulării în bune condiţii a proiectelor, din cauza blocajelor intervenite la nivelul Autorităţii de Management;2. Greutatea îndeplinirii atribuţiilor care revin prin lege Camerei de Comerţ și Industrie atât timp cât statul nu a reglementat și modul în care se finanţează camerele de comerţ în vederea realizării misiunii lor stabilite legal. CCIMB este o instituţie care prin legea de funcţionare (Legea 335/2007) are misiunea reprezentării, apărării și susţinerii intereselor membrilor săi și a celorlalţi operatori economici din București, pentru dezvoltarea comerţului și industriei, agriculturii și serviciilor corespunzător cerinţelor economiei de piaţă;3. Legea 335/2007 privind organizarea și funcţionarea Camerelor de Comerţ, prevede organizarea de către acestea a "Topurile firmelor înregistrate în România" responsabilitate care este greu de realizat din considerentul greutăţii de a defini domeniul principal de activitate al acestora ca urmare a altor prevederi legal necoordonate.

Problema stringentă aleasă: ”Dificultatea implementării proiectelor POSDRU în absenţa plăţii la timp a cererilor de rambursare”.

Grupurile de interes implicate: Ministerul Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale prin Autoritatea de Management a Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Ministerul Afacerilor Europene prin Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României, sistemul cameral, asociaţii, fundaţii, sindicate, firme de consultanţă, Corpul auditorilor și Corpul Experţilor Contabili și Contabililor Autorizaţi din România, Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale, Asociaţia Română a Băncilor, Mass Media.

Agenda legislativă – INDEX 73


ALBU Iulian Asociaţia Constructorilor de Automobile din România - ACAROMANDREESCU Mircea Asociaţia Constructorilor de Automobile din România - ACAROMANDRIOAIEI Tiberiu Patronatul Societăţilor din Construcţii ANTOHE Gheorghe Gabriel Asociaţia Oamenilor de Afaceri PRO INVESTANTON Elena-Luminiţa Sindicatul Salariaţilor CEC Bank Sucursala Râmnicu VâlceaBADEA Ana Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Argeș (S.I.P.A.) ”Muntenia”BĂDICĂ Anamaria Asociaţia Companiilor de Utilităţi din EnergieBĂDICĂ Doina Asociaţia Companiilor de Utilităţi din EnergieBÂLCA Alis Mihaela Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii ConstanţaBALTĂ Silviu Dan Asociaţia Constructorilor de Automobile din România - ACAROMBANCIU Miruna Sindicatul IT TimișoaraBURTESCU Adrian Sindicatul Administraţiei Publice “Forţa Legii”CACIOIANU Flori Alexandra Federaţia Patronatelor din Turism și ServiciiCAPATINA Mariana Simona Sindicatul Administraţiei Publice “Forţa Legii”CHERĂSCU Ion Sindicatul din Administraţie - Consiliul Judeţean VâlceaCHIȚU Mihaela-Greti Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii ConstanţaCIUTA Mircea Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii SlatinaCREȚU Cristiana Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Argeș (S.I.P.A.) ”Muntenia”DIANA Bogdan Mihai Asociaţia Centrul de Consultanţă și Management al Proiectelor EuroprojectDICULOIU Mihai Sindicatul Liber OLTCHIMDOBRIN Gheorghe Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii SlatinaDRĂGHICI GABRIELA Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii ConstanţaEDU Adriana Sindicatul Salariaţilor din Cultură Vâlcea

ENĂCACHE Antoanela-Ionuţa Asociaţia Liga Femeilor Creștine Ortodoxe de pe lângă Arhiepiscopia RâmniculuiENESCU Vasile Sindicatul Funcţionarilor Publici ”Alutus” AJOFM VâlceaFILIP Ramona Mihaela Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământ GorjGALAVAN Cătălin Ștefan Asociaţia Oamenilor de Afaceri PRO INVESTGHEORGHISOR Alin-Daniel Patronatul Tinerilor Întreprinzatori din RomâniaGHEORGHIȘOR Angela Mihaela Patronatul Tinerilor Întreprinzatori din RomâniaGÎRLEANU Florina Irina Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Argeș (S.I.P.A.) ”Muntenia”GLOMNICU Dorel Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala VâlceaGOAGĂ Liliana Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământ GorjHOJU Petru Iulian Asociaţia Oamenilor de Afaceri PRO INVESTHONCIOIU Mihai Sindicatul Liber OLTCHIMIONAȘCU-ISPAS Iosif-Constantin Fundaţia World Vision RomaniaJIJEU Mirel-Constantin Sindicatul Salariaţilor CEC Bank Sucursala Râmnicu VâlceaLABIS Sorin Federaţia Patronală a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (FEPIMM)LUPU Rodica Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR)LUPULESCU Adina-Diana Camera de Comerţ și Industrie BucureștiMARCU Gheorghe SorinSindicatul Liber OLTCHIMMICHI Daniela-Anca Sindicatul Administraţiei Publice “Forţa Legii”MOLDOVEANU GabrielaPatronatul Naţional al Serviciilor Externe, BrașovMOLDOVEANU Vasile Ștefan Patronatul Naţional al Serviciilor Externe, BrașovMURARIU Roxana-Camelia Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii SlatinaNĂSTASIE Costinela Delia Sindicatul Social Protect CraiovaNEAMȚU Elena Monica Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământ GorjNEAMȚU Gheorghe Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământ GorjNICA Lenuţa Federaţia Patronatelor din Turism și Servicii

AgENDA LEgISLATIVĂ – listă inițiatori


Masa rotundă74

PĂDURE Decebal Stefăniţa Federaţia Patronală Română din Industria Alimentară - ROMALIMENTAPÎRCĂLABU Elena Marina Patronatul Medicilor de Familie din București și Judeţul IlfovPÎRVU George Sindicatul din Administraţie - Consiliul Judeţean VâlceaPÎRVU Sanda Sindicatul din Administraţie - Consiliul Judeţean VâlceaPÎRVULESCU Bianca Sindicatul Sanitas DrăgășaniPOP Dorin Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR)POPESCU Florentina Sindicatul Administraţiei Publice “Forţa Legii”POSTELNICESCU Corina Georgeta Sindicatul Personalului din Învăţământul Preuniversitar, PiteștiRĂCEANU Felicia Sindicatul Învăţământului Preuniversitar TeleormanRĂCEANU Șerban Sindicatul Învăţământului Preuniversitar TeleormanȘERBAN Alexandrina-Daniela Asociaţia pentru Educaţie, Cultură și Civism a AED LudensSICOE Gabriel Asociaţia Constructorilor de Automobile din România - ACAROMȘOFÎLCĂ Nicolae-Constantin Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Vâlcea

STAMATE Constantin Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii SlatinaSTAMATE Liviu-Florin Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii SlatinaSTOIANOVICI Eugeniu Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii SlatinaTĂNĂSESCU Claudiu Sindicatul Administraţiei Publice “Forţa Legii”TOMA Cristina Gabriela Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR)TUDURUȚ Laura Patronatul Naţional al Serviciilor Externe, BrașovTURCESCU Radu Sorin Asociaţia Femeilor Întreprinzătoare din România - GalaţiVASILESCU Bogdan Sindicatul IT TimișoaraVLADU ȘUVAINA Tereza Adriana Camera de Comerţ și Industrie DoljZAGAN Remus Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii ConstanţaZAHARIA Gabriel-Viorel Asociaţia Patronală a Furnizorilor de Formare din RomâniaZAMFIR Florentina - Claudia Asociaţia Constructorilor de Automobile din România - ACAROMZĂRNESCU Alexandru Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Constanţa


Masa rotundă 75

2.2 Masa rotundă – oportunitatea unui dialog real. Povești de succes

Unul din instrumentele structurate de dialog cu decidenții publici, aleșii și candidații politici la diversele funcții publice este masa rotundă. Masa rotundă este un instrument ce oferă conținut și rezultate concrete printr-un dialog structurat, planificat și documentat. De regulă, scopul meselor rotunde este de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de către candidații politici, a soluțiilor lor la problemele de interes local semnalate de către inițiatori.1

În cadrul proiectului Partener Activ și Implicat, în contextul unor demersuri concertate, au fost organizate 57 de mese rotunde. Iniţiate de către 222 de beneficiari ai proiectului Partener Activ și Implicat, lideri și personal executiv ai organizaţiilor din grupul ţintă al proiectului, mesele rotunde derulate au fost structurate pe următoarele demersuri: 19 mese rotunde cu parlamentari în funcţie, 37 mese rotunde cu candidaţi la alegerile locale din 2012, 1 masă rotundă cu candidaţi la alegeri parlamentare parţiale din 2011.

Răspândirea geografică a meselor rotunde

Cei 222 de beneficiari ai proiectului, în raport de experienţele proprii, abilităţile dobândite prin programul de formare al proiectului și rolurile preferate, au format echipe eficiente de advocacy. Campaniile în cadrul cărora echipele de advocacy create au iniţiat mesele rotunde au fost:› campania de amendare a Legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, în cadrul căreia s-au organizat 19 mese rotunde;› campania de ridicare a standardului dezbaterilor electorale în alegerile locale 2012, în cadrul căreia s-au derulat 37 de mese rotunde.

Din totalul acestor tipuri de evenimente, 36 de mese rotunde au fost iniţiate de membri ai Coaliţiei 52, coaliţie apărută, în cadrul proiectului Partener Activ și Implicat, ca o nevoie urgentă de încurajare a dialogului între societatea civilă și autorităţile publice și de îmbunătăţire a cadrului legal existent, fiind formată din cetăţeni și asociaţii legal constituite, care cunosc și au exersat aplicarea Legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică din România. Astfel, campania de amendare a Legii 52/2003 a fost și campania de lansare a Coaliţiei 52, 19 mese rotunde fiind iniţiate simultan de membri ai Coaliţiei 52. Ulterior, în contextul extinderii misiunii Coaliţiei 52, de la îmbunătăţirea cadrului legal al transparenţei decizionale la apărarea,

1 Radu Nicosevici (ș.a.), Dialog civic și social prin lobby și advocacy, Academia de Advocacy, Editura Eurobit, 2012, Timișoara, pp 168-170


Masa rotundă76

promovarea și stimularea utilizării eficiente și aplicate a prevederilor Legii 52/2003, Coaliţia 52 a iniţiat și campania de ridicare a nivelului dezbaterilor electorale la alegerile locale 2012. În cadrul acestei campanii, Coaliţia 52 a iniţiat un număr de 17 mese rotunde la alegerile locale 2012.

Mese rotunde cu parlamentari

În februarie 2012, Coaliţia 52 a realizat simultan în 19 orașe ale ţării – Cluj, Oradea, Satu Mare, Tîrgu Mureș, Timișoara, Deva, Arad, Reșiţa, Constanţa, Tulcea, Iași, Bacău, Suceava, Ploiești, Alexandria, Craiova, Slatina, Râmnicu Vâlcea, București – mese rotunde cu tema "Respect și responsabilitate în dialog”. În cadrul acestor mese rotunde au fost prezentate parlamentarilor amendamentele propuse de modificare a Legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică. Scopul meselor rotunde a fost obţinerea susţinerilor de principiu ale parlamentarilor în funcţie pentru amendarea Legii 52/2003 cu amendamentele propuse de Coaliţia 52. Cadrul mesei rotunde a oferit posibilitatea susţinerii și argumentării parlamentarilor asupra temei, în prezenţa moderatorilor, a publicului și a jurnaliștilor din panelul media.

În cadrul acestora s-au strâns 66 de susţineri din partea parlamentarilor pentru amendarea Legii 52/2003 cu propunerile Coaliţiei 52. 15 dintre parlamentarii susţinători au semnat împreună o Propunere Legislativă de amendare a Legii 52/2003, care astăzi se află în dezbatere în Parlamentul României.

Mese rotunde cu candidaţi la Alegerile Locale din 2012

În vara anului 2012, beneficiari ai proiectului Partener Activ și Implicat au fost iniţiatori a 37 mese rotunde cu candidaţi la Alegerile Locale, parte din ele fiind iniţiate de Coaliţia 52. În cadrul evenimentelor, au participat 237 de candidaţi, din care 32 au câștigat funcţii administrative, atât la nivel local, cât și judeţean. Cadrul mesei rotunde a oferit posibilitatea candidaţilor de a-și face publice intenţiile pentru mandatul 2012 – 2016, în prezenţa moderatorilor, a publicului și a jurnaliștilor din panelul media, intenţii corelate cu temele puse în discuţie de iniţiatori. Mesele rotunde au fost desfășurate cu candidaţi fie la funcţii locale, fie judeţene, iar temele alese au fost variate, acestea fiind specifice fiecărui judeţ sau oraș. Între temele abordate amintim: îmbunătăţirea infrastructurii în sănătate, transport, îmbunătăţirea învăţământului, turism, promovarea patrimoniului și a culturii, etc.

În paginile ce urmează sunt prezentate succint demersurile de tip masă rotundă, grupate pe cele 2 mari campanii: 1) mese rotunde cu parlamentari și 2) mese rotunde la alegerile locale din 2012. De asemenea, cu atât mai mult cu cât se înscrie intr-un demers singular, este detaliată ca fiind un exemplu de bună practică și masa rotundă de dezbatere electorală cu candidaţi la alegeri parlamentare parţiale în anul 2011. Temele dezbătute în cadrul acestui eveniment au fost teme de interes ale iniţiatorilor.

Lista partidelor politice ale căror candidaţi au fost implicaţi în mese rotunde iniţiate de beneficiari ai proiectului Partener Activ și Implicat:

USL – Uniunea Social Liberală = PNL + PSD + PCPDL – Partidul Democrat LiberalPSD – Partidul Social DemocratPNL – Partidul Naţional LiberalPC – Partidul ConservatorUDMR – Uniunea Democrată a Maghiarilor din RomâniaUDSCR – Uniunea Democrată a Slovacilor și Cehilor din RomâniaUNPR – Uniunea Naţională pentru Progresul RomânieiUBB-R - Uniunea Bulgară din Banat – RomâniaUDTTMR – Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din RomâniaPPLC – Partidul Poporului – Legea CojocaruPNȚCD – Partidul Naţional Țărănesc Creștin și DemocratPRM – Partidul România MarePPMT – Partidul Popular Maghiar din Transilvania

PPDD – Partidul Poporului Dan DiaconescuPER – Partidul Ecologist Român PV – Partidul VerdePPPS – Partidul Popular al Protecţiei SocialeFDGR – Fundaţia Democrată a Germanilor din RomâniaACDR – Alianţa Civică Democrată a Romilor din RomâniaAlianţa Uniţi pentru Timișoara Uniunea pentru TimișAPC – Alianţa Popular Creștină APP – Alianţa Pentru ProgresFC – Forţa CivicăPAS – Partidul Alianţa SocialistăAlianţa pentru VranceaAlianţa pentru TeleormanPNG – CD – Partidul Noua Generaţie Creștin Democrat.Partidul ‚Totul pentu Țară’

Descrierea detaliată a demersurilor, precum și documentele aferente sunt accesibile la www.advocacy.ro

Masa rotundă 77


INIțIAToRI:

· MirceaCiocan Uniunea Județeană SANITAS Maramureș

· ȘtefanPetricean Confederația Sindicală Națională MERIDIAN Maramureș

· LiviuMarianPop Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș

· PaulSzaniszlo Sindicatul Liber ”TISA” Sighetu Marmației

Locaţie:BaiaMare/MaramureșData:11august2011Masărotundăla:AlegeriParlamentareNiveldedecizie:CentralCandidaţiprezenţi:2

Dezvoltarea învăţământului, sănătăţii și economiei din Baia Mare

» SCURTĂ DESCRIERE:

Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conţinut, în jurul problemelor de interes major ale comunităţii, prin susţinerea publică argumentată, de către candidaţii la Alegerile Parlamentare din 2011, a soluţiilor lor la problemele de interes local semnalate de către iniţiatori.

» TEMELE MESEI ROTUNDE:

› Cum vedeţi rezolvarea spaţiilor pentru învăţământul preșcolar și primar la nivelul întregului colegiu, ţinând cont de implementarea clasei pregătitoare începând cu noul an școlar?› Plecând de la prevederile Legii salarizării unitare a personalului bugetar, care ar fi măsurile ce se impun a fi luate pentru menţinerea și atragerea de personal calificat în unităţile sanitare și cele de învăţământ?› Având în vedere desfiinţarea spitalelor din Șomcuta Mare și Baia Sprie, care sunt măsurile ce se impun a fi luate pentru asigurarea asistenţei medicale spitalicești a populaţiei?› Cum vedeţi dezvoltarea agricolă și industrială a judeţului Maramureș și cum o veţi susţine?› Cum vedeţi colaborarea cu sindicatele pe viitor și implicarea în problemele acestora, având în vedere recentele modificări aduse în Codul muncii și apariţia Codului de Dialog Social?

» DECLARAȚII ALE CANDIDAȚILOR PREZENȚI:

USL:› crearea unui parc industrial pentru valorificarea resurselor naturale ale zonei;› încurajarea agriculturii ecologice, certificarea și promovarea produselor tradiționale și ale celor ecologice;› continuarea programului Produse în Maramureș pentru sprijinirea țăranilor agricoli;› finanțarea serviciului medical pe criteriu de performanță; asigurarea asistenței medicale și a asistenței stomatologice în mediul rural;› înființarea unui Spital de Urgență nou, a unui Spital de Boli Cronice și a unui Spital Județean de Recuperare;› transformarea spitalelor care nu sunt dotate la standarde UE, în centre de permanență;› transformarea spitalelor de la Șomcuta și Baia Sprie în centre multifuncționale de specialitate;› acordarea de resurse financiare în educație, acolo unde rezultatele dovedesc competență;› întărirea relației între mediul politic și sindicate și sprijinirea acestora în accesarea de fonduri europene;› acordarea de spații în școli pentru desfășurarea orelor din clasele pregătitoare;› construirea de grădinițe;› sprijinirea învățământului privat în preluarea unei părți din sarcina educării;› integrarea părinților în educarea copiilor.

(Florin Tătaru (Deputat)- câștigător)

PDL: › crearea de depozite frigorifice unde ţăranii sa-și poată depozita produsele;› susţine legea salarizării unice;› dezvoltarea infrastructurii în grădiniţe sau în creșe.

(Mariana Pop (Deputat))

Masa rotundă78


INIțIAToRI:

Coaliţia52

· LuciaCojocaru Sindicatul Liber al Învățământului Preuniversitar Cluj

· IuliaDudaș Asociația Studenți pentru Societate

· IosifPop Consiliul Civic Local

· AurelRoman Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala Cluj

· FlorinȘomodi Asociația Leo Club Bastion Cluj

· ManuelaȚuglui Asociația Pro Democrația Club Cluj

Locaţie:Cluj/ClujNapocaData:17februarie2012MasărotundăcuparlamentariNiveldedecizie:CentralParlamentarisusţinători:9

Respect și responsabilitate în dialog


Masa rotundă cu tema “Respect și responsabilitate în dialog” a fost organizată pentru prezentarea parlamentarilor a amendamentelor propuse pentru schimbarea Legii 52/2003, privind transparenţa decizională în administraţia publică și obţinerea susţinerii acestora cu privire la aceste modificări. Această masă rotundă face parte dintr-o serie de mese rotunde, cu aceeași temă, organizate simultan în 20 de orașe ale ţării.

» AMENDAMENTELE PROPUSE:

› Alinierea la principiile și standardele europene în domeniul transparenţei decizionale, prin extinderea termenului de consultare publică.› Instituirea unei proceduri minimale unitare de consultări publice, la nivelul tuturor autorităţilor publice.› Răspunderea personală, cu patrimoniul propriu, a decidenţilor publici responsabili pentru nerespectarea Legii 52/2003.› Introducerea nulităţii de drept a actelor normative publicate în Monitorul Oficial al României cu nerespectarea dispoziţiilor Legii 52/2003.

» PARLAMENTARI SUSȚINĂTORI ȘI PREZENȚI LA EVENIMENT:

PSD:› Cordoș Alexandru (Senator)

PNL:› Nicoară Marius Petre (Senator)

Grupul Parlamentar Progresist:› Saporan Vasile (Deputat)

PDL:› Gurzău Adrian (Deputat)› Călian Petru (Deputat)› Buda Daniel (Deputat)

PC:› Rădulescu Șerban (Deputat)

UDMR:› Mate Andras Levente (Deputat)

Independent:› Giurgiu Mircia (Deputat)

Masa rotundă 79


INIțIAToRI:

Coaliţia52

· LeontinaDaragiu Fundația Ruhama

Locaţie:Oradea/BihorData:17februarie2012MasărotundăcuparlamentariNiveldedecizie:CentralParlamentarisusţinători:4







PSD:› Mang Ioan (Senator) - Recunoaște că actul normativ nu conţine sancţiuni directe și imediate și este de acord cu răspunderea patrimonială a funcţionarului public culpabil de nerespectarea Legii 52/2003. Consideră că procentul de 80% nu reflectă întocmai realitatea, ministerele încalcă flagrant și într-un procent mai mare legea transparenţei decizionale, concluzie la care a ajuns în urma unui exerciţiu al actualului șef de cabinet. Nu în ultimul rând, apreciază că societatea civilă ar trebui să se facă auzită mai mult în mass media, mediu propice unde în prezent se promovează mai degrabă politicienii. Acest lucru poate fi o explicaţie pentru lipsa de încredere a societăţii civile care tinde să nu participe la dezbaterile publice organizate de instituţii.

› Avram Alin pentru Roman Sorin Ioan (Deputat) - Este de părere că cetăţenii din mediul rural nu au o conștiinţă a democraţiei participative, mulţumindu-se cu ceea ce le oferă decidentul. A punctat lipsa de activitate a organizaţiilor nonguvernamentale în mediul rural, aportul acestora fiind important și necesar pe ceea ce înseamnă inocularea unei participări active a cetăţenilor.

PDL:› Varga Lucia Ana (Deputat) - Este de părere că modelul european nu se pretează deocamdată societăţii românești. Amendamentul referitor la creșterea termenului de 10 zile calendaristice propune să se realizeze etapizat: în prezent să se implementeze un termen de 30 de zile urmând ca, în măsura în care modelul se dovedește a fi util și funcţional, termenul să fie crescut la 90 de zile. Doamna deputat s-a arătat nemulţumită de indiferenţa societăţii civile care nu-și face auzită vocea suficient, în contextul în care de cele mai multe ori și-ar fi dorit să fie ajutată de opiniile acesteia. Propune întâlniri lunare cu reprezentanţii societăţii civile pentru a discuta despre eventuale propuneri legislative. Susţine procesul de descentralizare deoarece în acest fel mecanismul Legii 52/2003 poate fi implementat cu mai mare succes. Organizaţiile nonguvernamentale sunt încurajate să contribuie activ la inocularea spiritului civic al cetăţenilor și la conștientizarea de către aceștia a atribuţiilor și prerogativelor de care dispun parlamentarii, mulţi cetăţeni aflându-se în eroare în momentul în care formulează o solicitare.

Masa rotundă80


UDSCR:› Merka Adrian Miroslav (Deputat) - Consideră că documentul tehnic al Coaliţiei 52 este slab fundamentat juridic, că sintagma domenii de interes public este insuficient definită. De asemenea, recomandă crearea unui echilibru între solicitările cetăţenilor adresate decidenţilor și contribuţia activă a societăţii civile, argumentând că nu este firesc ca cetăţeanul să se limiteze la a emite pretenţii, ci ulterior trebuie să și participe la dezbateri publice. Referitor la termenul de 90 de zile, domnul deputat s-a aliniat părerii majorităţii: termene diferenţiate în funcţie de specificul instituţiei. Vede în legea lobby-ului o pârghie legislativă menită să îmbunătăţească dialogul social.

Masa rotundă 81


INIțIAToRI:

Coaliţia52

· AngelaBercean Camera de Comerț și Industrie Satu Mare

· Daniela-NicoletaCulic Camera de Comerț și Industrie Satu Mare

Locaţie:SatuMare/SatuMareData:17februarie2012MasărotundăcuparlamentariNiveldedecizie:Central






» NICIUN PARLAMENTAR NU S-A PRONUNȚAT ÎN PRIVINȚA SUSȚINERII DEMERSULUI.

Declaraţie telefonică:PDL:› Gunthner Tiberiu (Deputat) - Termenul de 90 de zile este unul care poate duce la situaţii aberante, sau la cazuri în care reglementarea supusă dezbaterii nu mai are sens; exemplu: legea bugetului, legi cu impact asupra administraţiilor locale, în care se necesită consultare prealabilă a Federaţiei Municipiilor- termenele cumulate de câte 3 luni ar presupune în total un an; - Nu consideră nici echitabilă, nici realistă sancţionarea pecuniară a celor responsabili, mai ales fără o definire clară a modalităţii în care aceasta ar fi aplicată.

Masa rotundă82








PDL: › Oprișcan Doru (Deputat)

» PARLAMENTARI SUSȚINĂTORI CARE NU AU FOST PREZENȚI LA EVENIMENT:

› Socaciu Victor (Deputat PSD)› Basa Petru (Senator PDL): „ Chiar dacă din motive obiective nu pot fi prezent la masa rotundă de astăzi, împărtășesc punctul de vedere al Coaliţiei 52, considerând că orice dialog pentru a fi susţinut are nevoie de respectul părţilor implicate, deschidere, transparenţă și bineînţeles responsabilitate asupra celor exprimate. Susţin necesitatea permanentizării și dezvoltării dialogului între cetăţeni și autorităţile locale, la toate nivelurile pentru că astfel dăm posibilitatea cetăţenilor de a participa activ în procesul de luare a deciziilor administrative. Cred că în ultimii ani s-au făcut progrese atât în ceea ce privește descentralizarea cât și în ceea ce privește transparenţa procesului administrativ, premizele acestor progrese aparţinând de multe ori societăţii civile, un lucru lăudabil și îmbucurător. Personal sunt un susţinător al dezvoltării societăţii civile, încurajând apariţia a cât mai multe organisme nonguvernamentale, a căror principal scop este de a reprezenta interesele cetăţenilor, constituindu-se în poli de exprimare a acestora. Vă felicit pentru demersurile pe care le faceţi și de data aceasta și vă transmit că susţin orice amendament, orice propunere ce vine să îmbunătăţească dialogul cu societatea civilă, cu cetăţenii, să genereze un model administrativ bazat exclusiv pe nevoile reale ale comunităţii.” › Borbely Laszlo (Senator UDMR)

INIțIAToRI:

Coaliţia52

· OvidiuAbutnăriţă Patronatul IMM Județean Mureș

· RaduBălănean Consiliul Local IMM Județean Mureș

· MirceaBădilă Institutul Național pentru Dezvoltarea Integrată a Ariilor Protejate din România

· BogdanBărbulescu Patronatul IMM, Mureș

· GheorgheBueșteanu Consiliul Local IMM Județean Mureș

· CorinaCâmpean Centrul de Training Euro NLP, Mureș

· FlorinelaGiurgea Uniunea Județeană a Sindicatelor Libere Mureș

· MihaiHorga Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii Mureș

· BogdanNicoară Fundația CPA IMM Mureș

· VladimirPolearuș Patronatul IMM Târgu Mureș

· IstvānSoós Rotaract

· LigiaVoro Sindicatul Media Sind Mureș

Locaţie:Tîrgu-Mureș/MureșData:17februarie2012MasărotundăcuparlamentariNiveldedecizie:CentralParlamentariprezenţișisusţinători:1Parlamentarisusţinători:4

Masa rotundă 83








PSD:› Stragea Sorin Constantin (Deputat) „...e absolut necesar să ne aliniem la legislaţia europeană și este nevoie de un act sancţionator, inclusiv până la răspunderea materială a acestor persoane care încalcă”.› Covaci Dorel (Deputat) „..susţin orice iniţiativă, în sprijinul întăririi dialogului social între autorităţile administraţiei publice și societatea civilă și încurajării consultării și implicării cetăţenilor, în calitate de contribuabili, în procesul de luare a deciziei publice. În particular, pentru o mai bună eficientizare, dinamizare și fluidizare a procesului legislativ, propun modificarea termenului de dezbatere publică a proiectelor de legi la 60 de zile.”

PNL:› Robu Nicolae (Senator) „Atitudinea civică la nivelul societăţii românești e slabă. Crearea unui cadru în care să fie invăţaţi oamenii să se implice. 80% e scandalos la nivel naţional să nu fie respectată legea. Nu cred că putem opera cu termene atât de lungi pentru că nu va mai exista eficienţă, sau termene unice. Ar trebui o diferenţiere în funcţie de impact. Realizarea unui portal web naţional legislativ este necesar!!!”› Horia Cristian (Deputat)

PDL:› Lup Beniamin pentru Dugulescu C. Marius (Deputat)

UNPR:› Țaga Claudiu (Deputat) „Susţin fără rezervă, susţin sancţionarea administrativă, nu patrimonială. Termenele să fie mai selective, alese pentru a nu îngreuna birocraţia”.› Barna Maria Eugenia (Deputat) „E nevoie de o strânsă legatură între politic și societatea civilă. Ofer tot sprijinul și voi prelua în Parlament alături de colegii mei, această iniţiativă”.

UBB-R› Mitroi Monica pentru Mircovici Niculae (Deputat)

INIțIAToRI:

Coaliţia52

· MarianaCernicovaBucă Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare Timișoara

· OvidiuCostea Uniunea Generală a Industriașilor din România UGIR 1903 Timiș

· SandaValeriaCraia Clubul de afaceri româno-olandez MATRIX

· AdrianDragomirescu Asociația Română a Specialiștilor în Securitate

· FlorinGeamănu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara

· MarinelaLucuţ Sindicatul Liber al Salariaților din Primăria Municipiului Timișoara și din Serviciile Publice aflate în Subordinea Consiliului Local al Municipiului Timișoara

· AureliaMarcoane Fundația Bega Timișoara

· RodicaMilitaru Asociația Proprietarilor din Zone Rezidențiale Timișoara

· GabrielaȘtefan Clubul Lions Diamond

Locaţie:Timișoara/TimișData:17februarie2012MasărotundăcuparlamentariNiveldedecizie:CentralParlamentarisusţinători:8

Masa rotundă84








PSD:› Luca Ciprian (Deputat)

PDL:› Igaș Traian (Deputat)› Tipei Riviș Lucian (Deputat)› Gondor Marius Sorin (Deputat) › Niţu Adrian Henorel (Deputat) › Cionca Arghir Iustin (Deputat)


› Marian Ovidiu (Senator PDL)› Boghicevici Claudia (Deputat PDL)› Farago Petru (Deputat UDMR)

INIțIAToRI:

Coaliţia52

· DănuţIeneșescu Sindicatul Democratic Învățământ Arad

· MihaiBica Asociația “Pro Crisius”

· GeorgeMihaiPreoţescu Asociația “Pro Crisius”

Locaţie:Arad/AradData:24februarie2012MasărotundăcuparlamentariNiveldedecizie:CentralParlamentariprezenţișisusţinători:6Parlamentarisusţinători:9

Masa rotundă 85








PDL:› Nistor Laurenţiu (Deputat) › Firczak Gheorghe (Deputat)› Blaga Iosif Veniamin (Deputat)

Inițiatori:

Coaliţia52

· PaulRusu Sindicatul Învățământului Preuniversitar

· VictorBratu Sindicatul Învățământului Preuniversitar

Locaţie:Deva/HunedoaraData:17februarie2012MasărotundăcuparlamentariNiveldedecizie:CentralParlamentariprezenţi:3Parlamentarisusţinători:3

Masa rotundă86








PDL:› Rusu Valentin (Deputat)

UNPR:› Tabugan Ion (Deputat)

INIțIAToRI:

Coaliţia52

· MarianApostol Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa Caraș Severin

· OanaTreanţă Fundația Club Turistic Banatia

· ClementinaIucu Asociația Curcubeul Moldova Nouă

Locaţie:Reșiţa/CarașSeverinData:17februarie2012MasărotundăcuparlamentariNiveldedecizie:CentralPrlamentariprezenţișisusţinători:2Parlamentarisusţinători:2

Masa rotundă 87








PNL:› Hașotti Puiu (Senator) - „reajustarea termenelor, o calibrare a termenelor în funcţie de ierarhia actelor normative”; - ne-asumarea responsabilităţii este o exprimare vagă, interpretabilă; - un Guvern emite peste 3000 acte/an, poate societatea civilă să dezbată și să monitorizeze toate actele? - art. 3 lit. k – care sunt domeniile de interes definite? - art. 6 alin 7 – care sunt categoriile de acte normative la care se face referire? - nulitatea absolută, nu e firească pentru toate actele; - răspunderea personală - de acord categoric.

PDL:› Chirilă Constantin (Deputat) „...e absolut necesar să ne aliniem la legislaţia europeană și este nevoie de un act sancţionator, inclusiv până la răspunderea materială a acestor persoane care încalcă”.

UDTTMR:› Amet Aledin (Deputat) „Trebuie discutat modul în care este trasă la răspundere autoritatea publică”.

INIțIAToRI:

Coaliţia52

· EmilianAvrămescu Asociația Liga Consilierilor Juridici din Constanța

· MihaelaCaterinici Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar Constanța

· IulianGropoșilă Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Constanța

· IrinaEvaLiţcanu Patronatul Național al Femeilor de Afaceri din IMM

· NicolaeMunteanu Asociația Mare Nostrum Constanța

· RoxanaNiculae Asociația pentru Calitate și Cooperare în Educație, Constanța

· VasileOţelea Blocul Național Sindical Constanța

· IonPopescu Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar, Constanța

Locaţie:Constanţa/ConstanţaData:17februarie2012MasărotundăcuparlamentariNiveldedecizie:CentralParlamentarisusţinători:3

Masa rotundă88








PDL:› Bara Ion (Senator) - Apreciază și susţine iniţiativa și dialogul cu societatea civilă; - Apreciază amendamentele 4, 2 și 1 (n.a. nulitatea de drept, procedura minimală unitară de consultare publică, extinderea termenului de consultare publică) ca fiind oportune dar într-o formă prelucrată prin raportare la toate implicaţiile pe termen scurt, mediu și lung; - Apreciază inoportun amendamentul 3 (n.a. răspunderea personală) pentru care propune identificarea, cu ajutorul specialiștilor, a unei alte forme de sancţionare.

INIțIAToRI:

Coaliţia52

· VladAnastasiu Asociația pentru Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării

· DoruPoponete Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Tulcea

· EcaterinaSuciu Asociația Sf. Ecaterina Tulcea

· TamaraȘirotencu Asociația Valori Dobrogene

Locaţie:Tulcea/TulceaData:17februarie2012MasărotundăcuparlamentariNiveldedecizie:CentralParlamentarisusţinători:1

Masa rotundă 89








PDL:› Movilă Petru (Deputat) „Consultarea și transparenţa trebuie să pornească de la structura cea mai mică, adică consiliul local trebuie să fie o normalitate pentru aleși. Trebuie găsită o soluţie de diferenţiere. Sunt situaţii când trebuie luate decizii în regim de urgenţă. Ar fi interesantă o Lege a Petiţiilor și a Sesizărilor (există un proiect de lege care, deși e an electoral ar trebui adoptată). Modificarea acestei legi trebuie să angreneze și modificarea altor legi. Sunt proiecte de legi care au trecut prin asumare după ce au fost dezbătute, au respectat parţial principiul consultării, transparenţei. După întâlniri de acest gen, dovedim că suntem deschiși spre dialog și luam un lucru bun/util.”› Păduraru Nicușor (Deputat) „Merită apreciat efortul de a efectua în aceeași zi, la aceeași oră, în toată ţara, dezbateri pe acest subiect. Legea 52 nu este singura lege care definește transparenţa. Datele statistice prezenatate de organizatori sunt îngrijorătoare.” - Susţine o parte din amendamentele propuse de Coaliţia 52, cu mici corecţii de fond și promite introducerea lor în Parlament, chiar de săptămâna viitoare; - Coaliţia 52 nu trebuie să se limiteze doar la imagini ci să facă un parteneriat public- privat, să colaboreze cu un sector din sectorul public care fac astfel de consultări pentru modificarea acestor legi. Palierele administraţiei centrale și locale sunt diferite și au un mod de lucru diferit. 90% din consilierii locali sau judeţeni nu primesc informaţiile despre proiectele de act normativ în termen; - Sugerează o trecere în revistă a dialogului social în diferite state din UE pentru a împărtăși din experienţa lor; - Nu toate amendamentele vor trece de avizul de constituţionalitate (termenul de 90 de zile se izbește de alte termene, răspunderea personală sau patrimonială este un subiect avansat); - Susţine modificare partială a amendamentelor în spijinirea Coaliţiei 52, pentru a fi făcute profesional.› Dobre Cristina (Deputat) „Legea fără sancţiuni este nulă. Sunt multe legi care nu funcţionează. Dacă după consultarea publică actul normativ rămâne neschimbat, atunci nu putem spune că a fost consultare.”

Independent:› Ciuhodaru Tudor (Deputat) - Este iniţiatorul unor proiecte legislative pe această temă.

INIțIAToRI:

Coaliţia52

· MaricelDumitriu Asociația Pensionarilor de Boală Iași

· MirceaFrunză Asociația de Promovare a Economiei Cunoașterii

· SerbastianGhica Fundația Iosif

· MioaraGociu Asociația oamenilor de Afaceri Iași 2003

· IrinaHazincop Asociația Salvați Copiii

· MariaHudema Asociația oamenilor de Afaceri Iași 2003

· GabrielLazăr Asociația de Promovare a Economiei Cunoașterii

· DinaLoghin Fundația „Șanse Egale pentru Femei”

· LucianPetcu Uniunea Generală a Industriașilor din România

· MihaelaPodariu Asociația Super Tineri (ASIRYS)

· RaduȚuţuMitache Asociația Pensionarilor de Boală Iași

Locaţie:Iași/IașiData:17februarie2012MasărotundăcuparlamentariNiveldedecizie:CentralParlamentarisusţinători:4

Masa rotundă90








PSD:› Mitrea Elena (Senator)› Antochi Gheorghe (Deputat)

PNL:› Palăr Ionel (Deputat)

PDL:› Vreme Valerian (Deputat)

INIțIAToRI:

Coaliţia52

· CătălinaAmăriuţei Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, Bacău

· SmărăndiţaBrăescu Asociația Centru de Training, Consultanță și Mediere onești

· RobertChiriac Grupul Social-Civic, onești

· CătălinGaman Centrul de Servicii Juridice și Financiare

· MihaiTulbure Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, Bacău

Locaţie:Bacău/BacăuData:17februarie2012MasărotundăcuparlamentariNiveldedecizie:CentralParlamentarisusţinători:4

Masa rotundă 91








PSD:› Nechifor Cătălin Ioan (Deputat) - Va susţine această iniţiativă exprimându-și dorinţa de a trece prin Parlament această lege în acest mandat; - A fost de acord cu amendamentele propuse, subliniind propunerea pentru pierderea funcţiei pentru cei care nu respectă legea, propunere iniţiată de către dl consilier local, Ovidiu Donţu.

INIțIAToRI:

Coaliţia52

· MarcelaȘlusarciuc Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Suceva

Locaţie:Suceava/SuceavaData:17februarie2012MasărotundăcuparlamentariNiveldedecizie:CentralParlamentarisusţinători:1

Masa rotundă92








PSD:› Bădescu Iulian (Senator) „...Eu o să demarez luni, în ședinţa de grup a Partidului Social Democrat, o să vorbesc și cu colegii de la PNL. Sunt și vice-lider de grup așa că nu o să fie o problemă pentru a cere în regim de urgenţă aceste amendamente. Ele sunt perfectibile și sunt o consecinţă a atitudinii vis-ā-vis de transparenţa la nivelul administraţiei publice locale, judeţene, naţionale. Ea nu există de fapt. Las la o parte reaua credinţă a celor care conduc aceste administraţii, mai este vorba de faptul că până acum nu a exsitat o presiune din partea societaţii civile”.

PDL:› Gavrilescu Graţiela Leocadia (Deputat) „Deja am transmis Secretariatului tehnic al Grupului P.N.L. din Camera Deputaţilor amendamentele preluate de la dumneavoastră și voi fi onorată să le pot susţine în plen. Apreciez în mod deosebit iniţiativa Coaliţiei 52 și a Academiei de Advocacy, și consider că forţele politice progresiste din România, împreună cu societatea civilă, vor reuși, în viitorul apropiat, să le (re)dea instituţiilor publice credibilitatea și autoritatea pe care doar o activitate transparentă și un dialog social real le-o pot oferi.”


› Chivu Sorin-Serioja (Senator UNPR)

INIțIAToRI:

Coaliţia52

· LauraCostache Camera de Comerț și Industrie Prahova

· Eugen-CostinCristescu Asociația Alianța Pentru Drepturile omului Din România

· ȘtefanaDuţă Asociația “Noi și Ceilalți” Filiala Prahova

· IolandaGheorghiu Federația oNG Muntenia, Ploiești

· AdrianNania Federația Sindicatelor din Apărare Unirea, Prahova

· AlexandraPetre Camera de Comerț și Industrie Prahova

· RaulPetrescu Asociația pentru Dezvoltare Europeană și Reconstrucție, Prahova

· LaurenţiuVoicu Asociația pentru Promovarea Valorilor Europene și Dezvoltare Durabilă, Teleorman

Locaţie:Ploiești/PrahovaData:17februarie2012MasărotundăcuparlamentariNiveldedecizie:CentralParlamentarisusţinători:3

Masa rotundă 93








PDL:› Bădulescu Adrian (Deputat)

INIțIAToRI:

Coaliţia52

· AliceCarmenMirea Comisariatul pentru Societatea Civilă Teleorman

· FlorentinaNemţișor Blocul Național Sindical Teleorman

· LuminiţaZaharia Blocul Național Sindical Teleorman

Locaţie:Alexandria/TeleormanData:17februarie2012MasărotundăcuparlamentariNiveldedecizie:CentralParlamentarisusţinători:1

Masa rotundă94








PNL:› Stroe Ionuţ Marian (Deputat) „...e extrem de important ca autoritatea publică să răspundă cu patrimoniul personal în cazul încălcării prevederilor legii 52”.

PDL:› Dascălu Constantin (Deputat) „...în principiu demersul este foarte bun, dar trebuie ca amendamentele să mai fie trecute printr-un filtru juridic. Există riscul ca activitatea din administraţie să fie blocată sau chiar întregul demers legislativ.”


› Oprea Mario (Senator PNL)

INIțIAToRI:

Coaliţia52

· ClaudiaNicoletaCochină Asociația Aproape de Tineri Craiova

· RingoDămureanu Sindicatul Administrației Publice Forța Legii Craiova

· DanielIon Clubul Asociația Lions Club Craiova

· ConstantinLungulescu Sindicatul Învățământului Spiru Haret Craiova

· IonMihai Coaliția 52

· IoanValentinMihalache Patronatul Local al IMM, Slatina

· CarlaStoica Asociația Pro Democrația Club Craiova

· LucianZuleanu Centrul de Resurse pentru organizațiile Non-Profit din oltenia Craiova

Locaţie:Craiova/DoljData:17februarie2012MasărotundăcuparlamentariNiveldedecizie:CentralParlamentarisusţinători:3

Masa rotundă 95








PNL:› Frâncu Emilian (Senator) “Referitor la iniţiativa societăţii civile privind modificarea Legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, vă supun atenţiei 3 observaţii, pe care le doresc amendamente la această propunere: - la art.14 consider că nu este încă momentul să se treacă la o răspundere patrimonială a conducătorului instituţiei și este suficientă stabilirea unor amenzi pentru încălcarea prevederilor acestei legi. Ulterior, după 2-3 ani de la aplicarea noii legi, se poate trece la o a doua fază propusă de dumneavoastră, pentru că s-ar presupune că spiritul civic, între timp, s-a întărit la nivel instituţional; - la art.6 alin. 2 și 4, consider că termenele propuse trebuie să fie de 60 de zile în loc de 90 și de 30 de zile în loc de 60 de zile. De multe ori este necesar găsirea unui echilibru între urgenţele implementării unei măsuri și timpul necesar dezbaterii ei. Cu aceste amendamente, am specificat că susţin propunerea dumneavoastră și voi căuta să o sprijin și în Parlament.”› Buican Cristian (Deputat)

PDL:› Vîlcu Samoil (Deputat)

INIțIAToRI:

Coaliţia52

· MonicaCosac Sindicatul Salariaților din Cultură Vâlcea

· PetreDuinea Sindicatul Ambulanța Râmnicu Vâlcea

· DanielaRădulescu Fundația Casa Cărții Râmnicu Vâlcea

Locaţie:RâmnicuVâlcea/VâlceaData:17februarie2012MasărotundăcuparlamentariNiveldedecizie:CentralParlamentarisusţinători:3

Masa rotundă96








PNL:› Știrbu Gigel Sorinel (Deputat) - Este de acord cu amendamentul pentru articolul 6, iar la amendamentul pentru articolul 1 precizează că sunt deja prevăzute în legislaţie sancţiunile și își exprimă rezerva în privinţa adoptării unor noi sancţiuni; - Nu consideră că publicarea în ziarele locale a actelor normative ar avea impactul așteptat, pentru aceasta ar fi nevoie de publicaţii speciale, dar costurile ar fi ridicate.

PDL:› Niţă Mihai (Senator)› Bărbulescu Daniel Ionuţ (Deputat)

„Tema supusă discuţiei este extrem de generoasă și de importantă, iar în principiu îmi manifest explicit disponibilitatea de a susţine o eventuală iniţiativă legislativă de amendare a legii 52/2003. Transparenţa este un principiu extrem de important și benefic societăţii românești. Sunt perfect de acord cu lovirea de nulitate absolută a actelor normative adoptate fără respectarea principiilor stipulate în legea 52/2003. Am reţineri legate de introducerea principiului răspunderii patrimoniale a decidenţilor, deoarece cred că e de discutat dacă fapta a fost savârșită cu intenţie sau cu rea-credinţă. Agreez, de asemenea, mărirea termenului de consultare publică de la 10 la 30 zile, 90 zile fiind cred prea mult, poate duce la întârzieri majore. Introducerea procedurii unitare este esenţială dacă vrem ca această lege să funcţioneze cu adevărat.”

» PARLAMENTARI SUSȚINĂTORI CARE NU AU FOST PREZENTI LA EVENIMENT:

› Toma Ion (Senator UNPR)

INIțIAToRI:

Coaliţia52

· ValentinMihalache Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Slatina

· LuciaPurcăreanu Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Slatina

Locaţie:Slatina/OltData:24februarie2012MasărotundăcuparlamentariNiveldedecizie:CentralParlamentarisusţinători:4

Masa rotundă 97








PDL:› Feldman Radu Alexandru (Senator)› Popa Mihaela (Senator)› Budurescu Daniel Stamate (Deputat)

INIțIAToRI:

Coaliţia52

· MihaelaCăciuleanu Federația Româna a Jurnaliștilor Mediasind

· SimonaCristinaConstantinescu Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

· MariaDumitru Federația Româna a Jurnaliștilor Mediasind

· IoanaMănăilă Asociația Națională a Specialiștilor în Resurse Umane (AUR)

· IrinaVatrautas Asociația Națională a Specialiștilor în Resurse Umane (AUR)

· Mercedes-RamonaVeleanu Federația Generală a Sindicatelor Familia

Locaţie:BucureștiData:17februarie2012MasărotundăcuparlamentariNiveldedecizie:CentralParlamentarisusţinători:3

Masa rotundă98


INIțIAToRI:

Coaliţia52

· MirceaLazea Asociația de Proprietari Grigore Alexandrescu


· FlorinȘomodi Asociația Lions Club Transilvania

· IoanaSfârlea Federația Junior Chamber International România

Locaţie:ClujNapoca/ClujData:15mai2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:LocalșijudeţeanCandidaţiprezenţi:4

Putem relansa ecomomia fără susţinerea IMM-urilor și fără crearea de noi locuri de muncă?


Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conţinut, în jurul problemelor de interes major ale comunităţii, prin susţinerea publică argumentată, de către candidaţii la Alegerile Locale din 2012, a soluţiilor lor la problemele de interes local semnalate de către iniţiatori, membri ai Coaliţiei 52.

» TEMA MESEI ROTUNDE:

› Putem relansa ecomomia fără susţinerea IMM-urilor și fără crearea de noi locuri de muncă?


UDMR:› stimularea reţelei de dezvoltare și de schimb a mărfurilor din agricultura judeţului, sub egida Agro Transilvania;› stimularea și accederea la piaţă a produselor bio, a energiilor regenerabile, a plantelor medicinale;› stimularea asocierii în vederea valorificării produselor, ajutorul direct pentru promovarea producătorilor agricoli și meșteșugarilor, prin intermediul <Produs de Cluj>.

Vakar Istvan (CJ)

PPLC:› „IMM-urile trebuie să fie lăsate în pace”.

Fodor Dalia (P) si Mândruţ Viorel (CJ)

PNȚCD:› evaluarea stării la zi a Primăriei Cluj-Napoca; › punerea în mișcare a mecanismului pe care Primăria îl poate stimula și prin care poate sprijini investiţiile care să aducă bani și locuri de muncă.

Culda Emil (P)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Masa rotundă 99


INIțIAToRI:

Coaliţia52

· DoruBuia Uniunea Generală a Industriașilor din România Cluj




Costul utilităţilor la Cluj-Napoca




› Costul utilităţilor la Cluj-Napoca.


PRM:› liberalizarea pieţei utilităţilor prin demonopolizarea acestora; › menţinerea costurilor la nivelul existent, pentru că o diminuare nu este posibilă; › reorganizarea și restructurarea regiilor; › organizarea unui colectiv de specialiști și realizarea unui program care va duce la reorganizarea sistemului de branșare; › elaborarea de politici, programe și proiecte, care să ducă la utilizarea energiilor alternative; › echilibrarea relaţiei furnizor-consumator, care trebuie să fie bazată pe respect.

Avram Ioan (P)

› dezvoltarea de pieţe care să soluţioneze disfuncţionalităţile existente, legate de utilităţi; › colaborarea cu operatori responsabili de finanţarea și coordonarea furnizării utilităţilor publice; › protejarea categoriile defavorizate într-o altă manieră decât cea utilizată în prezent; › diminuarea taxelor, deși soluţia pe termen lung este cea de creare a locurilor de muncă.

Mureșan Mihai (CJ)

PPMT: › găsirea de soluţii pentru o bună colaborare între etniile maghiară și română.

Csep Alexandru (PCJ)

PNȚCD:› depolitizarea și profesionalizarea personalului regiilor publice; › realizarea demersurile necesare pentru utilizarea energiilor verzi; › izolarea termică a clădirilor în care locuiesc persoane/familii asistate social; › investirea în panouri fotovoltaice, care împreună cu panourile solare reprezintă soluţii pentru ieftinirea utilităţilor publice; › „încălzirea cu microcentrale, de cvartal este soluţia cea mai ieftină și mai eficientă”; › reunirea furnizorilor publici sub egida unei organizaţii, iar coordonarea acesteia să fie externalizată și licitată la nivel internaţional, pentru a nu încuraja corupţia; la licitaţie ar putea participa și universităţi tehnice;› realizarea de centrale pe cursul râurilor.

Horea Dan (CL)


Masa rotundă100


Păstrăm medicii acasă sau îi oferim pe tavă străinilor?


Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conţinut, în jurul problemelor de interes major ale comunităţii, prin susţinerea publică argumentată, de către candidaţii la Alegerile Locale din 2012, a soluţiilor lor la problemele de interes local semnalate de către initiatori, membri ai Coaliţiei 52.


› Viziunea privind relaţia cetăţean – autoritate locală în elaborarea strategiilor și deciziilor la nivelul Primăriei.› Trei proiecte pe care vă angajaţi să le duceţi la îndeplinire pe parcursul mandatului.


USL:› construirea unor locuinţe pentru medicii rezidenţi și pentru doctoranzii din medicină; › utilizarea banilor dinspre Consiliul Local către spitale doar pentru reparaţii clădiri, nu și pentru dotări.

Chira Manuel (CL)

› criterii clare de retribuire a medicilor și de susținere și suplimentare a resurselor pentru asistență; › un parteneriat public-privat funcțional pentru atragerea de investitori; › implementarea asigurărilor private de sănătate ce va preveni risipa resurselor statului; › investiții în infrastructura medicală cu ajutorul CSR (Corporate Social Responsability);› campanii de prevenție în domeniul sănătății;› atragerea de fonduri europene pentru renovarea unităților medicale; › construcția Spitalului Regional de Urgență; › investiții din partea Consiliului Local și Județean în cabinete medicale sau alte unități medicale din municipiu și județ; › emiterea de obligațiuni de către autoritățile locale pentru a putea participa ca acționari la diverse proiecte de anvergură în sănătate.

Cristea Aurelia (CJ) – câștigător

PDL:› instituirea unui Consiliu Consultativ pentru actorii din sectorul medical cu scopul de a evalua starea de sănătate din județe și pentru a identifica nevoile de investiții din sector; › construcția primului Spital Regional de Urgență; › găsirea unor soluții alternative de finanțare pentru sănătatea publică; › cumularea bugetelor de la Consiliul Județean - Consiliul Local pentru a asigura procentul de 4, 5% pentru sectorul sănătății. „Problema sănătății face subiectul unuia dintre proiectele mele personale. Intervenția administrației locale este destul de redusă deoarece legea o limitează.”

Turdean Ovidiu (CL) – câștigător

PNȚCD:› salarii mai mari pentru medici; › intervenţia autorităţilor locale în achiziţionarea locuinţelor nefolosite din Cluj pentru a le închiria medicilor; › dezvoltarea clinicilor private pentru îmbunătăţirea serviciilor din sectorul public datorită concurenţei; › dezvoltarea turismului medical;› clinică dotată cu aparatură de specialitate și în alte localităţi din judeţul Cluj;› parteneriatul public-privat care să favorizeze finanţarea sănătăţii; › distribuţie mai echitabilă a resurselor financiare în sector.

Fătăceanu Gheorghe (PCJ)

INIțIAToRI:

Coaliţia52

· GraţielaAngheluș Centrul Rațiu pentru Democrație

· IuliaDudaș Asociația Studenți pentru Societate Cluj





Masa rotundă 101


PPDD:› creșterea salariilor și accesul medicilor la spitalele de stat doar pe baza competenţelor profesionale; › alocarea de fonduri mai mari pentru sectorul public de sănătate; › apelarea la fonduri europene pentru dotarea unităţilor medicale; › subvenţionarea anumitor tipuri de medicamente; › înfiinţarea unor servicii de gardă la nivelul comunelor.

Matiș Dorel (PCJ)

Independent:› mai mare transparenţă în managementul fondului asigurărilor de sănătate publică, care ar putea fi administrat de către partenerii de dialog social (sindicate, patronate); › un pachet de servicii de sănătate pentru fiecare cetăţean care contribuie la fondul public de asigurări de sănătate; › legislaţie care să favorizeze dezvoltarea sistemului de sănătate și nu una abuzivă; › deblocarea posturilor pentru medici și alocarea fondurile aferente acestor posturi; › implicare mai mare a municipalităţii în rezolvarea problemelor din sănătate; › motivarea cadrelor medicale, a asistentelor prin diverse metode (ex: tichete de masă); › un procent de 4, 5% de la bugetul local destinat sănătăţii; › secţie de urgenţă în cadrul Spitalului Clujana și o clinică pentru pensionari unde aceștia să beneficieze de asistenţă gratuită.

Giurgiu Mircia (P)


Masa rotundă102


Durata studiilor în învățământul liceal scade de la 4 la 3 ani. Creștem astfel calitatea în educație?




› Durata studiilor în învăţământul liceal scade de la 4 la 3 ani. Creștem astfel calitatea în educaţie?


PDL:› contribuirea la dotarea școlilor cu regim special; › acordarea de mai mult acces copiilor din zona rurală la cultură, lucru care se traduce prin majorarea numărului de vizite întreprinse de copiii din zona rurală la instituţiile de cultură din Cluj-Napoca; › dezvoltarea de proiecte sociale prin care să ofere sprijin material copiilor cu probleme, precum și proiecte care să încurajeze activităţile extracurriculare; › acoperirea costurilor de transport;› dezvoltarea de școli profesionale în zonele rurale, care să contribuie la revitalizarea unor domenii de interes, precum cele de agroturism.

Marc Marinela (PCJ)

PNȚCD:› introducerea admiterii în facultăţi; › dezvoltarea infrastructurii cu resurse de la nivel local și judeţean;› dezvoltarea de către profesorii din mediul rural de proiecte care în principal vor fi alternative de finanţare pentru educaţia din aceste zone; › emisiunea de obligaţiuni și implicarea agenţilor economici în sectorul educaţiei; › deschiderea de centre de consultanţă și servicii conexe pentru utilizarea resurselor din mediul universitar în mediul rural și urban, pe domenii precum: psihologie, asistenţă socială, drept, etc.

Fătăceanu Gheorghe (PCJ)

Independent:› „Nu sunt de acord cu studii liceale de 3 ani în schimb de 4”; › înfiinţarea unei școli de arte și meserii, în parteneriat cu o școală din Cluj-Napoca, prin care pensionarii să se implice în formarea unor profesioniști în anumite domenii; › acordarea pentru profesorii cu venituri mici de mese la cantinele primăriei, tichete cadou și locuinţe sociale; › susţinerea proiectelor europene cu școlile și sindicatele.

Giurgiu Mircia (P)

INIțIAToRI:

Coaliţia52

· GraţielaAngheluș Fundația Rațiu pentru Democrație

· LuciaCojocaru Sindicatul Liber al Învățământului Preuniversitar Clujean

· RalucaDârjan Sindicatul Liber al Învățământului Preuniversitar Clujean



Masa rotundă 103


INIțIAToRI:

Coaliţia52


· LudmilaPop Habitat pentru Umanitate Cluj



Știu cum să-și aleagă clujenii administratorii orașului?




› Știu cum să-și aleagă clujenii administratorii orașului?


USL:› indiferent de ce formaţiune va câștiga conducerea Consiliului Judeţean, în calitate de membru USL, va susţine proiectele pentru clujeni.

Canta Dănuţ (CJ)

› „O să încerc să fiu un partener onest cu Emil Boc, dacă acesta va fi primar. Sunt un om de echipă și cred în echipă, de aceea viitorul primar ma poate vedea ca și un partener de colaborare”.

Cataniciu Steluţa (CL)

PDL:› dezvoltarea reţelei de parcuri industriale; › dezvolatarea infrastructurii medicale, inclusiv finalizarea Spitalului Regional de Urgenţă; › „Proiectele mele sunt integrate într-o viziune pe 20-30 de ani, care să facă din orașul și judeţul Cluj un element de referinţă la nivel naţional”.

Corioan Alexandru (CJ)

› „Pentru desemnarea candidaţilor s-a ţinut cont de două aspecte: experienţa profesională și disponibilitatea de a activa și de a se implica în viaţa comunităţii”; › „Clujul trebuie să fie un centru financiar-bancar și de servicii”; › realizarea unui un campus universitar, care să permită studenţilor să beneficieze pe perioada studiilor de un loc de trai accesibl ca preţ.

Popa Adrian (CL)

UDMR: › un candidat la funcţia de primar trebuie să fie un bun gospodar, să fie transparent, să cunoască orașul, să vină cu proiecte concrete, dar să aibă și o relaţie foarte bună de colaborare cu angajaţii din Primărie.

Péter Eckstein-Kovács (P)


Masa rotundă104


Pata Rât-soluţii pentru incluziunea socială, economică și educaţională




› Soluţii pentru incluziunea socială, economică și educaţională în Pata Rât.


USL:› legalizarea terenului arondat de Primărie; › racordarea la utilităţi a terenului.

Nicoară Marius (P)

PDL:› iniţierea unui dialog cu romii din Pata Rât, nu cu asociaţiile de romi; › finanţarea proiectelor pentru romi din bugetul local și fonduri europene; › încurajarea romilor pentru a veni ei înșiși cu soluţii; › găsirea de oameni care să reprezinte real interesele Pata Rât.

Popa Adrian pentru Emil Boc (P)

UDMR:› luarea de măsuri împotriva „cumpărării de voturi” în comunităţile de romi; › utilizarea forţei de muncă de pe amplasamentul actual: training, preluarea și reutilizarea acesteia; › realizarea de parteneriate între romi, societatea civilă și autorităţile locale; › accesarea de fonduri europene; › îmbunătăţirea situaţiei locative; › facilitarea accesului la serviciile medicale de bază; › elaborarea unui regulament de atribuire a locuinţelor sociale pe criterii clare; › eliminarea discriminării și a prejudecăţilor prin schimbarea mentalităţii, pornind de la copii și tineri; › repartizarea echitabilă a copiilor romi în școli, pentru integrarea acestora.

Ekstein Kovacs Peter (P)

PRM:› închiderea gropii neecologice; › asumarea colaborării cu romii pentru identificarea soluţiilor viabile, realiste, implementabile; › identificarea proiectelor, a resurselor necesare și a modalităţilor de implementare; › evitarea modernizării unui „ghetto” și rezolvarea condiţiilor socio-economice; › organizarea unui departament de relaţii publice cu minorităţile, cu probleme specifice, vârstnicii, tinerii, romii etc. – relaţii reale transparente; › întreţinerea de spaţii verzi, producerea de material verde.

Avram Ioan (P)

PPDD:› luarea de măsuri pentru scăderea cantităţii de gunoi prin colectare, selecţie, prelucrare, incinerare – colaborarea cu IMM-uri.

Fodor Dalia (P)

Independent:› rezolvarea canalizării; › rezolvarea juridică a terenurilor; › alfabetizarea la nivel primar;

INIțIAToRI:

Coaliţia52

· StelianBurduhos Federația Junior Chamber International România

· VladCărbune Asociația Ecouri Verzi

· AuroraCîrlig Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord-Vest

· IoanaSfârlea Federația Junior Chamber International România

· IuliaȘandor organizația Studenților din Universitatea Babeș Bolyai


· IoanaToadere Sindicatul Universității Babeș - Bolyai Cluj Napoca

· OanaVișan Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord-Vest

· DinuTodoran Institutul de Formare Economică și Socială Cluj

Locaţie:ClujNapoca/ClujData:6iunie2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:LocalCandidaţiprezenţi:6

Masa rotundă 105


› rezolvarea transportului pentru copiii care frecventează școlile din municipiu; › introducerea unei cantine sociale în Pata Rât; › asfaltarea zonei; › proiecte privind manufactura de diferite produse, urmând ca acestea să fie exportate; › integrarea cu locuri de muncă în ateliere de ucenici; › asigurarea condiţiilor de igienă și a unui centru de igienă, îmbrăcăminte, etc.; › încurajarea liderilor din Pata Rât pentru schimb de informaţii și colaborare.

Paul Mădălina (P)


Masa rotundă106


INIțIAToRI:

Coaliţia52

· LuciaCojocaru Sindicatul Liber al Învățământului Preuniversitar Clujean



Locaţie:ClujNapoca/ClujData:07iunie2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:LocalCandidaţiprezenţi:3

Viziunea dezvoltării durabile a Clujului


Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conţinut, în jurul problemelor de interes major ale comunităţii, prin susţinerea publică argumentată, de către candidaţii la Alegerile Locale din 2012, a soluţiilor lor la problemele de interes local semnalate de către iniţiatori.


› Viziunea dezvoltării durabile a Clujului.

» REZULTATE:

Discuţiile între participanţii prezenţi au abordat următoarele aspecte importante ale planificării strategice și implementării planurilor strategice de dezvoltare:1. Necesitatea fundamentării planurilor de dezvoltare ale municipiului pe o viziune strategică orientată pe termen lung și detaliată în obiective și planuri de implementare etapizate;2. Clujul trebuie să își asume în mod real, transparent și practic rolul regional, naţional și internaţional;3. Necesitatea asigurării transparenţei și mobilizării comunităţii clujene în proces, în vederea atât a asumării strategiei, cât și a validării unei abordări pe termen lung și a asigurării continuităţii;4. Sustenabilitatea viziunii constă în capacitatea acesteia de a se adresa în mod integrat și pe termen lung aspectelor economice, sociale, de mediu, de a răspunde provocărilor așteptate și neașteptate, de a pune în valoare potenţialul de dezvoltare și a rezolva problemele comunităţii, de a angaja comunitatea, de a crea lideri informali și de a susţine mândria locală;5. Viziunea strategică trebuie să răspundă problemelor și provocărilor, trebuie să valorifice potenţialul de dezvoltare, să asigure competitivitatea și coeziunea zonei de influenţă a Clujului;6. Viziunea strategică sustenabilă acoperă cel puţin trei mandate și constituie o provocare pentru toţi cei implicaţi la asigurarea continuităţii;7. Viziunea strategică trebuie să fie detaliată, prin obiective și programe până la nivel de proiecte, pe baza consultării și angajării permanente a comunităţii, pornind de la valorile și aspiraţiile acesteia; odată aprobată, ea trebuie să reunească factorii politici în implementare; 8. Actorii urbani trebuie implicaţi în mod real, deschis, participativ, atât în planificarea viziunii cât și în implementarea strategiei prin proiecte asumate, organizate în timp și alimentate în mod transparent cu resurse. Implicarea în procesele de planificare, decizie și implementare contribuie la emanciparea comunităţii și la responsabilizarea fiecărui actor urban;9. Primăria și actorii urbani trebuie să asigure baze de date (sociale, economice, buget, patrimoniu local etc.) actualizabile și transparente (publicate pe site) pentru construirea strategiei, monitorizarea și controlul implementării; în lipsa datelor, transparenţa nu poate fi asigurată iar Primăria, bugetul local, comunitatea vor avea de suferit;10. Strategia, politicile sectoriale, PUG și PUZ-urile trebuie să se alinieze, altfel apar derapaje costisitoare pentru comunitate, corupţie etc.;11. Candidatura Clujului pentru Capitala Culturală 2020 necesită deschidere, asumare din partea tuturor actorilor urbani și a comunităţii, cooperare pentru creșterea atractivităţii și îmbunătăţirea eticii în construcţii și dezvoltare urbană;12. Necesitatea responsabilizării individuale în actul decizional tehnic și politic la nivelul Primăriei și Consiliului Local, prin impunerea semnăturii personale pe decizie, pentru prevenirea neclarităţilor, corupţiei, aranjamentelor, daunelor financiare;13. Dezvoltarea economică, a competitivităţii, inovării, necesită un parteneriat solid și asumat privat-public-academic-comunitate și se bazează pe o strategie pe termen lung și utilizarea unui instrumentar diversificat de soluţii de tipul: cluster economic, pol agroindustrial, pol de competitivitate etc.;

Masa rotundă 107


14. Zona Metropolitană Cluj nu funcţionează, a fost compromisă colaborarea între localităţile membre și Clujul va suferi pe termen mediu în configurarea și exercitarea rolurilor teritoriale la nivel regional, naţional și internaţional.

Opiniile candidaţilor privind viziunea de dezvoltare strategică și sustenabilă a municipiului, potrivit aspectelor puse în discuţie și menţionate mai sus, au pus în evidenţă următoarele aspecte:1. Viziunea strategică trebuie să integreze o diversitate de componente: creșterea consumului, exporturile, investiţii în tehnologie, investiţii publice (transport urban, utilităţi, servicii publice, energii regenerabile etc.), grija la creșterea costurilor vieţii în municipiu, sistemul de taxare, aspectele sociale;2. Dezvoltarea sustenabilă pentru Cluj presupune abordarea simultană a: a. dimensiunii urbane, respectiv dezvoltare urbană pe orizontală, funcţionarea zonei metropolitane, asigurarea documentaţiilor de urbanism, a strategiei pe termen lung, a inventarului patrimoniului local, dezvoltarea sistemului de spaţii verzi și valorificarea prezenţei apei în oraș, asigurarea energiei ieftine și curate, susţinerea domeniului universitar și a industriei de inteligenţă; b. dimensiunii sociale, respectiv asigurarea calităţii vieţii, transparenţa planificării, implicarea comunităţii, stimularea participării în viaţa cetăţii a diverselor categorii ale comunităţii, integrarea și valorificarea identităţii; c. dimensiunii economice, respectiv asigurarea unei gândiri strategice pe termen lung privind competitivitatea și asigurarea locurilor de muncă, stimularea economiei locale și a întreprinzătorilor de toate anvergurile, utilizarea soluţiilor inovative, valorificarea potenţialului de dezvoltare, a patrimoniului și identităţii locale; d. dimensiunii culturale, respectiv poziţionarea Clujului pe harta României și a Europei ca burg European, stimularea cooperării între instituţiile culturale, dezvoltarea componentelor culturale, valorificarea identităţii culturale locale/ regionale/internaţionale prin valorificarea patrimoniului cultural, valorificarea ca centru universitar;3. Necesitatea actualizării strategiei de dezvoltare a Clujului, cu detalierea politicilor sectoriale și a programelor, și a elaborării unui plan de implementare asumat, alimentat în mod planificat și transparent din buget și alte surse;4. Planificarea și implementarea strategiei necesită și dezvoltarea capacităţii profesionale a funcţionarilor, stimularea atitudinii proactive în utilizarea legii, în identificarea și implementarea de soluţii, asumarea eticii profesionale și creșterea responsabilităţii și angajării personale în actul administrativ;5. Angajarea și responsabilizarea clară a consilierilor locali și a funcţionarilor publici în procesul de decizie prin obligativitatea semnăturii personale pe decizii;6. O suită largă de probleme necesită rezolvări rapide și nu tergiversarea comodă, pe baza unei legislaţii permisive;7. Implicarea redusă a comunităţii clujene și, drept consecinţă, nivelul redus de conștientizare privind planurile strategice de dezvoltare a Clujului și proiectele aferente impun: a. O mai bună strategie de comunicare și o mai bună utilizare a celor două departamente din primărie care au această responsabilitate; b. Identificarea de metode și resurse de a implica mai eficient în procesele de planificare și decizie cetăţenii și actorii urbani; c. Respectarea reală a legislaţiei privind consultarea populaţiei care deschide căi variate de a duce în stradă strategia, proiectele și decizia, precum și evitarea contractelor dubioase; d. Asigurarea transparenţei informaţiilor din etapa de analiză și diagnoză a strategiei până la publicarea numelor câștigătorilor licitaţiilor, a impactului proiectelor implementate etc.; e. Responsabilizarea opoziţiei prin intensificarea participării, elaborarea de propuneri, dezbateri, prezentări publice etc.;8. Este absolut necesară inventarierea patrimoniului local și afișarea publică a acestuia în vederea fundamentării strategiei și a conștientizării publice;9. Controlul implementării dezvoltării urbane trebuie întărit, începând cu proiectele mici (locuinţe, birouri, intervenţii asupra clădirilor istorice) până la zone întinse (dezvoltări imobiliare aberante, demolarea unor obiective cu valoare istorică și abandonarea lucrărilor). PUG-ul este anulat prin PUZ-uri care schimbă prevederile acestuia;10. Odată negociate viziunea, obiectivele și proiectele, politicienii trebuie să se alieze în atingerea viziunii strategice;11. Pentru a deveni Clujul Capitala Culturală vor fi chemaţi în jurul acestui subiect personalităţile relevante pentru ca, pe baza criteriilor și regulilor aferente acestui proiect, să elaboreze un plan, să genereze idei, metode, soluţii. Se va aborda cu prioritate zona centrală și zonele mai importante, mai expuse la evenimente. Este importantă implicarea comunităţii, solidaritatea între diverșii factori. Din păcate, în prezent cercul în care se discută acest subiect e menţinut închis de către primărie.12. Privind dezvoltarea economică este necesară o strategie sectorială pe termen lung și transparenţa informaţiilor care să angajeze companiile locale de toate anvergurile și să atragă investitori externi. Este necesară de asemenea utilizarea instrumentelor și soluţiilor inovative, de succes, de tipul clusterului economic, polului de competitivitate, serviciilor agroindustriale, precum și stimularea parteneriatelor public-privat-academic-comunitate etc.. Se impune în acest sens structurarea unei echipe de experţi și consultanţi.13. Dezvoltarea metropolitană stagnează și trebuie repornită prin discuţii de planificare și negociere între autorităţile locale, actorii locali și regionali și comunităţile metropolitane. Prioritare sunt asigurarea transportului public și a reţelelor de infrastructuri de transport, utilităţi și servicii, precum și asigurarea rolurilor pentru fiecare din membrii asociaţiei metropolitane. La nivel metropolitan se pot aborda soluţii de dezvoltare sustenabilă de mare anvergură: pol agroindustrial, cluster economic etc. Este necesară implicarea comunităţilor prin informare, consultare și angajare, precum și responsabilizarea consilierilor și factorilor tehnici.


Masa rotundă108


INIțIAToRI:

AdvocacyTeamBM

· LorenaAndreeaCiurdaș Rotaract TEAM CLUB Baia Mare

· RaulDrenţa Asociația Centrul de Cercetare, Inovare și Transfer Tehnologic ”NoRDTech”

Locaţie:BaiaMare/MaramureșData:30iunie2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:LocalșijudeţeanCandidaţiprezenţi:17

Modalități de reducere a șomajului în rândul tinerilor




› Modalităţi de reducere a șomajului în rândul tinerilor.

» CANDIDAȚI PREZENȚI:

PSD:› Zetea Gabriel (CJ) - câștigător, Matei Dumitru (CL) - câștigător, Hofer Gabriela (CL) - câștigător, Ilie Tudor (CL) - câștigător

PDL:› Câmpan Mihaela pentru Ciceu Zamfir (PCJ) - câștigător

UDMR:› Böndi Gyöngyike (PCJ), Căpușan Edit (CJ), Vida Noemi (CL) - câștigător

PNL:› Ștef Dan (CCL)

PPDD:› Cristea Pamfil (P), Farcaș Adrian (CL), Mureșan Dorel (CL) - câștigător, Sabo Dorin (CL)

PER:› Bizău Simion (P)

PV:› Coman Vasile (P)

PPPS:› Chira Augustin (PCJ)

Independent:› Pop Liviu (CL)

» REZULTATE:

Comisia de organizatori a identificat și structurat soluţiile propuse de candidaţi pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor în Baia Mare astfel:› angajarea tinerilor pe o perioadă de 2 ani de zile fără plată, pentru acumulare de experienţă;› dezvoltarea sau chiar înfiinţarea unor secţii în universităţi cu specializările agricultură și zootehnie, specializări mai potrivite pentru caracterul zonei;› dezvoltarea programelor educaţionale de antreprenoriat.


Masa rotundă 109


INIțIAToRI:

· NicolaeSebastianBlaga Coaliția Sibiu Pentru o Democrație Participativă

· TudorMateiCostea Coaliția Sibiu Pentru o Democrație Participativă

· VictorinaStan Fundația Edelweiss

Locaţie:Sibiu/SibiuData:05iunie2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:JudeţeanCandidaţiprezenţi:5

Soluţii Pentru o Democraţie Participativă în Judeţul Sibiu




› Democraţie participativă› Parteneriat public privat în domeniul social› Transparenţa bugetară


USL:› alocarea unor sume din bugetul Consiliului Județean Sibiu, 5 milioane de RON pentru a cofinanța plata cheltuielilor de întreținere, funcționare, facturi de apă, gaz, curent pentru spitalul județean – viitoare consultare publică; › cofinanțarea parcurilor industriale, mijloc de dezvoltare; › crearea de noi locuri de muncă – viitoare consultare publică;› necesitatea încurajării parteneriatului public privat și amintește legislația existentă, subliniind necesitatea voinței politice pentru a se încheia parteneriatul public-privat în materie de servicii sociale; › popularizarea site-ului CJ cu informații, inclusiv sumele licitate și sumele cheltuite din banul public. „Democrația înseamnă transparență financiară, transparența financiară înseamnă obligatoriu transparență bugetară”

Cindrea Ioan (PCJ) - câștigător

FDGR: › acoradarea posibilităţii ONG-urilor la o participare mai mare în domeniul asistenţei sociale;› respectarea legislaţiei care prevede organizarea de dezbateri publice la întocmirea bugetului anual, a planurilor de amenajare a teritoriului sau la proiecte mai mari (drumuri naţionale, autostrăzi); › încurajarea participării cetăţenilor la decizia publică prin sondaje (realizate la stabilirea strategiei instituţiei) sau legătura pe care o au consilierii judeţeni cu populaţia.

Bottesch Martin (PCJ)

ACDR:› implicarea ONG-urilor în furnizarea serviciilor sociale; › acordarea de acces oricărui ONG la parteneriatul public-privat și de verificare atentă a acestor parteneriate și a partenerilor;› realizarea de pliante informative despre cheltuirea banului public.

Cioabă Dorin (PCJ)

PPLC:› iniţierea parteneriatul public-privat; › punerea în parametrii legii a administraţiei publice locale și respectarea rolurilor actorilor implicaţi; › transparentizarea și supunerea opiniei publice a proiectelor și a bugetului local.

Condurat Dan (PCJ)

PRM:› externalizarea serviciilor sociale cu trei condiţii: - păstrarea scopului parteneriatului public-privat; - ONG-urile riguros verificate; - contractele de parteneriat să fie riguros verificate și respectate;

Masa rotundă110


› mutarea cabinetului și găzduirea ședinţelor de CJ în localităţile cu probleme;› transparentizarea bugetului prin: - consultarea fiecărui primar din cele 64 de unităţi teritoriale, indiferent de culoarea lui politică; - consultarea fiecărui consilier judeţean, fiecare este specialist într-un domeniu; - consultarea organizaţiilor cetăţenești, de copii și tineret, de pensionari, a ONG-urilor, fiecare pe profilul său de activitate; › informarea trimestrială a cetăţenilor asupra fiecărui leu cheltuit din buget.

David Emil (PCJ)


Masa rotundă 111


INIțIAToRI:

· MariaErzsebetCălin Asociația de Servicii Sociale SCUT

· AdrianaCristinaIancovici Asociația oamenilor de Afaceri PRo INVEST

· Maricel-AdrianMaroti organizația Națională Cercetașii României Brașov

· DanielSorinMoldoveanu Patronatul Național al Serviciilor Externe Brașov

· SorinConstantinPaștiu Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Blaj

· MihaelaTănasă Sindicatul Liber Independent ICA Brașov

· CiprianBogdanVișan Asociația oamenilor de Afaceri PRo INVEST

· SorinVulcu Sindicatul Casei de Asigurări de Sănătate Brașov

Locaţie:Brașov/BrașovData:30mai2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:LocalșijudeţeanCandidaţiprezenţi:12

Brașovul încotro?




› Care sunt măsurile administrative și fiscale pe care le aveţi în vedere pentru stimularea investiţiilor autohtone și străine în Judeţul Brașov?› Care consideraţi că sunt direcţiile de dezvoltare ale turismului brașovean?› Care sunt în opinia dumneavoastră perspectivele realizării unui aeroport internaţional la Brașov?› Care este viziunea dumneavoastră cu privire la constituirea și includerea în Bugetul judeţean începând cu anul 2013, a Fondului destinat activităţilor de tineret (conform Legii tinerilor nr. 350/2006) și care vor fi criteriile de alocare a resurselor financiare către ONG-urile de tineret?


USL:› scăderea graduală a impozitelor și taxelor pentru terenuri și clădiri plătite de firme, în funcție de nr. de angajați; › realizarea de centre logistice la ieșirile din oraș (hale industriale care facilitează locuri de muncă și activități de producție); › valorificarea parcurilor industriale deja existente; › crearea unui corp de experți în domeniul juridic și financiar-contabil la Primărie care să asigure logistica investitorilor;› promovarea turismului realizată prin evenimente culturale și sportive; › promovarea turismului ca destinație montană, pentru turism ecumenic și de afaceri; › realizarea unei clădiri multifuncționale cu destinația de centru de conferințe și afaceri în Centrul Civic; › construirea unui aeroport mediu cu o pistă de 2.700 m; › crearea în cadrul primăriilor de politici pentru proiectele de tineret; acestea trebuie să vizeze crearea de locuri de muncă; › susținerea activităților de reconversie profesională a cetățenilor prin parteneriat public- privat.

Leonte Cătălin (P) – câștigător CL

PPDD:› acordarea de facilități pentru investitori: autohtoni – străini;› înlăturarea corupției;› promovarea cetăților medievale, a bisericilor săsești; › dezvoltarea turismului istoric, ecumenic și de cercetare; › finalizarea pistei aeroportului până la 31.12.2012 (decopertarea și îngrădirea fiind deja realizate), urmând apoi finalizarea aerogării și a altor construcții anexă; › utilizarea fondurilor pentru prevenirea emigrării tinerilor și pentru crearea locurilor de muncă; › mărirea fondurilor în funcție de posibilități și acordarea lor utilizându-se un proces de selecție transparentă și cu control financiar preventiv; › stoparea proiectelor, investițiilor care nu au finalitate și promovarea investițiilor de lungă durată; › utilizarea zonei libere în zona aeroportului în vederea atragerii de investitori.

Fliundra Ionel (PCJ) - câștigător CJ

› simplificarea procedurilor administrative și fiscale la nivel local și demersuri la nivel național pentru acest deziderat; › utilizarea parteneriatelor public-private și obținerea independenței energetice a municipiului Brașov în 4 ani;

Masa rotundă112


› dezvoltarea a două direcții de dezvoltare: turismul de afaceri și cel de week-end; › construirea unui aeroport de dimensiuni medii, care se poate realiza în 6 luni, cu un cost de cca 30.000.000 euro (din care 17.000.000 euro, pista); › priorități pentru proiectele pentru crearea de locuri de muncă și/sau antreprenoriat pentru comunitatea locală.

Fodor Ovidiu Răzvan (P) - câștigător CL

UDMR:› crearea locurilor de muncă prin industria creativă și plus valoare, care permite obținerea de salarii considerabile; › atragerea investitorilor străini și autohtoni; › diminuarea birocrației pentru firmele noi; › crearea de parcuri industriale; › acordarea de facilități investitorilor (reduceri/scutiri de taxe și impozite) în funcție de numărul de locuri de muncă create;› punerea în valoare a monumentelor istorice din toată Ţara Bârsei și includerea lor în circuitele turistice; › construirea aeroportului în paralel cu autostrada; › constituirea unui fond de finanțare a activităților de tineret pe două direcții: învățământ – pentru dezvoltarea de abilități și crearea unui comportament tolerant și planning familial – pentru creșterea natalității.

Ambruș Carol (CJ) – câștigător

› realizarea de lobby la Guvern ca la nivelul județului să se întoarcă mai mult de cca 41% din TVA-ul și impozitul pe profit plătit de Brașov la buget; › reabilitarea sistemului de apă-canalizare; › realizarea unui sistem de colectare a deșeurilor valorificate energetic; › îmbunătățirea drumurilor;› construirea aeroportului;

Kovaks Attila (PCJ) - câștigător CJ

FDGR:› aplicarea experienței dobândite în afara țării pentru Brașov după Master Plan German; › analizarea resurselor existente pentru utilizarea corectă a acestora; › convingerea oamenilor de afaceri germani să investească în Brașov astfel cum o fac în prezent prin Clubul Economic German; › îmbunătățirea infrastructurii turistice și profesionalizarea absolvenților; › restaurarea centrului vechi și promovarea eficientă și coerentă; › susținerea educației și organizațiile care activează în acest domeniu; › utilizarea finanțărilor pentru învățământul preșcolar și școlar, formarea profesională a tinerilor, ucenicia duală (amintește de implicarea la înființarea școlii de formare profesională Kronstadt după modelul german); › analizarea ONG-urilor și a activității acestora și accesul egal la finanțare (nu doar al celor apropiate Primăriei sau Consiliului Local).

Macedonschi Christian (P) - câștigător CL

› realizarea unei consilieri corecte a posibililor investitori, respectiv înființarea unui oficiu specializat; › realizarea unui program de promovare a investițiilor; › dezvoltarea turismul rural, montan și cultural (bisericile cetăți săsești); › înființarea unui traseu turistic de microbuze în Ţara Bârsei, cu o oprire la un restaurant ce va promova gastronomia autohtonă; › finanțarea proiectelor cu efect pe termen lung; › colaborarea autorităților cu societatea civilă (ex. Clubul Economic German - Elevilor din cls. XI să li se ofere posibilitatea unei practici); › orientarea și formarea profesională (ex. Școala Kronstadt); › aplicarea „master planului german”.

Wittstock Wolfgang (PCJ) - câștigător CJ

PRM:› organizarea unui referendum în momentul votului, cu priorităţile strategice ale Brașovului, astfel nu vor mai exista polemici cu privire la priorităţi, pentru oricine este ales.

Miron Radu Ioan (P)

PPLC:› promovarea investiţiilor autohtone pentru păstrarea capitalului; › finanţarea a 30.000 de brașoveni prin Legea Cojocaru; › crearea unei clase de mijloc puternice |=> investiţii; › impozitarea progresivă a averilor; › dezvoltarea turismul rural și ecologic (ex. vama Buzăului) și cultural finanţat de la bugetul consolidat al statului; › dezvoltarea infrastructurii în dezvoltarea turismului.

Stoian Dan (PCJ)

Masa rotundă 113


PNȚCD:› introducerea impozitării progresive în funcţie de vechimea clădirii și a autovehiculelor și impozitarea suplimentară a terenurilor nefolosite; › constituirea unor garanţii pentru aprobarea organizării unor evenimente pe domeniul public; › acordarea de facilităţi la diminuarea impozitelor și taxelor pentru organizaţiile care angajează mai mult de 80 de persoane; › acordarea de diverse deduceri pentru organizaţiile care prestează servicii pentru Primărie și scutirea acestora de la plata taxelor și impozitelor; › plata de către persoanele juridice a serviciilor de ridicare a gunoiului în funcţie de nr. de kg și m3; › dezvoltarea agroturismului și turismului de weekend;› construirea de parcuri, circuite turistice și turism sportiv; › construirea unui aeroport de dimensiuni medii cu 4-6 piste și minim 2 terminale; › utilizarea fondurilor pentru școli de meserii (ucenici); › încadrarea obligatorie în muncă a absolvenţilor în termen de 6 luni; › acordarea de burse de studii pentru tineri dezavantajaţi social, pentru delicvenţi; › stimularea tinerilor performanţi; › acordarea de ajutoare pentru întemeierea familiei.

Țolovici Adrian (P)

› colaborarea foarte bună cu CL și autorităţile centrale; › îmbunătăţirea timpului de rambursare TVA; › regândirea sistemului de impozitare, independent de reevaluarea clădirilor; › construirea infrastructurii de turism montan; › extinderea domeniului schiabil (Predeal, Râșnov, Zărnești), turism medical și reabilitarea moștenirii culturale a judeţului; › modernizarea structurilor de primire turistică;› finanţarea ONG- urilor și a organizaţiilor studenţești, în parteneriat cu CJ, pentru proiecte culturale, sportive, știinţifice.

Vereș Daniel Remus (PCJ)

Independent:› creșterea ponderii producţiei (faţă de 30 % cât este în prezent) și creșterea exportului care ar duce la 7-8% investiţii noi și 15.000 de noi locuri de muncă; › realizarea hărţii necesarului de investiţii în judeţ și a unui ghid de investiţii; › investirea în parcurile industriale existente și realizarea unuia nou la Făgăraș;› continuarea investiţiilor în domeniul schiabil; › realizarea infrastructurii pentru sporturile de iarnă; › dezvoltarea turismului de aventură și de sănătate; › realizarea de circuite turistice tematice (turul cetăţilor, turul satelor, turul bicicliștilor);› formarea unor structuri asociative, astfel ca Brașovul să aibă reprezentativitate;› finalizarea prin colaborarea Consiliul Judeţean - Primăria Brașov a aeroportului într-un an; › crearea unui fond social judeţean (pentru copii și bătrâni), însă acesta va putea fi extins și pentru activităţile de tineret cu contribuţia societăţilor comerciale; › eficientizarea activităţii economice patronată de CJ (CARFIL, METROM, CONSILPREST ȘI AGREMENT) ca acestea, în 2 ani, să devină profitabile; › necesitatea colaborării CJ-Primărie, arătând ca patinoarul care urmează a fi construit, există deja la CJ și poate fi utilizat pentru FOTE 2013.

Țucunel Nicolae (PCJ)


Masa rotundă114


INIțIAToRI:

· AndreeaBărăgan Asociația Sunetul Muzicii

· PetruFăgăraș Liga Scriitorilor Români Alba

Locaţie:Sebeș/AlbaData:30mai2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:LocalCandidaţiprezenţi:4

Soluții pentru promovarea potențialului cultural în Sebeș




› Soluţii pentru promovarea potenţialului cultural în Sebeș.


USL:› devierea traficului rutier pe rute ocolitoare, amenajarea unor terase, amenajarea unei piste pentru bicicliști și role; › realizarea unei structuri de personal în cadrul Primăriei, care în colaborare cu echipa Centrului Cultural Sebeș, să gândească și să pună apoi în practică o strategie pe termen lung pentru valorificarea potențialului cultural al Sebeșului; › înființarea unui Centru de Informare turistică, care va avea ca obiectiv informarea și promovarea turismului local și a obiectivelor turistice care trebuie văzute în Sebeș; › realizarea unui program anual de acțiuni culturale, fiecare lună din an reprezentând un anumit domeniu: teatru, muzică, literatură, proiecții de film în aer liber, ateliere de creație interactive, pictură, expoziții etnografice; › realizarea de acțiuni culturale, spectacole, concursuri, care să fie destinate și să promoveze tradițiile, obiceiurile și caracteristicile culturale românești, precum și ale celorlalte etnii, respectiv sași, maghiari, rromi; › realizarea de acțiuni concrete: piese de teatru puse în scenă de elevi ai unităților de învățământ din Sebeș, spectacole tematice (pe anumite genuri muzicale), concursuri sportive, ateliere de pictură în aer liber, dansuri populare românești, dansuri săsești, programe susținute de Fanfara din Petrești; › organizarea unor târguri tradiționale pentru promovarea meșteșugurilor și obiectelor de artizanat specifice zonei Sebeș; › organizarea unor târguri de expoziție și comerț cu produse bio pentru încurajarea și promovarea producătorilor locali cu diverse produse: produse din lapte, carne, produse apicole, de patiserie, fructe, vin de casă; › parteneriate cu școli, agenți economici, ONG-uri; › continuitatea Festivalului „Lucian Blaga”, „Dorin Pavel”, „Felician Farcașiu”, Zilele „Carl Filtsch”; › acordarea unei importanțe deosebite și altor manifestări mai puțin cunoscute care trebuie scoase din cadrul strict școlar, unde se desfășoară în prezent, și anume: Ziua Pământului, Ziua Mondială a Sănătății, Ziua Persoanelor cu Autism, Ziua Mamei, Ziua Antifumat, Dragobetele; › transformarea centrului istoric al Sebeșului într-un loc de întâlnire și cu alți tineri, elevi, oameni talentați, oameni de cultură din toate zonele țării și chiar de peste hotare.

Dăncilă Alexandru (P) - câștigător

PDL:› punerea bazelor unui protocol de colaborare între cele șapte Primării din Ardeal, fostele burguri săsești (Bistrița, Brașov, Cluj-Napoca, Mediaș, Sibiu și Sighișoara) prin crearea de politici comune de punere în valoare a monumentelor istorice, conservarea și restaurarea patrimoniului cultural, precum și realizarea unui circuit turistic cultural Siebenbürgen; › readucerea tradițiilor și meșteșugurilor românești, săsești și chiar rrome în atenția cetățenilor care populează nu doar orașul, ci și împrejurimile, fără a neglija și atragerea turiștilor străini; › promovarea turismul rural și ecologic, beneficiind de apariția șoselei „Transalpina”;

Masa rotundă 115


› promovarea „Râpei Roșii”, monument natural unic în Europa prin inițierea unui proiect de investiții într-un sistem de iluminare pe timpul nopții, iar mai apoi prin organizarea unor evenimente (locale sau chiar la nivel național) cu caracter sportiv sau cultural, ce vor avea loc chiar în imediata apropiere a acesteia; › dezvoltarea turismului transilvănean prin exploatarea mitului „Dracula” apelând la evenimentele istorice atestate în documentele păstrate de muzeul Ioan Raica, precum și procesiunea de ardere pe rug a vrăjitoarelor din Sebeșul sec. XVIII › brand-uirea „cetății Mulbach”; › promovarea valorilor și talentelor autohtone prin: - crearea unui festival (pentru copii în primă fază) care sa aibă amploare națională și care să promoveze tradițiile sașilor și a romilor; - promovarea pictorilor prin organizarea expozițiilor în zona centrală, în unitățile de învățământ; - promovarea și regândirea Festivalului Internațional „Lucian Blaga”; - organizarea de concursuri interșcolare pentru promovarea tradițiilor românești sau ale minorităților; - funcționarea unui ansamblu artistic ce ar putea reprezenta Sebeșul la manifestări cultural-artistice cu rol de promovare a tradițiilor atât la nivel național cât și internațional; - introducerea în aria curriculara a elevilor din Municipiul Sebeș a unor ore de studiu al istoriei locale cu acordul și sprijinul ISJ Alba; - organizarea unui festival de tradiții săsești (sau festivaluri de creație și interpretare, poezie), la care sa participe ansambluri similare din orașele înfrățite din Germania, dar și din celelalte burguri; „...întâi trebuie să delimităm strict tradițiile adevărate, pe care le-am moștenit din generație în generație și pe care suntem datori să le transmitem celor care vin...”

Nistor Dorin (P) – câștigător CL

UNPR: › menţinerea și dezvoltarea actualelor manifestări și a relaţiilor cu lumea universitară și academică, care va permite dezvoltarea altor conexiuni (potenţialul cultural, turistic, uman, tehnic cât și istoric); › înfiinţarea unui birou de informare care prin atribuţiile stabilite trebuie să fie principala sursă de informare pentru turiști și agenţiile de turism; › atragerea cadrelor didactice în acţiuni de cunoaștere și popularizare a realizărilor culturale, artistice și economice a cetăţenilor din municipiu Sebeș; › popularizarea celor mai importante realizări industriale, este vorba de fabricile de ciorapi, hârtie și de piele; › continuarea manifestărilor tradiţionale precum: Festivalul „Lucian Blaga”, Festivalul „Felician Fărcașiu”, Zilele „Dorin Pavel”, Zilele cetăţii Sebeș, Zilele muzicale „Carl Filtsch”; › implicarea mai mult a centrului cultural „Lucian Blaga” pentru păstrarea valorilor si tradiţiilor orașului; › încheierea de contracte de colaborare cu punerea la dispoziţie a spaţiilor existente, ce ar permite tuturor etniilor din Sebeș să-și conserve tradiţiile, ar diversifica actul de cultură și ar face din oraș un pol de diversitate culturală; › elaborarea unei strategii pe tema valorificării potenţialului cultural: - înscrierea în circuitul UNESCO a unor importante obiective turistice și de cultură (Biserica Evanghelică); - dezvoltarea colaborării cu celelalte localităţi cu aceleași tradiţii și înscrierea municipiului în traseele turistice ale acestora; - crearea și publicarea pe un site special al municipalităţii a tuturor informaţiilor necesare pentru agenţiile de turism; - lărgirea colaborării cu localităţile cu care suntem înfrăţiţi, mai ales printr-un turism de persoane private; - stabilirea de contacte cu alte orașe din ţări europene și nu numai, care să se finalizeze cu înfrăţiri, acţiuni benefice unei cunoașteri reciproce; › crearea unei asocieri între mai multe localităţi din zonă, respectiv Câlnic, Gârbova, Căpâlna, pentru extinderea activităţilor de promovare a culturii și a tradiţiilor locale la nivelul întregii zone a Sebeșului; › realizarea de pliante de promovare care să conţină informaţii privitoare la obiectivele turistice din Sebeș, posibilităţi de cazare, preţuri; › promovarea brandului Lucian Blaga.

Dobra Nicolae (P)

PPDD:› promovarea lui Lucian Blaga, Radu Stanca și a altor personalități locale și artiști ai urbei și de către cadrele didactice, pe tot parcursul anului; › crearea unui centru de informare turistică care să funcționeze în cadrul Primăriei, și nu cesionat unei firme; › revitalizarea unor obiective deja existente deoarece cultura depinde de factorul economic (apeductul din Arini); › reabilitarea cetății din Sebeș (realizarea unui traseu pietonal, demolarea caselor lipite de zidul cetății si despăgubirea proprietarilor acestora) printr-o cooperativă a sebeșenilor.

Roncea Radu (P) - câștigător CL


Masa rotundă116


INIțIAToRI:

· GrigoreGrigoroiu Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa Caraș Severin

· MenuţaIovescu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara

· VirgiliusAdrianPîinișoară Patronatul Regional Banat Timișoara

· Călin-GheorghePopescu Patronatul Regional Banat Timișoara

Locaţie:Timișoara/TimișData:16mai2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:LocalCandidaţiprezenţi:9

Mediu de afaceri și Primarul Timișoarei - împreuna pentru progresul sustenabil?




› Viziunea asupra dezvoltării municipiului Timișoara.› Care va fi formula de consultare cu mediul de afaceri timișorean pe care o veţi aborda?› Care este politica dvs pentru reducerea cuantumului taxelor și impozitelor locale?› Ce tipuri de ajutor de MINIMIS pentru firme veţi promova spre abordarea Consiliului Local pentru a fi aplicate de către Primăria Municipiului Timișoara, dacă veţi fi ales primar?› Ce măsuri concrete vă propuneţi să întreprindeţi pentru a reduce timpul de obţinere a autorizaţiei de construcţii?› Care este politica dvs faţă de taxa de concesiune pe care trebuie să o platescă CCIAT?


USL:› atragerea de investitori care să valorifice potențialul de resursă umană;› crearea de școli de meserii; › crearea de pasaje, parcări, sala polivalentă, bazin de înot olimpic și în cartiere; › ridicarea orașului la nivel de centru bancar prin mari investiții publice;› crearea „unui culoar special” pentru marii investitori în cadrul Primăriei; › restructurarea personalului primăriei pentru eficientizarea traseului birocratic și limitarea timpului de răspuns și autorizații la 15 zile; › reducerea fiscalității pentru avizele agenților economici; › concentrarea atenției către proiectul Timișoara – Capitala Culturală Europeană 2020; › introducerea de licitații transparente, întocmirea de rapoarte concepute astfel încât să fie înțelese și de nespecialiști, care să fie aduse la cunoștintă prin site și prin consiliile consultative de cartier - pentru transparentizarea banului public.

Nicolae Robu (P) – câștigător

PDL:› continuarea programelor de dezvoltare regională;› dezvoltarea mediului universitar, acesta fiind sursa pentru viitorii angajaţi ai mediului de afaceri; › explotarea potenţialului de dezvoltare în IT și automotive; › înfiinţarea la nivelul Primăriei a unei structuri în subordinea primarului pentru organizarea unor departamente care să păstreze legătura cu autorităţile publice; › câștigarea titlului de capitală culturală europeană;› dezvoltarea pe domenii de activitate a mediului de afaceri local; › discutarea cu factorii economici a politicii de reducere a taxelor și impozitelor ca acestea să nu influenţeze bugetul local; › optimizarea traseului documentelor, a deciziilor, inclusiv prin reechilibrarea spaţiilor destinate diferitelor funcţiuni.

Nodiţi Gheorghe (P)

UNPR:› realizarea metropolei sectorizate compusă din cartiere – oraș; › definitivarea planului urbanistic general; › rezolvarea strategiei de dezvoltare și planul de investiţii; › urgentarea îngropării cablurilor; › redirecţionarea trenurilor în afara orașului; › vânzarea terenului pe care funcţionează CCIAT către CCIAT la preţul pieţei;› introducerea de licitaţii online pentru transparentizarea folosirii banului public;

Masa rotundă 117


› iniţierea unei „revoluţii” adminstrative; › preluarea dosarului de către cei abilitaţi, dar și un sistem de monitorizare a traseului documentelor pentru optimizarea traseului birocratic la nivelul Primăriei; › reducerea la 15 zile a analizei, avizării și eliberării autorizaţiei de construcţii, dacă toate acordurile și avizele obligatorii sunt obţinute.

Răducanu Ion (P)

PER:› dezvoltarea urbanistică și conservarea patrimoniului orașului; › consultarea mediului de afaceri;› dezvoltarea spaţiilor verzi; › dezvoltarea consiliilor de cartier pentru o mai bună comunicare cu cetaţenii; › micșorarea taxelor și a impozitelor cu 30%; › reducerea timpului birocratic la jumătate.

(Vlad Rodica (P))

PRM:› manufacturarea produselor agricole și direcţionarea industriei ca furnizor de produse finite; › vânzarea complexului Dan Păltinișanu mediului de afaceri, iar din banii obţinuti realizarea unui nou complex sportiv, în afara orașului; › evaluarea personalului Primăriei „chiar la șase luni dacă va fi nevoie”

Trif Marinel Grigore (P)

PPLC:› eficientizarea aparatului executiv al Primăriei cu oameni „competitivi, în diferite domenii de activitate”.

Dragomir Floare (P)

Alianţa Uniţi pentru Timișoara:› formarea unui consiliu consultativ, să se alăture și alte organisme și ONG-uri pentru facilitarea consultării cu mediul de afaceri; › respectarea de către oamenii din primărie a fișei postului și luarea de măsuri necesare pentru sancţionarea acelora care nu o fac.

Butuza Claudiu Florin (P)

Uniunea pentru Timiș:› dezvoltarea industriei și a circulaţiei mărfurilor;› extinderea circulaţiei de transport în comun spre zonele metropolitane;› continuarea proiectelor în stadiu de implementare: parcurile de inovare, bursa de mărfuri regională, etc; › continuarea lucrărilor de infrastructură, de investiţii, inclusiv în ceea ce privește extinderea transportului local spre comunele periurbane;› susţinerea modificării Codului Fiscal în sensul transmiterii de prerogative spre puterea locală pentru modificarea impozitului pe terenuri;› dezvoltarea comunicaţiilor.

Orza Adrian (P)

Independent:› atragerea de investiţii europene; › relocarea atribuţiilor Primăriei pe probleme serioase, cum ar fi relaţia cu mediul de afaceri; › reducerea taxei de concesiune cu 10% pentru terenul pe care funcţionează CCIAT; › acordarea către firme a unui ajutor de MINIMIS pentru crearea de locuri de muncă, prin scutirea de impozit pentru investiţiile noi pe doi ani de zile; › reducerea timpului pentru primirea autorizaţiilor de construcţii prin reprofesionalizarea personalului și optimizarea la nivel de secretariat al Primăriei.

Gârboni Ioan Coriolan (P)


Masa rotundă118


INIțIAToRI:

Coaliţia52

· SimonaConstănceanu Clubul Economic German Banat

· MarianaCernicova-Bucă Fundația Politehnica Timișoara

· FlorinGeamănu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, Timiș

· DanRadosav Fundația Bega

· MariusLobază Sindicatul Învățământului Preuniversitar Timiș

Locaţie:Timișoara/TimișData:6iunie2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:JudeţeanCandidaţiprezenţi:4

100 de minute cu Coaliţia 52




› Grija pentru mediu ca și componentă a responsabilităţii sociale.› Trei proiecte pe care vă angajaţi să le duceţi la îndeplinire pe parcursul mandatului

» DECLARAȚII ALE CADIDAȚILOR PREZENȚI:

PDL:› descentralizarea politicilor de mediu și energie regenerabilă; › finalizarea complexului de sănătate care a început cu Spitalul Judeţean și se va continua cu Casa Austria și Maternitate; › investirea în infrastructură: rutieră, alimentare cu apă și canalizare, infrastructură școlară; › modernizarea stadionului Dan Păltinișanu și a unei săli de sport de 10.000 de locuri; › atragerea de fonduri europene pentru educaţie pentru clinica universitară; › reabilitarea infrastructurii de acces la zonele turistice;› realizarea infrastructurii în Zona Bogda; › crearea unui complex SPA; › prin aportul European business Club - realizarea de proiecţii ale nevoilor de personal care să ducă la influenţarea; furnizorilor de formare profesională pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale în judeţ.

Ostaficiuc Constantin (PCJ)

UNPR:› realizarea unui plan de management și implicarea unui custode pentru încurajarea dezvoltării economice în zona ariilor protejate, cum ar fi lacul Surduc; › modificarea și completarea legislaţiei de mediu în așa fel încât să se evite blocarea activităţii economice; › realizarea de parteneriate public-private pentru sprijinirea construirii centurii ocolitoare a orașului; › măsuri pentru conservarea și depoluarea siturilor poluatorilor industriali inactivi (ex. Solventul); › dezvoltarea în judeţul Timiș a unui climat de afaceri predictibil; › depolitizarea administraţiei publice judeţene; › garantarea asistenţei și consultanţei faţă de cetăţeni pentru accesarea fondurilor europene; › salarizarea corespunzătoare a personalului din sistemul de sănătate și restrângerea accesului pacienţilor din alte judeţe la serviciile medicale din judeţul Timiș; › rezolvarea problemelor de patrimoniu din staţiunea Buziaș;› reabilitarea infrastructurii de acces la bisericile de lemn; › stimularea parteneriatelor public-private și a responsabilităţii sociale corporatiste pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale în Timiș.

Ingrisch Iosif (PCJ)

PPDD:› necesitatea contrabalansării investiţiei în energiile regenerabile, alternative; › avansarea cu un an a termenului, pentru lobby pe lângă Ministerul Transporturilor în scopul realizării centurii orașului; › determinarea marilor poluatori de a respecta legislaţia specifică de mediu; › relocarea spaţiilor industriale în afara zonei urbane;

Masa rotundă 119


› integrarea turismului din judeţul Timiș pe harta turistică a României cu accent pe modernizarea staţiunii Buziaș, Sânmihai, Calacea; › crearea unui cadru adecvat pentru agricultori și desfacerea produselor agricole; › rezolvarea problemei spitalului din Calea Torontalului; › retrocedarea spaţiilor patrimoniale în sprijinul spitalelor; › sprijinirea persoanelor fizice pentru accesarea de fonduri europene; › investirea în infrastructură; › crearea unui cadru adecvat pentru ca cei cu iniţiativă să poată găsi toată susţinerea necesară din partea Consiliului Judeţean; › realizarea de sprijin și parteneriat cu angajatorii în vederea îmbunătăţirii pregătirii profesionale în judeţ.

Adrian Diaconu (PCJ)

UDMR:› necesitatea plantării fâșiilor de pădure - rolul președintelui Consiliului Judeţean ar fi de a crea un parteneriat cu Consiliile Locale pentru plantarea acestor copaci; › verificarea modului în care construcţiile respectă prevederile legale precum și curăţarea zonei lacului Surduc; › necesitatea de a se face lobby pe lângă Ministerul Transporturilor pentru finalizarea centurii municipiului Timișoara; › selectarea cât mai riguroasă a investitorilor, respectarea de către aceștia a legislaţiei naţionale de mediu și permanenta verificare în acest sens din partea organelor statului pentru prevenirea poluării industriale; › eradicarea poluării produse de poluatorii industriali; › susţinerea construirii unei autostrăzii care ar face legătura între Timișoara prin Jimbolia, Serbia și Croaţia, până la Marea Adriatică; › rezolvarea problemelor de patrimoniu și de locaţii pentru învăţământul special din judeţul Timiș; › investirea pentru crearea unui complex de servicii medicale moderne, de asemenea de acordarea de facilităţi medicilor pentru a preîntâmpina exodul și crearea unui parteneriat public-privat pentru amenajarea unor secţii ale Spitalului Judeţean; › dezvoltarea infrastructurii de acces în zonele turistice; › crearea unui centru de informare la nivel judeţean și o centralizare a ofertei turistice; › încheierea de parteneriate între Consiliul Judeţean și autorităţile publice locale pentru accesarea de fonduri europene; › luarea de măsuri de mediere pe piaţa muncii.

Halasz Francisc (PCJ)


Masa rotundă120


INIțIAToRI:

Coaliţia52




· DanRadosav Fundația Bega


Locaţie:Timișoara/TimișData:7iunie2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:LocalCandidaţiprezenţi:5

100 de minute cu Coaliţia 52




› Viziunea privind relaţia cetăţean – autoritate locală în elaborarea strategiilor și deciziilor la nivelul Primăriei.› Trei proiecte pe care vă angajaţi să le duceţi la îndeplinire pe parcursul mandatului.


PDL:› promovarea democraţiei locale participative, prin participarea consilierilor locali în toate cartierele municipiului; › privind obligarea cetăţenilor de a dovedi existenţa asigurării obligatorii, el va găsi o formulă de a respecta timpul și drepturile cetăţenilor, va dezvolta posibilitatea de a comunica cu aceștia prin poștă sau e-mail; › acordarea unui acces echitabil la serviciile de sănătate, crearea posturilor de asistent comunitar și mediator medical în cadrul Primăriei; › protejarea patrimoniului Timișoarei și blocarea mafiei imobiliare; › asigurarea serviciilor medicale de calitate, înfiinţarea unei maternităţi noi în scopul creșterii natalităţii;› crearea unor spaţii destinate copiilor, pentru integrarea acestora pe parcursul unei întregi zile, cantine, after school, programe de dimineaţă; › implicarea Primăriei în reabilitarea termică, iar pentru locuitorii din case, să fie scoasă taxa de habitat; › Reevaluarea clădirii de pe Calea Torontalului, crearea unui nou centru oncologic; › reorganizarea centrului civic ca arie pietonală și canalul Bega ca și canal de navigaţie, nu apă curgătoare; › crearea de condiţii în grădiniţe și creșe și a unui complex maternal și pediatric, ca sprijin pentru tinerele mame.

Nodiţi Gheorghe (P)

UNPR:› reglementarea legii 52/2003 prin aprobarea unui regulament privind dezbaterile publice, elaborarea de ghiduri privind urbanismul și bugetul, care să fie la îndemâna cetăţenilor, încurajarea constituirii cetăţenilor în asociaţii specializate care să întreţină dialogul, redactarea unui raport de activitate la fiecare 6 luni; › dovedirea de către cetăţeni a existenţei asigurării obligatorii odată cu plata impozitelor sau încheierea unui acord cu asiguratorii; › diminuarea poluării, în primul rând prin reevaluarea stadiului poluării în municipiul Timișoara de către două companii independente, refacerea zonelor verzi și supravegherea construcţiilor;› îmbunătăţirea traficului rutier; › modernizarea spitalului municipal și mărirea capacităţii acestuia la 1000 paturi prin atragerea de fonduri de la Banca Mondială; › construirea unui liceu nou pentru Colegiul Bănăţean; crearea unui liceu de elită; › referitor la reabilitarea termică a imobilelor și sursa de finanţare, el considera că primăria ar trebui să asigure contribuţia cetăţeanului; › accesarea de fonduri de la Banca Mondială pentru construirea unui nou spital; › construirea unei săli polivalente de cel puţin 5000 locuri; › pietonizarea centrului civic.

Răducanu Ion (P)

Masa rotundă 121


PNȚCD:› implementarea consiliilor de cartier după modelul francez; › informatizarea front-desk-ului de la camera 12 a Primăriei, în scopul îmbunătăţirii relaţiei cetăţean/autoritate publică locală; › continuarea proiectelor finanţate; › reevaluarea personalului din cadrul primăriei; › îmbunătăţirea infrastructurii medicale și de învăţământ, mai ales pentru persoanele vulnerabile; › realizarea pasajului Michelangelo, decongestionarea traficului în municipiul Timișoara, prin extinderea sistemului de control al traficului la 90 de intersecţii;› reabilitarea canalului Bega, cu efecte benefice asupra mediului, turismului și transportului public; › reabilitarea centrului istoric, proiect ce cuprinde reabilitarea a 10 străzi, dar și a Piaţei Unirii, respectiv schimbarea talajului; › retehnologizarea Coltermului; › finalizarea lucrărilor la alimentarea cu apă și canalizare; › reabilitarea școlilor aflate în clădiri de patrimoniu; › reeditarea manualului de istorie a municipului Timișoara, pentru elevii de clasa aV-a; › contractarea unui credit pentru suportarea cotei părţi a locuitorilor sau introducerea unor noi taxe;› accesarea de fonduri pentru reabilitarea secţiilor spitalului municipal; › încurajarea natalitatăţii prin măsuri de creștere a calităţii vieţii în municipiul Timișoara.

Orza Adrian (P)

PRM:› înfiinţarea în cadrul Primăriei Municipiului Timișoara a unui Departament de Analiză, Costuri și Rezultate care să analizeze situaţiile regiilor din cadrul Primăriei; › crearea a 1500 de locuri în creșe și grădiniţe și crearea a 2000 de locuinţe sociale în fostele cămine de nefamiliști; › vânzarea complexului sportiv Dan Păltinișanu și crearea unui ansamblu imobiliar și scoaterea în afara orașului a complexului sportiv; › transformarea Timișoarei în oraș târg, proiect bazat pe profilul istoric al municipiului Timișoara; › dezvoltarea învăţământului profesional în parteneriat cu mediul de afaceri; › referitor la reabilitarea termică a imobilelor și surse de finanţare, consideră că s-ar putea institui facilităţi fiscale pentru executanţii lucrărilor de reabilitare;

Trif Grigore (P)

Independent:› înnoirea Primăriei Timișoara, cu noi specialiști, crearea și ocuparea postului de city-manager; › angajarea a cinci experţi la dispoziţia primarului, în domeniile prioritare pentru Timișoara: mediu, trafic, urbanism, investiţii, buget; › iniţierea de proiecte noi pentru recâștigarea mândriei Timișoarei;› privind obligarea cetăţenilor de a dovedi existenţa asigurării obligatorii, el va găsi o formulă prin care să se respecte timpul și drepturile cetăţenilor; › Timișoara Capitală Europeană și dezvoltarea turismului cultural; › realizarea unui parc Aqualand care va atrage turiști și va crea locuri de muncă; › realizarea unui parc de distracţie Tarzania; › crearea unor parcuri pentru skateboarding; › alocarea unei părţi din subvenţia la căldură pentru reabilitarea termică; › reevaluarea construcţiei din Calea Torontalului, încheierea unui parteneriat public-privat; › reconstrucţia unui Mall cultural pe Capitol.

Gârboni Ioan (P)


Masa rotundă122


INIțIAToRI:

· BogdanOctavianComănici Sindicatul Camera Veterinarilor, Constanța

· MihaiSorinTurineac Sindicatul Camera Veterinarilor, Constanța

Locaţie:Constanţa/ConstanţaData:23mai2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:LocalCandidaţiprezenţi:2

Necesitatea modificării și iniţierii unor acte normative în domeniul sanitar-veterinar




› Modificarea Hotărârii de Guvern nr. 984/2005 privind stabilirea și sancţionarea contravenţiilor la normele santiar-veterinare și pentru siguranţa alimentelor – în sensul reglementării contravenţionale și pentru domeniul nonanimalier.› Iniţierea unei HCL cu privire la organizarea asistenţei și controlului sanitar-veterinar propriu în pieţele agroalimentare constănţene.


PDL:› necesitatea înfiinţării unui serviciu propriu sanitar-veterinar în subordinea autorităţii publice locale, cu coordonarea tehnică din partea autorităţii sanitar veterinare publice de stat, pentru a rezolva deficitul de personal și a eficientiza controlul permanent și direct.

Broască Mircea (CL)


Masa rotundă 123


INIțIAToRI:

· MioaraBogăteanu Sindicatul Liber al Navaliștilor

· AdrianaCârnu Asociația Sigma Development Center

· MihaiGhemeș AIESEC Constanța

· AngelicaMărgean Sindicatul Asistenței Sociale și Protecției Copilului

· MarcelaNeagu Sindicatul Asistenței Sociale și Protecției Copilului

Locaţie:Constanţa/ConstanţaData:24mai2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:LocalșijudeţeanCandidaţiprezenţi:3

Cu bicicleta prin Constanţa: când?


Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conţinut, în jurul problemelor de interes major ale comunităţii, prin susţinerea publică argumentată, de către candidaţii la Alegerile Locale din 2012, a soluţiilor lor la problemele de interes local semnalate de către iniţiatori


› Cum vedeţi desenarea pistelor de bicicliști în orașul Constanţa și a parcărilor pentru aceștia? Care este perspectiva dvs. privind comunicarea dintre unităţile administrativ- teritoriale din zona metropolitană Constanţa printr-o reţea de piste de biciclete la standarde civilizate?› Ar trebui utilizatorii de biciclete să beneficieze de avantaje fiscale?› Cum ar trebui să se implice autorităţile în promovarea și educarea generaţiilor tinere privind practicarea mersului pe bicicletă?


UNPR:› realizarea de piste de biciclete interjudețene. „Diferența între mine și dânșii este că eu practic acest sport [...]. Nu pot să spun decât că dacă voi fi votat și dacă voi ajunge la Consiliul Județean voi face piste de bicicliști interjudețene ca în țările civilizate.”

Boiagian Harry (CL) – câștigător

PPDD:› soluţia la această problemă se regăsește în proiectul „Constanţa, un oraș modern”;› pistele vor fi create în parcuri, în primă fază;› după reabilitarea unor drumuri, pistele se vor extinde.

Arecco Jeni (CL)

APC:› soluţia la această problemă se regăsește în proiectul „Constanţa – capitală culturală europeană”; › rezolvarea câinilor comunitari pentru îmbunătăţirea siguranţei bicicliștilor; › reabilitarea infrastructurii și a spaţiilor verzi în vederea introducerii de piste pentru biciclete.

Chiru Christian Gigi (P)


Masa rotundă124


INIțIAToRI:

· AurelBădoi Asociația Liga Consilierilor Juridici din Județul Constanța

· CristianDrăghici Asociația oamenilor de Afaceri Creștin ortodocși, Constanța

· MarianaDumitrescu Federația Națională a Sindicatelor Șoferilor din România Filiala Constanța

· AlinaSimonaIanuș Sindicatul Liber al Cadrelor Didactice Auxiliare TESA din Universitatea ”ovidius” Constanța

· IonIanuș Federația Națională a Sindicatelor Șoferilor din România Filiala Constanța

· CodruţGinoRoiu Sindicatul Liber Aeroportul Internațional Constanța - Mihail Kogălniceanu

· CorinaSavu Patronatul Național al Femeilor de Afaceri din Intreprinderi Mici și Mijlocii Constanța

· CristianMihaiToma Federația Națională a Sindicatelor Portuare Constanța

· SorinaTușa Sindicatul Șoferilor Taximetristul Constanța

Locaţie:Constanţa/ConstanţaData:25mai2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:LocalșijudeţeanCandidaţiprezenţi:6

Monumentele istorice ale Constanţei - Reabilitare și Promovare




› Situaţia actuală a monumentelor simbol ale judeţului Constanţa.› Priorităţile de intervenţie și direcţiile în care se poate acţiona pentru protejarea patrimoniului cultural.› Metode și mijloace de promovare.


PDL:› proiectul „Constanţa capitala culturală europeană”: - susţinerea din partea liderilor comunităţii – politici, instituţionali, economici; - crearea unui Comitet de Initiaţivă pentru crearea unui program de dezvoltare culturală; - investiţii de aproximativ o jumătate de miliard de euro; - crearea de locuri de muncă; - dezvoltarea unei zone metropolitane, dezvoltarea infrastructurii orașului și judeţului; - reabilitarea Peninsulei și patrimoniului nostru istoric, peste tot în municipiu și judeţ; - refacerea lăcașelor de cult, indiferent de religie ori confesiune; - reabilitarea Cazinoului; - investiţia în adevarata cultură – teatru, film, biblioteci, galerii de artă;› revitalizarea sistemului de sănătate publică în Municipiul Constanţa și în judeţ; › construirea unui spital nou, de nivel european; › arderea gunoaielor pentru energie termică și electrică.

Chiru Cristian Gigi (P)

› atragerea de fonduri europene pentru finanţarea reabilitării clădirilor. Boanfă Dan (CL)

› reluarea iniţiativei de salvare a zonei peninsulare. Gheorghe Florin (PCJ)

› colaborarea cu instituțiile guvernamentale și ale administrației de stat pentru dinamizarea și eficientizarea activității de restaurare a monumentelor istorice; › contactarea și schimbul de informații cu organizații sau uniuni profesionale similare, din țară și străinătate; › susținerea inițiativelor destinate sensibilizării și atragerii unui număr cât mai mare de reprezentanți ai societății civile spre domeniul restaurării și pentru punerea în valoare a monumentelor istorice; › sprijinirea din punct de vedere artistic, tehnic, științific, economic și juridic a membrilor săi într-un context concurențial care nu este încă pe deplin constituit; › dezvoltarea și promovarea pe plan național și internațional a cercetării științifice, tehnice și artistice în domeniul restaurării monumentelor istorice; „Trebuie doar să le introducem în circuitul turistic, prin păstrarea legăturilor cu agențiile de turism și cu organizațiile care se ocupă de promovarea culturală a orașului Constanța.”

Gavrilă Florin (CJ) – câștigător

UNPR:› stoparea mutilării urbanistice a zonei peninsulare; › reabilitarea centrului istoric în integralitatea sa; › reabilitarea și administrarea simbolurilor orașului nostru: Cazinoul, faleza, monumentele istorice, siturile arheologice, centrul pietonal Ștefan cel Mare ș.a.;

Masa rotundă 125


› transformarea Peninsulei, inclusiv a Portului Turistic și a Falezei Constanţa într-o bijuterie arhitecturală; › introducerea în circuitul turistic, după reabilitare, a Cazinoului și a întregului centru istoric al Constanţei. Palaz Claudiu Iorga (P)

› o soluție ar fi proiectele de revitalizare urbană a zonelor comerciale centrale afectate de expansiunea comerțului de hypermarket, după modelul aplicat în Statele Unite.

Boiagian Harry (CL) – câștigător


Masa rotundă126


INIțIAToRI:

· IoanaAlecu Sindicatul Liber Educația Galați

· MihaelaJantea Asociația Femeilor Întreprinzător din România Galați

· AngelaMihaelaSeserman Asociația Femeilor Întreprinzător din România Galați

· SimonaMariaTuca Uniunea Sindicală Teritorială Cartel ALFA Galați

Locaţie:Galaţi/GalaţiData:22mai2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:LocalCandidaţiprezenţi:6

Dezvoltarea metropolitană a municipiului galaţi, axa galaţi-Brăila




› Dezvoltarea metropolitană a municipiului Galaţi, axa Galaţi-Brăila.


PRM:› necesitatea realizării unei asocieri între cele două municipii, cu accent pe crearea unui mare centru urban; › necesitatea dezvoltării, în primul rând, a infrastucturii pe transport: conectarea la coridoarele de transport european, prin devierea unor trasee și crearea de legături cu autostrăzile existente; crearea unui centru nodal de transport feroviar, naval, aerian; › reintroducerea lacului Brateș în circuitul piscicol și de agrement; › crearea de parcuri industriale și logistice, zone de recreere de-a lungul viitoarei centuri;› crearea unei zone verzi în nordul orașului Galaţi.

Munteanu Dorian Laurenţiu (P)

APP:› primăria este principalul investitor și gestionar al finanţărilor și de aceea ar trebui să se ocupe de direcţionarea banilor în favoarea dezvoltării și creșterii economice.

Necula Marius Gerard (P)

PER:› semnează și suţine protocolul de asociere din luna aprilie, iniţiat de dl. Marius Necula – Zona Metropolitană Dunărea de Jos.

Stamate Eugen Gheorghe (P)

PV:› dezvoltarea metropolei punctând principalele avantaje ale regiunii: poziţia geo-strategică, poziţia de amplasare faţă de Dunăre, resursele naturale ale zonei, forţa de muncă din zonă, infrastructura bine dezvoltată, instituţiile bancare aflate în zonă, parcul industrial, parcul de tehnologie, centru transfrontalier, existenţa zonelor libere, tradiţii în agricultură cu potenţial foarte ridicat.

Stavire Lăcrămioara (P)

FC:› dezvoltarea acestui proiect este un „fiasco total”și propune dezvoltarea orașului Galaţi pe alte zone ale orașului, folosindu-se de infrastructura existentă; › acordarea a câte 300 mp tinerilor precum și susţinerea lor în construirea de case.

Telegan Constantin (P)

Independent:› cooperarea între Galaţi si Brăila în ideea dezvoltării Zonei Metropolitane, fără ca acestea să-și piardă autonomia în administraţie; › elaborarea de proiecte comune între cele două municipii pentru dezvoltarea unei infrastructuri comune (pod peste Dunăre și aeroport) care să deservească ambele municipii; › încadrarea acestei cooperări într-un cadru legal dar particularizată pentru cazul de faţă – municipiile Galaţi și Brăila fiind ambele poli de dezvoltare, altfel, ele nu pot folosi împreună niciunul din modelele de zonă metropolitană existente; › a prezentat procedura de realizare a acestui parteneriat.

Ciumacenco Nicușor (P)Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Masa rotundă 127


INIțIAToRI:

· SilviaApetrei Sindicatul Național al Funcționarilor Publici București

· AnnaBurtea Fundația Inimă de Copil Galați

· OctavianChivu Patronatul Întrepriderilor Mici și Mijlocii Galați

· MarianFilimon Patronatul Intreprinderilor Mici si Mijlocii Galați

· RomicăGîrneaţă Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa Galați

· CristinaMereuţă Asociația NoVA 2002 Galați

Locaţie:Galaţi/GalaţiData:28mai2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:LocalCandidaţiprezenţi:5

Dialog și strategii locale de dezvoltare a serviciilor sociale și ocuparea forţei de muncă în galaţi – între iluzie și realitate




› Asigurarea unei dezvoltări strategice și care să răspundă nevoilor reale și presante ale unor categorii defavorizate din populaţie (persoane cu venituri foarte reduse, tineri din centre de plasament, cu boli cronice, persoane cu handicap, vârstnici).› Asigurarea unui cadru propice pentru crearea de locuri de muncă, ceea ce reprezintă baza bunăstării populaţiei municipiului și dezvoltării locale.


PDL:› eliminarea oricărul fenomen de corupţie în administraţia locală; › formarea unui Comitet al organizaţiilor societaţii civile pe lângă Primăria Galaţi; › dezvoltarea unui real parteneriat public – privat; › susţinerea întreprinderilor mici și mijlocii; › dezvoltarea zonei industriale; › continuarea dezvoltării zonei metropolitane Galaţi prin legea 215; › construirea de locuinţe în cartierul Dimitrie Cantemir pentru familiile din cartierele mărginașe și cazurile sociale (5000 locuinţe în primii 2 ani de mandat); › cooptarea în cadrul Primăriei a profesioniștilor și a societăţii civile neînregimentate politic.

Necula Marius (P)

PPDD:› reorientarea focusului către Est, prin lărgirea activităţii de transport pe o rază de 300 km; › accelerarea dezvoltării infrastructurii (tren de mare viteză construit în parteneriat public – privat); › realizarea unui Muzeu al Navelor; › construirea unui parc tematic sau a unui Aquapark; › crearea de legături între Dunăre și Nistru, Volga, Don – ca nou mijloc de transport de marfă; › crearea de Planuri urbanistice generale al orașului.

Poalelungi Cătălin pentru Constantin Ene (P)

PER:› înfiinţarea unui cartier social prin parteneriat public – privat pentru persoanele din cartierele mărginașe; › strângerea legăturilor Primăriei cu Arhiepiscopia Dunării de Jos, ca soluţie a problemei locuinţelor pentru tinerii HIV+ sau persoanele cu dizabilităţi; › realizarea unei evidenţe a persoanelor cu probleme sociale și căutarea celor mai bune soluţii; › acordarea de facilităţi și stimulente pentru investitori; › dezvoltarea Parcului Industrial; › atragerea de investitori străini;› construirea unui complex expoziţional în zona Galaţi – Brăila (proiect propus acum câţiva ani de Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură).

Stamate Eugen (P)

Masa rotundă128


FC:› vânzarea de clădiri din patrimoniul vechi al orașului și construirea în primă fază a unor centre speciale cu dotări normale, adaptate nevoilor familiilor, cu loc de joacă pentru copii în apropiere și asigurarea transportului acestora la școală, până când, prin dezvoltarea economică a orașului s-ar putea construi un cartier social; › colectarea către primărie a tuturor taxelor aferente activităţii, clădirilor și terenurilor marilor operatori economici; › poziţionarea geo-strategică a Galaţiului ca oraș pe Dunăre în legătură cu Rusia și Ucraina poate duce la crearea unei puternice zone industriale de tip tax-free astfel încât Galaţiul să devină un nod comercial între Rusia, Ucraina și Uniunea Europeană; › realizarea unei dane de acostare adecvată care să faciliteze activitatea vamală pentru comerţ; › dezvoltarea turismului Galaţiului; › refacerea străzilor, trotuarelor, crearea de piste de bicicliști și anveloparea blocurilor; › colaborarea cu IMM-urile; › dezvoltarea parteneriatului public-privat.


Independent:› mutarea familiilor din cartierele mărginașe în zone care vor intra în noul PUG al Galaţiului sau în instituţii de asistenţa socială; › construirea de locuinţe sociale în sistem de parteneriat public – privat, creșterea transparenţei și eficienţei procesului de acordare a acestor locuinţe; › menţinerea, cel puţin la nivelul actual, a bugetului alocat capitolului de asistenţă socială; › introducerea în instituţiile sociale pentru tineri de programe pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă; › reţea de îngrijire specializată la domiciliu în locaţii protejate ale Consiliului Local pentru copiii infestaţi cu HIV; › creșterea nivelului de transparenţă și eficienţă în subvenţionarea serviciilor sociale de la bugetul local și dezvoltarea în parteneriat cu societatea civilă a unor strategii locale de dezvoltare a serviciilor sociale; › finalizarea proiectului de actualizare și legătură on-line a bazei de date a Serviciul Public de Asistenţă Socială cu bazele de date ale ONG-urilor de profil din Galaţi; › colaborarea permanentă a Serviciului Public de Asistenţă Socială cu societatea civilă; › cuantumul cheltuielilor la capitolul Asistenţă socială al bugetului local se va menţine la nivelul actual;› implicarea în activităţi agricole a beneficiarilor de asistenţă socială din partea organizaţiilor societăţii civile; › realizarea, împreună cu organizaţiile societăţii civile, a unei „Strategii Locale în Cunoștinţă de Cauză”; › înfiinţarea unui Ghișeu unic la Primărie și în fiecare centru de cartier („Primăria de cartier”);› crearea unui Cod de bune practici pentru achiziţiile publice; › publicarea pe website-ul Primăriei și în mass-media a tuturor informaţiilor privind proiectele de investiţii publice, achiziţiile publice, activitatea Primarului și a Consiliului Local; › înfiinţarea unei Comisii de Etică în Primărie care ar oferi soluţii pentru problemele întâmpinate de micile întreprinderi; › scutiri de taxe și impozite locale pentru investitorii care doresc să își stabilească activitatea în Parcul Industrial din Zona Liberă; › echiparea cu infrastructură a terenurilor destinate activităţilor economice; › înfiinţarea unui Consiliu al Oamenilor de Afaceri; › integrarea educaţiei antreprenoriale în sistemul de învăţământ la toate nivelurile educaţiei formale; › înfiinţarea unui Incubator de afaceri în regim public – privat și în parteneriat cu universităţile locale; › revitalizarea Parcului Industrial Galaţi; › calificarea și recalificarea forţei de muncă prin proiecte europene.

Ciumacenco Nicușor (P)


Masa rotundă 129


INIțIAToRI:

· IoanaAlecu Sindicatul Liber “Educația” Galați

· OanaDamian Sindicatul Liber “Educația” Galați

· VioricaNeculai Sindicatul Liber “Educația” Galați

Locaţie:Galaţi/GalaţiData:01iunie2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:LocalșijudeţeanCandidaţiprezenţi:6

Soluţii concrete pentru probleme legate de infrastructura școlară și finanţarea proiectelor europene




› Ce soluţie viabilă propuneţi pentru a asigura un sediu stabil pentru Colegiul Naţional „Alexandru Ioan Cuza”, școală de prestigiu care la ora actuală își desfășoară activitatea într-o clădire închiriată, existenţa colegiului fiind la mila proprietarilor clădirii?› Cum veţi rezolva problema grădiniţelor care funcţionează în spaţii improprii situate la parter de bloc? › Dacă veţi fi ales primar al municipiului Galaţi, veţi asigura fondurile necesare pentru implementarea în școli a proiectelor cu finanţare europeană?


FC:› construirea unei noi clădiri pentru Colegiul Naţional “Alexandru Ioan Cuza”, deoarece există fonduri, dar sunt utilizate necorespunzător; › construirea de noi grădiniţe din containere, la preţuri convenabile; › cofinanţarea proiectelor cu fonduri europene întreprinse de școli;


› construirea anexelor necesare și a unui grup sanitar sau chiar construirea unei noi clădiri pentru școala din localitatea Smârdan.

Cordoneanu Manea (CJ)

PPLC:› mutarea pe strada Traian a Colegiului Naţional “Alexandru Ioan Cuza”; › realizarea unui schimb de spaţii cu societăţi comeciale care deţin spaţii potrivite neutilizate; › asigurarea de către noul Consiliu Local a unor terenuri din propritatea privată a Primăriei pentru a construi gratuit grădiniţe; › asigurarea fondurilor necesare construirii pentru Școala Gimnazială Smârdan a grupului sanitar și a anexelor necesare.

Gherasim Ștefan (PCJ)

PRM:› renegocierea preţului chiriei, pentru a păstrarea sediul actual al Colegiului Naţional “Alexandru Ioan Cuza”, iar în cazul în care acesta ar fi prea mare să se găsească o nouă locaţie; › înfiinţarea de centre de consultanţă pentru accesarea proiectelor de finanţare europeană; › identificarea și achiziţionarea de clădiri a căror destinaţie poate fi schimbată sau în cazul inexistenţei acestora, construirea de noi unităţi pentru preșcolari.

Munteanu Dorian Laurenţiu (P)

PER:› mutarea pe viitor a Colegiului Naţional “Alexandru Ioan Cuza” într-o locaţie modernă, cu dotări moderne, cu locuri de joacă și parcare; › mutarea temporară a colegiului la Liceul Traian sau la Liceul de Marină până la construirea unei noi locaţii cu bani economisiţi din plata chiriei; › construirea unor spaţii noi în locul garajelor pentru suplimentarea locaţiilor pentru grădiniţe; › susţinerea școlilor pentru obţinerea fondurilor europene prin achitarea părţii de cofinanţare.

Stamate Eugen Gheorghe (P)

Masa rotundă130


Independent:› construirea unui nou sediu pentru Colegiul Naţional “Alexandru Ioan Cuza”, printr-un proiect susţinut prin cofinanţare cu fonduri europene, vechea clădire fiind deteriorată și nesigură; › construirea în cartiere, aproape de domiciliul preșcolarilor, de noi grădiniţe, tot prin accesarea fondurilor europene; › susţinerea proiectelor școlare cu fonduri europene, având experienţă în acest domeniu.

Drăgoi Eugen pentru Ciumacenco Nicușor (P)


Masa rotundă 131


INIțIAToRI:

· MarianaBâtcă Asociația Pro Democrația Club Brăila

· SorinConstantin Patronatul Român Filiala Brăila

· ElenaMogoș Sindicatul Lucrătorilor din Administrație Brăila

· StănelNecula Patronatul Român Filiala Brăila

· LinaȘerbu Sindicatul Lucrătorilor din Administrație, Brăila

· IuliaȚuţulan Uniunea Generală a Industriașilor din România Brăila

Locaţie:Brăila/BrăilaData:06iunie2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:LocalCandidaţiprezenţi:4

Brăila - Câinii fără stăpân un pericol sau în pericol?




› Ce soluţii credeţi că ar putea avea ca efect eliminarea acestei probleme a câinilor fără stăpân?› Care trebuie să fie relaţia administraţiei locale cu mediul privat și societatea civilă în rezolvarea acestei probleme?› Care sunt priorităţile administrative și legislative, ce ţin de competenţa administraţiei locale, necesare pentru rezolvarea problemei câinilor fără stăpân?


PPLC:› adunarea câinilor în adăposturi și îngrijirea lor; › rezolvarea problemelor cetăţenilor va duce la o atitudine diferită a acestora faţă de câinii comunitari.

Tache Ene (P)


Masa rotundă132


INIțIAToRI:

· CristianPop Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Tulcea

· LeonardPoponete Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Tulcea

Locaţie:Tulcea/TulceaData:28mai2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:LocalșijudeţeanCandidaţiprezenţi:6

Transportul public și privat în municipiul Tulcea




› Cum credeţi că se poate rezolva situaţia drumurilor pavate – ca parte a infrastructurii de transport local, ţinând cont că lucrările necesare la diverse operaţiuni ale furnizorilor de servicii publice au alterat în mare măsură calitatea acestora?› Cum credeţi că trebuie rezolvată problema transportului naval între Tulcea și suburbia Tudor Vladimirescu?› Ce măsuri ecologice credeţi că se pliază pe specificul local în ce privește transportul din Tulcea?› Care credeţi că este numărul optim de licenţe de taximetrie care să se elibereze la nivel local – și dacă credeţi că activitatea de taximetrie are un impact ecologic asupra mediului din orașul Tulcea?› Consideraţi oportun proiectul Port Marina Tulcea?


USL:› construirea unui parc naval – nave mici și iahturi; › planificarea și nominalizarea firmelor cu responsabilități în lucrările de infrastructură. „Nivelul retribuției este destul de scăzut. Monopolul în transportul de călători – în transportul pe apă – nu este economie de piață. Trebuie agreate în serviciile respective și alte societăți și firme – calitativ și din punct de vedere al costurilor.”

Anatoli Mihail (CL) – câștigător

PDL:› introducerea de norme tehnice pentru pavarea drumurilor în pantă; › înnoirea parcului cu încă 12 autobuze pe lângă cele achiziționate până acum pentru facilitarea transportului din Tudor Vladimirescu; › încurajarea taximetriștilor spre reorientare profesională (numărul mașinilor taxi e prea mare) „Daca toate utilitățile ar fi definitive – nu am avea probleme”.

Hogea Constantin (P) – câștigător

› popularizarea unui număr de telefon pentru sesizări ale neregulilor ecologice în transportul public; › realizarea de controale mai drastice pentru acordarea de autorizaţii de taxi și scăderea numărului de mașini de taxi cu 25%; › mutarea gării CFR pentru realizarea portului Marina Tulcea (punct de atracţie turistică).

Uram Mihai (CL)

› îmbunătăţirea criteriilor de angajare a personalului angajat pentru dezvoltarea drumurilor; › mutarea ţevilor pe trotuar pentru a nu afecta covorul asfaltic; › privatizarea transportului naval; › modernizarea parcului auto trebuie continuată; › identificarea traseelor secundare legate de cartiere; › realizarea unui caiet de sarcini pentru clasificarea mașinilor de taxi și încadrarea lor în norme.

Munteanu Dan (CJ)

Masa rotundă 133


PPDD:› înlocuirea drumurilor pavate cu covoare asfaltice; › fluidizarea traficului – creșterea siguranței și comfortului în trafic; › eliminarea monopolului deținut de CJ în prezent în ceea ce privește tranzitul naval;› acordarea de facilități în ceea ce privește transportul auto pentru locuitorii din suburbia Tudor Vladimirescu; › analizarea necesităților reale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport public. „Trebuie să fie facută o analiză – a necesităților reale – corelate într-un program informatic – implementată o aplicație soft – care să decidă principalele rute”

Ghionu Ovidiu (CL) – câștigător

PRM:› încurajarea autorităţilor locale pentru corijarea conduitei șoferilor de taxi;› externalizarea unei părţi din serviciile publice.

Mateiu Ilie (P)


Masa rotundă134


INIțIAToRI:

Coaliţia52

· AurelianManu Sindicatul IDM “Solidaritatea” Buzău

· VasileOlteanu Blocul Național Sindical Buzău

Locaţie:Buzău/BuzăuData:31mai2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:LocalCandidaţiprezenţi:4

Soluţii pentru Buzău




› Crearea locurilor de muncă. › Reducerea costului utilităţilor. › Modernizarea infrastructurii sanitare.


PPDD: › introducerea unor standarde de cost și de calitate pentru lucrările efectuate la infrastructură, precum și impunerea unor termene de garanţie de cel puţin 5 ani pentru lucrările efectuate la infrastructura rutieră, iar lucrările de reparaţii stradale vor fi oferite la pachet cu cele de întreţinere și dezăpezire; › anveloparea tuturor blocurilor fapt ce va avea ca urmare reducerea cheltuielilor cu energia termică; › reducerea salariilor foarte mari existente în cadrul Primăriei.

Andrei Barac (P)

PAS:› construirea unei noi policlinici, în care să nu existe cabinete particulare; › identificarea unei locaţii la periferia orașului, pentru desfășurarea festivalurilor diverselor mărci de bere.

Constantin Andrei (P)

PRM:› construirea unui cartier al tineretului și sprijinirea micilor întreprinzători; › modernizarea pieţelor agroalimentare și dotarea lor cu sisteme de încălzire.

Cristescu Constantin (P)

PV: › pe terenul nefolosit al Staţiunii de Cercetare Legumicolă să fie construite sere și solare care să fie închiriate buzoienilor doritori să dezvolte o afacere în domeniul legumiculturii ecologice; › înfiinţarea unei pieţe de produse tradiţionale și ecologice, pentru producătorii care pot garanta trasabilitatea produselor alimentare, în zona aflată între complexele comerciale Carrefour și Kaufland.

Iancu Alexandru (P)


Masa rotundă 135


INIțIAToRI:

· VasileGrădinaru Sindicatul Județean al Lucrătorilor din Primării Vrancea

· CristianVlase Uniunea Generală a Industriașilor din România Vrancea

Locaţie:Focșani/VranceaData:01iunie2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:LocalCandidaţiprezenţi:5

Focșani - dezvoltare și locuri de muncă




› Care credeţi că sunt principalele obstacole în calea dezvoltării mediului de afaceri din Focșani?› Ce soluţii credeţi că ar putea avea ca efect eliminarea acestor obstacole?› Care trebuie să fie relaţia administraţiei locale cu mediul de afaceri?› Care sunt așteptările administraţiei locale a municipiului Focșani de la mediul de afaceri?› Ce tipuri de facilităţi și oportunităţi, ce ţin de competenţa administraţiei locale, sunt importante din punct de vedere al mediului de afaceri?› Care sunt priorităţile administrative și legislative, ce ţin de competenţa administraţiei locale, necesare pentru atragerea investitorilor?


PV:› asigurarea unei transparenţe în actul administrativ pe principiul ”totul la vedere”;› diminuarea birocraţiei prin comasarea proceselor ce ţin de actul administrativ;› realizarea unui plan general de dezvoltare locală, împreună cu comunitatea și potenţialii investitori, pe următorii 25-30 de ani, în care să se ţină cont de toate aspectele: mediu, economie, societate; › încurajarea unei relaţii de colaborare, de dialog între administraţia locală și mediul de afaceri, care să urmărească găsirea celor mai bune soluţii pentru binele comunităţii; › dezvoltarea economică reală și renunţarea la economia subterană; › realizarea de parteneriate cu mediul de afaceri, în toate domeniile care ţin de administraţia locală: învăţământ, sănătate, infrastructură, mediu, cultură, etc.; › procedură transparentă și ușoară pentru concesionare sau închiriere de terenuri și spaţii comerciale în favoarea mediului de afaceri; › proceduri simplificate de obţinere a avizelor și autorizaţiilor pe principiul prezumţiei de bună credinţă; › înlesnirea, încurajarea și promovarea parteneriatului public-privat; › promovarea atât locală, dar și naţională a obiectivelor de dezvoltare din planul general de dezvoltare, pentru a atrage și investitori non-locali; › crearea infrastructurii adecvate dezvoltării economice;› crearea de centre de colectare și distribuţie pentru promovarea și încurajarea micilor producători locali; › scutiri sau diminuări de impozite locale pentru investitorii străini sau autohtoni care creează activităţi ce dezvoltă zona și angajează forţă de muncă locală pe termen mediu- lung; › inventarierea bunurilor imobile ale autorităţii locale și a regimului sub care se află (libere, închiriate, concesionate) și publicarea acestui inventar pentru atragerea de investitori; › rezilierea contractelor de închiriere sau concesiune pentru bunurile cu obiective nerealizate și repunerea acestor bunuri în regim liber de concesionat sau închiriat.

Butnaru Dan (P)

Alianţa pentru Vrancea:› elaborarea unei strategii de dezvoltare economică a orașului;› informarea permanentă a întreprinzătorilor locali, dar și a publicului larg, cu privire la activităţile administratiei locale;› o politică locală de susţinere și promovare a investiţiilor locale;› reducerea birocraţiei și simplificarea procedurilor administrative de lucru cu imapct asupra mediului de afaceri.

Masa rotundă136


› înfiinţarea unui parc industrial în Focșani› stimularea parteneriatului public-privat

Alin Silviu Trășculescu (P)

Independent:› stimularea creării de noi locuri de muncă prin încurajarea culturii antreprenoriale – promovarea și dezvoltarea IMM-urilor;› adaptarea continuă a tinerilor la cerinţele pieţei muncii;› stimularea angajatorilor care încadrează tineri în risc de marginalizare socială această categorie;› sprijinirea angajatorilor în vederea inserării pe piaţa muncii a persoanelor beneficiare de venit minim garantat;› acordarea unor alocaţii de transport în vederea sporirii mobilităţii.

Petrea Petrea (P)

› sprijinirea producătorilor autohtoni, încurajarea celor potenţiali și atragerea producătorilor din alte părţi; › transparentizarea achiziţiilor publice ale Primăriei; › repararea străzilor secundare; › investirea în dezvoltarea reţelei de apă – curent – canalizare; › promovarea orașului prin evenimente culturale sau de afaceri; › organizarea de mese rotunde cu oamenii de afaceri din oraș;› folosirea mâinii de lucru din penitenciar pentru lucrări în oraș; › organizarea de cursuri de calificare în meserii concrete; › crearea unui CENTRU ZONAL PERMANENT, în care să activeze oameni de afaceri locali și reprezentanţi ai administraţiei.

Irimia Cristi (P)


Masa rotundă 137


INIțIAToRI:

Coaliţia52




· GabrielaDoraMorhan organizația Huțul-Eko

· AdrianaMunteanuVasiliu Sindicatul Hipocrat Moldova Iași

· GabrielPanţiru Patronatul Întrepriderilor Mici și Mijlocii Iași


· AdinaEmanuelaȘchiopu organizația Patronală AGoRA a Societăților pentru Difuzarea Tipăriturilor și a Altor Bunuri Culturale


Locaţie:Iași/IașiData:17mai2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:LocalCandidaţiprezenţi:4

Soluţii pentru atragerea investitorilor privaţi de către Primăria Iași pentru reducerea șomajului și crearea de noi locuri de muncă




› Soluţii pentru atragerea investitorilor privaţi de către Primăria Iași pentru reducerea șomajului și crearea de noi locuri de muncă.


PDL:› crearea unor instrumente competente care vor atrage marile companii să investească în oraș; › crearea unor spaţii utile pentru investitori; › simplificarea documentaţiei care le este cerută investitorilor; › realizarea unor pachete care vor fi oferite ambasadelor în care se vor regăsi domeniile de interes ale orașului; › necesitatea întocmirii unui ghid în Zona Metropolitană; › înfiinţarea unui birou unic pentru mediul de afaceri și simplificarea obţinerii de avize.

Păduraru Nicușor (P)

PAS:› reducerea taxelor locale pentru investitori, strângerea legăturilor economice cu Rusia.

Bliort Daniel (P)

Partidul „Alianţa pentru Iași”:› crearea unui departament specializat de investiţii care să asigure „recepţia investitorului” într-un mod rapid, facil, și comfortabil în Iași – „Alo Iași? alege all inclusive”; › transparentizarea licitaţiilor.

Ciuhodaru Tudor (P)

PRM:› promovarea turismului ieșean; › alipirea Iașiului la alte obiective din regiunea Moldovei.

Savin Elena (P)


Masa rotundă138


INIțIAToRI:

Coaliţia52




· GabrielaDoraMorhan organizația Huțul-Eko

· AdrianaMunteanuVasiliu Sindicatul Hipocrat Moldova Iași

· GabrielPanţiru Patronatul Întrepriderilor Mici și Mijlocii Iași


· AdinaEmanuelaȘchiopu organizația Patronală AGoRA a Societăților pentru Difuzarea Tipăriturilor și a Altor Bunuri Culturale


Locaţie:Iași/IașiData:28mai2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:JudeţeanCandidaţiprezenţi:3

Soluţii pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii în judeţul Iași




› Soluţii pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii în judeţul Iași.


PDL: › pentru finalizarea unor schelete de drumuri judeţene, precum Mircești-Lespezi-Suceava, propune atragerea unor credite pentru investiţii, precum și încheierea de parteneriate cu Direcţii ale Ministerelor; › în 4 ani de zile se pot realiza: infrastructura de cultură – cu monumente, muzee, Biblioteca judeţeană «Gh. Asachi» și alte sedii de instituţii, infrastructura de sănătate – cu cele șase spitale, și nu numai, care sunt sub coordonarea CJ Iași, infrastructura drumurilor, aeroportul – până în toamna anului viitor, infrastructura din sectorul apă- canal, extinderile pe reţele electrice; › reabilitarea, întreţinerea, repararea și administararea drumurilor judeţene, în special a celor care la acest moment sunt aproape impracticabile; o bună parte a drumurilor din localităţile din jurul Iașului pot fi prinse în proiectul Zonei Metropolitane, proiect care va include dezvoltarea infrastructurii de acces rutier cu prioritizarea rutelor care leagă municipiul de comunele din zona limitrofă a Iașului; › promovarea pentru mediul de afaceri a unei serii de facilităţi fiscale care să vină în ajutorul antreprenorilor locali; „Doar împreună cu mediul de afaceri local putem să oferim ieșenilor locuri de muncă. Consiliul Judeţean Iași și oamenii de afaceri pot pune bazele unui parteneriat corect, transparent care să ducă la crearea de locuri de muncă. Putem să acoperim deficitul creat în ultimii ani din cauza crizei economice și financiare, numai dacă promovăm și susţinem mediul de afaceri local”.

Petru Movilă (PCJ)

UNPR: › modernizarea spitalelor și organizarea unor echipe de medici calificaţi pentru intervenţii chirurgicale dificile; › „Am reușit să economisesc banii necesari pentru finalizarea lucrărilor la Aeroport. Pe parcursul celor patru ani de mandat la CJ Iași, am accesat în total 430 de milioane de euro pentru diferite proiecte, dintre care 142 de milioane de euro au fost destinate pentru sectorul apă-canal, 160 de milioane de euro – pentru reabilitarea drumurilor judeţene, iar restul banilor a fost alocat pentru realizarea și restructurarea anumitor obiective din Iași. O mare parte dintre aceste lucrări s-a realizat, cealaltă parte a proiectelor fiind în stadiul de finalizare”.

Simirad Constantin (PCJ)

PPLC:› “Dacă vrem să facem treabă bună trebuie să alegem un om de caracter, un om care a demonstrat că lucrează pentru intereseul general al oamenilor și nu pentru interesul personal, așa cum se întâmplă de mai bine de 20 de ani încoace”.

Boboc Petrache (PCJ)


Masa rotundă 139


INIțIAToRI:

· ClaudiuIulianCoroliuc Uniunea Generală a Industriașilor din România Iași

· AncaMarinelaCoroliuc Uniunea Generală a Industriașilor din România Iași

· Irina-IoanaRusu Uniunea Generală a Industriașilor din România Iași

· AdrianFlorinelVulpe Uniunea Generală a Industriașilor din România Iași

Locaţie:TârguFrumos/IașiData:08iunie2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:LocalCandidaţiprezenţi:2

Atragerea de investiţii pentru dezvoltarea economică a orașului Târgu Frumos și crearea de noi locuri de muncă




› Care vor fi priorităţile dumneavoastră pentru dezvoltarea economică a orașului Târgu Frumos?› Ce soluţii identificaţi pentru atragerea investiţiilor în orașul Târgu Frumos?› Care sunt soluţiile dvs. pentru creșterea procentului populaţiei ocupate?


PPDD:› iniţierea unui concept de Primărie socială, în care administraţia locală să fie mult mai aproape de cetăţeni, decât cea precedentă; › crearea de locuri de muncă cu ajutorul parteneriatelor cu orașe din UE; › dezvoltarea învăţământului, în vederea pregătirii generaţiei următoare pentru a face faţă pieţei muncii; › îmbunătăţirea siguranţei populaţiei; › introducerea unor facilităţi fiscale, prin concesionarea terenurilor către antreprenori; › deschiderea unui spital social ce ar putea deschide o serie de oportunităţi de locuri de muncă.

Dobreanu Constantin (P)

PSD:› atragerea investitorilor, care ar trebui îndreptați către preluarea activelor nefolosite din oraș;› crearea de locuri de muncă și folosirea forței de muncă locale ca mijloc de relansare a economiei locale;› anveloparea tuturor blocurilor din oraș și obligația antreprenorilor de a folosi forța de muncă numai din zona Târgu Frumos;› dezvoltarea infrastructurii prin introducerea canalizarii și aducțiunea de apă în tot orașul; › încurajarea antreprenoriatelor de tip public-privat;› construirea unei șosele de centură ar fi posibilă, înființarea unei zone economice bazată pe industrie, această infrastructură permițând un acces la drumul European 583;› înființarea unui depozit de proporții, care să devină punct de stație pentru agricultorii și producătorii din zonă;› acordarea de indemnizații speciale persoanelor defavorizate și încurajarea investițiilor care vin din partea românilor plecați să lucreze în străinătate; „PSD își dorește o schimbare în acest oraș”

Vatamanu Ioan (P) - câștigător


Masa rotundă140


INIțIAToRI:

· NicolaeAlexandru Agenția Adventistă de Dezvoltare, Refacere și Ajutor

· AncaBusuianu Blocul Național Sindical

· MihaiBuganu Sindicatul Mens Sana Bacău

· AncaCăzănel Sindicat Selbac, Bacău

· RamonaLuizaDârlea Uniunea Generală a Industriașilor din România UGIR-1903 Bacău

· ElenaDeaconu Patronatul din Turism și Alimentație Publică Bacău

· ElenaMagdalenaDecuseară Sindicatul Mens Sana Bacău

· MădălinaFrunză Camera de Comerț și Industrie Bacău

· LenuţaHampău Sindicatul Selbac Bacău

· NadiaIsăilă Uniunea Națională a Patronatelor cu Capital Privat din România Bacău

· NicolaeLuca Asociația Centrul Regional de Mediere Bacău

· ElenaMitrea Asociația Centrul Regional de Mediere Bacău

· ElenaMoisă Camera de Comerț și Industrie Bacău

· PaulMușat Sindicatul Selbac Bacău

· VasileRoșca Sindicatul Mens Sana Bacău

· PetronelaȘtefan Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Bacău

· VasileTofănescu Patronatul Transportatorilor Bacău

· MariaViţeluș Camera de Comerț și Industrie Bacău

· MargaretaMonicaVlase Asociația ”Centrul European de Educație și Training”

Locaţie:Bacău/BacăuData:31mai2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:LocalCandidaţiprezenţi:4

Masa rotundă multipanel




› Care sunt soluţiile dumneavoastră ca primar pentru crearea de noi locuri de muncă în Municipiul Bacău, în scopul diminuării migraţiei băcăuanilor?› Politica socială privind șomerii... o problemă? Ce măsuri active și pasive de combatere a șomajului pot fi soluţii la această problemă în Municipiul Bacău?› Care sunt soluţiile pe care le propuneţi pentru dezvoltarea mediului de afaceri băcăuan? Ce demersuri veţi întreprinde pentru promovarea potenţialului economic al Municipiului Bacău și atragerea de investitori?


UNPR:› înfiinţarea de urgenţă a unui cadru instituţional de colaborare cu reprezentanţii la vârf ai mediului de afaceri din Bacău, în scopul identificării și punerii în aplicare a tuturor măsurilor menite să repornească acele segmente ale industriei tradiţionale băcăuane ce pot conduce la crearea de cât mai multe locuri de muncă;› demararea unui audit la CET Bacău care să se finalizeze printr-o analiză – diagnostic în urma căreia să poată lua o decizie radicală privind fie rentabilizarea actualului sistem, fie regândirea din temelii, pe alte baze de ordin tehnic și conceptual al acestui sistem vital pentru cetăţeni;› reluarea dialogului direct cu cetăţenii, singurii de la care se pot afla problemele reale ale orașului, probleme pe care edilii au datoria să le rezolve de îndată, fără a le lăsa să se acutizeze.

Mironescu Adrian (P)

PRM:› încurajarea și sprijinirea investiţiilor; › revigorarea uzinei de avioane prin contracte cu străinătatea; › formarea de colective de specialiști pentru găsirea de soluţii la problemele municipiului; › atragerea de fonduri europene de către Primărie; › crearea de centre de informare la nivel de Primărie pentru populaţie privind accesarea fondurilor europene.

Enășoaie Ioan (P)

PPLC:› „atacarea” agriculturii; › încurajarea producătorilor prin crearea de lanţuri de magazine; › înfiinţarea de centre agroindustriale, creându-se astfel 10.000 locuri de muncă; › utilizarea de tehnologii noi în agricultură.

Furdui Gheorghe (P)

Independent:› încurajarea investiţiilor în sectorul productiv, ceea ce va duce la crearea de noi locuri de muncă, prin reducerea taxelor și impozitelor; › readucerea la buget a veniturilor care au fost deturnate de administraţia Stavarache; › atragerea de fonduri europene.

Pătrașc Nicoleta pentru Sechelariu Dumitru (P)


Masa rotundă 141


INIțIAToRI:

· MariaAgapi Asociația Centru de Training, Consultanță și Mediere onești

· CristinelBratovianu Patronatul Uniunea Energetică Română

· BrândușaGugu Patronatul Județean al Femeilor de Afaceri din IMM Suceava

· FlorinValentinMarcu Patronatul Uniunea Energetică Română

· ElenaMitrea Asociația ”Centrul regional de Mediere” Bacău

· MariaDanielaSîrbu Asociația Liga Citadină a Serviciilor Publice și Comunale din România

Locaţie:Onești/BacăuData:31mai2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:LocalCandidaţiprezenţi:3

Soluții pentru fluenţă și decenţă în trafic la Onești




› Soluţii pentru fluenţă și decenţă în trafic la Onești.


PER:› respectarea legii și organizarea unei licitaţii corecte; › transparenţă decizională și corectitudine în promovarea proiectului, în vederea atragerii de fonduri nerambursabile pentru realizarea lucrărilor;› invitarea unor specialiști la dezbaterile viitoare pe marginea temei, care să contribuie cu argumente tehnice avizate la luarea deciziilor corecte pentru execuţia lucrărilor.

Lungu Valerian Sorin (P)

Independenţi:› promovarea valorilor și respectarea principiilor de transparenţă și integritate decizională, atât în ceea ce privește selecţia responsabilă a oamenilor implicaţi în implementarea proiectelor de interes comunitar, cât si în ceea ce privește motivaţia, pregătirea profesională și expertiza acestora pentru a duce lucrurile la bun sfârșit, oferind servicii de calitate, în termenele contractuale stabilite și cu garanţie pe satisfacţie.

Vicol Gheroghe (P)

› implicarea Direcţiei de Drumuri Naţionale și delimitarea proiectului din punct de vedere juridic, prin clarificarea aspectelor legate de stabilirea granituirii la Onești sau Bacău; › oferirea unor facilităţi fiscale pentru firma sau grupul de firme care va câștiga licitaţia pentru construcţia unui pasaj rutier Onești – Bacău.

Ungureanu Eugen (CL)


Masa rotundă142


INIțIAToRI:

· CameliaSocianu Sindicatul ”IMPACT” Botoșani

Locaţie:Botoșani/BotoșaniData:30mai2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:JudeţeanCandidaţiprezenţi:5

Asistența socială în Botoșani – trecut, prezent și viitor




› Ce măsuri veţi lua pentru asigurarea unui buget al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului (DGASPC) care să permită funcţionarea în condiţii optime a instituţiei, atât în ceea ce privește cheltuielile de personal, cât și cele materiale sau cu investiţiile?› Susţineţi sistemul de protecţie de tip rezidenţial clasic sau sistemul de protecţie de tip familial pentru beficiarii DGASPC (copii, tineri, adulţi)?› Ce proiecte sociale și economice utile DGASPC intenţionaţi să promovaţi în perioada mandatului de Președinte al Consiliului Judeţean?› Ce propuneri legislative în domeniul asistenţei sociale intenţionaţi să promovaţi și susţineţi din poziţia de președinte al Consiliului Judeţean?


PRM:› încurajarea actualilor directori ai DGASPC să își îmbunătăţească activitatea, ca alternativă a demiterii acestora în favoarea angajării unei conduceri din exterior.

Codreanu Dumitru (PCJ)

Mișcarea pentru Botoșani:› continuarea activităţii în DGASPC cu actuala conducere; › aducerea la același nivel a salariilor infirmierilor din DSASPC cu cele ale infirmierilor din sistemul sanitar.

Țâbuleac Mihai (PCJ)


Masa rotundă 143


INIțIAToRI:

· LilianaAgheorghicesei Asociația Patronatul Județean al Femeilor de Afaceri din IMM Suceava

· AlinaDumitriţaCiobanu Uniunea Sindicatelor Teritoriale Cartel ALFA Suceava

· LucianCuseac Sindicatul Județean „Ștefan cel Mare” Suceava

· BrândușaDăscălescu Fundația Umanitară Clopot Suceava

· OvidiuIlisei Uniunea Generală a Industriașilor din România Suceava

· TraianCorneliuPădureţ Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa Suceava

· SteluţaRusu Asociația Patronatul Județean al Femeilor de Afaceri Suceava

Locaţie:Suceava/SuceavaData:02iunie2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:JudeţeanCandidaţiprezenţi:5

Stimularea mediului de afaceri și ocuparea forţei de muncă în judeţul Suceava




› Care sunt priorităţile dumneavoastră ca viitor președinte al Consiliului Judeţean Suceava pentru atragerea de noi investiţii în judeţ, pentru stimularea mediului de afaceri și implicit crearea de noi locuri de muncă?› Care sunt măsurile care le veţi lua pentru a mări gradul de ocupare a forţei de muncă și în ce perioadă de timp consideraţi că le puteţi aplica?


USL:› înființarea unei fundații cu bani publici gestionată de către biserică; › transmiterea pădurii din proprietatea statului în proprietatea fundației și apoi gajată la un consorțiu de bănci estimând un venit de 1.200.000 euro, fond care va permite atragerea de proiecte europene.

Băișanu Ștefan Alexandru pentru Nechifor Cătălin (PCJ) - câștigător

UNPR:› încurajarea firmelor din judeţ pentru a participa la achiziţii publice; › extinderea programului „Produs în Bucovina” în toate domeniile folosirea de materii prime prelucrate în Suceava; › acordarea de facilităţi tinerilor în vederea atragerii de fonduri externe; › crearea unor parteneriate între autorităţile locale cu firme de consultanţă, parteneriate public-privat; › investirea în firme care folosesc energia „verde”; › crearea unui cadru legislativ care să ajute tinerii în accesarea de fonduri europene; › transparentizarea achiziţiilor de către Primărie și orientarea lor către autohton.

Macovei Adrian pentru Vartic Cătălina Elena (PCJ)

PRM:› modernizarea Aeroportului Salcea, ca singura cale de a ieși spre exterior; › modernizarea serviciilor pentru populaţie și a infrastructurii; › modificarea cadrului legislativ, eliminarea birocraţiei din cadrul administraţiei publice și instituirea unui corp de specialiști care să fie depolitizaţi; › cooptarea societăţii civile în atragerea de fonduri europene și existenţa unor parteneriate cu societatea privată în crearea de mici fabrici în domeniile agricol, piscicol și silvic, parteneriate între școli și mediul privat; › modificarea cadrului legislativ ce reglementează facilităţile acordate tinerilor prin acordarea de teren, spaţiu cu o chirie modică până la punerea unei afaceri pe picioare, precum și sprijinirea tinerilor în iniţierea unei afaceri prin acordarea de consultanţă; › ”nici o strategie de dezvoltare nu se poate organiza de unul singur, ci prin parteneriat cu societatea civilă”;› sprijinirea din partea ONG-urilor, parteneriate pe zone, crearea de centre de asistenţă socială cu fonduri de la Consiliul Judeţean, fonduri europene.

Acatrinei Stela (PCJ)

PV:› relansarea industriei; › atragerea de fonduri externe; › împădurirea; › investirea în staţiunea Cacica;

Masa rotundă144


› înfiinţarea staţiunii Solca; › valorificarea vestitei ceramici de la Marginea, prin crearea mai multor centre de olărit.

Acibotăriţă Dan (PCJ)

FC:› crearea unei legislaţii stabile; › eliminarea incoerenţei între actele normative și hotărârile Consiliului Judeţean, care afectează activitatea investitorilor; › absorbţia fondurilor europene; › diminuarea aparatului birocratic; › eliminarea sistemului de șpagă pentru câștigarea proiectelor; › modernizarea infrastructurii rutiere; › introducerea răspunderii manageriale personale – modificarea Legii caietului de sarcini, neimpozitarea capitalului; › acordarea de facilităţi tinerilor; › crearea de asociaţii familiale mici, pe diferite domenii, în orașele și satele judeţului; › organizarea mai des a Bursei locurilor de muncă și printr-o mai bună publicitate, organizarea de cursuri de specializare care să permită efectuarea practicii în meserie; › investirea în sursele eoliene; › realizarea de parteneriate cu Universitatea Suceava; › dezvoltarea regională în regim privat; › crearea de orașe târguri; › renașterea agriculturii; › construirea de locuri de depozitare, silozuri, refacerea sistemului de irigaţii, subvenţii fermierilor; › protejarea produselor autohtone; › oprirea pe termen de minim 3 ani a exportului de bușteni; › încurajarea producţiei de mobilă; › modificarea legii salarizării; › acordarea de facilităţi angajaţilor care fac naveta (pentru angajaţii din sistemul de asistenţă socială).

Crăciunescu Corneliu Cezar (PCJ)


Masa rotundă 145


INIțIAToRI:

· AdrianNaniaBujorică Federația Sindicatelor Din Apărare ”Unirea”

· ȘtefanaOanaDuţă Asociația “Noi și Ceilalți” Prahova

· IolandaGheorghiu Federația oNG Muntenia

Locaţie:Ploiești/PrahovaData:18mai2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:JudeţeanCandidaţiprezenţi:2

Soluții pentru sănătate în Judeţul Prahova




› Depolitizarea administraţiei locale.› Realizarea de parteneriate public-private.› Consultarea specialiștilor din sănătate în cadrul proiectelor de hotărâre ale Consiliului Judeţean pe domeniul sănătăţii.


PPDD:› dezvoltarea reţelelor de canalizare și a staţiilor de epurare pentru a îmbunătăţi starea de sănătate a cetăţenilor; › realizarea de programe naţionale de prevenire a bolilor și verificarea serviciilor din alimentaţia publică; › analizarea posibilităţilor de înfiinţare a spitalelor desfiinţate și crearea de centre medicale de permanenţă; › descentralizarea Ministerului Sănătăţii care să permită administraţiei locale să ia decizii; › realizarea de proiecte comune între colegiile de senatori și deputaţi din Prahova pentru facilitarea implementării proiectelor medicale.

Dragomir Florin Auraș (PCJ)

PNȚCD:› realizarea unui spital regional în Prahova în care să se regăsească toate specialităţile ce ar putea deservi și pacienţii din judeţele limitrofe; › decongestionarea sistemului medical (dispensarele medicale dotate cu aparate de primă urgenţă); › asocierea CJ cu Consiliile locale pentru susţinerea financiară a spitalelor; › înfiinţarea unui departament consultativ pe sănătate în cadrul CJ Prahova; › realizarea unui parteneriat public-privat cu companiile multinaţionale; › finanţarea proiectelor realizate de ONG-uri pentru crearea de echipe profesionale în ajutorul la domiciliu, pentru persoanele cu handicap.

Chirilă Constantin (PCJ)


Masa rotundă146


INIțIAToRI:

Coaliţia52

· AliceMirea Comisariatul pentru Societatea Civilă

· LuminiţaZaharia Blocul Național Sindical Teleorman

Locaţie:Alexandria/TeleormanData:31mai2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:LocalCandidaţiprezenţi:6

Crearea de noi locuri de muncă-atragerea de investitori/ un plan realist și adaptat la condiţiile actuale!




› Soluţii pentru atragerea investitorilor. › Crearea de noi locuri de muncă-un plan de dezvoltare realist și adaptabil la condiţiile actuale în Alexandria.


USL-PSD:› stabilirea unor facilități fiscale pentru noii investitori; › încurajarea industriei locale; › crearea Parc Industrial; › construirea “Hidrocentralei Islaz”; › asigurarea promovării accesării programelor de reconversie profesională prin POSDRU.

Curea Georgiana Gina (CL) - câștigător

USL-PNL:› înființarea unui parc energetic fotovoltaic; › înființarea unui parc industrial; › amenajarea unui complex pentru depozitarea cerealelor.

Popescu Dan Dumitru (CL) - câștigător

Alianţa Pentru Teleorman:› acordarea de facilități pentru angajatorii cu peste 40 de angajați care să beneficieze de scutiri de taxe pe construcțiile noi; › stimularea mediului privat de afaceri; › reperarea unui serviciu public de ocupare a forței de muncă pentru facilitarea relațiilor angajat/angajatori în regim de zilieri cu transformarea ulterioară într-un parteneriat public privat; › realizarea unui parc industrial în afara Alexandriei (E70).

Titirișcă Florin Nicușor (CL) - câștigător

UNPR:› stimularea înfiinţării locurilor de muncă prin noi micro-întreprinderi; › sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri local; › înfiinţarea unui consiliu economic consultativ format din patronate și reprezentanţii mediului de afaceri local; › înfiinţarea de noi entităţi la nivel local care să asigure suportul logistic în vederea creșterii potenţialului de accesare a surselor de finanţare europenă și creării de noi locuri de muncă.

Jieanu Eugen Gabriel (P)

PRM:› stimularea micilor producători prin înfiinţarea pieţei de gros; › stimularea apariţiei Școlilor Profesionale de Meserii.

Toader Dumitru (P)


Masa rotundă 147


INIțIAToRI:

Coaliţia52

· MarianaCiobanu Asociația Pro Democrația - Club Craiova

· ClaudiaCochina Asociația Aproape de TINEri

· RingoDămureanu Sindicatul Administrației Publice “Forța Legii”

· DanielIon Asociația Lions Club Craiova

· DanielaIon Asociația Lions Club Craiova


· CarlaStoica Asociația Pro Democrația - Club Craiova

· LucianZuleanu Asociația CRoNo - Centrul de Resurse pentru organizațiile Non-Profit din oltenia

Locaţie:Craiova/DoljData:29mai2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:JudeţeanCandidaţiprezenţi:5

Deschidem calea pentru respect și dialog în Dolj




› Dezvoltarea economică și infrastructura judeţului Dolj.› Finanţarea europeană și crearea de locuri de muncă.


PRM:› eficientizarea energetică a locuinţelor.

Paul Dumitrache (PCJ)

PAS: › finalizarea podului de la Calafat prin discuţii cu partea bulgară; › înfiinţarea unor societăţi ale Consiliului Judeţean, care să se ocupe de lucrările publice din judeţ; › refacerea sistemului de irigaţii Corabia-Dăbuleni pentru împiedicarea deșertificării în sud-estul judeţului; › deschiderea de centre teritoriale de colectare și procesare a produselor agricole; › sprijinirea micilor producători agricoli prin înfiinţarea unor structuri gen S.M.T.

Ligia Olivia Chiorescu (PCJ)

PNȚCD:› subvenţionarea sistemului de irigaţii;› cadastrarea integrală a proprietăţilor din judeţ pe bani europeni; › reîmpăduriri ale unor terenuri degradate;› exploatarea potenţialului hidrografic.

Laurenţiu Mândrea (PCJ)

PNG–CD: › revigorarea fabricii de tractoare și mașini agricole Craiova; › înfiinţarea de birouri zonale de consultanţă privind atragerea de fonduri europene, concomitent cu gestionarea eficientă a fondurilor proprii; › crearea de locuri de muncă pentru cei defavorizaţi.

Partidul ”Totul pentru Țară”:› acordarea de facilităţii fostelor I.A.S. și C.A.P.; › dezvoltarea turismului rural prin proiecte cu finanţare europeană; › e necesară eliminarea piedicilor administrative și risipirea fondurilor prin lucrări supraevaluate și defectuoase.

Marian Ochea pentru Fanuţă Grozăvescu (PCJ)


Masa rotundă148


INIțIAToRI:

Coaliţia52


· ClaudiaCochin Asociația Aproape de TINEri



· DanielaIon Asociația Lions Club Craiova



· LucianZuleanu Asociația CRoNo - Centrul de Resurse pentru organizațiile Non-Profit din oltenia

Locaţie:Craiova/DoljData:31mai2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:LocalCandidaţiprezenţi:4

Deschidem calea pentru respect și dialog în Dolj




› Dezvoltarea economică și infrastructura judeţului Dolj.› Finanţarea europeană și crearea de locuri de muncă.

» DECLARAȚIILE CANDIDAȚILOR PREZENȚI:

PNG-CD:› atragerea de investitori prin facilităţi fiscale;› facilităţi fiscale pentru investitori, gen Ford, care să creeze noi locuri de muncă;› atragerea de fonduri europene prin proiecte și programe realizate de oameni competenţi, pe bază transparentă; › modernizarea reţelei de canalizare și gaze și extinderea acesteia în tot orașul; › îmbunătăţirea curăţeniei.

Ciocoiu Florin (P)

PNȚCD:› încredinţarea lucrărilor publice trebuie făcută onest și transparent;› un plan sistematic de dezvoltare a orașului, creat de un departament specializat, cu tineri absolvenţi care să scrie proiecte europene;› zonele periferice trebuie modernizate prin fonduri europene; › atragerea de investitori, refacerea încrederii cetăţenilor în instituţiile publice, reducerea criminalităţii, refacerea dialogului între cetăţeni și instituţia primăriei; › costurile utilităţilor pot fi reduse prin apelul la energia alternativă;› prioritatea zero sunt cartierele Brestei, Bariera Vâlcii și Romanești privind canalizarea și apa curentă, drumurile;› reducerea costurilor la utilităţi; asociaţiile de proprietari trebuie transformate și eficientizate în folosul tuturor; trebuie contorizate individual utilităţile.

Duduială Gheorghe (P)

PAS:› organizarea unui examen de competenţă pentru candidaţi înainte de alegeri;› înfiinţarea de firme de prestări servicii pentru lucrări de interes public;› anveloparea blocurilor din oraș;› concesionarea locurilor de parcare cetăţenilor care pot construi parcări proprii; › extinderea “undei verzi” de pe Rocadă pe alte străzi; › construirea altor pasaje rutiere pe axa Est-Vest.

Rotariu Dan (P)

FC:› eliminarea discrepanţei între centru și periferie în privinţa reţelelor de utilităţi, drumuri, etc.;› dialogul edililor cu cetăţenii; › îmbunătăţirea curăţeniei în tot orașul, mai ales, la periferie.

Dumitrescu Emil (P)


Masa rotundă 149


INIțIAToRI:

Coaliţia52

· MonicaCosac Sindicatul Salariaților din Cultură Vâlcea

· ManuelaDogaru Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”


· DanielaRădulescu Fundația Casa Cărții

Locaţie:RâmnicuVâlcea/VâlceaData:23mai2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:LocalșijudeţeanCandidaţiprezenţi:10

Cum veţi sprijini instituţiile de cultură din Municipiul Râmnicu Vâlcea și judeţul Vâlcea dacă votul va fi favorabil?




› Cum veţi sprijini instituţiile de cultură din Municipiul Râmnicu Vâlcea și Judeţul Vâlcea? › Cum credeţi că sistemul de sănătate la nivel local poate fi îmbunătăţit?› Cum veţi acţiona la nivel local/judeţean pentru ridicarea ratei de absorbţie a fondurilor europene?


PSD:› sprijinirea BJAI prin alocarea subvenţiilor necesare funcţionării acestei instituţii, precum și prin cofinanţarea unor proiecte naţionale și europene; › continuarea și finalizarea conectării tuturor bibliotecilor comunale la Programul Internaţional Biblionet – și anume a celor 20 de biblioteci publice locale rămase necuprinse încă în acest program; › susţinerea, în parteneriat cu Ministerul Culturii și Patrimoniului Naţional, a înscrierii Ceramicii de Horezu pe lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial; › preocuparea Consiliului Judeţean o reprezintă în acest moment redactarea unui proiect pentru a cere Guvernului Cula Greceanu și susţine și înfiinţarea unui Muzeu în orasul Bălcești; cu privire la Școlile de olărit, CJ are în vedere înfiinţarea unor clase externe.

Monu Mircea pentru Ion Cîlea (PCJ)

› principala preocupare a Consiliului Judeţean a fost să susţină buna funcţionare a spitalelor și în acest sens a atras fonduri europene pentru o mai bună funcţionare a Spitalului Judeţean. Au fost aduse pentru serviciul SMURD mașini de descarcerare, s-a realizat reabilitarea Pavilioanelor 2 și 3, se are în vedere redeschiderea spitalului Bălcești, implementarea unui sistem informatic pentru spitalul din Brezoi; de regulă clasificarea spitalelor se face după standarde europene – trecerea prin procedura de acreditare – se verifică activitatea spitalului respectiv.

Busu Adrian pentru Ion Cîlea (PCJ)

› realizarea de demersuri la nivel naţional pentru modificări în legislaţie a articolelor care duc la intrâzieri în implementarea proiectelor complexe.

Vârtej Laurenţiu pentru Ion Cîlea (PCJ)

PNL: › încurajarea fundaţiilor culturale; › organizarea unui concurs de poezie George Țărnea și un concurs de critică literară și proză; › triarea cărţilor de debut de un juriu profesionist înainte de publicare; › revizuirea revistei de cultură și valorificarea oamenilor de cultură și a artiștilor plastici plecaţi din Râmnicu Vâlcea; › rezolvarea aparaturii medicale prin parteneriat public-privat; › sprijinirea medicinii preventive prin servicii speciale ale Primăriei și voluntariat; › sprijinirea medicilor de familie prin acordarea de locaţii unde să fie adusă aparatură modernă; › înfiinţarea unui centru pentru persoane cu probleme și/sau îngrijirea lor la domiciliu; › finalizarea unor lucrări de infrastructură modernă; › realizarea unui echilibru între investiţii-cheltuieli și plata datoriilor;› înfiintarea unui birou de consultanţă gratuită în Primărie pentru IMM-uri;› existenţa fondului de garantare a afacerilor din bani europeni.

Dobrinescu Traian pentru Emilian Frâncu (P)

Masa rotundă150


› problema sănătaţii o reprezintă finanţarea și subfinanţarea. Duinea Petre pentru Emilian Frâncu (P)

PDL:› păstrarea tradiţiilor – CJ ar urma să se aplece mult mai mult spre centrele importante (o aplecare financiară și de resursă umană); › ușurarea procedurilor de achiziţii pentru ușurarea absorbţiei de fonduri europene; › dezvoltarea și accesarea fondurilor care vor crea locuri de muncă.

Bulacu Romulus pentru Dorel Jurcan (PCJ)

› înfiinţarea în Râmnicu Vâlcea a unui Spital Municipal dotat; › crearea de locuri de muncă.

Vâlcu Samoil pentru Dorel Jurcan (PCJ)

PPDD:› cultura tinerilor este precară; “mă voi preocupa să existe o armonie între investiţie și ceea ce are nevoie ca și culturalizare tineretul”.

Teodor Trancă (PCJ)

PER:› evenimentele pe care le desfașoara Primăria (de exemplu “Zilele Vâlcii’’) ar trebui sa fie asociate cu anumite piese de teatru pentru o mai bună promovare a tinerilor artiști; › punerea în valoare a Muzeul Satului - Bujoreni; › reorganizarea spitalelor (aparatură, hrană); › salarizarea medicilor să se facă la nivel naţional;› redirecţionarea fondurilor de la Decolmatarea râului Olănești spre Protejarea împotriva inundaţiilor; › rezolvarea cofinanţărilor – principala problema pentru absorbţia redusă de fonduri; › înfiinţarea unui birou de consultanţă gratuit și atragerea de specialiști pentru studiile de fezabilitate.

Trandafirescu Constantin Lucian (P)


Masa rotundă 151


INIțIAToRI:

· MihaelaCăciuleanu Federația Româna a Jurnaliștilor Mediasind

· GheraselaCalavrias Camera de Comerț și Industrie București

· MariaDianaDumitru Federația Româna a Jurnaliștilor Mediasind

· GheorgheRaduPisică Sindicatul Liga Salariaților din Învățământul Preuniversitar sector 6

· IonuţRuscea Fundația Terra Mileniul III

· OxanaȚurcanu Uniunea Generală a Industriașilor din România

Locaţie:Sector6/BucureștiData:31mai2012Masărotundăla:Alegerilelocale2012Niveldedecizie:LocalCandidaţiprezenţi:6

Ridicările auto trebuie să fie în beneficiul, nu în detrimentul comunităţii!

» SCURTA DESCRIERE:



› Amendarea legislaţiei actuale care sancţionează parcările neregulamentare în mod disproporţionat, în raport cu situaţia economică românească și în raport cu capacitatea locală de parcare regulamentară.


PNL: › rezilierea contractului actual cu firma de ridicări auto și crede în soluţia parcărilor supraterane de mare capacitate în sector.

Avramescu Manuel pentru Mănescu Rares (P)

PDL:› necesitatea modificării legii.

Marinescu Cezar pentru Poteraș Cristian (P)

PV:› mutarea spaţiilor verzi pe terasele blocurilor; › extinderea spaţiilor destinate parcărilor; › este împotriva dublei sancţiuni prin ridicarea vehiculului după primirea amenzii și împotriva externalizarii serviciului.

Hanea Sorina (P)

PRM:› identificarea parcărilor subterane care pot fi preluate de administraţia publică; › mărirea redevenţei pe care firma care ridică vehicule o plătește către Primărie de la 12% cât este astăzi, la 50%; › acordarea de patrimoniu catre Consiliul Local pentru construirea de locuri de parcare din fonduri proprii.

Popescu Adrian (P)

PER:› ridicarea vehiculelor parcate neregulamentar doar în cazul în care ele obstrucţionează traficul; › crearea de parteneriate public-private pentru noi locuri de parcare; › identificarea zonelor care pot fi alocate parcărilor în sector; › pe deblocarea locurilor de parcare din faţa magazinelor prin organizarea nocturnă a aprovizionării în Sectorul 6.

Popescu Mihai (P)

Independent:› suspendarea contractului actual cu firma care ridică vehicule în sectorul 6 și internalizarea serviciului; › construirea a 30.000 de locuri de parcare; › continuarea programului de amenajare a parcajelor de pe marile bulevarde; › construirea de parcaje supraterane;


Masa rotundă152


› întreprinderea de demersuri pentru ca, prin logistica proprie, Primăria Sectorului 6 să se ocupe direct și în regim propriu, de ridicarea autoturismelor, însă doar a celor parcate neregulamentar, care blochează intersecţiile sau accesul în instituţiile de interes public, iar sumele provenind din ridicare vor intra la Bugetul Local al Sectorului 6.

Florescu Ștefan (P)

Masa rotundă – INDEX 153


MASA ROTUNDĂ – listă inițiatori

ABUTNĂRIȚĂ Ovidiu-Ioan Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii MureșAGAPI Maria Asociaţia Centru de Training, Consultanţă și Mediere, OneștiAGHEORGHICESEI Liliana Patronatul Judeţean al Femeilor de Afaceri din IMM SuceavaALECU Ioana Sindicatul Liber “Educaţia” GalaţiALEXANDRU Nicolae Agenţia Adventistă de Dezvoltare Refacere și AjutorAMĂRIUȚEI Cătălina Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură, BacăuANASTASIU Vlad-Marius Asociaţia pentru Dezvoltarea Durabilă a Deltei DunăriiANGHELUȘ Graţiela-Maria Fundaţia Raţiu pentru DemocraţieAPETREI Silvia Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici, BucureștiAPOSTOL Marian Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Caraș SeverinAVRĂMESCU Emilian Asociaţia Liga Consilierilor Juridici din Judeţul ConstanţaBĂDILĂ Mircea Institutul Naţional pentru Dezvoltarea Integrată a Ariilor Protejate din România - INDIAPRBĂDOI Aurel Asociaţia Liga Consilierilor Juridici din Judeţul ConstanţaBĂLĂNEAN Radu-Vasile Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Târgu MureșBĂRĂGAN Andreea Franciska Asociaţia“Sunetul Muzicii”BĂRBULESCU Bogdan Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii MureșBÂTCĂ MarianaAsociaţia Pro Democraţia Club BrailaBERCEAN Angela Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură Satu MareBICA Mihai Asociaţia “Pro Crisius”BLAGA Nicolae Sebastian Coaliţia Sibiu pentru o Democraţie ParticipativăBOGĂTEANU Mioara Sindicatul Liber al Navaliștilor din SNC, ConstanţaBRĂESCU Virginia-Smărăndiţa Asociaţia Centru de Training, Consultanţă și Mediere, OneștiBRATOVIANU Cristinel Patronatul Uniunea Energetică RomânăBRATU Victor Sindicatul Învăţământului Preuniversitar HunedoaraBUEȘTEANU Gheorghe Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Târgu Mureș

BUGANU Mihai Sindicatul MENS SANA BacăuBUIA Doru-Ioan Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala ClujBURDUHOS Stelian-Vasile Federaţia Junior Chamber International RomâniaBURTEA Anna Cristina Fundaţia Inimă de Copil GalaţiBUSUIANU Anca Blocul Naţional Sindical BucureștiCĂCIULEANU Mihaela-Elisabeta Federaţia Româna a Jurnaliștilor MediasindCALAVRIAS Gherasela Camera de Comerţ și Industrie BucureștiCĂLIN Maria-Erzsebet Asociaţia de Servicii Sociale SCUTCÂMPEAN Corina Centrul de Training Euro N.L.P CĂRBUNE Vlad Asociaţia Ecouri VerziCÂRNU Adriana Asociaţia Sigma Development Center ConstanţaCATERINICI Mihaela Sindicatul Liber al Salariaţilor din Învăţământul Preuniversitar, ConstanţaCĂZĂNEL Anca Sindicatul ”Selbac” BacăuCERNICOVA-BUCĂ Mariana Fundaţia Politehnica TimișoaraCHIRIAC Robert-Ionuţ Grupul Social-Civic, OneștiCHIVU Octavian-Traian Patronatul Întrepriderilor Mici și Mijlocii GalaţiCIOBANU Dumitriţa Alina Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala SuceavaCIOBANU Mariana Asociaţia Pro Democraţia - Club CraiovaCIOCAN Mircea Uniunea Judeţeană SANITAS MaramureșCÎRLIG Aurora Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord-VestCIURDAȘ Lorena Andreea Rotaract TEAM CLUB Baia MareCOCHINĂ Claudia-Nicoleta Asociaţia „Aproape de Tine/ri”COJOCARU Lucia-Maria Sindicatul Liber al Învăţământului Preuniversitar ClujeanCOMĂNICI Bogdan-Octavian Sindicatul Camera Veteranilor ConstanţaCONSTĂNCEANU Emilia-Simona Clubul Economic German Banat

Masa rotundă – INDEX154


CONSTANTIN Sorin Patronatul Roman Filiala BrăilaCONSTANTINESCU Simona-Cristina Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC)COROLIUC Anca Marinela Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR)COROLIUC Claudiu Iulian Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR)COSAC Rozviţa-Monica Sindicatul Salariaţilor din Cultură VâlceaCOSTACHE Laura-Nușa Camera de Comerţ și Industrie PrahovaCOSTEA Marian-Ovidiu Uniunea Generală a Industriașilor din România UGIR 1903 Filiala TimișCOSTEA Tudor Matei Coaliţia Sibiu pentru o Democraţie ParticipativăCRAIA Sanda-Valeria MATRIX CRISTESCU Eugen-Costin Asociaţia Alianţa pentru Drepturile Omului din RomâniaCULIC Daniela-Nicoleta Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură Satu MareCUSEAC Lucian Sindicatul Judeţean “Stefan cel Mare” SuceavaDAMIAN Oana Sindicatul Liber “Educaţia” GalaţiDĂMUREANU Ringo Sindicatul Administraţiei Publice “Forţa Legii”DARAGIU Leontina-Ana Fundaţia RuhamaDÂRJAN Maria-Raluca Sindicatul Liber al Învăţământului Preuniversitar ClujeanDĂSCĂLESCU Brândușa Fundaţia Umanitară ClopotDEACONU Elena Patronatul din Turism și Alimentaţie Publică BacăuDECUSEARĂ Elena Magdalena Sindicatul MENS SANA BacăuDÎRLEA Luiza-Ramona Uniunea Generală a Industriașilor din România Ugir 1903 Filiala BacăuDOGARU Aurelia-Manuela Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel ALFA”DRĂGHICI Cristian-Nicoale Asociaţia Oamenilor de Afaceri Creștin Ortodocși, ConstanţaDRAGOMIRESCU Adrian Asociaţia Română a Specialistilor în SecuritateDRENȚA Raul-Florentin Asociaţia Centrul de Cercetare, Inovare și Transfer Tehnologic ”NORDTech”DUDAȘ Florina-Iulia Asociaţia Studenţi pentru Societate ClujDUINEA Florin-Petre Sindicatul Ambulanţa, VâlceaDUMITRESCU Mariana Federaţia Naţională a Sindicatelor Șoferilor din România Filiala ConstanţaDUMITRIU Maricel Asociaţia Pensionarilor de Boală Gr. I, II, III, IașiDUMITRU Maria-Diana Federaţia Româna a Jurnaliștilor MediasindDUȚĂ Ștefana-Oana Asociaţia “Noi și Ceilalţi” filiala PrahovaFĂGĂRAȘ Petru Liga Scriitorilor Români Filiala Alba

FILIMON Marian Patronatul Întrepriderilor Mici și Mijlocii GalaţiFRUNZĂ Mădălina Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură, BacăuFRUNZĂ Mircea-Daniel Asociaţia pentru Promovarea Economiei CunoașteriiGAMAN Cătălin Centrul de Servicii Juridice și FinanciareGEAMĂNU Florin-Aristide-Liviu Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură, TimișGHEMEȘ Mihai AIESEC ConstanţaGHEORGHIU Iolanda Federaţia ONG MunteniaGHICA Sebastian Fundaţia IosifGÎRNEAȚĂ Romică Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala GalaţiGIURGEA Florinela Uniunea Judeţeană a Sindicatelor Libere MureșGOCIU Mioara Asociaţia Oamenilor de Afaceri Iași 2003GRĂDINARU Vasile Sindicatul Judeţean al Lucrătorilor din Primării - VranceaGRIGOROIU Grigore Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Caraș SeverinGROPOȘILĂ Iulian-AurelPatronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii ConstanţaGUGU Brîndușa Patronatul Judeţean al Femeilor de Afaceri din IMM SuceavaHAMPĂU Lenuţa Sindicatul ”Selbac” BacăuHAZINCOP Irina-AdrianaAsociaţia Salvaţi Copiii IașiHORGA Mihai-Savu-Marius Institutul Est European de Sănătate a ReproduceriiHUDEMA Maria Asociaţia Oamenilor de Afaceri Iași 2003IANCOVICI Adriana Cristina Asociaţia Oamenilor de Afaceri PRO INVESTIANUȘ Alina Simona Sindicatul Liber al Cadrelor Didactice Auxiliare TESA din Universitatea ”Ovidius” ConstanţaIANUȘ Ion Federaţia Naţională a Sindicatelor Șoferilor din România Filiala ConstanţaIENEȘESCU Dănuţ-Vasile-Ioan Sindicatul Democratic Învăţământ AradILISEI Ovidiu Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala SuceavaION Daniel Asociaţia Lions Club CraiovaION Elena-Daniela Asociaţia Lions Club CraiovaIOVESCU Menuţa Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură, TimișISĂILĂ Nadia Uniunea Naţională a Patronatelor cu Capital Privat din România Filiala Judeţeană ”Femei de Afaceri” BacăuIUCU Clementina-Luluţa Asociaţia Curcubeul Moldova NouăJANTEA Mihaela Asociaţia Femeilor Întreprinzătoare din România - Galaţi

Masa rotundă – INDEX 155


LAZĂR Gabriel Asociaţia pentru Promovarea Economiei CunoașteriiLAZEA Mircea Asociaţia de Proprietari Grigore AlexandrescuLIȚCANU Irina-Eva Patronatul Naţional al Femeilor de Afaceri din Intreprinderi Mici și Mijlocii, ConstanţaLOBAZĂ Marius Sindicatul Învăţământului Preuniversitar TimișLOGHIN Dina Fundaţia “Șanse Egale pentru Femei” LUCA Nicolae Asociaţia ”Centrul regional de Mediere” BacăuLUCUȚ Marinela Sindicatul liber al Salariaţilor din Primaria Municipiului Timișoara LUNGULESCU Constantin Sindicatul Învăţământului „Spiru Haret”, DoljMĂNĂILĂ Ionica Asociaţia Naţională a Specialiștilor în Resurse Umane (AUR)MANU AurelianSindicatul IDM “Solidaritatea”, BuzăuMARCOANE Aurelia Fundaţia Bega MARCU Florin Valentin Patronatul Uniunea Energetică RomânăMĂRGEAN Angelica Sindicatul Asistenţei Sociale și Protectiei Copilului ConstanţaMAROTI Maricel-Adrian Organizaţia Naţională Cercetașii României BrașovMEREUȚĂ Elena-Cristina Asociaţia NOVA 2002, GalaţiMIHAI Ion Coaliţia 52MIHALACHE Ioan-Valentin Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii SlatinaMILITARU Elena-Rodica Asociaţia Proprietarilor din Zonele RezidenţialeMIREA Alice-Carmen Comisariatul pentru Societatea CivilăMITREA Elena Asociaţia ”Centrul regional de Mediere” BacăuMOGOȘ Elena Sindicatul Lucrătorilor din Administraţie, BrăilaMOISĂ Elena Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură, BacăuMOLDOVEANU Daniel Sorin Patronatul Naţional al Serviciilor Externe, BrașovMORHAN Gabriela DoraOrganizaţia Huţul - EkoMUNTEANU Nicolae Organizaţia Neguvernamentală Ecologistă Mare NostrumMUNTEANU-VASILIU Adriana Sindicatul Hipocrat Moldova IașiMUȘAT Paul Sindicatul ”Selbac” BacăuNANIA BUJORICĂ Adrian-Alexandru Federaţia Sindicatelor Din Apărare ”Unirea”NEAGU MarcelaSindicatul Asistenţei Sociale și Protectiei Copilului ConstanţaNECULA Stănel-Ionel Patronatul Roman Filiala BrăilaNECULAI Viorica Sindicatul Liber “Educaţia” GalaţiNEMȚISOR Florentina Blocul Naţional Sindical Teleorman

NICOARĂ Bogdan-Ștefan Centrul de Promovare și Asistenţă a Întreprinderilor Mici și Mijlocii MureșNICULAE Roxana-Andreea Asociaţia pentru Calitate și Cooperare în EducaţieOLTEANU VasileBlocul Naţional Sindical, BuzăuOȚELEA Vasile Blocul Naţional Sindical, ConstanţaPĂDUREȚ Traian Corneliu Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala SuceavaPANȚIRU Gabriel Patronatul Întrepriderilor Mici și Mijlocii IașiPAȘTIU Sorin Constantin Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii BlajPETCU Lucian-Ioan Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR)PETRE Alexandra Camera de Comerţ și Industrie PrahovaPETRESCU Raul-Alexandru Asociaţia pentru Dezvoltare Europeană și Reconstrucţie PETRICEAN Ștefan Confederaţia Sindicală Naţională MERIDIAN MaramureșPÎINIȘOARĂ Virgilius Adrian Asociaţia “Patronatul Regional Banat”PISICĂ Gheorghe-Radu Sindicatul Liga Salariaţilor din Învăţământul Preuniversitar sector 6PODARIU Mihaela-Diana Asociaţia Super Tineri (ASIRYS)POLEARUȘ Vladimir Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii MureșPOP Cristian Andrei Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură, TulceaPOP Iosif Consiliul Civic LocalPOP Liviu-Marian Sindicatul Liber din Învăţământ MaramureșPOP Ludmila Habitat pentru Umanitate ClujPOPESCU Călin-Gheorghe Asociaţia “Patronatul Regional Banat”POPESCU Ion Sindicatul Liber al Salariaţilor din Învăţământul Preuniversitar, ConstanţaPOPONETE Doru Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură, TulceaPOPONETE Leonard Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură, TulceaPREOȚESCU George-Mihai Asociaţia “Pro Crisius”PURCĂREANU Lucia Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii SlatinaRADOSAV Dănuţ Fundaţia Bega RĂDULESCU Daniela Fundaţia Casa CărţiiROIU Codruţ Gino Sindicatul Liber Aeroportul Internaţional Constanţa - Mihail KogălniceanuROMAN Aurel Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala ClujROȘCA Vasile Sindicatul MENS SANA Bacău

Masa rotundă – INDEX156


RUSCEA Ionuţ Fundaţia Terra Mileniul IIIRUSU Irina-Ioana Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR)RUSU Paul-Dragoș Sindicatul Învăţământului Preuniversitar HunedoaraRUSU Steluţa Patronatul Judeţean al Femeilor de Afaceri din IMM SuceavaȘANDOR Iulia Cristiana Organizaţia Studenţilor din Universitatea Babeș BolyaiSAVU Corina-Florentina Patronatul Naţional al Femeilor de Afaceri din Intreprinderi Mici și Mijlocii, ConstanţaȘCHIOPU Adina-Emanuela Organizaţia Patronală AGORA a Societăţilor pentru Difuzarea Tipăriturilor și a Altor Bunuri CulturaleȘERBU Lina Sindicatul Lucrătorilor din Administraţie, BrăilaSESERMAN Angela Mihaela Asociaţia Femeilor Întreprinzătoare din România - GalaţiSFÂRLEA Ioana Federaţia Junior Chamber International RomâniaSÎRBU Daniela Maria Asociaţia Liga Citadină a Serviciilor Publice și Comunale din RomâniaȘIROTENCU Tamara Asociaţia Valori DobrogeneȘLUSARCIUC Marcela Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră SucevaSOCIANU Camelia Sindicatul ”IMPACT” BotoșaniȘOMODI Florin-Claudiu Asociaţia Lions Club TransilvaniaSOÓS Istvān Asociaţia Club Rotaract Târgu MureșSTAN Victorina Fundaţia EdelweissȘTEFAN Gabriela-Sorina Clubul Lions Diamond TimișoaraȘTEFAN Petronela Patronatul Întrepriderilor Mici și Mijlocii BacăuSTOICA Tania-Carla Asociaţia Pro Democraţia - Club CraiovaSUCIU Ecaterina-Mariana Asociaţia SF. Ecaterina - TulceaSZANISZLO Gheorghe-Paul Sindicatul Liber ”TISA” Sighetu MarmaţieiTĂNASĂ Mihaela Sindicatul Liber Independent ICA BrașovTOADERE Ioana Sindicatul Universităţii Babeș - Bolyai Cluj NapocaTODORAN Dinu CristianInstitutul de Formare Economică și Socială Cluj

TOFĂNESCU Vasile Patronatul Transportatorilor BacăuTOMA Cristian Mihai Federaţia Naţională a Sindicatelor Portuare, ConstanţaTREANȚĂ Oana-Mariana Fundaţia Clubul Turistic BanatiaTUCA Simona-Maria Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala GalaţiȚUGLUI Manuela-Cristina Asociaţia Pro Democraţia Club ClujTULBURE-DOMBI Mihai Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură, BacăuȚURCANU Oxana Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala BucureștiTURINEAC Mihai-Sorin Sindicatul Camera Veteranilor ConstanţaTUȘA Sorina Sindicatul Șoferilor ”Taximetristul” ConstanţaȚUȚULAN Iulia Gabriela Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala BrăilaȚUȚU-MITACHE Ionel-Radu Asociaţia Pensionarilor de Boală Gr. I, II, III, IașiVATRAUTAS Irina-Rozalia Asociaţia Naţională a Specialiștilor în Resurse Umane (AUR)VELEANU Mercedes-Ramona Federaţia Generală a Sindicatelor FamiliaVIȘAN Ciprian Bogdan Asociaţia Oamenilor de Afaceri PRO INVESTVIȘAN Oana Bianca Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord-VestVIȚELUȘ Maria Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură, BacăuVLASE Cristian Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala VranceaVLASE Margareta Monica Asociaţia ”Centrul European de Educaţie și Training”VOICU Laurenţiu Asociaţia pentru Promovarea Valorilor Europene și Dezvoltare Durabilă VORO Ligia-Magdalena Uniunea Judeţeană a Sindicatelor Libere MureșVULCU Sorin Sindicatul Casei de Asigurări de Sănătate BrașovVULPE Adrian Florinel Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR)ZAHARIA Florica-Luminiţa Blocul Naţional Sindical TeleormanZULEANU Lucian Asociaţia CRONO - Centrul de Resurse pentru Organizaţiile Non-Profit din Oltenia


157

2.3 Audierea publică – rigoare, eficienţă, impact. Experienţe și bune practici

Audierea Publica este o procedură de consultare prin care orice structură de interese, de la autoritate publică, ONG-uri, coaliții, alianțe, organisme, organizații, își pot aduce contribuția transparentă în actul decizional al politicilor publice.1

În comparație cu alte proceduri de consultare, audierea publică oferă un cadru riguros și eficace de colectare a unui număr considerabil de opinii, care apoi pot fi prezentate și în cadrul audierii, opinii ce reprezintă puncte de vedere ale grupurilor de interese pentru care subiectul în dezbatere are impact.

Etapele caracteristice procedurii de audiere publică au presupus:› documentarea și realizarea motivaţiei evenimentului – documentul cadru ce oferă contextul general și specific, cu întrebările temei lansate;› realizarea chemării la acţiune și a invitaţiilor propriu-zise de participare la eveniment pentru toţi factorii interesaţi, ce se diseminează pe toate canalele potrivite temei și, mai ales, destinatarilor (email, media, social-media, etc.);› alcătuirea, cu atenţie, a comisiei de experţi a audierii publice, formate din specialiști pe problema aleasă, care să analizeze echidistant, neutru și independent opiniile scrise colectate și, respectiv, să audieze susţinerile verbale din timpul evenimentului;› colectarea opiniilor asupra temei;› asigurarea cadrului de desfășurare al evenimentului, din punct de vedere logistic;› organizarea conferinţei de presă de prezentare a raportului – sinteză, conferinţă susţinută de către comisia de experţi a audierii publice;› diseminarea raportului - sinteză către toţi factorii implicaţi, precum și către decidenţii responsabili;› evaluarea impactului evenimentului asupra procesului de decizie publică.

Iniţiatorii acestui tip de demers au reușit să pună în dezbatere probleme extrem de diverse, echipele de advocacy formate din totalul a 243 de beneficiari ai proiectului Partener Activ și Implicat iniţiind un număr de 51 de audieri publice. În cadrul acestor audieri publice, au fost mobilizaţi în a se implica și a-și exersa dreptul câștigat de a-și formula și susţine public opinia un număr de peste 1200 de depozanţi. Alături de aceștia, ca simpli observatori sau persoane interesate, au mai fost implicate în audierile publice peste 2800 de participanţi. Impactul în media a audierilor publice a totalizat peste 650 de apariţii în mass media și media virtuală.

Corelat cu diversitatea domeniilor de interes ale organizaţiilor din care provin iniţiatorii audierilor publice, domeniile temelor de audieri publice au fost, de asemenea, extrem de diverse: sănătate, învăţământ, educaţie, mediu, dialog social, protecţia animalelor, administraţie publică, fonduri europene, etc.

Distribuţia geografică a celor 51 de audieri publice iniţiate de beneficiari ai proiectului Partener Activ și Implicat este importantă și sugestivă. Astfel, au fost iniţiate audieri publice în toate regiunile de dezvoltare ale României, respectiv în 24 de judeţe ale ţării.

Audierea publică

1 Radu Nicosevici (ș.a.), Dialog civic și social prin lobby și advocacy, Academia de Advocacy, Editura Eurobit, 2012, Timișoara, pg. 58 – 62.


158

Răspândirea geografică a audierilor publice

Toate audierile publice au reușit aducerea problemelor în atenţia grupurilor interesate, a decidenţilor publici, a presei și a opiniei publice, în general.

Din totalul audierilor publice, 11 au înregistrat un impact cât se poate de real. Audierile publice cu un impact concret sunt:› ”Tinerii viitorul comunităţii”, › ”Mai mult confort pentru locuitorii din Câmpia Turzii”, › ”Timișoara inspiră – opriţi poluarea aerului!”, › ”Reducerea CAS”, › ”Câinii comunitari – Pitești”, › ”Cooperare transfrontalieră România – Ucraina – Republica Moldova”, › ”Taxele pentru activităţile comerciale în judeţul Arad”, › ”Reabilitarea monumentelor din Constanţa”, › ”Încălzirea nu trebuie să devină un lux”, › ”Costurile sănătăţii”, › ”Eficienţa termică”.

În paginile ce urmează sunt prezentate succint demersurile de acest tip, grupate pe actualele regiuni de dezvoltare ale României: Nord Vest, Centru, Vest, Sud Est, Nord Est, Sud, Sud Vest și București-Ilfov.

Audierea publică

Descrierea detaliată a demersurilor, precum și documentele aferente sunt accesibile la www.advocacy.ro

Audierea publică 159


Mai mult pentru confortul și sănătatea cetățenilor din municipiul Câmpia Turzii


Scopul urmărit al evenimentului a fost formularea unor concluzii legate de cele 3 subiecte pe tema enunţată și anume: › stabilirea destinaţiei unui teren viran pentru amenajări corespunzătoare în favoarea încurajării mișcării în aer liber a cetăţenilor cu efecte benefice pentru sănătate;› luarea unei hotărâri de Consiliul Local cu privire la crearea de piste pentru bicicliști și spaţii verzi beneficiind de finanţări nerambursabile destinate admimnistraţiilor locale; › introducerea interdicţiei de parcare a mașinilor grele în zonele rezidenţiale în paralel cu crearea de parcări pentru acestea și întărirea controlului în implementarea prevederilor legale.

» REZULTATE:

La audierea publică au fost depuse trei documente de poziţie (depoziţii) din partea a trei partide politice ai căror reprezentanţi au participat la audiere pentru susţinerea lor în dezbaterea publică (Petre Pop – președinte PSD, Ioan Vasinca – Primar Câmpia Turzii PDL și susţinut de Viceprimarul Ioan Moldovan și Dorin Nicolae Lojigan – președinte PNL).

Se pot consemna rezultate parţiale imediate. De la transmiterea motivaţiei audierii până la data anunţată a audierii publice organizatorii și membrii comisiei de experţi au costatat că spaţiul viran aflat în discuţie a fost curăţat de deșeuri și nivelat de către Primărie, traficul greu a fost restricţionat în municipiu, cu excepţiile corespunzătoare pentru riveranii zonelor rezidenţiale. Aceste demersuri au fost confirmate și de către viceprimarul municipiului, în timpul audierii publice.

» IMPACT:

Audierea publică s-a bucurat de o preluare adecvată și nedistorsionată a mesajelor transmise de către organizatori, depozanţi, membri ai comisie de experţi, și prin aceasta a reușit o diseminare mai largă și către alţi decidenti și membrii comunităţii din municipiul Turda.

Evenimentul a fost puternic mediatizat atât înainte, cât și după derulare.

De altfel, trebuie subliniat că impactul organizării acestei audieri publice pe o temă de atât de mare interes pentru comunitatea locală a fost pus în evidenţă de faptul că de la lansarea motivaţiei și chemării la acţiune până la data audierii publice organizatorii evenimentului de consultare publică au constatat ca spaţiul viran care făcea obiectul preocupărilor de ecologizare și amenajare a fost deja curăţat de deșeuri și nivelat de către Primărie iar traficul greu a fost restricţionat în municipiu, cu excepţiile de rigoare pentru riverani.

INIțIAToRI:

· CorneliaPușcas-Pop Asociația Centrul Zonal de Afaceri Câmpia Turzii

Locaţie:CâmpiaTurzii/ClujData:10octombrie2011Numărdeparticipanţi:26Numărdeopiniiscrise:3Numărdeopiniiverbale:3Numărdeapariţiiînpresă:4

EXPERțI:

· Arh. MarianaFetiţă Membru ordinul Arhitecților din România

· Ing. DoinaPopovici Președinte oNG

Audierea publică160


Tinerii – viitorul comunității?


Scopul evenimentului a fost formularea unor concluzii legate de următoarele subiecte:› îmbunătăţirea sistemului actualul de finanţare a proiectelor și programelor pentru tineret;› dezvoltarea infrastructurii de tineret și susţinerea afacerilor iniţiate de către tineri.

Iniţiatorul a reușit coalizarea unui numar de 18 organizaţii de tineret, și anume: Asociaţia D.E.I.S., Y.M.C.A Baia Mare, Liga Studenţilor “Pintea Viteazul”, Asociaţia Greentin, Asociaţia T.O.B.I.S, Mad Snails, Clubul Tinerilor Comunicatori, Tineri pentru Tine, Clubul Rotaract TEAM Baia Mare, Asociaţia Chemun, Team for Youth Association, Consiliul Local al Tinerilor, Asociaţia Mansio, E.N.T.I.E.T, Arta Educaţie, Nature’s Guardian, Trupa de Teatru MOZAIC, Clubul Studenţilor Basarabeni din Baia Mare.

» REZULTATE:

Principalele concluzii ale dezbaterilor din cadrul audierii publice se referă la:› necesitatea schimbării metodologiei de finanţare a proiectelor de tineret și adaptarea acesteia la noile realităţi și nevoi specifice Organizaţiilor Nonguvernamentale de Tineret (ONGT);› lipsa unui centru de tineret care să poată deservi atât ONGT-urile locale, cât și tinerii;› lipsa de informarea și de formare a tinerilor cu privire la dezvoltarea antreprenorială.

Comisia de experţi a analizat toate cele șapte depoziţii colectate în cadrul audierii publice și a redactat un raport sinteză care a fost prezentat reprezentanţilor media în cadrul unei conferinţe de presă și înaintat decidenţilor.

Comisia de experţi a înaintat un set de recomandări în consecinţă care vizează:› organizarea unei dezbateri publice după finalizarea proiectelor din sesiunea 2011, cu toate organizaţiile beneficiare în vederea colectării de sugestii privind îmbunătăţirea metodologiei de finanţare;› examinarea posibilităţii instituirii unui parteneriat (public-privat) în vederea înfiinţării unui centru de tineret care să corespundă nevoilor actuale ale tinerilor;› susţinerea iniţiativelor în domeniul antreprenoriatului a organizaţilor de tineret, în vederea diminuării lipsei de informare a tinerilor.

» IMPACT:

În bugetul public al Consiliului Judeţean pentru anul 2013, s-a reușit integrarea finanţărilor pentru proiecte pentru tineret.

INIțIAToRI:

· RaulFlorentinDrenţa Asociația Centrul de Cercetare, Inovare și Transfer Tehnologic ”NoRDTech”

Locaţie:BaiaMare/MaramureșData:21octombrie2011Numărdeparticipanţi:62Numărdeopiniiscrise:7Numărdeopiniiverbale:7Numărdeapariţiiînpresă:5

EXPERțI:

· SorinPop Președinte Federația oNG-urilor din Maramureș

· DianaDamșa Președinte Club for Young Leaders

· EnikoKrizsanovszki Director adjunct Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Maramureș



INIțIAToRI:

AdvocacyTeamBM

· LorenaCiurdaș Asociația Rotaract Club Team Baia Mare

Locaţie:BaiaMare/MaramureșData:24februarie2012Numărdeparticipanţi:50Numărdeopiniiverbale:9Numărdeapariţiiînpresă:22

EXPERțI:

· Av. DanȘtef

· CsakiJanosLaszlo Reprezentant furnizor Internet

· VladPanaite Holy Sun Software

Are România nevoie acum de ACTA?


Lupta organizaţiilor din România alături de organizaţii din întreaga UE împotriva Acordului Comercial de Combatere a Contrafacerii (ACTA) a continuat și prin intermediul acestei audieri publice. Deși la o primă analiză ACTA are ca scop stabilirea unor standarde internaţionale pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuală și urmărește împiedicarea contrafacerilor de bunuri și servicii, totuși modul lipsit de transparenţă al negocierii și adoptării tratatului, precum și multe dintre prevederile acestei reglementări sunt de natură să aducă gravă atingere drepturilor fundamentale ale omului, după cum se afirmă în motivaţia care a stat la baza convocării audierii.

Scopul urmărit al audierii publice a fost acela de a oferi posibilitatea tuturor grupurilor afectate să își exprime punctul de vedere, să aducă amendamente și să își argumenteze opiniile în ceea ce privește ratificarea de către România a Acordului Comercial de Combatere a Contrafacerii (ACTA). Întrebările majore puse în dezbaterea publică au fost:1. Cum apreciaţi faptul că România, prin persoana însărcinatului de afaceri din Tokyo, a semnat aderarea ţării noastre la ACTA?2. Consideraţi că prin prevederile ACTA ar putea să vă fie limitate unele drepturi fundamentale?3. Cum vedeţi rolul furnizorilor de internet în combaterea contrafacerilor conform ACTA?4. Care parte a prevederilor ACTA vă deranjează cel mai mult? Argumentaţi.

» REZULTATE:

12 organizaţii neguvernamentale de tineret din Baia Mare și-au adus contribuţia la organizarea acestei dezbateri publice, și anume: Club Rotaract TEAM Baia Mare, Arta Educatiei, Traditii Maramuresene, Clubul tinerilor comunicatori, Cercetasii muntilor, Team for Youth, T.O.B.I.S., Y.M.C.A., Somaschi, Greentin, D.E.I.S., N.T.I.E.T., Natures guardian.

Politica europeană spune că unul dintre pilonii dezvoltării cunoașterii progresului tehnologic al Europei este creșterea abilităţilor tineretului de a face o economie viabilă, de a promova economia pe internet. Ne propunem ca până în 2020 economia să fie digitală. În pofida acestor deziderate, concluzia generală extrasă din opiniile celor prezenţi a fost ca acest tratat îngrădește libertatea de exprimare a utilizatorilor de internet, încalcă dreptul la viaţă privată și demnitate umană, deoarece odată cu ratificarea actului, fiecare click ar urma să fie monitorizat de către furnizorii de Internet care ar căpăta prerogative de a inspecta de la distanţă computerele și telefoanele clienţilor lor.

Evenimentul s-a bucurat de o largă acoperire media; știrile au fost preluate nedistorsionat și difuzate către un spectru mai larg de audienţă.

Ratificarea ACTA de către UE și statele semnatare a fost stopată pentru revizuirea tratatului și consultare publică a societăţii civile.



INIțIAToRI:

LobbypentruCluj

· VioletaLăcrămioaraAndreica Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest

· DoruIoanBuia Uniunea Generală a Industriașilor din România Cluj

· AndraCameliaCordos organizația Studenților din Universitatea Babeș Bolyai

· IuliaDudaș Asociația Studenți pentru Societate Cluj


· MariaLaver Asociația pentru Dezvoltare Locală IVAN KREVAN

· AritonNati Blocul Național Sindical Cluj

· AdrianPîrvuBraica Blocul Național Sindical Cluj



· OvidiuIoanSăcara organizația Sindicală Mesagerul Român

· CarolOttoȘinka Blocul Național Sindical Cluj

· FlorinClaudiuȘomodi Asociația Lions Club Transilvania


Locaţie:Cluj-Napoca/ClujData:27septembrie2011Numărdeparticipanţi:100Numărdeopiniiscrise:20Numărdeopiniiverbale:10Numărdeapariţiiînpresă:47

EXPERțI:

· Prof. Dr. MariusBojiţă Președinte Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca

· Ec. Dr. EmiliaGroza Director General Casa de Asigurări de Sănătate Cluj

· Prof. Dr. IoanLumperdean Facultatea de Știinte Economice și Gestiunea Afacerilor Universitatea “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca

· Sociolog Dr. AnaLudușan Președinte LADo Cluj-Napoca

Putem păstra medicii acasă sau îi oferim pe tavă străinilor?


Exodul medicilor devine o prioritate pentru autorităţile românești, care trebuie să intervină cu soluţii. Doar astfel, obiectivele de guvernare pe termen mediu și lung în domeniul sănătăţii, printre care “îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, creșterea calităţii vieţii”, “dezvoltarea programelor de prevenţie și de depistare precoce a bolilor”, pot fi atinse. Toate aceste informaţii statistice naţionale și europene pot fi regăsite la un nivel mai mic, dar semnificativ pentru comunitate, și în municipiul Cluj.

Întrebările audierii publice au fost:› Ce poate face autoritatea locală pentru a păstra medicii acasă? Ce poate face comunitatea în acest sens? › Ce pot face spitalele și instituţiile de învăţământ pentru a opri exodul cadrelor medicale? › Care sunt priorităţile de intervenţie pentru contracarea dorinţei de emigrare a cadrelor medicale? › Cine și cum ar trebui să lucreze împreună pentru a găsi soluţii care să împiedice exodul medicilor? › Care sunt principalele cauze ale emigrării personalului medical în străinătate?

» REZULTATE:

În cadrul audierii publice au fost depuse depoziţii din partea asociaţiilor profesionale, medicilor implicaţi în managementul unităţilor sanitare, medicilor practicanţi - cadre didactice, reprezentanţi ai societăţii civile precum și din partea instituţiilor publice și candidaţi la funcţiile administrative - Sorin Apostu, primar în funcţie, Marius Nicoară și Emil Aluaș, candidaţi la funcţia de primar.

Soluţiile depozanţilor au fost sintetizate de comisia de experţi si ierarhizate în funcţie de impactul pozitiv pe care l-ar avea asupra problemei.

Astfel, la nivel local, soluţiile și recomandările ar fi:› construirea Spitalului Regional de Urgenţă sau a altor spitale în parteneriat public privat;› acordarea de locuinţe sociale pentru tinerii medici și familiile lor pentru primii ani de activitate prin valorificarea de către Primărie a spaţiilor locative neutilizate sau a apartamentelor preluate de bănci;› iniţierea unei legi pentru acordarea de facilităţi pentru medicii absolvenţi sub formă de credite pentru locuinţe în regim preferenţial;› creșterea calităţii serviciilor medicale;› asumarea brandului medical și academic pentru Cluj;› realizarea unui calendar de dialog cu societatea medicală - un astfel de dialog conduce la strategii și acţiune;› iniţierea de către municipalitate a unei legislaţii care să permită contracte de credite pentru studii pentru a evita subvenţia de la stat;› înfiinţarea unui birou dedicat în cadrul Primăriei pentru informaţii și oportunităţi CSR (Corporate Social Responsability).

La nivel naţional, soluţiile și recomandările sunt:› legalizarea plăţilor informale cu beneficii la sistemul fiscal naţional (impozitare) care ar duce și la o transparentizare a acestor plăţi;› modificarea sau elaborarea unor legi care să mărească ponderea asigurarilor private și astfel să crească numărul de posturi pentru tinerii medici, care să stimuleze și să recompenseze financiar fidelitatea, stabilitatea si rezultatele medicilor;› creșterea autonomiei autorităţii locale în administrarea unităţilor medicale ale comunităţii;› iniţierea de legislaţie pentru un sistem de mentorat în interiorul breslei (Colegiul Medicilor);› motivarea cadrelor medicale la nivelul celorlalte state UE;› construcţia de noi spitale și atragerea investitorilor în domeniu;



› campanii susţinute pentru creșterea prestigiului în societate al doctorilor și recunoașterea serviciilor medicale ca servicii de utilitate publică și conturarea legislativă mai clară a poziţiei medicului de “furnizor de servicii medicale”;› instituirea de protocoale medicale de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii;› accesarea continuă a fondurilor europene.



Durata studiilor în învăţământul liceal scade de la 4 la 3 ani. Creștem astfel calitatea în educaţie?


Scopul acestei audieri publice a fost prezentarea unor soluţii în ceea ce privește învăţământul liceal răspunzând la următoarele întrebări majore:1. Cum credeti că putem crește calitatea în educaţie? Revenind la cei patru ani de liceu? Păstrând structura actuală, de 3 ani, dar regândind structura Curriculei Naţionale?2. Cum vor fi afectate competenţele generale, conţinuturile și aptitudinile pe care le reglementează programele șolare prin diminuarea unui an din ciclul liceal?3. Cum ar putea contribui administraţia locală și învăţământul universitar la creșterea calităţii învăţământului liceal, în noul contex al Legii Educaţiei Naţionale?4. Cum ar putea fi motivaţi profesorii să se implice în acest proces de schimbare dificil, știind că meseria de profesor nu mai este atât de atractivă? Cine ar avea capacitatea de a-i forma și consilia pe profesori în această direcţie?

» REZULTATE:

Alături de persoanele interesate, la eveniment au mai participat sau depus depoziţii și: Sorin Apostu – Primarul Municipiului Cluj-Napca, Ioan Vuscan – consilier local și Marius Nicoară – candidat la funcţia de primar.

Chiar dacă există o ”Strategie de dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca”, Consiliul Local din Cluj-Napoca a amânat în data de 6 septembrie 2011 proiectul care viza strategia pentru învăţământul clujean, care includea stabilirea curriculum și componenţa Consiliilor de Administraţie, și doar în 27 septembrie a reușit sa finalizeze.

În ceea ce privește ”Curriculum Naţional” și aici Legea educaţiei naţionale aduce schimbări majore. Astfel, numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ este de maximum 30 de ore pe săptămână la învăţământul liceal. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare și evaluare, cât și pentru învăţarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conţinuturilor predate, conform prezentei legi. Prin excepţie, numărul maxim de ore poate fi depășit cu numărul de ore prevăzute pentru studierea limbii materne, a istoriei și tradiţiei minorităţilor naţionale și a învăţământului bilingv.

În aceste condiţii de diminuare a anilor de studiu se pune problema menţinerii calităţii învăţământului clujean și nu numai.

INIțIAToRI:

LobbypentruCluj

· VioletaLăcrămioaraAndreica Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest

· MihaelaCoţaPotropopescu Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Cluj

· FlorinaDoboș Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Cluj



· LiviuPop Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș

· CarolOttoSinka Blocul Național Sindical Cluj



Locaţie:Cluj-Napoca/ClujData:3noiembrie2011Numărdeparticipanţi:140Numărdeopiniiscrise:27Numărdeopiniiverbale:14Numărdeapariţiiînpresă:20

EXPERțI:

· Prof. AncaCristinaHodorogea Inspector școlar general

· Prof. ConstantinCorega Director Colegiul “Emil Racoviță” Cluj-Napoca

· Prof. ValentinCuibus Director Palatul Copiilor Cluj

· Prof. HadrianArion Inspector de specialitate istorie și socio- umane Inspectoratul Școlar Județean Cluj



Putem relansa ecomomia fără susţinerea IMM-urilor și fără crearea de noi locuri de muncă?


Audierea publică și-a propus să ofere concluzii cu privire la următoarele probleme:1. Reprezintă întreprinderile mici și mijlocii soluţia pentru crearea de locuri de muncă și ieșirea din criză? Care sunt măsurile prin care trebuie să fie susţinute? 2. Încurajarea consumului și susţinerea investiţiilor private se pot constitui ca alternative pentru relansarea creșterii economice, slujbe, salarii și suportabilitate socială?3. Cum se poate ajunge la un raport adecvat între contribuabili și funcţionari și între populaţia ocupată și cea asistată social?4. Cum se poate ajunge la aprecierea firească din partea statului că un întreprinzător bun, un contribuabil este un partener onest și de respectat, dacă își riscă banii și reputaţia?5. Care sunt soluţiile pe care mediul de afaceri, sindicatele, politicienii și populaţia le consideră potrivite în situaţia în care companiile multinaţionale și băncile fac să migreze capitalurile în căutarea de profituri și oportunităţi de piaţă?

» REZULTATE:

Între depozanţii audierii publice s-au numărat și membri din scena politică - Mircea Giurgiu, deputat de Cluj.

Concluziile sintetizate de comisia de experţi au fost prezentate conform întrebarilor. Dintre acestea, cele mai importante sunt:1. › creșterea majoră a fondurilor alocate schemei de MINIMIS și acordarea de ajutoare de acest tip producătorilor, procesatorilor și exportatorilor agricoli; › subvenţionarea încadrării în muncă a tuturor persoanelor beneficiare de indemnizaţie de șomaj; › profitul reinvestit începând cu anul 2012 și până în anul 2014 să fie scutit la impozitare; › restrângerea birocraţiei, scăderea taxelor și diminuarea costurilor resurselor de finanţare; 2. › ocuparea forţei de muncă în sectoarele productive și restrângerea celei din administraţie; › susţinerea investiţiilor private din profiturile reinvestite și atragerea de fonduri europene; › reducerea TVA de la 24% la 19%, iar la alimentele de bază de la 24% la 5%; › tratament fiscal diferenţiat pentru firmele care au avut un comportament fiscal corect pâna la 30 septembrie 2008; › impozit pe salar zero pentru 2 ani pentru fiecare angajat în IMM, dacă provine din disponibilizări din Instituţiile statului;3. › aplicarea fermă și la termen a măsurilor convenite de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială și Banca Europeană; › informatizarea rapidă, extinsă și efectivă a instituţiilor statului și echilibrarea relaţiei contribuabil-autorităţi; › adoptarea unui raport de dependenţă între angajaţii din economie și angajaţii din administraţie care să fie ajustat anual în raport cu creșterea sau descreșterea locurilor de muncă din economie; › stimularea IMM-urilor în angajarea de șomeri prin coplata salariului;4. › obligativitatea cursurilor antreprenoriale pentru cei fără studii economice, în primii 2 ani după iniţierea afacerii; › simplificarea sistemului de taxare și de control › semnarea contractului de parteneriat: contribuabil-stat cu cei buni platnici, ca semn de recunoaștere și respect; 5. › sustinerea IMM-urilor și a firmelor locale noi prin programele speciale de tip: MINIMIS, TINERII ÎNTREPRINZĂTORI, KOGALNICEANU, prin majorarea sumelor alocate prin buget; › achitarea TVA-ului la momentul încasării facturii și returnarea sumelor vărsate în plus, la termen; › acordarea de către bănci și stat a unei perioade de graţie pentru rambursarea creditelor în sold;

INIțIAToRI:

LobbypentruCluj

· GraţielaAngheluș Fundația Rațiu pentru Democrație

· MihaelaCoţaPotropopescu Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa Cluj






Locaţie:ClujNapoca/ClujData:24noiembrie2011Numărdeparticipanţi:70Numărdeopiniiscrise:19Numărdeopiniiverbale:14Numărdeapariţiiînpresă:27

EXPERțI:

· RobertRekkers Director general Banca Transilvania

· MihaelaRus Vicepreședinte Asociația Patronilor și Meseriașilor Cluj

· AdrianCoroian Vicepreședinte Asociația Patronală LIR

· MirceaMiheștean Director executiv oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație Cluj

· RareșBogdan Director Realitatea TV Cluj/Ziua de Cluj,

· Conf. Univ. Dr. CristianIoanChifu Decan Facultatea de Business Universitatea “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca



› renumerarea personalului din administratie în acord direct cu creșterea sau descreșterea anuală a locurilor de muncă;› contrabalansarea ponderii IMM-urilor cu ponderea multinaţionalelor din economie;› restructurarea companiilor de stat cu pierderi, vanzarea acţiunilor lor pe Bursă, repatrierea capitalului autohton și încurajarea investiţiilor locale.



Costul utilităţilor în Cluj-Napoca


Audierea publică a avut ca obiective, pornind de la ultimele evenimente stradale, în contextul nemulţumirilor generale ale populaţiei, vizavi de costurile vieţii suportate de aceasta, calitatea vieţii populaţiei devine o prioritate pentru autorităţile românești, care trebuie să intervină și cu soluţii tehnico-economice și financiare, de natură să modifice substanţial starea de sărăcie a populaţiei Clujului, să ofere răspunsuri la următoarele întrebări:1. Ce schimbări pot face autorităţile locale și centrale pentru diminuarea cheltuielilor la utilităţi? 2. Care sunt priorităţile de intervenţie și direcţiile principale, în care trebuie acţionat? 3. Care este aportul cu care poate veni comunitatea și cetăţenii ei pentru stoparea degradării condiţiilor de trai în Cluj? 4. Cum și unde ar trebui dirijate eventualele investiţii? Ce programe ar trebui să adopte instituţiile centrale și regionale ale statului în acest sens? 5. Ce, cine și cum ar trebui să conlucreze pentru a găsi soluţii și pentru a le pune în practică cu scopul de a împiedica tendinţa continuă de alterare a calităţii vieţii?

» REZULTATE:

Între participanţii și depozanţii audierii publice s-au numărat și persoane din scena politică (Adrian Gurzău, Deputat de Cluj) și candidaţi la funcţia de primar (Marius Nicoară și Emil Aluaș).

Comisia de experţi a sintetizat opiniile și soluţiile colectate, structurându-le conform întrebărilor:1. › pentru utilităţile externalizate Primăria să ofere condiţii de concurenţă liberă reală și un raport corect calitate/preţ; › instituirea contractelor individuale de furnizare și repartitoare;2. › negocierea contractelor, respectarea lor, investiţii în reţelele de distribuţie sau atragerea de investitori care să facă acest lucru, încurajarea energiei verzi și a politicilor prietenoase cu mediul, gestionarea eficientă a programelor de reciclare, folosirea combustibililor alternativi; › referitor la “Programul de reabilitare blocuri Cluj” modificarea O.G. nr. 18, sau organizarea licitaţiilor de către asociaţii în conformitate cu OG 69, fiind necesar ca asociaţiile de locatari să participe la selecţia furnizorilor și la impunerea clauzelor contractuale; › obligativitatea Primăriilor de a nu elibera autorizaţii fără existenţa Certificatului de Performanţă Energetică confrom Ordinului 2513/2011; › aplicarea de către arhitect și proiectantul de rezistenţă a detaliilor, a materialelor și tehnologiilor sugerate de Auditorul Energetic, negociate și acceptate de beneficiar, și relevate în expertiza depusă cu Autorizaţie de Construcţie; › acceptarea de către autorităţile locale și centrale a tehnologiilor noi pentru un plus de eficienţă; › ultilizarea energiei cursurilor de apă sau utilizarea energiei de noapte, pentru reducerea costurilor energiei electrice;3. › informarea publicului larg prin analize economice și implicarea în deciziile autorităţilor publice;4. › automatizarea de procese, prin aportul noilor tehnologii IT și nu numai, programe profesioniste de training adresate angajaţilor proprii, programe investiţionale consistente care să vizeze adecvarea urgentă a infrastructurii tehnico-utilitare; › reglementarea criteriilor de selecţie a priorităţilor;5. › reducerea preţului gazelor către populaţie prin acţiunea directă a Guvernului în stoparea neregulilor în sistemul de furnizare a gazelor naturale, creșterea procentului de folosire a gazelor interne sau îndreptarea spre noi alternative; › renegocierea/refacerea cadrului contractual pe care se bazează relaţia existentă între furnizorii de utilităţi și subcontractori ai acestora.

INIțIAToRI:

LobbypentruCluj


· DoruBuia Uniunea Generală a Industriașilor din România Cluj


· MariaLaver Asociația pentru Dezvoltare Locală IVAN KREVAN

Locaţie:Cluj-Napoca/ClujData:16februarie2012Numărdeparticipanţi:30Numărdeopiniiscrise:16Numărdeopiniiverbale:12Numărdeapariţiiînpresă:

EXPERțI:

· MirceaRadu Președinte oficiul Județean pentru Protecția Consumatorului

· CarmenPăcurar Administrator S.C. Bloc Sistem S.R.L.

· SorinMunteanu Președinte Federația Asociațiilor de Proprietari

· MirceaMureșan Expert contabil

· FlorinȘomodi Uniunea Generală a Industriașilor din România Cluj



Lider și proiect pentru Cluj


Iniţiatorii au scos în faţă faptul că: ”selecţia candidaţilor pentru funcţia de consilier local s-a făcut din rândul politicienilor, pe listă, cetăţeanul de rând neavând suportul legal și real să-i promoveze pe cei mai buni și mai atașaţi gospodari; spiritul atașamentului la comunitate nu a fost cultivat pentru cetăţean, preocuparea lui de bază rămânând familia, slujba, casa și în cel mai bun caz strada pe care locuiește.”

De aceea, scopul urmărit al evenimentului a fost formularea unor concluzii legate de următoarele intrebări majore expuse în cadrul motivaţiei:1. Care sunt candidaţii clujeni care, chiar dacă nu se regăsesc pe listele propuse de partidele politice, consideraţi că ar putea reprezenta un model pentru viitorul primar/ consilier local?2. Care consideraţi ca au fost criteriile în baza cărora partidele politice și-au desemnat ordinea candidaţilor propuși pentru viitoarele alegeri locale? Corespund criteriile partidelor politice cu viziunea dumneavoastră asupra desemnarii acestor candidaţi? 3. Sunt strategiile pe termen scurt (4 ani) suficiente pentru dezvoltarea orașului/comunităţii clujene? Vă rugăm să justificaţi răspunsul dumneavoastră, oferind și soluţii alternative/ viziunea proprie asupra modului în care ar trebui să proiectăm Clujul în viitor (dacă este cazul).4. Care sunt calităţile care, în viziunea dumneavoastră, sunt necesare primarului/ consilierului care se va îngriji de comunitatea și dezvoltarea orașului Cluj-Napoca?

» REZULTATE:

Opiniile au venit din partea oamenilor de afaceri, reprezentanţi ai societăţii civile, cetăţeni și candidaţi la funcţii administrative cum ar fi: Emil Aluaș și Marius Nicoară, candidaţi la funcţia de primar și Aurelia Cristea, candidată la funcţia de consilier judeţean.

Comisia de experţi a sintetizat opiniile colectate și a extras urmatoarea concluzie: orașul are nevoie de un vizionar, capabil să pună clujenii să gândească și să muncească în jurul unui proiect care să transforme municipiul în următorii 15 ani în metropolă europeană. Proiectul metropolei europene să fie astfel gândit încât orice finanţator să dorească să investească în el.

INIțIAToRI:

· LobbypentruCluj

Locaţie:Cluj-Napoca/ClujData:26aprilie2012Numărdeparticipanţi:80Numărdeopiniiscrise:28Numărdeopiniiverbale:17

EXPERțI:

· Prof. Univ. Dr. VasileDâncu Universitatea București și Babeș – Bolyai

· Prof. Univ. Dr. IoanLumperdean Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor Universitatea Babeș – Bolyai

· Dr. AnaLudușan sociolog, președinte LADo filiala Cluj

· IlieCălian Redactor șef Ziarul Făclia

· FlorinȘomodi Junior Chamber International Cluj-Napoca



INIțIAToRI:

LobbyTransilvania

· RaduCornelAndreica Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa Cluj

· AuroraCîrlig Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord-Vest

· CristinaGrigore Fundația Părinți Clujeni

· MariusAdrianTiniș Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa Cluj

· IoanaToadere Sindicatul Universității Babeș - Bolyai Cluj Napoca

· OanaBiancaVișan Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord-Vest

Locaţie:Cluj-Napoca/ClujData:24februarie2012Numărdeparticipanţi:120Numărdeopiniiscrise:75Numărdeopiniiverbale:21Numărdeapariţiiînpresă:27

EXPERțI:

· Prof. Univ. Dr. DanielDavid Șef Clinica Universitară de Psihologie “Babes-Bolyai – PsyTech”

· Prof. SimonaBaciu Fondator Școala Internațională Cluj

· Dr. FlorianRăzvan Cercetător

· Conf. Univ. Dr. CălinLazăr Director Medical Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca

· AncaHodorogea Șef Inspectoratul Școlar Județean Cluj

· DorinaKudor Șef Casa Corpului Didactic Cluj

· AndraMicle Consilier Cabinetul Prefectului

· IoanaRamniceanuTorsin Inspector superior Direcția Comunicare Relații Publice, Turism, Biroul Învățământ, Cultură, Culte, Sport, Societate Civilă – Primăria Cluj-Napoca

Cum ar trebui să funcţioneze clasa pregătitoare în școli și cine contribuie la înfiinţarea ei?


Pe lângă desfășurarea activităţilor pregătitoare, iniţiatorii au formulat o serie de 4 cereri de informaţii publice în baza Legii 544-2001 a accesului la informaţii de interes public adresate Inspectoratul Școlar Cluj, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului. Primăriei Cluj, Centrul Judeţean de Resurse și Asistenţă Educaţională și au pus la dispoziţia publicului larg aceste documente și răspunsurile oferite de către Primăria Cluj și Inspectoratul Școlar Judeţean Cluj, celelalte două solicitări rămânând fără răspuns până la momentul audierii și, respectiv al organizării conferinţei de presă.

Scopul audierii a fost să ajute decidenţii la eficientizarea deciziei de implementare în ceea ce privește clasa pregătitoare și atenuarea posibilelor efecte negative atât asupra beneficiarilor direcţi, cât și a celor indirecţi (familiile copiilor din clasa pregătitoare).

Întrebările la care participanţii au fost invitaţi să răspundă și prin aceasta să se poziţioneze în raport cu problematica care face obiectul îngrijorărilor și preocupărilor atât ale organizatorilor, cât și a altor segmente de părţi interesate au fost:1. Unde ar trebui sa funcţioneze clasa pregătitoare? La școală sau la grădiniţă? De ce? 2. Care sunt resursele materiale necesare pentru funcţionarea grupei pregătitoare (jocuri, mobilier, băi special amenajate, programe after-school, etc.), astfel încât obiectivul acestui concept să fie atins? Cine ar trebui să asigure aceste resurse și în ce proporţie? 3. Care sunt resursele umane necesare funcţionării în condiţii optime a grupei pregătitoare și cum este asigurată această resursă?4. Cât suntem de pregătiţi pentru a introduce acest concept al grupei pregătitoare din anul școlar 2012–2013? 5. Care sunt riscurile în cazul în care nu vor fi asigurate resursele identificate? 6. Ce ar trebui să facă autorităţile locale și naţionale ca să asigure funcţionarea optimă și într-un concept integrat a acestei clase pregătitoare?

» REZULTATE:

Meritoriu este că organizatorii au reușit colectarea a 75 de depoziţii scrise semnate de un număr de 160 de persoane din partea tuturor categoriilor de părţi legitim interesate: părinţi, profesori, educatori, directori de școli și grădiniţe, ONG-uri, parlamentari (Petru Calian - Deputat PNL, Adrian Gurzău – Deputat PDL, Marius Nicoară - Senator PNL, Șerban Rădulescu - Senator PC), psihologi, medici, candidaţi pentru funcţia de primar al Clujului și reprezentanţi ai administraţiei locale.

Comisia de experţi independenţi, alcătuită din 9 membri, personalităţi din domenii care au legătură directă cu problematica supusă dezbaterii publice, a analizat în mai multe sesiuni toate depoziţiile și a întocmit Raportul sinteză al audierii publice. Din acest raport reiese ca majoritatea depozanţilor sunt nemulţumiţi cu faptul că clasa pregătitoare se va desfășura în școli și nu în grădiniţe. Se extrag următoarele concluzii:› ”se impune realizarea de analize temeinice - și publice - cu privire la resursele umane și materiale disponibile și la fondurile ce pot fi alocate în vederea implementării cu succes a clasei pregătitoare;› încurajarea dialogului între instituţiile de învăţământ preuniversitar și cele de învăţământ universitar pentru o abordare coerentă a problemelor de pregătire a tinerilor în și pentru societatea cunoașterii;› promovarea în mediul local de afaceri a oportunităţii și necesităţii sprijinirii educaţiei, drept cea mai bună investiţie pe termen mediu și lung; › îmbunătăţirea comunicării, a circulaţiei informaţiei între și printre actorii comunităţii educative clujene prin constituirea și gestionarea unui e-group educaţional municipal; › dezvoltarea unor mecanisme de management între școală, părinţi, elevi și reprezentanţii comunităţii, performant și transparent, care să se centreze pe valorificarea potenţialului fiecărui elev într-un mediu prietenos;› pentru funcţionarea optimă a clasei pregătitoare este, în primul rând, necesară o programă clară, bine explicitată, axată iniţial pe dezvoltarea socio-emoţională a copiilor, și abia apoi pe dezvoltarea cognitivă și, nu în ultimul rând, o bună dotare materială



pentru a facilita asimilarea intuitivă a cunoștinţelor și a facilita tranziţia dinspre grădiniţă spre școală;› pentru asigurarea unei resurse umane care să contribuie la realizarea obiectivelor clasei pregătitoare și să sporească eficienţa acestor programe, instituţia de învăţământ trebuie să ofere: cadre didactice cu studii superioare în educaţia preșcolară, personal care asistă cadrul didactic, pregătire și evaluare continuă a cadrelor didactice, grupe de maxim 20 elevi, implicarea părinţilor în educaţia timpurie a copiilor.”

Evenimentul a beneficiat de o acoperire mare în media (scrisă, radio, televiziune și on-line) atât înainte, cât și după ce audierea publică a avut loc, ceea ce a asigurat vizibilitatea asupra problemei și a demersului. S-a lansat astfel, un șir de dezbateri și talk-show-uri în media locală.

FSLI (Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ) a lansat în urma audierii publice un sondaj de opinie adresat societăţii, bazat pe întrebările acestui eveniment. Astfel de sondaje precum și dezbateri on-line au lansat și alte forumuri de discuţii.



INIțIAToRI:

· CătălinCostelAxinia Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa Cluj

· GheorgheBoiciuc Confederația Sindicală Națională MERIDIAN

· ValentinIlcaș Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Cluj

· AngelaAndreeaInţe organizația Studenților Stomatologi

· SorinaInţe Asociația de Locatari

· FlorinMoisin Confederația Sindicală Națională MERIDIAN

Locaţie:Cluj-Napoca/ClujData:20iunie2012Numărdeparticipanţi:48Numărdeopiniiscrise:19Numărdeopiniiverbale:11Numărdeapariţiiînpresă:6

EXPERțI:

· AnaLudușan președinte Filiala Cluj LADo

· Asist. Univ. Dr. DanielLiviuDeceanu Universitatea Babeș Bolyai Cluj Napoca

Eliminarea discriminării privind beneficiarii transportului în comun gratuit în municipiul Cluj Napoca


Organizatorii au adus în dezbaterea publică o serie de problematici, precum: › oportunitatea unei redistribuiri a facilităţii de transport urban gratuit între actualii beneficiari ai gratuităţilor și salariaţi care au un venit net sub cel al unora dintre actualii beneficiari; › reanalizarea criteriile prioritare de acordare a gratuităţilor pentru transportul public urban; › stabilirea unor plafoane de venit net pentru diferitele categorii de beneficiari îndreptăţiţi conform cu o nouă politică publică să primească această facilitate.

În documentarea prealabilă efectuată de grupul de iniţiativă, s-a constatat că venitul persoanelor beneficiare de gratuitate nu este criteriu de acordare a acestei facilităţi, cu o singură excepţie: pensionarii cu pensii de până la 1.500 lei. Grupul de iniţiativă atrage atenţia că există alte categorii de cetăţeni, salariaţi care deși au venituri nete sub acest plafon sunt excluși de la primirea acestei facilitaţi ceea ce în opinia organizatorilor exprimată în cuprinsul Motivaţiei introduce elemente de inechitate socială.

» REZULTATE:

Cele 19 depoziţii transmise secretariatului grupului de iniţiativă au fost depuse de: reprezentant ONG, persoane fizice, din care 2 pensionari, reprezentanţi din partea sindicatelor, din partea patronatelor, un jurnalist și un membru al Parlamentului României.

Raportul sinteză al audierii publice conchide asupra oportunităţii de a se lua măsuri pentru eliminarea acestei discrepanţe. Nu în ultimul rând, comisia de experţi independenţi a recomandat realizarea unui studiu de fezabilitate de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca care să stea la baza modificării modului de acordare a subvenţiilor aferente transportului urban local in comun, ţinând cont de următoarele:› renunţarea la criteriile actuale care au la bază apartenenţa la un anumit statut social al beneficiarilor eligibili pentru primirea de gratuităţi;› luarea în considerare a veniturilor nete ca bază a criteriilor de alocare și stabilirea unui plafon maxim a veniturilor pentru condiţionarea acordării de gratuităţi la transportul public;› realizarea unei evidenţe clare a modului de utilizare a gratuităţilor sus menţionate atât de către actualii beneficiari, cât și de către viitorii beneficiari.



INIțIAToRI:

CasaRomânădeLobby

· DanCristianCodrean Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord- Vest

· MariaRalucaDârjan Sindicatul Liber al Învățământului Preuniversitar Clujean

· CristianLazarIusco Sindicatul Sanitas Cluj

· CameliaGabrielaIusco Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord-Vest

· GabrielaDoraMorhan organizația Huțul – Eko

Locaţie:ClujNapoca/ClujData:26octombrie2012Numărdeparticipanţi:50Numărdeopiniiscrise:49Numărdeopiniiverbale:17Numărdeapariţiiînpresă:14

EXPERțI:

· CătălinCherecheș Președinte Centrul de Politici Publice pe Sănătate, Universitatea Babeș Bolyai

· OfeliaGavrilaș Broker de asigurări S.C. RoGrup Broker S.R.L.

· AdrianPantea Specialist în drepturile omului, Facultatea de Drept Universitatea Babeș Bolyai

· NiculinaBoncu Expert contabil Camera Notarilor Publici

Cât va costa sănătatea noastră?


Motivele pentru care a fost iniţiat acest demers sunt reprezentate de faptul că prevederile noului proiect de lege sunt insuficient cunoscute și dezbătute. Totodată, nu există nici un studiu de impact sau analize care să fundamenteze proiectul, lucru recunoscut ca atare de reprezentanţii Ministerului Sănătăţii. De asemenea, potrivit profesioniștilor din domeniul sanitar prevederile legale sunt prea generale, neclare și prea vagi. Deasemenea, iniţiatorii au dorit să contribuie la definirea viitorului pachet de servicii de sănătate de bază (PSSB), reglementat în proiectul legii sănătăţii și au dorit să evalueze oportunitatea și efectele introducerii coplăţii și a asigurărilor private în sistemul sanitar românesc.

Toţi cei interesaţi au fost invitaţi să își exprime argumentat punctul de vedere, prin răspunsul în scris la următoarele întrebări:› Ce tip de servicii medicale consideraţi că ar trebui să conţină pachetul de servicii de bază?› Care vor fi efectele introducerii coplăţii? › Cum va influenţa sistemul sanitar introducerea asigurărilor private? › Există mecanismele necesare care să regleze costurile serviciilor medicale sau va exista doar legea cererii și a ofertei?

» REZULTATE:

Comisia de experţi a sintetizat soluţii propuse într-un raport structurat pe constatări, concluzii și recomandări de politici publice în domeniu, sinetetic redate mai jos:› fundamentarea pachetului de bază în funcţie de un set de factori pertinenţi și relevanţi detaliţi în raportul sinteză al audierii;› un pachet de servicii medicale de bază total gratuite, coplată pentru servicii suplimentare necesare și plată integrală din partea pacientului pentru satisfacerea unor preferinţe speciale ale acestuia;› sistemul asigurărilor private de sănătate să funcţioneze ca sistem complementar și nu să fie unul concurenţial pentru asigurările publice;› înfiinţarea și sprijinirea unor organisme de reglementare și control independente care să cuprindă toţi factorii implicaţi.

Prezenţa numeroasă a reprezentanţilor media a condus la o largă difuzare de mesaje și știri despre eveniment.

În acest sens, iniţiatorii au fost prezenţi la trei emisiuni de largă audienţă la TVR Cluj, unde au discutat pe larg despre evenimentul organizat, precum și despre obiectivele și planurile de promovare a concluziilor raportului sinteză.

» IMPACT:

Totodată, ca urmare a audierii publice s-a creat un parteneriat pe termen lung între grupul de iniţiativă Casa Română de Lobby și Alianţa pentru Sănătate, aceasta din urmă fiind un consultant important și permanent al Ministerului Sănătăţii. Alianţa pentru Sănătate însumează peste 20 de organizaţii de profil, cum ar fi: asociaţii de pacienţi, asociaţii de medici, asociaţii ale producătorilor de aparatură medicală sau medicamente.



INIțIAToRI:

· Nicoleta-MargaretaAnghel Centrul pentru Dezvoltare Socială CEDES

Locaţie:Sighișoara/MureșData:09august2011Numărdeopiniiscrise:7Numărdeopiniiverbale:1

EXPERțI:

· Sebastian-LucianAnghel Centrul pentru Dezvoltare Socială CEDES

· IzabelaHartel Fundația Mihai Eminescu Trust

· PetroniaPopa Fundația Veritas

Utilitatea instituirii unei proceduri standardizate pentru atribuirea finanţărilor nerambursabile de la bugetul local al municipiului Sighișoara pentru activităţi nonprofit


Audierea publică a avut ca obiectiv oferirea unui cadru de dezbateri riguros și accesibil, pentru a stabili dacă municipiul Sighișoara are sau nu nevoie de o procedură standardizată care să reglementeze atribuirea de finanţări nerambursabile de la bugetul local pentu activităţi nonprofit. De asemenea, s-a dorit incurajarea consilierilor locali ai municipiului Sighișoara să ţină cont de părerea societăţii civile atunci când acordă finanţări nerambursabile de la bugetul local.

Chemarea la acţiune a avut ca bază de pornire adoptarea Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fondurile publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general care, deși a fixat unele repere pentru acordarea finanţărilor nerambursabile din fonduri publice, unele autorităţi publice locale încă preferă să acorde alocaţii financiare de la bugetul local prin alte modalităţi, cea mai frecventă fiind încheierea de parteneriate cu organizaţii neguvernamentale (cu o durată care poate ajunge până la zece ani - unul din cazurile identificate în municipiul Sighișoara).

Participanţii au fost invitaţi să elaboreze o depoziţie în scris, în cadrul căreia să răspundă la o serie de puncte, și anume:› Este bine ca de la bugetul local să fie susţinute financiar unele festivaluri cu tradiţie (prin încheierea de parteneriate) sau ar trebui asigurate șanse egale pentru selecţia proiectelor?› Este benefică pentru municipiul Sighișoara selecţia publică de proiecte? Sau este mai avantajoasă încheierea directă de parteneriate cu municipalitatea pentru derularea unor activităţi nonprofit?

» REZULTATE:

În urma sintezei opiniilor și soluţiilor colectate, comisia de experţi a propus o serie de recomandări, printre care:› elaborarea și aplicarea a cel puţin unei proceduri care să reglementeze acordarea de finanţări nerambursabile de la bugetul local al municipiului Sighișoara pentru activităţi nonprofit;› simplificarea ghidului solicitantului și a procedurilor de acordare a fondurilor, precum și stabilirea unei durate suficiente de timp pentru elaborarea unei cereri de finanţare bine argumentată;› transparentizarea și mediatizarea procedurii de acordare a finanţărilor precum și a criteriilor de selecţie și eligibilitate a proiectelor;› stabilirea de reguli clare în ceea ce privește implementarea proiectelor, raportarea și realizarea plăţilor către beneficiari.

În plus, această audiere a stat la baza demarării unei noi audieri cu tema „Soluţii pentru o procedură transparentă în alocarea finanţărilor nerambursabile de la bugetul local al municipiului Sighișoara”.



INIțIAToRI:

· Nicoleta-MargaretaAnghel Centrul pentru Dezvoltare Socială CEDES

· GabrielaBelean Uniunea Generală a Industriașilor din România Mureș

· BogdanBărbulescu Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Mureș

· CorinaCâmpean Centrul de Training Euro N.L.P

· AdrianMoldovan Uniunea Generală a Industriașilor din România Mureș

· VladimirPolearuș Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Mureș

· AdrianRada Centrul de Training Euro N.L.P

· TibișorMiron Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Mureș

Locaţie:Sighișoara/MureșData:3noiembrie2011Numărdeparticipanţi:18Numărdeopiniiscrise:10Numărdeopiniiverbale:4Numărdeapariţiiînpresă:10

EXPERțI:

· IzabelHartel Șef birou Fundația Mihai Eminescu Trust

· PetroniaPopa Director executiv Fundația Veritas

· DorinaIosif Director Grupul Școlar de Industrie Ușoară Sighișoara

Soluţii pentru o procedură transparentă în alocarea finanţărilor nerambursabile de la bugetul local al Municipiului Sighișoara


Audierea publică a avut ca principale obiectivele următoare, și anume:› Cum determinăm capacitatea de finanţare a activităţilor nonprofit de interes general de la bugetul local? Care este ponderea optimă a resurselor financiare publice alocate în acest scop de la bugetul local?› Cum identificăm domeniile prioritare pentru care se alocă finanţările nerambursabile de la bugetul local? Ce rol poate avea în acest sens Strategia de dezvoltare economico- socială a municipiului Sighișoara?› Care ar trebui să fie criteriile de acordare a finanţărilor nerambursabile de la bugetul local? › Care sunt instrumentele care ar putea standardiza și transparentiza procesul de acordare a finanţărilor nerambursabile de la bugetul local?

Aceste întrebări au fost considerate esenţiale pentru asigurarea demersului de elaborare a unei proceduri standardizate și transparente de acordare a sprijinului financiar de către Consiliul Local al Municipiului Sighișoara, care a reglementat în anul 2010 procedura de acordare a finanţărilor nerambursabile de la bugetul local, dar doar pentru proiecte culturale. În anul 2011, la nivel local nu a mai fost reglementată o astfel de procedură, dar s-au formulat periodic petiţii/cereri pentru finanţarea unor proiecte/activităţi iniţiate în principal de organizaţii neguvermantale, așa cum rezultă din informaţiile postate pe site-ul municipiului Sighișoara. Iniţiatorii au adus în dezbatere publică un proiect de hotărâre privind acordarea finanţărilor nerambursabile de la bugetul local pentru activităţi nonprofit de interes general care a cuprins inclusiv Metodologia privind procedura de solicitare și acordare a finanţărilor nerambursabile de la bugetul local pentru activităţi nonprofit de interes general.

» REZULTATE:

Prin analiza opiniilor scrise și verbale depuse sau susţinute cu ocazia audierii publice, comisia de experţi constituită conform cu procedura, a stabilit ca principale recomandări: › adoptarea unei hotărâri de Consiliu Local care să reglementeze acordarea de finanţări nerambursabile de la bugetul local al Municipiului Sighișoara pentru activităţi nonprofit pe bază de concurs de proiecte;› acordarea finanţărilor nerambursabile de la bugetul local în două sesiuni anuale care să permită inclusiv finanţarea activităţilor nonprofit de interes general care se desfășoară în primul trimestru al fiecărui an;› stabilirea în mod diferenţiat a sumelor acordate pentru domeniile propuse spre finanţare (după o analiză prealabilă, în funcţie de nevoile identificate la nivel local și în conformitate cu priorităţile și direcţiile de acţiune din Strategia de dezvoltare locală);› elaborarea și includerea in metodologia de acordare a fondurilor nerambursabile a unei noi grile de evaluare a proiectelor care să includă și alte criterii: contribuţia financiară din partea solicitantului principal și/sau partenerului (cofinanţarea), respectiv încadrarea în activităţile și programele care sunt prevăzute și în programele de interes naţional;› elaborarea unui regulament unic pentru toate comisiile de evaluare și selecţie a propunerilor de proiect (cu eventuale precizări specifice pentru anumite comisii);› reanalizarea, cel puţin anuală, a metodologiei privind procedura de solicitare și acordare a finanţărilor nerambursabile de la bugetul local pentru activităţi nonprofit de interes pentru comunitatea locala și, după caz, îmbunătăţirea acesteia (de ex. introducerea de noi domenii, identificare de noi tipuri de solicitanţi eligibili îndreptăţiţi să facă cereri de finanţare și să prezinte proiecte, activităţi și cheltuieli eligibile în cadrul proiectelor etc.).

La audierea publică au transmis depoziţii scrise și primarul municipiului Sighișoara – Ioan Dorin Daneșan și consilierii locali Adrian Eftimie și George Rolea.



» IMPACT:

În luna mai 2012, consilierul local Adrian Eftimie împreună cu alţi consilieri locali au iniţiat un proiect de hotărâre privind acordarea finanţărilor nerambursabile de la bugetul local pentru activităţi nonprofit de interes general care nu a fost însă inclus pe ordinea de zi a ședinţei din data de 31 mai 2012 (ultima ședinţă a Consiliul Local Sighișoara înainte de alegerile locale).

În publicaţia bilunară a municipiul Sighișoara, Glasul Cetăţii nr. 197/2012, Primarul Municipiului Sighișoara, domnul Ioan Dorin Dăneșan a precizat că anul viitor (2013), „dacă bugetul va permite alocarea de fonduri pentru finanţări nerambursabile, se va promova un proiect de hotărâre, în termenul legal de 30 de zile, care va fi aplicată pentru anul 2013”.



INIțIAToRI:

· MarianaCozoș Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii

· IosifPuiuGhidiu Asociația Societatea Culturală “Junii Călimanilor”


· MihaiHorga Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii

· SorinMihaiȘchiopu Sindicatul Redacțional din Studioul Regional de Radio Târgu Mureș

Locaţie:Tîrgu-Mureș/MureșData:3noiembrie2011Numărdeparticipanţi:54Numărdeopiniiscrise:9Numărdeopiniiverbale:7Numărdeapariţiiînpresă:16

EXPERțI:

· DorinTinca Consilier superior Agenția Județeană pentru Prestații Sociale Mureș și Coordonator Comisia Județeană pentru Egalitate de Șanse

· IoanaRoman Consilier local Consiliul Local Tîrgu-Mureș

· FeliciaPop Contab-Lex (fost director Direcția Generală a Finanțelor Publice Mureș

· MáriaGYÖRFI Consiliul Județean Mureș

Implicarea Primăriei Tîrgu-Mureș în sprijinirea serviciilor sociale prestate de organizaţii neguvernamentale


Audierea publică a urmărit ca scop identificarea unor soluţii de îmbunătăţire a implicării Primăriei municipiului Tîrgu-Mureș în sprijinirea serviciilor sociale furnizate de organizaţiile neguvernamentale din Tîrgu-Mureș. Organizatorii au subliniat încă din cuprinsul Motivaţiei în baza căreia s-a lansat chemarea la acţiune că sprijinul financiar al Primăriei este esenţial, iar în condiţiile absenţei sau întârzierii acestui sprijin, organizaţiile neguvernamentale care oferă servicii sociale își epuizează resursele proprii și nu mai au posibilitatea de susţine serviciile acordate.

Aspectele asupra cărora organizatorii au invitat părţile interesate să se pronunţe au focalizat pe: › modalităţi de îmbunătăţire a dialogului și colaborării dintre Primăria Tîrgu-Mureș și organizaţiile neguvernamentale care prestează servicii sociale pentru comunitatea municipiului Tîrgu-Mureș; › soluţiile posibile pentru creșterea sprijinului financiar acordat organizaţiilor neguvernamentale care prestează servicii sociale.

» REZULTATE:

Audierea publică a prilejuit o serie de analize cu privire la stadiul dezvoltării serviciilor sociale în municipiul Târgu Mureș. Astfel, depoziţiile au scos în evidenţă că varianta parteneriatului este o alternativă faţă de care instituţiile private manifestă prudenţă din considerente ce ţin de percepţia cu privire la atitudinea de subordonare pe care o astfel de relaţie cu instituţiile publice ar implica-o.

Raportul sinteză elaborat de comisia de experţi independenţi sumarizează o serie de propuneri din cuprinsul depoziţiilor depuse care vizează modalităţi de îmbunătăţirea a dialogului între Primărie și organizaţiile neguvernamentale care furnizează servicii sociale, propuneri referitoare la soluţii de creștere a sprijinului financiar către furnizorii de servicii sociale, precum și mecanisme de finanţare. Totodată, concluziile din raport conchid asupra necesităţii înfiinţării prin hotărâre a Consiliu Local a unei comisii comune cu rol consultativ.



INIțIAToRI:

· MihaiVasileMaiorescu Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa Mureș

· CornelNegrea Asociația Pro Democrația Club Brașov

· MelaniaSuciu Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa Mureș

· EmiliaNicoletaȘandru Blocul Național Sindical Sibiu

· MichaelaTurk Fundația Mihai Eminescu Trust

Locaţie:Viscri/BrașovData:18noiembrie2011Numărdeparticipanţi:37Numărdeopiniiscrise:11Numărdeopiniiverbale:6Numărdeapariţiiînpresă:11

EXPERțI:

· Prof. Dr. PaulNiedermaier Director Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu și președinte Comisia Zonală a Monumentelor Istorice Nr.7

· Dr. MihaiPascu Președinte Agenția de Dezvoltare Durabilă Brașov și director executiv-adjunct Direcția Coordonare Integrare Europeană Consiliului Județean Brașov

· Arh. Dr. AndreiMulţescu Membru Comitetul Național Român ICoMoS (International Council on Monuments and Sites)

Patrimoniul rural încotro? Iniţiativa locală – sistemul de protecţie cel mai eficient!


Patrimoniul construit și aflat în mediul rural din România este în pericol de a fi distrus iremediabil, din cauza legislaţiei greoaie și a lipsei unui sistem integrat de protecţie și conservare, conducând la pierderea identităţii culturale și la incapacitatea transmiterii acestor valori generaţiilor viitoare – sunt argumentele subliniate în motivaţia audierii publice, care justifică preocupările și demersul organizării unei dezbateri publice cu această temă.

Audierea publică este una dintre puţinele audieri publice organizate în mediul rural din România.

În vederea desfășurării acestui eveniment de consultare publică comisia de iniţiere a cooptat și un grup de experţi independenţi din sectorul public și privat.

Scopul urmărit al evenimentului a fost formularea unor concluzii legate de următoarele subiecte expuse, de către Comisia de Iniţiere, în cadrul motivaţiei:› Este realizabil un sistem local pentru protecţia patrimoniului construit? › Sunt măsurile legislative eficiente pentru a proteja patrimoniul rural de la distrugere? › Ce alte soluţii ar fi fezabile pentru soluţionarea problemei patrimoniului arhitectural rural?

» REZULTATE:

Membrii Comisiei de experţi independenţi conchid în cuprinsul raportului sinteză că depoziţiile depuse la secretariatul audierii publice, majoritatea deponenţilor salută iniţiativa punerii în dezbatere a acestei teme și consideră măsurile propuse de iniţiatorii ca fiind realizabile. Totodată, sunt propuse soluţii noi, complementare celor prezentate. În sinteză, se recomandă printre altele și: › realizarea unui Plan Local de Acţiune prin care să se creeze suportul tehnic și legislativ pentru implementarea unei strategii de eco-restaurare și îmbunătăţire a calităţii locuirii în centrul istoric; › promovarea eco-restaurării prin realizarea sau înfiinţarea unui „For Naţional al Patrimoniului Rural” care să acţioneze ca organism consultativ, al unei platforme virtuale pentru prezentare, promovare și asistenţă pentru eco-restaurare; › înfiinţarea unui birou de asistenţă tehnică și legislativă pentru proprietarii care doresc restaurarea/renovarea locuinţelor de patrimoniu;› realizarea unui ghid de bune practici privind restaurarea locuinţelor de patrimoniu și promovarea exemplelor de bună practică;› întocmirea unui set de principii privind dezvoltarea centrului istoric (funcţiuni agreate, mobilitate, spaţiu public, promovare concursuri etc.); › crearea unor grupuri de sprijin local, cu persoane din diferite instituţii de interes;› revitalizarea localităţilor rurale cu noi funcţiuni; › majorarea fondurilor Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR): Măsura 322 “Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunatăţirea serviciilor de bază pentru economia și populaţia rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale”; › înfiinţarea unor Zone de Peisaj Protejat.

De altfel, deși organizată ca un eveniment de dezbatere și consultare în cadrul unei localităţi rurale, al cărui patrimoniu arhitectural, istoric și cultural este semnificativ, cu toate acestea atât prin modul în care este documentată problematica în cadrul motivaţiei, cât mai ales prin multitudinea de soluţii și propuneri investigate în cuprinsul depoziţiilor se poate constata că rezultatele acestei audieri publice adunate în Raportul sinteză prezintă relevanţă la nivel regional și chiar naţional, având în vedere similitudinea problematicilor și pentru alte zone rurale din ţară.



INIțIAToRI:

· OvidiuIoanAbutnăriţă Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Mureș

· MirceaBădilă Institutul Național pentru Dezvoltarea Integrată a Ariilor Protejate din România

· RaduBălănean Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Târgu Mureș

· GheorgheBueșteanu Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Târgu Mureș


· BogdanNicoară Centrul de Promovare și Asistență a Întreprinderilor Mici și Mijlocii Mureș

· IstvanSoos Asociația Club Rotaract Târgu Mureș

· ValeriuStânea Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Blaj

· LigiaVoro Uniunea Județeană a Sindicatelor Libere Mureș

Locaţie:Tîrgu-Mureș/MureșData:22noiembrie2011Numărdeparticipanţi:20Numărdeopiniiscrise:20Numărdeopiniiverbale:13Numărdeapariţiiînpresă:13

EXPERțI:

· DorinaMatiș Agerpres

· MariaDăndărău Secretar general Uniunea Județeană a Sindicatelor Libere

· AliceJuncuLukacs Comitetul Local pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social

· TiberiuȘtef Președinte Asociația AGRoMRo

· Av. DumitruTamaș

Soluţii pentru îmbunătăţirea procedurii de elaborare și adoptare a actelor administrative normative la nivelul Primăriei Tîrgu-Mureș și Consiliului Local Tîrgu-Mureș


Scopul audierii publice a fost prezentarea unor soluţii și răspunsuri la întrebările:› Cum credeti că putem crește calitatea procedurii de elaborare și adoptare a actului decizional în ceea ce privește transparenţa acestui proces?› Cum vedeţi dvs. procesul de transparentizare a actului decizional municipal? Ar fi utilă introducerea în regulamentele de funcţionare a Primăriei/Consiliului Local a unor capitole speciale privitoare la transparenţa decizională sau chiar elaborarea unui document special în acest sens?› Cum vedeţi constituirea unor comitete consultative – cu reprezentanţi din toate cartierele, mediul de afaceri, diferite categorii sociale, ONG-uri - care să aibă întâlniri periodice cu autorităţile, de preferat înaintea ședinţelor Consiliului Local?› Cât de utilă consideraţi folosirea altor metode de consultare și participare directă, ceva mai atractive pentru cetăţeni, care să asigure cadrul de dialog necesar: cafeneaua publică, simpozioane cetăţenești, jurii cetăţenești, etc?› Consideraţi necesară angajarea și instruirea unei persoane responsabile cu informarea și participarea cetăţenilor în luarea deciziilor publice?› Cum ar trebui să arate o strategie pe termen scurt și mediu privind comunicarea publică a proiectelor de hotărâre normative, cu toată procedură pe care o implică?

Audierea publică a făcut parte dintr-o campanie de advocacy care are ca scop creșterea gradului de tranparenţă a actului decizional.

» REZULTATE:

La audierea publică au fost prezenţi sau au depus opinii reprezentanţi din sfera autorităţilor publice locale – Mircea Munteanu - director al Cancelariei Prefectului Instituţia Prefectului judeţului Mureș, Claudiu Maior - Viceprimar de Tîrgu-Mureș și Ionela Ciotlăuș - președinte al PNL Tîrgu-Mureș – precum și reprezentanţi ai societăţii civile și ai mass media.

Dintre opiniile și soluţiile colectate, prezentate în raportul sinteză, enumerăm:› introducerea unei proceduri minimale unitare de organizare a dezbaterilor publice la nivelul Primăriei și Consiliului Local Tîrgu-Mureș;› obligativitatea elaborării în cazul fiecărei consultări sau dezbateri a unei liste a categoriilor ce urmează să fie beneficiare sau să fie afectate de decizie și comunicarea lor publică prin toate mijloacele de comunicare în masă;› dezbaterile publice să fie anunţate cu cel putin 30 zile înainte prin toate mijloacele legale și să fie organizate în așa fel încît să permită ca grupurile ce vor fi afectate de decizie să aibă timp să poată elabora puncte de vedere;› cu prilejul fiecărei dezbateri sau consultări să fie întocmit un proces verbal, înregistrînd totalitatea punctelor de vedere susţinute și acestea să fie parte integrantă a mapei decidenţilor;› raportul privind activitatea anuală a administraţiei publice locale să conţină în mod obligatoriu sinteza desfășurării dezbaterilor și consultărilor publice;› transmisia în direct sau înregistrată a ședinţelor de Consiliu Local prin web-cam pe site-ul Primăriei;› realizarea unei comisii a reprezentanţilor societăţii civile care să sancţioneze nerespectarea normelor privind transparenţa decizională prin acţiuni concrete în faţa instanţelor de contecios administrativ;› clarificarea procedurii desfășurării votului; › organizarea unor campanii de conștientizare a cetăţenilor cu privire la drepturile lor în ceea ce privește actul decizional;› introducerea de prevederi clare de acţiune în sensul transparentizării actului decizional în fiecare direcţie și departament al aparatului primăriei în regulamentul de funcţionare al primăriei;› elaborarea unei strategii pe termen scurt și mediu privind comunicarea publică a proiectelor de hotărâre normative, cu toată procedura pe care o implică;› suplimentarea numărului de dezbateri pentru proiectele de impact general pentru populaţie, campanii de informare pentru participarea cetăţenilor în luarea deciziilor publice, dar și o politică responsabilă și adecvată în relaţia cu mass-media;



› Implicarea de specialiși neimplicaţi politic în sistemul de consultare publică;› pentru o mai bună reflectare a dezbaterii publice, redacţiile de știri ar trebui înștiinţate din timp, de preferinţă cu 24 de ore înainte;› impunerea unui termen limită și unor argumente justificative pentru hotărârile în regim de urgenţă;› constituirea unor grupuri de monitorizare formate din cetăţeni, reprezentanţi ai ONG și mass-media, la care să participe obligatoriu un reprezentant al Instituţiei Prefectului;› publicarea obligatorie, prevazută de un Cod de Procedură, semestrială sau anuală, a unui raport de activitate privind transparenţa, care să cuprindă pentru fiecare act administrativ cu impact, procese verbale care să cuprindă numărul de întâlniri publice organizate, numărul de recomandări primite, anunţurile postate pe site-ul propriu sau în presă legate de temă, numărul de invitaţii transmise, numărul de contestaţii primite;› realizarea unui Cod de Procedură al transparenţei, privind elaborarea documentelor și etapelor necesare pentru a ajunge la actul decizional al administraţiei locale, la nivel de politică publică care sa prevadă: persoana/biroul/serviciul care va avea responsabilitatea asigurării transparenţei elaborării documentelor, de la postarea anunţurilor de intenţie, trimiterea invitaţiilor către persoane/ONG/părţi interesate până la sancţiuni pentru nerespectarea transparenţei decizionale;› crearea de organisme consultative care să dezbată fiecare act administrativ de impact, înainte de acordarea avizelor comisiilor de specialitate.

Alături de recomandările punctuale privind transparenţa și informarea cetătenilor privind decizia publică si respectarea L52/2003, este prezentată si o soluţie particulară - înfiinţarea unei comisii după modelul Consiliului Economic și Social (CES) la nivelul Consiliului Local și Primăriei Tîrgu-Mureș, cu rol consultativ, în care să se regăsească reprezentanţi ai patronatelor, sindicatelor și organizaţiilor neguvernamentale, numit PPT (Parteneriat Pentru Transparenţă Mureș) a cărei activitate să fie în principal asigurarea unor relaţii de parteneriat social, care să permită o informare reciprocă permanentă asupra problemelor care sunt de domeniul de interes al administraţiei sau al partenerilor sociali, consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra initiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social, dar și asupra altor probleme din sfera de activitate a administraţiei publice asupra cărora partenerii sociali convin să discute.



INIțIAToRI:

· AdrianCălugăr Asociația Alpha Transilvană

· ZsoltDalya Asociația Alpha Transilvană

· AndreiaMoraru Asociația Alpha Transilvană

Locaţie:Tîrgu-Mureș/MureșData:29noiembrie2011Numărdeopiniiscrise:14Numărdeopiniiverbale:8

Cum punem în practică principiul egalităţii de șanse pentru copii cu dizabilităţi din judeţul Mureș?


Scopul audierii a fost îmbunătăţirea dialogului și colaborării între autorităţile publice locale și organizaţia neguvernamentală Fundaţia Alpha Transilvană - prestator de servicii sociale pentru copii și tineri cu dizabilităţi pentru finanţarea, confrom legislaţiei a serviciilor sociale pentru copii cu dizabilităţi, servicii prestate de singurul centru privat din Judeţul Mureș, Centrul „Perseverenţa & Impuls” din cadrul Fundaţiei Alpha Transilvană.

» REZULTATE:

Audierea publică a colectat opinii venite în cea mai mare parte din partea părinţilor copiilor cu dizabilităţi, beneficiari ai serviciilor fundaţiei, dar și depoziţia EASPD (European Association Of Service Providers For Persons With Disabilities), partener român al Fundaţiei Alpha Transilvană și a IPP (Institutul pentru Politici Publice).

Din sinteza opiniilor colectate se extrag următoarele concluzii:› alinierea la standardele si reglementările UE, conform Convenţiei Natiunilor Unite privind Copiii cu Dizabilităţi, care prevede implicarea statului în sprijinul acestora;› creșterea numărului de Cabinete de NeuroPsihiatrie Infantilă (de ex. în Sighișoara nu există un astfel de cabinet);› derularea periodică a unor sesiuni de informare pentru cadrele didactice privind problema copiilor cu nevoi speciale (în grădiniţe și școli); › campanii de schimbare a mentalităţilor greșite care există cu privire la copiii cu dizabilităţi și de educare a publicului larg;› informarea permanentă asupra situaţiei copiilor cu dizabilităţi precum și asupra furnizorilor de servicii în domeniu, conform Planului de Acţiune pentru Implementarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Serviciilor Sociale pentru perioada 2006 – 2013;› existenţa unor grupe de grădiniţe, și a unor clase speciale, care să asigure aceste servicii;› includerea acestui serviciului Fundaţiei Alpha Transilvană în planul anual de acţiune și scoaterea sa în procedură de contractare, așa cum este prevăzut la art. 141 din legea asistenţei sociale.



INIțIAToRI:

· Judit-AndreaKacso Asociația Liga Pro Europa

· KatalinSzikszai Asociația Liga Pro Europa

Locaţie:Tîrgu-Mureș/MureșData:20decembrie2011Numărdeopiniiscrise:19Numărdeopiniiverbale:7Numărdeapariţiiînpresă:2

EXPERțI:

· Conf. Dr. GabrielAndreescu Școala Națională de Studii Politice și Administrative, președinte Centrul de Studii Internaționale

· AlinaNelegaCadariu Președinte Fundația Dramafest

· Prof. Univ AlexandruCistelecan Universitatea Petru Maior

· NagyMiklósKund Redactor-șef adjunct Népújság, vicepreședinte Fundația Bernády György

· Prof. Dr. UngváriZrínyiImre Facultatea de Istorie și Filozofie Universitatea Babeș-Bolyai

Necesitatea și utilitatea înfiinţării unui Centru Intercultural European la Tîrgu-Mureș


Scopul audierii publice a fost acela de a colecta opinii și sugestii care să se constituie în răspunsuri pertinente la întrebările care au constituit elementul de preocupare al comsiei de iniţiere, și anume:› Care sunt argumentele în favoarea înfiinţării la Tîrgu-Mureș a unui Centru Intercultural European?› Care ar fi criteriile care ar trebui să stea la baza alegerii partenerilor care pot garanta credibilitatea și sustenabilitatea Centrului Intercultural European la Tîrgu-Mureș?› Care ar fi funcţiile cele mai importante pe care acest Centru ar trebui să le îndeplinească?› Care sunt beneficiile directe și indirecte ale înfiinţării Centrului Intercultural European la Tîrgu-Mureș?

Totodată, în cadrul preparativelor în vederea susţinerii audierii publice Liga Pro Europa a invitat un grup de 5 experţi independenţi format din cadre universitare, oameni de artă, reprezentanţi media și ai unor organizaţii neguvernamentale să facă parte din comisia de experţi pentru audierea publică cu tematica anunţată și să se ocupe de elaborarea Raportului Sinteză.

» REZULTATE:

Raportul Sinteză elaborat de către membrii comisiei de experţi independenţi în baza analizei depoziţiilor, document final asumat de către organizatori pune în evidenţă principalele argumente care susţin înfiinţarea unui Centru Intercultural European la Tîrgu Mureș în incinta Cetăţii medievale din Centrul orașului.

Prin intermediul depoziţiilor s-au identificat criteriile care ar trebui să stea la baza alegerii partenerilor care pot garanta credibilitate și sustenabilitate Centrului Intercultural European.

Această construcţie instituţională ar fi posibilă printr-un parteneriat durabil și garantat între societatea civilă preocupată de interculturalitate, precum și cultele religioase, instituţii publice și culturale, mass media care vor putea asigura capacitatea de derulare a programelor interculturale, respectiv între administraţia publică locală, judeţeană, naţională care ar deveni resursa financiară a Centrului Intercultural European.

Nu în ultimul rând, se conchide în concluziile la Raportul sinteză că înfiinţarea unui astfel de centru ”ar aduce prestigiu și va stimula turismul cultural și economia orașului”. În baza celor de mai sus, apare ca firească recomandarea principală a comisiei de experţi de a întreprinde măsuri pentru obţinerea unei Hotărâri de Consiliu Local al Municipiului Tîrgu-Mureș favorabilă înfiinţării Centrului Intercultural European, care să conţină criteriile de concesionare, precum și rolul și funcţiile pe care acest Centru va trebui să le îndeplinească.

Între paricipanţii la audierea publică s-au numărat și Nicolae Havrilet – consilier judeţean Mureș, Renate Weber - deputată în Parlamentul European Alianţa Liberalilor și Democraţilor pentru Europa și Cristian Pîrvulescu – președinte PRO Democraţia.



INIțIAToRI:

· MirceaChirilă Fundația Regională de Interes Public SINE IRA Timișoara

· AdrianDragomirescu Asociația Română a Specialistilor în Securitate

· IoanGaita Federația Sindicatelor Libere din Învățământ

· ClementinaLuluţaIucu Asociația Curcubeul Moldova Nouă

· MarinelaLucuţ Sindicatul liber al Salariaților din Primaria Municipiului Timișoara

· Oana-MarianaTreanţă Fundația Clubul Turistic Banatia

· FlorinVelciov Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Minsterului Administrației și Internelor Biroul Teritorial Prahova

Locaţie:Tomești/TimișData:29octombrie2011Numărdeparticipanţi:71Numărdeopiniiscrise:11Numărdeopiniiverbale:11

EXPERțI:

· Dr. Lia LuciaEpure

· Dr. Doru IoanCristescu

· Prof. Univ. Dr. NicolaeȚăranu

În primul rând, siguranța ta!


Scopul evenimentului a fost colectarea unor răspunsuri la o serie de întrebări care preocupă comunitatea furnizorilor de servicii, dar și de interes pentru beneficiarii privaţi, comunitate și societate în ansamblul său, precum și formularea unor concluzii legate de următoarele subiecte:› Dacă securitatea privată este o alternativă și, respectiv dacă este reglementată suficient sau se simte nevoia unor schimbări legislative și de abordare conceptuală? › Cât de importantă este securitatea individuală pentru securitatea naţională și pentru dezvoltarea naţiunii? › Extinderea industriei private de securitate este o soluţie de salvare pentru poliţiștii sau jandarmii disponibilizaţi din unităţile Ministerului Administraţiei și Internelor? › Firmele de pază ar putea fi interesate de oameni care au lucrat în Jandarmerie?

Audierea publică face parte dintr-un plan mai larg de campanie de advocacy care urmărește îmbunătăţirea legislaţiei care reglementează domeniul de activitate, urmărind o redefinire a conceptului de “securitate”.

» REZULTATE:

Membrii comisiei de experţi au analizat toate cele 11 depoziţii scrise colectate, din care toate au fost susţinute și verbal în cadrul audierii publice. La audiere au participat reprezentanţi din partea celor mai importanţi factori interesaţi din multe zone ale ţării printre care și deputaţii Dorel Covaci și Marius Dugulescu.

Raportul sinteză întocmit de comisia de experţi scoate în evidenţă cele mai importante concluzii, respectiv: societatea se confruntă cu un deficit de securitate individuală în absenţa unor standarde naţionale de calitate a serviciilor din zona ordinei și siguranţei publice; securitatea privată este în măsură să dea un plus de siguranţă în situaţia în care statul nu reușește să asigure siguranţa individuală a cetăţeanului la standardele impuse de o societate modernă și democratică; serviciile private nu ar trebui puse în poziţii de opoziţie cu cele publice, ci în poziţie de complementaritate. Securitatea privată este o componentă a securităţii publice și nu o alternativă la aceasta.

Recomandările membrilor comisiei de experţi au condus către conceptul de securitate privată inclus în conceptul de securitate naţională și crearea unui cadru legislativ modern de reglementare a serviciilor de securitate privată pe componentele de pază și protecţie, persoane și bunuri, investigaţii, consultanţă și management de securitate.



INIțIAToRI:



· MarianOvidiuCostea Uniunea Generală a Industriașilor din România UGIR 1903 Timiș

· SandaValeriaCraia Clubul de afaceri româno-olandez MATRIX

· ElenaRodicaMilitaru Asociația Proprietarilor din Zonele Rezidențiale

· GabrielaSorinaȘtefan Clubul Lions Diamond Timișoara

· Oana-MarianaTreanţă Fundația Clubul Turistic Banatia

Locaţie:Timișoara/TimișData:8noiembrie2011Numărdeparticipanţi:120Numărdeopiniiscrise:20Numărdeopiniiverbale:18Numărdeapariţiiînpresă:25

EXPERțI:

· Prof. Univ. Dr. RaduȘumălan Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului

· GeorgianaMladin Consilier asistent Agenția Regională de Protecție a Mediului Timișoara

· MirceaLeschian Director organismul Intermediar pentru Programul operațional Sectorial Mediu regiunea Vest din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor

· GraţianBolog Verde pentru Biciclete

Timișoara inspiră: opriți poluarea aerului!


La nivelul municipiului Timișoara, în decembrie 2010, s-a constituit o echipă operativă formată din reprezentanţi ai Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM) Timișoara, ai instituţiilor cu drept de control: Primăria Municipiului Timișoara, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Timiș, Poliţia Rutieră, Poliţia Locală și Registrul Auto Român, echipă care, începând cu luna ianuarie 2011, s-a deplasat în teren pentru constatarea neconformităţilor și a nerespectării prevederilor legislative ce pot cauza afectarea calităţii aerului.

În pofida măsurilor adoptate și a controalelor, în perioada ianuarie – septembrie 2011 monitorizările au relevat că la staţiile de trafic din Timișoara s-au înregistrat în total 75 de depășiri cumulate (44 la TM-1, Calea Șagului si 31 la TM-5, Calea Aradului); Comisia Europeană permite maximum 60 de depășiri/an.

În 2011 a fost elaborat “Raportul privind stadiul realizării măsurilor prevăzute în Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului”, raport ce reflectă stadiul de realizare a măsurilor cuprinse în program, aprobat prin HCJ 59/21.04.2011. Începând cu luna iunie 2011, ca urmare a măsurilor dispuse de autorităţile locale, nu s-au mai înregistrat depășiri la nici una din staţiile fixe de monitorizare trafic, cu excepţia perioadei 25-31 august.

Aceste măsuri au fost de următoarele tipuri: impunerea de programe de conformare pentru agenţii economici generatori de praf; acţiuni de salubrizare stradală (inclusiv folosirea unui bio întăritor pentru spălarea străzilor, soluţie care evita răspândirea prafului de pe carosabil; cca 10% din străzile Timișoarei sunt spălate astfel); acţiuni de controlul poluării la organizările de șantier, staţii de betoane, platforme industriale, lucrări edilitar-gospodărești, reamenajarea arterelor de circulaţie și întreţinerea spaţiilor verzi, acţiuni de creștere a eficienţei energetice prin reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe și alte acţiuni.

Scopul urmărit al evenimentului a fost de a identifica răspunsuri sau soluţii la următoarele:› Ce măsuri consideraţi că trebuie adoptate pentru a limita poluarea aerului în Timișoara?› Care sunt alternativele Timișoarei pentru extinderea spaţiului verde?› Ce soluţii din orașe europene (și nu numai) apreciaţi că s-ar putea aplica în Timișoara, pentru reducerea emisiilor de praf?› Cum s-ar putea soluţiona/reduce impactul marilor poluatori?

» REZULTATE:

Între depozanţii și participanţii la eveniment s-au numărat și Vasile Dogaru, directorul Cercetare Știinţifică Economia Mediului, Călin Victor Fiat șeful Serviciului de Administrare a Mediului din Direcţia de Mediu a Primăriei Timișoara, Marian Eperieș, prim-comisar al Gărzii de Mediu Timiș, Mircea Dan Lucian, conslilier Superior Direcţia de Mediu și Adrian Pușcaș, șeful Serviciului de Protecţie a Mediului Poliţia Locală Timișoara, Mihai Gafencu, președintele filialei Salvaţi Copiii Timiș, Jean-Pierre Pascal, inginer de origine franceză, stabilit în Timișoara.

Comisia de experţi a sintetizat opiniile colectate și a extras următoarele soluţii și recomandări care să fie incluse în planurile de calitate a aerului ale autoritătilor locale:› extinderea spaţiilor verzi și adoptarea de soluţii pentru reabilitarea celor existente;› extinderea transportului în comun și preluarea propunerilor de extindere în noul PUG (Plan Urbanistic General); identificarea și implementarea de alternative prin stimularea transportului ecologic;› impunerea unor obligaţii sporite privind controlul poluării la deschiderea șantierelor și operaţionalizarea planurilor de control a poluatorilor;› finaţarea de către autorităţi (din surse proprii sau atrase) a unor studii pentru identificarea cauzelor poluării și a studiilor de impact asupra stării de sănătate a locuitorilor zonei metropolitane.



» IMPACT:

Raportul de sinteză împreună cu concluziile și recomandările expertilor precum și un ghid de ”bună practică” au fost prezentate în cadrul ședinţei de Consiliu Local din luna următoare. A fost redactat în colaborare cu Direcţia de mediu a Primăriei Municipiului Timișoara, un proiect de Hotărâre Consiliu Local, privind controlul prafului și emisiilor din activitatea șantierelor; proiectul a fost aprobat in Consiliul Local: HCL 157/24.04.2012 privind completarea Anexei la Hotărârea Consiliului Local nr. 43/24.02.2009 privind aprobarea “Regulamentului privind factorii de mediu din zona metropolitană Timișoara”.

Acest HCL este adaptarea și transpunerea, faţa de legislaţia din România și condiţiile aplicabile pe teritoriul municipiului Timișoara, a acestui Ghid de bune practici, intitulat “Controlul prafului și a emisiilor din construcţii și demolări”; ghidul a fost elaborat de municipalitatea din Londra.

HCL-ul clasifică șantierele în categorii de risc privind poluarea (minor, mediu, major), stabilește măsuri concrete pentru fiecare din riscurile identificate, formulare utilizate și procedura de control.



Locaţie:Timișoara/TimișData:18noiembrie2011Numărdeopiniiscrise:22Numărdeapariţiiînpresă:16

INIțIAToRI:

· ConstantinCoadă Asociația Mediatorilor Timiș

· DanielSorinCunicel Asociația ”TIMISENSIS” Timișoara

· LuciaFlorea Asociația pentru Educație, Cultură și Antreprenoriat

· IoanGaita Federația Sindicatelor Libere din Învățământ


· Sebastian-NicolaeGligor Sindicatul IT Timișoara


· LucianClaudiuLuca Habitat pentru Umanitate Cluj

· AureliaMarcoane Fundația Bega

· DragoșMircea ordinul Arhitecților din România Filiala Timiș

· ConstantinOsain Sindicatul Independent al Învățământului Preuniversitar din Timiș

· DănuţRadosav Fundația Bega

EXPERțI:

· Dr. IoanHaţegan

· IoanGârboni

· Conf. Dr. Arh. VladGaivoronski

· Conf. Dr. Arh. RaduRadoslav

· Prof. Univ. Dr VictorNeumann

· Dr. ing. OvidiuSandor

· FlorentinBanu

· Arh. DragoșMircea

Timișoara de odinioară, uitată sau valorificată?


Patrimoniul cultural al Timișoarei scoate în evidenţă că este un oraș cu o istorie încărcată de premiere naţionale, europene sau chiar mondiale: › prima fabrică de bere de pe teritoriul României (1718); › primul oraș de provincie din Imperiul austro-ungar cu serviciu de ambulanţă navigabil specializat în ajutorarea și transportul bolnavilor; › primului spital administrat de municipalitate; › localitatea unde pentru prima dată s-au instalat lămpile cu petrol și seu, Timișoara fiind primul oraș cu iluminat stradal din Imperiul Habsburgic; › primul tramvai tras de cai pe un traseu lung de 6,6 km (1869); › primul ziar de pe teritoriul României de azi(Temeswarer Nachrichten); › prima bibliotecă publică de împrumut din România; primul concert al lui Johann Strauss în afara Vienei, organizat în curtea fabricii de bere din Timișoara; › primele străzi iluminate cu gaz; › la Timișoara a fost inaugurată prima reţea de iluminat public stradal electric din Europa continentală; › prima drogherie de provincie, prima linie telegrafică în sistem Morse; › primul concert la distanţă din România în transmisiune pe fir telefonic.

Nu în ultimul rând, pe lista premierelor poate fi marcat că în 1899, la Timișoara s-a jucat primul meci de fotbal din România!

Problemele pe care le-au ridicat iniţiatorii legat de valorificarea trecutului remarcabil al municipiului Timișoara, și evidenţiate documentat în motivaţia pentru audiere publică au fost centrate pe: › Ce se poate face cu toate aceste realizări și premiere tehnologice, industriale și culturale minunate, dar nevalorificate concret și la adevărata valoare? Să fie repuse în valoare sau păstrate în patrimoniul de amintiri al orașului? › Cum s-ar putea revaloriza și valorifica premierele înregistrate de-a lungul istoriei orașului pentru Timișoara? › Care sunt actorii necesar a fi implicaţi în procesul de valorizare a premierelor timișorene? Cine ar trebui să preia coordonarea? › Având în vedere că, unele obiective sunt de tip privat, ce fel de raporturi ar trebui stabilite între structurile publice și cele private pentru valorificarea acestora?› În cazul parteneriatelor public – privat, care ar fi mizele părţilor interesate?

» REZULTATE:

Între depozanţii și participanţii la eveniment s-au numărat și membri ai instituţiilor publice – Mircea Băcală, prefectul de Timiș și Ciprian Jichici, consilier municipal.

Comisia de experţi a analizat și valorificat opiniile din cuprinsul depoziţiilor prezentate la audierea publică în raportul sinteză care subliniază urmatoarele direcţii de acţiune indicate a fi explorate: › strategie de promovare a orașului, strâns legată de intenţia urbei de pe Bega de a deveni Capitală Cultural Europeană, ai cărei pași majori să fie: crearea unui spot de promovare a orașului care să prezinte istoria Timișoarei din perspectiva premierelor și realizarea unui concept clar de promovare a orașului prin parteneriate public-private;› accentul pe tehnologie înaltă, tehnologia informaţiilor și comunicaţiilor pentru dezvoltarea Timișoarei ca oraș “inteligent” având în vedere că la orizontul anului 2020 este de estimat că vom trăi într-o Europă inteligentă, incluzivă și competitivă, prin intorducerea de coduri de bare 2D pentru identificarea și valorificarea monumentelor istorice și a istoriei Timișoarei, încorporarea armonioasă a tehnologiilor digitale ce folosesc energii regenerabile în spaţiul public urban, implementarea strategiilor Uniunii Europene privind energiile regenerabile și utilizarea acestora la scară locală prin intervenţii la scară urbană și arhitecturală;› introducerea unui traseu turistic cu mijloace publice de transport de epocă, cândva promovate în oraș „ca mijloace ale viitorului” – ”această soluţie ar readuce în actualitate tramvaiul tras de cai precum și tramvaiele de epocă recondiţionate; traseul ar putea lega



mai multe puncte de atracţie în zona Grădinii Zoologice și a Muzeului Satului ce va deveni context locuit printr-un program cu finanţare europeană;› înfiinţarea unui muzeu interactiv la scară urbană cu scopul de a comemora Revoluţia Română din 1989 și de a spune povestea generaţiilor viitoare;› organizarea de concursuri de soluţie arhitectonică și de dezvoltare urbană, evenimente și expoziţii cu sprijinul Ordinului Arhitecţilor din România (O.A.R.), Registrului Urbaniștilor din România (R.U.R.), și al asociaţiilor de profil;› promovarea unui proiect de regenerare urbană a cartierului Cetate din Timișoara;› regenerarea centrului istoric din zona Piaţa Traian prin implantarea unor localuri cu specific de berărie, având astfel ca principal instrument al memoriei Fabrica de Bere - aceasta intervenţie ar fi posibilă prin: înlesnirea taxelor și impozitelor, participarea comunităţii, promovarea zonei și a specificului acesteia.

Evenimentul a avut parte de o largă mediatizare în presa scrisă, on-line și televiziune.



INIțIAToRI:

CoaliţiaPentruundialogsocialreal

· VictorBratu Sindicatul Învățământului Preuniversitar Hunedoara

· PaulDragoșRusu Sindicatul Învățământului Preuniversitar Hunedoara

Locaţie:Deva/HunedoaraData:26noiembrie2011Numărdeparticipanţi:200Numărdeopiniiscrise:25Numărdeopiniiverbale:12Numărdeapariţiiînpresă:12

EXPERțI:

· Av. Prof. Univ. dr. ClaudiaRoșu Facultatea de Drept Universitatea de Vest Timișoara și arbitru Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara

· Av. Lect. Univ. Drd. ȘtefanNaubauer facultatea de Drept Universitatea Nicolae Bălcescu București și director executiv adjunct Institutul Național de Pregătire și Perfecționare a Avocaților

· Av. SorinCristian Decan Consiliul Baroului Hunedoara

· Av. MarinMiertoiu Baroul Hunedoara

· Av. FlorinRadu Baroul Hunedoara

Mai este nevoie de dialog social real?


Modificarea condiţiilor de realizare a dialogului social reprezintă o necesitate în măsura în care se dorește ca democraţia românească să nu fie lipsită de unul dintre elementele esenţiale funcţionării sale, în acest sens putând fi formulate trei motivaţii de ordin general:› Necesitatea reechilibrării relaţiei angajat-anagajator. Angajatorul are o poziţie superioară în contractul de muncă, raportul de muncă funcţionând astfel ca o relaţie asimetrică. Sindicalizarea poate reechilibra acest raport, ceea ce nu poate realiza la nivel general nici o altă instituţie.› Sindicatele sunt singura ”instituţie” a societăţii civile al cărei scop, al cărei obiect de activitate este acela da a apăra drepturile angajaţilor.› Sindicatele sunt cel mai bine plasate să asigure respectarea dreptului muncii acolo unde contează: la nivel de unitate.

Întrebările care au fost puse in discuţie sunt:1. Este necesar dialogul social într-o societate democratică precum cea românească?2. Condiţiile legislative actuale încurajează sau obstrucţionează (amplifică sau reduc) dialogul social?3. Se poate vorbi de un echilibru în relaţia angajator-angajat în ceea ce privește relaţiile de muncă în condiţiile legislative actuale?4. Este necesar un echilibru în relaţia angajator-angajat în ceea ce privește relaţiile de muncă?5. Condiţiile actuale de înfiinţare a unui sindicat facilitează sau blochează o astfel de posibilitate?6. Condiţiile actuale de stabilire a reprezentativităţii unei organizaţii sindicale facilitează sau blochează dialogul social?

» REZULTATE:

Între participanţi și depozanţi la acest eveniment s-au numărat și figuri din scena politică precum și reprezentanţi ai administraţiei locale: Ioan Mircea Molot - Președintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Attila Dezsi – Prefectul Judeţului Hunedoara, Ovidiu Hada - Primarul Municipiului Hunedoara, Mircia Muntean - Primarul Municipiului Deva, Iuliu Winkler - Parlamentar în Parlamentul European, Dorin Gligor - Președinte PDL Hunedoara, Viorel Arion - Deputat PDL, Mariana Câmpeanu – Deputat PNL, Radu Bogdan Țâmpău – Deputat PNL, Gheorghe Firczak – Deputat minorităţi (UCRR), Dorin Păran – Deputat PDL, Iosif Beniamin Blaga – Deputat PDL.

Toţi martorii evenimentului au afirmat ca pentru ca dialogul social să-și îndeplineasca funcţia democratică e nevoie de modficări legislative pentru:› acordarea legislaţiei din domeniul dialogului social cu legislaţia europeană și internaţională în domeniu, în special cu convenţiile OIM la care România este parte, în sensul încurajării și susţinerii unui dialog social real;› modificarea criteriilor privind reprezentativitatea unui sindicat la 1/3 din numărul angajaţilor sau afilierea la o structură superioară reprezentativă, › acordarea posibilităţii de negociere colectivă indiferent de nivel, în funcţie de voinţa părţilor;› reintroducerea obligativităţii încheierii unui contract colectiv de muncă la nivel naţional;› asigurarea unei protecţii minime pentru liderii sindicali și obligativitatea susţinerii activităţii sindicale de către angajatori;› protejarea salariatului pe perioada grevelor;› modificarea unor aspecte privind nerespectarea contractului colectiv de muncă.



INIțIAToRI:

LobbypentruReșiţa

· MarianApostol Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa Caraș Severin

· FlaviaIsabellaArșoi Centrul de Afaceri Master

Locaţie:Reșiţa/Caraș-SeverinData:30noiembrie2011Numărdeparticipanţi:120Numărdeopiniiscrise:26Numărdeopiniiverbale:20Numărdeapariţiiînpresă:6

EXPERțI:

· Prof. Univ. NadiaPotoceanu

· Prof. Univ. IoanVela

· NeluIordache Președinte Comitetului Local pentru Dezvoltarea Parteneriatelor Sociale Caraș- Severin

· PetruFara

· ClaudiaBălan Director SC New Hope

· CostelMihailă

Calitatea vieţii în Reșiţa – Locuri de muncă pentru reșiţeni


Scopul audierii publice a constat în preluarea unor opinii și soluţii cu privire la dezvoltarea mediului de afaceri și creșterea gradului de ocupare în muncipiul Reșiţa, având la baza următoarele întrebări:1. Care sunt principalele obstacole în calea dezvoltării mediului de afaceri din Reșiţa - Caraș Severin, și a creșterii gradului de ocupare?2. Ce soluţii credeţi că ar putea avea ca efect eliminarea acestor obstacole? 3. Care trebuie să fie relatia administraţiei locale și judeţene cu mediul de afaceri?4. Care sunt așteptările mediului de afaceri de la administraţia locală și judeţeană?5. Ce tipuri de facilităţi și oportunităţi, ce ţin de competenţa administraţiei locale, sunt importante din punct de vedere al mediului de afaceri?6. Care sunt priorităţile administrative și legislative, ce ţin de competenţa administraţiei locale, necesare pentru atragerea investitorilor?

» REZULTATE:

Opiniile și soluţiile colectate au evidenţiat câteva direcţii de acţiune pentru rezolvarea problemelor ridicate în cadrul audierii publice:› crearea unei strategii de dezvoltare a municipiului pentru următorii 15 ani;› crearea unui mediu economic atractiv pentru investiţiile autohtone și străine prin asigurarea de oportunităţi și facilităţi pentru aceștia;› gestionarea eficientă a resurselor și a potenţialului dezvoltării economice locale prin: crearea unui parteneriat public-privat pentru gestionarea parcului industrial și pentru înfiinţarea unui ”Incubator de întreprinderi sociale”, iniţierea unui Proiect de Hotărâre Consiliu Local (HCL) pentru stoparea pe o perioadă determinată a exportului de buștean, înfiinţarea unor fabrici de prelucrare a fructelor, ș.a.;› promovarea turismului de afaceri, cultural, universitar, agrement, de week-end, etc. prin recuperarea platoului Secu, iniţierea de festivaluri și târguri, reabilitarea monumentelor, resuscitarea funicularului, dezvoltarea conceptului de ”turism industrial”, ș.a.;› dezvoltarea urbană prin modernizarea intrărilor în oraș, refacerea infrastructurii stradale și amenajarea spaţiilor verzi, încurajarea proprietarilor pentru reabilitarea clădirilor, realizarea unui parc de locuinţe pentru tineri și specialiști, racordarea municipiului la reţelele majore de transport - rutier, naval, feroviar, aerian, ș.a.;› dezvoltarea resurselor umane prin depolitizarea administraţiei publice locale și judeţene, profilarea formării și pregătirii profesionale a resursei umane pe necesităţile locale, promovarea unui dialog între agenţii economici, Universitatea Eftimie Murgu și Hydro Engineering în domeniul cercetării știinţifice;› pentru dezvoltarea resurselor comunitare s-au prezentat propuneri legate de politicile pentru tineret, sport, cultură, servicii sociale, politici comunitare în domeniul ONG-urilor, multiculturalitate.

La audierea publică a participat și primarul Reșiţei – Mihai Stepănescu.



INIțIAToRI:

GrupuldeIniţiativăMetropolitanăPădureaVerde

· AlexandruBogdanCojocaru Asociația Crescătorilor de Păsări de Rasă și ornament și Animale de Blană NAKo, Sânicolau Mare

· Christopher-GeorgeDina Asociația Culturală Beli Bagrem, Timișoara

· RaduDragoșDimeca Asociația Clusterul de Energii Sustenabile din România Timișoara

· MonicaSere Asociația Femeilor Antreprenor din România Timișoara

· VladCristianStanciu Asociația Clusterul de Energii Sustenabile din România Timișoara

· OvidiuSturz Asociația pentru Anteprenoriat din România Timișoara

Locaţie:Timișoara/TimișData:27septembrie2011Numărdeparticipanţi:50Numărdeopiniiscrise:30Numărdeopiniiverbale:16Numărdeapariţiiînpresă:3

EXPERțI:

· Adrian-AmedeoBere–Semerdi Șef Serviciu Avize Mediu Urban Primăria Municipiului Timișoara

· Arh. RudolfGraef Vicepreședinte ordinul Arhitecților din România

· ClaudiuIlas Director Muzeul Satului Bănățean

· VasileDogaru Cercetător științific

· Conf. CorneliaHernea Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara

· Arh. EugenPănescu membru al echipei PUG

· Prof. Univ. DanGaita Universitatea de Medicina și Farmacie

Pădurea verde - paradisul nostru?!


Scopul audierii publice a constat într-un semnal de atenţie către toţi actorii sociali din zona metropolitană asupra Pădurii Verzi, element din patrimoniul natural din imediata vecinătate a orașului Timișoara, și transformarea acesteia într-un vector de acţiune integrată și incluzivă, menită să revitalizeze și să valorifice această comoară naturală. Totodată, s-a urmărit aducerea unei contribuţii publice la finalizarea eforturilor depuse până în prezent pentru promovarea acestei valori incontestabile, prin argumentarea necesitaţii emiterii unor decizii de către autorităţile locale.

Premisa audierii publice este de a căuta răspunsul la următoarele întrebări: › Cum amenajăm Pădurea Verde, astfel încât să fie protejate flora și fauna existente?› Care sunt propunerile pe termen mediu și lung legate de Pădurea Verde?

» REZULTATE:

Între participanţii la eveniment s-au numărat și Iulian Toma – consilier local Dumbrăviţa, Grigore Grigoriu – consilier europarlamentar și Vasile Ciupa - director executiv Direcţia de Mediu Primăria Timișoara

Comisia de experţi a analizat și prelucrat soluţiile propuse de cei care au prezentat depoziţii și riscurile asociate măsurilor identificate ca fezabile și utile și a elaborat o adevărată analiză de oportunitate în cuprinsul Raportului sinteză. Majoritatea opiniilor s-a exprimat pentru soluţii de punere în valoare a funcţiei recreative în condiţiile unui risc minim de agresiuni asupra ecosistemului Pădurii Verzi. Prin urmare, s-a poziţionat în favoarea unor decizii care să promoveze investiţii inteligente în scop social, cu respectarea unor principii stricte de protejare și conservare a naturii.

Se impune integrarea măsurilor de acţiune investigate în Strategia locală pentru combaterea, atenuarea și adaptarea la schimbările climatice.

Audierea publică a beneficiat de o acoperire semnificativă în media locală on-line.



INIțIAToRI:

· EmiliaCheţan Confederația Patronatului Român Arad

· DanCioran Centrul de Mediere Arad

· RomulusSorinDubăţ Confederația Patronatului Român Arad

· CristianIlieIspravnic Confederația Patronatului Român Arad

· EcaterinaRodicaJurcoane Asociația Bussiness Professional Women Romania

· ȘtefanMariusToma Asociația Valea Soarelui

Locaţie:Arad/AradData:26iulie2012Numărdeparticipanţi:40Numărdeopiniiscrise:11Numărdeopiniiverbale:7Numărdeapariţiiînpresă:6

EXPERțI:

· Prof. Univ. Dr. MarianSpânu Universitatea Aurel Vlaicu Arad

· Av. SabinMariș Baroul Arad

· IoanMarinCrișan Președinte Filiala Județeană Arad a Confederației Patronatul Român

Taxele pentru desfășurarea activităților comerciale în municipiul Arad, o povară în vreme de criză


Audierea publică s-a convocat în scopul de a colecta soluţii prin răspunsuri la întrebările:› În ce măsură apreciaţi oportună și utilă reducerea taxelor de autorizare și eliminarea taxelor si tarifelor pentru vizarea anuală a activităţii comerciale în municipiul Arad? Argumentaţi.› Ce soluţii propuneţi autorităţilor locale pentru eventuala compensare a reducerii veniturilor la bugetul local în situaţia în care decidentul solicită acest lucru? › Ce alte soluţii, alternative reducerii fiscalităţii propuneţi pentru sprijinirea mediului de afaceri arădean? › Cât de oportună este reducerea sau eliminarea taxelor prevăzute în Hotărârea Consiliului Local Arad nr. 9/27.01.2011?

» REZULTATE:

Concluziile și recomandările comisiei de experţi au vizat adoptarea de către Consiliul Local al municipiului Arad a unei Hotărâri prin care să fie modificat Regulamentul aprobat prin Hotărârea de Consiliu Local nr. 9/2011, după cum urmează:› reducerea cu 50% a tarifelor de autorizare pentru funcţionare, care se eliberează pentru fiecare structură de vânzare deţinută de comerciant;› eliminarea tarifului vizei anuale de funcţionare; › reducerea cu 50% a taxei pentru eliberarea autorizaţiei privind desfășurarea activităţii de alimentaţie publică;› eliminarea vizei anuale de autorizare a activităţii de alimentaţie publică;› reducerea cu 50% a tarifului de avizare a orarului de funcţionare care se eliberează pentru fiecare structură de vânzare deţinută de comerciant;› eliminarea tarifului pentru vizarea anuală a orarului de funcţionare.

Depoziţiile prezentate în timpul audierii au determinat jurnaliștii să manifeste interes și preocupare faţă de tema pusă în dezbaterea publică și să o disemineze larg către opinia publică.

» IMPACT:

La iniţiativa unui dintre consilierii locali subiectul s-a constituit în propunere de proiect de hotărâre referitor la reducerea cu 50% a taxelor stabilite în art.49 alin.(2) i art.54 alin.(2) din Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Arad nr.9/2011 iar, raportul audierii publice a fost atașat proiectului de hotărâre și a reprezentat una dintre sursele de fundamentare.



INIțIAToRI:

CASAdvocacyGroup

· StelianaBajdechi Asociația Europeană Interaxe

· LuminiţaCocea Federația Națională a Sindicatelor Șoferilor din România Constanța

· DănuţCucoveanu Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Constanța

· CristinaDrăghici Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Constanța

· LuminiţaDanielaFundeanu Sindicatul Liber al Salariaților din Administrația Publică Constanța

· IulianGropoșilă Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Constanța

· IrinaEvaLiţcanu Patronatul Național al Femeilor de Afaceri din Intreprinderi Mici și Mijlocii Constanța

· NicoletaMilea Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Constanța

· VasileOţelea Blocul Național Sindical Constanța


· EcaterinaSuciu Asociația SF. Ecaterina – Tulcea

Locaţie:Constanţa/ConstanţaData:9decembrie2011Numărdeparticipanţi:62Numărdeopiniiscrise:26Numărdeopiniiverbale:13Numărdeapariţiiînpresă:9

EXPERțI:

· Ec. ȘtefanMihu Președinte Corpul Experților Contabili si Contabililor Autorizați din România Constanța

· Ec. DănuţCuletu Prefect Constanța 2005-2008

Reducerea CAS, motor de creștere economică


Această audiere publică și-a propus să identifice răspunsuri și soluţii argumentate la următoarele întrebări care preocupă atât organizatorii, cât și opinia publică, și anume:› Ce măsuri ar trebui să însoţească scăderea CAS astfel încât să se multiplice pozitiv impactul economic al acestei măsuri de politică publică?› Ce procent de reducere este sustenabil din punct de vedere economic în etapa actuală?› Ce propuneri de reglementări legislative ar fi potrivite cu prioritate pentru scăderea CAS?

În urma unor demersuri organizatorice semnificative a avut loc audierea publică la care au fost invitaţi să participe si să își exprime opinia toţi cei interesaţi de creșterea economică și de identificarea modalităţilor pentru realizarea acestei cerinţe esenţiale în actualul context economic și social.

» REZULTATE:

În urma analizării depoziţiilor prezentate în scis și verbal în timpul evenimentului de consultare publică, comisia de experţi a conchis în cuprinsul Raportului sinteză că opinia majoritară exprimată vine în susţinerea necesităţii reducerii CAS fiind necesară regândirea sistemului de taxe impuse asupra muncii, mutarea accentului pe stimularea muncii și îndeplinirea cu responsabilitate a funcţiei de planificare și prognoză a statului.

În ceea ce privește procentul efectiv cu care CAS-ul ar putea fi redus, propunerile au vizat un interval cuprins între 2 % și 10 %, insă majoritatea depozanţilor au susţinut un interval cuprins între 3,5 % și 5%. Totodată, se apreciază ca reducerea CAS este una dintre soluţiile necesare pentru o relansare economică, măsură fiind benefică în special pentru IMM-uri.

La eveniment au participat și Gheorghe Dragomir – Deputat PNL Constanţa, Octavian Marius Popa – Deputat PNL Tulcea, Eduard Martin – Deputat PSD Constanţa, Maria Stavrositu – Deputat PDL Constanţa, Alexandru Mazăre – Senator PSD Constanţa.

» IMPACT:

Impactul Audierii publice poate fi contabilizat prin includerea ca prioritate în planurile factorilor de decizie a subiectului reducerii CAS.

În 28 mai 2012 ministrului muncii, Mariana Câmpeanu susţinea faptul că Guvernul are în vedere o reducere cu 5% a contribuţiilor sociale la angajator din 2013 este primit cu neîncredere de reprezentanţii mediului de afaceri.

Reducerea CAS a constituit o temă centrală pe agenda Guvernului, astfel, pe 6 martie 2012 premierul Mihai Ungureanu, luând în calcul o posibilă reducere a contribuţiilor de asigurări sociale cu 3-5% din partea Guvernului, declara în cadrul unei emisiuni televizate (TVR): “Am în vedere scăderea CAS, sigur pentru angajaţi, poate și pentru angajatori, într-o marjă de 3 până la 5%, în funcţie de capacitatea noastră de a ne permite așa ceva, care ţine de felul în care există bani la buget, și externă, în funcţie de condiţiile de mediu economic și financiar “. Totodată, pe 8 martie 2012 priorităţile noului premier, Victor Ponta includeau scăderea CAS, reîntregirea salariilor și un circuit de Formula 1. Declaraţiile nu costă. Criza, da (Ziarul Financiar).

La sfârșitul anului 2012, necesitatea reducerii CAS se regăsea ca obiectiv în Capitolul “Economie și Finanţe” din programul USL. Era vizată angajarea de către clasa politică a unui pact naţional pentru deficit, revenirea TVA la 19% în 2016, reducerea treptată a CAS pentru angajator cu cinci puncte procentuale și mărirea graduală a salariului minim la 1200 lei.

Programul de guvernare 2013-2016 include o serie de măsuri fiscale printre care si reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori și reducem integral plata CAS datorată de angajatori pentru 1 an de zile, pentru crearea de noi locuri de muncă (cu condiţia menţinerii locului de muncă încă un an).



La începutul anului 2013, Ministrul Economei, Varujan Vosganian, a declarat că autorităţile intenţioneaza reducerea CAS și scăderea TVA, într-un orizont mediu de timp. Totodată, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, declara în feburarie la Palatul Parlamentului: Bugetul de stat pentru anul 2014 va fi elaborat având ca prioritate reducerea cotelor contribuţiilor la asigurările sociale (CAS).

Audierea publica, prima de acest tip din Constanta, și-a atins scopul, și anume acela de a atrage atentia decidentilor politici asupra punctelor de vedere sustinute de patronate, sindicate si alti factori interesati in legatura cu necesitatea diminuarii cotei de contributie la asigurarile sociale- diminuare care apare de fapt din ce în ce mai evidenta ca și soluţie de relansare economică.



INIțIAToRI:

Lobbypentrudialogsocialreal

· AdrianAndrășescu Sindicatul Liber “Educația” Galați

· SebastianȘoimu Fundația SATEAN Brăila

· EmilTudor Sindicatul Liber din Învățământ Vrancea

Locaţie:Focșani/VranceaData:10decembrie2011Numărdeparticipanţi:150Numărdeopiniiscrise:28Numărdeopiniiverbale:14Numărdeapariţiiînpresă:9

EXPERțI:

· Av. Lect. Univ. Dr. AngelicaChirilă Universitatea Danubius Galați

· Av. GigăAbeaboieru Baroul Vrancea

· ElenaNarcisaVătămanu Consilier juridic Vincon Vrancea

Legea dialogului social - o lege pentru dialog real sau pentru o dictatură


Scopul audierii publice a constat în prezentarea unor puncte de vedere cu privire la caracterul democratic sau antidemocratic a Legii nr. 62/2011 a dialogului social, impactul asupra activităţii sindicatelor și a relaţiei angajator-salariaţi-reprezentanţi ai salariaţilor, identificarea poziţiilor faţă de această lege a diferitelor grupuri legitime de părţi interesate, adoptarea poziţiei viitoare a grupului de iniţiativă în raport cu această lege adoptată fără consultare publică prealabilă.

Toate părţile legitime interesate au fost invitate să se exprime public cu privire la următoarele aspecte problematice în raport cu textul de lege analizat, și anume dacă Legea dialogului social adoptată în România în anul 2011 asigură:› libertatea de organizare a sindicatelor;› cadrul și condiţiile de realizare a activităţii sindicatelor pentru apărarea drepturilor salariale și profesionale ale salariaţilor; › un dialog social real între patronate-salariaţi-sindicate-reprezentanţi ai salariaţilor; › respectă convenţiile internaţionale la care România este parte, legislaţia ONU și legislaţia europeană cu privire la organizarea și functionarea sindicatelor, a raporturilor dintre patronate și salariaţi;

De asemenea, în ipoteza că părţile interesate vor aprecia că Legea nr.62/2011 nu respectă totuși drepturile și libertăţile democratice, acestea au fost invitate să se exprime asupra soluţiilor pentru a se ajunge la o lege a dialogului social cu caracter democratic?

» REZULTATE:

Comisia de experţi a fost alcătuită din 3 membri, specialiști din domeniul juridic și mediul universitar de specialitate.

Opiniile colectate de la depozanţi în baza întrebărilor generice care au stat la baza chemării la acţiune iniţiată de grupul ad-hoc de advocacy au adus în dezbaterea publică critici la adresa actului normativ respectiv, demonstrând cu argumente juridice și morale că această reglementare adoptată în România încalcă prevederile Constituţiei ţării, precum și ale Codului Muncii, aduce gravă atingere angajamentelor asumate de România prin semnarea convenţiilor cu Organizaţia Internaţională a Muncii, se află în dezacord cu documente adoptate de ONU și cu legislaţia europenă în materia dialogului social.

Raportul sinteză întocmit de comisia de experţi și însușit de către organizatori a fost prezentat public în data de 19 decembrie 2011 în cadrul unei conferinţe de presă. În cuprinsul depoziţiilor unii susţinătorii ai acestora au făcut o serie de propuneri de modificare a Legii nr.62/2011 care au fost preluate în raportul sinteză, dar majoritatea depozanţilor au cerut grupului de iniţiativă să valorifice opiniile critice semnalate și să formuleze propuneri de amendamente la legea dialogului social. Au fost și opinii în baza cărora s-a cerut grupului de iniţiativă să semnaleze Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru încălcarea unor drepturi fundamentale ale omului.



INIțIAToRI:

· MarianaRobea Fundația Familia

· DoraVoicu Fundația Familia

Locaţie:Galaţi/GalaţiData:12decembrie2011Numărdeparticipanţi:90Numărdeopiniiscrise:23Numărdeopiniiverbale:23Numărdeapariţiiînpresă:3

EXPERțI:

· Prof. Univ. Dr. VasilicăNegruţ Decan Universitatea Danubius Galați

· Conf. Univ.Dr. GabrielaLupșan Decan Universitatea Danubius Galați

· AndyPușcă Prorector Universitatea Danubius Galați

· As. Univ. Drd. AnaAlinaDumitrache Universitatea Danubius Galați

· Lect. Univ. Drd. MirelaCostache Universitatea Danubius Galați

O șansă pentru familie


Scopul acestei audieri publice a constat în dezbaterea problematicii privind justiţia pentru minori și familie și, respectiv analiza necesităţii și consolidarea susţinerii publice pentru înfiinţarea în municipiul Galaţi a unui Tribunal al Minorilor.

Această problematică a fost documentată de către grupul de iniţiativă ca fiind una extrem de complexă, urmare a incidenţei de delicvenţă și abuz în rândul copiilor și tinerilor. În documentarea prealabilă efectuată de către organizatori și care stă la baza lansării

Motivaţiei care justifică demersul pentru audierea publică, aceștia pleacă de la premisa că adulţii din preajma copilului sau tânărului rămân responsabili de faptele minorului. Odată ajunși în faţa justiţiei minorul înregistrează o traumă pe care numai sistemul judiciar o poate diminua. De aceea, similar cu experienţa altor ţări din UE justiţia pentru minori ar trebui rezolvată prin intermediul unor tribunale specializate.

Prin chemarea la acţiune, grupul de iniţiativă a lansat spre dezbatere și consultare publică un set de cinci întrebări care se circumscriu următoarelor problematici care preocupă Fundaţia “Familia”, și anume:› necesitatea înfiinţării unui Tribunal pentru Minori și Familie la Galaţi;› crearea condiţiilor pentru respectarea drepturilor și intereselor minorilor în faţa instanţei de judecată;› avantajele creării unui Tribunal pentru Minori și Familie pentru toate părţile intereste, inclusiv pentru comunitate.

În cadrul preparativelor pentru audierea publică, organizatorii au reușit alcătuirea unei comisii de experţi independenţi formată din 5 membri, toţi fiind specialiști cu bună notorietate locală ce aparţin mediului universitar gălăţean, respectiv Universitatea Danubius din Galaţi.

» REZULTATE:

Raportul sinteză întocmit de membrii comisiei de experţi și însușit de către organizatori evidenţiază răspunsul pozitiv al depozanţilor la întrebarea pusă în dezbaterea publică și concluzionează că indiferent de nivelul la care se vor ridica costurile înfiinţării și funcţionării unui Tribunal pentru Minori și Familie această instituţie este necesară. Mai mult decât atât, crearea acestor instanţe specializate reprezintă o componentă distinctă a reformei în justiţia din România, care va conduce la specializarea magistraţilor, la îmbunătăţirea și unificarea practicii judiciare în materie și alinierea acesteia cu standardele din UE.

Numărul mare de participanţi din rândul opiniei publice, precum și numărul consistent de depoziţii colectate la secretariatul tehnic al audierii publice denotă ecoul pe care l-a avut audierea în cadrul comunităţii gălăţene justificat de faptul că organizatorii au reușit prin motivaţie, chemarea la acţiune și publicitatea și informarea despre eveniment să atragă interesul celor mai importanţi factori de decizie, precum judecători, reprezentanţi în teritoriu ai Ministerului Muncii și Protecţiei Sociale, consiliul judeţean, membri ai Parlamentului României reprezentând colegii electorale din raza municipiului Galaţi, instituţia Prefectului, inspectoratul școlar judeţean, părinţi, cadre didactice, elevi și studenţi, reprezentanţi ai structurilor penitenciare, asistenţi sociali, precum și numeroși lideri ai organizaţiilor neguvernamentale care activează în municipiul Galaţi.



INIțIAToRI:

· CostelCristacheBratu Sindicatul Învățământului Preunivesitar “Prof. Ion Neacșu” Buzău

· AurelianManu Sindicatul IDM “Solidaritatea” Buzău

· VasileOlteanu Blocul Național Sindical Buzău

Locaţie:Buzău/BuzăuData:13decembrie2012Numărdeparticipanţi:60Numărdeopiniiscrise:17Numărdeopiniiverbale:9Numărdeapariţiiînpresă:22

EXPERțI:

· VeronicaVorniciţa Consiilier juridic, mediator

· MariusAdrianBozioreanu Consilier Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Buzău

· Ing. IonTescaru Auditor energetic

Dezvoltăm economic zona Siriu – Crasna prin electrificare sau păstrăm mediul natural neatins?


Motivaţia audierii publice elaborată și lansată în dezbaterea publică de către comisia de iniţiere subliniază că în zona localităţii Siriu se află un număr de 51 de gospodării, cu numai 33 de locuitori, dintre care 2 copii, care fac naveta la școala din Lunca Jariștei Siriu. În mod paradoxal, deși localitatea se află în preajma barajului de acumulare Siriu, această zonă a rămas neelectrificată. De asemenea, se afirmă că zona dispune de un potenţial turistic (format din Lacul Vulturilor, trei izvoare termale cu ape sulfuroase, ușor bicarbonate, clorosodice, foarte slab mineralizate - actualmente dezafectate) care ar putea fi mai bine valorificat odată cu electrificarea zonei. Luând în considerare perspectivele de creștere și dezvoltare ale zonei, argumentate prin faptul că există o anume mobilitate pe piaţă funciară reflectată prin înregistrarea a 45 de acte de vânzare – cumpărare de terenuri, încă 10 pensiuni agro-turistice în stadiu de autorizare sau de construcţie, se preconizează inclusiv creșterea numărului de locuitori rezidenţi, ca urmare a dezvoltării de ansamblu a localităţii. În schimb,această dezvoltare potenţială poate fi potentaţă corespunzător numai prin extinderea sistemului naţional de distribuţiei a energiei electrice în zonă.

Organizatorii audierii publice și-au propus să găsească alături de celelalte părţi interesate, răspunsuri la următoarele întrebări care preocupă:1. Care ar fi impactul pe termen lung al electrificării zonei?2. Cum s-ar putea avea curent electric fără să se afecteze natura? 3. Care sunt avantajele și dezavantajele reţelei electrice comparativ cu sursele alternative de energie?

» REZULTATE:

La eveniment a participat și au depus depoziţii reprezentanţi ai autorităţilor publice locale (Corneliu Dumitrescu – Primar Siriu), ai Consiliului Judeţean Buzău (Dumitra Drăghici – consilier judeţean) și ai Prefecturii Buzău (Paul Beganu – Prefect Buzău), parlamentari (George Scutaru – Deputat PNL Buzău), reprezentanţi ai agenţilor economici care își desfășoară activitatea în zonă, membri ai sindicatelor și patronatelor, ai societăţii civile, preotul paroh al comunităţii, precum și reprezentanţi ai mass-media buzoiană, în calitate de observatori.

Raportul sinteză evidenţiază concluzia că extinderea reţelei de curent electric ar mări numărul locuinţelor, caselor de vacanţă și pensiunilor din zonă, ar reintroduce în circuitul turistic Băile Termale Siriu, ar crea locuri de muncă și ar crește valoarea terenurilor și a construcţiilor, toate acestea ducând la creșterea veniturilor la bugetul Primăriei comunei. Martorii la această dezbatere publică au reliefat că sursele de energie alternativă, regenerabile nu sunt o soluţie pentru zonă, din considerentul că “turbinele eoliene nu beneficiază de curenţi de aer longitudinali pe această vale”, debitul inconstant al apelor curgătoare nu favorizează microhidrocentralele, iar energia fotovoltaică este mult prea scumpă având în vedere că zona este umbrită de culmile munţilor și de păduri, iar o mare parte din an cerul este acoperit de nori. Mai mult decât atât, s-a reliefat că orice sursă de energie alternativă nu se poate instala atât timp cât nu există o reţea electrică de distribuţie în care eventualul surplus de energie electrică să fie descărcat.

Totodată, în cuprinsul raportului sinteză au fost reţinute și opiniile, e drept minoritare, prin care se atrage atenţia că electrificarea zonei ar putea aduce mai mult “întuneric decât lumină” dacă ulterior acesteia va începe o exploatare sălbatică a potenţialului forestier, etc., cu consecinţe negative în planul mediului înconjurător.

Prezenţa media a asigurat, pe lângă transparenţa demersului, și o acoperire, o reflectare cuprinzătoare a subiectului în presă locală, ceea ce a contribuit la atragerea unei depoziţii și reacţii chiar ulterioare audierii publice, din partea unei personalităţi a vieţii culturale românești care, deși non-rezident, totuși avea legături și o istorie comună în zonă. Organizatorii au considerat oportun să se întâlnească cu depozantul pentru a-i furniza toate informaţiile de bază pe care s-a construit tot demersul de consultare publică și a-l convige ca din oponent rezervat să devină un susţinător al ideii de electrificare, în condiţiile absenţei unui impact negativ previzibil asupra mediului înconjurător.



INIțIAToRI:

CoaliţiapentruTransparenţăDecizionalășiDezvoltareDurabilăConstanţa

· Vlad-MariusAnastasiu Asociația pentru Dezvoltarea Durabilă a Deltei Dunării

· LonicaDior Centrul pentru Resurse Civice

· DenisseIsmail Patronatul Național al Femeilor de Afaceri din Întreprinderi Mici și Mijlocii Constanța

· CorneliaMiler organizația Națională Cercetașii României

· NicolaeMunteanu organizația Neguvernamentală Ecologistă Mare Nostrum

· RoxanaAndreeaNiculae Asociația pentru Calitate și Cooperare în Educație

· DumitrelAndreiȘeitan Asociația Pro Democrația-Club Constanța

Locaţie:Constanţa/ConstanţaData:25ianuarie2012Numărdeparticipanţi:15Numărdeopiniiscrise:18Numărdeopiniiverbale:13Numărdeapariţiiînpresă:6

EXPERțI:

· Dr. Biol. AlexandruS.Bologa fost director științific Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa”

· Dr. Ing. VasilePătrașcu Director programe și cercetare Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa”

· TiberiuRadu Jurist

Transparenţă decizională și dezvoltare durabilă


Scopul audierii publice a constat în identificarea modalităţilor eficiente de informare publică referitor la proiectele de mediu, de influenţare a deciziei astfel încât Municipiul Constanţa să beneficieze de aplicarea corectă a legislaţiei, pentru o dezvoltare durabilă în interesul public.

Întrebările comisiei de iniţiere au fost:› Care consideraţi că sunt termenele rezonabile și în același timp, oportune din perspectiva tuturor părţilor implicate pentru o participare reală și eficientă la procesul de luare a deciziilor de mediu?› Considerași optime soluţiile propuse de Coaliţia pentru Transparenţă Decizională și Dezvoltare Durabilă pentru creșterea gradului de implicare a publicului în procesul de luare a deciziilor de mediu? Ce alte soluţii propuneţi dumneavoastră în acest sens?

» REZULTATE:

Audierea publică a facilitat colectarea de sugestii pentru îmbunătăţirea implicării și participării publice la actul decizional în domeniul protecţiei mediului și dezvoltării durabile, la evaluarea impactului, de obicei major, al obiectivelor de investiţii.

Opiniile exprimate în timpul audierii publice au acentuat pe importanţa implicării publicului înainte de elaborarea Raportului privind Studiul de Impact asupra Mediului, cu șanse de a influenţa astfel conţinutul și calitatea acestuia din faza de elaborare și de a da șansă părţilor interesate de a fi consultate în prealabil. Dintre aceste opinii enumerăm:› modificarea/perfecţionarea legislaţiei de mediu cât mai explicit și neechivoc, cu termene clare, prin dezbatere în cadru mai larg, cu participarea administraţiei centrale și locale, instituţiilor de învăţământ superior și cercetare-dezvoltare, mediului de afaceri, ONG- urilor, persoanelor juridice și fizice atestate în domeniu de catre Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, comisiilor de specialitate din cadrul partidelor politice propunătoare de acte normative, cu implicarea publicului înainte de elaborarea Raportului privind Studiul de Impact asupra Mediului, influenţând astfel proactiv conţinutul și calitatea acestuia din faza de elaborare; › introducerea obligatorie a disciplinei ecologie și protecţia mediului în școli;› iniţierea unor campanii de informare și conștientizare a populaţiei privind accesul la informaţie și transparenţă decizională, ca unul dintre cele mai eficiente mecanisme de protecţia mediului; › necesitatea informării opiniei publice privind eliberarea avizelor de mediu pentru diverse obiective;› realizarea de referendum local în cazul investiţiilor majore;› simplificarea procedurilor de eliberare a avizelor și acordurilor de mediu, cu asigurarea concomitentă a timpului necesar consultării publicului;› extinderea termenelor prevăzute de legislaţia actuală pentru consultarea publică în privinţa proiectelor de mediu: etapa de încadrare – minim 30 de zile, etapa de analiză – între 45-60 de zile, etapa de consultare – între 50-60 de zile; transparenţa dezbaterilor CAT și solicitarea de către aceasta, pe cale electronică, a punctelor de vedere ale tuturor ONG-urilor de mediu active.

Rezultatele analizei experţilor au fost diseminate printr-un comunicat de presă ce a fost publicat în mass-media locală și în presa on-line și, de asemenea, transmise pe mail tuturor părţilor interesate, urmând a fi trimise și decidenţilor.



INIțIAToRI:

CoaliţiaESOL62

· OanaDamian Sindicatul Liber “Educația” Galați

· VasileGrădinaru Sindicatul Județean al Lucrătorilor din Primării Vrancea

· DragoșManea Uniunea Generală a Industriașilor din România București

· ElenaMogoș Sindicatul Lucrătorilor din Administrație Brăila

· CristianVlase Uniunea Generală a Industriașilor din România Vrancea

Locaţie:Focșani/VranceaData:01septembrie2012Numărdeparticipanţi:34Numărdeopiniiscrise:11Numărdeopiniiverbale:7Numărdeapariţiiînpresă:2

EXPERțI:

· NelaPuiu Jurist Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Vrancea

· CarmenIonescu Consultant în Marketing și Managementul Afacerilor

· GheorgheCostin Jurist Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Vrancea

Dezvoltarea dialogului social și implicarea ONg-urilor


Scopul audierii publice a fost evidenţierea punctelor de vedere cu privire la Legea nr.62/2011 a dialogului social în vigoare, în paralel cu normele propuse de Guvern prin proiectele de acte normative trimise spre consultare partenerilor sociali:› Legea existentă asigură condiţii democratice corecte privind înfiinţarea, organizarea și reprezentarea sindicatelor?› Sunt asigurate condiţii corecte de reprezentare a organizaţiilor patronale?› Cum sunt asigurate libertatea de negociere la nivel de sector de activitate și asigurarea unui minim negociat la nivel naţional?› Pentru soluţionarea conflictelor de muncă este asigurat un cadru instituţional corect?› Cum credeţi că poate fi asigurată participarea reprezentanţilor organizaţiilor ONG-urilor la dialogul social naţional și local și în cadrul Comitetului Economic și Social?› Cum ar putea ajuta participarea ONG-urilor relaţia dintre partenerii sociali?› Actuala lege respectă convenţiile OIM ratificate cu privire la relaţia dintre angajaţi și angajatori?

» REZULTATE:

Au fost avansate propuneri de modificare a Legii nr.62/2011 a Dialogului social:› art. 22 alin.(2) sub forma „Unităţile în care sunt constituite organizaţii sindicale care au dobândit reprezentativitatea în condiţiile legii sunt obligate să pună la dispoziţia organizaţiilor sindicale, cu titlu gratuit, spaţiile corespunzătoare funcţionării acestora și să asigure dotările necesare desfășurării activităţii prevăzute de lege”;› art. 30 alin.(1) sub forma „Angajatorii vor invita delegaţii desemnaţi de organizaţiilor sindicale reprezentative să participe în consiliile de administraţie sau în alte organe asimilate acestora, la discutarea problemelor de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv”;› art. 51 alin.(1) lit.C. astfel: „Sunt reprezentative la nivel de unitate sindicatele care: a) au statut legal de organizaţie sindicală; b) numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puţin o treime din numărul salariaţilor unităţii sau sunt afiliate la o federaţie sindicală reprezentativă;› introducerea la art.128 al alineatului cu prevederea „Contractele colective de muncă se negociază la nivel de unităţi, grupuri de unităţi, sectoare de activitate și naţional ”;› art. 10 alin.(1) din legea în vigoare, în sensul că „În timpul mandatului și în termen de 2 ani de la încetarea mandatului, reprezentanţilor aleși sau numiţi în organele de conducere executive ale organizaţiilor sindicale nu li se poate modifica sau desface contractul individual de muncă pentru motive neimputabile lor sau pentru necorespundere profesională, decât cu acordul scris al organului colectiv de conducere ales al organizaţiei sindicale”;› introducerea după articolul 53, al unui nou articol 54 cu următorul conţinut: „Cererile și actele de procedură ale organizaţiilor sindicale în faţa instanţelor judecătorești sau actele de procedură întocmite pentru acestea sunt scutite de taxă de timbru.”

Referitor la problema reprezentării ONG-urilor, au fost identificate două soluţii:› trecerea de la reprezentativitatea independentă la reprezentativitatea variabilă, dependentă de scopul și natura problemei în dezbatere;› perfectarea unui mecanism de alegere prin vot și nu prin numire.

» IMPACT:

După prezentarea Raportului Sinteză în cadrul Comisiei de Dialog Social Vrancea, prin adresa 12.314/02.10.2012, Prefectura Vrancea a transmis minutele CNTDS (Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social) privind înaintarea propunerilor organizaţiilor sindicale și patronale către organismele internaţionale (Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană, Banca Mondială).

Fiind o temă de nivel naţional, fiecare membru al Coaliţiei ESOL 62, militează în continuare în cadrul organizaţiei în care activează pentru modificarea Legii 62/2011 a Dialogului social.



INIțIAToRI:

· ReluBabeș- Sindicatul Liber din Învățământ, Tecuci

· ManuelaIfrim Sindicatul Liber din Învățământ, Tecuci

· SimonaMariaTuca Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa Galați

Locaţie:Ivești/GalaţiData:09noiembrie2012Numărdeparticipanţi:38Numărdeopiniiscrise:8Numărdeopiniiverbale:4

EXPERțI:

· TomaZamfirica Secretar Primăria Ivești

· AuroraIonescu Vega‘93 SRL Galați

· GheorgheCocindău Vega‘93 SRL Galați

Asfaltarea drumurilor din comuna Ivești, județul galaţi


După alegerile locale din luna iunie 2012, conform iniţiatorilor, se impunea luarea în analiza a unui act normativ al administraţiei publice locale care să prevadă clar fonduri necesare asfaltării. Așadar, scopul audierii publice a costat în colectarea de soluţii prin răspunsuri la întrebările:1. În ce măsură apreciaţi oportună și utilă acţiunea de asfaltare a drumurilor publice din comuna Ivești? 2. Ce soluţii propuneţi autorităţilor locale pentru a realiza această acţiune?

» REZULTATE:

Fiind prima acţiune de acest gen organizată vreodată în localitatea Ivești, audierea publică a deschis calea unui proces de consultare publică adevărată.



INIțIAToRI:

CoaliţiaSalvaţiViitorulTomiţan

· AurelBadoi Asociația Liga Consilierilor Juridici din Județul Constanța

· BogdanComănici Sindicatul Camera Veteranilor Constanța

· CristianDrăghici Asociația oamenilor de Afaceri Creștin ortodocși Constanța

· MarianaDumitrescu Federația Națională a Sindicatelor Șoferilor din România Constanța

· MariusFulea Patronatul Întrepriderilor Mici și Mijlocii Galați

· IonIanuș Federația Națională a Sindicatelor Șoferilor din România Constanța

· AlinaIanuș Sindicatul Liber al Cadrelor Didactice Auxiliare TESA din Universitatea ”ovidius” Constanța

· Ion-DănuţJugănaru Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța

· RaduJugănaru Asociația BU.Ro.CooP Constanța

· AngelicaMărgean Sindicatul Asistenței Sociale și Protecției Copilului Constanța

· GinoRoiu Sindicatul Liber Aeroportul Internațional Constanța - Mihail Kogălniceanu

· CorinaSavu Patronatul Național al Femeilor de Afaceri din Întreprinderi Mici și Mijlocii Constanța

· CristianToma Federația Națională a Sindicatelor Portuare Constanța

· SorinaTușa Sindicatul Șoferilor ”Taximetristul” Constanța

· SorinTurineac Sindicatul Camera Veteranilor Constanța

Locaţie:Constanţa/ConstanţaData:05octombrie2012Numărdeopiniiscrise:16Numărdeapariţiiînpresă:14

Soluţii de finanţare pentru reabilitarea monumentelor istorice simbol pentru municipiul Constanţa


Evenimentul a urmărit implicarea societăţii civile, a mediului de afaceri, a instituţiilor publice, a mediului școlar și a tuturor ONG-urilor interesate de acest subiect în vederea promovării unor politici publice locale în vederea reabilitării și/sau restaurării monumentelor istorice din municipiul Constanţa. Toate părţile interesate au fost invitate să își exprime argumentat punctul de vedere, prin răspunsul în scris la următoarele întrebări:1. Credeţi că ar fi posibilă introducerea în bugetul local/judeţean a sumelor necesare reabilitării celor mai importante monumente din Constanţa?2. Ținând cont de gradul avansat de degradare a monumentelor istorice din Constanţa, care sunt soluţiile de reabilitare în următorii doi ani?3. Care din monumentele istorice ale Constanţei poate fi reabilitat prin parteneriat de tip public-privat?

» REZULTATE:

Raportul sinteză întocmit de comisia de experţi evidenţiază direcţii de acţiune care au rezultat din cuprinsul depoziţiilor transmise, precum și un set de măsuri pe termen scurt și, respectiv lung. Aceste direcţii și măsuri vizeaza: › introducerea monumentelor istorice în circuitul turistic și păstrarea lor în patrimoniul local, în special al Cazinoului;› prioritizarea reabilitării clădirilor-monument și implementarea acţiunii de reabilitare prin accesarea de fonduri de la Uniunea Europeană, parteneriate public-private, bugetul local, exploatarea corectă a banilor rezultaţi din vânzarea de biletelor de intrare la obiectivele turistice și a materialelor publicitare;› responsabilizarea proprietarilor în reabilitarea clădirilor revendicate în paralel cu încheierea unui parteneriat cu statul privind finanţarea și exploatarea acestora.

» IMPACT:

Obţinerea finanţării de la bugetul Consiliului Local Municipal Constanţa (CLM), pentru reabilitarea monumentelor istorice aflate în administrarea acestuia s-a rezolvat prin rezoluţia ședinţei din data de 10.10.2012 în care a fost adoptată Hotărârea de Consiliu Local nr. 269/2012, în cuprinsul căreia s-a decis suplimentarea bugetului local pentru anul 2012 cu suma de 2.225.000 lei. Preocupările iniţiatorilor vor fi reluate în cea de a doua jumătate a anului 2013, când se va pune problema aprobării unor rectificări bugetare atât la nivelul CLM Constanţa, cât și în bugetul Consiliul Judeţean Constanţa.



EXPERțI:

· Ing. Dr. IoanSevastianBitir Facultatea de Energetică Universitatea Politehnică București

· Ing. MihailConstantinescu Specialist în inginerie termică și mecanică Asociația profesională Danish-Romanian Business Association România

· Ing. AurelianDumitrescu Consilier pe probleme de legislație a serviciilor municipale, membru C.o.G.E.N. București

Locaţie:Brăila/BrăilaData:21septembrie2012Numărdeparticipanţi:36Numărdeopiniiscrise:8Numărdeopiniiverbale:5Numărdeapariţiiînpresă:4

INIțIAToRI:

LobbyGrupBrăila

· IonelNeculaStănel Patronatul Român Brăila

· LinaȘerbu Sindicatul Lucrătorilor din Administrație Brăila

Încălzirea un lux sau o necesitate?


Scopul audierii publice l-a reprezentat colectarea și identificarea punctelor de vedere și a soluţiilor viabile cu privire la rezolvarea problemei sistemului de încălzire a orașului Brăila, sintetizarea acestora și prezentarea într-un raport efectuat de experţi independenţi.Organizatorii au plecat de la convingerea subliniată în Motivaţie și invitaţia de chemare la acţiune, că un astfel de exerciţiu democratic întărește comunitatea și contribuie la realizarea unor politici publice potrivite acesteia.

Comisia de iniţiere a provocat toate părţile interesate să-și exprime opiniile referitoare la următoarele întrebări tematice:1. Credeţi că autorităţile locale ar trebui să utilizeze fonduri din bugetul local pentru rezolvarea problemelor legate de încălzirea locuinţelor sau să identifice un partener privat dispus să investească din fonduri proprii?2. Ținând cont de situaţia orașului Brăila, apreciaţi că un sistem performant centralizat de încălzire este oportun în comparaţie cu soluţia centralelor individuale?

» REZULTATE:

Structura audienţei evenimentului a fost: membri ai societăţii civile interesaţi pe tema încălzirii, experţi în probleme de legislaţie a serviciilor municipale, în etică și morală în contracte de servicii pentru populaţie, în sisteme de termoficare, în probleme sociale, în probleme de fond locativ și legislaţie aferentă proprietăţii individuale și comune și reprezentanţi mass media în calitatea de observatori.

Opinia generală este că deconectările de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) au fost cauzate de calitatea slabă a serviciului și de gestionarea ineficientă a relaţiei operatorului cu abonaţii. În special, depozanţii au fost semnalat: facturarea netransparentă, penalităţi aplicate inconsecvent, furnizarea serviciului „la disponibil” și nu „la cerere”, lipsa contractelor individuale. Totodată, scăderea numărului consumatorilor din SACET a condus la creșteri de preţ care au depășit dublul preţului din 2007. Aceste creșteri de preţ au amplificat înclinaţia spre debranșare a abonaţilor intrându-se astfel într-un cerc vicios. Rebranșarea ar putea fi o opţiune în condiţiile în care: preţul este comparabil cu cel al încălzirii cu centrale de apartament, calitatea serviciului este garantată de Primărie, se asigură facturarea individuală și descurajarea individuală a rău-platnicilor.

Soluţiile au fost structurate confrom întrebărilor:1. Primăria are obligaţia să menţină serviciul public de încălzire, cel puţin în cartierele cu densitate mare de blocuri si trebuie să adopte o politică de investiţii în sensul dezvoltării infrastructurii urbane, din surse proprii și din surse atrase. Indiferent de varianta de finanţare, autoritatea locală responsabilă trebuie să aibă în vedere creșterea atractivităţii serviciului atât pentru abonaţi cât și pentru investitori, fie că aceștia sunt privaţi sau contribuabili la bugetul local. Primăria va trebui să asigure viabilitatea serviciului pe termen lung și să transmită semnale clare în acest sens prin măsuri de protecţie socială și comercială legale:› stabilirea și asigurarea respectării zonelor cu sistem unic de încălzire;› acordarea diferenţiată a subvenţiei pentru încălzire pe criterii sociale;› racordarea instituţiilor publice la sistemul centralizat (școli, spitale, sedii administrative etc.)

Este recomandată delegarea serviciului către un operator competent atât din punct de vedere tehnic cât și comercial. În funcţie de veniturile municipiului, primăria trebuie să decidă dacă:a) va promova un contract cu plata în rate a investiţiei pe durata contractului de delegare, deci investiţie din fonduri publice, caz în care poate ridica pretenţii asupra dimensiunilor și tehnologiei utilizate și asupra producţiei de energie electrică și termică;b) va permite operatorului să-și recupereze investiţia din preţul energiei electrice și termice, deci investiţie privată, caz în care operatorul îsi va organiza investiţia astfel încât să



poată fi recuperată din producţia de energie pe durata contractului de delegare, fără obligaţii faţă de Primărie, dar cu asigurarea competitivităţii preţului căldurii și eventual al energiei electrice;2. Informarea publică privind avantajele sistemului de încălzire centralizată și stabilirea unui dialog în vederea implementării unei strategii pe termen lung.

» IMPACT:

Post audiere s-au înregistrat următoarele:› Sindicatul Liber al CET Brăila a declanșat greva, după eveniment;› Consiliul Local Municipal (CLM) a realizat că pe de o parte, obligat de lege, trebuie să asigure servicii de termoficare pentru cetăţenii orașului, racordaţi la sistemul centralizat și, pe de altă parte, a înţeles că menţinerea acestuia reprezintă o soluţie pentru viitorul orașului Brăila;› S-a stabilit pentru data de 12.10.2012, ședinţa extraordinară a CLM- pentru măsuri de salvare sau menţinere măcar în această iarnă 2012-2013 a serviciului de termoficare;› Publicarea în MO partea a IV - Licitaţie Internaţională în vederea concesionării serviciului public de termoficare a orașului Brăila.

Organizatorii și-au propus să monitorizeze implementarea măsurilor rezultate conform raportului experţilor independenţi, atrăgând atenţia atunci când autorităţile nu vor lua decizii în concordanţă cu opinia societăţii civile.



INIțIAToRI:

· SilviaApetrei Sindicatul Național al Funcționarilor Publici

· AnnaCristinaBurtea Fundația Inimă de Copil Galați

· OctavianChivu Patronatul Întrepriderilor Mici și Mijlocii Galați

· RomicaGîrneaţă Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa Galați

· MihaelaJantea Asociația Femeilor Întreprinzătoare din România Galați

· ElenaCristinaMereuţă Asociația NoVA 2002 Galați

· AngelaMihaelaSeserman Asociația Femeilor Întreprinzătoare din România Galați

Locaţie:Galaţi/GalaţiData:31octombrie2012Numărdeparticipanţi:72Numărdeopiniiscrise:11Numărdeopiniiverbale:10Numărdeapariţiiînpresă:5

EXPERțI:

· Conf. Dr. Ing. IonSotirDumitrescu Departamentul de producere si utilizare a energiei Facultatea de Energetică Universitatea Politehnică București

· Ec. OctavianChivu

· Jur. ElenaApostol

· Prof. LidiaAntoniu

Îmbunătăţirea eficienţei energetice la sistemul de încălzire-o provocare a autorităţilor locale și gălăţenilor


Scopul evenimentului a fost dezbaterea publică a unui subiect arzător, respectiv:„Care ar fi soluţiile pentru a obţine costuri reale și scăzute la plata energiei termice în Galaţi?” Audierea a avut loc pe fondul scăderii veniturilor populaţiei din municipiul Galaţi, al datoriilor acumulate către furnizorul municipal de căldură, al intrării acestuia din urmă în insolvenţă și al perspectivei unei noi scumpiri a energiei termice produ se de Electrocentrale Galaţi.

In acest sens, organizatorii au provocat toate părţile interesate ca în cuprinsul depoziţiilor să împărtășească cu întreaga audienţă răspunsurile lor la o serie de întrebări derivate, și anume:› Cum să se asigure că există un calcul corect și transparent al consumului de energie termică?› Care ar fi avantajele și soluţiile practice pentru a se putea realiza efectiv reducerea pierderilor de energie termică prin reabilitarea termică a clădirilor și cum ar putea fi depășite barierele actuale în realizarea acestui deziderat (potrivit prevederilor OUG nr. 174/2002 aprobată prin Legea nr. 211/2003 cu completările și modificările ulterioare)? › Cum pot fi controlate și eliminate pierderile pe traseul: producător -distribuitor- consumator?› Rolul repartitoarelor în factura pentru plata căldurii – un avantaj sau un dezavantaj?› Ce soluţii mai bune decât cele actuale ar exista pentru încălzirea apartamentelor din orașul Galaţi?

» REZULTATE:

Audierea a reunit experţi din domeniul energetic, reprezentanţi ai distribuitorului local de căldură Apaterm și câţiva administratori de asociaţii de proprietari, precum și simpli cetăţeni.

Din Raportul sinteză se desprind soluţii pe termen scurt, precum reabilitarea reţelelor de termoficare în scopul eliminării pierderilor de căldură sau izolarea termică a blocurilor, dar și soluţii pe termen lung, cum ar fi elaborarea unei strategii naţionale privind încălzirea centralizată, astfel încât energia termică să fie livrată populaţiei la un preţ accesibil, sau modificarea sistemului de subvenţionare a populaţiei.

Răspunsurile oferite de către participanţii care au exprimat opinii pot fi sintetizate pe scurt, astfel:› reţeaua de încălzire din Galaţi este veche și supradimensionată;› cheia problemei o reprezintă modernizarea sistemului de producţie și distribuţie, în acest sens fiind propuse: a) reabilitarea termică a reţelelor de distribuţie prin folosirea unor materiale moderne cu pierderi foarte reduse; b) reducerea pierderilor în plan local pentru fiecare bloc în parte prin eliminarea pierderilor din spatiile comune-subsol, uscător, casa scării, izolarea și închiderea cu geamuri, folosirea ușilor de acces cu sistem de închidere hidraulic; c) adoptarea sistemului de încalzire pe orizontală în bloc care sa înlocuiască sistemul de distribuţie pe verticală și contorizare individuală; d) reechilibrarea hidraulică a instalaţiilor de încălzire ca modalitate extrem de importantă în reducerea costurilor;› concomitent trebuie găsite soluţii alternative de obţinere a agentului termic, cum ar fi arderea deșeurilor;› utilizarea în scop de încălzire a energiei produse din surse regenerabile este costisitoare pentru consumatori;› pentru orașele mari sistemul centralizat de furnizare a căldurii este cost-eficient;› totodată, se impun măsuri pentru reducerea pierderilor (exemplificate mai sus) și ieftinirea căldurii.

Media locală a furnizat o acoperire corespunzătoare a subiectului atât înainte de audierea publică, cât și ulterior acestei. Totuși, mesajele difuzate de media nu sunt lipsite de unele note critice atât asupra raportului sinteză, cât și al discursului autorităţilor care sunt



apreciate că „par lipsite de consistenţă atâta vreme cât ele nu prezintă și soluţiile de finanţare și de punere în practică a acestor “priorităţi”.

Media a remarcat efortul de constituire a unei comisii de experţi, prin atragerea unor specialiști din cadrul facultăţii cu profil energetic al Universităţii Tehnice București și experţi locali din domenii complementare (economie, drept), ceea ce este de natură să confere o greutate specifică mare raportului sinteză odată ajuns pe masa decidenţilor, în măsură a determina alocarea resurselor financiare impuse de soluţiile identificate prin intermediul depoziţiilor prezentate.

» IMPACT:

Pe termen scurt și mediu poate fi remarcat că:› Audierea publică a creat un cadru de întâlnire și discuţii între diverșii factori interesaţi, inclusiv între asociaţiile de proprietari. În urma soluţiilor prezentate de unele dintre asociaţii la audierea publică și a unor emisiuni realizate ulterior de posturi TV locale cu organizatori ai audierii, au existat asociaţii care au adoptat unele dintre soluţiile propuse (ex: reducerea pierderilor prin izolarea conductelor la subsol, realizarea reechilibrării hidraulice a instalaţiei blocului respectiv).› Una dintre soluţiile pe care le propune actualmente compania locală de distribuţie este și reducerea problemelor la încasarea facturilor prin realizarea de contracte individuale de furnizare, soluţie ce a fost propusă în cadrul audierii publice pentru protecţia celor ce își plătesc la timp costurile de încălzire.› Atât datorită actualităţii subiectului costurilor încălzirii, procedurii de reorganizare în care se află APATERM Galaţi – societatea de distribuţie a agentului termic și privind și la unele dintre soluţiile sugerate în urma audierii publice, problema îmbunătăţirii eficienţei energetice la sistemul de încălzire a fost unul dintre subiectele abordate frecvent în ultimele luni în Comisia de dialog social Galaţi.



INIțIAToRI:

CoaliţiadeLobbyșiAdvocacyOnești

· VirginiaBraescu Asociația Centru de Training, Consultanță și Mediere onești

· Robert-IonuţChiriac Grupul Social-Civic onești

· AlexandruCristea Asociația de Tineret oNESTIN

· CătălinGăman Centrul de Servicii Juridice și Financiare

· AndraRoxanaOroș Asociația pentru Promovarea Diversității în Educație

· NeculaiPantelimon Asociația de Tineret oNESTIN

Locaţie:Onești/BacăuData:20decembrie2011Numărdeopiniiscrise:18Numărdeopiniiverbale:6Numărdeapariţiiînpresă:35

EXPERțI:

· MihailDumache Expert sociologie și politici publice

· PetruDone Expert relații publice și comunicare de masă

· MihaelaCojocaru Specialist comunicare Asociația pentru Educație și Formare Bacău

· MarianaAngheluţă-Bratu Mediator Cabinet Individual de Psihologie

Transparenţa alocării fondurilor nerambursabile de la bugetul local pentru societatea civilă


Coaliţia de lobby și advocacy Onești a adus următoarele subiecte în dezbaterea publică:› măsura în care Strategia de dezvoltare locală a municipiului Onești 2012 – 2022 răspunde priorităţilor și nevoilor de finanţare ale ONG-urilor oneștene;› criteriile care ar trebui să stea la baza determinării domeniilor ce vor fi finanţate din fonduri nerambursabile de la bugetul local;› rolul ONG-urilor oneștene în determinarea domeniilor prioritare de susţinere;› modul echitabil de alocare a fondurilor nerambursabile de la bugetul local între domeniile considerate a fi prioritare;› principalele criterii unitare de evaluare a proiectelor finanţate de la bugetul local?› proceduri de asigurare a trasnparenţei alocării fondurilor nerambursabile de la bugetul local;› oportunitatea unei analize de impact a proiectelor finanţate anterior ca un reper în eficientizarea alocării resurselor de la bugetul local.

» REZULTATE:

Raportul sinteză întocmit de comisia de experţi independenţi cuprinde un set de recomandări formulate de către participanţii la audierea publică pe următoarele direcţii de acţiune:› procedura standard, transparentă de alocare a resurselor financiare nerambursabile de la bugetul local pe bază de competiţie de proiecte;› metodologie unitară privind procedura de solicitare, evaluare și acordare a finanţărilor nerambursabile de la bugetul local pentru activităţi nonprofit de interes general; › diseminarea de informaţii cu privire la procedura de acordare a finanţării, perioada și condiţiile de depunere a proiectelor;› principalele criterii unitare de evaluare a proiectelor finanţate de la bugetul local; › aplicarea transparentă și nepreferenţială a alocării resurselor financiare nerambursabile de la bugetul local; › ordonarea priorităţilor și nevoilor de finanţare ale ONG-urilor locale (mediu, tineret, învăţământ, social-civic, cultură-culte, sport) care ar trebui incluse în Strategia de dezvoltare locală a municipiului Onești 2012 – 2022.

Raportul sinteză conchide că este necesară adoptarea unei hotărâri de către Consiliul Local care să reglementeze politica publică locală de acordare de finanţări nerambursabile de la bugetul local al Municipiului Onești pentru activităţi nonprofit pe bază de concurs de proiecte.



INIțIAToRI:

· LuciaCîmpan Asociația PRo ASIS

· CarmenCostan Asociația Carmen



· MihaelaPodariu Asociația Super Tineri (ASIRYS)

Locaţie:Iași/IașiData:27ianuarie2012Numărdeparticipanţi:50Numărdeopiniiscrise:18Numărdeopiniiverbale:14Numărdeapariţiiînpresă:17

EXPERțI:

· Prof. Dr. GeorgePoede Specialist politici publice Universitatea Al. I. Cuza Iași

· Dr. Ing. GheorghePleșu Președintele Confederația Patronatul Român Regiunea NE,

· Prof. Dr. GheorgheVoinea Specialist finanțe locale și internaționale, elaborarea bugetelor locale Universitatea Al. I. Cuza Iași

· Asist. Univ. Drd. CarmenSandu Expert comunicare

Mecanisme de sprijinire a firmelor ieșene de către autorităţile publice locale și judeţene


Audierea publică a avut ca obiectiv oferirea unui cadru legal și democratic tuturor celor interesaţi, oameni de afaceri, oameni politici, sindicaliști sau reprezentanţi ai ONG-urilor, de a-și exprima opiniile cu privire la soluţii pentru promovarea produselor și serviciilor ieșene.

Având în vedere obiectivul și tema propusă, grupul de iniţiativă inivită pe toţi cei interesaţi de a se implica, atât prin participarea la eveniment, cât mai ales prin formularea de opinii scrise și susţinerea lor publică în cadrul audierii publice, menite să caute răspunsuri și soluţii la următoarele întrebări:› Cum consideraţi că se pot implica autorităţile locale și judeţene în sprijinirea mediului de afaceri local? › Ce tipuri de facilităţi consideraţi că pot fi oferite de administraţia publică locală și judeţeană producătorilor locali, chiar și în condiţii de restricţii bugetare, precum cele amintite? › Care sunt soluţiile pe care mediul de afaceri, politicienii, sindicatele, populaţi,a le consideră potrivite ca taxele colectate la nivelul judeţului Iași să se întoarcă înapoi în comunitate? › Consideraţi oportună iniţierea unei campanii de conștientizare și promovarea produselor și serviciilor produse în Iași? Cum vedeţi rolul autorităţilor publice locale într-o astfel de campanie? Dar a mediului de afaceri și a comunităţii locale, în general? › Cum ar putea autorităţile publice locale să faciliteze procedura derulării procesului de achiziţii publice în favoarea producătorilor locali, respectând prevederile legale?

» REZULTATE:

Comisia de experţi a sintetizat opiniile și soluţiile colectate și a făcut următoarele recomandări:› elaborarea unei Hotărâri de Consiliul Local pentru implementarea unei scheme locale de ajutor de MINIMIS la nivelul municipiului Iași, prin acordarea de facilităţi fiscale la plata impozitului pe clădiri și terenuri pentru firmele care au sediul în judeţul Iași;› elaborarea unei Hotărâri de Consiliul Judeţean pentru reducerea cu 40% a tarifelor practicate la apa potabilă, apa industrială, canalizare și apa meteorică pentru producătorii mari de pe platforma industrială;› elaborarea unei Hotărâri de Consiliul Local/Judeţean pentru scutirea de impozitul pe clădiri (și teren aferent) pentru proprietarii de locuinţe care și-au îmbunătăţit protecţia termică a acesteia prin înlocuirea ferestrelor și ușilor cu o tâmplărie termoizolantă performantă produsă în municipiul Iași. Valoarea impozitului scutit va fi de 40% din valoarea tâmplăriei montate la locuinţă (inclusiv TVA) și va fi pentru o perioadă de maxim 5 ani;› elaborarea unei Hotărâri de Consiliul Local/Judeţean pentru alocarea, cu costuri reduse, a unui spaţiu închis special dedicat producătorilor ieșeni pentru organizarea unei expoziţii permanente cu vânzare de produse;› transmiterea unei solicitări scrise atât la Primăria Municipiului Iași cât și la Consiliului Judeţean Iași de a face public pe site-ul acestora a terenurile care pot fi puse la dispoziţia investitorilor și facilităţilor aferente;› îmbunătăţirea serviciilor prestate de către autorităţile publice locale și judeţene (crearea de birouri de tipul one stop shop, city marketing, etc) prin accesarea de fonduri europene.

Articolele care au fost publicate în presa scrisă din judeţul Iași, în prima săptămână de la data audierii, au adus în discuţie noutatea mecanismului de audiere publică și problemele cu care se confruntă firmele din Iași. De asemenea, evenimentul si problema pusă în discuţie, au fost subiectul mai multor emisiuni ale posturilor TV locale.



INIțIAToRI:

CoaliţiaIașiSănătos


· SebastianGhica Fundația Iosif

· IrinaHazincop Asociația Salvați Copiii Iași

· DinaLoghin Fundația “Șanse Egale pentru Femei”



Locaţie:Iași/IașiData:24februarie2012Numărdeparticipanţi:62Numărdeopiniiscrise:16Numărdeopiniiverbale:10Numărdeapariţiiînpresă:7

EXPERțI:

· Prof. Dr. GeorgePoede Specialist politici publice Universitatea Al. I. Cuza Iași

· OanaVărzariu Director Raiffeisen Bank Iași

Soluţii și metode alternative de finanţare și alocare a resurselor financiare pentru sănătate


Audierea publică a invitat reprezentanţi ai autorităţilor publice, cadre medicale, reprezentanţi ai pacienţilor și orice alte persoane interesate să contribuie la identificarea răspunsurilor la întrebările de mai jos în cadrul audierii publice “Soluţii și metode alternative de finanţare și alocare a resurselor financiare pentru sănătate”, în scopul colectării de soluţii ce aduc un plus de valoare comunităţii ieșene și sistemului sanitar în general, cu beneficii directe asupra calităţii și accesului la serviciile medicale.1. În ce măsură apreciaţi că pot contribui autorităţile publice locale la îmbunătăţirea situaţiei spitalelor ieșene? 2. Care consideraţi ca ar trebui să fie criteriile de alocare a resurselor de la bugetul local pentru finanţarea spitalelor ieșene? 3. Ce soluţii propuneţi pentru sustenabilitatea financiară a spitalelor si a furnizorilor de sănătate, în general? 4. Care consideraţi că ar fi sursele alternative și metodele alternative de finanţare și alocare a resurselor financiare pentru spitale din Iași?

» REZULTATE:

Comisia de experţi a sintetizat opiniile și soluţiile colectate, extrăgând următoarele recomandări:A. Măsuri propuse factorilor de răspundere de la nivel central:› alocarea, pentru sănătate, a unui procent din PIB de minim 6% și reducerea CAS;› identificarea și implementarea de soluţii pentru susţinerea ramurii de cercetare din cadrul unităţilor spitalicești;› revizuirea agendei legislative în vederea luării unor măsuri prioritare cum ar fi: lege privind obligativitatea unui singur loc de muncă pentru medici; scutirea de TVA și exceptarea de la taxa „gheară” (clawback) a industriei farmaceutice autohtone ce asigură medicaţia pentru programele naţionale de sănătate;› reconsiderarea normelor, standardelor și recalcularea indicilor de complexitate a maladiilor, pentru alinierea acestora la cheltuielile reale pentru fiecare grupă de diagnostic;› introducerea obligatorie a cardurilor de sănătate, simultan cu unificarea sistemelor soft; › analiza impactului introducerii unor noi taxe și revizuirii circuitului unora;› stabilirea și implementarea continuă a unui sistem de monitorizare și evaluare (internă și externă) a finanţărilor spitalelor;› re-evaluarea și re-structurarea procesului de colaborare între sistemul asistenţei medicale primare, cel ambulatoriu și cel spitalicesc, cu definirea clară atât a rolului Consiliilor directoare, cât și al executivului în acest proces;› considerarea unor măsuri stimulative dezvoltării unui sistem de asigurări private de sănătate, cum ar fi introducerea de deductibilităţi fiscale totale pentru persoanele fizice care încheie asigurări private de sănătate;B. Măsuri propuse factorilor de răspundere de la nivel local:› dezvoltarea unei strategii unificate și a unui plan comun Consiliu Judeţean - Primărie, dezbătut public cu populaţia, medicii și cele două instituţii – Casa Naţională de Asigurări de Sănătate și Direcţia de Sănătate Publică;› iniţierea unor facilităţi fiscale pentru firmele din Iași dispuse a investi în renovarea și/ sau dotarea spitalelor existente, sau în construcţia de noi spaţii medicale și susţinerea de parteneriate public-private în beneficiul spitalelor din Iași;› structurarea și finanţarea unui Program de măsuri de susţinere și motivare a personalului medical din spitale;› iniţierea unui Program continuu de promovare a medicinii preventive.



INIțIAToRI:

· MirceaFrunză Asociația pentru Promovarea Economiei Cunoașterii


· GabrielLazăr Asociația pentru Promovarea Economiei Cunoașterii

· MarcelaȘlusarciuc Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Suceva

· MădălinaViţelaru Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Iași

Locaţie:Suceava/SuceavaData:6martie2012Numărdeparticipanţi:34Numărdeopiniiscrise:19Numărdeopiniiverbale:6Numărdeapariţiiînpresă:11

EXPERțI:

· Prof. Univ. Dr. GabrielaPrelipcean Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava

· Ing. MariaSava Departament management Proiecte – Fonduri Structurale Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” Iași

Eficientizarea cheltuirii fondurilor destinate cooperării în zona transfrontalieră România-Ucraina-Republica Moldova


Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova, finanţat din Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat, este un instrument financiar prin care este pusă în aplicare Politica de Vecinătate a Uniunii Europene. Programul își propune crearea unei punţi de legatură între cele trei state partenere, cu scopul susţinerii comunităţilor din zonele de frontieră în găsirea unor soluţii comune la problemele similare cu care acestea se confruntă. Lansat în a doua parte a anului 2009 acest program a întâmpinat o serie de dificultăţi în implementare, dificultăţi care potrivit studiilor și analizelor efectuate se concentrează în zona pregătirii documentelor pentru contractare, coordonarea între acţiunile partenerilor transfrontalieri și realizarea achiziţiilor publice în cadrul proiectelor.

Totodată, analize premergătoare evenimentului pun în evidenţă dorinţa potenţialilor aplicanţi-beneficiari eligibili de finanţare de a se implica în reglementarea programului prin exprimarea punctelor lor de vedere.

Scopul urmărit prin organizarea acestui eveniment de dezbatere și consultare publică a fost formularea unor soluţii legate de tema audierii și a unor răspunsuri la următoarele întrebări cheie formulate de către Comisia de Iniţiere în cadrul Motivaţiei lansate:› Cum pot fi îmbunătăţite procedurile de implementare a programului referitoare la achiziţii secundare și verificare a cheltuielilor ce vizează beneficiarii, astfel încât să se asigure cheltuirea legală și eficientă a acestor fonduri?› Cum pot fi îmbunătăţite procedurile privind contractarea finanţării nerambursabile?

» REZULTATE:

Depoziţiile au constituit o modalitate de colectare a unui număr semnificativ de propuneri, înaintate ca tot atâtea soluţii alternative la problemele care sunt întâmpinate în implementarea programului de cooperare transfrontalieră.

Având în vedere caracterul transfrontalier al temei și implicarea a trei ţări în programul de cooperare pe marginea căruia s-a desfășurat audierea publică, din totalul depoziţiilor depuse 3 au fost din Ucraina și o depoziţie a venit din Republica Moldova.

La audiere au participat aplicanţi și beneficiari ai programului, firme de consultanţă, structuri implicate în program (reprezentanţi ai Secretariatului Tehnic Comun, ai oficiilor antenă și ai Controlului de Prim Nivel) și 6 persoane din Ucraina.

Comisia de experţi a elaborat Raportul sinteză în care au fost grupate soluţiile pe care participanţii le-au adus în cuprinsul depoziţiilor lor ca răspuns la întrebările lansate dezbaterii publice în acest format de audiere, de către grupul de iniţiativă. Dintre aceste soluţii amintim:› creșterea numărului de vizite de monitorizare pentru accelerarea procesului de semnare a contractelor și dezvoltarea mijloacelor de comunicare în vederea oferirii de consultanţă pe perioada contractării;› elaborarea unei terminologii unitare și criterii de clasificare a documentelor care necesită autentificare notarială;› angajarea unui număr mai mare de experţi implicaţi în evaluarea acestor proiecte pentru a minimiza timpul de evaluare› a proiectelor;› procedurile de verificare și auditare a cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor finanţate de către program să fie similare pentru toţi partenerii sau alternativ creșterea cerinţelor faţă de firmele de audit care realizează verificarea cheltuielilor beneficiarilor din Ucraina și Republica Moldova.

» IMPACT:

Prin participarea reprezentanţilor cu depoziţii și prezenţa din Ucraina și Republica Moldova, se poate aprecia că audierea a avut un ecou internaţional.



La nivelul judeţului Iași, în urma acestei acţiuni, 5 ONG-uri au semnat contracte de parteneriat cu instituţii din Republica Moldova și Ucraina, cu privire la schimbul de experienţă în domeniul cultural, educaţional și mai ales schimbul de experienţă în zona agroturismului.

Un număr de 3 companii de turism ce activează de mult timp în Iași și în România și-au deschis în urma acestor acţiuni puncte de lucru în Cernăuţi, Odessa, Kiev, Livov, Harkov, Balti și Chișinău.



INIțIAToRI:

· AlinaCalistru Patronatul Județean al Femeilor de Afaceri din IMM Suceava

· RoxanaCioltan Patronatul Județean al Femeilor de Afaceri din IMM Suceava

· GabrielaIchim Patronatul Județean al Femeilor de Afaceri din IMM Suceava

· SimonaMazilu Patronatul Național al Femeilor de Afaceri din Intreprinderi Mici și Mijlocii

· AndreeaMurariu Patronatul Județean al Femeilor de Afaceri din IMM Suceava

· LauraMariaOnorfei Federația Patronală a Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Județul Suceava

· OanaȘtirbu Federația Patronală a Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Județul Suceava

Locaţie:Suceava/SuceavaData:03august2012Numărdeopiniiscrise:6Numărdeopiniiverbale:6

EXPERțI:

· ConstantinHarasim Subprefect Prefectura Suceava

· LilianaAgheorghicesei Vicepreședinte Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România

· IordănelSecrieru Președinte Blocului Național Sindical Filiala Suceava

Dialogul social și rolul important al societății civile


Iniţiatorii și-au dorit să contracareze propunerile conferedaţiilor sindicale de modificare a legii dialogului social, propuneri care sunt considerate a fi neconstituţionale și în dezavantajul și destabilizarea organizaţiilor patronale și, implicit a mediului de afaceri.

Scopul audierii publice a fost prezentarea unor puncte de vedere cu privire la aceste propuneri de modificare a Legii nr. 62/2011 a dialogului social, impactul asupra activităţii patronatelor, identificarea poziţiilor faţă de această lege.

Întrebările iniţiatorilor au fost:› Asigură Legea dialogului social libertatea de organizare a patronatelor?› Având în vedere că Legea dialogului social nu respectă dispoziţiile legale în vigoare, dispoziţiile Constituţiei României, ale Convenţiilor Internaţionale a Muncii ratificate de România, precum și angajamentele asumate de România și practicile europene în domeniu, ce soluţii propuneţi pentru a se ajunge la o lege a dialogului social cu caracter democratic?

» REZULTATE:

Din sinteza opiniilor colectate, experţii au extras următoarele concluzii și recomandări:› negocierea legii sa fie făcută democratic, cu implicarea tuturor părţilor interesate, într-un ”dialog social real și calitativ cu sindicatele, ONG-urile, respectarea dispoziţiilor Convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii, precum și valorificarea practicilor europene în domeniu”;› constituirea și funcţionarea comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice centrale și la nivel teritorial;› promovarea unui concept de acţiuni comune pentru stimularea activităţilor socio- economice și în ajutorul coagulării unei strategii naţionale de dezvoltare economică;› promovarea conceptului de “protecţie socială” prin stimularea dezvoltării economice.



INIțIAToRI:

GrupuldeLobbyșiAdvocacyRoman

· MirceaGherasim Sindicatul Liber PETRoTUB Roman

· DănuţRadu Sindicatul Liber PETRoTUB Roman

· CameliaSocianu Sindicatul ”IMPACT” Botoșani

Locaţie:Roman/NeamţData:31octombrie2012Numărdeparticipanţi:70Numărdeopiniiscrise:15Numărdeopiniiverbale:12Numărdeapariţiiînpresă:68

EXPERțI:

· Av. AlinAntohi Baroul Roman

· Av. GabrielIacob Baroul Piatra Neamț

· ConstantinGhica jurist consult Maeldo Roman

Legea dialogului social - O lege a dialogului?


Scopul audierii publice este prezentarea unor puncte de vedere cu privire la Legea nr.62/2011 a dialogului social, lege care a introdus transformări substanţiale în ceea ce privește condiţiile de derulare a dialogului social.

Organizatorii au urmărit identificarea de soluţii și puncte de vedere care să răspundă la următoarele întrebări:› Asigură legea existentă condiţii pentru înfiinţarea, organizarea și reprezentarea sindicatelor și a patronatelor?› Ce condiţii pot fi prevăzute pentru asigurarea reprezentativităţii organizaţiilor patronale?› Cum sunt asigurate libertatea de negociere la nivel de sector de activitate și asigurarea unui minim negociat la nivel naţional?› Pentru soluţionarea conflictelor de muncă este asigurat un cadru instituţional corect?› Care sunt criteriile de nominalizare a ONG-urilor în cadrul Comitetului Economic și Social?› Cum ar putea ajuta participarea ONG-urilor relaţia dintre partenerii sociali?› Respectă actuala lege convenţiile OIM ratificate cu privire la relaţia dintre angajaţi și angajatori?

Motivaţia care a stat la baza chemării la acţiune, scoate în relief un număr de opt prevederi punctuale ale Legea nr. 62-2011 care necesită modificări și a avansează amendamentele necesare pentru înlocuire.

» REZULTATE:

Organizatorii au colectat un număr de 15 depoziţii din partea sindicală, a unor candidaţi în alegeri și lideri locali. Patronatele nu au prezentat nicio opinie referitoare la textul Legea nr. 62/2011. La eveniment au participat și au susţinut demersul Elena Udrea – candidat ARD Roman și Laurenţiu Dan Leoreanu – primar al municipiului Roman.

Ca o concluzie, Raportul sinteză, întocmit de comisia de experţi, menţionează că toţi cei care au prezentat depoziţii au pus subliniat că legea dialogului social adoptată în anul 2011 fără dialog, în absenţa oricăror consultări și dezbateri publice, este contradictorie în termeni, creează confuzie în fapt și suprapunere de competenţe și, mai ales, încalcă: art. 3 alin. (2) din Legea dialogului social încalcă flagrant art. 40 alin. (1) din Constituţia României; se suprimă dreptul de liberă asociere și organizare sindicală a salariaţilor din unităţile care au mai puţin de 15 angajaţi, a celor din unităţile care au mai mult de 15 angajaţi dar în care numărul celor care vor să se asocieze într-un sindicat este mai mic de 15, dar și a celor din unităţile mari care nu doresc să adere la sindicatul cu peste 50%+1 din numărul salariaţilor.

Până la momentul organizării evenimentului, iniţiatorii au depus propuneri de modificare a Legii dialogului social, parlamentarilor prin intermediul CNS “Cartel ALFA”.

Evenimentul a beneficiat de o mediatizare corespunzătoare în presă și difuzarea de știri la unele staţii de televiziune locală. Media locală a remarcat diferenţa de format și de rigoare în organizarea audierii publice și a conchis că un astfel de exerciţiu democratic întărește comunitatea și contribuie la realizarea unor politici publice potrivite acesteia.

» IMPACT:

Evenimentul a atras atenţia parlamentarilor din judeţul Neamţ si urmează ca în cursul lunii Martie 2013 iniţiatorii să aibă o întâlnire pe aceasta temă.



INIțIAToRI:

Coaliţia“Săcredemînviitor!”

· EugenCostinCristescu Asociația Alianța pentru Drepturile omului din România, Ploiești

· RamonaGheorghe Asociația Centrul de Resurse Apollo

· GabrielaPetre Asociația Centrul de Resurse Apollo

· LaurenţiuVoicu Asociația pentru Promovarea Valorilor Europene și Dezvoltare Durabilă

Locaţie:Ploiești/PrahovaData:25noiembrie2011Numărdeparticipanţi:43Numărdeopiniiscrise:17Numărdeopiniiverbale:8

EXPERțI:

· EmilTomescu Agenția Județeană pentru ocuparea Forței de Muncă Prahova

· RaduOprea Uniunea Generală a Industriașilor din România 1903

· GheorgheRusu Inspectoratul Școlar Județean Prahova

Ucenicia nu este un atribut doar al persoanelor necalificate. Tânărul absolvent de ce nu poate fi ucenic?


Scopul central al acestei dezbateri publice l-a constituit amendarea corespunzătoare a Legii nr. 279/2005 republicată în anul 2011 privind ucenicia la locul de muncă. În abordarea iniţiatorilor această îmbunătăţire a actului normativ aflată în discuţie poate fi o pârghie pentru asigurarea protecţiei sociale a tinerilor absolvenţi. Modificarea legii atât în titlu, cât și în conţinut este imperios necesară, pentru a oferi un cadru legislativ adecvat accesului pe piaţa muncii a tinerilor absolvenţi.

Corespunzător art. 5 alineatul (1) poate fi încadrată ca ucenic în muncă orice persoană fizică ce a împlinit vârsta de 16 ani, dar nu mai mult de 25 de ani, și nu deţine o calificare pentru ocupaţia în care se organizează ucenicia la locul de muncă.

Revizuirea legii uceniciei care să fie în acord cu strategia UE în domeniul politicilor de tineret “Tineretul – Investiţii și Capacitare“ prin modificarea articolul 5, alin. 1 din Legea 279/2005 republicată, în direcţia prelungirii limitei maxime de vârsta de la 25 la 27 de ani, întrucât aceștia au considerat că sprijinul social și solidar al statului trebuie să fie extrem de pronunţat până în momentul maturităţii, dobândit în jurul vârstei de 27 de ani și modificarea articolului 5, alineatul 3 din Legea Uceniciei prin adăugarea tinerilor absolvenţi ca ucenici, având în vedere că acești tineri au extrem de puţine șanse de angajare pe piaţa muncii imediat după absolvire. Totodată, se apreciază ca perimat termenul de “ucenic” propunându-se odată cu extinderea abordării să se definească conceptul de “stagiar” care ar răspunde numai unor imperative moderne, actuale dar ar fi și acoperitor din punct de vedere ale definirii categoriilor sociale de tineri vizate.

Participanţii care au prezentat comisiei de iniţiere depoziţii au susţinut și alte amendamente pe care le-au justificat, documentat și reformulat corespunzător.

» REZULTATE:

Comisia de experţi a întocmit un raport sinteză care adună de o manieră centralizată toate propunerile susţinute prin intermediul depoziţiilor. Concluzia finala este că Legea Nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicata în 2011 în Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 429 din 20 iunie 2011, ar trebui modificată din mai multe considerente și anume: › armonizarea legii uceniciei cu strategia UE în domeniul politicii de tineret “Tineretul- Investiţii și Capacitate” prin prelungirea vârstei maxime de la 25 de ani la 27 de ani; › încurajarea angajatorilor de a încadra pe piaţa muncii tineri absolvenţi, prin restituirea de catre stat, angajatorului, a unei sume lunare egale cu indicatorul social de referinţă pentru fiecare tânar absolvent pe care il angajează.

Alte opinii au vizat acţiuni de motivare a potenţialilor angajatori și de îndrumare și consiliere a voluntarilor.

Există premise favorabile ca demersul să aibă finalitate cu succes, având în vedere că, în urma negocierilor din ianuarie 2013 dintre delegaţia FMI și Guvernul României, acesta din urma s-a angajat prin intermediul Ministerului Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale să întocmească Planul Naţional de Ocupare pentru anul 2013-2014 și să amendeze Legea uceniciei în încercarea de a crea politici publice de ocupare favorabile angajării tinerilor.



INIțIAToRI:

· EricMarianCurea oficiul Patronal Județean Argeș - filiala CPISC România

· RamonaGeorgianaCurea oficiul Patronal Județean Argeș - filiala CPISC România

Locaţie:Costești/ArgeșData:8decembrie2011Numărdeopiniiscrise:8Numărdeopiniiverbale:8

EXPERțI:

· Asist. Univ. Drd. ClaudiuȘuţan Universitatea Pitești și Secretar Științific Asociația INGMED

· CosanaIvanovici Arhitect peisagist

Mai mult verde în Costești


Audierea publică iniţiată de reprezentanţii celor trei organizaţii a pus în discuţia publică problema spaţiilor verzi și a lansat spre dezbatere publică tema referitoare la soluţiile pentru un oraș în care se poate trăi mai sănătos. Întrebările audierii publice au fost:› Cum poate fi abordată problema spaţiilor verzi din orașul Costești într-un mod durabil și sustenabil? Cu ce ar trebui început și ce recomandări aveţi pe termen lung?› În ce măsură sunteţi de acord cu proiectul propus de Primăria Costești pentru amenajarea spaţiilor verzi? Cât de eficient consideraţi că este acest proiect de investiţie? Ce ar mai trebui adăugat/schimbat?› Care ar fi soluţiile benefice pentru extinderea spaţiului verde?› Care ar fi sursele complementare de finanţare a lucrărilor pentru extinderea spaţiului verde din orașul Costești?› Cum ar trebui să se implice comunitatea într-un proiect de păstrare și extindere a spaţiilor verzi?

» REZULTATE:

În cadrul audierii publice au fost depuse și susţinute un număr de 8 depoziţii din partea locuitorilor din oraș, reprezentând asociaţii de proprietari, membri ai organizaţiilor neguvernamentale, cadre didactice din învăţământul pre-universitar, grupuri de voluntari, precum și de un reprezentant al parohiei Costeștii Vechi.

Comisia de experţi alcătuită din 3 membri a redactat un raport de sinteză a opiniilor exprimate de depozanţi, prin care se conchide că proiectul Primăriei orașului Costești trebuie să vizeze „creșterea numărului de coșuri de gunoi și de bănci de relaxare/odihnă” în spaţiile publice.



INIțIAToRI:

GrupAdvocacyPitești

· AlexandraAngheluţă oficiul Patronal Județean Argeș - filiala CPISC România

· FelixCălinBadea oficiul Patronal Județean Argeș - filiala CPISC România

· ViorelEugenBica oficiul Patronal Județean Argeș - filiala CPISC România

· AlexandraGabrielaCiobacel oficiul Patronal Județean Argeș - filiala CPISC România

· LilianaMihaelaDobrin Camera de Comerț și Industrie Argeș

· GeorgeRossiRotaru oficiul Patronal Județean Argeș - filiala CPISC România

· ValentinaGeorgetaȚicu Camera de Comerț și Industrie Argeș

Locaţie:Pitești/ArgeșData:7februarie2012Numărdeparticipanţi:100Numărdeopiniiscrise:126Numărdeopiniiverbale:13Numărdeapariţiiînpresă:18

EXPERțI:

· Av. PaulaIacob Președinte Asociația femeilor de carieră juridica din România, vicepreședinte Federația Europeană a Asociațiilor Cluburilor și Centrelor UNESCo

· Dr. CarmenArsene Vicepreședinte Federația Națională pentru Protecția Animalelor (FNPA)

· Dr. IonMandoiu Președinte Asociația Chinologică Argus-Argeș

· Dl. MihaiGolescu Director general cotidian “Argeșul”

Câinii comunitari - problemă comunitară


Începând cu 2004, și în Pitești se derulează un program de sterilizare a câinilor fără deţinător, însă proiectul este sabotat prin abandonurile din proprietate privată, dar și de cele organizate din alte localităţi, fapt pentru care putem admite că problema câinilor comunitari din Pitești nu mai este problema Piteștiului, ci a celor care își administrează situaţia proprie prin abandonarea câinilor pe străzile Piteștiului. Asemenea și în Câmpulung și în Mioveni, însă abandonurile în aceste orașe nu ating nicicum amploarea existentă în Pitești.

Această situaţie a judeţului Argeș este cauzată de lipsa unei gestionări a populaţiei canine. Gestionarea câinilor fără stăpân se face doar pe o suprafaţa de cca 15% din întreg judeţul, iar cu excepţia comunei Băbana, în nicio altă localitate nu există un program de sterilizare a câinilor cu stăpân.

Iniţiatorii audierii publice au propus către dezbatere următoarele întrbări:1. Care consideraţi că sunt cauzele apariţiei și înmulţirii câinilor pe străzile din judeţul Argeș?2. Care consideraţi că ar fi soluţia pentru reducerea numărului de câini comunitari?3. Care ar fi sursele de finanţare a soluţiei propuse de dvs.?4. Cum pot fi implicaţi argeșenii și cum pot fi responsabilizaţi și monitorizaţi generatorii situaţiei câinilor comunitari?5. Cum pot fi implicate autorităţile locale și judeţene în rezolvarea problemei?6. Cât de importantă este educaţia în eradicarea problemei?7. Faceţi parte dintr-o instituţie publică sau ONG care are legătură cu tema audierii publice? Dacă da, specificaţi concret aportul dvs.

» REZULTATE:

Comisia de experţi a sintetizat opiniile și soluţiile colectate și a făcut următoarele recomandări:› implementarea programului de sterilizare a câinilor cu și fără stăpân din întreg judeţul (chiar și clinici mobile), identificare (prin crotaliere și tatuaj/microcipare pentru câinii fără stăpân și prin microcipare sau tatuaj pentru câinii cu stăpân) și returnare în locurile de provenienţă; surse de finanţare posibile – bugetul local, mici taxe de la locuitori, parteneriate public-private, donaţii;› amenajarea unor centre de adopţie (miniadăposturi) pentru câinii nereturnabili în teritoriu cu rol și de centre de sterilizare;› înfiinţarea unor registre locale și judeţene de evidenţă a câinilor cu și fără stăpân și obligativitatea stăpânilor de a-și inregistra câinii în aceste registre;› adoptarea unei Hotărâri de Consiliu Local prin care să existe obligativitatea deţinătorului de câini de a plăti o taxă anuală pentru fiecare câine nesterilizat precum și obligativitatea de a raporta cabinetelor veterinare – care vor raporta mai departe către Autoritatea Naţională Sanitar veterinară și Pentru Siguranţa Alimentelor femele nesterilizate gestante și a puilor;› introducerea de măsuri de simulare a adopţiilor;› introducerea de măsuri pentru informarea polulaţiei privind combaterea abandonului câinilor si a sterilizării.

» IMPACT:

Sinteza a fost prezentată decidenţilor publici și măsurile au fost luate imediat: › Consiliul Judeţean și-a acordat sprijinul pentru implementarea unui proiect de sterilizare la nivel judeţean;› într-o lună de zile au fost iniţiate în trei mari orașe din judeţ primele programe de sterilizare a câinilor fără stăpân, programe iniţiate de Primării; › în alte două localităţi s-au început campanii de conștientizare și educaţionale.



INIțIAToRI:

Grupul pentru Transparență Decizională

· NeluBălașa Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Călărași

Locaţie:Călărași/CălărașiData:21martie2012Numărdeparticipanţi:50Numărdeopiniiscrise:21Numărdeopiniiverbale:14Numărdeapariţiiînpresă:12

EXPERțI:

· Ec. lect. Univ. Dr. DumitruNancu Vicepreședinte Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, subsecretar de Stat la Guvernul României MECMA- A.I.P.P.I.M.M, coordonator național oficii Teritoriale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație (oTIMMC) ș.a.

· Ing. LiviuGabrielMușat Institutul Politehnic București, director Agenția de Dezvoltare Regională Sud Muntenia

· Ing. NicoletaMincu Director Biroul Regional de Cooperare Transfrontalieră pentru granița România Bulgaria

Șansele mediului de afaceri din Călărași


Audierea publică cu tema „Șansele mediului de afaceri din Călărași” este prima audiere publică realizată la Călărași. Astfel, cu această primă audiere, municipiul Călărași apare pe harta audierilor publice din România.

Întrebările audierii publice au fost:› În ce constă potenţialul regional și local de creștere economică a municipiului Călărași? Care sunt actorii responsabili pentru valorificarea eficientă a acestui potenţial, în scopul creșterii investiţiilor și a locurilor de muncă?› Cum consideraţi că poate fi sprijinit mediul de afaceri călărășean de către autorităţile publice locale?› Consideraţi că reprezintă o soluţie viabilă pentru dezvoltarea reală și durabilă a mediului de afaceri local facilităţile fiscale, de tipul scutirilor la plată a unor impozite și taxe la bugetul local? Ce alte soluţii propuneţi pentru susţinerea mediului de afaceri local?

» REZULTATE:

Opiniile colectate prin intermediul depoziţiilor au venit de la întreprinzători și reprezentanţi ai instituţiilor, experţi în dezvoltare, manageri, profesori, ingineri, economiști, politicieni care au fost atrași de emulaţia creată în jurul temei propuse.

Participanţii au investigat, prin intermediul depoziţiilor referitoare la problematica de pe agenda audierii publice atât de natură strategică, cât și tactică.

Dintre propunerile de natură strategică, un mesaj clar susţinut a fost legat de necesitatea unei dezvoltari care să încludă Călărași – Silistra, o piaţă de peste 150 000 de consumatori. La acest mesaj se adaugă un altul care proiectează o viziune de dezvoltare a Călărașului Centru Universitar.

Propunerile de natură tactică venite din partea depozanţilor au focalizat pe: creșterea accesului la finanţare, alocări bugetare de la bugetul local pentru susţinerea mediului de afaceri,înfiiţarea unui incubator de afaceri, a unui parc industrial, crearea de alte tipuri/structuri de afaceri, reducerea birocraţiei, a controalelor excesive, facilitarea accesului la credite, politici care să urmărească drept scop promovarea culturii muncii și a antreprenoriatului.

Audierea publică a arătat că la nivelul comunităţii există atât interesul cât și expertiza și/sau cunoștinţele pentru a face faţă provocărilor dezvoltării.

» IMPACT:

Raportul sinteză întocmit de comisia de experţi subliniază că „Audierea publică a avut pe alocuri caracterul unei revelaţii și această experienţă de a asculta fără nevoia de a replica sau contrazice a produs satisfacţie. Cu viziuni diferite,de multe ori complementare, întreprinzătorii, cetăţenii au avut surpriza plăcută să constate că experţii din cadrul instituţiilor statului sunt pe aceiași lungime de undă cu nevoile lor.” Raportul conchide că „ Acest demers este necesar și s-a invocat necesitatea ca audierile publice să fie o constantă a vieţii publice călărășene”.



INIțIAToRI



· AureliaManuelaDogaru Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”

· ElenaDanielaIon Asociația Lions Club Craiova




Locaţie:Craiova/DoljData:07decembrie2011Numărdeparticipanţi:100Numărdeopiniiscrise:107Numărdeopiniiverbale:7Numărdeapariţiiînpresă:16

EXPERțI:

· Prof. Univ. Dr. DanClaudiuDănișor Decan Facultatea de Drept Nicolae Titulescu Craiova

· Șef lucrări Univ. Dr. CristianaGeormăneanu Medic primar medicină de urgență

· Prof. LiviuIonescu Președinte Centrul Național de Educare Canină

· AdrianaRotaru Psiholog

Avem o lege. Ce facem cu câinii liberi de pe străzile Craiovei?


Iniţiatorii au invitat cetăţenii orașului să își exercite dreptul constituţional de a participa la procesul de elaborare a deciziilor publice prin exprimarea unei poziţii argumentate faţă de completarea “Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân“ și a modului în care consideră cetăţenii că se poate aplica această lege în municipiul Craiova confruntat grav cu această problematică.

Scopul urmărit al evenimentului a fost formularea unor concluzii legate de următoarele subiecte: problema reală a câinilor fără stăpân din municipiul Craiova și cauzele apariţiei și înmulţirii câinilor liberi pe străzi

» REZULTATE:

Un rezultat imediat a constat în acumularea a peste o mie de vizitatori unici pe site-ul evenimentului și 499 de voturi la sondajul cu întrebarea ”Care credeţi că este soluţia pentru un oraș fără câni liberi pe străzi?”

Majoritatea martorilor au afirmat ca sunt împotriva eutanasierii câinilor fără stăpân și că soluţia la problemă stă în sterilizarea lor.

Din recomandările comisiei de experţi enumerăm:› o mai bună informare a populaţiei despre acest fenomen social, al câinilor fără stăpân și a activităţii în acest sens a ONG-urilor de specialitate;› continuarea programelor actuale de sterilizare al câinilor comunitari;› realizarea unei baze de date și a unei campanii de sterilizare a populaţiei canine din localităţile limitrofe ale orașului;› oprirea migraţiei câinilor fără stăpân în municipiul Craiova;› realizarea a mai multor adăposturi canine în jurul orașului prin participarea în parteneriat, atât a Primăriei/Consiliului local (care poate să pună la dispoziţie terenul cu anumite utilităţi), cât și a ONG-urilor de specialitate care pot gestiona situaţia acestor câini;› realizarea de campanii de strângere de fonduri de la populaţie, cu sume modice, în vederea susţinerii și întreţinerii câinilor fără stăpân, donaţii, campanii de redirecţionare a 2% din impozit;› realizarea de programe și proiecte de educare a câinilor comunitari și plasarea acestora la cât mai multe familii din oraș, judeţ, regiune;› realizarea corectă și reală a selecţiei câinilor cu probleme medicale grave, irecuperabili din punct de vedere medical și psiho- comportamental;› introducerea unor amenzi drastice pentru persoanele care își asumă responsabilitatea întreţinerii unui câine comunitar, dar nu își onorează această obligaţie, nu își asumă răspunderea asupra acestui fapt (să păstreze curăţenia locului unde se plimbă câinele, să aibă grijă să nu devină un pericol social, să nu realizeze un disconfort prin poluare fonică sau reacţii imprevizibile asupra vecinilor, sa fie purtat în lesă, zgardă și cu botniţă în zonele publice urbane).

Caracterizat după conferinţa de presă ca ”Un demers pur cetăţenesc” audierea publică organizată la Craiova a avut o acoperire semnificativă a subiectului atât în media locală, cât și naţională, scrisă, on-line și video. La aceasta a contribuit atât tema controversată în planul soluţiilor posibile, cât mai ales discuţiile aprinse care au încins spiritual dezbaterilor în afara sălii de audiere. La acest lucru a contribuit și lipsa de anticipare a unor riscuri în planul managementului comunicării pe timpul prezentării de poziţiilor de către părţi ale căror interese și soluţii erau contrare.



INIțIAToRI:

· DanaMariaDinu Uniunea Generală a Industriașilor din România Dolj

· FlorinPetreDuinea Sindicatul Ambulanța Vâlcea

· IoanValentinMihalache Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Slatina

· LuciaPurcăreanu Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Slatina

· EmiliaSchinderman Asociația „Pro Tempore”

Locaţie:Slatina/OltData:23martie2012Numărdeparticipanţi:116Numărdeopiniiscrise:40Numărdeopiniiverbale:21Numărdeapariţiiînpresă:1

EXPERțI:

· GeaninaPârvu Inspector școlar general adjunct olt

· ValentinCristea Vicepreședinte CNPIMM România

· SilviaTrancă Coordonator regional Sud Vest oltenia - CNDIPT

· ElenaZanfirescu Director Colegiul Tehnic ”Alexe Marin” Slatina

Ucenicia, un prim pas spre o profesie în Uniunea Europeană


Scopul urmărit al evenimentului a fost supunerea spre dezbatere publică a unor aspecte relevante în vederea modificării Legii Uceniciei pentru creșterea gradului de aplicabilitate al acesteia pentru angajatori și pentru tinerii de 16-24 de ani.

În acest context, persoanele interesate au fost invitate să formuleze opinii și răspunsuri la următoarele subiecte expuse, de către Comisia de Iniţiere, în cadrul motivaţiei:1. Cum este apreciată soluţia în vigoare de stimulare a angajatorilor pentru încheierea contractelor de ucenicie (primirea unei sume lunare, de la bugetul asigurărilor de șomaj, în cuantum de aproximativ 300 lei/ucenic/lună)? Ce alte soluţii de stimulare reală a firmelor/companiilor consideraţi ca ar fi necesare pentru creșterea gradului de implicare a acestora în programele de pregătirea a ucenicilor, inclusiv în practica transnaţională? 2. Ce calificări ar trebui sa fie acordate ucenicilor dupa absolvirea programelor de pregătire profesională cuprinse în Legea Uceniciei, pentru a răspunde eficient cerinţelor pieţei muncii și pentru a nu se suprapune cu alte programe de pregătire? 3. Dacă instituţiile de învăţămant liceal cu profil tehnic pot asigura evaluarea compeţentelor dobândite de ucenici, în condiţiile în care aceste instituţii sunt acreditate să acorde nivelele 1, 2 și 3 de pregătire profesională?

» REZULTATE:

Depoziţiile au fost semnate de agenţi economici, patronate, sindicate, profesori, elevi, studenţi, ONG-uri, fundaţii, și scot în evidenţă soluţiile propuse de depozanţi la problemele semnalate de grupul de iniţaitivă în cuprinsul motivaţiei. Concluziile opiniilor colectate au fost structurate conform întrebărilor:1. Răspunsurile din partea participanţilor au evidenţiat că agenţii economici nu au un interes major în organizarea stagiilor de ucenicie atât timp cât suma cheltuită cu pregătirea unui ucenic este mult superioară celei primite de la fondul asigurărilor de somaj;2. Opiniile depozanţilor s-au înscris într-un spectru divers. În schimb, toţi depozanţii au admis că este necesară revizuirea calificărilor profesionale, eliminarea celor învechite, introducerea de noi calificări pentru adaptarea la o piaţă a muncii în rapidă schimbare, competitivă și exigentă, ţinându-se cont și de sectoarele economice dezvoltate la nivelul regiunii.3. Răspunsurile depozanţilor au fost unanime în recomandarea acestei soluţii, având în vedere autorizarea/acreditarea pe care o deţin, profesorii bine pregătiţi, dotarea materială de care dispun și experienţa pe care o au în lucrul cu elevii. Parteneriatul cu agenţii economici în vederea organizării acestor examene este considerată oportună.

Concluzia de sinteză a depoziţiilor studiate este că reformarea sistemului de ucenicie este strict necesară, cu păstrarea elementelor viabile existente la momentul actual, în același timp însă fiind necesară și o îmbunătăţire de ansamblu a funcţionalităţii legii (ceea ce justifică însăși acţiunea întreprinsă și costurile antrenate).

În acest fel, cheia succesului implementării legii ucenicei este construirea unor pârghii legislative prin care parteneriatul ucenic-angajator să devină o relaţie de tip „câștig-câștig”, iar prin impactul acesteia în comunitate să fie asigurată bunăstarea ambilor parteneri.

Comitetul de iniţiativă și-a propus transmiterea propunerilor colectate cu prilejul audierii publice și reţinute în cuprinsul Raportului sinteză către Ministerul Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale în vederea iniţierii unei propuneri legislative de modificare a Legii Uceniciei.



INIțIAToRI:

· OtiliaRadu Asociația Patronală a Producătorilor și Utilizatorilor de Echipamente pentru Protecția Mediului

· DanielaRădulescu Fundația Casa Cărții

· RadiţaSmeu Sindicatul Administrației Publice “Forța Legii”

Locaţie:Rm.Vâlcea/VâlceaData:27martie2012Numărdeparticipanţi:69Numărdeopiniiscrise:11Numărdeopiniiverbale:9Numărdeapariţiiînpresă:10

EXPERțI:

· LuciaCiubuca Asociația pentru Protecția Animalelor Vâlcea

· Av. ElenaCatană Baroul Vâlcea;

· LaluJany Cercetașii României

· ValeriaTănase Jurnalist

· OvidiuUdrescu Președinte Fundația Județeană pentru Tineret Vâlcea

Voluntar pentru comunitate, comunitatea pentru voluntari


Scopul urmărit al evenimentului a fost formularea unor concluzii legate de modificarea Legii voluntariatului într-o lege coerentă și stimulatoare care ar pune în practică o parte din politicile Uniunii Europene privind incluziunea socială, oportunitatea învăţării pe tot parcursul vieţii pentru cetăţenii implicaţi, îmbunatăţirea dialogului între generaţii și responsabilitatea socială.

Subiectele propuse spre consultare au fost: › Ce aspecte din lege consideraţi că trebuie a fi schimbate? › Consideraţi că experienţa acumulată prin activităţile de voluntariat ajută la dezvoltarea unor aptitudini și dobândirea unor competenţe profesionale care pot contribui la dezvoltarea personală a celui ce voluntariază și că acestea ar trebui recunoscute? › Credeţi că angajatorii ar trebui să fie obligaţi să recunoască activitatea de voluntariat drept experienţă de muncă?

» REZULTATE:

Comisia de experţi consideră, în urma sintezei opiniilor colecatate, că se impun măsuri de modificare a Legii Voluntariatului privind:› articolele ce vizeaza obligativitatea încheierii unui contract între voluntar și organizaţia- gazdă, sub sancţiunea nulităţii absolute, cu respectarea prevederilor legii în dicuţie și a Codului Muncii precum și obligativitatea organizaţiilor-gazdă de a păstra un regisitru de evidenţă a voluntarilor cu toate documentele aferente (contracte, certificate);› articolele ce vizează obligativitatea organizaţiei-gazdă de a elibera, după terminarea perioadei de voluntariat, certificate nominale ce conţin informaţii detaliate ale activităţii desfașurate și a competenţelor dobândite;› completarea cu articole ce vizează obligativitatea organizaţiei-gazdă de a numi o persoană care să se ocupe de managementul voluntarilor, de îndrumarea lor și de evaluarea acestora;› articolele ce vizează definirea termenului de ”voluntar” prin completare cu definiţie specifică și condiţii de eligibilitate specifice ale acestuia;› articolele ce vizează sprijinul autorităţilor în derularea activităţilor de voluntariat.



INIțIAToRI:

· AndraBucur Fundația Soros

· ClaudiaGabrielaIordache Fundația Soros

Locaţie:BucureștiData:6iunie2012Numărdeparticipanţi:18Numărdeopiniiscrise:28Numărdeopiniiverbale:4Numărdeapariţiiînpresă:10

EXPERțI:

· DanielaGheorghe Psiholog

· Lect. Univ. RalucaPopescu Sociolog Institutul de Cercetare a Calității Vieții

· GeorgeRoman Expert drepturile copilului

· IonelOprea Adjunct al Avocatului Poporului

Efectele migraţiei asupra copiilor rămași acasă


Audierea publică a răspuns nevoii de a afla opiniile cât mai multor părţi interesate și factori de decizie care lucrează cu minorii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, pentru a putea identifica soluţiile cele mai favorabile privind protecţia acestor copii.

Scopul audierii publice a fost acela de a identifica soluţiile cele mai eficiente privind protecţia acestor copii, prin colectarea opiniilor actorilor sociali, decidenţilor, autorităţilor competente și ale persoanelor care interacţionează cu acești copii pe baza a trei întrebări fundamentale care au făcut obiectul îngrijorărilor și, deopotrivă, a preocupărilor organizatorilor, și anume:1. Ce tip de servicii ar trebui să ofere asistentul social copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate?2. Care este responsabilitatea școlilor faţă de copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate?3. Ce criterii ar trebui să îndeplinească persoana în grija căreia rămâne copilul?

» REZULTATE:

Opiniile scrise au fost primite de la persoane care lucrează direct cu copiii rămași acasă sau care au capacitatea de a contribui la îmbunătăţirea situaţiei lor precum: profesori, asistenţi sociali, psihologi, consilieri sociali, parlamentari, organizaţii neguvernamentale și studenţi. Majoritatea depozanţilor sunt profesori în învăţământul preșcolar și pre-universitar. Direcţia Generală pentru Protecţia Copilului și-a exprimat de asemenea poziţia faţă de cele trei întrebări ridicate în cadrul audierii. Depoziţiile colectate au fost atât din Municipiul București, cât și din judeţe. Judeţele din care au fost trimise depoziţiile sunt: Suceava, Gorj, Dolj, Brașov, Mureș, Galaţi, Bacău, Timiș, Vrancea, Tulcea, Caraș-Severin, Teleorman, Prahova și Buzău.

”Principala problemă identificată este lipsa unei cooperări instituţionalizate între cadrele didactice, serviciile publice de asistenţă socială și familie. Astfel, soluţiile propuse sunt: › o mai bună cooperare între psihologul școlar și asistentul social, schimbul de informaţii între aceștia în ceea ce privește situaţia copilului; › informarea și consilierea personalizată a copiilor, a părinţilor și a persoanelor în grija cărora rămân copiii; › facilitarea integrării copiilor prin încurajarea activităţilor de socializare în școli; › responsabilizarea persoanei în grija căreia se află copilul; › implicarea activă a comunităţii în protecţia copiilor rămași acasă și colaborarea cu organizaţiile non-guvernamentale în ceea ce privește furnizarea de servicii sociale.

Aceste propuneri pot fi traduse în propuneri legislative sau de politici publice care să contribuie la facilitarea cooperării dintre instituţiile cu atribuţii în domeniu, la o mai bună identificare și monitorizare a acestor copii și la oferirea unor servicii adaptate nevoilor lor.”

”Efectele migraţiei asupra copiilor rămași acasă” s-a reflectat în mass-media, stârnind totodată interesul decidenţilor și al persoanelor care lucrează cu minori ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.

Senatorul, Elena Mitrea, care dincolo de trimiterea unei depoziţii scrise și de susţinerea orală a acesteia, a marcat evenimentul pe blog-ul personal, manifestându-și dorinţa de a contribui la identificarea celor mai bune soluţii pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.

Un alt indicator al rezultatului evenimentului este numărul mare de depoziţii primite de la profesori care lucrează în comunităţi cu minori ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate (14 opinii din 27), fapt care trage un semnal de alarmă cu privire la relaţia dintre unităţile de învâţământ și serviciile publice de asistenţă socială.

Nu în ultimul rând, trebuie amintite numărul mare de judeţe din care au fost primite depoziţii (13 judeţe, cărora li se adaugă două depoziţii din Italia) și varietatea depozanţilor (DGASPC, DGPC, SPAS, ONG-uri, consilier școlar, psiholog școlar, profesori, student).



INIțIAToRI:

CoaliţiaControl,TransparenţășiCalitateînSănătate(C.T.C.înSănătate)

· MarianBalcan Sindicatul 2002 din Societatea Română de Televiziune

· CorinaNicoletaComșa Centrul Parteneriat pentru Egalitate

· GabrielaGavrilescu Sindicatul 2002 din Societatea Româna de Televiziune

· AlexandruIonașcu Patronatul Român

· IoanaMănăila “AUR” Asociația Naționala a Specialiștilor în Resurse Umane

· AntuanelaMirelaRoșioru Asociația Centrul Român pentru Inițiativă Socială

· IrinaVatrautas “AUR” Asociația Națională a Specialiștilor în Resurse Umane

Locaţie:BucureștiData:13iunie2012Numărdeparticipanţi:40Numărdeopiniiscrise:67Numărdeopiniiverbale:15Numărdeapariţiiînpresă:61

EXPERțI:

· Lucia-MariaPredeţeanu Sociolog

· ValentinaCiochia Consilier juridic

· ValentinaCutean Economist

· CătălinNiţă Senior programator

Soluţii pentru îmbunătăţirea controlului, transparenţei și calităţii în sănătate


Audierea publică a avut obiectivul de a da posibilitatea tuturor cetăţenilor, organizaţiilor și instituţiilor interesate de îmbunatăţirea sistemului de asigurări sociale de sănătate, de a se implica activ în demersul Coaliţiei de a găsi “Soluţii pentru îmbunătăţirea controlului, transparenţei și calităţii în sănătate”, prin transmiterea și susţinerea în cadrul evenimentului de consultare publică a unei depoziţii scrise. Coaliţia, în urma analizării principalelor documente europene și acte normative din domeniul sănătăţii, a identificat o serie de probleme ale sistemului de asigurări sociale de sănătate, cele mai grave fiind: fraudarea fondurilor din sistem, nerespecatarea drepturilor pacienţilor cu privire la informarea corectă a acestora și exodul masiv al profesioniștilor din sistem către alte ţări din motive financiare. Această documentare a stat la baza întocmirii Motivaţiei pentru lansarea audierii publice. Coaliţia “C.T.C. în Sănătate” a supus dezbaterii publice o serie de propuneri și instrumente menite să contribuie la transparetizarea cheltuielilor și optimizarea costurilor din sănătate, și anume implementarea de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a unui program de generare, anual, a unei Fișe de Identificare a Serviciilor și Costurilor acestora pentru fiecare pacient/cetăţean. (F.I.S.C.-ul pentru Pacient). De asemenea, Coaliţia propune introducerea în legislaţie a obligativităţii furnizorilor de servicii medicale de a afișa, la sediile acestora, pachetele de servicii medicale de care pot beneficia pacienţii, în scopul de a elimina confuziile în privinţa serviciilor medicale la care are dreptul fiecare cetăţean.

Participanţii la dezbaterea publică au fost invitaţi să își exprime punctual de vedere cu privire la următoarele întrebări:1. În ce măsură credeţi că ar contribui “Fișa de Identificare a Serviciilor și Costurilor pentru Pacient” (F.I.S.C.-ul pentru Pacient) la reducerea fraudelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate? Vă rugăm să argumentaţi opinia dumneavoastră.2. Consideraţi că pentru informarea corectă și completă a cetăţenilor este suficientă afișarea pachetelor de servicii medicale - la care are dreptul fiecare cetăţean - la sediile fiecărui furnizor de servicii medicale? Vă rugăm să argumentaţi opinia dumneavoastră.3. Ce alte soluţii consideraţi a fi viabile pentru îmbunătăţirea controlului, transparenţei șicalităţii în sistemul de asigurări sociale de sănătate?

» REZULTATE:

Implementarea soluţiilor supuse spre dezbatere de Coaliţia C.T.C. în Sănătate va avea un impact pozitiv major în rândul populaţiei, din opiniile exprimate desprinzându-se o voce unanimă pentru implementarea F.I.S.C.-ul pentru Pacient și aplicarea propunerilor de creștere a gradului de informare a cetăţenilor. Din aceste propuneri enumerăm: furnizarea de broșuri de informare, afișarea transparentă si ușor de înţeles a serviciilor medicale la sediile furnizorilor și a farmaciilor (care să conţină tarifele de decontare a acestor servicii, drepturile și obligaţiile părţilor) precum și deschiderea unei linii telefonice pentru pacient pentru semnalarea de eventuale erori, implementarea de programe de educare și prevenţie, de programe de depistare precoce a unor afecţiuni cronice (ex. hepatita) precum și de responsabilizare și încurajare a populaţiei pentru controale anuale.

Alte propuneri pentru controlul în domeniu au fost referitor la: reglementarea publicităţii la produsele medico-sanitare și existenţa laboratoarelor în farmacii ca alternativă de cost redus pentru anumite medicamente precum și asigurarea din partea statului de medicamente generice și sprijinirea tratării pacienţilor prin medicina alternativă, obligativitatea medicilor de a opta între privat și public, sancţiuni pentru furnizorii de medicamente ce nu asigură stoc pentru minim 6 luni, precum retragerea dreptului de funcţionare sau liberă practică în cazul depistării fraudelor, reglementarea, urmărirea și afișarea publică plăţilor contribuţiilor precum și a cheltuielilor

Din monitorizarea media ante și post audiere a rezultat o bună acoperire a subiectelor supuse dezbaterii, printr-un număr foarte mare de apariţii media, în special TV.



INIțIAToRI:

· MirelaAlbu Fundația Centrul Regional de Resurse pentru organizații Neguvernamentale - Centras Constanța

· EmilianAvrămescu Asociația Liga Consilierilor Juridici din Județul Constanța

· MihaelaCaterinici Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar Constanța


· EsmeraldaGhiorghiţă Asociația Pro Democrația Club Brăila

· RoxanaAndreeaNiculae Asociația pentru Calitate și Cooperare în Educație

· IonPopescu Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar Constanța

· ElenaSimiciuc Asociația Educatoarelor și Institutorilor din Grădinițele Constănțene

· CameliaȘtefan Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar Constanța

Locaţie:BucureștiData:21martie2012Numărdeparticipanţi:Numărdeopiniiscrise:24Numărdeopiniiverbale:14Numărdeapariţiiînpresă:11

EXPERțI:

· Conf. Univ. Dr. GeorgeȘerban Facultatea de Drept și Științe Administrative, Universitatea ovidius Constanța

· Av. IrinaLiţcanu Secretar general Patronatul Național al Femeilor de Afaceri din I.M.M.-uri

· Lect. Univ. Dr. TiberiuCristianAvrămescu Facultatea de Științe Economice Universitatea din Pitești

Statul de drept se dă în rate?


Legea privind eșalonarea plăţilor până în 2016 a fost declarată constituţională, dar controversele și tensiunile din spaţiul public se menţin.

Coaliţia Naţională pentru Statul de Drept respectă decizia Curţii Constituţionale, dar consideră, totuși, că o asemenea situaţie este incompatibilă cu principiile statului de drept. Măcar și pentru simplul fapt că, odată precedentul creat, este firesc să ne întrebăm cu toţii: Ce autoritate și ce mecanism constituţional mai pot garanta că acest termen de 8 ani nu va fi prelungit ulterior?

Pentru aceasta, Coaliţia Naţională pentru Statul de Drept a declanșat o campanie menită să identifice soluţii care ar putea permite plata drepturilor câștigate de salariaţii bugetari prin hotărâri judecătorești.

Soluţii/modalităţi de plată pe care le propune:1. Plata integrală, fără eșalonare (abrogarea Legii care eșalonează plăţile până în 2016);2. Plata în cel mult trei tranșe;3. Compensarea sumelor datorate prin scutirea de impozitul pe venit (scutirea de impozitul pe venit/alte taxe și contribuţii până la concurenţa sumelor datorate);4. Compensarea sumelor datorate prin acordarea unor bonuri de tezaur pentru beneficiarii hotărârilor judecătorești.

Întrebarile comisiei de iniţiere:› Consideraţi a fi viabile soluţiile propuse de Coaliţia Naţională pentru Statul de Drept? De ce? › Ce soluţii alternative propuneţi pentru soluţionarea acestei probleme?› Care ar fi, în opinia dumneavoastră, termenul rezonabil de soluţionare?

» REZULTATE:

Concluziile extrase din sintetizarea opiniilor colectate sunt:› se impune abrogarea Legii 230/2011 privind eșalonarea plăţii drepturilor bănești obţinute prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile până în 2016;› identificarea, de urgenţă, a unor soluţii alternative cu respectarea principiilor susamintite: a. plata, în cel mult trei tranșe, e mai convenabilă pentru deţinătorii de hotărâri judecătorești decât eșalonarea plăţilor până în 2016 (și cele anuale defalcate, la rândul lor pe tranșe trimestriale egale, cum este practica anului 2012) atât ca perioadă cât și ca procente; b. compensarea sumelor datorate prin scutirea de impozitul pe venit (scutirea de impozitul pe venit/alte taxe și contribuţii până la concurenţa sumelor datorate) impune modificări substanţiale ale Codului fiscal, crează discriminare între plătitorii de impozite, beneficiari ai hotărârilor judecătorești și ceilalţi plătitori de impozite; c. compensarea sumelor datorate prin acordarea unor bonuri de tezaur pentru beneficiarii hotărârilor judecătorești, în condiţiile deficitului bugetar actual ar oferi posibilitatea tranzacţionării prin negociere, fiind în avantajul atât al beneficiarului, cât și cel al statului.

Audierea publică – INDEX 221


AUDIEREA PUBLICĂ – listă inițiatori

ABUTNĂRIȚĂ Ovidiu-Ioan Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii MureșALBU Mirela Fundaţia Centrul Regional de Resurse pentru Organizaţii Neguvernamentale - Centras, ConstanţaANASTASIU Vlad-Marius Asociaţia pentru Dezvoltarea Durabilă a Deltei DunăriiANDRĂȘESCU Adrian Sindicatul Liber “Educaţia” GalaţiANDREICA Radu Cornel Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala ClujANDREICA Violeta-Lăcrămioara Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-VestANGHEL Nicoleta-Margareta Centrul pentru Dezvoltare Socială CEDESANGHELUȘ Graţiela-Maria Fundaţia Raţiu pentru DemocraţieANGHELUȚĂ Alexandra Oficiul Patronal Judeţean Argeș - filiala CPISC RomâniaAPETREI Silvia Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici, BucureștiAPOSTOL Marian Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Caraș SeverinARȘOI Flavia-Isabella Centrul de Afaceri MasterAVRĂMESCU Emilian Asociaţia Liga Consilierilor Juridici din Judeţul ConstanţaAXINIA Cătălin-Costel Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala ClujBABEȘ Relu Cristinel Sindicatul Liber din Învăţământ, TecuciBADEA Felix-Cătălin Oficiul Patronal Judeţean Argeș - filiala CPISC RomâniaBĂDILĂ Mircea Institutul Naţional pentru Dezvoltarea Integrată a Ariilor Protejate din România - INDIAPRBĂDOI Aurel Asociaţia Liga Consilierilor Juridici din Judeţul ConstanţaBAJDECHI Steliana Asociaţia Europeană InteraxeBĂLĂNEAN Radu-Vasile Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Târgu MureșBĂLAȘA Nelu Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii CălărașiBALCAN Marian Sindicatul 2002 din SRTVBĂRBULESCU Bogdan Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii MureșBELEAN Gabriela Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala Mureș

BICĂ Viorel-Eugen Oficiul Patronal Judeţean Argeș - filiala CPISC RomâniaBOICIUC Gheorghe Confederaţia Sindicală Naţională MERIDIANBRĂESCU Virginia-Smărăndiţa Asociaţia Centru de Training, Consultanţă și Mediere, OneștiBRATU Cristache-Costel Sindicatul Învăţământului Preunivesitar “Prof. Ion Neacșu”, BuzăuBRATU Victor Sindicatul Învăţământului Preuniversitar HunedoaraBUCUR Andra-Teodora Fundaţia Soros RomâniaBUEȘTEANU Gheorghe Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Târgu MureșBUIA Doru-Ioan Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala ClujBURTEA Anna Cristina Fundaţia Inimă de Copil GalaţiCALISTRU Alina Patronatul Judeţean al Femeilor de Afaceri din IMM SuceavaCĂLUGĂR Adrian Asociaţia Alpha TransilvanăCÂMPEAN Corina Centrul de Training Euro N.L.P CATERINICI Mihaela Sindicatul Liber al Salariaţilor din Învăţământul Preuniversitar, ConstanţaCERNICOVA-BUCĂ Mariana Fundaţia Politehnica TimișoaraCHEȚAN Emilia Patronatul Român - Filiala AradCHIRIAC Robert-Ionuţ Grupul Social-Civic, OneștiCHIRILĂ Mircea Fundaţia Regională de Interes Public SINE IRA TimișoaraCHIVU Octavian-Traian Patronatul Întrepriderilor Mici și Mijlocii GalaţiCÎMPAN Lucia Asociaţia PRO ASISCIOBĂCEL Alexandra-Gabriela Oficiul Patronal Judeţean Argeș - filiala CPISC RomâniaCIOBANU Mariana Asociaţia Pro Democraţia - Club CraiovaCIOLTAN Roxana - Adriana Patronatul Judeţean al Femeilor de Afaceri din IMM SuceavaCIORAN Iacob Dan Centrul de Mediere AradCÎRLIG Aurora Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord-Vest

Audierea publică – INDEX222


CIURDAȘ Lorena Andreea Rotaract TEAM CLUB Baia MareCOADĂ Constantin Asociaţia Mediatorilor TimișCOCEA Luminiţa Federaţia Naţională a Sindicatelor Șoferilor din România Filiala ConstanţaCODREAN Dan-Cristian Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord-VestCOJOCARU Alexandru Bogdan Asociaţia Crescătorilor de Păsări de Rasă și Ornament și Animale de Blană “NAKO” Sânicolau Mare COMĂNICI Bogdan-Octavian Sindicatul Camera Veteranilor ConstanţaCOMȘA Corina-Nicoleta Centrul Parteneriat pentru Egalitate CONSTĂNCEANU Emilia-Simona Clubul Economic German BanatCORDOȘ Andra-Camelia Organizaţia Studenţilor din Universitatea Babeș BolyaiCOSTAN Carmen Asociaţia CarmenCOSTEA Marian-Ovidiu Uniunea Generală a Industriașilor din România UGIR 1903 Filiala TimișCOȚA-POTROPOPESCU Mihaela Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala ClujCOZOȘ Ionela-Mariana Institutul Est European de Sănătate a ReproduceriiCRAIA Sanda-Valeria MATRIX CRISTEA Alexandru Asociaţia de Tineret ONESTINCRISTESCU Eugen-Costin Asociaţia Alianţa pentru Drepturile Omului din RomâniaCUCOVEANU Dănuţ Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii ConstanţaCUNICEL Daniel-Sorin Asociaţia ”TIMISENSIS” TimișoaraCUREA Eric-Marian Oficiul Patronal Judeţean Argeș - filiala CPISC RomâniaCUREA Ramona-Georgiana Oficiul Patronal Judeţean Argeș - filiala CPISC RomâniaDALYA Zsolt Asociaţia Alpha TransilvanăDAMIAN Oana Sindicatul Liber “Educaţia” GalaţiDĂMUREANU Ringo Sindicatul Administraţiei Publice “Forţa Legii”DÂRJAN Maria-Raluca Sindicatul Liber al Învăţământului Preuniversitar ClujeanDIMECA Radu Dragoș Asociaţia Clusterul de Energii Sustenabile din România (ROSENC)DINA Christopher George Asociaţia Culturală ”BELI BAGREM”DINU Dana-Maria Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala DoljDIOR Lonica Centrul pentru Resurse CiviceDOBOȘ Florina-Georgeta Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala ClujDOBRIN Liliana-Mihaela Camera de Comerţ și Industrie Argeș

DOGARU Aurelia-Manuela Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel ALFA”DRĂGHICI Cristian-Nicoale Asociaţia Oamenilor de Afaceri Creștin Ortodocși, ConstanţaDRĂGHICI Gabriela-Cristina Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii ConstanţaDRAGOMIRESCU Adrian Asociaţia Română a Specialistilor în SecuritateDRENȚA Raul-Florentin Asociaţia Centrul de Cercetare, Inovare și Transfer Tehnologic ”NORDTech”DUBĂȚ Romulus-Sorin Patronatul Român - Filiala AradDUDAȘ Florina-Iulia Asociaţia Studenţi pentru Societate ClujDUINEA Florin-Petre Sindicatul Ambulanţa, VâlceaDUMITRESCU Mariana Federaţia Naţională a Sindicatelor Șoferilor din România Filiala ConstanţaDUMITRIU Maricel Asociaţia Pensionarilor de Boală Gr. I, II, III, IașiFLOREA Lucia Asociaţia pentru Educaţie, Cultură și AntreprenoriatFRUNZĂ Mircea-Daniel Asociaţia pentru Promovarea Economiei CunoașteriiFULEA Marius Patronatul Întrepriderilor Mici și Mijlocii GalaţiFUNDEANU Luminiţa-Daniela Sindicatul Liber al Salariaţilor din Administraţia Publică, ConstanţaGAITA Ioan Federaţia Sindicatelor Libere din ÎnvăţământGAMAN Cătălin Centrul de Servicii Juridice și FinanciareGAVRILESCU Gabriela Sindicatul 2002 din SRTVGEAMĂNU Florin-Aristide-Liviu Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură, TimișGHERASIM Mircea Sindicatul Liber PETROTUB RomanGHEORGHE Ramona Asociaţia Centrul de Resurse Apollo GHICA Sebastian Fundaţia IosifGHIDIU Iosif-Puiu Asociaţia Societatea Culturală “Junii Călimanilor”GHIORGHIȚĂ Esmeralda Asociaţia Pro Democraţia Club BrailaGÎRNEAȚĂ Romică Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala GalaţiGIURGEA Florinela Uniunea Judeţeană a Sindicatelor Libere MureșGLIGOR Sebastian-Nicolae Sindicatul IT TimișoaraGOCIU Mioara Asociaţia Oamenilor de Afaceri Iași 2003GRĂDINARU Vasile Sindicatul Judeţean al Lucrătorilor din Primării - VranceaGRIGORE Cristina Ruxandra Fundaţia Părinţi ClujeniGROPOȘILĂ Iulian-Aurel Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii ConstanţaHAZINCOP Irina-Adriana Asociaţia Salvaţi Copiii Iași



HORGA Mihai-Savu-Marius Institutul Est European de Sănătate a ReproduceriiHUDEMA Maria Asociaţia Oamenilor de Afaceri Iași 2003IANUȘ Alina Simona Sindicatul Liber al Cadrelor Didactice Auxiliare TESA din Universitatea ”Ovidius” ConstanţaIANUȘ Ion Federaţia Naţională a Sindicatelor Șoferilor din România Filiala ConstanţaICHIM Mariana Gabriela Patronatul Judeţean al Femeilor de Afaceri din IMM SuceavaIFRIM Manuela Sindicatul Liber din Învăţământ, TecuciILCAȘ Valentin Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala ClujINȚE Andreea Angela Oragnizaţia Studenţilor StomatologiINȚE Sorina Daniela Asociaţia de Locatari ION Daniel Asociaţia Lions Club CraiovaION Elena-Daniela Asociaţia Lions Club CraiovaIONAȘCU Alexandru Patronatul Român IORDACHE Claudia-Gabriela Fundaţia Soros RomâniaISMAIL Denisse Patronatul Naţional al Femeilor de Afaceri din Intreprinderi Mici și Mijlocii, ConstanţaISPRAVNIC Cristian Ilie Patronatul Român - Filiala AradIUCU Clementina-Luluţa Asociaţia Curcubeul Moldova NouăIUSCO Camelia Gabriela Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord-VestIUSCO Cristian Lazăr Sindicatul Sanitas ClujJANTEA Mihaela Asociaţia Femeilor Întreprinzătoare din România - GalaţiJUGĂNARU Ion-Dănuţ Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie și Agricultură, ConstanţaJUGĂNARU Radu Asociaţia BU.RO.COOP, ConstanţaJURCOANE Ecaterina Rodica Asociaţia Bussiness Professional Women RomaniaKACSÓ Judit-Andrea Asociaţia Liga Pro EuropaLAVER Maria Asociaţia pentru Dezvoltare Locală IVAN KREVANLAZĂR Gabriel Asociaţia pentru Promovarea Economiei CunoașteriiLAZEA Mircea Asociaţia de Proprietari Grigore AlexandrescuLIȚCANU Irina-Eva Patronatul Naţional al Femeilor de Afaceri din Intreprinderi Mici și Mijlocii, ConstanţaLOBAZĂ Marius Sindicatul Învăţământului Preuniversitar TimișLOGHIN Dina Fundaţia “Șanse Egale pentru Femei”

LUCA Lucian-Claudiu Habitat pentru Umanitate ClujLUCUȚ Marinela Sindicatul liber al Salariaţilor din Primaria Municipiului Timișoara MAIORESCU Mihail-Vasile Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala MureșMĂNĂILĂ Ionica Asociaţia Naţională a Specialiștilor în Resurse Umane (AUR)MANEA Dragoș-Florin Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala BucureștiMANU Aurelian Sindicatul IDM “Solidaritatea”, BuzăuMARCOANE Aurelia Fundaţia Bega MAZILU Simona-Florina Patronatul Naţional al Femeilor de Afaceri din Intreprinderi Mici și Mijlocii, ConstanţaMĂRGEAN Angelica Sindicatul Asistenţei Sociale și Protectiei Copilului ConstanţaMEREUȚĂ Elena-Cristina Asociaţia NOVA 2002, GalaţiMIHAI Ion Coaliţia 52MIHALACHE Ioan-Valentin Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii SlatinaMILEA Nicoleta Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii ConstanţaMILER Cornelia Organizaţia Naţională Cercetașii RomânieiMILITARU Elena-Rodica Asociaţia Proprietarilor din Zonele RezidenţialeMIRCEA Dragoș Ordinul Arhitecţilor din România Filiala TimișMIRON Tibișor-Marian Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii MureșMOGOȘ Elena Sindicatul Lucrătorilor din Administraţie, BrăilaMOISIN Florin Confederaţia Sindicală Naţională MERIDIANMOLDOVAN Adrian Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala MureșMORARU Andreia-Ligia Asociaţia Alpha TransilvanăMORHAN Gabriela Dora Organizaţia Huţul - EkoMUNTEANU Nicolae Organizaţia Neguvernamentală Ecologistă Mare NostrumMURARIU Andreea-Olivia Patronatul Judeţean al Femeilor de Afaceri din IMM SuceavaNATI Ariton Blocul Naţional Sindical ClujNECULA Stănel-Ionel Patronatul Roman Filiala BrăilaNEGREA Cornel Asociaţia Pro Democraţia Club BrașovNICOARĂ Bogdan-Ștefan Centrul de Promovare și Asistenţă a Întreprinderilor Mici și Mijlocii MureșNICULAE Roxana-Andreea Asociaţia pentru Calitate și Cooperare în EducaţieOLTEANU VasileBlocul Naţional Sindical, Buzău



ONOFREI Laura-Maria Federaţia Patronală a Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Judeţul SuceavaOROȘ Andra-Roxana Asociaţia pentru Promovarea Diversităţii în EducaţieOSAIN Constantin Sindicatul Independent al Învăţământului Preuniversitar din Timiș OȚELEA Vasile Blocul Naţional Sindical, ConstanţaPANTELIMON Neculai Asociaţia de Tineret ONESTINPETCU Lucian-Ioan Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR)PETRE Gabriela Asociaţia Centrul de Resurse Apollo PÎRVU-BRAICA Adrian Blocul Naţional Sindical ClujPODARIU Mihaela-Diana Asociaţia Super Tineri (ASIRYS)POLEARUȘ Vladimir Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii MureșPOP Iosif Consiliul Civic LocalPOP Liviu-Marian Sindicatul Liber din Învăţământ MaramureșPOP Ludmila Habitat pentru Umanitate ClujPOPONETE Doru Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură, TulceaPOPESCU Ion Sindicatul Liber al Salariaţilor din Învăţământul Preuniversitar, ConstanţaPURCĂREANU Lucia Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii SlatinaPUȘCAȘ - POP Cornelia Asociaţia Centrul Zonal de Afaceri Câmpia TurziiRADA Adrian Centrul de Training Euro N.L.P RADOSAV Dănuţ Fundaţia Bega RADU Dănuţ Sindicatul Liber PETROTUB RomanRADU Otilia Asociaţia Patronală a Producătorilor și Utilizatorilor de Echipamente pentru Protecţia Mediului RĂDULESCU Daniela Fundaţia Casa CărţiiROBEA MarianaFundaţia FamiliaROIU Codruţ Gino Sindicatul Liber Aeroportul Internaţional Constanţa - Mihail KogălniceanuROȘIORU Antuanela-Mirela Asociaţia Centrul Român pentru Iniţiativă Socială (CRIS)ROTARU George-Rossi Oficiul Patronal Judeţean Argeș - filiala CPISC RomâniaRUSU Paul-Dragoș Sindicatul Învăţământului Preuniversitar HunedoaraSĂCARĂ Ovidiu-Ioan Organizaţia Sindicală Mesagerul RomânȘANDRU Emilia-Nicoleta Blocul Naţional Sindical SibiuSAVU Corina-Florentina Patronatul Naţional al Femeilor de Afaceri din Intreprinderi Mici și Mijlocii, Constanţa

SCHINDERMAN Emilia Asociaţia „Pro Tempore”ȘCHIOPU Sorin-Mihai Sindicatul Redacţional din Studioul Regional de Radio Târgu MureșȘEITAN Dumitrel-Andrei Asociaţia Pro Democraţia-Club ConstanţaȘERBU Lina Sindicatul Lucrătorilor din Administraţie, BrăilaSERE Monica-Ileana Asociaţia Femeilor Antreprenor din RomâniaSESERMAN Angela Mihaela Asociaţia Femeilor Întreprinzătoare din România - GalaţiSIMICIUC Elena Asociaţia Educatoarelor și Institutorilor din Grădiniţele ConstănţeneȘINKA Carol-Otto Blocul Naţional Sindical ClujȘLUSARCIUC Marcela Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră SucevaSMEU Rădiţa Sindicatul Administraţiei Publice “Forţa Legii”SOCIANU Camelia Sindicatul ”IMPACT” BotoșaniȘOIMU Sebastian Fundaţia SATEAN, BrăilaȘOMODI Florin-Claudiu Asociaţia Lions Club TransilvaniaSOÓS Istvān Asociaţia Club Rotaract Târgu MureșSTANCIU Vlad Cristian Asociaţia Clusterul de Energii Sustenabile din România (ROSENC)STÂNEA Valeriu Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii BlajȘTEFAN Camelia Sindicatul Liber al Salariaţilor din Învăţământul Preuniversitar, ConstanţaȘTEFAN Gabriela-Sorina Clubul Lions Diamond TimișoaraȘTIRBU Oana Federaţia Patronală a Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Judeţul SuceavaSTOICA Tania-Carla Asociaţia Pro Democraţia - Club CraiovaSTURZ Ovidiu-Iosif Asociaţia pentru Antreprenoriat din România SUCIU Ecaterina-Mariana Asociaţia SF. Ecaterina - TulceaSUCIU Melania Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala MureșSZIKSZAI Rózsa-Katalin Asociaţia Liga Pro EuropaȚICU Valentina-Georgeta-Mariana Camera de Comerţ și Industrie ArgeșTINIȘ Marius Adrian Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala ClujTOADERE Ioana Sindicatul Universităţii Babeș - Bolyai Cluj NapocaTOMA Cristian Mihai Federaţia Naţională a Sindicatelor Portuare, ConstanţaTOMA Ștefan Marius Patronatul Român - Filiala AradTREANȚĂ Oana-Mariana Fundaţia Clubul Turistic BanatiaTUCA Simona-Maria Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Galaţi



TUDOR Emil Sindicatul Liber din Învăţământ, VranceaȚUGLUI Manuela-Cristina Asociaţia Pro Democraţia Club ClujTURINEAC Mihai-Sorin Sindicatul Camera Veteranilor ConstanţaTÜRK Michaela Fundaţia Mihai Eminescu TrustTUȘA Sorina Sindicatul Șoferilor ”Taximetristul” ConstanţaȚUȚU-MITACHE Ionel-Radu Asociaţia Pensionarilor de Boală Gr. I, II, III, IașiVATRAUTAS Irina-Rozalia Asociaţia Naţională a Specialiștilor în Resurse Umane (AUR)VELCIOV Florin-Ștefan Sindicatul Naţional al Poliţiștilor și Personalului Contractual din Minsterului Administraţiei și Internelor Biroul Teritorial Prahova

VIȘAN Oana Bianca Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord-VestVIȚELARU Mădălina-Nicoleta Patronatul Intreprinderilor Mici și Mijlocii, IașiVLASE Cristian Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala VranceaVOICU Dora-Adriana Fundaţia FamiliaVOICU Laurenţiu Asociaţia pentru Promovarea Valorilor Europene și Dezvoltare Durabilă VORO Ligia-Magdalena Uniunea Judeţeană a Sindicatelor Libere Mureș




227

2.4 Campania de advocacy – ”perpetuum mobile” al celor care apără interese. Experienţe

Unul dintre obiectivele urmărite de programul de formare din cadrul proiectului Partener Activ și Implicat l-a constituit transferul de noţiuni și competenţe pentru planificarea și implementarea demersurilor de influenţare a politicilor publice. În perioada formării, participanţii la program și-au însușit la nivel teoretic conceptele specifice activităţii de advocacy, au aflat cum se construiește și cum se derulează o campanie de advocacy, cel mai amplu demers prin care se urmărește influenţarea transparentă a deciziei publice în favoarea unui grup de interese legitim. Cu ocazia exersării reale, beneficiarii au fost încurajaţi să iniţieze campanii de advocacy pe teme de interes pentru organizaţiile reprezentate sau pentru comunităţile din care fac parte și să exerseze tehnicile și mecanismele procesului de advocacy.

Structura propusă pentru derularea campaniilor de advocacy a constat în:› Planificarea demersului de advocacy;› Elaborarea agendei legislative – punct de pornire în campania de advocacy;› Fundamentarea campaniei (documentare, analize, amendamente etc.);› Analiza părţilor implicate;› Harta politică a decidenţilor;› Elaborarea și transmiterea unor mesaje cheie;› Managementul campaniei;› Monitorizarea și evaluarea demersului.

În perioada mai 2011 – iunie 2012, 71 de beneficiari au derulat 24 de campanii de advocacy, demersuri care au fost sintetizate în tot atâtea studii de caz, pe care le puteţi consulta în paginile următoare.

24 de campanii de advocacy, derulate de beneficiarii Partener Activ și Implicat

Activităţile derulate au implicat comunităţile din regiunile Nord-Vest, Vest, Sud-Est și Nord-Est. Iniţiatorii au abordat probleme din cotidian a cărora rezolvare urma să aibă un impact local, judeţean, regional sau naţional. Domeniile de interes cele mai frecvente au fost protecţia mediului și cel social, urmate de legislaţie, domeniul economic, învăţământ și administraţie publică.

În implementare, campaniile de advocacy au cumulat mai multe sau mai puţine etape cheie, în funcţie de complexitatea temei, care au impus utilizarea celor mai potrivite instrumente și tehnici în domeniu. Analiza celor 24 de studii de caz arată că iniţiatorii au aplicat în exersarea reală a competenţelor și noţiunea de lobby, demers direct de convingere a decidenţilor politici în favoarea grupurilor de interese legitime.

Aproape toate campaniile de advocacy s-au încheiat cu succes. Iniţiatorii au reușit să promoveze la nivel de decizie soluţiile pe care le-au identificat ca fiind fezabile pentru problemele prezentate. În cazul demersurilor care au avut alt rezultat decât cel dorit, în etapa de evaluare a campaniei de advocacy au fost analizate deficienţele și s-a regândit strategia de acţiune, planificându-se un alt moment pentru reluarea demersului.

În urma exersării instrumentelor și tehnicilor de lobby și advocacy, beneficiarii proiectului Partener Activ și Implicat și-au îmbunătăţit nivelul de expertiză, un avantaj în plus pentru activităţile de reprezentare a intereselor prin intervenţii active în procesul decizional. Acest rezultat este un factor important pentru consolidarea democraţiei participative din România.

Campania de advocacy


228 Campania de advocacy



229

INIțIAToR:

· LeontinaDaragiu Fundația Ruhama

Nivel:LocalDomeniu:SocialPerioada:mai–septembrie2011

Condiții decente de trai pentru minoritatea de romi din satul Lupoaia, comuna Holod, județul Bihor


Leontina Daragiu a iniţiat o campanie de advocacy pentru a determina autorităţile locale din Holod, judeţul Bihor, să aloce resurse de la bugetul local pentru rezolvarea unor probleme ale minorităţii de romi din satul aparţinător Lupoaia.

» PROBLEMA:

Lipsa condiţiilor minime de infrastructură (drumuri, reţele de alimentare cu apă, forare puţuri, iluminat), condiţii precare pentru școala din localitate (grupuri sanitare fără racord la reţeaua de apă, lipsa transport), biserica penticostală – un loc important pentru comunitatea de romi, care avea nevoie de lucrări de amenajare.

» ETAPE:

› Documentare. Leontina Daragiu a colectat informaţii referitoare la condiţiile de trai ale comunităţii de romi din satul Lupoaia administrat de Primăria Comunei Holod, a parcurs informaţii legislative relevante cu privire la distribuirea bugetului local, dreptul minorităţilor, drepturile copilului și altele.

› Analiza părţilor implicate. A realizat un tabel care a cuprins autorităţile care se pot implica în rezolvarea problemei, aliaţii – comunitatea numeroasă de romi care urma să beneficieze de pe urma rezolvării problemei, dar și oponenţii – grupurile care ar fi primit mai puţine resurse de la bugetul local.

› Mobilizare. Din lista aliaţilor au fost contactate persoane și organizaţii împreună cu care Fundaţia Ruhama a încheiat o alianţă. Astfel, a fost semnat un protocol de colaborare al Grupului de Sprijin Local.

› Strategia campaniei. Leontina Daragiu a considerat că punctul culminant al campaniei de advocacy îl poate constitui o dezbatere publică structurată, organizată după un regulament clar, la care să fie puse faţă în faţă autorităţile locale și grupul de interes vizat. Astfel, pe baza informaţiilor colectate a fost elaborat un document care prezenta problema, nevoile comunităţii de romi și măsurile necesare. A fost întocmită o listă cu invitaţi (autorităţi locale, lideri din comunitate, lideri ai filialelor de partid PSD, PDL, PNL, PNG - UNPR) cărora li s-a transmis motivaţia și date cu privire la cadrul de desfășurare a evenimentului.

› Organizare dezbatere. La eveniment au participat 52 de persoane, iar 15 dintre acestea și-au exprimat și verbal opinia cu privire la cele trei probleme. La finalul dezbaterii publice, reprezentanţii PNL și PNG – UNPR au semnat un acord prin care și-au asumat să susţină rezolvarea problemelor în cadrul Consiliului Local Holod.

» IMPACT:

Datorită campaniei de advocacy de succes derulată de Leontina Daragiu și echipa din cadrul Fundaţiei Ruhama, în prima ședinţă de Consiliu Local care a avut loc după organizarea dezbaterii publice a fost aprobată alocarea de fonduri pentru rezolvarea problemelor menţionate. Leontina Daragiu a devenit un partener al autorităţilor publice pentru rezolvarea problemelor grupului pe care ea îl reprezintă.

Campania de advocacy230


Candidații la funcția de primar propun soluții pentru problemele comunității de romi din Brusturi


Grupul a organizat o campanie de advocacy pentru a determina autorităţile locale din satul Brusturi, judeţul Bihor, să aloce resurse de la bugetul local pentru rezolvarea unor probleme ale minorităţii de romi.

» PROBLEMA:

Lipsa condiţiilor minime de infrastructură (drumuri, reţele de alimentare cu apă, forare puţuri, iluminat, alimentare cu energie electrică), servicii medicale precare pentru familiile sărace, lipsa locurilor de muncă.

» ETAPE:

› Documentare. Grupul a colectat informaţii referitoare la condiţiile de trai ale comunităţii de romi din localitatea Brusturi, a parcurs informaţii legislative relevante cu privire la distribuirea bugetului local, dreptul minorităţilor, drepturile copilului și altele.

› Strategia campaniei. Echipa a considerat că punctul culminant al campaniei de advocacy îl poate constitui o dezbatere publică structurată, organizată după un regulament clar, la care să fie invitaţi candidaţii pentru funcţia de primar din 2012 și grupul de interes vizat. Pe baza informaţiile despre comunitatea de romi din Brusturi a fost elaborat un document care evidenţia problemele cu care se confruntă această minoritate. Au fost transmise invitaţii către toate partidele politice, care au fost informate că de la viitorul candidat politic la funcţia de primar se așteaptă soluţii.

› Organizare dezbatere. La eveniment au participat 72 de persoane. Liderii comunităţii de romi și-au prezentat problemele și nevoile, la fel cum invitaţii din partea autorităţilor au spus care sunt în opinia lor soluţiile fezabile.

› Follow-up. Echipa a transmis scrisori de mulţumiri invitaţilor din partea partidelor, iar consilierilor locali li s-a reiterat posibilitatea de a încheia un parteneriat cu Fundaţia Ruhama care să sprijine rezolvarea problemelor comunităţii de romi din Brusturi.

» IMPACT:

Datorită campaniei de advocacy de success, echipa a reușit să determine Primăria Brusturi să facă investiţii în satele aparţinătoare. Au fost pietruite: drumul în comunitatea de romi din localitatea Păulești (aproximativ 250 m), drumul în comunitatea de romi din localitatea Picleu (aproximativ 150 m). În comunitatea de romi din localitatea Cuieșd a fost pietruit drumul (aproximativ 250 m), s-au făcut branșamente la curentul electric (pe aproximativ 500 m) și s-au amplasat șapte corpuri de iluminat public.

INIțIAToRI:

· Ana-MariaAmzăr Fundația Ruhama

· DanielBredet Fundația Ruhama

· MarianDaragiu Asociația Alianța Civică a Romilor din România

· FlorinaLingurar Fundația Ruhama

Nivel:LocalDomeniu:SocialPerioada:ianuarie–aprilie2012



231

Vocea cartierului orădean Rogerius – implicare la luarea decizie publice


Adrian Șimon a iniţiat o campanie de advocacy cu scopul de a implica locuitorii din cartierul Rogerius în procesul de luare a deciziei publice.

» PROBLEMA:

Primăria Oradea a anunţat o investiţie pentru locaţia Pieţei Rogerius, dar fără să dea suficiente detalii cu privire la perioada de derulare a investiţiei, schimbările propuse, beneficiarii vizaţi, astfel că agenţii comerciali și vânzătorii din piaţă s-au temut că ativitatea lor ar putea fi blocată. Lipsa de comunicare a creat contextul favorabil pentru ca grupurile de interes din zona pieţei Rogerius să transmit primăriei nevoile lor, astfel încât acestea să fie corelate cu planul de investiţii.

» ETAPE:

› Documentare. Adrian Șimon a colectat informaţii cu privire la planurile administraţiei orădene. Pentru a folosi informaţii oficiale a transmis o cerere în baza Legii 544/2001 privind liberal acces la informaţii de interes public către Administraţia Domeniului Public în care a solicitat date despre bugetul de venituri și cheltuieli pentru Piaţa Rogerius, importanţa obiectivului în comunitate.

› Analiza părţilor implicate. Au fost identificate grupurile care au dorit să se implice în campania de advocacy pentru corelarea planului de investiţii din Piaţa Rogerius cu nevoile întreprinzătorilor din zonă, precum și oponenţii și grupurile neutre.

› Mobilizare. Trei reprezentanţi ai grupurilor de susţinători au înfiinţat o coaliţie informală - “Coaliţia pentru Rogerius”, și au redactat un document de poziţie care a cuprins obiectivele grupului în relaţia cu administraţia locală – numit Agenda Publică Rogerius – pentru o perioadă de mai multe luni.

› Strategia campaniei. Adrian Șimon împreună cu colegii din coaliţie au considerat că pentru a atrage atenţia autorităţilor publice cu privire la nevoia de dezbatere a proiectelor cu impact în comunitate este necesară organizarea unei consultări publice structurate. Obiectivul era ca prin acest demers cei din comunitatea Rogerius să spună ce își doresc de la Primăria Oradea pentru această piaţă. Astfel, au fost elaborate: un document - care a expus problema planului de investiţie din piaţa Rogerius, un regulament al evenimentului, invitaţii – transmise către primărie, administratorul pieţelor, partide, grupurile de interes din zona pieţei, iar printr-un comunicat de presă au fost informaţi și orădenii cu privire la eveniment.

› Organizare dezbatere. Dintre cei prezenţi la eveniment, 9 persoane și-au exprimat și verbal opinia cu privire problemele menţionate. Informaţiile despre cele discutate au fost menţionate în presa scrisă, de televiziuni și radiouri.

› Follow-up. Adrian Șimon și grupul de iniţiatori au stabilit să transmit un raport cu concluzii și recomandări atât primarului, cât și consilierilor locali. De asemenea, au considerat că va fi necesară monitorizarea adminstraţiei locale, extinderea membrilor coaliţiei și realizarea unei pagini web care să faciliteze accesul orădenilor la programul și activităţile grupului.

» REZULTAT:

Adrian Șimon și-a consolidat poziţia de lider în comunitate și și-a desăvârșit competenţele civice și sociale prin demersurile de mobilizare a comunităţii în vederea implicării acesteia în procesul de luare a deciziei publice.

INIțIAToR:

· AdrianȘimon

Asociația Pro Democrația Club oradea

Nivel:LocalDomeniu:SocialPerioada:mai–octombrie2011



Apărarea drepturilor studenților din căminele Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca


Andra Camelia Cordoș a iniţiat o campanie de advocacy cu scopul de a modifica regulamentul de funcţionare în căminele studenţești. A mobilizat voluntari, a obţinut sprijinul a sute de tineri pentru demersul său și a prezentat propunerea organizaţiei în forurile de conducere ale universităţii.

» PROBLEMA:

Regulamentul valabil la momentul demarării campaniei interzicea vizitele după ora 23 în cămine și prevedea amenzi în cazul în care acest lucru nu era respectat. Reprezentanţii Organizaţia Studenţilor din Universitatea Babeș Bolyai (OSUBB) au considerat că drepturile stundeţilor erau încălcate, regulamentul fiind rigid și restrictiv.

» ETAPE:

› Identificare resurselor, formarea echipei. Au fost mobilizaţi 8 voluntari pentru a se implica în rezolvarea problemei. A fost stabilit un plan de activităţi și obiectivele dorite.

› Documentare și redactare document de poziţie. Au fost analizate regulamente ale căminelor studenţești din străinătate și din ţară, drepturile omului – cu preponderenţă ale tinerilor. În redactarea documentului de poziţie al campaniei au fost prezentate argumente pentru schimbarea regulamentului și au fost prezentate propuneri concrete privind schimbarea programului de vizite în cămine, modul în care acestea se pot derula, responsabilităţile care revin studenţilor gazde.

› Mobilizarea aliaţilor. A fost organizată o campanie de strangere de semnături pe durata unei zile. Studenţii din campusul universitar au fost informaţi cu privire la propunerea OSUBB și li s-au cerut semnături prin care își asumă să susţină acest demers. Au fost colectate peste 700 de semnături.

› Analiza canalelor de comunicare. Au fost identificate platformele de informare ale studenţilor. Astfel, campania de advocacy a fost promovată pe Facebook, bloguri ale studenţilor, site-urile mass-media din Cluj-Napoca.

› Susţinerea poziţiei în forul decizional. În cadrul unei ședinţe comune între reprezentanţi ai studenţilor și conducerea UBB Cluj-Napoca, reprezentanţii OSUBB au prezentat propunerea lor și gradul de susţinere pe care îl au în rândul studenţilor din cămine. Propunerea a fost respinsă.

› Analiza campaniei. Unul dintre argumentele conducerii UBB împotriva schimbării regulamentului a fost că studenţii care au semnat pentru schimbarea regulamentului nu vor mai sta în cămine în următorul an universitar, astfel că nu există legitimitatea susţinătorilor. Campania s-a derulat aproape de începerea sesiunii, perioadă în care vizitele în cămine pot deranja studenţii. În acest context, a fost respinsă propunerea. La final de an universitar, în 2011, erau programate schimbări la nivelul conducerii OSUBB astfel că implicarea în cadrul organizaţiei a fost deficitară.

» REZULTAT:

Andra Camelia Cordoș a reușit să conceapă un plan pentru o campanie de advocacy. Chiar dacă perioada aleasă a fost în dezavantajul acestui proiect, OSUBB a câștigat legitimitate atât în faţa studenţilor – prin Campania de mobilizare, cât și în faţa conducerii universităţii – susţinerea unui document de poziţie argumentat. Analiza de la finalul campaniei a adus soluţii pentru următoarea încercare de schimbare a regulamentului de funcţionare a căminelor studenţești.

INIțIAToR:

· AndraCameliaCordoș organizația Studenților din Universitatea Babeș Bolyai

Nivel:LocalDomeniu:ÎnvăţământPerioada:aprilie–mai2011



233

Avantajele medierii în afaceri: parteneri, prieteni și instanțe de judecată degrevate


Constantin Coadă a iniţiat o campanie de advocacy cu scopul de a promova avantajele medierii astfel încât această procedură să devină obligatorie în domeniul conflictelor civile, familiale, comerciale și penale pentru pretenţiile civile.

» PROBLEMA:

Instanţele de judecată sunt aglomerate de cauze care și-ar putea găsi rezolvarea și pe cale amiabilă, prin înţelegerea părţilor implicate. Legislaţia însă nu încurajează degrevarea instanţelor astfel că e necesare o iniţiativă legislativă care să promoveze medierea ca și procedură de stingere a conflictelor.

» ETAPE:

› Documentare și sinteză. Constantin Coadă a identificat soluţiile care pot rezolva problema. Pentru susţinerea acestora a parcurs o serie de documente, printre care Strategia de dezvoltare a justiţiei ca serviciu public 2010-2014, Programe politice și electorale ale partidelor, Jurisprudenţa naţională și europeană, Rapoartele Uniunii Europene privitoare la justiţie în România, Bilanţurile activităţii Consiliului Superior al Magistraturii.

› Monitorizarea decidentului. A monitorizat Ministerul Justiţiei, instituţie care se putea implica în rezolvarea problemei, și activitatea celor două camere ale Parlamentului României, deoarece problema putea fi rezolvată și prin iniţiativă legislativă. În acest context, Constantin Coadă a sesizat că există o iniţiativă legislativă de modificare a Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, a deputatului Alina Gorghiu.

› Contactarea decidentului. Pentru a promova soluţiile identificate, introducerea unor amendamente cu privire la obligativitatea medierii pentru cauzele din anumite domenii, Constantin Coadă i-a transmis deputatului Alina Gorghiu o adresă în care își prezenta susţinerea faţă de iniţiativa de modificare a Legii nr. 192/2006 și dorinţa de a-și aduce contribuţia, în calitate de expert, la forma finală a proiectului de lege. Deputatul Alina Gorghiu a acceptat posibilitatea de colaborare și l-a invitat pe Constantin Coadă să participe la o serie de evenimente programate în ţară, menite să promoveze medierea.

› Campanie de promovare. Constantin Coadă a participat la lansarea cărţii “Medierea – oxigen pentru afaceri” din mai multe orașe, alături de deputatul Alina Gorghiu, profesori de la facultăţile de drept, reprezentanţii mediatorilor din zonele respective, deputaţi și senatori. De asemenea, și-a adus contribuţia la realizarea unui film de prezentare pentru o mediere în domeniul comercial care a fost promovată în mediul de afaceri. În timpul evenimentelor de lansare, Coadă Constantin a susţinut discursuri de aproximativ 10 minute în care a explicat pe scurt procedura medierii și avantajele pe care oamenii de afaceri le pot avea dacă apelează la această modalitate de închidere a unor conflicte, în detrimentul instanţelor de judecată.

» IMPACT:

Datorită demersurilor lui Constantin Coadă, asociate eforturilor și altor grupuri din ţară, s-au adoptat modificări legislative privind activitatea de mediere (informarea părţilor cu privire la mediere și avantajele acesteia este obligatorie înainte de prezentarea în instanţă), iar alte propuneri de modificare a Legii 192/2006 erau în lucru la începutul anului 2013, în Camera Deputaţilor.

INIțIAToRI:

· ConstantinCoadă Asociația Mediatorilor Timiș

Nivel:NaţionalDomeniu:LegislaţiePerioada:mai–august2011



Campanie de susținere pentru Mitropolitul Banatului ÎPSS Nicolae Corneanu


Grupul a iniţiat o campanie de advocacy cu scopul de a determina schimbarea unei decizii luate la nivelul Patriarhiei.

» PROBLEMA:

Mitropolitul Banatului ÎPSS Nicolae Corneanu nu a mai avut drept de semnătură, care i-a fost retras pe motive medicale, dar credincioșii din regiunea de vest au considerat că Sfântul Sinod al BOR ar trebui să revină asupra acestei decizii.

» ETAPE: campanie de informare, campanie media, mobilizarea comunităţii.

› Campania media pentru susţinerea Mitropolitului Banatului a demarat prin acţiuni media, respectiv articole în publicaţii locale și naţionale în data de 20 mai, după ce Sfântul Sinod a suspendat temporar atribuţiile deţinute de ÎPSS Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului.

› Campania de informare a timișorenilor despre faptul că Mitropolitului i-a fost suspendat dreptul de semnătură din motive medicale a început în paralele. Campania, derulată prin e-mailuri, postări pe site-uri de socializare și informare directă a celor care veneau regulat la slujbele de la Catedrala Mitropolitană și de la câteva biserici din Timișoara, a avut drept scop formarea unei mase critice de oameni în vederea organizării unor acţiuni stradale de protest.

› Mobilizarea comunităţii a început cu primul miting oficial pentru susţinerea Înalt Prea Sfinţitului Nicolae, Mitropolitul Banatului, luni, 30 mai, de la ora 17.30, în faţa Catedralei Mitropolitane din Timișoara. Au urmat apoi organizarea cu regularitate a mitingurilor, care au strâns în faţa Catedralei câteva mii de participanţi. Pe tot parcursul acestor acţiuni de susţinere, au fost atrase de partea mișcării personalităţile și liderii de opinie locali, de la primarul Gheorghe Ciuhandu, la profesori universitari, medici, oameni politici și de cultură.

› Mobilizarea susţinătorilor. Au fost colectate câteva mii de semnături din Timișoara, Lugoj, dar și din Caraș-Severin. De asemenea, echipa de advocacy a redactat o scrisoarea în care s-a cerut schimbarea deciziei Sfântului Sinod. Scrisoarea deschisă împreună cu semnăturile de susţinere au fost trimise către Patriarhia Română. De asemenea, au fost mobilizaţi în acest demers Acad. Prof. Dr. Ștefan Iosif Drăgulescu, Acad. Prof. Dr. Constantin O. Luca, Acad. Prof. Dr. Mircea Lăzărescu și Prof. Dr. Lucian Petrescu, care au trimis, la rândul lor, o scrisoare deschisă Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române și Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel. Mitingurile de la Timișoara și miile de semnături adunate pentru Înalt Prea Sfinţitul Nicolae, mitropolitul Banatului, au avut ecou la București. Patriarhia Română a transmis un comunicat care le-a dar speranţe enoriașilor din Banat, în care se spunea că la prima ședinţă a Sfântului Sinod, decizia de retragere a dreptului de semnătură a ÎPS Nicoale poate fi schimbată.

› Mobilizarea comunităţii. Următoarea acţiune importantă de susţinere s-a desfășurat duminică, 5 iunie, și a constat într-un ”lanţ uman” în faţa Catedralei Mitropolitane din Timișoara. Acţiunea a fost mediatizată intens pe mass media locală și naţională. Mitingurile și nenumăratele scrisorile de susţinere pentru Mitropolitul Banatului, Înalt Prea Sfinţitul Nicolae l-au determinat pe Înalt Prea Sfinţitul Irineu, Mitropolitul Olteniei, cel ce a fost numit supervisor peste Mitropolia Banatului, să facă o vizită urgentă la Timișoara. Deoarece vizita din data de 8 iunie nu a avut niciun rezultat concret, grupul de iniţiativă a organizat sub sloganul “Acum ori niciodată”, o nouă adunare de susţinere a Înalt Prea Sfinţitului Nicolae pe data de 9 iunie.

› Campania media a continuat prin publicare de interviuri, reacţii ale personalităţilor locale și anchete referitoare la activităţile ilegale și imorale desfășurate de contestatari ai Mitropolitului Banatului. În luna iunie au fost din nou organizate o serie de mitinguri de susţinere. În aceeași lună a fost trimisă o nouă scrisoare deschisă Prea Fericitului Patriarh Daniel, scrisoare însoţită de toate articolele media publicate în luna iunie.

Nivel:RegionalDomeniu:ComunitatePerioada:mai–august2011

INIțIAToRI:

· LiaLuciaEpure Uniunea Europeană din Banat

· LucianPaulescu Uniunea Europeană din Banat

235



› Mobilizarea susţinătorilor. Pe data de 18 iunie a fost postat pe site-ul petitiionline.ro “Petiţie pentru susţinerea Înaltpreasfinţitului Nicolae, Mitropolitul Banatului”. Petiţia a fost promovată în mass media naţională și internaţională și printr-o campanie de mailing și a adunat în doar 20 de zile peste 600 de semnături.

» IMPACT:

Echipa de advocacy a reușit printr-o campanie media și prin mobilizarea creștinilor din regiunea de vest să-și atingă obiectivul dorit.

Cel mai înalt for al Bisericii Ortodoxe Române a decis pe 21 iulie să dea înapoi dreptul de semnătură mitropolitului Banatului, Înaltpreasfinţitul Nicolae Corneanu. Semnătura lui Corneanu putea fi dublată de semnătura episcopului vicar al Timișoarei, Preasfinţitul Paisie Lugojanul, doar dacă mitropolitul nu poate semna.



Eliminarea faptelor de corupție și abuzurilor din timpul controalelor la firmele de construcții


Doru Poponete a iniţiat o campanie de advocacy cu scopul de a eficientiza derularea controalelor la firmele de construcţii membre ale camerei.

» PROBLEMA:

S-a constatat că uneori, în timpul controalelor, din cauza unor neclarităţi sau neînţelegeri, apar situaţii care generează fapte de corupţie, abuzuri, ceea ce crește neîncrederea agenţilor economici în bunele intenţii ale reprezentanţilor statului.

» ETAPE:

› Analiza părţilor implicate. Doru Poponete a identificat grupurile de interese care pot fi implicate în rezolvarea problemei. Cele mai importante dintre acestea sunt Inspectoratul Teritorial de Muncă Tulcea (ITM) și membrii Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură Tulcea (CCIAT), care activează în domeniul construcţiilor.

› Documentarea soluţiei. Pe baza datelor statistice referitoare la rezultatele controalelor ITM Tulcea, precum și conform informaţiilor din cadrul CCIAT, Doru Poponete a considerat că cea mai potrivită soluţie ar fi ca din echipele de control să facă parte și un reprezentant al CCIAT, cu rol de observator.

› Lobby. A fost programată o întâlnire cu directorul ITM Tulcea, Ali Izet, în cadrul căreia s-a stabilit că pentru punerea în aplicare a soluţiei este necesar să fie încheiat un protocol de colaborare, care să stabilească modul de funcţionare al echipelor de control din care urma să facă parte și un reprezentant al CCIAT.

» IMPACT:

Doru Poponete a dus al final cu succes campania de advocacy, în folosul grupului de interes pe care îl reprezintă. Colaborarea cu ITM Tulcea pe linie de control a firmelor de construcţii a început din iulie 2011. Parteneriatul dintre cele două instituţii a generat și dezvoltarea unor activităţi comune – formarea profesională a salariaţilor din societăţile de construcţii, parteneriate pentru proiecte europene, s-au consolidat relaţiile între instituţiile implicate și a crescut încrederea mediului de afaceri în colaborarea cu IMT și CCIAT.

INIțIAToR:


Nivel:JudeţeanDomeniu:EconomicPerioada:iunie–septembrie2011



237

INIțIAToRI:

· ClementinaLuluţaIucu Asociația Curcubeul Moldova Nouă

· OanaMarianaTreanţă Fundația Club Turistic Banatia

Nivel:LocalDomeniu:EcologiePerioada:iunie–august2011

Mai multe piste pentru biciclete în Reșița


Iniţiatorii au început o campanie de advocacy cu scopul de a determina administraţia locală să investească în metode alternative de transport.

» PROBLEMA:

Lipsa pistelor pentru ciclism și lipsa rastelurilor pentru parcarea bicicletelor îi descurajează pe reșiţeni să folosească bicicleta ca alternativă la mașină sau mijloace de transport în comun.

» ETAPE:

› Documentare. Au fost consultate politici publice în domeniu, informaţii legislative relevante de la nivel local și naţional, articole de presă, studii comparative și exemple de bună practică. Prin documentare au fost colectate date care să poată fi folosite în construirea unei poziţii publice și să ofere argumente în întâlnirile cu decidentul public.

› Analiza părţilor implicate. Iniţiatorii au identificat câteva organizaţii nonguvernamentale care în timpul proiectelor derulate au promovat mersul pe bicicletă. Au analizat interesul mass-media faţă de această temă și au identificat ziariștii interesaţi de promovarea mijloacelor alternative de transport, în special a celor ecologice. În ceea ce privește decidentul, s-a stabilit că Primăria și Consiliul Local Reșiţa sunt cele două instituţii care pot rezolva problema.

› Construirea unei coaliţii informale. Au fost mobilizate șapte ONG-uri ca să contribuie la rezolvarea problemei. A fost creată o coaliţie informală în cadrul căreia au fost stabiliţi pașii necesari pentru influenţarea decidentului local.

› Întâlniri de lobby. Liderii coaliţiei informale au participat la două întâlniri cu primarul Reșiţei, în cadrul cărora au susţinut că extinderea reţelelor de biciclete și construirea unor parcări vor încuraja reșiţenii să folosească mai des acest mijloc de transport. Au fost evidenţiate numeroase avantaje, de la îmbunătăţirea stării de sănătate a educaţiei și până la influenţele educative asupra copiilor.

› Formularea poziţiei publice. În completarea întâlnirii cu primarul, coaliţia informală a transmis o solicitare către Primăria Reșiţa și Consiliul Local în care au fost menţionate cererile grupului precum și motivele care stau la baza acestora.

» REZULTAT:

Campania de advocacy demarată de Oana Mariana Treanţă și Clementina Luluţa Iucu a adus în atenţia primarului o nevoie a comunităţii din Reșiţa. În urma demersului, administraţia locală a obţinut fonduri guvernamentale pentru amenajarea de piste de biciclete și au fost demarcate piste de biciclete pe trotuare.

Oana Mariana Treanţă și Clementina Luluţa Iucu și-au asumat rolul de lideri ai coaliţiei formate și și-au consolidat poziţia publică în comunitate.



Politica energetică a României


Iniţiatorii au derulat o campanie de advocacy cu scopul de a influenţa politica energetică a României, prin demersuri care să conducă la deblocarea investiţiilor în energie verde. În acest sens, au fost planificate activităţi de amendare a Legii 220/2008 (care în 2011 încă nu era operaţională, din cauza nefinalizării metodologiei de aplicare).

» PROBLEMA:

Politica energetică a României nu se încadrează în recomandările internaţionale. Strategia energetică a României până în 2035 păstra formele tradiţionale de producere a energiei (exploatarea nucleară, combustibili fosili etc.), cu investiţii foarte mari de la bugetul de stat, în loc să prevadă trecerea la energiile alternative, care implică mai puţine costuri și sunt nepoluante.

» ETAPE:

› Echipă, roluri, activităţi. Cele cinci persoane implicate în această campanie de advocacy au decis să formeze o coaliţie informală. În cadrul coaliţiei au fost stabilite rolurile fiecăruia și au fost planificate activităţi.

› Documentare și sinteză. Membrii grupului care și-au asumat partea de documentare și analiză au parcurs legislaţia relevantă în domeniu, atât naţională, cât și internaţională, studii și cercetări, politici publice în domeniu, articole de presă. Au fost selectate date care să justifice nevoia amendării legii 220/2008 și promovarea energiei verzi în politica energetică a României.

› Monitorizarea decidentului. Pentru amendarea Legii 220/2008 a fost necesară și urmărirea activităţii Ministerului Economiei, Comerţului și Mediului de Afaceri (MECMA). Astfel, a fost identificat un moment important pentru campania de advocacy, posibilitatea participării grupului la dezbatera publică pentru stabilirea Strategiei energetic a României până în 2035. Au fost selectate informaţii despre: tema dezbaterii, data până la care pot fi exprimate opinii pe tema dată, data la care are loc evenimentul propriu-zis, în scopul implicării în decizia publică.

› Elaborarea unei opinii publice. Grupul a elaborat pe baza sintezei documentării o opinie publică pe tema Strategiei Energetice a României. A fost propus ca obiectiv producerea a 55 la sută din energie din resurse alternative – energie verde, până în 2035. Ideea a fost argumentată cu tendinţele internaţionale, accidendele în cazul centralelor nucleare și efectele acestor accidente, costurile uriașe pentru metodele tradiţionale de producţie etc. De asemenea, au fost prezentate soluţii pentru trecerea spre producţia de energie verde, cu accent pe reglementările legislative necesare în cel mai scurt timp.

› Întâlnire cu decidentul. Opinia a fost transmisă către MECMA, organizatorul dezbaterii publice, iar la eveniment au participat trei persoane, dintre care una a susţinut verbal poziţia coaliţiei informale. Ulterior evenimentului, printr-o cerere în baza Legii 544/2001 privind liberal acces la informaţii de interes public, au fost solicitate informaţii despre procedura de organizare a dezbaterii publice – grupul a constatat ca debaterea a fost prost organizată, fiind doar o formalitate pentru organizator - și au fost solicitate documentele în baza cărora MECMA a elaborat strategia supusă dezbaterii (în care se regăseau metode tradiţionale de producere a energiei, la costuri mari, poluante și chiar cu riscuri pentru populaţie).

› Promovarea temei pe agenda publică. Pentru a sensibiliza decidentul cu privire la tematica energiei verzi, grupul a elaborate o strategie de comunicare. Astfel, imediat după participarea la dezbaterea MECMA a fost emis un comunicat de presă. A fost evidenţiată nevoia ca România să reorienteze producţia de energies pe metodele ecologice. Tot în această perioadă, o parte dintre membrii grupului au participat la diferite evenimente care au avut ca temă energia alternativă, ocazii cu care au fost prezentate soluţiile pe care grupul le propune autorităţilor naţionale.

INIțIAToRI:

· MarianaCernicova Fundația Politehnica din Timișoara

· OvidiuCostea Uniunea Generală a Industriașilor din România UGIR 1903 Filiala Timiș


· GabrielaȘtefan Clubul Lions Diamond Timișoara

· OanaTreanţă Fundația Clubul Turistic Banatia

Nivel:NaţionalDomeniu:EnergieverdePerioada:mai–septembrie2011

239



› Lobby. Pe lângă activităţile deja prezentate, grupul a menţinut legătura cu autorităţile naţionale. În acest sens, s-au purtat discuţii cu secretarul de stat Borbely Karoly din MRCMA pentru urmărirea etapelor de îmbunătăţire a Strategiei energetic. De asemenea, un membru al grupului a participat la întâlniri informale cu experţii care lucrau la strategie.

› Activităţi de follow-up. Grupul a considerat că pentru sensibilizarea opiniei publice și a decidentului politic e nevoie de activităţi de persuadare, de transmitarea periodică a unor mesaje pe tema energiei verzi. În acest sens, a fost considerată oportună participarea la emisiuni TV, acordarea de interviuri în presa scrisă și online, transmiterea opiniei publice a grupului către birourile parlamentarilor.

» REZULTAT:

Activităţile au avut coerenţă și finalitate, prin susţinerea opiniei publice la dezbaterea publică. Grupul și-a testat și demonstrat capacitatea de reacţie și de acţiune, armonizând punctele de vedere ale membrilor și interesele acestora faţă de problema abordată. Exersarea diferitelor roluri a desăvârșit competenţe de lobbyiști ale membrilor grupului.



INIțIAToRI:

· OdiliaDidinaCiunta Sindicatul Bibliotecarilor din Biblioteca Centrală Universitară Timișoara

· Elisabeta-AmaliaDrăghia Fundația ”Pentru Voi”


· ConstantinOsain Sindicatul Independent al Învățământului Preuniversitar din Timiș

Nivel:LocalDomeniu:ÎnvăţământPerioada:mai–septembrie2011

Să învățăm istoria la muzeu sau biologia în natură


Grupul a iniţiat o campanie de advocacy menită să îmbunătăţească procesul de învăţare în școlile din Timișoara.

» PROBLEMA:

Lipsa unor parteneriate între instituţiile de cultură din Timișoara, finanţate din bugetul local sau judeţean, și școli care să faciliteze învăţarea. De exemplu, lecţiile de istorie pot fi ţinute la muzee sau cele de biologie la Zoo, fără ca elevilor să li se ceară bani pentru biletele de intrare.

» ETAPE:

› Echipă, roluri, activităţi. Cele patru persoane implicate în această campanie de advocacy au decis să formeze o coaliţie informală. În cadrul coaliţiei au fost stabilite rolurile fiecăruia și au fost planificate activităţi.

› Documentare și sinteză. Grupul a parcurs politici publice în domeniu, legislaţia relevantă, articole de presă. Au fost trimise două cereri în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, către Primăria Timișoara și Consiliul Judeţean Timiș, în care au fost solicitate date despre instituţiile de cultură din subordine. Răspunsul Consiliului Judeţean Timiș a făcut trimitere la site-ul instituţiei, fără să ofere datele solicitate.

› Formularea soluţiei și argumentele. Grupul a decis că cea mai bună soluţie pentru rezolvarea problemei ar fi proiecte de hotărâre, la nivel local și judeţean, care să prevadă parteneriate între instituţiile de cultură și școli cu suportarea costurilor din bugetele celor două administraţii.

› Lobby. Pentru ca soluţia să se concretizeze, au fost programate întâlniri cu consilieri locali și judeţeni astfel încât aceștia să iniţieze proiectele de hotărâre necesare. S-au purtat discuţii cu Negoiţă Adrian Valentin, Eftimie Mariana și Munteanu Sorin - consilieri judeţeni, Țoancă Radu Daniel, Grindeanu Sorin Mihai, Elena Wolf - consilieri locali. În toate întâlnirile consilierii și-au exprimat sprijinul pentru acest proiect, urmând ca după vacanţa de vară din 2011 să fie stabilite etapele necesare.

› Mobilizarea comunităţii. Pentru a arăta consilierilor contactaţi că propunerea făcută este susţinută de comunitate a fost lansată o petiţie online pentru care s-au cerut semnături. (http://www.petitieonline.ro/petitie-p69168055.html) Petiţia a fost semnată de 100 de persoane.

» REZULTAT:

Grupul a dat dovată de unitate și mobilizare rapidă. Fiecare dintre membrii echipei și-a consolidat competenţele civice și sociale. Demersul lor a informat decidenţii locali și judeţeni cu privire la o oportunitate din comunitate cu impact pentru un procent mare din electorat (părinţi, bunici, cadre didactice). Campania de advocacy iniţiată a rămas în derulare.



241

Cum construiești un parteneriat cu autoritățile pentru sănătatea populației


Ștefania Mihale a iniţiat o campanie de advocacy cu scopul de a beneficia de sprijin din partea Consiliului Judeţean Constanţa pentru ca fundaţia să-și continue activitatea în condiţii optime.

» PROBLEMA:

În prima parte a anului 2011 au apărut informaţii, neoficiale, conform cărora cabinetul de testare HIV/Hepatita B și C, situat în spaţiul de la Policlinica Spitalului Judeţean Constanţa, urma să fie mutat. Acest lucru ar fi afectat activitatea de testare și implicit putea avea repercursiuni asupra stării de sănătate a populaţiei.

» ETAPE:

› Documentarea a urmărit trei aspecte: informaţii despre testarea HIV, Hepatita B și C, despre stadiul problemei identificate și despre Consiliul Judeţean Constanţa. Despre HIV și hepatitele virale s-a verificat existenţa unor documente cu valoare de politică publică, la nivel naţional. La nivel internaţional s-au studiat documentele de UNAIDS, European Centre for Disease Prevention and Control și ale Comisiei Europene. Fundaţia Baylor nu a avut relaţii de colaborare cu autorităţile astfel că prima activitate a fost una de identificare a listei actuale a consilierilor judeţeni, pentru fiecare dintre ei fiind identificate posibile modalităţi de contactare. Au fost analizate o serie de articole pe tema dată, din presa locală.

› Monitorizare. A fost urmărit modul în care Consiliul Judeţean Constanţa face cunoscute publicului informaţiile despre hotărârile care erau în discuţie sau urmau să fie aprobate. Pentru întâlnirea de consiliu din 28 iulie 2011, agenda a fost publicată pe site în 21 iulie. Documentul publicat conţinea doar denumirea hotărârilor, fără expunerea de motive și fără să fie specificată o persoană sau data până la care se primeau propuneri pentru hotărârile aflate pe agendă. Din spusele secretarului judeţului, reprezentanţii fundaţiei Baylor au aflat că una dintre temele ședinţei viza unele modificări ale structurii Spitalului Clinic Judeţean Constanţa.

› Analiza părţilor implicate. Consilierii judeţeni au fost identificaţi ca grupul vizat de acţiunea de advocacy. Managerul Spitalului Clinic de Urgenţă Constanţa avea interes puternic, iar mass-media a fost întotdeauna interesată de programul de testare. Persoanele care s-au testat - grup cu interes ridicat dar greu de mobilizat. A fost doar menţionat, ca posibila resursă. Spectrul politic în oraţul Constanţa era ușor de analizat: același partid era la putere și în primărie și în Consiliul Judeţean. Tot din documentare a reieșit că majoritatea hotărârilor de pe ordinea de zi a Consiliului Judeţean sunt propuneri ale președintelui.

› Influenţarea decidentului. S-a stabilit în cadrul echipei fundaţiei că vor fi informaţi consilierii judeţeni despre nevoia de testare a populaţiei. Totodată, vor fi transmise rezultatele fundaţiei în urma activităţii centrului de testare. Aceste date au fost folosite și pentru redactarea unui document de poziţie care a fost transmis secretarului Consiliul Judeţean, cu scopul de a ajunge la președintele instituţiei.

› Campanie media. În paralel, a fost organizată o conferinţă de presă în aer liber, în cadrul căreia a fost lansat Laboratorul mobil de testare. Locul conferinţei a fost un parc lângă care sunt sediile primăriei, prefecturii, consiliului judeţean. În urma evenimentului au fost identificate 38 de apariţii în mass-media (3 TV naţionale, 2 radiouri locale, 9 ziare, 24 online).

» IMPACT:

Campania de advocacy a avut success. În 11 august, Consiliul Judeţean a transmis Fundaţiei Baylor Marea neagră o adresă în care era menţionată dorinţa administraţiei judeţene de a iniţia un parteneriat pentru testarea locuitorilor judeţului Constanţa.

INIțIAToRI:

·ȘtefaniaMihale Fundația Baylor Marea Neagră

Nivel:JudeţeanDomeniu:SănătatePerioada:iunie–septembrie2011



Soluții pentru a diminua efectele violenței în familie


Grupul a iniţiat o campanie de advocacy menită să atragă atenţia autorităţilor naţionale că este nevoie de legislaţie care să apare victimele violenţei în familie.

» PROBLEMA:

În cazurile de violenţă în familie, victima are nevoie de protecţie întrucât ramânerea ei în mediul agresiv crește gradul de risc de agresivitate. În 2011, art. 162 din Codul de Procedură Civilă împiedica intenţia legiuitorului de a proteja victima din oficiu ori la solicitarea persoanei agresate.

» ETAPE:

› Analiza decidentului. Grupul a sesizat că la nivelul Camerei Deputaţilor există în lucru un proiect de modificare a legii privind prevenirea și combaterea violenţei în familie. În acest context, a decis să solicite informaţii Camerei Deputaţilor cu privire la stadiul în care se află acest proiect (avizare, dezbatere în comisii) și să identifice parlamentarii din judeţul Galaţi cu care pot avea loc întâlniri de lobby în vederea urgentării adoptării acesteia.

› Monitorizarea decidentului. Parcursul proiectului de lege a fost urmărit pe site-ul Camerei Deputaţilor.

› Lobby. Cu scopul de a determina adoptarea cu celeritate a legii privind modificarea legii pentru prevenirea și combaterea violenţei în familie a avut loc o întâlnire cu deputatul Liviu-Bogdan Ciucă. Acestuia i s-a solicitat sprijin pentru urgentarea introducerii proiectului pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor. Întâlnirea s-a încheiat cu promisiunea deputatului că se va implica în rezolvarea problemei.

› Campanie media. Pentru a sensibiliza opinia publică, dar și pentru a aduce subiectul în atenţia decidentului, au fost acordare interviuri în presa locală despre cazuri de violenţă în familie cu menţionarea soluţiilor care pot diminua semnificativ acest fenomen.

» IMPACT:

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor și a fost adoptată Legea nr. 25/13.03.2012 privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenţei în familie, care a intrat în vigoare după 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. După acest termen, au fost mult mai ușor de aplicat modalităţile și procedurile de sprijin pentru persoanele victime ale violenţei în familie și cazurile de violenţă și-au găsit rezolvarea într-un mod care să vină în întâmpinarea problematicii complexe a acestei categorii de persoane defavorizate. De asemenea, victimele au mai multe posibilităţi de rezolvare a propriilor probleme și fenomenul de violenţă domestică se va putea reduce în viitor.

Grupul a exersat modul în care se construiește o campanie de advocacy și a parcurs etape esenţiale pentru ca un astfel de demers să aibă succes. Un al câștig al echipei este construirea relaţiei cu decidentul și implicarea în procesul decizional.

INIțIAToRI:

· DorinaGaiu Asociația “ISIDoR”

· AlinaRăducan Asociația “ISIDoR”

· MarianaRobea Fundația Familia

· DoraAdrianaVoicu Fundația Familia

Nivel:NaţionalDomeniu:SocialPerioada:iunie–septembrie2011



243

Amenajarea unui parc în scop recreativ educativ


Grupul a iniţiat o campanie de advocacy cu scopul de a amenaja un spaţiu destinat educaţiei prin activităţi extrașcolare prin proiectul “Ecobaza”.

» PROBLEMA:

Finanţarea și derularea proiectului “Ecobaza” depindea de alocarea unui spaţiu de către Primăria Brăila, într-unul dintre parcurile orașului. Perimetrul vizat era neîngrijit.

» ETAPE:

› Analiza părţilor implicate. Echipa din Brăila a stabilit că decizia cu privire la terenul necesar proiectului “Ecobaza” va aparţine Consiliului Local Brăilă. Astfel că era necesară informarea primarului cu privire la proiectul propus. De asemenea, au fost identificaţi aliaţii pentru această iniţiativă: tinerii, părinţii, pensionarii, școlile, agenţii comerciali etc.

› Opinia publică. A fost transmisă primarului o documentaţie de informare în care i s-a prezentat scopul proiectului “Ecobaza”, condiţiile de finanţare, avantajele pentru comunitate.

› Lobby. Pentru a cunoaște echipa de implementare a proiectului și pentru a se convinge de intenţiile celor implicaţi, primarul a fost invitat la întâlnirele de lucru ale organizaţiilor implicate.

› Mobilizarea aliaţilor în derularea proiectului. Echipa a trimis solicitări către Inspectoratul Școlar și câteva școli din Brăila pentru ca elevii să participe la un concurs de amenajare a locaţiei primite de la primărie.

» IMPACT:

Grupul a exersat etape specifice unei campanii de advocacy și a determinat administraţia locală să se implice în derularea unui proiect destinat tinerilor, fiind aprobată Hotărârea Consiliului Local prin care Primăria Brăila devine partener în proiectul “Ecobaza” și alocă terenul necesar.

INIțIAToRI:

· EsmeraldaGhiorghiţă Asociația Pro Democrația Club Braila

· CorneliaMiler organizația Națională Cercetașii României

Nivel:LocalDomeniu:SocialPerioada:iunie–septembrie2011



INIțIAToRI:

· ElenaAntonaru Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură, Constanța

· LuciaCalenici Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța

· MariusFulea Patronatul Întrepriderilor Mici și Mijlocii

· RaduJugănaru Asociația BU.Ro.CooP, Constanța

· CorinaSavu Patronatul Național al Femeilor de Afaceri din Intreprinderi Mici și Mijlocii, Constanța

Nivel:NaţionalDomeniu:MediuPerioada:martie–iunie2012

Posibile efecte ale exploatării gazelor de șist asupra turismului de litoral


Grupul a iniţiat o campanie de advocacy pentru a aduce în atenţia opiniei publice și a decidenţilor riscurile ce pot fi generate pe litoral de exploatarea gazelor de șist.

» PROBLEMA:

În spaţiul public s-a discutat mult despre resursa gazelor de șist de care investitorii străini sunt interesaţi. Exploatarea gazelor de șist poate avea însă și efecte negative, pe termen lung, astfel că este necesară dezbaterea acestui subiect înainte de luarea unor decizii.

» ETAPE:

› Echipă, roluri, activităţi. În cadrul echipei au fost asumate roluri, iar pentru atingerea obiectivului dorit s-a stabilit organizarea unei mese rotunde, după un regulament clar, la care să participe autorităţi publice, exerţi în diferite domenii, ziariști.

› Analiza părţilor implicate. Au fost realizate baze de date pentru toate categoriile de invitaţi.

› Documentare. Au fost parcurse o serie de informaţii legislative relevante în domeniu, studii și cercetări naţionale și internaţionale, au fost identificate exemple de caz din alte ţări. De asemenea, s-a făcut și o sinteză o modului în care acest subiect a fost reflectat în articolele de presă. Informaţiile colectate au fost folosite în redactarea unui document cadru, a unei motivaţii, care a oferit cadrul de dezbatere pentru masa rotundă.

› Masa rotundă. Au fost transmise invitaţii către autorităţi publice, organizaţii și instituţii care activează în domeniul mediului, care au experienţă în domeniul exploatării resurselor natural, precum și către ziariști. Un grup important (datorită contextului) care a fost invitat la eveniment a fost cel al candidaţilor la alegerile locale. Fiecare invitat a primit motivaţia, regulamentul de desfășurare a mesei rotunde, cu menţiunea că pentru a lua cuvântul în cadrul evenimentului este necesară transmiterea opiniei în scris, înainte cu o zi de începerea dezbaterii.

Au transmis opinii scrise pentru a lua cuvântul în cadrul dezbaterii 13 persoane care au reprezentat autorităţi publice locale, organizaţii de mediu, instituţii publice care își desfășoară activitatea pe litoral, societăţi private. A participat și un candidat la funcţia de primar, din partea PNL. Toţi participanţii și-au exprimat opinia și verbal și în scris.

› Diseminarea concluziilor. Pe baza opiniilor scrise, echipa a elaborate o sinteză cu privire la problema exploatării cazelor de șist. Concluzia a fost că sunt necesare o serie de studii și analize care să prezinte pericolele ce pot apărea, în raport cu câștigurile financiare. Folosind informaţii din sinteză, echipa a redactat un comunicat de presă pentru ca rezultatele mesei rotunde să fie cunoscute și publicului larg. Sinteza a mai fost transmisă și parlamentarilor din judeţul Constanţa, Consiliului Judeţean, Prefecturii Constanţa, primăriilor de pe litoral, Ministerului Economiei, Ministerului Mediului, Ministerului Turismului, Ministerului Transporturilor, precum și Camerei de Comerţ și Industrie a României.

» IMPACT:

Datorită campaniei de advocacy de succes derulată de echipa din Constanţa, problema gazelor de șist a devenit subiect de dezbatere publică. Opinia publică a preluat această temă, iar în preajma evenimentului au avut loc proteste cu impact naţional. Și decidenţii publici au reacţionat pe acest subiect și au menţionat că vor analiza riscurile exploatării gazelor de șist. La începutul anului 2013 încă nu s-a luat o decizie cu privire la resursele din zona litoralului.



245

INIțIAToRI:


· DenisseIsmail Patronatul Național al Femeilor de Afaceri din Intreprinderi Mici și Mijlocii, Constanța

· NicolaeMunteanu organizația Neguvernamentală Ecologistă Mare Nostrum

· CameliaȘtefan Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar, Constanța

Nivel:RegionalDomeniu:MediuPerioada:iunie–septembrie2011

Litoralul românesc este în pericol!


Grupul a iniţiat o campanie de advocacy cu scopul de a proteja litoralul românesc.

» PROBLEMA:

Lipsa normelor și reglementărilor pentru punerea în aplicare a O.U.G. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere. În lipsa unui plan unic, deciziile luate în materie de dezvoltare în zona costieră (urbanism, turism, industrie s.a.) pot produce efecte negative, greu de remediat, uneori iremediabile.

» ETAPE:

› Documentare. O etapă importantă a campaniei de advocacy a fost obţinerea de informaţii cu privire la legislaţia în vigoare și identificarea de argumente care să justifice nevoia de completare a legislaţiei. Pe lângă analiza legislativă, studierea unor cercetări și studii în domeniu, parcurgerea a numeroase articole de presă, grupul a considerat că este necesară obţinerea de date oficiale din partea unor autorităţi. Pentru asta a fost folosită Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public. Au fost trimise cereri pentru a vedea stadiului implementarii OU 202/2002 către: Camera Deputaţilor și Ministerul Mediului – care nu au răspuns, Agenţia Regională de Protecţia Mediului Constanţa și Agenţia de Protecţia Mediului Constanţa – fie au refuzat să răspundă pe motive tehnice, fie au răspuns evaziv, 14 primării care au în administrare teren în zona costieră – au răspuns doar câteva. Către Ministerul Mediului a fost transmisă o reclamaţie administrativă, astfel că funcţionarii din această instituţie au solicitat telefonic retrimiterea cererii. Ca urmare a trimiterii cererii, este evident că lipsa unui plan de gospodărire lasă loc de haos în administrarea zonei costiere.

› Monitorizarea decidenţilor. În paralel cu etapa de documentare, au fost monitorizate site-urile instituţiilor publice implicate în această problemă. S-a constatat că în cadrul Consiliului Local Constanţa s-a luat o decizie care contravine legii: a fost aprobată vânzarea prin negociere directă a unor bunuri din proprietatea privată a municipiului Constanţa, în zona litoralului.

› Analiza părţilor implicate. Au fost identificate grupurile/instituţiile care își doreau rezolvarea problemei, dar și oponenţii – cei care nu erau interesaţi de existenţa unor reglementări pentru dezvoltarea zonei costiere.

› Analiza decidentului. Autorităţile identificate ca responsabile de rezolvarea problemei au fost: ministrul Mediului, secretarul de Stat pentru Gospodărirea Apelor, președinţii Comisiilor de administraţie publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic din Parlament, prim-ministrul României. Grupul a urmărit să obţină implicarea acestora pentru elaborarea unui plan naţional de gospodărire integrată a zonelor costiere care să blocheze emiterea de autorizaţii de construcţie pe litoral. Pentru a determina autorităţile de mai sus să se implice în rezolvarea problemei, în cadrul grupului s-a stabilit că este necesară și contactarea parlamentarilor judeţului Constanţa care să susţină demararea reglementărilor pentru gospodărirea zonei costiere. În acest sens, au fost realizată o bază de date cu parlamentarii și datele lor de contact.

› Poziţia publică. Folosind toate informaţiile obţinute în etapele deja menţionate, grupul a redactat un document de poziţie (memoriu) pe care l-a transmis prim-ministrului Emil Boc. Documentul a reiterat urgentarea realizării unui plan de gospodărire integrată a zonei costiere, având în vedere deficienţele majore în administrare și pagubele generate de lipsa acestui plan.

› Lobby. A fost programată o întâlnire cu doamna deputat Maria Stavrositu (PDL). În discuţia cu șeful de cabinet al parlamentarului, domnul Nicolae Munteanu – din partea grupului – a prezentat demersul grupului, motivele și argumentele care justifică nevoia de rezolvare a problemei. Concluzia întâlnirii a fost că este necesară o interpelare în Parlament a ministrului Mediului privind gradul de implementare a Legii Zonei Costiere și stabilirea unor termene pentru elaborarea și aprobarea reglementărilor cerute de Lege.

246



» REZULTAT:

Cele patru persoane au format o coaliţie informală sau mobilizat, reușind să-și însușească structura pe care se construiește o campanie de advocacy. Subiectul ales fiind unul foarte sensibil, pentru că au fost sesizate interese nelegitime, a fost dificil ca problema să fie soluţionată într-un timp scurt. Din acest motiv grupul a decis să continue demersurile de monitorizare a decidenţilor și să folosească orice prilej pentru a aduce în atenţia publică nevoia de administrare corectă și durabilă a litoralului. De asemenea, activităţile au cuprins și sesizarea Comisiei Europene cu privire la necesitatea elaborării unei metodologii pentru O.U.G. 202/2002.



247

Fii Crucea Roșie!


Iniţiatorii și-au propus să deruleze o campanie de advocacy cu scopul de a obţine cel puţin trei hotărâri de consiliu local prin care autorităţi publice locale sau judeţene, din judetul Vrancea, să devină membri susţinători, plătitori de cotizaţie, ai organizaţiei.

» PROBLEMA:

Crucea Roșie Vrancea este principalul furnizor de servicii sociale din judeţ, colaborează în acest sens cu mai multe autorităţi locale, dar acestea, la rândul lor, nu oferă sprijin financiar organizaţiei.

» ETAPE:

› Documentare. Au fost parcursă legislaţia relevant în domeniu, care arată că autorităţile locale sunt obligate să susţină Crucea Roșie. Acest argument a fost necesar pentru a le arăta autorităţilor locale că legea le dă voie să fie membri cotizanţi ai organizaţiei. Tot pentru a argument propunerea au fost studiate statistici, analize, studii în domeniu, care arată cât de importantă este activitatea Crucii Roșii. Primăriile vizate de campania de advocacy au fost din localităţile Odobești, Jariștea, Cîmpineanca, respectiv Consiliul Judeţean.

› Aliaţi. Grupul a constatat că un rol important în convingerea autorităţilor locale să accepte calitatea de membri cotizaţi îl poate avea Asociaţia Comunelor din România (ACoR). În acest sens, a fost iniţiat un acord de colaborare, care a fost acceptat de către conducerea ACoR.

› Document de poziţie. Echipa a stabilit valoarea cotizaţiei în funcţie de mărimea localităţilor (comune, orașe, municipii) și a întocmit documentaţia necesară pentru ca primăriile să devină membri susţinători. Aceste materiale au fost necesare pentru a fi înmânate primarilor, viceprimarilor, secretarilor de primării și altor funcţionari publici.

› Lobby. Grupul a programt întâlniri la primăriile din Jariștea, Cîmpineanca și Odobești. În cadrul întâlnirilor, li s-a prezentat celor din executivul primăriei demersul început de Crucea Roșie Vrancea și argumentele pentru care fiecare adminstraţie locală care are nevoie de servicii sociale ar trebui să devină membru cotizant al organizaţiei. Primarii au preluat documentaţia, urmând să introducă tema în următoarele ședinţe de Consiliu Local.

› Campanie media. Pentru a sensibiliza opinia publică, dar și pentru a aduce subiectul în atenţia decidentului, au fost acordare interviuri în presa locală despre cazuri de violenţă în familie cu menţionarea soluţiilor care pot diminua semnificativ acest fenomen. Ca impactul asupra cititorilor să fie cât mai mare au fost elaborate mesaje și logo-uri ale campaniei.

» REZULTAT:

Grupul nu a reușit atingerea obiectivului propus, dar a exersat modul în care se construiește o campanie de advocacy și a parcurs etape esenţiale pentru ca un astfel de demers să aibă succes. Un al câștig al echipei este construirea relaţiei cu decidentul și determinarea acestuia de a se implica în rezolvarea problemei.

INIțIAToRI:

· RodicaDavidean Crucea Roșie, Vrancea

· AlinaGârleanu Crucea Roșie, Vrancea

· NeculaiIonescu Asociația Umanitară de Sprijin Homocea




Juriștii profesioniști au nevoie de statut


Emilian Avrămescu a iniţiat o campanie de advocacy cu scopul de a determina elaborarea unor criterii și standarde unitare de exercitare a profesiei de jurist, similare cu cele ale avocaţilor sau notarilor, prin modificarea Legii 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic.

» PROBLEMA:

La 8 ani de la adoptare, Legea profesiei de consilier juridic se dovedește lipsită de eficienţă, fiind, în mare măsură, inaplicabilă și nocivă pentru bugetele publice, dar și pentru corpul profesional al consilierilor juridici – scindat în zeci de organizaţii profesionale, lipsite de forţă și incapabile să se pună de acord în privinţa unui cod deontologic unic și a unui set unitar de standardere și criterii privind exercitarea profesiei.

» ETAPE:

› Documentare. Emilian Avrămescu a parcurs legislaţia relevantă în domeniu, studii și cercetări naţionale și europene, articole de presă. Astfel, în această etapă a extras o serie de argumete în susţinerea rezolvării probleme, necesare în etapele următoare ale campaniei de advocacy.

› Analiza părţilor implicate. În această etapă, s-au identificat acele instituţii care pot rezolva problema (Ministerul Justiţiei, Guvernul, Camera Deputaţilor), precum și aliaţii (o serie de organizaţii ale breslelor) și oponenţii (organizaţiile avocaţilor, eventual executorilor sau notarilor). Tabelul părţilor implicate a fost util în stabilirea strategiei de acţiune.

› Opinia publică. Pe baza informaţiile obţinute, a fost elaborată o poziţie publică în care a fost evidenţiată problema și detaliată soluţia. Acest document a fost transmis către parlamentarii PSD, PDL și PNL din judeţul Constanţa, cărora li s-a solicitat să susţină modificarea Legii 514/2003.

› Lobby. Tot pentru rezolvarea problemei au avut loc întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, care au fost de acord că și profesia de jurist are nevoie de reglementări similare cu alte profesii liberale.

› Campanie media. Pentru a sensibiliza opinia publică, dar și pentru a aduce subiectul în atenţia decidentului, a fost încheiat un parteneriat cu Radio Constanţa, pentru a promova profesia de jurist, precum și modul cel mai bun de organizare a acestei bresle. Au mai fost transmise comunicate de presă, despre evenimente organizate de Liga Consilierilor Juridici din Constanţa: un congres naţional, seminarii, întâlniri de lucru.

» REZULTAT:

Chiar dacă nu a reușit atingerea obiectivului propus, Emilian Avrămescu a exersat modul în care se construiește o campanie de advocacy și a parcurs etape esenţiale pentru ca un astfel de demers să aibă succes. A construit relaţia cu decidentul și și-a asumat rolul de lider al breslei pe care o reprezintă în judeţul Constanţa, elemente importante pentru un lobbyist profesionist.

INIțIAToR:

· EmilianAvrămescu Liga Consilierilor Juridici din Constanța

Nivel:NaţionalDomeniu:LegislaţiePerioada:iunie–septembrie2012



249

Cum ar trebui alocate mai eficient fondurile POSDRU


Grupul a iniţiat o campanile de advocacy “Caută calitate și vei obţine performanţă” cu scopul de a atrage atenţia autorităţilor naţionale că modul în care sunt alocate fondurile europene prin programul POSDRU poate fi îmbunătăţit pentru creșterea calităţii proiectelor.

» PROBLEMA:

Evaluarea cererilor de finanţare a proiectelor aferente Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane în baza termenului „primul venit, primul servit” este un principiu apreciat ca fiind neadecvat. Este afectată calitatea proiectelor depuse pentru finanţare.

» ETAPE:

› Documentare. Grupul a parcurs legislaţia relevantă în domeniu, o serie de analize și studii cu privire la fondurile europene, articole de presă. A fost depusă și o cerere în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public către OIR POSDRU Regiunea Sud-Est în care s-au solicitat date despre evaluările făcute pentru cererile de finanţare din perioada 2009 – 2010. Toate informaţiile colectate au fost sintetizate în scopul formulării argumentelor în favoarea soluţiei propuse.

› Monitorizare. Pentru a vedea dacă sunt schimbate criteriile de acordare a fondurilor europene, au fost monitorizate autorităţile publice implicate. În cazul Ministerului Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale, a fost transmisă o cerere în baza Legii 52/2003 privind transparenţa decizională, prin care s-a cerut să fie transmise date despre actele normative în lucru pe tema managementului fondurilor europene.

› Identitate vizuală. Echipa a realizat un logo și a dat un nume campaniei de advocacy.

› Analiza părţilor implicate și a decidenţilor. Au fost identificate, pe de o parte autorităţile care se pot implica în rezolvarea problemei (primul ministru, coordonatorul Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, Ministrul Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale, director General AMPOSDRU), iar pe de altă parte aliaţii (ong-uri, sindicate, patronate – toate grupurile societăţii civile) și oponenţii (beneficiarii POSDRU cărora le convine principiul aplicat de la început și considerat acum ca fiind o problemă).

› Document de poziţie. Pe baza informaţiile obţinute, a fost elaborat un document de poziţie în care a fost prezentată problema, detaliată soluţia și menţionate efectele posibile în cazul în care autorităţile vor accepta nevoia de rezolvare a problemei.

› Mobilizarea aliaţilor. Grupul a construit un mesaj de chemare la acţiune pe care l-au transmis aliaţilor alături de documentul de poziţie. Astfel, au fost colectate opinii și susţineri de la Direcţia Judeţeană de Statistică Vrancea, BNS Brăila, Regia Autonomă “Administraţia Zonei Libere” Brăila, BNS Constanţa, Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale Vrancea, UGIR filiala Tulcea, Penitenciarul de Minori și Tineri Tichilești, Consiliul Judeţean Brăila, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Constanţa, Direcţia Generală de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului Vrancea, Consiliul Judeţean Buzău, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Brăila. Rolul acestei etape a fost de a mări grupul care dorește rezolvarea problemei. Lista aliaţilor era necesară pentru viitoarele activităţi de lobby.

› Lobby. Documentul de poziţie a integrat opiniile colectate în etapa de mobilizare a aliaţilor, după care a fost transmis către AMPOSDRU din cadrul Ministerului Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale.

» REZULTAT:

Grupul a exersat modul în care se construiește o campanie de advocacy și a parcurs etape esenţiale pentru ca un astfel de demers să aibă succes. Prin mobilizarea aliaţilor și transmiterea unui mesaj unic, susţinut de un grup semnificativ, echipa a reușit să aducă în atenţia decidentului public o problemă care trebuie rezolvată.

INIțIAToRI:

· SimonaBasuc Asociația “Centrul de Informare și Documentare Pentru Integrare Europeană și Dezvoltare Durabilă”, Brăila

· TamaraȘirotencu Asociația Valori Dobrogene

· LiviuȘirotencu Asociația Valori Dobrogene

· FlorentinaȚandără Asociația “Centrul de Informare și Documentare Pentru Integrare Europeană și Dezvoltare Durabilă”, Brăila

Nivel:NaţionalDomeniu:FonduriEuropenePerioada:iunie–septembrie2011



INIțIAToRI:

· SmărăndiţaVirginiaBrăescu Asociația Centru de Training, Consultanță și Mediere, onești

· Robert-IonuţChiriac Grupul Social-Civic, onești

· AlexandruCristea Asociația de Tineret oNESTIN

· CătălinGaman Centrul de Servicii Juridice și Financiare

· NicolaePantelimon Asociația de Tineret oNESTIN

Nivel:LocalDomeniu:AdministraţiePerioada:iunie–septembrie2011

Regulament local pentru alocarea finanțărilor nerambursabile în Primăria Onești


Grupul a iniţiat o campanie de advocacy cu scopul de a transparentiza și de a eficientiza alocarea fondurilor nerambursabile de la bugetul local.

» PROBLEMA:

Accesul ONG-urilor din Onești la finanţări din bugetul local pentru diferite proiecte este dificil. Prevederile Legii nr.350/2005 nu sunt respectate.

» ETAPE:

› Documentare și analiză legislativă. A fost efectuată cercetarea și documentarea asupra problematicii finanţărilor nerambursabile la nivel local, fiind formulate cereri în baza Legii 544/2001, prin care au fost solicitate următoarele informaţii publice: un extras din bugetul local privind finanţările nerambursabile alocate în perioada 2009 – 2011, un extras de cont de execuţie bugetară pentru perioada 2009 – 2011, o copie de pe Strategia de dezvoltare a municipiului Onești, în privinţa dezvoltării societăţii civile și sectorului ONG, constatându-se că problemele ONG-urilor sunt pe agenda legislativă de dezvoltare a decidenţilor politici. S-a constatat că la nivel local există o aplicare deficitară a dispoziţiilor Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, respectiv a legislaţiei relevante în domeniile: cultură, educaţie, culte, sport, tineret, mediu. Presa locală și naţională au publicat informaţii despre finanţările acordate de administraţiile publice locale din Regiunea Nord Est. Astfel s-a făcut cunoscut publicului și faptul că organizaţiile societăţii civile din Onești au primit puţine fonduri nerambursabile.

› Coalizare. Această problemă locală de finanţare nerambursabilă a societăţii civile din Onești a generat constituirea Coaliţiei de Lobby și Advocacy Onești și elaborarea unui plan pentru o campanie de advocacy.

› Elaborarea documentului de poziţie. Coaliţia de Lobby și Advocacy Onești a întocmit un document de poziţie cu privire la necesitatea finanţării nerambursabile de la bugetul local a proiectelor din domeniile de interes ale comunităţii locale și l-au înaintat decidenţilor politici locali: primar, viceprimar, consiliul local, comisiei de specialitate a consiliului local, respectiv compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului.

› Monitorizare. Coaliţia a monitorizat procesul legislativ în administraţia locală și a constatat că a fost stabilită o ședinţă ordinară a consiliului local în data de 30.08.2011 motiv pentru care a fost iniţiată o întâlnire directă cu Viceprimarul Municipiului Onești care a fost persuadat să introducă pe ordinea de zi aprobarea a 2 Ghiduri de finanţare nerambursabilă de la bugetul local pentru proiecte de interes local în domeniile cultură și învăţământ.

› Lobby. În același demers, membrii Coaliţiei au avut întâlniri directe cu Viceprimarul Municipiului Onești – Mihai Șova, - Președintele Comisiei de specialitate din cadrul Consiliului Local – Zarzu Ciprian, - Iniţiatorii celor 2 proiecte, consilieri locali: - Dl.Olteanu Cezar și Dl.Oprea Dănuţ, precum și cu funcţionarii de specialitate: - Șef Serviciu Integrare Europeană, Implementarea Proiectelor și Dezvoltare Locală – d-na Bordei Livia, fiind obţinute acorduri prealabile pentru susţinerea celor 2 proiecte incluse pe ordinea de zi. Membrii Coaliţiei au participat la ședinţa ordinară a Consiliului Local Onești din 30.08.2011 unde cele 2 Ghiduri de finanţare nerambursabilă de la bugetul local pentru proiecte de interes local în domeniile cultură și învăţământ au fost aprobate în unaninimitate.

» IMPACT:

Datorită campaniei de advocacy de succes a grupului din Onești a fost reglementată alocarea finanţărilor nerambursabile din bugetul local. Au fost aprobate HCL nr.61/30.08.2011 privind aprobarea ghidului de finanţare nerambursabilă pentru acţiuni de învăţământ din municipiul Onești și HCL nr.60/30.08.2011 privind aprobarea ghidului de finanţare nerambursabilă pentru proiecte/programe culturale din municipiul Onești. Ulterior, s-au aprobat și HCL nr.67/30.09.2011 privind aprobarea Ghidului privind regimul finanţărilor

251



nerambursabile din fondurile bugetului local al municipiului Onești alocate pentru activităţi de mediu și HCL nr.96/30.11.2011 privind aprobarea Ghidului privind regimul finanţărilor nerambursabile din fondurile bugetului local al municipiului Onești alocate pentru activităţi de tineret.

Coaliţia de Lobby și Advocacy Onești a organizat la începutul lunii decembrie 2011 conferinţa „Vizibilitatea ONG-urilor și transparenţa alocării fondurilor nerambursabile de la bugetul local” în cadrul căreia s-a constatat că lipsesc reglementări pentru finanţarea proiectelor din domeniile: social și culte. Coaliţia a decis să continue demersurile cu organizarea unor audieri publice, în urma cărora să fie identificate soluţii de îmbunătăţire a reglementărilor locale privind acordarea de finanţări nerambursabile de la bugetul local și a criteriilor de transparenţă în alocarea acestor fonduri.



Parteneriat cu Primăria Botoșani împotriva etnobotanicelor


Lucia Cîmpan a iniţiat o campanie de advocacy pentru a determina Primăria Botoșani să se implice în acţiuni de prevenţie a consumului de substanţe psiho-active și de reabilitare a tinerilor consumatori.

» PROBLEMA:

Existenţa unui număr considerabil de tineri și minori dependenţi de consumul de de substanţe psiho-active (etnobotanice, alcool, droguri diverse). Creșterea numărului de incidente de agresivitate, chiar infracţionale, provocate de grupuri organizate de tineri consumatori de de substanţe psiho-active.

» ETAPE:

› Documentare. Au fost parcurse informaţii legislative relevante naţionale și europene, studii și cercetări, politici publice în domeniul antidrug, strategii ale instituţiilor publice și ale diferitelor organizaţii din România. De asemenea, a fost urmărit și modul în care acest subiect s-a reflectat în mass-media online.

› Analiza părţilor implicate. Lucia Câmpan a identificat primarul și Consiliul Local ca factori principali în rezolvarea problemei. În grupul aliaţilor au fost cuprinse o serie de organizaţii și instituţii locale cu activitate în domeniul antidrug, iar în grupul oponenţilor au fost incluși cei care beneficiază de pe urma vânzării substanţelor psiho-active.

› Mobilizare. Lucia Câmpan a avut întâlniri cu reprezentanţii unor instituţii și organizaţii locale, cu activitate în domeniul antidrog, în vederea realizării unei coaliţii informale care să sprijine ideea de prevenţie și reabilitare antidrog în cercurile tinerilor botoșăneni. Șapte organizaţii și instituţii au aderat la campania de advocacy începută.

› Formularea opiniei. Pe baza datelor colectate, a fost elaborate un document în care Lucia Câmpan a prezentat problema, gravitatea ei și a propus primăriei ca soluţie o colaborare pentru activităţi de prevenţie și reabilitare a tinerilor cu probleme.

› Lobby. Documentul a fost transmis primarului, iar în cadrul unei întâlniri directe a fost semnat și încheiat un protocol de colaborare.

» IMPACT:

Campania de advocacy derulată de Lucia Câmpan a fost un succes. A fost semnat un parteneriat cu Primăria Botoșani prin care administraţia locală a acceptat să aloce fonduri pentru activităţi educative, de suport și îndrumare de implicare în activităţi creative și lucrative, prevenţie și reabilitare a tinerilor cu risc antisocial sau drogo-dependenţi. Prin acest demers iniţiatorul campaniei de advocacy a reușit să devină un partener al administraţiei locale pentru rezolvarea unor probleme din comunitate.

INIțIAToR:

· LuciaCîmpan Asociația PRo ASIS




253

Inventarul problemelor mediului economic și soluțiile care le pot rezolva


Grupul a iniţiat o campanie de advocacy pentru a identifica problemele mediului de afaceri băcăuan și pentru a transmite decidenţilor politici un set de soluţii.

» PROBLEMA:

Activitatea în domeniul economic a fost afectată în ultimii ani de criza economică, dar și de instabilitatea legislativă și lipsa unei strategii economice naţionale pe termen scurt, mediu și lung.

» ETAPE:

› Analiza părţilor implicate. Cătălina Amăriuţei și Mihai Tulbure au decis să consulte mediul de afaceri cu privire la problemele cu care aceasta se confruntă, astfel încât, ulterior, să poată transmite decidenţilor un set de soluţii în sprijinul rezolvării problemelor identificate.

› Mobilizare. Pentru mediul de afaceri au fost stabilite grupuri pe domenii de activitate, cărora li s-a transmis o solicitare de a menţiona problemele cu care se confruntă în activitatea curentă, la nivel local, judeţean și naţional. În conţinutul adresei a fost amintit și obiectivul acestui demers, acela de a le transmite autorităţilor nevoile mediului de afaceri și de a propune soluţii. A fost stabilit și un calendar al întâlnirilor cu fiecare dintre aceste grupuri, care a cuprins și organizarea unui eveniment public al cosntructorilor din judeţul Bacău.

› Monitorizarea deciziei publice. Echipa a folosit Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţiile publice și a transmis primăriilor din Bacău și Consiliului Judeţean o solicitare prin care a cerut să fie informată Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură, Bacău (CCIAB) de fiecare dată când sunt în lucru proiecte de hotărâre ce urmează să fie supuse aprobării și care au legătură cu mediul economic.

› Dialog Social. Un alt demers a vizat Prefectura Bacău. Echipa a transmit o solicitare prefectului de a analiza în Comisia de Dialog Social proiectele de hotărâre locale și judeţene din sfera economică, respectând astfel prevederile Legii 62/2011privind Dialogul Social.

› Campanie media. În paralel cu primele demersuri, echipa a colaborat cu mass-media din Bacău pentru a informa opinia publică despre problemele identificate și soluţiile care pot ajuta la stabilizarea și dezvoltarea mediului economic băcăuan. Au fost acordate interviuri cu ocazia unor evenimente, în cadrul unor emisiuni TV.

› Poziţia publică. La finalul colecătării opiniilor din mediul de afaceri, Cătălina Amăriuţei și Mihai Tulbure au elaborat un set de soluţii care cuprinde toate domeniile de activitate. Acest document a fost transmis autorităţilor. Au fost informate cu privire la nevoile mediului economic autorităţi locale judeţene și naţionale.

» REZULTAT:

Echipa CCIAB și-a consolidat poziţia de lider și reprezentant al mediului de afaceri. Prin exersarea planificării și implementării unei campanii de advocacy, relaţionarea cu decidentul politic și folosirea legilor care ajută grupurile societăţii civile să ia parte la procesul decizional Cătălina Amăriuţei și Mihai Tulbure și-au dezvoltat competenţe necesare lobbyiștilor.

Inițiatori:

· CătălinaAmăriuţei Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, Bacău

· MihaiTulbure Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Bacău

Nivel:Local,judeţean,naţionalDomeniu:EconomicPerioada:iunie–septembrie2011



Dușmanul ITM a fost “îmblânzit” cu dialog social


Grupul a iniţiat o campanie de advocacy pentru a determina o modificare legislativă care să ofere cadrul necesar pentru înfiinţarea unei structuri tripartite la nivelul Inspecţiei Muncii și a Inspectoratelor Teritoriale de Muncă prin care să se asigure un dialog social real și eficient.

» PROBLEMA:

Lipsa transparenţei în activitatea Inspecţiei Muncii, a Inspectoratelor Teritoriale de Muncă, și adoptarea unor decizii unilaterale subiective în domeniul relaţiilor de muncă la nivelul acestor structuri. Uneori sunt încălcate drepturile salariaţilor și apare riscul izbucnirii conflictelor.

» ETAPE:

› Echipă, roluri, activităţi. Grupul care a iniţiat campania de advocacy a stabilit la început că pentru rezolvarea problemei este necesară completarea Legii nr. 108/1999 cu obligativitatea înfiinţării unui Consiliu Consultativ Tripartit. Pentru atingerea acestui obiectiv au fost distribuite diferite roluri în echipă și a fost stabilit un calendar cu activităţile necesare pentru atingerea obiectivului propus.

› Documentare. Pentru a valida tema, au fost identificate o serie de articole de presă care arată efectele unor controale ale ITM. De asemenea, au fost consultate o serie de informaţii legislative relevante care să sprijine ideea înfiinţări unei structure tripartite în cadrul ITM care să asigure transparenţa activităţii.

› Formularea opiniei. Pe baza datelor obţinute, echipa a elaborat un document pentru completarea Legii nr. 108/1999 cu obligativitatea înfiinţării unui Consiliu Consultativ tripartite și un alt document care propune un model de organizare și funcţionare a Consiliului Consultativ în cadrul ITM-urilor.

› Analiza părţilor implicate. În grupul decidenţilor au fost identificaţi Parlamentul, Guvernul și Ministerul Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale, în grupul susţinătorilor – sindicatele și patronatele, iar în cel a oponenţilor – Inspectoratele Teritoriale de Muncă, unii parlamentari, eventual Guvernul.

› Lobby. Rezultatele obţinute au fost utilizate în cadrul unei întâlniri cu prefectul judeţului Botoșani și cu reprezentanţii ITM Botoșani. Cu toţii au fost de acord că pentru început e posibilă înfiinţarea unei structuri informale, pentru a vedea cum poate funcţiona, iar acest proiect să fie unul pilot de preluat, ulterior, și în alte judeţe.

» REZULTAT:

În urma demersului, au fost organizate întâlniri lunare cu reprezentanţi ai ITM Botoșani. Chiar dacă la nivel naţional, în ultima parte a anului 2011, a fost suspendat dialogul social, sindicatele au păstrat o relaţie informală cu Inspecţia Muncii.

În luna martie 2012, la adoptarea Legii nr. 51/2012 de modificare a Legii nr. 108/1999 privind înfiinţarea și organizarea Inspecţiei Muncii (Legea nr. 51/2012, pct. 9 și pct. 10), s-a prevăzut pentru prima dată în legislaţie constituirea Consiliului Consultativ Tripartit atât la nivel naţional (în cadrul Inspecţiei Muncii), cât și la nivel local (Inspectoratele Teritoriale de Muncă).

În Botoșani și în multe alte judeţe din România s-a constituit deja Consiliul Consultativ Tripartit, în baza prevederilor mai sus menţionate. La începutul anului 2013, grupul de la Botoșani derula o altă campanie de advocacy pentru urgentarea adoptării modificării Regulamentului de organizare și funcţionare care să cuprindă modul de organizare și atribuţiile Consiliului Consultativ Tripartit.

INIțIAToRI:

· AndreeaAdinaAndrei Sindicat Învățământ Preuniversitar - Botoșani

· IrinaMariaMihalachi Uniunea Sindicală Teritorială „Cartel ALFA”, filiala Botoșani

· PaulaIulianaNacu Sindicat Învățământ Preuniversitar - Botoșani

· MariusLeonardoOroșanu Uniunea Sindicală Teritorială „Cartel ALFA”, filiala Botoșani

· RalucaOrtansaOniciuc Uniunea Sindicală Teritorială „Cartel ALFA”, filiala Botoșani

· CristianSadovei Sindicatul URBAN SERV, Botoșani

· GianinaZăhărescu Sindicatul Salariaților din Muzee, Botoșani

Nivel:Judeţean,naţionalDomeniu:LegislaţiePerioada:iunie–septembrie2011



255

Distribuire corectă a fondurilor publice nerambursabile în Prahova


Grupul a iniţiat o campanie de advocacy pentru a schimba metodologia de acordare a fondurilor nerambursabile din bugetele publice. Demersul a vizat Primăria Ploiești și Consiliul Judeţean Prahova.

» PROBLEMA:

Lipsa de transparenţă în acordarea finanţărilor nerambursabile. Metodologia deficitară de aplicare a Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general.

» ETAPE:

› Echipă, roluri, activităţi. Grupul și-a ales denumirea Coaliţia “Împreună pentru societatea civilă”. În cadrul echipei au fost asumate roluri și a fost stabilit un plan de activităţi pe săptămâni.

› Analiza părţilor implicate. Au fost identificate autorităţile care pot contribui la rezolvarea problemei: președintele Consiliului Judeţean Prahova și consilierii judeţeni, primarul Piteștiului și consilierii locali, șefii filialelor partidelor politice. A fost analizat interesul lor pentru domeniul abordat în funcţie de declaraţiile publice făcute și de activitatea pe care au derulat-o în ultima perioadă. De asemenea, au fost identificaţi susţinătorii temei abordate și potenţialii oponenţi.

› Mobilizare. Pentru a mări grupul celor implicaţi în rezolvarea problemei, au fost transmise mesaje către mai multe ONG-uri cărora li s-a solicitat opinia cu privire la modul în care sunt alocate fondurile nerambursabile din bugetele publice și dacă sunt modificări pe care le-ar propune. Acestea au fost sintetizate în vederea elaborării unui set de modificări a metodologiei de aplicare a Legii nr.350/2005.

› Formularea opinie. Pe baza datelor colectate, au fost redactate o serie de amendamente pentru Ghidul Solicitantului. Acest document a fost însoţit de o prezentare a demersului, cu argumente în favoarea necesităţii schimbării metodologiei, util în întâlnirile programate cu decidenţii locali și judeţeni.

› Campanie media. Au fost construite mesaje care să atragă suportul opiniei publice. Mesajele au fost concepute pentru a fi folosite în comunicate de presă, interviuri, întâlniri de grup.

› Lobby. Prima instituţie abordată a fost Consiliul Judeţean Prahova. A avut loc o întâlnire cu responsabilul de relaţia cu ONG-urile din această instituţie, care a fost deschis faţă de propunerile grupului. A cerut doar extinderea categoriilor de ONG-uri care pot solicita fonduri nerambursabile din bugetele publice. Întâlnirea a fost un succes pentru demersul început. Materialele, prezentarea demersului și setul de amendamente pentru Ghidul Solicitantului, au fost transmise prin registratură și președintelui de Consiliu Judeţean Prahova, dar și primarului municipiului Ploiești.

› Follow-up. Grupul a decis să continue întâlnirile de lobby cu decidenţii publici identificaţi în analiza părţilor implicate.

» IMPACT:

Campania de advocacy s-a finalizat cu succes. În prezent, atât Consiliul Judeţean Prahova, cât și Primăria Municipiului Ploiești, acordă finanţări nerambursabile în baza Legii 350/2005, folosind ca instrument Ghidul Solicitantului agreat de comun acord. Acest demers a consolidat poziţia de reprezentant a grupului pentru mediul ONG-urilor. Echipa a devenit un partener al celor două administraţii pentru procesul de luare a deciziei publice.

INIțIAToRI:

· Vasile-MariusBratosin Asociația de Prietenie Sinaia-Athis-Mons

· ȘtefanaOanaDuţă Asociația “Noi și Ceilalți” filiala Prahova

· IolandaGhiorghiu Federația oNG Muntenia

· AliceCarmenMirea Comisariatul pentru Societatea Civilă

· FlorentinaNemţișor Blocul Național Sindical Teleorman

· OtiliaRadu Asociația Patronală a Producătorilor și Utilizatorilor de Echipamente pentru Protecția Mediului

· FloricaLuminiţaZaharia Blocul Național Sindical Teleorman

Nivel:Local,JudeţeanDomeniu:AdministraţiePerioada:septembrie–decembrie2011



INIțIAToRI:

· DanielaChifan Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

· SimonaConstantinescu Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

· OctavianRusu Asociația Română AntiSIDA

· TheodorPorojan organizația Națională a Persoanelor cu Handicap din România

Nivel:NaţionalDomeniu:SocialPerioada:ianuarie–aprilie2012

Reglementarea domeniului economiei sociale în România


Grupul a iniţiat în perioada decembrie 2011 – martie 2012 o campanie de advocacy cu scopul de a determina Ministerul Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale să adopte o reglementare corectă și flexibilă în domeniul economiei sociale, care să recunoască activitatea tuturor actorilor.

» PROBLEMA:

Prin proiectul Legii Economiei Sociale propus de decident, Ministerul Muncii considera actori ai economiei sociale doar acele enităţi care prin activităţi de economie socială vizează inserţia pe piaţa muncii a persoanelor care fac parte din categoriile de grupuri vulnerabile enumerate în proiectul de lege. Iniţiatorul nu recunoștea ca actori ai economiei sociale și entităţile care desfășurau activităţi de economie socială în condiţiile respectării principiilor stabilite prin proiectul de lege, dar nu aveau ca obiectiv inserţia pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile. Nefiind considerate întreprinderi sociale, aceste entităţi nu ar fi beneficiat de facilităţile fiscale stabilite prin proiectul de lege și nu ar fi avut acces la sursele de finanţare care vizau dezvoltarea economiei sociale.

» ETAPE:

› Monitorizare. Echipa a urmărit actele normative în lucru la Ministerul Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale, instituţia publică ce putea reglementa economia socială și domeniile conexe.

› Transparenţă decizională. A fost transmisă o solicitare către Ministerul Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale (MMFPS), în calitatea sa de autoritate publică iniţiatoare a unui proiect de act normativ, de organizare a unei dezbateri publice în baza Legii 52/2003, referitoare la proiectul Legii privind subvenţionarea din fonduri publice a serviciilor sociale acordate de asociaţii, fundaţii și cultele recunoscute de lege – furnizorii de servicii sociale, care reprezintă actori semnificativi pentru sectorul economiei sociale și, pe cale de consecinţă, reglementarea finanţării lor este relevantă pentru problema abordată.

› Formularea opiniei publice. Echipa a formulat amendamente pentru proiectul legii privind subvenţionarea serviciilor sociale, care a fost supus consultării publice.

› Transparenţă decizională. Grupul a transmis o altă solicitare către MMFPS, în calitatea sa de autoritate publică iniţiatoare a unui proiect de act normativ, în care a fost solicitată organizarea unei dezbateri publice în baza Legii 52/2003 referitoare la proiectul Legii economiei sociale. Organizarea dezbaterii a fost amânată de către MMFPS, cu angajamentul că va ţine cont de propunerile transmise.

› Mobilizare. Au fost invitate la o întâlnire reprezentanţii organizaţiilor/instituţiilor interesate de proiectul Legii Economiei Sociale. Această Coaliţie pentru Economia Socială (grup organizat la iniţiativa FDSC, găzduit de aceasta) a propus o serie de amendamente pentru proiectul de lege al MMFPS.

› Monitorizare. Urmare a adoptării în decembrie 2011 a Legii Asistenţei Sociale, FDSC și grupul de lucru pentru contractarea serviciilor sociale au considerat că finanţarea serviciilor sociale prin contractare necesită în actualul cadrul legislativ o atenţie specială, respectiv de corelare a iniţiativei legislative pe această temă aflată în dezbaterea Camerei Deputaţilor cu prevederile Legii Asistenţei Sociale și intenţiile de legiferare secundară a MMFPS. În acest scop, o solicitare de întâlnire a fost transmisă Ministrului Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale.

› Întâlniri de lobby. Urmare a scrisorii menţionate anterior, FDSC și membrii Grupului de lucru au demarat o serie de întâlniri de lucru cu reprezentanţii MMFPS în vederea formulării unor amendamente la Proiectul de lege privind organizarea și funcţionarea serviciilor sociale, finalizate cu un document consolidat de amendamente. Proiectul de lege a fost dezbătut public într-o întâlnire organizată la Camera Deputaţilor, împreună cu iniţiatoarea proiectului de lege, membrii grupului de lucru, precum și MMFPS.

257



› Documentare și analiză. În paralel cu eforturile expuse anterior, FDSC a demarat și o acţiune de colectare de date la nivelul tuturor Consiliilor Judeţene și municipalităţilor din România, utilizând instrumentul oferit de Legea 544/2001, în vederea observării alocărilor financiare din bugetele locale pentru externalizarea serviciilor sociale, precum și a execuţiei acestor bugete pentru anii 2009, 2010 și 2011. Agregarea acestor date a permis stabilirea situaţiei reale a contractării acestor servicii de către furnizorii privaţi, precum și dinamica sa pe parcursul celor trei ani, fundamentând astfel solicitările de elaborare de politici și măsuri dedicate acestui sector. Datele preliminare au fost prezentate în cadrul uneia dintre dezbaterile menţionate.

» REZULTAT:

Activităţile au avut coerenţă și finalitate, prin susţinerea opiniei publice la dezbaterile publice organizate și prin colaborarea cu decidentul în procesul de luare a deciziei publice. Grupul și-a testat și demonstrat capacitatea de reacţie și de acţiune, armonizând punctele de vedere ale membrilor și interesele acestora faţă de problema abordată.



Campania de advocacy – INDEX 259


AMĂRIUȚEI Cătălina Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură, BacăuAMZĂR Ana-Maria Fundaţia RuhamaANDREI Andreea-Adina Sindicat Învăţământ Preuniversitar - BotoșaniANTONARU Elena Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie și Agricultură, ConstanţaAVRAMESCU Emilian Asociaţia Liga Consilierilor Juridici din Judeţul ConstanţaBASUC Simona Asociaţia “Centrul de Informare și Documentare Pentru Integrare Europeană și Dezvoltare Durabilă”, BrăilaBRĂESCU Virginia-Smărăndiţa Asociaţia Centru de Training, Consultanţă și Mediere OneștiBRATOSIN Vasile-Marius Asociaţia de Prietenie Sinaia-Athis-Mons BREDET Daniel Fundaţia RuhamaCALENICI Lucia Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie și Agricultură, ConstanţaCERNICOVA-BUCĂ Mariana Fundaţia Politehnica TimișoaraCHIFAN Daniela Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC)CHIRIAC Robert-Ionuţ Grupul Social-Civic, OneștiCÎMPAN Lucia Asociaţia PRO ASISCIUNTA Odilia-Didina Sindicatul Bibliotecarilor din Biblioteca Centrală Universitară TimișoaraCOADĂ Constantin Asociaţia Mediatorilor TimișCONSTĂNCEANU Emilia-Simona Clubul Economic German BanatCONSTANTINESCU Simona-Cristina Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii CivileCORDOȘ Andra Camelia Organizaţia Studenţilor din Universitatea Babeș BolyaiCOSTEA Marian-Ovidiu Uniunea Generală a Industriașilor din România UGIR 1903 TimișDARAGIU Leontina-Ana Fundaţia RuhamaDARAGIU Marian Asociaţia Alianţa Civică a Romilor din RomâniaDAVIDEAN Rodica Crucea Roșie, Vrancea

DIOR Lonica Centrul pentru Resurse CiviceDRĂGHIA Elisabeta-Amalia Fundaţia ”Pentru Voi”DUȚĂ Ștefana-Oana Asociaţia “Noi și Ceilalţi” filiala PrahovaEPURE Lia Lucia Uniunea Europeana Banat din RomâniaFULEA Marius Patronatul Întrepriderilor Mici și Mijlocii GalaţiGAIU Dorina Asociaţia “ISIDOR”GAMAN Cătălin Centrul de Servicii Juridice și FinanciareGÂRLEANU Alina Crucea Roșie, VranceaGHEORGHIU Iolanda Federaţia ONG Muntenia, PloieștiGHIORGHIȚĂ EsmeraldaAsociaţia Pro Democraţia Club BrailaIONESCU Neculai Asociaţia Umanitară de Sprijin HomoceaISMAIL Denisse Patronatul Naţional al Femeilor de Afaceri din Intreprinderi Mici și Mijlocii ConstanţaIUCU Clementina-Luluţa Asociaţia Curcubeul Moldova NouăJUGĂNARU Radu Asociaţia BU.RO.COOP, ConstanţaLINGURAR Mihaela - Florina Fundatia RuhamaLOBAZĂ Marius Sindicatul Independent al Învăţământului Preuniversitar din Timiș MIHALACHI Irina-Maria Uniunea Sindicală Teritorială „Cartel ALFA”, filiala BotoșaniMIHALE Ștefania-Florentina Fundaţia Baylor Marea NeagrăMILER Cornelia Organizaţia Naţională Cercetașii RomânieiMIREA Alice-Carmen Comisariatul pentru Societatea CivilăMUNTEANU Nicolae Organizaţia Neguvernamentală Ecologistă Mare NostrumNACU Paula-Iuliana Sindicat Învăţământ Preuniversitar - BotoșaniNEMȚISOR Florentina Blocul Naţional Sindical TeleormanONICIUC Raluca-Ortansa Uniunea Sindicală Teritorială „Cartel ALFA”, filiala BotoșaniOROȘANU Marius-Leonardo Uniunea Sindicală Teritorială „Cartel ALFA”, filiala Botoșani

CAMPANIA DE ADVOCACY – listă inițiatori

Campania de advocacy – INDEX260


OSAIN Constantin Sindicatul Independent al Învăţământului Preuniversitar din Timiș PANTELIMON Neculai Asociaţia de Tineret ONESTINPAULESCU Ioan Lucian Uniunea Europeana Banat din RomâniaPOPONETE Doru Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură, TulceaPOROJAN Theodor-Adrian Federaţia Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România (ONPHR)RADU Otilia Asociaţia Patronală a Producătorilor și Utilizatorilor de Echipamente pentru Protecţia MediuluiRĂDUCAN Alina-Mihaela Asociaţia “ISIDOR”ROBEA MarianaFundaţia FamiliaRUSU Octavian-Radu Asociaţia Română Anti SIDA (ARAS)SADOVEI Marcel-Cristian Sindicatul URBAN SERV, BotoșaniSAVU Corina-Florentina Patronatul Naţional al Femeilor de Afaceri din Intreprinderi Mici și Mijlocii, Constanţa

ȘIMON Ioan-Adrian Asociatia Pro Democraţia Club OradeaȘIROTENCU Liviu Asociaţia Valori DobrogeneȘIROTENCU Tamara Asociaţia Valori DobrogeneȘTEFAN Camelia Sindicatul Liber al Salariaţilor din Învăţământul Preuniversitar ConstanţaȘTEFAN Gabriela-SorinaClubul Lions DiamondȚANDĂRĂ Valeria-Florenţa Asociaţia “Centrul de Informare și Documentare Pentru Integrare Europeană și Dezvoltare Durabilă”, BrăilaTREANȚĂ Oana-Mariana Fundaţia Clubul Turistic BanatiaTULBURE-DOMBI Mihai Camera de Comerţ și Industrie BacăuVOICU Dora-Adriana Fundaţia FamiliaZĂHĂRESCU Gianina Sindicatul Salariaţilor din Muzee, BotoșaniZAHARIA Florica-Luminiţa Blocul Naţional Sindical Teleorman

Alte publicaþii ale Academiei de Advocacy

� De la opacitate la transparenþã � Legea transparenþei decizionale, la un an de implementare; � Responsabilitate ºi dezvoltare în Regiunea V Vest a României;� Parlamentul României anul 2005 � Raport de monitorizare;� Iniþiativã privatã ºi regionalizare economicã;� Barometrul spiritului antreprenorial;� Campania de advocacy � ghid practic pentru organizaþia cu membri; � Implicarea societãþii civile în procesul de elaborare, monitorizare ºi evaluare a politicilor publice;� Agenda politicilor publice finanþate prin bugetul de stat 2009;� Ghidul de organizare a dezbaterilor publice în baza legii nr.52/2003;� Procedurile de consultare publicã la nivelul Uniunii Europene;� Studiu privind existenþa sau nu a unor proceduri minimale de consultare publicã la nivelul administraþiei publice centrale şi locale din România;

� Dialog civic ºi social prin lobby ºi advocacy

Publicat în cadrul proiectului: �PARTENER ACTIV ªI IMPLICAT � Dezvoltarea competenþelor profesionale specifice dialogului social ºi implicãrii în procesul decizional ale liderilor ºi

personalului din cadrul organizaþiilor societãþii civile ºi ale partenerilor social din România - iulie 2010 - iunie 2013�Proiect confinanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 � 2013 - Investeºte în oameni!

Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Academia de Advocacy 2013

ISBN 978-973-132-055-7

Date post:	26-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	victorbratu
View:	287 times
Download:	2 times

Advocacy Studii de Caz Final Posdru Electronic

Documents