Revista scolara I.L. Caragiale 2012 160 de ani de la nastere dramaturgului I.L.Caragiale (1852) 100 de ani de la moartea scriitorului (1912) Grup Scolar "Sfanta Maria" Galati
18
Caragiale preţuit după 160 de ani Simona Stan, anul I, Jurnalism, “Dunarea de Jos!” Iată-ne ajunşi în anul Caragiale, an în ca- re falsificatorii de mone- dă s-au reprofilat și s-au întors la bancnota de 100 de lei. Adevăratul I.L.Caragiale dorea bine- le nației, dar și să refacă trecutul glorios al popo- rului, cu toate că nu e român și avea sânge de grec. Reușește însă, să ne analizeze atât de bine și nu se implică afectiv în scrierile sale despre soci- etatea românească, de pe la 1800. A publicat 40 de ani la ziarele vremii fără beneficii și poate, din această cauza ajungea să se împrumute uneori de cateo bancnotă de 100 de lei, la regele Carol l . Caragiale n-a fost iubit în epocă. Era ahtiat după zeflemea, crud, niciodată mulțumit și biciuia tot ce-ntalnea în cale. Un adversar hotărât al ideilor noi, un boem, un critic al traseismului politic și un om care s-a scăldat în mocirlă, asta a fost. A avut ceva și cu femeile, bineînțeles. Le învinuia de apetența pen- tru bârfă, de pseudocul- tură, ura moftangioaicele acelei epoci, dar parcă nici noi acum, nu suntem departe. Ne-ar fi prins bine un medic care să ne curețe societatea de bol- navi cu ajutorul unui limbaj colorat, un om ca și Caragiale. Poate că ne trezeam la realitate, oda- tă ce ne dădea palme peste față, că prea ne-am luat-o în cap. E o dife- rență mare între ceea ce suntem și ceea ce vrem să fim defapt. Așadar, când prindeți o bancnotă de 100 de lei în mână, gândiți -va măcar o se- cundă că scrierile lui me- rită citite și că putem să ne regăsim cu foarte ma- re ușurință printre rân- duri. GRUP ŞCOLAR “ SFÂNTA MARIA “ - GALAŢI ADOLESCENŢI, VENIŢI CU NOI! 160 de ani cu I.L.CARAGIALE “ Cel mai vechiu ascen- dent cunoscut al lui I.L. Caragiale este bunicul său Ştefan, adus în ţară de Caragea, ca bucătar, zice-se. Ce era? Grec? Arvanit? Caragiale scrii- torul se considera idriot (dacă se poate pune te- mei pe confesiunile lui de levantin), adică din insula Idra, din spaţiul grec, dar cu locuitori al- banezi. Albanezii sunt căpăţânoşi, tăcuţi, greoi la înţelegere, cam crunţi, fideli în chip obtuz. Caragiale dimpotrivî e zglobiu ca un palicar, gălăgios ca un barcagiu, sarcastic, mistificator. Deci trebuie să fie ame- stecătură în sângele lui, poate şi după mamă. În definitive, Ştefan era un balcanic numaidecât adaptabil la câmpia du- năreană.” (G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în present, bucureşti, 1941) LA ANIVERSARĂ… MAI 2012
Transcript
Caragiale preţuit
după 160 de ani Simona Stan, anul I, Jurnalism, “Dunarea
de Jos!”
Iată-ne ajunşi în
anul Caragiale, an în ca-
re falsificatorii de mone-
dă s-au reprofilat și s-au
întors la bancnota de 100
de lei. A d e v ă r a t u l
I.L.Caragiale dorea bine-
le nației, dar și să refacă
trecutul glorios al popo-
rului, cu toate că nu e
român și avea sânge de
grec. Reușește însă, să ne
analizeze atât de bine și
nu se implică afectiv în
scrierile sale despre soci-
etatea românească, de pe
la 1800. A publicat 40 de
ani la ziarele vremii fără
beneficii și poate, din
această cauza ajungea să
se împrumute uneori de
cateo bancnotă de 100 de
lei, la regele Carol l .
Caragiale n-a fost
iubit în epocă. Era ahtiat
după zeflemea, crud,
niciodată mulțumit și
biciuia tot ce-ntalnea în
cale. Un adversar hotărât
al ideilor noi, un boem,
un critic al traseismului
politic și un om care s-a
scăldat în mocirlă, asta a
fost. A avut ceva și cu
femeile, bineînțeles. Le
învinuia de apetența pen-
tru bârfă, de pseudocul-
tură, ura moftangioaicele
acelei epoci, dar parcă
nici noi acum, nu suntem
departe. Ne-ar fi prins
bine un medic care să ne
curețe societatea de bol-
navi cu ajutorul unui
limbaj colorat, un om ca
și Caragiale. Poate că ne
trezeam la realitate, oda-
tă ce ne dădea palme
peste față, că prea ne-am
luat-o în cap. E o dife-
rență mare între ceea ce
suntem și ceea ce vrem
să fim defapt. A ș a d a r ,
când prindeți o bancnotă
de 100 de lei în mână,
gândiți-va măcar o se-
cundă că scrierile lui me-
rită citite și că putem să
ne regăsim cu foarte ma-
re ușurință printre rân-
duri.
GRUP ŞCOLAR “ SFÂNTA MARIA “ - GALAŢI
ADOLESCENŢI, VENIŢI CU NOI!
160 de ani cu I.L.CARAGIALE
“ Cel mai vechiu ascen-
dent cunoscut al lui I.L.
Caragiale este bunicul
său Ştefan, adus în ţară
de Caragea, ca bucătar,
zice-se. Ce era? Grec?
Arvanit? Caragiale scrii-
torul se considera idriot
(dacă se poate pune te-
mei pe confesiunile lui
de levantin), adică din
insula Idra, din spaţiul
grec, dar cu locuitori al-
banezi. Albanezii sunt
căpăţânoşi, tăcuţi, greoi
la înţelegere, cam crunţi,
fideli în chip obtuz.
Caragiale dimpotrivî e
zglobiu ca un palicar,
gălăgios ca un barcagiu,
sarcastic, mistificator.
Deci trebuie să fie ame-
stecătură în sângele lui,
poate şi după mamă. În
definitive, Ştefan era un
balcanic numaidecât
adaptabil la câmpia du-
năreană.”
(G. Călinescu, Istoria
literaturii române de la
origini până în present,
bucureşti, 1941)
LA ANIVERSARĂ…
MAI 2012
Anul Caragiale Mitu Adina
Este anul Caragiale. Două mii și o duzină!
Unică aniversare. Nu e una…de rutină.
Iarăși vom avea alegeri. Cam la fel ca altădată.
S-au schimbat doar candidații. Cu imaginea curată!
Urne, voturi, artificii, slavă pentru invingator…
Mai lipseste…nenea Iancu! Ca patron!
A trecut un veac în cap de tăceri şi de regrete.
Îi privesc atent portretul. O icoană pe perete.
Unii: “delicat, sensibil”, alții:“hâtru, pus pe harţă”…
Mi-a hrănit copilăria. L-am citit din scoarță-n scoarță.
Descendent al unui Ștefan — în Moldova, nume mare.
Strâns legat de Eminescu — ambii clasici legendari.
Dramaturg. Poet. Director. Pamfletar și nuvelist,
Unul dinre “greii noștri”. Scriitor și jurnalist.
Treatru. Comedie. Dramă.
Momente. Schițe Și nuvele, Parodii...
Admirabile portrete! Le-a surprins atât de bine!
Sau…caracterul!
Ironia…turnul Babel! Vârful ei atinge cerul!
La funebra despărțire: crema vieții literare —
Lung cortegiu, nume greu. Fără îndoială o valoare!
Un condei în mâna dreaptă. Și o torță în cealalată
A rămas deasupra noastra…Ne va fi mereu un astru.
Monstru sacru. De legendă. Creator de lume nouă.
Câtă frunză. Câtă iarbă în reviste. Sau ziare.
Page 2
Din Haimanale în toată ţara
Ion Luca Caragiale a văzut lumina zilei în anul 1852, satul Haimanale, județul Pra-
hova. A fost primul născut, având doi frați care s-au dedicat teatrului, descoperind secre-
tele acestei arte ca actori.
A făcut școala primară și pe cea gimnazială în Ploiesti, urmând apoi să termine stu-
diile liceale în 1868, la București. În același an el urmează cursul de declamație și mimică
a unchiului sau, și, cu acest prilej îl întâlnește pe Mihai Eminescu. Se întoarce în Ploiești,
doi ani mai târziu, unde se angajează copist la tri-
bunal, de unde reține nu- meroase informații care
devin surse de inspirație pentru opera sa artistica.
Revenit în Bucu- rești, Caragiale va practi-
ca mai multe meserii, in- tre care și publicistica.
Debutul său literar se realizeza în revista
“Ghimpele”, unde cola- borează cu versuri și pro-
ză satirică până în anul 1875. Activitatea de la re-
dacția ziarului “Timpul”, alături de Mihai Eminescu
și Ion Slavici îl impune pe Caragiale, la doar 26
de ani, drept un maestru al lecturii. În 1878 partici-
pă pentru prima oară la o întrunire a Societății Juni-
mea, unde s-a întâlnit cu Titu Maiorescu. În anul
următor își prezintă prima piesă dramatică, “O noap-
te furtunoasa”, pe scena Teatrului Național din București.
În anul 1884, beneficiază de aprecierea reginei Elisabeta, căreia i se joacă cu mult
succes “O scrisoare pierduta”. Această recunoaștere oficială a valorii artistice a dramatur-
giei sale este urmată de o violentă contestare, care a culminat cu etichetarea personajelor
din “D-ale carnavalului” drept imorale. În 1888, Caragiale devine director al Teatrului Na-
țional din București.
După 1889 renunţă la comedie şi se orientează spre proza psihologică, de analiză ( “
O făclie de Paşte”) şi spre dramă (“Năpasta”). Cercul de la Junimea este abandonat, cău-
tând alte asocieri. Înfiinţează “Moftul român” şi colaborează la revistele “Vatra” şi “Epoca
literară”.Ion Luca Caragiale s-a stins din viață în anul 1912.
“ Întinsa şi variata lui experienţă s-a revărsat în întregime în opera sa. Nu va fi posi-
bil să se scrie istoria socială a veacului nostru al XIX-lea, fără o continuă referinţă la opera
lui caragiale”.(Tudor Vianu)
Coman Gabriela Mădălina
Page 3
ADOLESCENŢI, VENIŢI CU NOI!
Google îşi modifică logoo-ul pen-
tru a-l omagia pe I.L. Caragiale
Anul acesta, la aniversarea a 160 de
ani de la nașterea dramaturgului român
Ion Luca Caragiale, motorul de căutare
Google a ales să-l omagieze pe scriitor. În
mod normal, Google nu ar alege să aducă
un omagiu unui scriitor român, însă anul
acesta a ales să-şi modifice logoo-ul într-
un bust al scriitorului român realizat în
grafică.
Bustul lui Caragiale este suprapus
peste cuvântul „Google”, care apare pre-
cum ar fi caligrafiat cu peniţa. Grafica
omagială include şi o scrisoare care iese
parţial din chenarul logoo-lui, o aluzie la
„O scrisoare pierdută”- informează Medi-
afax. Tot în acest an, în luna iu-
nie, se vor marca 100 de ani de
la moartea marelui dramaturg
Ion Luca Caragiale.
Mitu Adina
Ion Luca Caragiale pe bancnota
de 100 de lei
Avers: Portretul dramaturgului privit din faţă,
anii de viaţă (1852-1912). În centru este ilustrat un
element floral reprezentând o violetă, două măşti de
teatru reprezentate stilistic, simbol al teatrului.
Revers: În centru este ilustrată vechea clădire a
Teatrului Naţional din Bucureşti. În dreapta, cu auriu,
este imprimată masca Tragediei, iar în stânga este sta-
tuia scriitorului Ion Luca Caragiale.
DRUMUL ADOLESCENŢEI Pagina 4
Publicistul
Ion Luca Caragiale
Începutul activității jurnalistice a lui
Caragiale poate fi datat, cu probabilitate, în
luna octombrie 1873, la ziarul “Telegraful”,
din București, unde ar fi publicat rubrica de
anecdote intitulată “Curiozități”.
O vreme desfășoară activități jurnalis-
tice , exersându-și spiritual de observație
printr-un stil direct și viu specific articololui
de ziar în “Ghimpele”, și tot în această peri-
oadă va scrie și versuri.
În august 1877, la izbucnirea Războiu-
lui de Independență, a fost conducător al zia-
rului “Națiunea Română”, scos la propunerea
publicistului francez Frédéric. Ziarul, cu nu-
meroase rubrici scurte și cuprinzătoare, a
fost suprimat după numai șase săptămâni.
Între anii 1878 și 1881 a colaborat la
“Timpul”, alături de Eminescu și Slavici, du-
pă 3 ani de colaborare, în 1881, s-a retras de
la ziar. Publică și în ziarul vienez “Die Zelt”
sub semnătura ”Un patriot roman”. În anul
1908, din Berlin, colaborează din nou, cu po-
vești și schițe la “Universul”. Scrie instanta-
neu “Începem!” cu care Nationanul bucureș-
tean își deschide noua stagiune .
Din relațiile lui Caragiale cu publica-
țiile anilor 1870 - 1910, dincolo de constata-
rea unui interes care s-a prelungit până la ca-
pătul existenței sale, Caragiale a înnobilat
genul publicistic.
Coruţ Iulian şi Lică Andreea (IX D)
MAI- LIED
De la pragul casei, De la trezirea de margaritar a inceput trezirea, milioane de licurici au sosit cu lampasele aprinse, desi in spatele casei soarele se chinu-ia sa rasara. De-atunci calcaiul incepuse a sangera pentru fiecare pas
si zeul cu nuielusa vrajita in mana ma impingea in adanc sa nu muradaresc albul de marmura condamnat la pieire de propria lui puritate. Maria Urbanovici
DRUMUL ADOLESCENŢEI Pagina 5
Una dintre speciile poetice culti-vate de I.L.Caragiale cu mare drag a fost epigrama. El a polemizat în epi-
grame cu Dimitrie Teleor (“Ţaţa”). Cei doi s-au ironizat reciproc, cu multă sub-tilitate. Iată un exemplu:
Unui clubman
La cărţi c-un as eşti asasin Cu spada-n luptă spadasin;
Dar fără spadă, fără as, Tu singur spune, ce-ai rămas?
( Moftul român, 24 iunie,1901) Fabula şi rolul ei moralizator i s-a potrivit mănuşă. Pamfletul politic—
altă formă plină de fond sub condeiul maestrului. Vă invităm să lecturaţi doar strofa din finalul Petiţiei către guvern şi veţi recunoaşte stilul inconfundabil şi nemuritor:
Suprimă pe orice păgân Ce n-a citit Moftul român Şi n-a fost atât de levent S-achite un abonament.
DISCREŢIE
Nu vreau să ştii că te iubesc;
Voi suferi tăcut, discret -
Cochetele dispreţuiesc
Pe-un franc poet!
Da-n veci închipuirea ta
Din sufletul meu n-o să moară,
Şi nimănui n-oi arăta
A mea comoară!
Căci te iubesc, deşi nu-ţi spun:
Nu! N-ai s-o afli niciodată…
Şi arz de dorul tău nebun,
Mult adorată.
Dar tac, nu-ţi spun că te iubesc:
Ştiu bine că pe-un franc poet
Cochetele-l dispreţuiesc…
Tac – sunt discret!
DRUMUL ADOLESCENŢEI Pagina 6
POEZIILE D.LUI
I.L.CARAGIALE
ODĂ LA STATUIA LUI CARAGIALE
Mărire vouă, lupte secular
Ce-aproape cinci decenii aţi durat!
Obscuritatea în sfârşit dispare
Şi-un soare radios s-a înălţat.
Lui nenea Iancu i-am turnat statuie
Ce mândră o să-nfrunte vânt şi ploi.
Demers mai drept decât acesta nu e,
Căci el întâiul ne-a turnat pe noi.
Ne-a intuit genetic matrice
În care toate se aştern şi curg.
mai bine altul nu le poate zice
Decât le-a zis bătrânul dramaturg.
Zadarnic vreme trece, vreme vine
Sub ochiul lui departe văzător;
Prin el trecutul în present revine
Şi calcă triumphal spre viitor.
Sub cerul vast al pălăriei sale
Păşim cu toţii, sincere şi oneşti.
Mărire ţie, I.L.Caragiale!
Cu noi ai fost, cu noi vei fi şi eşti.
Ştefan Cazimir
DRUMUL ADOLESCENŢEI Pagina 7
Bancuri, glume, ghicitori şi rebus
Se aude un zgomot teribil dintr-o clasă. Directorul
intră şi vede cum toată lumea făcea ce vrea: unii se
băteau, alţii ţipau iar alţii erau urcaţi pe bănci. Direc-
torul îl dă afară pe cel mai zgomotos şi ţipă la ceilalţi
copii:
- Unde este profesorul vostru?
- Tocmai l-aţi dar afară.
- Doamnă profesoară, aţi pedepsi pe cineva pentru ce
nu a făcut?
- Sigur că nu.
- Bine. Nu mi-am făcut tema.
La un examen se prezintă elevi cu diverse pre-
gătiri. Intră primul şi la ieşire toată lumea întrea-
bă:
- Cum a fost?
- Ca între profesori. Ei întrebau, eu răspundeam, ne
completam.
Intră şi al doilea şi când a ieşit aceiaşi întreba-
re:
- Cum a fost?
- Ca între profesor şi elev. Ei întrebau. Eu răspun-
deam, mă şi ajutau.
Intră şi ultimul şi când iese, aceiaşi întrebare:
- Cum a fost?
- Ei, cum să fie? Ca între popi.
- Păi cum aşa?!
- Ei întrebau, eu îmi făceam cruce; eu răspundeam, ei
îşi făceau cruce.
Pagină realizată de Adina Mitu
Pagina 8
Un ţigan intră într-un restaurant şi
strigă la barman:
Aici un rom!
Barmanul: Te-am văzut.
Doi şerpi în deşert:
Noi suntem veninoşi.
Da? De unde ştii?
Tocmai mi-am muşcat
limba.
Pagina 9
Anul 1879 marchează "lovitura de teatru" pentru afirmarea
sa literară: apare în "Convorbiri literare" comedia "O noap-
te furtunoasă" a carei reprezentare pe scena Teatrului Nați-
onal a fost intreruptă, datorita reacției violente a unui pu-
blic care se recunoaşte în personaje.
Caragiale deschide astfel seria capodoperelor sale ca-
re il consacrau ca cel mai de seama reprezentant al drama-
turgiei românaeşti. Un am mai tarziu a scris "Conul Leoni-
da față cu reacțiunea", în care ridiculizează teama de revo-
luție a "politicienilor" de cafenea şi pasențe, ajunşi în
decreptitudine.
CARAGIALEOLOGIA
Comicul enorm şi esenţializarea tragicului în arta dramatică
Pagina 10
Anul 1884 ramâne inscris în istoria literaturii noastre cu cifre de
aur, marcând un punct de altitudine maximă în dramaturgia ro-
mânească. În seara zilei de 13 noiembrie a acelui an, Teatrul din
Bucureşti a reprezentat pentru prima data comedia "O scrisoare
pierdută", în interpretarea unei echipe de actori foarte talentați,
cei mai mulți tineri, care, aproape fără excepție, au dat deplina
sadisfacție spectatorilor şi autorului. Prin aceasta comedie, dra-
maturgia românească a facut saltul ce a inscris-o pe orbita marii
literaturi universale.
Pagina 11
Drama "Năpasta" s-a reprezentat la 3 februarie 1890, fără sa
se bucure de o primire bună din partea publicului. Caragiale sur-
prinde in această Năpastă, un episod dramatic din viața satului de
atunci. Deşi drama lui Caragiale nu ne înfățişează un conflict soci-
al, nu lipşeste elementul puternic de critică socială.
(Pohrib Alexandra)
Pagina 12
O, Nirvana!
Apocaliptică, în stil de axion
O, bucură-te, neființă,
Ca slava-mparăției tale,
Din biruință-n biruință,
Vestit-a vecinica ta cale,
şi pururea ai zămislit
Un dor de duca nesfârsit!
Din firea lucrurilor toate
Ai izvorât în ochii minții şi-ai dat noroadelor cercate
Atotputerea năzuinții,
De-ți cântă azi ca nimănuia:
"Mântuitoare! Aliluia!"
Purcede slava de la tine,
Izbăvitoareo nențeleasă
Din lumile aşa senine,
Tu vecinica Morții craiasă!
şi tie uneia, smerit
Ne proslăvim desavârsit!
Poezia „O, Nirvana!”, îi dă cititorului senzația că este o mi-
că evocare a personalității lui Eminescu, datorită morții tragice a
poetului, care va deveni un mit cultural al românilor pană în ziua
de astăzi. Marele dramaturg I. L. Caragiale, fiind cunoscut ca
apropiat al poetului, chiar prieten, sensibilizat şi conştient de ma-
rea pierdere suferită de cultura română, simte nevoia unei marturii
menite să precizeze dimensiunile evenimentului, să ofere infor-
mații despre omul, personalitatea si familia prietenului său.
(Sârbu Nadia Diana)
De ce alearga oltenii in noaptea de Inviere dupa
ambulanta?"
"Ca sa pupe crucea...
Cum fac oltenii un gard?
Bat 3 scanduri si scriu
s.a.m.d.
De ce nu mananca oltenii castraveti murati ?
Ca nu pot sa-si bage capul in borcan.
Ce-au facut oltenii cand au aparut franzele-
le?
Le-au mancat cu paine.
De ce mananca oltenii fasole?
Ca sa-si dea aere.
De ce rad oltenii cand fulgera?
Cred ca sunt fotografiati.
De ce oltenii nu au reusit niciodata sa faca
un pod peste Jiu ?
L-au inceput de-a lungul.
De ce se feresc oltenii sa doarma pe paie
sau in fan?
Ca sa nu ia foc atunci cand le-o
scapara mintea.
Din ce e facuta o bomba ? Din olteni si mol-
doveni. De ce ?
Pt. ca oltenii sunt prosti de
Bubuie, iar moldovenii se
Imprastie.
* Doi olteni, feciorul ii spune tatalui:
Uite tata ce caruta frumoasa zboara pe
sus!
- Da tata, da’ se spanzura cainii!
Doi militieni s-au impuscat intr-un restau-
rant, unul incercind sa intre in restaurant
iar
altul sa iasa pentru ca pe
usa scria “trage”.
Cum latra cainii in Ardeal?
- No, ham.
De ce nu exista brunete proaste?
Pentru ca toate s-au facut
D-ale lui Mitică...
Pagina 13
De reţinut!
1. Dragostea eterna dureaza 3 luni.
2. A avea constiinta curata inseamna a avea
memorie proasta.
3. Cel care se naste sarac si urat are mari
sanse ca atunci cand o sa creasca.... sa isi
dezvolte ambele calitati.
4. Cei cinstiti sunt inadaptatii societatii.
5. Pestele care lupta impotriva curentu-
lui....moare electrocutat.
6. Nu este important sa castigi...este impor-
tant sa-l faci pe celalalt sa piarda.
7. Nu sunt complet inutil....cel putin ser-
vesc de exemplu negativ pentru altii.
8. A gresi este omeneste...totusi, a da vina
pe altul este si mai omeneste.
9.Cel mai important nu este sa stii!Mai im-
portant este sa ai telefonul celui care stie.
10. Eu nu sufar de nebunie....ma bucur de
ea in fiecare minut.
11. Banii nu fac fericirea....o cumpara gata
facuta.
12. Inteligenta ma urmareste.....dar eu sunt
mai rapid.
13. Fugi de tentatii.....dar incet sa te poata
ajunge.
14. Exista o lume mai buna........ dar este
foarte scumpa.
15. A studia insteamna sa te indoiesti de in-
teligenta colegului de birou.
16. Daca o pasarica ti-a soptit ce-
va.....atunci inseamna ca ai inebunit pentru
ca pasarelele nu vorbesc.
17. Munca nu a omorat niciodata pe ni-
meni......dar de ce sa risti?
18. Exista doua cuvinte care iti deschid
multe usi......trage si impinge.
Zambiţi cu noi O nevasta isi copleseste barbatul cu tot felul de reprosuri. -Nu vorbesti decat de masina ta,de casa ta,de fiul tau. Ce crezi, egoistule? Nimic nu-I al tau. Totul e al nostrum! Dar ce cauti? -Pantalonul nostrum! ……………………………………………………………………………… Un individ cere armurierului un revolver. Vanzatorul il intreaba daca are permis port-arma.
- Da,iata-l. - Dar asta e un certificate de casatorie! - Si ce credeti ca asta nu e sufficient?
………………………………………………………………………………. Doctorul se afla la capataiul unui bolnav.
- Doctore, spune pacientul ingrijorat, ceilalti medici nu mi-au pus acelasi diagnostic…
- Stiu, stiu,spuse doctoral,dar autopsia va do-vedi ca eu am avut
dreptate. ………………………………………………………………………………. Trei barbati se prezinta in acelasi timp la poarta Para-disului. - Cum ati ajuns aici? Ii intraba o voce dinauntru. - Avusesem o zi ingrozitoare,spuse primul;am ajuns acasa nervos din cauza aglomeratiei de pe so-sea. Mi-am gasit nevasta dormind fara sa-mi fi incalzit macar masa. Si ,pe deasupra,am vazut pe fereastra un individ care imi forta portiera masinii. Am insfacat sifonierul si I l-am aruncat in cap. De efort mi-a cedat inima,asta-i tot! - Dar tu , il intreaba vocea pe cel de-al doillea ? - Voiam sa ma duc la cinema. Cinci minute m-am chinuit sa deschid portiera masinii,pana cand am observat ca nu era masina mea. Chiar atunci un sifonier greu m-a lovit in cap. - Bine, bine, spuse vocea ,dar tu, cel de-al trei-lea? - Eu nu am inteles nimic din toata chestia asta. Eram in sifonier si iata-ma pe lumea cealalta! .............................................................................................................. Profesorul il intreaba pe un elev daca i s-a intamplat vreodata sa asculte de vocea constiintei. - Habar n-am,pe ce program e? ............................................................................................................... Un barbat intra intr-o librarie si cere: -Dati-mi va rog cartea „Barbatul sau sexul puternic” -Cartile de science-fiction se vand la raionul celalalt.
gramator, ma plimbam visand la stele si gandind la
viitor.
Admiram indragostitii cum treceau inter-
clasati, cate doi la fel de tineri in binar concate-
nati.
Consultand a lor resursa, m-am trezit insingurat. Dar deodata-n umbra serii,
chipul mi s-a luminat. Te-am vazut atunci pe tine, scumpa Hero-n fata mea, te plim-
bai fara adresa singurica singurea!
Cand paseai ca o felina, virtuala si subtila, mi-ai parut intaia oara ca o virgula mobila.
Am trecut pe langa tine am intrat in de-
pasire,
admirandu-ti hardware-ul cu o vie mul-
tumire.
Si m-am avantat atuncea dupa normele
conforme,
Bungee Jumping este unul din cele mai frumoase si spec-
taculoase sporturi extreme, este o sfidare a gravitatiei si
necesita mult curaj, experienta si rezistenta. Acest sport a
aparut pentru prima data in Noua Zeelanda cind a fost
brevetat de neozeelandezul Alan John Hackett Bungy.
In Franta prestigioasa firma Vertige Adventures din Gre-
noble a amplasat instalatii bungee pe doua poduri: Pon-
sonnas si Sautet.
Podul Ponsonnas cu cei 103 de metri ai sai este unul din-
tre cele mai inalte locuri din Europa pentru bungee jum-
ping. Frecventa de utilizare a acestui pod a facut ca acest
pod sa fie primul din centrul Europei in sarituri cu elasti-
cul.
Podul Sautet este un pod de 95 de metri inaltime. Situat
in avalul unui baraj hidroelectric, se efectueaza sarituri
intr-un cadru foarte deosebit pe un perete imens de beton.
Intinderea maxima a elasticului 250-300% , rezistenta
mecanica a elasticului 3500-7000 kg, reglementarea asu-
pra elasticului: distrugerea la 150 de sarituri, numarul si
tipul elasticelor utilizate: 4 pentru greutati de la 35 la 70,
60 la 90, 80 la 130.
Daca incercati sa practicati bungee jumping fara o instui-
re corecta este foarte periculos. Instuirea corecta este
chiar, mai importanta decat echipamentul corespunzator.
COARDA ELASTICA:
Exista doua tipuri importante de corzi pentru bungee jumping
tecuite si cele care sunt in totalitate din guma.
Corzile tecuite, adeseori aceste corzi sunt numite coarda soc
sau mil-spec (de la specificatia militara, ele erau desemnate sa
lege parasutele sau echipament greu precum jeep-uri, cand
aruncau greutati din elicopter, corzile absorb socul deschiderii
baldachinului, prevenind deteriorarea parasutei).
Aceste corzi au un miez de guma, infasurat in bumbac si/sau
teaca de nilon. Aceste corzi arata ca niste versiuni mari ale
corzilor bungee care se folosesc la prinderea unei greutati pe
capota masinilor, de aici si numele de bungee.
HAMUL: Hamurile pentru piept si talie ar trebui folosite pentru saritorii
incepatori si pentru sariturile scurte. Cu aceste hamuri coarda
este legata de corp foarte strans de centrul de gravitatie/ rotatie.
Pagina 15
Hamurile de glezna dau posibilitatea la coborarea in cap, pentru perfomanta si pentru saritu-
rile conduse. Ar trebui sa fie folosite de saritorii cu putina experienta. La sfarsitul sariturii
cand astepti sa fii ridicat la platforma sariturii sau sa fii lasat la pamant, esti agatat sau esti
adus in pozitia de pogo.
Imaginea feminină a unei echipe de băieți
Interviu cu eleva Claudia……, clasa a XII-a C
-Bună Claudia.ne pare bine că avem ocazia să îți luăm acest interviu!Sperăm să meargă bi-
ne…
-Bună.Și mie îmi pare bine că am ocazia să accord primul interviu din “cariera mea”.
-Cum ai ajuns “imaginea” echipei Oțelul Galați?
-Totul a început din marea mea pasiune pentru poze dar și pentru fotbal,moștenită de la tatăl
meu. La început am făcut o poză pentru meciul cu F.C. Rapid în care eram eu ( în tricoul Oțe-
lului) și o altă persoană îmbrăcată în tricoul celor de la Rapid, privindu-ne cu “ura”.Poza a fost
postată pe Facebook și a prins foarte bine la public, iar cei din conducerea Oțelului m-au rugat
să fac și la următoarele meciuri. De la începutul returului a venit și propunerea lor de a deveni
imaginea feminină F.C. OŢELUL GALAŢI şi, logic, am acceptat.
-Cum ai fost primită de membrii echipei locale de fotbal și ce atitudine au avut față de ține la
început?
-Pe jucători îi știam de ceva timp deoarece mai mergeam la meciuri dar am ținut totul în secret
până la prima mea apariție ca imagine a echipei. Au fost surprinși pentru că nu se așteptau la
așa ceva.
-De unde pasiunea pentru fotbal?
-Pasiunea pentru fotbal…sigur este moștenită de la tatăl meu, care în tinerețe a jucat și el fot-
bal dar și pentru faptul că de mică mă uităm la meciuri și cu timpul a devenit o pasiune.
-Care este rolul tău acolo? Ce faci mai exact?
-Fac diferite ședințe foto în culorile echipei, sunt invitată la emisiuni locale și sunt prezentă pe
una din coperțile revistei oficiale a echipei.
-Schimbăm registrul și trecem rapid în revistă ceea ce ai vrea să faci după terminarea liceului.
Care ar fi următorul pas?
-Următorul pas ar fi să dau la Facultatea de jurnalism și să devin reporter sau chiar prezentator
sportiv.
-Noi îți mulțumim că ne-ai acordat acest interviu și îți ținem pumnii la examenul din vară dar
și pe plan profesional!
-Vă mulțumesc și eu pentru invitație și ... va aștept la meci! :*
Interviu realizat de:
Măgureanu Andreea-Doina,
Istrate Cosmina
Pagina 16
TEST ( BĂTĂI DE CAP…)
Se spune ca numarul de neuroni scade sau creste in functie de activitatea noastra intelectuala. Daca vrei sa fii un pic mai destept decat ceilalti trezeste-ti neuronii cu urmatoarele:
Nu am fraţi şi nici surori. Privind portretul pe care îl am în faţă constat că tatăl persoanei din poză este fiul tatălui meu. Cine este persoana din portret. Ai în buzunar 1500 de lei. Cu toate acestea, una din cele două bancnote nu este de 1000 de lei. Este posibil? Este legal ca un om care trăieşte într-una din insulele aflate în apele calde din Sudul Oceanului Pacific să fie înmormântat la Polul Nord, indiferent ce întamplare l-a adus acolo? Posibilitate: în ziua aceea doi tineri au jucat cinci partide de tenis câştigând acelaşi numar de partide . A fost posibil? Se dau 16 puncte aşezate simetric. Uniţi-le prin şase linii drepte, fără a ridica creionul de pe foaie.
TEST: Vă potriviţi???
1)Aveti intalnire, dar prietenul tau a. Iti face semn cu mana, dupa un 6) Trebuie sa amani o intalnire nu apare. Ce iti motiveaza? scurt timp vine sa te salute si cu prietenul tau, pentru ca a. “Imi pare rau, am uitat, dar am se retrage apoi la prietenii lui. altcineva are neaparata nevoie de tine.
gasit pe internet o chestie b. Te ignora si la sfarsitul filmului Cum reactioneaza? grozava”. pleaca a. Ma intrea dacă mă poate b. Vine cu un buchet de flori si c. Se aseaza langa tine si imparte ajuta cu ceva.
Isi cere scuze, pentru ca paharul de Cola cu tine b. Insista totusi sa te intalnesti cu el masina lui sa stricatsi nu te-a c. Tocmai vroia sa faca ceva cu amicii. putut anunta. 4) Iti indeplineste prietenul tau cu
c.“Parinti mei nu m-au lasat sa plec placere, cateodata vreo dorinta? PUNCTAJ: pentru ca nu mi-am facut curat a. Mi-o citeste pe buze. 1A-3; 1B-9; 1C-6 in camera” b. Din cand in cand. 2A-9; 2B-6; 2C-3
c. De fapt, niciodata. 3A-6; 3B-3; 3C-9 2) Vrei sa-i prezinti noului tau prieten 5) Este ziua ta de nastere si iti 4A-9; 4B-6; 4C-3
pe prietenii tai. Cum reactioneaza? Inviti spontan prietenii la o 5A-6; 5B-9; 5C-3 a. ” Super, cand ii cunosc?” petrecere. Cum reactioneaza 6A-9; 6B-3; 6C-6 b. “Imi ajunge ca te cunosc pe tine”. prietenul tau? a. “Nu ma intereseaza” . a. Din pacate are programat ceva pentru seara aceasta si nu poate
3) Esti cu mama ta la cinema. Atunci apare veni. prietenul tau cu cativa amici de-ai lui b. Vine ceva mai repede sa te ajute la Ce se intampla? pregatiri.
