UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTAFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICESPECIALIZAREA : CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNEANUL III, ZI

PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE DE GESTIUNE~ PLAN DE AFACERI ~

Coordonator:Prof. univ. dr. Negoescu Gheorge

Student:Marin Laurentiu Adrian , gr 1

CUPRINS

1. Analiza spatiilor2. Evaluarea spatiului3. Concluzii4. Plan de afaceri-AdiPET.SRL5. Draftul nr 1 Fast-Food6. Draftul nr 2 Spalatorie auto7. Draftul nr 3 Ideea aleasa AdiPet.SRL8. Analiza SWOT AdiPET.SRL9. Bugetul de venituri si cheltuieli AdiPET.SRL10. Exemple de servicii oferite11. Strategii de pret12. Strategii de marketing13. Promovarea serviciului14. Analize financiar-contabile

Analiza spatiilor

Spatiul nr 1.

Proprietar: Maftei Dragos Telefon: 0743 593 549Adresa: str Negru-Voda nr 7 , Mangalia, Judetul ConstantaSuprafata: 27 m patratiPret: 6000 euroSpatiul este am amplasat intr-o zona cu mai putin vad comercial ceea ce ii ofera un dezavantaj. Este dotat cu geamuri termopan, gresie , faianta, neoane, toaleta in spate, chiuveta , aer conditionat. Un alt dezavantaj este faptul ca strada pe care este amplasat spatiul nu este iluminat si nici nu se asigura paza .Spatiul a fost construit in anul 2004.

Spatiul nr 2.

Spatiul este amplasat pe str Plopilor, in statiunea Neptun mai exact in Bazar Prichindel , judetul Constanta.Nume proprietar: Culea George Telefon : 0726 976 976Mail:cool_ea@yahoo.com

Spatiul a fost construit in anul 2008 este o constructie noua moderna . A fost un spatiul comercial ce a avut ca obiect de activitate comercializarea produselor de patiserie si fast-food. De asemenea constructia are si o mansarda , avand 3 camere stil dormitor.Are o suprafata de 67 de metri patrati, pretul este unul negociabil dar nu mai jos de 12.000 euro. Este dotat cu termopane, pardoseala din marmura, spoturi, aer conditionat , toaleta, acces cablu, internet, paza pe timpul noptii. Datorita faptului ca este amplasat in statiunea Neptun unde este o statiune de sezon in principal vara acest lucru va influenta numarul clientilor in afacerea care doresc sa o dezvolt.

Spatiul nr 3.

Proprietar: Damian Alexandru Telefon: 0754 068 639Mail: dalexandru@yahoo.comAmplasare: Sos Mangaliei , nr 2, Constanta, judetul ConstantaSuprafata : 45 de metri patratiPret: 4000 euroAnul constructiei: 1999Spatiul nu este foarte modern, este construit in totalitate din lemn, are ca dotari neoane, linoleum. Partea avantajoasa este ca zona in care este amplasat este o zona populata, mijloace de transport se afla in zona catre orice destinatie in Constanta. Se asigura de asemenea si paza.Proprietarul utiliza spatiul pentru vanzarea de haine si incaltaminte. Datorita faptului ca nu este un spatiu modern va implica o investitie mai mare in modernizarea lui.

Spatiul nr 4.

Proprietar: Apreotesei NicoletaTelefon: 0720 131 475Mail: marin_nc@yahoo.comAdresa: Str Oituz nr 48 localitatea Mangalia, judetul Constanta, cod 905500Spatiul este amplasat intr-o zona de la marginea orasului Mangalia, a fost utilizat pentru comercializarea produselor de tip suveniruri cadouri specifice orasului Mangalia.Suprafata: 38 metri patratiPret : 4600 euro , negociabilSpatiul este unul modern construit in anul 2009 dotat cu termopane, gresie, faianta, acces cablu, toaleta , iluminat prin spoturi, aer conditionat.

Spatiul nr 5.

Proprietar: Muscalu MihaelaTelefon: 0743 33 98 96Mail: mihaelam@yahoo.comZona: Centrul Orasului Mangalia, sos ConstanteiSuprafata : 72 metri patratiPret: 5500 euroSpatiul este construit in anul 2009 este modern , dotat cu termopane, spoturi, aplice, tavan fals , rafturi lemn, acces cablu , acces internet, paza asigurata, chiuveta, toaleta , izolat termic interior si exterior , climatizare prin ventiloconvectoare.

Spatiul nr 6.

Proprietar: Marin FlorianTelefon: 0727 57 61 83Mail: marinflorian_21@yahoo.comAmplasare: bld 1 Decembrie 1918 , Mangalia, judetul Constanta, cod : 905500Zona 1 Decembrie este o zona cu vad comercial foarte populata . Spatiul avea ca obiect de activitate comert, bar/restaurant. Construit in anul 2010 modern, dotat cu termopane, jaluzele , spoturi, aplice, acces cablu/internet, toaleta, chiuveta, aer conditionat, asigurare paza.Suprafata: 60 metri patratiPret : 4500 euro , negociabil

Spatiul nr 7.

Proprietar: Zavaleanu Oana LaviniaTelefon: 0768 631 452Mail: oana_29_03@yahoo.comAmplasare: str Gala Galaction statiunea Venus, Judetul ConstantaZona nu este populata deloc, decat in timpul sezonului de vara cand spatiul este deschis pentru vanzarea de haine, confectii, incalataminte accesorii etc.Construit in anul 2010 , are o suprafata de 52 de metri patrati , pret 3400 euro, este dotat cu aer conditionat, termopane, marmura, rafturi din lemn si aluminiu, neoane, paza asigurata de catre hotel Calipso Venus.

Spatiul nr 8.

Proprietar: Sava AlexandruTelefon: 0752 295 957Mail: alexandrusava@yahoo.comAmplasat in Mangalia, sos Constantei , zona gara , zona cu vad comercial. Judetul Constanta, cod 905500.Suprafata: 54 metri patrati, pret 3800 euro.

Dotat cu aer conditionat, termopane, mobilier lemn, gresie, acces cablu si internet, 2 intrari, toaleta.Construit in anul 2008 spatiul se afla intr-o stare buna , era folosit ca magazin de calculatoare si componente softweare.

Spatiul nr 9.

Proprietar: Culea Georgiana-AdelinaTelefon: 0743 605 276Amplasare : str Matei Basarb, nr 7, orasul Mangalia, Judetul ConstantaSuprafata: 49 metri patratiPret: 4000 euroAnul constructiei: 2008Dotari termopane, gresie , chiuveta, neoane, acces cablu, 2 intrari, aer conditionat.

Spatioul nr 10.

Proprietar: Pascu Oana Beatrice, telefon: 0730 234 749. Amplasare: str Albastros nr 2, Orasul Mangalia, judetul Constanta. An constructie: 2008, dotari: geam termopan, izolat exterior, acces cablu, toaleta, jaluzele, aplice, gresie. Suprafata: 60 metri patrati, pret 5500 euro.

Evaluarea spatiilorIn urma analizei spatiilor am selectat 3 spatii care s-au completat cu cerintele mele pentru o eventuala investitie.Evaluare Abordare prin raportare perechi de date

CaracteristiciSpatiul nr : 2Spatiul nr : 5Spatiul nr : 6

Pret12. 000 5.500 4.500

Tip lansareOfertaOfertaOferta

Corectie -25-25-25

Corectie 3000 1375 1125

Pret corect9000 4125 3375

Suprafata 60 mp67 mp72 mp60 mp

Corectie mp+7 mp+12 mp+ 0 mp

Corectie 940.29687.500

Pret corectat9940.294812.503.375

Corectie bruta3940.292065.503.375

Corectie bruta32.84%37.50 %75%

Concluzie:

In urma evaluarii am selectat ca spatiul in care se va desfasura obiectul de activitate sa fie spatiul nr 5. Datorita faptului ca se afla intr-o zona populata a orasului, pretul este accesibil iar dotariile sunt foarte bune si intr-o stare foarte buna. Comparatie cu spatiile 2 si 6Un principal dezavantaj al spatiului nr 2 este faptul ca este situat in statiunea Neptun ceea ce poate conduce la o dimunuare a numarului de clienti, insa un avantaj este faptul ca spatiul avea construita mansarda ce ar fi putut fi folosite ca birouri pentru angajati. Spatiul nr 6 are un aspect placut , dotari bune insa un dezavantaj este zona in care este amplasat, este o zona mai putin populata ceea ce nu ar aduce un surplus de clienti afacerii care doresc sa o dezvolt.Probabil ca in spatiul selectat se vor face mici investii pentru a mai face o intrare iar in spate sa marim putin pentru depozit de materiale.

Plan de afaceriSC.AdiPET.SRLIntroducereIdeea de afacere pe care doresc sa o pun in practica este una unica, ce apartine oceanului albastru. Am incercat sa urmaresc piata, nevoile oamenilor, sa ofer un serviciu la pret accesibil si de o mare utilitate.Observam ca criza financiara isi pune amprenta pe semenii nostri din ce in ce mai mult ceea ce inseamna ca posibilitatile financiare ale unui om obisnuit se reduc trepatat pe zii ce trece. O afacere profitabila in zilele actuale este aceea care urmareste in mare parte sa aiba un pret accesibil sub pretul concurentei , serviciile prestate sa fie cat mai satisfacatoare si posibilitatea clientilor de a achizitiona serviciul in rate cu plata lunar cu dobanzi mici sau chiar deloc , in functie se serviciul oferit.Dintr-o multitudine de ideei de afaceri cum ar fi: Fast-food Spalatorie auto Incalzire prin tapet Termopane Farmacie veterinara Restaurant Supermarket Salon infrumusetare Sala fitness Jaluzele interioare/exterioareAm ales incalzirea prin tapet deoarece nu este dezvoltata inca pe piata, nu exista concurenta, este o idee exlusivista ce va atrage multi clienti care doresc o locuinta sau birou cat mai calduros in permanenta in conditiile iernii geroase.

Drafuri pentru ideei alese:Fast-foodSalon infrumusetareSpalatorie auto

Draftul nr 1 Fast Food

Data inceperii proiectului: 01.01.2012Denumire provizorie: AdiFOOD.SRLDirector firma: Marin Laurentiu- AdrianContabil: Marin Laurentiu-AdrianDirector de proiect: Marin FlorianFormarea echipei : Marin Laurentiu, Pascu Oana Beatrice, Maftei Dragos, Damian AlexandruLocul lansarii proiectului: Cazinou Mangalia , data 12. 02. 2012

Investitie: Mancarea tip fast-food este o afacere profitabila avand in vedere ca traim in secolul vitezei, toata lumea se grabeste sa manance cat mai repede ca sa poate sa revina la activitatile lor obisnuite .In spatuil comercial ales , anume spatiul nr 5 este loc destul pentru amplasare echipamente necesare prepararii produselor de tip fast-food.Nr crtCheltuieli necesare investitieiPret

1Toaster marca philips

800 de lei

2Aparat de facut shaorma: electric , capacitate 15 40 kg, 4 arzatoare

2.500 lei

3Scaune , mese furnizor: Ikeea- Bucuresti150 lei / buc

4Energie apa800 lei mediu / luna

5Angajati salarii1200 lei /angajat

7Contract comercializare firma Coca-Cola pentru racoritoare 1,5 lei doza/ suc

Analiza SWOT AdiFOOD.SRLPuncte tari: Preturi accesibile Oferte atractive Preparate fast-food calitate superioara Zona de amplasare foarte bunaPuncte slabe: Lipsa experinta Faptul ca nu avem si livrari acasa Lipsa experiente antreprenorialeOportunitati: Posibilitatea de a livra produse fast-food acasa Deschiderea mai multor sedii in diverse localitati Posibilitatea diversificarii produselor tip fast-foodAmenintari Concurenta puternica Piata dezvoltata Personal slab motivat ce poate conduce la pierderea lor

Angajati Numar: 4 Timp de lucru: 8 h pe zi cate 2 angajati pe turaCompetente: diploma de bac si cei care prezinta abslovirea unei scoli profesionale in domeniul bucatariei prezinta un avantaj, nu se cere minim de experienta.Salariu: 1200 lei / luna net Exemple de oferteKebab + Coca-Cola - 10, 50 leiShaorma mica + Coca Cola sau oricare alta bautura din gama Coca-Cola 11, 50Shaorma mare + Coca Cola sau oricare alta bautura din gama Coca-Cola 12,50Meniuri complete: 15 lei Pizza: mica, medie , mare - preturi de la 10-15 lei

Draftul nr 2 Spalatorie auto

Evolutia pietei n acest domeniu trebuie corelata cu tendintele de pe piata autoturismelor. Aceste tendinte sunt ascendente, nregistrandu-se creteri de la an la an n ceea ce privete numarul autovehiculelor vandute n ara noastr (circa 20% n 2002 fa de 2001, dup evidentele pn n luna iulie, inclusiv). Aceasta evolutie pozitiva se datoreaz creterii accentuate a numrului de autovehicule importate, mai ales ca urmare a variantei de achiziionare a acestora n sistem leasing. Din punctul de vedere al posibilitatilor financiare, clienii care apeleaz la aceste servicii se ncadreaz n categoria celor cu venituri medii sau superioare, n primul rnd pentru faptul c dein autoturisme, iar n al doilea rnd pentru c sunt dispui s plteasc pentru o treab pe care ar putea sa o fac ei nii. Dac acceptm limitarea concurentei n plan geografic, rezult c orice firm trebuie s se compare n primul rnd cu societile de acelai profil, localizate n imediata apropiere. Analiza comparativ urmeaz s vizeze dotrile si capacittile existente, gama de servicii, nivelul tarifelor etc. n funcie de aceste elemente se pot lua msurile care se impun pentru obinerea unei cote de pia ct mai bune pe plan local. O metod eficienta de promovare pentru toate unitile care prin produsele sau serviciile lor se adreseaz conductorilor auto implicit i n cazul spltoriilor auto const n avertizarea prin intermediul indicatoarelor plasate pe drumurile publice, care atrag atenia potenialilor clieni. in cazul n care bugetul pentru publicitate permite, se poate opta pentru promovarea n paginile unei reviste cu profil auto, sau n emisiuni de acelai gen la radio / TV, mult mai costisitoare, dar i cu un impact deosebit n rndul potenialilor clieni. O alt variant (mult mai rar utilizat) o reprezint promovarea prin Internet.

BUGET VENITURI SI CHELTUIELI

Nr. crt.Denumirea materiei primeSursa de aprovizionareCantitate necesarpe lunPre unitar (lei)Total (lei)

1.Spuma activaSC Tenzi chimicals SRL 50 kg603000

2.CearaSC Tenzi chimicals SRL50kg502500

3.SiliconSC Tenzi chimicals SRL20kg531060

4.Solutie geamuriSC Tenzi chimicals SRL100 l101000

5.ApaRAJA Constanta60042400

6Energie electicaENEL Constanta2000 kw\h0,4800

7SamponSC Tenzi Chimicals SRL100404000

TOTAL = 4000+2500+1060+1000+2400+800+3000= 14760 LEI

Nr. Crt.Obiectul investiieiFurnizor /ConstructorValoarea estimat / buc. (lei)BuciTotal (lei)

1.AspiratorKSK clean SRL38302490

2.Echipament de spalat cu jetKSK clean SRL38822646

3.LaveteKSK clean SRL205100

4.RafturiKSK clean SRL101501500

5.Instalatii electriceIncom Constanta2002400

6.Instalatii apaRAJA Constanta2002400

TOTAL= 2490+2646+100+1500+400+400= 7536 LEITOTAL INVESTITII= 7536+ 3000= 10536 LEICheltuieli cu personalula) Administrator: 1.500 leib) Contabil: 1.000 leic) 9 salariati* 650 = 5850 leiTotal cheltuieli cu personalul: 8350 leiChirie: 800 leiCheltuieli cu amortizarea: 10536/ 12 = 878Alte cheltuieli: 250 lei

Draftul nr 3 ideea aleasaIncalzire prin tapet

SCHEMA BLOC

Ce am? Cum fac?Ce vreau?

Introducere

Este din ce in ce mai greu sa vii cu un produs nou intr-o piata suprasaturata; de cele mai multe companiile noi se trezesc inca de la bun inceput cu un lant intreg de competitori. Ce e de facut? Sa ii analizezi, sa strangi langa tine o echipa cu experienta, sa creezi un produs inovativ si sa te diferentiezi de acestia prin adoptarea strategiei oceanului albastru.Cele sase principii ale strategiei oceanului albastru sunt simple:1. atata timp cat iti dezvolti afacerea pe un domeniu de nisa si ai ca obiective extinderea grupului tinta, felul in care sa fie utilizat serviciul sau produsul pe care il oferi, industria in care activezi, vei putea evita riscul de a fi ales gresit directia business-ului tau.

2. daca dai importanta planificarii, dar mai mult strategiei vei avea mult mai multe de castigat (focus pe modalitati de inovare, cauti produsele promovate de concurentii tai, vezi ce poti oferi tu clientilor tai, modalitatea in care este distribuita informatia, modul in care iti promovezi produsul toate acestea pot fi considerate strategii care iti aduc multe victorii).

3. pentru a evita riscul ca afacerea sa nu atinga acel nivel care ii asigura profitul, solutia este ca atentia sa cada pe cererea existenta si sa atragi pe acei clienti care sunt cei mai numerosi.

4. daca produsul prezinta o utilitate exceptionala pentru cei care il cumpara, daca pretul este accesbil, atunci cu siguranta ai adoptat o idee care functioneaza din punct de vedere comercial.

5. evitarea riscului organizational prin rezolvarea problemei resurselor, problemei motivarii si asa mai departe.

6. evitarea riscului de management se face pe baza unui proces cinstit sprijinit de cei trei E (engagement, expectation, explanation).A adopta o astfel de strategie inseamna a te concentra pe obiective, a fi unic in industria in care este prezent, a te diferentia prin ceva care sa atraga.

PUNCTE TARI: Raport calitate pret Posibilitatea prestarii serviciului in rate fara dobanda Posibilitatea extinderii Oferirea unui produs nou pe piata PUNCTE SLABE: Neincredere Lipsa experienta Punctul de lucru se afla intr-o zona fara vad comercial Lipsa experientei antreprenoriale OPORTUNITATI: Lipsa altei firme cu servicii similare Dezvoltarea pe intreg teritoriul Cresterea importantei imaginii in societate Posibilitatea dezvoltarii si promovarii in afara granitelor AMENINTARI Posibilitatea aparitiei concurentilor Variatii mari ale cursului valutar Majorarea impozitelor si taxelor Pentru a nu intra n afaceri doar pe baz de intuiie, este necesar evaluarea oportunitilor de afaceri.Odat identificat oportunitatea, este imperios necesar ca ea sa fie evaluat n mod corespunztor.Necesitatea evalurii se impune din cel puin dou motive.n primul rnd, evaluarea obiectiv reduce probabilitatea ca decizia de a intra n afaceri s se bazeze doar pe intuiie. Desigur, ntreprinztorii de succes au de multe ori o intuiie deosebit n evaluarea anselor viitoare. ns aceast trstur nu este caracteristic tuturor ntreprinztorilor. Uneori ntreprinztorii pot avea o viziune fixist asupra potenialului produsului sau serviciului oferit, ceea ce le ngust orizontul. Astfel, ei pot vedea doar obiectivul urmrit, nu i piedicile n realizarea acestuia.n al doilea rnd, investitorii sunt, de regul, foarte riguroi atunci cnd investesc n afaceri i nu vor lua n considerare afacerile care nu au pregtit documentaia necesar, care s evalueze probabilitatea de succes a afacerii. Dintre sute de afaceri investitorii aleg doar cteva n care s investeasc. Avnd o vast experien n evaluarea afacerilor, ei au i un "sim" deosebit al afacerilor de succes. Prin evaluare, ntreprinztorul trebuie s confirme ateptrile pozitive ale investitorilor i s infirme orice ndoieli pe care le-ar putea avea acetia.

Criterii de evaluare a oportunitilor Pentru ca oportunitile s devin afaceri viabile, ele trebuie s ndeplineasc anumite criterii. Acestea pot fi uneori foarte personale, cum ar fi amplasarea strict ntr-o zon geografic prestabilit sau realizarea unui produs specific. Desigur, se pot lua n considerare i factorii de succes menionai n capitolul IV. Realitatea ns nu este de regul aa de simpl i trebuie luate n considerare o serie de criterii generale de evaluare. Printre cele mai importante sunt: durata de via, mrimea pieei, protecia fa de concureni, investiia cerut, gradul de risc. a. Durata de via. Fiecare oportunitate are o durat de via specific ce depinde de natura afacerii respective. Prin acest criteriu se evalueaz perioada de timp n care afacerea este profitabil. Intervalul de timp n care o investiie are un potenial maxim de succes este denumit "fereastra oportunitii". Aceast fereastr se deschide i nchide n funcie de condiiile pieei i ale afacerii n sine. Ciclul de via al produselor i serviciilor cuprinde patru stadii: introducere, cretere, maturitate i declin. n faza de introducere, fereastra este deschis larg, ntruct concurena lipsete sau este foarte redus. Pe msur ce produsele i serviciile parcurg ciclul de via, concurena crete, cerinele clienilor se schimb i profitul scade, aa nct fereastra oportunitii nu mai este aa larg deschis. n mod optim, trebuie s se treac prin fereastr att timp ct ea este nc deschis. i este destul de dificil s se stabileasc momentul n care aceasta fereastr se va nchide. Analiza atent a duratei de via a oportunitii i a profitului estimat n diferitele sale faze poate oferi o imagine a potenialului oportunitii. b. Mrimea pieei. Un criteriu esenial n evaluarea oportunitilor l reprezint mrimea pieei. Acest lucru este important din dou motive. n primul rnd, piaa unui produs trebuie s fie suficient de mare pentru a fi atractiv. n al doilea rnd, mrimea pieei poate influena nivelul investiiilor cerut pentru exploatarea ei. De regul, este de preferat o pia ct mai mare. Totui, uneori este preferabil o pia mai mic, ntruct pieele mari atrag concurenii puternici, iar investiiile necesare pot fi destul de mari. Prin concentrarea pe o ni de pia specializat, o firm nou poate elimina cheltuielile ocazionate de distribuia extensiv a produselor i organizarea vnzrilor. Niele de pia pot fi servite excelent de firmele noi, cu resurse limitate. Un rol deosebit l are i distribuia intensiv a produselor pe pia. Un produs va avea succes dac el are un volum ridicat de vnzri, realizat de un cerc de consumatori loiali. c. Protecia fa de concureni. Pentru ca o idee de afaceri s devin o oportunitate viabil ea trebuie protejat de concuren. Cel mai sigur mod l constituie protejarea ideii prin patente, mrci de fabric sau de comer. De multe ori este ns foarte dificil de asigurat protecia fa de concureni pe ntreaga durat de via a produsului. Produsele electronice, de exemplu, au mari dificulti n a recupera cheltuielile de cercetare-dezvoltare datorit rapiditii cu care apar produse ale concurenilor pe pia. Adesea, doar n cteva luni de la lansarea unui produs, concurenii introduc produse similare pe pia. d. Investiia cerut. O oportunitate este mai viabil dac investiia direct cerut nu este prea mare. n cele mai multe cazuri, o oportunitate costisitoare nu aduce recompense substaniale ntreprinztorului iniial. Finanrile succesive reduc participarea acestuia la un nivel care nu i rspltete efortul realizat i riscul asumat [8]. O oportunitate costisitoare, dei dezirabil, poate deci deveni prohibitiv pentru ntreprinztorul care nu are suficient capital. n acest fel, multe idei de afaceri valoroase nu vor deveni afaceri de succes pentru c ntreprinztorul nu deine nici mcar parial capitalul necesar. Cei mai muli investitori doresc totui ca ntreprinztorii s se implice i din punct de vedere financiar suficient de mult, ceea ce acetia pur i simplu nu i pot permite. e. Gradul de risc. Dei orice afacere presupune un anumit risc, acesta nu trebuie s fie prea mare. Gradul de risc al unei afaceri depinde de nivelul capitalului cerut, perioada de timp, gradul de noutate a produsului, gama de fabricaie, alternativele de utilizare a produsului, gradul de imitare a acestuia. Dac ntreprinztorul deine o singur afacere, gradul de mprtiere a riscului va fi redus. ntreprinztorul, pe de alt parte, finannd mai multe proiecte, i va suma un risc mai moderat. f. Originalitatea. O afacere va avea cu att mai mare succes cu ct este mai original. Originalitatea poate varia foarte mult, de la o simpl adaptare la o idee cu totul nou. O afacere original se deosebete de alta mai puin original prin gradul de inovare cerut n faza iniial. Aceast distincie se bazeaz pe necesitatea introducerii unui nou procedeu tehnologic pentru realizarea produsului sau serviciului respectiv i pe nevoia servirii a noi segmente de pia. Originalitatea este determinat de perioada de timp n care ideea rmne unic. Ea se poate realiza de cele mai multe ori prin diferenierea produsului. Preul nu constituie o problem atunci cnd produsul ofer avantaje superioare celor ale produselor concurenilor, obinute prin difereniere. g. Ctiguri acceptabile. O oportunitate trebuie s asigure un ctig acceptabil, pentru a se justifica asumarea riscului antreprenorial. Desigur, termenul "acceptabil" este o noiune relativ i depinde de volumul capitalului investit, timpul necesar pentru recuperarea investiiei, gradul de risc asumat i alternativele existente. Oportunitile care presupun un capital substanial, o durat mare de recuperare a investiiilor i un grad de risc ridicat nu vot putea fi luate n considerare, dei ar putea aduce venituri considerabile n timp. De asemenea, un ctig este considerat acceptabil numai dac se ia n considerare i costul de oportunitate, care variaz de la o persoan la alta. Ceea ce poate fi considerat atractiv i viabil pentru o persoan poate fi total nerealist pentru alta, datorit disponibilitii altor alternative mai atractive. 12.2. Erori care se fac n evaluarea oportunitilor Etapa transformrii unei idei n oportunitate poate fi elementul crucial n nelegerea dezvoltrii viitoarei afaceri. De aceea, ntreprinztorul trebuie s evite urmtoarele greeli care se pot face n procesul evalurii oportunitilor. a. Subiectivismul. Multor ntreprinztori le lipsete obiectivitatea, atunci cnd evalueaz potenialul unei afaceri. Tehnicienii n special sunt nclinai s supraevalueze calitile produsului sau serviciului respectiv. Ei par s scape din vedere o evaluare mai detaliat. Prin investigarea riguroas ns a tuturor ideilor se poate evita acest lucru. b. Cercetarea superficial a pieei. Destul de muli ntreprinztori nu realizeaz importana studiului pieei, atunci cnd pun bazele unei noi afaceri. Ei sufer de aa numita "miopie" managerial. Alii nu neleg c trebuie s aib n vedere durata ciclului de via, atunci cnd se introduce un produs sau serviciu nou. Nici un produs nu devine profitabil instantaneu i nici nu va avea succes o venicie. ntreprinztorii trebuie nu numai s proiecteze ciclul de via al produsului, ci i s recunoasc faptul c introducerea unui produs la momentul potrivit este deosebit de important n succesul afacerii. Sincronizarea este crucial. Ei trebuie s intervin atunci cnd fereastra oportunitii este larg deschis. c. Nenelegerea corespunztoare a cerinelor tehnice. Introducerea unui nou produs presupune de multe ori folosirea unor tehnici noi. Neanticiparea dificultilor tehnice care pot apare n proiectarea i realizarea noului produs pot duce la eec. ntreprinztorii nu pot prevedea totul atunci cnd studiaz proiectul nainte de a-l iniia. Apariia unor dificulti tehnice neateptate duce n mod frecvent la irosirea timpului i creterea costurilor. d. Estimri financiare optimiste. O greeal obinuit care se face la introducerea unui nou produs este estimarea foarte optimist a fondurilor cerute pentru realizarea proiectului. Uneori, ntreprinztorii sunt ignorani n domeniul financiar sau sunt victimele unor cercetri necorespunztoare. Destul de des costurile necesare introducerii produsului nou sunt estimate doar la 50% din necesiti. e. Ignorarea aspectelor legale. Orice afacere trebuie s se supun multor restricii legale. Normele de protecie a securitii muncii sunt unele dintre ele. De asemenea, produsele trebuie n aa fel realizate sau comercializate nct s nu ncalce cerinele privind protecia consumatorului. Protejarea patentelor i mrcilor este un alt element important. Dac aceste aspecte nu vor fi luate n considerare, pot aprea complicaii neplcute. 12.3. Procesul de evaluare a oportunitilor Procesul de evaluare a unei oportuniti de afaceri cuprinde dou faze: evaluarea informal i evaluarea formal. Evaluarea informal are ca scop formarea unei imagini generale privind ideea de afaceri, pentru a constata dac merit s i se acorde n continuare atenie. Evaluarea formal presupune o analiz mai detaliat a ideii de afaceri, prin care se determin potenialul de dezvoltare i ansa de reuit a acesteia. I. Evaluarea informal. Evaluarea informal este un mijloc rapid de selecie a oportunitilor de afaceri i determinare a gradului n care acestea merit s li se acorde n continuare atenie. Ea presupune verificarea oportunitilor din urmtoarele puncte de vedere. a. Acceptul spontan. Dac oportunitatea de afaceri este prezentat la 10 prieteni i ei sunt ncntai de ea, atunci merit s i se acorde atenie n continuare. n acest sens se va mai cere prerea altor 20 persoane necunoscute. Dac i acetia sunt ncntai de idee, trebuie ntrebai n continuare dac ar cumpra n mod hotrt produsul, dac ar cumpra eventual produsul sau nu l-ar cumpra. Dac rspund c l vor cumpra, trebuie ntrebai i ct ar fi dispui s plteasc pentru acest produs. Dac prietenii nu sunt ncntai de idee, probabilitatea ca strinii s o accepte este destul de mic i trebuie renunat la ea. b. Raportul 10/1. n drumul su de la productor la consumator un produs poate parcurge o lung cale, de la reprezentantul productorului, la comerciantul cu ridicata, comerciantul cu amnuntul i apoi la consumator. Fiecare verig intermediar va mri preul sau va percepe un comision. n plus, sunt necesare unele cheltuieli suplimentare cu reclama i promovarea, ambalarea, expedierea, deprecieri pentru defecte i returnri. Regula empiric impune un raport de 10 la 1. Aceasta presupune c se va accepta de ctre client un pre de 10 ori mai mare dect costul de producie, n aa fel nct fiecare verig intermediar s obin profit. Dac i la acest pre prietenii sunt ncntai de produs, se poate continua evaluarea. n cazul n care vor dori s plteasc un pre mai mic, trebuie vzut dac 10% din acest pre acoper costurile i aduce i ceva profit. Desigur, n domeniul serviciilor problema costurilor nu este att de delicat. Totui, i n acest caz trebuie avute n vedere costul muncii, costul echipamentelor, costul materialelor i cheltuielile de reclam. c. Testul similaritii. Acest test trebuie realizat n special n cazul produselor care se adreseaz unui segment de pia mai mic. Cnd piaa este relativ mic, ea nu poate asimila dou produse asemntoare. Dac ns piaa este mai mare s-ar putea ca i acest produs similar s fie acceptat. Pe de alt parte, chiar dac produsul are pretenia de a fi nou i complet diferit de cele oferite pe pia, trebuie cercetat cu atenie mrimea pieei produselor existente pe acea pia. d. Testul bancherului sftuitor. O modalitate eficient de evaluare a oportunitii este aprecierea acesteia de ctre bancheri. i ideea trebuie prezentat nu att ca un motiv de a solicita un mprumut, ci mai degrab ca parte a unor cercetri de pia. Bancherii au mult experien i adesea un sim deosebit a ceea ce cere piaa. Ei vor discuta n mod deschis ideea cu potenialul ntreprinztor, fr a fi constrni de luarea iminent a unei decizii. Dac bancherul nu ncurajeaz ideea de afaceri, aceasta trebuie reanalizat. i, cel puin, ntreprinztorul nu va pleca cu stigmatizatul "Respins", aplicat pe planul de afaceri. e. Pretestarea prototipului. Elaborarea unui prototip poate fi foarte costisitoare. ns n nici un caz ea nu va fi tot att de costisitoare ca i costul eecului, dac produsul va fi realizat n mari cantiti i nu va fi cerut de pia. De aceea, este recomandat s se elaboreze un prototip care s fie apoi comercializat, dac este posibil, printr-un magazin cu amnuntul local adecvat, la un pre cu care se sper c va fi vndut atunci cnd va ncepe producia de mas. Acest pre va fi mult mai mic dect costul prototipului pentru a determina dac ntr-adevr clienii vor dori s-i cheltuiasc banii pe un produs vndut la un pre logic. II. Evaluarea formal. Dac dup evaluarea formal s-a ajuns la concluzia c oportunitatea de afaceri este viabil, este necesar s se realizeze i o evaluare formal, denumit i analiza de fezabilitate sau studiu de fezabilitate. Studiu de fezabilitate se deosebete de planul de afaceri, care este mai detaliat i cere deci mai mult timp pentru elaborarea lui. ntruct pentru elaborarea unui plan de afaceri sunt necesare cca. 200-300 ore i puine din planurile de afaceri sunt finanate, este posibil ca ntreprinztorul s piard timp i bani pentru elaborarea unui plan de afaceri care s nu-i foloseasc. De aceea, se recomand elaborarea mai nti a unui studiu de fezabilitate, care poate fi ntocmit n cca. 40 ore i numai dac rezultatul acestuia este favorabil s se ntocmeasc planul de afaceri. Un studiu de fezabilitate trebuie s cuprind, pe lng descrierea general a afacerii i a produselor i/sau serviciilor, patru componente eseniale: fezabilitatea de marketing, fezabilitatea tehnic, fezabilitatea factorului uman i fezabilitatea financiar. n continuare, vom descrie pe scurt structura unui studiu de fezabilitate. A. Descrierea general a afacerii. Un studiu de fezabilitate trebuie s nceap cu precizarea clar a afacerii n care se dorete s se intre, a produselor/serviciilor care se vor vinde, a clienilor principali, a utilizrilor eventuale ale produsului i a motivelor pentru care clienii vor cumpra produsul/serviciul. Pentru ca studiul s fie mai convingtor este necesar s se prezinte i prerile a 3-5 consumatori. n acest scop trebuie discutat cu potenialii consumatori ai produsului/serviciului, pe pia, despre ofert. Ascultarea cu atenie att a aprecierilor pozitive ct i a comentariilor negative este o necesitate. ntreprinztorii trebuie s se debaraseze de ideea ascultrii doar a aprecierilor pozitive. B. Descrierea produselor sau serviciilor. Pentru ca produsul s aib succes el trebuie s fie fezabil din punct de vedere tehnic, s aib unele avantaje competitive, iar costul i timpul producerii lui s nu fie mai mare dect potenialul su. Evaluarea acestor aspecte trebuie fcut din cel puin dou puncte de vedere: stadiul de elaborare i punctele tari i slabe ale acestuia. a. Stadiul de elaborare. n studiu trebuie s se precizeze dac produsul se afl n stadiul de idee, prototip, licen sau comercializare. Este indicat s se ataeze fotografii i specificaiile aferente. Din nou sunt necesare aprecierile specialitilor. Optimismul exagerat este foarte duntor. b. Puncte tari i slabe. Trebuie precizate cu mult obiectivitate atuurile produsului, fie acestea patente sau secrete comerciale, caracteristici de proiectare distincte sau alte avantaje competitive. De asemenea, trebuie menionate i caracteristicile produsului care ar putea dezavantaja firma, posibilitile de nvechire rapid datorit ritmului accelerat de introducere a progresului tehnic, modificarea stilului sau capriciilor de marketing. Not. Dup aceast prim evaluare produsul poate fi abandonat, dac riscul nvechirii este foarte mare, iar costul i timpul cerut pentru realizarea unui produs vandabil nu satisfac cerinele ntreprinztorului i trebuie ncercat o alt idee de produs. C. Evaluarea preliminar a pieei. Scopul evalurii preliminare a pieei (fezabilitii de marketing) este de a obine unele informaii despre potenialul pieei produsului sau serviciului avut n vedere, evaluarea concurenei i a elementelor necesare pentru a face produsul vandabil. Aceast evaluare nu este cuprinztoare i are menirea de a elimina acele idei de afaceri care au dificulti de pia evidente. Evaluarea preliminar a pieei trebuie s abordeze urmtoarele aspecte. a. Mrimea i tendinele pieei. Trebuie nc de la nceput precizat cu claritate potenialul total al pieei. n acest sens se va prezenta volumul de vnzri trecute i prezente i se va face estimarea vnzrilor viitoare n uniti fizice i valorice. Chiar dac datele obinute sunt sumare, contradictorii i dificil de interpretat, ele trebuie luate n considerare. Este indicat s se treac sursele de date i s se fac comentarii asupra acurateei acestora. b. Evaluarea concurenei. Mai nti trebuie identificai toi competitorii care ofer produse identice sau similare i felul acestora. Dup aceea trebuie culese informaii despre fiecare concurent ca: nume, adres, parte de pia, potenial de cretere, politic de marketing, puncte tari i slabe pe care le are. De asemenea, se vor arta modalitile prin care se pot depi avantajele competitive ale concurenilor. c. Cota de pia. Dup ce s-a determinat mrimea pieei totale se poate estima cota de pia care se intenioneaz a fi ctigat. Cota de pia se calculeaz ca procent din vnzri. Se vor face estimri anuale pe primii trei ani, cu justificrile corespunztoare. Estimrile trebuie s fie realiste i n acelai timp incitante. d. Tactici de marketing. Se vor prezenta metodele i tehnicile folosite pentru a vinde i distribui produsul sau serviciul. Se va preciza astfel dac se va folosi personal propriu de vnzri sau se va apela la intermediari. nainte de a lua decizia privind modul de distribuie a produselor se vor avea n vedere serviciile oferite i garaniile postvnzare i efortul promoional necesar pentru susinerea metodei de vnzri aleas. Not. Dac piaa potenial a afacerii este mare i nu exist o concuren foarte puternic, chiar i o parte mic de pia poate aduce vnzri semnificative. De asemenea, produsul poate fi vndut la un pre care s aduc un profit corespunztor. Dac aceste condiii nu sunt ndeplinite, iar aspectele referitoare la evaluarea pieei ridic serioase semne de ntrebare, este mai bine s se abandoneze ideea de afaceri n acest moment. D. Evaluarea procesului de producie. Dac produsul poate fi vndut, se pot face n continuare specificaiile de producie sau stabili modalitile de prestare a serviciilor. n acest scop trebuie precizate cantitile de materiale necesare i furnizorii, timpul necesar i structura calificrii, echipamentele necesare, spaiile de producie necesare. Not. Chiar dac piaa este atractiv, dac nu se pot rezolva problemele legate de realizarea produsului sau prestarea serviciului, ideea trebuie abandonat. E. Evaluarea factorului uman. Este unanim recunoscut importana calitii factorului uman n iniierea i dezvoltarea afacerii. Investitorii, bancherii vor dori s tie cine sunt fondatorii firmei i ce pregtire i experien au acetia. De aceea, ntreprinztorul trebuie s ntocmeasc o situaie a principalelor calificri necesare, s precizeze cerinele manageriale necesare, responsabilitile, relaiile organizaionale i potenialul de dezvoltare organizaional. Not. Dac nu se poate forma o echip de conducere care s aib calitile manageriale necesare i nici nu poate fi angajat personal specializat pentru realizarea produsului sau prestarea serviciului respectiv, este mai bine s se abandoneze n acest punct ideea de produs/serviciu sau s fie reconsiderat. F. Evaluarea financiar. Dac toate condiiile evalurilor precedente au fost ndeplinite, ntreprinztorul trebuie s-i pun problema sumei de bani necesar iniierii afacerii. Desigur, n aceast prim faz se fac doar unele estimri asupra mrimii fondurilor necesare. Aceste estimri vor permite bncilor sau investitorilor s-i formeze o imagine asupra necesarului de finanat i dac vor fi dispuse s o fac. Not. Dac suma necesar este considerabil, ansa de intrare n afaceri pe cont propriu va fi foarte redus i trebuie renunat la idee sau aceasta poate fi vndut unei firme mari. G. Riscuri i probleme majore. Chiar dac din procesul de evaluare s-a ajuns la concluzia c se poate iniia afacerea, este necesar nc o revizuire final. Fiecare afacere i are riscurile i problemele ei specifice. Acestea trebuie analizate cu grij nc din aceast faz incipient i, dac se consider la aceast ultim revizuire c riscurile sunt prea mari, ntreprinztorul s-ar putea s nu se mai implice n afacerea respectiv. Printre cele mai importante riscuri i probleme majore sunt: o pia foarte mic, pe care nu se poate supravieui, dei produsul este unic; incapacitate de a produce la un pre competitiv ntruct concurenii reduc preurile pentru a elimina "intrusul"; imposibilitatea de a introduce i alt produs pe lng cel existent, care poate nregistra o tendin de reducere a vnzrilor; lipsa controlului produciei, dac produsul este doar o component a unui produs complex realizat de alt firm; imposibilitatea realizrii unei creteri rapide n primii doi ani, ceea ce poate reduce eficiena produsului. Not final. Dac aceste riscuri i probleme sunt mult mai mari n comparaie cu recompensele ce se vor obine, este mult mai nelept ca ntreprinztorul s se gndeasc la o alt idee de afaceri.

Firma noastra vine cu un produs inovator pe piata. Cu ajutorul nostru va puteti monta un tapet decorativ care pe langa faptul ca ofera o noua imagine propriei locuintei va ofera si posibilitatea incalzirii locuintei cu ajutorul placilor si firelor de aluminiu instalate in tapet!Consum mic de electricitate Pret negociabil Ingenios Nu ocupa spatiu in casaInstalare rapida

AdiPET.SRLGraficul GRANTT

IanuarieFebruarieMartieAprilieMaiIunieIulieAugustSeptembrie

Amenajarea spatiului

Achizitie echipamente

Achizitionare licente, aprobari

Recrutare personal

Publicitate

Asociat unic: Marin Laurentiu AdrianJud: Constanta, Mangalia, Str plopilor, Bl B4, Sc A, Ap9, Et 2Forma juridica: Societate cu Raspundere Limitata ( SRL )Tipul activitatii: comert/prestari servicii Natura capitalului: particular Legea 31/1990 prevede urmatoarele forme ale persoanei juridice: Societate cu raspundere limitata (SRL) e cea mai des intalnita forma de organizare a activitatii comerciale in Romania. Asociatii nu au calitatea de comercianti si nu raspund de datoriile societatii decat in limita aporturilor. Capitalul social este de minimum 200 RON, e divizat in parti sociale egale care trebuie sa aiba o valoare minima de 10 lei fiecare. Societatea va fi condusa de adunarea generala a asociatilor, iar administrarea societatii si reprezentarea ei in relatiile cu tertele persoane se va face de catre administratori, puterile lor fiind nelimitate; se poate constitui si cu un singur asociat, singura conditie fiind ca acesta sa nu mai fie asociat intr-o alta societate.Rezervarea numelui societatii Verificarea disponibilitatii numelui de firma o puteti face pe website-ul oficial al Registrului Comertului: http://recom.onrc.ro/ - user: guest, parola: guest. Rezervarea numelui firmei se va face la Registrul Comertului. Cost aproximativ: 50 RON. Stabilirea sediului social Sediul social se stabileste prin incheierea unui contract de comodat sau de inchiriere, contract incheiat intre proprietarul imobilului si viitoarea firma, pe baza rezervarii denumirii de la O.N.R.C. Este necesara si o copie de pe actul de proprietate al persoanei fizice sau juridice care doreste sa-si puna la dispozitie imobilul in vederea stabilirii sediului social alfirmei. De asemenea, este nevoie de acordul vecinilor si al asociatiei de proprietari. Acesta se realizeaza sub forma de tabela, cuprinzind nr apartament, nume si prenume, serie si nr act identitate, semnatura. Actul Constitutiv In vederea efectuarii de acte de comert si pentru constituirea unei societati cu raspundere limitata se incheie un act constitutiv. Pentru redactarea acestuia este indicat sa apelati la persoane specializate in domeniu. Actul Constitutiv trebuie sa contina, in mod obligatoriu: obiect principal de activitate obiecte secundare de activitate ( daca exista ) denumire firma ( inclusiv numarul rezervarii de la O.N.R.C.) numele asociatilor si aportul la capitalul social al fiecaruia numele Administratorului si perioada pentru care va detine aceasta functie. Asociatii si Adminstratorul vor da Declaratii pe propria raspundere, din care sa rezulte ca nu au antecedente penale si ca indeplinesc condiiile legale pentru detinerea acestor calitati. Actul Constitutiv al societatii si Declaratiile pe propria raspundere trebuie sa aiba data certa data de catre un avocat. Depunerea capitalului social la banca Capitalul social se depune la banca intr-un cont special de capital social pentru care bancile de regula au formulare speciale, iar angajatii bancii ar trebui sa stie sa va indrume cu privire la acesta. De regula, acest cont are un statut special (la acesta nefiind percepute comisioane lunare sau oferite dobanzi). Banca va va furniza documentele necesare pasilor ulteriori (de exemplu: chitanta pentru banii depusi, extras de cont, etc). Capital minim pentru SRL: 200 RON. Specimenul de semnatura Persoana care va fi numita Adminstrator in firma se va deplasa personal la un Notar Public pentru a da Specimenul de semnatura, care va fi depus ulterior la dosarul pentru infiintarea firmei. Cost aproximativ: 50 RON.Depunerea actelor si inregistrarea la Registrul Comertului Cand dosarul este complet, acesta se depune la Registrul Comertului de pe langa tribunalul in a carui raza se va afla sediul societatii, pentru efectuarea inmatricularii societatii. Aici sunt completate formularele tip O.N.R.C., care vor fi anexate la dosar: Cerere, Declaratie pe proprie raspundere, Anexa- Vector Fiscal. Judecatorul delegat de Tribunalul teritorial verifica legalitatea actelor depuse si dispune autorizarea inmatricularii societatii; se transmite spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei incheierea judecatorului delegat. Ridicare acte Registrul Comertului va elibera urmatoarele acte care vor atesta infiintarea firmei tale: Certificatului de inregistrare a firmei Hotararea tribunalului judecatoresc de pe langa Oficiul National al Registrului Comertului Certificatul constatator.Etape ulterioare - Confectionarea stampilei societatii Firmele specializate iti vor solicita copii de pe actele societatii, o delegatie pentru reprezentantul firmei si o copie de pe actul de identitate al acestuia. - Deschiderea contului bancar La dosarul ce a fost depus la O.N.R.C. a fost atasata copie de pe chitanta emisa de banca la care a fost depus capitalul social. Dupa inregistrarea firmei, va trebui sa te intorci la banca, pentru deschiderea efectiva a unui cont al societatii, prezentand chitanta originala. - Confectionare tipizate: facturier, chitantier, etc Firmele specializate iti vor solicita actele societatii in original, o delegatie pentru reprezentantul firmei si o copie de pe actul de identitate al acestuia. Trebuie sa te informezi inainte de a da comanda, deoarece timpul de executie a lucrarii variaza de la cateva zile la cateva saptamani, in functie de firma. - Declaratia de inregistrare fiscala se depune la Administratia Financiara competenta in termen de 30 de zile de la data infiintarii societatii.Avize si autorizatii functionare Toate avizele sau actele de autorizare vor fi solicitate autoritatilor publice in functie de obiectul de activitate al societatii. Pentru a incepe activitatea comerciala propriu-zisa la Registrul Comertului, se obtin autorizatiile si avizele necesare functionarii legale a societatii. BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI

Nr crt Denumire Sursa de aprovizionare Calitate necesara pe luna Pret unitar Pret total

1 Material tapet KA-International 30 de role in rulouri de 32 mp 800 lei 2400 lei

2 Panouri aluminiu pt difuzarea uniforma a caldurii IKEA- Bucuresti si Media Construct 100 20 lei 2000 lei

3 Energie Enel Mangalia 700 60 bani 420 lei

4 Apa Raja 25 5 lei 125 lei

5 Termostate Termostate.eu 100 15 lei 1500 lei

6 Adeziv lipire tapet IKEA- Bucuresti 50 kg 35lei 1750

CHELTUIELI CU PERSONALUL

Contabil : 1000 lei / luna 4 salariati : 1200 lei / luna x 4 = 4800 leiAlte cheltuieli : 250 de leiTOTAL CHELTUIELI: 14. 245 LEITOTAL VENITURI: 15 montari x 2300 lei = 34.500 LEIPROFIT BRUT: 69.000 14.245 = 20.255 LEIPROFIT NET: 20.255 LEI X 16 % = 3240.8 LEI

Contributii sociale obligatorii din Codul Fiscal, introdus prin OUG 117/2010, stabileste la art. 296^18 (3)cotele de contributii sociale obligatorii aplicabile in anul 2011.

Pensii CAS 2011contributia de asigurari sociale datorata de angajator/platitor de venit1) pentru conditii normale de munca = 20,8%2) pentru conditii deosebite de munca = 25,8%3) pentru conditii speciale de munca = 30,8%contributia individuala de asigurari sociale datorata de angajat = 10,5%Sanatate CASS 2011contributia individuala de asigurari sociale de sanatate datorata de angajat = 5,5%contributia datorata de angajator/platitor de venit = 5,2%Concedii indemnizatii 2011contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorata de angajator/platitor de venit= 0.85%Somaj 2011contributia individuala la bugetul asigurarilor de somaj datorata de angajat = 0,5%contributia la bugetul asigurarilor de somaj datorata de angajator/platitor de venit= 0.5%Accidente de munca si boli profesionale 2011contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, diferentiata in functie de clasa de risc, conform legii, datorata de angajator/platitor de venit= 0,15%-0,85%

Fond garantare 2011contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, datorata de angajator/platitor de venit= 0.25%

FISA POSTULUI CONTABIL1. Denumirea compartimentului:

COMPARTIMENTUL FINANCIAR CONTABIL

2. Denumirea postului:

CONTABIL SEF

3. Numele si prenumele salariatului:

NUME SI PRENUME SALARIAT

4. Se subordoneaza:

Directorului General; Marin Laurentiu Adrian

5. Numele sefului ierarhic:

NUME SI PRENUME SEF IERARHIC: Marin Laurentiu Adrian

6. Subordoneaza:

Personalul compartimentului economic

7. Drept de semnatura:

Intern: Stoica Alexandru

Extern: Stoica Alexandru

8. Relaii functionale:

-are relatii de serviciu cu toate serviciile, birourile si alte entitati functionale; -are relatii cu persoane juridice si persoane fizice care au tangenta cu sfera sa de activitate.

9. Pregatirea si experienta:

Studii: -absolvent al invatamantului superior economic de specialitate; Vechime: -sa probeze o vechime de cel putin 3 ani in domeniu, cuprinzand toate aspectele activitatii financiar-contabile; Cunostinte: -sa posede cunostinte temeinice in ceea ce priveste sistemul organizatoric si financiar-contabil; -sa posede cunostinte solide in ceea ce priveste legislatia in vigoare privind domeniul financiar-contabil; -sa probeze o buna cunoastere a conducerii contabilitatii computerizate; Aptitudini: -inteligenta (gandire logica, memorie, capacitate de analiza si sinteza); -capacitate de organizare si conducere a activitatii serviciului; -capacitate de a prelucra informatiile, de a le interpreta si de a le valorifica prin luarea de decizii sau prin furnizarea de date prelucrate altor factori decizionali; -corectitudine, tenacitate, seriozitate, atitudine principiala in relatiile cu oamenii; Atitudini: -obiectivitate in aprecierea si analiza situatiilor economice, financiare si sociale, receptivitate, spirit de echipa (sincer, dispus la colaborare)

10. Autoritate si libertate organizatorica:

Daca este cazul

11. Responsabilitati si sarcini:

-organizeaza, indruma, conduce, controleaza si raspunde de desfasurarea in mod eficient a activitatii financiar-contabile a societatii in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare; -asigura, organizarea si gestionarea in mod eficient a integritatii intregului patrimoniu al societatii in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare si normele sau reglementarile interne ale societatatii; -organizeaza si coordoneaza contabilitatea operatiilor de capital, contabilitatea imobilizarilor, contabilitatea stocurilor, contabilitatea tertilor, contabilitatea trezoreriei, contabilitatea cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor, contabilitatea angajamentelor si altor elemente patrimoniale, contabilitatea de gestiune in conformitate cu legislatia in vigoare; -urmareste respectarea principiilor contabile si ale evaluarii patrimoniului (prudentei, permanentei metodelor, continuitatii activitatii, independentei exercitiului, intangibilitatii bilantului de deschidere, necompensarii); -organizeaza si coordoneaza controlul financiar preventiv, stabilind operatiunile si documentele ce se supun controlului financiar preventiv, precum si persoanele care exercita acest control; -raspunde de consemnarea corecta si la timp, in scris, in momentul efectuarii ei, in documente justificative a oricarei operatii care afecteaza patrimoniul societatii si de inregistrarea cronologica si sistematica in evidenta contabila a documentelor justificative in conformitate cu prevederile legale in vigoare; -raspunde de stabilirea corecta a documentelor care se intocmesc si de circuitul lor in cadrul societatii. Pe document se va trece in mod obligatoriu numele, prenumele si functia celui care il intocmeste, semneaza si raspunde de realitatea datelor trecute in acestea; -raspunde de efectuarea inventarierii generale a patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin odata pe an, pe parcursul functionarii sale, in orice situatii prevazute de lege si de cite ori directorul general al societatii o cere; -organizeaza si participa la intocmirea lucrarilor de inchidere a exercitiului financiar-contabil, la operatiunile de inventariere a patrimoniului urmarind modul de valorificare a rezultatelor inventarierii; -raspunde de evidenta formularelor cu regim special; -organizeaza controlul asupra operatiilor patrimoniale; -raspunde de respectarea disciplinei de casa, a regulamentului operational de casa si a celorlalte dispozitii privind operatiunile cu numerar, efectuind personal sau prin alta persoana imputernicita, cel putin lunar si inopinant controlul casieriei, atit sub aspectul existentei faptice a valorilor banesti cit si sub aspectul securitatii acestora; -asigura si raspunde indeplinirea la termen a obligatiilor societatii fata de bugetul statului si terti in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare; -supervizeaza implementarea procedurilor de contabilitate cu ajutorul programului informational; -supravegheaza reconcilierea si inchiderea conturilor; -asigura si raspunde de elaborarea balantei de verificare la termenele stabilite de legislatia in vigoare; -efectueaza analiza financiar contabila pe baza de bilant, pe care o prezinta in consiliul de administratie si respectiv adunarii generale a asociatilor; -este consultat de catre entitatile functionale ale societatii in legatura cu problemele referitoare la activitatea serviciului; -este consultat de catre conducerea societatii in probleme care sunt de competenta serviciului; -avizeaza lucrari pe probleme de contabilitate a stocurilor, de urmarire, evidenta, decontari, cheltuieli-venituri, bilant, analize de sistem, tehnica de calcul; -participa la sustinerea si discutarea lucrarilor elaborate in cadrul serviciului; -intocmeste aprecieri asupra activitatii desfasurate de personalul din subordine si propune pentru promovare si stimulare materiala pe cei mai buni; -reprezinta societatea in cazurile incredintate prin delegare; -raspunde de eficienta si calitatea lucrarilor executate in cadrul serviciului la termenele stabilite prin reglementari interne sau prin alte acte normative; -raspunde de buna pregatire profesionala a salariatilor din subordine si propune masuri pentru perfectionarea cunostintelor acestora; -raspunde de respectarea programului de lucru si a disciplinei muncii in cadrul serviciului pe care il coordoneaza; -raspunde de indeplinirea oricaror altor sarcini prevazute de Legea contabilitatii 82/1991, de regulamentul de aplicare a acesteia, precum si de celelalte reglementari legale in vigoare, pe linie economica si financiar-contabila; -raspunde disciplinar, civil, material si penal, pentru pagubele provocate unitatii prin executarea defectuoasa a atributiilor sau prin neexecutarea acestora.

Echipa de lucru / montare trebuie obligatoriu sa aiba diploma de bacalaureat, nu trebuie sa aiba o pregatire specifica muncii care o presteaza deoarece la inceputul angajarii se va facea o perioada de trening de 2 saptamani in care un specialist in domeniu le va explica tot ceea ce este necesar pentru prestarea serviciului cat mai bine.

Identificare piata

Consumatorii potentiali pot fi acele persoane debransate de la caldura, persoanele care doresc sa aiba o locuinta calduroasa fara o ocupa spatiu cu calorifere, aeroterme, instalatii gaz etc. Societatea isi poate presta serviciile in tot judetul Constanta in functie de programul fiecarui client.

Caracterizarea pietei

Observam ca datorita crizei financiare pretul gigacaloriei a crescut destul de mult in ultimul timp si de aceea multe persoane s-au debransat de la caldura fie au instalat repartitoare ori au preferat sa stea in casa cu mai multe haine pe ei.Aceasta idee de afacere se bazeaza pe un nou concept de a furniza caldura in casele oamenilor, birouri etc. Instalarea placilor de aluminiu intre tapet si perete pe langa faptul ca nu ocupa spatiu in casa / birou mentine peretii calzi tot timpul, se poate regla temperatura din incapare datorita termostatelor instalate la intrerupatorul de lumina din locuinta/ birou si ofera o noua imagine locuintei. Piata materialelor pentru amenajari si decoratiuni interioare este una foarte dinamica. In acest sens firma AdiPET va propune solutii elegante de modernizare sau decorare a spatiului interior la un raport bun calitate pret : folie autoadeziva d-c-fix - imitatie furnir, marmura, vitraliu; tapet rasch - lavabil si superlavabil, tapet pentru copii, tapet imprimabil digital; covorase de baie din spuma pvc friedola si d-c-fix floor, decupaje - covorase de baie cu sau fara ventuze; tavane si baghete decor din polistiren - homestrar, material antiderapant din pvc pentru covoare; folie de protectie solara si UV si folie antiefractie pentru geamuri si vitrine - opal. Firma AdiPET reprezinta pe piata romaneasca nume de prestigiu ale producatorilor germani, cum ar fi: Konrad Hornschuch ag, Friedola Holzapfel gmbh, Sachex gmbh, Wunderlich Textilien, Rasch Tapeten, Haverkamp gmbh.

Tapet cu incalzireFii in pas cu moda! Colectiile noastre de tapet tin seama de materialele, culorile sau modelele in tendinte. Va asteptam la magazinul si show-room-ul cu vanzare din Mangalia sa alegeti: tapet superlavabil, tapet imitatie din matase, tapet vinilic expandat, tapet vinilic special pentru bai si bucatarii, tapet cu textura in relief pentru zugravire multipla, tapet pentru camere de copii, tapet lavabil si tapet semilavabil. Cel mai nou produs este tapetul printabil digital care satisface imaginatia celor mai prententiosi ce-si doresc modele unice.

ECONOMIA DE PIA: CARACTERIZARE GENERAL. AGENII ECONOMICIAsa cum s-a aratat, satisfacerea nevoilor de consum ale oamenilor se realizeaza prinintermediul bunurilor si serviciilor. n consecinta, fiecare societate umana trebuie sa-siorganizeze activitatea economica astfel nct sa raspunda la cteva ntrebari fundamentale siinterdependente: ce, ct, cum si pentru cine produce? Ce bunuri si n ce cantitati trebuieproduse? Cum vor fi folosite diferitele feluri de resurse pentru realizarea acestor produse ?Pentru cine sunt produse bunurile respective?Acestor ntrebari societatea le-a raspuns n diferite moduri. Daca, initial, productiasociala a luat forma economiei naturale, n care bunurile create servesc consumului propriual producatorului (autoconsumul), treptat, aceasta si-a restrns sfera de cuprindere nfavoarea economiei de schimb, n care bunurile se produc preponderent pentru piata.Cu toate ca n diferite tari si perioade, economia de schimb a cunoscut si cunoastetrasaturi specifice, ea are unele caracteristici generale, dintre care cele mai semnificativesunt:a) Specializarea, ntemeiata pe un avantaj absolut sau relativ, ce a permisperfectionarea fortelor de productie, cresterea productiei prin folosirea acelorasi resurse,utilizarea pe scara larga a tehnicii si tehnologiei moderne.b) Autonomia, independenta agentilor economici, ce presupune ca agentii economicisa dispuna de libertate de actiune, de dreptul de decizie, iar nstrainarea bunurilor sa aiba labaza criterii economice. Chiar daca cea mai larga autonomie se realizeaza n conditiileproprietatii private, aceasta nu implica disparitia proprietatii publice.c) Productia de marfuri generalizata si mijlocirea schimbului de catre bani.

EXEMPLE DE SERVICII OFERITE

Observati acest model de tapet!Este un model ce are o arhitectura florala, insa observam ca florile desenate ies destul de mult in evidenta deoarece in spatele tapetului pe modelul de floare sunt instalate niste conductoare de caldura din aluminiu exact pe acest design de floare. Tapetul este destul de incarcat cu astfel de aranjamente florale ceea ce ofera o mai multa caldura in camera respectiva. Instalatia se baga in priza si se poate stabili o temperatura medie in camera datorita termostatului instalat .

Ideea principala este aceeasi ca cea a modelului anterior insa de data aceasta asta cladura va fi furnizata prin termediul crengutelor de copac din tapetul respectiv. In functie de marimea camerei un astfel de model va avea imprimat pe el cam 3-4 pomisori!

ALTE MODELE DE TAPET CU INCALZIRE

Sufragerie / living

living

dormitor pentru copii

camera de zi/living

PRETULn activitatea oricrei ntreprinderi productoare de bunuri i servicii, preul deine un rol special, de maxim importan pentru atingerea obiectivului final pe care aceasta i-l propune maximizarea profitului. Preul este una din cele patru variabile clasice ale mixului de marketing, care are cea mai mare influen n activitatea ntreprinderii n general, a celei de marketing, n mod special, deoarece el afecteaz nemijlocit i promt: profitul, volumul vnzrilor, cota de pia i poziia pe care aceasta o ocup pe pia n complexul economic naional. n cadrul mixului de marketing dei preul este variabila complet abstract(considerat element intangibil al produsului) mai ales pe perioade scurte, el constituie arma tactic cea mai eficient, pentru c este singura component care aduce venit, toate celelalte componente crearea produsului, informarea consumatorului despre existena lui i punerea la dispoziia lor genernd doar cheltuieli, investiii. De aceea pentru productor fundamentarea lui este extrem de nsemnat, de mrimea lui depinznd direct profitabilitatea ntreprinderiiDintre toate elementele mixului, preul este variabila cea mai puin controlabil de ctre ntreprindere, deoarece nivelul su real se stabilete pe pia n funcie de o serie de factori obiectivi sau subiectivi pe care ea nu-i poate determina, ci doar influena prin cantitatea de produse oferite i nivelul cheltuielilor de producie efectuate. Cu toate acestea, este cel mai uor de influenat pe termen scurt de ctre productor producerea, promovarea i distribuia cer mai mult timp i cheltuial pentru a fi influenate.Fiind componenta cea mai flexibil a mixului, preul devine i variabila ce se poate modifica urgent, cnd piaa o cere, fie datorit dinamicii cererii, fie ofertei sau atacurilor concurenei.Productorul este cel care decide preul pe care-l va solicita clienilor. Exist ns i excepii n economia de pia, impuse de: - legislaii speciale cu privire la preul unor produse. - limitare indirect prin politica fiscal, salarial i de credit practicat n perioada respectiv. - necesitatea protejrii unor categorii de productori sau consumatori. - acorduri sau restricii internaionale. - obligativitatea comunicrii baremurilor. De reinut este faptul, c avantajele politicii de preuri nu sunt protejabile, ele au un caracter temporar, dar trebuie fructificate cu maxim urgen i eficacitate. Ca variabil strategic, preul trebuie folosit de ntreprindere cu mult abilitate, att pentru structurarea produciei proces n care s fie criteriu esenial ct i pentru a-i asigura pe pia accesibilitatea i competitivitatea. Obiectivele stabilirii preului Prin obiective n general se stabilete finalitatea unei aciuni, care poate fi apreciat cantitativ i calitativ i poate fi atins n perioada respectiv. Obiectivele pe care o ntreprindere trebuie s i le propun n domeniul preului, trebuie s fie n concordan cu cele stabilite pentru celelalte variabile ale mixului i care s-i aduc aportul direct la nfptuirea obiectivelor strategice de marketing. Numeroase studii arat c firmele au n vedere anumite obiective atunci cnd i fixeaz preurile, chiar dac ele nu sunt enunate explicit. Deseori, aceste obiective sunt subnelese din scopul general al firmei, n alte cazuri el putnd lua forma unei afirmaii generale de forma: (M.J.Baker- op.cit. p.338-339) - preurile trebuie s acopere n ntregime costurile. - preurile nu le vor depi pe acelea cerute de concurenii apropiai. - preurile vor fi stabilite astfel nct s descurajeze ptrunderea de noi firme pe pia. - preurile trebuie s asigure o recuperare a investiiei, nu mai mic de x la sut. De asemenea, studiile respective au relevat faptul c profitul nu este singurul motivator al afacerilor i de aceea firmele i stabilesc simultan mai multe obiective legate de: rentabilitate, siguran, vnzri, concuren, imagine n societate, etc., pentru nfptuirea crora utilizeaz strategii corespunztoare i tactici asociate.

Strategii de marketingSe vor lua n considerare dorinele clienilor, iar serviciile vor fi oferite n funcie de cerinele acestora.Marketing intern: pregtirea i motivarea angajailor, pregtirea pentru partea tehnica prin traininguri, cadouri cu ocazia sarbatorilor de Craciun si prime; lucrul n echip; ncurajarea ntregii firme n derularea unui marketing competitiv;

Marketing interactiv: calitatea serviciului depinde foarte mult de calitatea relaiei client-vnztor. Se adopta managementul calitii totale deoarece in sfera serviciilor nu exista o separare neta intre producie i consum. Aprecierea consumatorilor se formeaz comparnd ateptrile cu performantele reale ale serviciului.

Serviciul ateptat rezult in principal din:- comunicri orale;- experiena anterioar;- nevoile cumprtorului;- publicitate; Iata in plus cateva din realitatile care stau la baza succesului AdiPET: cele mai noi echipamente pentru curatare si uscare; control riguros al calitatii in conformitate cu normele europene; respectarea exigentelor de mediu; servire ireprosabila in maxim 24-48 ore;preturi exceptionalePromovarea serviciului

Reclama, promovarea vanzarilor si relatiile publice

Societatea SC AdiPET SRL angajeaza o companie de publictate, care va incepe cu o luna inainte de deschiderea acesteia.Deoarece spltoria noastr ofer servicii tuturor posesorilor de autoturisme, promovarea serviciilor ei se va realiza prin intermediul celor mai importante mijloace de publictate, cum ar fi radio si TV. De asemenea se vor imparti in tot orasul peste 12000 de esantioane.

Canale de publicitate: se vor imparti esantioane in casutele postale si conducatorilor auto ; se vor lipi afise in locurile cele mai vizibile; spotul publicitar se va practica cu ajutorul postului de radio local si prin intermediul TV-ului ; de asemenea va exista o pagina Web, unde se va prezenta gama serviciilor, preturile, adresa s.a.; publicitate n ziarele Cuget Liber, Adevrul, Telegraf.

Spre deosebire de produse, serviciile se compara foarte rar, pentru ca nu poti compara doua servicii de acelasi fel inainte de a le "procura", iar diferentele nu sunt foarte clare.Pot exista diferente referindu-ne la personal, mediul fizic, prestatia propriu-zisa.Principalele caracteristici ale marketingului serviciilor sunt: Serviciul, Pretul, Vadul, Promovarea afacerii, Personalul, Ambiant, Prestatia.Suntem interesati de o imagine cat mai buna in randul potentialilor nostri clienti si vom acorda o mare atentie modului cum se vor trata clientii, avand un om care va asigura ca toti clientii vor pleca de la noi satisfacuti.

Segmentarea pietei

Frmele difera semnificativ in functie de capacitatea de a servi diferite segmente de piata, decat sa incerce sa concureze pe o piata intreaga, uneori impotriva unor concurenti mai autentici, fiecare firma trebuie sa identifice partea de piata pe care o pot servii.Segmentarea pietei se face in functie de criteriile: sociodemografice, psihografice, geografice, economice si comportamentale.In ceea ce priveste segmentarea pietei constantene, avem in vedere variabile cum ar fi: ocupatia, varsta, venitul mediu lunar. Se poate apela la segmentarea cu doua variabile, varsta si venitul, ca fiind forma principala de segmentare, dar se poate recurge si la segmentarea pe stilul de viata si cea comportamentala si atitudinala.

Obiectivele i rolul promovrii n ultima vreme, mai ales n ultimul deceniu, se constat accentuarea preocuprilor n domeniul promovrii produselor dar mai ales a vnzrilor. Aceasta a condus la amplificarea rolului promovrii n cadrul activitilor de marketing i ca urmare la diversificarea obiectivelor promoionale. Rolul promovrii rezid n coninutul complex al conceptului de promovare, ce relev faptul c scopul general este influenarea comportamentului oamenilor, n aa fel nct, s sporeasc volumul vnzrilor bunurilor respectivului productor. De aceea, promovarea ndeplinete o serie de funcii economico-sociale, ce evideniaz utilitatea sa cum ar fi: (t. Prutianu, op. cit. p.185-186) - furnizarea de informaii att cumprtorului ct i vnztorului. - neutralizarea informaiilor defavorabile ce se rspndesc mai ales prin zvonistic. - stimularea cererii este scopul direct i imediat. - atenuarea fluctuaiilor cererii mai ales n cazul produselor sezoniere. - diferenierea produselor, mai ales a mrcilor. - reamintirea avantajelor produselor pentru a rmne consumatori fideli. - contracararea concurenilor. - influenarea persoanelor cu putere de decizie la nivel guvernamental. - influenarea comportamentului public. - formarea unei imagini. - justificarea preurilor bunurilor i serviciilor. - contientizarea publicului cu privire la noile produse i servicii create. Pe baza acestei largi palete de funciile ce le poate ndeplini activitatea promoional, fiecare ntreprindere productoare i stabilete obiective pe termen scurt, dar i mai lung, obiective generale dar i specifice, obiective fa de vnztori, distribuitori i consumatori. ntre obiectivele generale ale promovrii, cele mai frecvente sunt: - modificarea fluxului cererii, direct cnd se modific comportamentul cererii, indirect - cnd se schim comportamentul unui agent al circuitului de distribuie. - accelerarea creterii cererii de bunuri pe termen scurt. - regularizarea cererii. - fidelizarea consumatorului. Martin Bell (Martin Bell, Marketing: Concepts and Strategy Ed. a 2-a Houghton Miffein, 1972) sintetiza apte obiective de baz ale strategiei promoionale, astfel: 1. creterea vnzrilor. 2. meninerea sau mbuntirea segmentului de pia. 3. crearea sau mbuntirea recunoaterii, acceptrii sau meninerii mrcii. 4. crearea unui climat favorabil pentru vnzrile viitoare. 5. informarea i educarea pieii. 6. crearea unei diferene competitive. 7. mbuntirea eficienei promoionale. n funcie de modul n care se pune accentul pe un obiectiv, se poate alctui un mix promoional. De asemenea, este important de tiut c utilizarea promovrii n mixul de marketing este favorizat dup prerea lui Bell de: - o evoluie favorabil a cererii. - o puternic difereniere a produselor. - calitile ascunse ale produsului. - motive de ordin emoional, influeneaz achiziionarea unui produs. - sunt disponibile fonduri adecvate. Fiecare din aceste aspecte-cheie influeneaz n felul lui eficacitatea promovrii. Deoarece, n cadrul activitii de marketing cei 4P se afl n interaciune, obiectivele promovrii nu se pot izola de ceilali 3P i de aceea, se stabilesc obiective n raport cu: politica de pre, de distribuie i produs. Pornind de la multitudinea intelor i efectelor ce le poate avea promovarea, Y. Castagnol a evideniat cteva din obiectivele ce i le propun n mod curent ntreprinderile. Astfel, ca obiective principale apar: - a face ncercri - a provoca prima cumprare - a stimula indiferenii - a dezvolta o nou utilizare - a pune n valoare un punct al imaginii de marc - a crea un eveniment. Ca obiective secundare apar: - obinerea distribuirii mrcii - creterea difuzrii - creterea disponibilitii mrcii - obinerea unei prezene publicitare la punctul de vnzare. P.L. Dubois i A. Jolibert delimiteaz principalele obiective promoionale n funcie de intele crora li se adreseaz, n felul urmtor (P.L. Dubois, A. Jolibert, Op-cit. p.242) 1. fa de vnztori: - stimularea forei de vnzare - accelerarea lurii comenzii - a face posibil prospectarea pieii - transformarea potenialilor cumprtori n clieni - fidelizarea clienilor - creterea nivelului comenzilor - lupta contra operaiunilor concurenilor. 2. fa de distribuitori: - a face recomandarea produselor - a face comenzi mai multe i mai rapide - sporirea comenzilor pentru cele recomandate - a da un avantaj produsului - participarea la o aciune marketing a fabricantului - a face stocuri sau a le lichida - introducerea unui nou produs - fidelizarea distribuitorului 3. fa de cumprtori: - a face cunoscut un produs - a provoca o atitudine favorabil produsului - a face din consumatori, oameni de aciune. Managerul este n msur s defineasc de fiecare dat obiectivele promoionale i s stabileasc i tehnicile promoionale ce se vor utiliza pentru atingerea obiectivelor propuse. Cele mai uzitate tehnici promoionale sunt: 1. vnzarea cu prime n mai multe variante: prim ncasat, direct, amnat, cu eantion, nglobat etc. 2. tehnici de joc concurs, joc, loterie etc. 3. reduceri de pre ofert special, bon de reducere, 3 din2 sau 4 din 3, vnzare grupat. 4. ncercri i eantioane cadou gratuit, demonstrare, eantion etc. Este foarte important, pentru orice ntreprindere, s se in seama de faptul, c activitatea promoional trebuie s se desfoare n anumite limite, ntruct ea are i efecte negative n plan economic i mai ales pe termen lung, ce se concretizeaz n scderea cotelor de pia i accelerarea concurenei peste limitele admisibile. Practica arat c nu este de loc simplu de stabilit cadrul practicilor promoionale pentru: consumatori, legiuitori i profesionitii n domeniu.Strategii promoionale Atingerea obiectivelor stabilite se poate realiza, numai, dac n contextul strategiei de marketing se elaboreaz i o strategie adecvat n domeniu promoional. Se practic dou tipuri de strategii promoionale: 1. strategia de mpingere vizeaz trecerea produsului n canalele de distribuie, obligndu-l pe distribuitor s gseasc soluiile pentru a vinde mai repede produsul. Se utilizeaz mai ales pentru bunurile industriale, efortul promoional suportndu-l n special distribuitorul, spre el mpinge productorul bunul su. Productorul folosete cu predilecie vnzarea personal i promovarea comercial, iar intermediarul publicitatea, promovarea vnzrilor, vnzarea personal. 2. strategia de atragere vizeaz direct consumatorul final, pe care trebuie s-l atrag, determinndu-l s cumpere. Se utilizeaz cu predilecie pentru bunurile de larg consum, folosind pe scar larg publicitatea. Dac produsul se vinde, consumatorii vor cere produsul membrilor canalului de distribuie, care l vor cere productorului i n acest fel, cererea de consum atrage produsul pe canalele de distribuie. Care din strategii se va utiliza, va decide managerul n funcie de condiii specifice ale organizaiei. Se poate utiliza una din strategii sau ambele n combinaie. S-a remarcat la nivelul general, orientarea firmelor productoare spre strategia mpingerii, care a condus la accentuarea concurenei prin pre. Strategia aleas de firm i va gsi reflectarea n planul aciunilor promoionale, n bugetul promoional i bineneles n coninutul mixului promoional.

Contul de profit si pierdere

Denumirea indicatoruluiNr. rd.Realizri n perioada de raportare

31.12.201031.12.2011

AB12

1. Cifra de afaceri net (rd.02 la 05)019658674188365

Producia vndut (ct.701+702+703+704+705+706+708)029532672654315

Venituri din vnzarea mrfurilor (ct.707)03126001534050

Venituri din dobnzi nregistrate de entitile al cror obiect de activitate l constituie leasingul0400

Venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct.7411)0500

2. Variaia stocurilor de produse finite (ct.711) Sold C0600

i a produciei n curs de execuie Sold D0700

3. Producia realizat de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizat (ct.721+722)0800

4. Alte venituri din exploatare (ct.7417+758)09380674482065

VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL (rd.01+06+07+08+09)1013465414670430

5.a) Cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile (ct.601+602-7412) 11185282449332

Alte cheltuieli materiale (ct.603+604+606+608)12443631866

b) Alte cheltuieli externe (cu energie i ap) (ct.605-7413)131080

c) Cheltuieli privind mrfurile (ct.607)14125491473771

6. Cheltuieli cu personalul (rd.16+17), din care: 15134724311675

a) salarii i indemnizaii (ct.641+642-7414) 16100756236370

b) cheltuieli cu asigurrile i protecia social (ct.645-7415)173396875305

7.a) Ajustri de valoare privind imobilizrile corporale i necorporale (rd.19-20)182565741021147

a.1) Cheltuieli (ct.6811+6813)192565741021147

a.2) Venituri (ct.7813)2000

b) Ajustri de valoare privind activele circulante (rd.22-23)21896210919

b.1) Cheltuieli (ct.654+6814)22896210919

b.2) Venituri (ct.754+7814)2300

8. Alte cheltuieli de exploatare (rd.25-28)246178071073245

8.1. Cheltuieli privind prestaiile externe (ct.611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628-7416)25281868710458

8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate (ct.635)26374811328

8.3. Cheltuieli cu despgubiri, donaii i activele cedate (ct.658)27332191351459

Cheltuieli privind dobnzile de refinanare nregistrate de entitile al cror obiect de activitate l constituie leasingul (ct.666)2800

Ajustri privind provizionele (rd.30-31)29012033

Cheltuieli (ct.6812)30012033

Veniturile (ct.7812)3100

CHELTUIELI DE EXPLOATARE-TOTAL (rd.11-15+18+21+24+29)3212204424383988

PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE-Profit (rd.10-32) 33126099286442

-Pierdere (rd.32-10)3400

9. Venituri din interese de participare (ct.7611+7613)3500

-din care, veniturile obinute de la entitile afiliate3600

10. Venituri din alte investitii si mprumuturi care fac parte din activele imobilizate (ct.763)3700

- din care, veniturile obinute de la entitile afiliate3800

11. Venituri din dobnzi (ct.766)391069

- din care, veniturile obtinute de la entittile afiliate4000

Alte venituri financiare (ct.762+764+765+767+768)41966841059

VENITURI FINANCIARE-TOTAL (rd.35+37+39+41)42967841128

12. Ajustri de valoare privind imobilizrile financiare i a investiiilor financiare deinute ca active circulante (rd.44-45)4300

- cheltuieli (ct.686)4400

- venituri (ct.786)4500

13. Cheltuieli privind dobnzile (ct.666-7418)46511760

- din care cheltuielile n relaia cu entitile afiliate4700

Alte cheltuieli financiare (ct.663+664+665+667+668)4863299944

CHELTUIELI FINANCIARE-TOTAL (rd.43+46+48)4951239299944

PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR (A)-profit (rd.42-49)5000

-pierdere (rd.49-42)5141561258816

14. PROFITUL SAU PIERDEREA (A)-profit (rd.10+42-32-49)528453827626

-pierdere (rd.32+49-10-42)5300

15. Venituri extraordinare (ct.771)5400

16. Cheltuieli extraordinare (ct.671)5500

17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINAR-profit (rd.54-55)5600

-pierdere (rd.55-54) 5700

VENITURI TOTALE (rd.10+42+54)5813562194711558

CHELTUIELI TOTALE (rd.32+49+55)5912716814683932

PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT-profit (rd.58-59)608453827626

-pierdere (rd.59-58)6100

18. Impozitul pe profit (ct.691)621285521565

19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus (ct.698)6300

20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(A) A EXERCIIULUI FINANCIAR-profit (rd.60-61-62-63)64716836061

-pierdere (rd.61+62+63-60)6500

Tablou analiza diagnostic

Structura activelor20112012Structura capitalurilor20112012

Imobilizari necorporale26671334Capital social200200

Imobilizari corporale16.66834.206Rezerve03490

Imobilizari financiare00Rezultatul reportat00

TOTAL active imobilizate19.33535.540Rezultatul exercitiului curent55.00083.250

Stocuri16.50017.770Repartizarea profitului00

Creante17.62521.150TOTAL capitaluri proprii--

Investitii financiare pe termen scurt00Provizioane pentru riscuri si cheltuieli00

Disponibilitati28.20037.200Venituri in avans00

TOTAL active circulante81.660111.590Datorii mai mari de un an00

Cheltuieli in avans00Datorii mai mici de un an26.46024.650

TOTAL ACTIV81.660111.590TOTAL PASIV81.660111.590

Structura bilanului

Structura costurilor

Nr. crt.IndicatorSimbolFormula20112012

1.Cifra de AfaceriCA830.0001.011.000

2.Cheltuieli totale, din care:CT791.000936.750

- cheltuieli salarialeCh. s150.000165.000

- costuri materii primeCh. mp562.200674.640

- amortismentAm9.66019.300

- lucrari si servicii executate de tertiLS60.24063.490

alte chelt. (despagubiri, donatii, alte impozite, taxe)Alte ch.890014.320

3.Ponderea cheltuielilor in Cifra de AfaceriPCA(%)

- a cheltuielilor totalePCTCT/CA*10095,3092,65

- a cheltuielilor salarialePChsChs/CA*10018,0716,32

- a costurilor cu materiile primePChmpChmp/CA*10067,7366,72

- a amortismentuluiPAmAm/CA*1001,161,90

- a lucrarilor si serviciilor executate de tertiPLSLS/CA*1007,256,27

- a altor cheltuieliP Alte ch.Alte ch./CA*1001,071,41

Indicatori absoluti

Nr.CrtDenumire IndicatorSimbolRelatie de calculU.M.20112012%

1Cifra de afaceriC.ARON830.0001.011.000181.000121,80

2Venituri totaleV.tRON846.0001.020.000174.000120,56

3Cheltuieli totaleCh.tRON791.000936.750145.750118,42

4Rezultat brutR.bV.t - Ch.tRON55.00083.250282.250151,36

5Rezultat netR.nR.b - Im.pRON46.20069.93023.730151,36

6Datorii totaleD.tRON26.46024.650-181093,15

7Creante totaleCrRON17.62521.1503525120,00

8Active Imobilizate neteA.IRON19.33535.54016.205183,81

9Active circulante totaleA.CRON44.70054.90010.200122,81

10Capital socialC.SRON200200-100%

11Capitaluri proprii totalC.proprRON- 3.4903.490-

Indicatori de lichiditate

Nr.CrtDenumire IndicatorSimbolRelatie de calculU.M.20112012

1Rata lichiditatii imediateR.l.iDisp/D.ts%1,061,500,44

2Rata lichiditatii reduseR.l.rA.C-stocuri/D.ts%1,732,360,63

3Rata lichiditatii generaleR.l.gA.C/D.ts%1,682,220,54

Rata lichiditii imediate, reduse i generale

Rata lichiditii imediate reflect posibilitatea achitrii datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului din casierie i cont bancar. Acest indicator nregistreaz valori favorabile.Rata lichiditii reduse reflect posibilitatea activelor circulante concretizate n creane i n trezorerie de a acoperi datoriile curente. Indicatorul este favorabil n anul 2012, unde nregistreaz o valoare de 2,36, firma putnd s i ramburseze datoriile pe termen scurt.Rata lichiditatii generale reflect posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma ntr-un timp scurt n lichiditi pentru achitarea datoriilor curente. Valorile nregistrate n cei doi ani sunt favorabile.

Termenul de recuperare a creanelor i de rambursare a datoriilor

Den. indicatorSimbolRelaie de calculU.M.20112012+/-%

Termenul de rambursare a datoriilorTDDt / CA *365zile11,638,89-2,7476,44

Termenul de recuperare a creanelorTCrCr / CA * 365zile7,757,63-0,1298,45

Grafic. Termenul de rambursare al datoriilor

Indicatori de ndatorare

Nr.CrtDenumire IndicatorSimbolRelatie de calculU.M.20112012+/-

1Gradul de indatorare 1Gr.d 1D.t/C.A *100%3,182,44-0,74

2Gradul de indatorare 2Gr.d 2D.t/Cr *100%150,12116,54-33,58

Indicatorul Gradul de ndatorare 1 a nregistrat o scdere n proportie de 0,74% n anul 2012, fa de anul precedent, ceea ce nseamna c firma depinde mai puin de mprumuturile sau datoriile comerciale angajate. n momentul n care o firm dorete s ia un credit, banca va analiza, printre altele, i acest grad de ndatorare, tocmai pentru a vedea ct de mult este firma ndatorat pna n acel moment.Grafic. Gradul de ndatorare 1 si 2

Grafic. Termenul de recuparere a creanelor

O scdere de numai 0,12 zile este nesemnificativ. Creanele se recupereaz n 2012.