PREZENT+RI: Toyota Auris, VW Passat R36, Aston V8 Roadster TUNING: Opel Astra GTC SPORT: OMV Rallyshow, Auto Union

Nr. 34 • ianuarie 2007 • Pre]: 5,9 RON

ADEV+RATA PASIUNE!

Space WarTrei ma[ini de familie se lupt= aprigpentru gra]iile cump=r=torilor

Combustibili 2020Cine preia

[tafeta?

TESTERenault Vel Satis

Mercedes-Benz E280 CDI 4MATIC

Citroën C4 Picasso

Mitsubishi Outlander

Tribeca vs CX-7 vs Murano

Alfa Romeo 147 & GT Q2

42 ianuarie

COMPARATIV

Nissan Murano vs Mazda CX-7 vs Subaru Tribeca

Urban Banzai Attack la sfâr[it de noiembrie…

text: C. Ciobanu foto: Edwin Keleti

HOT in the CITY

43ianuarie

44 ianuarie

COMPARATIV

Nissan Murano vs Mazda CX-7 vs Subaru Tribeca

aventur= de-o noapte, o chestie pe care, cel maiadesea, e[ti tentat s-o ascunzi \n cele mai dosniceunghere ale memoriei, pentru a sc=pa de remu[c=riulterioare. Am putea s= le spunem ghei[e celor treipartenere, de[i dimensiunile nu le prea calific=pentru acest apelativ. O fac \n schimb gra]ia,atitudinea [i vestimenta]ia...The Old LadyNissan Murano este cea mai veche din bran[=, de[in-ai zice dac= o compari cu Mazda CX-7 [i SubaruTribeca. Pe undeva chiar reu[e[te s=-[i eclipsezeconcurentele, prin liniile sale fluide. Singurachestie pe care nu am \n]eles-o este numele ei.Suprafe]e vitrate generoase nu pot spune c= are, \nschimb cromatica exterioar= [i interioar= estecaracterizat= de o not= de sobrietate binevenit=...|n plus, fluiditatea caroseriei ar putea avea ceva custicla de Murano. Sincer, \ns=, nu prea m=intereseaz= de ce Murano [i nu altceva. M= bucur=mai mult evacuarea dubl= generos dimensionat=,care pare a spune lucruri conving=toare despre cese ascunde sub capot=. Interiorul \i poate cuceridoar pe adep]ii minimalismului [i pe fanii unor liniimai \ndr=zne]e. Interesant= ideea prelu=riitabloului de bord de la Nissan 350Z, dar frumos arfi fost ca respectivul element s= fie ata[at lacoloana de direc]ie [i s= mi[te [i el \n cazulajust=rii pozi]iei volanului. |n rest, la interior,materiale bune, tapi]erie din piele, scaune care nuofer= suport lateral, banchet= spate al c=rei sp=tarpoate fi ajustat \n \nclinare... Am apreciatposibilitatea regl=rii pe \n=l]ime a centurilor spate,lucru util \n cazul persoanelor ceva mai \nalte. |nschimb, vârsta lui Murano se simte chiar la interior,ma[ina nereu[ind s= te cucereasc= \n aceea[im=sur= \n care o fac suratele de test. Dar asta nueste o acuz=, mai ales atunci când devinsentimental [i \mi aduc aminte c= Nissan devoradeja kilometri pe vremea când Tribeca [i CX-7 seaflau doar pe plan[ele inginerilor. Dac= introducicheia \n contact [i porne[ti motorul, vei descoperi,\n prim= faz=, c= Murano [tie s= readuc= scaunul \npozi]ia setat= pentru condus, la fel cum [tie s= \]ipermit= o evadare facil= din interior prinretractarea scaunului la scoaterea cheii din contact.O chestie de detaliu, dar care te bucur=, pentru c=ai senza]ia c= \ntr-un anume fel ma[ina comunic=

45ianuarie

Dac= vrei s= cucere[ti noaptea trebuie s=[tii s= “dansezi” [i s= te bucuri delumin=.

46 ianuarie

COMPARATIV

Nissan Murano vs Mazda CX-7 vs Subaru Tribeca

Un interior pentru steli[ti, sc=ldat \n ro[u[i albastru, cu un sistem audio fabulos.

47ianuarie

cu tine. Despre camera video care transmite imaginipe monitorul sistemului de naviga]ie \n cazulmersului cu spatele nu cred c= mai este cazul s= v=spun prea multe. Dup= pornirea motorului, \]i aduciaminte de evacuarea dubl=, descoperind c= ea sejustific= prin cilindreea propulsorului V6 de 3,5 litri,\mprumutat de la acela[i Nissan 350Z. Ar fi sunatbine 280 CP, dar nu a fost s= fie. Doar 234 de caisunt oferi]i la 6.000 rpm, \ns= cuplul motor generoslivreaz= 318 Nm la 3.600 rpm. Una peste alta, suntvalori care \l men]in pe Murano al=turi de Mazda [iSubaru. Dac= propulsorul reprezint= o surpriz=pl=cut=, cutia CVT este absolut fabuloas=. Sincer,nu \n]eleg de ce acest tip de cutie nu segeneralizeaz=, m=car \n cazul SUV-urilor. Dac= s-ar\ntâmpla asta, Tribeca nu ar mai avea de suferit dincauza eternit=]ii pe care o presupune o schimbarede treapt=. Prin urmare, propulsorul viril [i cutiacare te pune s= ghice[ti când schimb= vitezele suntpremisele unei pove[ti frumoase. Puterea estelivrat= linear [i pare nesfâr[it= atunci când lipe[tiaccelera]ia de podea. Este de preferat ca acestexerci]iu s= fie f=cut \n timpul deplas=rilor \n liniedreapt=, pentru c= suspensia orientat= spre confortnu contribuie la o agilitate ie[it= din comun peviraje. Totu[i a[ fi preferat ca respectiva suspensies= fie ceva mai pu]in zgomotoas= la parcurgereaunor denivel=ri sau a ve[nicelor cratere din [oselelebucure[tene. |n schimb, pot spune \nc= de pe acumc= pachetul propulsor-cutie de viteze estecâ[tig=torul din acest test, cu un mic amendament,pe care \l voi dezv=lui ceva mai târziu.

The Bad Girl

Este preferata lui Csabi, cu care m-am certat toat=seara pe marginea subiectului “Tribeca sau CX-7”.Subaru nu se poate l=uda cu o experien]= preavast= \n privin]a SUV-urilor. Este adev=rat, \ns=, c=poate da lec]ii multora la capitolele trac]iuneintegral=, crossovere [i experien]= la volan. A[adar, eram \ncercat de scepticism vis-a-vis deTribeca, de[i Csabi \mi sufla \n urechi o poezie alc=rei titlu era “Tribeca, the Best”. V= imagina]i c=am rotit poten]iometrul “obiectivitate” \n pozi]iaMaxim pentru a m= convinge dac= are dreptate. Amaflat, citind ce spun al]ii despre ma[in=, c= ar fir=]u[ca cea urât= a SUV-urilor. Dar fiecircumvolu]iunea care analizeaz= frumosul mi s-aatrofiat, fie nu [tiu eu ce este acela frumos, cert efaptul c= Tribeca mi s-a p=rut a avea o linieexterioar= interesant=. S-a \ncercat pe undevadesenarea unei p=r]i frontale care s= aminteasc= defamilia Subaru, dar nu [tiu dac= s-a reu[it. Oricum,\n trafic este o prezen]= ce impune respect atât prindimensiuni, cât [i prin design. Anonimatul nu v= va fi garantat la volanul uneiTribeca. {i dac= v= invit la interior, o fac pentru c=am motive \ntemeiate [i doresc s= v= sim]i]i [idumneavoastr= bine. Recunosc c= impresia pozitiv=a fost amplificat= de tapi]eria din piele bej deschis[i de materialele cu aceea[i nuan]= care contribuiela luminarea unui interior spa]ios. |n schimb, nu potierta pozi]ia incomod= la volan \ntr-o ma[in= alc=rei brand triumf= prin raliuri. Or fi \mb=trânind ei,pilo]ii, dar vechile metehne nu se uit=. Asta e, darv= pute]i consola cu faptul c= restul ocupan]ilor sevor sim]i bine. Dac= Csabi a zis despre habitaclu c=ar fi Sci-fi, eu voi spune despre bord c= are \n

Murano mizeaz= pe minimalism [i astapoate nu este tocmai bine la un SUV.

48 ianuarie

COMPARATIV

Nissan Murano vs Mazda CX-7 vs Subaru Tribeca

Un debut fulminat pentru Mazda \ntr-unsegment unde s=biile se ascut \npermanen]=.

Aerul masiv al lui Tribeca poate creaconfuzii, [tie s= fie extrem de sprintendac= e cazul.

49ianuarie

design ceva organic. Curge, totul este fluid, te ducecu gândul la experimente genetice. Dac= turometrul[i vitezometrul ofer= o lizibilitate excelent=, nuacela[i lucru \l pot afirma despre mul]imea debutona[e \ngr=m=dite pe consola central= [iiluminate de acela[i ro[u cald ca [i al luminiiambientale. Pe timp de noapte, dac= nu [tii ce [icum, \]i va fi extrem de greu s= nimere[ti comandape care o dore[ti. Extrem de reu[it= interfa]a grafic=a computerului de bord, care poate fi accesat= prinintermediul touchscreen-ului central. Insist peaceste detalii pentru c= un SUV este achizi]ionat deobicei pentru confortul oferit, a[a \ncât, cu excep]iasecurit=]ii sporite \n cazul rul=rii pe orice vreme,despre performan]e off-road veritabile nu poate fivorba. Tribeca ascunde sub capot= un boxer \n [asecilindri de 3 litri. Pe hârtie, acesta este al doilea caputere din test, cu 245 CP ob]inu]i la 6.600 rpm,\ns= cuplul motor de 297 Nm ob]inu]i la 4.200 rpmpl=te[te tribut pentru capacitatea cilindric=inferioar= celei a lui Murano. Propulsorul bucur=atât prin elasticitate, cât [i prin sunet, c=ci e un unboxer care recit=-n permanen]=. Visul este spulberat\ns= de cutia automat= cu cinci trepte - mo[tenirede la yankei -, total eclipsat= de cele de la Murano[i CX-7. Nu mai insist asupra subiectului pentru c=m= enervez. Când vine vorba de ]inuta de drum,Subaru este Subaru. La acest capitol, Tribecadomin= clar Nissan-ul [i are un minim avantaj

asupra Mazdei. Ruliul exist= [i este firesc \n cazulunui astfel de automobil; \n schimb, când este pus=la treab=, suspensia se aude \n habitaclu. Ma[inade test era echipat= cu pneuri de iarn= caretransmiteau un zgomot persistent, fapt ce devineiritant \n cazul unui rulaj pe autostrad= la vitezemedii. New Edge De ce m= certam eu cu Csabi? Pentru c= Mazdareu[ise s= m= surprind= pl=cut, \n condi]iile \n careTribeca era [i ea la prima degustare. Un SUV extrem

de compact, dovad= bonul de la sp=l=torie pe carecasiera a pozi]ionat CX-7-le \n rândul automobilelor,[i nu al ma[inilor de teren. Scuze pentru categoriileauto, dar astea sunt cele de la sp=l=torii. De[iMazda avea, \n urm= cu ni[te ani, mari probleme lacapitolul imagine de marc=, mai nou identitatea savizual= a fost bine pus= la punct, iar CX-7 profit= deacest lucru. Pe mine m-a \ncântat ideea de a aveaun SUV care aduce cu RX8. Surprinz=tor, interiorulnu poate fi caracterizat de aerul compact alexteriorului. Este mult spa]iu \n care descoperi un

Murano \nc= are un grad mare deprospe]ime la capitolul design, lucrucare este un mare atu.

50 ianuarie

COMPARATIV

Nissan Murano vs Mazda CX-7 vs Subaru Tribeca

SUBARU TRIBECA

VERDICTPRO CONTRA

Cutia automat=, pozi]ia

la volan

Pre] de baz= (CIP):Motor:

Transmisie:Dimensiuni:Performan]e:

Consum mediu:

32.895 euro 3.000cmc B6245CP @ 6.600RPM297Nm @ 4.200RPM4x4 perm., aut. 5 trepteL/l/h 4.855/1.880/1.685vit. max. 195km/hacc. 0-100 km/h 9.7sec.12.3 l/100km

Design interior,

calitate excep]ional=,

]inut= de drum

NISSAN MURANO

VERDICTPRO CONTRA

Design interior, plastice

bord, informa]ii

incomplete oferite

Pre] de baz= (CIP):Motor:

Transmisie:Dimensiuni:Performan]e:

Consum mediu:

38.490 euro 3.498cmc V6 VVT234CP @ 6.000RPM318Nm @ 3.60RPM4x4 perm., CVT 6 trepteL/l/h 4.770/1.880/1.705vit. max. 200km/hacc. 0-100 km/h 8.9sec.12.3 l/100km

Design, propulsor viril,

cutie fabuloas=,

reprize

MAZDA CX-7

VERDICTPRO CONTRA

Direc]ie sub Subaru,

vizibilitate oglinzi

Pre] de baz= (CIP):Motor:

Transmisie:Dimensiuni:Performan]e:

Consum mediu:

33.750 euro2.260cmc L4 turbo 244CP @ 5.000RPM350Nm @ 2.500RPM4x4 perm., aut. 6 trepteL/l/h 4.675/1.872/1.645vit. max. nc.acc. 0-100 km/h nc.13.7 l/100km

Design exterior [i

interior, propulsor,

sistem audio

confort superior celui oferit de Subaru sau Nissan,de[i materialele sunt u[or sub cele din Subaru.Pozi]ia la volan e excelent= [i te duce cu gândul la oma[in= de clas= compact=. CX-7 pune la dispozi]ieun cockpit mai pu]in exuberant decât cel al luiSubaru, dar cu care te \mbrac= mai bine. Atmosferaeste u[or electric= la volanul SUV-ului nipon, gra]ieluminii albastre de pe fundalul ceasurilor de bord [icelei ambientale. Mult mai logic= este amplasareacomenzilor de pe consola central=, fapt ce conducela o accesare intuitiv=. A[ avea ceva de comentatvis-a-vis de vizibilitatea redus= oferit= de oglinzilelaterale. Dac= Subaru [i Nissan au mers pe o re]et=cu 6 cilindri, Mazda s-a oprit la 4 ajuta]i de oturbin=. Propulsorul de 2,3 litri de pe Mazda 3 [i 6MPS se afl= [i \n dotarea lui CX-7 - lucru excelent!Un propulsor care ador= s= fie aruncat \n ture, unpropulsor care trage sus [i te bucur= cu un sunet

frumos. Cutia automat= are gradul ei de lentoare,dar aceasta nu se compar= cu cea de la Subaru.Treptele pot fi schimbate [i \n modul Manual a[acum trebuie: cu plusul jos [i cu minusul sus.Recunosc c=, dup= ce am preluat ma[ina de la BDT,am avut nevoie de aproximativ 30 de minute pentrua \n]elege ce se \ntâmpl=. Pentru c= v-am vorbit desunetul special al propulsorului, trebuie s= v= spun[i c= acesta este concurat puternic de sistemulaudio surround cu 9 incinte din dotarea lui CX-7. Epoate cel mai bun sistem audio de serie pe care l-am \ntâlnit, parc= peste cel din Rolls RoycePhantom. La drum ma[ina nu \[i tr=deaz= clasa, tesim]i ca [i cum te-ai afla la volanul unei compactesportive. Direc]ia asistat= electric este precis=, darnu ofer= acela[i feedback precum aceea a luiSubaru. Aproape c= a[ fi dat câ[tig=toare \n testmotorul [i cutia de la Murano, dar propulsorul de

2,3 litri de la Mazda, cu ai s=i 234 de cai, bucur=atât de mult, \ncât merit= locul \ntâi.Cine este cel mai bun?A venit momentul \n care a[ putea s= spun c=, dindorin]a de a nu-i sup=ra pe importatori, nu declarcâ[tig=tor pe nimeni. Ei, dar nici chiar a[a! Dinp=cate, anii \[i spun cuvântul \n cazul lui Murano,care beneficiaz= de cel mai \nchegat pachetpropulsor-cutie, dar numai cu atâta nu câ[tigi. Nueste vina ma[inii, ci a produc=torului, care ar trebuis= ne prezinte un Murano 2. Subaru este o op]iuneinteresant= [i pentru mine, care fac cu ochiul vârsteide 30 ani. Dac= a[ fi avut 45, era singura op]iune.Acum, \ns=, optez pentru Mazda CX-7, pentru c=, la29 de ani, g=sesc \n ea un produs mai u[or de\n]eles [i de exploatat. Sorry, Csabi, dar dac= e s=fie Subaru, atunci s= fie Impreza WRX [i, de ce nu,STi! �

52 ianuarie

COMPARATIV

Logan MCV vs Roomster vs Doblo

Tânji]i dup= mai mult spa]iu? Atunci DobloPanorama, Logan MCV [i Roomster ar trebui s= v=trezeasc= interesul.

text: Daradics Cs. foto: D. Cristescu

SpaceWar

53ianuarie

54 ianuarie

COMPARATIV

Logan MCV vs Roomster vs Doblo

vem pentru dvs. un meci interesant… Pe o platform=(lungit=) de clas= mic= Skoda construie[teRoomster. Fiat vine din contrasens [i modific=utilitara Doblo \ndeajuns pentru a o face s= devin=un monovolum mai spartan. Dacia cade undeva lamijloc \n aceast= ecua]ie, MCV fiind, la primavedere, un simplu combi, dar unul al c=rui spa]iuinterior imens \l calific= pentru câteva runde intense\n ring cu Doblo [i Roomster. Tr=im pentru imagineImpulsul de a cump=ra vine, de multe ori, de laimaginea pe care o ma[in= o ofer=. |n “forurile”superioare (adic= la câteva zeci de mii de eurodistan]= fa]= de protagonistele acestui test), undese bea doar ap= plat= (Perrier, normal) cu l=mâie,lucrurile stau bine pentru c= to]i produc=toriiprezen]i ofer= ma[ini care sigur nu te fac de ru[ine.Acum, [i la nivelul automobilelor de familie exist=aspira]ia s= fii trendy, iar Roomster reprezint=exemplul perfect \n acest sens. Stau [i o privesc \n parcare, \nainte s= m= urc lavolan. Cu toate c= sigla Skoda se vede bine, parteafrontal= \mi aduce aminte de o ma[in= care se afl=exact la polul opus ei: BMW Seria 1. Nu [tiu cât demult s-au contaminat designeri m=rcii cu“sindromul japonez”, dar v= invit, pe aceast= cale,s= studia]i un pic “problema” [i sunt convins c= ve]idescoperi anumite asem=n=ri. Dac=, totu[i, nu le

ve]i descoperi, v= pot spune c= elementele care m-au f=cut s= ajung la aceast= concluzie sunt farurile,grila, decupajul din spoiler [i rotunjimile folosite.Pân= s= m= declara]i un cârcota[ \nr=it, vreau s= m=ap=r invocând prima impresie (subiectiv=) care amavut-o la fa]a locului. Asocierea cu BMW, dac= m=gândesc acum când scriu aceste rânduri, esteabsolut normal=. Roomster este la fel deneconven]ial, folosindu-se de o serie de volumetriiinedite pentru a exista. Acestea se v=d cel mai clardin profil, care este o \ncruci[are bizar= (\naparen]=) \ntre carlinga unui avion [i un monovolumclasic. Compozi]ia se bazeaz= pe alternan]aspa]iilor vitrate de diferite dimensiuni (toate foartemari), pe liniile drepte sau curbe [i pe o asimetriede-a dreptul curajoas=. Pentru a se crea aparen]ade carling=, stâlpii A au fost vopsi]i \n negru.Geamurile sunt atermice \n dotarea standard, cu otent= verde, dar cele de pe modelul de test aveaunuan]a SunSet (op]ional contra 45 de euro ⁄ TVA)mai \nchis=, ceea ce camufla [i mai bine montan]ii.Spatele este mai temperat \n exuberan]=,rezumându-se, ca noutate, la grila cromat= astopurilor. Jantele cu cinci spi]e bifurcate [i pneurilecu talon sub]ire sugereaz= sportivitatea, dar [i unconfort mai sc=zut la rulare. Acest subiect \l vomaborda, \ns=, mai târziu.Lansat= pe pia]a româneasc= pu]in \naintea lui

Interior corect, decent finisat [i foartespa]ios.

55ianuarie

Roomster, Dacia Logan MCV este o ma[in= foarteinteresant=. Eugen a fost foarte \ncântat de acestmodel, motiv pentru care l-am tratat cu o maredoz= de curiozitate. Planurile Renault de acompleta gama Dacia cu polivalentul break audebutat bine, o dat= cu prezentarea conceptuluiSteppe. Cred [i acum c= a reprezentat o piatr= dehotar \n istoria companiei, fiind primul conceptadev=rat [i, \n plus, extrem de reu[it. Valurileodat= lini[tite \n jurul lui, au ap=rut ve[tile care neanun]au (sau mai bine zis ne temperauentuziasmul) c= multiplele accesorii vor disp=reade pe modelul de serie. Apoi am v=zut [i primelepoze-spion. Recunosc, nu am fost foarte \ncântat,mai ales c=, mi se p=rea, designerii au renun]at latoate fine]urile doar pentru a ob]ine un spa]iuinterior mare. Spatele m= \ntrista cel mai mult,conducându-m= la convingerea c= a fost desenat cucreionul \ntre din]i. Linii t=iate cu toporul [i osiluet= de Behemoth \l descalificau \n fa]a mea,conturând imaginea unui nefericit “derapaj”… Nici nu v= pute]i da seama cât m-a bucurat\ntâlnirea \n “persoan=”, pentru c= realitatea adezv=luit o alt= poveste! Din fericire MCV, chiardac= nu este foarte fotogenic= (p=rerea mea), arat=foarte bine când dai cu ochii de ea. Nici vorb= desupraponderabilitatea pe care i-o anticipam, iarspatele este chiar punctul-forte al ma[inii. |n fa]=,

Calitate, spa]iu, feeling - SkodaRoomster.

Forme juc=u[e, dar materiale [i finisajeslabe.

\ntr-adev=r, spoilerul a fost retu[at (prezentând unnou decupaj), farurile de cea]= sunt inspirate deSteppe, iar u[ile asimetrice ale portbagajului facdorsalul mai interesant decât te-ai a[tepta - lucruripunctate [i de colegul. A, era s= uit: nervurilepavilionului, \mpreun= cu stâlpii D, care ies dinplanul u[ilor spate, sunt elemente juc=u[e absolutnecesare pentru ca MCV s= nu fie un produs preasobru.Al treilea protagonist al acestui comparativ este FiatDoblo Panorama, ma[in= care a ob]inut titlul de“Van of the Year 2006”. Pe când Roomster pare de-a dreptul compact, iar MCV-ul decent dimensionat,Doblo nu-[i ascunde m=surile, care sunt accentuatede \n=l]imea foarte mare: 1.818 mm (vs 1.640 mmDacia [i 1.607 mm Roomster)! Fiind derivat dintr-un“c=r=u[” de marf=, statura sa impozant= estenormal= (\n cazul veri[orilor mai “muncitori”,aspectul practic fiind primordial). Cu toate acestea,Doblo Panorama arat= chiar bine, \n urm= cu cevavreme aplicându-i-se un facelift s=n=tos. Interven]iase observ= cel mai bine la partea frontal=, unde auap=rut faruri noi, pl=cut curbate, cu geam clar. |n

plus, grila fa]= a fost redesenat= (seam=n= cu singleframe-ul din Ingolstadt), iar bosajele aripilor sunt deacum rotunde peste tot. Italienii nu s-au oprit \ns=aici. Ei ofer= o gam= variat= de noi culori exterioare,cu nuan]e vii, neobi[nuite [i o serie de jante cudesign pl=cut - ceea ce te face s= ui]i de originile“modeste”. Astfel, Doblo Panorama se situeaz=peste Logan MCV ca prezen]=, dar p=le[te \n fa]anonconformismului afi[at de Roomster.Vrem [i spa]iuDegeaba beneficiem de o imagine puternic= dac=spa]iul interior nu ne ajut= deloc. Din fericire, \ncazul lui Roomster, surprizele pl=cute nu se oprescla exterior. Dintre toate ma[inile prezente, cehuleste cel mai generos dimensionat la nivelulgenunchilor, pe banchet=. Nici senza]ia de spa]iunu este mai prejos, gra]ie, \n mare m=sur=,imensului pavilion de sticl= (op]ional, 525 euro ⁄TVA), care, dac=-mi aduc eu bine aminte, este celmai mare din categorie. |n cazul \n care c=l=tore[tifull house (toate ma[inile din test aveau 5 locuri)lucrurile se schimb=, Logan fiind cel mai spa]ios lanivelul umerilor, datorit= l=]imii (1.993 mm). Cel

mai \nghesuit este Doblo, ale c=rui dimensiuniexterioare nu se reflect= la interior, iarampatamentul m=soar= doar 2.583 mm. Spun“doar” pentru c= Loganul bate orice record - maiales dac= ne raport=m la lungime: 4.450 mm - cucei 2.905 mm ai s=i!!! La a[a valoare (demn= declasa lux), nu m= mir= c= \n varianta cu 7 locuri sest= boiere[te [i pe al treilea rând. |n toate ma[inile,banchetele sunt rabatabile asimetric, dar Skodapluseaz= cu sistemul VarioFlex, care permitemultiple configura]ii (incluzând aici [i posibilitateade compartimentare selectiv= a portbagajului).Bancheta din Roomster const= din trei scauneindividuale (care se pot \nclina \n diferite unghiuri),cel din mijloc (mai \ngust) putând fi scos, pentru ase ob]ine o configura]ie cu patru locuri ce ofer= unspa]iu “indecent” de mare. La calitatea materialelor [i a asambl=rii tot cehulcâ[tig=, influen]ele grupului-mam= sim]indu-sepeste tot. Meritul designerilor const= \n faptul c=, \nciuda folosirii “organelor” comune, interiorul luiRoomster nu seam=n= cu al altui produs VAG.Totu[i, plasticele sunt destul de tari peste tot. La fel

56 ianuarie

COMPARATIV

Logan MCV vs Roomster vs Doblo

Spatele este mai fad decât restul ma[inii.

57ianuarie

58 ianuarie

COMPARATIV

Logan MCV vs Roomster vs Doblo

de tari sunt [i \n MCV, dar asamblarea este bun=,chiar peste a lui Doblo, care pierde atât la acestcapitol, cât [i, mai ales, la aspectul foarteneconving=tor al unor materiale. Portbagajul luiRoomster m=soar= \n standard \ntre 450-530 litri (\nfunc]ie de unghiul scaunelor) [i maximum 1.780litri, Logan MCV ofer= 700-2.350 litri, \n timp ceDoblo bate toate recordurile, cu 750-3.000 litri! Vis=m la performan]e|n test au fost prezente dou= motoriz=ri diesel(Roomster [i Doblo) [i noua “benzin=” cu 16 supapede pe Dacia. Puterile maxime sunt absolut identice(105 CP), dar comportamentul [i caracterele suntcum nu se poate mai diferite. TDI-ul, de origine VW, se treze[te la via]= scuturândputernic caroseria lui Roomster. Sunetul s=u, \naceste prime momente, este de tractor, dar nici

dup= aia nu se schimb= sim]itor. Chiar dac=, pehârtie, beneficiaz= de aportul a 240 Nm la doar1.800 rpm, \n realitate, asemenea altor propulsoareTDI, lipsa de cuplu este pregnant= sub 2.200 rpm.Dup= aceea \[i vine \n fire [i pune \n mi[carecaroseria m=ricic= decent, dar niciodat= sportiv.P=cat, pentru c= Roomster are cel mai bun tren derulare, comportându-se taman ca o ma[in= de clas=mic=. Stai jos, \n scaune confortabile (care-]isprijin= bine picioarele), direc]ia este exact=,volanul pl=cut la atingere, frânele sunt dozate bine,iar cutia e un exemplu de exactitate. |n ciudaamortiz=rii mai ferme [i a pneurilor cu talon mic,denivel=rile sunt filtrate bine. Curbele strânse sauschimb=rile de direc]ie bru[te nu reprezint= o

problem=, produsul fabricii din Mlada Boleslavar=tându-se foarte sigur pe sine, eventual, \nsitua]ii-limit=, manifestând o u[oar= tendin]=subviratoare.Lumea care s-a ar=tat nemul]umit= de unu-[aselede 90 CP de pe Logan sedan va constata c= nouamultisupap= trage \ntr-adev=r mai bine, dar [i“url=” mai tare… Oricum, cota performan]elor estede domeniul SF-ului, dac= ne raport=m la ce\nsemna ma[ina na]ional= \n urm= cu 40 de ani(apropo, La mul]i ani, Dacia!). Pozi]ia la volan estemult mai \nalt= decât \n Roomster, ceea ce n-ar fineap=rat o problem=, numai c= picioarele nu-]i suntsus]inute adecvat de [ezutul scurt [i obose[tirepede (\n doar 30-40 km). Trenul de rulare a fostrevizuit, iar direc]ia este mult mai exact= (\mpreun=cu timoneria cutiei de viteze), fapt ce a f=cut din

MCV un all-rounder foarte puternic la capitoluldinamic=. Frânele sunt [i ele bune, dar dozajul esteperfectibil, la fel ca [i func]ionarea ambreiajului. N-am v=zut un ambreiaj care s= prind= atât de sus,fiind v=dit deranjant [i reprezentând un mare minuspentru 1.6 16v.Doblo te r=sfa]= cu o pozi]ie \nalt= la volan - odesf=tare când vine vorba de vizibilitatea de jur-\mprejur. Scaunele sunt bune, dar volanul este\nclinat, pozi]ia optim= fiind cam greu de g=sit. |noglinzile imense, po]i vedea roata din spate,manevrele de parcare lateral= fiind floare la ureche.Motorul JTD de 1,9 litri este cel mai rafinat, n-are golturbo [i trage de jos, fiind propulsorul referin]= alacestui test. Cutia, \n schimb, aga]= la trecerea \ntre

trepte [i nici timoneria nu este exact=, dar Doblo serevan[eaz= când vine vorba de ]inuta de drum.Chiar dac= are cel mai mare ruliu, traiectoria aleas=este men]inut= cu u[urin]=, Doblo fiind o ma[in=mult mai sigur= decât pare. Puntea spate rigid=penalizeaz= confortul, dar, cu \nc=rc=turi medii labord, efectul Parkinson se diminueaz= substan]ial.Deci ce ne lu=m?Roomster cost=, \n varianta standard, 13.620 euro(CIP). Dar \n acest pre] nu sunt incluse o mul]ime dedot=ri, printre care a treia tetier= sau avertizareapentru cuplarea centurii. Ma[ina avea op]ionale \nvaloare de 4.734 euro (!!!). Normal, de multe te po]ilipsi, dar tocmai acestea (pavilionul de sticl=, deexemplu) fac din Roomster o ma[in= deosebit=. F=r=ele n-are acela[i farmec [i mi se pare scump= [i \nversiunea standard, dar=mite la 18.354 euro (CIP)?!

Locul 3 pentru Roomster, dar numai din cauzapre]ului [i a dot=rii standard incomplete.Logan MCV 1.6 16v Laureate, adic= versiunea devârf, cost= 10.600 euro (cu TVA-ul inclus) [i-]i ofer=cam tot ce \]i trebuie: aer condi]ionat, computer debord [.a. Totu[i, recomand 1.5 dCi, chiar cu 7 locuri,pentru 11.600 euro - din cauza ambreiajului rebel.La acest pre] [i pentru ceea ce ofer=, MCV-ulcâ[tig=.Doblo cost= 14.225 euro (CIP) [i la test a fostprezent \n varianta de baz=, mai bine echipat= decâtMCV. Spa]iul util imens (750-3.000 litri) [i sarcinautil= de 710 kg (⁄200 fa]= de celelalte dou=) \lrecomand= pentru medalia de argint. �

59ianuarie

DACIA LOGAN MCV

VERDICTPRO CONTRA

Motor zgomotos [i nu

foarte puternic,

ambreiaj

Pre] cu TVA:Motor:

Transmisie:Dimensiuni:Performan]e:

Consum mediu:

10.600 euro 1.598 cmc L4 16v benzin=105CP @ 5.750RPM148Nm @ 3.750RPMfa]=, man. 5 trepteL/l/h 4.450/1.993/1.640vit. max. 174km/hacc. 0-100 km/h 11.8sec.7.5 l/100km

Arat= bine \n realitate,

spa]iu enorm, tren [i

direc]ie revizuite, pre]

SKODA ROOMSTER

VERDICTPRO CONTRA

Pre], echipare standard

incomplet=, motor

nerafinat [i cam slab

Pre] de baz= (CIP):Motor:

Transmisie:Dimensiuni:Performan]e:

Consum mediu:

13.620 euro 1.896 cmc L4 turbo diesel 105CP @ 4.000RPM240Nm @ 1.800RPMfa]=, man. 5 trepteL/l/h 4.205/1.684/1.607vit. max. 182km/hacc. 0-100 km/h 11.5sec.5.4 l/100km

Design, spa]iu,

modularitate, calitate,

dinamic= [i consum

FIAT DOBLO PANORAMA

VERDICTPRO CONTRA

Finis=ri [i materiale,

amortizarea la gol

Pre] de baz= (CIP):Motor:

Transmisie:Dimensiuni:Performan]e:

Consum mediu:

14.225 euro 1.910 cmc L4 turbo diesel105CP @ 4.000RPM200Nm @ 1.750RPMfa]=, man. 5 trepteL/l/h 4.253/1.722/1.818vit. max. 164km/hacc. 0-100 km/h 11.8sec.5.8 l/100km

Facelift, u[i culisante,

spa]iu [i sarcin=,

motor rafinat

60 ianuarie

OLDTIMER

Ford A Roadster

PARFUMULanilor interbelici

PARFUMULanilor interbelici

O plimbare la {osea la bordul unui Ford A Roadsterte poate face s= retr=ie[ti farmecul Bucure[tiuluidin perioada interbelic=.

text:Automobilia foto: V. Ciupuliga

61ianuarie

62

OLDTIMER

Ford A Roadster

Un colec]ionar bucure[tean \ntre]ine depeste trei decenii un Ford produs \n anul1928. Primul automobil Ford, fabricat \n

perioada 1903-1905 \n 1.750 exemplare, s-a numitFord Model A. A doua serie Ford Model A a fostprodus= \ncepând cu 20 octombrie 1927 [i a\nlocuit legendarul Model T, fabricat timp de 18 ani\n peste 15.000.000 de exemplare. Primulautomobil Ford Model A a fost livrat \n data de 2decembrie 1927. Trecerea la producerea nouluimodel, care \ngloba aproximativ 6.800 de repere,fa]= de numai 5.000 \n cazul predecesorului s=u,Ford Model T, a presupus ample lucr=ri de preg=tiredin partea uzinelor Ford. Henry Ford anun]a publiculcu mândrie c=, pentru proiectarea [i \nceperea

produc]iei noului model, firma Ford a cheltuit numai pu]in de 100.000.000 USD, o cifr= absolutastronomic= la acea vreme. Ford-ul Model A putea filivrat \n patru culori standard, dar printre acesteanu se num=ra [i negrul, predominant \n cazulmodelului anterior. Pre]ul de vânzare varia \ntre 385USD pentru varianta Roadster [i 570 USD pentruvariata de lux, limuzina cu patru portiere, celelatevariante de caroserie fiind phaeton (caroseriedeschis= cu patru portiere), coupe (caroserie \nchis=cu dou= portiere) [i pick-up (camionet= comercial=).Clientul putea opta pentru unul din cele dou= nivelede finisare, Standard [i De Luxe. Modelul Roadsterare o caroserie deschis= care permite transportul apatru persoane, dou= dintre locuri fiind plasate \n

portbagaj (pe partea lui interioar= fiind fixate perne)[i nefiind protejate de soft-top-ul cu care este dotatautomobilul. Plasarea lor \n partea posterioar=, \nb=taia razelor Soarelui sau dup= caz a stropilor deploaie, le-a adus acestor dou= locuri porecla de“locul soacrei”. Frânele sunt ac]ionate mecanic peambele pun]i. Cutia de viteze are trei trepte,nesincronizate. Motorul cu patru cilindri [i supapelaterale \nregistreaz= un consum de combustibilridicat, 12-14 litri la 100 km. Suspensia cu arcuri cufoi [i amortizoare Houdaille asigur= un confortsporit pasagerilor. Produc]ia Ford Model A a \ncetat\n 31 august 1931, pân= când au fost fabricate4.320.446 de exemplare (456.450 dintre acesteafiind carosate Roadster), iar \nlocuitorul a fost

104 km/h \n anii ‘20.

Model-ul B. Sc=derea vânz=rilor, \n 1931, s-aprodus pe fondul marii crize economice [i ca urmarea puternicei concuren]e exercitate \n SUA de c=treautomobilele Chevrolet. |n plus, \n presa american=ap=ruser= zvonuri legate de noul automobil Ford,dotat cu revolu]ionarul motor V8, a[a \ncât mul]iamânau cump=rarea unui alt produs din dorin]a dea conduce aceast= crea]ie, care se anun]a a fi unade mare succes. Ford a vândut licen]a Model A, la\nceputul anilor '30, \n Rusia, luând fiin]= astfelfirma GAZ. Dup= al doilea R=zboi Mondial, ru[ii aupermis fabricarea [i \n România a acestui tip demotor, el echipând automobilele IMS 57 [i M59 A.ProMotor v= prezint= un Ford Model A Roadsterprodus \n anul 1928 [i de]inut de dl Mihai

Dumitrescu. Pasiunea dlui Dumitrescu pentru“automobilele lui Henry Ford”, cum \i place s=men]ioneze adesea \n discursul s=u, este una cutotul special= [i dureaz= de peste trei decenii.Recent, colec]ionarul bucure[tean a mai finalizat unFord, construit \n stilul anilor 1910-1915, caroseriade tip phaeton fiind realizat= complet din lemn.Mihai Dumitrescu este o enciclopedie vie, putândprezenta \n am=nunt istoria firmei Ford. Datorit=pasiunii [i priceperii sale, automobilul este \ntr-ostare perfect= [i se preg=te[te s= \mplineasc= optdecenii, func]ionând ca \n prima zi. �

Probabil una din cele mai lustruitepiese din lemn.

Pre] nou (1928):Pre] catalog (2006):Motor:

Transmisie:Ampatament:Performan]e:Greutate:

FORD A ROADSTER

CONCLUZIE: Cine poate s=-[i permit= astfel dema[ini s= nu piard= ocazia de a le cump=ra.Merit= to]i banii.

385 USD30.000 euro3.293cmc 40CP @ 2.200RPMspate, man. 3 trepte2.692mmvit. max. 104km/h1.005kg

O tehnic= parc= nemuritoare.

SUV

Mazda BT50

Putem descoperi cu adev=rat o ma[in= dintr-ocampanie outdoor?

“Outdooring”text: Constantin Ciobanu foto: Mazda

Zoom-Zoom, dar s= [tim [i noi - sau cumpo]i face cuno[tin]= pe \ndelete cu oma[in= doar \n urma unei campanii

outdoor. La prima vedere, poate p=rea un demerssortit e[ecului, pentru c= la cât “polish” exist= \nel, cu greu vei putea citi printre rânduri. Vedetaacestei campanii este Mazda BT-50, un pick-uponest [i robust care, de obicei, este vedeta[antierelor [i a spa]iilor unde se munce[te cuadev=rat. La o ochire superficial=, se poate credec= ar fi vorba despre un model nou \n gama Mazda;de fapt, avem de-a face genera]ia nou= avenerabilului B2500, o ma[in= care a cucerit peste3 milioane de clien]i, dup= cum sus]in niponii.Colec]ia este compus= din 12 crea]ii. Noi amselectat 7 imagini care, credem, reu[esc pe deplins= reveleze poten]ialul BT-50. Plec=m la drum cu o prim= imagine intitulat=Repas, \n care o familie aflat= la \nceput de drum iao cin= romantic= \n bena ma[inii. Spa]iu dinbel[ug, dar [i polivalen]a de care are nevoie uncuplu dinamic \n primii s=i ani. Bena are o lungimede la 1.530 mm \n versiunea double cab [i ajungepân= la 2.280 mm \n versiunea single cab. L=]imea

maxim= este aceea[i indiferent de versiune: 1.456mm. Apoi, când \n c=snicie lucrurile se mai a[eaz=,vine timpul [i pentru o mic= vacan]=. Indiferent dedestina]ie, BT-50 promite s= fie acolo. Vorbim delitoral, pentru c= ideea cu piscina este pu]in camextrem= [i nu m-ar mira s= inspire pe câte unul maiexcentric, sau despre niscaiva creste de munte. Câtprive[te ideea de a te baza pe ma[in= la o coborâre\n rapel, aceasta nu \mi pare exagerat=: [tii sigur c=nu va \ntoarce capul dup= vreo blond=, uitând detine. Oricum, cu o gard= maxim= la sol de 207 mm,cu unghiul de atac de 34 de grade, cu cel dedegajare de 33 grade [i cu \nclinarea lateral= de 48grade po]i fi sigur c= vei atinge loca]ii de alpinism

Ying [i Yang \n viziunea Mazda BT 50.

amator. Iar faptul c= poate trece prin vaduri de 750mm adâncime spore[te [i mai mult \ncrederea \nreu[ita aventurii. U[or, ne este sugerat= ideea c=ma[ina poate cuceri [i o fat=: Face to Face. Maipu]in partea cu detergen]ii care sunt implica]i \n areda “sclipire” cavalerului. Oricum, BT-50 a evoluatla capitolul design interior de la o utilitar= la oma[in= de zi cu zi. Atât materialele utilizate, cât [inoua linie a bordului aduc ma[ina mult maiaproape de familia Mazda. Dac= reu[e[ti s= \]iconvingi prietena sau so]ia c= BT-50 este o alegeremai bun= decât CX-7 sau RX-8, ne po]i suna [i teinvit=m \n ora[ la o bere.

La o traversare a Bucure[tiului crede]i c=mai r=mâne ceva \n ben=?

Spec ca direc]ia s= nu necesite atâtadeterminare \n ac]ionare.

Totul \n via]= este o chestie deperspectiv= [i noroc \n final.

66 ianuarie

SUV

Mazda BT50

67ianuarie

de la 13.000 euro2.499cmc L4 turbo diesel143CP @ 3.500RPM330Nm @ 1.800RPM4x4 neperm., man. 5 trepteL/l/h 5.075/1.715/1.620vit. max. 158km/hacc. 0-100km/h 12.5sec.8.9 l/100km

Pre] de baz= (CIP):Motor:

Transmisie:Dimensiuni:Performan]e:

Consum mediu:

MAZDA BT 50

CONCLUZIE: BT-50 promite a fi unul dintrepu]inele pick-up-uri oldschool care au mai r=mas[i care te implor= s= le pui la munc=.

Nu [tiu ce s-a vrut s= se comunice cu urm=toareacrea]ie, pe care o pute]i admira full page [i care senume[te Batteur. Pe undeva, are \n ea o doz=misoginism. Prin urmare, ea poate merge lacump=r=turi cu ma[ina, numai s= poat= duce cardulcât duce portbagajul, c= acas= ajunge cu sutien cutocuri, sandale cu vol=na[e [.a.m.d. La reu[itare]etei contribuie [i noul propulsor MZR-CD de2.500 cmc, care dezvolt= 143 CP la 3.500 rpm [i330 Nm la 1.800 rpm. Atâta timp cât ma[ina atingeviteza maxim= de 170 km/h \n configuta]ia 2WD [iajunge la 100 km/h \n 10,3 secunde, totul se\nscrie \ntr-o decen]= coerent=. Nici consumul de8,3 litri la 100 km nu are darul de a speria pecineva. Ultimele dou= imagini fac parte din

categoria “Don't worry, there's no sugar”. Nu facreclam= ascuns=, dar a tracta un monstru de [antiersau a practica motocros extrem pe baz= de MazdaBT-50 \mi pare o perspectiv= pe undeva preaoptimist=. Dar nu te po]i pune cu imagina]iaoamenilor. Cum spuneam la \nceput, gradul de“polish” te poate induce \n eroare uneori, motivpentru care este bine s= ai decen]a ascuns= \nbuzunare. Mazda \nc= mai mizez= pe un pick-up dur[i onest, lucru rarisim \n peisajul acesta.Concuren]a poate fi u[or identificat=: se nume[teToyota Hilux [i, poate, arhaicul dar potentul LandRover Defender Pick-up. A[tept=m “desc=lecarea”modelului \n România [i mai vorbim despre el dup=o plimbare. �

O sesiune Zoom - Zoom pe care otermin=m \nt-o not= ceva mai sobr=.

“Mic= - mic=” dar ridic=!!!

92 ianuarie

SPECIAL

Combustibili alternativi

Rezervele de petrol se diminueaz= pe zi ce trece,pre]urile cresc, finalul unei ere se apropie.Alternative exist=.

text: Daradics Cs. foto: Constructori

93ianuarie

Evaluareaalternativelor

Nu pare o solu]ie foarte modern=,dar aburul rezultat din arderea lapresiune atmosferic= a unuicombustibil fosil nu producemonoxid de carbon [i oxid de azot.Adic= exact gazele cele mai nocive,pe care, prin tehnologii noi,\ncerc=m s= le reducem. Motorulpe aburi este unul de combustieextern=, cu o eficien]= medie de 5-8%. Foarte pu]in, dar cu ajutorulunor \mbun=t=]iri, cum ar fi uncondensator, eficien]a cre[te u[orla 50%, adic= aproape dublu fa]=de un motor pe benzin=. Principiul de func]ionare estesimplu. C=ldura generat= decombustibilul ars vaporizeaz= apa.Aburii rezulta]i sunt strân[i \ntr-unboiler, apoi intr= \ntr-un altcompartiment (“de lucru”), unde,prin presiune, pun \n mi[carepistonul care \nvârte roata. Nicolas-Joseph Cugnot a construitprimul vehicul propulsat de aburi,

\n 1769. Acesta a fost folosit dearmata francez= pentru a tractatunurile de mari dimensiuni. Triciclulera capabil s= remorcheze greut=]ide 4 tone, iar viteza maxim= era de4 km/h. Dup= ce a fost implicat \nprimul accident rutier din istorie(Cugnot lovind un perete), ma[in=riaa fost “pensionat=”.Cea mai cunoscut= ma[in=propulsat= de aburi a fost StanleySteamer, produs= \ntre 1896 [i1924. A avut multiple variante, darmajoritatea se foloseau de“serviciile” unui motor cu dou=pistoane. Cuplul pe care-l produceaagregatul era foarte mare, acestafiind conectat direct la osie, f=r=transmisie suplimentar= sauambreiaj.Un Stanley Steamer, \n 1906, astabilit [i recordul mondial devitez=, rulând cu 203 km/h, laOrmond Beach, Florida.

O resurs= pratic inepuizabil=, pe carecompania francez= MDI (MoteurDeveloppment International) o folose[tepentru a propulsa modelul MiniCAT.Tehnologia CAT (Compressed Air Technology) este \ndezvoltare din 1994 [i principiul s=u de func]ionareseam=n= mult cu cel al motoarelor cu aburi.Pistoanele, \n acest caz, sunt puse \n mi[care deaerul comprimat. Motorul func]ioneaz= \n doi timpi(cu 2, 4 sau 6 cilindri), iar o parte din aerul evacuateste recirculat (pentru a reumple rezevorul,respectiv pentru a \nc=lzi habitaclul). Propulsorul cu

aer lucreaz= \n tandem cu unul electric ce dezvolt= 5kW. Acesta din urm= are roluri multiple: este celcare comprim= aerul recirculat, porne[te motorul peaer, func]ioneaz= ca un alternator pentru a re\nc=rcabateria, ac]ioneaz= sistemul de frânare [i este osurs= temporar= de energie (pentru efectuareamanevrelor de parcare, de exemplu).Exist= [i variante hibride, \n care motorul cu aer

este cuplat cu unul pe benzin= saudiesel, capabile s= ating= viteze maimari de 60 km/h. Pân= la acest prag se

folose[te doar tehnologia CAT, ale c=reiemisii sunt zero.Transmisia este asigurat= de o cutie cu varia]iecontinu= (CVT). Caroseria este din fibr= de sticl=, un material foarteu[or. Greutatea ma[inii fiind mic=, anumiteprototipuri au atins viteza maxim= de 220 km/h.Habitaclul nu este dotat cu instrumenta]ia clasic=,dar asta nu \nseamn= c= nu poate fi high-tech. Lacerere, MiniCAT poate fi prev=zut cu sistem denaviga]ie, internet [.a.m.d.Costul parcurgerii a 100 km, \n cazul versiuniipropulsate doar de aer, coboar= sub un euro (0,75eurocen]i, mai exact). Autonomia variaz= \ntre 200[i 300 km sau 8 ore de func]ionare. Costul unui“plin” este de 1,5 euro [i dureaz= 2-3 minute, dac=se folosesc compresoarele din dotarea benzin=riilor.De asemenea, ma[ina e dotat= cu un compresorelectric propriu, care umple rezervorul \n maximumpatru minute.Pentru c= nu se ard combustibili clasici \n motor,acesta necesit= doar un litru de ulei vegetal lafiecare 50.000 km parcur[i.

94 ianuarie

SPECIAL

Combustibili alternativi

Aburi

Aer

95ianuarie

Mai toate taxiurile \l folosesc, fiind un combustibilalternativ r=spândit, relativ ieftin [i eficient. LPGeste un produs conex, ob]inut prin procesul derafinare a ]i]eiului crud, dar poate fi extras [i dinvapori de petrol sau gaze naturale ce erup din sol.

Este compus dintr-un amestec de hidrocarburi,unele având ca ingredient principal propanul, altelebutanul [i o a treia categorie care le con]ine peamândou=. Indiferent de mixtur=, mai este ad=ugatetanetiol - un odorizant puternic -, pentru a se

detectaeventualele scurgeri. De aici [i mirosul puternic pecare o ma[in= alimentat= cu LPG \l degaj=. Ultimeledou= ingrediente sunt propilena [i butilena. Latemperaturi normale se evapor=, motiv pentru caresunt livrate \n recipien]i presuriza]i. Expansiuneatermic= a LPG-ului este foarte important=, iar,pentru a se asigura acest proces, rezervorul esteumplut doar \n propor]ie de 80-85%.De obicei, ma[inile alimentate cu gaz pierd dinputere, respectiv consumul cre[te \n func]ie de câtde avansat este sistemul montat.Utilizarea acestui combustibil \n cazul ma[inilormici ]ine de cotidian. Mai ciudat este c=, pesteOcean, LPG-ul alimenteaz= [i vehicule de maretonaj, cum ar fi gama de camioane GMC MediumDuty Truck de 15 tone. Propulsorul V8 de 8,1 litridezvolt=, func]ionând cu un amestec de propan,276 CP la 3.900 rpm.

O alt= resurs= practic nelimitat= [i gratuit=, energiasolar= este folosit= de Venturi Astrolab. Este primulhibrid solar-electric, putând fi cump=rat cu 92.000de euro. Pe o suprafa]= de 3,6 metri p=tra]i, ma[ina esteacoperit= cu celule fotovoltaice (dublate de opelicul= format= din nanoprisme, care concentreaz=mai bine razele solare) cu o eficien]= de 21%, foarte

apropiat= de cea a motoarelor consumatoare debenzin=. Sistemul solar alimenteaz= un motorelectric de 16 kW care, \n condi]ii atmosfericenefavorabile, folose[te resursele unor baterii NiMH.Acestea din urm= sunt re\nc=rcate continuu, fapt ceasigur= o autonomie de 110 km. Nici la performan]eAstrolab nu st= prost, viteza maxim= fiind de 120km/h.

{asiul monococ= econfec]ionat dinfibr= de carbon,fiind foarte u[or(280 kg) [i, \nacela[i timp, foarterezistent.

Solar

Gaz petrol lichefiat

Este un \nlocuitor al motorinei, provenit din diferitesurse biologice. Poate fi ob]inut din uleiuri vegetale(straight vegetable oil) sau din acelea[i uleiuri, darcare au fost, \n prealabil, folosite (waste vegetableoils). O a treia surs= poate fi gr=simea animal=.De culoare galben-\nchis, biodiesel-ul e inmiscibil \nap=, având o densitate de aprox. 0,86 g/cm .Este \n totalitate biodegradabil, f=r= a fi toxic, iaremisiile pe care le produce sunt semnificativ maimici decât cele ale motorinei. Dac= este sau nu un carburant sigur de folosit (pemotoarele diesel f=r= modific=ri), acesta e unsubiect aprig dezb=tut. Fiind un solvent puternic,

“cur=]=” cam

tot ce atinge, inclusiv conducta de alimentare.Astfel, mizeriile eliberate pot \nfunda injectoarele.Tocmai din acest motiv, produc=torii au toleran]ediferite vizavi de aceast= surs= de energie, ea fiind

folosit=, de obicei, \n amestec cu motorina clasic=.|n Marea Britanie, garan]ia motorului se pierde dac=mixtura con]ine mai mult de 5% biodiesel. Totu[i,aceast= reglementare este considerat= prea“protectoare”. |n Fran]a, procentul cre[te pân= la30%, Peugeot [i Citroën anun]ând c= respectivacompozi]ie nu are efecte negative pe termen lungasupra gamei HDi. O excep]ie inedit= estefabricantul de camioane SCANIA, mare parte dingama sa de propulsoare putând func]iona cu

biodiesel pur.Cea mai extrem= ma[in= alimentat= cu biodieseleste crea]ia exuberantului Jay Leno, gazdacelebrei emisiuni The Tonight Show. Lenoparticip= regulat la Salonul de Tuning SEMA(Specialty Equipment Market Association) din LasVegas cu propriile n=scociri. Dup= un OldsmobileTornado de peste 1.000 CP, prezentat acumcâ]iva ani, Jay a revenit \n for]=, \n colaborare cuGM, dezvelind Cadillac EcoJet. Ideea ma[inii s-an=scut \n urma unei discu]ii pe care Leno a avut-o cu Bernard Juchli, omul de baz= din garajuls=u. Starul american i s-a adresat mai apoi lui EdWelburn, vicepre[edinte la GM Design, [i a[a s-au n=scut primele schi]e, f=cute pe [erve]ele.Dup= aceast= \ntâlnire, \n dou= s=pt=mâni,designul (care se inspir= din avia]ie [i dinFormula 1) era definitivat. A urmat montarea uneiturbine Honeywell LT-101 alimentate cubiodiesel, care dezvolt= 650 CP [i 542 Nm.{asiul provine de la un Corvette Z06, iarcaroseria este realizat= dintr-un compozit cecon]ine fibr= de carbon [i kevlar.

96 ianuarie

SPECIAL

Combustibili alternativi

Biodiesel

Scania este printre pu]inii produc=toricare ofer= motoare capabile safunc]ioneze cu biodiesel pur.

Este un combustibil ecologic ob]inut din diferiteplante. Amestecat \n propor]ie de 85%/15% cubenzin=, rezult= E85. Fiind un combustibil cu cifr=octanic= ridicat= (105), duce la o cre[tere de puterea propulsorului unul similar care func]ioneaz= cubenzin= normal=. |n mod firesc, solicit=rile la careeste supus motorul sunt [i ele mai mari, motivpentru care o serie de componente ale propulsoruluitrebuie \nt=rite, \n timp ce sistemul de injec]ie estereprogramat, pentru a injecta cu 60% mai multcombustibil. E85 este un conductor excelent,

elementele metalice ale circuitului dealimentare trebuind eliminate.Primul automobil alimentat cubioetanol a fost celebrulFord T. Henry Ford adecis s= ofere acest=alternativ=inovatoaredeoarece foartemul]i fermieriamericani eraucapabili s=-[iproduc= singuricombustibilul. |nmod surprinz=tor,când a fost testat= cuo mixtur= modern= deE85, ma[ina de 79 de ani afunc]ionat irepro[abil. T-ul sedescurca bine cu ambii carburan]iseparat sau cu mixtura lor, caz \n care [oferul

avea posibiliatea s= regleze propor]ia amestecului\n mod manual, de la un comutator de pe tabloul debord. Ma[inile moderne care func]ioneaz= dup= modelulacesta sunt denumite flexible-fuel vehicles [i sunt \nstare s= determine automat m=sura \n care trebuies= combine cele dou= “ingrediente”. Unele potfunc]ia [i cu bioetanol pur (E100), caz \n careemisiile de dioxid de carbon coboar= la zero. Suedia [i Statele Unite sunt cele mai mari pie]epentru astfel de autovehicule, solu]ia flexi-fuel fiind

disponibil= atâtpentru enormele SUV-uri sau pick-up-uriamericane, cât [ipentru modeleeuropene precumSaab 9-5, nou-lansatulVolvo C30 sau chiar Renault Clio Symbol. Una dintre cele mai reu[ite ma[ini alimentate cuetanol (pur) este Saab Aero X Concept. Influen]at=de tradi]ia aeronautic= a companiei suedeze, este

un exerci]iu de tehnologie [i designprezentat la Salonul Auto de la

Geneva, din februarie 2006.Bolidul e propulsat de un

V6 de 2,8 litri, twin-turbo, ce dezvolt=

400 CP.Performan]elesunt fulminante,Aero Xaccelerând \ndoar 4,9

secunde pân= la100 km/h, \n

ciuda gabarituluidestul de mare (4.675

x 1.918 x 1.276 mm;greutate: 1.500 kg).

97ianuarie

Etanol

Dac= ar fi s= m= gândesc la geneza acestui tip deautomobil, a[ spune c= el este o prelungire fireasc=a copil=riei. Ne-am jucat cu ma[inu]e teleghidate,de ce s= nu o facem maturi fiind, dar respectând [inatura \n acela[i timp? |n principiu, un astfel devehicul utilizeaz= pentru propulsie unul sau maimulte motoare. Energia - curentul electric adic= -necesar= propulsiei se ob]ine din surse diferite, \nfunc]ie de afinit=]ile produc=torului pentru otehnologie sau alta. Putem vorbi de energiechimic= stocat= \n baterii aflate labordul vehiculului (BEV -Battery ElectricVehicle),dar [ide

unsistem destocarere\nc=rcabil, asociat cu unpropulsor alimentat cu hidrocarburicare s= revitalizeze, atunci când este cazul,bateriile. O versiune a vehiculului electric pe care o[tim cu to]ii [i de care ne folosim destul de des estetroleibuzul. Dar nu cred c= ne putem imagina ununivers auto plin de mii de antenu]e conectate la osârm= - cum se mai acord= prioritatea de dreapta pesârm=? Dac= e s= ne gândim [i la alte surse de

energie capabile s= alimenteze un vehicul electric,putem invoca vântul [i soarele. Dac= vehicule cupanouri solare se afl= \n teste deja, dar f=r= unrandament satisf=c=tor, a[ fi curios cum s-ar

descurca un automobil alimentat de o minicentral=eolian= montat= pe plafonier=. For]ând pu]in nota,ar fi un perpetuum mobile: odat= pornit, ar aveaenergie pentru totdeauna. Vehicul electric alimentatde panouri solare poate fi numit [i Venturi Eclectic,dar nici forma [i nici autonomia de 100 km nu prea

\l recomand= ca vehicul \n adev=ratul sens alcuvântului. De ce un vehicul electric? |n primulrând pentru c= motorul electric poate ficontrolat extrem de u[or [i cu o fine]esuperioar=. Din punctul de vedere al

construc]iei, aceste propulsoare sunt extrem desimple, iar gradul lor mediu de eficien]= este de90%. |n cazul lor, putem vorbi despre un cuplumotor net superior livrat linear; el nu implic= o cutie

de viteze care s= se muleze pe o curb= deputere/cuplu. Exist= posibilitatea,

de asemenea, de aconverti energia

cinetic= \n

electricitateprin intermediul

unor frâne regeneratoare.Cea mai larg= aplicare a acestui tip

de propulsie se reg=se[te pe aplica]ii de“apartament” gen: scaune pentru invalizi, scutere [imotociclete electrice, ma[ini de golf...Un viitor electric, un viitor care ne va trimiteprobabil chiar [i la psihiatrie pentru a sc=pa dezumz=itul stresant al acestor propulsoare.

98 ianuarie

SPECIAL

Vehicululelectric

Transformator

Mitsubishi Lancer Evolution MIEV

Motor electric 1 [i 2

Baterie Li-Ion Transformator

Motor electric 3 [i 4

Combustibili alternativi

Este un combustibil care poate \nlocui f=r=probleme benzina sau motorina. Considerat a fialternativa “verde” a acestora, CNG se ob]ine princomprimarea metanului extras din gazul natural. Elpoate fi utilizat atât \n ciclul Otto, cât [i \n celDiesel, dar acesta din urm= necesit= anumitemodific=ri pentru a func]iona cu CNG. |n cazulaliment=rii cu CNG a unui motor Otto, performan]elepropulsorului vor cre[te semnificativ datorit=eficien]ei termice ridicate [i expansiunii puternice aNOx. Controlul electronic al amestecului decombustibil conduce la o reducere radical= aemisiilor poluante, \n special dac= \n acest scopsunt puse la treab= un compresor, un intercooler [iun catalizator convertor cu trei c=i. Dac= [i sistemulde evacuare este atent studiat, atunci pute]icandida la titlul de cel mai verde dintre tipurile decombustie intern=. O mare problem= a acestuicarburant este reprezentat= de pre], de[iproducerea lui nu este a[a de scump=. Alimentarease poate face fie de la sta]ii de joas= presiune, faptce conduce la un timp mai mare de alimentare, darla un pre] ceva mai bun, fie la sta]ii de \nalt=presiune, cu timp mai mic [i pre] mai mare. Estefoarte curios c= acest tip de combustibil a fostadoptat \n ]=ri care nu se pot considera \navangarda celor ce promoveaz= reducerea emisiilorpoluante: Chile, Bolivia, Pakistan, Bangladesh sauIndia. Totu[i, faptul c= CNG nu oblig= la modific=ri

ample la nivelul propulsoarelor calific=acest combustibil drept solu]iaperfect= pentru ]=rile \n curs dedezvoltare. Argentina [i Brazilia sepot l=uda cu cea mai numeroas=flot= de vehicule alimentate cuCNG. El este adesea utilizat [i \nalimentarea mijloacelor detransport \n comun, ba s-au g=sit amatori careau adaptat la acestcombustibil inclusivcelebrele ri[ti indiene.Metoda a cunoscut unoarecare succes [i \nAustralia [i NouaZeeland=, dar numaipe timpul crizeipetroliere din ani '70-'80, dup= care lumea a\nceput s-o uite. Prinurmare, mai suntsperan]e pentru“regimurile cu ardereintern=” care ne-au“n=scut” [i de careparc= nu ne preaputem desp=r]i.

Gaz natural comprimat (CNG)

TransformatorPomp=

Buton de comand=

Catalizator

Chiuloas= special=Circuit de alimentarespecial

Rezervoare CNG saumetan

Rezervor CNG saumetan

Rezervor de benzin=Ramp= comun=

pentru combustibil

Modul de comand=

Regularizator depresiune

Senzor de presiune

SPECIAL

Combustibili alternativi

Teoretic, poate fi numit astfel un automobil care,pentru a-[i asigura propulsia, folose[te dou= unit=]idistincte. Dar aici se deschide cutia Pandorei,

deoarece exist= practic o mul]ime de asocieri ce potcaracteriza un vehicul ca fiind hibrid. Trebuiemen]ionat c= ini]ial termenul s-a folosit pentru a

definivehicule cu

origine mixt=:ma[ina - european=,

mecanica - american=. Deasemenea, el a fost aplicat automobilelor al c=rorpropulsor era capabil s= func]ioneze cu diferi]i

combustibili. Pe traseu, toate conota]iilecuvântului hibrid cu trimitere la un vehicul au

disp=rut. Exist= dou= mari tipuri deautomobile hibride, cu sistem hibrid \n

serie sau \n paralel. Sistemul hibrid \nserie utilizeaz= un motor cu ardere

intern= care antreneaz= un generator.Pe de o parte, acesta contribuie la\nc=rcarea bateriei, iar pe de altaproduce energia electric= necesar=motorului electric ce asigur=propulsia. Sistemul hibrid paralelutilizeaz= atât un propulsor cuardere intern=, cât [i unul electric,dar ambele contribuie la propulsia

automobilului f=r= a interac]iona \ntreele. Totu[i realitatea a demonstrat c=

solu]ia cea mai bun= o reprezint=,paradoxal, un “hibrid” \ntre cele dou=

sisteme. Mai exist= [i sisteme hibride carenu se bazeaz= doar pe un motor electric [i pe

unul cu ardere intern=. Putem vorbi decombina]ia dintre un sistem hidraulic [i unul

pneumatic, caz \n care aerul comprimat [i lichidelesub presiune sunt utilizate drept rezerv= de energieasociate cu sisteme de frâne regenerative.

Bateriile care alimenteaz= motoareleelectrice de pe hibride, \nc= sunt foartegrele [i ocup= mult spa]iu.

Sistemul hibrid Two-mode dezvoltat deDaimlerChrysler, GM [i BMW.

Hibride

BMW a anun]at c= \ncepe produc]ia de serie amodelului Seria 7 Hydrogen, prima linuzin= de luxce va func]iona cu hidrogen lichid. Premiera a avutloc la Salonul Auto de la Los Angeles, pe 28noiembrie, iar cele dintâi exemplare vor fi livrate \n2007, unei clientele atent selec]ionate. Ma[ina estebazat= pe varianta de serie 760i [i poate func]ionaatât cu benzin=, cât [i cu hidrogen, caz \n careemite doar vapori de ap=. Animat de combustibilulalternativ, V12-le de 6 litri dezvot= 260 CP,suficien]i pentru o accelera]ie de 9,5 secundepân= la 100 km/h, \n timp ce viteza maxim=este limitat= electronic la 229 km/h. Modul defunc]ionare poate fi alternat de la un butonde pe volan. Autonomia total= este de 680km (200 km cu hidrogen), rezervorul debenzin= m=surând 74 de litri, iar cel de

hidrogen având loc pentru 8 kg din “lichidulmagic”.100 de exemplare vor fi asamblate \n 2007, pre]ul[i lista posesorilor urmând a fi anun]ate ulterior.BMW a mai prezentat concepte alimentate cuhidrogen, o surs= care, \n opinia lor, reprezint=adev=ratul combustibil alternativ al viitorului,]inând cont c= poate fi ob]inut \n cantit=]i infinite [irelativ u[or. Problema este c= stocarea (carenecesit= presiuni ridicate) [i caracterul volatil aleacestui combustibil \nc= mai ridic= semne de\ntrebare, dar oficialii germani sunt \ncrez=tori c=vor reu[i s= le r=spund=.Pe Seria 7 Hydrogen hidrogenul nu e folosit pentrua se alimenta un motor electric, ci pentru a fi ars de

c=tre motorul termic. Prin asta se ob]inputeri mult mai mari [i unrandament\mbun=t=]it,tehnologiacu

hidrogenpromovat= deBMW fiind multmai driver friendly, a[acum o demonstreaz= [i scurtadescriere de mai sus a ma[inii.

Hidrogen

Complicatul sistem de admisie cuhidrogen lichid al Seriei 7.

Pila de combustie este o celul= galvanic= \n careenergia liber= a unei reac]ii chimice estetransformat= \n energie electric=. |n cazul unei pilede combustie clasice, care func]ioneaz= cu hidrogen[i oxigen, reac]ia ce are loc produce ap=. Toate pilele de combustie au o structur=asem=n=toare: con]in doi electrozi separa]i de unelectrolit [i conecta]i \ntr-un circuit extern. Anoduleste alimentat cu combustibili gazo[i, aici având locoxidarea lor direct=, iar catodul e alimentat cu unoxidant (de exemplu, oxigenul din aer). Electroziitrebuie s= fie permeabili, a[adar au o structur=poroas=. Electrolitul trebuie s= manifeste opermeabilitate cât mai sc=zut=.Randamentul global de conversie electric= al uneipile de combustie este superior celui al motoruluitermic.|n func]ie de tipul electrolitului folosit, pilele decombustie sunt de mai multe feluri. Singurul tip ac=rui clas= nu este definit= de electrolitul utilizateste DMFC (sau Direct Methanol Fuel Cell). |n acestcaz, metanolul este introdus direct \n anod.Alt= clasificare se face \n func]ie de temperatura defunc]ionare:- de temperatur= joas= (AFC - Alkaline FuelCell, PEMFC - Polymer Electrolyte Fuel Cell, DMFC -Direct Methanol Fuel Cell [i PAFC - Phosphoric AcidFuel Cell);- de temperatur= \nalt= (MCFC - MoltenCarbonate Fuel Cell [i SOFC - Solid Oxide Fuel Cell).Acestea din urm= func]ioneaz= la temperaturicuprinse \ntre 600 [i 1.000 de grade Celsius.

Pila de combustie cumembran= cu schimb deprotoni

Membrana care face posibilschimbul de protoni a fostinventat= de firma Dupont, \nurm= cu 30 de ani. Botezat=Nafion, ea func]ioneaz= ca unseparator [i un electrolit solid\ntr-o varietate de celuleelectrochimice care necesit=transportul selectiv de cationiprin jonc]iunea celulelor.Toate aceste tehnologii sunt cam\n chinez=, a[a c= m= oprescaici. Cei pasiona]i se potdocumenta pân= la refuz folosindinternetul. Ideea de baz= este c=aceste reac]ii electrochimicecomplicate sunt menite s=produc= electricitate, carealimenteaz= un motor, cumaltfel, electric ce pune ma[ina \nmi[care.

SPECIAL

Combustibili alternativi

Schema unui sistem cu pil= de combustiecare se folose[te de reac]ii electrochimicecomplexe pentru a genera curent.

Pila decombustie

103ianuarie

Pilele de combustie sunt o form= de propulsiealternativ= care, prin reac]ie electro-chimic=(hidrogen cu oxigen), ob]in electricitatea necesar=pentru a pune ma[ina \n mi[care. Oxigen se afl=peste tot, dar hidrogenul e o pas=re mai rar= [inecesit= condi]ii speciale de depozitare (la presiuniastronomice). |n caz de accident, urm=rile pot ficatastrofale. Bomba cu hidrogen v= spune ceva?Renault a prezentat \n acest an, la conferin]a WorldHydrogen Energy de la Lyon, un sistem cunoscutdrept the reformer, dezvoltat \mpreun= cuspeciali[tii de la Nuvera Fuel Cells.|n esen]=, el este o “rafin=rie” mobil= [i sefolose[te de un rezervor compartimentat (pentrubenzin=, motorin= [i etanol), de undecombustibilul ajunge la reformator, care-ltransform= \n hidrogen.General Motors a prezentat o variant= static= ac=rei func]ionare are la baz= acela[i prinicipiu.Spre deosebire de pompele care stocheaz=hidrogen [i pot fi surse de explozii, reformatorul-pomp= al americanilor are avantajul c= produceexact atâta hidrogen cât dore[te poten]ialul client.Nestocându-l, riscul accidentelor scade vertiginos.

Thereformer

Reformer: sistem de transformare

a combustibililor \n hidrogen

Reformer: pomp=

Biocarburan]i

Permite vânzarea de hidrogen la pompelenormale de benzin=

Alimentarea cu hidrogen dela o astfel de pomp= reduce

mult emisiile de CO2

Asemeneasistemului

Renault, pompaGM extrage

hidrogen dincombustibili

fosili, \n timpreal

Rafin=rie

Reformer

Combustibili fosili Combustibili sintetici

Ma[inile alimentate cu combustibili alternativi suntmai mult decât simple unelte care s= te duc= dinpunctul A \n B, consumând pu]in [i având emisiireduse sau zero. Ele au [i variante sportive, demnede luat \n seam=.Cel mai reu[it, \n opinia noastr=, este Lotus Exige265E, indicativul din urm= stând m=rturie pentru cei265 CP, care imprim= “rachetei' de doar 930 kgperforman]e de supercar. “Inima” acestui bolid estepropulsorul de 1,8 litri 2ZZ-GE VVTL-i, de origineToyota, ajutat de un compresor. E85 a fost alesdrept combustibil datorit= cifrei octanice ridicate,care este pus= \n valoare [i mai bine de un motorsupraalimentat. Rezultatul este spectaculos, ma[inafiind mai puternic= decât dac= ar fi alimentat= cubenzin=. Fa]= de un Exige S, câ[tigul de putere estede 47 CP (sau 21%, pentru statisticienii \nr=i]i), iarcuplul este mai mare cu 34 Nm (peste 16%).Am l=sat voit coordonatele performan]elor la sfâr[it.265E accelereaz= pân= la 100 km/h \n doar 3,88secunde (0-160 km/h \n 9,2 secunde), iar vitezamaxim= este de 253 km/h! Aceste valori fac din“racheta” britanic= cea mai rapid= ma[in= de acest

fel din toate timpurile, dovad= c= ecologia nu\nseamn= c= nu te po]i distra. Nici fanii electricit=]ii nu vor fi dezam=gi]i. Pentru eiavem dou= modele: Venturi Fetish [i Tesla Roadster. Fetish a putut fi admirat= pentru prima oar= laSalonul Interna]ional de la Paris, din 2004. Prinlansarea sa, francezii au creat un segment nou (alma[inilor sport electrice), dar, la fel de important,au dat un semnal pozitiv \n ceea ce prive[te viitorulacestor automobile. Ele pot fi performante [i pot

oferi senza]ii tari. Având arhitectura unei ma[ini de curse (motoramplasat central, [asiu monococ= din carbon),

Fetish beneficiaz= constant de 220 Nm [i de unmotor electric de 180 kW (245 CP). Un pic mai greudecât Exige 265E (980 kg), fulgerul din Hexagonaccelereaz= \n 5 secunde pân= la 100 km/h, iarautonomia este de 250 km. Pre]ul este singuraproblem=: ma[ina cost= nici mai mult, nici maipu]in de 297.000 euro ⁄ taxe, ceea ce este exagerat,chiar [i la nivelul =sta de performan]e.Din fericire exist= o alternativ=, care se nume[teTesla Roadster [i reprezint= r=spunsul yankeilor laprovocarea fran]uzeasc=. Tot electric, propulsorul,cu o durat= de via]= de 160.000 km, dezvolt= 250CP. Arma american= este mai rapid=, accelera]ia 0-100 km/h f=cându-se \n doar 4 secunde, iar vitezamaxim= fiind de 210 km/h. Ma[ina este dotat= cu ounitate electronic= foarte util=, ce gestioneaz=motorul \n func]ie de treapta de vitez= (transmisiaare dou= trepte), \nc=rcarea bateriei [i frânarearegeneratoare. A[adar, po]i accelera aproape la felde bine ca \n cazul unui Lamborghini Murcielago, \ncondi]iile \n care consumi la 100 km o cantitate deenergie nepoluant= de 15 ori mai mic= decât \itrebuie supercar-ului italian. Toate la de trei ori maipu]ini bani (100.000 USD). Sun= tentant?{i suedezii intr= \n acest top. Nordicii inten]ioneaz=s= participe cu o ma[in= de curse alimentat= cu E85\n Campionatul de Turisme al Suediei (STCC),sezonul 2007. Decizia a fost motivat= de importan]aconserv=rii mediului \nconjur=tor, un efort la care [iVolvo vrea s= pun= um=rul. Cum? Suedezii sper= s=conving= federa]ia de specialitate s= interzic=benzina [i s= intoduc= E85 drept combustibil oficialal campionatului.

Sportalternativ

104 ianuarie

SPECIAL

Combustibili alternativi

Tesla Roadster

Lotus Exige 265E

Fetish electric