ADELA .HTA

7/30/2019 ADELA .HTA

1/69

- 1 -


2/69

- 2 -


3/69

- 3 -

CUPRINS pag

SCOPUL LUCRARII..........................................................................................................1

CAPITOLUL I

NOTIUNI DE ETICA SI DENTOLOGIE MEDICALA......................................................2

CAPITOLUL II

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI CARDIOVASCULAR...7

Structura histologica a inimii.................................................................................................8

Vascularizatia inimii..............................................................................................................9

Activitatea mecanica a inimii...............................................................................................11

Circulatia arteriala,pulmonara si presiunea arteriala............................................................12

CAPITOLUL IIINOTIUNI GENERALE PRIVIND HIPERTENSIUNEA ARTERIALA............................14

Etiopatogenie si hipertensiunea arteriala secundara............................................................15

Hipertensiunea arteriala esentiala........................................................................................16

Etiopatogenie si simptomatologie........................................................................................17

Evolutie................................................................................................................................18

CAPITOLUL IV

TRATAMENTUL SI REGIMUL DIETETIC IN HIPERTENSIUNEA ARTERIALA.INGRIJIRI ACORDATE PACIENTILOR CU HTA.......................................................................21

Tratament medicamentos...................................................................................................21

Tratament dietetic..............................................................................................................22

Ingrijiri acordate pacientilor cu hipertensiune arteriala....................................................24

CAPITOLUL V

EXPLORAREA FUNCTIONALA A INIMII..................................................................26

Examenul clinic................................................................................................................26

Explorari paraclinice si explorari radiologice..................................................................29

Electrocardiograma.........................................................................................................30


4/69

- 4 -

CAPITOLUL VI

PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU AFECTIUNICARDIOVASCULARE...................................................................................................................33

CAPITOLUL VII

CAZUL CLINIC NR. 1. Culegerea datelor.................................................................36



CONCLUZII....................................................................................................................................68

BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................70


5/69

- 5 -

Scopul lucrarii

In lucrarea de fata am reunit cunostintele teoretice,deprinderile practice,notiunilepractice,notiunile de farmacologie,de anatomia si fiziologia omului,de medicina interna pe carele-am inglobat in tehnicile de ingrijire nursing dupa modelul conceput de Virginia Herdenson.

Lucrarea de fata are ca tema Ingrijirea si supravegherea bolnavului cuhipertensiune arteriala .M-am straduit sa patrund in cele trei dimensiuni:biologica ,psihologicasi socio-culturala,raportate la cele paisprezece nevoi fundamentale ale individului si am dedusdin cele trei cazuri clinice carora le-am intocmit planul de ingrijire ca pacientii necesita maimulte ingrijiri si cele trei planuri diferite unul de celalalt.

Prima lucrare de fata reflecta:

maturitatea in gandire si modul de expunere al lucrarii in termini medicali; deprinderile practice formate de-a lungul celor trei ani de instruire practica si nursing; constienciozitatea cu care trebuie sa lucreze asistenta medicala la patul bolnavului.

Astfel spus,nursa trebuie sa intre in pielea bolnavului si sa reprezinte dorintabolnavului de a trai pentru cel ce si-a pierdut speranta,sa mearga,sau sa fie glasul pentru cel carenu poate vorbi;sa fie sursa de hrana spirituala pentru cel care nu are posibilitatea sa sedocumenteze.

Din planul de ingrijire al bolnavului desfasurat in paginile urmatoare,dar sipracticand meseria la patul bolnavului reiese faptul ca nursingul isi are radacinile in nevoilefundamentale ale individului si am invatat ca orice fiinta umana sanatoasa sau bolnava este amanata

de dorinta de a trai.Scopul lucrarii este acela de a sublinia ingrijrile acordate bolnavului indiferent de

boala acestuia.

Din lucrarea de fata reiese ca functia indeplinita de nurse este aceea de a ajuta omulbolnav sa-si recastige sanatatea pierduta,sa o pastreze,sa-i redea pacientului increderea in propriile-iforte fizice si verbale.


6/69

- 6 -

CAPITOLUL I

NOTIUNI DE ETICA SI DENTOLOGIE MEDICALA

Tehnica ingrijirii bolnavului este disciplina de baza a tuturor nurselor care lucreazala patul bolnavului.

Scopul invatarii acestei meserii este de a inarma viitoarele nurse cu elemante debaza ale profesiunii lor,fara de care nu-si pot indeplinii sarcinile ce le revin in opera de prevenirea sanatatii.

Cunoasterea tehnicii corecte de ingrijire a bolnavului determina in mare masuracalitatea muncii nursei.

Aceste cunostinte imbinate cu constiinciozitatea si cu un inalt sentiment de umanismcontribuie la inbunatatirea continua a calitatii ingrijirii bolnavilor din unitatile noastre sanitareambulatorii si spitalicesti.

Tehnica ingrijirii bolnavului cuprinde toate verigile de munca ale nursei: primireabolnavului in spital,ingrijirile acordate acestuia,asistarea la examinarea bolnavului in spital sisupravegherea lui;alimentatia,recoltarile produselor biologice si patologice,examinarileurgentelor de laborator,tehnica testelor cutanate,pregatirea bolnavilor pentru examinarilecomplementare radiologice,endoscopice pregatirea tratamentului fizic si medicamentos ca si

crearea conditiilor optime de spitalizare.Pastrarea,intretinerea si punerea la dispozitia bolnavului a mobilierului,veselei,

aparaturii si instrumentarului cad deocamdata in sarcina nursei.

Tehnica ingrijirii bolnavului trebuie sa se ocupe cu problemele mediului despitalizare si cu umanizarea spitalului.

Simtul estetic al nursei imbinat cu cunostintele ei de specialitate asuprafunctionalitatii institutiilor curative-profilactice si asupra regimului curativ de protectie poatecontribui mult la realizarea unor conditii de mediu cat mai prielnice vindecarii bolnavilor.Nursa

este un cadru de pregatire tehnica,multilaterala.

Spre deosebire de medic cadru profesional corespunzator,cunostintele nursei sebazeaza pe intelegerea fondului fiziopatologic al fenomenelor morbiale si cunoasterea teoretica atehnicii moderne pe care o aplica zi de zi la patul bolnavului in cadrul proceselor de investigatiesi tratament.

In vederea acestui scop,ea trebuie sa fie inarmata cu cunostinte de patologiegenerala,de clinica,farmacologie,terapeutica,insusite pe baza solida de conditii generale.


7/69

- 7 -

Nursa este un cadru tehnic relativ mai specializat in munca medico-sanitara,situat pecea mai inalta treapta a cadrelor medii sanitare.

Aplicarea metodelor moderne de investigatii si tratament bazate pe o inaltatehnicitate,extinderea si intarirea muncii profilactice,largirea sferei de activitate si de responsabilitatea cadrelor medii au necesitat introducerea unei pregatiri tehnice superioare,pregatire care poate fi

cladita numai pe o baza solida de cultura generala.

Astfel a luat nastere nursa,cadru mediu cu cunostinte inalte de tehnica generala si despecialitate. Ea nu inlocuieste sora,ci reprezinta un cadru relativ nou,neexistent in trecut inretelele noastre,care preia o serie de sarcini ale medicului,contribuind in acelasi timp la ingrijireaactiva a bolnavului.

Aparitia nursei la noi a fost determinata nu numai de dezvoltarea si tehnicizareastiintelor medicale,ci de extinderea larga a ingrijirii sanatatii intregii populatii si de cuprindereanurselor in aceeasi munca,ceea ce a creat goluri inseminate de cadre medii sanitare.

Aceste goluri trebuie pe de o parte completate,pe de alta parte inlocuite cu cadre detip nou,care sa preia o serie de sarcini ale medicului.

Nursa care lucreaza pe linia asistentei medicale a bolnavului reprezinta produsul debaza al cadrelor de asistenti.

Sarcina ei de baza este asigurarea conditiilor optime de ingrijire a bolnavilor.

In vederea acestui scop nursa are atat atributii medicale sanitaro-igienice,cat sisarcini organizatorice,educative si gospodaresti.

Locul de munca al nursei este spitalul,policlinica sau terenul in cadrulcircumscriptiei sanitare.

Nursa este pregatita pentru ingriirea bolnavilor gravi,ea tine sub supravegherepermanenta bolnavii,urmarind toate complicatiile si accidentele posibile ale bolii de baza si aletratamentului aplicat,pe care trebuie sa le cunoasca in toate amanuntele si sa le recunoasca in cazde nevoie.

Posedand cunostintele necesare de patologie si terapie,ea va intervenii in limita

sarcinilor sale in toate cazurile de urgenta pentru a nu pierde nici un moment pana la sosireamedicului.

Nursa cunoaste tehnicile curente ale examinarilor complementare necesare stabiliriidiagnosticului.Ea executa recoltarile de produse biologice si patologice,sondaje si pregateste

bolnavii pentru examinarile paraclinice:radiologice,endoscopice.

Nursa efectueaza formele legate de internarea si iesirea bolnavilor din spital,tine lacurent evidentele administrative si medicale ale bolnavului facand notarile necasare in foaia deobservatie.


8/69

- 8 -

Pe baza indicatiilor prescrise de medic in foaia de observatie,nursa pregatestecondica de medicamente,formuleaza regimul dietetic al bolnavilor si asigura controlul sidistribuirea lor cu ajutorul personalului subaltern.

Nursa administreaza medicamentele si supravegheaza orice schimbare care s-ar iviin starea bolnavului.

Ea are sarcina de a valida conditiile optime pentru ingrijirea bolnavilor la domiciliusi de a aplica toate metodele posibile pentru vindecarea bolnavilor.In urma activitatii la locul demunca sau prin cursuri de performare ,nursa poate sa specializeze in ramurile sale de:radiologie,transfuzie,reanimare,instrumentar,electrocardiografie si pe baza rezultatelor obtinutein munca dupa o practica oarecare la patul bolnavului,sa se prezinte la examenul de nursa

principala.

Nursa trebuie sa-si recunoasca sarcinile care ii revin.Munca nursei trebuieplanificata si organizata,acest stil de munca fiind necesar unei calitati ridicate a nursei

medicale.

Sarcinile nursei trebuie programate dupa un plan calculat precis pentru timpul demunca pe deplin folosit.

Orice munca a nursei trebuie sa fie repartizata pe etape obligatorii:

pregatirea materialelor necesare; pregatirea bolnavului; efectuarea muncii propriu-zise; strangerea,curatirea si punerea la loc a instrumentarului.

Inainte de terminarea serviciului si parasirea spitalului,nursa isi reverifica sarcinilepe care le-a avut,controland caietul de insemnari pentru a nu omite nici un amanunt.


9/69

- 9 -

CAPITOLUL II

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI CARDIOVASCULAR

INIMA-este un organ musculos,cavitar,tetracameral care pompeaza ritmic in arteresangele pe care il primeste prin vene.Desi la om cantareste aproximativ 300 grame si aremarimea pumnului unui adult,inima efectueaza o activitate uriaza,zilnic contracarandu-se de

peste 100.000 ori si pompand 7200 mililitri de sange.

Sectionand inima,se constata ca ea este construita din doua atrii si douaventricule,separate complet septurile inter-atrial si inter-ventricular.

Fiecare atrie comunica cu ventriculul respectiv prin orificiile atrio-ventriculare

prevazuta cu valva care se deschide doar intr-un anumit sens,spre ventriculul:stang(bicuspida) sidrept(tricuspida).

Inima poate fi considerata din punct de vedere functional ca o dubla pompa,fiecaredesemnand o circulatie complet separata:

-circulatia mare(sistematica),care incepe in ventriculul stang si este formata din aorta,arterelemari si mici,arteriola,capilare,venule,vene mijlocii si mari,venele cave care se deschid in atriuldrept;

-circulatia mica(pulmonara)constituita din artera pulmonara cu originea in atriul drept,capilare,venele pulmonare ce se deschid in atriul stang.


10/69

- 10 -


11/69

- 11 -

STRUCTURA HISTOLOGICA A INIMII

Inima este alcatuita din trei straturi concentrice:endocard,miocard si pericard, stratulmijlociu avand o importanta speciala,atat prin dezvoltare,cat si prin proprietatile sale.

Endocardul este constituit dintr-un endoteliu situat pe o membrana bazala ce se

continua cu stratul subendotelial,format din fibre colagene,fibre de reticulina,fibre elastice,rarecelule conjunctive si numeroase terminatii nervoase sensitive.

Miocardul,muschiul inimii,este cel mai gros in ventricule(mai ales cel stang)decatatrii si este constituit din fascicule de fibre musculare cardiace,orientate circular in pereteleatriilor si din fibre optic spiralate in ventricule.

Miocardul atrial este separat de cel ventricular prin inele fibroase atrio-ventriculare.Acest miocard este neted pe fata interna,iar miocardul ventricular prezinta muschi

papilari si tabecule canoase de care se prind prin cartilaje valvele atrio-ventriculare. Sistemul

excito-conductor este grupat in mai multe formatiuni: nodulul sino-atrial situate in peretele atrial drept,langa orificiul de varsare al venei cave

superioare;

nodulul atrioventricular in septul interatrial; fasciculul His,care porneste din nodulul atrioventricular,intra in septul interventricular

si,dupa un scurt traiect se imparte in doua ramuri (dreapta si stanga) si se distribuiesubendocardic celor doua ventricule,acest fascicule se termina prin reteaua Purkinje infibrele miocardului ventricular.

Pericardul este o membrana conjunctiva ce acopera suprafata cardiaca si constituiefoita viscerala a pericardului.

In foitele pericardului se gaseste cavitatea periocardica cu o lama subtire de lichidcare favorizeaza alunecarea in timpul activitatii cardiace.


12/69

- 12 -

VASCULARIZATIA INIMII

Extrem de bogata,este asigurata de cele doua artere coronare(dreapta si stanga) carese deschid de la originea aortei si se impart in ramuri care nu se anastomeaza intre ele. Obstructiaunei coronare sau a ramurilor sale provoaca necroza traiectului cardic deservit(infarctulmiocardic).

Sangele venos al cordului este colectat de venele coronare care se varsa in sinusulcoronarian ce se deschide direct in atriul drept.

Inervatia extrinseca a inimii este valizata prin fibre vegetative simpatice siparasimpatice,formand plexul cardic:

Fibrele simpatice provin din ganglionii cervicali si exercita efecte stimulatoare asupramiocardului si vasodilatatoare coronariene;

Fibrele parasimpatice provin din nervii vagi,inerveaza predominant nodulii sinoatriali siau ca efect diminuarea activitatilor cordului.

Proprietatile muschiului cardiac

1.Ritmicitatea(automatismul) este proprietatea cordului de a se cotracta succesiv,caurmare a impulsurilor contractiile generale de nodulul sinoatrial.Aceste impulsuri sunt urmareaunor modificari metabolice care au loc in celulele sistemului excitoconductor.

2.Conductibilitatea este proprietatea miocardului,in special a tesutului nodal de aconduce unde de contractie de la nivelul nodulului sinoatrial in intreg cordul.Prin fibrelemusculare ale atriului drept,unde de depozitare se propaga in toate directiile si cuprinde intreagamusculatura a atriilor determinand sistola atriala,apoi unda este preluata de nodululatrioventricular dupa care se transmite prin fascicolul His si ramurile sale pana la reteauaPurkinje,ajungand la nivelul miocardului ventricular,determinand sistola ventriculara.

3.Excitabilitatea este proprietatea miocardului de a raspunde printr-o contractie lastimuli adecvati.Miocardul se contracta numai daca stimulul are o anumita intensitate(prag)si

atunci contractia este maximala.Stimulul sub nivelul prag (stimuli subliminari)nu provoacacontractia miocardului,iar stimuli cu intensitati peste valoarea prag nu produc o contractie maiputernica. Aceasta particularitate a miocardului este cunoscuta sub denumirea de legea tot sau

nimic .

4.Contractibilitatea este proprietatea miocardului de a se contracta atunci cand estestimulat adecvat.Contractiile miocardului se numesc sistole,iar relaxoarele,diastole.


13/69

- 13 -


14/69

- 14 -


15/69

- 15 -


16/69

- 16 -

Activitatea mecanica a inimii

Inima functioneaza ca o dubla pompa aspiratoare respingatoare,contractiileventriculare ritmice asigura circulatia sanguina permanenta prin cele doua circuite sistemic si

pulmonar,iar apetitul vascular al inimii imprima un sens obligatoriu circulatiei intracardiace asangelui.

Succesiunea unei contractii(sistola)si a unei relaxari cardiace(diastola)constituieciclul sau revolutia cardiaca avand durata de 0,8 secunde (70/min).

Sistola atriala are durata scurta (0,1 secunda) si eficienta redusa,din cauza camiocardul atrial este slab dezvoltat.

Sistola ventriculara urmeaza dupa cea atriala (0,3 secunde).Curand dupa ceventricolul a inceput sa se contracte,presiunea intraventriculara o depaseste pe cea intra-atriala si

ca urmare se inchid valvele atrio-ventriculare.

Dupa sistola,ventriculele se relaxeaza,presiunea intraventriculara scade rapid sicand ajunge sub nivelul celei din arterele mari se inchid valvulele sigmoide.

De la sfarsitul sistolei ventriculare pana la inceputul unei sistole atriale,inima segaseste in stare de repaus mecanic - diastola generala (0,4 secunde).

Activitatea mecanica a cordului este apreciata pe baza valorii debitelor sistolic sicardic:

debitul sistolic reprezinta activitatea de sange expulzat de ventricule la fiecare sistola sivariaza intre 7090 ml;

debitul cardic,obtinut prin inmultirea debitului sistolic cu frecventa cardiaca pe minut areaproximativ 5,5 litri;

travaliul cardic,lucrul mecanic efectuat de inima pe o anumita perioada de timp.Zgomotele inimii sunt consecinta activitatii mecanice cardiace:

zgomotul sistolic,prelungit si cu tonalitate joasa,este produs de inchiderea valvelor atrio-ventriculare si de sistola ventriculara;

zgomotul diastolic,scurt si ascutit este consecinta inchiderii valvelor semilunare ale aorteisi arterei pulmonare.

Circulatia atriala

Circulatia sistematica incepe in ventricolul stang,de unde pleaca artera aorta,dincare se desprind apoi toate arterele mari.Aorta prezinta trei portiuni: aorta ascendenta,carjaaortica si aorta descendenta cu doua segmente:toracic (supradiafragmatic) si abdominal(subfragmatic)care se bifurca in arterele iliace comune dreapta si stanga.


17/69

- 17 -

Circulatia pulmonara

Circulatia pulmonara este cuplata in serie cu cea sistematica,sangele din ventricoluldrept fiind propulsat din artera pulmonara spre plamani,unde are loc schimbul de gaze,dupa carerevine prin venele pulmonare in atriul stang.

Presiunea arterialaPresiunea sub care circula sangele in artere si care se transmite pertilor vasculari

reprezinta tensiunea arteriala.Ea este corelata cu sistola si diastola,astfel,in timpul sistoleiventricolului stang presiunea in aorta si ramificatiile ei mari creste brusc pana la 120-149 mmHg,valoare care reprezinta presiunea(tensiunea)arteriala maxima(sistolica).In timpul diastolei areloc scaderea presiunii arteriale pana la 70-80 mm Hg valoare denumita presiune(tensiune)arteriala minima (diastolica).

Pulsul arterial,perceput cand se comprima o artera pe un plan osos,este rezultatul

undei pulsatile determinate de distensia peretilor aortei,ca urmare a evacuarii bruste a sangeluidin ventriculul stang.


18/69

- 18 -


19/69

- 19 -

CAPITOLUL III

NOTIUNI GENERALE PRIVIND HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

DEFINITIE: hipertensiunea arteriala este un sindrom caracterizat prin crestereapresiunii sistolice si a celei diastolice peste valori normale.Conform O.M.S.,se considera valorinormale pentru presiunea maxima 140-160mm Hg,interpretate in raport cu varsta,sexul sigreutatea,iar pentru minima90-95mm Hg.

Clasificare:

In functie se etiologie: Hipertenisunea arteriala esentiala:in care se poate evidentia o cauza organica; Hipertensiunea arteriala secundara sau simptomatica:in care este dovedita o cauza renala,

endocrina,neurogena si cardiovasculara. In functie de evolutie: Hipertensiunea arteriala stadiul I :caracterizata prin depasirea valorilor normale de 140-

160/90-95 mm Hg;

Hipertensiunea arteriala stadiul II:caracterizata prin depasirea valorilor normale cu semnede hipertrofie cardio-vasculara;

Hipertensiunea arteriala stadiul III :caracterizata prin aparitia complicatiilor cardiace,coronoriene,cerebrale si renale.

ETIOPATOGENIA

Hipertensiunea arteriala este una dintre cele mai raspandite boli.Presiunea arterialapoate creste fie prin marirea debitului,fie prin cresterea rezistentei.

Cele mai multe hipertensiuni au la baza cresterea rezistentei periferice(hipertensiunea esentiala renala).Initial procesul este functional(vasoconstructie) ulterior aparleziuni organice care permanentizeaza hipertensiunea arteriala.

Principalii factori care realizeaza vasoconstructia arteriala sunt:sistemul nervoscentral,sistemul hipofiza-suprarenala si hiperreactivitati vasculare.

Dupa mai multi ani de evolutie apar leziuni organice de arteroscleroza careagraveaza tulburarile.


20/69

- 20 -

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA SECUNDARA

1.De cauza renala:

Anomali congenitale ale vaselor renale(stenoza,anevrism,tromboze,emboli) Hipertensiunile din bolile parenchimului renal(glomerunonefrita acuta si cronica,leziuni

renale de diabet,pielonefrite).

In hipertensiunea de cauza renala,rolul principal este detinut de o enzima care ianastere in rinichiul ischiemic(o circulatie insuficienta)si care se numeste renina.Aceasta setransforma in sange intr-o substanta hipertensiva numita angiotensiva.

2.De cauza endocrina:-din acest grup fac parte:

Feocromocitomuleste o tumoare localizata in medulara glandei suprarenale,caracterizata prin crize paroxistice de hipertensiune;

Hiperaldosteronismul primar; Sindram Cushing.-hipertensiuni endocrine mai apar in hipertiroidism si in cursul sarcinii.

3.De cauza neurogena :-traumatisme cerebrale,tumori sau inflamatii ale creierului care duc la o

crestere a presiunii intracraniene sau in caz de leziuni ale centrilor vasomotori.

4.De cauza cardiovasculara :-boli insotite de hipertensiune arteriala sunt:insuficientaaortica,arteroscleroza,bolcul complet.

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA ESENTIALA

Se intelege orice sindrom clinic hipertensiv in care valorile presiunii arteriale suntcrescute in absenta unei cauze organice.Se mai numeste si boala hipertensiva.

Este mai frecventa reprezentand 80-90% din totalul hipertensiunilor si apare deobicei dupa 30 de ani,maxim de frecventa intre 40-50 de ani.

Incidenta este mai mare la femei,dar formele mai grave apar la barbati.

Factori favorizanti:

Ereditatea,menopauza,obezitatea,stresul,alimentatia bogata in sare.


21/69

- 21 -

ETIOPATOGENIE

Predispozitia ereditara este de natura neurogena legata de o anumita structura apersonalitatii si de o anumita modalitate de raspuns la situatii de stres,frica,suparare.

Boala ar fi esential nervoasa produsa de o tulburare in activitatea centrilor nervosi

superiori.Miscarile fundamentale locale care stau la baza hipertensiunii sunt vasoconstructia

arteriala si cresterea continutului peretelui arterial in apa si sare.Mai tarziu apar leziuni organicesi arteroscleroza,care grabesc evolutia si intuneca prognosticul prin complicatie.

SIMPTOMATOLOGIE

Se deosebesc 3 stadii :

1.Stadiul prehipertensiv care consta in aparitia unor puseuri tensionale trecatoare si a unorteste care stabilesc cresterea anormala a presiunii arteriale.

2.Stadiul de hipertensiune intermitenta,caracterizat prin perioada de hipertensiune,faraalte semene clinice,alternand cu perioade normale.

3.Stadiul de hipertensiune permanenta in peste 90% din cazuri hipertensiunea estedepistata in acest stadiu.

Dupa manifestari se deosebesc:

Forma benigna care evolueaza progresiv si se caracterizeaza prin:

Semene care apar la examenul arterelor,artere sinuase si rigide,puls bine batut. Semene de fragilitate capilara,diverse manifestari hemoragice(epistatis,metroragii). Semene cerebrale:cefalee occipitala,de obicei dimineata la trezire,ameteli,oboseala,

astenie,insomnie,tulburari de memorie si concentrare,modificari de caracter,tulburari devedere,cefalee cu caracter pulsatil,tulburari trecatoare de limbaj.

Furnicaturi la nivelul extremitatilor:ameteli,senzatie de deget mort. Examenul inimii:palpitatii,dureri precordiale,diferite grade de dispnee,semen de marire a

inimii stangi.

Radiografie,electrocardiograma,fundul de ochi si probe functionale renale.Dupa multi ani de evolutie,apar complicatii:insuficienta cardiaca stanga sau

totala,cardiopatie ischiemica,complicatii cerebrale si renale.


22/69

- 22 -

Forma maligna are o evolutie rapida cu mortalitate ridicata.Poate fi maligna de lainceput sau se poate maligniza pe parcurs.Valorile tensionale sunt mai mari in special ceadiastolica ,depasind 130 mm Hg,rezistenta la tratament.

Starea generala se altereaza rapid(astenie,slabire,paloare,cefalee intensa)complicatiile apar timpuriu,in special insuficienta renala progresiva.

EVOLUTIE

In forma benigna,boala dureaza ani sau zeci de ani.

Sub influenta unui tratament corect si precoce pot aparea remisiuni importante.

In forma maligna,evolutia este rapida,etapele bolii fiind parcurse in 13 ani.

Complicatiile depind de forma clinica benigna sau maligna.

In forma benigna:complicatiile se datoreaza arterosclerozei si pot aparea: trombozacerebrala si infarctul miocardic.

In forma maligna domina dereglarea arteriala:aici se intalnesc frecvent encefalopatiahipertensiva,hemoragia cerebrala,insuficienta cardiaca si insuficienta renala.

Prognosticul depinde de forma clinica benigna sau maligna de erediatate,de nivelultensiunii diastolice si bazale,de varsta(tinerii fac forme mai grave)de respectarea tratamentului,demodul de viata recomandat,de aparitia complicatiilor.

Tratamentul hipertensiunii arteriale trebuie sa vizeze anumite obiective si in primulrand valorile tensionale.El trebuie sa tina seama de anumite principii si orientari.Explorarea trebuie


23/69

- 23 -

facuta deoarece sunt hipertensiuni care beneficiaza de tratament chirurgical(hipertensiunile reno-vasculare).

Tratamentul trebuie sa fie complex,igieno-dietetic medicamentos.

Tratamentul trebuie sa fie individualizat si stabilit in conditii de ambulatoriu spital.

Drogurile hipertensive vor fi administrate de la inceput in conditii mai mici si marite

progresiv,pana la normalizarea tensiunii arteriale.Trebuie tinut seama de arteroscleroza asociata (mai ales la varstnici) decurgand cu

prudenta pentru a nu precipita accidente vasculare cerebrale,coronariene si periferice.

Repausul nu trebuie sa fie absolut.Exercitiile fizice,mersul pe jos si gimnasticamedicala fac parte din tratament.

Sedativele si tranchilizantele sunt de multe ori necesare.

Dieta va fi saraca in colesterol si in grasimi saturate.

Este bine ce tratamentul sa fie vasodilatator coronarian,deoarece asociatia decardiopatie ischemica-hipertensiune arteriala este foarte frecventa.

Nu orice hipertensiune urmeaza sa primeasca tratament hipertensiv.Astfel informele labile de gradul I este suficient regimul dietetic,eventual tranchilizante sedative.

Tratament:regimul de viata consta in limitarea eforturilor fizice ce lucru de 6-8 orepe zi,dupa caz,cu respectarea orelor de somn si a celor de masa.Au o mare importanta mijloacelepsihoterapeutice,combaterea anxietatii si evitarea situatiilor conflictuale din mediul de viata sau demunca.

Regimul va fi echilibrat si suficient,urmandu-se mentinerea unei greutati normale. Incaz de obezitate,regimul va fi hipocaloric,in caz de arteroscleroza prin regim hipolipidic sihipocaloric.

Indiferent de bolile asociate,va fi hiposadat sau desodat.

Regimul este desodat (orez,fructe,zahar)cu mai putin de 0,5g sare/zi ,se aplica informele foarte severe,dar este greu de respectat.

Regimul deosedat relativ (2-5g sare/zi)este mai usor de acceptat ,fiind utilizat inmajoritatea hipertensiunilor.Pentru aprecierea generala a continutului din sare se ia ca reper faptul caratia de NaCl consumata zilnic de un adult sanatos este de 10-14g ; din ea 2/5 provin din sare folositala pregatirea alimentelor sic ea pusa la masa 2/5 sunt furnizate de sarea din paine si 1/5 sin sarea dinlapte si derivatele sale,produse de mezelarie.


24/69

- 24 -

CAPITOLUL IV

TRATAMENTUL SI REGIMUL DIETETIC IN HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

INGRIJIRI ACORDATE PACIENTILOR CU HIPERTENSIUNE ARTERIALA

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

Foloseste numerosi agenti hipotensivi,sedative si hipnotice(barbiturice,Bromoval,Clordelozin,tranchilizante),Hydergine(Redergin),Reserpina(Hiposerpil)comprimate de 0,25mg;Raunervil,fiole de 1ml-25mg intra venos,hidrozinoftalazine(Hipolpresol,drajeuri de 0,25g),Apresolin,Hipozin,Propranolonul(Inderal) diuretice (Nefrix, Furosemid,Aldoctona).

Hipopresolul comprimate de 25 mg care se administreaza incepand cu 1 comprimatsi se creste progresiv la 3-6 comprimate.

Digoxina comprimate de 0,25mg (Lonicoc solutie 50 picaturi 1ml=0,500mg), fiolede 2 ml(0,500mg Digoxina).

Propanolonul(Inderal)se administreaza oral sau intravenous 20-60 si chiar 120mg. Seprecizeaza sub forma de comprimate de 0,010 si 0,040 grame si fiole de 5ml(0,05g intravenos).

Hydergine (Redergin)contine complexul ergotonic in parti egale sub forma de fiolede 1ml(1-2 fiole intramuscular sau subcutan/zi)si solutie 0,1%(10-40 picaturi de 3 ori pe zi).

Verapamilul(Isoptin)si Nifedipinul(Adalat,Corinphar).

Nifedipinul sublingual scade rapid tensiunea arteriala in edemul pulmonar acut.

Hidrocloradiazida(Nefrix)se administreaza 1-2 comprimate pe zi(1 comprimat de 25mg/5zile pe saptamana).

Furosemidul(comprimate de 50mg)cu actiune mult mai puternica atat oral cat siintravenous.

Spirondoctona 1-4 comprimate a 25mg/zi corecteaza hipopotosemia.

Captopril(Hipotensor,Farcopril,Miniten)actioneaza in hipertensiunea reninacrescuta,impiedicand transformarea angiotensinei I in angiotensina II .Dozele administrate sunt de25-150mg.

Endoprilul(ENAP,Ednyt)tablet dde 5,10 si 20 mg inhiba ca si captoprilul enzima deconversatie a angioteninei.Se administreaza 1-3 tablete/zi.


25/69

- 25 -

TRATAMENTUL DIETETIC

Regimul H.T.A.

Alimente premise:

Supe de zarzavat simple sau cu adios fainos,bors de zarzavat,supe de legume,supe derosii,toate fara sare;

Fainoase in cantitate limitata,gris,orez,fidea,toate fara sare; Oua in cantitate redusa(1-2 pe saptamana),fara galbenus; Carne in cantitate redusa de 3 ori pe saptamana,de vita,gaina,pui slab fiarta,fripta cu

patrunjel,cartofi copti,morcovi,fasole verde,rosii,vinete,varza cruda;

Lapte si branzeturi:lapte dulce,iaurt,branza de vaci,cas; Fructe sub orice forma:crude,coapte,compoturi; Dulciuri:preparate fara bicarbonat si sare din aluat fiert uscat,cu branza de vaci,cu fructe,cu

lapte,salata cu fructe,cu miere si frisca;

Bauturi,sucuri de fructe,ceaiuri de plante,lapte batut; Condiment:sos de rosii,verdeturi tocate,zeama de lamaie si sare limitata.

Alimente interzise:

Lapte integral,branzeturi sarate si grase; Carne grasa,viscera,vanat,peste gras sau sarat,afumaturi; Oua in cantitate crescuta,omleta,jumari,maioneza; Grasimi animale in cantitate crescuta; Paine cu sare si paine neagra; Sosuri cu grasimi prajite,cu zeama de carne,cu mustar,maioneza; Legume si zarzavaturi care contin mult sodium(telina,spanac,muraturi); Bauturi alcoolice,cafea,ceai tare,lichide in exces; Condiment,sare mai multa decat este permis,piper,ardei iute,boia de ardei,mustar,hrean,

usturoi;

Recomandam:

Viata ordonata fara eforturi,fara fumat,fara stress,fara alcool; Mese mici si fractionate la ore regulate.Ultima masa sa fie cu doua ore inainte de culcare; Intotdeauna se va combate obezitatea cand exista.


26/69

- 26 -

INGRIJIRI ACORDATE PACIENTILOR CU HIPERTENSIUNE ARTERIALA

Asistenta medicala devine o pozitie foarte importanta in ingrijireaacestor categorii debolnavi.Justificarea rolului ei rezida din caracterul unor boli cardiovasculare(insuficientacardiac,hipertensiune arteriala,infarct miocardic)care reclama o spitalizare indelungata,deci osupraveghere continua.

Pentru a-si indeplini numirea,nu trebuie sa se multumeasca sa cunoasca sis aaplice,chiar perfect,diferitele tehnici de ingrijire a bolnavului,ci trebuie sa cunoasca si notiuniteoretice care sa-I permita depistarea unui semn precoce,interpretarea acestuia si daca estenevoie,chiar interventia in situatiile in care viata bolnavului depinde de cunostintele sale.

Nursa este obligate sa noteze toate datele referitoare la puls,T.A.,urina,eceme,dieta,medicatie.Ea trebuie sa asigure repausul fizic si psihic al bolnavului,care,aproape in toate acestecategoriieste indispensabil.Nu trebuie sa uite insa dezavantajele repausului indelungat la pat,fapt

pentru care este necesar sa se recomande alegerea pozitiei sezande sau semisezande.

Alteori acesti bolnavi sunt incapabili sa se ocupe singuri de ei,iata de ce asistentamedicala este datoare sa le asigure sis a urmareasca pozitia corecta in pat,schimbarealenjeriei,transportul,efectuarea zilnica a masajului gambelor si picioarelor pentru prevenireatrombozelor.Toaleta zilnica a bolnavilor ii revine de asemenea,ei.

In bolile cardiovasculare dieta reprezinta adesea un factor essential.

Regimul fara lichide,hiposodat,uneori hipozaharat poate fi adeseori mai util intr-ohipertensiune sau o insuficienta cardiac decat multe alte medicamente.

Asigurarea tranzitului intestinal este capital pentru acesti bolnavi;asistenta medicalatrebuie sa stie ca eforturile mari de defecatie pot fi fatale intr-un infarct miocardic.

Ea trebuie sa cunoasca indicatiile si contraindicatiile unor medicamente(digitala-clonidina).Trebuie sa cunoasca si primele imagini care urmeaza sa fie acordate in urgentelecardiovasculare. Sa cunoasca semnele socului compensate si masurile de profilaxie pentru aimpiedica intrarea in stadiul decompensate.Sa cunoasca primele ingrijiri care trebuie acordate intr-olipotimie sau sincgsol masurile de reanimare necesare.


27/69

- 27 -

CAPITOLUL V

EXPLORAREA FUNCTIONALA A INIMII

EXAMENUL CLINIC

Anamneza:se fac investigatii asupra antecedentelor interesandu-se de boli cahipertensiunea arteriaa,obezitatea,diabetul zaharat,accidente vasculare.

Antecedente personale se insista asupra reumatismului acut,alte boli infectioase sauinfectocontagioase,precum si asupra mediului in care traieste si munceste persoana respective.

Istoricul bolii va fi amanuntit,consemnandu-se momentul cand s-au evidentiatprimele semne de suferinta,evolutia simptomelor etapa cu etapa,daca exista si cand au aparut semnede decompensare cardiaca.

Simptomele clinice:

Oboseala si dispnee la eforturi fizice mijlocii si mici; Durere,palpitatii sau alte senzatii in regiunea precardiaca ce survin la eforturi,emotii,

schimbarea mediului,expuneri la frig;

Cefalee,ameteli,tendnta de lipotimie; Semne dispeptice:jena epigastrica,greturi,balonari mai ales postprandial.

Examenul obiectiv se incepe cu inspectie generala a bolnavului,cu atentie asuprategumentelor si a regiunii precardiace.

Se face percutia inimii si a plamanilor,palparea regiunii precardiace si a soculuiaperxian.

Se cauta cu atentie edemele in partile declive(gambe,regiunea lombara).Seexamineaza abdomenul,viscerele abdominale(ficatul,splina,care pot fi marite de edem,in bolilecardiac decompensde).

Se observa turgescenta venelor jugulare.Se determina frecventa cardiac,soculapexiansi tensiunea arteriala.

Frecventa cardiaca:se determina la artera radial,atat in decubit dorsal,cat si inortostatism.In mod normal frecventa cardiac este de 60-80/minut.Cand valorile cresc peste 80/minutvorbim de tagicardie,iar cand scade sub 60/minut vorbim de bradicardie.


28/69

- 28 -

Socul apexian se percepe in spatial Vintercostal stang pe linia medioclaviculara.Inmod normal are acelasi ritm si frecventa cu pulsul radial.In mod pathologic sincronismal dispare ca

in aritmia complecta sau fibrilatia arteriala.

Pulsul este o expansiune ritmica sincrona cu bataile inimii si se percepe cand secomprima o artera pe un plan rezistent.Obisnuit,fiecarui bolnav I se cerceteaza pulsul radial,care se

palpeaza de obicei cu ambele maini,cu trei degete(index,mediu,inelar)bolnavul fiind in repaus si semasoara de preferinta timp de un minut.

Se studiaza succesiv :

Frecventa ritmului :normal frecventa este de circa 70 de pulsatii/minut,iar ritmul regulat.

Pulsul bigerminat se caracterizeaza prin doua pulsatii,una mai puternica si alta maislaba,urmata de o pauza mai lunga:se intalneste in extrasistole.

Amplitudinea sau intensitatea masoara gradul expansiunii arteriale.Din acest punct devedere se deosebesc:

Pulsul mic si rapid,uneori aproape inperceptibil,care apare in colapsul vascular; Pulsul saltaret si dispresibil,care loveste degetul cu forta apoi scade brusc.

Egalitatea bataturilor:pulsul poate fi alternat cand o pulsatie slaba altereaza cu unamai puternica,ritmul fiind regulat.

Duritatea sau presiunea in artere se apreciaza prin presiunea care trebuie exercitataasupra arterei pentru a face sa dispara unda pulsatila.

Tensiunea arteriala este forta cu care sangele circulant apasa asupra pertilorarteriali.Se deosebeste o tensiune arteriala maxima sau sistolica care corespunde sistolei ventricularesi o tensiune minma diastolica,care corespunde sfarsitului diastole.

Valorile normale sunt considerate astazi pentru maxima 140/160 mm Hg,iar pentruminima 90/95 mm Hg.

Se deosebesc:

Tensiunea arteriala bazala,inregistrata cand subiectul investigat se gaseste in repauspsihic,fizic si metabolic.

Tensiunea ocazionala,reprezentata de valorile inregistrate in conditii obisnuite de examinare.


29/69

- 29 -

In general exista variatii ale tensiunii arteriale,in functie de varsta,sex,pozitie, effortmuscular,excitatii psihice,mese,greutate corporala.Se utilizeaza metoda palpatorie,fie cea oscilatoriesau asculatorie.

Aparatele se numesc sfigmonometre;in metoda ascultatorie se intrebuinteaza aparatulRiva-Rocci.Este preferabil ca pacientul sa stea culcat,cu bratul relaxat,dezvelit pana la umar si asezatorizontal la inaltimea cordului.Manseta se aplica pe partea interna a bratului,la doua degete de plicacotului,avand grija sa nu fie nici prea stransa,nici prea larga.

Stetoscopul se aplica pe partea humerala,la cativa centrimetri sub marginea inferioara amesetei.Aceasta nu va fi mentinuta umflata prea mult timp,deoarece provoaca hipertensiuneavenoasa,care ridica tensiunea diastolica.

Tensiunea arteriala se inregistreaza pompand aer in manseta si decomprimandprogresiv in timp ce se asculta artera cu stetoscopul.Valoarea aratata de monometru la aparitiaprimului zgomot indica tensiunea maxima(sistolica).Presiunea diastolica se noteaza in momentulcand zgomotele nu se mai aud.

EXPLORARI PARACLINIC

Explorari biochimico-umorale:se efectueaza individului in functie de fiecare caz in parteurmatoarele examinari:examenul urinei,frotiulfaringian,VSH,glicemia,colesterolul,creatinina,ASLO,hemocultura.

Trotiul faringian:poate evidential streptococul betahemolitic,agentul pathogen alreumatismului.

Transaminazele sunt prezente in primele zile dupa declansarea infarctului miocardic.

VSH-crescuta indica adesea evolutivitatea bolilor de origine reumatismala. ScadereaVSH la o perioada cu o boala de inima semnifica adesea o insuficienta cardiac.

ASLO peste 330U indica adesea reumatismul acut.

EXLORAREA RADIOLOGICA

Radioscopia inimii evidentiaza forma,dimensiunea,mobilitatea,contractile si raportulinimii cu organele vecine.

Teleradiografia este radiografia cu distant focar-film 1,5-2 m,se efectueaza in faza deapnee.Este valoroasa pentru controlul bolilor de inima.

Radiotimogradia evidentiaza pulsatiile inimii si ale vaselor mari

Angiocardiografia aduce date asupra modificarilor anatomice si functionale ale

cavitatilor inimii si vaselor mari.


30/69

- 30 -

Substanta de contrast se introduce cu o seringa speciala,dupa care se fac radiografii inserie

Scintiografia cardiaca:indica atriile infarctizate.Urmarirea in timp ofera date utile asupra extinderiinecrozei si a dinamicii acesteia.

Radiocardografia se foloseste pentru investigarea hemodinamicii endocavitare si a circulatieipulmonare.

ELECTROCARDIOGRAMA

Este o metoda de investigatie care se ocupa cu studiul fenomenelor bioelectrice pecare le produce inima in cursul activitati sale.Se folosesc fie electrocardiografii cu inscriere directa

sau mecanica.

Pentru studiul fenomenelor electrice ale inimii se aplica elecrozi fie direct pecord,fie pe suprafata corpului ,la diferite distante de inima.

Electrozii sunt piese metalice rotunde,ovale sau dreptunghiulare care se fixeaza pemember sau torace prin benzi de cauciuc si sunt legati de aparat prin conductor elctrici.

Deviatiile standard sau bipolare se obtin conectand cei doi poli ai galvanometrului cudoi electrozi situati pe regiuni echidistante de inima:antebratul drept,stang si piciorul stang.Cele treideviatii standard sunt:

D1-antebratul drept-antebratul stang; D2-antebratul drept-gamba stanga; D3-antebratul stang-gamba stanga.

Aparatele sunt prevazute cu trei fire conductoare,notate cu semne sau culoriconventionale(rosu pentru bratul drept,verde pentru piciorul stang si galben pentru bratulstang).

Deviatiile unipolare ale membrelor se obtin conectand polul pozitiv al

galvanomerului cu un electrod asezat pe rand pe fiecare din cele trei member,polul negativefiind conectat cu un electrod asezat cat mai departe de inima si numit electrod indiferent:

aVRderivatia unipolara a bratului drept; aVL-derviatia unipolara a bratului stang; aVF-derivatia unipolara a piciorului stang.

Derivatiile pote precordiale sunt derivataii unipolare care inregistreaza diferentele depotential din regiunile miocardice situate sub electrodul explorator.

Punctele de explorare sunt in numar de sase,iar derivatiile primesc ca simbol literaV:

V1-extremitatea interna a celui de al IV-lea spatiu intercostal drept;


31/69

- 31 -

V2-extremitatea interna a celui de al IV-lea spatiu intercostal stang; V3-la jumatatea distantei dintre V2 si V4; V4-in spatiul al V-lea intrecostal,pe liniamedioclaviculara stanga;

V5-in spatiul al V-lea intercostal,pe linia axilara anterioara; V6-in spatiul al V-lea intercostals,pe linia axilara mijlocie; V1 si V2 exploreaza ventriculul drept,V3 si V4 septul interventricular,iar V5 si V6 ventricolul

stang.

Pentru efectuarea electrocardiogramei asistenta mediacala trebuie sa pregateascabolnavul si aparatul.Bolnavul se afla in decubit dorsal,relaxat fizic si psihic.

Tegumentele vor fi degresate cu alcool,iar electrozii pusi in contact cu membrele peregiuni neparoase prin intermediul unor fasi de panza udate cu solutie salina.

Aparatul se pune in contact cu sursa de curent;se controleaza functionarea,se fixeazaelctrozii si se procedeaza la inregistrare.Dupa examen se retrag electrozii si se curate.Pentru fiecare

bolnav se noteaza numele,varsta,profesia si diagnosticul clinic,daca a luat medicamente cara potinfluenta EKG(digitala,chinidina).

Fenocardiograma:inregistreaza zgomotele inimii si contribuie la stabilirea

diagnosticului de localizare a leziunii valvulare.


32/69

- 32 -

Cateterismul cardiac se indica in cardiopatiile congenital sau castigate care necesitainterventii chirurgicale.Prin cateterism se poate cerceta intregul aparat,cardiovascular,cavitatilecardiace,debitul sanguin.

Determinarea timpului este definit ca timpul necesar pentru ca sangele sa parcurgasegmental explorat al aparatului cardiovascular.

Valoarea timpului de circulatie depinde de viteza circulatiei sangelui,care,la randul

ei depinde de decubitul cardiac si de volumul sangelui circulant.

Determinarea presiunii venoase:se indica pentru explorarea functionala aventriculului drept si pentru evaluarea prognosticului insficientelor cardiac.

Se masoara vena de la plica cotului.Se considera valori fiziologice cele cuprinseintre 4 si 15 ml apa.Creste spre periferie si scade progresiv catre inima.


33/69

- 33 -

CAPITOLUL VI

PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU

AFECTIUNI CARDIO VASCULARE

Ingrijirea bolnavilor cu boli cardio vasculare nu este unitara,nici chiar asemanatoare.

Particularitatile de ingrijire ale acestor bolnavi izvorasc din consecintele tulburarilorde irigatie si a aparatului de oxygen consecutive,asupra muschiului cardiac precum si asupraorganismului.Din acest motiv,caracteristica pentru un numar mare de bolnavi cardiac este satarea deanxietate.

Asigurarea conditiilor de mediu

Este bine ca saloanele cu bolnavi cardiovasculari sa fie amplasate in partea mailinistita a spitalului.Zgomotele constituie o sursa de tensiune nervoasa cu consecinte nefavorabileasupra aparatului cardiovascular.

Saloanele sa fie spatioase,luminoase,bine incalzite,cu o temperature de 19-200C sicu posibilitati permanente de aerisire,care sa asigure un grad obisnuit de umiditate si ionizarecorespunzatoare a aerului.

Ingrijiri generale la bolnavi compensatisi fara pericol imminent nu difera demetodele obisnuite de munca.

Pozitia bolnavului in pat trebuie lasata la discutia lui.Este bines a le aratam pozitiaconsiderate de noi ca cea mai corespunzatoare,insa in nici un caz nu trebuie fortat bolnavul sa seaseze altfel decat doreste.

Mobilizarea bolnavilor in pat poate fi efectuata numai la stricta indicatie amedicului.

O imobilizare prelungita la pat predispune organsmul la complicatii vasculareflebotromboze sau flebite laterale,generatoare de emboli.Din acest motiv,se permit miscari dirijate derespiratie,precum si ale membrelor.Asistenta se va ingriji de masajul extremitatilor pentru inviorareamoderata a circulatiei.

Alimentatia:-regimul dietetic trebuie sa asigure un aport caloric corespunzator

nevoilor reale si sa cuprinda toti compusii principali.Principiul de baza al dietei la majoritatea cardiacilor ramane regimul hiposodat.

Mesele sa fie fractionate,evitand cantitatile mai mari la I masa.Masa de seara sa fie saraca in lichide


34/69

- 34 -

si servita la 2-3 ore distant de somn.Se va ingriji de mentinerea tranzitului intestinal.La nevoie se vorface clisme evacuatoare.

Supravegherea bolnavilor cardiaci prevede inregistrarea paralela a pulsului central siperiferic,a tensiunii arteriale,a diurezei,a respiratiei si la dispozitia medicului,si aexpectoratoei,urmarirea dispneei,a cianozei,a edemelor,a greutatii corporale,precum si pulsatiile

venelor jugulare.

Recoltarea produselor de laborator :-inca din primele ore de la internare,asistenta varecolta probele necesare pentru analiza completa de urina,determinarea hemogramei,a leucogramei sia VSH-ului si la indicartia medicului si pentru probele de coagulabilitate,pentru determinareafibrinogenului lipemiei si a colesteremei,a probelor enzimatice.

Asistenta pregateste si asigura transportul bolnavilor pentru efectuarea examinarilorradiologice,electrocardiografice,fenocardiografice,spirografice si alte explorari paraclinice pe care lecere medicul.

Administrarea medicamentelor la bolnavii cardiac trebuie facuta cu I deosebitapunctualitate,caci orice intarziere,cat de mica provoaca emotii inutile acestor bolnavi anxiosi.Desimedicamentele se dau numai la indicatia medicului,asistenta va trebui sa intervina de urgent in unelecazuri externe si pana la sosirea medicului,cu unele medicamente ca oxigenul saunitroglicerina.Asistenta trebuie sa sesizeze cat mai devreme supradozarea sau efectul nefavorabil alunor medicamente.In perioada de convalescent,bolnavul trebuie sa fie instruit asupra modului deviata pe care va trebui sa-l urmeze dupa externare.El trebuie sa fie lamurit privind modul de preparareal alimentelor premise,de la ce anume sa se abtina,cate ore sa se odihneasca la pat si ce fel de eforturi

poate sa execute.El trebuie sa stie la plecare modul de a lua medicamentele,semnele preliminare ale

supradozarilor de medicamente(atentie la digitala si betabloconte),datele prezentate la controlmedical.

O buna educatie sanitara in perioada spitalizarii reduce sansele unei maridecompensari sau agravari.


35/69

- 35 -


36/69

- 36 -

CAPITOLUL VII PREZENTAREA CAZURILOR

Cazul nr.1

Culegerea datelor personale:

Nume i prenume: F.GHE.;

Sex: masculin;

Vrsta: 77 ani;

Ocupaia: pensionar;

Naionalitatea:romn;

Religie:ortodox;

Stare civil: cstorit;

Copii: 1 copil(biat);

Condiii de via i de munc: corespunztoare;

Comportamente:fr excese;

Regim de via: normal, echilibrat;

Alergii: nu are;

Grupul sanguin: 0 I., Rh+;

Data internrii: 24.09.2012

Diagnostic la internare: - Hipertensiune arterial st.II.;

- CIC;

- ICC gr.III;

Diagnostic la 72 de ore: - HTA st.II;

- IM vechi;


37/69

- 37 -

- Aritmie sinusal. ICC NYHA III;

- Ulcer gastric+ HDS n antecedente;

Antecedente heredo-colaterale: -fiu: aritmie extrasistolic;

Antecedente personale, fiziologice i patologice: - IMA;

- HTA;

- Aritmie extrasistolic;

- Ulcer penetrant cu HDS;

Motivele internrii:

- dispnee de efort;

-palpitaii la efort fizic;

- valori tensionale mari(160/100mmHg);

Istoricul bolii:

Pacientul se interneaz pentru dispnee de efort, palpitaii, care deasemenea apar la efort fizic; prezint

dureri coronare; n urm cu 5 ani: a suferit un IM acut; se interneaz n secia noastr pentru diagnostic i

tratament.

Examen de laborator:

Examen de snge: Examen de urin:

Glicemie: 123mg/dl; A, P, Z-neg.;

Uree: 50mg/dl; Proteine: 0,14/1000 dl;

Creatinin:1,31mg/dl; pH: 5,4;

ASAT: 17 U/l;

ALAT: 18 U/l;

VSH: 37mm/h; Sediment urinar:

Hematii: 4,32mil/mm3; -plin cmpul cu hematii ratatinate i

Hb: 13,6g/dl; colorate, mucus, 5-6 l/cmp;

Ht: 4%;


38/69

- 38 -

Leucocite: 9500/mm3;

Trombocite: 281.000/mm3;

Na: 137 mEq/l;

K: 3,7mEq/l;

Ca: 2,2mEq/l

Proteine totale: 5,8g/dl;

Culegerea datelor dup cele 14 nevoi fundamentale:

Data: 27.09.2012

1. Nevoia de a respira i de a avea o bun circulaie:

n ceea ce privete respiraia:

- frecvena respiraiei este normal: 18 resp./min;

- amplitudinea respiraiei este de tip profund;

- nu are zgomote respiratorii;

- micrile respiratorii sunt simetrice, deci ambele hemitorace prezint aceeai micare de ridicare i de

coborre n timpul respiraiei i expiraiei;

- respiraia este de tip abdominal;

- mucoasa respiratorie este uor umed, avnd secreii reduse;

- nu prezint tuse;

- tegumentele sunt uor cianotice;

- dispnee (de efort);


39/69

- 39 -

Circulaia:

-pulsul: 85 pulsaii/min.;

- pulsul este ritmic;

- tegumentele sunt calde;

- TA: 150/90 mmHg;

2. Nevoia de a bea i de a mnca:

- dentiie n general bun;

- mucoasa bucal: roz i umed;

- reflexul de deglutiie este prezent;

-prezint dificultate n digestia i absorbia alimentelor;

-pacientul are apetitul sczut, dureri epigastrice i vrsturi periodic;

- greutatea: 73kg; - nlime: 170 cm;

- consum aproximativ 1000-1500ml lichide/24h;

3. Nevoia de a elimina:

Urina:

- diureza: 1100ml/zi;

- frecvena: 5-6 ori/zi;

- de culoare: galben deschis, clar i transparent;

Scaun:


40/69

- 40 -

- frecvena: 1 scaun la 1-2zile;

- consisten pstoas, de culoare brun;

Transpiraii:

- cantitate minim;

Vrsturi:

- de origine periferic, din cauza ulcerului;

4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur:

- aparat integru i mobil;

- n general micri coordonate, armonioase, uneori cu tulburri de echilibru;

5. Nevoia de a dormi i a se odihni:

- durata somnului este de 6-7 ore pe zi;

- uneori i dup masa doarme, n jur de o or;

- somnul este calm, fr ntreruperi;

- perioadele de activitate alterneaz cu cele de repaus;

6. Nevoia de a se mbrca i a se dezbrca:

-pacientul n general se mbrac i se dezbrac singur, alegndu-i mbrcmintea corespunztor

temperaturii din mediul nconjurtor, i a activitii pe care le desfoar;

-poart mbrcm

7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale:

- temperatura corporal este normal: 36,3 0C;

-piele uor cldu, cu transpiraie minim;

8. Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele i mucoasele:

-prul este aranjat, curat;

- urechii au o configuraie normal, i sunt deasemenea curate;

- fosele nazale sunt libere, i mucoasa umed;


41/69

- 41 -

- cavitatea bucal: dentiie satisfctoare, mucoasa bucal umed i roz;

- unghiile: curate, i tiate scurt;

-pielea este curat;

- face du la fiecare 2-3 zile;

- se spal pe dini n fiecare zi de 2 ori;

9. Nevoia de a evita pericolele:

-pacientul respect medicaia prescris de medic, astfel prevenind complicaiile;

- previne accidentele, prin folosirea unui baston la nevoie;

-previne infeciile prin respectarea regulilor de igien;

- pacientul este anxios din cauza evoluiei bolilor pe care le are;

10. Nevoia de a comunica:

- acuitatea vizual i auditiv este bun;

- d dovad de un limbaj clar, facies expresiv;

- are o imagine pozitiv de sine; comunic cu cei din jurul lui;

- are o relaie armonioas cu membrii familiei;

11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori, de a practica religia:

-pacientul este de religie ortodox; se duce n fiecare duminic la slujb;

- i practic rugciunile zilnic; particip la fapte de caritate conform posibilitilor materiale pe care le

are;

12. Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii:

-pacientul i planific activiti conform capabilitii i a preferinelor;

- n fiecare sfrit de sptmn se duce la clubul pensionarilor;

13. Nevoia de a se recrea:

-pacientului i place s-i petreac ct mai mult timp mpreun cu familia;


42/69

- 42 -

- citete mult, ascult muzic clasic;

- i place s se uite la televizor;

14. Nevoia de a nva cum s-i pstrezi sntatea:

-pacientul este interesat n acumularea de cunotine noi despre boala sa;

- respect medicaia prescris i indicaiile;

- respect dieta cu strictee;

Bilanul independenei-dependenei:

Nevoia alterat: Problema de

dependen:

Manifestri

de dependen:

Sursa de

dificultate:

Nivel de

prioritate:

1.Nevoia de a respira i

de a avea o circulaie

bun

- dispneea; - cianoz;-alterareamuchiului

cardiac;

1.

- circulaianeadecvat;

- cianoz; -palpitaii;

- HTA;

2.Nevoia de a bea

i de a mnca

- alimentaieinadecvat prin

deficit;

- anorexie;- dificultate n digestie;

- durere;

- alterareamucoasei

epigastrice;

2.

3.Nevoia de a elimina - vrsturi; - ocazional, de cantitate

redus;

- alterarea

mucoasei

epigastrice;

3.

4.Nevoia de a evita

pericolele

- anxietatea; - team, nelinite; - insuficien-a cardiac,

HTA, HDS;

9.


43/69

- 43 -

Plan de ngrijire:

ntocmit la data: 28.09.2012

Evaluare

ZIUA1.:

-pacientuleste

dispneic;

-resp.:

20/min.;

ZIUA2-3.:

-dispneeancepe

asediminua;

ZIUA4.:

-pacientulrespi-

rmaiuor;

-resp.;

23/min;

ZIUA1.:

-puls:85/min;

-TA:150/90mm

ZIUA2.:

-puls:83/min;

-TA:140/80mm

ZIUA3.:

-puls:81/min;

-TA:130/80mm

ZIUA4.:

-puls:82/min;

-TA:140/80mm

Intervenii

-administrmmedicamenteleprescrisedemedic

-atenionmpacientulseviteefortulfizicexce-

siv,caasfelsnufiesuprasolicitatinima;

-perioadeledeactiv

itatefizicsfieintercalate

cuperioadederepaus;

-

A

-administrareadeO2umidificat:6l/minsa

dupcumrecomand

medicul;

-administrmmedicamentele,respectndfrec-

venaidozaacestora:

PentruHTA:

Leridip10mg:1

-0-1;

Furosemidtb.:

-0-0;

PentruICC:

Oligard40mg:

1-0-1;

Pentrutratareaiprevenireatulburrilorderitm

cardiac:

Cordarone:1-0-0;

-atenionmbolnav

ulsrespectealimentaia

hiposodat;

-sconsumectma

imultefructeilegume;

-seviteconsumul

dealcoolidecafea;

-snufumezeis

evitesedentarismul;

-nfiecarezisefectuezeexerciiifiziceuoare,

plimbri,tehnicide

relaxare;

-sevitepectsep

oatestresul;

Obiective

-p

acientul

s

prezinte

orespiraie

no

rmal,

lin

itit;

-c

irculaia

s

re

vinla

normal;

-T

Asse

ncadreze

ntrelimite-

le

normale

fiziologice;

Problemele

pacientului

-dispneea

-circulaia

neadecvat

Nr.CRT

1.

2.


44/69


45/69

- 45 -

Cazul nr.2:

Intervenii

-ncurajmpacientulscomunic

ecuceidinjur,s-i

ex

primeopiniile,emoiile;

-ncercmsasigurmunmediu

frexcitanipsihici

puternici,ncarepacientulsse

poatodihnilinitit;

-

nvmtehniciderelaxare,pr

ecumarfi:exerciiide

respiraie,exerciiidegimnastic

uoare;

-meloterapia,citituldeasemenea

pots-inltureatenia

de

lastareadesntatencarese

afl;

-s-ipetreactimpulefectund

activiticarel

de

stind,icareiconferostaredebinepsihic;

-linitimpacientullanevoie,

ie

xplicmnecesitatea

interveniilor;

Obiective

-pacientului

si-senl-

turestareade

anxietate;s

prezinteo

staredebine

psihic;

Problemele

acientului

-anxietatea

Nr.CRT

5.


46/69

- 46 -


Nume i prenume: M.I.;

Sex: masculin;

Vrsta: 59 ani;

Ocupaia: strungar;

Naionalitatea: romn;

Religie: ortodox;

Stare civil: divorat;

Copii: 2 copii (2 biei);


Comportamente: nu consum toxice;

Regim de via: echilibrat;

Alergii: nu are;

Grupul sanguin: A II., Rh +;

Data internrii: 01.10.2012

Diagnostic la internare: - HTA sever(180/100mmHg);

-Angin pectoral de efort agravat;

- St. Mitral medie;

Diagnostic la 72 de ore: - HTA;

- St. Mitral;

- IM;

Antecedente heredo-colaterale: -neag;


47/69

- 47 -

Antecedente personale, fiziologice i patologice:

-SM medie reumatismal;

- Dislipidemie;

- Apendicectomie; - insuficien venoas;

Motivele internrii: - valori tensionale mari: ;

-apnee precordial cu durat de pn la 30, asociat cu dispnee, ameeli;

simptomatologia debuteaz de 5 luni;

Istoricul bolii: - Pacient n vrst de 59 de ani, hipertensiv, cu dislipidemie, cunoscut cu SM medie, se

prezint n serviciul nostru via UPU pentru apsare precordial la efort cu durata de pn la 30asociat cu

dispnee, ameeli.

Medicaie de fond administrat naintea internrii:

- Prestarium 10mg/zi;

- Amlodipin 5mg: 0-0-1;

- Betaloc100mg: 1-0-0;

- Thrombo Ass 100mg: 0-1-0;

Examen de laborator:

Examen de snge: Examen de urin:

Ht: 43%; TQ: 12,2; - A, P, Z- negativ;

Hb: 14,3 mg/dl; INR: 1; - ph: 5,7;

Leucocite: 5900/mm

3

; Glicemia: 102mg/dl; Sediment urinar:

Trombocite: 255.000/mm3; VSH: 18mm/h; - mucus, sruri minerale 1-2l/c;

Na: 133 mEq/l;

K: 4,94 mEq/l;

Cl-: 100mEq/l;

Uree: 74mg/dl;

Creatinin: 1,4mg/dl;


48/69

- 48 -

GOT: 36U/l;

GPT: 1,4U/l;

CK: 170; CK-MB: 15;

Examinri paraclinice:

EKG: - RS, ax la 00, AV=75/, HVS fr modificri ST-T;

Examene radiologice(rezultate):

- Interstiiu pulmonar accentuat intrahilar bilateral, de aspect reticulomicronodular. Uoar staz. Cord

lrgit n diametrul transversal. Umplerea gofului pulmonar: aort opac, derutat, ectazii ascendente.

Lrgirea pedicului vascular pe dreapta.


Data: 02.10.2012

1. Nevoia de a respira i de a avea o bun circulaie:

Respiraia:- frecvena respiraiei: 20 resp./min;

- amplitudinea respiraiei este profund;

- respiraia este aritmic;

- micrile respiratorii simetrice, iar respiraia este de tip costal inferior;

-pacientul are secreii reduse, transparente;

- mucoasa respiratorie este umed;

- nu prezint tuse;

- pacientul este dispneic;

- cianoz la nivelul extremitilor: la buze, nas, paturile unghiale;

Circulaia:


49/69

- 49 -

-puls: 90 pulsaii/min;

- pulsul este ritmic, deci pauzele dintre pulsaii sunt egale;

- pulsuri periferice prezente bilaterale;

- tegumentele sunt roz, cu excepia extremitilor, care sunt cianotice;

-TA: 170/90mmHg;

- cefalee, ameeli, apsare precordial;


- cavitatea bucal: pacientul are o dentiie bun, mucoas bucal i gingii roz;

- masticaia este uoar, reflexul de deglutiie prezent;

-pacientul mnnc regulat, de 3x/zi, de obicei are apetit;

- greutatea: 95kg; - nlime: 177 cm;

- consum aproximativ 1500ml lichide/24h;


Urina:

- diureza: 1000ml/zi;

- frecvena: 4-5 ori/zi;

- de culoare: galben nchis i transparent; ph: 5,7;

Scaun:

- frecvena: 1 scaun/zi;

- orarul: cam n acceai perioad a zilei, de obicei dimineaa;

Transpiraii:

- cantitate normal;

Vrsturi:

- ocazionale, de cantitate mic, cu coninut alimentar;

- n timpul valorilor tensionale foarte mari, nsoit de ameeli, cefalee;


50/69

- 50 -


- sistem osteo-articular integru i mobil;

- micri complete; cteodat ntmpin dificultate n a se deplasa, are o senzaie de greutate n

picioare, de arsur;


- pacientul doarme n jur de 7-8 ore/zi

-pacientul adoarme cu uurin;

- somnul este fr ntreruperi, regenerator;

-pacientul ia pauze mici, pentru ca s evite suprasolicitarea fizic i psihic ;


-pacientul i alege mbrcmintea corespunztoare climei, vrstei, i a activitii pe care le desfoar;

-poart mbrcminte curat;


- t: 36,50C;

- piele cldu, avnd senzaie plcut fa de frig i cldur;


-prul este tuns, curat;

- urechi: curate, avnd o configuraie normal;

- nas: mucoasa nazal umed, fosele nazale libere;

- cavitatea bucal: -> dentiie alb, fr carii;

-> mucoasa bucal umed i roz;

- unghiile sunt tiate scurt i curate;

-pielea: curat, avnd o pigmentaie normal;

- face du zilnic;

- se spal pe dini n fiecare zi;


51/69

- 51 -


-pacientul i ia medicamentele regulat;

-previne complicaiile prin respectarea indicaiilor;

- respect regulile de igien, astfel prevenind infeciile;


- organele de sim funcioneaz adecvat: acuitatea vizual i auditiv bun; are finee gustativ;

- de obicei are un debit verbal uor, limbaj clar;

- are o imagine pozitiv de sine, comunic cu cei din jurul lui, cu ceilali membrii ai familiei; i

exprim cu uurin dorinele, emoiile;


- pacientul este de religie ortodox;

- n fiecare duminic, i cu ocazia srbtorilor religioase se duce la slujb;


- se preocup n timpul liber cu activiti care l destind;

- i d toat silina n a-i ndeplini munca bine, meticulos;


-pacientul pentru a se relaxa: citete, se uit la televizor la emisiunile documentare;

- ascult muzic;

- se duce s vad meciuri de fotbal;


- respect medicaia prescris i indicaiile;

-pacientul vrea s acumuleze informaii noi n legtur cu boala sa;

- se strduiete s respecte dieta prescris;


52/69

- 52 -



dependen:

Manifestri

de dependen:

Sursa de

dificultate:

Nivel de

prioritate:


de a avea o circulaiebun

- dispneea; - cianoz;-alterareamuchiului

cardiac;1.

- circulaianeadecvat;

- cianoz, ameeli,cefalee;


53/69

- 53 -

-HTA;-apsare precordial

2.Nevoia de a elimina - vrsturi; -ocazional;cantitate mic; -valori ten-

sionale mari;

3.

3.Nevoia de a se mica - imobilitatea; - dificultate n deplasare(n

a merge);

- alterarea va-

selor de snge;

4.

Plan de ngrijire

Intocmit la data: 05.10.2010.

Evalu

are

ZIUA1.:

-pacientu

leste

dispneic,

cianoti

-resp.:25

/min.;

ZIUA2:

-pacientu

leste

maibinedectn

primazi;

-resp.;24

/min;

ZIUA3-4.:

-areosta

rege-

neralbun;

ZIUA1.:

-puls:82

/min;

-TA:160/90mm

ZIUA2.:

-puls:80

/min;

-TA:140/80mm

ZIUA3.:

-puls:80

/min;

-TA:140/80mm

ZIUA4.:

-puls:81

/min;

-TA:150/90mm


54/69

- 54 -

Intervenii

-administrareademedicamenteprescise;

-pentrucista

reamediuluiambiantconteaz,

esteimportant,s

umezimaeruldinncpere;

-pectsepoate,seviteeforturilefiziceexage

-

rate,pentruanu

favorizareapariiadispneei;

tocmaideaceea

sfacpauzentreactivitilepe

careledesfoar;

-sexecuteexerciiiderespiraie;

-administrareadeO2lanevoie;

-administrmm

edicamentele,respectndfrec-

venaidozaacestora:

PentruHTA:

BetalocZoc

50mg:1-0-0;

Diurex50mg

:1-0-0;

Pt.tratareapete

rmenlungalischemieicoronari-

ene:PreductalMR35mg;

Pt.profilaxiaitrat.curativalcrizelorde

angin:ISDN

20mg:1-0-1;

-nicieducaiaig

ieno-dieteticn-oputemlsa

nurm:astfel,p

acientulsrespecteurmtoarele

-alimentaiahip

osodat;

-nalimentaiespredominelegumele,fructele,

carneaslab:de

ex.petele,carneadepui;

-sevitesurmenajulfizic,consumulbuturilor

alcoolice;

-zilnicsfacp

limbriuoare;

O

biective

-

respiraia

s

revinla

n

ormal,astfel

h

ipoxia

d

isprnd;

-

sprezinte

c

irespira-

toriilibere,u-

m

edeiinteg-

r

e;

-

TAsrevin

lanormal;

-

pacienuls

n

umaipre-

z

intecianoz,

a

meeli,cefa-

lee;

Problemele

pacientului

-dispneea

-circulaia

neadecvat

Nr.CRT

1.

2.

Evaluare

ZIUA1:

-pacientul

aavut2

vrsturi;

ZIUA2:

-prezint

doargre-

uri;

ZIUA3-4.:

-pacientul

sesimte

maibine;

nuvars;

ZIUA1:

-pacientul

maisimte

durerila

nivelul

picioarelor;

ZIUA2-3:

-numaiare

dureri,

doar

senzaiede

arsur;

ZIUA4.:-se

simtebine;


55/69

- 55 -

Intervenii

-oferim

pacientuluialimente,astfelnc

ts

respect

mregimulhipocaloric,hiposodat,exce-

suldegrsimi;

-pacien

tulsrespecteorarulmeselor;

-sevitemncrurilecondimentate,b

uturile

carboga

zoase;

-laindicaiamediculuiputemsadministrman-

tiemetice;

-admin

istrmperfuziicuvitaminepen

truahid-

ratapacientuldeshidratat;

-lanevoieajutmpacientulntimpulvrstur-

ilor,la

ezmnpoziiesemieznd;

-pacien

tulsrespireprofund;

-admin

istrmmedicaiaprescrisdem

edic:

Pt.insu

ficienavenoas:

Detralex500mg:1-0-1;

Pt.tratamentuliprofilaxiaboliitrombo-

emboli

ce:

Sintrom4mg:0-0-1;

-pacientuls-irelaxezectmaimult

pi-

cioarele;

-spoartefaelasticocazional;

-snu-isuprasolicitepicioarele;

Obiective

-pacientul

snumai

prezintegre-

uri,vrs-

turi;

-saibo

staregeneral

bun;

-

pacientuls

meargcuuurin-

,snumaipre-

zintedureri,senza-

iedearsurnre-

giuneapicioarelor;

Problemele

pacientului

-vrsturi

-imobilitate

Nr.CRT

3.

4.


56/69

- 56 -


57/69

- 57 -

Cazul nr.3:


Nume i prenume: A.I.

Sex: masculin;

Vrsta: 76 ani;

Ocupaia:pensionar;

Naionalitatea: romn;

Religie: ortodox;

Stare civil: necstorit;

Copii: -;


Comportamente: - fumat neag, alcool: ocazional;

Regim de via: echilibrat;

Alergii: nu are;

Grupul sanguin: A. II, Rh+;

Data internrii: 20.09.2012;

Diagnostic: - HTAE std.1,TEP, instabilitate hemodinamic, cord pulmonar cronic prin TEP;

Motivele internrii: - valori tensionale crescute(150/90);

- dispnee expiratorie;

Antecedente heredo-colaterale: - nu cunoate;


58/69

- 58 -

Antecedente personale, fiziologice i patologice:

- sd. post trombotic membru inferior drept;- tromboflebit superficial gamb dreapt(2009);- ulcer varicos gamb stg., insuficien venoas cronic;- spondiloz dorsal;- obezitate grad I.;

Istoricul bolii:

- pacient n vrst de 76 de ani hipertensiv, cunoscut cu sd.-post trombotic mb. inf. drept itromboflebit superficial gamb dr. pt. care a fost internat la Clinica Medical II. i tratat

corespunztor, se pezint de urgen, dispnee(predominant expiratorie) debutat n urm cu

aproximativ 2 luni, dar agravat n ultima perioad, accentuat la eforturi medii-mici i pt. valoritensionale ridicate. Se reine n salonul 107 cu suspiciunea(diagn. radiologic i CT) de TEP.

Medicaie de fond administrat naintea internrii:

- Trombostop 2mg 1cps. alternativ cu 1/2 cps./zi;- Detralex 500mg: 1-0-1;- Diclofenac 50mg;- Lanzap 30mg: 1-0-1;Examen de laborator:

Examen de snge:

Hb:12.3mg/dl; LDH: 373;

Ht: 41%; GGT: 84;

Leucocite: 7600/mm3; Bilirubine totale: 1,6;

Trombocite: 237.000 Bilirubina Direct: 0,7;

Glicemie: 119mg/dl; TQ: 31,2 ;

Uree: 67mg/dl; INR: 2,93;

Creatinin: 1,2mg/dl; Na: 135mEq/l;

CPK: 97; K: 6,06mEq/l;

CK MB: 19;

TGO: 66U/l;


59/69

- 59 -

TGP: 87U/l;

Examinri paraclinice:

Tomografie computerizat: - rezultat: Angio-CT torace: Examinare prin achiziie spiral, su reconstrucii

axiale, coronale i sagitale. Civa micronoduli subpleurali, cu caracter nespecific, evideniabili pulmonar

drept. Hipertensiune- nervoas, staz pulmonar. Arterele pulmonare apar lrgite. Umplere inomogen a

arterei pulmonare primitive stngi, cu un tromb lateral, cu grsime de 8mm care s extinde n artera

lombar, medie i lombar inferioar, parial de asemenea prezint cte un tromb ce ocup parial lumenul.

Cardiomegalic. Arbore bronic liber. Colecie pleural n cantitate mic n stnga, i mic/medie n

dreapta. Minim colecie pericardiac. Structurile parietale toracice fr modificri. Fr adenopatii

mediastinale. Ficat de staz. Glande suprarenale fr modificri. Ambii rinichi, splin, de aspect CT

normal.


Data: 22.09.2012

1.Nevoia de a respira i de a avea o bun circulaie:

Respiraia:- frecvena respiraiei: 25 resp./min;- amplitudinea respiraiei este profund;- micrile respiratorii sunt simetrice;- respiraia este de tip: abdominal;- mucoasa respiratorie este umed;- prezint dispnee, predominant expiratorie;- nu prezint tuse;

Circulaia:

- pulsuri periferice prezente simetrice, pulsul: 75/min.;- tegumentele sunt roz, i cldue;


60/69

- 60 -

- TA: 150/90mmHg;


- cavitatea bucal: mucoasa cavitii bucale este roz i umed;

- limba este roz, dentiia este slab, are carii dentare, masticaia este dificil;

- reflexul de deglutiie este prezent;

- digestie lent;

- pacientul mnnc de 3-4 ori pe zi, i are apetit;

- consum lichide n funcie de nevoie: 1000-1500 ml/zi;

- greutatea: 90kg, nlimea: 180 cm;

- supraponderabilitate;


Urina:

- diureza: 1000 ml/zi;- frecvena: aprox.:4-5x/zi;- este de culoare normal -galben deschis-;Scaunul:

- frecvena: 1 scaun la 2 zile;- orarul: n general dimineaa;- consistena: omogen;Transpiraii:

- cantitate normal;


- sistem osteo-articular integru; micri complete;


- pacientul are un somn linitit, odihnitor, fr comaruri;

- durata: 6-7 ore/zi;


61/69

- 61 -

- perioadele de activitate fizic alterneaz cu cele de repaus;


- pacientul se mbrac n mod corespunztor, avnd haine corespunztor vrstei i a activitilor pe care

le desfoar;

- poart mbrcminte curat;


- temperatura corpului: 36, 40C;

- tegumentele sunt calde;


- urechile sunt curate; configuraia lor este normal;

- mucoasa nazal umed, fosele nazale sunt libere;

- cavitatea bucal: -> dentiie cu carene, carii dentare;

-> mucoasa bucal umed i roz;

- unghiile sunt deasemenea ngrijite: tiate scurt;

- pielea: normal colorat; zona zoster latero-toracic i abdomen stng;

- prul este tuns;

- face du odat la 3-4 zile;;

- se spal pe dini n fiecare zi;


- pacientul i ia medicamentele regulat;

- respect n mare regulile de igien;


- acuitatea vizual i auditiv este satisfctoare;


62/69

- 62 -

- are un debit verbal uor, limbaj precis;

- comunic cu cei din jur;


- pacientul este de religie ortodox;

- aproape n fiecare duminic, i cu ocazia srbtorilor religioase se duce la slujb;


- se preocup de grdinrit acas;

- se ntlnete cu prietenii n parc sptmnal;


- n timpul liber i place foarte mult s citeasc, s se uite la televizor;

- joac ah;


- respect medicaia prescris i indicaiile date de ctre medic;

- n ansamblu respect dieta prescris;



dependen:

Manifestri

de dependen:

Sursa de

dificultate:

Nivel de

prioritate:


de a avea o circulaie

- dispneea; - dispnee expiratorie;-alterareamuchiului

1.


63/69

- 63 -

bun - circulaianeadecvat;

- HTA; cardiac;

2.Nevoia de a bea i de

a mnca:

- alimentaie in-

adecvat prin de-

ficit;

- dificultate n masticaie; - alterarea

dinilor; 2.

- alimentaie in-

adecvat prin sur-

plus;

- indicele de mas corpo-

ral: 27,8: supraponderabil;

- anxietate;

3.Nevoia de a fi curat,

i ngrijit:

- alterarea tegu-

mentelor;

- cruste, vezicule, descua-

maie;

- zona zoster;

8.

Plan de ngrijire:

ntocmit la data: 25.09.2012.

Evaluare

ZIUA1.:

-pacientulpre-

zuntdispnee;

-resp.:

24/min.;

ZIUA2:

-pacientulnce-

pessesimt

maibine;

-resp.;

25/min;

ZIUA3-4.:

-stareapacientu-

luis-ambuntit

vizibil;

ZIUA1.:

-puls:85/min;

-TA:150/90mm

ZIUA2.:

-puls:83/min;

-TA:140/80mm

ZIUA3.:

-puls:85/min;

-TA:140/80mm

ZIUA4.:

-puls:84/min;

-TA:130/70mm


64/69

- 64 -

Interve

nii

-administrareademedic

amenteprescise:

Brofimen:1-0-1;

Pt.linitireabolnavului:

Meprobamat;

-saerisimncpereancareseaflpacientul,

casintrectmaimulta

ercurat;

-atenionmbolnavulsnuexecuteexerciiifi-

cecarearputeafisupraso

licitante;

-sfacpauzentreactivi

tiledesfurate;

-linitimbolnavullanevoie,

deoareceprinstarea

deanxietatedipneeaseva

nruti;

-administrmmedicamenteleprescrise:

PentruHTA:

Diurex50mg:1-0-0;

Metoprolol50mg:-0-1/2;

Pentrucordpulmonarcronic:

Digoxin0,2

5mg:1-0-0;

Pt.profilaxiaitrat.curativalcrizelorde

angin:ISDN20mg:1-0-1;

-esteimportant,capacie

ntulsrespecte:

-alimentaiahiposodat;

-sconsumectmaimultelegume,fructe,carne

depete,carnedepui;

-sevitebuturilealcoolice,cafeaua;

-sfaczilnicmicare;

Obiective

-pacientu

ls

prezinteo

res-

piraienorma-

l,

linitit;

-cileres

pira-

toriisfie

in-

tegre,

libe

re;

-pacientuls

aibvalo

ri

tensionale

n-

cadratentre

limitenorm

ale;

Problemele

pacientului

-dispneea

-circulaia

neadecvat

Nr.C

RT

1.

2.

Ev

aluare

ZIU

A1.-

4.:

-pacientulare

apetit,iance-

putdieta;

-mnncmai

cuuurin

alim

entelepa-

sate;

-nfiecarezi

face

exerciii

fizic

emoderate

-respectora-

rulm

eselor;

ZIUA1.:

-teg

umentul

este

inflamat,

irou;

ZIUA2-3.:

-veziculele

s-au

spart,se

potobserva

cruste;

ZIUA4.:

-

zo

naafectat

aratmaibine;

pacientulse

plng

edeprurit;


65/69

- 65 -

Intervenii

-oferimpacientuluialimentenfunciedestareapecareoare,

infunciedepreferine;

-pasmm

ncrurile,caacesteaspoatsfieingeratemaicu

uurin,

isfiemaiuordigerate;

-estefoarteimportant,casupraponderalfiind,pacientulsres-

pectedieta

prescris,careestenecesarattpentrucombaterea

HTA,ctipentruascdeangreutate;astfelvafinecesarnea-

pratunre

gimalimentarhipocaloric:multefructe,legume,carne

ctmaipuin;

-srespec

teorarulmeselor;

-sevitem

ncrurilecuexcesdegrsime,dezahr,acestea

favoriznd

ngrarea;

-vatrebui

surmrimperiodicgreutatea

corporal;

-pacientulsdesfoareactivitatefiziczilnic,moderat,nfunc-

iedecapa

citatealui;

Pt.Herpes

zoster:

Aciclovir200mgtbl.;

-tegumenteleafectatelesplmcuApo

xigenat,dupcarepu-

nemRivan

olibandajmzonaafectat;

-laindicaiamediculuiadministrmi:

Cremc

uHHC;

Gentamicin:i.v.:

80mg-0-80mg;

Obiective

-pacientul

sfieechi-

libratnutrii-

onal;

-snu

aibdificul-

tatendiges-

tiaiabsorb-

iaalimente-

lor;

-saibo

greutatecor-

poraln

funciede:

nlime,

vrstisex;

-pacientul

s-irecape-

teintegrita-

teategumen-

telor;

Problem

ele

pacientului

-alimen

taie

inadecvat

prindeficit;

-alimen

taie

inadecvat

prinsurplus;

-alterar

ea

tegumente-

lor;

Nr.CRT

3.

4.


66/69

- 66 -


67/69

- 67 -

CONCLUZII

Pentru intocmirea acestei lucrari practice am luat in studio theoretic si practice trei pacienti cudiagnosticul de hipertensiune arteriala,avand evolutie si simptomatologie asemanatoare.

Dupa studiul facut pe pacientii cu hipertensiune arteriala,am observat ca,majoritateaau simptomatologie relative asemanatoare,diferentele clinice depinzand de mai multi factori:varsta,sexul,genetic,mediul ambient.

Studiul a fost facut pe pacienti cu varste diferite:58,53,43 ani,de sexe diferite:doipacienti de sex masculine si unul de sex feminin.

Problemele intalnite au fost:tulburari circulatorii,dificultate in a se misca si deplasa,dificultate de a urma regimul,edeme,diaforeza,inapatenta,dificultate de a dormi si odihnii,iar ca nevoi

primordiale afectate sunt urmatoarele:nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata, nevoia de aevita pericolele,nevoia de a elimina,nevoia de a se misca si a avea o postura adecvat, nevoia de amanca si a bea,nevoia de a dormii si a se odihnii.

Sursele de dificultate commune sunt:stres,anxietate,oboseala,ameteli,tahicardie,obezitate,fumatul,cresterea tensiunii arteriale,tulburari de vedere.

In cadrul desfasurarii procesului de nursing,obiectivele principale pe care mi le-ampropus sa le rezolv sunt:sa aiba o circulatie adecvata,normalizarea respiratiei,evitarea expunerii inmediu inadecvat,respectarea regimului alimentar,somn corespunzator,sa prezinte o eliminareadecvata.

In timpul spitalizarii celor trei pacienti le-au fost efectuate urmatoarele analize delaborator:VSH,Hb,Ht,Tr,ASLO,fibrogen,creatinina,radiografia inimii,EKG,examenul fundului deochi.

Toti cei trei pacienti au beneficiat de tratament cu :Captopril,Furosemid,Algocalmin,Hiposerpil,Nifedipin.

In vederea atingerii tuturor obiectivelor,interventiile autonome si delegate ale nurseiau avut urmatoarele puncte comune:urmarirea si notarea functiilor vitale,urmarirea comportamentului

pacientilor,asigurarea conditiilor de igiena,asigurarea unei alimentatii corespunzatoare,educatiasanitara a pacientilor.

Un rol important in procesul de ingrijire al tuturor pacientilor,indiferent de afectiuneil constituie prevenirea complicatiilor care contribuie la agravarea bolii,iar pentru instituirea unormasuri de profilaxie sunt necesare discutii repetate si convingatoare cu pacientul.

In urma ingrijirilor nursing acordate acestor pacienti,s-a constatat ca starea lor laexternare s-a ameliorat,pacientii fiind multumiti.


68/69

- 68 -

Planul de ingrijire nursing este parte integranta din planul terapeutic stabilit de medicsi este adaptat modului conceptual al Virginiei Henderson care presupune ca in exercitarea profesieide asistenta medicala sa se creeze o ambianta unde valorile,obiceiurile,religia si credinta individuluitrebuie respectate.

Acest lucru presupune o colaborare permanenta cu bonavul,o cunoastere amanuntita a

nevoilor si necesitatilor acestora.

In lucrare am analizat trei cazuri clinice care se structureaza sub forma celorpaisprezece nevoi fundamentale reflectate sub aspect social,psihologic si bio-fiziologic.

Toti cei trei bolnavi au beneficiat de ingrijiri corespunzatoare,individualizate pentrufiecare bolnav in parte.


69/69

BIBLIOGRAFIE

Borundel C. Manual de medicina interna pentru cadre medii,Ed.BIC ALL,Bucuresti, 2002

Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului,Vol. I si II, Ed.Medicala,Bucuresti, 1997

Tirlica L. Ghid de nursing,Ed.Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2003

Tirlica L. Breviar de explorari functionale si ingrijiri acordate bolnavilor,Ed.Viata Medicala

Romaneasca, Bucuresti , 2006Voiculescu I.C. Anatomia si fiziologia

omului,Ed.Medicala,Bucuresti, 1986.

Date post:	14-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	mariana-ilie
View:	289 times
Download:	0 times

ADELA .HTA

Documents