27.t I.I BB5 -Ot.t t.t 944

LMU REBREANU

AffiAM$X ffiVA

M'^tr$ffi*'

CUPH,INS

iNcrpu'rul/s

Capitolul J - Navamahka / 20

Capirolul2 - Isitl46Capitalul3 - Hamma,/ 71

Capitolui.4 - Servllia,/ 100

Capitr:lul5 - Maria,/ 128

Capkotrul6 -Yvawrc / I54Capir.olul T -Tleana / 182

s,'-AR$truL/ 209

2A

Golul infinitil inconjura, monoton. imprejur, in nesfrrgit, pAlp&iau raze albe, palide, din alg lume, ca nigte ispite niscfitoare de amintiri ale unei existenp divine. Sufletul tnqelegea qi se indoia inmeregrete si speranfe. Singuritatea il imbragi;a ;i irnbrlEigarea ei il ror-lura...

Capirolul INAVAMALIKA

Apot cHn'lul sE LAMLIRT intpo alreprare ca presimgirea uneischimberi inevitabile. Sufletul se zbuciuma in tulburarea viitoruluiprezent. ConqtiinEa iqi pierdea tr€ptat limpezimea atot.cuprinzdtoare,parci var fi scufundat intr-un nour alburiu gi nibugitor. Sferele lurniinoi apisau fiin,ta sufletuiui si il m[rgineau din ce in ce. Era o felfaireplapanda in spagiul fird tncepur gi fara sfArgit, in bfltaia timpuluitra*sparent.

Incepu senzagia unei coborAri prin planuri tot nlai dese in careconstiinfa se subgia ca un fir de argint rlsucit flrd crugare.

$i deodad insd;i congtiinga parcd. se frirue in dou5, iar suflerul se

inchise inff-un zid de nepitmns.

1

Fii frumos ca cei doiAwini, fii nobil ca regele Yayati, fii darnic caRantivedq fii cucernic gi drept ca Sirra, fiul lui Usinar, iar numeleliu sa fie Mahavira!

lqa binecuvf;ntd pfistorul Kaurava pe noul n[scur, infhlisdndu.lsoarelui ce.gi suliga lumina rScoroasi in zarea rasdritului. in miinilenoduroase gi arse de v$nturile fierbin;i ale Indiei, r:opilagul rotcovangf;ngurea speriag sorbind lacom razele viorii ale dirninegii.

- Mahavira! suspinS. Radha, femeia pistcrruiui, cu glas plingatorde fericire, din culcuqul de zdrenge, uitinduSi durerile in mAndriade-a fi d[ruitlumii un om.

Kaurava o privi cu recunoqtin{i. Era intdiul lor copil gi se pireace a dobendit o comoar5. Inima lui sldvea pe atotputernicul Vishnu.

* Radha - murmurd pistorul cu blandege - sunr omul cel mai fericit din lume!

21

Aqezi odrasla la sinul mamei. Radha era in ochii berbanrlui maifrumoasd ca o floare rogie de lotus. Acuma insi, cu copilul in brage,

ii aplrea asemenea copacului sfint mango' alcinrind o singuri fiin$cu nevinovata floare albi navamalika. iiimbreliga din ochi pe amAn'

doi;i zise:

- Mi duc si cer binecuvdntarea in,teleprului rishi.Porni. Dupd cd,tiva pEi se intoarse.

- Radha, sili duc pi copiluliOchii femeii se umpluri de lacrimi. Marele rishi s[binecuvinteze

rodul pintecelui ei! Pustniculvestit, pentm tn,telepciunea gi cucerni'cia lui, in tot linutul pinn la Hastinapur, ora4ul regelui' Infr;uri cepilagul intro hain{;i-l siruti cu foc:

- Du-te, Kaurava!Soarele se ridica dintre dealurile line, acoperite cu cedri batrani.

Fala iui purpurie surddea aspru ca obrajii viteazului in viltrrarea luptei. Spre miaz.dnoapte, in fundu1 zirilar, sffrnta Himalaya, cu coamele

vegnic cirunte, ldca.gul puternicului Indra se inllqa ca un zid ocrotitor.

$iraguri de munli coborau in caturi tot mai joase, ln culori tot maiinchise pdnd la codrul de kesara cu poiana sfrnti unde piosul rishiigi petrccea via,ta in posturi gi rugiciuni. in depirtare, spre apus, briulde argint al riului Malini lici.rea blind lnainte de-a se pierde in valu'rile tulburi ale sfdntului jj care curge devale, la miazlzi, cale de douflzile de-aici. Satul Ram, citeva colibe slrace de lemn necioplit, era ris.firat pe coasta ugoari. Casugele rare, cu loc de p$une printre ele, p*reau n\te movile cenqii inverdele moale al cimpuhri.

Pistorul, cu copilul in brage, urca voios pe cirarea bititorid de

pagii credincro$ilor, spre codrul de kasara. O gazeli, cu ochii mari,sicuriogi, il intAmpini la marginea pddurii. Kaurava se bucurl; era

semn bun. Printre crengile cedrilor razele soarelui geseau piinjenigde aur. in vXzduh, mirosul flodlor ro;ii de patala se imbina cu gf,lceav'a cetelor de maimuEe care se aventau speriate din copac in copac.

Jipetele lor rdsunau ascufite ca n$re tni,suri de pumnale, spintecffndval+'irtej linigtea codrului.

Kaurava ajunse gafaind in poiana sfanta, sribituta de un pdriustivilit in care inpleptutr cu ucenicii sdi $i ftceau baile de pocein{[.CoLiba sfintului era proptiti de trunchiul unui copac privelit de fur-tuni. Prinprejur, r,'eqminte de scoargd, agagate de crengi, se uscau la

soeue. inaintea colibei, la marginea pirdului, baranul cu barba alba

I

II

lzzpAnl-n brdu se inchina, cu ochii pierdugi in lumina soarelui, nemiqcatca un stfilp de piatrL

Imbatat de fericirea copilului, pdstorul porni sd rreaci prin pirdu,din sus de locul de scaldl. inainte ins.i de-a atinge apa cu picioarele,ineculate, auzi ca un tunet minios:

- Num!Se opri spiimintar. Era avertismentul pustnicului, supdrat ca,i tul-

bura rugdciunea. Se ghemui pe iarb[ la rnal cu odorul in poald. Pefaga-i dogordti de argige, bucuria atrungi" indati reama. De peste pdriusoseau, ca nigte indemnuri, rugdciunlle c[ffe Surya, stlp&nul soarelui. Buzele mopneagului parci nici nu se migcau gi totugi cuvintelepluteau in vlzduhul imbilsimat ca nigte flori sfinte nev{zure:

- Ca tnlharii se ascund stelele,si noaptea dinaintea ta, Surya atot,v=azatorule! inalga,te peste mu\imea de zei qi oameni, deasupra mare-lui nesfirgig sd cercetezi cerul lui Indra. $apte armisari ro;ii poartdcarul tlu, Surya cu plerc de raze, I-uminftorule! Urcflndu-te in cerulcerurilor, mdntuiegte-mi de groaza intunerecului, Mirinimosule, gialina durerile inimii mele, Bineficitorulel Surya! Surya!

Cnnd isprnvi inchinlciunile, inqeleptul ftcu semn lui Kaurava si.se apropie, dar din jos de locul scaldei. P[storul se supuse 9i rrecuprin ap6 pinl-n genunchi, sfios parcar fi luat o baie de curiqirea pi-catelor.

Marele rishi il a$tepra,-asezat pe o blani cle antilopi, av$nd ahruritoiagul cu $apte noduri. in dosul colibei, trei uceniii bltani se cizrneau si aprindi focul de jertfi, frecdnd o uscaturi de lemn sami peo buturugi de mfulin, Kaurava se aruncdla picioarele sfhntului gi,isirud haina de scoarfi asprI, udi de baia dimineqii.

Stdpine prea milostive, uite copilul meu! balbai ddruul. Binecu-vdnteazd-l!

. ingeleptul lui copila;ul in rniinile-i cu pielea zbArcitd ca gi scoarlahainelor, il privi lung gi rosti:

- Fii frumos ca cei doi Asvini, fii nobil ca regele Yayati, fii darnicca Rantiveda, fii cucernic gi drept ca Siva, fiul lui Usinar!

Kaurava se avdnti iar la picioarele mogneagului gi i le imbrdgigdcu mai mare izbucnire evlruioasi. Daci marele ingelept a binecuvdntatcopila.gul cu acelea;i cwinte, inseamni. negreEitei clipa nagterii a fostpe placul zeilor eterni. Apoi, lunnduli odorul, adaoge inrrebitor:

- E intAiul ndscur din singele meu, milosrive rishi, ;i Lam numirMahavim!

1,,- Mahavira! oftl banenul cu ochii in dep[rtare gi repeti ingldui-

tor Mahavira...Aprobarea in;eleptului desivirgi fericirea p5storului carc igi zise

in sine:* Marele erou inseamnl numele Mahavira, rnarele Vishnu s*l

ocroteascd!

2

Kaurava era toati ziua cu vitele ;i cu grijile vielii' Radha, tin[r5" gi

copihroasi, riminea cu copiiagul. Cu dragostea ei va ficut Mahavirade gapte ani. Era bland ca maicd-sa, avea ochii ei negri gi sufletul ei

visdtcrr. '\scula mai bucuros povegtile ei cu regi, vitejr, cu brahmaniflcdtori de minuni, cu lupte nesfir;ite infre neamuri de ero| decdt

s5. se joace cu copiii din satPe urnri insd Mahavira trebui si treacd aleturi de tatal s[u, si pil

zeasci vitele. Povestirile mimrnate il urmdreau mereu. Era harnic gi

alerg6tor, incAt Kaurava putea fi lin{tit in privin,ta viitorului bogn$i.lor saie. Dar in ochii copilului ardea un foc indhu;it cate-l umplea de

Criji.Cf,.nd ajunse de doui ori gapte ani, Mahavira intrecea in cumin'

gcnie chiar pe tatdl s5.u Kaurava, ciruia soafta nu-i mai diruise altlodrash. inqeiepciunea copilului acuma tl infricoga, Se sfltuia deseori

cu Radha Ei femeia, rdmzu;i tot nesocotiti, dorea sivazi pe Mahavirain oastea regelui Arjuna" Kaurava chtina din cap, uluir In mintealui de vaisya nu puteau prinde ridicini asemenea gAnduri. El mukenu gtia gi nici micar nu b[nuia din tainele lumii. Avea inchipuireade altar-in fa,ta coiibei, pe care flcea zi.lnic jertfele obignuite, cerindmarelui Vshnu, in vorbe simpte, be\ug in prisila vitelor, iartrfl grasa

gi werne buni, ori rugindu.l umil si,l fereasca de fiarele silbatice pe

el ;i cireada sa. Pentru ddnsul, Vishnu pi Siva erau tot. Alte nume de

zei gi regi, cuprinse in rughciuni invn{ale din copildrie, avelulninjmalui iesunet misterios. il spaim{ntau doar ca duhurile rele Rakshas.

iqi simqea tonrgi negtiin{a € o povari gi de aceea se frSmenta penfiuMahavira.

irttr-u.t amurg apoi lui copihli de rnfini gi porniri spre poiana

sfantd.

- Stepene, primegte pe Mahavira sa te slujeasci ;i si se luminezedin rlmagileie inlelepciunii tale! zise Kaurava, inchinAnduae. Sd afle

I

lzadin gura ta sfinti ceea ce mintea mea proastd nu e in stare siJ irvvetel'in;eleprul

tlcu indelung, Se uitd de c{ou[ ori in ochii copilului,luminosi ,si cumingi. Rispunsul era greu. Brahmanul se murdl"regtechiar numai vorbind cu oamenii necurafi. $i torugi vorbi: SI vie di.mineaga gi seara, inainte de rugiciune, s[ usuce hainele ucenicilor.

Mahavira mergea voios in poiana sftnti de cflte doui ori pe zi.Sdrguinla lui phcu ucenicilor care inrdi, de fricfl sd nu se murde-reasci, nici nu se uitari la dansul. incepurl si-i vorhreasci gi in celedin urmd il indragire, spre rnulEumirea brahmanului insugi.

Multe luni de zile se duse Mahavira in poiana sfanti, in mijloculucenicilor marelui ingelept, pi mintea i se deschise ca o floare subt strrutarea soarelui- irr."p*u si'ingeleaga lucruri despre care nici nu vi-sase, dar care zi.ceau amorgite in inima lui. Cerul gi pamAntul igideschideau tainele gi se populau cu fiinte vii, c6rmuitoare de iumi.Sufletul nu se mai sim,tea singur nicdiri.

Era ins5. de noudsprezece ani si inima lui avea tresiriri ciudate. Seremea de Yama, judecitorul din irnperagia morfilor, se inchina in fa{alui Vshnu, marele st[pin al zeilor, iubea pe Siva, domnul pim6ntu"lui, gi pe Lalahmi soEia rnult iubite a lui Vishnu, gi pe Indri, stipini.torul cerului albastru gi pe Surya, soarele binefecitor careqi poarti.prin vdzduh carul cu sapte armlsari roqii minagi de regina zorilorAruna, gi pe toqi cei treizeci gi trei de zei din Brahman. Dar in sufletullui maiviu trdia Kama, copilul frumos, cilare pe papagal, cu arcul detrestie impletit cu flori gi in tolbn cu cinci sigeqi de siriga. in vrenrece brahmanii i9i implineau poclinga zilnici, scufundagi in conrem.

el"l"" sufletului lor, Mahavira privea, cu inima dornicd, des$ul co-drului, agteptind parci si se iveascd o fecioar5 cereasci Apsara si,lrndngdie gi si-i gopteasci. vorbe frumoase. incetincet, dorul i se infi.ripi in ochii suflearlui: o feciaard subqire, mlldioas[, inv6liti inrr"ohaini strivezie care,i alinti forrnele, cu ochii verzi ca pajigtea spalatide roud inainte de arirarea trandafirieiAruna. O vedea r6zf,.n* guraei era rogie ca lotusul cel mai scump.

In wemea aceea brahmanii ii vorbeau deseori clespre raina taine.lor:

- Numai Unul este {hrn Al l)oilea gi aceasti singurl realirate esreAtrnan. Cel ce se coboari in adancimla suflerului"siu gisegte acolope Atman, lumea cea adevdrati, unde nu e deosebire inrre ce a fostgi ce va fi, intre ce este gi ce pare a f,i, c5ci. numai mintea omeneascd.,

!,"neputincioasd de a cuprinde tog a niscocit imp64irile care sunt pri'cina tuturor neingelegerilor, Inima omului dezleagi ugor toat€ tainele.Inima e cheia in,telepciunii.

Mahavira se sintfea aievea pe calea adevirului. lnima lui in;eiegeagi r*vnea scdnt-eia care si aprindi focul cel mare.

- Tiebuie si vic fecioara - iEi zicea dsnsul, pitulindu.se mereu inacelagi loc, nemigcaq cu ochii spre acelaqi coll al poienei sfinte'

$i, s,rcotind ci numai acolo, sub scutul matelui brahman, poate

si se apropie de el Gcioara cereasci, hotlri si rimAie in slujba s6n'tului toath viaga" T[lm5.ci tatillui siu g&ndul ceJ poarti, dar Kaurarase spiimint[.

- ingelepciunea indeplrteazi pe om de cumintenie * $i zise Kautaraincercind sd se impotriveascd cu vorba hotlririi feciorului.

Mahavira lnsi avea mai multl putere in cuvinte. Spuse ci marele

inlelept ar fi mai binevoitor daci lar vedea gata s51i d[ruiasci in'treaga fiingl pentru mintuirea vqnici. Numai la orage, unde se

aduni toati striciciunea omeneasci Ei unde chiar brahmanii se tdvi-lesc in ticalogie, omul pdcitos e osindit si rdminS in vecii vecilor inaceeagi varna. Iar de nu l-ar primi tnleleptul si triiasci mereu ln po'iana sfdntd, el e in stare si se ascundl in singuritatea codrului, si se

hrineascd numai cu iarba musta ca porcii, pi totugi se a$tepte ivfuea

fecioarei ceregti Apsara care-i va aduce md.ntuirea cea mare.Auzindu,l Kaurava vorbind asa, se spiiminti mai riu, incit nici

nu indrizni sd intrebe ce are s{ se aleagi mai tffrziu de vitele lor daciMahavira, singuml siu vldstar, va piiasi pentru totdeauna vatra pilrinteascd? Se sferui cu Radha: ce,i de ftcuC $i, dupi gapte zile de sfaqhotSrflri si-i insoare. lnainte de a-i spune glndul lor, trebuiau sili gilseasci o fatl bund, harnici gi cu ceva avere, Radha se insircina so di'buiascd. Ea cunogtea mai bine pe tofi oamenii din sag pind qi copiii.Totugi ceru ;i povegele cabrvd bimene iscusite in a.semenea treburi.Se oprird asupnr fetei Anuya a lui Durga. Se duse insugi Kaurava sise tocrneasc6. Durga avea multe vaci,si oi, un cimp de orez gi robifd.rd numdr care prindeau pegtele din rdul Malini, il c6rau la orag gi

aduceau in schimb cite nebuiau gospodariei. Dupl ce se ingeleseridin preq, Kaurava chemi pe Radha gi ceruri si vadi pe Anuya- Leplicu. Era o fati voinici, cu picioarele mari, cu mAini mari, cu siniimari gi cu nasul mic. Era buni de munci gi de mami.

Mahavira se intristi cdnd afl[ porunca piringilor. Trebuia si se

supun{, caci Kaurava e ra stipinul gi tatdl s6u. Inima lui insi plingea.

26

lnci nu cunoscuse femeie. Se duse la marele rishi gi,i implor4 ofrind,binecuvdntarea. igi lul rimas bun de la brahmanii ucenici 9i de Ia fe-cioara cereascl pe care o aqteptase in zadar.

3

Mahavira se mai ducea din cdnd in cAnd in poiana s{hnti, acumainsi ca un strEin de viaqa in,telepgikrr. Era primit acolo ca gi ceilal$nevoiagi de prinprejur care veneau s[ se ?nchine marelui rishi ,si snqipociiasci asdel su{letele.

lntro ,i un brahman din poiana sftnrl ciutd acas[ pe Mahavira.ingeleptul tngelep;ilor, manaide o poruncd. cereasc[, wea sd plece deindati, la Hastinapur, cetatea sfinti a regilor. N-a spus nimlnui dece, dar ucenicii bdnuiau ci' vrea sI dojenea.sci pe regele Arjrloa, itt,te.leptul are aproape o suti de ani gi e slebit la trup de posturi pi rugii,ciuni, incit nu poate porni la drum aga de lung singur. Ucenicilorlea. poruncit sa r5,mtie in poiani sd urmeze neinrrerupt pociinga. PeMahavira l.a ales siJ lnsoEeasc5. Deci si se preg[teascd.

Se ficu fierbere in satul Ram pentru cinstea nemaipomenitd cedobandise Mahavira din senin. Se zicea ci fiul lui Kaurava are si.ajungd dvija, de weme ce inlelepnrl La ales sof in cilebria cea mare.Kaurava era mindru gi jertfi un vi,tel alb lui Vshnu, in semn de bu-curie, iarAnuya;i Radha se apucarf,., plingdnd, sd"i glteascd merindebogata. Mahavira insi, ascultind sfatul ucenicilor, dirui merindeasiracilor ;i nu lui de,acasi decir blana leopardului pe care.l ucisesecu doi ani in urmd. Femeiie se bociri mai rare, iar Kaurava ii frgndui

- .t-sI aibi grije de nepotei;i si-i creasc5., orice var intimplaSatul lntreg, cu mic qi mare, i-a petrecut pini la lirmul rfiului

Malini. Marele in;elept" fiul lui Vasishta, purta ob$nuirul vestm6ntde scoart,d incins cu br6ul de brahman, era descull;i avea in dreaptatoiagul cu sapte noduri. Barba,i alba flutura in adierea vf,.ntului, crrsclipiri de argint vechi, intocmai ca 9i coarnele sfintei Himalaya inmiezul zilelor de vard.. Cu mAna $rang5 se sprijinea pe brapl puternical lui Mahavira care, inalt, chipq, lat in umeri, cu pletele negre si cublana de leopard str6.ns5 pe coapse, avea in ochii cumingi luciri debucurie tainici gi de umiiin$ pioasi. Nu se uitari. de loc inapoi, nicimicar la despirgire, spre mul$mea care,i binecuvinta urindu.le s[.nltate gi noroc la drum.

tlttII z' I Adam;i{Eva

Merseri;apte luni de eile, trecuri prin gapte orap gi de Ppte origapte sate gi peste nenumirate pdrduri gi ape mari' Cind oboseau,

poposeau unde se nimerea. Mincau poame gi riddcini g5site in cale.

Pretutindeni iume muiti ii privea rrecAnd, cdci inaintea lor alergaves"

tea ci marele inqelepq fiul luiVasishta, merge si dojeneasci pe regele

Arjuna. $i norodul se temea parci s-ar fi coborit insugi atotputerniculVshnu pe pimint.

Urcar[ rnun{i qi scoborAri vdi multg stribdture codri silbateci Ei

cdmpii minoase pdni ce ajunseri la apele sf,ntului Ganga, cel cu os.

troave multe rsi cu tu{iguri nepitrunse de fi:estia vetasa. Zibovir[ gapte

zile in Doab, pe urmi melseri rnai cleparte, acuma mereu prin cdm"

puri nesfhr;ite de orcz. Sosiri la inirna sfrntului Ganga' trecurd din'colo, inaintari pf,nl la sfhnta l)jamuna cu apcle lirnpezi albastre-verzui

gi iari veniri in Doab, luAnd-o spre rdsirit Apoi, intr'o diminea$Mahavira v5zu, in fundul z5rii, zidurile cetigii regale pi murmurlr

- Hasdnapur...Brahrnanul insr nu ridice ochii, parci i,ar fi fost scirbd.Vestea se ingroga cu cd.t se apropia de cetate. Un negustor viclean

dedu de $tire tururor ci insqi f)urvdsa, cel mai strEnic dintre sfintriibrahmani, sa cobordt din Himalaya cu blestemele zeilor. Un pescar

pios spunea, dimpotrivi, ci blindul gi ingeleptul Narida, fiul luiBrahma, vestitorul zeilor, vine cu o solie de binecuvdntare de la Siva.(hi mai mul;i credeau tonrgi ci cel ce sc,sqt€ trebuie si fie chiarVasishtabrahmanul sfhnt ucis odinioari de c5,tre regele Karusa dup[ indemnul{rumoasei Ni-sumba, adiogf;nd cd mai poarti in piept sigeata otrividcu un semn al rdur{gilor regegti de totdeauna.

Oraqul sfffnt Hastinapur cregtea mereu ?n faga drume;ilor, pe ospinare de cleal. inchizard ,"r"", in mijloc, pe colina turtid; deatuprazidurilor inconjuritoare inalte de zece co!i, se ridicau perefii de mapmorfi rogie ai palatului regal cu tapte renduri de coper$ud pirami.dale, intre coroanele rterzi ale platanilor seculari ca ni;te evantaiuriuriaqe. tmprejurul cetelii, din trei pdrgi, se oplogea oragul, cuprinzind,in peste zece mii de case, mai mult de o suti de mii de suflete.

O sutd de trepte de piatrl alba ql apoi o alee de platani, prunduiticu mult5. grije, coborau din cetafe, la miazdnoapte, spre Ganga, lascdldrtoarea regelui.

ln I-Iastinapur, cetatea cu fapte po4i, era &dmdntare ca intr-unfurnicar. Oamenii iegeau in faga caselor, se sfttuiau, se adunau in pil'curi pe ulicioarele fdri numdr qi se uitau mereu spre Doab, si zireasci

I

lzupe marele rishi. Din cind in cind cdte-un indrizneq se repezea cuvegti la poarta apuseani a cetigii, pdziti de soldaqi mulli iu spetescr.rrte pi lanci cu virfuri de arami, agezafi pe doui rinduri; fruntagulumbland de ici,colo semer, nici nuvoia se aude. De"abia cand un tiltrdn cirunt spuse ci fiul lui Vasishta a sosit la marginea oragului sftngmai-marele o,stilor;ovii. timise;apte oameni sa cerceteze dac[,i ade-vdraf iar el inre grabnic in cetate sd vesteasci pe regele Arjuna, carese lntorsese de cur.ind, impreunl cu prietenii sdi, de la o mare vAni.toare de gazele.

Ingeleptul in,telepqilor, proptindu-se pe rrnri.rul lui Mahavira, urcagreu uii;ele spre cetate. Aripile porgii de araml erau larg deschise. Os,ta;ii cizuri in genunchi giJ lisari sa treacd, coplegigi de spaimi.Mulgimea rimase la poarti ca in preajma unei mari nenorociri.

Alaturi de ingeleptul care mergea cu pleoapele strdnse ca si numaivadi zidarniciile lumqti pierzitoare de suflete gi care totugi ina,inta drept spre gint[ parci ar fi cunoscur locurile 9i ciririle *uibirr.ca paznicii ori chiar insuqi regele, Mahavira se uita imprejur uimit 9ifermecat Pggoda cu numeroasele cintri susfinute de stalpi de grunitcu bazinurile pentru scaldele zilnice ale brahmanilor, cu copacil pen"ffu uscarea hainelor lor, cu purohitarii in'estminte albe si trdu iosuincremenigi in conremplagie pioasi ca nipte bolnavi uitali acoki cie.mult, apoi staulele elefanlilor de rizboi cu sutele de ingrijitori, caselemarilor sfetnic! cu colonade de piarri gi cu coperiguri;1 caruri-multe,gi in sfirgit palatul regelui Arjuna, cu terase deschise, adumbrite cuinvelitori de purpurl, sprijinite pe coloane r[sucite de barnbu, cutrepte albe de marmori - toare i.se pdreau mitruni din basme, igiamintea povestirile din copihrie gi.gi zicea cd ceea ce i"a fost dat sivadd aievea acuma e mai presus de inchipuirile lui de odinioari.. P-Eeau numai pe clrdri pres{rate cu prundig cernut, strdjuite ici

de platani falnici, colo de cdie .rtr **rrgo itufos, rlinccrlo d* .r' k"r"rucu ramurile ftemuritoare. C,otiri pe o alee spre palatul regelui, indreapta,_la weo doudzeci de pa,si, pe oglinda unui iac cu apa albastrlca undele sfintei Djamuna, se alintau perechi aurii de ciakravaka,raga_minunad a brahmanilor. Mahavira intoarse privirea peste capulingelepnrlui. un lang de fecioare zglobii, invrluri subgiri ceie inmuiaurrupurile ginga;e, se firgdreau imprejurul lacului, r6zind, chemflndu*e... Lui Mahavita i se pirea ci vede aievea o ceati de fecioare ce.reqti, cum le visase el ^altddati in poiana sfdnrX. Inima ii b{tea de obucurie nemirginiti. itttr"e rL zeri una cu rmpul plepand ca rresria

1,,incovoiata de mAngAierea zeului Vayu. Jbcmai se desprinsese din cerc,

acoperindu4i cu miinile albe sdnii ce trenurau de oboseali ca douiporurnbi,te infticoqate. Auzi pe celelalte sfrigdnd-o cu drag:

- Navamalika!... NavamalikalFecioara se intoarse qi Mahavira ii intilni ochii rnai verzi ca pajigtea

ce imprejmuia lacul. in blandelea 1or tainicl Mahavira igi ceti intr.osingurfi clipire tot ffecutul qi viitorul. Privirea lor ii deschidea parciporlile cerului gi"i arita calea unirii eterne in Brahma.

Vdzindu-l, risul fecioarei incremeni pe buzete umede. Tolari;eleei o chemau, zicdndu"i in glumd:

- Ce e cu tine, Navamalika! Nu cumva te-a lovit weo sigeatd de

siriga din arcul inflorit al ;ag^alnicului Kama?

Ea nu aurea glasurile lor. il vedea numai pe el,si el efit acuma toatelumea ei,

Mahavira gi Navamalika simgeau, in aceeagi clip5., ci s-au maiv[zut, cI se cunosc din vecii vecilor 9i cI soarta lor e lmpliniti p€ntrutotdeauna.

- Mahavira! mormii inpleptul aspru, bigtnd de seamd ci insoli.torul siu se gdndea sd se opreasri..

Tiebui sd4i urmeze calea alituri de mogneagul sfeng ochii lui lnsirdmaserd wi.jigi inapoi la gingaga Apsara care stdtea in acela;i loc ca

o vedenie fermecdtoare de suflete.

- Navamalika! igi zicea Mahavim. Are numele celei mai ginga;e

flori gi ina,aclevir ea e floarea cea mai scumpi din lumea lui Siva!-- Mahavira! iqi zicea Navarnalika. Numele lui e marele btubat gi

inttadevdr nu poate sa fie sub cerul lui Indra birbat mai mare ca

dinsullCei doi drurnet' suiri treptele terasei, trecuri prin sili minunate,

printre curleni in vestminte strilucitoare de pieffe scumpe, ,si ajunserdin fafa rronului. Regele Arjuna gedea falnic in scaunul de aur, avindla stAnga pe femeia care"i nlscuse rrei feciori. Lnprejurul tronului st*teau celelalte gaptezeci gi ;apte de femei ale puternicului rege, toatetinere qi frumoase, ca nigte nestimate intr,o coroanl domneasci, toateimbricate numai in dluri ;esute din fir de eur gi de argint gi impoclobite cu diamante, incit sala scinteia de focurile ochilor gi ale pie-

trelor preqio"r". 1* dreapta 9i in stinga veneau sfetnicii regelui, cutoiagele de bambu, cu bdrbile ingrijite , apoi mai departe fruntagiioast-ei, cu haine aspre inarmaqi pf;ni-n dingi. Pugin la o parte se aflamarele purohita, arhiereul casei regale, inconjurat de sacrificatorii cu