Daniela Andreescu

Acvariul din OceanMindfulness ca stil de viagi

EDrruRA $$ "tooto

CUPRINS

cuvANT iNerNrE

Partea intAiMINDFULNESS SI MEDITATIE

CAPITOLUL I. Principiile directoare si bazelepracticii lSScopul meditatiei si al mindfulness 18

Practica modernl a mindfulness 25

Practica meditatiei in lumea de azi Zg

Aspecte fundamentale ale mindfulness si ale tipurilor

principale de meditati, t .

CAPITOLUL II. Meditagii debazl 4lMeditatie sezAnd, cu concentrare pe respiratie 42

Meditatie mergAnd 47

Meditatie cu concentrare pe unul din simturi jlMeditatii penrru culcivarea calititilor nobile ale mintii 58

CAPITOLUL ilI. Aplicarea mindfulness qi a meditaliei inactivitili obisnuite

_ Acasi

La serviciui,In relatu

99

100

105

115

Partea a douaMINDFULNESS CA STIL DE VIATT.

Capitolul I. Dezvoltare personali, spiritualitate, stil de iaga' 147

CAPITOLUL IV. Educarea constienti a atentiei

Misura progresului in practici

Meditagie despre sinele personal

Meditatie despre scopul fericirii

Aspectele dezvoltirii personale

Esenga triirii spiritualitigii

Stilul de viat5.

Capitolul II. Cum construim echilibrul interior

De la aspiragie, la realizare

Factori destabilizatori, aspecte favorizante

,,Formula celor 6 A"

Metoda de lucru

Capitolul III. Mindfulness, un mod de existenti

Demersurile de dezvoltare personah

Sustinerea echilibratl a aspectelor viegii

Mindfulness, un mod de existenti

124

t26

r12

138

r48

150

153

r56

159

r63

165

173

r83

189

200

2tt

De unde venim, unde suntem, incotro ne indreptim l9l

Partea a treiaACVARIUL DIN OCEAN

cArAroRrE rrrzuArA ix IETSAJELESUFLETULUI

Ghid de cilitorie, indrumar penrru practici

Exercitii de reflecgie gi meditaqii vizuafe

RESURSE

DESPRE AUTOARE

LISTA IMAGINILOR

219

))o

345

352

354

Partea intii

MINDFUTNESS SI MEDITAIIE

intre sti.rnul;i. r,ispuns existd un spayi.u. in acel spaTi.u se gdse;te

puterea noastrd de a alege rdspunsul. in r,ispunsul nostru se afld

creger e a ;i. li b ertate a rco as trd.

Viktor E. Frankl

13

CAPITOLUL IPrincipiile directoare sl, bazelepracticii

Autoritatea uhirnd trebuie sd f.e tntotdeauna raliunea Si analiza ritic,i a

indiuidului insup.

Dalai Lama

Din moment ce,,meditatie" gi,,mindfulness" sunt cuvinte

folosite in domenii destul de clar conturate, cum ar fi gtiingele

despre minte, psihoterapia, dezvoLtarea personalS., ne-am attepta

si avem cel putin o definiqie care si limureasci pe deplin sensul

acestor termeni.

Existi insi ,,cuvinte-obiect" - al ciror sens nu se schimbi

in functie de vorbitor - gi ,,cuvinte-fiingi" - care triiesc odati cu

omul care le di sens si viati udlizAndule. Vorbind despre ,,masa din

bucltirie", gtim cu togii la ce se referi aceste cuvinte . Daci insi facegi

un experiment intrebAnd prieteni ,,Ce intelegi tu prin iubire?" s-ar

putea si figi surpringi de cAt de multe interpretiri vefi auzi.

Teoretic, pentru toate cuvintele si pentru concepte glsim

o bazi in definigiile de dictionar sau in cirgi cu explicatii sau

teorii elaborate. Practic insi, dincolo de ce spun dicEionarele gi

15

de elaboririle autorilor, fiecare om adaugi sensuri din dicdonarul

personal de triiri. Esre ceea ce se intAmpll gi in cazul cuvintelor

nt e di tap i e qi m i.n dfu ln e s s,,,cuvinre- fi inti' care, de- a lungul timpului,

au cipS.tat diverse continuturi.

Nu doar ci nu existl o definide acceptari de toati.lumea, dar

si multimea lntelesurilor este aparenr deconcertanti. imbriqigAnd

incertitudinea si incepAnd practica, vom consrata ci oricare ar fidefinigiile adoptate pentru acesri termeni ce tin de experienta

subiectivi, ele sunt, in final, doar aproximiri. in cele ce urmeazi.veti

gisi reperele de bazi penrru a vi apropia de intelesurile meditatiei gi

mindfulness prin experienta triirii lor.

Meditagia, in sensul clasic, ata cum este utilizat termenul

in traditiile autentice gi in practicile moderne, este o metod;. 9i, in

acelagi timp, un instrument de cunoaqtere de sine. Este o modalitate

de a ne famlliariza cu propria minte 9i de a gestiona gAndurile,

emotiile si actiunile, cu rezultate benefice pentru sine si pentru

ceilalti.

Practica mindfulness include tehnici de gestionare a

procesului atentional, fiind o metodi de cultivare a unor sti.ri

psihologice care favorizeazd. dezvoltarea abilicitilor cognitive gi

emotionale ce conduc la eliberarea mintii de perturbi.rile caazate

de atagament, ayersiune gi necunoagterea corecti a fenomenelor.

Practicile mindfulness seryesc la antrenarea atentiei pentru a

t6

extinde conttienta gi, in acelasi rimp, a educa mintea gi congtiinta.

Anffenamentul atentiei vizeaz\. in primi instanti, rafinareatevoluntari. gi intenrionati a celor cinci mecanisme arentionale

principale: atentia focalizat| (concentrarea), arengia susrinuti

(vigilenqa), atentia selectivi (dirijarea atenriei), atenlia alternanti

(fexibilitatea), atentia distributivi (capacitarea de a rispunde

simultan la mai multi stimuli).

Scopul pe care niJ propunem in timpul meditatiei, dupi

cum spune Jon Kabat-Zinn, este ,,si devenim martorii tuturor

gAndurilor din mintea noastri gi ai tuturor senzariilor corporale pe

care le simgim, si le cunoagtem ca atare, fard. a le condamna gi fir5.

a le da curs, congtienti de faptul cl judecitile noasrre sunt simple

glnduri inevitabile gi limitatoare care descriu o experienri, dar nu

sunt una cu ed'.

Mindfulness are 9i sensul de prezenri consrienti., fiind o

stare ce se cultivi prin meditatie. ConstientizAnd diferirele feluri in

care suntem condugi de obiceiurile mintii gi adoptAnd modalitigi

noi de relagionare, cu sine gi cu lumea din jur, invitim sl ne

raportim la ceea ce se petrece, in interiorul gi in exteriorul nostru,

cu din ce in ce mai multl claritaJe gi seninltate, flrl a pierde insi

dinamismul gi capacitatea de a acriona.

IntegrAnd starea de mindfulness in viata de zi cu zi, reugim

si fim mai deplin prezenli la ceea ce se intAmpld., putAnd in acelagi

17

timp alege gAndurile pe care si le urmim, actionAnd penrru a

transforma energia emodilor in sensul dorit, mentinAndu-ne

echilibrul interior. Tiiirile nu vor deveni rerne, ci noi ne vom simti

mai relaxati gi alerti in mijlocul provocirilor cotidiene, ri.spunzAnd

vietii cu bunivointl gi compasiune.

I S.opul meditatiei si al mindfulness

Meditatia este o practici striveche, prezenti intr-o formisau alta in mai toate religiile. in lumea moderni, mai ales in

Occident, meditatia a fost preluati. din traditiile contemplative

orientale, in principal din buddhism, devenind o practici'ce nu

implicl apartenenga (sau neaparrenenEa) la o anume religie. ineducagie, psihoterapie, medicinl., dezvoltare personalL, sport,

mediul de afaceri gi in alte domenii, meditatia este utilizat5 ca

o modalitate eficienci de gestionare a srresului 9i de cultivare

a echilibrul interior, pentru a consrrui o mai buni relatie cu

evenimentele vietii, sporind astfel starea generali. de bine. Dincolo

de identitatea socio-culturali a fieciruia, practica mindfulness gi a

meditagiei esre, din nou in cuvintele luiJon Kabat-Zinn, ,,efortul de

a dezvolta in mod congtient capacitatea noastri de a fi in momentul

prezent".

,t ,$

l.aIT

r4..t, i

* #*t ", ,|'r''t

ryt'!i'

lq L \d,fll-s+i,,$lF'\r;

Emotii)

CAte un banc de emogii ml,viziteazd,in trecere.

Le privesc cum se compun gi se descompun

in forme spectaculoase.

Nu se opresc la mine. Locu-i prea strAmt.

---=---=

Echilibristica atentiei. Agezi cu griji atenqia pe un singur punct

al respiragiei - acela in care apare senzatia aerului care intri cind

inspiri gi cealalti. senzagie, a aerului care iese cAnd expiri. Un punct

minuscul, la baza nasului in dreptul nirilor, la care igi reintorci

atenEia. CAnd igi amintesti si o mengii acolo, po;i vedea, aga,

parc5. de la inilgime, cum trec emogiile. Cum fiecare migcare a lor

e insogitl de o senzagie in corp gi de o eticheti in minte. Daci vei

gine atengia, toati atenfia, in acel punct intre inspiragie 9i expiragie,

alituri se agazi gi mintea. OcupAnd cu atengia acel spagiu, infim gi

infinit in acelagi timp, emogiile nu-gi mai gisesc locul. Continui si

vinl 9i sl plece parcl mai discret.

Uneori imi pare s,i suf.etul este preaplinul uiepii. Emolii adunate

laolabd cu g,4nduri despre ele, f.ecare ur,4nd parc,i sd rdrnind, ca nu

curnua sd-rni pierd contururile - acea identitate muh iubitd de care

291

md ag,iy cu inaerSunare mai ales atunci c,4nd incep sd in,teleg cdf.ecare

eruolie care uine ua Si pleca, fzcare eaenirnent din mintea rnea se

compune Si. se descompune exact infelul in care urea.

Tumulrul emogiilor strilucitoare, ascugimea celor gri gi intunecate,

necontenirea triirilor stimulate de cele cu adevirat intimplate. Sunt

fascinante, emogiile. Astizi ai putea incerca si nu te lagi agigat de

niciuna, si le privegti pe toate cilitorind. Astizi, locul din sufletul

tiu va fi mai mare decAt ar putea umple emogiile, oricAt de multe 9i

intense ti-ar pirea. Astizi, vei lisa inima deschisi, intAmpinind cu

atenlie orice emogie care te viziteazd., neadipostind-o pe niciuna.

)c)')