ACTUALITATACTUALITAT

ACTUALITATACTUALITAT

4 Mihai Stepan - CazazianED I TOR IA LÎntâlniri sub semnul sărbătorii sfântu-lui GriGore luminătorul

ACTUALITATE

În fiecare an, în luna iulie, noi armenii, ne întîlnim la Gherla, la marea sărbătoare a sfîntu-lui Grigore luminătorul. În fie-care an scriem despre acest eveniment pentru că este o datorie a noastră să lăsăm o mărturie scrisă asupra unui moment unic la care participă, în primul rînd, armenii catolici - este sărbătoarea lor – dar şi fraţii aflaţi dincolo de Carpaţi. În acest an am fost martorii unei întîlniri istorice. ÎPs episcop Datev Hagopian, Întîistătătorul bisericii Armene din românia a fost invitat, de msgr. Gyorgy Jakubinyi, Arhiepiscop romano-catolic de Alba iulia şi admin-istrator apostolic al ordinar-iatului pentru armenii catolici din românia, să participe la această sărbătoare. Cei doi înalţi prelaţi au păşit în marea catedrală din Gherla în sunetul imnurilor bisericeşti intonate de cor fiind urmaţi de credincioşi. Acest fapt, dacă nu greşesc, nu s-a mai întîmplat aici la Gherla niciodată. nu pentru că armenii catolici nu-i acceptă pe cei ortodocşi, în fond suntem toţi creştini, ci pentru că, oficial, ni-meni nu a pus prob-lema. De multe ori ecu-menismul suferă nu din cauza credincioşilor ci din cauza ierarhilor

Mihai STEPAN CAZAZIAN

bisericii care nu doresc o ap-ropiere. Dar să nu ne lansăm într-o discuţie pe un subiect, şi aşa, destul de delicat. re-venim. Participarea episcopului Datev la sărbătoarea celui mai important sfînt armean, Grig-ore luminătorul, este o dovadă nu doar a apropierii dintre cele două biserici ci şi o reconfir-mare a faptului că noi arme-nii din românia avem valori comune ce nu pot fi judecate separat chiar dacă, la un mo-ment dat, istoria ne-a despărţit iar unii au devenit catolici iar alţii am rămas ortodocşi. oraşul Gherla, sărbătoarea armenilor catolici şi tot ce se întîmplă în jurul acestui eveniment este o dovadă în acest sens.

7

oAmeni Din CetAteA-AlbăFAmiliA AsVADuroV

AMINTIRIobiCeiuri şi trADiţii De oDinioAră lA CetAteA Albă

14

lA GHerlA

18 ArmeniAn HeritAGe PArk A Fost DesCHis lA boston

DIASPORA

reVerii De-sPre orAşul nAtAl – În ziuA sFântă A sărbătorii Armenilor

ACTUALITATE

MĂRTURII

20 rolul Di-AsPorei sAu ArmeniAn re-View

CULTURĂ

10

a

4

Întâlniri sub semnul sărbătorii sfântului GriGore luminătorulA

AA

R RT

La Gherla sărbătoareaSfântului Grigore Luminătorul,creştinătorul armenilor, este ozi de pelerinaj care reuneşte înOraşul Armenesc (Armenopolis)de odinioară armenii catolici dinTransilvania şi fraţii lor de rit a-postolic de Bucovina,Moldova şiMuntenia, precum şi oaspeţi depestehotaredinUngariaînvecinatăsau Armenia îndepărtată. AnulacestasărbătoareaSfântuluiGrig-oreLuminătorulastatsunsemnulîntâlnirilor. Cea mai semnificativă şi

mai impresionantă întâln-

ireafostceadintreîntâistătătoriibisericilor armene din România:Înalt Preasfinţia Sa Datev Hago-pian, primatul Bisericii Armenedin România şi Eminenţa saMonse-niorul Győrgy Jakubinyi,arhiepiscop romano-catolic deAlba Iulia, administrator apos-tolic alOrdinariatuluipentruAr-menii Catolici din România. Ceidoi înalţi prelaţi s-aumai întâlnitanultrecutlapelerinajuldeSfântaMariaMaredelaDumbrăveni,daraceastaa fostceadintâivizită laGherla a Arhipescopului Datev– armean originar din Irak, cu î-

naltestudiiînEuropaoccidentală.Ambiiarhiepiscopişi-auexprimatbucuriadeafiîmpreunăşidorinţade conlucrare pentru păstrareatradiţiilorarmenilordinRomânia.Autrecutumărlaumărîncoloanaprocesiunii deschise de CavaleriiMantiilor Roşii de laGheorghenişiarmenceleîmbrăcateîncostumetradiţionale; s-au aşezat vizavi lalocdecinste în timpulserviciuluidivin, apoi au discutat surâzătorişirelaxaţiîntreeişiaupopositînmijloculpelerinilor, tot împreună,subliniindînţelegereaşiconlucrarefrăţească.

De Sfântul GrigoreLuminătorul pelerinii sosiţi laGher-las-auîntâlnitşicuceidoipo-liticienireprezentativiaiarmenilordin România senatorul VarujanVosganian, vicepreşedintele PNL,şi Varujan Pambuccian, deputatulminorităţii armene şi liderulGru-puluiParlamentar alMinorităţilordinCameraDeputaţilor, dar şi cuAmbasadorulArmeniei,ExcelenţasaHamletGaspariancare–dupăcumadeclarat– revine laGherlapentruaretrăiînfiecareanspiritulcomuniunii cu conaţionalii săi depemeleagurilecarpato-dunărene.

Întâlnirea peste timp cuKristóf Szongott – profesorul deliceu cărturar şi publicist, croni-carul vieţii armeneşti din Gherla,îne-pocaeideglorie–aavutlocprinlansareaversiuniiromâneştiacărţiiMetropola armeano-maghiară,celde al treileavolumal amplei-Monografii a Oraşului Liber regal Gherla(1700 – 1900)publicatăînOraşulArmenesclacumpănavea-

Întâlniri sub semnul sărbătorii sfântului Grigore luminătorul

a

AA

AR R

T13 - 14 / 2012

ACTUALITATEcuriloralXIX-leaşialXX-lea.Lu-crarea– tălmăcitădesubsemnata,îngrijitădeistoriculşicercetătorulLucian Nastasă şi publicată deeditura Ararat din Bucureşti, cusprijinul material al Uniunii Ar-menilordinRomânia-esterodulunei succesiuni faste de întâlnirişi înlesneşte întâlnirea esenţialădintrecititoriidelimbăromânăcuistoria, tradiţiile şi cultura fraţilorlorstabiliţiînveaculalXVII-leaînTransilvania şideveniţi cu timpularmeni maghiari. În acelaşi timpcartea constituie şi un instrumentpentru cercetătorii din România,preocupaţideistoriaarmenilorau-tohtoni. Întâlnirea cu artaarmenească a avut loc la sediulnouluicentrucomunitararmenesc–unaltspaţiualîntâlnirilor–undeau fost prezentate într-o paralelăsemnificativă lucrări vechi depestedouăsecole,aparţinândpat-rimoniuluideartăarmeneascădinGherla şi lucrările pictoriţeiAza-duhiVarducaHorenian (originarădinGherla,actualmentepreşedintaUAR Cluj)reunite subg e n e r i c u lO f r a n d ă spiritualităţii a r m e n e .Piesele com-pozitorilor ar-meni DjivanGasparian şiA l e x a n d e rHa ru tun i an ,i n t e r p r e t a t ede CorneliusZirbo, elevîn clasa a VI-a la Liceul demuzică Sigis-mund Toduţă din Cluj, aucompletat înmod fericitevenimentul.Pe mine, ca

Î.P.S.DatevHagopian,PrimatulBisericiiApostoliceArmenedinRomâ-nia, îndialogcuMsgr.GyörgyJakubinyi,Arhiepiscopromano-catolicdeAlbaIulia,AdministratorapostolicalOrdinariatuluipentruArmeniiCatolicidinRomânia.

6

AA

AR R

T

6

de fiecare dată, m-a impresionatcelmaimultîntâlnireadelamasacomună a pelerinilor care, pot-rivittradiţiei,afostaşternutăsubbolţile spaţioase şi răcoroase alepivniţei casei parohiale. Farfuriacuaganciabur– tradiţionalasupădearmeneascădeurechiuşeacrităcuhurut–pecaremajoritateape-leriniloroaşteaptătimpdeunan–afostnumaiunuldintregustoaselefeluridemâncare,servitecâtorvasutedecomeseniînfometaţi.ArmenceledinGherlasuntzânelebunealeSărbătoriiSfântuluiGri-gore. Ele pregătesc cu săptămâniînaintehurutul acrişor şimiiledeurechiuşe de aluat cu carne caresunt puse la congelator aşteptândziuaceamare.Înajunulsărbătoriitot ele gătesc bucatele gustoase,aştern mesele lungi din pivniţacasei parohiale – întotdeauna cucâteva locuri în plus pentru pe-lerinii neanunţaţi (pentru că aşacumscrieşiîncartealuiSzongott,nimeni nu trebuie lăsat să pleceînsetatsauînfometat).Înziuasărbătoriiarmencelegher-lene,îmbrăcateînrochiidemătaseîmpodobite cu pasmanterie, iauparte la procesiune şi cântă încorulbisericiiacompaniindvocilesolistelor, dintre care se distingecea a Júliei Kirkósa, renumitacântăreaţă de operă, descendentauneivechişideseamăfamiliidinArmenopolis.Şitotele,armencele

dinGherla, semetamorfozează întimp record în gospodinele neo-bosite care umplu castroanele cuaganciabur aburind şi farfuriilecu delicioasa friptură de vită saualeargăpescărilepivniţeişiprintreşiruriledemese,mereuzâmbitoareşi pline de solicitudine. Şi tot ele, după terminarea sărbătorii, vorstrânge mesele, vor spăla suteledefarfuriişivorpunelaloctacâ-murileşiveselaînaşteptareaediţieideanulviitoralsărbătoriiSfântu-luiGrigoreLuminătorul.Astanuînseamnăcăbărbaţiinuaupartealordecontribuţie,maialeslacumpărăturişidereticareabisericii

şi parohiei. Eu am să-l amintescdoarpeIoanEsztegár,preşedinteleUniunii Armenilor din Transilva-nia, un omplin de suflet, energieşiumor–orchestratorulşidirijorulevenimentului - care spune căaceastă sărbătoare este asemeneauneinunţiînfamilie.Înfiecarean,de Sfântul Grigore Luminătorul,familiaarmenilorgherleni,cumiccumare, susţinecuforţeproprii,cea mai importantă întâlnire dinOraşulArmenesc. Andreea GHiţă

foto. Mihai Furtună

kristóf szongott:oraşul liber regal Gherla (1700 – 1900), metropola armeano-maghiară – carte lansată la Gherla în 23 iunie

Întâlniri sub semnul sărbătorii sfântului GriGore luminătorul

13 - 14 / 2012A

AA

R RT

ACTUALITATE

Vernisajulexpoziţiei“Ofrandăspiritualităţiiarmene”,cuprinzândlucrărideAzaduhiVarducaHorenian

După o lungă perioadă de timp, Azaduhi Vardu-ca Horenian revine cu o nouă expoziţie personală în oraşul natal, Gherla. Ni se oferă astfel prile-jul sa admirăm, în ziua sărbătoririi, Sfântului Grigore Luminătorul, apostolul armenilor, peste douăzeci de creaţii personale cu o atmosferă specială, caracteristică. Chiar şi la o privire fugară, de început, nu rămânem, cu siguranţă, neatinşi emoţional de aceste creaţii, care parcă ne momesc să ne alăturăm călătoriei în intimitatea cea mai profundă a artistei.

Darcumofioarelumeaîncarenoi,caprivitorişi,totodată,caadmiratori pătrundem? Cine este,de fapt, Azaduhi Varduca Hore-nian,născutăînoraşulGherla?

Răspunsul îl vom primi,cusiguranţă,prinapropiereadeta-blourilegrupateînjurulatreiteme.Artistaestepurtătoareauneigrelemoşteniri: bunicii ei au fost vic-timelegenocidului,doartatălsăuascăpatînmodnesperatcuviaţă,daraceastăpovară l-a însoţit întreagăviaţă. Casa părintească, copilariapetrecută înacelmediudefinitdedragoste frăţească invocă, totuşi,pacea şi iubirea – este ceea ce şilucrăriledinciclul“Visând laAr-menopolis”(avândcatemăclădiri,porţi,bolţicaremaiexistădoarînamintire)ilustrează.Sunt,totuşi,foarte importante aceste amintiri,deoarece situaţiile de viaţă şiexperienţele copilariei legate deele au conturat/au plămădit viaţa

ulterioarăaartisteişiauorientat-ospreşipedrumulartei. Azaduhi Varduca Hore-nianaînvăţatdelamariimaeştri.Amputea spune - de la aceştia adeprins şi şi-a insuşit, în sensulbunalcuvântului-afurattehnica.A reuşit toate acestea ca simpluvizitator, colindând pinacotecile,muzeeledinDresda,Praga,Buda-pesta, Veneţia, Roma şi Florenţa.La toate acestea s-a adaugat re-ceptivitatea şi sensibilitatea sadeosebită,propriiletresăririalesu-fletului.Astfelşi-aformatpropriulstil,desprecaresusţine:esenţasaestecurgereaculorii,darculoareasăfieacoloundeîiestelocul. Da, cu adevărat, culoareaseaflăla loculpotrivit în tablourişipoartăîneacăldură,seninătate,optimismînacorddeplincudorinţacreatoarei. În mod pregnant, celeafirmate se adeveresc în picturileexpuse în expoziţia permanentă,delaCluj,peculoareledelaetajul

reverii despre oraşul natal – în ziua sfântă a sărbătorii armenilor

-

8

reverii despre oraşul natal – În ziua sfântă a sărbătorii armenilor

CentruluiBethelen Kata şi,dintrecare,unnumărdestuldemarepotfiad-mirate,acumdegherlenişi de oaspeţii veniţi lamareasărbătoare. Titlulexpoziţiei de acolo, “E-nergiaculorilorarmene”,esteexemplugrăitorpen-trutotceeacereprezintăpicturaluiAzaduhiVardu-caHorenian:unizvordeenergiecaresehrăneşte,în aceeaşi măsura, dinrădăcinile sale armeneşi din sensibilitatea eiartistică extraordinară.Toate acestea au avutdreptconsecinţăprimireaartistei în rândurile mai

multor asociaţii

internaţionalealecreatorilor şi auajutat-o să-şi ocupe loculmeritat,înediţiadinanul2000aEnciclope-dieiartiştilordinRomânia.Nuesteunfapt întâmplătorasta,deoareceproducţia ei artistică este foartebogată şi se regăseşte în colecţiiinstituţionale sau particulare cupeste600delucrări.AzaduhiVar-duca Horenian a avut numeroaseexpoziţii personale şi colective,dar pe pământul strămoşesc, înErevan,aavutdoarodatăocaziasăexpună, înanul2004.Cutoatecă, tot ceea ce s-apetrecut acolo,pepământuleinatal,alăsaturmedeneştersînconştiinţanaţionalăaarmenilor, indiferentca le-au trăiteiinşişisaustramoşiilor. În cuprinsul expoziţieide faţă întîlnimdouă lucrări–nuîntâmplătorseparatedecelelalte–careprezintă,cusubtilitateartisticăşi interferenţă lirică, evenimentecutremurătoare. Printrealtele,artaserveşteşi pentru aşa ceva şi este bine căavem,oamenifiind,mijloacepen-truprelucrareagrozăviilor şipen-tru transsubstanţierea lor.Chiarşiîn creaţiile în discuţie, în tragis-mul lor este prezentă dezlegarea,

-

13 - 14 / 2012A

AA

R RTreverii despre oraşul natal – În ziua sfântă a sărbătorii armenilor

C A L E N D A Rumbre pe pÎnza vremii

Fiul lui Pavel şi alAnicăi Cerchez, s-anăscut la 5 iulie înBăneasa-Herăstrău(astăzi Bucureşti).Familia sa cu vechiorigini armeneştia fost numeroasă,cu 16 copii dintrecare Cristofi a fostcel mai mare. Dinnefericireoepidemieo înjumătăţeşte, iarmicul Cristofi a fostlaunpasdemoarte.UrmeazălaBucureştiFacultatea de Drumuri şi Poduridevenind inginer-constructor.StudiazăapoiArhitectura şiBelleArtelaMilano.Studiazăşiciteşteenorm căci şi istoria îi stârnise opasiune mistuitoare. Este avid săcunoascăcâtmaimulte.ColumnaluiTraianvafirevelaţiasacarevastalabazastudieriişidocumentăriiasupra istoriei dacilor. Va facedescoperiri şi va lansa ipotezeuimitoare, publicate (abia acumcâţiva ani) într-un volum “Daciapreistoricăşiistorică”.Întosînţarăsededicăarhitecturii.Primulsăuproiect, în1900afostVila Stătescu de la CâmpulungMuscel. Stilul architectural al luiCerchezfoloseşteînspecialformeşielementedecorativetradiţionaleromâneşti. Va călători mult printoată ţara, unde va strange schiţeşistudiipecareulteriorlevapuneîn practică în creaţiile sale. VaconstruiunTurncuClopotniţă înlatura sudică aArhivelor Statuluidin Bucureşti inspirat de vechileedificiiromâneşti.Proiectezănoua

maternitate Polizu,restaurează bisericişi realizează zecide clădiri şi vileîntr-o manieră şiun stil propriu in-spirat şi de marelearchitect I. Mincu.Casa Zentler, casaMătăsaru,vilaCan-dino, vilaMaximo-vici (în stil eclecticfrancez), sau vilaStanovicisenumărăprintre cele maifrumoase creaţii

ale sale. Din nefericire multedintre operele sale au fost demo-late în timpul distrugerii sistem-atice a Bucureştiului în perioadacomunistă.ÎnsăperlacreaţieisaleestefărătăgadăbinecunoscutavilăDr.MinovicidinBucureşti,unicăîn istoria arhitecturii, care devineun important reper la Şosea, peharta Bucureştiului. Meritele saleau fost recunoscute şi apreciate,astfel în 1909 este însărcinat deMinisterul Cultelor pentru a su-pravegheaconstrucţiaunorimpor-tanteedificiibucureştene.Primisedejaîn1906PremiulBrevetRegal.Cristofi Cerchezmărturisise nu odatăcă:“RomâniaşiArmeniami-audatforţacreaţiei.”Marelearhi-tectpasionatdeistorieşimuzicăsestinge în1955.Separecă înaintede a pleca a mai spus: “Plângeţivoi patru pereţi că rămâneţi demine…”

eduard AntoniAnfoto. Arhiva

Dr. Simona Condurăţeanu

ArHiteCt CristoFi CerCHez (1872-1955)

140 de ani de la naştere

şi,îndurere,esteprezentăaceeaşifrumuseţe ce adie în toată creaţialuiAzaduhiVarducaHorenian:fiecănereferimlapeisajarmean,fiela portret sau la natura statică cuflori. În toate, este prezentă cre-dinţa în Dumnezeu, în oameni,în frumuseţea vieţii şi în puterearugăciunii.

Îidoresccaaceastăcredinţăsă nu o părăsească niciodata, săfie mereu prezentă ca o luminăcălăuzitoare,caorganizator,caart-istsprebucuriaşiîmbogăţireasu-fletelortuturor.

sÁnDor boGlÁrkA ÁGnes

http://www.szabadsag.ro

23-24 / 2010A

AA

R RT23-24 / 2010

AA

AR R

T23-24 / 2010A

AA

R RToameni din Cetatea-albă familia asvadurov

10

De câte ori vine vorbadespre armenii din CetateaAlbă,alături de alte nume se aminteştede bogata familie Asvadurov, penumeleeiadevăratAstvaţadurian.Puţiniştiucăînaceloraşeraumaimulte familii cu acest nume dar

carenuerauînrudite.AstfelavempeMarcAsvaduriancareaavutdoicopii:peCalust(1898-1970)(avo-cat,deputat,membrualLigiiNa-valeRomâne,membruînConsiliulEparhial al Bisericii Armene dinRomânia,din partea parohiei din

CetateaAlbă)şifratelesăuCristo-for(1884-1941)careafostmedic.Mai putem menţiona dintr-o altăfamilie omonimă, pe Cristofor(Hacik)Asvadurov,careafostge-olog, pedolog, cercetător ştiinţificreputat,decarerevistanoastrăs-aocupatîntr-unuldinnumerelesaleprecedente. Familia de industriaşi şicomercianţi Asvadurov, de carenevomocupaînceleceurmează,areolungăistorie.ÎnceputurileeipurceddepemalurileMediterenei,dinSmirnadeundevaplecaIsaacAstvaţadurianspreasestabili,înadouajumătateasec.18,laOdessa,caredevenisedejaunportcomer-cial important. Ocupaţia lui eracomerţulcututun.Turciaproduceamateriaprimăiarelorevindeaînoraşul portuar unde se stabilise,şiunde comerţul internaţional pulsatot mai dinamic în acest final desecol18.Aflatăpeteritoriuocupatdeturci,elsenumeaîncăHagibeyşieramaimultocetateîntăritămaialesînanul1765.În1789oraşuleste ocupat de trupele ruseşti subconducerea generalului-maior DeRibas.DupăpaceadelaIaşi(1791)oraşul trecea sub jurisdicţia rusă.Acum Odessa cunoaşte un afluximportantdepopulaţie.Într-adevăr,Odessaeraacumţintanegustorilor,imigranţilor şi a fugarilor pemo-tivereligioasedinteritoriileruseştidarşidinaltepărţi.În1795înoraşerau2349 locuitoridincaregreci224, evrei 240, armeni 38 etc.Dupămoartea lui Isaac, comerţulcututunestepreluatapoideSira-ganAsvadurov,carearetreifii. Cei trei fii a lui Siragan,continuă cu succes comerţul cu

oameni din Cetatea-AlbăFAmiliA AsVADuroV

Tabloucarearputeafi,dupăunii,oreprezentarealuiIsaacAsvadurov.

23-24 / 2010A

AA

R RT23-24 / 2010

AA

AR R

T23-24 / 2010A

AA

R RT

AA

AR R

T13 - 14 / 2012

MĂ R T U R I Itutun, însă doi dintre ei dispar înnaufragiulvasuluicarefăceacursaOdessa–Ackerman(Cetatea-Albă).Ivan(Ovanes)Asvadurovcontinuăsăseocupedefabricadetutunalcărei singur proprietar devenise.Faimacomercialăa lui Isaac însăeradebunăseamădestuldemaredevremecesocietateacomercialăacelortreifraţisenumea,,FiiluiIsaacAsvadurov”fondatăîn1886.(vezi afişul-reclamă din pag. 13). IvanAsvaduroveraunomenergicşiîntreprinzător.Eldezvoltănoi direcţii, amenajând linii deproducţiea ţigaretelorşiparticipăcu produsele sale la expoziţiilecomerciale internaţionale. AstfelelestepremiatcuMedaliideaurlaBruxellesşiLondra,înanul1888.El experimentează continuu noişi numeroase sortimente de ame-stecuridetutunşimărcideţigări,dintre care cităm doar câteva:Smirna, Buchet, Silva, Armenia,Salve.Noua fabrică de tutun esteridicatăîn1891dearhitectulL.L.Waldeck Dincartografiaoraşuluipeanul1902/1903,reiesecăAsvadu-rovaveaînOdessa4caseşiovilăîn frumoasa zonă Longeron-Fon-tan.Casaceamaiimportantăaveaosuprafaţăconstruităde3164mp,şiseaflăşiastăzipestradaPuşkin37,eaestedeclaratămonumentistoricşiadăposteşteunInstitutdeArhe-ologie. (vezi foto). Celelalte caseau fiecare câte 1169 şi 1132 mp.Vila are o suprafaţă nedeclarată.(Catalogulproprietăţilorimobiliaredin 1902/1903 a oraşuluiOdessa,editat de L.M. Mihailovski, subredacţialuiV.K.Feldberg,tipogra-fia A.Schultz, Odessa, anul IVde apariţie.). Casa din str. Puşkin37(vezi imaginea din pag. 12 )afostridicatăîn1913-1914-arhitectH.N.Schultz. Odată cu izbucnirearevoluţieiruse,familiaAsvadurovseretragelaCetateaAlbăpierzân-du-şi proprietăţile imobiliare care

BisericaArmeanădinCetateaAlbă,dupăoilustratădinaintedeprimulrăzboimondial.

Placamemorialădebronzmenţionândcaracterulde ,,MonumentIs-toric,CasaAsvadurov”

12

rămânpemalulstângalNistrului.TotaicivinşiceicincicopiialuiIvan Asvadurov: Marc, Levon,Dimitrie, Alexandru şi Varvara.Viaţatrebuialuatădelaînceput.Pentru Asvadurovi Cetatea-Albă,acum în cuprinsul RegatuluiRomâniei, nu era un loc străin.Dimpotrivă.AicieraînmormântatIsaacAsvadurov,încimitirularme-nescdinlocalitate[1],subunsomp-tuos monument de marmură albăinscripţionatînrusăşiarmeană,cuefigia sa înprofilcu fesul turcesccu ciucurepecap.Aicieiaveauşi imobile unde petreceau veriletoride ale sudului. Dar comerţulcututunnumaiputeaficontinuat.Lipsea piaţa şi materia primă iarinvestiţiaînaltefabricideţigareteerapreamare.Înschimb,aşacumreiese din publicaţiile economicealetimpului,Basarabiaeraterenulpropicepentrucomerţulcucerealeşiderivatelesale.IvanAsvadurovpărăsindtutunuls-aapucatdece-reale. În acest scop el a ridicat omoarăcuvalţuride4etajedotatăcuutilajemoderneadusedinGer-

mania. Pentru a funcţiona aveanevoiedecurentelectricpecareîlobţineconstruindouzinăelectricăpropriechiarlângămoară.Păcuranecesară funcţionării uzinei erastocatăîn2tancuridemarecapaci-tateşitotacestansamblueraridicatpemalulLimanuluipentrucatrans-portulcombustibilului,grâuluietc,săsefacămailesne.Darcurentulelectricnueraconsumatnumaide

moară,Asvadurova mai construit obrutărie modernămecanizată, undepâinea ce coceape vatră electrică,şi pe care o vin-dea cu marca,,Sănătatea”. Maimult el a introdusiluminatul electricîn oraş, oferind, operioadă, curentgratuit primăriei.Treptat locuitoriioraşului şi-au trascurent electric încasedelauzinaluiAsvadurov, astfelîncâtînscurttimpmaitotoraşulben-eficiadeiluminatulelectric. Făina ceo livra în toată

ţara era demaimulte sorturi, ceamaifinăeraceacaretreceaprin4valţuri(0000).Asvadurovexportafăinaluicareeraapreciatăşipestehotare.Astfel găsim în statisticilevechi,căelvindeasortuldefăină,,Prima Lux” în Polonia cu 14, 5lei/kgfranco. Înafarădeacesteactivităţielaveaşiofabricădeconservedepeşte, folosind resursele piscicoledinregiune,guvidulalbdeLiman,chefalul etc. În centrul oraşuluiavea un rând de case unde erauînchiriatespaţiicomerciale. Eraunomdeosebitdeac-tiv, dar şi generos.Aconstruit ungard de circa 200m din grilaj defierforjatpentruBisericaarmeană,suporta costurile reparaţiei aces-teia, salariile clerului etc. Perma-nentasusţinutlastudiiunstudenttalentat din oraş, iar la absolvi-rea acestuia susţinea următorul.De sărbători şi alte ocazii plăteagratificaţiiangajaţilorsăi. Figura lui l-a inspirat pescriitorul Radu Tudoran, în ro-manulsăuUnportlarăsăritunde

Uşă interioară în CasaAsvadu-rov

CasafamilieiAsfadurovdinCetateaAlbă

oameni din Cetatea-albă familia asvadurov

13 - 14 / 2012A

AA

R RT

MĂ R T U R I Ielestedescris,însăsuperficial,cafiind de etnie greacă, sub numeledeDurasşicreionatcucâtevatuşene-caracteristice. Evident, scrii-torul nu l-a cunoscut, şi a culesinformaţiile din auzite,căci faimalui Ivan Asvadurov a persistatmultăvreme.. După moartea saprematură, laViena, averea lui afostdivizatăîntrecei5copiiaisăi.Aceştia nici pe departe nu aveauspiritulantreprenorialalpărinteluisău. Criza mondială, războiul cese apropia şi apoi a şi izbucnit,ocuparea Basarabiei de sovieticinu constituiau un cadru propicepentruafaceri,chiardacăceicincicopiiarfidoritsăselanseze.Eis-aurefugiatlaBucureşti,aulucratcafuncţionari îndiferiteinstituţii.şi sunt înmormântaţi la cimitirularmeandinPantelimon.Unuldin-tre ei, matematicianul AlexandruAsvadurov, a fost căsătorit cu ofiică a preotului EremiaAprilian,fiind astfel rudă prin alianţă cuDro.ElerasingurulcaremoştenisespirituldinamicşiactivaluiIvanAsvadurov, dar destinul şi vre-murilei-afostpotrivnice. Întrebarea care s-ar puteapune este: de ce Asvadurovii,dezvoltând afaceri la Odessa, auînmormântat pe Issac Asvadurovşi ceilalţi membrii ai familie lor,laCetatea-Albă şi nu laOdessa?.Pentru a răspunde la această în-trebareestesuficientsăconstatămcălaOdessa,ladatasosiriilor,nuexistaBisericăarmeanăşinicicim-itirarmenesc.Întimpcenumailaoorădistanţă,laCetateaAlbă,fiinţao străveche comunitate armeanăcare avea o biserică a cărei datăde construire nu se cunoaşte, darcare are în zidul său inscripţii,privind repararea ei, datând dinsec.15. La Odessa prima bisericăarmeană a fost construită abiaîn anul 1844, cînd Isaac nu maitrăia.Această biserică, ridicată în1844, la intersecţia străzilor Eka-

terinenskaia şi Bazarnaia,cu hramul Sf.Grigor Lusa-vorici, a funcţionat chiar şiînanii regimuluisovietic.Eaa fost distrusă de o bombăincendiară în 1944, în tim-pul războiului. Ruinele ei aurămaspână în1951, cândpeloculei s-aclăditunbloccu4etaje.Acolo,ulterior,afostpusă o placă comemorativă.O altă biserică armeană, cuacelaşi hram, a fost ridicatărecentlaOdessa, în1995,dearhitectul Bagdasar Arzuma-nian.ÎnepocasaAsvaduroviiau fost oameni de seamă.Astăzitimpulaaşternutuita-reapestenumelelor.

A. SAHAGHIAN

[1]Acestcimitir,cumonumentevechidepeste300deaniafostrasdepefaţapământului,recent,de autorităţile ukrainene, lăsândacolo un teren viran. Nici unarmean,dinceicaremaisuntînoraşnuaprotestat.

BasoreliefînCasaAsvadurov

14

obiCeiuri şi tradiţii de odinioară la Cetatea albă

În perioada interbelică, lacarenevomreferi,comunitateaar-menilordinoraşnumăracam100decase-familii.Afarăderugăciunişiuneleexpresii,pecaredealtfelnulemaifoloseau,îşipierduseră,indecursulatâtorsecoledeexistenţăa comunităţii, limba maternă.Bătrânii mai ştiau ceva turceşte,dar tinerii nu o mai ştiau. Celedouă-treipersoanecare stăpâneauarmeana erau sosiţi de curând înurbe. Printre aceştia se număraupreotulşidascălul.Înschimbobi-ceiurileşitradiţiileeraupăzitene-clintitdegeneraţii.Eleserefereaula sărbătorile religioase şi diferitepraznice,onomastica,balulorien-tal anual, şi ocazional conversaţiidesprevremurişipersoanetrecutesauscurteincursiuniistorice,rela-

tatedeceicâţivacunoscători

cuprilejulunormeselacareeraueventual invitaţi.Existafireşteuncomitetparohial,careseînţelegeamaimultdinmers,fărăamaiţineşedinţe formale cu evidenţa deci-ziiloretc.Ştirilemondenecirculauînsă rapid prin intermediul unorpersonaje pitoreşti care colindaucaseleşiduceauvorbadelaunalaalta.Telefonuleraoraritateşieraprezentmaimultîninstituţii.Presaera aproape ignorată, radioul abiafăcea primii paşi timizi în urbe.Zvonuleraaşadarprincipalulizvordeinformare. Familiile păstrau strictcutumele în ceea ce priveştecăsătoria.Nici o fată nu se puteacăsătoriînainteasuroriiceleimari.Căsătoriilecelemaifrecventeerauaranjate de părinţii ambelor părţi.Evidentserespectaastfelşistrati-

ficareasocială.Puţineleabateriseîntâmplau rar şi deveneau eveni-mentediscutatepeparcursulunorani îndelungaţi.Familiile înstăriteoficiauologodnă,încasasocrilormari,cuparticipareapreotuluicarebinecuvânta inelele de logodnă.Totatuncisefixaşidotafetei. Prima sărbătoare din aneraCrăciunulcuBoboteaza. Un-chiul meu, Topalian Alexandru,funcţionar tânăr, cu niscai prie-teni, printre care SarkisCaraogh-lanian, Iacob Tăuşanu, Hazarosşi Harutiun Vartanian, VolodiaŞahnazarianşialţii, confecţionauosteamarecu7sau9colţuripom-posornată,luminatăculumânărelepe interior, cu beteală şi hârtiecoloratăşimergeaupelacase.EIcântauAvedisşiHorhurd meţpelacaselearmeneşti.Aveauşiotolbă

obiceiuri şi tradiţii de odinioară la Cetatea Albă

AA

AR R

T13 - 14 / 2012

A M I N T I R Imare pentru daruri. Dar muncaceamaimare era a femeilor. Pif-tia, toba de casă, pasta de ficat,gâsca umplută cu varză călită,chifteluţe din peşteNelipsiţi eraucolţunaşiicubrânzădevaciserviţicu smântână.Apoi veneau dulci-urile. BunicaMariam şi mătuşileSanduht, Hripsime, Eghisabet şimamaCatarine,munceaupebrân-ci să coacă felurite produse. Dintimpbunicapregăteahaviţ,adicăo făină cernută şi rumenită pe ti-gaie,carenumaicreştealadrojdie.Eaera folosităpentruunaluatcumultuntşivaniliecaresetrăgeacaunbastonlung.Eleratăiatînseg-menteşiapoisegmenteleînnodatecăpătândoformărotunjită.Unsecuoubătutşipresăratecususansauzahărerauapoiintrodusepevatră.Scoase proaspăt erau delicioase.Dupădouăziledeveneautaricapi-atraşinuseputeauconsumadecîtculaptesauceai.SenumeauPylyt(ProbabildelaBlyt).Apoiveneaunfeldepuding,cualuatne-îndul-cit,darcareeraşipebazădelapte,pufos, la mijloc avea umpluturădecarnetocatădatăprintigaiecucimbruşipiper.Aicibunicaintro-ducea un bănuţ curat şi învelit înhârtie. Cui i se nimerea bănuţulaveanoroctotanul.Nelipsiteerauşi corăbioarele. Erau crocantepresărategeneroscupudrădezahărvanilatşieraudeliciulmusafirilor.MătuşaHripsimesespecializaseîncornuleţecunucăşimagiunundesemai simţea şi gust de cuişoarefinmăcinateşiscorţişoară.Laastase adăuga şi kekul rulat în douăculori cu cacao. Dar capodoperabunicii erau samsalele. Acesteaerau din foi subţiri de aluat recedecupate în discuri şi la mijlocse aşeza umplutura care putea fidin carne tocată dată pe tigaie şila care se adăuga piper măcinat,cimbruşialtecondimente.Apoiseîndoiauiarjumătăţiidediscastfelobţinutăiselipeaubinemarginilecare se decupau pemargine cu o

rozetă zimţată. Zeci de astfel desamsaleaşteptausăfietrecuteprinoalade tuci cuuleifierbintepen-truafiscoaserumeneşicrocante.Umplutura puteafi însă şi brânzădevaci,dovleac,piuredecartofcumultpiper,dulceaţădevişineetc.Darceamaireuşităumpluturăeramagiunul făcut de bunica, desprecarevamaifivorba.Pentrubrad,bunica tot anul strângea hârtiecolorată de la ciocolată sau bom-boane.Acumînveleanucilecuele,petreceaoaţăşi leatârna înpomalăturidecelelaltepodoabe. De Sf. Ioan Botezătorulsemergeaafarădinoraş,acoloeracapela cu acelaşi nume –OvanezMkrdici- iar preotul, chiar şi pegerulcelmaicumplit,ţineaslujbaînconjuratdecredincioşi.Lacapelăera o mare inscripţie în limbaarmeană,desprecares-amaivor-bitînrevistanoastră.Apaizvoruluicarecurgeaacolo,sespuneacăeravindecătoare.Decapelăeralegatăşiolegendădesprecares-amaiscris. De Vartananţ bunica co-cea nişte elefănţei umpluţi cunucă sau magiun. Avea o formăde tablă cu care decupa foaia dealuat. Erau elefanţii duşmanilor

SfântuluiVartanpecaretrebuiasă-imâncăm în semn că în cele dinurmă jertfa sa nu a fost în zadar.Tot înperioadaaceia avea loc, însalademarmurăşioglinzialiceu-lui Marele Voievod Mihai, baluloriental, organizat de armeni, darla care participa toată protipen-dada oraşului. Pregătirile pentruacestevenimentsefăceaucumulttimpînainte.HosrovSahaghianseocupadeparteamuzicală,repetândcucorulşisoliştii.Costume,rochi,numere vocale sau concursuri di-ferite,ornamente,invitaţisurpriză,orchestre, solişti. Şi…nelipsitelebucatearmeneşticareeraupremi-ate de un juriu ales în fiecare an.Tortulgospodineicâştigătoareerapremiatfiecuosticlădeşampaniefie cu un alt premiu rîvnit. Re-gina balului datora succesul său,în parte şi costumului. Cele maiapreciateeraucostumelenaţionalearmeneşti,celecusuteîncădebu-nici şi care erau acum scoase dinscrinuri şi împrospătate sau chiarcopiate. De Sf. Sarkis se făceaunişte prăjituri speciale. Acesteaerau pe bază de aluat rece. El seîntindeacaofoaiemaremaigroasă.

-

16

Apoiserulacauncilindrugrosde5-7cm.Şiselăsalarece.Dupăovremeerascospeplanşetăşităiatîn rondele camce5mmgrosime,ajustatsăfierotundşi trecutprintingireacuuleifierbinte.Rumen-ite şi scursedeulei, erau aşezateîntr-un bol mare şi stropite cumierediluatăcupuţinăapăcaldă.Seserveaudupăcesemairăceau.Dacă afară ningea bunica spuneacăSfSarkisîşiscuturăbarbaşicăanul va fi îmbelşugat. Iar seara,spre miezul nopţii, înainte de SfSarkis,mătuşilemele, nemăritatepe atunci, topeau ceara de lalumânări şi tot şuşotind între ele,oaruncauîntr-unvascuapărece.Apoi scoteau ceara răcită ca săghicească cine le va fi ursitul şidacăsevormăritaanulacela. De Sf.Paşti pretutindeniseinstalaoatmosferăcarecuprin-deadeemoţiepetoatălumea.Toţiaşteptauceva,toţierauconcentraţi,nimeninumaiglumea,toţiaica-seiaveaucevade făcut.Se făceacurăţeniamareprincasă.Seadun-aubucatecaresestocauînbecişicămară. Se coseau unele lucrurinoisausecumpărau.Semaicom-pletauvaseledebucătăriecualtelenoiiarunelemaiuzatesearuncau.Casamirosea a ceară de parchet,unele haine erau scoase afară laaerisitsăiasămirosuldenaftalină.Unele mobile erau mutate. Euprimeam, invariabil, ghete noi.Apoiîncepearăzboiulculinardusdearmatamătuşilorsubconduce-reageneralăabuniciiMariam… Dupăceerapregătitmie-lul, si bucatele celelalte se treceala cozonaci care aveau ziua lorconsacratăcîndtoatefemeileeraumobilizate.Eraucernuteprinsitafină16kgdefaină0000.Astapen-tru aerisirea ei. Se spărgeau 512ouăproaspetedegăină.(Cantităţilele-amdescoperitîntr-unvechicai-etalbunicii).Bunicaşicele4feteale ei amestecau ingredientele sifrământaualuatulîntr-oalbiemare

de lemn, până târziu dupămiezulnopţii.Estimpcuptorulcelmare,pecareiarnaputeaudormi6persoane,era aprins cu coceni de porumbpână se încălzea bine când jarulne-ars era scos cu un vătrai lungde3-4m,pusingăleţişidusafară.Vatracaredogoreaeraîncărcatăcuformeleplinecucozonaciicrescuţi.Bunicarămâneadepazăşicontrolacuunbeţişorsubţiredacăaluatuls-a copt.Apoi, cu o lopată specialăde lemn, lungă şi ea, erau scoaseformelecucozonacicareumpleaumeseledarşiprichiciurileferestre-lor.Prichiciulacesteeragoluldin-trefereastraexterioaraşiobloaneledin lemngrosdin interior,careseînchideaucucremoanesolide,dar,lanevoieşicubaredefierpusepecârlige. Ţineau la respect friguldar şi eventualii hoţi. Distanţadintre oblon şi fereastra era cam50-60 cm, după grosimea zidului.Acumserveau la răcirea formelor.Dimineaţa se scoteau cozonacii şiseaşezaupemese,casoldaţii.Eraudesigur nu numai pentru consumpropriu.Ceimaireuşiţierauduşilabisericăpentrupreoţi,pentrusăraci,pentru a fi împărţiţi la cimitir deMereloţ.Apoi eraucozonacii careerauobligatoriuduşi laprieteni şicunoscuţicuprilejultradiţionalelorvizitededupăSf.Paşti.Erauunfeldecartedevizităagospodineişiacasei…Darşiprieteniiaduceaulanoicozonaci.AşacădePaştimân-camfeldefeldecozonaci,darceimaireuşiţieraudesigurabunicii…Vopsitulouălorurmaacelaşiritualşicircuit.Dupăcâtevazilenumaiştiamdincecasăproveneaouldepemasă, iar alenoastre luaseră şiele,oparte,drumulcaselorpriete-nilornoştri. În searadeajun,cândve-neam de la slujbă cu lumânărileaprinse bunica făcea cu fumullumânării o cruce de funingine înpragulde sus aluşii de la intrare,casăprotejezecasadecelereleunandezile.Masadeajunerascurtă

şi frugală. Bunătăţile cele multeurmasăfieconsumateînprimazidePaşti,dupăceneîntorceamdelaslujbă. De Înălţare încămai eraucozonaciide laPaşti încasă.Darbunicaavusesegrijăsălefeliezeşisă le usuce în tavă pe sobe.Erautari ca fierul.Nu le venea de hacdecât ceaiul sau cafeaua cu lapte.Le spuneam lokum. După slujbăfetelenemăritateseduceauîngruppemalulapei(Liman),sporovăiau,împleteaucoroniţedeflorişicântauuncânteccumultestrofeşiveseleşi triste iar coroniţele erau arun-cate înapă,pluteauovremeşisescufundau.Momentul scufundăriicoincideacucâteostrofădincân-tec,şiaceiaarătasoartafeteiceoîmpletise pentru anul în curs. SenumeaVigeak. De Schimbarea la faţă(Vartavar)mătuşilemele,careeraufete tinere pe atunci, alergau princurteşicăutausăsestropeascăcuapă.Spuneau că e şi asta unobi-cei. Hramul Bisericii din Ce-tatea Albă era Sp.Astvaţadzin.(Adormirea Maicii Domnului,Uspenia) şi era mare sărbătoare.Din timp se făceamare curăţenieîn ograda bisericii, se tăiau bu-ruienile, se scoteau afară cov-oarele, se aerisea si se făcea totcetrebuiecatotulsăstrălucească.Celmai greu era curăţatul lustre-lor din biserică, sarcina luiAris-takes jamgociul, care urcat pe oscară făcea totceputeamaibine.Lustrele străvechi aveau atârnateca ornamente ţurţuri de cristalprismatice. Dar sub greutatea lordarmai ales a timpului sârma dealamăsedezdoiaşiunulcîteunulprismelecădeauînliniştepecovor.Noicopiiileculegeamşipriveamlumeacoloratămiraculoasăcede-fila prin ele în faţa ochilor noştrinedumeriţi. Era un sentiment demândrie dar şi de tristeţe ciudatădacă aveai în buzunar o prismă

obiCeiuri şi tradiţii de odinioară la Cetatea albă

-

13 - 14 / 2012A

AA

R RT

A M I N T I R Idin acelea. În seara dinaintea Sp.Astvaţadzin se scoteaudinmaga-zie patru cazane mari de aramăcositorite, se puneau pe pirostriişidupăceerauumplutecubucăţidecarnedeberbecşigrâuspartseaprindeaufocurilecasăardăpânădimineaţafierbândlafocmichari-saua.Maidemultacestefocurieraupăzite de tineri până dimineaţa.Acumei,deveniţiadulţi,îşiamin-teau doar de acele momente.Astfel încât acum treaba o făceajamgociul. Harisaua era împărţitădeopotrivăla toată lumeadarmaicuseamăsăracilor. De Surp Haci (ÎnălţareaCrucii) care este mereu în sep-tembrie,noicopiii ştiamca începşcolile.Bunica spuneaceva rimatcare însemna: a venit Surp Haci,ia-ţi lucrurile şi du-te în casă.Adică-vremea caldă s-a încheiat.Dar bunica avea grijile ei culin-are.Plăcintele cumagiunde casăşi dovleac cules din grădină erauun deliciu râvnit de toată lumea.Plăcintele acestea se făceau cufoidealuatcevamaigroaseşiseadunaudinoptcolţuriiarapoieraucoaptepetavă.Culesulviiloreraterminat şi tinerii se duceau prinviile,acumne-păziteşicufrunzelecăzutesăaduneciorchiniiuitaţişipuţinstafidiţidarfoartedulci,aşazisul tilki kuiruk.Vinul care dinmustîncepeasăfiarbăprinpivniţedevenea mărmărik (tulburel) şiaveaamatoriilui.Oraşulîmprăştiaaromele vinurilor care fermen-tau prin pivniţe. Mărmărikul se consuma prin tradiţie împreunăcu plătica sărată sau guvizii albide Liman prăjiţi. Chefalul însă,crescutînarâk-uricereaneapăratvotcă. Spre sfârşitul lui septem-brie,intraincurteocăruţăplinăcuprunedetoamnăbrumării.Imediatmătuşile făceau clacă şi le spălauînmaimulteape.Apoipânăsearatârziu scoteau sâmburii pe între-cute.Aşacamlavreodouăgăleţi.

Adouazi,cunoaptea încap,bu-nicafăceadincărămizi,douăvetrepe care aşeza cazanele de aramăcositoriteplinecuprunelecurăţate.Fiertuldurapânălalăsareaserii.Seamestecamereucuniştelopeţidelemnlungicăaltminteritefrigeaustropii de lafiertură.Tot cartierulfierbeamagiunul, numit aici pov-idl.Noieramvreoşaptepersoaneaşacăfăceammagiunpentrutoatăiarna.Spresfîrşit,bunicaveneacusecreteleei,carefăceamagiunuleiinegalabil.Dintimpaveapregătiteborcanele cu ţukat adică un felde dulceaţă de coji de portocaleşi de lămâie, care nu se mâncauci serveau ca adausuri.Acum eramomentulsaarunceîncazanecan-titateadeeaştiută.Apoimaipuneacâteva beţişoare de vanilie. Astafăceamagiunulsănuprindăfloare.Seara târziu, foculfiind stins, ve-neau la cazane cu borcanele deceramică smălţuite şi le umpleaucupolonicul.Selăsaupestenoaptepe ferestre la răcit şi prins coajă.Apoi bunica turna oleacă de ulei,tot ca să nu prindă floare, pestecoajă,şilegastrînsborcanulcuaţă.

Cine amâncat acestmagiun, unspesteofeliedepâineneagrănuvauitagustul lui niciodată.Pesteunnumărmaredeaniamregăsitacestmagiun la…Viena. Era un mini-market în faţa hotelului şi vindeaşicevapatiserie.Etichetadelângăplăcintănuprea era clară, saunuvoiam să cred ce citeam.Am în-trebatpesemeţulvânzătorwas ist das?Iarel,miratdeignoranţamea,aaruncat:Povidl!.Potsăvăspuncăgustulerafoarteasemănătorcumagiunulbunicii. În octombrie, numai ştiuprilejul,cândsemaigăseauultimiipepeni, tinerii scobeau câte unpepenesaudovleac,demiez,tăiaugăuri ca pentru ochi, nas şi gurăcu dinţi şi aprindeau în interior olumânărică. Cu un cearşaf pestecap şi cu pepenele luminat ţinutsussperiautrecătoriiseara. În încheiere ar trebui săspunceamairămasdintoateace-stea.Dararfipreatrist,aşacămăoprescaici.

A.sAHAG

-Ţ

18

armenian HeritaGe park a fost desCHis la boston

Dupămaimult de unde-ceniu şi jumătate de demersuri,petiţiişiaprobări,Armenian Heri-tage Parkafostdeschisladatade22mai2012înprezenţaunordem-nitari reprezentînd oficialităţilelocaledinArmeniaşi membriiaicomunităţii.Lainaugurareauluatcuvîntul Guvernatorului statuluiMassachusetts, primarul oraşuluiBoston,ArhiepiscopulKhajagBar-samianalDiocezeiArmenedepecoastadeest,ministruldeexternealArmeniei,EduardNalbandianşimulţialţii.Acest parc se află situat pe RoseKennedyGreenway,ozonaverdeînplincentrualBostonului,creatăînurmademolăriiuneiautostrăzi.Parcul este un cadou către oraşulBoston şi statul Massachusettsdin partea comunităţii armeano-americane. El se doreşte a fi unomagiu adus celor ce au pieritîn timpul Genocidului Armeandin perioada 1915-1923 şi toategenocidurile care au urmat, cele-brînd experienţa imigranţilor şicontribuţiile aduse de aceştia laviaţa şi cultura americană. Pentrurealizareaproiectuluiafostorgan-izat un comitet format din 38 demembri reprezentînd practic fie-care organizaţie armenească din-Massachusetts. Fondurile strînseacoperă şi întreţinereaparcului încontinuare. Monumentul reprezentîndimigraţia armeană este formatdintr-osculpturăabstractă(undo-

decaedru format din două

Armenian Heritage Park a fost deschis la boston

-Ţ

13 - 14 / 2012A

AA

R RT

D I A S P O R Apărţi)instalatădeasupraunuibazincuapă.Înfiecareanceledouăpărţivorfireconfiguratesimbolizîndpeceicareauplecatdinţaralorşiauvenit în Massachusetts. La bazamonumentuluiestescris:

“Boston şi Statul Massachu-setts au oferit speranţă şi re-fugiu pentru imigranţii care căutau să înceapă o viaţă nouă. Parcul este un cadou pentru locuitorii statului Mas-sachusetts şi oraşul Boston din partea comunităţii Armeano-Americane din Massachu-setts. Această sculptură este oferită în onoarea celor un million şi jumătate de vic-time ale Genocidului Armean din 1915-1923. Fie ca el să reamintească despre toate genocidurile care au ur-mat şi să celebreze diversi-tatea comunităţilor care au apărut sub protecţia acestor ţărmuri”

Apadinbazinsevarsăpestemar-gini şi reapare sub formaunui jetde apă în centrul unui labirint cesugerează speranţa şi renaşterea.De menţionat este că sculptura afost fabricată de compania dom-nului Aurelian Mardiros originardinConstanţa.

Massachusetts a fost un centruimportant al imigraţiei armene.Înanul1891 înoraşul Worcestera fost construită prima bisericăarmeneascădinStateleUnite.

Hacig tACVoriAn

Boston

În cursul lunii Iunie aacestui an, cotidianul turc “HAB-ERTURK”apublicatunarticolîncareamenţionatcăguvernulturcainstituitundepartamentdirectsub-ordonatPrimuluiMinistru,caresevaocupadeChestiuneaArmeană.Acestdepartmentvadevenisingu-ra autoritate care va trata aceastăproblemă. Înprezent,înTurcia,existăo serie întreagă de instituţii caretratează această problemă (difer-iteministere, armata, universităţi,fundaţii,etc.)Articolulrecunoaştecă toate aceste instituţii sauorganizaţiiaucreatmaterialecareseadreseazănumaisocietăţiiturceşiauavut rezultatepuţinsemnifi-cativeşi,chiarşi înTurcia,nuaufost luateserios înconsideraredenimeni. Ambasadele Turciei auprodusşieleoseriedebrosuri şipublicatii. Acestea nu aufost prea citite , sunt ob-scure,nimeninuleînţelegeaşipotficonsiderateinutile. Diaspora armeanăa fost mereu activă şi efi-cacemaiales înEuropaşiîn universităţile şi centrelede cercetări istorice dinSUA. Nutrebuieuitatnicifaptulcăarmeniidinlumeaîntreagă se pregătesc săcomemoreze100deanidelaGenocid şi, poate, crea-

rea acestei organizaţii direct sub-ordonatePrimuluiMinistrualTur-ciei,esteoconsecinţăapregătirilorpe care armenii au început să lefacăînvedereacomemorăriiaces-tuieveniment. Licărirea de speranţă pecareoam,estecaacestoficiuuniccreatînTurcia,nuvaputearepetanumai vechile refrene turceşti, civa trebui săaruncepuţină luminăasupra evenimentelor ce au avutlocîn1915şiînaniiurmători.Sănu ne aşteptăm la rezultate mari,dar o recunoaştere, chiar parţială,a vinovăţiei Guvernului Otoman,vapermiteoapropriereaArmenieide Turcia, apropriere care, cusiguranţă,vaputeaaduceavantajeambelorpărţi.

lanis Anton sAHAziziAnToronto

un PunCt De VeDere

o liCărire De sPerAnţă Pentru CAuzA ArmeAnă

17 / 2011A

AA

R RT17 / 2011

AA

AR R

T

-

AA

AR R

T

20

rolul diasporei sau armenian review

Zileletrecuteamavutdinnouplăcereadeaprimişicitipres-tigioasa revistăArmenian Re-view (Vol. 52, nr. 3-4/2011).Publicaţiacareaparefărăîntre-ruperede65deaniînMassa-chusetts,SUAsebucurăastăzide colaboratori, nume greleîn lumea cercetătorilor arme-nologişinunumai,caRichardHovannisian, Vahagn Dadri-an sau Ronald Grigor Suny,reputaţi istoricişiprofesori launeledintrecelemaifaimoaseuniversităţiamericane. Acest număr al re-vistei structurat în două maripărţi,cuprindeînprimulcapi-tol patru articole deosebit deinteresante şi importantepen-tru cercetători sau pentru ceice doresc să aprofundeze îndetaliumentalitateaşievoluţiaDiasporei armene în ultimelesutedeani.Primularticolsemnatde Ara Sanjian: The ARF’s first 120 years: A brief review of avail-able sources and historiography,este în acelaşi timp o provocare,dar şi o oportunitate pentru istor-iciiinteresatiderolulşiactivitateaDaşnacilorînDiasporadupă1924.Un alt articol scris de către Be-drosDerMatossian:The Genocide Archives of the Armenian Patriar-chate of Jerusalem,treceînrevistăprincipalele documente aflate înArhivele Patriarhiei din Ierusa-lim, documente de o importanţăvitalăînluptapentrurecunoaştereGenocidului Armean. Cel de-altreileaarticolesteocolaborareîn-treKatyE.Pearce,HowardGiles,

Christopher Hajek, Valerie

BarkerşiCharlesChoi–The rolls of communication and trust in re-ported compliance with Police in Armenia and in the United States. Acesta este de fapt mai mult unstudiu sociologic comparativ careanalizeazăatitudineaşirelaţiilear-menilordinSUAşiArmeniavis-à-visdelegeşiPoliţieîncomunităţileîncareaceştiatrăiesc.ŞiînsfârşitultimularticolsemnatdecătreAr-menBaibourtian(primulAmbasa-doralRepubliciiArmeniaînIndiadupă1991)intitulatAscending bi-lateral relation: A critical analysis of interaction between Armenia and India,trateazăpelargrelaţiilediplomaticeîntreArmeniaşiIndia(unde colonia armeană veche desecole a jucat un important rol),

prin prisma diplomatului,Ambasadorului, a observa-toruluidirect. Ceadeadouapartea re-vistei este dedicată recenzi-ilorşistudiilorunorcărţidespecialitatesauliteratură,maivechi saumainoi, careprinimportanţa lor sunt esenţialdereadusînatenţiacititorilor.Khentă (Nebunul) lui Raffieste reanalizat, la fel Chil-dren of Armenia: A forgotten Genocide, scrisădeMichaelBobelian, My literary pro-file: A memoir de Helen Pili-bosian, sau se aprofundeazaoperele primei generaţii descriitori armeano-americaniprezenţiînvolumulluiDav-idKherdian,Forgotten bread –first generation Armenian-American writers. Armenian Reviewnu-şidez-

mintenumele,esteşivarămâneopublicaţie etalon care continuă înpaginilesalesăcerceteze,săana-lizeze,sărecenzezeşisăofereci-titorilorsăiomaibunăînţelegereaDiasporeiarmeneprinprismascri-erilor unor intelectuali cu diversespecializări.RevistanufacealtcevadecâtsăsubliniezerolulDiasporeiîntr-uncontextcomparativşiînfi-nal ne conduce la conştientizarearealităţii în careRepublicaArme-nian-arputeaexistafărăDiasporasaarmeană.

eduard AntoniAn

rolul Diasporei sau Armenian Review

17 / 2011A

AA

R RT17 / 2011

AA

AR R

T

-

13 - 14 / 2012A

AA

R RT

C U L T U R Ă Prestigiosulgrupeditori-aldinIsrael,Hakibutz Hameuchad – Sifriat Poalim Publishing Group,apublicatrecentCartea şoaptelor,impresionant definită de autordrept ”carteacelor careau suferitistoriaînlocsăotrăiască”.Argumentul realităţii care a statla baza scrierii acestei cărţi esteindubitabil: cartea se constituieîntr-unrăscolitordocumentdespregenocidulîmpotrivaarmenilordin1915,darşidespremaladiilesufer-itedeîntreagaumanitateînsecolultrecut: războaiele mondiale şi to-talitarismul.Indiferenţa cu care popoarele lu-mii auprivitgenocidul armean s-a regăsit două decenii mai târziu

Uniunea Armenilor dinRomânia-FilialaIaşiînparteneriatcuMu-zeulLiteraturiiRomânedinIaşiauorganizatjoi,5iulie2012,orele17,oîntâlnirecuiubitoriidecarte,dornicideacunoaştetrecu-tularmenilorstabiliţiînMoldova.Invitat special şi Prelector a fostscriitorul Varujan Vosganian,Preşedintele Uniunii Armenilordin România, moderatorul eveni-mentuluifiindD-nulValentinTal-palaru.D-nulVarujanVosganian,prin ta-lentul său narativ, a adus la viaţăpagini de poveste ale armenilorstabiliţiînMoldova,întâlnireader-ulându-secaunfilmviu,viaţaper-sonajelor din „ Cartea Soaptelor”devenind prezent pentru invitaţiiveniţiînnumărmarelaîntâlnireadelaMuzeulLiteraturiiRomânedin

eveniment editorial în israel: Cartea şoaptelor în limba ebraică

în tragedia Holocaustului şi, mairecent, în diversele acţiuni geno-cidale dinAsia şiAfrica.Cartea şoaptelor, una dintre cele maiapreciateşimaipremiatecărţidinliteratura română actuală, este omărturie dar şi un îndemn la ac-ceptareademnităţiiumane.PublicareaînIsraelafostposibilăprin programul ”Publishing Ro-mania” al Institutului CulturalRomân.TradusădeAnyShilonşiredactatăde Anita Peri Sela, cartea va filansatăînlunaoctombrieaacestuianlaTelAviv,IerusalimşiHaifa,înprezenţaautorului.CusprijinulInstitutuluiCulturalRomândelaTelAviv.

Armenii din moldova, eroi ai “Cărţii şoaptelor” Iaşi.Printreinvitaţis-auaflatd-nulCristian Adomniţei, PreşedinteleConsiliului Judeţean din Iaşi, d-nulLiviuBrătescu,DirectorulAt-eneuluiTătăraşiIaşi,D-nulVictorChirilă,VicepreşedinteleConsiliu-

luiJudeţeanIaşişialtepersonalităţialeoraşuluinostru,întâlnireafiinduna foarte productivă pentru pro-movareaculturalăaIaşiului,cesedoreşte a fiCapitalaEuropeană aCulturii.

-

22

Davit Shahnazarov, fostul şef alserviciului de securitate naţionalădinArmenia,aflatacumînopoziţie,asusţinutcăArmeniaesteobligatăsă achiziţioneze toate acţiunileCăilor FerateGeorgiene listate laBursadinLondra.Potrivit acestuia, pătrunderea încapitalul Căilor Ferate Georgieneeste o problemă vitală pentrusiguranţadestataArmeniei.Acce-sul la reţeaua feroviară georgianăeste important pentru a garantaArmenieiieşirealaMareaNeagră.70% din importurile armenienesuntvehiculateprinporturilegeor-gieneBatumi şi Poti, cu careAr-meniaareolegăturăferoviară.Căile Ferate Georgieneintenţionează să vândă 25% dinacţiuni,dorindsăobţinăcirca250milioanededolari(197mil.euro).

www.messenger.com.ge

Politicienii armeni susţin achiziţionarea Căilor Ferate Georgiene

Publicaţia„Zaman“ din Is-tanbulpreiadelaagenţia de presăAnadolu o ştireconform căreiaîn Turcia serealizeazăunfilmdespre unul din-tre participanţiila masacrareaarmenilor şi agrecilor pontici,Osman agha dinGiresun(Kerasunpentru armeni,fosta Pharnaciala greci, port laMarea Neagră,localitateînnord-estul Turciei, la175 km vest deTrabzon/Trape-zunt). Cunoscutîn istorie dreptTopal Osman (Osman Şchiopul),„eroul“filmuluipentrucareafostalocatăsumadedouămilioanelireturceştiafostcăpeteniauneibandede tâlhari. El a fost recrutat deconducătoriiOrganizaţiei speciale(Teşkilat-iMahsusa),creatădeJu-niiTurciînscopulmasacrăriiarme-nilor, în cursul pregătirilor făcutepentru genocidul comis asuprapopulaţieiarmene.LuiOsmanis-aîncredinţatmisiuneadeaeliminapearmeniidinzonaMăriiNegre.Cubandasaalcătuitădinpuşcăriaşicriminaliscoşidintemniţe,elaluatparte la „strămutarea“ populaţieidin împrejurimileArdvinului şi aucisnumeroşiarmeni.În1919,aflatsubanchetăjudiciarăîn timpul proceselor intentate Ju-nilorTurcideCurteaSupremădinIstanbul,TopalOsman l-a întâlnitîn localitatea Havza pe MustafaKemal, care se afla demaimultă

vremeînprovinciaSamsun.Dupăaceaîntâlnire,sultanulMehmedVIVahideddinaanulatordinuldeare-stareabanditului.Înscurtăvreme,Osmanadevenitpreşedintelefili-aleidinGiresunaOrganizaţieideapărare a drepturilor naţionale(Muhafaza-i Hukuk-u MilliyeCemiyeti),calitateîncareaizbutitsă înăbuşe pe oponenţii luiMus-tafaKemal,dupăcareatrecutlaoaltămisiune,aceeadeacurăţadegreci litoralulMăriiNegre.El i-animicitpegreciiponticicutorturişicubarbariiinimaginabile,cadepildăîngropându-ideviiînmorm-intesăpatedeeiînşişi,arzându-iîncazanelevapoarelorsaujupuindu-i. În anii1916-23au fostucişi înacestfelcelpuţin60.000degreci.

Akunq.nettraduceredeSergiuSelian

omagierea unui răufăcător

-

Redactorşef:MihaiSTEPAN-CAZAZIAN

Redactori:EduardANTONIAN,VartanMARTAIAN

Fotoreporter:MihaiGHEORGHIU

Colaboratori:CarmenDROPOL

(Constanţa).TiberiuCOSOVAN

(Suceava)Corespondenţidinstrăinătate:

EdvardJEAMGOCIAN(NewYork),

AntonLanisŞAHAZIZIAN(Toronto),

GiuseppeMUNARINI(Padova)

CristinaPOPA(Karabagh)

SergiuSELIAN(Australia)

Tehnoredactare:OvidiuPANIGHIANŢ

Paginăweb:www.araratonline.com

e-mail:redactia@araratonline.com

Adresaredacţiei:BdCarolINr.43,Bucureşti–2Tel./Fax:(4021)314.67.83

I.S.S.N.1220-9678TiparulexecutatlaARARATs.r.l.

ARA

RA

T13 - 14 / 2012

REDACŢIA ARARAT

Gevork Vartanian, fostspion de top, consideratun erou al Uniunii So-vie-tice, a murit la Mo-scova la vârsta de88deani, după o luptă lungăcu cancerul, informeazăpravda.ru.Gevork Vartanian s-anăscutpe17februarieîn1924 în Rostov peDon,tatălsăufiinduncetăţeaniranian,directoraluneirafinăriidepetrol,şielspion.Lavârstade16ani,cuajutorultatăluisău,Vartani-anafostcooptatdebiroulNKVDdinTeheran,poliţiasecretăaUniu-niiSovietice.Primasamisiuneaafostsăîiiden-tificepespioniinaziştiaflaţiînTe-heranşiînalteoraşeiranieneşiîndoardoiani,echipadincarefăceaparte a reuşit să-i deconspire pe400 dintre aceştia. În acest timp,Vartanian a cunoscut-o pe soraunuialtmembru,Goar,careafostprimităînreţeauadespionişicarei-adevenitulteriorsoţie.În calitate de lider al grupului deagenţi secreţi,Vartanian, care ac-tiva sub numele de cod Amir, areuşit să împiedice tentativele deucidere a trei mari lideri politici,WinstonChurchill,FranklinRoo-sevelt şi Iosif Stalin, comandatede Adolf Hitler. Cel mai ampluplan al lui Hitler de a-i omorî afostîncadrulConferinţeidelaTe-heran din 1943, lovitura, numită“Operaţiunea Long Jump” fiindînabuşitădegrupulcondusdeVar-tanian,careaveadoar19ani.

Această reuşită a spionului rus

a fost descrisă şi în filmul caretratează problema OperaţiuniiLongJump,numit“Teheran43″.GevorkVartanianalucratcaagentsecretmulţi ani, întotdeaunafiindînsoţit de partenera sa, Goar. În1984,elafostdecoratcumedaliade aur, primind titlul de “Erou alUniuniiSovietice”.Deşi soţia lui s-a retras în1986, spionul rus a continuat săserveascăUniuneaSovieticăpânăîn 1992, când s-a retras şi el. Cutoateacestea,elacontinuatsăfieladispoziţiaserviciilorsecrete,de-seoriparticipândlaîntâlniripentruaoferisfaturitineriloragenţi.Ulterior,soţiiVartanianauantrenatca agenţi secreţi până la sfârştiulanului2000,cândnumeleluiafostdeclasificat.Cu toate acestea, nu-meleluiarămasînistoriaRusieişivarămîneolegendăpentruagenţiisecreţi.

sorina ionAşC

Gândul.info

moartea discretă a necunoscu-tului care a schimbat istoria: cine este domnul din imagine

Coperta 1-4 creaţii de kristine Avetisyan