Activitatea motorie a tubului digestiv

MOTILITATE

Efectorii musculari ai TD:

• somatici:– la intrarea– la ieşirea din TD

• netezi de tip visceral

MOTILITATE

M. neted visceral:

• celulă mică, mononucleată

• legături intercelulare de tip “gap” cu rezistenţă electrică foarte scăzută, ce permite trecerea rapidă a excitaţiei de la o celulă la alta, a.î. m. acţionează ca un sinciţiu

• lipsa striaţiilor, deoarece materialul contractil nu e organizat în sarcomere

MOTILITATE

• lipsesc proteinele reglatoare de tip troponină C (= prot. specializată în captarea Ca2+ din citosol)

• are calmoduline

• bogat în actină şi miozină, dispuse haotic. Actina de 15 x mai multă ca miozina

• actina se poate grupa, formând corpi denşi inseraţi pe membrana celulară

MOTILITATE

Aparent, m. neted visceral are o eficienţă mecanică f. proastă

În realitate

• forţa musculară specifică (30-40 N/cm2) e ≥ cu a m. striat (30 N/cm2)

• randamentul termodinamic e mult mai bun (consumul de O2 e de 10-15 x < ca la m. striat)

MOTILITATE

Explicaţia:

• densitate mare a materialului contractil

• cant. mare de actină

• m. neted se contractă cu forţă crescută, dar cu viteză mică; viteza de scurtare depinde de frecvenţa de interacţiune a actinei cu miozina – mare la m. striat → consum ↑ de ATP

• forţa rezultă din nr. de interacţiuni → consum ↓ de ATP

MOTILITATE

Proprietăţile fiziologice ale m. neted visceral

1. Contracţia

• rar-secusă

• M. neted:– activitate electrică de repaus – potenţial de

tip oscilator lent

• M. striat:– activitatea electrică – repaus = linie

izoelectrică

MOTILITATEA

MOTILITATE

• Contracţiile m. neted = contracţii tonice, nu secuse

• În realitate şi în fibra m. netedă există o succesiune de stimuli care menţin contracţia, stimuli proveniţi din interiorul muşchiului

• →apare un răspuns prin salvă de potenţiale prin stimul unic

MOTILITATE

2. Automatismul

• În TD există celule pace-maker care au oscilaţii mai mari ale potenţialului de repaus, care ating pragul de depolarizare

• joncţiuni „gap” → tot muşchiul se contractă în ritmul comandat de celulele pace-maker (care scade dispre dd spre colon)

MOTILITATE

• Potenţialul de repaus – datorită variaţiei conductanţei ionice a canalelor membranare de calciu

• Ca2+ intră progresiv în celule dat. „porţilor” ionice membranare pt. Ca2+ → depolarizare

MOTILITATE

3. Plasticitatea

• M. neted visceral poate suporta mari modificări geometrice (de lungime) fără a-şi modifica tensiunea prea mult

• DAR! forţa de contracţie nu se modifică, ceea ce înseamnă conservarea contractilităţii la diferite lungimi ale fibrei musculare netede

MOTILITATE

4. Inervaţia

• prin fibre S şi PS

• fără sinapsă

• prin difuziunea mediatorului spre fibra musculară

MOTILITATE

5. Cuplajul excitaţie – contracţie • este diferit faţă de m. striat• furnizarea Ca2+ către materialul contractil

se face lent, astfel că între stimul şi răspuns există o latenţă mai mare decât în f. musculară striată

• a. receptorul intracelular de Ca2+ = calmodulinele

MOTILITATE

• b. extragerea Ca2+ din citosol (relaxarea) se face lent prin:

– pompă de Ca2+ - ATP dependentă

– schimbător Ca2+ – Na+ (iese 1 Ca2+ intră 3 Na+)

• macroscopic: există 2 tipuri de contracţie:

– tonice, prelungite, în special în regiunile sfincteriene

– ritmice, intermitente → undele peristaltice

MOTILITATE

CONTROLUL NERVOS• 1. Mecanism intrinsec• SNV central• SNV periferic

– S– PS– SN autonom al TD, constituit din plexuri

nervoase intrinseci• plex mienteric Auerbach – între straturile

longitudinal şi circular muscular din peretele intestinal

• plex submucos Meissner – între muscularis mucosae şi stratul muscular circular

MOTILITATE

Neuronii

• senzitivi (S)

• intercalari (I) – inhibitori– excitatori

• motori (M)

MOTILITATE

În fcţ. de mediatorii chimici există ≈ 15 tipuri• Ach• Nor• adenozină• VIP• CCK• 5-HT• endorfineÎn total ≈ 1 miliard de neuroni (la fel ca în

măduva spinării) → „CREIER INTESTINAL”

MOTILITATE

• La nivel intestinal există 2 sisteme motorii intrinseci ce pot coordona activitatea TD în absenţa controlului extrinsec, respectiv– excitator (motor)– inhibitor

• Controlul extrinsec şi cel voluntar sunt importante la intrarea şi ieşirea din TD, şi până la nivelul stomacului (cel extrinsec)

MOTILITATE

MOTILITATE

• Controlul intrinsec se realizează în dublu sens:– aferent – eferent

• O parte din neuronii intercalari = neuroni postggl. PS

• Conectarea cu SNV-S – prin nn. splanhnici (din măduva toraco-lombară)

MOTILITATE

Ff. postggl. S se distribuie direct:– mm. netedă din vasele intestinale şi organele anexe – mm. netedă a sfincterelor digestive

• → controlul nervos stimulator (vasoconstricţie, contracţia sfincterelor) prin acţ. directă

Celelalte ff. S fac sinapse– neuroni intercalari – neuroni postggl PS – neuroni motori din peretele intestinal, predominant cu

linia motorie excitatorie

• → efect inhibitor → relaxare prin acţ. indirectă

MOTILITATE

SNV-S are efect:

• inhibitor– prin neuroni inhibitori– neuroni intercalari– inhibarea SN-PS (care e stimulator)

• stimulator: pe musculatura circulară

MOTILITATE

2. Controlul extrinsec al motilităţii TD

• Somatic– voluntar– automat

• Vegetativ

• SNV extrinsec are rol modulator

• SN-PS → efect inhibitor la niv. sfincterelor → relaxare

MOTILITATE

Fibrele PS– din n. vag (origine în bulb)

– din nn. pelvici (S2 –S4 medulare)

• Ach din sinapsa de la niv. ggl. intramurali (PS) → receptori colinergici de tip nicotinic (N) - blocaţi de sărurile de suxametoniu

• Ach din neuronii excitatori postggl. → receptorii de tip muscarinic (M) - blocaţi de atropină

MOTILITATE

Fibrele PS postggl. pot elibera şi alţi mediatori chimici:

• adenozina, VIP - inhibitori → efectul inihibitor al stimulării vagului şi a nervilor pelvici

Şi în sinapsele interggl. – şi alţi mediatori chimici:• metenkefaline• endorfine• bradikinina = polipeptid nehormonal ce prod.

contr. mm. netezi• 5-HT stim ff. netede (contracţie)

MOTILITATE

M. neted se poate contracta şi fără potenţial de acţiune:

• hormoni (gastrina) → conductanţa membranară pentru Ca2+ creşte progresiv → Ca2+ se acumulează în celulă → se declanşează contracţia fără PA

• mesager chimic acţionează asupra unui receptor membranar (adenilat ciclaza) → creşte cAMP care acţionează asupra unor depozite intracelulare de Ca2+ → eliberarea Ca2+ în citosol → contracţie fără PA

MOTILITATE

MOTILITATEA SPECIALĂ A SEGMENTELOR TD

A. Motilitatea la nivelul cavităţii bucale:

• 1. Masticaţia

• 2. Timpul bucal al deglutiţiei

MOTILITATE

1. Masticaţia = act motor somatic (efectorul este m. somatic)

• (act reflex vegetativ – efectorul = m. neted sau epit. secretor)– reflex– voluntar

• poate fi trecută sub control automatScopul:• aducerea în contact a suprafeţelor

ocluzale ale dinţilor

MOTILITATE

Organele masticaţiei:

• Organe active: muşchii:– masticatori propriu-zişi (inseraţi pe mandibulă)– submandibulari (hioidieni)– limba– pieloşi ai feţei (orofaciali)

MOTILITATE

• Organe pasive:– mandibula (are f. multe grade de libertate dat.

formei artic. temporo-mandibulare)– maxilarul– artic. temporo-mandibulară– dinţii

MOTILITATE

Ridicarea mandibulei:• maseter• fasc. ant. şi mijl. ale m. temporal• mm. pterigoidieni interniCoborârea mandibulei• mm. submandibulari (hioidieni)• mm. pterigoidieni externiLa om – forţa mm. ridicători este de 100x >

ca forţa mm. coborâtori ≈ 700 kg

MOTILITATE

• Mişcări de forfecare (diducţie, lateralitate) – prin contr. alternative ale mm. pterigoidieni ext.

• Propulsia mandibulei – contr. simultană a tuturor pterigoidienilor

• Retropulsia mandibulei – contr. fasc. post. şi mijl. ale mm. temporali

MOTILITATE

Centru masticator – în punte:

• = ansamblul central al tuturor structurilor implicate în actul masticator – implică zone senzitive, de asociaţie, motorii

• Reflexe de masticaţie:– reflexul de ridicare a mandibulei– reflexul de coborâre a mandibulei

• Coordonare voluntară a masticaţiei, realizată de cortexul motor

MOTILITATE

Reflexul de ridicare a mandibulei:

• monosinaptic, reflex miotatic

• receptori: fusuri neuromusculare din maseter (= m. cu cele mai multe fusuri → răspunsul cel mai puternic → participă la termoreglare prin frison – „clănţănitul dinţilor”)

• importanţă – reflex biologic → muşcare

• cale aferentă – neuron proprioceptiv localizat în mezencefal

MOTILITATE

• centru – motoneuron α din nc. masticator pontin

• cale eferentă – axonul motoneuronului α• efector – fibra musculară• Excitant = coborârea mandibulei, prin

întinderea zonei ecuatoriale a fusului neuromuscular → tonus al ridicătorilor prin această activitate reflexă inconştientă

• spasmofilie, tetanos → trismus (creşte tonusul)

MOTILITATE

Control:• 1. Bucla γ = motoneuroni de dimensiuni mai

mici care trimit axoni spre porţiunea contractilă a fusurilor

• stimuli cu frecvenţă mare det. un tonus crescut al musc.

• inhibiţia motoneuronului γ → căderea mandibulei

• 2. Sistemul reticulat ( căilor extrapiramidale)– activator– inhibitor

MOTILITATE

• 3. Nc. roşu - inhibitor• 4. Zona supratrigeminală

(pontomezencefalică) menţine echilibrul între stimulare şi inihibţie – este conectată cu căile descendente piramidale şi extrapiramidale (corticomedulare) – asigură controlul cortical

• 5. Cerebelul – prin calea cerebelo-dento-rubro-talamo-corticală

– Dizartrii (episodice, în intoxicaţia cu alcool) – în tulb. ale neocerebelului

MOTILITATE

Reflexul de coborâre a mandibulei:• reflex multisinaptic, dar poate fi simplificat la

bisinaptic• receptori – presoceptori, baroreceptori – situaţi

în gingii, la rădăcina dinţilor, în ligg. periodontale• care aferentă – protoneuronul senzitiv

exteroceptiv din ggl. Gasser ( trigemenului)• centru - neuron intercalar (unul sau mai mulţi),

a.î. excitaţia merge spre neuronii α ai mm. coborâtori (neuroni excitatori) sau spre motoneuronii α ai mm. ridicători (neuroni inhibitori)

MOTILITATE

• Se prod. astfel– stim. mm. coborâtori– inhib. mm. ridicători

• Consecinţele masticaţiei - alimentele sunt:– tăiate – de incisivi– sfâşiate – de canini– triturate – de premolari şi molari– îmbibate cu salivă, apoi transformate în bol

alimentar prin mişcări coordonate ale mm. obrajilor, limbii şi buzelor

MOTILITATE

• Amasticaţia → iritaţie gastrică, gastrită ulceroasă, UG

• Hipermasticaţia → prelucrare f. avansată a alim. → nu mai stau în stomac → dumping de alimente

• Reflexul de căscat = reflex respirator = coborârea la maxim a mandibulei– presupune o inhibiţie a mm. ridicători

MOTILITATE

• 2. Timpul bucal al deglutiţiei• 1840 Magendie – deglutiţia are trei timpi:

– bucal– faringian– esofagian

• act– voluntar– reflex

• Timpul bucal – alim. sunt împinse spre baza limbii dat. contr. – mm. planşeului bucal – ridică limba– mm. limbii – împinge posterior

• durata <1s• Proiectarea bolului alim. spre faringe

declanşează timpul 2 al deglutiţiei

MOTILITATE

B. Timpul faringian 0,5-1 s• contracţia ridicătorilor vălului palatin det.

orizontalizarea acestuia între oro- şi rinofaringe• contr. mm. hioidieni – ridică laringele (plasat

sub epiglotă) – se închide calea aeriană• contr. violentă a planşeului bucal şi proiectarea

limbii spre post.• relax. sf. esof. sup.• relax. sf. esof. inf. (esofagul nu ştie ce fel de

bol alimentar va primi şi va trebui să permită trecerea bolusului, inclusiv cel lichid, care trece în prima secundă)

• nn. glosofaringian şi hipoglos• control neuromusc. complex (în toată FR a

bulbului)

MOTILITATE

C. Timpul esofagian al deglutiţiei

Esofagul:

• 25 cm la un adult standard

• musc. striată în 1/3 sup.

• musc. striată + netedă – 1/3 mijl.

• musc. netedă – 1/3 inf.

MOTILITATE

Mişcările propagate sunt mişcări peristaltice.

La niv. esofag:

• unde peristaltice primare:– încep de la niv. gurii esof (sf. esof. sup.)– declanşate de o deglutiţie– coordonate extrinsec de n. X– succesiunea lor e programată în nc. ambiguu

O undă peristaltică = tandem de undă de relaxare în faţa bolului şi o undă de contracţie în spatele bolului

MOTILITATE

• unde peristaltice secundare:

– pot începe la niv. inf. (pe traiectul esof.)

– coordonate de plexurile nerv. intrinseci

– nu necesită deglutiţie

– excitantul: stimularea tactilă a mucoasei esofagiene (distensia locală)

– se declanşează când un bolus alim. se opreşte în esofag din diferite cauze

MOTILITATE

Dacă bolusul nu se deplasează, se produc alte unde periastaltice (după 2-3-4 unde perist. sec. apare senzaţia de DISFAGIE)– pumn în spate– provocare de o nouă undă primară (deglutiţie,

preferabil semisolide/lichide)

• unde peristaltice terţiare = contracţii inelare (segmentare), în 1/3 inf. a esof.– de fapt nu sunt unde peristaltice, pt. că nu se

propagă

Coordonarea undelor II şi III – plexuri nerv. intrinseci

MOTILITATE

• Tulburările deglutiţiei = DISFAGIE

• Achalazia ≠ cardiospasm (spasm cardial prelungit)

• achalazia = creşterea puternică a contracţiei sf. esof. inf. (>200 mmHg) şi a duratei contracţiei dat. distrugerii plexurilor mienterice Auerbach din esof. inf.

• Cardiospasmul– prin procese iritative, sclerotice– poate fi rezolvat prin blocanţi de Ca2+

MOTILITATE

D. Mişcările stomacului

1. Mişcări pe stomac gol = mişcări peristaltice de foame (= mişcări peristaltice periodice)

• activitate periodică (≈90min), când stomacul e gol

• apariţia senzaţiei de foame urmată de apariţia acestor contracţii

– stim. de X– inh. de S

MOTILITATE

MOTILITATE

Experimental:• un animal cu senzaţie de foame (deci are aceste

unde perist. periodice) primeşte un prânz fictiv → încetarea acestor unde

• senzatia de mişcare poate fi simulată, deci ap. vestibular poate fi stimulat – real– simulat (fictiv)

• prin stim. rec. vestibulari se prod. accentuarea undelor perist. gastrice – stim. optokinetică (SOK)

• aceste unde dispar la ingerarea alimentelor

MOTILITATE

MOTILITATE

2. Mişcări pe stomacul plin:

• a. mişcări de umplere

• b. mişcări de amestec

• c. mişcări de evacuare

MOTILITATE

a. Stomacul gol e cavitate virtuală. Prima înghiţitură – la periferie, următoarele în cercuri concentrice spre interior

• tonusul se adaptează permanent (tonus postural) prin mecanism– idiomuscular (plasticitatea m. neted)– prin plexurile intrinseci

• volumul creşte, dar presiunea rămâne ct.• căi preferenţiale de umplere – mica

curbură („şoseaua gastrică”, Magenstraße) – mărginită de 2 pliuri – e mai traumatizată

MOTILITATE

b. după umplere, stomacul „stă cuminte” 30-60 min. Apoi:

• mişcări propagate (peristaltice) care nu deschid pilorul

• peristole – creştere progresivă a tonusului (≈30 sec, seamănă cu sistola) – creşte pres. intragastrică până la ≈30 mmHg, prod. amestecarea alimentelor

MOTILITATE

c. mişcări de evacuare• activit. motorie a sfincterului piloric

– contractat → 60-80 mmHg– relaxat → 10-20 mmHg

• mişcări perist. din faza de amestec (care nu duc la evacuare) + mişc. perist. de evacuare apar la nivelul stomacului– încep sus, aproape de cardie– coincid cu o perisistolă

• produc antrenarea unei cant. de chim gastric şi forţarea sa prin pilor

MOTILITATE

Relaxarea pilorului (este un sistem antidumping)

• ca urmare a sosirii undei de relaxare (are rol doar de a amplifica relaxarea pilorului)

• dinspre dd, în fcţ. de pH de pe versantul dd al pilorului– pH crescut – relaxarea pilorului– pH scăzut – creşterea tonusului pilorului

• evacuare ritmică a stomacului, prin porţii mici şi cu intervale suficient de mari între relaxări

MOTILITATE

Momentul 0:• pH dd crescut → tonusul piloric scade →

apare undă peristaltică gastrică → pilorul se relaxează, se evacuează chimul gastric acid → pH scade → pilorul se închide reflex

• la pH = 5 - pilorul stă închis• intervalul dintre evacuări - în fcţ. de

– alimente– secreţia acidă

MOTILITATE

• Motilitatea gastrică– stim. de X– inh. de S

• Factori alimentari:– pres. osm. crescută– alim. f. reci– alim. bogate în grăsimi

• întârzie evacuarea stomacului

MOTILITATE

• Lipidele au efect de frânare prin hh– CCK – inhibă motilitatea gastrică– Gastrina (G) stim. motilitatea gastrică – există

receptori pt. G în cel. musc. netede gastrice

• dpdv chimic CCK seamănă cu G şi prod. inhibiţie prin competiţie

• Motilitatea gastrică – inhibată de :– enterogastron– enteroglucagon– secretină– GIP

MOTILITATE

E. Motilitatea IS

1. Mişcări peristaltice – propagate

2. Mişcări de segmentare – staţionare

3. Mişcări pendulare – staţionare

• Participă ff. musc. – circulare– longitudinale

MOTILITATE

1. Mişcările peristaltice = tandem de 2 unde:– de relaxare– de contracţie

Unda de relaxare

• permite înaintarea conţinutului intestinal

• oferă condiţii de presiune scăzută

Unda de contracţie

• produce forţa motrice a deplasării

• oferă condiţii de presiune crescută

MOTILITATE

Undele peristaltice

• lente: 1-2 cm/min

• rapide: 300-500 cm/min

Tipurile de mişcări - programate în structura IS

• Mişcările peristaltice – generate– reflex– prin automatism

MOTILITATE

• Modul de conexiune între neuronii din plexurile mienterice este a. î. în permanenţă există tandemul undă de relaxare – undă de contracţie

• Sensul de propagare a undelor e programat în structura IS

• În timp, „creierul intestinal” îşi însuşeşte noul sens de propagare

MOTILITATE

Centrii de automatism ai IS:

• în dd - automatism de 12 c/min

• alţi centri:– jejun – 8 c/min– ileon – 4-6 c/min

• ierarhie de centri

• Centrul cu frecvenţa cea mai mare îşi impune ritmul

• În lipsa alim. frecvenţa = 12 c/min

MOTILITATE

Activitatea IS este mai ales interprandial• În timpul digestiei alimentelor - „potolire” a

ritmului de descărcare a impulsurilor• evacuarea stomacului – creşte frecvenţa →

12c/min• Controlul mişcărilor peristaltice – intrinsec

– automatism miogen– reglaj intrinsec prin reflexe locale

• SNV extrinsec poate eventual să moduleze activitatea motorie:– S - inh.– PS – stim.

MOTILITATE

2. Mişcările de segmentare = inele de contracţie ce se produc simultan la niv. anselor intest., fragmentând ansa în numeroase cavităţi în care ↑ presiunea = factor fav. al abs. intest.

• stare contractilă – 60-90 sec (→5 min)• apoi brusc, zona contractată se relaxează, iar

în centrul zonei relaxate apar inele de contracţie

– frământarea conţinutului intestinal– creşte presiunea → favorizarea abs. intest.

• frecvenţa mişc. de segmentare > în zonele proximale decât în cele distale

• gradient de activitate motorie – asigură forţa motrice necesară deplasării conţinutului

MOTILITATE

3. Mişcările de pendulare = contracţii bruşte ale unei porţiuni de ansă intest. (de 10-12 cm) cu creşterea pres. în iterior → conţinutul e împins în ansa următoare

• este posibilă regurgitarea conţinutului din ansa 2 în ansa 1 → mişcare de pendulare propriu-zisă, fără propagare

• Consecinţe:– amestec– ↑ pres. hidrostatică – fav. abs.– asigură propagarea

• Propagarea în IS – 8 -10 h→– dig.– abs.

MOTILITATE

Ce nu s-a abs. trece prin valva ileo-cecală în IG– pres crescută din cec închide pasiv valva– sfincterul ileo-cecal închide activ valva - are

un tonus de ≈ 50 mmHg (↑)

Activit. sf. ileo-cecal – regl. prin reflexe locale:– iritaţia cecului ↑ tonusul– unda perist.– începerea evac. stomacului relaxarea sfincterului– emoţiile

MOTILITATE

F. Motilitatea IG

1. Mişcări peristaltice

2. Mişcări de segmentare

• particularitate – motilitatea IG creşte în sens ab-oral

• cele mai active sunt regiunile sigmoid + rect

MOTILITATE

Explicaţie:

• a. inervaţia colonului are dublă origine:– cec + ascendent + ½ transvers – ff. PS dinX,

care sunt puţine, precare → efect stim. slab– restul – ff. PS prin nn. pelvici

• b. plexurile mienterice din IG terminal sunt mult mai dezvoltate– colon dr. = colon de stază → proc. de

fermentaţie– colon stg. = colon de tranzit → putrefacţie

MOTILITATE

• prin valva ileo-cecală trece ≈ 1l/24h.

Mişcările peristaltice ale IG:– a. propagate cu viteză mică (asem. celor de la

IS)– b. în masă (20-30 cm de colon se contractă

brusc)

• sunt caracteristice pt. transvers, desc. şi sigmoid

• o f. mare cant. de materii fecale sunt împinse spre rect

MOTILITATE

Defecaţia• act prin care materiile fecale se elimină la

exterior• normal rectul e gol• receptorii tactili şi baroreceptorii din

mucoasa şi submucoasa rectală - f. sensibili

• nu tolerează prezenţa materiilor fecale• acestea „aşteaptă” în sigmoid

MOTILITATE

Unda de contracţie în masă → materiile fecale ajung în în ampula rectală → stimulare mecanică → reflexul defecaţiei:

• aferenţe – ff. senzitive ale nn. pelvici

• centru – segm. sacrate S2 – S4

• eferenţe – ff. PS din nn. pelvici

• efector – mm. netedă din pereţii ampulei rectale

MOTILITATE

• stim. receptorilor → impuls → stim. PS → contr. mm. ampulei rectale → relaxarea sf. neted

• → presiunea ce se dezvoltă în rect poate deschide pasiv sf. striat anal

• la NN, sugar, animale needucate

• sub acţ. fact. educaţionali → acţiune voluntară asupra sf. anal extern (striat) → actul defecaţiei poate fi împiedicat

MOTILITATE

• excitaţia se propagă nu numai spre S2 – S4, ci şi ascendent, pe căi spinotalamice (căi rapide)

Reflexul sacrat – reflex polisinaptic, cu latenţă mare

• scoarţa interzice actul defecaţiei → contradicţie între creşterea tonusului sf. striat şi creşterea presiunii în interiorul ampulei rectale → creşte şi mai mult senzaţia de necesitate

• creşte presiunea din rect → materiile fecale sunt împinse înapoi în sigmoid

MOTILITATE

Reflexul de continenţă (de a tolera materiile fecale)• uneori se produce şi cu materii fecale prezente

în ampula rectală• mai ales la cei cu sensibilitate scăzută a

receptorilor rectali• nu se produce reflexul de defecaţie – diskezie

rectală

Constipaţia – tulb. de motilitate prin scăderea reflexului

• mai ales la cei ce folosesc laxative – perturbă activitatea neuronilor

MOTILITATE

Reglare:1. Mecanism nervos:• plexuri intrinseci – modulate şi influenţate de SN

extrinsec2. Mecanism umoral – prin hh. stim. sau inhib. ai

activităţii motorii• Hh. stimulatori:

– gastrina– CCK– motilina– vilikinina – stim. activitatea motorie a vilozităţilor– enkefaline– bombezina – neuropeptid intestinal

MOTILITATE

• Hh. inhibitori:– GIP (= glucose-dependent insulinotropic peptide, =

gastric inhibitor peptide) – stim. secr. de insulină– enteorglucagonul– sialogastrona– bulbogastrona

• Adr, Nor– inhibă activitatea motorie a peretelui intestinal– cresc tonusul sfincterelor netede

• Ach – stim. direct activitatea motorie– inhibă indirect prin neuroni inhibitori care eliberează

substanţe ca adenozina, VIP

MOTILITATE

Reflexe inhibitorii:• → ileus dinamic = paralizia intestinului

1. Reflexe intestino-intestinale:• iritaţia unei anse → hiperactivitate locală, dar

reflex, generalizat pe restul anselor → paralizie

2. Reflexe colecisto-intestinale• pct. de plecare = VB şi alte CB• → meteorism postprandial

3. Reflexe reno-intestinale • → pareza intest. din litiaza renală

4. Reflexe peritoneo-intestinale – peritonită

MOTILITATE

Reflexe stimulatoare:

1. Reflexul gastro-colic

• ingestia alimentelor în stomac şi începutul evacuării stomacului → stim. contr. în masă → defecaţie imediat după alimentaţie sau chiar în timpul mesei (mai ales la sugari)

2. Reflexul gastro-ileal:

• evacuarea stomacului → se declanşează golirea ileonului în cec

MOTILITATE

Motilitatea VB• În perioadele interdigestive - VB – funcţie

de acumulare a bilei• plasticitatea peretelui VB permite

acumularea unui volum de ≈ 100 ml bilă• n. X şi CCK det. contracţia peretelui VB şi

relaxarea sfincterului Oddi• CCK elib. la contactul mucoasei dd. cu AG

cu >10C, precum şi cu peptide şi aminoacizi

MOTILITATE

Vărsăturile:

Greaţă:

• sdr. vestibular– răul de mişcare (avion, mare, maşină)– sdr. vertiginos

• sarcină

• fumat

• sugestie

• hipnoză

MOTILITATE

• dureri violente la orice nivel• abuz de alcool• cauze digestive:

– hernii hiatale– afecţiuni organice gastrice (gastrite, cancer gastric,

stenoze pilorice)– tulburări funcţionale motorii

• asociată cu inhibiţia secreţiei gastrice acide• inihibiţia activităţii motorii

– anorexie şi repulsie alimentară

Sdr. de hipertensiune intracraniană

MOTILITATE

• = dezordine tonomotorie complexă a stomacului

• stimulii – oricare parte a tractului GI• distensia şi iritaţia duodenului• căi simpatice şi vagale• centrul vomei în bulb, lângă tractul

solitar, aprox. la acelaşi nivel cu nc. motor dorsal al X

• eferenţe prin nn. V, VII, IX, X, XII, nn. spinali

MOTILITATE

• inspir adânc• ridicarea hioidului şi a laringelui, cu deschiderea

sf. esofagian sup.• închiderea glotei• ridicarea palatului moale cu închiderea post. a

narinelor• contracţii puternice ale antrului şi corpului

stomacului – deseori percepute ca dureri violente

• diafragmul coboară brusc• contracţia musculaturii abdominale• relaxarea cardiei sau depăşirea presiunii

realizate de sfincterul cardial• conţinutul gastric este proiectat exploziv în

afară, concomitent cu ascensionarea cardiei