MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALECOLEGIUL ECONOMIC

VIILOR

 

Proiect de obţinere a certificatuluide calificare profesională

nivel 3

Profesor ȋndrumător: Elev:

Sasu Ioana Nume: Clasa: XII I

Creditele Bancare

Cuprins

 I. ARGUMENTII. CreditulIII. Creditul bancar• Functii• Clasificare Dupa termenii de rambursare Dupa obiectul creditului Dupa natura juridical a beneficiarului de credit Dupa modalitatea de rambursare Dupa garantieIV. Studiu de cazV. ConcluziiVI. Bibliografie

Argumentul

Am ales sa fac acest proiect pentru ca toata lumea este nevoita la un moment dat sa apeleze la creditul bancar.Este foarte important sa ne informam mai mult despre lucrurile pe care le practicam, iar creditul bancar este ceva ce, cu siguranta vom practica si noi.Am vorbit despre ce este Acela un credit, despre creditul bancar, definitie, functiile cerditului bancar, tipuri de credituri bancare(in functie de mai multe criteria)Am ales un studiu de caz despre acordarea unui credit bancar unei societati comerciale.

 

Creditul Necesitatea dezvoltării activităţilor economice (înfiinţarea de noi capacităţi de producţie şi modernizarea celor existente, retehnologizarea, crearea de noi locuri de muncă etc) presupune un efort financiar suplimentar. Satisfacerea nevoii de resurse financiare suplimentare se realizează prin atragerea capitalurilor disponibile pe piaţă, respectiv prin apelul la creditele bancare, la emisiunile de obligaţiuni, la creditele contractate de la organisme financiare internaţionale etc.

 

Creditul bancar 

Creditul bancar exprimă relaţii de redistribuire a resurselor financiare între cei care dispun de aceste resurse şi cei care au nevoie de ele, mijlocite prin intermediul băncilor.Sistemul bancar, definit ca ansamblul instituţiilor de credit şi a relaţiilor ce apar între acestea, îndeplineşte o serie de funcţii specifice în mecanismul economic:• colectarea depunerilor• gestiunea mijloacelor de plată• acordarea de credite• consultanţă şi diferite alte servicii

 

Studiu legislativ privind accizele  Sfera de aplicare. Pentru anumite produse (prevăzute în anexa de la Legea nr. 206/15 aprilie 1999 care a înlocuit anexa de la Legea nr. 42/1 iulie 1993) agenţii economici, persoane juridice, asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate – care produc, importă, comercializează astfel de produse, datorează bugetului de stat, taxe speciale de consumaţie (denumite accize). Pentru carburanţii auto din producţia internă livraţi prin societăţile comerciale PECO cu capital majoritar sau integral de stat, plătitorii de accize sunt aceste societăţi. Pentru carburanţii livraţi direct din rafinării către alţi beneficiari decât sistemul PECO accizele sunt datorate de rafinării.

 

  LISTA taxelor speciale de consumaţie (accize) pentru produsele

din import şi din ţară  Pentru bunurile introduse în ţară de persoanele fizice neînregistrate ca agenţi economici, valorificate prin societăţi comerciale – baza de impozitare o reprezintă contravaloarea ce se cuvine deponentului pentru bunurile vândute în consignaţie. Produsele livrate la rezerva de stat sunt exonerate de la plata accizelor pe perioada cât au acest regim. La produsele scoase din rezerva de stat, plata accizelor se face de către unităţile deţinătoare ale acestor stocuri, la livrarea produselor către beneficiari

 

 

III. Definiţie şi sferă de aplicare• Accize pentru alcoolul brut şi produse

din alcool• Accize pentru produsele din tutun• Accizele pentru produsele petroliere• Accizele pentru alte produse şi grupe

de produse

 

Accize pentru alcoolul brut şi produse din alcool  În grupa „alcool brut, alcool etilic rafinat, băuturi alcoolice si orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, care conţin alcool etilic”, sunt cuprinse:a) alcoolul brut, alcoolul etilic rafinat, produsele obţinute

pe bază de alcoolb) băuturi alcoolice naturale: ţuica şi rachiurile naturale

care se obţin prin distilarea sau redistilarea, după caz, a lichidelor zaharoase fermentate din fructe, a drojdiei de vin

c) vinurile şi produsele pe bază de vin: vinuri spumoase, vinuri nespumoase şi alte produse pe bază de vin.

d) berea

 

Accize pentru produsele din tutun

 Pentru ţigarete indiferent de provenienţa şi de calitatea acestora, se datorează bugetului de stat o acciză specifică, stabilită în echivalent Euro/1000 ţigarete, la care se adaogă o cotă procentuală aplicată asupra preţurilor maxime de vânzare cu amănuntul declarate. Acciza totală datorată bugetului de stat pentru ţigarete se reduce cu 20%, în situaţia în care agenţii economici producători utilizează în reţetele de fabricaţie cel puţin 50% tutun din producţia internă.

 

Accizele pentru produsele petroliere  Din grupa „produselor petroliere” se datorează accize pentru: a) carburanţi auto: benzine, benzine fără plumb, motorine; b) benzine de primă distilare de DAV, de cocsare şi de piroliză, în cazul în care acestea nu sunt livrate altor rafinării pentru procesare; c) combustibili de tip „M” şi tip „P”; d) uleiuri pentru motoare auto; e) aditivi preparaţi pentru benzine; f) vaseline; g) parafine. Plătitorii de accize pentru produsele petroliere sunt agenţii economici producători sau importatori de astfel de produse. Pentru produsele petroliere accizele datorate bugetului de stat sunt stabilite în echivalent EURO /tonă de produs.

 

Accizele pentru alte produse şi grupe de produse  Şi pentru celelalte „produse şi grupe de produse” supuse accizelor (cafea, confecţii din blănuri naturale, articole din cristal, bijuterii <excepţie face aurul>, autoturisme, parfumuri, aparate video de înregistrat şi de reprodus, aparate pentru aer condiţionat s.a.), plătitorii sunt persoane care le importă, le produc şi le comercializează, precum şi persoanele fizice care introduc în ţară bunuri peste normele vamale în vigoare. Accizele precedă TVA şi se calculează o singură dată, prin aplicarea cotelor procentuale asupra bazei de impozitare care reprezintă: - pentru produsele din producţia internă, preţul de livrare, mai puţin accizele, respectiv preţul producătorului, care nu poate fi mai mic decât suma costurile ocazionate de obţinerea bunului respectiv; - pentru produsele din import – valoarea în vama, stabilită potrivit legii, la care se adaugă taxele vamale şi alte taxe speciale, după caz; - pentru bunurile provenite de la persoane fizice neînregistrate ca agenţi economici, dar comercializează prin agenţi economici, contravaloarea ce se cuvine deponentului; - pentru bunurile amanetate de către persoanele fizice şi devenite proprietatea caselor de amant, contravaloarea încasată de acestea la vânzarea bunurilor respective, mai puţin accizele.

 

IV. Fiscalitatea şi contabilitatea accizelor

• Momentul datorării accizelor.

• Plata şi declararea impozitelor asimilate

• Regimul de supraveghere

• Scutiri de la plata accizelor

 

Momentul datorării accizelor. a) data efectuării livrării – pentru produsele din producţia internă; b) data efectuării livrării băuturilor alcoolice, pentru alcoolul etilic alimentar utilizat ca materie primă pentru obţinerea acestora – în cazul unităţilor care deţin atât secţii de producere a alcoolului etilic alimentar, cât şi de producere a băuturilor alcoolice; c) data înregistrării declaraţiei vamale de import – pentru importatori; d) data cumpărării – pentru agenţii economici achizitori: f) data vânzării bunurilor (pentru cele vândute de agenţii economici gen consignaţie).

 

  Scutiri de la plata accizelor  Ca în cazul oricărei obligaţii bugetare, se prevăd şi la accize categorii de produse scutite: a) produsele exportate direct sau prin agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea pe bază de comision; b) produsele în regim de tranzit şi cele în regim de import temporar, atât timp cât se află în această situaţie. Pentru produsele aflate în regim de import temporar, scutirea se acordă cu condiţia depunerii de către importator a unei garanţii egale cu valoarea accizelor aferente; această garanţie va fi restituită numai după încheierea regimului vamal acordat;

 

 Impozitul la ţiţeiul şi la gazele naturale

din producţia internă

Pentru ţiţeiul şi gazele naturale din producţia internă agenţii economici autorizaţi datorează bugetului de stat impozit în momentul livrării. Impozitul datorat precede taxa pe valoare adăugată şi se calculează prin aplicarea sumelor stabilite în echivalent Euro pe unitatea de măsură asupra cantităţilor livrate. În funcţie de schimbările intervenite în nivelul preţurilor la import, impozitul la ţiţeiul şi gazele naturale din producţia internă se modifică prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministrului de Finanţe.

 

  

Studiu de caz privind accizele realizat laSC „ARINUL” S.A.

Societatea a luat fiinţă din iniţiativa unui absolvent ai Academiei de Ştiinţe Economice în speranţa de a profesa mai bine meseria pe care a ales-o şi de a-şi spori veniturile în acest sens. Dat fiind faptul că sistemul financiar din ţara noastră este în fază incipientă şi nivelul taxelor şi impozitelor este semnificativ, viaţa economică este privită cu suspiciune el doreşte să fie participant. Una dintre cele mai importante taxe este acciza pentru producătorii de produse din alcool şi tutun. De aceea numărul acestora este scăzut. Acţionarul societăţii a profitat de concurenţa scăzută,a analizat piaţa şi a decis că este cazul să se axeze pe un astfel de obiect de activitate.

 

   Concluzii şi propuneri Creşterea cheltuielilor guvernamentale poate stimula economia, deoarece se măresc cheltuielile agregate. O asemenea creştere se reflectă multiplicat în venitul naţional. Problema principală este însă modul de finanţare a cheltuielilor guvernamentale (cu condiţia ca oferta de monedă să rămână neschimbată). Desigur când spunem aceasta avem în vedere emisiunile monetare, fiindcă pe lângă faptul că o asemenea evoluţie aparţine politicii monetare, ea nu este dictată de Guvern ci de Banca Centrală, care este autonomă. De aceea avem în vedere celelalte două surse de finanţare a cheltuielilor guvernamentale: impozitele şi taxele (mărirea lor) şi prin datoria internă, prin care putem conştientiza efectul pur al politicii fiscale.

  Bibliografie Niţu, Ioan, Managementul riscului bancar, Bucureşti, Editura Expert, 2000,  Rotaru, Constantin, Managementul performanţei bancare, Bucureşti, Editura Expert, 2001, p. 612.  Mihai, Ilie, Tehnica şi managementul operaţiunilor bancare, Bucureşti, Editura Expert, 2003, p. 195.  Trenco, Ioan, Metode şi tehnici bancare. Principii, reglementări, experienţe, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2002, p. 161.  Nemeş, Vasile, Drept bancar, Bucureşti, Editura Editas, 2004, p. 237.  Codul civil