CAPITOLUL I RANDAMENTUL FISCAL AL ACCIZELOR-IMPORTANŢA TEMEI I.1 Noţiune. Trăsături caracteristice ale accizelor Accizele sunt incluse în sfera taxelor de consumaţie şi îmbracă forma taxelor speciale de consumaţie pe produs sau forma unor taxe generale pe vânzări, când se percep la vânzarea tuturor mărfurilor, indiferent dacă acestea sunt bunuri de consum sau mijloace de producţie. Taxele de consumaţie sunt aşezate asupra unor produse care se consumă în cantităţi mari şi care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele. Accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastică, cum sunt berea , vinul, apele minerale (în Franţa); tutunul, zahărul, ceaiul, uleiurile minerale (în Germania). Accizele se aplică în toate statele membre ale UE. Cotele sunt ad-valorem sau specifice. În cazul ţigărilor de exemplu, cele două componente sunt cumulate (acciza ad-valorem calculată asupra preţului de vânzare cuprinde componenta specifică, ulterior aplicându-se taxe pe valoarea adăugată). În ideea creerii unei pieţe internaţionale, prin desfiinţarea impozitului la frontiere , accizele trebuie să fie “ neutralizate”, respectiv cotele acestora să fie aliniate. Accizele se percep asupra serviciilor şi produselor stabilite legal . Au apărut în rândurile precapitaliste şi se percep foarte larg şi în prezent. Accizele constituie un element cu o pondere importantă în cadrul politicii fiscale adoptate după 1989, odată cu trecerea României către economia de piaţă. În ultimul timp, se constată o preocupare tot mai mare în vederea utilizării accizelor ca instrumente pentru 1
Transcript
CAPITOLUL I
RANDAMENTUL FISCAL AL ACCIZELOR-IMPORTANŢA TEMEI
I.1 Noţiune. Trăsături caracteristice ale accizelor
Accizele sunt incluse în sfera taxelor de consumaţie şi îmbracă forma taxelor speciale de consumaţie pe produs sau forma unor taxe generale pe vânzări, când se percep la vânzarea tuturor mărfurilor, indiferent dacă acestea sunt bunuri de consum sau mijloace de producţie. Taxele de consumaţie sunt aşezate asupra unor produse care se consumă în cantităţi mari şi care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele.
Accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastică, cum sunt berea , vinul, apele minerale (în Franţa); tutunul, zahărul, ceaiul, uleiurile minerale (în Germania). Accizele se aplică în toate statele membre ale UE. Cotele sunt ad-valorem sau specifice. În cazul ţigărilor de exemplu, cele două componente sunt cumulate (acciza ad-valorem calculată asupra preţului de vânzare cuprinde componenta specifică, ulterior aplicându-se taxe pe valoarea adăugată). În ideea creerii unei pieţe internaţionale, prin desfiinţarea impozitului la frontiere , accizele trebuie să fie “ neutralizate”, respectiv cotele acestora să fie aliniate. Accizele se percep asupra serviciilor şi produselor stabilite legal . Au apărut în rândurile precapitaliste şi se percep foarte larg şi în prezent.
Accizele constituie un element cu o pondere importantă în cadrul politicii fiscale adoptate după 1989, odată cu trecerea României către economia de piaţă.
În ultimul timp, se constată o preocupare tot mai mare în vederea utilizării accizelor ca instrumente pentru înfăptuirea unor obiective sociale. În Europa Occidentală se impozitează în special alcoolul şi tutunul ca mijloc de apărare sanitară, fizică şi morală a naţiunii.
Procentele practicate în ţările membre ale UEŢară bere Vin alcool ţigări Benzina
Se observă diversitatea cotelor de la o ţară la alta, cele mai ridicate fiind în ţările nordice (Danemarca, Norvegia, Suedia) , iar cele mai scăzute în Spania, Portugalia, Elveţia.
I.2.Scurtă introducere în problematica accizelor
Ca o categorie a impozitelor de consumaţie, impozitele speciale de consumaţie au un rol şi forme diferite de la o ţară la alta, în contrast cu impozitele generale de consumaţie – cum este TVA-ul care au
2
multiple trăsături şi reglementări comune în statele în care se aplica. În general, taxele speciale de consumaţie se aplică în asociere cu cele generale de consumaţie. O reglementare mai complexă şi o frecvenţă mai mare deţin impozitele generale de consumaţie, cum este cazul taxei pe valoare adaugată. În ţara nostră, categoria impozitelor speciale de consumaţie a premers categoriei impozitelor generale de consumaţie. Astfel, impozitele speciale de consumaţie au fost introduse in noiembrie 1991 (prin HG nr. 779/1991), pe când impozitele generale de consumaţie, reprezentate prin TVA se aplică de la 1 iulie 1993. O reglementare mai complexă şi distinctă a impozitelor speciale de consumaţie s-a introdus prin Legea nr. 42/1993, care a abrogat dispoziţiile legale anterioare. Aceasta lege reglementează doua forme ale impozitelor speciale de consumaţie şi anume: accizele la unele produse din import şi din ţara şi impozitul la ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale. În mod succint şi pentru scopuri practice, se utilizează noţiunea de "accize" pentru ambele forme de impozite speciale de consumaţie. Specific ambelor forme de impozite speciale de consumaţie este faptul ca ele se datoreaza intr-o singura faza a circuitului economic, respectiv de către producători, importatori sau achizitori, iar cotele sau sumele fixe, după caz sunt unice atât pentru produsele realizate la intern, cât şi pentru cele din import. Observăm o deosebire esentială faţă de TVA, care se aplică la fiecare stadiu al circuitului economic. Accizele se introduc în baza de impozitare a TVA.
Accizele constituie (în ţările în care se aplică) o sursa de venit apreciabilă, facil de obţinut, la un cost puţin ridicat. Cotele cele mai mari de accize afectează, în general, băuturile, ţigările, automobilele şi carburanţii şi furnizează majoritatea veniturilor procurate de aceste taxe speciale asupra consumului, respectiv ¾.
Accizele, în general, sunt sensibile la inflaţie, ajungându-se în perioade de inflaţie puternică la o scădere a randamentului accizelor (de altfel această problemă este actuală mai mult sau mai puţin pentru toate categoriile de impozite). Faptul ca se aplică asupra valorii în vamă, la care se adaugă taxele vamale, în cazul produselor importate, sau în suma fixă asupra cantităţilor de petrol sau gaze livrate, face ca
3
aceste taxe să-şi diminueze randamentul în condiţii de inflaţie puternică.
Apare necesară, astfel, o modificare a acestor taxe pentru a compensa efectele inflaţiei. Partea accizelor în totalul prelevarilor obligatorii variază de la o ţară la alta: moderată în Belgia, Germania, SUA şi foarte ridicată în Portugalia, Grecia, Irlanda. Structura lor diferă în egală masură: ţările nordice impozitează puternic băuturile alcoolice, ţările de sud le taxează foarte puţin, iar Franţa, Germania şi Belgia aplică taxe medii. Accizele, constituind o sursa importantă de venituri bugetare, uşor de procurat, prin ele se urmăresc obiective bugetare dar şi eficienţă administrativă.
Regula de eficienţă este următoarea: taxarea unui bun trebuie să fie invers proporţională cu elasticitatea cererii în raport cu preţul. Ori, produsele precum băuturile, ţigările, aparatura electronică, carburanţii etc. nu comportă substituiri puternice, deci cererea lor este considerată, în general, inelastică în raport cu preţul. În realitate, inelasticitatea cererii în raport cu preţul nu este întotdeauna verificată. Astfel, populaţia este foarte sensibilă la costul carburantului. Transportul personal poate fi înlocuit cu transportul în comun şi astfel o modificare a costului carburantului provoacă substituiri între cele două modalităţi de transport. Anumite băuturi de calitate superioară au o puternică elasticitate în sensul că impozitul specific asupra acestor bunuri generează substituiri între categorii de calitate diferită. O creştere a preţurilor la ţigări exercită un efect de frânare a consumului. S-a estimat că în Franţa o creştere a taxelor indirecte de 20% conduce la o reducere de 4% a consumului de tutun şi de ţigări. Frânarea consumului se opune obiectivului de obţinere a veniturilor bugetare. Taxele speciale asupra consumului corespund, în general, voinţei de descurajare a consumurilor excesive de anumite produse. Dar pentru ca acest impozit să-şi atingă scopul – respectiv frânarea consumului – trebuie ca cererea să fie relativ elastică în raport cu preţurile, ipoteză care se dovedeşte defavorabilă realizării celuilalt obiectiv – asigurarea veniturilor bugetare.
4
Pentru bunurile introduse în ţară de persoanele fizice neînregistrate ca agenţi economici, valorifate prin societăti comerciale – baza de impozitare o reprezintă contravaloarea ce se cuvine deponentului pentru bunurile vândute în consignaţie.
Produsele livrate la rezerva de stat sunt exonerate de la plata accizelor pe perioada cât au acest regim. La produsele scose din rezerva de stat, plata accizelor se face de către unităţile deţinătoare ale acestor stocuri, la livrarea produselor către beneficiari.
Produsele exportate direct sau prin agenţi economici ce îşi desfăşoară activitatea pe bază de comision, precum şi produselor importate în regim de tranzit sau importate temporar, atât timp cât se află în această situaţie, nu sunt supuse accizelor.
I.3.Evoluţia accizelor în perioada 1991-1997
În 1991 impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize s-a realizat în suma de 182.5 mld lei, deţinând şi ponderea în totalul impozitelor indirecte (91%). Totodată, faţă de programul actualizat acesta s-a încasat în proporţie de 81.5%, nerealizarea fiind influenţată de mai mulţi factori, respectiv de:
->nerealizarea producţiei industriale în volumul şi structura programată fie ca urmare a restrângerii activităţii unor agenţi economici din lipsa de materii prime şi materiale, energie electrică şi termică, fie lipsa unor comenzi şi contracte ferme atât pentru aprovizionare cât şi pentru desfacere. Astfel pe întreg anul 1991 producţia industrială a fost mai mică cu 22% faţă de anul 1990, reduceri mai mari înregistrându-se în construcţia de maşini, electronică, prelucrarea ţiţeiului etc. Ponderea în totalul încasărilor din impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize, o reprezintă
5
vărsămintele de la regii autonome şi societăţi comerciale cu capital de stat (86.5). În anul 1991 impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize a reprezentat 8.26% din PIB.
În 1992 impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize s-a realizat în suma de 418.5 miliarde lei, cu 12.8% (-61.5 miliarde) sub nivelul prevederilor pe anul 1992. Nerealizarea încasarilor din impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize s-a datorat în principal:->scăderii volumului de activitate faţă de anul 1991, din care producţia industriala cu 21.8% ca urmare a utilizării reduse a forţei de muncă etc.->creşterii livrărilor la export.
După cum se observă în anul 1992, impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize a şi scăzut ca pondere în PIB de la 8.26% la 6.94% în acelaşi an.
În 1993 accizele s-au realizat în suma de 399.6 miliarde lei înregistrandu-se o depăşire cu 5.6 faţă de prevederi.
În anul 1994 accizele şi impozitul pe circulaţia mărfurilor s-au încasat în suma de 774.5 miliarde lei (din care accizele sunt 597.5 mld lei) şi reprezintă 76.2% din prevederile aprobate.
CAPITOUL II
IMPOZITELE INDIRECTE ŞI ROLUL LOR ÎN POLITICA FISCALĂ A ROMÂNIEI
II.1.Politica financiară a României - trăsături
Prin politica financiară se înţelege totalitatea principiilor,metodelor,a măsurilor şi a instrumentelor care călăuzesc activitatea financiară a unui stat,ale organelor sale financiare etc.,precum şi legislaţia financiară utilizată în vederea înfăptuirii obiectivelor sociale,economice etc.,pe plan intern şi extren întăririi capacităţii de apărare,asigurării suveranităţii şi independenţei naţionale.Politica financiară cuprinde totalitatea normelor financiare fundamentate pe constatări obiective furnizate de ştiinţa finanţelor,folosite de stat pentru constituirea,repartizarea şi optimizarea utilizării fondurilor de resurse financiare necesare realizării ţelurilor politicii social-economice etc.ale ţării în perioada dată.
6
Politica financiară este diferită de la o ţară la alta,fiind determinată de interesele claselor şi păturilor sociale pe care le exprimă partidul de la putere,de potenţialul economic al ţării,de nivelul de dezvoltare economică,de resursele naturale pe care le are ţara,de metodele de conducere a economiei naţionale,precum şi de condiţiile interne şi internaţionale.
Politica financiară concretizează folosirea conştientă a legilor economice şi demonstrează cunoaşterea,stăpânirea şi dirijarea proceselor economice şi financiare;ea poate favoriza sau frâna dezvoltarea socială şi economică a ţării.
Este totodata o parte integrantă a politicii generale,sociale şi economice a statului,care constă în folosirea finanţelor în conformitate cu obiectivele politice,sociale şi economice.Politica financiară constă şi în utilizarea instrumentelor financiare pentru rezolvarea sarcinilor stabilite de către Parlamentul şi Guvernul ţării.
II.2.Locul ocupat de impozitele indirect în veniturile bugetului de stat al României
Impozitele indirect constituie o sursa importantă de venituri ale bugetului statului român.Ele se percep la vânzarea anumitor mărfuri de consum personal şi servicii,prin adăugarea unei cote de impozit la preţurile mărfurilor şi la tarifele serviciilor.Aceste impozite se încasează de la toate persoanele cumpărătoare de produse grevate de impozit indirect,indiferent de mărimea veniturilor,averii sau situaţia personală a contribuabilor.
Impozitele indirect sunt stabilite în cote proporţionale asupra preţului mărfurilor supuse vânzării şi a serviciilor prestate sau în suma fixă pe unitatea de măsură a mărfurilor.
Impozitele indirect se virează la bugetul statului,în mod obişnuit de către comercianţi,industriaşi,însă sunt suportate de către consumatori,fiind cuprinse în preţul mărfurilor.
În timp ce impozitele directe sunt recunoscute de către plătitori,impozitele indirect sunt necunoscute de către cetăţeni,în ceea ce priveşte mărimea lor,ele fiind camuflate în preţuri.
7
Mai mulţi economişti din diverse ţări susţin că impozitele indirecte sunt eficente,adică uşor şi sigur de încasat,sunt elastice,ceea ce înseamnă că pot fi lesne majorate,au caracter anestezic pentru faptul că populaţia nu ar reacţiona imediat atunci când le suportă.
Alţi economişti susţin că impozitele indirecte sunt instrumente fiscale care ar prezenta cele mai mici prejudicii,deoarece ele au efecte economice,sociale şi financiare,însa,în general,nu ţin seama nici de persoană,nici de capacitatea contributivă a celor care le plătesc,nici de împrejurări şi nici de locul unde se plătesc.
II.3.Rolul accizelor în etapa actuală de dezvoltare a României
Prin utilizarea accizelor statul acţionează asupra cererii solvabile. Aceasta are un dublu rol : economic şi social.
În plan economic prin perceperea unor accize statul poate influenţa cererea anumitor produse punând accize mari la produse din import în comparaţie cu cele interne protejând agenţii economici interni. Acest lucru poate stimula consumul de produse interne.
În plan social accizele au rolul de a limita consumul de produse dăunătoare sănătăţii ca tutunul şi alcoolul, deci dăunătoare randamentului economic al naţiunii.
Accizele mai sunt folosite şi ca mijloc de atragere de resurse spre bugetul statului. De aceea unor produse de lux ( blănuri, bijuterii) li se percep accize deosebit de mari .
În cadrul reformei fiscale din România, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României din 23 Decembrie 1997 urmăreşte un sistem al accizelor corect şi se meditează intens pentru alinierea sistemului naţional la modelele europene ( în cadrul UE) nereuşindu-se totuşi o armonizare fiscală, realităţile diferite punând o piedică importantă în calea acestui scop.
Rolul impozitelor indirecte, inclusiv a accizelor, este enorm în etapa actuală de dezvoltare a României, creşterea rapidă a veniturilor
8
statului şi ajungerea la structuri similare cu cele ale statelor dezvoltate fiind obiectivul numărul 1 al politicii fiscale a României.
Prin intermediul accizelor , statul îşi asigură importante fonduri băneşti cu care acesta poate interveni în echilibrarea dezvoltării sectoarelor economiei, în redistribuirea de venituri diferitelor pături sociale.
De asemenea accizele reprezintă calea cea mai rapidă prin care statul poate face rost de venituri în scopuri urgente , de acoperire a unor nevoi care nu suferă amânare.
CAPITOLUL III
TAXELE SPECIALE DE CONSUMAŢIE-ACCIZELE
III.1.Aşezarea şi perceperea accizelor
În prezent reglementarea accizelor se face prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 82/23 Decembrie 1997, care stipulează că subiectul accizelor cuprinde producătorii, importatorii sau achizitorii produselor incluse în lista produselor cărora li se aplică accize. Practic aceştia sunt agenţii economici, persoane juridice, asociaţii familiale, persoane fizice autorizate, care produc, importă sau comercializează produsele prevăzute în listă. Din această listă fac parte :
a) alcoolul etilic alimentar, băuturile alcoolice şi orice alte produse alimentare ( destinate industriei alimentare sau consumului) care conţine alcool etilic alimentar;
b) produse din tutun
c) produse petroliere
d) alte produse şi grupe de produse
Pentru ţigarete indiferent de calitatea şi provenienţa acestora se datorează Bugetului de Stat o accize specifică stabilită în ECU pe 100 ţigarete la care se agaugă o cotă procentuală de 20% aplicată asupra bazei de impozitare. Acciza totală se reduce cu 20% atunci când agenţii producători utilizează în reţetele de fabricaţie cel puţin 50% tutun din producţia internă.
9
Baza de impozitare pentru ţigarete este :
a) preţul de livrare ( mai puţin acciza) pentru produsele din producţia internă
b) valoarea în vamă plus taxe vamale plus alte taxe speciale pentru produsele de import
Facilităţile acordate în cazul accizelor sunt numeroase. Produsele exportate direct sau prin agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea prin comision sunt scutite. Tot de scutiri beneficiază şi produsele comercializate în regim de “ duty-free” sau produsele aflate în tranzit, import temporar, donaţiile, bunurile finanţate din împrumuturi nerambursabile, programe de cooperarea ştiinţifică şi tehnică ( acordate de guverne străine)
De asemenea produsele livrate la rezerva de stat sau de mobilizare sunt scutite de accize (la fel ca alcoolul folosit în industria medicamentoasă).
III.2Nivelul accizelor
Nivelul accizelor armonizate se aplică începând cu data de 1 iulie 2006, în conformitate cu angajamentele asumate de România în procesul de negociere cu Uniunea Europeană, la Capitolul 10 - Impozitarea
1) Gradul Plato reprezintă greutatea de zahăr exprimată în grame, conţinută în 100 g de soluţie măsurată la origine la temperatura de 200 / 40 C.
2) Hl alcool pur reprezintă 100 litri alcool etilic rafinat cu concentraţia de 100% alcool în volum, la temperatura de 20 0 C, conţinut într-o cantitate dată de produs alcoolic.
3) Prin gaze petroliere lichefiate utilizate în consum casnic se întelege gazele petroliere lichefiate distribuite în butelii tip aragaz.
10
III.3.Modul de calcul şi baza de impozitare (conform Legii nr. 42/1 iulie 1993)
Accizele se calculează prin aplicarea cotelor procentuale prevăzute în anexa asupra bazei de impozitare care reprezintă:
a) pentru produsele din producţia internă – contravaloarea bunurilor livrate, exclusiv accizele;
b) pentru produsele din import – valoarea în vamă stabilită potrivit legii, la care se adaugă taxele vamale şi alte taxe speciale stabilite, potrivit legii, la importul unor categorii de produse;
c) pentru bunurile introduse în ţară de persoanele fizice neînregistrate ca agenţi economici, dar comercializate prin agenţi economici – contravaloarea ce se cuvine deponentului pentru bunurile vândute.
Accizele preced taxa pe valoare adaugata şi se calculează o singură dată, prin aplicarea cotelor procentuale.
Momentul datorarii accizelor îl constituie:
a) data efectuării livrarii pentru producatori;
b) data efectuării formalităţilor de vămuire pentru importatori;
c) data cumpărării pentru agenţii economici achizitori;
d) data vânzării bunurilor pentru bunurile vândute prin consignaţie.
III.4.Sfera de aplicare a accizelor armonizate. Modul de calcul al acestora.
11
Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat pentru anumite produse provenite din ţară sau din import. Accizele armonizate datorate bugetului de stat sunt accize specifice exprimate în echivalent EURO pe unitatea de masură , cu excepţia ţigaretelor la care acciza este compusă dintr-o acciză specifică exprimată în euro /mia de ţigarete la care se adaugă o acciză ad valorem aplicată asupra preţului maxim de vânzare cu amănuntul.
BEREA reprezintă orice produs încadrat în codul MC 220300 sau orice produs care conţine un amestec de bere şi de băuturi nealcoolice încadrat la codul MC 220600 având şi într-un caz şi in altul o concentraţie alcoolică mai mare de 0,5 % în volum.
Pentru berea produsă de micii producători independenţi care deţin instalaţii de fabricaţie cu o capacitate nominală anuală care nu depăşeşte 200.00 hl se aplică accize specifice reduse.
Acelaşi regim se aplică şi pentru berea importată de la micii producători independenţi cu o capacitate anuală care nu depăşeşte 200.000 hl.
Pentru a beneficia de nivelul redus al accizelor agenţilor economici, micii producători trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să fie agenţi economici producători de bere care din punct de vedere juridic şi economic sunt independenţi;
- utilizează instalaţii distincte de cele ale altor fabrici de bere;
-folosesc spaţii de producţie diferite de cele ale altor fabrici de bere;
- nu funcţionează sub licenţa de produs a altui producător de bere;
Agenţii economici producători de bere au obligaţia de a depune la organul fiscal teritorial la care sunt înregistraţi ca antreprenori autorizaţi o declaraţie pe propria răspundere privind capitalul de producţie pe care le deţin până la data de 15 ianuarie a fiecărui an.
Baza de impozitare pentru calculul accizei o reprezintă cantitatea de bere exprimată în hl multiplicată de numărul de grade Plato.
12
Cota de impunere este stabilită în echivalent EURO pe unitatea de măsura (EURO/HL/1 grad PLATO).
Cuantumul accizelor datorate la bugetul de stat se calculează dupa relaţia :
A= K*R*C *Q/1000
A-cuantumul accizei, C- nr de grade Plato, K- acciza unitară, R- cursul de schimb valutar , Q- cantitate.
VINURILE- supuse accizelor sunt vinuri liniştite şi vinuri spumoase . Vinurile liniştite îndeplinesc următoarele caracteristici :
- au o concentraţie alcoolică mai mare de 1,2 % în volum; dar nu depăşesc 15% în volum , iar alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare;
- au o concentraţie alcoolică mai mare de 15% în volum dar nu depăşesc 18% în volum şi au fost obţinute făra nici o îmbogăţire , iar alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare;
Vinurile spumoase sunt cele care îndeplinesc cumulativ următoarele:
- sunt prezentate în sticle închise cu un dop tip ‘ ciupercă’ fixat cu ajutorul legăturilor sau care sub presiune datorita CO2 în soluţie egală sau mai mare de 3 bari.
- au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2 % în volum , dar nu depăşeşte 15% în volum şi la care alcoolul conţinut rezultat în întregime din fermentare.
Este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizică şi consumat de aceasta şi membrii familiei sale cu condiţia să nu fie vândute.
Baza de impozitare o reprezintă cantitatea de vin exprimată în hl. Cota de impunere este stabilită în suma fixă reprezentând acciza specifică exprimată în echivalent EURO pe hl de produs.
Modul de calcul al accizei e următorul:
13
A=K*R*Q/100
Accize pentru alte bauturi alcoolice decat berea si vinul
sunt reprezentate de:
-alte băuturi fermentate liniştite având următoarele caracteristici :
->o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2 % în volum , dar nu depăşeşte 10% în volum;
->o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 10% în volum, dar nu depăşeşte 15% în volum şi la care alcoolul conţinut în produs rezultă în întregime din fermentare;
->alte băuturi fermentate spumoase care nu constituie vinuri spumoase şi au următoarele caracteristici:
->au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2 % în volum , dar nu depăşeşte 13% în volum;
Baza de impozitare pentru calculul accizei la băuturi fermentate , altele decât berea şi vinul, o reprezintă cantitatea de băutura exprimată în hl; Cota de impunere este stabilită în sumă fixă reprezentând acciza specifică exprimată în echivalentul EURO pe hl de produs.
Relaţia de calcul a accizei este:
A=K*R*Q/100
Produsele intermediare
->reprezintă toate produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2 % în volum, dar nu depăşeşte 22% în volum, dar care nu reprezintă bere, vinuri sau băuturi fermentate.
Se considera produse intermediare si orice bautura fermentată liniştită care are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 5,5% în volum şi
14
care nu rezultă în întregime din fermentare, şi orice băutură fermentată spumoasă care are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 8,5% în volum şi care nu rezultă în întregime din fermentare.
Baza de impozitare pentru produsele intermediare o reprezintă cantitate de băutura exprimată în hl.
Cota de impunere este stabilită în suma fixă reprezentând acciza specifică exprimată în echivalent EURO pe hl de produs. Relaţia de calcul a accizei este:
A=K*R*Q/100
Alcoolul etilic cuprinde:
->toate produsele care au concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum;
->produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 22% în volum;
->ţuica şi rachiu de fructe;
->orice alt produs în soluţie sau care conţine băuturi spirtoase potabile;
Baza de impozitare pentru calculul accizei o reprezintă cantitatea de alcool pur conţinută într-un hl.
Cota de impunere este stabilită în suma fixă reprezentând acciza specifică exprimată în echivalent EURO pe hl alcool pur.
Relaţia este:
A=C/100*K*Q/100
c- concentraţia alcoolică exprimată în procente de volum.
Produse din tutun
Acestea include:
15
->ţigaretele cu /sau fără filtru indiferent de provenienţa sau calitatea acestora ( ţigaretele sunt considerate rulourile de tutun destinate fumatului ca atare , rulourile de tutun care se pot introduce într-un tub de hârtie de ţigarete , precum şi orice produs care conţine partial şi alte substanţe decât tutunul);
->ţigarile si ţigările din foi dacă se pot fuma ca atare , acestea sunt rulouri de tutun , care în principiu conţin tutun natural sau au o umplutură din amestec tăiat fin cu înveliş exterior din tutun natural sau alt înveliş de culoare normală a unei ţigarete care prezintă caracteristicele de formă şi dimensiune a ţigărilor şi ţigărilor din foi.
-> tutun de fumat care cuprinde: tutun de fumat tăiat fin destinat rulării în ţigarete şi alte tutunuri de fumat.
Cotele de impunere sunt exprimate în 3 modalitati:
1-sub forma de suma echivalent EURO la 1000 tigarete la care se adauga o cota procentuala aplicata asupra bazei de impozitare (cotele sunt valabile pentru tigarete indiferent de calitatea si provenienta acestora);
2- sub forma de suma fixa echivalent EURO pe KG pentru tutunul de fumat.
3- sub forma de suma fixa echivalent EURO/ 1000 buc pentru tigari si tigari de foi;
Baza de impozitare pentru stabilirea componentei procentuale a accizei la ţigarete atat pentru produsele din productia interna cat si pentru din import o constituie pretul maxim de vanzare cu amanuntul.
Pretul maxim de vanzare cu amanuntul e pretul la care produsul e vandut altor persoane decat comercianti si care include toate taxele si impozitele.
Pretul maxim de vanzare cu amanuntul pentru orice marca de tigareta se stabileste de catre persoana care produce tigaretele in Romania sau care importa tigaretele si e adus la cunostinta consumatorilor finali.
16
Lista ce cuprinde preturile maxime de vanzare cu amanuntul se publica de catre antrepozitarul autorizat pentru productie sau de impozit cu minim 24 h inainte de data efectiva.
Pentru produsele din tutun sumele datorate bugetului de stat drept acciză se determină astfel:
->pentru ţigarete: Total acciză =acciza specifică +acciza ad valorem
Acciza specifică= K1*R*Q1
Acciza ad valorem =K2*PA*Q2
K1=acciza specifică unitară, K2=acciza ad valorem (cota procentuală);
R=curs valutar
PA=preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat;
Q1 =cantitatea exprimată în unităţi de 100 buc. ţigarete
Q2= numărul de ţigarete aferente lui Q1
->pentru ţigări de foi:
A=Q*K*R
A=cuantumul accizei, Q=cantitatea exprimată în 1000 buc. ţigări
K=acciza unitară; R-curs de schimb
- >pentru tutunul de fumat :
A=Q*K*R
Uleiuri minerale
Pentru care se datorează accize cuprind următoarele categorii:
->benzină cu/fără plumb;
->motorină;
->păcură;
17
->gaz petrolier lichefiat;
->petrol lampant;
->benzen;
->toluen;
->xilen
->alte amestecuri de hidrocarburi aromatice.
Pentru uleiurile minerale necuprinse în categoria de mai sus destinate a fi utilizate , puse în vânzare sau folosite drept combustibil se datorează bugetului de stat o acciza la nivelul celei datorate pentru motorină.
Pe lângă produsele accizabile de mai sus orice produs destinat a fi pus în vânzare sau utilizat drept carburant sau aditiv ori pentru a creşte volumul final al carburanţilor este impozitat drept carburant , nivelul accizei fiind cel prevazut pentru benzina cu plumb.
Consumul de uleiuri minerale în incinta unui loc de producţie de uleiuri minerale nu e considerat fapt generator de accize atunci când se efectuează în scopuri de producţie.
Pentru uleiuri minerale cuantumul accizei datorat bugetului de stat se determină pe baza relaţiei:A=Q*K*R
18
III.5.Alte produse accizabile
Următoarele produse sunt supuse accizelor:
a) cafea verde;
b) cafea prajită, inclusiv cafea cu înlocuitori;
c) cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă;
d) confecţii din blănuri naturale cu excepţia celor de iepure, oaie, capră;
e) articole din cristal;
f) bijuterii din aur şi/sau din platină, cu excepţia verighetelor;
g) autoturisme şi autoturisme de teren - inclusiv din import rulate;
h) produse de parfumerie cu codurile;
i) aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporând un receptor de semnale videofonice; combine audio cu codurile;
j) dublu radiocasetofoane cu redare de pe bandă magnetică sau compact disc;
k) aparate de luat imagini fixe şi alte camere video cu înregistrare; aparate fotografice numerice;
l) cuptoare cu microunde cu codul;
m) aparate pentru condiţionat aer, de perete sau de ferestre, formând un singur corp;
19
n) arme de vânătoare şi arme de uz individual, altele decât cele de uz militar sau de sport;
o) iahturi şi bărci cu motor pentru agrement.
În cazul cafelei verzi, acciza este egală în 2010 cu echivalentul în lei a 153 euro pe ton. În cazul cafelei prăjite, inclusiv al cafelei cu înlocuitori, acciza este egală cu echivalentul în lei a 225 euro pe tonă.
În cazul cafelei solubile, inclusiv al amestecurilor cu cafea solubilă, acciza este egală cu echivalentul în lei a 900 euro pe tonă.
Pentru cafea, cafea cu înlocuitori şi cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă, accizele se datorează o singură dată şi se calculează prin aplicarea sumelor fixe pe unitatea de masură, asupra cantităţilor importate.
Accizele preced taxă pe valoarea adaugată şi se calculează o singură dată prin aplicarea cotelor procentuale prevăzute de lege asupra bazei de impozitare, care reprezintă:
a) pentru produsele din producţia internă - preţurile de livrare, mai puţin accizele, respectiv preţul producătorului, care nu poate fi mai mic decât suma costurilor ocazionate de obţinerea produsului respectiv;
b) pentru produsele din import - valoarea în vamă stabilită potrivit legii, la care se adaugă taxele vamale şi alte taxe speciale după caz.
III.6.Impozitul la ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale
Pentru ţiţeiul din producţia internă, gazul metan, agenţii economici autorizaţi datorează bugetului de stat impozit din momentul livrării. Impozitul datorat se calculează prin aplicarea unor sume stabilite asupra cantităţilor livrate.
Plata accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale se efectuează lunar, până la data de 25 a lunii următoare, prin virare cu dispoziţie de plată, cu cea cu limită de sumă sau cu numerar, la organele fiscale teritoriale sau în conturi deschise la
20
bănci şi trezorerii. Neplata accizelor sau a impozitului la ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale la termenele stabilite, atrage majorarea sumei de plată cu 0,3% pentru fiecare zi de întârziere. Calculul majorărilor de întârziere se face din ziua lucrătoare imediat următoare expirării termenului de plată şi până în ziua plăţii inclusiv. Diferenţele în minus constatate la verificarea accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale se plătesc în termen de şapte zile de la data încheierii actului de control, împreuna cu majorările de întârziere, iar cele în plus se compensează cu plăţile ulterioare sau se restituie, la cererile plătitorilor în acelaşi termen.
Impozitul datorat este:
a) pentru titei - 4 euro/tona;
b) pentru gazele naturale - 7,40 euro/1000 m3.
Impozitul datorat se calculează prin aplicarea sumelor fixe asupra cantităţilor livrate.
Momentul exigibilităţii impozitului la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţia internă intervine la data efectuării livrării.
Scutiri
Sunt scutite de plata acestor impozite cantităţile de ţiţei şi gaze naturale din producţia internă,exportate direct de agenţii economici producători.
Constituie contravenţii următoarele fapte:
a) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control evidenţa privind calcularea accizelor sau a impozitului la ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale, după caz, datorate bugetului de stat;
b) nerespectarea obligaţiei de a ţine evidenţele privind calculul şi vărsarea accizelor sau a impozitului la ţiţeiul din producţia internă, dupa caz, datorate bugetului de stat;
c) nedepunerea în termen a decontului de impunere privind accizele sau impozitul la ţiţeiul din producţia internă, după caz.
21
Contravenţiile se sancţionează cu amendă de la 100000 la 300000 lei.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se prescriu în termen de 2 ani.
Termenul de prescripţie pentru stabilirea accizelor sau a impozitului la ţiţeiul din producţia internă şi dreptul de executare silită a acestora este de 5 ani.
Contestaţiile privind stabilirea şi încasarea accizelor sau a impozitului la ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale, după caz,şi a majorărilor de întârziere se depun în termen de 30 de zile de la data înştiinţării plătitorilor şi se rezolvă printr-o decizie motivată de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat judeţeană sau a Municipiului Bucuresti, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrare. Împotriva deciziei date se poate face plângere în termen de 40 de zile la Ministerul Finanţelor, care, în cel mult 60 de zile de la înregistrare, este obligată să o soluţioneze. Contestaţiile sunt supuse unei taxe de timbru de 2% din suma constatată. Plângerile se timbrează cu jumătate din taxa plătită la contestaţie.
CAPITOLUL IV
REGIMUL DE ANTREPOZITARE
Antrepozitul fiscal este locul, aflat sub controlul autorităţii fiscale competente, unde produsele accizabile sunt produse, transformate, deţinute, primite sau expediate în regim suspensiv, de către antrepozitarul autorizat, în exerciţiul activitătii, în anumite condiţii prevăzute de lege.
IV.1.Reguli generale
22
(1)Producţia şi transformarea produselor accizabile trebuie realizate într-un antrepozit fiscal.(2) Deţinerea produselor accizabile, atunci când accizele nu au fost plătite, poate avea loc numai într-un antrepozit fiscal.(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică pentru:a) berea, vinurile şi băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, produse în gospodăriile individuale pentru consumul propriu;b) vinurile liniştite realizate de micii producători care obţin în medie mai puţin de 200 hl de vin pe an.c) energia electrică, gazul natural, cărbunele şi cocsul.(4) În cazul în care micii producători prevăzuţi la alin. (3) lit. b) realizează ei înşişi tranzacţii intracomunitare, aceştia informează autorităţile competente şi respectă cerinţele stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 884/2001 al Comisiei din 24 aprilie 2001 de stabilire a normelor de aplicare privind documentele de însoţire a transporturilor de produse vitivinicole şi evidenţele obligatorii în sectorul vitivinicol, conform precizărilor din normele metodologice.(5) Atunci când micii producători de vin dintr-un alt stat membru sunt scutiţi de la obligaţiile privind deplasarea şi monitorizarea produselor accizabile, destinatarul din România informează autoritatea competentă teritorială cu privire la livrările de vin primite, prin intermediul documentului solicitat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 884/2001 sau printr-o trimitere la acesta, conform precizărilor din normele metodologice.(6) Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzarea cu amanuntul a produselor accizabile.(7) Deţinerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada perceperii accizelor, atrage plata acestora.(8) Fac excepţie de la prevederile alin. (6) antrepozitele fiscale care livrează produse energetice către avioane şi nave sau care desfăşoară activitate în regim duty-free, în condiţiile prevăzute în normele metodologice.(9) Este interzisă producerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal.(10) Este interzisă deţinerea unui produs accizabil în afara
23
antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost percepută.
IV.2. Cererea de autorizare ca antrepozit fiscal
Un antrepozit fiscal poate funcţiona numai pe baza autorizaţiei valabile emise de autoritatea competentă.(2) În vederea obţinerii autorizaţiei, pentru ca un loc să funcţioneze ca antrepozit fiscal, persoana care intenţionează să fie antrepozitar autorizat pentru acel loc trebuie să depună o cerere la autoritatea competentă, în modul şi în forma prevăzute în normele metodologice.(3) Cererea trebuie să conţină informaţii şi să fie însoţită de documente cu privire la:a) amplasarea şi natura locului;b) tipurile şi cantitatea de produse accizabile estimate a fi produse şi/sau depozitate în decursul unui an;c) lista produselor accizabile care urmează a fi achiziţionate în regim suspensiv de accize în vederea utilizării ca materie primă în cadrul activităţii de producţie de produse accizabile;d) identitatea şi alte informaţii cu privire la persoana care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat;(4) Persoana care îşi manifestă în mod expres intenţia de a fi antrepozitar autorizat pentru mai multe antrepozite fiscale poate depune la autoritatea competentă o singură cerere. Cererea va fi însoţită de documentele prevăzute de prezentul capitol, aferente fiecărei locaţii.
IV.3.Regimul de transfer al autorizaţiei
Autorizaţiile sunt emise numai pentru antrepozitarii autorizati numiţi şi nu sunt transferabile.
Atunci când are loc vânzarea locului sau a afacerii, autorizaţia nu va fi transferată în mod automat noului proprietar. Noul posibil antrepozitar autorizat trebuie să depună o cerere de autorizare.
IV.4.Revocarea si anularea autorizaţiei
Autoritatea fiscală competentă poate revoca autorizaţia pentru un antrepozit fiscal, dacă:
a) în cazul unui antrepozitar autorizat persoană fizică, dacă:
->persoana a decedat;
->persoana a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească definitivă în România sau într-un stat strain, pentru evaziune fiscală sau orice altă faptă penală;
->activitatea desfăşurată este în situaţie de faliment sau lichidare;
b) în cazul unui antrepozitar autorizat care este persoană juridică, dacă:
->în legătură cu persoana juridică a fost iniţiată o procedură de faliment sau de lichidare;
->oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă în România sau într-un stat străin, pentru evaziune fiscală sau orice altă faptă penală;
c) pe durata unei perioade continue de minimum şase luni, cantitatea de produse accizabile depozitată în antrepozitul fiscal este mai mică decât cantitatea prevazută în norme.
Autoritatea fiscală competentă anulează autorizaţia pentru un antrepozit fiscal, atunci când i-au fost oferite informaţii inexacte sau incomplete în legătură cu autorizarea antrepozitului fiscal, precum şi în cazul în care s-a pronunţat o hotărâre definitivă şi irevocabilă pentru săvârşirea unor infracţiuni la regimul produselor accizabile.
25
CAPITOLUL V
SCUTIRI LA PLATA ACCIZELOR
Scutirile de la plata accizelor pot fi grupate în :
a) scutiri generale pentru produsele accizabile destinate unor scopuri expres prevăzute de lege;
b) scutiri pentru alcoolul etilic şi alte produse alcoolice;
c) scutiri pentru uleiuri minerale;
a) Scutiri generale- produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor atunci când sunt livrate de antrepozitul fiscal pe următoarele destinaţii:
-în cazul relaţiilor consulare sau diplomatice;
-organizaţiilor internaţionale recunoscute ca atare de autorităţile publice ale României.
-forţele armate aparţinând oricărui stat parte la tratatul Atlanticului de Nord , cu excepţia forţelor armate române;
26
- rezerve de stat şi rezerve de mobilizare pe perioada în care au acest regim.
Scutirea se acordă pe baza unui certificat de scutire de la plata accizelor emis beneficiarului de autoritatea fiscală teritorială indiferent de modalitatea de acordare a scutirii.
Accizele nu se aplică pentru importul de produse accizabile aflate în bagajul călătorilor şi a altor persoane fizice cu domiciliul în România sau în străinatate în limitele şi în conformitate cu cerinţele prevăzute de legislaţia vamala în vigoare.
b) Scutiri pentru alcool etilic şi alte produse alcoolice
Sunt scutite de la plata accizelor alcoolul etilic şi alte produse alcoolice atunci când sunt:
- complet denaturate conform prescriipţilor legale ;- utilizate pentru producere de medicamente ;- utilizate în scop medical în spitale şi farmacii;- utilizate pentru producerea de arome alimentare şi au o
concentraţie ce nu depăşeşte 1.2 % în volum destinate preparării de alimente sau băuturi nealcoolice;
- utilizate direct sau ca aliment al produselor semifabricate pentru producerea de alimente cu sau fără aroma cu condiţia ca în fiecare caz concentraţia de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziţia ciocolatei şi 5 l alcool pur la 100 kg produs ce intră în compoziţia altor produse.
- utilizat în industria cosmetică- utilizat în procedee de fabricaţie cu condiţia ca produsul finit să
nu conţină alcool;- eşantioane pentru analiză sau teste de producţie necesare în
scopuri ştiinţifice;
c) Scutiri pentru uleiuri minerale
Sunt scutite de la plata accizelor următoarele :
-uleiuri minerale folosite în orice alt scop decât drept combustibil sau carburant;
27
-orice ulei mineral utilizat drept combustibil în scop tehnologic sau pentru producerea de agenţi termici şi apă calda;
-uleiuri minerale livrate în vederea utilizării drept carburant pentru aeronave , altele decât aviaţia turistică în scop privat.
-uleiuri minerale livrate în vederea utilizării drept carburant pentru navigaţia maritimă internaţională şi pentru navigaţia pe căi navigabile interioare altele decât navigaţiile de agrement în scop privat.
- uleiuri minerale care intra în România în rezervorul standard al unui autovehicul cu motor destinat utilizării drept combustibil pentru acel autovehicul.
-orice ulei mineral utilizat de către persoane fizice drept combustibil pentru încalzirea locuinţelor;
28
CAPILOLUL VI
OBLIGAŢIILE PLĂTITORILOR DE ACCIZE
Plata accizelor la bugetul de statAccizele se plătesc la bugetul de stat pâna la data de 25 inclusiv, a
lunii următoare celei în care acciza devine exigibilă.În cazul importului unui produs accizabil care nu este plasat într-un
regim suspensiv, momentul plăţii accizelor este momentul înregistrării declaraţiei vamale de import.
Depunerea declaratiilor de accize
Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a depune la autoritatea fiscală competentă, o declaraţie de accize pentru fiecare luna în care este valabilă autorizaţia de antrepozit fiscal, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă.
Declaraţiile de accize se depun la autoritatea fiscală competentă de către antrepozitarii autorizaţi pâna la data de 25 inclusiv, a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.
Documente fiscale
Pentru produsele accizabile, altele decât cele marcate, care sunt transportate sau deţinute în afara antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal, originea trebuie să fie dovedită folosindu-se un document care va fi stabilit prin norme. Documentul nu poate fi mai vechi de 6 zile. Această prevedere nu este aplicabilă pentru produsele accizabile transportate sau deţinute de către alte persoane decât comercianţii în măsura în care aceste produse sunt ambalate în pachete destinate vânzării cu amănuntul.
Toate transporturile de produse accizabile sunt însoţite de un document, astfel:
a) mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv este însoţită de documentul administrativ de însoţire;
b) mişcarea produselor accizabile eliberate pentru consum este însoţită de factura fiscală ce va reflecta cuantumul accizei, modelul acesteia fiind precizat în norme;
c) transportul de produse accizabile, când acciza a fost platită, este însoţit de factura sau avizul de însoţire.
29
Evidente contabile
Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a ţine registre contabile precise, care să conţină suficiente informaţii pentru ca autorităţile fiscale să poata verifica respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.
Responsabilitatile antrepozitarilor autorizati si ale autoritatilor fiscale competente
Orice antrepozitar autorizat obligat la plata accizelor poartă răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la termenul legal a accizelor către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a declaraţiilor de accize la autoritatea fiscală competentă,în conformitate cu legislaţia vamală în vigoare.
Accizele se administrează de autorităţile fiscale competente şi de autorităţile vamale pe baza competenţelor lor, în Codul de procedură fiscală şi în legislaţia vamală în vigoare.
Garanţii
Dupa acceptarea condiţiilor de autorizare a antrepozitului fiscal, antrepozitarul autorizat depune la autoritatea fiscală competentă o garanţie care să asigure plata accizelor care pot deveni exigibile.
Garanţiile pot fi: depozite în numerar, ipoteci, garanţii reale şi personale.
Modul de calcul, valoarea şi durata garanţiei vor fi prevăzute în norme.
Valoarea garanţiei va fi analizată periodic pentru a reflecta orice schimbări în volumul afacerii, în activitatea antrepozitarilor autorizaţi sau în nivelul de accize datorat.
CAPITOLUL VII
DEPLASAREA ŞI PRIMIREA PRODUSELOR ACCIZABILE AFLATE ÎN REGIM SUSPENSIV
VII.1.D eplasarea produselor accizabile aflate în regim suspensiv
30
Pe durata deplasării unui produs accizabil, acciza se suspendă daca sunt satisfăcute următoarele cerinţe:
a) deplasarea are loc între două antrepozite fiscale;
b) produsul este însoţit de minimum 3 copii ale unui document administrativ de însoţire care satisface cerinţele prevăzute în norme;
c) ambalajul în care este deplasat produsul are la exterior marcaje care identifică cu claritate tipul şi cantitatea produsului aflat în interior;
d) containerul în care este deplasat produsul este sigilat corespunzător, conform prevederilor din norme;
e) autoritatea fiscală competentă a primit garanţia pentru plata accizelor aferente produsului.
VII.2.Documentul administrativ de însoţire (DAI)
Deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv este permisă numai atunci când sunt însoţite de Documentul administrativ de însoţire. Modelul documentului administrativ de însoţire este prevăzut în norme.
În cazul deplasării produselor accizabile între două antrepozite fiscale în regim suspensiv, acest document se întocmeşte în 4 exemplare.
VII.3.Obligaţia de plată a accizelor pe durata deplasării
În cazul oricărei abateri, acciza se datorează de către persoana care a expediat produsul accizabil.
VII.4.Momentul exigibilitatii accizelor
Pentru orice produs accizabil, acciza devine exigibilă la data când produsul este eliberat pentru consum în România.
31
În cazul unui produs accizabil, care are dreptul de a fi scutit de accize, acciza devine exigibilă la data la care produsul este utilizat în orice scop care nu este în conformitate cu scutirea.
Accizele se calculeaza în cota şi rata de schimb în vigoare la momentul în care acciza devine exigibilă.
CAPITOLUL VIII.
MARCAREA PRODUSELOR ALCOOLICE ŞI A PRODUSELOR DIN TUTUN
VIII.1.Reguli generale
(1) Prevederile prezentului capitol se aplică următoarelor produse accizabile:a) produse intermediare şi alcool etilic, cu excepţiile prevăzute prin norme;b) tutun prelucrat.(2) Nu este supus obligaţiei de marcare orice produs accizabil scutit de
32
la plata accizelor.(3) Produsele accizabile prevazute la alin. (1) pot fi eliberate pentru consum sau pot fi importate pe teritoriul României numai dacă acestea sunt marcate conform prevederilor prezentului capitol.
VIII.2. Responsabilitatea marcării
Responsabilitatea marcării produselor accizabile revine antrepozitarilor autorizaţi, operatorilor înregistraţi sau importatorilor autorizaţi, potrivit precizărilor din norme.
VIII.3.Proceduri de marcare
(1) Marcarea produselor se efectuează prin timbre sau banderole.(2) Dimensiunea şi elementele ce vor fi inscripţionate pe marcaje vor fi stabilite prin norme.(3) Antrepozitarul autorizat, operatorul înregistrat sau importatorul autorizat are obligaţia să asigure ca marcajele să fie aplicate la loc vizibil, pe ambalajul individual al produsului accizabil, respectiv pe pachet, cutie sau sticlă, astfel încât deschiderea ambalajului să nu deterioreze marcajul.(4) Produsele accizabile marcate cu timbre, banderole deteriorate sau altfel decât s-a prevăzut la alin. (2) si (3) vor fi considerate ca nemarcate.
VIII.4.Eliberarea marcajelor
(1) Autoritatea fiscală competentă aprobă eliberarea marcajelor, potrivit procedurii prevăzute în norme.(2) Eliberarea marcajelor se face către:a) antrepozitarii autorizaţi pentru produsele accizabile prevăzute la VIII.1.
b) operatorii înregistraţi care achiziţionează produsele accizabile prevăzute la VIII.1.;c) persoanele care importă produsele accizabile prevăzute la VIII.1., pe baza autorizaţiei de importator. Autorizaţia de importator se acordă de către autoritatea fiscală competentă, în condiţiile prevăzute în norme.(3) Solicitarea marcajelor se face prin depunerea unei cereri şi a unei garanţii la autoritatea fiscală competentă, sub forma şi în maniera
33
prevăzute în norme.(4) Eliberarea marcajelor se face de către unitatea specializată pentru tipărirea acestora, desemnată de autoritatea fiscală competentă, potrivit prevederilor din norme.(5) Contravaloarea marcajelor se asigură de la bugetul de stat, din valoarea accizelor aferente produselor accizabile supuse marcării, conform prevederilor din norme
CAPITOLUL IX
APRECIERI FINALE
Accizele se plătesc în lei. Valoarea în lei a accizelor datorate la bugetul de stat, stabilite în EURO pe unitatea de masură, se determină prin trasformarea sumelor exprimate în EURO la cursul de schimb valutar comunicat de BNR.
Răspunderea calculării şi vărsării la bugetul de stat a accizelor şi impozitului la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţia internă, revine plătitorilor.
Plătitorii de accize, de impozit la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţia internă, au obligatia să depună lunar, până la data de 25 a lunii următoarele, pe baza decontului de impunere, prin virament sau
34
în numerar, după caz, în contul bugetului de stat, deschis la unităţile teritoriale ale trezoreriei statului, iar pentru produsele din import, la organele vamale, concomitent cu plata taxelor vamale.
Neplata la timp a taxelor speciale de consumaţie atrage după sine perceperea de majorări de întârziere.
ANEXE
35
ANEXA 1
Nr.crt.
Denumirea produsului sau a
grupei de produse
U.M. Acciza (echivalent) euro/U.M.)
20101 Bere din care: h/1 grad Plato 0,748
1.1 bere produsă de producătoriii independenţi cu o capacitate de producţie ce nu depăşeşte 200 mii hl
5 Alcool etilic hl de alcool 750,005.1 Produs de micile 475,00
36
distilerii cu o capacitate care nu depăşeşte 10 hl de alcool pur/anTutun prelucrat
6 Ţigarete 1.000 tigarete 747 Ţigări şi ţigări de foi 1.000 bucati 64,008 Tutun de fumat fin
tăiat, destinat rularii în ţigarete
kg 81,00
9 Alte tutunuri de fumat kg 81,00Produse energetice
10 Benzine cu plumb tona 547,001.000 litri 421,19
11 Benzine fără plumb tona 452,0001.000 litri 348,040
12 Motorina tona 347,00
1.000 litri 293,215 13 Păcură 1.000 kg
13.1 utilizata in scop comercial
15,00
13.2 utilizata in scop necomercial
15,00
14 Gaz petrolier lichefiat
1000 kg
14.1 utilizat drept combustibil pentru motor
128,26
14.2 utilizat drept combustibil pentru incalzire
113,50
14.3 utilizat in consum casnic
0,00
15 Gaz natural GJ15.1 utilizat drept combustibil pentru motor
2,60
15.2 utilizat drept combustibil pentru
37
incalzire15.2.1 in scop comercial
0,17
15.2.2 in scop necomercial
0,32
16 Petrol lampant (kerosen)
16.1 utilizat drept combustibil pentru motor
tona 469,89
1000 litri 375,9116.2 utilizat drept combustibil pentru incalzire
tona 469,89
1000 litri 375,9117 Carbune si cocs GJ
17.1 utilizat in scopuri comerciale
0,15
17.2 utilizat in scopuri necomerciale
0,30
18 Electricitate18.1 Electricitate utilizata in scop comercial
Mwk 0,50
18.2 Electricitate utilizata in scop necomercial
Mwk 0,84
38
ANEXA 2
Tipul autoturismului Acciza pentru
autoturisme noi (%)
Acciza pentru
autoturisme rulate(%)
1. Autoturisme echipate cu motor cu benzină:
a).Cu capacitate cilindrică sub 1601 cm3
1 2,5
b).Cu capacitate cilindrică între 1601 şi 1800 cm3
2,5 5,5
c).Cu capacitate cilindrică între 1801 şi 2000 cm3
4 10
d).Cu capacitate cilindrică între 2001 şi 2500 cm3
8 21
e).Cu capacitate cilindrică de peste 2500 cm3
11 32
2. Autoturisme echipate cu motor Diesel:
a).Cu capacitate cilindrică sub 1601 cm3
1 2,5
b).Cu capacitate cilindrică între 1601 şi 2000 cm3
21,5 5,5
c).Cu capacitate cilindrică între 2001 şi 2500 cm3
4 11
d).Cu capacitate cilindrică între 2501 şi 3100 cm3
8 21
e).Cu capacitate cilindrică de peste 3100 cm3
11 32
ANEXA 3.Nivelul accizelor pentru alte produse.
39
Nr. crt.
Denumirea produsului sau a grupei de produse
2008 Acciza (%)
2009 Acciza (%)
2010 Acciza (%)
1. Confecţii din blanuri naturale (cu exceptia celor de iepure, oaie, capra)
45 45 45
2. Articole din cristal*1)
30 15 0
3. Bijuterii din aur si/sau din platina, cu exceptia verighetelor
15 10 0
4. Produse de parfumerie
4.1 Parfumuri, din care:
35 35 35
- ape de parfum 25 25 254.2 Ape de toaleta, din care:
15 15 15
- ape de colonie 10 100 10Arme de vanatoare, altele decat cele de uz militar
100 100 100
*1) Prin cristal se înţelege sticla având un conţinut minim de monoxid de plumb de 24% din greutate.
Lista taxelor speciale de consumaţie (accize) pentru produsele din import şi din tară
40
Nr. crt
Denumirea produsului sau grupei de produse Cota
%1 Alcool* 32 Ţuica si rachiuri naturale 503 Vinuri 204 Băuturi spirtoase, inclusiv lichioruri şi băuturi obţinute prin
distilare de cereale din care:
- whisky, gin; rom şi rachiuri din trestie de zahar
100
3005 Băuturi pe baza de vin din care:
- coniac
- şampanie
- vin spumos şi vermut
115
200
115
456 Bere din care:
- bere ambalată în cutii metalice
- bere ambalată în sticle sub 0.5 l
55
200
1507 Cafea, inclusiv cafea cu înlocuitori 808 Cafea solubilă 809 Ţigarete şi produse din tutun de calitate superioară 30010 Ţigarete şi produse din tutun de calitate medie 7011 Ţigarete şi produse din tutun de calitate inferioară 4512 Confecţii din blănuri naturale (cu excepţia celor de iepure,
oaie, capră)70
13 Mobilier scluptat 5014 Articole de cristal 5015 Bijuterii din materiale preţioase 2016 Benzină premium, regular si normală 1517 Benzină fără plumb 13.518 Motorină auto (combustibil pentru motoare Diesel) 619 Autoturisme de oras (inclusiv din import, rulate) cu
capacitatea cilindrica a motorului peste 188 cmc50
20 Produse de parfumerie 20
21 Aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporand un receptor de semnale videofonice; combine audio
40
41
Nr. crt
Denumirea produsului sau grupei de produse Cota
%22 Dublu radiocasetofon cu redare de pe banda magnetică sau
compact-disc40
23 Camere video 50
24 Cuptoare cu microunde 50
25 Motociclete, scutere şi miniscutere 30
26 Aparate foto 20
27 Aparat terminal telefonic individual tip "Cordless" 20
28 Aparat terminal telefonic tip "Cordless" cu automat de răspuns încorporat
30
29 Aparate pentru aer conditionat, de perete sau de ferestre, formând un singur corp
20
30 Arme de vânătoare 100
* Exclusiv alcool etilic de sinteză tip MS si IS
Notă:
La poziţiile 1-8 inclusiv, baza de aplicare a cotelor pentru produsele din import cuprinde şi valoarea ambalajelor.Pentru calculul accizelor de la poziţiile 9-11, Ministerul Finanţelor va face, din punct de vedere fiscal, încadrarea în grupele respective.Accizele prevăzute la poziţiile 16-18 se calculează şi se datorează numai pentru carburanţii auto.
APLICAŢII ACCIZE
1. O societate comercială produce în anul 2005 o cantitate de coniac de150 hectolitri. Concentraţia alcoolică a coniacului este 35%. Acciza unitară este stabilită la 280 euro / hectolitru alcool pur, iar cursul de schimb este1 euro = 41.000 lei. Care este valoarea accizei?
42
Rezolvare:Formula de calcul a accizei este cantitatea (în hl) x concentraţia alcoolică xacciza unitară x cursul de schimb.Acciza = 150 hl x 35% x 280 euro/hl alcool pur x 41.000 lei/euro == 602.700.000 lei.
2. O societate comercială produce pentru comercializare în anul 2004 ocantitate de 60.000 sticle de vin liniştit a 0,7 litri fiecare şi acordă sub formă de dividende acţionarilor 500 de sticle de vin a 0,7 litri fiecare. Concentraţia alcoolică a vinului este 12 grade. Cursul de schimb este 1 euro = 41.000 lei. Care este valoarea accizei?Dar care era nivelul acesteia dacă firma producea în plus şi 10.000 sticle devin spumos la un litru fiecare? Concentraţia alcoolică este de 15 grade.Rezolvare:Societatea comercială nu datorează acciza pentru cantitatea comercializată,cât şi pentru cantitatea acordată sub formă de dividende acţionarilor în cazul vinului liniştit deoarece acciza este 0.În schimb pentru vinul spumos se datorează acciza, cu menţiunea căcuantumul acesteia este acelaşi indiferent de concentraţia alcoolică (42euro / hl produs)1.Formula de calcul este: acciza = cantitatea (hl) x acciza unitară x cursul deschimb.Acciza = 10.000 x 42 x 41.000 = 1.722.000 lei.
3. O societate comercială importă în anul 2005 o cantitate de 500 butoaiede bere a 500 litri fiecare. Concentraţia alcoolică a berii este 5,6 grade, iar numărul de grade Plato este 3. Acciza unitară este 0,6 euro / hectolitru grad Plato2, iar cursul de schimb este 1 euro = 41.000 lei. Care este valoarea accizei?Rezolvare:Cantitatea de bere = 500 x 500 = 250.000 litri = 2.500 hectolitri.Formula de calcul a accizei este: acciza = cantitatea (hl) x nr de grade Platox acciza unitară x cursul de schimb.Acciza = 2.500 x 3 x 0,6 x 41.000 = 184.500.000 lei.
43
4. O societate comercială este agent economic mic producător independentde bere. El are la începutul anului 2005 o capacitate de producţie de 80.000hectolitri, iar în luna iunie pune în funcţiune o nouă capacitate de producţie,ajungând la o capacitate de producţie totală de 280.000 hectolitri. În luna iunie produce o cantitate de 35.000 hectolitri, iar în luna iulie o cantitate de80.000 hectolitri. Acciza unitară este de 0,38 euro / hectolitru grad Plato în cazul unei capacităţi de producţie de până la 200.000 hectolitri şi de 0,6 euro / hectolitru grad Plato, pentru o capacitate de producţie ce depăşeşte 200.000 hectolitri.Numărul de grade Plato este 3, iar cursul de schimb este 1 euro = 41.000 lei. Care va fi acciza datorată în luna iunie şi care va fi acciza datorată în luna iulie?1 Pentru anul 2005 acciza unitară a fost stabilită la 30 euro/hl de produs2 Pentru anul 2004 acciza unitară este 0,55 euro/hl grad Plato.Rezolvare:Agentul economic beneficiază de acciza redusă până pe data de 1 a luniiurmătoare celei în care a avut loc punerea în funcţiune a capacităţii de producţie, urmând ca din luna următoare să aibă loc trecerea dintr-o categorie de impozitare în alta.Acciza iunie = 35.000 x 3 x 0,38 x 41.000 = 1.635.900.000 lei.Acciza iulie = 80.000 x 3 x 0,6 x 41.000 = 5.904.000.000 lei.
5. Un agent economic produce în anul 2005 20.000 pachete ţigarete a20 ţigarete fiecare. Preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat de agentul economic este 30.000 lei/pachet. Acciza reprezintă 5,73 euro / 1.000 ţigarete +31%. Cursul de schimb este 1 euro = 41.000 lei. Să se determine acciza pe care trebuie să o achite agentul economic.
Rezolvare:Acciza care trebuie calculată în cazul ţigaretelor este formată din douăcomponente, respectiv acciza specifică şi acciza ad valorem.A = A1 + A2, unde:- A1 =acciza specifică;- A2 = acciza ad valorem.Vom determina mai întâi acciza specifică:
44
A1 = Q x K x Cs, unde:- Q = cantitatea exprimată în unităţi de 1000 ţigarete;- K = acciza unitară la 1000 ţigarete;- Cs = cursul de schimb.A = (20.000 x 20)/1.000 x 5,73 x 41.000 = 93.972.000 lei.A2 = Bi x 31%, unde:- Bi = baza de impozitare.Baza de impozitare este dată de valoarea ţigaretelor la preţul maxim devânzare cu amănuntul declarat de producător.Valoarea la preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat = preţulmaxim de vânzare cu amănuntul declarat x cantitatea = 30.000 x 10.000 == 300.000.000 lei.Acciza ad valorem = 300.000.000 x 31% = 93.000.000 lei.Acciza totală = 93.972.000 + 93.000.000 = 186.972.000 lei.Începând cu anul 2005 acciza pentru ţigarete se determină după formulaprezentată anterior, dar valoarea ei nu poate fi mică 11 euro / 1.000 ţigarete. Vom determina această limită minimă impusă.11x 41.000 x (20.000 x 20) / 1.000 = 180.400.000 lei.Deoarece această valoare minimă a accizei este inferioară valoriideterminate prin însumarea accizei specifice cu cea ad valorem, acciza va fi186.972.000 lei.
6. Se importă în anul 2005 o cantitate de 40 tone benzină premium, 50 tonebenzină fără plumb şi 40 tone motorină. Acciza specifică la 1 tonă este 414 euro pentru benzina premium, 353 euro pentru benzina fără plumb şi 245 euro pentru motorină. Cursul de schimb este 1 euro = 41.000 lei. Să se determine care este acciza care trebuie plătită la bugetul statului.Rezolvare:Acciza în cazul benzinei şi a motorinei se determină după formula: acciza= cantitate (tone) x acciza unitară x cursul de schimb.Acciza = 40 x 414 x 41.000 + 50 x 353 x 41.000 + 40 x 245 x 41.000 == 1.804.410.000 lei.Ca observaţie, nu trebuie uitat faptul că în cazul uleiurilor minerale pentruanumite produse există accize atât la tonă, cât şi la 1.000 litri.
45
Cu titlu de exemplu prezentăm în cele ce urmează accizele la 1.000 litripentru:- benzine cu plumb 319 euro;- benzine fără plumb 272 euro;- motorine 207 euro.
7. O firmă importă 10 sticluţe cu apă de toaletă, 6 din acestea fiind apă decolonie. Să se determine acciza totală ştiind că valorile în vamă sunt de 120.000 lei, respectiv 11.000 lei pentru fiecare recipientRezolvare:În cazul apei de toaletă şi a apei de colonie acciza = cota procentuală x(valoarea în vamă + taxa vamală + comisionul vamal).Acciza apă de toaletă = 10% x 4.000 x (120.000 + 12.500) = 53.000.000 leiAcciza apă de colonie = 5% x 6.000 x (107.000 + 11.000) = 35.400.000 leiAcciza totală = 88.400.000 lei
8. Un autoturism de teren, cu o capacitate cilindrică de 1.500 cmc este importat la preţul de 12.000 euro. Cheltuielile de asigurare pe parcurs extern sunt de 320 euro. Să se determine acciza care trebuie plătită dacă din documentaţia maşinii reiese că maşina are 40.000 km la bord, iar la vamă se plăteşte un commission vamal de 0,5%, iar taxele vamale sunt 0%. Cursul de schimb este 1 Euro = 41.000 lei.Autovehiculul are motor dieselRezolvare:Pentru autoturisme se datorează accize funcţie de tipul motorului cu caresunt echipate, capacitatea cilindrică şi vechimea existentă.Pentru autoturismele cu o capacitate cilindrică sub 1601 cmc, acciza este:- 0% pentru autoturismele noi- 1,5% pentru cele rulate.Valoarea în vamă = (12.000 + 320) x 41.000 = 505.120.000 lei.Taxa vamală = 0 lei.Comision vamal = 0,5% x 505.120.000 = 2.525.600 lei.a) Cota procentuală a accizei este 1,5%Acciza = (505.120.000 + 0 + 2.525.600) x 0,06 = 507.645.600 x 0,015 == 7.614.684 lei.
46
9. Un agent economic importă 10 videorecordere, având preţul extern de1.000 CHF fiecare. Costul cheltuielilor cu transportul şi asigurarea pe parcursul extern este de 100 CHF. Taxa vamală este stabilită la 20%, comisionul vamal este 0,5%, iar acciza este 15%. Cursul de schimb este 1 CHF = 25.000 lei. Să se determine acciza pe care trebuie să o plătească agentul economic pentru importul făcut.Rezolvare:Pentru a determina acciza pe care trebuie să o plătească agentul economicva trebui să determinăm baza de impozitare a accizei. Aceasta este formată din valoarea în vamă, taxa vamală şi comisionul vamal.VV = (preţul x cantitatea x cursul de schimb) + (cheltuieli de transport şide asigurare pe parcursul extern x cursul de schimb) = (10 buc x 1.000 CHF / buc x 25.000 lei / CHF) + (100 CHF x 25.000 lei / CHF) = 250.000.000 lei +2.500.000 lei = 252.500.000 lei.TV = 20% x VV = 20% x 252.500.000 = 50.500.000 lei.CV = 0,5% x VV = 0,5% x 252.500.000 = 1.262.500 lei.Baza de impozitare a accizei = (VV + TV + CV) = (252.500.000 + + 50.500.000 + 1.262.500) = 304.262.500 lei.Acciza o vom determina după formula:A = Bi x cota, unde:- A = acciza;- Bi = baza de impozitare.Acciza = 304.262.500 x 15% = 45.639.375 lei.
10. O societate comercială importă în anul 2004 următoarele produse:a) 30.000 cutii cu bere a 0,33 l, cu o concentraţie alcoolică de 6,5% învolum şi 10 grade Plato. Preţul de achiziţie de pe piaţa externă este de0,2 euro/cutie şi acciza unitară este de 0,55euro/ hl / grad Plato;b) 40.000 pachete a 20 ţigarete la preţul extern de 0,5 euro / pachet pentrucare se aplică o acciză unitară de 4,47 euro / 1000 ţigarete şi o acciza ad-valorem de 32%. Preţul maxim de vânzare pe piaţa internă este de 42.000 lei/pachet.Să se calculeze acciza datorată bugetului de stat în condiţiile în care cursulde schimb valutar de 40.000 lei/euro.Rezolvare:
47
Pas 1: Se calculează acciza datorată pentru bere după formulaNr. hl x nr. grade Plato x acciza unitară x curs valutar = (30.000 cutii x x0,33 l)/100 x 10 grade Plato x 0,55 euro/hl grad Plato x 40.000lei/euro =21.780.000lei.Pas 2: Se calculează acciza datorată pentru ţigări după formulaNr.unităţi a o mie de ţigarete x acciza unitară x curs valutar + % x preţulmaxim de vânzare a ţigaretelor pe piaţa internă = ((40.000 pachete x 20ţigarete/pachet) / 1000) ţigarete x 4,47 euro x 40.000lei/euro + 40.000 pachete x x 42.000 lei x 32% = 143.040.000 lei + 537.600.000 lei = 680.640.000 lei.Acciza totală datorată bugetului de stat va fi de 21.780.000 lei + 680.640.000 lei = 702.420.000 lei.
BIBLIOGRAFIE
1. COSTEL ISTRATE-“FISCALITATE ŞI CONTABILITATE ÎN CADRUL FIRMEI”,EDITURA POLIROM,1999.
2. MARICEL GHIŢA,VALERICĂ MAREŞ-MANUAL DE FINANŢE,CLS.a XII-a.EDITURA DIDACTICA ŞI PEDAGOGICA,2002.
I.1.Noţiune. Trăsături caracteristice ale accizelor.....................1
I.2.Scurtă introducere în problematica accizelor.......................3
I.3.Evoluţia accizelor în perioada 1991-1997 ............................6Cap.II.Impozitele indirecte şi rolul acestora în potica financiară a României..................................................................7
II.1.Politica financiară a României-trăsături.............................7
II.2.Locul ocupat de impozitele indirect în veniturile bugetului de stat al României................................................................8
