Accidentul vasular cerebral(in engleză cerebrovascular accident)se produce în momentul în care o anumită parte a creierului nu mai primeşte cantitatea de sânge necesară(implicit cantitatea de oxigen).Există două moduri prin care se produce: -prin blocarea unei artere de către un cheag de sâange(accident vascular cerebral ischemic); -prin ruptura vasului de sâange (accident vascular cerebral hemoragic). O parte din celulele nervoase din creier incetează să mai funcţioneze datorită lipsei de oxigen şi nutrienţi.Dacă intervenţia medicală nu este promptă,efectele pot fi fatale. Figure 1.creierul uman 1.Epidemiologie si mortalitatea în accidentul vascular cerebral Accidentul vascular cerebral reprezintă o problemă importantă de sănătate publică.Aceasta se află pe locul 3 din cauza deceselor din principalele ţări industrializate şi este principala cauză de handicap neurologic,în special în cazul vârstnicilor.În ţările din sud-estul Europei,mortalitatea cauzată de această afectiune este de 6-7 ori mai mare decât în ţările din est.Ţara noastră ocupă un loc „fruntaş” la acest capitol.Într-un sondaj realizat pe un eşantion de 805 de persoane(cu vârsta mai mare de 45 de ani). 72%au răspuns că au suferit sau au cunoscut o persoană cu această afecţiune. 1
Transcript
Accidentul vasular cerebral(in engleză cerebrovascular accident)se produce în momentul în care o anumită parte a creierului nu mai primeşte cantitatea de sânge necesară(implicit cantitatea de oxigen).Există două moduri prin care se produce:-prin blocarea unei artere de către un cheag de sâange(accident vascular cerebral ischemic);-prin ruptura vasului de sâange (accident vascular cerebral hemoragic). O parte din celulele nervoase din creier incetează să mai funcţioneze datorită lipsei de oxigen şi nutrienţi.Dacă intervenţia medicală nu este promptă,efectele pot fi fatale.
Figure 1.creierul uman
1. Epidemiologie si mortalitatea în accidentul vascular cerebralAccidentul vascular cerebral reprezintă o problemă importantă de sănătate publică.Aceasta se află pe locul 3 din cauza deceselor din principalele ţări industrializate şi este principala cauză de handicap neurologic,în special în cazul vârstnicilor.În ţările din sud-estul Europei,mortalitatea cauzată de această afectiune este de 6-7 ori mai mare decât în ţările din est.Ţara noastră ocupă un loc „fruntaş” la acest capitol.Într-un sondaj realizat pe un eşantion de 805 de persoane(cu vârsta mai mare de 45 de ani). 72%au răspuns că au suferit sau au cunoscut o persoană cu această afecţiune. Anual,fiecare al cincilea deces este cauzat de producerea unui accident vascular cerebral.Poate fi un prieten ,o rudă sau .... un om pe care nu l-am cunoscut niciodată.Se poate întâmpla oricui.Incidenţa AVC este legată de vârstă.Ea se dublează pentru fiecare deceniu la indivizii trecuţide 55 de ani.Incidenţa anuală a AVC creşte o dată cu vârstă(de la 1:1000 de indivizi pentru vârsta cuprinsă între vârsta de 40-45 ani,la 20:1000 pentru cei cu vârsta de 70-85 de ani). Deşi boala este apanajul vârstelor înaintate,un număr substanţial de infarcte cerebrale se instalează la persoanele cu vârsta sub 65 de ani.Incidenţa AVC creşte exponenţial cu vârsta la ambele sexe şi se reduce la indivizii foarte vârstnici.Din păcate, se constată în preyent o incidenţă însemnată de AVC la tineri.Incidenţa AVC la tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-45 de ani se cifrează între 3-4%în tările vestice.În Europa se înregistrează o incidenţă anuală mai mare de 10000 de bolnavi tineri cu AVC.
1
Deasemenea,incidenţa AVC predomină la bărbaţi într-o proporţie de 1,3/1 faţă de femei;10% din cei care au avut AVC s-au recuperat total cu reluarea în totalitate a activităţilor,40% au suferit sechele moderate cu reinserţie profesională la o treime din cazuri,40% au sechele severe cu invaliditate totală sau parţială,iar 10% au infirmitate totală şi sunt complet dependenţi.
2. Semne alarmante în AVC Simptomele unui se manifestă diferit de la o persoană la alta.Uneori ele pot să apară şi să dispară fără a ne da nimic de bănuit.Tratamentul cel mai eficient este cel administrat la mai puţin de o oră de la declanşare,de aceea este foarte important să cunoaştem semnele acestei boli: -privirea înceţoşată sau dublă,stare inexplicabilă de somnolenţă,greaţă; -pierderea bruscă a echilibrului,ameţeală şi probleme în coordonarea membrelor; -amorţirea bruscă a feţei,a unui picior sau a unei mâini,în special pe o anumită parte a corpului; -dureri bruşte de cap,fără o cauză anume; -tulburări bruşte de memorie,dificultăţi în vorbire şi imposibilitatea de a înţelege ceea ce se vorbeşte în jur; -simptomele AVC ischemic diferă de cele ale AVC hemoragic.Deasemenea,simptomele depind de localizarea cheagului sangvin sau a hemoragiei şi de extinderea regiunii afectate.Simptomele AVC ischemic(cauzate de un cheag ce a blocat un vas sangvin) Apar de obicei în jumătatea corpului de partea opusă zonei din creier în care este cheagul.Simptomele unui AVC hemoragic(cauzat de o sângerare în creier);pot fi similare celor produse de AVC ischemic,dar se deosebesc prin simptome legate de tensiunea crescută în creier,cum ar fi : -dureri de cap severe,greţuri şi vărsături -„înţepenirea”gâtului,ameţeli,convulsii,iritabilitate -confuzie şi posibil inconştienţă. -simptomele AVC pot progresa repede(în câteva minute sau ore)sau în mod treptat.La început poate apărea o uşoară slăbiciune într-un braţ sau picior şi se poate ajunge ,treptat la incapacitatea de a mişca braţul sau piciorul de pe o parte a corpului. În cazul în care AVC este provocat de un cheag de sânge mare(ischemic),simptomele apar brusc,în decurs de câteva secunde.
2
3. Efectele AVC O persoană care a suferit un AVC poate să rămână cu dizabilităţi fizice sau psihice,dar nu este obligatoriu.Este deosebit de important să fie detectat şi tratat la timp.În caz contrar,această afecţiune poate produce chiar moartea.În funcţie de gravitatea accidentului şi de partea pe care se produce,accidentul vascular cerebral poate duce la:-modificări ale emoţiilor;-modificări ale judecăţii,raţiunii;-tulburări de memorie;-modificări în rapiditatea cu care sunt făcute activităţile;-modificări ale percepţiilor(capacitatea de a aprecia distanţa,mărimea,poziţia,ritmul mişcărilor,forma şi relaţia dintre părţile componente ale unui întreg);-probleme datorate neglijării părţii afectate a corpului;-schimbări de comportament;-dificultăţi în vorbire şi în a înţelege ceea ce se vorbeşte;-neputinţa de a se hrăniI.
Figure 2 activităţile creierului
3
4. Factori de risc in AVC Persoanele care sunt mai expuse unui asemenea accident,prezintă anumiţi factori de risc.Unii dintre aceşti factori de risc pot fi controlaţi(adică există lucruri pe care le putem face pentru a reduce la maxim respectivii factori de risc,iar pentru alţii nu pot fi controlaţi de către noi)
4.1Factorii de risc controlabili -Obezitatea; -Tensiunea arterială crescută(hipertensiunea)este al doilea factor de risc ca importanţă după vârstă; -Lipsa activităţii fizice; -Folosirea cocainei sau a altor droguri; -Fumatul,inclusiv fumatul pasiv; -Consumul crescut de alcool(peste 5 pahare de alcool într-un timp scurt); -Diabetul zaharat.Aproximativ 25% dintre persoanele cu diabet zaharat dece- dează prin AVC.Prezenţa diabetului zaharat creşte de 2 ori riscul de AVC din cauza afectării circulaţiei care apare la această boală; -Alte afecţiuni ale inimii,precum fibrilaţia atrială,endocardita,afecţiuni ale valvelor cardiace,cardiomiopatie; -Folosirea unor medicamente ,cum sunt anticoncepţionale orale-în special la femeile care fumează sau care au avut până în prezent tulburări de coagulare-şi anticoagulare sau corticosteroizi.Se pare că la femeile aflate în prezent la menopauză,terapia de înlocuire hormonală are un risc mic de AVC; -Afectiuni ale arterelor coronare,care pot determina apariţia unui infarct miocardic şi a unui AVC; -Nivelul crescut de colesterol din sânge poate duce la afecţiuni ale arterelor coronare şi la infarct miocardic,care la rândul lor determină lezarea musculaturii inimii(miocardului),iar aceasta la rândlei poate determina creştere riscului de AVC.
4.2Factorii de risc necontrolabili -Prezenţa în trecut a unui AVC sau a unui accident ischemic tranzitor; -AVC în familie.Riscul de AVC este mai mare dacă un părinte,un frate sau o soră a avut un AVC sau un accident ischemic tranzitor; -Sexul.AVC este mai frecvent la bărbaţi decât la femei,până la vârsta de 75 ani ,dar după această vârstă femeile sunt mai afectate.La toate vârstele,mai multe femei decât bărbaţi decedează din cauza unui AVC. -Vârsta.Riscul de AVC creşte o dată cu vârsta.Riscul se dublează cu fiecare persoană decedată după vârsta de 55 ani.Cel puţin 66 de procente din toate persoanele cu AVC au vârsta de 65 ani sau mai mult.
4
5. Fiziologia AVC-Ischemia cerebrală
Cunoaşterea mecanismelor şi fiziopatologiei cerebrale şi a infarctului cerebral în special,este de interes practic deosebit pentru o terapie şi o profilaxie adecvată.Toate accidentele ischemice rezultă dintr-o scădere a debitului sangvin într-un anumit teritoriu al creierului,care nu primeşte oxigenul şi glucoza necesară şi la nivelul căruia se acumulează o serie de produşi de catabolism.Infarctele cerebrale sunt în strânsă legătură în imensa majoritate a cazurilor cu o ocluzie arterială,permanentă sau temporară.Această ocluzie poate fi de origine trombotică sau embolică.
5.1AVC tromboticCauza cea mai frecventă a AVC trombotic o constituie arteroscleroza.Arteroscleroza are o frecvenţă foarte mare,70% din cazurile de AVC fiind atribuite acestei boli.Principalii factori care facilitează instalarea arterosclerozei sunt:
-Încărcarea lipdică,legată sau nu de obiceiurile alimentare; -Hipertensiunea arterială,diabetul,o serie de tulburări hormonale; -Tulburări de hemostayă şi coagulare,fumatul,etc.
Apariţia plăcilor de arteroscleroză determină îngustări progresive excentrice ale lumenului arteriar.La nivelul plăcii de aterom se formează trombi murali,albi,care reprezintă stadiul prealabil în constituirea trombului roşu sau mixt.
Trombusul format poate evolua în 3 moduri: -trombusul poate deveni oclusiv(acesta se extinde tot mai mult); -trombusul poate suferi o organizare locală ce-l încorporează la peretele arterial(are loc o proliferare a endoteliului ce acoperă trombusul şi îl separă de sângele circulant); -trombusul se poate detaşa şi constitui emboliile.
5.2AVC embolic Embolia poate să apară în condiţii diferite,în funcţie de care variază şi tipurile de embolusuri.Cel mai frecvent întâlnim embolii trombotici(rezultaţi din fragmentarea sau desprinderea unui tromb),emboli de origine cardiacă,grăsime,aer,paraziţi,celule tumorale,etc. Emboliile se pot produce în orice teritoriu cerebral.
5.3Atacul ischemic tranzitor(AIT) Atacul ischemic tranzitor este un episod de disfuncţie cerebrală care se manifestă prin semne neurologice de focar,de multe ori intermitente,cu o durată variabilă,de obicei 2-15 minute,fără să depăşească 24 de ore.
5
Simptomalogia clinică a AIT se caracteirzeayă prin: -instalarea în mod brusc a simptomelor,acestea atingând intensitatea maximă în câteva minute; -durata variabilă,în general scurtă a atacurilor(în medie 14 minute în sistem carotidian şi 8 minute în cel vertebro-bazilar); -reversibilitatea totală a simptomatologiei clinice.AIT se poate produce în teritoriul carotidian,în teritoriul vertebro-bazilar sau în ambele teritorii(global).
AIT în teritoriu carotidian se manifestă mai frecvent cu: -tulburări motorii tranzitorii cu remisiune completă; -tulburări senzitive:parestezii,hipoestezii,astereognozii; -tulburări afazice; -cecitate monoculară tranzitorie; -alte semne:tulburări apraxo-agnozice,hemianoapasţie laterală homonimă,cefalgii,confuzii mentale de scurtă durată.
AIT în sistemul vertebro-bazilar are semne neurologice foarte variate: -vertijul; -tulburări de mobilitate până la tetraplegie; -tulburări de sensibilitate; -tulburări de vedere frecvent bilaterale; -deficite pasagere de nervi cranieni; -crizele de „drop attacks”; -tulburări ataxice; -alte semne:cefaleea,greţuri,vărsături,sughiţ,surditate,mutism akinetic.
AIT global se caracterizează prin asocierea tulburărilor din cele 2 sisteme,pierdere de cunoştinţă episodică,stări confuzive episodice,ictus amnezic.
6)Fiziopatologia AVC-Hemoragia cerebrală Se disting 2 mari grupe în cazurile de hemoragie cerebrală:hemoragiile intraparenchimatoase şi hemoragiile menginiene.În cazurile hemoragiei intraparenchimatoase,sângele se revarsă în parenchimul cerebral ,fie în urma unei rupturi vasculare,fie prin eritrodiapeză.În cazul hemoragiei meningiene,sângele se scurge în meninge(învelişul care înconjoară creierul).
6
7)Tratamentul în AVC 7.1Tratamentul iniţial în AVC Tratamentul iniţial al AVC diferă în funcţie de cauza care l-a provocat: -cheag sanguin(AVC ischemic)sau sângerare în creier(AVC hemoragic).Aşadar,în primul rând, trebuie depistată cauza care a dus la AVC.Acest lucru se poate face prin efectuarea unei tomografii computerizate(TC)craniene sau o rezonanaţă magnetică nucleară(RMN).
Figure 3imaginea creierului la RMN
Odată localizată zona afectată se iau măsurile necesare pentru a se restabili circulaţia la nivelul vaselor creierului afectate(în cazul unui AVC ischemic)sau se va pune accent pe controlarea hemoragiei în cazul unui AVC hemoragic.Este posibil să fie necesară administrarea de oxigen.Lezarea produsă de AVC evoluează în câteva ore,motiv pentru care se impune un tratament administrat în cel mai scurt timp.Administrarea rapidă a unui tratament eficient,poate diminua lezarea produsă de AVC.
7.2Tratamentul medicamentos în AVC Tratamentul medicamentos în accidentul vascular cerebral (AVC) se prescrie în funcţie de tipul de AVC.Scopul principal al acestui tratament îl constituie stabilizarea circulaţiei sângelui la nivel cerebral(în AVC ischemic)sau controlarea hemoragiei(în AVC hemoragic).Deasemenea se iau în vedere presiunea intracranienă,durerile,stările de confuzie şi ameţeală,febră,combaterea complicaţiilor pulmonare,cardio-vasculare,escarelor,tromboflebitelor,infecţiilor urinare.
7.3Tratamentul chirurgical în AVC
7
Tratamentul chirurgical în AVC necesită o evaluare amănunţită a fiecărui pacient în parte,tratamentul fiin individualizat.
7.4Factorii psihologici şi familia în recuperarea accidentului vascular cerebral(AVC) De multe ori AVC lasă în urmă sechele,iar recuperarea acestora necesită mult timp.Deasemenea,în multe situaţii,cel care a suferit un AVC este complet dependent de familie.Toate acestea transformări bruşte a stării de sănătate au repercursiuni psihologice atât la bolnav,cât şi la familia acestuia. Depresiile şi frica de un nou accident vascular cerebral crează tensiiuni şi uneori un comportament agresiv din partea pacientului.De aceea susţinerea familiei etse extrem de importantă.Pacientul,în urma AVC îşi pierde brusc multe aptitudini şi capacităţi motrice ceea ce îi aduce frustrare,nemulţumire şi agitaţie.Atât familia cât şi pacientul trebuie să înţeleagă că toate aceste reacţii psihice necontrolate nu fac altceva decât să îngreuneze starea pacientului.Toată atenţia trebuie orientată către procesul de recuperare,atât în cadrul şedinţelor de kinetoterapiecât şi acasă(mobilizări pasive ale membrelor paralizate,exerciţii recomandate de către kinetoterapeut).
8)Regimul alimentar al unui pacient care a suferit un AVC AVC apare printr-o formă acută care impune tratamentul urgent la spital.În continuare vom discuta numai despre metodele de continuare al tratamentului după ce bolnavul este trimis acasă.E bine să ţinem cont de anumite reguli de viaţă pentru a diminua riscurile: -adoptă o dietă săracă în grăsimi saturate şi bogată în fructe şi legume proaspete;nu exagera cu mâncatul şi încearcă să-ţi menţii greutatea; -efectuează exerciţii fiyice timp de 30 de minute,de 5 ori pe zi; -gaseşte-ţi propriile metode de gestionare a stresului; -efectuează periodic controlul tensiunii arteriale(în cazul persoanelor cu vârsta mai mare de 50 de ani); -dacă ai un nivel ridicat al colesterolului,consultă de urgenţă medicul; -în cazul în care suferi de boli cardiovasculare sau diabet urmează cu stricteţe tratamentul prescris de doctor; -cei cu antecedente de AVC necesită o atentă supraveghere medicală şi o viaţă lipsită de stres.
8
Se discută deci despre un bolnav care mai face anumite tratamente medicamentoase care ar putea să fie perturbate de către tratamentele naturiste. Se va institui un regim alimentar în care se vor include multe sucuri de legume şi fructe din: -căpşuni,ceapă,cireşe,coacăz negru,dovleac,grep,lămâi,mere,morcov,orz verde,pătlăgele,vinete,pătrunjel,spanac,pere,portocale,praz,roşii,usturoi, varză,vişine,zmeură. Iniţial aceste sucuri se vor administra câte 20-30 ml de suc diluat cu 100-200 ml de apă de 3 ori pe zi.După 3-4 zile se va începe să se măreasă treptat doza administrată în aşa fel ca să se poată da în loc de apă sau alte lichide,doar sucuri de legume şi fructe. Fructele care conţin beta-caroten,drojdia de bere(pentru completare cu vitamina B),vegetale presate la rece(conţin vitamina E),extracteb de Ginko-Biloba şi vitamina C naturală pot fi foarte bune să refacă organismul după un tratament susţinut. În curăţirea organismului şi în special al aparatului digestiv este indicat să se consume cărbune de pomi fructiferi macinat fin.Acesta se va lua câte o linguriţă după fiecare din cele 3 mese principale(este indicat ca să se ia 6 mese sau chiar mai multe dar mai redus cantitativ).Se va face acest lucru minimum 7 zile.
9)Plante medicinale care ajută la continuarea tratamentului Afinul-are efectbenefic în afecţiunile cardiace datorită mirtilinei.Se face infuzie din 1-2 linguriţe de plantă mărunţită la 250 ml apă clocotită.Se acoperă 15 minute,apoi se strecoară;se vor putea consuma 2-3 căni pe zi ;se pot deasemenea consuma fructe,pentru efectul antibiotic. Alunul-are un efect deosebit în curăţirea arterelor de depuneri.Se pun 2 linguriţe mărunţite de coaja de alun la 250 ml apă şi se fierb pentru 10 minute,apoi se strecoară;se pot consuma 2 căni pe zi. Ardeiul iute-se foloseşte pentru refacerea circulaţiei sângelui;se mărunţeşte şi se pune 8 zile în spirt(o parte ardei iute şi 5 părţi alcool sanitar).În cele 8 zile,agitaţi des,după care strecuraţi;se aplică local cu ajutorul unui tampon de vată.Castanul sălbatec-are un efect puternic de curăţire al venelor de sânge,o linguriţă de frunze sau coaja de pe ramuri tinere,se pune în 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute.Se strecoară şi se consumă cu linguriţa pe parcursul întregii zile.Măceşul-se foloseşte cu infuzie din 1-2 linguriţe de plantă sau seminţe mărunţite la 250 ml apă clocotită.Se acoperă 15 minute,apoi se strecoară;se vor putea consuma 2-3 căni pe zi deoarece ajută la curăţirea arterelor.
9
Păpădia-are o acţiune de curăţire a arterelor şi este totodată un tonic circulator,fiind foarte indicată în arteroscleroză şi alte afecţiuni.O linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită,se acoperă 15 minute,apoi se strecoară,se pot consuma 3 căni pe zi.Se mai poate folosi de la această plantă şi florile cu care se poate face un sirop foarte bun şi util.Usturoiul-are efect benefic în tratarea arterosclerozei.Se foloseşte un macerat de usturoi cu lămâie,se pune într-un vas o căpăţână de usturoi,coaja rasă şi zeama stoarsă de la o lămâie şi 1l de apă clocotită.Se acoperă vasul şi se lasă 2 zile,luaţi câte 1 lingură de 3 ori pe zi.Viţa-de-vie-se foloseşte benefic în tratarea arterosclerozei.Se indică o cură de must de struguri cu căte 500 ml de suc pe zi,perioade cât mai lungi.Deasemenea,1 linguriţă de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 15 minute,apoi se strecoară.
10
10) Regimul alimentar al unui bolnav care a suferit un accident vascular cerebral pe o periadă de 1 săptămâna
Aliment Cantitatea UM Substanţe nutritive calorigene,g
Valoarea energetică
(preparat) P L G kcalMic dejunIaurt 100 g 3,3 2,6 1,0 41,81biscuiţi 100 g 2,0 0,10 19,7 425,37DejunPăstăi fierte 100 g 2,4 0,2 7,6 42,89Pâine neagră 100 g 8,1 1,2 46,6 235,43Must struguri 100 ml 0,8 - 72,8 301,76CinăCarne vită 100 g 20,40 2,2 - 104,1Pâine neagră 100 g 8,1 1,2 46,6 235,431 măr 0,4 0,4 15,0 66,86Raţia reală 1453,65Ziua1/ 7 tabelul 1
11
Ziua2/7 tabelul 2Aliment Cantitatea UM Substanţe
nutritive calorigene,g
Valoarea energetică
(preparat) P L G kcalMic dejunPâine neagră 100 g 8,1 1,2 46,6 235,43Gem de vişine 100 g 0,45 0,1 66,5 275,42Must de sturguri
100 ml 0,8 - 72,8 301,76
DejunTocană de legumeCarofiMazăre verdePăstăi fierte
100
100100100
g
ggg
2,05,02,4
0,100,20,2
19,713,37,6
89,976,8942,89
CinăSupă fasole 100 g 22,3 1,7 54,5 330,69Pâine neagră 100 g 8,1 1,2 46,6 235,43struguri 100 g 3,28 3,72 82 89
Raţia reală 1677,41
12
Ziua 3/7 tabelul 3Aliment Cantitatea UM Substanţe
nutritive calorigene,g
Valoarea energetică
(preparat) P L G kcalMic dejunCompot vişine 100 ml 0,5 0,1 20,5 87,03Pâine neagră 100 g 8,1 1,2 46,6 235,43Miere de albine
100 g 0,5 - 81 334,15
DejunPeşte la cuptor(macrou) cu cartofi nature
100100100
ggg
22,02,0
10,00,10
-19,7
183,289,9
Suc portocale 100 ml 0,8 0,2 9,1 42,45CinăSupă vită 100 g 20,40 2,2 - 104,1Pâine neagră 100 g 8,1 1,2 46,6 235,43
Raţia reală 1311,69
13
Ziua 4/7 tabelul 4Aliment Cantitatea UM Substanţe
nutritive calorigene,g
Valoarea energetică
(preparat) P L G kcalMic dejunLapte smântânit
100 g 3,0 0,1 5,0 33,73
Biscuiţi 100 g 8,2 9,5 74,0 425,37DejunMacaroane cu brânzăMacaroaneBranză prospătă de vaci
100
100100
G
Gg
1013,0
0,69,0
75,64,5
356,54155,45
Suc de zmeură 100 ml 0,6 - 71,2 294,38CinăPăstăi fierte 100 g 2,4 0,2 7,6 42,89Pâine neagră 100 g 8,1 1,2 46,6 235,43
Raţia reală 1543,79
14
Ziua 5/7 tabelul 5Aliment Cantitatea UM Substanţe
nutritive calorigene,g
Valoarea energetică
(preparat) P L G kcalMic dejuniaurt 100 g 3,3 2,6 1,9 41,811 măr 100 g 0,4 0,4 15,0 66,86DejunCartofi copţi 100 g 2,0 0,10 19,7 89,9Suc de struguri
100 ml 4,1 - 18,5 77,49
CinăSupă de legumeCartofiFasoletomate
100
100100100
g
2,022,31,1
0,101,70,30
19,754,54,0
89,9330,6923,7
Pâine neagră 100 g 8,1 1,2 46,6 235,43
Raţia reală 955,65
15
Ziua 6/7 tabelul 6Aliment Cantitatea UM Substanţe
nutritive calorigene,g
Valoarea energetică
(preparat) P L G kcalMic dejunIaurt 100 g 3,3 2,6 1,0 41,81Biscuiţi 100 g 8,9 9,5 74,0 425,37Strugure 100 g 0,8 0,4 20,0 89DejunCiuperci fierte 100 g 4,0 0,15 2,3 27,22Pâine neagră 100 g 8,1 1,2 46,6 235,43CinăSupă vită 100 g 20,40 2,2 - 104,1Pâine neagră 100 g 8,1 1,2 46,6 235,43
Raţia reală 1158,36
16
Ziua7/7 tabelul 7Aliment Cantitatea UM Substanţe
nutritive calorigene,g
Valoarea energetică
(preparat) P L G kcalMic dejunSuc portocale 100 Ml 0,8 0,2 9,1 42,45Pâine neagră 100 G 8,1 1,2 46,6 235,43Gem vişine 100 G 0,45 0,1 66,5 275,42DejunCartofi copţi 100 G 2,0 0,10 19,7 89,9Brânză proaspătă de vaci
100 G 13,0 9,0 15,0 155,45
CinăMacrou fiert 100 G 22,0 10,0 - 183,2Păstăi fierte 100 g 2,4 0,2 7,6 42,89
Raţia reală 1024,74
Pentru a calcula valoarea energetică şi cea nutritivă a produselor alimentare trebuie să cunoaştem următoarea formulă:
Concluzie!Persoanele care sunt în stare de inconştienţă imediat după AVC au cea mai mică şansă de vindecare completă.Unele persoane pot avea o recuperare prostă din cauza localizării şi a extinderii leziunii creiurului.Totuşi,mulţi oameni se recuperează foarte bine. Nu se poate prezice cu exactitate cât de mult se va recâştiga din abilităţile fizice anterioare.Cu cât se păstreză mai multe abilităţi imediat după un AVC,cu atât sunt mai multe şanse ca persoana respectivă să fie independentă după externarea din spital. După un AVC: -pacienţii de regulă au cel mai mare progres în capacitatea de a merge în primele 6 săptămâni.Cea mai mare parte din recuperare are loc în primele 3 luni. -vorbirea,echilibru şi abilităţile necesare pentru activitatea de zi cu zi se recâştigă mai lent şi se pot continua să se îmbunătăţească în primul an. -circa jumătate din persoanele care au avut un AVC au probleme legate de coordonare,de comunicare,de raţionare au de comportament care le afectează munca şi relaţiile interpersonale. -după ce o persoană a avut un AVC,membrii familiei pot învăţa moduri de a-i asigura acesteia suport în vederea,reabilitării şi de a-i oferi încurajare. AVC este o urgenţă medicală,o problemă la nivel global.Numărul de AVC pot fi redus prin conştientizarea fiecăruia dintre noi:a mrdicilor,a pacienţilor,a celor cărora le stă în putere să finanţeze,creare a unor clinici speciale de tratare şi reabilitarea,dar şi acelora care pot iferi informaţii cu privire la riscurile pe care la implică un astfel de accident,la metodele de prevenire şi paşii pe care trebuie să-i urmeze în vederea reabilitării.
18
Bibliografie „Alimentaţia omului sănatos şi bolnav” Editura Academiei,2005 coord. Conf. Univ. Dr.Maria Mota http://www.slabire-sanatate.ro/index.php http://www.romedic.ro/
