ACADEMIA DE ȘTIINȚE A MOLDOVEIINSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE

BIBLIOTECA ȘTIINȚIFICĂ CENTRALĂ ,,ANDREI LUPAN”

ACADEMICIANUL

Gheorghe Rusnac

Biobibliografie

Chișinău, 2012

Lucrarea a fost recomandată spre publicare la şedinţa Consiliului ştiinţific al Institutului de Studii Enciclopedice al AȘM,

proces-verbal nr. 10 din 24 octombrie 2012

Coordonator și redactor ştiinţific: dr. conf. univ. Constantin ManolacheResponsabil de ediţie: dr. conf. univ. Aurelia HanganuRedactor literar: Vitalie Ţurcanu Corectori: Elena Pistrui, Mariana RusuBibliografie: Janna Nikolaeva, Lidia ZasavițchiCopertă: Vitalie PogolşaPaginare digitală: Valeriu Oprea

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Academicianul Gheorghe Rusnac: Bibliografie /Acad. de Știinţe a Moldovei,Inst. de Studii Encicl., Bibl. Șt. Centrală „Andrei Lupan”; coord. red. şt.: ConstantinManolache; resp. ed.: Aurelia Hanganu; bibliogr.: Janna Nicolaeva [et al.], - Ch.; Inst. de Studii Encicl. al Acad. de Știinţe a Moldovei, 2012. - 168 p.

ISBN 978-9975-4307-7-7016:[378+929] A15

Lucrarea a fost elaborată cu ocazia aniversării a 70 de ani de la naşterea academicianului Gheorghe Rusnac, fondatorul şcolii naționale de ştiințe politice. Este constituită din două părți. În primul compartiment savanți notorii şi discipoli prezintă concepțiile şi ideile ştiințifice ale protagonistului. Partea a doua include bibliografia savantului şi însumează 39 de monografii şi manuale, 205 articole ştiințifice etc., în total 590 de titluri.

Este adresată profesorilor, cercetătorilor ştiințifici, doctoranzilor, masteranzilor şi studenților.

© Institutul de Studii Enciclopedice© Biblioteca Științifică Centrală ,,Andrei Lupan”

– 3 –

SUMAR

Cuvânt-înainte (Gheorghe DuCA) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4Curriculum vitae . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7Schiță genealogică (Vlad CIuBuCCIu) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

Partea I. BIOGRAFIA ȘTIINȚIFICĂ Savantul Gheorghe Rusnac și știința politică în Republica Moldova: reflecții și contribuții (Victor SACA) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14Un nume ca o deviză (Gheorghe CIOCANu) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40Creionări la portretul unui om împlinit (Ion ABABII) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44A tout seigneur, tout honneur (Maria DuCA) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48Gheorghe Rusnac, un om de excepţie (Gheorghe CIMPOIEȘ) . . . . . . . . . . . . . . . . 51Inteligenţă în slujba educaţiei (Petru GAuGAȘ, Petru Chetruş, Ștefan Tiron) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55Gheorghe Rusnac – pedagog și savant în permanentă ascensiune (Constantin Solomon) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59Pledoarie pentru valorizarea democrației (Victor Moraru) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62Toleranţa și discursul identitar (Mihail Guzun) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77Societatea civilă ca domeniu de cercetare politologică (Constantin Marin) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82

Partea II. OPERA ȘTIINȚIFICĂ Monografii, manuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92Articole ştiinţifice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99Autoreferate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124Lucrări de popularizare a ştiinţei, interviuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125Redactor, coordonator, recenzent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142Conducător şi consultant ştiinţific . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155

Personalia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157Participări la congrese, simpozioane, conferinţe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166

– 4 –

CUVÂNT-ÎNAINTE

Institutul de Studii Enciclopedice, completând galeria oamenilor de ştiinţă prin volumul de faţă, surprinde în cele mai diverse ipostaze personalitatea complexă a academicianului Gheorghe Rusnac, vice pre-şedinte al Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehno logică, înregimentat recent în cohorta onorifică a septuagenarilor.

Recitind sugestiile mele expuse cu ocazia consemnării a 65 de ani din ziua naşterii doctorului habilitat în politologie, profesorului universitar Gheorghe Rusnac, cu scurgerea timpului mă conving în justeţea con-cluziilor privind con tribuţia substanţială a dumnealui la reforma învăţă-mântului în prin cipala forjerie de cadre de înaltă calificare şi ştiinţifice din ţara noastră după proclamarea independenţei. Dar totodată constat cu o deosebită mândrie pentru colegul nostru că în ultimii cinci ani a mai adunat în buchetul vieţii noi virtuţi, activând în domeniile diplo maţiei şi relaţiilor internaţionale, organizării cercetării şi inovării în universităţile din Republica Moldova.

Fiind student, lider al organizaţiei de tineret studios, l-am cunos-cut de la distanţă pe protagonistul volumului de faţă de cum am păşit pragul universităţii, de mai bine de patru decenii. Dar mai îndeaproape, lucrând şi eu la universitate, i-am apreciat calităţile deosebite de pro fesor universitar, promotor al diferitor activităţi didactice, ştiinţifice şi sociale.

Cunoştinţele acumulate şi aptitudinile cultivate, vocaţia de profesor şi cercetător, talentul şi capacităţile de manager s-au manifestat din plin anume în timpul ce s-a scurs de la proclamarea independenţei ţării noastre.

Sub conducerea profesorului universitar Gheorghe Rusnac s-au produs schimbări cardinale în procesul de învăţământ: s-a iniţiat pre-gătirea cadrelor la noi specialităţi, au fost editate o serie de manuale originale, s-a consolidat potenţialul pedagogico-ştiinţific; a crescut con si derabil numărul studenţilor şi doctoranzilor; a derulat renovarea bazei tehnico-materiale; a fost implementat un nou tip de management universitar; s-a atestat o prezenţă masivă a universităţii pe arena inter-naţională ş.a.

Aparte voi menţiona acţiunile întreprinse în vederea derulării pro-cesului de reformare şi restructurare a universităţii. Cu ajutorul colegilor

– 5 –

occidentali din România, Bulgaria, Germania, SuA, Franţa şi din alte ţări, cu tradiţii bogate şi experienţă valoroasă în predarea ştiinţei poli-tice – dumnealui personal a reuşit să traseze propria cale de predare, de instruire şi de educare a viitorilor specialişti în domeniul ştiinţelor politice, ce corespunde atât tradiţiilor noastre naţionale, cât şi valorilor democratice ale sistemului actual de învăţământ din lume. lată doar câteva repere.

La universitatea de Stat din Moldova, în 1995 a fost înfiinţată o facultate de relaţii internaţionale, ştiinţe politice şi administrative, a fost deschisă şi funcţionează cu succes forma de învăţământ prin doctorat şi postdoctorat. Numai sub îndrumarea nemijlocită a profesorului uni-versitar Gh. Rusnac, în perioada de referinţă, au fost pregătite 9 teze de doctor şi 10 teze de doctor habilitat în ştiinţe politice.

De o valoare deosebită teoretică, dar şi practică, sunt investigaţiile dumnealui în problemele tranziţiei democratice, siste mului electoral şi scrutinului, formării şi evoluţiei partidelor politice, funcţionării siste-mului partinic democratic, relaţiilor dintre putere şi opoziţie în contextul managementului politic, relaţiilor interetnice şi minorităţilor naţionale din Moldova, dezvoltării spiritului activ de cetăţean în rândurile tine-retului şi studenţilor, societăţii civile, mijloacelor de informare în masă şi proceselor de migraţiune, monitorizării opiniei publice, transformărilor politice şi social-economice din Moldova în condiţiile tranziţiei spre democraţie şi economia de piaţă.

Astăzi, prin aportul personal al domnului academician Gh. Rusnac şi al discipolilor săi C. Marin, V. Moşneaga, V. Saca, T. Spinei, I. Sandu, C. Manolache, V. Sacovici, C. Solomon ş.a., ştiinţele politice au atins nivelul de autogenerare, acumulând o experienţă solidă în pregătirea studenţilor şi doctoranzilor în diverse ramuri şi se află în ascensiune spre noi realizări.

Conchidem, nu întâmplător, ci pe bună dreptate, profesorul uni-versitar, savantul şi managerul Gheorghe Rusnac, în cadrul alegerilor în calitate de membru corespondent şi membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei a fost recunoscut drept fondator al şcolii naţionale de ştiinţe politice din ţara noastră.

Poate cu unele mici lacune, ce sunt inerente la elaborarea unei lu crări de pionierat, volumul de faţă constituie o cronică obiectivă şi veridi că a politologiei moldoveneşti. Ea va fi de un real folos cercetătorilor, cadrelor

didactice, tineretului studios, tuturor cititorilor dornici de a-şi lărgi ori-zonturile ştiinţifice, educaţionale, culturale şi manageriale.

Iar cu ocazia zilei de naştere şi consemnării a peste 50 de ani de acti-vitate didactico-ştiinţifică şi managerială îi exprimăm colegului nostru academician Gheorghe Rusnac cele mai sincere felicitări, urări de bine, sentimente de recunoştinţă şi preţuire pentru eforturile depuse în calitate de vicepreşedinte al CSȘDT, cercetător notoriu în dome niul politologiei, profesor universitar şi la pregătirea cadrelor de înaltă calificare.

Vă dorim multă-multă sănătate, să aveţi parte de bucurii de la cei apropiaţi, de îndeplinirea aspiraţiilor Dumneavoastră şi de noi realizări în comun cu cercetătorii din Republica Moldova, dar şi să Vă păstraţi pro fesionalismul, onestitatea şi cumsecădenia de care aţi dat dovadă întotdeauna, iar bunul şi iubitorul de oameni Dumnezeu să Vă aibă dea pururi sub ocrotirea Sa!

Academician Gheorghe DUCA,Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei

– 7 –

CURRICULUM VITAE

DATE PERSONALENume Rusnac GheorgheData nașterii 1942.11.23Locul nașterii satul Ocniţa, raionul Ocniţa, Republica Moldova

ARIA INTERESELOR ŞTIINŢIFICEÎnvăţământul universitarPolitica educaţionalăAspecte filosofico-politice ale dezvoltării societăţii civileSecuritatea ecologică: probleme politico-militareTeoria relaţiilor internaţionaleProcesele de migraţieMass-media şi politica

STUDII1949–1959 Elev; Şcoala medie, s. Ocniţa, raionul Ocniţa1960–1962 Student; Şcoala peda gogică din oraşul Soroca1965–1969 Student; universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie 1971–1974 Doctorand; universitatea de Stat din Moldova, Catedra Istoria PCuS1984–1986 Postdoctorat; universitatea Pedagogică de Stat din Moscova

GRADE ŞTIINŢIFICE ŞI ACADEMICE1975 Doctor în istorie; specialitatea 07.00.01; universitatea de Stat din Moldova1980.04.23 Conferenţiar universitar; universitatea de Stat din Moldova1989 Doctor habilitat în istorie; specialitatea 07.00.01; univer- sitatea Pedagogică de Stat din Moscova 1992, ian. Profesor universitar; universitatea de Stat din Moldova2000.05.17 Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei2007.04.03 Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

– 8 –

EXPERIENŢA PROFESIONALĂ1962 Învățător de educație fizică şi cânt, Școala medie din s. Clocuşna, raionul Ocnița1969–1971; Lector, universitatea de Stat din Moldova, Catedra de1974–1978 economie politică, Catedra de istorie a PCuS1978–1983 Secretar ştiinţific al Consiliului specializat de susţinere a tezelor de doctor în istorie1978–1984 Conferenţiar, universitatea de Stat din Moldova, Catedra de istorie a PCuS 1980–1984 Prodecan al Facultăţii de Filologie şi Biblioteconomie, uni- versitatea de Stat din Moldova, secţia fără frecvenţă1990–1993 Şef (fondator) al Catedrei politologie a universităţii de Stat din Moldova. Fondator al Facultăţii de Relaţii Internaţio - nale, Ştiinţe Politice şi Administrative la universitatea de Stat din Moldova1993.07.28–2007 Rector al universităţii de Stat din Moldova 2007.11.26– Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii 2011.12.22 Moldova în Republica Italiană2008.06.20– Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii2011.12.22 Moldova în Republica Malta2012 Vicepreşedinte al Consiliului Suprem pentru Știinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Științe a Moldovei Colaborator ştiințific superior, Laboratorul de sociologie politică, universitatea de Stat din Moldova

ACTIVITATEA PUBLICĂ1994.12.15 Membru al Consiliului coordonator pentru desfăşurarea reformei învăţământului1995 Membru asociat al Prezidiului Academiei de Ştiinţe a Moldovei1997– Preşedinte al Consiliului rectorilor din Republica Moldova2007.11.30 Preşedinte al Consiliului Ştiinţific Specializat din Moldova pentru confirmarea titlului de doctor în ştiinţe politice 1997.04.23 Membru al Consiliului prezidenţial Membru al Colegiului Ministerului Educaţiei Membru al Comisiei Superioare de Atestare a Republicii Moldova, expert în ştiinţe istorice şi politice

– 9 –

Membru al Consiliului Asociativ al Agenţiei universităţilor francofone (Montreal) Membru al Prezidiului Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM2006 Membru al Consiliului Asociaţiei RENAM2006–2007 Coordonator al Programului de Stat „Integrarea ştiinţei şi învăţământului superior”ACTIVITATEA EDITORIALĂ1991–2012 Fondator, membru al Colegiului redacţional al revistei Moldoscopie 1992–1997 Membru al Colegiului redacţional al revistei Moldova şi lumea1996–2006 Redactor-sef al Analelor Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova: Ser. „Ştiinţe chimico-biologice”, Ser. „Ştiinţe filologice”, Ser. „Ştiinţe fizico-matematice”, Ser. „Ştiinţe socio-umanistice”2006–2007 Membru al Colegiului redacţional al revistei Revista Moldove - nească de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale2006–2008 Redactor-şef al revistei MoldoscopieDISTINCŢII, PREMIIale Republicii Moldova1993 Premiul Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei1996.09.30 Ordinul ,,Gloria Muncii” 1999.02.15 Ordinul Republicii 2007 Ordinul „Cuviosul Paisie Velicikovski”, rangul II, Mitropolia Chişinăului şi Întregii MoldoveInternaţionale1998 Ordinul „Ordre National de Légion d`Honneur” (Franţa) TITLURI ONORIFICE1996 Academician al Academiei Internaţionale de Informatizare de pe lângă ONu (Filiala din Moldova)1997 Om al Anului, Centrul Biografic Internaţional Cambridge1998 Academician al Academiei Internaţionale a Învăţământului Superior (Moscova) Membru al Academiei Internaţionale de Ştiinţe în Domeniul Ecologiei şi al Protecţiei Activităţii umane (St. Petersburg)1998.12.03 Doctor honoris causa al universităţii „St. Cyril şi St. Methodius” (Veliko Târnovo, Bulgaria)

– 10 –

Dr. Vlad CIUBUCCIU

SCHIŢĂ GENEALOGICĂ

Ani la rând, răscolind filele actelor din Arhiva Naţională, am depistat probe istorice inedite asupra neamului Rusnăceştilor din Moldova, în părţile fostului ţinut al Hotinului, între Ocniţa şi Lipcani, coborând spre laşi. O analiză istorică, deja de ordin lingvistico-etimologic, scoate la iveală un adevăr uluitor – comuniunea tematică cu neamul Russu sau Ross, nume preistorice, indo-europene, răspândit pe o arie geografică largă: Mesopotamia, urartu, dar în zilele noastre este prezent cu diver-tisment în Europa, Franţa, Italia, Spania, ungaria, Cehia, Lituania, Rusia. Bunăoară Rus, Russa, Russo, Rossini, Ros, Rosa, Rusne, Rusneac, Rusnac. Într-un cuvânt, protorădăcina Rus prin sufixare dublă cu „na”, apoi cu „ac” a format derivatul Rusnac. În Moldova cuvântul „rusnac” se con-fundă uneori cu noţiunea care înseamnă om de etnie slavă, rus. La nordul Republicii Moldova, Rusnăceştii deosebit de odrăslitori sunt ates taţi în parte în s. Ocniţa. La mijlocul şi finele secolului al XVIII-lea, atestăm aici

Toader Rusnac (1760)

Mihail Rusnac (1792)

Nicolae Rusnac (1837)

Alexandru Rusnac

Emilian Rusnac (1911)

Lupu-Pungă (1770)

Gheorghe Rusnac (1942)

Ana Toader

Ioan Pungă (1848)

Alexei Pungă (1882)

Elena Pungă

Vasile Pungă (1798)

Irina lui Eremia (1827)

Gheorghe Rusnacal Irinei (1879)

– 11 –

10 viţe bărbăteşti – fraţi şi veri, care au păşit în secolul al XlX-lea, apoi în ai XX-lea cu o echipă genetică subs tanţială. Între acestea am fixat spiţa neamului direct al rectorului uSM, profesor universitar, doctor habilitat, Gheorghe Rusnac, născut la 1942. Am absolvit istoria la aceeaşi Alma Mater, dar nu l-am cunoscut pe Gheorghe Rusnac decât în a. 1992, când operând difuzarea prin Minister a unei cărţi de politologie, scrisă de un român din Anglia, am citit cu interes şi plăcere o prefaţă la traducerea din engleză a acestei cărţi, semnată de Gh. Rusnac. Atunci am sesizat inteligenţa perspicace şi profesionalismul ştiinţific şi didactic al acestui om.

Din această cauză, mai apoi, la una din cele câteva şedinţe derutan-te ale Colegiului ministerului, unde urma ca Gh. Rusnac să fie aprobat (confirmat) în calitate de rector al uSM, am pus chestiunea votării ime-diate a candidaturii, provocând nemulţumirea ministerului de atunci, care, presat de consilierii politizaţi de sus şi de jos, insistau la contravot, împotriva raţiunii elementare pluraliste. În continuare, în pofida revo-luţiei ministeriale, am rămas satisfăcut de faptul că rectorul ales în mod democratic de colectiv a fost confirmat de către Guvern în funcţia vizată.

Activând în calitate de rector, s-a manifestat ca un bun conducător al instituţiei, un înţelept adept al colegilor săi din alte instituţii, care l-au ales Preşedinte al Consiliului Rectorilor din Moldova. Odată, în eter sau în cadrul şedinţelor profesioniştilor din acest domeniu, am obser vat precum prezenţa Dlui umple golul dezechilibrului intelectual şi prag-matic din învăţământ, iar respiraţia sa energică de persoană angajată cu suflet în viaţa universitară înviorează activitatea curentă a organului respectiv. Și atunci, am plecat fruntea asupra informaţiei genealogice din satul Ocniţa, acumulată în sertare, dorind să dibui aceste calităţi coborâtoare din străbuni. Și nu am greşit.

Pe linie paternă, Gheorghe Rusnac, născut la 23 noiembrie 1942, descinde din Toader Rusnac, născut în 1760. Tatăl lui Mihail Rusnac (1792), bunicul lui Nicolae Rusnac (1837). Acest Nicolae Rusnac, cu legiuita lui soţie, Ana Toader, semaşa soţului, la vârsta de 21 ani dau viaţă lui Alexandru Rusnac, care a fost părintele lui Gheorghe Rusnac al Irinei, născut în 1879.

Gheorghe al Irinei, deja în sec. XX, i-a avut pe Mitrunea, Dumitru sau tatăl, numit Emilian, născut în 1911, decedat în 1992. Mitrunea sau

Emilian Rusnac şi Elena Pungă, trăitoare în anii 1914–1994, sunt părinţii rectorului Gheorghe Rusnac.

Pe linie maternă, Gheorghe Rusnac coboară din Lupu-Pungă, născut în 1770 în acelaşi s. Ocniţa, tatăl lui Vasile Pungă (1798), Vasile Pungă şi legiuita lui soţie Irina lui Eremia (născută în 1827), aduc pe lume, la 1848, pe Ioan Pungă, tatăl lui Alexei Pungă, trăitor în 1882–1932, şi bunicul Elenei Pungă, mama rectorului Gheorghe Rusnac şi a Ludmilei Scalnâi, cunoscută personalitate politică şi de cultură din Moldova.

Partea I

BIOGRAFIA ȘTIINȚIFICĂ

– 14 –

Dr. hab., prof. univ. Victor SACAuniversitatea de Stat din Moldova

SAVANTUL GHEORGHE RUSNAC ȘI ȘTIINȚA POLITICĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA: REFLECȚII ȘI CONTRIBUȚII

Astăzi, când urmărim evoluția statului Republica Moldova în cei 21de ani de existență, devine bine cunoscut argumentul

apariţiei, constituirii şi dezvoltării ştiinței politice naționale, argument ce izvorăşte din necesitatea analizei şi valorificării unei practici sociopolitice complexe, multidimensionale, de natură tranzitorie de la un regim politic totalitar la unul democratic, de la un sistem politic unipartidist la unul pluripartidist, de la o republică sovietică unională la un stat democratic suveran şi independent, de la o economie centralizată, de comandă, la una de piaţă. Atare necesitate, obiectivă ca şi conținut şi caracter, deja mai bine de două decenii de transformări radicale în diverse sfere ale vieții sociale, este alimentată în mod contradictoriu, prin stări dihotomice ale stabilității/instabilității, ascensiunii/declinului, consistenței/inconsistenței etc., de un nivel susținut de spiritualitate şi creativitate în domeniul ştiinţei politice.

Iată de ce, atingerea unui grad adecvat de ştiinţă care să corespundă cerințelor timpului şi constituie, în viziunea noastră, mobilul dezvoltării statului şi societăţii în schimbare, în general, şi a sistemului educațional, cu un management eminamente avansat, în particular. De bună seamă, pentru a depăşi tensiunile şi crizele interne şi externe ale societăţii în tranziţie, ce vizează în mod specific fiecare sferă a vieții sociale, tensiuni şi crize provocate preponderent de paralizantele transformări social-sistemice, pentru a face faţă perspectivei de integrare europeană, sunt necesare eforturi susţinute ale savantului şi ale factorului de decizie în vederea modernizării capitalului ştiinţific. Doar modernizarea ştiinţei pe calea acumulării şi realizării în permanență a capacităților ştiințifice în domeniu, dar şi a promovării unei politici ştiinţifice coerente, axată pe susținerea neîntreruptă a cadrelor ştiințifice şi face posibilă integrarea cu adevărat a cercetărilor ştiinţifice în viaţa social-economică şi politică a ţării, consolidarea interconexiunii dintre ştiinţă şi politică, ştiință şi societate, ştiinţă şi educaţie.

– 15 –

În această ordine de idei un rol cheie în apariția ştiinței politice în Republica Moldova revine savanților entuziaşti din domeniul istoriei, filosofiei, fostului comunism ştiințific care, în pofida manifestării vădite a elementului vechi în mentalitatea lor ştiințifică de la sfârşitul anilor ’80 – începutul anilor ’90, au stat la începuturile ei, punându-i bazele şi dezvoltând-o ca ştiință cu statutul său aparte, dar, totodată, ca ştiință interparadigmatică, interconexă cu alte ştiințe. Atunci, cu toate dificultățile morale, spirituale, educaționale, materiale, cu tot deficitul de cadre ştiințifice noi, specializate ce existau în calea devenirii şi afirmării ştiinței politice în spațiul ştiințific moldav, anume savanții entuziaşti de orientare politologică ce profesau alte discipline socioumane au fost aceea care au conştientizat la timp necesitatea aceste-i ştiințe noi pentru țara noastră, ştiință chemată să de-a răspuns la multiple probleme ale vieții sociale, să efectueze prin efortul reprezentanților săi expertize de calitate a fenomenelor şi proceselor politice şi, desigur, să ofere soluții optime de democratizare şi modernizare a statului şi societății.

Primii politologi ai țării (Alexandru Zavtur, Vladimir Aculai, Alexandru Roşca ş.a.), dar şi cei care au completat pe parcurs tagma polito logică, au contribuit la o evoluție deloc facilă a ştiinței politice în perimetrul ştiințific moldav: de la aparent la real, de la voalat la manifest, de la simplu la compus. Astfel de evoluție era una contradictorie, cu multe semne de întrebare, cu abateri de la firesc, cu probleme serioase în crearea şi afirmarea câmpului teoretic-explicativ şi operațional-tehnologic al politologiei în condițiile de trecere de la un regim politic la altul, de adaptare a câmpului dat la specificul fenomenului politic al Republicii Moldova.

Printre cei care au pus bazele acestei noi ştiințe la universitatea de Stat din Moldova şi în țară, în general, se distinge îndeosebi marcanta personalitate din lumea istoriei politice, talentatul savant şi profesor Gheorghe Rusnac. Crescut şi maturizat spiritualiceşte în anii ’60–’80 la universitatea de Stat din Moldova (la Alma Mater, căreia îi este devotat prin activitatea sa de cercetător şi îndrumător al tinerilor savanți până în prezent), mai întâi ca student al Facultății de Istorie, apoi ca doctorand şi postdoctorand în domeniul istoriei (după absolvirea studiilor respective susține cu brio tezele de doctor şi doctor habilitat), precum şi în calitate de cadru didactic, secretar ştiințific al Consiliului Specializat de susținere a tezelor de doctor în istorie, prodecan, secretar al Comitetului de partid al uSM.

– 16 –

Domnia Sa a fost primul savant istoric de talie națională din Republica Moldova care a semnalat la sfârşitul anilor ’80 – începutul anilor ’90 importanța şi necesitatea recunoaşterii politologiei ca obiect de studiu în sistemul de învățământ universitar şi ca ştiință strict necesară pentru practica construcției statale şi societale de tip democratic. E semnificativ faptul că această atitudine a savantului Gheorghe Rusnac față de polito-logie nu era un tribut al modei de atunci adus măsurilor complexe şi contradictorii de democratizare a țării, pentru a critica poziția oficială a factorului de decizie din timpul regimului sovietic care considera această ştiință drept una burgheză, adică străină principiilor şi valorilor socialiste şi, respectiv, a interzis-o. Era mai degrabă o atitudine bine conştientizată, judicioasă a savantului, care reieşea din buna cunoaştere a complexității, dar şi a caracterului problematic al noilor transformări sociale ce urmau să se realizeze în acele condiții grele de nesiguranță a primilor ani de independență a țării, şi ce e foarte important, din ferma lui convingere că anume asimilarea noii ştiințe este condiția sine qua non de a rupe mai uşor cu trecutul totalitar şi, totodată, de a-l evalua pe acesta la justa valoare pentru a diminua reproducerea şi penetrarea unor elemente ale sale depăşite de timp, însă persistente (norme, tradiții, obiceiuri etc.) în anevoioasele procese şi relații de tip nou, democratic.

Poziția sinceră şi curajoasă a savantului Gheorghe Rusnac vizavi de importanţa ştiinței politice în contextul transformărilor democratice, manifestată deschis în acei ani grei de cotitură pentru ştiințele sociale, de trecere la un nou regim şi sistem politic, ne-a demonstrat în mod evident, în perioada imediat următoare, că mecanismul de funcţionare a societăţii politice moldoveneşti nu e cu putinţă de a-l percepe în afara serviciilor acestei ştiinţe ca disciplină academică de sine stătătoare, cu locul său aparte în sistemul de ştiințe. Totodată, perioada în cauză a confirmat cunoscutul adevăr despre ştiinţa politică ca una din cele mai vulnerabile din disciplinele socioumane, întrucât nucleul obiectului ei este puterea şi statul în deplina lor complexitate. Această ştiinţă, în viziunea savantului, se impune drept oglinda realităţii sociale şi e chemată să diagnosticheze cursul politic, linia politică nu numai conform factorului normativ, ci şi a celui comportamental, relaţional, să explice şi să descrie realitatea sociopolitică în întreaga ei diversitate şi contrarietate, iar de aici, să asigure practica politică cu tehnologii analitico – politice adecvate [1, pag. 9]. Și invers, dacă ştiinţa politică nu-şi îndeplineşte funcţia de interpretare critică

– 17 –

a realităţii, nu îşi exprimă o poziţie independentă faţa de putere, atunci ea în cele din urmă conduce la discreditarea puterii. Iată de ce, o dezvoltare mai relevantă a ştiinţei politice e posibilă în condiţiile unui câmp politic deschis, concurenţial, unui regim politic democratic[2, pag. 38-39].

Aceste raționamente ale lui Gheorghe Rusnac le urmărim pas cu pas în întreaga sa activitate legată de politologie. Ele sunt expuse atât în ipostaza Dumnealui de cadru didactic, profesor universitar, cât şi în cele de cercetător, membru corespondent şi membru titular al AȘM la specialitatea Științe politice, precum şi în cea de manager al învățământului universitar național. Astfel, Domnia Sa susține şi promovează în mod consecvent ştiința politică pe plan universitar şi național de la apariția ei în țara noastră, este fondatorul primei catedre de politologie din țară, în anul universitar 1989–1990, la universitatea de Stat din Moldova.

Astăzi, urmărind corelația activității profesorului şi savantului Gheorghe Rusnac cu evoluţia ştiinţei politice moldoveneşti, constatăm o semnificaţie triplă a acestei corelaţii. Chiar de la bun început, el vedea rostul ştiinței politice atât în câmpul sistemului educațional universitar, cât şi în cele ale practicii transformărilor politice şi evaluării acestor transformări. Mai mult ca atât, el sesiza aceste câmpuri de rol ale ştiinței politice într-o legătură indispensabilă, drept câmpuri complementare ce determină maturizarea segmentului umanitar al sistemului de învățământ universitar în noile condiții, pe de o parte, şi raționalizarea sub influența ştiinței politice a practicii politice, a unei evaluări adecvate a acesteia, pe de altă parte. De aceea, în calitate de primul şef al primei catedre de politologie din țară (anii 1990–1993), Gheorghe Rusnac pledează pentru dezvoltarea politologiei în întreg spațiu moldav ca ştiință şi disciplină didactică, orientată spre evaluarea echidistantă a procesului transformator din sfera politică.

Desigur, acea perioadă a fost una mai mult decât dificilă pentru ştiin țele sociale în ansamblu. Or, pentru politologie ea este, în opinia noastră, una de natură unică – perioada căutării anevoioase a propriei identităţi, când politologia apărea într-un fel ca ştiinţă „importată”, dar, totodată, ca ştiință sub influenţa mentalităţii ştiințifice şi politice noi (pătrunsă de elementul vechi al trecutului totalitar) ce se afirma cu greu în acele vremuri nesigure, inclusiv în sistemul universitar, care urmau după perestroika gorbaciovistă. Anume atunci şi mai ales în ultimii 2 ani ai regimului sovietic, când au loc modificări rapide în sfera politică

– 18 –

(includerea în procesul politic al noi personalităţi, apariţia multor partide, mişcări politice, a concurenţei politice deschise), cu multiple generări de speranţe la o democratizare fulger, s-a pus începutul reconstrucţiei ştiinţei sociale sovietice. Atunci se şi întreprind primii paşi de instituţionalizare a ştiinţei politice şi, respectiv, de pregătire şi predare a cursului normativ de politologie în sistemul de învăţământ superior din Moldova. Acest eveniment, legat mai întâi, după cum s-a menționat anterior, de uni-versitatea de Stat din Moldova, în particular de activitatea savantului Gheorghe Rusnac, prin căutări insistente şi anevoioase devine la începutul anilor ’90 recunoscut şi în alte instituții de învățământ superior din republică. Astfel, după exemplul uSM ştiinţa politică universitară tindea să se afirme în întreaga țară, fapt deja împlinit pe parcurs.

Vorbind astăzi, la o distanță de mai bine de două decenii de profesare, despre ştiința politică din cadrul universităţii de Stat din Moldova, e necesar a menționa că la începuturile ei, de rând cu primul şef al Catedrei de politologie Gheorghe Rusnac, au stat profesorul Al. Zavtur, conferenţiarii D. Strah, V. Moşneaga, Em. Ciobu, P. Fruntaşu, D. Ilaşciuc şi alţii. Ei au constituit acea echipă devotată cauzei ştiințifice şi didactice care susținea şi participa activ la realizarea inițiativelor de reformare a învățământului universitar. Cu acest scop erau strict necesare noi elaborări ştiințifico-metodice care să facă față cerințelor de predare a ştiinței politice în condițiile unei țări în tranziție spre democrație. Adică, transformările sociale şi politice de la începutul anilor ’90 şi cele ce urmau a fi înfăptuite pe parcurs trebuiau să se regăsească în mod adecvat într-o analiză epistemologică, axiologică, praxiologică şi conceptual-metodică de tip nou a fenomenului politic, analiză descătuşată de dogme şi ideologisme, axată pe norme, acțiuni şi relații complementare, pe interpretări ale ştiinței politice ca ştiință multiparadigmatică, strâns legată de alte ştiințe. Din aceste considerente, la uSM, sub redacţia dlui Alexandru Zavtur, cu participarea nemijlocită a dlui Gheorghe Rusnac şi a întregii echipe de la catedră, dar şi a unor reprezentanți ai altor catedre similare din țară, a fost publicat în 1991, în ediție română şi rusă, primul curs universitar de prelegeri la politologie (alcătuit din 14 teme) din Moldova şi unul dintre primele din uRSS. ulterior, din 1993, ţinându-se cont de noile realităţi politice legate de constituirea statalităţii moldoveneşti independente, precum şi de un nivel nou de cunoştinţe a profesurii universitare, a început pregătirea şi editarea încă a unui curs universitar la politologie

– 19 –

(elaborat până în 1998 în 4 volume) sub redacţia dlui V. Moşneaga la care, de asemenea, şi-a adus o contribuție substanțială, ca unul din autori, savantul Gheorghe Rusnac. Acest curs universitar, ca şi cel precedent, a ieşit de sub tipar în limbile română şi rusă. Însă în elaborarea lui autorii erau deja familiarizați mai profund cu realizările ştiinţei politice occidentale, ei aveau deja un potențial epistemologic mai înalt de ajustare a acestor realizări la specificul Moldovei. Tematica cursului în cauză a devenit una mai diversificată, mai apropiată de specificul specialităților de la uSM, fapt ce a asigurat predarea ştiinţei politice la toate facultăţile universităţii. Aceasta se explică prin eforturile susținute ale colectivului Catedrei de politologie condusă de Gheorghe Rusnac, care a devenit nu doar mai versat în domeniul respectiv, ci şi mai competent din punctul de vedere al necesităților facultăților deservite de catedră.

Astfel, pe parcursul primei jumătăți a anilor ’90 cadrele politologice de la universitate, la fel ca şi cele de la alte instituţii de învăţământ superior din republică, au acumulat o anumită experienţă de supravieţuire în acele condiţii grele, neordinare, de acomodare la schimbările ce se produceau în societate în general şi în sistemul de învățământ în particular. O realizare a lor poate fi considerată capacitatea de a influența păstrarea intactă a obligativităţii predării cursului de politologie. Mai mult ca atât, la unele facultăţi umanitare, la inițiativa şefului de catedră Gheorghe Rusnac, au fost introduse, de rând cu cursul normativ, un şir de cursuri speciale în domeniul ştiinţei politice, inclusiv cursuri bazate pe raporturi de colaborare cu reprezentanți ai altor ştiințe socioumane. Dar poate că cea mai semnificativă realizare a Catedrei de politologie a universităţii şi personal a şefului de catedră în prima jumătate a anilor ’90 este menţinerea neschimbată a statutului ei de subdiviziune politologică universitară, rezistenţa ei la provocările sociopolitice ale tranziţiei, ale atitudinii departe de a fi raţională a factorului politic de decizie faţă de ştiinţele sociale. Cert este că la alte instituţii superioare de învăţământ din ţară catedrele similare nu au rezistat la presiunile venite de sus din partea puterii, în particular, din partea celor ce elaborau şi promovau politica ştiințifică în domeniul ştiințelor sociale. Drept rezultat, către mijlocul anilor ’90 aceste catedre au fost comasate cu alte catedre de ştiințe sociale în catedre de ştiinţe socioumane care funcționează în atare ipostază până în prezent.

În pofida problemelor apărute, dezvoltarea politologiei ca ştiinţă şi disciplină de studiu, solicitarea ei de către structurile politice şi de stat (în

– 20 –

acea perioadă se creează grupuri de analiză politică în Parlament, Guvern, la Preşedinţie, într-un şir de ministere, în cadrul Radioteleviziunii naţionale), centrele analitice independente, partidele şi mişcările politice au necesitat crearea unui sistem naţional de pregătire a cadrelor în domeniul ştiinţei politice. Iniţiator în realizarea acestui deziderat a devenit universitatea de Stat din Moldova, care prin afirmarea ştiinţei politice universitare şi crearea primelor grupuri de specialitate a pus începutul pregătirii cadrelor politologice din Moldova. Astfel, în 1993, la inițiativa Catedrei de politologie, cu susținerea rectorului uSM, Gheorghe Rusnac, numit în această funcție în iulie al aceluiaşi an, la Facultatea de Istorie a universităţii, în bază de concurs la buget, a fost creată o grupă academică la specialitatea „istoria şi politologia”. Iar în 1994 în cadrul aceleiaşi facultăţi s-a deschis deja secţia ştiinţelor politice la care înmatricularea se făcea la 3 specialităţi: „politologie şi istorie”, „politologie şi drept”, „relaţii internaţionale ”. Aceasta a lărgit considerabil câmpul de dezvoltare a ştiinţei politice în universitate şi, respectiv, de colaborare între profesorii de politologie şi istorie, politologie şi drept, politologie şi teoria relațiilor internaționale. Totuşi acele posibilităţi pe care le oferea secţia sus-numită nu satisfăceau necesităţile crescânde în pregătirea cadrelor politologice, fapt ce făcea oportună deschiderea în universitate a unei facultăţi speciale în domeniu. Sensibilizarea acestei oportunități era legată în primul rând de personalitatea savantului şi managerului universității Gheorghe Rusnac.

Desigur, venirea Domniei Sale, reprezentant al ştiinței politice, în funcția de rector al universității de Stat din Moldova a ridicat considerabil autoritatea acestei ştiințe în instituția dată (totodată, a crescut şi respon-sabilitatea didactico-ştiințifică a colectivului de politologi în relațiile cu alte catedre), dar şi în alte instituții de învățământ şi academice din țară. În acest sens sau intensificat şi diversificat legăturile interuniversitare între reprezentanții ştiinței politice din Moldova, precum şi între cercetătorii politologi de la uSM şi cei de la Academia de Științe a Moldovei. Aceasta se observă în special începând cu anul 1995 când rectorul uSM Gheorghe Rusnac este ales în calitate de preşedinte al Consiliului rectorilor instituțiilor de învățământ superior din Republica Moldova şi membru asociat al Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei.

Activitatea de manager universitar şi interuniversitar a dlui Gheorghe Rusnac a amplificat şi mai mult preocupările sale cu privire la destinul şi perspectiva ştiinței politice la uSM. El a considerat necesar în condițiile

– 21 –

complicate de la mijlocul anilor ’90 de a oferi o nouă suflare procesului de pregătire a cadrelor politologice din universitate şi din țară. În acest context anul 1995 se socoate cu adevărat un an deosebit pentru universitatea de Stat din Moldova. Anume atunci, în baza secţiei ştiinţelor politice a Facultăţii de Istorie a fost fondată, conform Ordinului Rectorului uSM din 20 iunie, cu începere de la 30 iunie, Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative [3, pag. 391], denumită ulterior (2001) Facultatea Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative (FRIŞPA). Aceasta a fost şi rămâne prima instituţie de profil politologic în ipostază de facultate din Republica Moldova, pentru care cei mai bine de 17 ani de existenţă au transformat-o într-o instituție-cheie, sui-generis, atât în pregătirea cadrelor didactice de specialitate, cât şi în constituirea şi dezvoltarea ştiinţei politice moldoveneşti per ansamblu. Conform unor evaluări ştiințifice, efectuate acum cinci ani, FRIȘPA, a cărui fondator a fost Gh. Rusnac, se socoate prima şi unica instituție net superioară celor apărute în republică în cadrul altor instituții [4, pag. 195]. Specialităţile ce le oferea noua facultate la începuturile sale ţin de „politologie”, „politologie şi instruire juridică”, „administraţie publică”, „relaţii internaţionale”.

La crearea şi afirmarea Facultăţii, drept centru al ştiinţei politice din ţară, şi-au adus aportul profesorii Gh. Rusnac, Al. Zavtur, conferenţiarii V. Moşneaga, D. Strah (primul decan al facultăţii), V. Beniuc, D. Ilaşciuc, P. Fruntaşu şi alţii. Prin cercetările efectuate până atunci în cadrul Cate-drei de politologie, ei au contribuit la instituţionalizarea ştiinţei politice universitare în dimensiuni de facultate, la consolidarea şi dezvoltarea de mai departe a acesteia, antrenând şi pregătind noi forţe de savanți în domeniu, inclusiv de la alte facultăți ale universității – Jurnalism şi ştiin țe ale comunicării, Istorie. O contribuție aparte în acest sens a avut-o ma-nagerul şi savantul Gh. Rusnac.

Astfel, către 2001, la cinci ani ai facultăţii, ştiinţa politică universita-ră avea deja format un nucleu de entuziaşti (Gh. Rusnac, V. Moşneaga, Al. Zavtur, V. Cujbă, V. Saca, V. Moraru, C. Marin, C. Solomon, A. Roşca, I. Gorincioi, T. Spinei, T. Turco ş.a.) bine pregătiți în domeniu, care o dezvoltau şi o promovau activ atât în Alma Mater şi în ţară, cât şi peste hotare, avea creată o bază instituţională şi de cadre bine determinată. Atunci corpul profesoral al facultăţii număra peste 60 de persoane, inclusiv 2 membri corespondenți ai AȘM, 4 doctori habilitaţi şi 22 de doctori în ştiinţe [5, pag. 17]. A urmat apoi, la insistența dlui Gh. Rusnac, fenomenul

– 22 –

amplificării ştiinţifice, adică lărgirii considerabile a efectivului ştiinţific al Facultății, includerii tot mai active în lumea ştiinţei politice a multor cadre de vârstă medie şi tânără – V. Teosa, V. Borş, R. Tanasă, C. Mânăscurtă, A. Margarint, A. Morozan, M. Bulova, E. Anghel, I. Bucătaru, R. Gorincioi, V. Andrieş, R. Svetlicinîi, S. Cebotari, C. Covali (Ejov), R. Rusu ş.a.

Pentru comparaţie menţionăm, că la 10 ani de existență, în 2006, FRIȘPA antrena în activitatea ştiinţifică deja 133 de cadre [6] de la cele 4 catedre ale sale – Știinţe Politice şi Administrative, Relaţii Internaţionale, Știinţe Juridice, Limbi Străine Aplicate – şi de la Laboratorul ştiinţific „Sociologia politică”. Din acest efectiv distingem 2 membri corespondenţi ai AȘM, 6 doctori habilitaţi, 25 doctori în ştiinţe[6]. Prin concursul lor de zi cu zi ştiinţa politică a facultăţii şi universităţii şi a ţării în general a făcut un pas calitativ nou în evoluţia sa.

Potențialul ştiinţific de la FRIȘPA a crescut calitativ până în prezent graţie doctoratului şi post-doctoratului în domeniul ştiințelor politice, instituție inaugurată de către savantul şi profesorul Gheorghe Rusnac. În această ordine de idei pregătirea cadrelor ştiinţifice s-a intensificat odată cu crearea în 1998 pe lângă uSM a Consiliului Știinţific Specializat în filosofie şi politologie (primul Consiliu din țară abilitat cu dreptul de examinare a tezelor de doctorat în domeniul ştiințelor politice), a cărui preşedinte a fost Gh. Rusnac. Acest Consiliu a funcţionat până la sfârşitul lui 2003, perioadă în care la specialitatea “Teoria şi istoria politologiei; instituţii şi procese politice” au fost elaborate şi susţinute 15 teze de doctorat, inclusiv 8 teze de doctor în ştiinţe politice (C. Keing, C. Manolache, T. Spinei, J. Stepanova, V. Borş, G.-L. Voicu. C. Mînăscurtă, R. Tănasă) şi 7 teze de doctor habilitat în ştiinţe politice (V. Beniuc, V. Moşneaga, V. Moraru, V. Saca, C. Marin, C Solomon, Ala Roşca)[7]. Din totalul persoanelor cărora li s-a conferit grad ştiinţific în perioada respectivă 13 sunt cetăţeni ai Republicii Moldova şi 2 – cetăţeni străini. În anii 1998–2003 majoritatea specialiştilor în politologie de la FRIȘPA şi de la alte facultăți ale uSM au susţinut tezele de doctorat în consiliul sus-menţionat al universităţii. Dintre aceştia în consiliul dat şi-au susţinut tezele 7 doctori habilitaţi în ştiinţe politice din cadrul uSM, patru din care revin facultăţii, în particular Catedrei de politologie.

O etapă calitativ nouă în pregătirea cadrelor ştiinţifice în țară, inclusiv în domeniul politologiei, se remarcă de la sfârşitul anului 2003 – începutul anului 2004, odată cu reformarea sistemului de evaluare şi atestare a lor,

– 23 –

cu elaborarea şi aprobarea unui nou Regulament cu privire la conferirea gradelor ştiinţifice şi titlurilor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice în Republica Moldova, precum şi cu acordarea dreptului senatelor universitare de a institui consilii ştiinţifice specializate şi de a desemna seminare de profil la specialităţile corespunzătoare. Conform art.6 al Regulamentului, con-siliile ştiinţifice specializate, ca verigă principală a CSA în atestarea ca-drelor ştiinţifice, se organizează ad-hoc pentru fiecare teză aparte. Se admite examinarea de unul şi acelaşi CȘS (în şedinţe aparte) a două teze de doctor ce ţin de aceeaşi specialitate şi au teme adiacente [8, pag. 5]. Aceste şi alte modificări ale procesului de organizare şi susţinere a tezelor de doctorat au avut drept scop ridicarea nivelului calităţii de pregătire şi atestare a cadrelor ştiinţifice.

Pornind de aici, în temeiul Hotărârii Prezidiului CSA din 25.12.2003, luată în baza demersului Senatului uSM din 30.10.2003, avizat de Comisia de experţi în politologie, sociologie, filosofie şi istorie, Comisia Superioară de Atestare (reorganizată ulterior în Consiliul Naţional de Acreditare şi Atestare) a adoptat la 23 ianuarie 2004 Ordinul nr.58 [9] de instituire în cadrul uSM a Consiliului Știinţific Specializat DH 30-23.00.01- 25.12.03 (Preşedinte – dl Gh. Rusnac, Secretar ştiinţific – dl V. Saca) la specialitatea 23.00.01 – Teoria şi istoria politologiei: instituţii şi procese politice, reorganizată pe parcursul anului în „Teoria, metodologia şi istoria politologiei; instituţii şi procese politice”. Tot prin acest ordin a fost aprobată şi componenţa de bază a Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea respectivă (Preşedinte – Dl. V. Moşneaga, secretar ştiinţific – Dna A. Roşca). ulterior Consiliul Național pentru Acreditare şi Atestare a aprobat şi componența Seminarului ştiințific de profil la specialitatea 23.00.04 – Teoria şi istoria relațiilor internaționale şi dezvoltării globale (Preşedinte – Dna V. Teosa, secretar ştiințific – Dna S. Cebotari), care la fel în urma examinării şi dezbaterii tezelor de doctorat le recomanda pentru susținere publică în Consiliul Științific Specializat în ştiințele politice de la uSM.

Bineînțeles, noile cerințe de reformare a procesului de pregătire şi atestare a cadrelor ştiințifice din țară, lansate de către Comisia Superioară de Atestare, reorganizată în Consiliul Național pentru Acreditare şi Atestare, a mobilizat la maximum eforturile savanților politologi de la uSM în vederea modernizării activității ştiințifice şi antrenării a noi forțe tinere pe făgaşul ştiinței politice. un răspuns adecvat la aceste cerințe,

– 24 –

demonstrat imediat odată cu efectuarea modificărilor menționate, aparține Consiliului Științific Specializat în domeniul ştiințelor politice în frunte cu Gh. Rusnac. În acest sens pot fi evidențiate unele repere de activitate a acestui for ştiințific de la uSM, care țin de o evoluție a sa multivalentă.

În primul rând, un merit aparte în reorganizarea Consiliului spre o nouă calitate de pregătire a cadrelor în domeniul politologiei la uSM revine savantului Gh. Rusnac. În acea vreme autoritatea Dumnealui în calitate de preşedinte al Consiliului Științific Specializat a contribuit şi mai mult la avansarea ştiinței politice universitare. Cauza constă, desigur, nu doar în activitatea sa de manager a unei instituții cu tradiții ştiințifice şi cu un nivel înaintat de ştiință. Principalul ține de faptul că realizările ştiințifice personale ale savantului în politologie Gh. Rusnac au devenit deja general recunoscute de către cel mai înalt for ştiințific al țării – Academia de Științe a Moldovei. Astfel, la 17 mai 2000, pentru merite ştiințifice deosebite Domnia Sa este ales în calitate de membru corespondent al AȘM la specialitatea ştiințe politice (politologie). Iar aproximativ peste 7 ani, la 3 aprilie 2007, Gh. Rusnac este ales membru titular al AȘM la aceeaşi specialitate. Aceste evenimente deosebite pentru ştiința politică universitară şi națională denotă contribuțiile lui remarcabile în dezvoltarea ştiințelor politice, care vizau în mod direct şi activitatea Domniei Sale de preşedinte al Consiliului Științific Specializat în domeniul respectiv, activitate ce a durat până la sfârşitul anului 2007 când Gh. Rusnac este desemnat în calitate de Ambasador al Republicii Moldova în Italia.

În al doilea rând, în procesul de reformare a activității ştiințifice naționale în general şi universitare în particular, inclusiv a CȘS în poli tologie, savantul Gh. Rusnac a pus un accent special pe creşterea responsabilității ştiințifice a personalului antrenat în cercetare şi a celor ce ghidează în mod permanent investigațiile ştiințifice. În acest context este semnificativă activitatea dlui Gh. Rusnac atât ca savant, cât şi ca manager al universității. Anume în ambele ipostaze Dumnealui iniția şi convoca diverse întruniri ale oamenilor de ştiință de la uSM şi alte instituții din țară, întruniri ale conducătorilor şi consultanților ştiințifici cu doctoranzii şi postdoctoranzii, la care erau profund analizate problemele în domeniu şi, respectiv, luate deciziile necesare.

În al treilea rând, o însuşire benefică a savantului şi managerului Gh. Rusnac pentru activitatea ştiințifică de la uSM, inclusiv din cadrul

– 25 –

CȘS în domeniul politologiei, ține de tendința permanentă a Domniei Sale de a crea şi a menține o atmosferă ştiințifică constructivă, liberă de orice impuneri şi dominări absolute a unor puncte de vedere, de element autoritar în dezbateri, atmosferă bazată pe respectarea diferitor opinii, inclusiv a tinerilor savanți. Remarc acest adevăr în mod special, fiindcă în calitatea mea de secretar ştiințific al acestui Consiliu condus de dl Gh. Rusnac, am avut ocazia de a mă convinge personal de efectele pozitive ale acelei atmosfere ştiințifice creative ce exista pe parcursul pregătirii şi desfăşurării şedințelor publice de susținere a tezelor de doctorat. În persoana dlui profesor şi academician Gh. Rusnac tinerii savanți se bucurau şi continuă să se bucure de susținere şi încurajare chiar şi în cele mai grele situații.

În al patrulea rând, activitatea savantului Gh. Rusnac în cadrul Consiliului Știinţific Specializat s-a desfăşurat într-o strânsă legătură cu seminarele ştiinţifice de profil la specialitățile respective (el personal este membru al ambelor seminare de profil), cu colaboratorii catedrelor de Știinţe Politice, Relații Internaționale, Științe Administrative a uSM, precum şi cu specialiştii de profil de la alte catedre ale universității şi de la alte instituţii din ţară (inclusiv instituții de învățământ, ştiințifice, mass-media, diplomatice, militare) şi de peste hotare. În anii 2004–2007 (perioadă în care în calitate de preşedinte al CȘS a fost dl Gh. Rusnac) în şedinţele de susţinere publică a tezelor de doctorat la specialitățile 23.00.01 – Teoria, metodologia şi istoria politologiei: instituţii şi procese politice, şi 23.00.04 – Teoria şi istoria relațiilor internaționale şi dezvoltării globale au fost susţinute 15 teze de doctor şi 2 teze de doctor habilitat în ştiinţe politice. Iar în întreaga perioadă de existență a acestui consiliu (anii 2004–2012) au fost susținute respectiv 28 teze de doctor şi 2 teze de doctor habilitat (vezi Tab.1).

Din cei 30 de doctoranzi şi competitori care au susţinut tezele de doctorat în perioada respectivă 27 sunt cetăţeni ai Republicii Moldova (14 din ei au activat sau activează în prezent la FRIȘPA) şi 3 – cetăţeni străini. Acestora din urmă (din Belarus şi Danemarca) le revin 2 teze de doctor şi 1 teză de doctor habilitat.

Susţinerii tezelor în etapa finală, adică la şedinţa Consiliului Știinţific Specializat, le premerg dezbateri aprinse la şedințele catedrei şi a seminarelor de profil. Atare dezbateri au devenit deja tradiţionale, mobilizând la maximum colectivul catedrei (inclusiv profesorii tineri) şi pe cel al seminarelor ştiinţifice de profil.

– 26 –

Tabelul 1Susţinerea tezelor de doctor și doctor habilitat în știinţe politice în Consiliul

Știinţific Specializat de la USM, anii 2004–2012 [10]

Nr. d/o Autorul Denumirea tezei

Conducător /consultant

ştiinţific

Teze de doctor1. Peru Aurelia Promovarea imaginii liderului

politic: metode şi tehnici (cazul Republicii Moldova)

Roşca Alla

2. Ermolovici Andrei Relaţiile belaruso-moldave: starea şi tendinţele dezvoltării (analiză politologică)

Moşneaga V.

3. Margarint Ana Elita politică din Republica Moldova: aspecte ale formării şi dezvoltării

Cujbă V.

4. Morozan Alina Minorităţile naţionale în Republica Moldova: starea şi probleme de integrare (analiză politologică)

Moşneaga V.

5. Bulova Margarita Spaţiul şi timpul electoral în condiţiile Republicii Moldova: analiza şi modelarea parametrilor dinamici

Saca V.

6. Anghel Elvira Reflectarea tranziţiei în compor-tamentul politic al maselor (cazul Republicii Moldova)

Cujbă V.

7. Ţurcan Dumitru Interesele politice şi mass-media. Cazul Republicii Moldova

Moraru V.

8. Gorincioi Radu Democratizarea Republicii Moldova în contextul proceselor de globalizare

Saca V.

9. Bucătaru Igor Instituţionalizarea partidelor politice din Republica Moldova: Studiu interdisciplinar

Moşneaga V.

10. Tăbârţă Silviu Impactul politicului asupra stratificării sociale în condiţiile tranziţiei democratice

Varzari P.

– 27 –

11. Perciun Victoria Influenţa sistemului electoral asupra formării pluriparti dis-mului în Republica Moldova şi Israel: studiu comparat (aspectul istorico-politologic)

Solomon C.

12. Cebotari Svetlana Politica externă a Republicii Moldova în contextul proce-selor integraţioniste: interese şi priorităţi

Saca V.

13. Rusu Rodica Dimensiunea ideologică a procesului politic în Republica Moldova

Sandu I.

14. Cozma Artur Diplomaţia Republicii Moldova în perioada anilor 1944–2001

Rusnac Gh.

15. Albu Natalia Influenţa procesului de globalizare aspra securităţii naţionale a Republicii Moldova

Roşca Alla

16. Ejova Cristina Terorismul internaţional în contextul globalizării (analiză politologică)

Saca V.

17. Palihovici Serghei Reforma administraţiei publice din Republica Moldova în contextul integrării europene

Moşneaga V.

18. Pleşca Valeriu Impactul reformei armatei asupra asigurării securităţii naţionale. Cazul Republicii Moldova

Roşca Alla

19. Vareaghin Ion Dilemele instituţionalizării procedurilor democratice în con-textul tranziţiei est-europene

Saca V.

20. Ţurcan Galina Cultura politică a studenţilor. Cazul Republicii Moldova

Saca V.

21. Socolov Tatiana Mass-media şi dezvoltarea co-munitară (analiză politologică)

Moraru V.

22. Andrieş Vasile Republica Moldova în contextul integrării europene (dimensiuni politice)

Moşneaga V.

– 28 –

23. Ţveatcov Nicolai Problema soluţionării conflic-telor politice în Republica Moldova (cazul UTA „Gagauz Yeri” şi Transnistriei)

Turco T.

24. Cojocaru Igor Politici sociale în sfera muncii în contextul integrării europene a Republicii Moldova (dimen-siuni politico-juridice)

Teosa V.

25. Ţugui Eduard Uniunea Europeană în contextul reconfigurării sistemului politic inernaţional

Sandu I.

26. Mironova Svetlana Relaţiile politice ale Unităţii teritoriale autonome Gagauzia (Gagauz Yeri) cu autorităţile centrale din Republica Moldova: realităţi şi perspec-tive ale dezvoltării

Moşneaga V.

27. ABOU SALEM Essam Faisal Abdel Karim (Danemerca)

Strategii contemporane internaţionale de soluţionare a conflictelor regionale (cazul conflictului palestino-israelian)

Teosa V.

28. Dolghii (Stamatin) Elena

Strategii şi mecanisme de guvernare politică a Consiliului Europei. Cazul Republicii Moldova

Teosa V.

Teze de doctor habilitat1. Sacovici Vasilii Antiglobalism: esenţă, cauze

şi forme de bazăRusnac Gh.

2. Teosa Valentina Politici sociale practice în sfera muncii din Republica Moldova în condiţiile globali-zării (analiză politologică)

Moşneaga V.

În particular, gradul înalt de participare şi activism al membrilor celor două seminare demonstrează că şedinţele acestora pot fi considerate pe drept un preludiu, o „repetiţie generală” a şedinţelor Consiliului Știinţific Specializat. La ele participă activ întreaga echipă, specialişti atât de la Facultatea Relaţii Internaţionale, Știinţe Politice şi Administrative, cât şi de

– 29 –

la alte facultăţi ale uSM, precum şi de la alte instituţii din ţară. În particular, componența Seminarului la specialitatea 23.00.01 – Teoria, metodologia şi istoria politologiei;institu ții şi procese politice este compusă din 15 persoane bine cunoscute în do meniul ştiințelor politice: 2 academicieni (Alexandru Roşca şi Gheorghe Rusnac), 7 doctori habilitaţi (Victor Saca – preşe-dinte al Seminarului, Constantin Solomon – vicepreşedinte, Vladimir Anikin, Constantin Eşanu, Constantin Marin, Victor Moraru, Valeriu Moşneaga) şi 6 doctori în ştiinţe la specialitatea respectivă (Igor Bucătaru – secretar ştiințific al Seminarului, Vasile Cujbă, Iulia Gorincioi, Ion Sandu, Valentina Stan, Pantelimon Varzari)[11].

Astfel, în perioada 1998–2012, în cele două Consilii Știinţifice Spe-cializate din cadrul uSM la specialitățile 23.00.01 – Teoria, metodologia şi istoria politologiei; instituții şi procese politice, şi 23.00.04 – Teoria şi istoria relațiilor internaționale şi dezvoltării globale, conduse succesiv de savantul şi profesorul universitar Gh. Rusnac, au fost susţinute în total 45 de teze de doctorat în ştiințe politice, dintre care 36 – de doctor şi 9 – de doctor habilitat. O parte considerabilă din ele revin Facultăţii de Relaţii Internaţionale, Știinţe Politice şi Administrative. Totodată, unii profesori ai Facultăţii au susţinut tezele de doctor în ştiinţe politice în alte instituţii din ţară (A. Sîmboteanu, D. Bencheci – AȘM) şi de peste hotare (V. Stan – universitatea de Stat „M. Lomonosov” din Moscova, Rusia).

Astăzi avem tot temeiul să remarcăm că ştiinţa politică a Facultăţii şi universității, prin activitatea şi susținerea savantului Gh. Rusnac şi a discipolilor săi, prin îmbinarea reuşită a experienței savanților afirmați cu elanul celor tineri, are deja acumulate anumite tradiţii, care leagă în mod organic prezentul cu trecutul ei, dar şi constituie un suport semnificativ pentru viitor. În acest context, efectul tradiţiei politologice de la FRIȘPA, găsindu-şi expresie sintetică în funcţionalitatea formelor sale instituţionale de organizare, în teoriile şi concepţiile elaborate şi susţinute public la şedinţele CȘS, s-a văzut a fi întotdeauna în funcţie directă de capacităţile noilor generaţii de cercetători de a moşteni şi a îmbogăţi arsenalul cunoştinţelor politice, şi de a asigura astfel continuitatea investigațiilor ştiințifice în sfera politică.

Funcționarea cu succes la uSM, în ultimii 15 ani, a Consiliilor Științifice Specializate de susținere a tezelor de doctor şi doctor habilitat în ştiințe politice a contribuit substanțial la maturizarea Facultății Relații

– 30 –

Internaționale, Științe Politice şi Administrative şi, desigur, la creşterea autorităţii ştiinţei politice universitare şi naționale. Prin activitatea acestor Consilii o importanță ştiințifică majoră pentru facultate, universitate şi țară o are fondarea şcolii politologice în frunte cu membru titular al AȘM, doctor habilitat, profesor universitar Gh. Rusnac. De rând cu şcoala politologică de la Academia de Științe a Moldovei în frunte cu academicianul Alexandru Roşca, şcoala politologică formată de dl. Gh. Rusnac, ca centru al ştiinței politice naționale din sistemul universitar al Republicii Moldova, determină în mare măsură calitatea nu doar a teo-riei politice şi instruirii universitare în domeniul respectiv, ci şi pe cea a transformărilor politice din țară pe calea democratizării şi modernizării. E important faptul că această şcoală s-a format treptat, pe parcursul anilor ’90 până în prezent, odată cu acumularea cunoştințelor şi experienței în domeniu, cu îmbinarea teoriei şi practicii, cu folosirea rațională a valorilor occidentale şi, desigur, cu sensibilizarea necesităților dezvoltării statului şi societății moldoveneşti. În acest context sunt bine-venite afirmațiile preşedintelui Academiei de Științe a Moldovei, academicianului Gh. Duca aduse acum cinci ani în cuvântul introductiv al cărții Rectorul Gheorghe Rusnac: „Astăzi, prin concursul personal al domnului academician Gh. Rusnac şi al colegilor săi....ştiințele politice au atins nivelul de autogenerare, acumulând o experiență solidă în pregătirea studenților şi doctoranzilor în diverse ramuri şi se află în ascensiune spre noi realizări”[4, pag. 4]. Iar Domnia Sa savantul Gh. Rusnac pe drept remarcă că astăzi se poate constata cu toată certitudinea că prima şi cea mai grea etapă de formare a cadrelor în şcoala politică proprie a fost depăşită cu succes. Politologia moldovenească a atins nivelul de autogenerare, a fost acumulată o experiență utilă de pregătire şi susținere a tezelor de doctor şi de doctor habilitat în diferite ramuri ale ştiinței politice[1, pag. 11].

Discipolii academicianului Gheorghe Rusnac au devenit 7 doctori şi 8 doctori habilitați în ştiinţe politice (vezi Tab. 2), persoane care activează în diferite domenii (sistemul de învățământ universitar, institu-ții academice, diplomatice, militare, media) din Republica Moldova şi din alte țări, promovând în practică valorile şi tradițiile şcolii în care sau format ca cercetători.

Astăzi, în şcoala politologică a academicianului Gh. Rusnac sunt antrenate noi forțe, care continuă bunele tradiții ale cercetărilor ştiințifice în domeniu.

– 31 –

Tabelul 2Lista persoanelor care au susținut tezele de doctorat în științe politice sub îndrumarea dlui Gheorghe Rusnac, academician, doctor habilitat,

profesor universitar[12]

Nr.d/o Numele, prenumele Denumirea temei Data, anul

susţinerii

Teze de doctor

1. Lipciu Ion Constituirea pluripartidismului în Republica Moldova

01.11.1995

2. Chistruga Ilarion Problema apariţiei şi dezvoltării societăţii civile

25.09.1997

3. Manolache Constantin Securitatea ecologică: probleme politico-militare

28.12.1998

4. Spinei Tudor Teoria relaţiilor internaţionale: unele aspecte metodologice şi structurale

18.12.1999

5. Tănase Ruslan Comportamentul electoratului din Republica Moldova: determinante, mecanisme, modele

21.05.2003

6. Mânăscurtă Cezar Simbolurile politice – modalităţi de identificare naţională (studiu politologico-istoric)

25.06.2003

7. Cozma Artur Diplomaţia Republicii Moldova în perioada anilor 1944–2001

30.05.2007

Teze de doctor habilitat

1. Beniuc Valentin Instituţionalizarea puterii politice totalitare în Moldova postbelică: esenţa şi specificarea

02.02.1999

2. Moşneaga Valeriu Dimensiunile instituţionale şi umane ale proceselor migraţioniste în Moldova

30.06.1999

3. Moraru Victor Mass-media şi politica în societatea contemporană (studiu teoretico-analitic)

29.06.2001

– 32 –

4. Saca Victor Interesele şi relaţiile politice în condiţiile tranziţiei democratice

23.01.2002

5. Marin Constantin Societatea civilă: abordări clasice şi reconsiderări moderne

04.04.2002

6. Solomon Constantin Instituţionalizarea şi evoluţia sistemului politic democratic în Republica Moldova

23.10.2002

7. Roşca Alla Impactul comunicării politice asupra democratizării societăţii

29.12.2003

8. Sacovici Vasile Антиглобализм: причины, сущность и основные формы

04.04.2005

Cercetările politologice şi interdisciplinare ale dlui Gh. Rusnac şi ale discipolilor săi sunt bine cunoscute opiniei ştiinţifice naţionale şi internaţionale. După conținut ele pot fi considerate de pionierat în dome-niile: stasiologiei, structurii politice a statului, puterii politice, sistemului politic, democrației, sistemului electoral şi scrutinului, migraţiei, tran-zitologiei, intereselor şi relaţiilor politice, comunicării politice, conexiunii între politologie şi medialogie, apariției şi dezvoltării societății civile, problematicii politico-militare a securității ecologice, globalisticii ş.a. În baza acestor căutări ştiințifice au fost elaborate şi editate un şir de lucrări de autor: monografii, documente şi materiale, dicționare, manuale, bro-şuri şi alte publicații ce constituie un suport informaţional solid, un amplu material teoretico-empiric şi metodic. În calitate de savant şi profesor universitar dl Gh. Rusnac are publicate zeci de lucrări ştiințifice în domeniul ştiințelor politice, inclusiv monografii, manuale şi materiale didactice, dicționare, culegeri de documente, precum şi un număr semnificativ de articole în reviste ştiințifice de specialitate din țară şi de peste hotare.

Deosebit de utile pentru studenţi, masteranzi, doctoranzi, profesori şi pentru întreaga comunitate ştiințifică din Republica Moldova au devenit următoarele cărţi de autor ale academicianului Gh. Rusnac şi ale discipolilor săi: Rusnac Gh. (coautor Beniuc V.) Conceptele şi noţiunile de bază ale diplomaţiei. Dicţionar (Chişinău, 1998); Rusnac Gh. (coautor Fruntaş P.) Republica Moldova pe calea democratizării (Chişinău, 1999); Rusnac Gh. (coautori Zavtur Al., Moşneaga V.) Puterea politică şi conflictul social (Chişinău, 1999); Rusnac Gh. şi alţii. Republica Moldova: istoria politică (1989–2000). Documente şi materiale. Vol. I, II. (Chişinău, 2000); Rusnac

– 33 –

Gh. (coautor Manolache C.) Enviromental Security of the State (Chişinău, 2002); Rusnac Gh. (coautor Moşneaga V.) Republica Moldova. Alegerile parlamentare (1994) şi geografia politică a electoratului (Chişinău, 1997); Rusnac Gh. (coautor Sacovici V.) Globalistica. Globalizarea şi integrarea, problemele globale ale contemporaneității, antiglobalismul (Chişinău, 2007); Руснак Г. (соавторы Мошняга В., Морару В.) Маятник миграции. (Кишинэу, 2012); Мошняга В. Независимая Молдова и миграция (Кишинэу, 1999); Мошняга В. (соавтор Руснак Г.) Мы строим Европу. И не только (Chişinău, 2005); Moşneaga V. (coautori Rusnac Gh., Moraru V., Țurcan V.) Fațetele unui proces: migrația forței de muncă din Republica Moldova în Italia (Chişinău, 2011); Moraru V. Mass-media vs politica (Chişinău, 2001); Moraru V. BRAIN DRAIN. Cazul Republicii Moldova (Chişinău, 2011); Moşneaga V., Rusnac Gh., Sacovici V. (coord.) Polito-logie. Manual pentru specialitățile nonprofil (Chişinău, 2007); Moşneaga V., Rusnac Gh., Saca V. şi alții. Drepturile omului. Mecanisme de protecție (inter naționale şi din Republica Moldova). Manual (Chişinău, 2007); Мошняга В., Руснак Г., Сакович В., Сака В. (коорд.) Политология. Т I-II (Кишинэу, 2008); Saca V. Interese politice şi relaţii politice: dimensiuni tranzitorii (Chişinău, 2001); Saca V. (coautori Cebotari S., Coropcean I.) Politica externă a Republicii Moldova în contextul proceselor integraționiste (Chişinău, 2008); Solomon C. Aspecte ale vieții politice în Republica Moldova (1989–2002). (Chişinău, 2002); Solomon C. (coautor Anikin V.) Republica Moldova: alegerile, puterea, societatea civilă (Chişinău, 2011); Roşca A. Comunicarea politică şi democratizarea societăţii (Chişinău, 2003);

Aportul academicianului Gh. Rusnac şi al discipolilor săi la dezvolta-rea ştiințelor politice este semnificativ şi prin participarea la numeroase foruri ştiinţifice naționale şi internaţionale (precum şi la organizarea lor): conferințe, simpozioane, seminare, sesiuni. Pe baza materialelor pre-zentate au fost editate culegeri tematice deosebit de valoroase în plan ştiințific şi informativ pentru şcoala superioară, instituțiile ştiințifice de profil din țară şi de peste hotare. La astfel de publicații raportăm: Statul naţional şi societatea polietnică: Moldova în anii ’90 (Chişinău, 1997); Identitatea naţională şi comunicarea (Chişinău, 1998); Moldova, România, Ucraina: bună vecinătate şi colaborare regională (Chişinău, 1998); Moldova, România, Ucraina: integrarea în structurile europene (Chişinău, 2000); Moldova, România, Ucraina: integrarea europeană şi

– 34 –

migraţiunea forţei de muncă (Chişinău, 2000); Mass-media în societăţile în tranziţie: realităţi şi perspective (Chişinău, 2001); Republica Moldova la începutul mileniului III: realităţi şi perspective (Chişinău, 2001); Noul concept de securitate internațională (Chişinău, 2002); Minorităţile naţio-nale şi relaţiile interetnice: tradiţia europeană şi experienţa noilor demo-craţii pentru Moldova V.I-II (Iaşi, 2002); Procesul de globalizare: provocări şi soluţii (Chişinău, 2004); Organizaţiile non-guvernamentale şi impactul lor asupra proceselor de transformare (Chişinău, 2004); Pute rea şi opoziţia în contextul managementului politic (Iaşi, 2005); Inter cone xiuni în contextul globalizării (Chişinău, 2005); Integrarea euro peană – realități şi perspective (Galați, 2006); Populaţia Republicii Moldova în contextul migraţiilor internaţionale (Iaşi, 2006); Republica Moldova: două decenii pe calea democrației şi independenței (Iaşi, 2009); Știința politică în Republica Moldova: realizări şi perspective. Secția Științe politice (Chişinău, 2011) ş.a.

O importanță aparte în dezvoltarea ştiințelor politice o are editarea revistelor ştiințifice. Prin intermediul acestora, consideră pe drept aca-demicianul Gh. Rusnac, are loc popularizarea teoriilor ştiințifice, ideilor în rândurile comunității, oamenii de ştiință din țară sunt la curent cu ultimele realizări în domeniul ştiințific ce-i interesează, iar comunitatea ştiințifică internațională poate lua cunoştință de lucrările savanților noştri [1, pag. 13]. În acest context, realizările ştiințelor politice de la uSM şi-au găsit expresie în mare măsură pe paginile Analelor Științifice ale instituției date (astăzi revista ştiințifică Studia Universitatis), a căror redactor-şef a fost mult timp savantul Gh. Rusnac.

una din cele mai cunoscute în Republica Moldova şi peste hotarele ei reviste, editată la uSM, a cărui fondator şi redactor-şef a fost Gh. Rusnac, este revista Moldoscopie (Probleme de analiză politică). Apariția acesteia în 1993 şi evoluția ei de mai departe a contribuit substanțial la devenirea mai întâi a Catedrei de politologie, apoi şi a Facultăţii Relații Internaționale, Științe Politice şi Administrative în ansamblu, fapt consemnat şi în alte publicații [13]. Fiind în felul său, pe parcursul celor aproape două decenii de căutări ştiinţifice, cartea de vizită a Catedrei, mobilul creşterii calitative a efectivului acesteia, revista s-a transformat din 2004 în ediţie ştiinţifică a Facultăţii şi universității. Mai mult ca atât, prin cele 58 de numere ale sale, editate până în prezent, revista Moldoscopie (Probleme de ana-liză politică) a devenit în plan naţional unica şi cea mai prestigioasă în

– 35 –

domeniul politologiei, creând o imagine pozitivă ştiinţei politice nu numai din universitate, ci şi din întreaga ţară. Ea apare astăzi ca revistă a universității de Stat din Moldova şi a Asociației moldoveneşti de ştiință politică. În această ordine de idei subliniem mai cu seamă trei dimensiuni de rol ale revistei.

În primul rând, rol epistemologic, ştiinţifico-informativ. Adică revista se distinge printr-o analiză amplă şi profundă a diferitor aspecte ale vieţii politice din Republica Moldova, fiind astfel utilă ca izvor de informaţie pentru specialişti în domeniu şi pentru întreaga opinie ştiinţifică din ţară ce se interesează de ştiinţa politică contemporană. În acest sens pe paginile revistei sunt publicate rezultatele cercetărilor ştiinţifice atât ale savanţilor universitari (profesori, doctoranzi, masteranzi) de la FRIȘPA şi de la alte facultăţi, cât şi ale unor cercetători din alte instituţii din ţară şi de peste hotare.

În al doilea rând, rol instructiv-didactic, în sens că studenţii, maste-ranzii, doctoranzii, profesorii facultăţii şi a altor instituţii de specialitate utilizează materialele revistei în pregătirea de seminare, colocviu, examen; în elaborarea tezelor de licenţă, de magistru, de doctorat; în perfecţionarea cursurilor normative şi opţionale.

În al treilea rând, rol politico-practic, axat pe anumite recomandări ale savanților politologi aduse pe paginile revistei actorilor puterii privind raţionalizarea activităţii acestora în relațiile cu societatea civilă, cu opoziţia.

Valoarea ştiinţifică a revistei Moldoscopie (Probleme de analiză politică) a crescut şi mai mult odată cu înregistrarea ei la 21 iunie 2004 în registrul ISSN, adică cu obţinerea cifrului bibliografic internaţional, devenind astfel recunoscută pe plan internaţional. Acest fapt a condus la noi cercetări ştiinţifice, noi eforturi în vederea perfecţionării aspectelor de conţinut şi de formă ale revistei.

un rol deosebit în dezvoltarea ştiințelor politice universitare şi naționale revine şi revistei Studii internaționale. Viziuni din Moldova, publicație periodică ştiințifico-metodică, apărută acum cinci ani la ini-ția tiva academicianului Gh. Rusnac la Catedra Relații Internaționale a universității de Stat din Moldova. Revista a devenit deja o sursă impor-tantă de idei, propuneri şi recomandări ştiințifice pentru realizarea politicii externe a țării noastre, contribuind, totodată, la perfecționarea procesului ştiințifico-didactic la Facultate şi universitate. Prin aspectele

– 36 –

sale de conținut, în particular, prin modalitățile de abordare a problemelor actuale ale relațiilor internaționale, ale proceselor integraționiste, la care Republica Moldova este parte, prin cercetările comparative ale acestor procese, precum şi prin reflectarea reuşită a relațiilor internaționale în curriculumul universitar revista este recunoscută atât în țară, cât şi peste hotare, obținând înregistrare internațională.

Printre factorii ce stimulează şi intensifică cercetările ştiinţifice ale fenomenului politic în țara noastră merită a fi menţionată integrarea eforturilor colaboratorilor ştiințifici universitari şi ai instituțiilor academice în comunitatea politologică internaţională. O contribuție considerabilă la organizarea şi desfăşurarea legăturilor ştiințifice cu instituții de profil şi cu cercetători în parte în domeniul ştiinței politice aparține academicianu-lui Gheorghe Rusnac şi unor discipoli ai săi: Valeriu Moşneaga, Victor Moraru, Valentin Beniuc, Constantin Manolache, Valentina Teosa, Alla Roşca, Victor Saca, Constantin Solomon ş.a. Astfel, prin străduința lor s-a aprofundat colaborarea ştiinţifică cu diverse centre universitare şi ştiințifice din Europa şi SuA. Atare colaborare cuprinde mai multe direcții: participarea la conferinţe, simpozioane, seminare ştiinţifice; publicarea articolelor ştiințifice în revistele din străinătate; editarea peste hotarele țării a studiilor efectuate; realizarea proiectelor comune de natură ştiințifică şi didactică; ridicarea calificării cadrelor didactice şi ştiințifice din Republica Moldova în instituțiile de profil din alte țări şi, respectiv, desfăşurarea schimbului de experiență; elaborarea programelor de studii; organizarea stagiunilor ştiințifice pentru tinerii savanți; obținerea şi realizarea de granturi în domeniul învățământului şi în cel al cercetării etc. În realizarea acestor direcții de colaborare o experiență pozitivă a acumulat Catedrele ştiințe politice şi relații internaționale ale universității de Stat din Moldova. De exemplu, grantul uSM împreună cu universitatea Rutgers (New-Jersy, SuA, 2001–2004) sau în anii 2002–2005 la uSM a funcţionat proiectul Internaţional CEPO.

La capitolul colaborări internaţionale menţionăm, de asemenea, participarea Catedrei ştiinţe politice împreună cu diferite centre ştiinţifice din ţările ex-sovietice la realizarea proiectului ştiinţific al Institutului de Informaţie în Domeniul Știinţelor Sociale al Academiei de Știinţe din Rusia cu privire la dezvoltarea politologiei în spaţiul postsovietic. Acest proiect, susţinut de Asociaţia Internaţională a ştiinţei politice, a elaborat

– 37 –

culegerea de lucrări ştiinţifice „Politologia în statele ex-sovietice” aceasta fiind publicată mai întâi în limba rusă, iar mai apoi, către congresul ordinar al Asociaţiei care a avut loc în Japonia (2006) a fost tradusă în limba engleză. În această ediţie fiecărei ţări i s-a oferit un capitol aparte cu un volum de 1,5 c.a. Din partea ţării noastre atare capitol, cu denumirea „Dezvoltarea politologiei ca ştiinţă şi obiect de studiu în Republica Moldova”, a fost pregătit de către doctorii habilitaţi în ştiinţe politice V. Moşneaga şi V. Saca.

Colaborarea catedrelor pe plan internaţional se realizează şi prin cursurile de prelegeri şi conferinţe susţinute la uSM de către profesorii universitari din SuA, Franţa, Germania, România, Rusia, Bulgaria etc. Totodată, în ultimii ani unii savanți şi profesori în ştiințele politice de la uSM la fel susţin cursuri de prelegeri în faţa studenţilor şi masteranzi-lor din centrele universitare ale altor ţări – Austria, Estonia, Bulgaria (V. Moşneaga) sau au fost antrenaţi în stagiuni ştiinţifice (A. Roşca, SuA, M. Iaţco, Spania şi alţii).

Acestea şi alte realizări în domeniul ştiințelor politice au fost şi sunt determinate într-o măsură decisivă de către şcoala politologică a academicianului Gh. Rusnac. Or, fiecare discipol al acestei şcoli, cum şi fondatorul ei domnul Gh. Rusnac, conştientizează faptul că dezvoltarea ştiințelor politice în Republica Moldova, pe lângă realizări se confruntă şi cu unele probleme serioase ce ţin în special de deficitul de resurse financiare, de potenţial logistic, de reciclarea şi remunerarea cadrelor ştiinţifice etc.

Nu mai puţin importantă este problema diversificării stimulării activităţii ştiinţifice, îndeosebi a tinerilor savanţi. Deficitul pluralismului de stimulente face ca cea mai mare parte a doctorilor conferenţiari să renunţe la teza de doctor habilitat, iar mulţi din tinerii savanţi să depăşească considerabil termenul de pregătire şi finalizare a tezei. Totodată, nu puține cadre de tineri savanți în domeniul ştiințelor politice pregătite la uSM sau la AȘM emigrează din țară, cauza fiind aceleaşi probleme (în special, materiale) cu care se confruntă şi alte categorii sociale.

Dezvoltarea de mai departe a ştiinţei politice în sistemul universitar şi cel academic necesită noi măsuri în vederea realizării şi raţionalizării activităţii de cercetare: orientarea mai puternică a cercetărilor în domeniul ştiinţei universitare spre procesul de instruire, ajustarea interacţiunii

– 38 –

dintre pilonul cercetării şi cel educaţional la standardele internaţionale în conformitate cu cerinţele procesului Bologna; reevaluarea organizării cercetărilor ştiinţifice prin antrenarea mai activă a cadrelor ştiinţifice înalt calificate la concursuri de programe, proiecte, granturi şi teme naţionale şi internaţionale; diversificarea stimulării activităţii ştiinţifice a tinerilor savanţi, investirea în ştiinţă a noi mijloace materiale şi morale pentru a ridica rolul cercetătorului ca forţă motrice a progresului social; fortificarea activității cercetătorilor politologi în promovarea imaginii pozitive a Republicii Moldova întru asigurarea avansării mai ferme în procesul euro-integrării. Desigur, realizarea acestor măsuri cere eforturi susținute atât din partea factorului de decizie care promovează politica ştiințifică, cât şi a cercetătorului în domeniu. Aici sunt bine-venite cuvintele domnului Gheorghe Rusnac expuse în legătură cu necesitățile actuale, cu misiunea actuală a ştiinței politice: „Dacă ne dorim ca ştiința politică să se dezvolte realmente, acest proces este unul necesar şi oportun. De realizarea lui depinde în mare parte consolidarea statului nostru independent, integra-rea lui reală în comunitatea democratică internațională [1, pag. 15].

Referinţe:

1. Rusnac Gh. Știința politică în Republica Moldova la etapa actuală. În Moldoscopie (Probleme de analiză politică). Revistă ştiințifică trimestrială, Chişinău: uSM, nr.2 (XXXVII), 2007.

2. Rusnac Gh.,Saca V. Evoluția ştiinței politice universitare (la 15 ani ai independenței Republicii Moldova). În Analele Științifice ale Universității de Stat din Moldova. Seria „Științe socioumanistice”. Lucrări de sinteză 1996–2006, Chişinău: CEP uSM, 2006.

3. Istoria Universităţii de Stat din Moldova (1996–2006), Chişinău, 1996.4. Cozma V. Rectorul Gheorghe Rusnac, Chişinău: CEP uSM, 2007.5. Cujbă V. Pledoarie pentru libertate şi afirmare.//Republica Moldova la

începutul mileniului III: realităţi şi perspective, Chişinău:uSM, 2001.6. Arhiva catedrelor FRIȘPA pentru anul 2006.7. Arhiva Consiliului Știinţific Specializat DH 23.98.60 de pe lângă Univer-

sitatea de Stat din Moldova, anii 1998–2003.8. Regulamentul cu privire la conferirea gradelor ştiinţifice şi titlurilor

ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice în Republica Moldova, Chişinău, 2004.9. Arhiva Consiliului Naţional de Acreditare şi Atestare a Republicii Moldova.10. Arhiva Consiliului Știinţific Specializat DH 30. 23.00. 01 - 25.12.03, anii

2004–2012.

11. Arhiva Seminarului Științific de profil la specialitatea 23.00.01,Teoria, metodologia şi istoria politologiei; instituţii şi procese politice din cadrul USM, anii 2004–2012.

12. Arhiva Consiliilor Știinţifice Specializate ale USM, anii 1998–2012.13. Saca V., Rusnac Gh. Cercetare şi tradiţie politologică: la 10 ani ai

Moldoscopiei (Probleme de analiză politică).//Moldoscopie (Probleme de analiză politică). Partea XXI, Chişinău, 2003, p.148-158; Сака В. Политическая наука в Молдове: тематическое и инструментальное измерение.//Moldoscopie (Probleme de analiză politică). Partea XXIV, Chişinău, 2004, p. 35-47.

– 40 –

Dr. hab., prof. univ. Gheorghe CIOCANURectorul universităţii de Stat din Moldova

UN NUME CA O DEVIZĂ

„Ce înseamnă un nume? un nimic pentru cel care nu face nimic; o deviză – pentru cei care muncesc sau luptă”, afirma scriitoarea

George Sand.Numelui Gheorghe Rusnac îi este adecvat titlul de deviză, pentru că o

bună parte a vieţii, pe care i-a hărăzit-o Domnul, şi-a consacrat-o cu maximă intensitate domeniului instruire şi cercetare. O cale deloc uşoară (viaţa nu este un şes) a parcurs-o în luptă cu obstacolele, măsurându-şi mereu forţa cu ele în căutarea sinelui, pe care 1-a găsit şi 1-a acceptat pentru totdeauna în aulele universitare, mai întâi, în fragedă tinereţe, – ca tânăr cu sete dornică de a învăţa, iar mai apoi valorificând cele acumulate, îmbogăţindu-le şi promovându-le în pregătirea noilor generaţii de specialişti.

A parcurs scara ierarhică de la lector – doctor – conferenţiar – doctor habilitat – profesor universitar până la academician, concomitent ocupând posturi manageriale, cele din urmă marcându-1 ca personalitate importantă aparte, inclusiv: rector al universităţii de Stat din Moldova – al şaptelea din cei opt care au monitorizat şi monitorizează funcţionarea normală a acestei instituţii în strictă conformitate cu cerinţele timpului, mandat care i-a fost acordat între anii 1993 şi 2007, dar şi ambasador al Republicii Moldova în Italia şi Malta.

Savant de notorietate şi înaltă probitate, cu un entuziasm desăvârşit deschis spre un viitor de speranţă şi forţă, a fondat Școala Istorico-Poli-tologică, cea mai tânără în statul Republica Moldova, marcându-se prin cercetările care au fost reflectate în circa 600 de lucrări, inclusiv monogra-fii, manuale, articole, lucrări metodice, alte studii valoroase, dar şi prin pregătirea celor 19 doctori / doctori habilitaţi, bună parte în politologie, istorie şi filosofie.

Aşa cum „a fi viu cere un efort mult mai mare decât simplul fapt de a respira” (Pablo Neruda), în toate ipostazele sale Omul Gheorghe Rusnac a încercat (şi i-a reuşit!) să trăiască, fiind călăuzit de ideea reformării învăţământului superior şi aflându-se în dezlegarea necunoscutei din această ecuaţie. Păstrând tradiţia în măsura acceptabilului, la momentul

– 41 –

oportun a sfidat filele îngălbenite de timp, considerând prioritar triunghiul cunoaşterii în care s-ar încadra un edificator al Viitorului – tânărul cu diplomă de licenţiat în domeniu, masterat şi doctorat. Aşadar, constituind, prin activitatea sa, o filă densă a istoriei uSM, rectorul Gheorghe Rusnac era dirijat nu doar de nişte idei fugare şi /sau răzleţite de esenţa studiului aprofundat, promovând cu exces de zel dimensiunea europeană în în-văţământul superior, înaintată de Procesul Bologna; universitatea de Stat din Moldova devine instituţia-pilot din Republica Moldova care a acceptat sistemul de credite transferabile de studii (ECTS, fapt ce a permis în continuare aderarea învăţământului superior din R.M (mai 2005) la Spaţiul unic European al Cunoaşterii cu respectarea anumitor rigori, inclusiv: asigurarea calităţii într-un sistem bazat pe două cicluri continuu – I–Licenţă, II–Master cu perspectiva lansării în cercetare, asigurarea mobilităţii şi recunoaşterea diplomelor absolvenţilor, recunoaşterea studentului ca unul dintre cei doi parteneri egali din sintagma profesor–student etc., etc.

Fiecare rector al universităţii de Stat din Moldova, de la fondarea instituţiei şi până astăzi, a lăsat pe frontispiciul timpului său ceea ce a avut mai valoros, pentru că fiecare etapă în dezvoltarea învăţământului s-a aflat într-o vicisitudine perpetuă, urmărită de nişte reminiscenţe fatidice ale trecutului ce nu-şi mai puteau găsi locul într-un prezent şi la care trebuia să renunţi.

Confirmarea în funcţie de rector a academicianului Gheorghe Rusnac a coincis cu anunţarea unei noi epoci – cea a renaşterii naţionale, fapt ce necesita atitudini şi iniţiative. Tot ce a urmat, în pofida unor schimbări ale sistemului politic în detrimentul promovării valorilor naţionale, Gheorghe Rusnac, pe lângă celelalte acţiuni prin care s-a afirmat, a avut înţelepciunea de a rămâne un adept al limbii române, menţinându-şi poziţia ferm astfel încât limba română şi-a păstrat denumirea pe care a meritat-o dintotdeauna, în universitatea de Stat din Moldova fiind până astăzi (şi, credem, pentru totdeauna!) la ea acasă.

un lucru este pe atât de valoros, pe cât el rezistă în timp, pe cât este de recunoscut şi promovat în continuare. Sensul oricărei fapte a omului e de a da viaţă vieţii. Toate acţiunile importante sunt iniţiate de om, şi performanţele obţinute rămân un măsurariu, o formă de evaluare a acestei incontestabile şi prioritare valori – Omul. Actuala conducere a uSM i-a apreciat întotdeauna pe managerii predecesori. Continuator al materializării ideilor frumoase, dar şi iniţiator al schimbării în mentalitate atitudini etc., etc., în calitatea mea de rector accept ideea remodelării spre

– 42 –

bine a omului, care este şi o posibilitate de a te debarasa de stereotipuri, de ceea ce ar fi un obstacol al progresului. În aspect general, predecesorii noştri din toate domeniile şi-au adus contribuţia la dezvoltarea domeniului şi la evoluţia lumii în general, meritând elogii şi venerări. Într-un discurs din 26 august 1998, rectorul Gheorghe Rusnac sublinia că sensul vieţii în Alma Mater sunt profesorii şi că „prin ceea ce aceştia au realizat, ei rămân pentru totdeauna ai tuturor”. Prin prisma adevărului despre omul ca cea mai mare valoare, ca formulă cu dreptul de a exista, am „dedus” imaginea reală prin contribuţia reală a celor ce fac parte din triunghiul-valoare, fiecare contribuind la aşternerea unui viitor prosper prin calitatea respectivă pe care o posedă şi spaţiul din rândurile ce urmează şi în care se regăseşte: uN PROFESOR ESTE O COMOARĂ; uN STuDENT ESTE O NESTEMATĂ DIN EA; uN PĂRINTE – PIATRA DE TEMELIE A ACESTOR VALORI. Cred că în formularea respectivă un loc aparte 1-a avut, îl are şi-1 va avea şi profesorul Gheorghe Rusnac.

Trebuie să recunoaştem că sistemul educaţional a fost şi rămâne tratat neprioritar: el a devenit nu o forţă motrice, ci o consecinţă a reformelor politice, economice şi sociale. Ca rezultat, învăţământul superior s-a transformat într-o adevărată industrie, comparabilă cu evoluţia industriei tehnologiilor informaţionale, dar modestă la performanţe şi excelenţă. Aici, în evoluţia universităţilor din ţara noastră, am avut un ritm vertiginos, dar, cu regret, fără performanţe competitive pe plan regional sau internaţional. Astăzi ne confruntăm cu alte probleme legate nemijlocit de continua tranziţie la economia de piaţă, conştientizând cât este de complicat să iei nişte decizii de care depinde poate chiar starea de spirit a universitarului, pentru că a fi rector nu este pur şi simplu a ocupa un fotoliu, a sluji puterii, ci a sluji în favoarea celor aleşi, fapt care a avut întotdeauna un impact pozitiv asupra celor mulţi, caracteristicile din partea contemporanilor fiind un argument elocvent în acest sens.

Din aplauzele furtunoase ale trecutului, menţinem florile cultivate de un Boris Melnic, Gheorghe Rusnac, de alţi mentori care au stat dârz la timona acestei mari corăbii precum uSM, dar, evident, continuând ceea ce este bun şi util, ne aflăm mereu în căutarea a ceea ce ar îmbogăţi şi ar împodobi noul teren cu intemperiile şi capriciile unui alt timp – cel ce ne dirijează din exterior, problemele societăţii fiind şi cele ale universităţii. Cu alte cuvinte, apreciind trecutul, ne străduim „să născocim”, în sensul bun al acestui cuvânt, idei frumoase ale căror materializare ar fi doar în favoarea asigurării calităţii învăţământului, dar şi a stimulării principalilor

– 43 –

actori. Declarându-ne opţiunile noastre fundamentale, ne orientăm către acele transformări, sincronizate cu cele mai importante dezvoltări actuale şi viitoare ale învăţământului superior, unde amprentele principale sunt lăsate de atitudinea noastră faţă de rolul şi esenţa cercetării universitare în evoluţia durabilă a unei instituţii de învăţământ superior, bazate pe un set de transformări, corelate cu acţiuni concrete care ar asigura dezvoltarea calitativă a învăţământului superior prin sporirea contribuţiei la dezvoltarea capitalului intelectual, a implicării în cercetări fundamentale şi aplicative, utile şi necesare economiei naţionale. Multe din aceste transformări ţin de mentalitatea noastră, altele ţin de revizuirea misiunii şi viziunii universităţii noastre, corelate cu identificarea unor obiective realiste, care numaidecât necesită valorificare prin acţiuni concrete. În contextul celor relatate, vizorul nostru este centrat pe figura de bază – profesorul – calea noastră având un trecut prin prezent spre un viitor şi în care există şi un nume – Gheorghe Rusnac, demn de universitatea de Stat din Moldova. Multe se vor afirma, altele vor fi scrise, dar pentru noi toţi este important să constatăm că rectorul Gheorghe Rusnac a ştiut predestinar să evite obstacolele, care ar fi complicat mişcarea înainte a uSM.

În contextul unui bilanţ, este de remarcat că prin tot ce a realizat Omul Gheorghe Rusnac a ridicat la rang de primă necesitate – una vitală – promovarea Luminii prin studii continuu, rămânând un model de savant, fapt înalt apreciat de către conducerea Republicii Moldova, care i-a acordat distincţii merituoase de stat, inclusiv cea mai înaltă dintre ele – Ordinul Republicii.

La această oră de vârf a splendorii intelectuale, deloc împovărătoare, a unor frumoase împliniri, care constituie şi o relansare a activităţii în calitate de notorietate în lumea ştiinţei, universitatea de Stat din Moldova, subsemnatul, Vă aducem calde şi sincere urări de sănătate, dorindu-vă în continuare nesecată inspiraţie, succese remarcabile, performanţe în domeniu şi multă rezistenţă creatoare întru prosperarea Școlii Istorico-Politologice din Republica Moldova şi întru fructificarea clipei, trăind-o cu certitudinea că prin vasele sangvine ale fizicului Dumneavoastră curge sânge universitar, fapt ce vă face să simţiţi energia vaselor comunicante, dar şi să trăiţi cu ferma convingere că sunteţi Omul necesar nu doar sieşi, nu doar celor aleşi, ci tuturor acelora care au deplina încredere în persoana Dumneavoastră!

La Mulţi Ani Dumneavoastră şi tuturor celor dragi inimii Dumnea-voastră!

– 44 –

Academician Ion ABABII,rectorul universității de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”,

CREIONĂRI LA PORTRETUL UNUI OM ÎMPLINIT

Motto: „Viaţa noastră este legată de a tuturor.Nu poate fi fericit cineva care se uită numai la dânsul şi care aduce lucrurilenumai în interesul lui, trebuie să trăieşti şi pentru altul, dacă vrei să trăieşti pentru tine”.

Seneca

Dimensiunea valorică a unui om este direct comensurabilă cu anii de dăruire şi sacrificiu pentru o misiune nobilă şi responsabilă,

cum este şi cea de educare a tinerei generaţii, de formare a specialiştilor competenţi. Dacă se află la locul potrivit, îşi onorează cu responsabilitate profesia, respectă oamenii şi susţine discipolii în devenirea lor profesională, el se poate considera împlinit.

Este o onoare şi o mare satisfacţie să scrii despre academicianul Gheorghe Rusnac, preşedinte al Consiliului Suprem pentru Știinţă şi Dezvoltare Tehnologică a Academiei de Știinţe a Moldovei, personalitate notorie, reputat savant în domeniul politologiei şi eminent organizator al învăţământului superior din ţară.

În calitate de rector al universităţii de Stat din Moldova, la cârma căreia s-a aflat timp de circa 15 ani, profesorul Gheorghe Rusnac a desfăşurat o muncă intensă de modernizare a procesului educativ şi de cercetare, de raliere a instituţiei la standardele europene, de stabilire şi fortificare a parteneriatului ştiinţific interuniversitar atât la scara naţională, cât şi la cea internaţională.

Domnia Sa a fost fondatorul catedrei de Politologie în cadrul uSM, prima şi unica în acel timp; a inaugurat studiile postuniversitare (masterat–doctorat–postdoctorat) în domeniul ştiinţelor politice; a creat un climat stimulativ pentru consolidarea potenţialului academic al universităţii, implementarea tehnologiilor avansate de cercetare, pentru accesul la sursele informaţionale ştiinţifice mondiale.

Rectorul Gheorghe Rusnac a contribuit la stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor de colaborare reciproc avantajoase cu universităţi din numeroase

– 45 –

ţări ale lumii, a susţinut prin toate mijloacele posibile stagiile profesorilor şi studenţilor în mai multe universităţi de pe mapamond.

În ultimă instanţă toate eforturile şi accentele au fost puse pe formarea cadrelor de înaltă calificare. Multiple generaţii de absolvenţi ai uSM îi sunt recunoscătoare pentru cunoştinţele vaste şi experienţa bogată, împărtăşită cu multă generozitate, ajutorul acordat la momentul oportun, pentru îndrumarea înţeleaptă pe drumul mare al vieţii.

În calitate de preşedinte al Consiliului rectorilor din Republica Moldova, academicianul Gheorghe Rusnac a avut mereu în vizor învă-ţământul universitar. Aflându-se în vâltoarea evenimentelor, întotdeauna a apărat interesele universităţilor, a exprimat cu demnitate şi fermitate poziţia lor în Guvern şi Parlament. În această postură, ca şi în cea de rector, i-a fost de un real folos experienţa preluată de la predecesorul său, mult regretatul academician Boris Melnic, care, de altfel, a conlucrat mulţi ani cu universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, rămânând în memoria noastră un mare prieten.

Iscusit şi experimentat manager al învăţământului superior, pro-fesorul Gheorghe Rusnac a îmbinat organic procesul de instruire cu o vastă activitate de cercetare în domeniu. Tema tezei de doctor în istorie, susţinută cu brio la şedinţa Consiliului specializat al Institutului Pedagogic din Moscova, a fost consacrată problemelor actuale ale şcolii superioare.

Realizările investigaţiilor ştiinţifice ale profesorului Gheorghe Rusnac s-au soldat cu numeroase lucrări ştiinţifico-didactice, inclusiv monografii, manuale, dicţionare, articole etc. Este autor de capitole şi redactor al primului curs de prelegeri la Politologie în Moldova, precum şi al analizelor politice Moldoscopie, apărute în 54 de numere.

Domnia Sa s-a încadrat plenar în valorificarea problemelor politice în calitate de consultant şi conducător ştiinţific al tezelor de doctor şi doctor habilitat în politologie. Este fondatorul şcolii istorico-politologice din Moldova.

Discipolii săi activează cu succes în instituţii de învăţământ din ţară şi în alte organizaţii de stat. În aria cercetărilor profesorului Rusnac şi ale adepţilor de idei se înscriu cele mai stringente probleme ale timpului, precum dimensiunile instituţionale şi umane ale proceselor de migraţiune; instituţionalizarea puterii politice totalitare în Moldova postbelică; teoria relaţiilor internaţionale; unele aspecte metodologice şi organizatorice ale învăţământului superior şi multe altele.

– 46 –

Graţie activităţii sale prodigioase în domeniu, a fost ales primul preşedinte al Consiliului Știinţific Specializat din Moldova, abilitat cu drept de examinare a tezelor de doctorat în domeniul ştiinţelor politice.

Din plin s-au manifestat calităţile deosebite ale domnului Rusnac şi în funcţia de ambasador al Republicii Moldova în Italia. Ca să confirm acest gând, îmi amintesc de o discuţie sinceră, binevoitoare a domnului ambasador cu un grup de cetăţeni din ţara noastră, aflaţi la munca în Peninsulă, la care am avut prilejul să asist în timpul vizitei mele la Roma. Ca întotdeauna, şi atunci le asculta cu atenţie şi tact păsul şi doleanţele. Înţelegându-le povara problemelor ce-i apăsau, îi compătimea şi se străduia să vină cu un sfat util, să le acorde ajutorul posibil. În acelaşi context ţin să afirm că ambasadorul Gheorghe Rusnac a reuşit să stabilească relaţii rodnice de colaborare cu diaspora moldovenească, dând un suflu nou vectorului de integrare europeană, fapt ce coincide întru totul cu aspira-ţiile poporului nostru.

În toate funcţiile onest exercitate a dat dovadă de talent şi potenţial înalt, exigenţă şi dăruire.

Se vede că aşa le-a fost hărăzit copiilor războiului, foametei, colec-tivizării forţate, printre care a fost şi Gheorghe Rusnac, să suporte cu stoicism acele vitregii ale sorţii, să fie căliţi fizic şi moral pentru a supra-vieţui şi a-şi clădi singuri destinul. Evoluţia exemplară, cariera lui impre-sionantă se datorează tenacităţii, responsabilităţii, străduinţei de a duce până la capăt orice lucru început, calităţi moştenite de la părinţi şi bunei, gospodari de viţă de prin părţile Ocniţei. Cuibul familiei i-a fost şi îi este ceva sfânt, la care ţine în mod deosebit.

Triste amintiri îi aduce drama buneilor, care au suportat ani grei de Siberie. Deşi au fost deportaţi, au revenit la baştină şi au reuşit să crească şi să educe copiii, punându-i pe toţi la cale.

Prin multe cumpene a avut să treacă, dar cea mai grea a fost pierderea consoartei, care la o vârstă timpurie a plecat pe drumul fără de întoarcere. O cicatrice ce i-a pătruns pentru totdeauna în suflet. Alinare îi sunt feciorii şi familiile acestora, nepoţelele, pe care le vizitează frecvent, ceea ce îi prilejuieşte profunde emoţii, evitând astfel golul singurătăţii.

În persoana Domnului academician Gheorghe Rusnac vedem un Om sociabil, o fire vizionară, cu simţul tactului şi al inteligenţei, modest, cu o zestre intelectuală bogată, deschis spre valori umane, un adevărat misionar

al învăţământului şi ştiinţei. A fost şi este un om de aleasă cultură, ctitor al Școlii Superioare, profesor de excepţie.

Atingerea frumoasei vârste septuagenare ne oferă un plăcut prilej de a-i adresa cele mai sincere urări de bine, sănătate, noi izbânzi pe tărâmul profesional întru binele neamului şi prosperarea ţării.

Să ne trăiţi mulţi ani, senini şi plini de sens, mult stimate prieten şi coleg!

– 48 –

M. c. Maria DUCA,rectorul universității Academiei de Științe a Moldovei

A TOUT SEIGNEUR, TOUT HONNEUR

Distinsul profesor, academician, diplomat, – dar şi senior al învăță mântului universitar din Moldova –, Gheorghe Rusnac

rotunjeşte vene rabila vârstă de 70 de ani. A tout seigneur, tout honneur – e o veche vorbă franțuzească care,

tradusă ad litteram, ar însemna: Fiecărui senior, toată cinstea, care însă cu timpul a căpătat şi alt înțeles, acela că trebuie să acordăm fiecăruia ce i se cuvine, după calitățile şi meritele sale.

Profesorul universitar, academicianul Gheorghe Rusnac a crestat pe răbojul vremii mai bine de patru decenii de fructuoasă activitate de cercetare în domeniul istoriei şi al politologiei, şi-a manifestat din plin talentul de organizator al procesului didactic în învățământul superior din Moldova, amândouă aceste activități aducându-i un binemeritat prestigiu ştiințific şi managerial recunoscut de comunitatea academică din țară dar şi de peste hotare.

Dar s-o luăm ab initio. Gheorghe Rusnac s-a născut la 23 noiembrie 1942, în satul Ocnița, județul Ocnița. După absolvirea şcolii, au urmat studiile la Școala Pedagogică din Soroca pe care le-a încheiat cu calificative maxime. De aici a fost detaşat ca învățător în comuna Clocuşna. Între anii 1962–1965 şi-a satisfăcut serviciul militar. În 1969 absolvă cu mențiune Facultatea de Istorie a universității de stat din Moldova. Și tot aici şi-a început cariera didactico-ştiințifică parcurgând mai multe trepte ierarhice: lector, lector superior, conferențiar. În 1975 susține teza de doctor în ştiințe istorice, obținând apoi şi gradul de profesor universitar.

O bună parte din activitatea sa de cercetare ştiințifică, profesorul universitar Gheorghe Rusnac a dedicat-o studierii unui domeniu nou pentru Republica Moldova – politologia. O altă preocupare de bază a Domniei Sale fiind studiul evoluției învățământului superior şi al celui mediu de specialitate în Moldova, care s-a concretizat într-un şir de circa 600 de lucrări publicate, inclusiv în monografii, toate purtând amprenta unei exigențe şi pasiuni deosebite. Menționăm aici doar câteva: Republica Moldova pe calea democratizării, 1999 (coautor P. Fruntaş), Puterea politică

– 49 –

şi conflictul social, 1999 (coautori A. Zavtur şi V. Moşneaga), Alegerile parlamentare (1994) şi geografia politică a electoratului, 1997 (coautor V. Moşneaga). Foametea în Moldova (1946-1947), culegere de documente, Editura „Știința”, 1993, Republica Moldova: Istoria politică (1989-2000), Documente şi materiale, Chişinău, 2000.

Între anii 1993 şi 2007 a fost numit, apoi ales în funcția de rector al universității de Stat din Moldova, iar între 1995 şi 2007 a fost şi preşedinte al Consiliului rectorilor din Moldova, în aceste două calități contribuind în mod substanțial la implementarea standardelor internaționale în învă-țământul superior din Moldova prin aderarea noastră la tratatul de la Bologna.

Ca o recunoaştere a meritelor sale în toate domeniile de activitate, a fost şi numirea Domniei Sale în calitate de ambasador al țării noastre în Italia şi Malta.

Munca domnului Gheorghe Rusnac a fost înalt apreciată. Domnia Sa a fost decorat cu Ordinul „Gloria muncii” (1996), „Ordinul Republicii” (1998), dar şi cu Ordinul național „Legiunea de onoare” oferit de către Gu-vernul Franței.

De asemenea, dânsul este doctor honoris causa al universității Veliko Târnovo din Bulgaria, academician al Filialei din Moldova a Academiei internaționale a învățământului superior (Moscova, 1998), membru co-res pondent al Academiei de Științe a Republicii Moldova, membru al pre-zidiului Academiei de Științe a Republicii Moldova, membru al Con si liului Asociativ al Agenției universităților Francofone (Montreal), membru al Academiei Internaționale de Științe în domeniul Ecologiei şi al Protecției Activității umane. Este distins cu Premiul prezidiului Academiei de Științe a Republicii Moldova.

Stimate domnule academician,Am avut prilejul să cunosc îndeaproape, pe parcursul mai multor ani,

rezultatele valoroase ale activității Dumneavoastră didactico-ştiințifice, care v-au adus recunoştinţa discipolilor şi aprecierea specialiştilor.

Am avut fericita ocazie să activez mai bine de zece ani sub conduce rea nemijlocită a Dumneavoastră mai întâi în calitate de şef de catedră Bio-logie vegetală şi mai apoi – decan al facultăţii de Biologie şi Pedologie şi să mă conving de performanţele Dumneavoastră manageriale şi calităţile umane. Corectitudinea în relaţiile cu colegii şi promptitudinea în luarea

deciziilor sunt calităţi care vă caracterizează şi care v-au menţinut pe parcursul întregii cariere profesionale a Dumneavoastră pe poziţii stabile de lider şi de om.

Mult stimate academician Gheorghe Rusnac, țin să vă felicit din suflet cu ocazia celei de-a 70 aniversări, dorindu-vă  multă-multă sănătate, bunăstare, bucurii de la cei apropiați şi energie pentru a îndruma noi generații de tineri dornici de carte.

Dumnezeu să vă aibă în pază! 

– 51 –

M. c. Gheorghe CIMPOIEȘ, rectorul universităţii Agrare de Stat din Moldova

GHEORGHE RUSNAC, UN OM DE EXCEPŢIE

un moment aniversar prilejuieşte, în mod firesc, evocarea celor mai memorabile fapte şi date din viaţa şi activitatea unui om.

Faptele şi realizările unei personalităţi de valoare din comunitatea didac-tico-ştiinţifică a republicii, cum este Gheorghe Rusnac, au o importanţă deosebită pentru neamul nostru, dar pot fi apreciate pe deplin, fiind raportate la valorile personale şi principiile de viaţă ale acestuia – elemente definitorii ce-i marchează întreaga viaţă şi activitate.

Gheorghe Rusnac este un bun exemplu de conştiinţă şi acţiune. Se afirmă pe multiple planuri, situându-se în centrul tuturor sferilor de preocupări: în domeniul didactic, în materie de cercetare ştiințifică, prin implicații academice, în viața publică. Se face cunoscut ca personalitate dinamică şi complexă, remarcându-se prin valori profesionale şi civice fundamentale. În prodigioasa sa carieră didactică şi ştiinţifică inteligenţa, creativitatea şi tenacitatea au rolul esenţial. Vine dintr-o familie cu tradiţii şi din familie moşteneşte atitudinea faţă de muncă, modestia şi omenia, un admirabil fel de a fi şi umorul care-i luminează mereu chipul, calităţi ce-i determină pe oameni să-l trateze cu deosebită considerație.

Printr-o privire de ansamblu asupra activităţii lui Gheorghe Rusnac recunoaştem omul care înregistrează reuşite în tot ce face. Însuşeşte şi practică profesia doar la nivel de performanţă. Se califică cu menţiune în domeniul istoriei, fiind printre cei mai buni la facultate. Parcurge paşi esenţiali, evoluând în toate poziţiile ierarhiei didactice şi ştiinţifice: de la lector până la profesor universitar, de la doctor în istorie până la membru titular al Academiei de Știinţe.

Numele lui Gheorghe Rusnac este durabil legat de marile realizări ale universităţii de Stat din Moldova, considerată în mod întemeiat cea mai prestigioasă instituţie de învăţământ de nivel naţional. Este o poziţie obţinută, în mare parte, graţie eforturilor substanţiale profesionale şi umane ale lui Gheorghe Rusnac, care a condus cu devotament universitatea timp de 15 ani. E semnificativ şi faptul că în pleiada rectorilor uSM Gheorghe Rusnac este primul rector – absolvent al universităţii.

Strategia managerială a rectorului Gheorghe Rusnac în consolida-rea şi dezvoltarea universităţii este una de succes, fiind fundamentată,

– 52 –

în contextul realităţilor existente, pe educație, cercetare şi inovare, valori definite ca instrumente principale în asigurarea unui viitor durabil al ţării. În calitatea sa de manager, Gheorghe Rusnac se impune ca vizionar şi reformator priceput. Promovează inițiative şi acțiuni ambițioase pentru perfecționarea activităților de învățământ, printre acestea înscriindu-se fondarea în cadrul universităţii a Facultăţii de Relaţii Internaţionale, Știinţe Politice şi Administrative, care este prima de acest fel în spaţiul moldovenesc. Fiind promotor al studierii ştiinţelor politice în ţară, Gheorghe Rusnac deschide noi orizonturi la nivel internaţional, stabilind în context didactic şi ştiinţific relaţii de colaborare cu lumea universitară din Europa şi SuA. universitatea de Stat din Moldova devine şi prima instituţie de învăţământ superior din Moldova care obţine acreditarea naţională.

Prin forța de adaptare la schimbări, rectorul Gheorghe Rusnac a ştiut să facă faţă şi să pună în valoare cerinţele presante, dictate de Procesul Bologna în vederea armonizării structurii învăţământului superior din ţară şi adaptării la exigenţele celui european. Prin muncă plină de dăruire, sprijinindu-se pe valorile şi principiile fundamentale ale educaţiei şi operând transformări profunde în procesul de învăţământ şi infrastructura universităţii, dezvoltă o instituție orientată spre rezultate, bazată pe inovație, diversificare şi îmbunătățirea continuă a performanțelor.

un reprezentativ aspect al activităţii lui Gheorghe Rusnac în cadrul uSM este cel de profesor. După cum s-a exprimat cu ani în urmă renumitul Albert Einstein, „arta supremă a profesorului este de a trezi bucuria exprimării creatoare şi bucuria cunoaşterii”. Gheorghe Rusnac posedă această artă. Înzestrat cu intuiţie şi spirit didactic, prin felul lui deosebit de a fi, reuşeşte să impresioneze puternic studenții, prezentându-le politologia într-un mod captivant şi logic. Are iscusinţa de a organiza cursuri incitante, trezind nu numai curiozitatea studenţilor, dar şi cultivând seriozitatea intelectuală, creativitatea, viziunea civică, responsabilitatea propriei dezvoltări şi evoluţii profesionale a acestora.

Gheorghe Rusnac concepe universitatea ca pe o importantă instituţie democratică, o formă de colaborare reală între profesori şi studenţi. Tinde spre o comunitate academică armonioasă şi se convinge că succesul educaţional academic, cu mari implicaţii în procesul dezvoltării umane şi sociale, este în dependenţă directă de relaţia profesor–student. Fiind un pedagog înnăscut, un profesor extraordinar de deschis, construieşte

– 53 –

relaţii de prietenie cu studenţii, bazate pe respect reciproc, încredere şi colaborare, la rândul său, bucurându-se de o consideraţie deosebită din partea acestora.

Gheorghe Rusnac este veritabilul profesor care a influenţat sufleteşte şi şi-a pus amprenta de părinte intelectual prin înalta sa competență profesională pe formarea a zeci de promoții de studenţi şi a unui număr mare de doctoranzi. Este un model pentru tinerii care şi-au ales pentru viaţă, pentru profesie, idealul slujirii interesului public prin educaţie şi ştiinţă.

Strâns legată de activitatea didactică, Gheorghe Rusnac desfăşoară o intensă muncă ştiinţifică, drumul în cercetare începându-l ca student, realizând studii minuţioase importante în diverse etape ale vieţii. În aria preocupărilor ştiinţifice ale lui Gheorghe Rusnac un loc aparte îl ocupă istoria învăţământului superior şi politica educaţională în Republica Moldova, a căror investigaţii demarează cu cercetările impuse de realizarea tezei de doctor habilitat în istorie şi care îşi găsesc continuare într-un şir de studii monografice şi articole ştiinţifice publicate în reviste ştiinţifice din ţară şi de peste hotare.

Conştientizând pe deplin că rigoarea ştiinței este indispensabilă pro-gresului şi adevărului, aduce contribuţii de bază în dezvoltarea politologiei, uneia din cele mai vechi ştiinţe despre societate. Problematica politolo-giei, complexă şi diversificată, reprezintă în primii ani de independenţă a ţării un domeniu de cercetare nou în ştiinţa moldovenească. Gheorghe Rusnac, istoric de formaţie, sesizează clar interacţiunea dintre istorie şi politologie şi deţine pionieratul în această sferă a ştiinţei. În contextul necesităţii imperioase de formare în ţară a unei autentice culturi politice are meritul de a deveni fondatorul şcolii de politologie din Moldova. ulterior, se încadrează activ în valorificarea la dimensiuni naționale a studiilor postuniversitare de masterat, doctorat şi postdoctorat în do-meniul ştiințelor politice: prin inaugurarea propriu-zisă a acestor studii, prin activitatea de consultant şi conducător ştiinţific al tezelor de doctor şi de doctor habilitat în domeniu, prin exercitarea funcţiei de preşedinte al primului Consiliu Știinţific Specializat din Moldova în domeniul ştiinţelor politice. Astfel, sprijină şi conduce formarea şi afirmarea unei pleiade notabile de cercetători şi cadre didactice universitare.

Eforturile investigaţiilor ştiinţifice ale lui Gheorghe Rusnac în do-meniul politologiei se materializează în studii de referință temeinice, cuprinzând în total 590 de titluri. Se afirmă ca autor şi coautor al unor

lucrări ştiințifice de avangardă care îmbogățesc patrimoniul ştiințific național, cum ar fi: primul curs de prelegeri de politologie din Moldova (1991), culegerea de documente Foametea în Moldova (1993), menţionată cu Premiul Academiei de Știinţe a Moldovei, lucrarea Republica Moldova pe calea democratizării (1999) ş.a. Din anul 1991, pe parcursul mai multor ani activează ca redactor al revistei ştiinţifice de analiză politică Moldoscopie, fiind în colegiul de redacţie al revistei şi în prezent. Exercită şi funcţia de redactor-şef al Analelor Știinţifice ale USM. Cu deosebită prestanță Gheorghe Rusnac se prezintă şi în cadrul reuniunilor profesionale, adresând audienței comunicări cu un conţinut ştiinţific înalt şi original.

În calitate de preşedinte al Consiliului Rectorilor Gheorghe Rusnac contribuie substanţial la elaborarea strategiei de dezvoltare a ştiinţei universitare, la aplicarea Sistemului European de Credite Transferabile în învăţământul superior, la conlucrarea prodigioasă cu Ministerul Educaţiei şi alţi factori de decizie în promovarea actelor legislative privind învăţământul superior, la consolidarea colaborării ştiinţifice a şcolii superioare cu instituţiile Academiei de Știinţe a Moldovei.

„În orice savant mare veţi găsi un mare patriot” (Louis Pasteur). Gheorghe Rusnac este un exemplu sugestiv al omului care prin tot ce face, prin cutezanță şi dăruire reuşeşte să demonstreze că este un adevărat patriot, un bun fiu al neamului. Aportul ştiințific şi didactic al lui Gheorghe Rusnac în dezvoltarea ştiinţei şi învăţământului superior naţional este apreciat atât la nivel de ţară, cât şi peste hotare prin distincţii binemeritate. În semn de recunoaştere a personalității sale, în anul 2007 este ales membru titular al Academiei de Știinţe a Moldovei. Punerea în valoare în plan civic a calităţilor sale profesionale şi umane se realizează şi prin încredinţarea prestigioasei funcţii de ambasador al Republicii Moldova în Italia şi Malta, în care a activat cu aceeaşi dăruire şi tenacitate.

Exprimăm prin rândurile de faţă respectul profund şi gratitudinea faţă de valoroasa activitate profesională şi probitatea moral-umană a celui care este un om de excepţie – Gheorghe Rusnac.

La mulţi ani, stimate coleg!

– 55 –

Dr., prof. univ. Petru GAUGAȘDr., prof. univ. Petru CHETRUȘLector univ. sup. Ștefan TIRONuniversitatea de Stat din Moldova

INTELIGENŢĂ ÎN SLUJBA EDUCAŢIEI

A vorbi despre un asemenea om cum este domnul Gheorghe E. Rusnac, ex-rector al universităţii de Stat din Moldova, ex-

Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Italia şi Malta, academician, profesor universitar, doctor habilitat, este pe atât de simplu, pe cât de complicat, pentru că Domnia Sa, deşi fiind un om simplu în comunicarea cu oamenii, fără deosebire de rang, s-a afirmat pe parcursul anilor ca o personalitate multilaterală cu un bogat potenţial de conducător înţelept, diplomat, savant. Și dacă punem pe cântar tot ce a reuşit să realizeze în viaţă, atunci să povesteşti despre Domnia Sa este nu numai o mare onoare, dar şi o mare responsabilitate.

23 noiembrie 2012 nu este o simplă zi când academicianul Gheorghe Rusnac marchează o dată aniversară în viaţa sa plină de conţinut. Pentru noi, colegii Domniei Sale, care am activat împreună pe parcursul mai multor ani în cadrul universităţii de Stat din Moldova, este un fericit prilej pentru a pune în evidenţă unele evenimente remarcabile din viaţa Domniei Sale, dar şi pentru a-i transmite un mesaj sincer şi cordial de felicitare şi urări de viaţă lungă şi rodnică.

Profesorul Rusnac este o personalitate energică, pasionată de pro-blemele învăţământului şi educaţiei tinerei generaţii. El a fost şi rămâne un adevărat Învăţător nu numai pentru numeroşii absolvenţi ai universităţii, cărora pe parcursul multor ani le-a dăruit căldura sufletului său, dar şi pentru corpul profesoral în mijlocul căruia totdeauna s-a bucurat de stimă şi respect. El a fost totdeauna şi a rămas devotat profesiei sale şi domeniului educaţiei, căruia s-a consacrat după absolvirea Școlii Pedagogice din Soroca.

Luându-şi în 1975 doctoratul cu teza „Dezvoltarea învăţământului superior în RSS Moldovenească”, a rămas pentru toată viaţa fidel învă-ţământului, pe care l-a slujit cu dăruire în diverse ipostaze – de la lector universitar la profesor universitar, de la cercetător ştiinţific, doctor în ştiinţe istorice la academician, de la prodecan la rector al universităţii – şi

– 56 –

pe care sufleteşte nu l-a părăsit nici azi. Autor şi coautor a circa 600 de publicaţii – lucrări ştiinţifice, monografii, manuale, articole publicistice şi materiale didactice, Domnia Sa a ţinut să consacre multe dintre lucrările sale dezvoltării învăţământului superior în Republica Moldova.

Se ştie că pentru fiecare tânăr drumul în ştiinţă începe cu îndrumătorul ştiinţific. Sub îndrumarea ştiinţifică a profesorului Rusnac au fost elaborate şi susţinute cu succes peste 25 de teze de doctorat şi de doctor habilitat în variate teme de actualitate ce reflectă spectrul larg al intereselor ştiinţifice ale Domniei Sale.

Am dori să evidenţiem o pagină de o importanţă deosebită în biografia acad. Gheorghe Rusnac şi anume – activitatea timp de 15 ani în funcţia de rector al universităţii de Stat din Moldova. De numele Domniei Sale este legată o etapă dificilă în evoluţia uSM – transformarea acestei universităţi dintr-o instituţie de învăţământ superior ideologizată într-un templu modern al învăţământului şi cercetării. Este de remarcat faptul că profesorul Rusnac şi-a început activitatea de rector nu ca un demolator, ci ca un făuritor, păstrând tot ce a fost mai bun, îmbunătăţind ce putea fi şi mai bun şi punând umărul la edificarea de noi coordonate în dezvoltarea ascendentă a acestui templu al cercetării şi educaţiei.

Domnia Sa a reuşit să creeze şi să cimenteze un corp didactico-ştiinţific de înaltă calificare şi o echipă managerială profesionistă, formată din personalităţi cu nume în învăţământul superior autohton, inclusiv un ex-ministru al învăţământului, un ex-consilier prezidenţial, un ex-viceprim-ministru, un ex-ministru ş.a. Drept rezultat, uSM a izbutit să facă faţă exigenţelor timpului şi să-şi asigure în Republica Moldova rolul de lider în procesul de reformare a învăţământului superior din Republica Moldova în spiritul Declaraţiei de la Bologna şi de raliere la spaţiul european al învăţământului superior. Toate acestea au contribuit la formarea unei imagini favorabile şi la menţinerea unui înalt rating al uSM pe parcursul ultimilor ani nu numai în ţară, ci şi peste hotare.

Este de admirat optimismul şi curajul în gândire şi fapte ce îl caracterizau pe rectorul Rusnac, aptitudinile sale deosebite de a rezolva în mod judicios problemele cele mai dificile cu care se confrunta uni-versitatea şi de a răspunde prompt la provocările timpului. În această ordine de idei e cazul să menţionăm demnitatea, sinceritatea şi onestita tea Domniei Sale, exigenţa în primul rând faţă de sine şi apoi faţă de corpul profesoral-didactic.

– 57 –

Drept exemplu atât pentru tânăra generaţie, cât şi pentru toţi cei care îl cunosc poate servi talentul neîntrecut al domnului Rusnac de a se pătrunde de soarta şi grijile studenţilor, dar şi ale cadrelor didactice. În acest context este elocvent cazul evocat de unul din autorii acestui mesaj, prof. Petru Gaugaş, care îşi aminteşte cu recunoştinţă momentul când, fiind rămas fără serviciu în urma demisiei Guvernului Sangheli, rectorul Gheorghe Rusnac i-a propus postul de prorector chiar în sala de aşteptare a Aeroportului Chişinău, la întoarcerea de la universiada din Coreea de Sud.

Profesorul Rusnac, fiind un autentic generator de idei şi sursă nese-cată de energie, a contribuit considerabil la dezvoltarea infrastructurii şi extinderea bazei tehnico-materiale a uSM: construcţia de noi blocuri de studii, deschiderea de noi facultăţi şi specializări (Facultatea de Relaţii Internaţionale, Știinţe Politice şi Administrative, Facultatea de Știinţe Economice, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială), con -strucţia Palatului Sporturilor. Printre alte acţiuni importante de moder-nizare a infrastructurii uSM se numără îmbunătăţirea condiţiilor de studii – extinderea spaţiilor de studii, implementarea noilor tehnologii informaţionale şi de comunicare etc. O înaltă apreciere merită iniţiativa rectorului Gheorghe Rusnac de a crea la uSM o bază poligrafică modernă. În 1999, în condiţii financiare precare pentru universitate, a fost procurată din Germania tehnică poligrafică modernă „Heidelberg”, care a permis amplificarea substanţială a capacităţilor Centrului Editorial al uSM în vederea satisfacerii necesităţilor de editare a materialelor didactico-ştiinţifice. Actualmente Centrul Editorial-Poligrafic editează anual peste un milion de coli editoriale – manuale, monografii, materiale didactice, precum şi revista ştiinţifică a uSM Studia Universitatis în 6 volume.

În perioada de activitate a Domniei Sale în funcţia de rector au fost iniţiate şi stabilite relaţii de cooperare cu multe universităţi din străinătate, care continuă să se dezvolte şi astăzi spre binele comunităţii academice a uSM. Prof. univ. Chetruş M. Petru îşi aminteşte: în 1994 universitatea a fost invitată să participe la o reuniune a Asociaţiei universităţilor Euro-Asiatice ca membru al acesteia. Rectorul Rusnac, neavând posibilitatea să participe personal la întrunire, mi-a cerut cu insistenţă să reprezint uSM, în calitatea mea de prorector pentru studii, adresându-mi cuvintele: „domnule prorector, participarea la foruri de asemenea nivel nu este pen-tru noi o distracţie, ci o posibilitate de a extinde relaţiile de colaborare cu

centrele universitare”. Și într-adevăr, la acea întrunire am reuşit să stabilim relaţii strânse de colaborare cu universitatea de Stat „M. Lomonosov” din Moscova, care continuă şi astăzi.

Rectorul Gheorghe Rusnac a desfăşurat o vastă activitate şi în calitatea de preşedinte al Consiliului Rectorilor din Republica Moldova, în fruntea căruia s-a aflat timp de mai bine de 10 ani. În perioada respectivă acest for consultativ neguvernamental a lansat numeroase iniţiative şi propuneri de modernizare a procesului de învăţământ. Fiind membru al Colegiului Ministerului Învăţământului, Domnia Sa a promovat cu principialitate noi idei de reformare a învăţământului superior în perioada pregătirii proiectului de Lege a învăţământului în 1995.

O pagină aparte în activitatea acad. Gheorghe Rusnac a constituit-o misiunea de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Italia şi Malta. Este semnificativ faptul că, fiind în această înaltă şi responsabilă funcţie de stat, Domnia Sa nu s-a distanţat de învăţământul superior şi de viaţa uSM, contribuind în mod direct la iniţierea şi semnarea unui şir de acorduri de colaborare a uSM cu Centre universitare din Italia. un gest deosebit faţă de uSM este şi donaţia unui lot de carte italiană de peste 120 titluri Bibliotecii Centrale universitare a uSM.

Cu prilejul acestei frumoase aniversări, adresăm domnului acade-mician, vicepreşedinte al Consiliului Suprem pentru Știinţă şi Dezvoltare Tehnologică, profesor Gheorghe Rusnac urări de sănătate multă, viaţă lungă şi activă, entuziasm şi succes în activitatea de slujire în continuare a ştiinţei şi învăţământului.

Vă apreciem mult şi ne mândrim cu faptul că nu numai vă cunoaştem, dar am şi avut onoarea să fim colegi în echipa universitară pe care aţi condus-o cu atâta înţelepciune.

La mulţi ani, domnule profesor şi academician Gheorghe Rusnac!

– 59 –

Dr. hab., prof. univ. Constantin SOLOMON, universitatea de Stat din Moldova

GHEORGHE RUSNAC – PEDAGOG ȘI SAVANT ÎN PERMANENTĂ ASCENSIUNE

Ziua de naştere a oamenilor dragi, a celor pe care îi respecţi şi cărora le atribui statutul de model, este un prilej de trăiri dintre

cele mai importante.Cu prilejul împlinirii unei vârste deosebite, am bucuria de a scrie

despre Gheorghe Rusnac, OM, personalitate de excepţie, care reprezintă un adevărat etalon pentru ştiinţă şi cultură, care îndeplineşte toate datele intelectualului.

Scriu aceste rânduri cu mare grijă şi emoţie, în speranţa ca acest mic răvaş să fie primit drept un cadou spiritual din partea mea cu ocazia zilei de naştere.

Pentru fiecare din noi, mai devreme sau mai târziu, vine timpul când trebuie să ne alegem un rost în viaţă, să ne croim un drum pe care să-l parcurgem, să ne alegem o îndeletnicire care să ne aducă nu doar satisfacţie materială, dar şi morală. Alegerea profesiei constituie un moment decisiv în viaţa oricărui om şi deci important este să nu greşim la acest capitol ca apoi să regretăm şansele ratate, visele neîmplinite.

Gheorghe Rusnac nu a greşit, nu a ratat nici o şansă, alegerea lui fiind una conştientă. Deoarece a avut certitudinea că vocaţia lui este pedagogia, după ce a absolvit şcoala medie din satul natal Ocniţa, actualul raion Ocniţa, urmează Școala Pedagogică din oraşul Soroca. Și la vârsta de 20 ani Gheorghe Rusnac se prezintă în faţa elevilor într-o şcoală sătească în calitate de învăţător. De aici porneşte mariajul lui cu respectuoasa doamnă cu numele Pedagogia, pe care nu a înşelat-o niciodată şi pe care o serveşte cu fidelitate toată viaţa. Între anii 1962-1965 îşi face serviciul militar în oraşul Murmansk. Se întoarce la baştină cu gradul de ofiţer în rezervă. Tot atunci se înscrie la Facultatea de Istorie a universităţii de Stat din Moldova. Astfel, în anul 1969 absolvă cu eminenţă Facultatea de Istorie a universităţii de Stat din Moldova şi este angajat în calitate de lector în cadrul universităţii, unde a trecut toate treptele carierei didactico-pedagogice: lector, lector superior, conferenţiar, profesor universitar.

– 60 –

Nu toţi pot fi dascăli şi nu toţi sunt dascăli adevăraţi, pentru că dascălul adevărat e fiinţa plină de cunoştinţe selecte şi mai e înzestrat cu măiestria excepţională de a da cunoştinţe în aşa mod ca noi, „învăţăceii”, să ne determinăm şi să ne realizăm în viaţă.

Dascălul Gheorghe Rusnac a crescut şi a educat nu doar cei doi feciori ai săi, dar şi, timp de 40 de ani, mii de studenţi de la universitatea de Stat din Moldova.

Ca pedagog cu experiență, Gheorghe Rusnac vede şi simte dacă o persoană sau alta are darul de a lucra cu copiii, cu studenţii, dacă are înclinare spre cercetare ştiințifică. Ca rezultat, în corpul didactic al facultăţilor de Istorie şi Filosofie, de Relaţii internaţionale, Știinţe Politice şi Administrative s-au înscris mulţi absolvenţi ai acestor facultăţi, care au susţinut sau sunt pe cale de a susţine teze şi de a li se conferi titluri didactico-ştiinţifice. Și eu, autorul acestor rânduri, am pornit cariera ştiin ţifică în cadrul universităţii de Stat din Moldova graţie profesorului Gheorghe Rusnac, care în anul 1978 mi-a propus să fac studii la doctorat, iar în anul 2000 – studii postdoctorat. Sincere mulţumiri, mult stimate domnule profesor.

Gheorghe Rusnac este o personalitate integră, pedagog de vocaţie cu o vastă cultură generală şi pedagogică, spirit inovator şi intuiţie aleasă, dând dovadă de o înaltă autoritate profesională şi probitate modală.

Profesorul universitar, academicianul Gheorghe Rusnac a scris monografii, culegeri de documente, articole, a prezentat comunicări la simpozioane, la conferinţe naţionale şi internaţionale în problemele pedagogiei, istoriei, ştiinţei politice. Prin lucrările sale a demonstrat că, pentru a nu fixa un curs politic fals şi a nu ajunge în impas, este necesar de a studia conştiincios „lecţia istoriei”. Lupta pentru adevăr este pivotul istoriei, susţine Gheorghe Rusnac, iar conştiinţa istorică stă în leagănul progresului şi se opune vehement perfidiei.

Prelegerile şi seminarele ţinute de Gheorghe Rusnac erau mult solicitate de toţi studenţii pentru documentarea şi expunerea interesantă a materialului.

Profesorul Gheorghe Rusnac are deosebite merite pe tărâmul ştiinţei. Lucrările ce-i aparţin sunt înalt apreciate de oamenii de ştiinţă – atât de teoreticieni, cât şi de practicieni. Domnia Sa a fost întotdeauna o prezenţă activă la întâlnirile ştiinţifice, la simpozioane, mese rotunde etc., ceea ce i-a adus un binemeritat prestigiu în rândurile savanţilor din republică şi de peste hotare.

– 61 –

A fost conducătorul ştiinţific al viitorilor doctori în istorie Ion Râşcă şi Elena Muraru, doctorilor în politologie Ion Lipciu, Tudor Spinei, Constantin Manolache, Ruslan Tănase, Cezar Mânăscurtă, Dumitru Ţur-can, Artur Cozma, dascălul şi consultantul cercetătorilor universitari la pregătirea tezelor de doctor habilitat: Valentin Beniuc, Valeriu Moşneaga, Victor Moraru, Victor Saca, Constantin Marin, Constantin Solomon (doctori habilitaţi în politologie), Eudochia Saharneanu (doctor habilitat în filosofie), Valeriu Cozma (doctor habilitat în istorie). Toate persoanele sus-numite sunt discipoli ai Domnului Gheorghe Rusnac, făcând parte din şcoala ştiinţifică istorico-politologică a Domniei Sale.

Foştii doctoranzi şi postdoctoranzi ai profesorului Gheorghe Rus-nac au avut plăcerea de a cerceta în domenii noi ale istoriei şi ştiinţelor politice, de a utiliza metode competitive de investigaţie şi de a deprinde rigurozitatea interpretării rezultatelor.

Profesorul Gheorghe Rusnac a adus o contribuţie deosebită la dez-voltarea învăţământului universitar, la integrarea învăţământului din Re-publica Moldova în cel european.

ulterior, activitatea multilaterală pe care a desfăşurat-o în calitate de rector al universităţii de Stat din Moldova, de ambasador al Republicii Moldova în Italia şi Malta a necesitat din partea Domnului Gheorghe Rusnac înfăptuirea a numeroase reforme de pionierat, mult curaj, dâr-zenie, per severenţă, înţelepciune şi spirit creator.

Are o privire limpede, pătrunzătoare, un zâmbet binevoitor, gusturi cumpătate, posedă o eleganţă diplomatică. Lupta cu necazurile produse de tot felul de adversităţi i-au adăugat forţe şi optimism cu care îi molipseşte şi pe toţi cei care îl cunosc.

La cei 70 de ani, pedagogul, istoricul şi politologul Gheorghe Rusnac nu a pierdut nimic din entuziasmul şi pasiunea cu care s-a dedicat o viaţă întreagă cercetării istorice. Continuă să fie un neobosit investigator al istoriei contemporane şi al ştiinţei politice, fiind un exemplu demn de urmat pentru tinerele generaţii de istorici şi politologi. Domnia sa rămâne reperul activităţii noastre.

În încheierea acestor modeste dar sincere rânduri, scrise cu toată prețuirea şi admirația, la acest mărit ceas aniversar – al zilei Dumneavoastră de naştere, vreau să vă urez să aveţi parte de propăşire continuă, de realizări frumoase şi împliniri sufleteşti, urări însoţite de un sincer şi călduros „La mulţi şi fericiţi ani!” Dumnezeu să Vă ajute şi să Vă poarte de grijă!

– 62 –

Dr. hab., prof. univ. Victor MORARU,directorul Institutului de Integrare Europeană şi Știinţe Politiceal Academiei de Științe a Moldovei

PLEDOARIE PENTRU VALORIZAREA DEMOCRAȚIEI

În anul 2000 la Editura universității de Stat din Moldova a văzut lumina tiparului o carte mai puțin obişnuită pentru realitățile

noastre universitare de atunci: traducerea din limba italiană a monografiei politologului italian Domenico Fisichella „Știința politică: probleme, concepte, teorii”. Mai puțin obişnuită, pentru că nu atât de des la dispoziția studenților, în primul rând, este pusă o lucrare de valoare, prețioasă prin mesajul ei ştiințific profund, recunoscută în cercurile universitar-academice internaționale, dar şi pentru că a fost una dintre primele lucrări de politologie contemporană occidentală, tradusă şi editată la Chişinău. Apariția acestei cărți a fost posibilă grație efortului şi susținerii, manifestate de profesorul Gheorghe Rusnac, rector în acea perioadă al universității de Stat din Moldova, care a şi prefațat-o, calificând-o drept o pledoarie pentru valorizarea democrației. „Societatea moldovenească se află în procesul tranziției. Cotidian deci se produce confruntarea cu chestiunile durute, grave, dificile. Dar prin răbdare, prin insistență, prin asimilarea necesară a experienței avansate se poate ajunge la succese importante, scria în acest «Cuvânt înainte» profesorul Gh. Rusnac, accentuând necesitatea pregătirii adecvate a tinerei generații, inclusiv, „prin facilitarea accesului tinerilor, şi nu numai lor, la realizările ştiinței politice actuale”. Era în aceste cuvinte, de fapt, exprimarea unei atitudini, a unui crez, fidelitate căruia academicianul Gheorghe Rusnac a demonstrat-o pe parcursul anilor. Manifestarea, poate, cea mai elocventă a acestei atitudini a constituit-o activitatea consecventă de promovare a politologiei ca disciplină ştiințifică şi ca filieră formativă universitară. Pentru că, e adevărat, o universitate (iar universității de Stat din Moldova Gheorghe Rusnac i-a consacrat, de fapt, întreaga sa viață) îşi poate justifica existența doar atunci când orientările ei formative corespund vectorului de mişcare a societății, când activitățile celor ce sunt antrenați în procesul de constituire a viitoarelor elite politice, ştiințifice, manageriale se finalizează prin lansarea unor promoții de specialişti bine instruiți, capabili să răspundă la mereu noile exigențe ale timpului. Capabili, nu în ultimul rând, să descifreze semnalele realității politice, să se descurce în

– 63 –

labirinturile politicii, să pătrundă în „secretele” acțiunii politice, să înțeleagă mecanismele de interacțiune a grupurilor sociale, de sporire a culturii politice, să deprindă arta de a fi sensibili în fața mesajelor adresate clasei politice din partea electoratului, să fie inițiați, cu alte cuvinte, în ştiința politică, disciplină care, datorită insistenței lui Gheorghe Rusnac, a devenit o componentă indispensabilă a programului de studii universitare.

Știinţa politică sau, cum i se mai spune, politologia, a fost un domeniu al ştiinței neglijat cu desăvârşire în spaţiul ex-sovietic. Atitudinea marcată de suspiciune faţă de politologie, pe care o manifesta vechiul regim, era determinată de însăşi natura acestei ştiinţe, orientate spre examina-rea realităţii empirice, spre generalizarea imediată a rezultatelor acțiunii politice. În vizorul ei se află studierea proceselor care se produc real în sfera politică şi oferirea prognozelor politice pentru o perioadă de timp rezonabilă şi previzibilă, şi tocmai de aceea, adevărata ştiinţă politică nu este şi nici nu poate fi o servitoare a regimului în vigoare, executând fără ezitări ordinele lui de moment. În orice caz, experiența occidentală ilustrează afirmarea independenței politologiei, favorizând proliferarea in vestigaţiilor consacrate sistemelor partidice, abordarea problematicii diverse şi a realităţilor concrete vizând sfera politicii, interpretate din perspectiva politico-juridică şi constituţională. Dar, aşa cum accesul la realizările şi viziunile politologiei occidentale timp de mai mulţi ani la noi a fost îngrădit, iar în instituţiile de învăţământ superior catedre de politologie pur şi simplu n-au existat, trebuia să-şi asume cineva promovarea schimbărilor radicale, pentru ca această ştiinţă să ocupe locul ce i se cuvine, să se producă şi la noi ceea ce am putea numi, într-un fel, „descătuşarea politologiei”. Și această misiune şi-a asumat-o Gheorghe Rusnac. Prin constituirea primei în Republica Moldova Catedre de ştiințe politice. Prin crearea, în anul 1995, la universitatea de Stat din Moldova, al cărei rector era, a Facultăţii de Știinţe Politice. Astfel, a fost iniţiată pregătirea specialiştilor-politologi, inclusiv prin studii de doctorat, în domeniul respectiv. A început avansarea politologiei ca disciplină de studii universitară şi domeniu de cercetare. S-a purces la publicarea unor lucrări politologice importante: monografii, studii, culegeri de articole, un loc aparte revenind aici revistei Moldoscopie, producția ştiințifică a noii şcoli politologice însoțind şi ilustrând paşii întreprinşi spre o nouă şi actualizată viziune asupra proceselor social-politice în desfăşurare. În ansamblul lor, aceste acțiuni au contribuit semnificativ la cunoaşterea

– 64 –

multiaspectuală a fenomenului politic actual, la pătrunderea şi înțelegerea conceptelor politologice de rigoare şi au permis afirmarea politologiei în spațiul universitar-academic autohton, generând un impact benefic asupra dezvoltării sectorului ştiințific. S-a produs o familiarizare adecvată a studenților şi a tuturor celor interesați cu concepţiile fundamentale ale ştiinţei politice, o asimilare a instrumentarului politologic contemporan, în definitiv, s-a lucrat pentru constituirea culturii politice a societăţii, fără de care sunt de neînchipuit armonizarea relaţiilor sociale şi funcţionarea stabilă şi adecvată a sistemului politic.

Este un merit care-i revine pe deplin academicianului Gheorghe Rusnac, în activitatea profesională a căruia s-au întrepătruns dimensiunile universitar-didactică, managerială şi ştiințifică, fortificându-se şi comple-tân du-se reciproc. Grație efortului substanțial depus de academicianul Gheorghe Rusnac a fost posibilă interpretarea politologică consistentă de către colegii şi discipolii săi a problematicii largi privind tranziţia de la totalitarism la democraţie, sistemul politic contemporan al Republicii Mol dova, dezvoltarea pluralismului politic şi a societăţii civile, abordate din perspectiva principalelor teorii şi ideologii politice contemporane; pro cesele de integrare europeană şi relațiile internaționale, problemele migrației, dezvoltarea socială şi demografică a țării. Toate aceste acțiuni, prin rezultatele şi consecințele pe care le comportă, se manifestă drept o adevă rată pledoarie pentru valorile democratice, promovate şi susținute cu insistență.

În albia aceloraşi preocupări se află şi cercetarea aspectelor din reali-tatea social-politică ce țin de raporturile care se stabilesc în societatea contemporană între mass-media şi politică. În această ordine de idei, de remarcat că plurivalența şi complexitatea reală a devenirii democratice, marcată de contradicţii şi generatoare de multiple întrebări, determină imperativul efectuării unor analize pertinente ale fenomenului politico-mediatic actual. un element inovator care marchează profund şi vizibil acest fenomen, modificându-i substanţial configuraţia şi imprimându-i caracteristici radical noi, este impactul politic tot mai accentuat al mass-media. Problemele de ordin politologic care merită atenție, în această ordine de idei, țin de „calitatea democrației”, de fortificarea sau vulnerabilizarea democrației în cadrul manifestării interdependenței dintre mass-media şi politică.

Abordarea chestiunilor referitoare la evoluţia raporturilor stabilite în ultimii ani între politică şi comunicare oferă posibilitatea constatării nu

– 65 –

doar a unei legături puternice, ci şi a unei adevărate îngemănări dintre politică şi mass-media. Întrepătrunderea reciprocă se manifestă nu doar la suprafaţă, dar determină schimbările esenţiale ce se produc, pe de o parte, în caracterul de funcţionare a mass-media, pe de altă parte, în natura exercitării politicii. Exploatarea masivă a mijloacelor de comunicare în sfera politică (la etapa actuală tocmai mass-media sunt elementul inerent care asigură politicii accederea în forul public) imprimă, practic, comunicării statutul unui factor extrem de important al politicii. Politica, la rândul ei, se adaptează şi ea la „regulile jocului”, dictate de modalităţile mediatice.

Tendinţele semnalate obţin în societatea contemporană proporţii foarte vaste, manifestându-se destul de pronunţat în cadrul mediatizării, spectacularizării şi personalizării politicii.

Oricât de ademenitoare ar fi reducerea termenului mediatizare la pro-ducerea şi difuzarea mesajelor în accepţia elementară, realitatea mediatică însă dictează necesitatea considerării lui şi din perspectiva sensului îngust pe care îl încorporează implicit, în baza potenţialului persuasiv al mesaju-lui produs de mijloacele de comunicare de masă. Tocmai intenţionalitatea (uneori chiar nedisimulată) persuasivă a mass-media determină frecvenţa atribuirilor jurnaliştilor a unor calificări de „regizori ai realităţii sociale şi politice” [1, pag. 9] ori, şi mai incisiv, „handlers, manipulatori ai imaginii al căror câmp de muncă n-ar trebui să fie altul decât teatrul de marionete” [2, pag. 14]. Critica la adresa jurnaliştilor pentru modul în care aceştia abordează realitatea – „către ce anume pregătesc ei societatea şi în numele cui vorbesc atunci când transformă republica într-un teatru virtual?” [3, pag. 75], – în fond a devenit un loc comun. În acest context apare justificată înţelegerea mediatizării politicii drept un ansamblu de acţiuni specifice promovate de mass-media, realizate întru construcţia spaţiului simbolic al politicii.

Cât priveşte consecinţele pe care le comportă fenomenul în cauză, cea mai importantă dintre ele a fost observată şi rezumată de Jurghen Habermas: „Tulburările produse în RDG, în Cehoslovacia şi în România au constituit o reacţie în lanţ, care s-a manifestat nu pur şi simplu drept un eveniment istoric transmis de televiziune, dar care s-a realizat ea însăşi potrivit legilor unei transmisiuni televizate” [4, pag. 31]. Observaţia cugetătorului german atrage atenţia asupra fenomenului foarte important care condensează, în fond, esenţa mediatizării politicii: acţiunea politică actuală, producându-se pentru a fi difuzată prin intermediul mass-media, prezintă semnele unei subordonări logicii mediatice sub aspectul desfăşurării şi a modului de

– 66 –

difuzare: tocmai, imprimarea acţiunii politice a modalităţilor mediatice este trăsătura de bază a actualei mediatizări a politicii.

Principiile mediatizării dictează focalizarea atenţiei mass-media asupra construcţiei unor „personaje virtuale”, în special, în perioade electorale. „Virtualizarea” protagoniştilor politici ai mass-media se produce prin asigurarea acestora a unei maxime vizibilităţi prin intermediul mass-media. Ea, de regulă, nu este urmată însă de o configurare consistentă a profilurilor acestor eroi mediatici: prezentarea detaliată şi explicită, pătrunderea şi explicarea aprofundată a circumstanţelor reale care au determinat lansarea lor în vizorul atenţiei jurnalistice rămâne (în mod voit ori implicit) în afara cadrului mediatic, nu este adusă la cunoştinţa publicului larg. Devin accentuate însă aspectele de ordin exterior, semnificaţiile faptelor şi evenimentelor legate de aceste personaje fiind corelate la interesele politice şi la linia politică a redacţiilor, aparenţele estompând realitatea. De fapt, este o legitate a mediatizării politicii: a explora straturile de la suprafaţa lucrurilor, a-i impune mesajului o formă lejeră, a evidenţia aparenţele, oferind imaginea virtuală a realităţii.

Devine tot mai evidentă prioritatea acordată în paginile mass-media acelor fapte, evenimente, personaje care manifestă, din punct de vedere jurnalistic (fără a le fi neglijată deci rezonanţa sub aspect social-politic), un anumit potenţial spectacular. În consecinţă, procesul de mediatizare comportă însemnele reducerii la simplitate a unei complexităţi, „oferind deseori o informaţie reducţionistă a unei lumi în care trăim” [5, pag. 13], deşi acuzată nu atât pentru producerea simplificării – în sensul clarităţii, – cât mai ales pentru simplificarea până la maximum a realităţii, atunci când „efectul lupei asupra părţii vizibile a iceberg-ului primează foarte des asupra unei navigări în profunzime şi în nuanţe” [6, pag. 15]. Este regretabil a constata că practica jurnalistică oferă, de multe ori, exemple ale unei tratări simplificate a unor probleme politice de interes major care nu se pretează unei abordări superficiale. Interpretările şi dezbaterile desfăşurate în paginile mass-media în aceste cazuri nu reuşesc să depăşească condiţia superficialităţii, propunând analize abstracte, tributare apartenenţei (deschise ori ascunse) partidice.

În fond, proliferarea mediatizării politicii, înţelese, în primul rând, drept intruziune a mass-media în politică, se datorează, pe de o parte, logicii mediatice propriu-zise (subordonate, inclusiv, şi intereselor comerciale ce nu pot fi neglijate), care dictează captarea atenţiei unei audienţe cât mai

– 67 –

mari prin recurgerea la modalităţi mediatice antrenante (informaţia cu tentă senzaţionalistă, talk-show-urile, atenţia sporită acordată personajelor politice, spectaculozitatea mesajului transmis), iar pe de altă parte, logicii acţiunii politice care găseşte în mass-media un aliat convenabil sau un secundant oportun, de potenţialul şi de resursele căruia se poate servi cu succes (deşi nu rare sunt cazurile când mass-media pretind şi la un rol autonom). La intersecţia acestor două tendinţe semnalate, mass-media, abordând fenomenul politic conjugat la cotidian, se confruntă cu necesitatea unei înclinări tot mai pronunţate spre spectacularizare şi personalizare a politicii.

Comunicarea politică modernă manifestă o predispoziţie evidentă pentru spectacularizarea politicii, exploatând, prin urmare, la maximum resursele dramatice ale politicii, în timp ce adevărurile fruste, sunt, pur şi simplu, ignorate sau abordate de o manieră simplistă. Tendinţa respectivă este explicată şi justificată de operatorii mediatici prin „interesul uman”, adică înclinaţia firească a publicului spre spectacol şi divertisment. Tocmai aici se află explicaţia sporirii volumului informaţiei politice, realizate în aşa-zisa formă de infotainement (derivare de la information şi entertainement), în care informaţia este prezentată uneori cu o uşoară doză de ironie, relevând, în primul rând, aspectele de fapt divers ale evenimentului, ca, de exemplu, accentuând exagerat, în cadrul reflectării unei vizite, practic, istorice în Republica Moldova a cancelarului Angela Merkel detalii de vestimentație a politicianului sau alegând din mulțimea de semnificații generate de întâlnirea primului ministru al țării cu omologul său turc doar faptul că i-a fost făcut cadou copia sabiei lui Ștefan cel Mare.

Simplificarea problemelor, tratarea mediatică superficială a com-plexităţii reale a situaţiilor şi fenomenelor abordate are semnificaţia unei abstrageri din real, a unei neimplicări sau a unei implicări jucate, ce aduce deservicii procesului în sine, societăţii în ansamblu. Interpretările şi dezbaterile desfăşurate în mass-media cu aceste ocazii nu reuşesc să depăşească condiţia superficialităţii, tratării lipsite de adâncime, propunând analize abstracte, tributare afilierii (deschise ori ascunse) politice. În fond, tot mai des, în scrierile jurnalistice politica apare drept teatru

Mass-media manifestă o tendinţă vizibilă spre caricaturizarea poli-ticii, spre prezentarea politicienilor într-o lumină defavorabilă. Astfel de „umor angajat” [7, pag. 279], se bucură de o mare priză la auditoriu: succesul notoriu al emisiunii Ora de râs de la Jurnal TV (ca şi cel al emisiunii Куклы a canalului rusesc NTV sau Gignols de l’Info al postului

– 68 –

francez de televiziune Canal Plus) este o dovadă sigură în acest sens. Mai mult decât atât, tocmai astfel de prezenţe parodiate în mass media garantează politicienilor cote majore de vizibilitate, iar „zeflemisirea, – nu este un inamic al carismei” [8, pag. 59]. S-ar părea că luarea în derâdere ar trebui să comporte „detronarea” idolului, însă, lucru paradoxal, se întâmplă tocmai invers: lumina defavorabilă se dovedeşte a fi nu atât de defavorabilă, plasarea politicianului în ipostaze dintre cele mai ridicole, dimpotrivă, contribuie la o „amplificare de rol”, în sensul cel mai direct, la sporirea popularităţii acestuia. Cazul Jirinovski, de exemplu, show-man-ul electoral performant din Rusia, este edificator în acest sens. Liderii politici, depăşind, de cele mai multe ori, sindromul supărării, tind cu orice preţ să devină observaţi, să obţină acreditare într-o emisiune de popularitate, sperând, prin prezenţa sa în cadrul ei, fie chiar satirizată, să obţină notorietate. Riscul ridiculizării, oricum, nu-i făcea pe candidaţii în alegeri să renunţe, de cele mai multe ori, la participarea în astfel de cicluri de emisiuni.

Politica-spectacol în Republica Moldova a fost iniţiată, am putea considera, pe timpul primului guvern suveran condus de Mircea Druc. Ceea ce a făcut în continuare vâlvă în mass-media – evenimentele gen vânzarea avioanelor MIG, chestiunea transportării deşeurilor radioactive, participarea politicienilor moldoveni la nunta fiicei magnatului Birştein, melodramele în care au fost implicate soţiile anumitor lideri de partide ş. a. (interpretate de pe poziţii diferite) au fost marcate pronunţat de tendinţa mass-media spre spectacularizarea politicii, elementul comun al tuturor acestor manifestări/scandaluri politice, larg mediatizate, constituind orientarea lor mediatică, vedetismul promovat de mass-media.

În definitiv, atât clasa politică din Republica Moldova, cât şi clasa mediatică, pare să fi conştientizat deja stratagema spectacolului politic. Desigur, impunerea acestui gen de discurs poate fi considerat un păcat capital al sferei politico-mediatice, pentru că reducerea, conştientă şi insistentă a politicii la spectacol nu poate spori anvergura efortului politic şi eficienţa acţiunii politice, ci vulnerabilizează procedurile democratice, contribuie doar la proliferarea crizei democraţiei. În aceste circumstanţe, media ignoră sau tratează simplist-reducţionist ori superficial probleme importante ale actualităţii, ca: securitatea şi stabilitatea naţională şi socială, integritatea statală, lupta pentru democratizarea societăţii, realitatea din zonele tensionate şi de conflict etc. Nu de puţine ori, media din Republica

– 69 –

Moldova prezintă un spectacol gratuit, care produce în public ilaritate. Redactorii de la unele televiziuni private, în special, etalează ca acţiuni incriminabile ale politicului elemente care s-ar situa, chipurile, în zona informaţiilor clasificate, ce ţin de securitate, de siguranţa naţională, dar, de fapt, sunt lucruri comune, lipsite de importanţă. Necunoaşterea domeniului se răzbună, astfel, pe media, afectându-i prestanţa.

Este nevoie de mult profesionalism şi dăruire în acest domeniu, iar când politica se intersectează cu zonele interesului naţional şi social, abordarea cu superficialitate a comunicării şi acţiunii politice poate fi sinonimă, pentru politicieni, cu sinuciderea politică, iar pentru jurnalişti, cu pierderea treptată a credibilităţii.

Încercând să sedimenteze imaginea sa în conştiinţa auditoriului, politicienii moldoveni nu pierd ocazia participării în cadrul emisiunilor distractive ale radioului şi televiziunii, gen show, magazin, sunt prezenţi cu orice prilej în paginile presei, dacă nu cu declaraţii politice, cel puţin cu declaraţii de ordin culinar, propagând specialitatea casei. Inserarea politicianului-personaj, cu obişnuinţele sale, preferinţele, convingerile şi dubiile, în situaţii netradiţionale care nu sunt legate direct de activitatea profesională a acestuia, opinia pronunţată cu orice prilej posibil, apariţia frecventă pe ecranul televizorului ori în paginile revistei ilustrate poate contribui la memorizarea chipului său şi, în definitiv, să joace un anumit rol la alegeri. Or, se ştie: „există (are valoare socială) doar ceea ce apare pe ecranul televizorului, şi nu există, chiar fiind important, ceea ce nu apare pe ecran” [9, pag. 169]. Sfera extra-politică, viaţa privată a politicienilor capătă în noile condiţii o semnificaţie aparte. Totuşi deschiderea acestei sfere o transformă mai întâi de toate într-o armă, destul de discutabilă, a luptei politice, într-al doilea rând, comportă şi o serie de pericole atât pentru personajul respectiv, cât şi pentru mass media, implicate, în legătură cu aceasta, într-o serie întreagă de procese judiciare.

Printre multiplele şi diversele definiţii acordate epocii contemporane nu poate fi trecută cu vederea cea care o califică drept „eră a personalizării puterii” [10, pag. 232]. O atare caracteristică nu pare deloc a fi întâmplătoare, procesul politic actual demonstrând o sporire a importanţei aspectelor personale în politică, accentuând în mod evident tendinţa spre identificarea puterii cu persoanele care o deţin. Trăsăturile personalizării, depistate în procesele politice care se desfăşoară cu o intensitate variabilă în diverse state ale lumii, schimbările care modifică focalizarea acțiunii politice, atrag,

– 70 –

în mod justificat, atenția cercetătorilor din diverse țări [11]. Totuşi, teza lansată, generalizând un fenomen atât de complex şi neunivoc cum este personalizarea politicii, implică necesitatea unor precizări prealabile. Este destul de riscant, în primul rând, a atribui numai timpurilor noastre însuşirea hipertrofierii elementelor personale în sfera politică: istoria umană abundă în exemple de îngemănare dintre acţiunea politică şi calităţile personale ale liderilor, iar tentaţia personalizării nu este nicidecum o noutate de ordin recent. Este de ajuns a aminti, în această ordine de idei, preocuparea perenă a conducătorilor, cunoscută încă din antichitate, de a-şi promova cultul personalităţii. Cuvintele lui Napoleon Bonaparte „Tronul este un om, şi acest om sunt eu, cu voinţa mea, cu caracterul meu, cu faima mea” [10, pag. 231], sunt edificatoare în acest sens.

O altă întrebare inevitabilă ţine de raportul dintre amplificarea personalizării şi avansarea principiilor democratice în societatea contem-porană. Pe cât de compatibile sunt aceste tendinţe în situaţia când, aşa cum susţin cercetătorii, „liderismul politic reprezintă carcasa, elementul cel mai semnificativ şi evident al vieţii politice?” [12, pag. 5]. Este pe larg răspândită ideea, potrivit căreia puterea, cel puţin la începuturile democraţiei, era aproape anonimă, şi că democraţia ar fi desfăşurat, de-a lungul veacurilor, o luptă consecventă împotriva puterii personale prezente în monarhii sau dictaturi, tinzând să impună în loc un sistem de putere nepersonalizat, ca până la urmă să „degenereze” din nou în personalizare [13, pag. 114]. Încă înainte de începerea primului război mondial, Robert Michels arăta că tendinţele oligarhice ale democraţiilor determină ca un partid să fie întâi de toate o organizaţie a conducătorului acestuia [14]. Pe parcursul ultimului secol se observă consolidarea acestor tendinţe. Explicând fenomenul, Maurice Duverger a admis aplicarea noţiunii de „monarhii republicane” regimurilor bazate pe legitimitate populară, dar care concentrează puterea într-o singură persoană dispunând, la moment, de putere atât de amplă, încât ar putea fi invidiată de regii vechilor monarhii. Şi acest lucru este adevărat nu numai pentru regimurile prezidenţiale, în care logica alegerii directe ori indirecte la funcţia supremă în stat alimentează această personalizare a puterii, dar chiar şi pentru sistemele parlamentare, în care executivul este un produs al parlamentului, căruia îi datorează puterea sa şi în faţa căruia răspunde [15, pag. 73].

Este evident, din cele expuse, că la examinarea fenomenului per-sonalizării trebuie să fie luate în considerare atât dimensiunea obiectivă a acestuia, cât şi cea subiectivă. În plan obiectiv, puterea personală ţine de o

– 71 –

realitate instituţionalizată, care determină vizibilitatea şi excepţionalitatea funcţiei exercitate, atâta timp cât această funcţie (fie de preşedinte al unei ţări, fie de conducător al unui partid) revine unei singure persoane în care se concentrează puterea. Cu alte cuvinte, personalizarea constituie un atribut imanent al însuşi sistemului instituţional al puterii. Dimensiunea subiectivă, mai puţin legată de ierarhia administrativă ori partinică, se datorează aspectelor de natură psihologică: o persoană poate să simbolizeze caracterul şi aspiraţiile unei ţări, ale unui popor, ale unei mişcări sociale, ale unui grup, şi să reprezinte respectiv puterea care i-a fost încredinţată. În acest caz, consensul politic obţinut de lider este favorizat mai mult de intuiţia şi de sentimentele manifestate de simpatizanţi decât de un comportament raţional. Personalizarea puterii, arată cercetătorii, poate fi şi o expresie a incertitudinii care cuprinde societatea în condițiile crizei, instabilității politice şi economice [16].

O elucidare tranşantă a cauzelor şi a consecinţelor avansării persona-lizării politice îi aparţine lui Max Weber care, în paginile cunoscutei sale lucrări „Economia şi societatea”, a ţinut să remarce că cu cât mai pre-meditată este acţiunea asupra maselor şi cu cât mai riguroasă e organizarea birocratică a partidelor, cu atât mai puţin important este conţinutul discursurilor. Efectul discursurilor este curat emotiv şi are aceeaşi menire ca şi demonstraţiile şi sărbătorile organizate de partide: să dezvăluie în faţa maselor puterea şi încrederea în victoria partidului, şi, mai ales, să prezinte calităţile carismatice ale conducătorului [17]. Într-o altă scriere antologică, „Politicianul şi savantul”, Max Weber, aflat mereu în faţa dilemei ireconciliabile de a face opţiune între modelul raţional şi cel carismatic al puterii, între democraţia parlamentară, cu inevitabila alunecare a ei în corupţie şi mediocritate, pilaştrii adevăraţi ai puterii birocratice iresponsabile, şi democraţia-fuhrer, adică o democraţie dirijată, cezaristică, care în situaţii extreme se transformă inevitabil în putere absolută a conducătorului carismatic, menţionează că „odată cu apariţia statului constituţional şi, mai deplin, odată cu instaurarea democraţiei, «demagogul» reprezintă figura tipică a conducătorului politic în Occident. Rezonanţele neplăcute ale acestui cuvânt n-ar trebui să ne facă să uităm că nu atât Cleon, cât Pericle a fost primul care a purtat acest nume. Demagogia modernă se serveşte de discurs, dar mai ales utilizează discursul în cantităţi îngrozitoare (e suficient să ne gândim la cantitatea discursurilor electorale pe care are a le pronunţa orice candidat modern), instrumentul ei permanent este cuvântul…” [18, pag. p.116]. Transpare din aceste consideraţii o concluzie substanţială şi

– 72 –

generatoare de sensuri, capabilă să justifice definiţia amintită la începutul articolului: personalizarea politicii, apărută nu de azi şi nici de ieri, ajunge în zilele noastre la o fază de proliferare datorită acelei legături intrinsece care se stabileşte între politică şi comunicare, şi care caracterizează atât de mult procesul politic actual. Suntem în drept, deci, de a vorbi despre o intensificare a personalizării politicii, în unele cazuri chiar despre o hipepersonalizare, stimulată, mai ales, de mass media audiovizuale. Mai mult decât atât, în consecinţă, mediatizarea nestăvilită a politicii devine un imperativ presant al spaţiului politic actual.

Aşadar, dacă prin personalizare a politicii înţelegem procesul con-form căruia calităţile personale ale liderului devin conţinutul relevant al ofertei politice propuse de partid, de formaţiune politică, iar succesiv şi elementul central al mediatizării, avem temeiuri pentru a constata că fenomenul, practic, global al personalizării politicii s-a manifestat şi în condiţiile societăţii moldoveneşti. Există destule semne care pot confirma că tendinţele şi manifestările procesului politic de la noi devin deseori, şi cu contribuţia ostentativă a mass media, asociate cu anumite figuri de politicieni, care apar în prim-plan, subordonându-şi, iar uneori reducând la propria persoană întreaga complexitate a vieţii politice propriu-zise. E suficient să remarcăm frecvenţa în paginile presei, în emisiunile radio şi TV a sintagmelor gen „formaţiunea politică a lui Lucinschi”, „partidul lui Filat”, „frontiştii lui Roşca”, „mişcarea lui Diacov” ş.a.m.d. Recurgând la cea mai elementară observaţie, vom putea constata că în materialele publicate în primele patru pagini numele protagoniştilor scenei politice moldoveneşti este amintit de foarte multe ori. Orice monitorizare confirmă această constatare. Statistica şi frecvenţa numelor pot, evident, varia de la caz la caz, de la nume la nume, de la publicaţie la publicaţie, pot fi diferite contextele şi nuanţele apreciative, dar tendinţa, în cazul unor observări regulate, oricum, se conturează: mass-media exploatează la limită numele politicienilor şi contribuie la personalizarea lor. Faptul este confirmat şi de frecvenţa apariţiei politicienilor în programele televizate. Astfel, monitorizările posturilor de televiziune din republică (1997, 2009) arată că cei mai mediatizaţi în această perioadă au fost preşedintele republicii, prim-ministrul, alți lideri politici [19, pp. 21; 20; 21]. Nu că ar constitui aceste lucruri o „canonizare” a omului politic, dar este evidentă, totuşi, hiperprezenţa mediatică a politicienilor. Vom remarca, pentru comparaţie, că numărul din 15 februarie 1989 al „Glasului naţiunii”, cu care şi-a anunţat apariţia această primă publicaţie independentă de la noi,

– 73 –

mesagerul tranziţiei, includea, în fond, doar câteva elemente ce ar putea fi atribuite fenomenului personalizării, inclusiv inserarea în pagina a doua a fotografiei fostului prim secretar I. I. Bodiul. Pe parcursul a doar câţiva ani centralitatea mediatică a liderului şi a imaginii sale devine covârşitoare. Mass-media evoluează din ce în ce mai mult spre personalizare, care devine o prioritate distinctă a lor şi, practic, o prerogativă. Presa se întrece în a desemna personalităţile anului, lunii, ale săptămânii, de a depista „eroii zilei”, recrutaţi, bineînţeles, din taberele politice, stabileşte o ierarhie a acestora, efectuează testarea, apreciază, le pune notele respective. Pagini întregi sunt consacrate dezbaterilor asupra calităţilor viitorului preşedinte al ţării, interviurilor, de multe ori prolixe, cu „noii olimpieni”. Lansarea emisiunilor televizate noi gravitează şi ea în jurul tronului ori al scaunelor din Parlament. Calificativul de „Persona grata” pentru tv îl obţin aceiaşi lideri politici, demonstrând clar poziţia şi preferinţele autorilor în structurarea agendei informaţionale a zilei.

Accentul este pus pe putere, pe persoanele care o întruchipează ori aspiră s-o cucerească. Se produce personalizarea poziţiilor şi problemelor politice, a programelor şi opţiunilor partidelor, se lansează imagini care ar putea fi catalizatoare de consensuri, acestui scop fiindu-i subordonate apelurile, luările de cuvânt, declaraţiile mediatizate. Politica apare acum, într-un fel, mai puţin ideologizată, atenţia fiind din ce în ce mai mult concentrată cu precădere asupra caracteristicilor personale ale personajelor mass-media decât asupra aspectelor pur politice. Astfel, de la personalizarea mesajului se ajunge la personalizarea politicii. Sunt, cu adevărat, trăsături inovaţionale care au caracterizat procesul politic din ultimii ani, modificându-l profund în raport cu experienţa precedentă, fapt confirmat de cercetările întreprinse în diverse țări.

Ar fi incorect, însă, a considera că fenomenul este propriu doar noilor democrații sau democrațiilor consacrate occidentale şi că în cadrul regimului totalitar nu s-au produs efecte determinate de promovarea personalizării politice. Aceasta nu a lipsit din arsenalul propagandei comuniste, dar mecanismul funcţionării aici era deosebit. În lipsa competitivităţii politice accederea în clasa politică şi, deci, avansarea în primul plan al atenţiei publice se efectua într-un mod foarte riguros şi, s-ar putea spune, centralizat, în baza anumitor principii strict unificate, care permiteau încadrarea în eşaloanele de vârf ale puterii a unei elite integrate şi monocolore. Mass-media îi revenea în acest proces un rol puţin semnificativ, în orice caz, secundar şi, în ultimă instanţă, nedecizional.

– 74 –

Se admitea, oricum, ca mass-media să creeze anumite personaje, dar să creeze personaje politice, în sensul actual al acestui cuvânt, era de-a dreptul inimaginabil în acele condiţii. Noua atmosferă politică a favorizat, în spațiul post-sovietic, dispariţia barajelor ce împiedicau competitivitatea politică şi a contribuit la lansarea aşa-zisei „generaţii de politicieni din 1989”, foarte pestriţă în ceea ce priveşte componenţa, dar marcată evident de semnul noului. Iar pentru societate, „descoperirea”politicii a însemnat şi o descoperire a unor noi lideri. Şi dacă politica a devenit antrenantă şi atractivă în plinul înţeles al cuvântului, acest lucru se datorează şi personalităţilor care s-au inclus în ea. Pentru prima dată în arena politică, în dialogul cu masele, au apărut lideri care nu vorbeau de pe foaia cu textul scris în prealabil, care nu erau, pur şi simplu, exponenţi ai doctrinei politico-ideologice, ci se exprimau pe sine, dar şi pe cei din jur. Noile circumstanţe au determinat redefinirea politicii ca activitate, axată de acum înainte pe un alt gen de comunicare. Portretele rigide, neadmiţând niciodată un zâmbet ori o prezenţă mai dezinvoltă, ale membrilor biroului politic de pe atunci, la fel ca şi afişele electorale de altădată, – incolore, unificate, reprezentând tipaje obligatoriu la cravată şi cu toţi nasturii la jachetă încheiaţi, au fost înlocuite prin altele (mai umanizate, elaborate în stilul noii comunicări, al celei personalizate.

Evident, afirmarea personalizării politicii s-a produs nu doar graţie descătuşării societăţii, concomitent cu ascensiunea mijloacelor de co-mu nicare în masă. un factor care nu poate fi neglijat în acest sens, şi asupra existenţei căruia mărturisesc datele sondajelor sociologice, este predominarea în ultimul timp în dispoziţia maselor a sentimentului frus-trării, a stării de spirit caracterizate printr-o formă specifică de deziluzie şi anumită confuzie în determinarea orientatoarelor sociale, iar, ca urmare, se manifestă accentuarea aspirațiilor paternaliste. Politologii G. Rusnac şi P. Fruntaşu au remarcat că „psihologia dependenţei mai continuă să se manifeste în societatea moldovenească în atitudinea cetăţenilor faţă de deputaţii lor, faţă de structurile de putere ale ţării” [22, pag. 82]. O sursă a sporirii personalizării politicii se află, neîndoielnic, în această stare de spirit a populaţiei. Vertiginoasa ascensiune şi menținere a lui Vladimir Putin în vârful piramidei puterii în Rusia, de exemplu, dar şi în alte state post-socialiste (România, ucraina ş. a.) [23], constituie o dovadă probantă în acest sens.

Cu tot dinamismul ce-i caracterizează evoluţia, fenomenul persona-lizării politicii în Republica Moldova se află, totuşi, încă în faza sa ini ţială,

– 75 –

de implementare deocamdată doar a unor elemente ale ei. Iar per spectivele dezvoltării personalizării comportă, de fapt, şi mai multe pericole, probabil inevitabile, ca: hipermediatizarea personajelor politice în detrimentul acoperirii jurnalistice a întregului spectru de probleme social-politice actuale, spectacularizarea vieţii politice, simplificarea mesa jului politic, redu cerea câmpului comunicării politice. În sfârşit, o primejdie reală în situa ţia în care, aşa cum constată dezolaţi unii autori, „la noi un partid poli-tic înseamnă, în cel mai bun caz, «o echipă de toboşari», dar adesea e doar o relaţie «oficializată» dintre un «solist» şi «admiratorii» acestuia..., un fel de «coadă de cometă» ce se ţine de numele liderului” [24, pag. 2]. Că nu e un caz singular şi ieşit din comun ne-o confirmă şi experienţa democraţiilor occidentale, cu mult mai avansate în procesul de personalizare a liderilor: „Partida se joacă doar între o duzină de staruri, mereu aceleaşi. În locul vechii democraţii a dezbaterilor interne şi între forţele politice s-a instaurat «sistemul semnalelor» prin intermediul televiziunii ori a marilor ziare… Aşa moare politica. Supravieţuiesc politicienii, puţinii şi mereu aceiaşi” [25, pag. 69].

În definitiv, este evident că diversele aspecte, deseori contradictorii, ale spectacularizării şi personalizării politicii, ca circumstanţe care marchează semnificativ procesul politic din ultimii ani, merită o atenţie aparte a cercetătorilor.

Referințe

1. Halimi Serge, Les nouveaux chiens de garde, Paris: Raisons d’agir, 1998. 2. Alvarez L, Medios de comunicacion y trampas a la democracia, Buenos

Aires: Humanitas-Claeh, 1990.3. Souchier E, Le citoyen, le politique et le journaliste // Communication et

langage, 1997, N 112. 4. Delbarre Robert, Les medias est-allemands: reflets et acteurs de l’emergence

d’un espace public en RDA. În: Le Reseau Global, 1999, N 12.5. Pepin Patrick, Le traitement journalistique de la complexite. Introduction.

În: Les Cahiers du journalisme, 1997 ,N 3.6. Watine Tierry, Journalisme et complexite. În: Les Cahiers du journalisme,

1997, N 3.7. Escarpit Robert, De la sociologia literaturii la teoria comunicării, Bucureşti,

Editura ştiinţifică şi enciclopedică, 1980.8. Carcassonne Gui, Le pari democratique. În: Le Debat, 1996, N 88.

– 76 –

9. Livolsi Mario, Volli ugo, La comunicazione politica tra prima e seconda repubblica, Milano: IuLM, 1998.

10. Del Rey Morato Javier, Los juegos de los politicos, Madrid: Tecnos, 1997.11. McAllister Ian, The personalization of politics. În: R. J. Dalton, H.-D.

Klingemann (Eds.). The Oxford handbook of political behavior, Oxford, uK: Oxford university Press, 2007, pp. 571-588; Karvonen Lauri, The personalisation of politics. A study of parliamentary democracies, Colchester: ECPR Press, 2010.

12. Moşneaga V., Beniuc V., Spinei F, Liderismul politic. În: Politologia: Prelegeri la cursul universitar. Partea III, Chişinău: uSM, 1995, pp. 5-64.

13. Dader Jose Luis, Tratado de comunicacion politica, Madrid: CERSA, 1998.

14. Michels Roberto, Lotta tra i leaders per il potere. În: La sociologia del potere /a c.di F. Ferrarotti, Roma: Laterza, 1977, pp. 127-149.

15. Munoz Alonso Alejandro, Politica y nueva comunicacion, Madrid: Fundesco, 1989.

16. Hermansson Jörgen, The Personalization of Party Politics: The Voters’ Perspective, www.uio.no/.../Roma-Hermansson.pdf

17. Weber Max, I tipi del potere // La sociologia del potere / a c.di F. Ferrarotti, Roma: Laterza, 1977, pp. 3- 46.

18. Weber Max, El politico y el cientifico, Madrid: Aleanza, 1981.19. Actorii politici şi televiziunea. Raportul CIVIS. În: Arena Politicii, 1997,

nr. 3, pp. 20-21.20. Monitorizarea prezenţei actorilor politici/electorali la principalele canale

de televiziune în perioada preelectorală, electorală şi postelectorală a alegerilor parlamentare din 2009. APEL. Raport final, Chişinău: Chişinău-Prim, 2009. - pp. 48-50, 56-58.

21. Victor Moraru. Alegerile parlamentare (2009) din Republica Moldova şi mass-media. În: Provocările globalizării la începutul mileniului al treilea. Vol. II., Sibiu: universitatea „Lucian Blaga”, 2009, pp. 75-84.

22. Fruntaşu Platon, Rusnac Gheorghe. Republica Moldova pe calea democra tizării, Chişinău: uSM, 1999.

23. Pavel Dan, De ce îl urăşte Severin pe Basescu? – http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2005-08-08/de-ce-il-uraste-severin-pe-basescu.html; Iryna Solonenko, Peter Rutland. Beyond sticks and carrots: Western policy towards  Ukraine. -http://ukraineanalysis.wordpress.com/2011/08/06/beyond-sticks-and-carrots-western-policy-towards-ukraine/

24. Serebrian Oleg, Stânga…Dreapta… În: Jurnal de Chişinău, 2000, 11 februarie.

25. Sensini Alberto, Dalla democrazia dei partiti all’oligarchia. În: Nuova antologia, 1999, ottobre-dicembre, pp. 64-71.

– 77 –

Dr., conf.univ. Mihail GUZUN,universitatea de Stat din Moldova

TOLERANŢA ȘI DISCURSUL IDENTITAR

Problema identităţii naţionale, cea a apartenenţei etnice a populaţiei din Republica Moldova se află în topul temelor preferate de mass-

media de la Chişinău, dar este şi o piatră de încercare pentru acei care se încumetă să scrie despre această chestiune. Acest subiect actual constituie şi o preocupare ştiințifică a savantului Gheorghe Rusnac, problematică abordată de Domnia Sa în lucrări ştiințifice în interviurile din presa națională şi internațională.

Însăşi complexitatea fenomenului naţional cere din partea celor preocupaţi de evoluţia politicii naţionale şi de consecinţele ei în Republica Moldova mult discernământ, atitudine onestă şi, nu în ultimul rând, toleranţă. Bănuim că cineva ar putea să aibă şi anumite rezerve în acceptarea ultimei condiţii în abordarea problematicii naţionale, mai ales, dacă ne gândim la contextul sociopolitic de la noi, care este deosebit de incitant. La una din multiplele conferinţe şi seminare, la care sunt invitaţi şi reprezentanţi ai mass-media şi la care întrunire a fost prezent şi autorul acestor rânduri, unul din liderii asociaţiilor jurnaliştilor din Moldova a declarat că atunci când abordăm în scrierile noastre subiecte din sfera politicului sau de gen naţional, toleranţa nu poate fi acceptată, deoarece ea denotă lipsa de verticalitate a jurnalistului. Tocmai de aceea, se pare oportună şi necesară explicaţia vizând ce anume înţelegem prin noţiunea de toleranţă, care până odinioară însemna „lipsă de fermitate faţă de încălcarea normelor de convieţuire socială” [1, pag. 755], iar cei care o acceptau erau bănuiţi de atitudine ireverenţioasă etc.

„Toleranţa, – este stipulat în p.1, Art. 1 al Declaraţiei Principiilor Tole-ranţei, proclamată şi semnată la a 28-a sesiune a Conferinţei Generale a Statelor Membre ale Organizaţiei Naţiunilor unite pentru Educaţie, Știinţă şi Cultură (uNESCO) la 16 noiembrie 1995 la Paris, – este respectul, acceptarea şi aprecierea bogăţiei şi diversităţii culturilor lumii noastre de expresie şi normelor de exprimare a calităţii noastre de fiinţe umane”[2].

Toleranţa este armonia în diferenţe, ea presupune acceptarea punctu-lui de vedere al oponentului, al „altcuiva”, întrucât nu toţi oamenii sunt la fel, şi fiecare poziţie are (unele) temeiuri şi justificări. Dar toleranţa, – citim

– 78 –

în aceeaşi Declaraţie, – „nu este nici concesie, nici condescendenţă ori indulgenţă”. Acceptarea unui alt punct de vedere nu presupune neapărat şi acordul nostru total cu viziunea expusă, împărtăşită sau descrisă de cineva. Este vorba de o recunoaştere a faptului că, odată ce punctul de vedere a fost enunţat, el există, nu poate fi ignorat. Altfel, discuţiile n-ar conduce niciodată la vreun rezultat echitabil.

În Mesajul fostului Secretar General al ONu, Kofi Annan, cu ocazia Zilei Internaţionale a Toleranţei (16 noiembrie 2002) se accentua faptul că toleranţa este un angajament activ şi pozitiv al diversităţii umane şi, prin urmare, este un principiu de bază al democraţiei în societăţile noastre multietnice şi multiculturale [3]. Nu în zadar, toleranţa este calificată „una dintre cele mai mari virtuţi umane”. Este mai mult decât evident că toleranţa nu trebuie asociată cu pasivitatea, complezenţa sau indiferenţa.

În centrul tuturor eforturilor de promovare a toleranţei se află dialogul, atât între indivizi, cât şi între culturi şi civilizaţii. Fără un dia-log, coeziu nea în societate este ameninţată.

Punctul de sprijin în conceptualizarea noţiunii de toleranţă este recunoaşterea de către toţi actorii relaţiilor sociale a necesităţii obiective de responsabilitate comună. Baza constructivă a toleranţei este spiritul de comunitate.

Înseamnă toleranţa numai admiterea unui alt punct de vedere? Ar fi o interpretare şi o viziune prea simplistă.

Toleranţa nu poate fi asemuită cu o indiferentă totală faţă de altceva, cu o atitudine indulgentă faţă de orice, cu permisiunea a oricărui fel de manifestare. După cum libertatea presupune folosirea creatoare a necesităţii obiective pe o temelie umanistă, notează E. Prohorov, tot aşa şi relaţiile tolerante sunt posibile şi necesare în mediul grupurilor sociale organice, fireşti ale societăţii, care reprezintă interesele lor prin asociaţiile obşteşti şi prin concepţiile teoretice elaborate [4]. Este evident că toleranţa nu poate fi prezentă în atitudinea faţă de grupările extremiste şi manifestările antisociale, pentru că ea este înnobilată de grija faţă de om şi faţă de dezvoltarea homo humanus.

Considerăm că relaţia „toleranţă–umanism” este o perspectivă de abordare mediatică a problematicii naţionale nu numai recomandabilă, dar şi cu perspectivă.

În Declaraţia universală a drepturilor omului este scris că toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate

– 79 –

cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii. Conştientizarea egalităţii, demnităţii şi drepturilor este garantul autoidentificării sigure a oamenilor în societate, este baza constructivă a toleranţei.

Aşadar, toleranţa presupune continuare, dialog, căutare a soluţiilor, mai ales, într-o problemă atât de complexă cum este cea a identităţii naţionale / apartenenţei etnice. Mass-mediilor le revine, în acest context, o sarcină de cea mai mare responsabilitate. „Dacă mass–media îşi văd rostul în informarea audienţei, – s-a accentuat în cadrul unui seminar internaţional, organizat la Bucureşti în anul 1995, sub egida OSCE, ONu şi uNESCO, – asigurând antrenarea tuturor membrilor societăţii în participarea la dezbaterile publice, pentru a le asigura o cât mai bună informare, nu mai puţin importantă este implicarea mass-media în edificarea de zi cu zi a societăţii, acest lucru fiind, poate, chiar mai important” [5, pag. 50]. În acest sens, implicarea mass-media în soluţionarea problemelor ce ţin de relaţiile inter-etnice este primordială.

Este clar că toleranţa nu exclude posibilitatea mai multor opinii asupra aceluiaşi subiect. Dar în ce măsură este benefic pentru discursul naţionalist pluralismul* de opinii?

Rolul şi posibilităţile de acţiune ale societăţii civile într-un sistem social se află într-o dependenţă de gradul de dezvoltare a instituţiilor ei, de nivelul de acoperire al întregului spaţiu al sferei publice (public sphere), de implicarea cetăţenilor în activităţile ei, de claritatea şi importanţa socială a sarcinilor de program, de organizarea şi activismul manifestat în realizarea propriilor scopuri şi valori. Să nu uităm că fiecare instituţie este concomitent şi un grup de interese, o asociaţie de lobby-şti şi un tip de pressure group**, care acţionează întru realizarea scopurilor anunţate. Reprezentând diferite sectoare ale sferei publice, fiecare având o percepţie socială aparte, instituţiile societăţii civile iau atitudine, de multe ori, de pe poziţii diferite, se prezintă în postură de oponent, sunt antrenate în conflicte de intensitate conflictuală diferită.

În felul acesta, după Evghenii Prohorov, se constituie pluralismul de idei, real şi necesar în virtutea diferenţelor sociale [6]. Este o stare normală a lucrurilor, dacă lupta este dusă „pe câmp deschis” şi cu înţelegerea

* Pluralismul este conceput în forma de pluralitate** Grupuri care influenţează viaţa politică (mai ales prin intrigi ascunse).

– 80 –

intereselor oponenţilor, secundată de tendinţa de a găsi o rezolvare adecvată. Calea către această stare de lucruri trece prin înţelegerea egalităţii tuturor forţelor societăţii civile ca reprezentanţi şi purtători de interese ai diferitor grupuri de cetăţeni, desfăşurate pe temei umanist.

Putem concluziona că satelitul pluralismului este toleranţa.Să recunoaştem totuşi că manifestările violente din toamna anului

2005 de la periferiile marilor oraşe din Franţa au pus la îndoială toleranţa ca valoare ce ar putea sta la baza politicilor în ce priveşte minorităţile, or politica tolerării minorităţilor poate să conducă la situaţii conflictuale.

Problema toleranţei se rezumă la felul cum oamenii pot să-şi organizeze un trai în comun în situaţia de existenţă a unor diferenţe clare în statutul şi condiţiile de trai ale acestora, diferenţei de interese şi de opinii asupra realităţii ce-i înconjoară. Toleranţa trebuie privită ca o punte dintre general şi particular, dintre diferenţă şi unitate.

Dezvoltarea contemporană estre marcată de diferenţierea intereselor particulare. A găsi aici un numitor comun este dificil, iată de ce interesul public se fragmentează şi el, se particularizează în interese ale anumitor grupuri diferenţiate. Reprezentările holistice, care permiteau identificarea criteriilor obiective de înţelegere a intereselor generale, a scopului general şi destinelor generale, în numele realizării cărora diferenţele puteau fi uşor depăşite sau chiar „excluse”, sunt substituite de reprezentările relativiste despre multitudinea imensă, care accentuează asupra „autoevaluării” diferenţelor şi alcătuiesc segmente de sine stătătoare în sistemul „lumii lumilor”. Aceste reprezentări, după A. Galkin şi I. Krasin, demonstrează că se produce o modificare a paradigmelor în aprecierea corelaţiei dintre individual şi general, dintre particular şi public, dintre diferenţe şi unitate [7]. Chestiunea care se pune la ora actuală nu este doar cum să convieţuim, dar cum să convieţuim fără a pierde identitatea diferenţelor. Cu alte cuvinte, cultura toleranţei se confruntă cu „explozia pluralismului”.

Referințe:

1. Vezi Paul Popescu-Neveanu, Dicţionar de psihologie, Bucureşti: Albatros, 1978.

2. Declaraţia Principiilor Toleranţei// http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/principii_ toleranta.php

3. Democraţia, 2002. 19 noiembrie.4. Прохоров, Евгений., Должны ли журналисты думать о формиро-

вании гражданской культуры населения?// http://www.tolerance.ru/biblio/mi/1_prohorov.html

5. Marthoz, Jean-Paul, The role of the media: the worst is not certain// International Seminar on Tolerance, Bucarest, 23-26 may 1995: OSCE, 1995.

6. Vezi Прохоров, Евгений, Должны ли журналисты думать о форми-ровании гражданской культуры населения?// http://www.tolerance.ru/biblio/mi/1_prohorov.html

7. Галкин, А. А., Красин, Ю. А., Культура толерантности перед вы-зовами глобализации// Социологические исследования. 2003. № 8 (232)// www. etnosfera.ru/ecentr.php?onewnd

– 82 –

Dr. hab., prof. univ. Constantin MARIN,universitatea de Stat din Moldova

SOCIETATEA CIVILĂ CA DOMENIU DE CERCETARE POLITOLOGICĂ

Peisajul societal autohton, conturat în primii ani de după pro-clamarea independenţei Republicii Moldova, proba pledoaria ţării pentru modernitate. Democraţia reprezentativă, realizată în spiritul plu-ripartidismului, s-a dovedit totuşi a fi insuficientă şi ineficientă pentru afirmarea primului drept al omului, a celui „la existenţă politică” şi de „actor al politicii deliberate”[1, pag. 67, 76], precum şi pentru depăşirea situaţiei în care „publicul ca atare este sporadic inclus în cercul puterii şi numai pentru a aclama”[2, pag. 13]. ultima observaţie, aparţinând reprezentantului notoriu al Școlii de la Frankfurt, Jurgen Habermas, deşi a fost raportată la realităţile capitalismului târziu, caracterizează pertinent evoluţiile de atunci, dar şi de azi, ale tranziţiei Moldovei de la totalitarism la democraţie. În acest sens, la timpul respectiv, am purtat multiple discuţii cu profesorul universitar Gheorghe Rusnac despre condiţiile de înstrăinare a puterii şi oportunitatea incluziunii sociale a fiinţei umane, despre spaţiul public, contribuţiile acestuia în devenirea democratică a vieţii sociale etc. Discuţiile, treptat, au constituit mobilul investigaţiilor mele ştiinţifice şi, în cele din urmă, au profilat coordonatele cercetării politologice cu titlu de pionierat în Republica Moldova – societatea civilă ca matrice de recuperare de către cetăţean a libertăţilor şi drepturilor sale imanente şi, implicit, statuarea lui în calitate de „actor al politicii deliberate”.

ultimele decenii ale secolului trecut au fost marcate de o erupţie spectaculoasă a interesului faţă de societatea civilă ca doctrină şi practică socială. În primul rând, ea a fost atestată în lumea cu democraţii mature. Curând societatea civilă a intrat pe agendele politică şi socială ale ţărilor est-europene. Părea că-n această pornire ambele lumi s-au revărsat. Aceste procese, totuşi, deşi se derulau aproape sincronic şi erau focalizate asupra unui şi acelaşi fenomen de considerare, au avut coordonate distincte de implementare.

În timp ce în lumea întâia se impunea redescoperirea societăţii civile, în cea est-europeană postcomunistă, din care face parte şi Republica Mol-dova, se producea, în bună parte, descoperirea societăţii civile. Deosebirea

– 83 –

semnalată e una de ordin substanţial şi decisiv, ea marcând modalităţi particulare de conştientizare şi de valorizare a societăţii civile. În lumea postcomunistă ideea de societate civilă în frecvente cazuri a fost proiectată pe un sol societal cvasiarid care, practic, a cunoscut puţine tentative clare şi eficiente de articulare a potenţialului de creaţie socială al cetăţeanului. Faptul consemnat este determinat preponderent de trecutul totalitar imediat al ţărilor respective.

Ca parte a uRSS, Moldova a fost înregimentată în sistemul totalitar (perioada stalinistă), iar ulterior autoritar (perioada brejnevistă şi cea următoare) de guvernare [3], ceea ce a semnificat, în fapt, condamnarea la nefiinţă a societăţii civile.

Incompatibilitatea totalitarismului cu valorile societăţii civile rezultă din esenţa acestei forme de dominaţie politică. Totalitarismul, potrivit lui Carl J. Friedrich, unul dintre cercetătorii notorii ai acestui fenomen, reprezintă un sistem social-politic care întruneşte, pentru prima dată în istorie, cinci monopoluri: ideologia unică care, acoperind toate aspectele vieţii umane, este impusă tuturor oamenilor care formează societatea respectivă; partidul unic organizat strict ierarhic, în frunte cu un singur lider, care cuprinde un număr neînsemnat de populaţie (nu mai mult de 10 la sută) devotată cu pasiune şi fără reticenţă ideologiei unice; monopolul asupra mijloacelor armate efective; monopolul asupra mijloacelor de comunicare; sistemul poliţienesc de teroare şi violenţă [4, pag. 419]. ulterior Friedrich a suplimentat acest model cu încă un element – mo-nopolul statului asupra mijloacelor de producţie şi a economiei în ansamblu în baza planificării centralizate[5, pag. 284].

Valenţele remarcate ale sistemului totalitar ne permit să tragem, cel puţin, două concluzii. Totalitarismul, oferind unei singure forţe cele şase monopoluri, marchează, mai întâi, etatizarea fără precedent a vieţii sociale şi-n acest sens el înlătură dualitatea liberală stat/societate şi conduce la o cvasidispariţie a societăţii civile şi la suprimarea „omului privat” [5, pag. 285]. În al doilea rând, totalitarismul comunist a întrunit ceea ce Claude Lefort a numit „consubstanţialitatea statului şi a societăţii civile” [6, pag. 75].

Sistemul social-politic totalitar, interpretat de curând şi ca hipertrofia puterii de stat [1, pag. 60], absorbind potenţialul societăţii civile, a fost marcat şi de pretenţia politicii de a defini un proiect societal de angrenare democratică a cetăţenilor în afacerile publice. În realitate, efortul respectiv

– 84 –

s-a soldat cu crearea a ceea ce Bernard Paqueteau, analistul realităţilor româneşti, a definit „societatea neagră” (termen propus de autor prin analogie cu „bursa neagră”) în contrast cu societatea civilă autentică. Aceasta, construită în spiritul şi fisurile statului comunist birocratic şi poliţist şi a segmentării generate de putere, reprezintă „societatea civilă întoarsă împotriva ei însăşi” [7, pag. 13]. În consecinţă, constatăm că ascuţişul totalitarismului a fost îndreptat împotriva omului. „Oriunde a domnit totalitarismul, nota Hannah Arendt în lucrarea Originile tota-litarismului (1951), el a început să distrugă esenţa omului” [8, pag. 7].

Esenţa antiumană a totalitarismului, în opinia acestei recunoscute personalităţi a gândirii sociopolitice contemporane, s-a manifestat în politica de „atomizare a societăţii” menţinută sau produsă de totalitarism. Ea a însemnat, în linii generale, alienarea politică, economică, socială şi spirituală a omului prin lipsirea lui de proprietate şi de orice alte repere economice, privarea de dreptul la existenţa politică în calitate de cetăţean, ruperea legăturilor sociale.

Totalitarismul în Moldova, ca şi pe întregul teritoriu al uRSS, iar într-o perspectivă mai largă – în lagărul socialist care în multe privinţe a urmat practica sovietică, a condus la un tip particular de sclavie – sclavia socială. Omul era un rob, care era privat, de fapt, de libertăţi şi avea un singur drept – de a fi docil stăpânului. Stăpânul lui era iniţial statul, iar, pe măsură ce acesta era substituit de partid şi se producea etatizarea partidului, omul a fost vasalizat de către statul-partid. Supus mobilizării neîntrerupte (unii cercetători arată că acest proces a durat chiar până-n anii ’90 ai secolului trecut) şi teroarei totalitare, individul a fost dezrădăcinat din punct de vedere societal şi expus influenţelor violente fără precedent, până la depersonalizare, izolare şi dezolare, din partea puterii. Ca rezultat, aceasta a avut în posesie milioane de sclavi cu o loialitate totală şi sensibilitate la orice dorinţă a puterii.

Pulverizarea socială promovată de totalitarism, oricât de paradoxal ar părea, în cele din urmă, a asigurat o anume coeziune societăţilor comuniste. Asta pentru că puterea totalitară a obţinut înregimentarea oamenilor individuali într-o „chingă de fier”, care, potrivit Hannah Arendt, îi menţine atât de strâns laolaltă încât „pluralitatea lor e ca şi cum ar fi dispărut într-un Singur Om de dimensiuni gigantice” [8, pag. 603]. Arendt prin Singurul Om ne indică că în regimurile totalitare dispare spaţiul dintre oameni, delimitat de legi, care nu este altul decât „spaţiul

– 85 –

vital al libertăţii”. Altfel spus, totalitarismul suprimă spaţiul de libertate, lăsând loc pentru frică şi suspiciune. Omul devine duşmanul semenului său şi aliatul puterii.

Căderea ulterioară a regimului comunist în uRSS, destrămarea imperiului sovietic şi crearea unui şir de state independente, între care şi Republica Moldova (august,1991), au revendicat instituirea unei stări societale calitativ noi, adversă totalitarismului.

În Republica Moldova acest proces a constituit rezultanta unui efort ambivalent: al mişcării de renaştere naţională şi al mişcării de emancipare socială. Perioada ce-a urmat s-a caracterizat astfel prin derularea atât a procesului de constituire a statalităţii naţionale, cât şi a celui de creare a premiselor pentru implementarea pe terenul social autohton a valorilor democratice [9]. În consecinţă, către începutul secolului al XXI-lea am putut constata că aici a fost ruinată dominaţia absolută şi neîngrădită a unui singur partid, celui comunist, şi a unei singure ideologii, comuniste, monopolul total al statului-partid asupra mijloacelor de informare, structurilor de forţă, precum şi cel din domeniul economic. Vectorul lor general a fost indicat în Legea fundamentală (1994) care a consfinţit Republica Moldova drept „un stat de drept, democratic, în care demnita-tea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate”.

Dărâmarea produsă însă nu echivalează cu lichidarea sau cu înlăturarea definitivă a condiţiilor de recidivare a totalitarismului. Asta pentru că atât pluralismul instituţional, cât şi diversitatea politică şi economică în formula înfăptuită către finele anilor ’90 au lăsat aproape intactă destuctruralizarea societală pe care a contat cel mai mult regimul totalitar. Or, demontarea regimului totalitar şi eliminarea reziduurilor acestuia revendică, implicit, o nouă formulă de instituţionalizare socială care poate fi cu greu, cel puţin, în prezent, concepută în afara valorilor societăţii civile.

Societatea civilă ca o nouă filosofie de organizare a vieţii socializate pătrunde cu greu în spaţiul social autohton. Tentativa din ultimul timp de a circumscrie ideea de societate civilă în sectorul asociativ autohton după modelul spaţiului public occidental s-a dovedit prematură şi într-un fel defavorizantă pentru însăşi ideea de societate civilă. Spaţiul public din ţările cu democraţii avansate a devenit loc de instituţionalizare a

– 86 –

iniţiativei sociale a cetăţenilor liberi în acţiunile lor politice, economice şi spirituale şi deci expresie concentrată a societăţii civile, ca rezultat al dezvoltării liberale a ţărilor respective pe parcursul mai multor decenii în şir. Actualul model occidental de spaţiu public nu funcţionează în Moldova posttotalitară. El nu poate fi echivalat cu sectorul asociativ in-digen care exprimă alte realităţi şi este de altă factură. Acesta indică că la noi societatea civilă reprezintă acel „decor” [10] care abia se desluşeşte pe scena vieţii publice. Din această perspectivă societatea civilă ca teorie şi practică socială actualmente trebuie concepută în contextul autohton nu doar ca „instrument de critică a totalitarismului” [11, pag. 45], ci drept o ofertă doctrinară pe care urmează s-o descoperim şi s-o implemen tăm. Aceasta semnifică, întâi de toate, conştientizarea societăţii civile ca „ex-presie şi cadru de existenţă a societăţii moderne” [12, pag. 6]. Revelarea doctrinei în cauză presupune, în al doilea rând, extragerea proprietăţilor ei deja probate şi eficiente pentru elaborarea unui mod de comprehensiune şi a unui model de edificare a societăţii civile adecvat ambianţei societale posttotalitare. În sfârşit, descoperirea societăţii civile presupune demersul cert al actorilor sociali şi politici în implementarea valorilor societăţii civile.

Itinerarul istoric de conceptualizare a societăţii civile sugerează caracterul ei proteic. Substanţa societăţii civile, ajustată la imperativele societăţilor concrete, nu rareori contradictorii, a evoluat de la epocă la alta, de la ţară la alta, adăugând sau abandonând anumite valenţe. Din această cauză la moment nu există o interpretare univocă cu valabilitate extinsă, dacă nu generală. Situaţia creată deseori oferă unor cercetători prilejul de a estima societatea civilă în calitate de „mit”, de fenomen „insesizabil” sau de „himeră”. Proteismul doctrinar al ei, în viziunea noastră însă este firesc şi corespunde naturii schimbătoare a organismului social, societatea civilă marcând atât un fenomen al acestuia, cât şi o stare instituţională a lui. Conceptualizarea ei deci s-a produs în timp şi spaţiu ca un răspuns la necesităţile de socializare ale entităţii umane. Or, societatea civilă ca doctrină şi practică socială reprezintă un fenomen evolutiv, fiecare nouă etapă de dezvoltare fiind determinată de precedenta. A extrapola caracteristicile particulare ale societăţii civile pe care aceasta le-a întrunit într-o anumită etapă concret-istorică de dezvoltare asupra conceptului ei general echivalează cu adoptarea unei abordări reducţioniste, cu perceperea şi, prin urmare, cu implementarea fragmentară a acestui

– 87 –

fenomen complex social. Din acest punct de vedere optăm pentru o viziune diacronică a societăţii civile ca doctrină şi practică socială. Considerăm că atare abordare face posibilă estimarea ei adecvată, conştientizarea ei în profunzime. Viziunea diacronică, în special, este deosebit de indicată în acele ţări, la care referim şi Republica Moldova, care pe parcursul istoriei lor politice s-au aflat la periferia sau în afara fluxului doctrinar şi a creaţiei sociale de edificare a societăţii civile.

Societatea civilă totodată urmează să fie concepută ca o lucrare poli-fonică cu implicaţii multiple de ordin social, politic, economic, cultural, întinsă într-un cadru temporal semnificativ, ce penetrează şi determină însăşi existenţa umană, atât în ipostaza de fiinţă privată, cât şi în cea de cetăţean. În consecinţă, viziunea diacronică asupra societăţii civile trebuie să fie secundată de sudarea şi armonizarea trăsăturilor ei constituante, adică de tratarea lor integratoare. Ca fenomen complex societatea civilă deci implică şi o abordare sistemică.

Metodele examinate – diacronică şi sistemică, alimentează, în opinia noastră, realizarea unui demers teoretic de societate civilă care să fie adecvat atât esenţelor ei istorice şi contemporane, cât şi condiţiilor concret-istorice în care se poate derula edificarea ei în spaţiul Republicii Moldova ca parte a celui est-european posttotalitar. Din perspectiva ambelor viziuni societatea civilă în spaţiile posttotalitare urmează a fi concepută ca un macrosistem societal polidimensional deschis în cadrul căruia funcţionează şi interacţionează sisteme intrasocietale fiecare articulat în una dintre dimensiunile ei: politică, economică, juridică, instituţională, culturală, comu -nicaţională. În aceste coordonate am circumscris modelul hexagonal de edificare a societăţii civile conceput de noi ca replică certă esenţelor tota-li tarismului şi ca o pledoarie în favoarea organizării democratice a vieţii sociale.

Modelul în cauză, exprimând reversul „societăţii pentagonale” a lui Friedrich, deci al totalitarismului, este focalizat asupra valorizării potenţialului creativ şi a libertăţilor omului-cetăţean. Reabilitarea societăţii distruse de totalitarism, fireşte, poate fi efectuată cel puţin eliminând monopolurile remarcate şi consecinţele acestora şi substituindu-le prin existenţa politică a cetăţeanului, solidaritatea lui societală, iniţiativa plu-ralistă socială instituţionalizată.

Proiectul de reorganizare societală exprimat în acest model cumu-lează deopotrivă însemnele relevante ale societăţii civile lato sensu şi ale

– 88 –

societăţii civile stricto sensu, însemne care deja au dobândit validare în practica ţărilor cu democraţii avansate. El consemnează de asemenea interpretarea societăţii civile drept corpul social în integritatea lui în care statul este o construcţie derivată de la ea, autonomă şi armonios relaţionată cu ea. Proiectul în cauză presupune o lucrare multidimensională cu implicaţii profunde de ordin politic, economic, juridic, instituţional, cultural şi comunicaţional. Acestea urmează a fi considerate valenţe imanente ale societăţii civile, care coexistă în regim de reciprocitate şi complementaritate, iar eliminarea sau deprecierea uneia dintre ele trebuie estimate ca un risc iminent pentru viabilitatea societăţii civile şi ca o condiţie de distorsionare a esenţei ei.

Edificarea societăţii civile în condiţiile Republicii Moldova, de altfel ca şi în întregul spaţiu est-european postcomunist, poate deveni eficientă, funcţională şi durabilă în cazul dimensionării ei simultane (în locul eşalonării ei consecutive, precum s-a întâmplat în ţările occidentale) pe toate filierele constituite istoric şi determinate de contemporaneitate. Cadrul ei temporar nu neapărat va coincide cu cel de secole al constituirii societăţii civile în ţările occidentale. Lucrarea dată, luând în seamă experienţa deja acumulată, ambianţa internaţională încurajatoare, dar şi complexitatea lucrării şi moştenirea grea lăsată de totalitarism, poate cuprinde o generaţie, cum opinează Dahrendorf, sau, poate, mai mult timp dacă democratizarea societăţii va fi perturbată de recidivarea vechiului regim.

Edificarea societăţii civile pe filierele dimensionale cuprinse în modelul hexagonal are în finalitate modificarea substanţei societale moştenite de la vechiul regim: substituirea dominaţiei totalitare a statului-partid prin organizarea democratică a corpului social. Însemnul distinctiv al acestei transformări rezidă în centrarea societăţii civile asupra individului în dubla lui ipostază: de om ce intră liber, în cadrul legii, în relaţii de schimb cu alţi indivizi, indiferent de domeniu de activitate, şi de cetăţean capabil să demonstreze existenţa sa politică şi să participe la actul deliberativ social. Obiectul considerării al dimensionării multiaspectuale a societăţii civile este, aşadar, fiinţa umană – autorul adevărat al creaţiei sociale. El este izvorul care alimentează activitatea tuturor actorilor societali. De aici derivăm perspectivele relevante ale societăţii civile.

Investigarea sistemică şi complexă a problematicii societăţii civile, potrivit modelului enunţat, solicită eforturile cercetătorilor din diverse

ramuri ale ştiinţelor sociale şi economice. Constatăm cu gratitudine că primul în Republica Moldova studiu politologic în materie de societate civilă a fost elaborat cu consultanţa academicianului Gheorghe Rusnac.

Referințe:

1. Tenzer Nicolas, La societe depolitisee, Paris: P.U.F.,1990.2. Habermas Jurgen, Cunoaştere şi comunicare, Bucureşti: Ed. Politică,

1983.3. Cf.: Arato Andrew, From neomarxism to democrat theory, New York-

London: Sharpe, 1993, pag.173-177, 275-281; Beniuc Valentin, Institu ţio­nalizarea puterii politice totalitare în Moldova postbelică, Chişinău: USM, 1998, pag. 27-28; Dahrendorf Ralph, Reflecţii asupra revoluţiei din Europa, Bucureşti: Humanitas, 1993, pag. 19 etc.

4. Cf.: Colas Dominique, Sociologie politique, Paris: PUF, 1994.5. Istoria ideilor politice / Sub dir. Evelyne Pisier, Timişoara: Amarcord,

2000.6. Lefort Claude, Un homme en trop. Reflexions sur L’Arcipelag du Goulag,

Paris: Seuil, 1975.7. Cf.: prefaţa lui Vintilă Mihailescu la cartea: Clastres Pierre, Societatea

contra statului, Bucureşti: Ararat,1995.8. Arendt Hannah, Originile totalitarismului, Bucureşti: Humanits, 1994.9. Transformările democratice respective au fost investigate într­un şir

de studii şi articole. A se vedea: Fruntaşu Platon, Rusnac Gheorghe. Republica Moldova pe calea democratizării (aspecte ale procesului de constituire a unui nou sistem politic), Chişinău: USM, 1999; Moşneaga Valeriu, Rusnac Gheorghe. Republica Molodva: alegerile parlamentare (1994) şi geografia politică a electoratului.// Moldoscopie, Chişinău: USM, 1997, pag. 83-94;Patraş Mihai. Situaţia social­economică a Republicii Moldova după zece ani de transformări // Capitala, 2000, 29 ianuarie, 5 februarie etc.

10. Serebrian Oleg. Se caută un sindicat „materie” // Jurnal de Chişinău, 2000, 28 ianuarie

11. Colas Dominique, Le glaive et le fleau: Genealogie de la societe civile et fanatisme, Paris: Grasset, 1992.

12. Cioabă Aristide, Păvălan Lorena, Pogoceanu Rozmari, Societatea civilă şi drepturile omului, Bucureşti: Ed. Institutului de Teorie Socială, 1997.

Partea II

OPERA ȘTIINȚIFICĂ

– 92 –

MONOGRAFII, MANUALE

2012

1. Морару, Виктор. Маятник миграции / Виктор Морару, Валериу Мошняга, Георге Руснак ; Ин-т европейской интеграции и политических наук Акад. наук Молдовы. – К. : Б. и., 2012. – 199 p. – (Migraţia: probleme şi oportunităţi). – Bibliogr. în notele de subsol. – ISBN 978-9975-57-025-1.

2011

2. Faţetele unui proces: migraţia forţei de muncă din Republica Moldova în Italia / Valeriu Moşneaga, Victor Moraru, Gheorghe Rusnac, Valentin Ţurcan ; univ. de Stat din Moldova, Inst. Integrarae Europeană şi Știinţe Politice al Academiei de Știinţe a Moldovei. – Ch. : Editura Prim, 2011. – 264 p. – (Migraţia: probleme şi oportunităţi). – ISBN 978-9975-4126-6-7.

2008

3. Политология : учеб. для студентов специальности „Международные отношения” : [в 2-х т.] / коорд. : Валерий Мошняга, Георгий Руснак, Василий Сакович, Виктор Сака ; рец. : Александр Завтур ; Молдавский гос. ун-т, Фак. междунар. отношений, политических и административных наук, Кафедра политологии и гражданского воспитания. – К. : CEP uSM, 2008. – ISBN 978-9975-70-695-7.

Т. 1. – 2008. – 520 р. – Bibliogr. la sfârşitul cap. – ISBN 978-9975-70-696-4.

Т. 2. – 2008. – 466 р. – Bibliogr. la sfârşitul cap. – ISBN 978-9975-70-704-6.

2007

4. Drepturile omului: mecanisme de protecţie (internaţionale şi din Republica Moldova) : man. / A. Azarov, W. Reuther, K. Hüfner, T. Cârnaţ, V. Moşneaga, Gh. Rusnac, V. Saca ; resp. ed. : I. Drumea, V. Moşneaga ; Comisia Naţ. a Rep. Moldova pentru uNESCO, uNESCO Moscow Office. – Ch. : Periscop, 2007. – 476 p. – Bibliogr. la sfârşitul cap. – ISBN 978-9975-9987-7-2.

Rec.: O resursă valoroasă în domeniul drepturilor omului. UNESCO a editat o publicaţie consacrată drepturilor omului în Moldova // uNESCO in Moldova. – 2007. – Nr 4. – P. 31.

– 93 –

5. Politologie : man. (pentru specialităţile nonprofil) / coord. : Valeriu Moşneaga, Gheorghe Rusnac, Vasilii Sacovici ; univ. de Stat din Moldova, Fac. de Relaţii Internaţionale, Știinţe Politice şi Administrative, Catedra Politologie şi Educaţie Civică. – Ch. : CEP uSM, 2007. – 358 p. – Bibliogr. la sfârşitul temelor. – ISBN 978-9975-70-183-9.

6. Rusnac, Gheorghe. Globalistica: Globalizarea şi integrarea, problemelor globale ale contemporaneităţii, antiglobalismul : Materiale pentru prelegeri, cursuri şi seminare speciale la politologie şi la alte discipline social-politice / Gheorghe Rusnac, Vasile Sacovici ; univ. de Stat din Moldova, Fac. Relaţii Intern., Știinţe Politice şi Administrative. – Ch. : CEP uSM, 2007. – 330 p. – Bibliogr.: p. 306-329 (436 tit.). – ISBN 978-9975-70-095-5.

2006

7. Rusnac, Gheorghe. Republica Moldova: studenţimea – actor al transformărilor social-politice / Gheorghe Rusnac, Valeriu Moşneaga, Valentin Ţurcan ; red. şt. : Liuba Ciobanu-Mocanu ; univ. de Stat din Moldova, Fac. de Relaţii Intern., Știinţe Politice şi Administrative. – Ch. : CEP uSM, 2006. – 165 p. – Bibliogr.: p. 159-161 (78 tit.). – ISBN 978-9975-917-16-2.

8. Rusnac, Gheorghe. Universitatea de Stat din Moldova (1996-2006) : [din istoricul univ. : în 2 vol.] / Gheorghe Rusnac, Valeriu Cozma ; col. red. : Petru Gaugaş [et al.] ; univ. de Stat din Moldova. – Ch. : CEP uSM, 2006.

Vol. 1. – 256 p. – Bibliogr. : p. 249-256 (271 tit.). – ISBN 978-9975-70-681-0Vol. 2. – 646 p. – Bibliogr. : p. 625-646 (886 tit.). – ISBN 978-9975-70-022-1.

9. Сакович, В. А. Глобалистика: Глобализация и интеграция, глобальные проблемы современности, антиглобализм : материалы к лекционным курсам, спецкурсам и спецсеминарам по политологии и другим общественно-политическим дисциплинам / В. А. Сакович, Г. Е. Руснак ; Молд. гос. ун-т, Фак. междунар. отношений, политических и административных наук. – К. : CEP uSM, 2006. – 334 р. – Bibliogr.: p. 308-331 (436 tit.). – ISBN 978-9975-70-685-8.

2005

10. Programe analitice ale cursurilor universitare cu elemente de contribuţie civică : culeg. metodică / coord. : Valentina Teosa, Gheorghe Rusnac, Michel Shafer ; univ. de Stat din Moldova, Rutgers State univ., Centrul Programelor de Contribuţie Civică. – Ch. : uSM, 2005.

– 94 –

11. Rusnac, Gheorghe. Rectorii Universităţii de Stat din Moldova (1946-1993) / Gheorghe Rusnac, Valeriu Cozma ; univ. de Stat din Moldova. – Ch. : CEP uSM, 2005. – 309 p. : il., diagr., fot. – Bibliogr.: p. 292-306 (448 tit.). – ISBN 978-9975-70-595-2.

12. Мошняга, В. Мы строим Европу. И не только... : [о международной миграции молдавских строителей] / В. Мошняга, Г. Руснак ; Молдавский гос. ун-т ; Центр „Captes”. – К. : CEP uSM, 2005. – 190 p. – Bibliogr.: p. 188-189 (31 tit.) şi în notele de subsol. – ISBN 9975-70-486-7.

13. Руснак, Г. Е. Вклад Московского государственного университета имени М. В. Ломоносова в подготовку специалистов для Республики Молдова / Г. Е. Руснак, В. Н. Козма ; Молд. гос. ун-т. – К. : МолдГУ, 2005. – 264 p. – Bibliogr.: p. 255-256 (30 tit.). – ISBN 978-9975-70-498-0.

2002

14. Rusnac, Gheorghe. Environmental security of the State: (political and military aspect) / Gheorghe Rusnac, Constantin Manolache ; transl. from rom. : Serghei Dmitriev ; ed. : Dumitru Melenciuc ; Moldova State univ. – Scientific and military ed. – Ch. : CE uSM, 2002. – 120 p. – Ch. : CE uSM, 2002. – Bibliogr. în notele la sfârşitul cap. – ISBN 9975-70-180-9.

2001

15. Rusnac, Gheorghe. Profesorii Universităţii de Stat din Moldova, 1946-2001 : Dicţionar istorico-biografic / Gheorghe Rusnac, Valeriu Cozma ; univ. de Stat din Moldova. – Ch. : CEP uSM, 2001. – 366 p. – Note.: p. 355-358. – Bibliogr.: p. 359-361, 200 fişiere biogr. însoţite de bibliogr. lucrărilor. – ISBN 9975-70-051-9.

2000

16. Republica Moldova: Istoria politică (1989-2000) : documente şi materiale : [în 2 vol.] / Mihai Cernencu, Andrei Galben, Gheorghe Rusnac, Constantin Solomon ; univ. de Stat din Moldova, univ. Liberă Intern. din Moldova. – Ch. : CEP uSM, 2000.

Vol. 1. – 544 p. – ISBN 9975-917-96-8.Vol. 2. – 458 p. – ISBN 9975-917-97-6.Rec.: Stratulat, Boris. Viaţa politică, 1989-2000 // Capitala. – 2001. – 23 iun. – P. 12 ; Moldova şi lumea. – 2001. – Nr 3. – P. 18 ; Capitala=Столица. – 2001. – 23 июня. – Р. 3.

– 95 –

17. Rusnac, Gheorghe. Securitatea statului în sfera ecologică: (Aspectul politico-militar) : ed. şt.-didactică / Gheorghe Rusnac, Constantin Manolache ; univ. de Stat din Moldova, Fac. Ştiinţe Politice şi Administrative. – Ch. : uSM, 2000. – 111 p. – Bibliogr. la sfârşitul cap. – ISBN 9975-917-41-0.

18. Трудовая миграция в лицах: люди и судьбы / В. Мошняга, Л. Евдокимова, А. Коман, А. Краузе, Г. Руснак ; Центр политического анализа и социальных технологий „CAPTES”. – Кишинев : Captes, 2000. – 201 p. – Bibliogr.: p. 199.

1999

19. Fruntaşu, Platon. Republica Moldova pe calea democratizării: (aspecte ale procesului de constituire a unui nou sistem politic) / Platon Fruntaşu, Gheorghe Rusnac ; univ. de Stat din Moldova, Inst. de Studii Politice şi Relaţii Intern. – Ch. : uSM, 1999. – 140 p. – Bibliogr. în notele de subsol. – ISBN 9975-917-28-3.

20. Zavtur, Alexandru. Puterea politică şi conflictul social : (studiu istorico-politologic) / Alexandru Zavtur, Valeriu Moşneaga, Gheorghe Rusnac ; univ. de Stat din Moldova; Inst. de Filosofie, Sociologie şi Drept al AŞM. – Ch. : uSM, 1999. – 141 p. – Bibliogr. la sfârşitul cap.

1998

21. Beniuc, Valentin. Conceptele şi noţiunile de bază ale diplomaţiei : dicţionar / Valentin Beniuc, Gheorghe Rusnac ; univ. de Stat din Moldova – Ch. : Tipografia Centrală, 1998. – 190 p. – Bibliogr.: 136 tit.

22. Rusnac, Gheorghe. Academicianul Boris Melnic : [70 de ani de la naşterea] / Gheorghe Rusnac, Valeriu Cozma ; red. : Constantin Marin ; univ. de Stat din Moldova. – Ch. :uSM, 1998. – 136 p.

Rec.: Generaţia postbelică // Mesager universitar. – 1998. – Nr 4.Prohin, Victor. Vivat professores!.. // Moldova suverană. – 1998. –

20 aug. – P. 3.

1997

23. Beniuc, V. Instituţionalizarea sistemului de putere în Moldova postbelică. Politica de cadre (1944-1950) / V. Beniuc, Gh. Rusnac, M. Sprînceană ; univ. de Stat din Moldova, Catedra Relaţii Intern. – Ch. : uSM, 1997. – 51 p. – Bibliogr. în note: p. 48-51.

– 96 –

24. Moşneaga, Valeriu. Republica Moldova: alegerile parlamentare (1994) şi geografia politică a electoratului : monogr. / Valeriu Moşneaga, Gheorghe Rusnac ; red. şt. : Andrei Galben ; univ. de Stat din Moldova, Asoc. Politologilor din Moldova, univ. Liberă Intern. din Moldova. – Ch. : uSM, 1997. – 190 p. – Bibliogr. în notele de subsol. – ISBN 9975-923-27-5.

25. Бенюк, В. Институционализация системы власти в послевоенной Молдове. Кадровая политика (1944-1950) : моногр. / В. Бенюк, Г. Руснак, М. Спрынчанэ ; Молд. гос. ун-т, Кафедра международных отношений. – К. : uSM, 1997. – 44 p. – Bibliogr. în note: р. 41-44.

1995

26. Procesele sociale în Republica Moldova în analiza politică anglofonă (anii 1992-1993). Pt. 1 / V. Moşneaga, V. Rusnac, Gh. Rusnac, A. Zavtur ; univ. de Stat din Moldova, Catedra de politologie şi relaţii internaţionale, Asoc. Politologilor din Moldova. – Ch. : uSM, 1995. – 188 p.

199427. Moraru, Anton. Şcoala de cultură generală din Republica Moldova (1944-

1956) : monogr. / Anton Moraru, Gheorghe Rusnac, Ion Râşcă ; red. şt. : Andrei Galben ; univ. de Stat din Moldova, univ. Liberă Intern. din Moldova. – Ch. : uSM, 1994. – 130 p. – Bibliogr. în notele de subsol.

199328. Голод в Молдове (1946-1947) : сб. док. / сост. : А. М. Царан (рук.), Г. Е.

Руснак (зам. рук.), И. Г. Шишкану (зам. рук.), А. А. Завтур, А. Г. Морарь, М. Ф. Ротару, А. С. Агаки, П. К. Исак, М. И. Грибинча ; Ин-т истории Акад. наук Респ. Молдова, Молд. гос. ун-т. – К. : Штиинца, 1993. – 768 р. – ISBN 5-376-01671-4.

Rec.: Hurezeanu, Damian // Arhiva istorică. Ser. Nouă. – 1998. – T. 9, Nr 1/2. – P. 91-94.

Istrati, Eugenia // Revista de istorie a Moldovei. – 1994. –Nr 3/4. – P. 106-108.

Palade, Gheorghe. Foametea în Moldova (1946-1947) / Gheorghe Palade // Destin românesc. – 1994. – Nr 2. – P. 148-151.

Spătaru, Gheorghe // Mesagerul. – 1994. – 24 aug. – P. 5.

Мовиляну, Николае. Правда о народной трагедии / Николае Мовиляну, Валериу Пасат // Независимая Молдова. – 1994. – 19 мар.

– 97 –

1992

29. Birocratismul şi urmările lui sociale : (pentru studenţii universitari) / alcăt. : Gheorghe Rusnac, Emilian Ciobu ; red. resp. : Valeriu Moşneaga. – Ch. : uSM, 1992. – 26 p.

30. Бюрократизм и его социальные последствия / сост. : Г. Руснак, Е. Чобу ; отв. ред. : Валерий Мошняга. – К. : МолдГУ, 1992. – 26 p.

1991

31. Prelegeri la cursul universitar de politologie : [în 3 păţi, 15 fasc.] / sub red. lui Alexandru Zavtur. – Ch., 1991.

[Pt. 2, Fasc. 6-10] / A. A. Zavtur, P. N. Pascari, G. E. Rusnac [et al.][Pt. 3, Fasc. 11-15] / G. S. Entelis, A. A. Zavtur, G. E. Rusnac [et al.]

1988

32. Морарь, А. Г. Права и гарантии молодежи на образование: действительность и измышления фальсификаторов : (материал в помощь лектору) / А. Г. Морарь, Г. Е. Руснак. – К. : О-во „Знание”, 1988. – 22 р. – Bibliorg. în notele de subsol.

33. Руснак, Г. Е. Руководство Компартии Молдавии высшей и средней специальной школой (1961-1986 гг.) : моногр. / Г. Е. Руснак ; под ред. Д. Е. Шемякова ; Кишиневский гос. ун-т. – К. : Штиинца, 1988. – 180 р. – Bibliogr. în note: p. 154-179. – ISBN 5-376-00529-1.

Rec.: Brânzilă, N. G. Depăşirea formulelor tradiţionale / N. G. Brânzilă // Moldova soc. – 1989. – 20 iun.

Rotaru, M. Monografie despre şcoală / M. Rotaru, N. Laiu //Învăţământul public. – 1989. – 5 iul.

Бушанский, В. Сфера образования – потенциал перестройки / В. Бушанский, Эм. Чобу // Коммунист Молдавии. – 1989. – Nr 5. – P. 95-96. – Idem. în lb. rusă.

Ротару, М. Монография о школе / М. Ротару, Н. Лайу // Народное образование. – 1989. – 5 июля.

Федорова, С. Высшая школа в монографии // Сов. Молдавия. – 1989. – 5 марта.

– 98 –

198334. Planul leninist de creare a partidului marxist în Rusia. Congresul al II-

lea al PMSDR şi hotărârilelui. Importanţa istorico mondială al celui de al doilea congres al PMSDR : (Recom. metodice pentru studenţi) / alcăt. : Nicolae Laiu, Gheorghe Rusnac ; red. resp. : Serghei Guţul. – Ch., 1983. – 46 p.

1982

35. Congresul X al PK (b) şi hotărârile lui : (Recom. metodice pentru studenţi) / alcăt. : Gheorghe Rusnac, Nicolae Laiu ; red. resp. : Anatol Dudnic. – Ch., 1982. – 37 p.

1981

36. Изучение материалов XXVI съезда КПСС : Методические советы / сост. : Г. Е. Руснак [и др.]. – Минск, 1981. – 40 р.

37. Руснак, Г. Е. В партийном руководстве – залог успеха / Г. Е. Руснак. – К. : Картя Молдовеняскэ, 1981. – 158 p. – Bibliogr.: p. 154-157 (65 tit.).

Rec.: Buga, I. Conducerea de către partid a şcolii superioare şi medii de specialitate din Moldova / I. Buga, N. Laiu // Comunistul Moldovei. – 1982. – Nr 1. – P. 95-96.

Буга, И. Партийное руководство высшей и средней специальной школой Молдавии / И. Буга, Н. Лаю // Коммунист Молдавии. – 1982. – Nr 1. – P. 95-96.

1980

38. Lucrarea lui V. I. Lenin „Stângismul – boala copilăriei comunismului” : Rec. metodice / alcăt. : Nicolae Laiu, Gheorghe Rusnac. – Ch., 1980. – 38 p.

39. Руснак, Г. Методические разработки к семинарским занятиям по темам: Коммунистическая партия – вдохновитель и организатор победы Великой Октябрьской социалистической революции; Работа В. И. Ленина „Очередные задачи советской власти” ; Работа В. И. Ленина „Детская болезнь левизны в коммунизме” / Г. Руснак, Р. Тимофти. – Норильск, 1980. – 60 р.

– 99 –

ARTICOLE ŞTIINŢIFICE

2012

40. Moşneaga, Valeriu. Migrația de muncă în Spania din Europa de Est: fluxurile şi căile de imigrare / Valeriu Moşneaga, Mariana Iațco, Gheorghe Rusnac // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – 2012. – Nr 3(58). – P. 72-96.

2011

41. Gorban, Ana. Migraţia şi învăţământul superior / Ana Gorban, Gheorghe Rusnac // Brain drain. Casul Republicii Moldova / coord. : Victor Moraru. – Ch., 2011. – P. 133-150. – Bibliogr.: p. 149-150 (20 tit.).

42. Putină, Natalia. Determinantele geopolitice şi culturale externe ale găgăuzilor din Republica Moldova / Natalia Putină, Gheorghe Rusnac // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – 2011. – Nr 2(53). – P. 108-118. – Bibliogr.: 10 tit.

43. Ţurcan, Valentin. Studentul, familia şi migraţia / Valentin Ţurcan, Gheorghe Rusnac // Brain drain. Casul Republicii Moldova / coord. : Victor Moraru. – Ch., 2011. – P. 220-236. – Bibliogr.: p. 235-236 (16 tit.).

201044. Rusnac, Gheorghe. Problemele moldovenilor în Italia / Gheorghe Rusnac

// Republica Moldova: provocările migraţiei / coord. Victor Moraru. – Ch., 2010. – P. 118-119.

45. Ţurcan, V. D. Reprezentările studenţilor privind migraţia ca fenomen socio-cultural (după rezultatele sondajelor sociologice din Republica Moldova) / V. D. Ţurcan, V. Gh. Moşneaga, Gh. Em. Rusnac // Orientările civilizaţionale ale tineretului din Republica Moldova si Rusia: faţetele unui proces = Цивилизационные ориентации молодежи Республики Молдова и России: грани процесса. – Ch.; Stavropol, 2010. – P. 112-118.

46. Moшняга, Валерий. Социальная память и политические ценности молдавского избирателя / Валерий Moшняга, Валентин Цуркан, Георгий Руснак // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – 2010. – Nr 2(49). – P. 80-91. – Bibliogr.: 4 tit. şi în notele de subsol.

200947. Moшняга, Валерий. Италия глазами молдавских трудовых

мигрантов / Валерий Moшняга, Виктор Морару, Георгий Руснак // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – 2009. – Nr 3(46). – P. 90-133.

– 100 –

48. Moшняга, Валерий. Формирование социальных ожиданий и их влияние на миграционные ориентации выпускников в процессе получения высшего образования: (опыт социологического исследования) / Валерий Moшняга, Валентин Цуркан, Георгий Руснак // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – 2009. – Nr 4(47). – P. 89-96. – Bibliogr.: 5 tit.

200849. Moşneaga, Valeriu. Contribuţia educaţiei civice la dezvoltarea culturii

civice a studenţimii în condiţiile tranziţiei moldave / Valeriu Moşneaga, Vladimir Anikin, Gheorghe Rusnac // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – 2008. – Nr 3(42). – P. 63-69. – Bibliogr.: 9 tit. şi în notele de subsol.

50. Moşneaga, Valeriu. Unele aspecte privind restructurarea şi modernizarea Armatei Naţionale a Republicii Moldova la etapa actuală / Valeriu Moşneaga, Valeriu Pleşca, Gheorghe Rusnac // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – 2008. – Nr 1(40). – P. 78-90. – Bibliogr.: 4 tit. şi în notele de subsol.

51. Rusnac, Gheorghe. Învăţămîntul superior din Republica Moldova în contextul Procesului de la Bologna / Gheorghe Rusnac, Elena Muraru, Vladimir Guţu // Integrarea europeană şi învăţămîntul universitar : aspecte filosofico-metodologice : materialele conf. intern., 23-24 noiem. 2007. – Ch., 2008. – P. 3-18.

52. Мошняга, Валерий. Выборы как политический феномен / Валерий Мошняга, Георгий Руснак, Руслан Танасэ // Политология : учеб. для студентов специальности „Международные отношения”. – К., 2008. – Т. 1. – Р. 298-311. – Bibliogr.: 5 tit.

53. Мошняга, Валерий. Партийная система Республики Молдова / Валерий Мошняга, Георгий Руснак, Игорь Букэтару // Политология : учеб. для студентов специальности „Международные отношения”. – К., 2008. – Т. 1. – Р. 237-251. – Bibliogr.: 6 tit.

54. Мошняга, Валерий. Политология как наука и учебная дисциплина / Валерий Мошняга, Георгий Руснак, Пантелеймон Варзарь // Политология : учеб. для студентов специальности „Международные отношения”. – К., 2008. – Т. 1. – Р. 13-26. – Bibliogr.: 5 tit.

55. Сакович, Василий. Глобализационные процессы современного мира / Василий Сакович, Георгий Руснак // Политология : учеб. для студентов специальности „Международные отношения”. – К., 2008. – Т. 2. – Р. 359-372. – Bibliogr.: 5 tit.

– 101 –

56. Сакович, Василий. Глобализация мировой экономики: предпосылки, результаты, последствия / Василий Сакович, Георгий Руснак // Политология : учеб. для студентов специальности „Международные отношения”. – К., 2008. – Т. 2. – Р. 383-395. – Bibliogr.: 4 tit.

57. Сакович, Василий. Глобализация: понятие, мифология, определения / Василий Сакович, Георгий Руснак // Политология : учеб. для студентов специальности „Международные отношения”. – К., 2008. – Т. 2. – Р. 350-358. – Bibliogr.: 7 tit.

58. Сакович, Василий. Глобальные проблемы: понятие, сущность, причины возникновения / Василий Сакович, Георгий Руснак // Политология : учеб. для студентов специальности „Международные отношения”. – К., 2008. – Т. 2. – Р. 296-302. – Bibliogr.: 5 tit.

59. Сакович, Василий. Движущие силы антиглобалистского движения / Василий Сакович, Георгий Руснак // Политология : Учебник для студентов специальности „Международные отношения”. – К., 2008. – Т. 2. – Р. 417-425. – Bibliogr.: 5 tit.

60. Сакович, Василий. Движущие силы и факторы глобализации / Василий Сакович, Георгий Руснак // Политология : учеб. для студентов специальности „Международные отношения”. – К., 2008. – Т. 2. – Р. 373-382. – Bibliogr.: 5 tit.

61. Сакович, Василий. Европейская интеграция / Василий Сакович, Георгий Руснак // Политология : учеб. для студентов специальности „Международные отношения”. – К., 2008. – Т. 2. – Р. 435-444. – Bibliogr.: 5 tit.

62. Сакович, Василий. Интеграционные объединения на постсоветском пространстве / Василий Сакович, Георгий Руснак // Политология : учеб. для студентов специальности „Международные отношения”. – К., 2008. – Т. 2. – Р. 445-455. – Bibliogr.: 5 tit.

63. Сакович, Василий. Классификация глобальных проблем / Василий Сакович, Георгий Руснак // Политология : учеб. для студентов специальности „Международные отношения”. – К., 2008. – Т. 2. – Р. 303-306. – Bibliogr.: 5 tit.

64. Сакович, Василий. Общечеловеческий характер глобальных проблем современности / Василий Сакович, Георгий Руснак // Политология : учеб. для студентов специальности „Международные отношения”. – К., 2008. – Т. 2. – Р. 339-345. – Bibliogr.: 5 tit.

– 102 –

65. Сакович, Василий. Причины возникновения антиглобалистского движения / Василий Сакович, Георгий Руснак // Политология : учеб. для студентов специальности „Международные отношения”. – К., 2008. – Т. 2. – Р. 396-405. – Bibliogr.: 5 tit.

66. Сакович, Василий. Пути разрешения глобальных проблем / Василий Сакович, Георгий Руснак // Политология : учеб. для студентов специальности „Международные отношения”. – К., 2008. – Т. 2. – Р. 346-349. – Bibliogr.: 5 tit.

67. Сакович, Василий. Региональная интеграция: особенности, фак-торы, тенденции / Василий Сакович, Георгий Руснак // Политология : учеб. для студентов специальности „Международные отношения”. – К., 2008. – Т. 2. – Р. 426-434. – Bibliogr.: 5 tit.

68. Сакович, Василий. Североамериканское и азиатские региональные объединения / Василий Сакович, Георгий Руснак // Политология : учеб. для студентов специальности „Международные отношения”. – К., 2008. – Т. 2. – Р. 456-462. – Bibliogr.: 5 tit.

69. Сакович, Василий. Сущность и основные формы антиглобалистского движения / Василий Сакович, Георгий Руснак // Политология : учеб. для студентов специальности „Международные отношения”. – К., 2008. – Т. 2. – Р. 406-416. – Bibliogr.: 5 tit.

200770. Moşneaga Valeriu. Alegerile primarului general al municipiului Chişinău

(2007): strategiile şi tehnologiile electorale / Valeriu Moşneaga, Ruslan Tanasă, Gheorghe Rusnac // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – 2007. – Nr 4(39). – P. 51-74. – Bibliogr.: p. 71-73 (39 tit.) şi în notele de subsol.

71. Rusnac, Gheorghe. Alegerile ca fenomen politic / Gheorghe Rusnac, Vasilii Sacovici, Ruslan Tanasă // Politologie : man. (pentru specialităţile nonprofil). – Ch., 2007. – P. 161-172 – Bibliogr.: 6 tit.

72. Rusnac, Gheorghe. Integrarea ştiinţei şi învăţământului superior în contextul Procesului de la Bologna / Gheorghe Rusnac, Vl. Guţu // Studia universitatis. Ser. Știinţe ale educaţiei / univ. de Stat din Moldova. – 2007. – Nr 5. – P. 18-20. – Bibliogr.: 4 tit.

73. Rusnac, Gheorghe. Politologia – ştiinţa şi disciplina de studiu / Gheorghe Rusnac, Valeriu Moşneaga, Pantelimon Varzari // Politologie : man. (pentru specialităţile nonprofil). – Ch., 2007. – P. 9-20. – Bibliogr.: 6 tit.

– 103 –

74. Rusnac, Gheorghe. Sistemul de partide din Republica Moldova / Gheorghe Rusnac, Valeriu Moşneaga, Igor Bucătaru // Politologie : man. (pentru specialităţile nonprofil). – Ch., 2007. – P. 127-137 – Bibliogr.: 6 tit.

75. Rusnac, Gheorghe. Sistemul politic al Republicii Moldova / Gheorghe Rusnac, Vasile Andrieş // Politologie : man. (pentru specialităţile nonprofil). – Ch., 2007. – P. 81-92 – Bibliogr.: 5 tit.

76. Rusnac, Gheorghe. Ştiinţa politică în Republica Moldova la etapa actuală / Gheorghe Rusnac // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – 2007. – Nr 2(37). – P. 7-15.

77. Rusnac, Gheorghe. Universitatea de Stat din Moldova în dimensiunile noii identităţii : (Raportul rectorului uSM la şedinţa Senatului din 25 sept. 2007) // Rectorul Gheorghe Rusnac / Valeriu Cozma. – Ch., 2007. – P. 5-15.

78. Rusnac, Gheorghe. USM: Starea actuală şi perspectivele : (Raportul anual al rectorului uSM la şedinţa Senatului din 31 oct. 2006) // Studia universitatis. Ser. Știinţe ale educaţiei. – 2007. – Nr 5. – P. 6-11 ; Analele şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. „Lucrări studenţeşti”. Știinţe socioumanistice. – Ch., 2007. – P. 3-13.

79. Власть и оппозиция в контексте политической системы / Валерий Мошняга, Георгий Руснак, Татьяна Турко, Клавдия Завтур // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – 2007. – Nr 1(36). – P. 48-63. – Bibliogr.: 12 tit. şi în notele de subsol.

80. Руснак Георгий. Человеческий капитал как фактор адаптации в миграционной ситуации: молдавские мигранты с высшим образованием (по данным социологических опросов) / Георгий Руснак, Валерий Мошняга, Валентин Цуркан // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – 2007. – Nr 4(39). – P. 86-107. – Bibliogr.: 3 tit. şi în notele de subsol.

2006

81. Manolache, Constantin. Componenta ecologică a securităţii naţionale // Constantin Manolache, Gheorghe Rusnac // Analele şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe socioumanistice. – Ch., 2006. – Vol. 2. – P. 115-118. – Bibliogr.: 10 tit.

82. Rusnac, Gheorghe. Dezvoltarea ştiinţelor politice naţionale în condiţiile independenţei statale a Republicii Moldova / Gheorghe Rusnac // Intellectus. – 2006. – Nr 3. – P. 5-8.

– 104 –

83. Rusnac, Gheorghe. Elita ştiinţifică din Republica Moldova: enunţarea problemei / Gheorghe Rusnac, Valeriu Cozma // Învăţămîntul superior şi cercetarea – piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere : сonf. şt. intern. dedicată jubileului de 60 de ani ai univ. de Stat din Moldova, 28 sept. 2006 : rez. comunic. – Ch., 2006. – Vol. 1 : Știinţe socio-umanistice. – P. 27-28.

84. Rusnac, Gheorghe. Evoluţia ştiinţei politice universitare (la 15 ani ai independenţei Republicii Moldova) / Gheorghe Rusnac, Victor Saca // Analele şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe socioumanistice : Lucrări de sinteză, 1996-2006. – Ch., 2006. – P. 37-51. – Bibliogr.: 14 tit.

85. Rusnac, Gheorghe. Învăţământul superior şi ştiinţa în contextul integrării europene : [European Integration: Realities and Perspectives : 1st Intern. Conf., Galaţi, 5-6 mai 2006] / Gheorghe Rusnac // EIRP Proceedings. – 2006. – Vol. 1. – P. 3-5. – Bibliogr.: 3 tit.

86. Rusnac, Gheorghe. Noi dimensiuni ale vocaţiei educaţionale şi ştiinţifice a Universităţii de Stat din Moldova în contextul cunoaşterii şi realizării obiectivelor Pro Bologna : (Raportul anual al rectorului uSM la şedinţa Senatului din 25 oct. 2005) // Analele şt. ale univ. de Stat din Moldova Ser. Știinţe socioumanistice. – Ch., 2006. – Vol. 1. – P. 3-8 ; Vol. 2. – P. 3-8 ; Vol. 3. – P. 3-8 ; Vol. 4. – P. 3-8 ; Analele şt. ale univ. de Stat din Moldova Ser. „Lucrări studenţeşti”. Știinţe socioumanistice. – Ch., 2006. – P. 3-15.

87. Rusnac, Gheorghe. Republica Moldova: 15 ani de la Declaraţia de Independenţă // 15 ani de independenţă a Republicii Moldova : materialele conf. şt. intern., 22 aug. 2006. – Ch., 2006. – P. 35-41.

88. Rusnac, Gheorghe. Republica Moldova: 15 ani pe calea democraţiei şi independenţei / Gheorghe Rusnac // Akademos. – 2006. – Nr 2. – P. 59-65 : fig. – Bibliogr.: 31 tit.

89. Strategii de reformare a învăţământului superior din Republica Moldova / Gheorghe Rusnac, Petru Gaugaş, Petru Chetruş, Elena Muraru // Învăţămîntul superior şi cercetarea – piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere : сonf. şt. intern. dedicată jubileului de 60 de ani ai univ. de Stat din Moldova, 28 sept. 2006 : 2006 : Ședinţa plenară. – Ch., 2006. – P. 21-35.

90. Strategii de reformare a învăţământului superior din Republica Moldova / Gheorghe Rusnac, Petru Gaugaş, Petru Chetruş, Elena Muraru // Învăţămîntul superior – tendinţe spre modernitate : Materialele conf. şt. intern., 27-28 sept. 2006. – Ch., 2006. – P. 5-23.

– 105 –

91. Мошняга, Валерий. Молдавские мигранты-строители и принимающее общество в контексте „Россия и Европейский союз”: (на основе социологических исследований) : [materialele conf. şt. intern., Chişinău, 9-10 noiem. 2005] / Валерий Мошняга, Георгий Руснак // Populaţia Republicii Moldova în contextul migraţiilor internaţionale / coord. : V. Moşneaga, Gh. Mohammadifard, L. Corbu-Drumea. – Iaşi, 2006. – Vol. 2. – P. 61-98. – Bibliogr.: p. 97-98 (26 tit.) şi în notele de subsol.

92. Мошняга, Валерий. Принудительный труд молдавских трудовых мигрантов в зарубежье в контексте „СНГ – Европейский Союз”: (по результатам социологических исследований) / Валерий Мошняга, Георгий Руснак, Валентин Цуркан // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – 2006. – Nr 4(35) – P. 66-129. – Bibliogr.: p. 126-127 (13 tit.) şi în notele de subsol.

93. Мошняга, Валерий. Республика Молдова – 2005: выборы-2 генерального примара столицы / Валерий Мошняга, Георгий Руснак, Валентин Цуркан // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – 2006. – Nr 2(33). – P. 66-86. – Bibliogr.: 7 tit. şi în notele de subsol.

94. Президентские (2005) выборы в Молдове: специфика, стратегии, результаты / Валерий Мошняга, Клавдия Завтур, Георгий Руснак, Валентин Цуркан // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – 2006. – Nr 1(32). – P. 73-91. – Bibliogr.: p. 89-91(23 tit.) şi în notele de subsol.

95. Цуркан, Валентин. Проблемы профессиональных союзов в Республике Молдова / Валентин Цуркан, Валерий Мошняга, Георгий Руснак // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – 2006. – Nr 3(34). – P. 120-170. – Bibliogr.: p. 138 (7 tit.) şi în notele de subsol.

96. Эффекты трудовой миграции населения Республики Молдова в европейском контексте : [materialele conf. intern. „Cooperarea regională şi integrarea europeană a Rep. Moldova, ucrainei şi României”] / Валерий Мошняга, Георгий Руснак, Валентин Цуркан, Александр Завтур // Cooperare regională şi integrare europeană în sud-estul Europei : studii de caz. – Ch., 2006. – P. 76-98 : tab. – Bibliogr.: p. 96-97 (13 tit.) şi în notele de subsol.

– 106 –

2005

97. Rusnac, Gheorghe. Aderarea la procesul de la Bologna – imperativ strategic / Gheorghe Rusnac, Elena Muraru // Integrarea europeană: filosofie, politică, cultură : materialele conf. intern., 19-20 noiem. 2004. – Ch., 2005. – P. 3-7. – Bibliogr.: 3 tit.

98. Rusnac, Gheorghe. Universitatea de Stat din Moldova – promotor al valorilor spaţiului european în educaţie şi cercetare : (Raportul anual al rectorului uSM la Ședinţa Senatului din 26 oct. 2004) // Analele şt. ale univ.de Stat din Moldova. Ser. Știinţe socioumanistice. – Ch., 2005. – Vol. 1. – P. 3-10 ; Vol. 2. – P. 3-10 ; Vol. 3. – P. 3-10.

99. Мошняга, Валерий. Выборы (2005) генерального примара столицы Республики Молдова: специфика, стратегии, результаты / Валерий Мошняга, Георгий Руснак, Валентин Цуркан // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – 2005. – Nr 4(31). – P. 76-105. – Bibliogr.: p. 103-105 şi în notele de subsol.

100. Мошняга, Валерий. Молдавские строители в России: проблемы толерантности и интеграции: (компаративистский анализ по результатам социологических исследований) / Валерий Мошняга, Валентин Цуркан, Георгий Руснак // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – 2005. – Nr 1(28). – P. 69-109. – Bibliogr.: p. 107-109 (26 tit.) şi în notele de subsol.

101. Мошняга, Валерий. Парламентские (2005) выборы в Республике Молдова: специфика, стратегии, результаты / Валерий Мошняга, Руслан Танасэ, Георгий Руснак // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – 2005. – Nr 3(30). – P. 61-120. – Bibliogr.: p. 116-120 şi în notele de subsol.

102. Мошняга, Валерий. Украинская «оранжевая революция» в контексте политического взаимодействия власти и оппозиции: уроки для Республики Молдова / Валерий Мошняга, Георгий Руснак // Puterea şi opoziţia în contextul managementului politic. – Iaşi, 2005. – P. 116-152. – Bibliogr. în notele de subsol.

103. Теоса, Валентина. Профсоюзное пространство Молдовы: особенности и современные тенденции / Валентина Теоса, Валерий Мошняга, Георгий Руснак // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – 2005. – Nr 2(29). – P. 114-139. – Bibliogr.: p. 132-134 (40 tit.) şi în notele de subsol.

– 107 –

104. Цуркан, Валентин. Власть и политическая оппозиция: методологический аспект соотношения понятий / Валентин Цуркан, Валерий Мошняга, Георгий Руснак // Puterea şi opoziţia în contextul managementului politic. – Iaşi, 2005. – P. 218-225. – Bibliogr.: 6 tit. şi în notele de subsol.

2004

105. Dezvoltarea reţelei naţionale RENAM pentru sfera de cercetare ştiinţifică şi învăţământ în Moldova / Andrei Andrieş, Gheorghe Belostecinic, Ion Bostan, Gheorghe Duca, Gheorghe Rusnac // BIT+ IV Intern. Conf. on Information Technologies – 2004, 3-7 May 2004 : abstr. – Chişinău, 2004. – Vol. 4. – P. 94.

106. Moşneaga, Valeriu. Migraţiunea forţei de muncă în Republica Moldova: cauze, tendinţe, efecte / Valeriu Moşneaga, Gheorghe Rusnac, Valentin Ţurcan // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – 2004. – Nr 1(25). – P. 63-78. – Bibliogr.: p. 77-78 (16 tit.) şi în notele de subsol.

107. Rusnac, Gheorghe. Aderarea la Procesul de la Bologna – un imperativ strategic / Gheorghe Rusnac, Elena Muraru // Demnitatea – valoare supremă a omului şi naţiunii : Materialele Conf. şt. „Demnitatea umană şi Naţională în contextul integrării europene a Republicii Moldova” / red. resp. : Ion Mereuţă. – Ch., 2004. – P. 149-154.

108. Rusnac, Gheorghe. Din istoria recentă a USM. Conducerea Universităţii de Stat din Moldova (1946-1992). Cercetări, documente, opinii / Gheorghe Rusnac, Valeriu Cozma // Analele şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe socioumanistice. – Ch., 2004. – Vol. 3. – P. 8-27. – Bibliogr.: p. 25-27 (84 tit).

109. Rusnac, Gheorghe. Reformarea învăţămîntului universitar, dimensiune a integrării europene / Gheorghe Rusnac // Didactica Pro… – 2004. – Nr 5/6. – P. 44-46.

110. Rusnac, Gheorghe. Reperele modernizării învăţămîntului superior în epoca contemporană a provocărilor şi cerinţelor globale / Gheorghe Rusnac // Procesul de globalizare: provocări şi soluţii : materialele conf. şt. intern., 25 oct. 2003. – Ch., 2004. – P. 11-15.

111. Rusnac, Gheorghe. Universitatea de Stat din Moldova din perspectiva procesului de la Bologna : Raportul anual al rectorului uSM la şedinţa Senatului din 28 oct. 2003 // Analele şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe socioumanistice. – Ch., 2004. – Vol. 1. – P. 3-7 ; Vol. 2. – P. 3-7 ; Vol. 3. – P. 3-7.

– 108 –

112. Мошняга, Валерий. Институционализация политологии как учебной дисциплины в Республике Молдова / Валерий Мошняга, Валентин Цуркан, Георгий Руснак // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – Ch., 2004. – Pt. 24. – P. 5-34. – Bibliogr.: p. 28-29 (17 tit.) şi în notele de subsol.

113. Мошняга, Валерий. Специфика трудовой миграции и особенности ее регулирования в европейских государствах СНГ: (из опыта Республики Молдова) / Валерий Мошняга, Георгий Руснак, Валентин Цуркан // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – 2004. – Nr 2(26). – P. 102-120. – Bibliogr.: p. 118-120 (27 tit.) şi în notele de subsol.

114. Цуркан, Валентин. Студенческая молодежь в системе религиозных ценностей / Валентин Цуркан, Валерий Мошняга, Георгий Руснак // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – 2004. – Nr 3(27). – P. 148-160. – Bibliogr.: 6 tit. şi în notele de subsol.

2003

115. Rusnac, Gheorghe. Universitatea de Stat din Moldova: politici educaţionale, manageriale, comunitare şi internaţionale : (Raportul anual al rectorului uSM Gheorghe Rusnac la şedinţa Senatului din 29 oct. 2002) // Analele şt. ale univ.de Stat din Moldova. Ser. Știinţe socioumanistice. – Ch., 2003. – Vol. 1. – P. 3-10 ; Vol. 2. – P. 3-10 ; Vol. 3. – P. 3-10.

116. Saca, Victor. Cercetare şi tradiţie politologică: la 10 ani ai „Moldoscopie (Probleme de analiză politică)” / Victor Saca, Gheorghe Rusnac // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – Ch., 2003. – Pt. 21. – P. 148-158. – Bibliogr. în notele de subsol.

117. Standarde ale învăţământului universitar: strategia proiectării / Gheorghe Rusnac, Vladimir Guţu, Elena Muraru, Otilia Dandara // Didactica Pro… – 2003. – Nr 3. – P. 10-14. – Bibliogr.: 4 tit.

118. Ţurcan, Valentin. Studentul în sistemul culturii politice / Valentin Ţurcan, Gheorghe Rusnac, Valeriu Moşneaga // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – Ch., 2003. – Pt. 21. – P. 9-47. – Bibliogr. în notele de subsol.

119. Vangheli, Ion. Liberalismul – în dimensiunile secolului XX (din concepţia politică a lui Nicolae Iorga) / Ion Vangheli, Gheorghe Rusnac, Victor Saca // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – Ch., 2003. – Pt. 23. – P. 131-140. – Bibliogr. în notele de subsol.

– 109 –

120. Политическая география по-студенчески: как мы видим себя и других в Европе (взгляд из Молдовы) / Валерий Мошняга, Лилиана Зават, Георгий Руснак, Валентин Цуркан // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – Ch., 2003. – Pt. 21. – P. 48-66.

121. Теоса, Валентина. Университетское образование в контексте практических социальных политик: гражданское измерение / Валентина Теоса, Георгий Руснак // Conceptul de contribuţie civică în contextul pregătirii universitare : materialele conf. intern. şt.-practice, 17-23 mai 2003. – Ch., 2003. – P. 201-215. – Bibliogr. în notele de subsol.

2002122. Moşneaga, Valeriu. Activismul electoratului Republicii Moldova: (analiza

politologică) / Valeriu Moşneaga, Gheorghe Rusnac, Ruslan Tanasă // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – Ch., 2002. – Pt. 18. – P. 37-60. – Bibliogr. în notele de subsol.

123. Problemele de bază privind munca neprotejată în Republica Moldova: (rezultatele investigaţiei sociologice) / Valentina Teosa, Gheorghe Rusnac, Valentin Ţurcan, Sergiu Iurcu // Analele şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe socioumanistice. – 2002. – Vol. 2. – P. 162-168. – Bibliogr.: 5 tit.

124. Rusnac, Gheorghe. Acreditarea USM, implementarea creditelor academice – măsuri de consolidare a sistemului educaţional universitar: realităţi şi perspective : (Raportul anual al rectorului uSM Gheorghe Rusnac la şedinţa Senatului din oct. 2001) / Gheorghe Rusnac // Analele şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe socioumanistice. – Ch., 2002. – Vol. 1. – P. 7-12 ; Vol. 2. – P. 7-12 ; Vol. 3. – P. 7-12 ; Analele şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe filologice. – Ch., 2002. – Vol. 1. – P. 7-12 ; Vol. 2. – P. 7-12 ; Analele şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe chimico-biologice. – Ch., 2002. – P. 7-12 ; Analele şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe fizico-matematice. – Ch., 2002. – P. 7-12.

125. Rusnac, Gheorghe. MSU and US Universities: scientific colaboration for human and democratic development / Gheorghe Rusnac, Valentina Teosa, Michael Shafer // 11 septembrie 2001: Noul concept de securitate internaţională : materialele conf. intern., 9-13 sept. 2002 / coord : Valentina Teosa. – Ch., 2002. – P. 218-226.

126. Rusnac, Gheorghe. Problemele globale: analiză metodologică / Gheorghe Rusnac, Constantin Manolache // Analele şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe socioumanistice. – Ch., 2002. – Vol. 2. – P. 175-178. – Bibliogr.: 15 tit.

– 110 –

127. Rusnac, Gheorghe. 11 septembrie 2001: ziua care a schimbat lumea şi pe noi / Gheorghe Rusnac // 11 septembrie 2001: Noul concept de securitate internaţională : materialele conf. intern., 9-13 sept. 2002 / coord : Valentina Teosa. – Ch., 2002. – P. 11-12.

128. Ţurcan, Valentin. Şomajul în Moldova: rezultatele sondajului sociologic / Valentin Ţurcan, Anatol Gudîm, Gheorghe Rusnac // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – Ch., 2002. – Pt. 19. – P. 112-145. – Bibliogr. în notele de subsol.

129. Мошняга, Валерий. Молдавские трудовые мигранты в России / Валерий Мошняга, Георгий Руснак, Валентин Цуркан // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – Ch., 2002. – Pt. 20. – P. 74-98. – Bibliogr. în notele de subsol.

130. Цуркан, Валентин. Влияние этнической самоидентификации на политические ориентации молодежи: ( на примере студентов Молдавского госуниверситета) / Валентин Цуркан, Валерий Мошняга, Георгий Руснак // Minorităţile naţionale şi relaţii interetnice: tradiţia europeană şi experienţa noilor democraţii pentru Moldova : materialele simp. şt.-practic, Chişinău, 28-29 iun. 2002. – Iaşi, 2002. – Vol. 2. – P. 217-222.

2001

131. Manolache, Constantin. Ecologismul ca doctrină politică: aspect metodologic / Constantin Manolache, Gheorghe Rusnac // Analele Șt. ale universităţii de Stat din Moldova. Ser. Știinţe socioumanistice. – Ch., 2001. – Vol. 3. – P. 121-124. – Bibliogr.: 9 tit.

132. Moşneaga, Valeriu. Republica Moldova: 10 ani pe calea democraţiei şi independenţei : [conf. şt. profesoral-studenţească, 1 iun. 2001] / Valeriu Moşneaga, Gheorghe Rusnac // Republica Moldova la începutul mileniului III: Realităţi şi perspective. – Ch., 2001. – P. 9-15.

133. Rusnac, Gheorghe. Alegerile parlamentare (2001) şi reflectarea campaniei electorale în ziarele guvernamentale “Moldova Suverană” şi “Nezavisimaia Moldova” / Gheorghe Rusnac, Constantin Solomon // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – Ch., 2001. – Pt. 16. – P. 112-120. – Bibliogr. în notele de subsol.

– 111 –

134. Rusnac, Gheorghe. Dezvoltarea învăţământului universitar prin promovarea competenţei şi competiţiei loiale : (Raportul anual al rectorului la şedinţa Senatului din sept. 2000) / Gheorghe Rusnac // Analele şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe socioumanistice. – Ch., 2001. – Vol. 1. – P. 3-10 ; Vol. 2. – P. 3-10 ; Vol. 3. – P. 3-10 ; Analele şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe filologice. – Ch., 2001. – Vol. 1. – P. 3-10 ; Vol. 2. – P. 3-10 ; Analele şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe chimico-biologice. – Ch., 2001. – P. 3-10 ; Analele şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe fizico-matematice. – Ch., 2001. – P. 3-10 ; Analele şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Lucrări studenţeşti. – Ch., 2001. – Vol. 1 : Știinţe socioumanistice. – P. 3-17 ; Vol. 2 : Știinţe naturale. – P. 3-17.

135. Rusnac, Gheorghe. Ecologia politică: unele consideraţiuni metodologice / Gheorghe Rusnac, Constantin Manolache // Analele şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe socioumanistice. – Ch., 2001. – Vol. 3. – P. 125-128. – Bibliogr.: 14 tit.

136. Rusnac, Gheorghe. Evoluţia învăţământului universitar din Republica Moldova, (1990-2000) / Gheorghe Rusnac, Valeriu Cozma // Basarabia: dilemele identităţii / ed. : Flavius Solomon, Alexandru Zub. – Iaşi, 2001. – P. 203-212. – Bibliogr. în notele de subsol (30 note).

137. Rusnac, Gheorghe. Şcoli ştiinţifice la Universitatea de Stat din Moldova (1946-2001). Ştiinţe reale / Gheorghe Rusnac, Valeriu Cozma // Analele şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe socioumanistice. – Ch., 2001. – Vol. 2. – P. 239-243. – Bibliogr.: 32 tit.

138. Rusnac, Gheorghe. Tineretul studios şi încrederea lui faţă de instituţiile sociale / Gheorghe Rusnac, Valentin Ţurcan // Analele şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe socioumanistice. – Ch., 2001. – Vol. 2. – P. 129-130.

139. Мошняга, Валерий. Парламентские (2001) выборы в Республике Молдова: специфика, результаты, электоральные стратегии и технологии / Валерий Мошняга, Георгий Руснак // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – Ch., 2001. – Pt. 16. – P. 28-89. – Bibliogr. în notele de subsol.

140. Мошняга, Валерий. Президентские (2000) выборы в Республике Молдова: особенности и результаты / Валерий Мошняга, Георгий Руснак // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – Ch., 2001. – Pt. 15. – P. 59-94. – Bibliogr. în notele de subsol.

– 112 –

141. Мошняга, Валерий. Президентские (2001) выборы в Республике Молдова: результаты и технологии / Валерий Мошняга, Георгий Руснак, Татьяна Турко // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – Ch., 2001. – Pt. 16. – P. 90-107. – Bibliogr. în notele de subsol.

142. Мошняга, Валерий. Трудовая миграция населения Республики Молдова: состояние и специфика регулирования / Валерий Мошняга, Анатолий Коман, Георгий Руснак // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – Ch., 2001. – Pt. 17. – P. 134-146. – Bibliogr. în notele de subsol.

143. Цуркан, Валентин. Социально-пространственная самоидентификация студентов Молдавского госуниверситета / Валентин Цуркан, Георге Руснак // Moldova între Est şi Vest: Identitatea naţională şi orientarea europeană : Al 2-lea Simp. şt. Moldo-German, 28 oct.-1 noiem. 2001. – Ch., 2001. – P. 282-287.

144. Цуркан, Валентин. Частота обращения студентов к масс-медиа для получения информации об общественной жизни страны : [по материалам социологического исслед.] / Валентин Цуркан, Валерий Мошняга, Георгий Руснак // Mass-media şi societăţile în tranziţie: realităţi şi perspective : Simp. şt. intern., 5-6 oct. 2001. – Ch., 2001. – P. 260-264.

2000

145. Daukşte, L. Modelul sinergetic al ştiinţei contemporane şi stabilitatea dezvoltării societăţii / L. Daukşte, An. Rotaru, Gh. Rusnac // Bioetică, filosofie, medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului : materialele conf. a 5-a şt. intern., 19-20 apr. 2000. – Ch., 2000. – P. 66-68.

146. Daukşte, L. Paradigma sinergetică al ştiinţei şi învăţământului superior. Calea supravieţuirii civilizaţiei contemporane / L. Daukşte, An. Rotaru, Gh. Rusnac // Bioetică, filosofie, medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului : materialele conf. a 5-a şt. intern., 19-20 apr. 2000. – Ch., 2000. – P. 68-69.

147. Dezvoltarea durabilă a sistemelor sociale. Paradigma sinergetică / Anatol Rotaru, Gheorghe Rusnac, Lidia Daukşte, Angela Bogdan // Bilanţul activităţii ştiinţifice a uSM pe anii 1998/99 : conf. corpului didactico-şt., 27 sept.-2 oct. 2000 : Rez. comunic. Știinţe socio-umane. – Ch., 2000. – P. 115-116.

– 113 –

148. Manolache, Constantin. Dezvoltarea durabilă: influenţa asupra securităţii naţionale / Constantin Manolache, Gheorghe Rusnac // Anale şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe socio-umane. – Ch., 2000. – Vol. 2. – P. 229-232. – Bibliogr.: 17 tit.

149. Manolache, Constantin. Ecologismul ca doctrină politică: Unele consideraţiuni metodologice / Constantin Manolache, Gheorghe Rusnac // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – Ch., 2000. – Pt. 14. – P. 40-46.

150. Moşneaga, Valeriu. Pluripartidismul în Moldova: etapele şi tendinţele de bază ale consolidării / Valeriu Moşneaga, Gheorghe Rusnac // Pluripartidismul în Moldova. Esenţa şi specificul formării. – Ch., 2000. – P. 103-114.

151. Rusnac, Gheorghe. Colaborarea internaţională în domeniul protecţiei naturii : rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite / Gheorghe Rusnac, Constantin Manolache // Anale şt. ale univ. de Stat din Moldova. Seria Știinţe socio-umane. – Ch., 2000. – Vol. 2. – P. 224-228. – Bibliogr.: 26 tit.

152. Rusnac, Gheorghe. Modernizarea activităţii universitare: realizări şi perspective : (Raportul anual al rectorului uSM Gheorghe Rusnac la şedinţa Senatului din sept. 1999) / Gheorghe Rusnac // Anale şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe socio-umane. – Ch., 2000. – Vol. 1. – P. 7-12 ; Vol. 2. – P. 7-12 ; Anale şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe filologice. – Ch., 2000. – P. 7-12 ; Anale şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe chimico-biologice. – Ch., 2000. – P. 7-12 ; Anale şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe fizico-matematice. – Ch., 2000. – P. 7-12.

153. Rusnac, Gheorghe. Pledoarie pentru valorizarea democraţiei : [pref.] // Știinţa politică. Probleme, concepte, teorii / Domenico Fisichella. – Ch., 2000. – P. 5-7.

154. Statul cu structură sinergetică / An. Rotaru, Gh. Rusnac, L. Daukşte, Ang. Bogdan // Bioetică, filosofie, medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului : materialele conf. a 5-a şt. intern., 19-20 apr. 2000. – Ch., 2000. – P. 69-71.

155. Unele aspecte ale teoriei autoorganizării sistemelor sociale şi umanitare / An. Rotaru, Gh. Rusnac, L. Daukşte, Ang. Bogdan // Bioetică, filosofie, medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului : materialele conf. a 5-a şt. intern., 19-20 apr. 2000. – Ch., 2000. – P. 63-66.

– 114 –

156. Миграционный потенциал Молдовы в контексте европейской интеграции / Валерий Мошняга, Анатолий Коман, Алвин Краузе, Георгий Руснак // Moldova, România, ucraina: integrarea în structurile europene : simpoz. st. intern. tradiţional, 15-16 oct. 1999 : materiale. – Ch., 2000. – Р. 361-384. – Bibliogr. In notele de subsol.

157. Мошняга, Валерий. Приднестровское урегулирование после Стамбульского саммита: состояние и перспективы / Валерий Мошняга, Георгий Руснак // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – Ch., 2000. – Pt. 14. – P. 79-100. – Bibliogr. în notele de subsol.

158. Руснак, Георге. Некоторые аспекты международного сотрудничества и развитие университетского образования в Республике Молдова / Георге Руснак // Университеты и общество. Сотрудничество университетов на рубеже веков : Первая междунар. научно-практ. конф. стран СНГ и Балтии, 23-24 марта 2000 г. : докл. – Москва, 2000. – Р. 55-57.

159. Трудовая миграция в Республике Молдова: нормативно-правовая база и практика регулирования / Валерий Мошняга, Алвин Краузе, Анатол Коман, Георгий Руснак // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – Ch., 2000. – Pt. 13. – P. 145-161. – Bibliogr. în notele de subsol.

160. Цуркан, Валентин. Мотивы трудовой миграции: этнический аспект / Валентин Цуркан, Георгий Руснак // Население Молдовы и трудовая миграция: состояние и современные формы. – К., 2000. – Р. 158-169.

1999

161. Coman, Anatol. Formarea Lojei Masonice în Republica Moldova în viziunea presei / Anatol Coman, Gheorghe Rusnac // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – Ch., 1999. – Pt. 12. – P. 46-56. – Bibliogr. în notele de subsol.

162. Manolache, Constantin. Securitatea ecologică în raport cu factorii politico-militari / Constantin Manolache, Gheorghe Rusnac // Anale şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Ştiinţe socio-umane. – Ch., 1999. – P. 337-340.

163. Rusnac, Gheorghe. Acţiuni, realizări şi obiective privind asigurarea vieţii universitare : (Raportul anual al rectorului la şedinţa Senatului din sept. 1998) / Gheorghe Rusnac // Anale şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser.

– 115 –

Ştiinţe socio-umane. – Ch., 1999. –P. 6-12 ; Anale şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Ştiinţe filologice. – Ch., 1999. –P. 6-12 ; Anale şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Lucrări studenţeşti. – Ch., 1999. – P. 3-15.

164. Rusnac, Gheorghe. Dimensiunea ecologică a securităţii statului / Gheorghe Rusnac // Anale şt. ale univ. de Stat din Moldova. Seria Ştiinţe socio-umane. – Ch., 1999. – P. 340-343.

165. Мошняга, Валерий. Выборы (1999) генерального примара столицы и избирательные технологии / Валерий Мошняга, Георгий Руснак // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – Ch., 1999. – Pt. 12. – P. 122-152. – Bibliogr. în notele de subsol.

166. Мошняга, Валерий. Политическая культура и участие: специфика неправительственных организаций в переходных постсоциалистических обществах / Валерий Мошняга, Анатол Коман, Георгий Руснак // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – Ch., 1999. – Pt. 11. – P. 107-112. – Bibliogr. în notele de subsol.

1998

167. Rusnac, Gheorghe. Activitatea academicianului Nicolae Dimo la Universitatea de Stat din Moldova (1946-1959) / Gheorghe Rusnac, Valeriu Cozma // Resursele funciare şi acvatice. Valorificarea superioară şi protecţia lor : conf. şt.-practică consacrată împlinirii a 125 de ani de la naşterea acad. Nicolae Dimo. – Ch., 1998. – Vol. 1. – P. 3-9.

168. Rusnac, Gheorghe. Modernizarea vieţii universitare prin alinierea la standardele europene : [Raportul rectorului uSM la şedinţa Senatului din 30 sept. 1997] // Anale şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Ştiinţe socio-umane. – Ch., 1998. –P. 3-14 ; Anale şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Ştiinţe filologice. – Ch., 1998. –P. 3-14 ; Anale şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Lucrări studenţeşti. – Ch., 1998. – P. 3-16 ; Bilanţul activităţii ştiinţifice a uSM pe anii 1996/97 : conf. corpului didactico-şt. : Rez. comunic. Ştiinţe umanistice. – Ch., 1998. – P. 4-16 ; Bilanţul activităţii ştiinţifice a uSM pe anii 1996/97 : conf. corpului didactico-şt. : Rez. comunic. Ştiinţe naturale. – Ch., 1998. – P. 4-16.

169. Мошняга Валерий. Республика Молдова: форма правления и механизм взаимодействия властей / Валерий Мошняга, Александр Завтур, Георгий Руснак // Молдова-98: политические реалии и парламентские выборы. – К., 1998. – P. 96-110.

– 116 –

170. Руснак, Георге. Синергетическая модель развития «Образование – наука – производство» / Георге Руснак // Образование и наука на рубеже XXI века. Проблемы и перспективы развития : IV акад. чтения. – Ch., 1998. – P. 63-65.

1997171. Beniuc, Valentin. Caracterul şi metodele de instituţionalizare a relaţiilor

comuniste ale puterii în R.S.S.M. Politica “Importului de cadre” / Valentin Beniuc, Gheorghe Rusnac, M. Sprînceană // Instituţionalizarea sistemului de putere în Moldova postbelică. Politica de cadre, (1944-1950). – Ch., 1997. – P. 8-20.

172. Beniuc, V. Componenţa etnonaţională a structurilor de conducere ale R.S.S. Moldoveneşti / V. Beniuc, Gh. Rusnac, M. Sprînceană // Instituţionalizarea sistemului de putere în Moldova postbelică. Politica de cadre (1944-1950). – Ch., 1997. – P. 36-45.

173. Beniuc, V. Indicii calitativi ai cadrelor de conducere în perioada restabilirii regimului sovietic în ţinut / V. Beniuc, Gh. Rusnac, M. Sprînceană // Instituţionalizarea sistemului de putere în Moldova postbelică. Politica de cadre (1944-1950). – Ch., 1997. – P. 20-27.

174. Beniuc, V. Regenerarea cadrelor în structurile Puterii pe baza populaţiei băştinaşe / V. Beniuc, Gh. Rusnac, M. Sprînceană // Instituţionalizarea sistemului de putere în Moldova postbelică. Politica de cadre (1944-1950). – Ch., 1997. – P. 27-36.

175. Rusnac, Gheorghe. Învăţământul şi consolidarea statului Republicii Moldova / Gheorghe Rusnac // Statul naţional şi societatea polietnică: Moldova în anii ’90 : materialele I Simp. Moldo-German, 13-18 oct. 1996. – Ch., 1997. – P. 133-142.

176. Rusnac, Gh. Problemele învăţământului de cultură generală din Moldova / Gh. Rusnac, V. Ţurcan // Moldoscopie (Problemele analizei politice). – Ch., 1997. – Pt. 8. – P. 32-84.

177. Rusnac, Gh. Unele particularităţi metodologice, instrumentale şi operaţionale ale investigaţiei problemelor învăţământului / Gh. Rusnac, V. Cicilimov // Moldoscopie (Problemele analizei politice). – Ch., 1997. – Pt. 8. – P. 4-15.

178. Бенюк, В. Кадровое обновление структур власти на базе местного населения / В. Бенюк, Г. Руснак, М. Спрынчанэ // Институционализация системы власти в послевоенной Молдове. Кадровая политика (1944-1950). – К., 1997. – P. 23-30.

– 117 –

179. Бенюк, В. Качественные характеристики руководящих кадров в период восстановления советского режима в крае / В. Бенюк, Г. Руснак, М. Спрынчанэ // Институционализация системы власти в послевоенной Молдове. Кадровая политика (1944-1950). – К., 1997. – P. 17-22.

180. Бенюк, В. Характер и методы институционализации коммунистических отношений власти в МССР. Политика „завоза кадров” / В. Бенюк, Г. Руснак, М. Спрынчанэ // Институционализация системы власти в послевоенной Молдове. Кадровая политика (1944-1950). – К., 1997. – P. 7-16.

181. Бенюк, В. Этнонациональный состав руководящих структур МССР / В. Бенюк, Г. Руснак, М. Спрынчанэ // Институционализация системы власти в послевоенной Молдове. Кадровая политика (1944-1950). – К., 1997. – P. 7-16.

182. Руснак, Г. О некоторых методологических, инструментальных и операциональных особенностях исследования проблем образования / Г. Руснак, В. Чичилимов // Moldoscopie (Проблемы политического анализа). – К., 1997. – Ч. 8. – P. 4-13.

183. Руснак, Георге. Проблемы общего образования в Республике Молдова / Георге Руснак, В. Цуркан // Moldoscopie (Проблемы политического анализа). – К., 1997. – Ч. 8. – P. 31-73.

1996

184. Mişcarea grevistă şi problemele consensului social / V. Mihailov, V. Moşneaga, Gh. Rusnac, V. Rusnac // Moldoscopie (Problemele analizei politice). – Ch., 1996. – Pt. 1. – P. 43-48.

185. Moşneaga, Valeriu. Studiile politologice în pas cu cerinţele timpului / Valeriu Moşneaga, Gheorghe Rusnac, Dumitru Strah // Anale şt. ale univ. de Stat din Moldova, 1946-1996. – Ch., 1996. – P. 365-369.

186. Partidele şi organizaţiile social-politice în Moldova / V. Mihailov, V. Moşneaga, Gh. Rusnac, V. Rusnac // Moldoscopie (Problemele analizei politice). – Ch., 1996. – Pt. 1. – P. 4-24.

187. Populaţia rusofonă în Moldova: starea şi dispoziţia / V. Mihailov, V. Moşneaga, Gh. Rusnac, V. Rusnac // Moldoscopie (Problemele analizei politice). – Ch., 1996. – Pt. 1. – P. 32-43.

– 118 –

188. Roşca, A. Democratizarea şi începutul renovării naţionale / A. Roşca, Gh. Rusnac, A. Zavtur // Moldoscopie (Problemele analizei politice). – Ch., 1996. – Pt. 6. – P. 4-21. – Bibliogr.: 10 tit.

189. Rusnac, Gheorghe. Cuvînt înainte // Anale şt. ale univ. de Stat din Moldova, 1946-1996. – Ch., 1996. – P. 3-8.

190. Situaţia social-politică în Moldova / V. Mihailov, V. Moşneaga, Gh. Rusnac, V. Rusnac // Moldoscopie (Problemele analizei politice). – Ch., 1996. – Pt. 1. – P. 24-32.

1995

191. Rusnac, Gheorghe. Birocratismul şi urmările lui sociale / Gheorghe Rusnac, Emilian Ciobu // Politologia : Prelegeri la cursul universitar. – Ch., 1995. – Pt. 2. – P. 5-37.

192. Rusnac, Gheorghe. Regimul politic / Gheorghe Rusnac, V. Mihailov // Politologia : Prelegeri la cursul universitar. – Ch., 1995. – Pt. 2. – P. 130-148.

193. Rusnac, Gheorghe. Statul – element de bază al sistemului politic / Gheorghe Rusnac, V. Mihailov // Politologia : Prelegeri la cursul universitar. – Ch., 1995. – Pt. 2. – P. 109-129.

194. Ştiinţa politică anglofonă despre problemele social-economice şi politice din Moldova / V. Moşneaga, V. Rusnac, Gh. Rusnac, A. Zavtur // Procesele sociale în Republica Moldova în analiza politică anglofonă (anii 1992-1993) – Ch, 1995. – Pt. 1. – P. 3-38.

195. Мошняга, В. Парламентские (1994 г.) выборы и политические симпатии электората Республики Молдова / В. Мошняга, Г. Руснак // Moldoscopie (Проблемы политического анализа). – К., 1995. – Ч. 6. – P. 4-214.

196. Роман, А. Г. Судьба документального наследия Республики Молдова в годы Второй мировой войны / А. Т. Роман, Г. Е. Руснак // Вестник архивиста. – Москва, 1995. – Nr 4/5. – P. 59-69.

197. Энтелис, Г. Конфликтология: проблемы становления в Республике Молдова / Г. Энтелис, А. Завтур, Г. Руснак // Moldoscopie (Проблемы политического анализа). – Ch., 1995. – Pt. 7. – P. 234-242.

– 119 –

1994

198. Moşneaga, Valeriu. Alegerile parlamentare şi consolidarea sistemului politic pluripartidist în Republiva Moldova / Valeriu Moşneaga, Gheorghe Rusnac // Moldoscopie (Problemele analizei politice). – Ch., 1994. – Pt. 4. – P. 173-209.

199. Moşneaga, Valeriu. Partidele politice şi mişcările social-politice pe fonul stabilirii independenţei politice a Republicii Moldova / Valeriu Moşneaga, Gheorghe Rusnac // Moldoscopie (Problemele analizei politice). – Ch., 1994. – Pt. 3. – P. 66-94.

200. Rusnac, Gheorghe. Alegerile şi statornicirea sistemului pluripartit / Gheorghe Rusnac, Valeriu Moşneaga // Moldova şi lumea. – 1994. – Nr 9/10. – P. 6-7.

201. Rusnac, Gheorghe. Moldova în oglinda alegerilor / Gheorghe Rusnac, Vasile Moşneaga // Pământ şi Oameni. – 1994. – Nr 29.

202. Rusnac, Vladimir. Organizaţiile nonguvernamentale din Moldova : problemele tipologiei generale / Vladimir Rusnac, Gheorghe Rusnac, Valeriu Moşneaga // Moldoscopie (Problemele analizei politice). – Ch., 1994. – Pt. 3. – P. 3-12.

203. Rusnac, Gheorghe. Sistemul de educaţie şi instruire în Republica Moldova: (Reforma învăţământului: obiective, realizări, probleme, perspective) / Gheorghe Rusnac, Nicolae Movileanu // Moldoscopie (Problemele analizei politice). – Ch., 1994. – Pt. 4. – P. 10-45.

204. Rusnac, Vlad. Sistemul de partide politice din Moldova: esenţa şi trăsăturile / Vlad Rusnac, Gheorghe Rusnac // Moldoscopie (Problemele analizei politice). – Ch., 1994. – Pt. 3. – P. 13-17.

205. Мошняга, Валерий. Выборы в парламент Молдовы и особенности становления многопартийной политической системы в Республике Молдова / Валерий Мошняга, Георгий Руснак // Moldoscopie (Problemele analizei politice). – Ch., 1994. – Pt. 4. – P. 176-218. – Bibliogr. în notele de subsol.

206. Руснак Георгий. Бюрократизм и его социальные последствия / Георгий Руснак, Емильян Чобу // Политология : Курс лекций. – Ch., 1994. – Ч. 2. – P. 5-34.

– 120 –

207. Руснак, Георге. Выборы и становление многопартийной системы / Георге Руснак, Валериу Мошняга // Молдова и мир. – 1994. – Nr 9/10. – P. 6-7.

208. Руснак, Георгий. Выборы, партии и политические технологии / Георге Руснак, Валериу Мошняга // Moldova şi lumea = Молдова и мир. – 1994. – Nr 11/12. – P. 13-16.

209. Руснак Георгий. Государство как основной элемент политической системы / Г. Е. Руснак, В. А. Михайлов // Политология : Курс лекций. – Ch., 1994. – Ч. 2. – P. 101-121.

210. Руснак Георгий. Политический режим / Г. Е. Руснак, В. А. Михайлов, В. Г. Мошняга // Политология : Курс лекций. – Ch., 1994. – Ч. 2. – P. 122-139.

1993

211. Moşneaga, Valeriu. Grupurile de presiune în sistemul politic / Valeriu Moşneaga, Gheorghe Rusnac // Politologia : Prelegeri la cursul universitar. – Ch., 1993. – Pt. 1. – P. 50-66.

212. Rusnac, Gheorghe. Arena politică devine tot mai strîmtă : [despre apariţia noilor partide şi organizaţii obşteşti în Moldova] / Gheorghe Rusnac, Valeriu Moşneaga // Moldova şi lumea. – 1993. – Nr 9/10. – P. 4-5.

213. Rusnac, Gh. În căutarea propriei căi. Concepţia politicii externe a Republicii Moldova / Gh. Rusnac, V. Moşneaga // Moldoscopie (Problemele analizei politice). – Ch., 1993. – Pt. 2. – P. 11-19. – Bibliogr.: 7 tit.

214. Rusnac, Gh. Ştiinţa politică în Moldova: starea şi problemele / Gh. Rusnac, V. Moşneaga // Moldoscopie (Problemele analizei politice). – Ch., 1993. – Pt. 2. – P. 3-10.

215. Zavtur, Alexandru. Puterea politică, esenţa şi mecanismul realitării ei / Alexandru Zavtur, Gheorghe Rusnac, Emilian Ciobu // Politologia : Prelegeri la cursul universitar. – Ch., 1993. – Pt. 1. – P. 23-40.

216. Завтур, Александр. Политическая власть, её сущность и механизм реализации / Александр Завтур, Георгий Руснак, Емильян Чобу // Политология : Курс лекций.– Ch., 1993. – Ч. 1. – P. 18-43.

217. Мошняга, Валерий. В поисках собственного пути. Внешнеполитическая концепция Республики Молдова / Валерий Мошняга, Георгий Руснак // Moldoscopie (Проблемы политического анализа). – Ch., 1993. – Ч. 2. – P. 11-20.

– 121 –

218. Мошняга, Валериу. Группы давления в политической системе / Валериу Мошняга, Георгий Руснак // Политология : Курс лекций.– Ch., 1993. – Ч. 1. – P. 44-64.

219. Мошняга, Валерий. На политической арене становится довольно тесно : [к появлению новых партий и общественных организаций в Молдове] / Валерий Мошняга, Георгий Руснак // Молдова и мир. – 1993. – Nr 9/10. – P. 4-5.

220. Мошняга, В. Неправительственные организации Республики Молдова: проблемы общей типологии / В. Мошняга, Г. Руснак // Moldoscopie (Проблемы политического анализа). – К., 1993. – Ч. 3. – P. 3-13.

221. Мошняга, В. Политические партии и общественно-политические движения на фоне становления политической независимости Республики Молдова / В. Мошняга, Г. Руснак // Moldoscopie (Проблемы политического анализа). – К., 1993. – Ч. 3. – P. 70-99.

222. Руснак, В. Партийная система Молдовы: сущность и особенности / В. Руснак, Г. Руснак // Moldoscopie (Проблемы политического анализа). – К., 1993. – Ч. 3. – P.14-18.

223. Руснак, Георге. Внешнеполитическая концепция Молдовы: факторы, которыми пренебрегать нельзя / Георгe Руснак, Валериу Мошняга // Moldova şi lumea = Молдова и мир. – 1993. – Nr 7/8. – P. 7-9.

224. Руснак, Георгий. Политическая наука в Молдове: состояние и проблемы / Георгий Руснак, Валерий Мошняга // Moldoscopie (Проблемы политического анализа). – Ch., 1993. – Ч. 2. – P. 3-10.

1991

225. Rusnac, Gh. Politica socială / Gheorghe Rusnac, Nicolae Ţurcan, Ludmila Ciuguevski // Politica. – 1991. – Nr 6. – P. 3-9. – Bibliogr. în notele de subsol.

226. Руснак, Георге. Социальная политика / Георге Руснак, Николае Цуркан, Людмила Чугуевская // Политика. – 1991. – Nr 6. – P. 3-10.

1990

227. Rusnac, Gheorghe. Răspândirea marxismului în Rusia. Lupta pentru unirea socialismului cu mişcarea muncitorească / Gheorghe Rusnac // Istoria PCuS : Curs de lecţii. – Ch., 1990. – Pt. 1. – P. 25-46.

– 122 –

228. Rusnac, Gheorghe. Studentul şi societatea : [chestionare a 560 de studenţi şi 156 profesori de la uSM privind relaţiile interetnice] / Gheorghe Rusnac, Valentin Ţurcan // Tribuna. – 1990. – Nr 2. – P. 20-27. – Idem şi în lb. rusă.

1985

229. Руснак, Г. Е. Партийное руководство развитием высшей и средней специальной школы на этапе развитого социализма / Г. Е. Руснак // Историография истории коммунистической партии Молдавии. – К., 1985. – P. 184-191.

1983

230. Laiu, Nicolae. Prima organizaţie marcsistă rusă: (100 de ani de la formarea grupei „Eliberarea muncii”) / Nicolae Laiu, Gh. Rusnac // Komunistul Moldovei. – 1983. – Nr 9. – P. 90-94.

231. Лаю, Н. Первая русская марксистская организация: (К 100-летию образования группы «Освобождение труда») / Н. Лаю, Г. Руснак // Коммунист Молдавии. – 1983. – Nr 9. – P. 90-94.

1982

232. Rusnac, Gheorghe. Studierea lucrării lui V. I. Lenin „Două tactici ale social-democraţiei în revoluţia democrată” / Gheorghe Rusnac, Nicolae Laiu // Pedagogul sovietic. – 1982. – Nr 2. – P. 56-59.

1978

233. Руснак, Г. Е. Первичные партийные организации высших и средних специальных учебных заведений Молдавии и их деятельность по идейно-политическому воспитанию коллективов (1959-1965 гг.) / Г. Е. Руснак // Некоторые вопросы идеологической деятельности компартии Молдавии в условиях развитого социализма: Вопросы истории КПСС : межвуз. сб. ст. – К., 1978. – P. 102-119.

1977

234. Руснак, Г. Е. Деятельность Компартии Молдавии по развитию социалистического общества / Г. Е. Руснак // Великий Октябрь и расцвет социалистической культуры Молдавии : сб. ст. – К., 1977. – P. 143-149.

– 123 –

235. Руснак, Г. Е. Деятельность КП Молдавии по развитию высшего и среднего специального образования в республике в условиях развитого социалистического общества / Г. Е. Руснак // Великий Октябрь и расцвет социалистической культуры Молдавии : сб. ст. – К., 1977. – P. 135-140.

236. Руснак, Г. Е. Коммунистическое воспитание студентов вузов и учащейся молодежи средних специальных учебных заведений Молдавии (1959-1965 гг.) / Г. Е. Руснак // Некоторые вопросы строительства социализма и коммунизма : сб. ст. – К., 1977. – P. 158-173.

1975

237. Руснак, Г. Е. Забота компартии Молдавии о коммунистическом воспитании молодежи высших и средних специальных учебных заведений республики (1959-1973 гг.) / Г. Е. Руснак // 50 лет с именем Ленина : материалы респ. научно-теорет. конф. – К., 1975. – P. 83-90.

238. Руснак, Г. Е. Забота партийной организации Молдавии о подготовке профессорско-преподавательских кадров для высших и средних специальных учебных заведений республики в 1959-1965 гг. / Г. Е. Руснак // Вопросы построения развитого социалистического общества в Молдавской ССР : тем. сб. науч. работ аспирантов. – К., 1975. – P. 57-65.

239. Руснак, Г. Е. Руководство компартии Молдавии работой высших и средних специальных учебных заведений между XXI и XXIII съездами КПСС / Г. Е. Руснак // Расцвет экономики и культуры Молдавии – торжество ленинской национальной политики : материалы науч. конф. – К., 1975. – P. 204-210.

1974

240. Rusnac, Gheorghe. În spiritul vremii : [educaţia tineretului studios la instituţiile de învăţământ din Moldova] / Gheorghe Rusnac // Nistru. – 1974. – Nr 5. – P. 105-109.

241. Руснак, Г. Е. Забота компартии Молдавии о научном творчестве молодежи (1959-1965) / Г. Е. Руснак // Руководство компартии Молдавии социалистическим и коммунистическим строительством. – К., 1974. – P. 117-128

– 124 –

242. Руснак, Г. Е. Забота коммунистической партии Молдавии о комплектовании высших и средних специальных учебных заведений республики учащимися (1959-1965 гг.) / Г. Е. Руснак // Вопросы коммунистического строительства в Молдавской ССР : сб. науч. работ аспирантов КГУ. – К., 1974. – P. 12-23.

1973243. Rusnac, Gheorghe. Consolidarea bazei didactico-materiale a şcolilor

superioare şi medii de specialitate / / Gheorghe Rusnac // Învăţătorul sovietic. – 1973. – Nr 10. – P. 54-57.

244. Руснак, Георге. Роль партийных организаций Молдавии в комплектовании высших и средних специальных учебных заведений республики учащимися (1959-1965 гг.) / Георге Руснак // Научная конференция профессорско-преподавательского состава Кишиневского гос. ун-та по итогам научно-исследовательской работы за 1973 г. (февр. 1974 г.) : Секц. общественных и гуманитарных наук : тез. докл. – К., 1973. – Р. 64-65.

1972

245. Руснак, Георге. Забота компартии Молдавии о дальнейшем укреплении материально-технической базы высших и средних специальных учебных заведений республики (1959-1970 гг.) / Георге Руснак // Научная конференция профессорско-преподавательского состава Кишиневского гос. ун-та по итогам научно-исследовательской работы за 1972 г. (февр. 1973 г.) : Секц. общественных и гуманитарных наук : тез. докл. – К., 1972. – Р. 118-121.

AUTOREFERATE246. Руснак, Г. Е. Деятельность Коммунистической партии Молдавии

по развитию высшего и среднего специального образования в республике (1959-1965 гг.) : aвтореф. дис. … канд. ист. наук : 07.00.01 / Кишиневский гос. ун-т им. В. И. Ленина. – К. : Б. и., 1974. – 22 p. – Bibliogr.: p. 21-22 (6 tit.).

247. Руснак, Г. Е. Руководство Компартии Молдавии высшей и средней специальной школой республики (60-80-е годы) : aвтореф. дис. … докт. ист. наук. : 07.00.01 / Московский гос. пед. ин-т им. В. И. Ленина. – Москва : Б. и., 1989. – 33 р. – Bibliogr.: p. 31-33 (17 tit.).

– 125 –

LUCRĂRI DE POPULARIZARE A ŞTIINŢEI, INTERVIURI

2012

248. Rusnac, Gheorghe. Omul care este al ţării : [Preş. al Acad. de Știinţe a Moldovei Gheorghe Duca la 60 de ani] / Gheorghe Rusnac // Săptămîna. – 2012. – 10 febr. – P. 14.

2011249. Георге Руснак. Oсенью этого года состоится молдо-итальянский

бизнес-форум : [интервью главы молдавского дипломатического ведомства в Италии] [Resursă electronică] / беседу вел Ион Тома // Allmoldova. – 15 авг. 2011. – Mod de acces: http://www.allmoldova.com/int/interview/gheorge-rusnak-150811.html

2008250. In memoriam Profesor Alexandru Zavtur / Ion Sandu, Emil Ciobu,

Gheorghe Rusnac // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – 2008. – Nr 4(43). – P. 199-201.

251. Rusnac, Gheorghe. Încercăm să ajungem peste tot unde se află cetăţenii noştri care muncesc în Italia : [interviu cu Gheorghe Rusnac, ambasador al Rep. Moldova în Italia] / consemnare : Ecaterina Deleu // Flux : ed. de vineri. – 2008. – 20 iun. – P. 6, 10.

2007252. Rusnac, Gheorghe. „Nu am certitudinea că în universităţile noastre totul

este curat” : [corupţia în învăţământul superior : interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / consemnare : Tatiana Onică // Flux : cotid. naţ. – 2007. – 9 iul.

253. Rusnac, Gheorghe. „Să ne pună în gardă lipsa de concurenţă” : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / consemnare : Anatol Raileanu // univers pedagogic pro. – 2007. – 3 mai. – P. 4.

254. Rusnac, Gheorghe. Un regat pentru un cal… : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova : reluat din rev. „Capitala”] / consemnare : Nicoleta Bodrug // Glasul naţiunii. – 2007. – 26 iul. – P. 7.

255. Руснак, Георгий. МолдГУ ждет новое пополнение : [интервью с ректором Гос. ун-та Молдовы] / интервью взяла Майя Ионко // Кишиневские новости. – 2007. – 22 июня. – Р. 3.

– 126 –

256. Руснак, Георге. Тарифы на платное образование : [интервью с ректором Гос. ун-та Молдовы] / записала Татьяна Смешная // Экономическое обозрение. – 2007. – 6 апр. – Р. 16.

2006257. Rusnac, Gheorghe. Decizia Guvernului va duce la reducerea pronunţată

a cadrelor didactice : [pe marginea limitării nr. de studenţi admişi prin contract : [interviu cu Gheorghe Rusnac, rector al univ. de Stat din Moldova] / consemnare : Ecaterina Deleu // Flux : ed. de vineri. – 2006. – 21 iul. – P. 5.

258. Rusnac, Gheorghe. Foc nestins la vatra cunoştinţelor : uSM – cununa naţională a tradiţiilor universitare : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / consemnare : Tamara Lupuşor // Vocea poporului. – 2006. – 29 sept. – P. 4-5 ; Голос народа. – 2006. – 29 сент. – Р. 4-5.

259. Rusnac, Gheorghe. „La Universitatea de Stat din Moldova există un singur partid” : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / consemnare : Nicolae Roibu // Timpul de dimeneaţă. – 2006. – 29 sept. – P. 11.

260. Rusnac, Gheorghe. O revistă pentru politică externă [despre revista „Studii internaţionale. Viziuni din Moldova = International studies. Views from Moldova”] // Studii internaţionale. Viziuni din Moldova. – 2006. – Vol. 1, Nr 1. – P. 7-8.

261. Rusnac, Gheorghe. „Presa e o pastilă amară, pe care o bei şi îţi ia durerea” : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / consemnare : Pavel Păduraru // Timpul. – 2006. – 9 aug. – P. 2.

262. Rusnac, Gheorghe. Sistemul de credite – ieşire în Europa : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / consemnare : Maria Guzun // univers pedagogic pro. – 2006. – 9 mar. – P. 4.

263. Rusnac, Gheorghe. „Timpul nostru se conjugă la trecut, prezent şi viitor!” : universitatea de Stat din Moldova – 60 de trepte în urcuş : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / consemnare : Mihai Morăraş // Literatura şi arta. – 2006. – 28 sept. – P. 7.

264. Rusnac, Gheorghe. „Tindem să ne apropiem de calitatea procesului de instruire din Occident” : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / consemnare : Mariana Raţă // Jurnal de Chişinău. – 2006. – 26 sept. – P. 11.

– 127 –

265. Rusnac, Gheorghe. Universitatea de Stat din Moldova – al cincilea membru al familiei : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova, dr. habilitat în istorie] / interlocutor : Eugenia Tofan // Revista Naţională de Drept. – 2006. – Nr 3. – P. 2-10 : fot.

266. Руснак, Георге. «Наш университет – один из первых» : [интервью с ректором Гос. Ун-та Молдовы] / записал Владимир Тхорик // Молдавские ведомости. – 2006. – 6 окт. – Р. 3.

2005

267. Rusnac, Gheorghe. Anul 2005 – an al trezirii noastre la muncă : Rating-ul „Literatura şi arta” – 2004 cel mai… cea mai… cei mai… cele mai… / consemnare : George Bârsanu // Literatura şi arta. – 2005. – 6, 13 ian. – P. 6.

268. Rusnac, Gheorghe. Atenţie! Admiterea : [interviu cu Gheorghe Rusnac, rectorul univ. de Stat din Moldova, preş. Consiliului Rectorilor din Rep. Moldova] // Ziarul de gardă. – 2005. – 30 iun. – P. 7.

269. Rusnac, Gheorghe. Debirocratizarea admiterii : [interviu cu Gheorghe Rusnac, preş. Consiliului Rectorilor din Rep. Moldova] / consemnare : Irina Roşca, Tudor Rusu // Făclia. – 2005. – 2 iul. – P. 1, 5.

270. Rusnac, Gheorghe. Studentul de mâine va putea învăţa concomitent în câteva centre universitare : [dialog cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / interlocutor Ion Stici // Moldova şi Lumea. – 2005. – Nr 2. – P. 6-8.

271. Rusnac, Gheorghe. „Viaţa mea este universitatea...” / a dialogat : Lora Capiţa // Moldova: rev. il. de atitudine civică. – 2005. – Nr 7/8. – P. 52-53.

272. Sportul universitar: prezentul continuu : [interviu cu Ion Bostan, rectorul univ. Tehnice din Moldova, Andrei Galben, rectorul univ. Libere Intern. din Moldova, Gheorghe Rusnac, rectorul univ. de Stat din Moldova] / realizare : Elena Pârţac // Sport plus. – 2005. – 13 dec. – P. 4-6.

2004

273. Rusnac, Gheorghe. De-al nostru-i preşedintele AŞM : [alegerea noului Preşedinte al Academiei de Știinţe a Moldovei Gheorghe Duca] / Gheorghe Rusnac // universitatea de Stat din Moldova. – 2004. – Nr 12 (41). – P. 1.

274. Rusnac, Gheorghe. Legea învăţământului trebuie racordată la standardele europene : [interviu cu Gheorghe Rusnac, rectorul univ. de Stat din Moldova] / consemnare : Natalia Porubin // Moldova suverană. – 2004. – 13 febr.

– 128 –

275. Rusnac, Gheorghe. O personalitate marcantă a culturii naţionale şi europene: (Dimitrie Cantemir – 330 de ani de la naştere) : [Discursul domnului Gheorghe Rusnac, prezentat în cadrul Conf. cultural-şt., Chişinău, 26 oct. 2003] // Analele şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe socioumanistice. – Ch., 2004. – Vol. 3. – P. 28-29.

2003

276. Rusnac, Gheorghe. „Am fost şi rămân adeptul unei singure modalităţi de instruire, cea cu finanţare de la stat” : [interviu cu Gheorghe Rusnac, rectorul univ. de Stat din Moldova şi preş. Consiliului Rectorilor din Rep. Moldova] / consemnare : Nadina Gheorghiţă // Capitala. – 2003. – 2 iul. – P. 4 ; Руснак, Георге. „Я был и остаюсь сторонником государственной системы финансирования в области образования” : [интервью с Георге Руснаком, ректором Гос. ун-та] / записала : Надина Георгицэ // Capitala = Столица. – 2003. – 9 июля. – Р. 4.

277. Rusnac, Gheorghe. „Nu vă temeţi de probe!” : [admiterea 2003 : interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / consemnare : Nicolae Roibu // Timpul. – 2003. – 27 iun. – P. 5.

2002

278. Rusnac, Gheorghe. Alma Mater la 55 de ani : (Cuvânt de salut la şedinţa solemnă consacrată jubileului de 55 de ani ai uSM, 1 oct. 2001) / Gheorghe Rusnac // Analele şt. ale universităţii de Stat din Moldova. Ser. Știinţe socioumanistice. – Ch., 2002. – Vol. 1. – P. 3-6 ; Vol. 2. – P. 3-6 ; Vol. 3. – P. 3-6 ; Analele şt. ale universităţii de Stat din Moldova. Ser. Știinţe filologice. – Ch., 2002. – Vol. 1. – P. 3-6 ; Vol. 2. – P. 3-6 ; Analele şt. ale universităţii de Stat din Moldova. Ser. Știinţe chimico-biologice. – Ch., 2002. – P. 3-6 ; Analele şt. ale universităţii de Stat din Moldova. Ser. Știinţe fizico-matematice. – Ch., 2002. – P. 3-6.

279. Rusnac, Gheorghe. Alegerea ta a fost reuşită! : [mesaj de felicitare cu prilejul începerii noului an de învăţământ, al 56-lea de la fondarea uSM, inclusiv pentru studenţii anului I] / Gheorghe Rusnac // universitatea de Stat din Moldova. – 2002. – Nr 6 (sept). – P. 1.

280. Rusnac, Gheorghe. Ani trăiţi cu demnitate : [Vladimir Potlog, dr. în şt. istorice, conferenţiar univ. ] / Gheorghe Rusnac, Valeriu Cozma // Literatura şi arta. – 2002. – 1 aug. – P. 6.

– 129 –

281. Rusnac, Gheorghe. Autonomie universitară: o nouă piatră de încercare în calea actualei guvernări : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / consemnare : Nadina Gheorghiţă // Capitala. – 2002. – 8 iun. – P. 5.

282. Rusnac, Gheorghe. „Avem în republică un învăţământ preuniversitar de nota 5” : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / a intervievat Nadina Gheorghiţă // Capitala. – 2002. – 27 iul. – P. 10.

283. Rusnac, Gheorghe. Centru universitar de prestigiu internaţional : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / consemnare : Natalia Porubin, fot. : Tudor Iovu // Moldova suverană. – 2002. – 25 mai. – P. 5.

284. Rusnac, Gheorghe. Cu gândul la studenţii de azi şi la absolvenţii de ieri / Gheorghe Rusnac // Iubire de Metaforă: De la Petru Zadnipru la Svetlana Coropceanu : Antologie în 2 vol. a poeţilor-absolvenţi ai univ. de Stat din Moldova. – Ch., 2002. – Vol. 1. – P. 5-7.

285. Rusnac, Gheorghe. In memoriam. Decanul nostru Afanasie V. Repida, dr. hab. în istorie, prof. univ., învăţător emerit din Republica Moldova, la începutul lunii iulie 2000, ar fi împlinit vîrsta de 80 de ani / Gheorghe Rusnac, Valeriu Cozma // Materialele Conferinţei ştiinţifice consacrată aniversarii a 80 de ani de la naşterea savantului şi omului de stat Lucheria Evstafie, 22 mai 2002. – Ch., 2002. – P. 54-58.

286. Rusnac, Gheorghe. 1 Octombrie – ziua Fondării primitoarei noastre Alma Mater : [cuvânt de salut din partea dlui Gheorghe Rusnac, rectorul univ. de Stat din Moldova către colectiv] / Gheorghe Rusnac // universitatea de Stat din Moldova. – 2002. – Nr 7 (oct). – P. 1.

287. Rusnac, Gheorghe. „Mă consider un rector al studenţilor” : [interviu] / Gheorghe Rusnac pentru conformitate : Tatiana Ajder // Luceafărul. – 2002. – 4 oct. – P. 6.

288. Rusnac, Gheorghe. Monopolismul întotdeauna a mers pe verticală, judecându-ne festa : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / consemnare : Nelly Tudose // Accente. – 2002. – 27 iun.-3 iul. – P. 8.

289. Rusnac, Gheorghe. Program de activitate pentru următorii 5 ani dlui Gheorghe Rusnac, doctor habilitat în ştiinţe istorice, profesor universitar, membru corespondent al Acad. de Ştiinţe a Rep. Moldova, confirmat prin decizia Senatului din 23.03.02 în funcţie de rector al USM / Gheorghe Rusnac // universitatea de Stat din Moldova. – 2002. – Nr 4 (mai). – P. 1-2.

– 130 –

290. Rusnac, Gheorghe. „Sunt ataşat, precum struna de chitară” : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / interviu realizat de Aneta Grosu // Flux : ed. de vineri. – 2002. – 15 febr. – P. 8.

291. Rusnac, Gheorghe. Traiectoria unor ani trăiţi cu demnitate : [pedagogul şi savantul Vladimir Potlog la 75 de ani] / Gheorghe Rusnac, Ion Niculiţă, Valeriu Cozma // Analele şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe socioumanistice. – Ch., 2002. – Vol. 3. – P. 334-335.

292. Rusnac, Gheorghe. Un centru universitar de prestigiu internaţional : [univ. de Stat din Moldova] / Gheorghe Rusnac // Moldova suverană. – 2002. – 7 iun.

293. Rusnac, Gheorghe. Un destin împlinit : [Constantin Drachenberg, doctor, conferenţiar univ. la 75 de ani] / Gheorghe Rusnac, Pavel Cocârlă // Analele ştiinţifice ale uSM. Ser. Știinţe socioumanistice. – 2002. – Vol. 3. – P. 328-329 ; Literatura şi arta. – 2002. – 29 aug. – P. 3.

294. Rusnac, Gheorghe. Universitatea de Stat din Moldova la început de mileniu // Literatura şi arta. – 2002. – 21 noiem. – P. 3.

295. Руснак, Георге. Истоки „Гаудеамуса” в МолдГУ : [интервью с ректором Молд. гос. ун-та] / записала Ирина Анатольева // Независимая Молдова. – 2002. – 23 авг. – Р. 8-9.

296. Руснак, Георге. Отношение к образованию определяет будущее страны : [интервью с ректором Молд. гос. ун-та] / записала Маргарита Цвик // Независимая Молдова. – 2002. – 22 нояб. – Р. 7.

297. Руснак, Георге. Сколько стоит подготовка специалистов? : [мнение ректора Молд. гос. ун-та Г. Руснака, ректора Гос. ун-та медицины и фармации И. Абабия] / записала Евгения Амамбаева // Экономическое обозрение. – 2002. – Nr 18 (17 мая). – P. 17.

298. Бостан, Ион. Что показали вступительные экзамены? / Ион Бостан, Георге Руснак, Ион Белостечник // Экономическое обозрение. – 2002. – Nr 32 (6 сент.). – P. 16.

2001

299. Muraru, Elena. U.S.M.: reforma întru recunoaşterea şi echivalarea studiilor / Elena Muraru, Gheorghe Rusnac // Făclia. – 2001. – 16 mai. – P. 3, 6.

300. Rusnac, Gheorghe. Biserica „Întâmpinarea Domnului” renaşte din cenuşă : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / consemnare : Mihai Morăraş // Capitala. – 2001. – 24 febr. – P. 7.

– 131 –

301. Rusnac, Gheorghe. „Cu mine e inutil să vorbeşti, bătând cu pumnul în masă” : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / consemnare : Sorina Ștefârţă // Timpul. – 2001. – 5 oct. – P. 14.

302. Rusnac, Gheorghe. Desemnarea rectorului de către Guvern este un amestec în treburile universităţii : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / consemnare : Rima Plăcintă // Ţara. – 2001. – 25 oct.

303. Rusnac, Gheorghe. Mesaj către studenţi / Gheorghe Rusnac // Sistemul de Credite Transferabile de Studii, 2001-2003 : Catalog. – Ch., 2001. – P. 3.

304. Rusnac, Gheorghe. Mesaj de felicitare / Gheorghe Rusnac // Nu e om să nu fie scris o poezie (II) : culeg. de versuri a studenţilor universitari prilejuită de comemorarea a 55 de ani de la fondarea univ. de Stat din Moldova. – Ch., 2001. – P. 1-2.

305. Rusnac, Gheorghe. Mesaj de felicitare adresat corpului profesoral-didactic, studenţilor, întregului colectiv al USM cu prilejul aniversării a 55 de ani de la fondarea Univ. de Stat din Moldova / Gheorghe Rusnac // universitatea de Stat din Moldova. – 2001. – Nr 9 (oct.). – P. 1.

306. Rusnac, Gheorghe. „Nu toţi Ştefanii sunt Ştefan cel Mare şi nu toţi Bogdanii sunt întemeietori de state” : [dialog cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / interlocutor : Constantin Olteanu // Săptămîna. – 2001. – 28 sept. – P. 16-17.

307. Rusnac, Gheorghe. O universitate e tânără şi la 55 de ani : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / a dialogar Natalia Porubin // Moldova suverană. – 2001. – 29 sept. – P. 5.

308. Rusnac, Gheorghe. Să cultivăm dragostea faţă la limba română : [cuvânt de salut adresat Congresului I al filologilor din Republica Moldova] / Gheorghe Rusnac // Limba română. – 2001. – Nr 9/12. – P. 44.

309. Rusnac, Gheorghe. Scurt istoric al Universităţii de Stat din Moldova : (din alocuţiunea rectorului la şedinţa Senatului din 25 sept. 2001) / Gheorghe Rusnac // universitatea de Stat din Moldova. – 2001. – Nr 10. – P. 2.

310. Rusnac, Gheorghe. Un centru universitar de prestigiu internaţional: Universitatea de Stat din Moldova / Gheorghe Rusnac // Moldova suverană. – 2002. – 7 iun.

311. Rusnac, Gheorghe. Universitatea Naţională se aliniază celor mai vestite centre înrudite din lume : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / consemnare : Mihai Morăraş // Capitala. – 2001. – 13 oct. – P. 12.

– 132 –

312. Rusnac, Gheorghe. L’Université de’Etat de Moldavie – 55 ans d’activité / par Liliana Anghel // Courrier de Moldavie. – 2001. – Nr 16 (oct.-nov.). – P. 2.

313. Rusnac, Gheorghe. USM – „cartea de vizită a Moldovei în domeniul învăţământului : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / interviu realizat de Tatiana Roşca // Tineretul Moldovei. – 2001. – 6 dec. – P. 4.

314. Руснак, Георге. «МолдГУ – один из крупных налогоплательщиков» страны : [интервью с ректором Молд. гос. ун-та] / записала Евгения Амамбаева // Экономическое обозрение. – 2001. – Nr 11 (30 марта). – P. 16.

2000

315. Povara taxelor de studii ar putea deveni mai uşoară : [interviu cu rectorii universitari : Gheorghe Rusnac, rectorul univ. de Stat din Moldova, Nicolae Andronache, prim-prorector al univ. Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, …] / consemnare : Natalia Porubin // Moldova suverană. – 2000. – 26 febr. – P. 3.

316. Rusnac, Gheorghe. „Astăzi cea mai solicitată este Facultatea de Matematică şi Informatică” : [dialog cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / dialog susţinut de Rodica Postolache şi Tudor Rusu // Făclia. – 2000. – 23 sept. – P. 7.

317. Rusnac, Gheorghe. Autonomia universitară: un imperativ, dar şi obligaţiuni sporite : / Gheorghe Rusnac // Făclia. – 2000. – 11 noiem. – P. 7 : portr.

318. Rusnac, Gheorghe. Banii economisiţi pe seama învăţământului vor trebui investiţi în construirea închisorilor : [spicuiri din discursurile participanţilor la Conf. Naţ. a profesorilor creştin-democraţi, 29 oct. 2000] / Gheorghe Rusnac // Ţara. – 2000. – 14 noiem.

319. Rusnac, Gheorghe. Binecuvântare / Gheorghe Rusnac // Nu e om să nu fie scris o poezie : culeg. de versuri a studenţilor prilejuită de anul 2000 – Anul Eminescu. – Ch., 2000. – P. 3-4.

320. Rusnac, Gheorghe. Cine ştie carte, are ... valută : Secvenţe din raportul la şedinţa Senatului uSM din 23 noiem. 1999 / Gheorghe Rusnac // universitatea. – 2000. – Nr 1 (ian.).

– 133 –

321. Rusnac, Gheorghe. Cu un picior în Europa : [interviu] / a dialogat Natalia Porubin // Moldova suverană. – 2000. – 6 ian.

322. Rusnac, Gheorghe. Decanul nostru : Afanasie V. Repida, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, învăţător emerit din Republica Moldova, la începutul lunii iulie 2000 ar fi împlinit vârsta de 80 de ani / Gheorghe Rusnac // Anale şt. ale univ. de Stat din Moldova. Seria Știinţe socio-umane. – Ch., 2000. – Vol. 2. – P. 13-14 ; Moldova suverană. – 2000. – 4 iul.

323. Rusnac, Gheorghe. „Înmatricularea în învăţământul universitar trebuie concepută pe baza unui test naţional” : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / consemnare : Rodica Postolache, Tudor Rusu // Făclia. – 2000. – 16 sept. – P. 7.

324. Rusnac, Gheorghe. Mesajul la şedinţa Senatului din 31 august 1999 cu prilejul conferirii titlului „Doctor Honoris Cauza” dlui Ion Druţă / Gheorghe Rusnac // Anale şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe socio-umane. – Ch., 2000. – Vol. 1. – P. 5-6 ; Vol. 2. – P. 5-6 ; Vol. 3. – P. 5-6 ; Analele şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe filologice. – Ch., 2000. – P. 5-6 ; Analele şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe chimico-biologice. – Ch., 2000. – P. 5-6 ; Analele şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe fizico-matematice. – Ch., 2000. – P. 5-6.

325. Rusnac, Gheorghe. Mina Lozanu – savant, pedagog şi filosof al ştiinţei : [70 de ani de la naştere] / Gheorghe Rusnac, Valeriu Cozma // Anale şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Ştiinţe chimico-biologice. – Ch., 2000. – P. 13-16.

326. Rusnac, Gheorghe. Să promovăm un model deschis şi flexibil de instruire : (Raport de dare de seamă asupra activităţii desfăşurate în anul universitar 1999-2000 prezentat la şedinţa Senatului uSM din 26 sept. 2000) / Gheorghe Rusnac // universitatea. – 2000. – Nr 8 (oct.). – P. 1-2.

327. Rusnac, Gheorghe. Un centru universitar de prestigiu internaţional : [univ. de Stat din Moldova] / Gheorghe Rusnac // Moldova suverană. – 2000. – 17 iun. – P. 3.

328. Rusnac, Gheorghe. Un regat pentru un cal… : [dialog cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / a dialogat Nicoleta Bodrug // Capitala-magazin. – 2000. – Nr 4. – P. 16-17 : fot.

329. Rusnac, Gheorghe. Unde nu e viaţă spirituală, nu e istorie / Gheorghe Rusnac // universitatea. – 2000. – Nr 2. – P. 1-2.

– 134 –

330. Rusnac, Gheorghe. Universitatea de Stat din Moldova – un centru de învăţământ de elită : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / la discuţie au participat : Nicolae Dabija, Grigore Grigorescu, Ludmila Ostoveţchi // Literatura şi arta. – 2000. – 27 iul. – P. 3.

331. Surprizele admiterii – 2000 : [meditaţii ale rectorilor : Gheorghe Rusnac – univ. de Stat din Moldova, Petru Tolocenco – univ. de Stat din Tiraspol, Ion Ababii – univ. de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”] / consemnare : Marina Romanciuc // Făclia. – 2000. – 1 sept. – P. 7.

332. Руснак, Георге. Tet-a-tet с ректором : [интервью с ректором Молд. гос. ун-та] / записала Николета Бодруг ; фот. : К. Гроздева // Capitala = Столица. – 2000. – 7 окт. – Р. 4.

1999333. Admiterea–99: opinia unor rectori : [Gheorghe Rusnac, univ. de Stat din

Moldova, Petru Tolocenco, univ. de Stat din Tiraspol, Ion Guţu, univ. Pedagogică de Stat „Ion Creangă” şi al.] / consemnare : Marina Romanciuc, Tatiana Roşca // Făclia. – 1999. – 11 sept. – P. 4, 5.

334. Rusnac, Gheorghe. Alma mater vă aşteaptă… : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / a conversat Lora Rucan // Dialog. – 1999. – 16 iul. – P. 4.

335. Rusnac, Gheorghe. „Am optat şi optez pentru o societate cultă, civilizată…” : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / a intervievat Lora Rucan // Dialog. – 1999. – 27 aug. – P. 4.

336. Rusnac, Gheorghe. Banii economisiţi pe învăţământ îi vom cheltui la construcţia puşcăriilor : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / interlocutori : Vsevolod Cernei, Igor Guzun, Stan Lipcanu [et al.] // Săptămîna. – 1999. – 27 aug. – P. 9-11.

337. Rusnac, Gheorghe. Cine va ocupa locurile finanţate de la buget în universităţi şi colegii? : [opinii ale rectorilor : Gheorghe Rusnac, univ. de Stat din Moldova, Ion Ababii, univ. de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu” şi al.] / consemnare : Tatiana Roşca // Făclia. – 1999. – 13 noiem. – P. 7.

338. Rusnac, Gheorghe. Cuvânt înainte / Gheorghe Rusnac // Studia in honorem Ion Niculiţă: Omagiu cu prilejul împlinirii a 60 de ani. – Ch., 1999. – P. 3.

339. Rusnac, Gheorghe. Îndemnul la carte şi responsabilitatea instituţiilor de învăţământ : [interviu] / interviu realizat de Aneta Grosu // Flux : ed. de vineri. – 1999. – 16 iul. – P. 2.

– 135 –

340. Rusnac, Gheorghe. Mesajul la întâlnirea Preşedintelui Republicii Franceze dlui Jacques Chirac cu reprezentanţii tineretului francofon din Republica Moldova / Gheorghe Rusnac // Analele Șt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe socio-umane. – Ch., 1999. – P. 3.

341. Rusnac, Gheorghe. “Nu există investiţii mai convenabile decât în învăţământ…” : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / a intervievat Lora Rucan // Dialog. – 1999. – 19 noiem. – P. 5.

342. Rusnac, Gheorghe. Omagiu profesorului Ion Niculiţă cu prilejul împlinirii a 60 de ani / Gheorghe Rusnac, Valeriu Cozma // Anale Șt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Știinţe socio-umane. – Ch., 1999. – P. 180-182.

343. Rusnac, Gheorghe. Orizonturile altui mileniu : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / a dialogat Tudor Rusu // Făclia. – 1999. – 15 mai. – P. 7.

344. Rusnac, Gheorghe. „Studenţimea este modelul societăţii noastre” : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] // Patria tânără. – 1999. – 24 iul. – P. 6-7.

345. Rusnac, Gheorghe. Universitatea de Stat este o carte de vizită a republicii : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova, preş. Consiliului Rectorilor din Rep. Moldova ] / a dialogat Lora Rucan // Dialog. – 1999. – 12 mar. – P. 4.

346. Rusnac, Gheorghe. Vârsta onorabilă a lui Alexandru Zavtur : [70 de ani de la naşterea prof. univ., dr. în filosofie] / Gheorghe Rusnac, Mina Lozanu, Alexandru Roşca // Săptămîna. – 1999. – 7 mai. – P. 10.

347. Руснак, Георге. Студенчество – это модель нашего общества : [интервью с ректором Молд. гос. ун-та] // Молодежь Молдовы. – 1999. – 24 июля. – Р. 1, 6-7.

348. Руснак, Георге. «Университет – это многолетнее растение...» : [интервью с ректором Молд. гос. ун-та] / беседу вела Алла Коркина // Новое время. – 1999. – 2 июля. – Р. 3.

1998

349. În 1997 aţi întreprins călătorii peste hotare. Cum se vede de acolo nivelul învăţământului nostru? : [răspunsuri la ancheta Făcliei; participanţi – Iacov Popovici, Gheorghe Rusnac, Ion Bostan, Gheorghe Cimpoieş] // Făclia. – 1998. – 1 ian. – P. 6.

– 136 –

350. Rusnac, Gheorghe. Şcolirea armatei este inevitabilă : interviu cu Gh. Rusnac, rectorul USM, despre reforma în învăţămîntul militar / consemnare D. Grădinaru // Moldova suverană. – 1998. – 7 apr.

351. Руснак, Георге. Молдавский Государственный Университет: Вчера. Сегодня. Завтра : [интервью с ректором Г. Руснак] / записала Е. Гайковская // Молодежь Молдовы. – 1998. – 6 окт. – Р. 11.

1997

352. Rusnac, Gheorghe. „Accept nemulţumirea studenţilor care nu primesc bursele la timp” : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / interlocutor : Veronica Chicu // Săptămîna. – 1997. – 7 noiem. – P. 22.

353. Rusnac, Gheorghe. Alma Mater la 50 de ani : (Cuvântul de salut al rectorului în şedinţa solemnă consacrată jubeleului de 50 de ani ai u.S.M., 1 oct. 1996) // Anale şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Ştiinţe reale. – Ch., 1997. – P. 5-10 ; . Anale şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Ştiinţe socio-umane. – Ch., 1997. – P. 5-10 ; Anale şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Lucrări studenţeşti. – Ch., 1997. – P. 3-10.

354. Rusnac, Gheorghe. Cuvânt înainte : [despre profesorii savanţi de la univ. de Stat din Moldova Vladimir Potlog şi Constantin Drachenberg] / Gheorghe Rusnac // Omagiu lui Vladimir Potlog şi Constantin Drachenberg la 70 de ani. – Ch., 1997. – P. 3.

355. Rusnac, Gheorghe. „Pledez pentru o admitere în universităţi cât mai accesibilă şi pentru o obţinere a diplomei de studii superioare cât mai exigentă” : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / consemnare : Marina Romanciuc, Tudor Rusu // Făclia. – 1997. – 30 aug. – P. 6-7.

356. Rusnac, Gheorghe. Să modelăm personalităţi integre care şi-ar iubi limba, patria, neamul… / Gheorghe Rusnac // Făclia. – 1997. – 5 apr. – P. 1-2.

357. Rusnac, Gheorghe. Universitatea de Stat din Moldova / Gheorghe Rusnac // Chişinău : Enciclopedie. – Ch., 1997. – P. 525.

358. Руснак, Георге. «Мы хотим избавить наших детей от иезуитства» / Георге Руснак // Независимая Молдова. – 1997. – 30 июля.

359. Руснак, Георге. «Я доволен экспериментом...» : [беседа с ректором Молд. гос. ун-та] / беседовала Галина Варикаш // Независимая Молдова. – 1997. – 14 авг.

– 137 –

1996360. Rusnac, Gheorghe. Dacă doreşti să fii student : [interviu cu rectorul

univ. de Stat din Moldova] / / consemnare : Galina Cotelea // Pământ şi oameni. – 1996. – 20 iul. ; Земля и люди. – 1996. – 20 июля.

361. Rusnac, Gheorghe. De la buchea Legii, la eforturi practice : [reformarea relaţiilor şcoală medie de 11 ani – liceu – colegiu – universitate] / Gheorghe Rusnac // Făclia. – 1996. – 17 febr. – P. 5.

362. Rusnac, Gheorghe. Imperativele timpului şi inţiativa creatoare : [dialog cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / consemnare : Vasile Trofăilă // Moldova suverană. – 1996. – 3 dec.

363. Rusnac, Gheorghe. „În învăţământ dacă nu e zbucium, să ştiţi că nu e bine…” : [dialog cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / a dialogat Vasile Odoleanu // Moldova suverană. – 1996. – 1 oct.

364. Rusnac, Gheorghe. Jubileul universitarilor : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova cu prilejul aniversării a 50-a de la fondarea uSM] / a dialogat Leonid Smolniţchi // Luceafărul. – 1996. – 1 oct.

365. Rusnac, Gheorghe. Jubileul universitarilor : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] // Moldova suverană. – 1996. – 1 oct.

366. Rusnac, Gheorghe. Numai cunoştinţele asigură succesul transformărilor : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / consemnare : Vasile Trofăilă // Moldova şi lumea. – 1996. – Nr 11/12. – P. 10-11.

367. Rusnac, Gheorghe. Potenţialul uman rural. Şansele valorificării : [dialog cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / a dialogat Gheorghe Bologan ; fot. : Victor Lavric // Viaţa satului. – 1996. – 10 aug. – P. 5.

368. Rusnac, Gheorghe. Prefaţă / Gheorghe Rusnac // Istoria universităţii de Stat din Moldova, 1946-1996 / Valeriu Cozma. – Ch., 1996. – P. 5-8.

369. Rusnac, Gheorghe. Un impetuos fluviu universitar : : [univ. de Stat din Moldova : din şedinţa festivă 01.10.96 închinată celei de-a 50-a aniversări] / Gheorghe Rusnac // Făclia. – 1996. – 5 oct. – P. 5.

370. Rusnac, Gheorghe. Un templu al cărţii la vârsta Tinereţii... : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / consemnare : Claudia Partole // Patria tânără. – 1996 – 4 oct. – P. 12-13.

371. Rusnac, Gheorghe. „Universitatea de Stat activează după programe de studii acceptate în statele europene” : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] // Ecoul Chişinăului. – 1996 – 1 iul. – Idem şi în lb. rusă.

– 138 –

372. Rusnac, Gheorghe. Universitatea de Stat din Moldova între zguduiri şi acalmie : [dare de seamă a rectorului uSM despre munca efectuată în perioada 28 iul. 1993 – 26 sept. 1995 prezentată Senatului] / Gheorghe Rusnac // Făclia. – 1996. – 7 oct. – P. 2.

373. Universitatea de Stat din Moldova, 1946-1996 : Album / red. resp. : Gheorghe Rusnac. – Ch. : uSM, 1996. – 50 p.

374. Rusnac, Gheorghe. Vârsta viselor împlinite : [univ. de Stat din Moldova la 50 de ani] / Gheorghe Rusnac // Pământ şi oameni. – 1996. – 28 sept. – P. 4 ; universitatea. – 1996. – 1 oct. – P. 1-2 ; Земля и люди. – 1996. – 28 сент. – Р. 4.

375. Руснак, Георге. Историю мы пишем сами : [беседа с ректором Молд. гос. ун-та] / вела беседу Галина Варикаш // Независимая Молдова. – 1996. – 1 окт.

376. Руснак, Георге. Храм Книги и Вечной Молодости : [интервью с ректором Молд. гос. ун-та] // Молодежь Молдовы. – 1996. – 4 окт. – Р. 10-11.

1995

377. Rusnac, Gheorghe. Activităţi de interes comun : [Relaţiile ştiinţifice şi de învăţământ între univ. de Stat din Moldova şi institutele Acad. de Știinţe a Moldovei] / Gheorghe Rusnac // Știinţa. – 1995. – Nr 5 (aug.). – P. 2 : fot.

378. Rusnac, Gheorghe. „Acum sunt numit instingator de grevă” : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / dialog realizat de Veaceslav Mîţu // Făclia. – 1995. – 13 mau. – P. 2, 6.

379. Rusnac, Gheorghe. Omul cu literă mare / Gheorghe Rusnac // Omagiu academicianului Nicolae Corlăteanu la 80 de ani. – Ch., 1995. – P. 45-47.

380. Rusnac, Gheorghe. Orientarea – spre carte! Valori şi nonvalori : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / interlocutor : Tatiana Rotaru // Săptămîna. – 1995. – 28 iul. – P. 6.

381. Rusnac, Gheorghe. Pentru noi înmatricularea nu este o companie, ci un proces permanent: Admiterea – 95 : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / consemnare : N. Gheorghiţă // Chişinău. Gaz. de seară. – 1995. – 15 iun. – P. 6 ; Вечерний Кишинев. – 1995. – 15 июня.

– 139 –

382. Rusnac, Gheorghe. „Prestigiul învăţământului superior în Moldova este în continuă creştere” : [un monolog al rectorului univ. de Stat din Moldova] / consemnare : Serghei Ciurikov, Konstantin Starîş // Patria tânără. – 1995. – 22 iul. – P. 6.

383. Rusnac, Gheorghe. Universitatea de Stat – carte de vizită a Republicii Moldova : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / pentru conformitate : Mihai Dumitru // Moldovanul. – 1995. – 30 iun. – P. 3.

384. Руснак, Георге. „Меня не смущает количество машин перед зданием университета” : [интервью с ректором Молд. Гос. Ун-та] / вел интервью Артур Артемов // Молодежь Молдовы. – 1995. – 16 дек. – Р. 8.

385. Руснак, Георге. „Престиж высшего образования в Молдове растет” : [монолог ректора Молд. Гос. Ун-та] / записали : Сергей Чуриков, Константин Старыш // Молодежь Молдовы. – 1995. – 22 июля. – Р. 6.

1994

386. Rusnac, Gheorghe. Alma Mater presupune studii serioase : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / interlocutor : S. Manea // Pământ şi oameni. – 1994. – 16 iul. ; Земля и люди. – 1994. – 16 июля.

387. Rusnac, Gheorghe. Despre pâine, cărţi şi viitorul nostru : [dialog cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / consemnare : Gheorghe Bologan // Viaţa satului. – 1994. – 22 ian. – P. 6.

388. Rusnac, Gheorghe. „Intoleranţa şi nereceptivitatea la critică sunt cele mai mari rele de la noi” : [schiţă despre rectorul Gheorghe Rusnac] / consemnare : Liviu Druguş // Săptămîna. – 1994. – 22 iul. – P. 12-13 : port.

389. Rusnac, Gheorghe. „Nu economisiţi din contul şcolii” : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / pentru conformitate Gheorghe Bologan // Viaţa satului. – 1994. – 21 iul. – P. 5.

390. Rusnac, Gheorghe. Pregătirea cadrelor didactice presupune condiţii optime : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / interlocutor : M. Anastasova // Curierul de seară. – 1994. – 2 aug. – Idem în lb. rusă.

391. Rusnac, Gheorghe. Toate schimbările se fac spre bine : [interviu cu rectorul univ. de Stat din Moldova] / a intervievat D. Vlădică // Moldova suverană. – 1994. – 15 iun.

– 140 –

392. Руснак, Георгий. Утвержден порядок приема студентов в Госуниверситет : [интервью ректора Г. Руснака // Независимая Молдова. – 1994. – 27 апр.]

1993

393. Moşneaga, V. Arena politică devine tot mai strîmtă : Partide şi organizaţii obşteşti din Moldova / V. Moşneaga, Gh. Rusnac // Moldova şi lumea = Молдова и мир. – 1993. – Nr 9/10. – P. 4-5.

1992

394. Dragnev, Demir. Cercetător laborios al istoriei naţionale : [A. Eşanu. dr. în istorie] / Demir Dragnev, Gheorghe Rusnac // Făclia. – 1992. – 18 dec. – P. 4.

1991

395. Rusnac, Gheorghe. Politica şi morala : [convorbirea cu Gh. Rusnac, dr. în istorie, şeful сatedrei de politologie a univ. de Stat din Moldova] / pentru conformitate Elena Zamura // Politica. – 1991. – Nr 1. – P. 16-22. – Bibliogr. în notele de subsol.

396. Руснак, Георге. Политика и нравственность : [беседа с зав. кафедрой политологии Молд. Гос. Ун-та] / вела беседу Елена Замура // Политика. – 1991. – Nr 1. – P. 17-23. – Bibliogr. în notele de subsol.

1990

397. Rusnac, Gheorghe. Există, totuşi, un adevăr : [istoria fondării şi denumirea corectă a univ. de Stat din Moldova] / Gheorghe Rusnac // Panorama. – 1990. – Nr 19. – P. 6-7.

398. Rusnac, Gheorghe. În căutarea numitorului comun : [interviu cu Gh. Rusnac, dr. în istorie] / consemnare : A. Vasiliu // Făclia. – 1990. – 30 mar. – P. 3 ; Факел. – 1990. – 30 марта. – Р. 3.

399. Руснак, Георге. Больше внимания общественным наукам : [аспекты перестройки высшего образования] / Георге Руснак // Советская Молдавия. – 1990. – 3 апр.

400. Руснак, Георге. Возвращение наименования : [интервью с Г. Руснак о переименовании Кишиневского гос. ун-та в Молдавский гос. ун-т] / беседовал А. Голя // Советская Молдавия. – 1990. – 19 янв.

– 141 –

1989

401. Rusnac, Gheorghe. Cum se falsifică istoria [Moldovei : ecou la art. lui A. Safonov „Cum se crează labirinturile”] / Gheorghe Rusnac // Orizontul. – 1989. – Nr 6. – P. 69-74.

402. Rusnac, Gheorghe. Datori în faţa cunoştinţei : [despre activitatea rectoratului univ. de Stat din Chişinău] / Gh. Rusnac, M. Guzun // Moldova socialistă. – 1989. – 31 oct.

403. Руснак, Георге. Как подделывают историю [Молдавии : отклик на ст. А. Сафонова „Как создаются лабиринты”] / Георге Руснак // Горизонт. – 1989. – Nr 6. – P. 70-75.

1988

404. „Paradoxuri la facultatae”: pe urmele materialelor publicate : [răspuns semnat de B. Melnic şi de G. Rusnac] // Învăţămîntul public. – 1988. – 30 ian ; Народное образовние. – 1988. – 30 янв.

405. Rusnac, Gheorghe. Studenţii îşi aleg lectorii… : [interviu cu Gh. Rusnac] / realizat de V. Martin // Tinerimea Moldovei. – 1988. – 11 mar.

406. Rusnac, Gheorghe. Trebuie să susţinem acest examen : [interviu cu Gh. Rusnac] // Moldova socialistă. – 1988. – 20 dec.

407. Руснак, Георгий. Пора экзамена // Советская Молдавия. – 1988. – 20 дек.

1986

408. Rusnac, Gh. Educăm patrioţi şi internaţionalişti [la univ. de Stat din Chişinău] / Gh. Rusnac, C. Solomon // Pedagogul sovietic. – 1986. – Nr 6. – P. 55-57.

409. Rusnac, Gh. Studentul intră în partid : [experienţa şcolilor superioare şi medii de specialitate] / Gh. Rusnac // Comunistul Moldovei. – 1986. – Nr 9. – P. 47-50 ; Idem şi în lb. rusă.

1985

410. Rusnac, Gh. Selectarea abiturienţilor – în centrul atenţiei noastre : [în instituţiile de învăţământ superior] / Gh. Rusnac // Pedagogul sovietic. – 1985. – Nr 11. – P. 49-52.

– 142 –

1982411. Rusnac, Gheorghe. Contribuţie valoroasă la dezvoltarea teoriei

revoluţionare : [80 de ani de la apariţia lucrării lui V. I. Lenin „Ce-i de făcut?”] / Gheorghe Rusnac, Nicolae Laiu // Literatura şi arta. – 1982. – 11 mar. – P. 1-2.

412. Rusnac, Gheorghe. URSS – bastion al păcii / Gheorghe Rusnac, Nicolae Laiu // Viaţa satului. – 1982. – 6 mar.

1981413. Rusnac, Gheorghe. Jalon important în viaţa partidului / Gheorghe

Rusnac, Nicolae Laiu // Literatura şi arta. – 1981. – 12 mar. – P. 1-2.

1979414. Laiu, Nicolae. Programul de construire a orânduirii socialiste / Nicolae

Laiu, Gheorghe Rusnac // Învăţământul public. – 1979. – 24 mar.

1977415. Rusnac, Gheorghe. Educaţia tineretului – cauză a întregului popor /

Gheorghe Rusnac // Învăţământul public. – 1977. – 13 iul.

REDACTOR, COORDONATOR, RECENZENT

2011416. Cozma, Artur. Republica Moldova – Consiliul Europei: parteneriat pentru

democratizare (1990-2010) : [studiu] / Artur Cozma ; red. şt. : Gheorghe Rusnac ; rec. : Valeriu Moşneaga. – Ch. : Lumina, 2011. – 289 p. – Bibliogr.: p. 234-239 şi în notele de subsol. – ISBN 978-9975-65-267-4.

417. Moldoscopie (Probleme de analiză politică) : Revistă şt. trimestrială / col. red. : V. Moşneaga (red.-şef), …, Gh. Rusnac [et al.]. – Ch. : CE uSM, 2011. – ISSN 1812-2566.

2011. – Nr 1(52). – 199 p. 2011. – Nr 2(53). – 196 p. 2011. – Nr 3(54). – 205 p. 2011. – Nr 4(55).

– 143 –

2010

418. Moldoscopie (Probleme de analiză politică) : Revistă şt. trimestrială / col. red. : V. Moşneaga (red.-şef), …, Gh. Rusnac [et al.]. – Ch. : CE uSM, 2010. – ISSN 1812-2566.

2010. – Nr 1(48). – 200 p. 2010. – Nr 2(49). – 199 p. 2010. – Nr 3(50). – 200 p. 2010. – Nr 4(51). – 215 p.

2009

419. Moldoscopie (Probleme de analiză politică) : Revistă şt. trimestrială / col. red. : V. Moşneaga (red.-şef), …, Gh. Rusnac [et al.]. – Ch. : CE uSM, 2009. – ISSN 1812-2566.

2009. – Nr 1(44). – 199 p. 2009. – Nr 2(45). – 202 p. 2009. – Nr 3(46). – 198 p. 2009. – Nr 4(47). – 194 p.

420. Сакович, В. А. Основы глобалистики : (курс лекций) / В. А. Сакович ; рец. : Г. Е. Руснак, А. Т. Роман, В. Н. Бенюк ; Ин-т междунар. отношений Молдовы. – К. : Б. и., 2009. – 647 р. – Bibliogr. lf sfârşitul art. şi în notele de subsol. – ISBN 978-9975-78-770-3.

2008

421. Manolache, Constantin. Securitatea ecologică. Aspectul politico-militar : monogr. / Constantin Manolache ; red. şt. : Gheorghe Rusnac ; Inst. Militar al Forţelor Armate. – Ch. : IMFA, 2008. – 142 p. – Bibliogr. în note la sfârşitul cap. – ISBN 978-9975-9692-5-3.

422. Moldoscopie (Probleme de analiză politică) : Revistă şt. trimestrială / col. red. : V. Moşneaga (red.-şef), …, Gh. Rusnac [et al.]. – Ch. : CE uSM, 2008. – ISSN 1812-2566.

2008. – Nr 1(40). – 197 p. 2008. – Nr 2(41). – 202 p. 2008. – Nr 3(42). – 196 p. 2008. – Nr 4(43). – 201 p.

– 144 –

2007

423. Integrarea ştiinţei şi a învăţămîntului superior: Concepţii. Orientări. Strategii / col. aut. : Vladimir Guţu, Tatiana Callo, Vasile Cojocaru, Elena Muraru, Petru Chetruş, Otilia Dandara, Ludmila Darii, Vitalii Minciună, Svetlana Semionov, Sergiu Toma ; coord. : Gheorghe Rusnac ; Consiliul Suprem pentru Știinţă şi Dezvoltare Tehnologică, univ. de Stat din Moldova, Centrul de Politici Educaţionale. – Ch. : CEP uSM, 2007. – 164 p. – Bibliogr. la sfârşitul cap. – ISBN 978-9975-70-417-5.

424. Moldoscopie (Probleme de analiză politică) : Revistă şt. trimestrială / col. red. : V. Moşneaga (red.-şef), Gh. Rusnac (red.-şef), V. Saca [et al.]. – Ch. : CE uSM, 2007. – ISSN 1812-2566.

2007. – Nr 1(36). – 167 p. 2007. – Nr 2(37). – 180 p. 2007. – Nr 3(38). – 183 p. 2007. – Nr 4(39). – 188 p.

2006

425. Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Știinţe chimico-biologice” / univ. de Stat din Moldova ; col. red. : Gheorghe Rusnac (red.-şef) [et al.]. – Ch. : CEP uSM, 2006. – 565 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 978-9975-70-653-7.

426. Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Știinţe filologice” / univ. de Stat din Moldova ; col. red. : Gheorghe Rusnac (red.-şef) [et al.]. .]. – Ed. jubiliară. – Ch. : CEP uSM, 2006. – 476 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 978-9975-70-657-5

427. Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Știinţe fizico-matematice” / univ. de Stat din Moldova ; col. red. : Gheorghe Rusnac (red.-şef) [et al.]. – Ch. : CEP uSM, 2006. – 213 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 978-9975-70-027-6.

428. Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Știinţe reale” : Lucrări de sinteză, 1996-2006 / univ. de Stat din Moldova ; col. red. : Gheorghe Rusnac (red.-şef). – Ch. : CEP uSM, 2006. – 240 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 978-9975-70-682-7.

– 145 –

429. Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Știinţe socio-umanistice” / univ. de Stat din Moldova ; col. red. : Gheorghe Rusnac (red.-şef) [et al.]. – Ed. jubiliară. – Ch. : CEP uSM, 2006. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 978-9975-70-674-2.

Vol. 1. – 2006. – 683 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 978-9975-70-671-1. Vol. 2. – 2006. – 313 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 978-9975-70-675-9. Vol. 3. – 2006. – 569 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 978-9975-70-672-8. Vol. 4. – 2006. – 463 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 978-9975-70-025-2.

430. Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Știinţe socio-umanistice” : Lucrări de sinteză, 1996-2006 / univ. de Stat din Moldova ; col. red. : Gheorghe Rusnac (red.-şef) [et al.]. – Ch. : CEP uSM, 2006. – 289 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 978-9975-70-683-4.

431. 15 ani de independenţă a Republicii Moldova : materialele conf. şt. intern., 22 aug. 2006 / col. red. : Gheorghe Duca, Alexandru Roşca, Alexandru Burian [et al.] ; com. org. : Gheorghe Duca, Mariana Șlapac, Ion Jarcuţchi, Mihai Platon, Alexandru Roşca, Gheorghe Rusnac [et al.]. – Ch. : S. n., 2006. – 167 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 978-9975-62-080-2. M93 C-58.

432. Învăţămîntul superior şi cercetarea – piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere : сonf. şt. intern. dedicată jubileului de 60 de ani ai univ. de Stat din Moldova, 28 sept. 2006 : rez. comunic. / com. org. : Gheorghe Rusnac (preş.), Petru Gaugaş, Petru Chetruş [et al.] ; univ. de Stat din Moldova. – Ch. : CEP uSM, 2006. – ISBN 978-9975-70-666-7.

Vol. 1 : Știinţe socio-umanistice. – 493 p. – ISBN 978-9975-70-668-1 Vol. 2 : Știinţe reale. – 366 p. – ISBN 978-9975-70-670-4.

433. Învăţămîntul superior şi cercetarea – piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere : сonf. şt. intern. dedicată jubileului de 60 de ani ai univ. de Stat din Moldova, 28 sept. 2006 : Ședinţa plenară / com. org. : Gheorghe Rusnac (preş.) [et al.] ; univ. de Stat din Moldova. – Ch. : CEP uSM, 2006. – 36 p.

434. Moldoscopie (Probleme de analiză politică) : Revistă şt. trimestrială / col. red. : V. Moşneaga (red.-şef), Gh. Rusnac (red.-şef), V. Saca [et al.]. – Ch. : CE uSM, 2006. – ISSN 1812-2566.

2006. – Nr 2(33). – 183 p. 2006. – Nr 3(34). – 187 p.

– 146 –

435. Studii internaţionale. Viziuni din Moldova = International studies. Views from Moldova : publ. periodică şt.-metod. / univ. de Stat din Moldova ; col. red. . V. Teosa (red.-şed) [et al.] ; rec. Gheorghe Rusnac, V. Saca. – Ch. : CEP uSM, 2006-. – ISBN 978-9975-70-011-5. – ISSN 1857-1336.

2006. – Vol. 1, Nr. 1. – 194 p. – ISBN 978-9975-70-011-5. 2007. – Vol. 2, Nr 1. – 195 p. – ISBN 978-9975-70-446-5.

436. Universitatea de Stat din Moldova : 1946-2006 [60 ani de la înfiinţare] / univ. de Stat din Moldova ; col. red. : Gheorghe Rusnac (red. resp.) [et al.]. – Ch. : CEP uSM, 2006. – 20 p. : il.

2005

437. Puterea şi opoziţia în contextul managementului politic / coord. : V. Moşneaga, Gh. Rusnac, Gh. Mohammadifard ; univ. de Stat din Moldova, Centrul „Captes”. – Iaşi : Pan Europe, 2005. – 232 p. – ISBN 973-8483-40-9.

2004

438. Demnitatea – valoare supremă a omului şi naţiunii : Materialele Conf. şt. „Demnitatea umană şi Naţională în contextul integrării europene a Republicii Moldova” / red. resp. : Ion Mereuţă ; col. red. : Boris Melnic, Mihai Cimpoi, Teodor Ţîrdea, Gheorghe Rusnac [et al.]. – Ch. : S. n., 2004. – 305 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-9830-5-7.

439. Mereuţă, Ion. Demnitatea umană şi cea naţională,valori supreme în orizontul istoriei / Ion Mereuţă, Valeriu Bulgari, Anatol Creţu ; rec. : Ion Borşevici, Teodor Ţîrdea, Gheorghe Rusnac, Petru Soltan. – Ch. : S.n., 2004. – 56 p. – ISBN 9975-9995-0-6.

440. Сакович, В. А. Антиглобализм: причины, сущность и основные формы : моногр. / В. А. Сакович ; науч. ред. : Г. Руснак ; Молд. гос. ун-т. – Ch. : CEP uSM, 2004. – 303 р. : tab. – Bibliogr.: p. 278-301 şi în notele de subsol. – ISBN 978-9975-70-490-5.

2003

441. Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Știinţe chimico-biologice” / univ. de Stat din Moldova ; col. red. : Gheorghe Rusnac (red.-şef) [et al.]. – Ch. : CEP uSM, 2003. – 507 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 978-9975-70-263-5

– 147 –

442. Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Știinţe filologice” / univ. de Stat din Moldova ; col. red. : Gheorghe Rusnac (red.-şef) [et al.]. .]. – Ed. jubiliară. – Ch. : CEP uSM, 2003. – 483 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 978-9975-70-287-2.

443. Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Știinţe fizico-matematice” / univ. de Stat din Moldova ; col. red. : Gheorghe Rusnac (red.-şef) [et al.]. – Ch. : CEP uSM, 2003. – 260 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 978-9975-70-305-4

444. Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Știinţe socio-umanistice” / univ. de Stat din Moldova ; col. red. : Gheorghe Rusnac (red.-şef) [et al.]. – Ch. : CEP uSM, 2003. –

Vol. 1. – 2003. – 315 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 978-9975-70-284-8.

Vol. 2. – 2003. – 472 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 978-9975-70-295-3.

445. Melnic, Boris. Învăţământul universitar – generator al progresului şi dezvoltării durabile a Republicii Moldova / Boris Melnic ; rec. : Gh. Rusnac ; univ. de Stat din Moldova. – Ch. : CE uSM, 2003. – 63 p. – ISBN 9975-70-271-6.

446. Roşca, Ala. Comunicarea politică şi democratizarea societăţii : monogr. / Ala Roşca ; red. şt. : Gheorghe Rusnac ; univ. de Stat din Moldova, Civic Education Project. – Ch. : CEP uSM, 2003. – 231 p. – Bibliogr.: p. 221-230 (174 tit.). – ISBN 978-9975-70-352-6.

2002447. Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Lucrări

studenţeşti” : Știinţe naturale / univ. de Stat din Moldova ; col. red. : Gheorghe Rusnac (red.-şef) [et al.]. – Ch. : CEP uSM, 2002. – 130 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-70-167-1.

448. Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Lucrări studenţeşti” : Știinţe socio-umanistice / univ. de Stat din Moldova ; col. red. : Gheorghe Rusnac (red.-şef) [et al.]. – Ch. : CEP uSM, 2002. – 355 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-70-167-1.

449. Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Știinţe filologice” / univ. de Stat din Moldova ; col. red. : Gheorghe Rusnac (red.-şef) [et al.]. – Ch. : CEP uSM, 2002. – 166 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-70-157-4.

– 148 –

450. Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Știinţe fizico-matematice” / univ. de Stat din Moldova ; col. red. : Gheorghe Rusnac (red.-şef) [et al.]. – Ch. : CEP uSM, 2002. – 215 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-70-154-X.

451. Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Știinţe socioumanistice” / univ. de Stat din Moldova ; col. red. : Gheorghe Rusnac (red.-şef) [et al.]. – Ch. : CEP uSM, 2002. – Bibliogr. la sfârşitul art.

Vol. 1. – 2002. – 350 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-70-144-2. Vol. 2. – 2002. – 373 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-70-155-8. Vol. 3. – 2002. – 343 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-70-159-0.

452. Materialele Conferinţei ştiinţifice consacrată aniversarii a 80 de ani de la naşterea savantului şi omului de stat Lucheria Evstafie Repida = Материалы научной конференции посвященной юбилею – 80-летию со дня рождения ученого и государственного деятеля Репиды Лукерьи Евстафиевны, 22 mai 2002 / col. red. : Gheorghe Rusnac (resp. ed.), Ion Bodrug (aut. şi coord. de proiect), Valeri Cozma, Zinaida Alexandru-Sâtnic (red. coord.) ; Acad. de Știinţe a Moldovei, Inst. de Cercetări Interetnice, Inst. de Istorie, univ. de Stat din Moldova. – Ch. : CE uSM, 2002. – 218 p. – Bibliogr.: p. 185-201 (237 tit.) şi la sfârşitul art. – ISBN 9975-70-283-X.

453. 11 septembrie 2001: Noul concept de securitate internaţională : materialele conf. intern., 9-13 sept. 2002 / coord : Valentina Teosa ; com. org. : Gheorghe Rusnac, Vasile Cujba, Valentina Teosa [et al.] ; Inst. Muncii CSRM, univ. de Stat din Moldova, Civic Education Project. – Ch. : S. n, 2002. – 232 p. – ISBN 9975-9732-0-5.

2001

454. Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Știinţe chimico-biologice” / univ. de Stat din Moldova ; col. red. : Gheorghe Rusnac (red.-şef) [et al.]. – Ch. : CE uSM, 2001. – 374 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-70-019-5.

455. Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Ser. „Ştiinţe filologice” / univ. de Stat din Moldova ; col. red. : Gheorghe Rusnac (red.-şef) [et al.]. – Ch. : CE uSM, 2001.

Vol. 1. – 2001. – 338 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-70-038-1. Vol. 2. – 2001. – 258 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-70-039-X.

– 149 –

456. Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Ştiinţe fizico-matematice” / univ. de Stat din Moldova ; col. red. : Gheorghe Rusnac (red.-şef) [et al.]. – Ch. : CEP uSM, 2001. – 242 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-70-042-X.

457. Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Ştiinţe socio-umanistice” / univ. de Stat din Moldova ; col. red. : Gheorghe Rusnac (red.-şef) [et al.]. – Ch. : CE uSM, 2001.

Vol. 1. – 2001. – 579 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-70-029-2. Vol. 2. – 2001. – 338 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-70-040-3. Vol. 3. – 2001. – 319 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-70-041-1.

458. Cercetări în domeniul ştiinţelor astronomice şi fizice la Universitatea de Stat din Moldova (1946-2000) = Researches in the field of astronomy and physics sciences at the State University of Moldova (1946-2000) : Contribuţii bibliogr. / univ. de Stat din Moldova ; red. resp. : Gheorghe Rusnac ; red. bibliogr. : Svetlana Ermilov. – Ch. : CE uSM, 2001. – 462 p. – Bibliogr.: 5658 tit. – ISBN 978-9975-70-128-0.

459. Elitele politice şi liderismul democratic în societăţile post-totalitare : materialele seminarului moldo-român: „Tinerii şi liderismul democratic în societăţile post-totalitare, 8-11 noiem. 2001 / com. org. : Gheorghe Rusnac (preş.). – Ch. : CE uSM, 2001. – 52 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 978-9975-70-283-X.

460. Madan, Ion. Istorie, arheologie, etnografie, 1981-2001 : Contribuţii bibliogr. / Ion Madan ; red. resp. : Gheorghe Rusnac ; col. red. : Ion Niculiţă, Pavel Cocârlă, Valeriu Cozma [et al.] ; univ. de Stat din Moldova. – Ch. : Centrul ed. uSM, 2001. – 480 p. – ISBN 9975-70-106-X.

461. Mass-media şi societăţile în tranziţie: realităţi şi perspective : Simp. şt. intern., 5-6 oct. 2001 / com. org. : V. Andreiko, …, Gh. Rusnac [et al.]. – Ch. : uSM, 2001. – 292 p. – ISBN 9975-70-085-3.

462. Moldova între Est şi Vest: Identitatea naţională şi orientarea europeană : Al 2-lea Simp. şt. Moldo-German, 28 oct.-1 noiem. 2001 / com. org. : Klaus Bochmann, …, Gheorghe Rusnac [et al.]. – Ch. : CAPTES, 2001. – 288 p. – ISBN 9975-70-089-6.

– 150 –

463. Republica Moldova la începutul mileniului III: realităţi şi perspective : [conf. şt. profesoral-studenţească, 1 iun. 2001] / coord. : V. Moşneaga ; com. org. : Gheorghe Rusnac (preş.) [et al.] ; univ. de Stat din Moldova, Fac. de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe politice şi Administrative, Inst. de Studii Politice şi Relaţii Internaţionale ;. – Ch. : uSM, 2001. – 277 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. şi în notele de subsol. – ISBN 9975-70-032-2.

464. Sistemul de Credite Transferabile de Studii, 2001-2003 : Catalog / univ. de Stat din Moldova ; col. red. : Gheorghe Rusnac (red.-şef), Petru Gaugaş, Elena Muraru [et al.]. – Ch. : CE uSM, 2001. – 192 p. – ISBN 9975-70-061-6.

465. Universitatea de Stat din Moldova : [ghid] / col. red. : Gheorghe Rusnac (red.-şef) [et al.] ; fot. : Anastasia Cibotaru ; univ. de Stat din Moldova. – Ch. : CE uSM, 2001. – 55 p. : fot. color., il.

2000466. Anale Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Ştiinţe

chimico-biologice” / red. şef. : Gheorghe Rusnac ;univ. de Stat din Moldova. – Ch. : uSM, 2000. – 384 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. –

ISBN 9975-917-65-8.

467. Anale Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Ştiinţe filologice” / red. şef. : Gheorghe Rusnac ;univ. de Stat din Moldova. – Ch. : uSM, 2000. – 360 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-917-72-0.

468. Anale Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Ştiinţe fizico-matematice” / red. şef. : Gheorghe Rusnac ; univ. de Stat din Moldova. – Ch. : uSM, 2000. – 285 p. – Bibliogr. la sfârşitul art.

469. Anale Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Ştiinţe socio-umane” / red. şef. : Gheorghe Rusnac ;univ. de Stat din Moldova. – Ch. : uSM, 2000.

Vol. 1. – 2000. – 409 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-917-67-4. Vol. 2. – 2000. – 280 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-917-68-2. Vol. 3. – 2000. – 209 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-917-71-2.

470. Fruntaşu, Platon. Sistemele politice liberal-democratice / red. : Gheorghe Rusnac. – Ch., 2000. – 236 p.

– 151 –

1999

471. Anale Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Ştiinţe chimico-biologice” / univ. de Stat din Moldova ; col. red. : Gheorghe Rusnac [et al.]. – Ch. : uSM, 1999. – 255 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-917-25-9

472. Anale Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Ştiinţe filologice” / univ. de Stat din Moldova ; col. red. : Gheorghe Rusnac [et al.]. – Ch. : uSM, 1999. – 239 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-917-22-4

473. Anale Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Ştiinţe fizico-matematice” / univ. de Stat din Moldova ; col. red. : Gheorghe Rusnac [et al.]. – Ch. : uSM, 1999. – 276 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-917-26-7.

474. Anale Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Ştiinţe socio-umane” / univ. de Stat din Moldova ; red.-şef. : Gheorghe Rusnac. – Ch. : uSM, 1999. – 382 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-917-21-6.

475. Madan, Ion. Cercetări în domeniul ştiinţelor biologice, pedologice şi agrochimice la Universitatea de Stat din Moldova (1946-1998) = Researches in the field of biological, pedological and agricultural chemistry sciences at the State Univesrsity of Moldova (1946-1998) : Contribuţii bibliogr. / Ion Madan ; red. resp. : Gheorghe Rusnac ; col. red. : Petru Chetruş, Aurelia Crivoi, Vasile Ciobanu [et al.] ; univ. de Stat din Moldova. – Ch. : uSM, 1999. – 440 p. – Bibliogr.: 5406 tit. – ISBN 9975-917-23-2.

Rec.: Lozanu, Mina. Contururile ştiinţifice ale secolului XX // Moldova suverană. – 2000. – 22 mar.

476. Profesorul universitar Mina Lozanu : [zoolog, 70 de ani de la naştere] : Amintiri, reflecţii, creaţii ştiinţifice şi literare / univ. de Stat din Moldova ; red.-coord. : Gheorghe Rusnac, Valeriu Cozma. – Ch. : uSM, 1999. – 122 p.

1998

477. Anale Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Ştiinţe chimico-biologice” / red.-şef. : Gheorghe Rusnac ;univ. de Stat din Moldova. – Ch. : uSM, 1998. – 253 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-917-03-8.

– 152 –

478. Anale Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Ştiinţe filologice” / red.-şef. : Gheorghe Rusnac ;univ. de Stat din Moldova. – Ch. : uSM, 1998. – 167 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-917-03-8.

479. Anale Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Ştiinţe fizico-matematice” / red.-şef. : Gheorghe Rusnac ;univ. de Stat din Moldova. – Ch. : uSM, 1998. – 233 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-917-04-6.

480. Anale Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Ştiinţe socio-umane” / red.-şef. : Gheorghe Rusnac ;univ. de Stat din Moldova. – Ch. : uSM, 1998. – 250 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-917-01-1.

481. Madan, Ion. Cercetări în domeniul ştiinţelor chimice la Universitatea de Stat din Moldova (1946-1998) = Researches in the field chemical sciences at the State University of Moldova (1946-1998) : Contribuţii bibliogr. / Ion Madan ; red. resp. : Gheorghe Rusnac ; univ. de Stat din Moldova. – Ch. : uSM, 1998. – 319 p. – Bibliogr.: 3779 tit. – ISBN 9975-917-13-5.

482. Relaţii internaţionale: istorie şi contemporaneitate : [culeg. de art.] / univ. de Stat din Moldova, red. şt. : Gheorghe Rusnac, V. Beniuc. – Ch. : S. n., 1998.

Pt. 1. – 1998. – 96 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. Pt. 2. – 1998. – 160 p. – Bibliogr. la sfârşitul art.

483. Resursele funciare şi acvatice. Valorificarea superioară şi protecţia lor : conf. şt.-practică consacrată împlinirii a 125 de ani de al naşterea acad. Nicolae Dimo / com. org. şi red. : Gheorghe Rusnac, Serafim Andrieş (preş.) ; univ. de Stat din Moldova, Inst. de Cercetări pentru Pedologie, Agrochimie şi Hidrologie „N. Dimo”. – Ch. : uSM, 1998.

Vol. 1. – 1998. – 258 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. Vol. 2. – 1998. – 283 p. – Bibliogr. la sfârşitul art.

484. Международные отношения: история и современность : [сб. ст.] / Молд. гос. ун-т ; науч. ред. : Г. Е. Руснак, В. А. Бенюк. – Ch. : S. n., 1998.

Ч. 1. – 1998. – 96 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. Ч. 2. – 1998. – 160 p. – Bibliogr. la sfârşitul art.

485. Бенюк, Валентин. Тоталитаризм как реальность: историко-политологические исследования на примере послевоенной Молдовы : моногр. / Валентин Бенюк ; науч. ред. : Г. Е. Руснак ; Молд. гос. ун-т. – Ch. : uSM, 1998. – 292 p. – Bibliogr. în notele de subsol.

– 153 –

1997

486. Anale Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Ştiinţe reale” / red. resp. : Gheorghe Rusnac ; univ. de Stat din Moldova. – Ch. : uSM, 1997. – 318 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-923-04-6.

487. Anale Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova : Ser. „Ştiinţe socio-umane” / red. resp : Gheorghe Rusnac ; univ. de Stat din Moldova. – Ch. : uSM, 1997. – 219 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-923-04-6.

1996

488. Anale Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova (1946-1996) / red. resp. : Gheorghe Rusnac ;univ. de Stat din Moldova. – Ch. : Tipogr. Centrală, 1996. – 383 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 9975-923-04-6.

489. Conferinţa ştiinţifică jubiliară : [50 de ani de la fondarea Univ. de Stat din Moldova], 2-3 oct. 1996 : rez. comunic. / red. resp. : Gheorghe Rusnac ; univ. de Stat din Moldova. – Ch. : S.n., 1996. – 255 p. – ISBN 9975-923-24-0.

490. Cozma, Valeriu. Istoria Universităţii de Stat din Moldova, 1946-1996 / Valeriu Cozma ; red. resp. : Gheorghe Rusnac. – Ch. : CEP uSM, 1996. – 549, [10] p. – Bibliogr. p. 510-535. – ISBN 9975-923-03-8.

Rec.: Lozanu, Mina. Un moment istoric pentru azi şi pentru mîine // Viaţa satului. – 1997. – 10 mar.

Nistreanu, V. Istoria Universităţii de Stat din Moldova (1946-1996) // Moldova şi lumea. – 1996. – Nr 11/12. – P. 30.

Potlog, Vladimir. Letopiseţul Universităţii de Stat din Moldova / Vladimir Potlog, Constantin Drachenberg // Omagiu lui Vladimir Potlog şi Constantin Drachenberg la 70 de ani. – Ch., 1997. – P. 290-294.

Prohin, Victor. O radiografie a ştiinţei universitare // Moldova suverană. – 1996. – 26 noiem.

Rusu, Valeriu. A doua mică fortăreaţă a romanităţii orientale: Universitatea de Stat din Moldova // Literatura şi arta. – 1997. – 13 noiem. – P. 1.

491. Madan, Ion. Cercetări în domeniul ştiinţelor umanistice la Universitatea de Stat din Moldova (1974-1995) : Contribuţii bibliogr. / Ion Madan ; red. resp. : Gheorghe Rusnac ; resp.. ed. : Teodosie Pasecinic, Dumitru Coval, Leonid Gorceac ; univ. de Stat din Moldova. – Ch. : Tipografia Centrală, 1996. – 463 p. – Bibliogr.: 5629 tit. – ISBN 9975-923-11-9.

– 154 –

1992

492. Moldova şi lumea = Молдова и мир : Revista social-politică ilustrată / red.-şef : Boris Stratulat ; col. red. : Boris Belenki, … Gheorghe Rusnac [et al.]. – Ch., 1992-1997.

1990493. Rusnac, Gheorghe. Pagini de istorie postbelică : [rec. la carte: Гратинич,

С. А. Массово-политическая работа Компартии Молдавии (1944-1950). К.: Штиинца, 1989] / Gheorghe Rusnac // Comunistul Moldovei. – 1990. – Nr 12. – P. 87-88. – Idem şi în lb. rusă.

1984494. Lucrarea lui V- I- Lenin „Sarcinile arzătoare ale Puterii Sovietice” :

(Recom. metodice) / alcăt. : Nicolae Laiu, Constantin Solomon ; red. resp. : Gheorghe Rusnac. – Ch., 1984. – 41 p.

1981495. Laiu, Nicolae. Din experienţa educaţiei tineretului de la sate : [rec.

la carte: Молдован, В. И. Деятельность Компартии Молдавии по коммунистическому воспитанию сельской молодежи в период между XXI и XXIII съездами КПСС. К.: Штиинца, 1980] / Nicolae Laiu, Gheorghe Rusnac // Viaţa satului. – 1981. – 11 aug.

1979496. Șemeacov, Dmitrii. [Rec. la carte: Roşca, S. D. Societatea, şcoala superioară

şi personalitatea studentului. Ch.: Cartea moldovenească, 1979] / Dmitrii Șemeacov, Gheorghe Rusnac // Tribuna. – 1979. – Nr 21. – P. 43-45.

1978497. Руснак, Георге. [Rec. la carte: Буга, И. Руководство компартии Молдавии

совхозным строительством в условиях развитого социализма. К.: Штиинца, 1978] / Георге Руснак // Трибуна. – 1978. – Nr 22. – P. 44-46.

– 155 –

CONDUCĂTOR ŞI CONSULTANT ŞTIINŢIFIC

498. Рышкэ, И. П. Общеобразовательная школа Молдавской ССР 40-50-х годов: современный взгляд : aвтореф. дис. … канд. ист. наук : 07.00.02 – Отечественная история / науч. рук. : Г. Е. Руснак, А. Г. Морарь ; Ин-т истории АН Респ. Молдова. – К. : Б. и., 1992. – 23 p. – Bibliogr.: 13 tit.

499. Lipciu, Ion. Constituirea pluripartitismului în Republica Moldova : autoref. tz. doct. în politologie : Specialitatea 23.00.02 – Institutele şi procesele politice / cond. şt. : Gheorghe Rusnac ; univ. de Stat din Moldova. – Ch. : S. n., 1995. – 24 p.

500. Chistrugă, Ilarion Gavril. Problema apariţiei şi dezvoltării societăţii civile: (Aspectul filosofico-politic) : autoref. tz. doct. în politologie : Specialitatea 23.00.02 – Instituţii şi procese politice / cond. şt. : Gheorghe Rusnac ; Acad. de Ştiinţe a Rep. Moldova, Inst. de Filozofie, Sociologie şi Drept. – Chişinău : S. n., 1997. – 14 p. – Bibliogr.: 12 tit.

501. Muraru, Elena. Activitatea social-economică, politică şi culturală a femeilor din R.A.S.S.M. (1924-1940) : autoref. tz. doct. în ştiinţe istorice : Specialitatea 07.00.02 – Istoria Patriei / cond. şt. : Gheorghe Rusnac, Lucheria Repida ; univ. de Stat din Moldova, Fac. de Istorie. – Ch. : S. n., 1997. – 26 p. – Bibliogr.: 10 tit.

502. Beniuc, Valentin. Instituţionalizarea puterii politice totalitare în Moldova postbelică: esenţa şi specificitatea : autoref. tz. doct. habilitat în ştiinţe politice : Specialitatea 23.00.01 – Teoria şi istoria politologiei; instituţii şi procese politice / consultant şt. : Gheorghe Rusnac ; univ. de Stat din Moldova, Fac. Ştiinţe Politice. – Ch. : S. n., 1998. – 48 p. – Bibliogr.: p. 44-45 (20 tit.).

503. Cozma, Valeriu. Învăţământul universitar în sistemul ştiinţific şi educaţional din Republica Moldova, (1946-1996) : autoref. tz. doct. habilitat în ştiinţe politice : Specialitatea 07.00.02 – Istoria Patriei / consultant şt. : Gh. Rusnac ; univ. de Stat din Moldova, Fac. de Istorie. – Ch. : S. n., 1998. – 44 p. – Bibliogr.: p. 40-41 (23 tit.).

504. Manolache, Constantin. Securitatea ecologică: probleme politico-militare : autoref. tz. doct. în politologie : Specialitatea 23.00.01 – Teoria şi istoria politologiei; instituţii şi procese politice / cond. şt. : Gh. Rusnac ; univ. de Stat din Moldova. – Ch. : S. n., 1998. – 20 p.

– 156 –

505. Moşneaga, Valeriu. Dimensiuni instituţionale şi umane ale proceselor de migraţie în Republica Moldova: (Analiza etnopolitologică) : autoref. tz. doct. habilitat în ştiinţe politice : Specialitatea 23.00.01 – teoria şi istoria politologiei, instituţii şi procese politice / consultant şt. : Gh. Rusnac ; univ. de Stat din Moldova. – Ch. : S. n., 1999. – 44 p. – Bibliogr.: p. 38-42 (40 tit.).

506. Spinei, Tudor. Teoria relaţiilor internaţionale: unele aspecte metodologice şi structurale : autoref. tz. doct. în ştiinţe politologice : Specialitatea 23.00.01 – teoria şi istoria politologiei, instituţii şi procese politice / cond. şt. : Gheorghe Rusnac ; univ. de Stat din Moldova. – Ch. : S. n., 1999. – 20 p. – Bibliogr.: 7 tit.

507. Moraru, Victor. Mass-media şi politica în societatea contemporană: (studiu teoretico-analitic) : autoref. tz. doct. habilitat în ştiinţe politice : Specialitatea 23.00.02 – Instituţii şi procese politice / consultant şt. : Gh. Rusnac ; univ. de Stat din Moldova, Fac. de Relaţii Intern., Ştiinţe Politice şi Administrative. – Ch. : S. n., 2001. – 48 p. – Bibliogr.: p. 44-46 (27 tit.).

508. Marin, Constantin. Societatea civilă: abordări clasice şi reconsiderări moderne : autoref. tz. doct. habilitat în ştiinţe politice : Specialitatea 23.00.01 – teoria şi istoria politologiei, instituţii şi procese politice / consultant şt. : Gh. Rusnac ; univ. de Stat din Moldova Fac. de Relaţii Intern., Ştiinţe Politice şi Administrative. – Ch. : S. n., 2002. – 38 p. – Bibliogr.: p. 33-35 (31 tit.).

509. Saca, Victor. Interesele şi relaţiile politice în condiţiile tranziţiei democratice : autoref. tz. doct. habilitat în ştiinţe politice : Specialitatea 23.00.01 – Teoria şi istoria politologiei, instituţii şi procese politice / consultant şt. : Gh. Rusnac ; univ. de Stat din Moldova ; Fac. de Relaţii Intern., Ştiinţe Politice şi Administrative. – Ch. : S. n., 2002. – 47 p. – Bibliogr.: p. 39-43 (37 tit.).

510. Saharneanu, Eudochia. Fenomenul „sensul istoriei” în discursul filosofic şi ideologic contemporan : autoref. tz. doct. habilitat în ştiinţe filosofice : Specialitatea 09.00.01 – Ontologia şi teoria cunoaşterii / consultant şt. : Gh. Rusnac ; univ. de Stat din Moldova, Fac. Asistenţă socială, Sociologie şi Filosofie. – Ch. : S. n., 2002. – 44 p. – Bibliogr.: p. 38-42 (33 tit.).

511. Solomon, Constantin. Instituţionalizarea şi evoluţia sistemului politic democratic în Republica Moldova: (Aspecte istorico-politologice) : autoref. tz. doct. habilitat în ştiinţe politice : Specialitatea 23.00.01 – Teoria şi istoria politologiei, instituţii şi procese politice / consultant şt. : Gh. Rusnac ; univ. de Stat din Moldova, Fac. de Relaţii Intern., Ştiinţe Politice şi Administrative. – Ch. : S. n., 2002. – 40 p. – Bibliogr.: p. 35-38 (43 tit.).

– 157 –

512. Mînăscurtă, Cezar. Simbolurile politice – modalităţi de identificare naţională: (studiu politologico-istoric) : autoref. tz. doct. în ştiinţe politice : Specialitatea 23.00.01 – Teoria şi istoria politologiei; instituţii şi procese politice / cond. şt. : Gh. Rusnac ; univ. de Stat din Moldova, Fac. de Relaţii Intern., Ştiinţe Politice şi Administrative. – Ch. : S. n., 2003. – 22 p. – Bibliogr.: 8 tit.

513. Roşca, Ala. Impactul comunicării politice asupra democratizării societăţii : autoref. tz. doct. habilitat în ştiinţe politice: Specialitatea 23.00.01 – teoria şi istoria politologiei; instituţii şi procese politice / condsultant şt. : Gh. Rusnac ; univ. de Stat din Moldova, Fac. de Relaţii Intern., Ştiinţe Politice şi Administrative. – Ch. : S. n., 2003. – 46 p. – Bibliogr.: p. 40-43 (41 tit.).

514. Tanasă, Ruslan. Comportamentul electoratului din Republica Moldova: determinante, mecanisme, modele : autoref. tz. doct. în ştiinţe politice : Specialitatea 23.00.01 – teoria şi istoria politologiei; instituţii şi procese politice / cond. şt. : Gh. Rusnac ; univ. de Stat din Moldova. – Ch. : S. n., 2003. – 22 p.

515. Sacovici, Vasilii. Antiglobalism: Cauze, esenţa şi forme de bază : autoref. tz. doct. habilitat în ştiinţe politice : Specialitatea : 23.00.04 – Teoria şi istoria relaţiilor internaţionale şi dezvoltării globale / consultant şt. : Gh. Rusnac ; univ. de Stat din Moldova, Catedra Ştiinţe Politice şi Administrative. – Ch. : S. n., 2005. – 42 p. – Bibliogr.: p. 34-37 (35 tit.). – Idem. în lb. rus.

516. Cozma, Artur. Diplomaţia Republicii Moldova în perioada anilor 1944-2001 : autoref. tz. doct. ştiinţe politice : Specialitatea: 23.00.04 – Teoria şi istoria relaţiilor internaţionale şi dezvoltării globale / cond. şt. : Gh. Rusnac ; univ. de Stat din Moldova, Fac. de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative. – Ch. : S. n., 2007. – 22 p. – Bibliogr.: 12 tit.

PERSONALIA

2012

517. Добрынина, Татьяна. Георге Руснак – Ректор, Посол, Человек… / Татьяна Добрынина // Эксперт новостей. – 2012. – 6 апр. – P. 2, 3 : fot.

– 158 –

2011

518. Decret privind rechemarea domnului Gheorghe Rusnac din funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Italiană şi în Republica Malta, precum şi din cea de Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lîngă Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură,Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă şi Programul Alimentar Mondial : [Nr 424 din 22.12.2011] // Monitorul Oficial al Rep. Moldova. – 2011. – Nr 238-242. – art. Nr 683. – Idem. în lb. rus. – http://lex.justice.md

2010

519. Gorincioi, Iulia. Ştiinţa e cheia tuturor lacătelor (Catedra Ştiinte Politice la cei 20 ani) / Iulia Gorincioi // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – 2010. – Nr 3(50). – P. 5-10. – Bibliogr.: 10 tit.

2008

520. Decret privind numirea domnului Gheorghe Rusnac, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Italiană, în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Malta : [Nr 1720 din 20.06.2008] // Monitorul Oficial al Rep. Moldova. – 2008. – Nr 112-114. – art. Nr 437. – Idem. în lb. rus. – http://lex.justice.md

521. Decret privind numirea domnului Gheorghe Rusnac, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Italiană, în funcţia de Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lîngă Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă şi Programul Alimentar Mondial : [Nr 1646 din 13.05.2008] // Monitorul Oficial al Rep. Moldova. – 2008. – Nr 88-89. – art. Nr 325. – Idem. în lb. rus. – http://lex.justice.md

2007522. Cozma, Valeriu. Gheorghe Rusnac – candidat la postul vacant de membru

titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei / Valeriu Cozma, Victor Saca // Moldova suverană. – 2007. – 16 febr.

523. Cozma, Valeriu. Gheorghe Rusnac - 14 ani de activitate în calitate de rector al Universității de Stat din Moldova / Valeriu Cozma // Studia universitatis. Ser. Știinţe sociale. – 2007. – An. 1, Nr 6. – P. I-VIII.

– 159 –

524. Cozma, Valeriu. Rectorul Gheorghe Rusnac : [univ. de Stat din Moldova, 1992-2007] / Valeriu Cozma ; resp. ed. : Adrian Dolghi, Ruslan Șevcenco ; univ. de Stat din Moldova. – Ch. : CEP uSM, 2007. – 241 p. : fot. – Bibliogr.: p. 228-236 (210 tit.). – ISBN 978-9975-70-365-9.

525. Decret privind numirea domnului Gheorghe Rusnac în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Italiană : [Nr 1387 din 26.11.2007] // Monitorul Oficial al Rep. Moldova. – 2007. – Nr 184-187. – art. Nr 725. – Idem. în lb. rus. – http://lex.justice.md

526. Dolgan, Mihail. Opinii privind o dare de seamă de la USM : [pe marginea dării de seamă a rectorului univ. de Stat din Moldova, Gheorghe Rusnac, în cadrul senatului uSM] / Mihail Dolgan // Făclia. – 2007. – 20 oct. – P. 3.

527. Moşneaga, Valeriu. Specialiştii în domeniul ştiinţelor politice – membri ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei : [Alexandru Roşca, Gheorghe Rusnac, Alexandru Zavtur] / Valeriu Moşneaga // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – 2007. – Nr 2(37). – P. 178-180.

528. Muraru, Elena. Promotor al ştiinţelor politice : [Gheorghe Rusnac, rectorul univ. de Stat din Moldova, candidat pentru alegeri în calitate de membru titular al Acad. de Ştiinţe a Moldovei, specialitatea Ştiinţe politice] / Elena Muraru // Timpul. – 2007. – 1 mar. – P. 6.

529. Rusu, Tudor. Rectorul USM – nume de legendă? : [acad. Gheorghe Rusnac] / Tudor Rusu // Făclia. – 2007. – 24 noiemb. – P. 1. – Semnat: T.R.

530. Solomon, Constantin. Generator de idei notabile, organizator priceput: Gheorghe Rusnac – candidat la postul vacant de membru titular al Acad. de Ştiinţe a Moldovei / Constantin Solomon, Mihail Guzun // Săptămîna. – 2007. – 16 mar. – P. 8, 11.

531. Stoica, Ion. Gheorghe Rusnac pleacă. Ce urmează? [numirea viitorului rector al univ. de Stat din Moldova] / Ion Stoica // Alianţa Moldova Noastră. – 2007. – 28 sept. – P. 6 ; Альянс Moldova Noastră. – 2007. – 28 сент. – P. 6.

532. Сакович, Василий. Просвещение – это призвание : [Георге Руснак, ректор Гос. ун-та Молдовы] / Василий Сакович, Алла Рошка // Независимая Молдова. – 2007. – 20 марта.

– 160 –

2006

533. Artizanul succeselor : [Gheorghe Rusnac, rectorul univ. de Stat din Moldova] // Săptămîna. – 2006. – 29 sept. – P. 8.

534. 15 ani de independenţă – 196 cavaleri ai Ordinului Republicii : [Gheorghe Rusnac, 1999] // VIP Magazin. – 2006. – Nr 29. – http://www.vipmagazin.md/

535. Catedra Ştiinţe Politice şi Administrative [Facultatea de Relaţii Internaţionale, Știinţe Politice şi Administrative a uSM] // universitatea de Stat din Moldova (1996-2006) / Gheorghe Rusnac, Valeriu Cozma. – Ch., 2006. – P. 546-558.

536. Rucan, Lora. Idealul meu este Universitatea… : [schiţă de portret al rectorului univ. de Stat din Moldova Gheorghe Rusnac] // Voci umane, destine neordinare / Lora Rucan. – Ch., 2006. – P. 213-217.

537. Rusnac Gheorghe : [membru corespondent al AȘM] // Membrii Academiei de Știinţe a Moldovei : Dicţionar, 1961-2006. – Ch., 2006. – P 249-251.

2005

538. Capiţa, Lora. Viaţa mea este universitatea / Lora Capiţa // Moldova : ser. nouă. – 2005. – Nr 7/8. – P. 52-55 : il. color.

539. Cuzuioc, Ion. Ludmila Scalnâi şi Gheorghe Rusnac, doi fraţi, două personalităţi / Ion Cuzuioc // Literatura şi arta. – 2005. – 21 iul. – P. 7.

540. Saca, Victor. Realizări, probleme şi perspective ale ştiinţei politice (la 10 ani ai Facultăţii Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative a Universităţii de Stat din Moldova) / Victor Saca // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – 2005. – Nr 2(29). – P. 7-21. – Bibliogr.: 9 tit.

2004541. Roşca, Nicolae. Tata : [Gheorghe Rusnac, rectorul univ. de Stat din

Moldova] / Nicolae Roşca // Accente libere. – 2004. – 16 sept. – P. 5.542. Жданова, Анна. Отец 20 тысяч детей / Анна Жданович // Aquarelle.

– 2004. – Nr 5. – P. 18-21 : fot.543. Сака, Виктор. Политическая наука в Республике Молдова:

тематическое и инструментальное измерение / Виктор Сака // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). – Ch., 2004. – Pt. 24. – P. 35-46. – Bibliogr. în notele de subsol.

– 161 –

2003544. Амамбаева, Евгения. „Образование для всех” – национальный

приоритет : [мнение ректора Молд. гос. ун-та Г. Руснака, ректора Академии экономических знаний Е. Хрищева] // Экономическое обозрение. – 2001. – Nr 16 (1 мая).

2002545. Cozma, Valeriu. Rectorul Gheorghe Rusnac: „Idealul meu este

Universitatea...” // Săptămîna. – 2002. – 22 noiem. – P. 8-9.546. Din ancheta rectorului // Jurnalistul. – 2002. – 15 apr. – P. 1.547. Dolgan, Mihail. Când omul e la locul lui... // un fecior demn al neamului

– Gheorghe Rusnac = un fils digne de son peuple – Gheorghe Rusnac : Biobibliogr. / Ion Madan. – Ch., 2002. – P. 74-76. – Idem. în lb. fr. Quand l’homme est à sa place. – P. 77-79 ; Literatura şi arta. – 2002. – 21 noiem. – P. 3.

548. Gheorghe Rusnac, cu actele în regulă, îşi reocupă postul // Făclia. – 20022. – 30 mar. – P. 1.

549. Hotărîre cu privire la confirmarea în funcţie [de rector al univ. de Stat din Moldova] a dlui Gheorghe Rusnac : [Nr 807 din 19.06.2002] // Monitorul Oficial al Rep. Moldova. – 2002. – Nr 91-94. – art. Nr 905. – Idem. în lb. rus. – http://lex.justice.md

550. Iachim, Ion. Primul în pedagogie şi în ştiinţă : [Gheorghe Rusnac, rectorul şi academiceanul, la 60 de ani] // Făclia. – 2002. – 23 noiem. – P. 4.

551. Lozanu, Mina. Destin // un fecior demn al neamului – Gheorghe Rusnac = un fils digne de son peuple – Gheorghe Rusnac : Biobibliogr. / Ion Madan. – Ch., 2002. – P. 31-45. – Idem. în lb. fr. Destin. – P. 46-61.

552. Madan, Ion. Gheorghe Rusnac, 1942 // Calendar Naţional, 2002. – Ch., 2002. – P. 315-318.

553. Madan, Ion. Rectorul nostru : [Gheorghe Rusnac la 60 de ani] // Analele şt. ale univ. de Stat din Moldova. Ser. Ştiinţe socioumanistice. – Ch., 2002. – Vol. 2. – P. 366-368.

554. Madan, Ion. Rectorul nostru Gheorghe Rusnac // un fecior demn al neamului – Gheorghe Rusnac = un fils digne de son peuple – Gheorghe Rusnac : Biobibliogr. / Ion Madan. – Ch., 2002. – P. 7-13. – Idem. în lb. fr. Notre recteur Gheorghe Rusnac. – P. 14-21 ; Literatura şi arta. – 2002. – 21 noiem. – P. 3.

– 162 –

555. Madan, Ion. Un fecior demn al neamului – Gheorghe Rusnac = Un fils digne de son peuple – Gheorghe Rusnac : Biobibliogr. / Ion Madan ; trad în limba fr. : Ion Guţu ; univ. de Stat din Moldova. – Ch. : CE uSM, 2002. – 152 p. – ISBN 9975-70-183-3.

556. Marinescu, Constantin. Un om între oameni // un fecior demn al neamului – Gheorghe Rusnac = un fils digne de son peuple – Gheorghe Rusnac : Biobibliogr. / Ion Madan. – Ch., 2002. – P. 62-67. – Idem. în lb. fr. Un homme comme il faut. – P. 68-73.

557. Morăraş, Mihai. Admiterea 2002: Preludiul unui vibrant şi memorabil evenimenet : [întâlnirea rectorului Gh. Rusnac şi prorectorului pentru studii Aurelia Crivoi cu candidaţii la Admiterea 2002] // universitatea de Stat din Moldova. – 2002. – Nr 3. – P. 1, 3.

558. Rectorul Gheorghe Rusnac – reales pe următorii cinci ani // Jurnalistul. – 2002. – 15 apr. – P. 1.

559. Romanciuc, Marina. Gheorghe Rusnac, rector al rectorilor cu al doilea mandat : [5 ani de la constituirea Consiliului Rectorilor din Rep. Moldova] / Marina Romanciuc // Făclia. – 2002. – 25 mai. – P. 1-2.

560. Roşca, Tatiana. La mulţi ani, dle rector Gheorghe Rusnac // Moldova suverană. – 2002. – 22 noiem.

561. Slutu, Nina. Portret de rector – Gheorghe Rusnac / Nina Slutu. – Ch. : CE uSM, 2002. – 180 p. – Bibliogr. : p. 177 (14 tit.). – ISBN 9975-70-178-7.

562. Tabel chronologic [Gheorghe Rusnac] // un fecior demn al neamului – Gheorghe Rusnac = un fils digne de son peuple – Gheorghe Rusnac : Biobibliogr. / Ion Madan. – Ch., 2002. – P. 22-25. – Idem. în lb. fr. Tableau chronologique. – P. 26-30.

563. Un nou mandat de 5 ani ai rectorului Gheorghe Rusnac? // Făclia. – 2002. – 23 mar. – P. 1 : portr.

564. Ректор, ученый, патриот // Независимая Молдова. – 2002. – 22 нояб. – Р. 7.

– 163 –

2001565. Ancheta – 2001: „Făclia” – rectorii : [Gheorghe Rusnac (uSM), Ion

Bostan (uTM), Ion Ababii (uSMF „Nicolae Testemiţanu”)] // Făclia. – 2001. – 1 ian. – P. 7.

566. Cozma, Valeriu. Şcoala istorico-politologică – fondator Gheorghe Rusnac, membru corespondent al AŞM, doctor habilitat, profesor universitar // Profesorii universităţii de Stat din Moldova, 1946-2001 : Dicţionar istorico-biografic / Gheorghe Rusnac, Valeriu Cozma. – Ch., 2001. – P. 316-319.

567. Dimineaţa Săgetătorului : [despre Gh. Rusnac, rectorul uSM] // Făclia. – 2001. – 10 oct.

568. Rusnac Gheorghe // Profesorii universităţii de Stat din Moldova, 1946-2001 : Dicţionar istorico-biografic / Gheorghe Rusnac, Valeriu Cozma. – Ch., 2001. – P. 177-178.

569. Амамбаева, Евгения. Кто выбирает ректора? : [мнение ректора Молд. гос. ун-та Г. Руснака, ректора Академии экономических знаний Е. Хрищева] // Экономическое обозрение. – 2001. – Nr 21 (8 июня). – P. 17.

2000570. Gaugaş, Petru. Promotor al ştiinţei şi învăţământului universitar

naţional : [Gheorghe Rusnac, rectorul univ. de Stat din Moldova, candidat pentru postul de membru-corespondent al Acad. de Știinţe a Moldovei] / Petru Gaugaş, Valeriu Cozma // Moldova suverană. – 2000. – 21 apr. – P. 5.

571. Madan, Ion. Rusnac Gheorghe (n. 23 noiem. 1942 în s. Ocniţa, jud. Edineţ) // Biblioteconomia şi bibliografia Moldovei: Dascăli şi discipoli / Ion Madan. – Ch., 2000. – P. 39-43.

572. Rucan, Lora. „Idealul meu este Universitatea”: Cu gândul la rectorul USM dl Gheorghe Rusnac // universitatea. – 2000. – Nr 1.

1999

573. Decret privind conferirea de distincţii de stat domnilor Gheorghe Rusnac şi Gheorghe Lîşco : [Nr 899-II din 15.02.1999] : [Pentru munca îndelungată şi rodnică în domeniul învăţămîntului universitar, activitate ştiinţifico-pedagogică şi contribuţie substanţială la pregătirea specialiştilor de înaltă calificare, se conferă „Ordinul Republicii” domnului Rusnac Gheorghe…] // Monitorul Oficial al Rep. Moldova. – 1999. – Nr 19-21. –P. 21 – art. Nr 81. – Idem. în lb. rus.

– 164 –

1998

574. 5 ani ai afirmării rectorului Gheorghe Rusnac // Făclia. – 1998. – 31 oct. – P. 1, 2.

575. Rucan, Lora. „Idealul meu este Universitatea…” : [schiţă de portret al rectorului univ. de Stat din Moldova, Gheorghe Rusnac] / Lora Rucan // Dialog. – 1998. – 26 aug.

576. Георге Руснак, ректор Молд. ГУ – Doctor Honoris Causa в г. Велико Търново (Болгария) // Независимая Молдова. – 1998. – 31 дек.

577. За особые заслуги [Георге Руснак избран почетным членом Академии наук высшей школы, Москва, Россия] // Независимая Молдова. – 1998. – 11 нояб.

1997

578. Alo, Consiliul Naţional al Rectorilor? : [activitatea Consiliului Naţ. al Rectorilor sub preşedenţia Gh. Rusnac] // Făclia. – 1997. – 22 mar. – P. 4-5.

579. Chicu, Valeriu. Omul internaţional al Anului Gheorghe Rusnac : [rectorul univ. de Stat din Moldova, selectat de această nominaţie de Comitetul Consultativ al Centrului Biogr. Intern. Cambridge] / Valeriu Chicu // Moldova şi lumea. – 1997. – Nr 5/6. –P. 16.

580. Hotărîre cu privire la numirea în funcţie a dlui Rusnac Gheorghe [de rector al univ. de Stat din Moldova]: [Nr 473 din 20.05.1997] // Monitorul Oficial al Rep. Moldova. – 1997. – Nr 37. – art. Nr 426. – Idem. în lb. rus. – http://lex.justice.md

581. La Universitate – acelaşi rector [Gheorghe Rusnac, alegerile din 31 mar.] // Ţara. – 1997. – 4 apr.

582. Moşneaga, V. Cercetări politologice în Universitatea de Stat din Moldova: viziuni generale // Moldoscopie (Problemele analizei politice). – Ch., 1997. – Pt. 8. – P. 170-185.

583. Rectorul Universităţii de Stat din Moldova Gheorghe Rusnac a oferit date despre admiterea-97 // Curierul de seară. – 1997. – 4 sept. – Idem. în lb. rus.

584. Ректор университета – о наборе студентов-97 // Независимая Молдова. – 1997. – 4 сент.

– 165 –

1996

585. Cozma, Valeriu. Primul rector – absolvent al U.S.M. // Istoria universităţii de Stat din Moldova, 1946-1996 / Valeriu Cozma. – Ch., 1996. – P. 476-478 : portr.

586. Decret cu privire la decorarea unui grup de lucrători ai Universităţii de Stat din Moldova cu ordine şi medalii : [Nr 287 din 30.09.1996] : [Pentru activitate ştiinţifico-pedagogică îndelungată şi prodigioasă, merite deosebite în dezvoltarea învăţămîntului universitar, contribuţie substanţială la pregătirea tinerilor savanţi şi specialiştilor de înaltă calificare pentru economia naţională, următorii lucrători ai univ. de Stat din Moldova se decorează cu ordinul… „Gloria Muncii”: … Rusnac Gheorghe] // Monitorul Oficial al Rep. Moldova. – 1996. – Nr 065. – art. Nr 654. – Idem. în lb. rus. – http://lex.justice.md

587. Gheorghe Rusnac [Rector al univ. de Stat din Moldova] // universitatea: ed. specială consacrată jubileului de 50 de ani ai univ. de Stat din Moldova. – 1996. – 1 oct. – P. 7.

1995

588. Rusu, Tudor. Examenul de conştiinţă a unui rector : [dezbaterile pe marginea raportului prezentat de rectorul uSM Gheorghe Rusnac] / Tudor Rusu // Făclia. – 1996. – 7 oct. – P. 1.

1993

589. Beldiman, A. L-au felicitat, i-au zâmbit şi… l-au găsit rău : [alegerile rectorului uSM] // Săptămîna. – 1993. – 5 febr.

1987

590. Поздравляем лауреатов премии Президиума АН МССР : [И. Ф. Мокряк, Г. Е. Руснак] // Кишиневский университет. – 1987. – 6 мая.

– 166 –

PARTICIPĂRI LA CONGRESE, SIMPOZIOANE, CONFERINŢE

1996.10.02-03 Chișinău Conferinţa ştiinţifică jubiliară a universităţii de Stat din Moldova1996.10.13-18 Chișinău I Simpozion moldo-german „Statul naţional şi societatea polietnică: Moldova în anii ’90”1997.09.12-17 Flensburg (Germany) and Bjerremark (Denmark) Seminar “From ethnopolitical conflict to inter-ethnic accord in Moldova”1997 Chișinău Внешняя политика Республики Молдова: аспекты безопасности и регионального сотрудничества1998 Chișinău Conferinţa ştiinţifico-practică consacrată împlinirii a 125 de ani de la naşterea acad. Nicolae Dimo „Resursele funciare şi acvatice. Valorificarea superioară şi protecţia lor”1998 Chișinău IV академические чтения «Образование и наука на рубеже XXI века. Проблемы и перспективы развития»1999.10.15-16 Chișinău Simpozion ştiinţific „Moldova, România, ucraina: integrarea în structurile europene”2000.03.23-24 Moscova Первая международная научно-практическая конференция стран СНГ и Балтии «Университеты и общество. Сотрудничество универ-ситетов на рубеже веков»2000.04.19-20 Chișinău A 5-a Conferinţă ştiinţifică internaţională „Bioetică, filosofie, medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire a omului”2000.09.07-10.02 Chișinău Conferinţa corpului didactico-ştiinţific al uSM200.10.29 Chișinău Conferinţa naţională a profesorilor creştin-democraţi

– 167 –

2001.06.01 Chișinău Conferinţa ştiinţifică profesoral-studenţească „Republica Moldova la începutul mileniului III: Realităţi şi perspective”2001.10.05-06 Chișinău Simpozion ştiinţific internaţional „Mass-media şi societăţile în tranziţie: realităţi şi perspective”2001.10.28-11.1 Chișinău Al 2-lea Simpozion ştiinţific moldo-german „Moldova între Est şi Vest: Identitatea naţională şi orientarea europeană”2011.11.08-11 Chișinău Seminarului moldo-român: „Tinerii şi liderismul democratic în societăţile post-totalitare”2002.05.22 Chișinău Conferinţa ştiinţifică consacrată aniversarii a 80 de ani de la naşterea savantului şi omului de stat Lucheria Evstafie2002.06.28-29 Chișinău Simpozion ştiinţifico-practic „Minorităţile naţionale şi relaţii interetnice: tradiţia europeană şi experienţa noilor democraţii pentru Moldova”2002.09.9-13 Chișinău Conferinţa internaţională „11 septembrie 2001: Noul concept de securitate internaţională”2003.05.17-23 Chișinău Conferinţa internaţională ştiinţifico-practică „Conceptul de contribuţie civică în contextul pregătirii universitare”2003.05.26-27 Chișinău Международная конференция «Миграция и рынок труда в странах Центральной и Восточной Европы»; Круглый стол «Молдова в системе международных трудовых миграций»2003.10.25 Chișinău Conferinţa ştiinţifică internaţională „Procesul de globalizare: provocări şi soluţii”2003.10.26 Chișinău Conferinţa cultural-ştiinţifică „Dimitrie Cantemir – 330 de ani de la naştere”

– 168 –

2004 Chișinău Conferinţa ştiinţifică „Demnitatea umană şi Naţională în contextul integrării europene a Republicii Moldova”2004.05.03-07 Chișinău International Conference on Information Technologies BIT+IV–20042004.11.19-20 Chișinău Conferinţa internaţională „Integrarea europeană: filosofie, politică, cultură”2005.11.09-10 Chișinău Conferinţa ştiinţifică internaţională „Populaţia Republicii Moldova în contextul migraţiilor internaţionale”2005 Chișinău Conferinţa internaţională „Cooperarea regională şi integrarea europeană a Republicii Moldova, ucrainei şi României”2006.05.05-06 Galaţi The 1st International Conference „European Integration: Realities and Perspectives”2006.08.22Chișinău Conferinţa ştiinţifică internaţională „15 ani de independenţă a Republicii Moldova”2006.09.28 Chișinău Conferinţa ştiinţifică internaţională dedicată jubileului de 60 de ani ai universităţii de Stat din Moldova „Învățământul superior şi cercetarea – piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere2006.09.27-28 Chișinău Conferinţa ştiinţifică internaţională „Învățământul superior – tendinţe spre modernitate”2007.11.23-24 Chișinău Conferinţa internaţională „Integrarea europeană şi învățământul universitar: aspecte filosofico-metodologice”