ACADEMIA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI SILVICE„GHEORGHE IONESCU ŞIŞEŞTI”
STAŢIUNEA DE CERCETARE – DEZVOLTAREPENTRU PISCICULTURĂ NUCET
RAPORT ŞTIINŢIFIC ŞI TEHNIC„IN EXTENSO”
PROIECT ADER 10.1.1
“Sisteme și tehnologii moderne pentru reproducerea și creşterea peștilor și a altor organisme acvatice”
Durata de realizare a proiectului : 33 luni Buget alocat: 762.850 lei
Anul 2017
Etapa a V‐a
Experimentarea sistemelor şi modelelor tehnologice pentru creștereadescendențelor în perioada de dezvoltare postembrionară în vederea stabilirii
tehnologiilor adaptate fiecărei specii
Activitatea V.1 Experimentarea creşterii în diferite densităţi de populare, în vederea stabilirii variantelor
tehnologice optime fiecărei specii
Activitatea V.2. Experimentarea metodelor de producere şi utilizare a hranei specifice, stabilirea
schemei și programului de hrănire pe specii.
Activitatea V.3. Monitorizarea și controlul condițiilor de mediu pentru încadrarea în ecartul optim al
fiecărei specii
Activitatea V.4. Analiza rezultatelor, stabilirea variantelor tehnologice cele mai performante sub aspectul
calităţii şi eficienţei. Definitivarea tehnologiilor Diseminare rezultate
Activitatea V.1 Experimentarea creşterii în diferite densităţi de populare, în vederea stabilirii variantelor
tehnologice optime fiecărei specii
5.1.1. Tehnologie cadru pentru creștere în perioada de dezvoltare postembrionară a speciei Perca fluviatilis (biban) presupune parcurgerea succesivă a următoarelor etape:
‐ Pregătirea incintelor de creștere (bazine de pământ);‐ Popularea materialului pisciol;‐ Intervențiile tehnologice în perioada de creștere (hrănire, monitorizare ritm de creștere,
monitorizare condiții mediale; monitorizarea stării de sănătate);‐ Recoltarea materialului piscicol (metode de pescuit; indicatori tehnologici);‐ Reguli de verificare a tehnologiei ;‐ Metode de verificare a tehnologiei;‐ Măsuri de tehnica securității muncii
Experimentarea creșterii în perioada de dezvoltare postembrionară a bibanului a constat în: creșterea extensivă în bazine de pământ și producția intensivă în căzi . Creșterea bibanului se face fie sistem monocultură în bazine mici, fie în policultură în bazine de mai multe hectare.
Experimentarea creșterii în perioada postembrionară a bibanului în sistem extensiv s‐a realizat în bazine de pământ de mici dimensiuni cu suprafața de 0,2 ha; adâncimea de 1,2‐1,5 m.
REZULTATE PRIVIND CRESTEREA IN SISTEM INTENSIV A BIBANULUI
Varianta de creştere BE V BE VI
Densitatea de populare (larve 5 zile,mii) 20 20
Greutate medie iniţială (mg) 0,7 0,8
Lungimea medie iniţială (cm) 0,6 0,6
Supravieţuire (%) 12,5 25,5
Număr alevini sfârşitul perioadei de creștere (alevini) 2.500 5.100
Greutate medie finală (mg) 230 280
Lungimea medie finală (cm) 1,8 1,9
Conţinut proteine în furaje (%) 46 48
Consum specific de furaje (FCR) 2,2 2,0
Bazine de pământ pentru creșterea a bibanului
Bazine de pământ pentru creșterea a bibanului
Schema fluxului tehnologic la creşterea în perioada postembrionară a speciei Perca fluviatilis (biban)
Pregătirea sistemului de creştere Igenizare incinte de creștere Monitorizarea factorilor fizici şi chimici ai apei tehnologice Populare material biologic Populare larve de biban Debit de alimentare 5l/min în momentul populării larvelor, 7 – 15l/min în perioada de creştere Hrănire larve Funcţie de t0 apei; Raţia zilnică conformă, stabilită funcţie de masa corporală a lotului Monitorizarea stării sanitare Instituire măsuri de tratament la apariţia primelor simptome de îmbolnăvire Monitorizarea ritmului de creştere Cântăriri săptămânale; Selecţie şi regruparea materialului biologic pe categorii de greutate; Administrarea de furaj adecvat fiecărei grupe de greutate Creştere larve Igenizarea incintelor Zilnic după fiecare masă administrată Monitorizarea parametrilor chimici ai apei tehnologice Recoltare material populare biban
Larve de biban ‐ vârsta 12 zile după eclozare
5.1.2.Tehnologie cadru pentru creștere în perioada de dezvoltarepostembrionară a speciei Sander lucioperca (șalău)
Experimentarea creșterii în perioada de dezvoltare postembrionară pentru specia Sander lucioperca (șalău) a constat în: creșterea extensivă în bazine de pământ și creștere în juvelnice și bazine betonate. Creșterea șalăului se face fie sistem monocultură în bazine mici, fie în policultură în bazine de mai multe hectare.
Experimentarea creșterii în perioada postembrionară pentru șalău în sistem extensiv s‐a făcut în bazine de pământ de mici dimensiuni cu suprafața de 0,5ha; adâncimea de 1,2‐1,5 m.
Bazine de pământ folosite pentru incubația, eclozarea și creșterea larvelor de șalău
Instalație de parcare și predezvoltare șalauIncubatoare Nucet -
Alevini de șalău ‐ 45 de zile de la eclozare
Larva de șalău ‐ 10 zile după eclozare Larva de șalău ‐ 20 zile după eclozare
REZULTATE PRIVIND CRESTEREA LARVELOR DE SALAU
Densitate populare larve : I1 (3000 larve/incubator – 20 ex/l); I2 (4.000 larve/incubator – 30 ex/l); I3 (6.000 larve/incubator –40 ex/l);
- greutate medie inițială: 0,4 – 0,5 mg/ex;- perioada de creștere – 30 de zile (35 zile după eclozare);- temperatura medie a apei 16,60C; - supraviețuire – I 1- 42 % ; I 2 – 38 %; I3 – 33 %.- greutate medie finală: I 1- 131 mg/ex ; I 2 – 122 mg/ex; I 3 –
118 mg/ex .- consumul specific de furaj (FCR) – I 1- 1,81 ; I 2 – 1,90; I3 – 1,98
.
5.1.3. Tehnologie cadru pentru creștere în perioada de dezvoltare postembrionară a speciei Cyprinus carpio(crap)
Experimentarea creșterii în perioada de dezvoltare postembrionară pentru specia Cyprinus carpio (crap) a constat în: creșterea extensivă în bazine de pământ și în bazine betonate (sistem intensiv). Creșterea se face fie sistem monocultură în bazine mici, fie în policultură în bazine de mai multe hectare.
Experimentarea creșterii în perioada postembrionară pentru crap în sistem extensiv s‐a făcut în bazine de pământ de mici dimensiuni cu suprafața de 0,2ha; adâncimea de 1,2‐1,5 m.
Bazine mici de pământ pentru creșterea în etapa postembrionară la crap
Pescuitul puilor de crap din bazinele de pământ
Bazine de beton pentru creşterea in etapa postembrionară a speciei Cyprinus carpio (crap)
REZULTATE DE CREȘTERE ÎN PERIOADA POSTEMBRIONARĂ LA CRAP
Indicatorii tehnologici urmăriți: greutatea medie final, spor de creștere;supraviețuire: consum specific.
La finalul perioadei experimentale de creștere în perioada postembrionară lacrap rezultatele obținute sunt:
- creștere postembrionară - bazin pământ – 0,2 ha/bazin (BE I, BE II);- densitate de populare - 250.000 larve 5 zile / bazin ;- greutate medie inițială: în BE II - 1,35 mg/ex; în BE II- 1,4 mg/ex;
- lungime totală medie inițială- 0,6 cm;- temperatura apei 20,4-23,20C;- supraviețuire – în BE I- 68 % ; în BE II – 65 % ;- greutate medie finală: în BE I- 1,1 g/ex; în BE II- 1,0 g/ex; - lungime totală medie finală : în B E I- 2,0 cm/ex; în BE II- 2,1 cm/ex ; - s-au administrat 160 kg furaj /bazin , 38 % PB;- consumul specific de furaj (FCR) – 1,5- 1,8 ; - Durata experimentului - 21 mai - 14 iunie 2017;
5.1.4. Tehnologie cadru pentru creștere în perioada de dezvoltare postembrionară a speciei Silurus glanis (somn)
Experimentarea creșterii în perioada de dezvoltare postembrionară pentru specia Silurus glanis (somn) a constat în: creșterea extensivă în bazine de pământ și în bazine betonate. Creșterea se face fie sistem monocultură în bazine mici, fie în policultură în bazine de mai multe hectare.
Bazine pentru creșterea în etapa postembrionară a speciei Silurus glanis (somn)
Cresterea speciei Silurus glanis în etapa postembrionara, în cazi
Biometrie alevini de somn - 30 zile după eclozare
Rezultate obținute la finalul experimentului de creștere înperioada postembrionară în căzi pentru specia Silurus glanis(somn):
- densitate populare larve : B1 (2.000 larve/bazin – 8ex/l); B2 (4.000 larve/bazin – 16 ex/l); B3 (6.000 larve/bazin – 24ex/l).
- greutate medie inițială: 148 – 154 mg/ex;- perioada de creștere – 30 de zile (35 zile după eclozare);- temperatura apei 23,60C;- supraviețuire – B1- 45 % ; B 2 – 46 %; B3 – 35 % .- greutate medie finală: B1- 1100 mg/ex ; B 2 – 1105 mg/ex;
B3 – 985 mg/ex .- consumul specific de furaj (FCR) – B1- 1,46 ; B 2 – 1,55; B3 –
1,57 .
Activitatea V.2. Experimentarea metodelor de producere şi utilizare a hranei specifice, stabilirea
schemei și programului de hrănire pe specii.
Cultura de hrană vie pentru peşti Experimente pentru producerea de hrană vie la SCDP Nucet Asigurarea hranei larvelor şi puilor de peşti în prima perioadă de creştere (după
trecerea la hrănirea activă) este o problemă a cărei rezolvare depinde în mare măsură întreaga activitate de piscicultură.
Cu toate că există în prezent o gamă foarte mare de furaje speciale (tip starter, prestarter) pentru perioada de creştere postembrionară, este cunoscut faptul că, rezultatele cele mai bune se obţin în cazul hrănirii cu zooplancton viu, care, pe lângă alte avantaje, pune mai puţine probleme privind alterarea calităţii apei în instalaţiile de creştere.
Lucrările privind pregătirea culturilor de organisme zooplanctonice au fostorientate în două direcţii:
obţinerea şi utilizarea naupliilor filopodului Artemia salina pentru hrănirealarvelor de Poyodon spathula în primele zile de hrănire activă, în acest scopfiind folosite ouă de rezistenţă produse şi ambalate de firma ,,ArtemiaSystems’’, din Olanda, sau ,,Original Great Salt Lake’’ U.S.A.;
obţinerea şi utilizarea culturilor intensive de cladocere (Daphnia longispina sauDaphnia magna), în aer liber, în bazine de beton şi în bazine de pământ.
Artemia ‐SERA(Nauplii de Artemia salina necesari pentru hrănirea larvelor de pești în primele trei zile de hrănire activă.)
Nauplii de Artemia salina
Producerea de nauplii de Artemia salina Nauplii de Artemia salina sunt necesari pentru hrănirea larvelor de pești în
primele trei zile de hrănire activă. Pentru obţinerea naupliilor se folosesc incubatoarele Zug‐Weiss (capacitate 8
litri) adaptate, prin obturarea orificiului bazal şi introducerea prin parteasuperioară a unui aerator central, cu rol în oxigenarea apei şi în menţinereaouălelor de Artemia în masa apei. Pentru incubare s‐a folosit câte 2 g ouăuscate/l de mediu de cultură. Temperatura de incubaţie a fost de 27oC, cuaerare şi iluminare permanentă (cu tub fluorescent de 40 W). Perioada de incubaţie a fost de 27 – 28 ore.
În funcţie de numărul de pui eclozaţi în fiecare lot, se face eşalonarea cantităţiide ouă puse la incubat, astfel încât să se poată asigura hrănirea ad libitum a larvelor de pești timp de 72 ore.
Recoltarea naupliilor eclozaţi se face prin sifonare într‐o soluţie proaspătă de NaCl 30 g/l, în care sunt păstraţi, cu aerare moderată, la temperatura camerei, până la administrarea lor ca hrană (maximum 4 ore).
Înainte de administrare, nauplii sunt filtraţi prin ţesătură de nytal cu laturaochiului de 25µ. şi spălaţi cu apă din bazin.
Pentru cântăriri s‐a folosit o balanţă electrică tip Sartorius, iar pentrunumărarea ouălor şi naupliilor – o cameră de tip Kolkwitz. Numărareanaupliilor s‐a făcut la o lupă binocular şi la un microscop de cercetare tip MC‐5 (I.O.R.). Pentru aprecierea densităţii naupliilor în probe, s‐au realizat câte treinumărători în volume cunoscute (0,5 – 1 ml), media rezultată fiind extrapolatăla volumul total de mediu.
A V.4. Analiza rezultatelor, stabilirea variantelor tehnologice cele mai performante sub aspectul calităţii şi eficienţei. Definitivarea tehnologiilor
Experimentele derulate in cadrul fazei V, au dus la alegerea variantelor tehnologice optime pentru reproducerea si cresterea in perioada postembrionara a fiecarei specii, in concordanta cu cerinteleecotehnologice ale acesteia si cu conditiile existente in fermele piscicole din Romania.
Principalii indicatori tehnologici urmariti au fost : densitatea de populare, masa medie finala, rata de crestere, consum specific de furaje
Experimentele au evidentiat avantajele si dezavantajele fiecarei variante tehnologice.
S‐au stabilit metodele de control al conditiilor de mediu din bazinele piscicole si interventiile tehnologice care se impun in vederea incadrarii in ecartul optim caracteristic speciilor luate in studiu.
S‐au elaborat metodele de producere si utilizare a hranei vii adecvate etapelor de crestere si s‐au stabilit schemele de hranire.
REZULTATE OBTINUTE IN ANUL 2017
Rezultatele proiectului s-au concretizat in :- Sisteme si tehnologii cadru pentru reproducerea artificiala si crestereaspeciilor : somn, salau, biban si crap .- Metode de producere şi utilizare a hranei specifice,- Schema si program de hrănire pe specii- Stabilirea ecartului optim al parametrilor fizico-chmici ai apeicaracteristic fiecarei specii- Diseminare rezultate : Participarea la simpozioane si manifestaristiintifice :trei articole ISI ,-diseminare de material biologic piscicol de populare catre diversi agentieconomici
Diseminare rezultate Rezultatele obținute au fost diseminate prin organizarea unui workshop la sediul SCDP
Nucet, participarea la două manifestări științifice, publicarea trei lucrări in reviste de specialitate din tară și străinătate din care două lucrări sunt cotate ISI.
Articole publicate Mioara Costache1, Cecilia Bucur1, Mihail Costache1, Daniela Radu1, Camen Geogeta
NICOLAE2 ‐ 2017 ‐ Research On The Use Of Different Hormonal Substances To Stimulate Maturation And Ovulation In Perch (Perca fluviatilis ‐ L.) ‐ International Conference "Agriculture for Life, Life for Agriculture" due to be held between 8th and 10th of June 2017.
Mioara Costache, Mihail Costache, Cecilia Bucur, Daniela Radu, Nino Marica ‐ SGEM BULGARIA /C/17823/18.04.2017‐ Researches Concerning Food And Feeding Behavior Of Paddlefish (Polyodon Spathula, Walb. 1792) In Landscaped Aquatic Ecosystems (PAPER publishing)
Cecilia Bucur, Mioara Costache, Carmen Georgeta Nicolae, Daniela Radu, Mihail Costache, SGEM BULGARIA 17/C/17602/13.04.2017‐ Study Regarding The Fish Diseases In Aquatic Ecosystems Located And Landscaped In Southern Region Of Romania (PAPER publishing)
Material biologic piscicol de specii și vârste diferite a fost achiziționat de către diverși agenți economici care au ca principal obiect de activitate pescuitul si acvacultura.
