Academia de Studii Economice Din Bucurest1

8/2/2019 Academia de Studii Economice Din Bucurest1

1/67

1

Academia de Studii Economice BucurestiFacultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

MacroeconomieCum se calculeaza rata somajului in Romania?

Profesor coordonator: Roberta Stanef

Studenti: Iurcu AlexandraLepadatu Georgiana Victoria

Matei Mihaela LauraMaruntu Adriana

Grupa:1305Seria: BAnul: I

Bucuresti2011-2012


2/67

2

Cuprins

1. Rezumat

2. omajul2.1 Coninutul conceptului de omaj2.2 Aspecte caracteristice ale omajului2.3 Cauze i forme de manifestare ale omajului2.4 Efecte social-economice ale omajului

2.5 Msuri pentru diminuarea omajului

3. omajul in Romania3.1 Indicatorii statistici ai omajului3.3Definirea indicatorilor statistici ai omajului3.3 Modaliti statistice de determinare a indicatorilor omajului

4. Rata somajului in Romania si UE4.1 Dimensiunile si evolutia somajuluiin perioada 1991-20054.2 Particularitati structurale ale somajului in perioada 1991-20054.3 Incidenta somajului de lunga durata4.4 Situatia statistica operativa a somajului in anul 20064.5 Situatia statistica operativa a somajului in anul 20074.6 Situatia statistica operativa a somajului in anul 20084.7 Harta somajului pe timp de criza in Romania4.8 Rata somajului in tarile din UE

5. Previziuni UE

6. Concluzii

7. Anexe

8. Bibilografie


3/67

3

1.Rezumat

omajul apare ca un dezechilibru al pieei muncii la nivel naional, capunct de

ntlnire ntre cererea i oferta global de munc. omajul este influenat departicularitidemografice, economico-sociale i culturale, care determin evoluiile sale ntimp.

Cunoaterea lor este important pentru stabilirea mecanismelor de

echilibrare a cererii cu oferta pe piaa forei de munc. Lucrarea de fa ipropune s realizeze o analiz aparticularitilor omajului.

2.Somajul

2.1 Coninutul conceptului de omaj

Ocuparea forei de munc n activitile economico-sociale i omajulreflect modul cum funcioneaz piaa muncii, ntr-o economie de pia, la unmoment dat. Raportul dintre cererea i oferta de for de munc determin celedou stri opuse ale pieei muncii - ocuparea forei de munc i omajul.Problematica ocuprii i omajului constituie o latur important a echilibruluimacroeconomic i o component indispensabil a politicilor macroeconomice isociale.

Dac n legtur cu existena omajului nu exist nici un dubiu, definireai msurarea acestuia formeaz obiectul unor ample controverse. Unghiurile devedere i opiniile exprimate cu privire la omaj au variat n timp, ntruct iomajul a acoperit realiti specifice foarte diferite.

Cu toate c fenomenul omaj i-a fcut simit prezena nc de lanceputurile capitalismului (secolul al XIX-lea), nelegerea cauzelor, formelorde manifestare i a efectelor pe care acesta le presupune a fost posibil odat cuapariia teoriei macroeconomice moderne.

Dac la nceputul secolului al XIX-lea, eventualele ntreruperi sau absenen procesul muncii erau considerate situaii efemere, cauzate de factori pur

sociali, odat cu nceputul secolului al XX-lea, cnd n economiile capitaliste auaprut primele dezechilibre importante (care au culminat cu marea criz a anilor


4/67

4

1929 - 1933), fenomenul omaj a captat din ce n ce mai mult atenia lumiieconomice, aceasta contientiznd c ocuparea forei de munc este o problemde natur economic i destul de complex.

De altfel, cel mai de seam economist din acea perioad (i nu numai) - J.

M. Keynes, susinea, argumentat, c orice politic macroeconomic de succestrebuie s cuprind n mod necesar msuri i instrumente statale, n vedereafolosirii ct mai depline a forei de munc. Aceasta, ntruct economiile n sinenu mai garantau, n virtutea mecanismelor spontane de autoreglare, ocupareadeplin forei de munc.

Din acel moment, omajul devenea, alturi de inflaie, o stare dedezechilibru nedorit, dar permanent a economiei contemporane, fcndobiectul de studiu i cercetare al majoritii teoriilor macroeconomice emise.Trebuie precizat c nu exist un mod unitar de a defini conceptul de omaj (sauomer) i, ca atare, exist uneori deosebiri ntre numrul omerilor din aceeaiar i perioad, n funcie de modul de definire al acestora.

n general, fenomenul omaj este definit n literatura economic, ca fiindo stare negativ a economiei, concretizat ntr-un dezechilibru structural ifuncional al pieei muncii, prin care oferta de for de munc este mai maredect cererea de for de munc din partea agenilor economici.

Cea mai cunoscut i larg utilizat definiie a omajului este cea adoptatde Biroul Internaional al Muncii - organizaie din sistemul Naiunilor Unite -care elaboreaz statistici i analize pe problemele muncii i, potrivit creia, esteomer oricine are mai mult de 15 ani i ndeplinete concomitent urmtoarele

condiii: este apt de munc; nu are loc de munc; este disponibil pentru omunc salariat; caut un loc de munc.

n Romnia, conform Legii nr. 1/1991, republicat n anul 1994, esteconsiderat omer, persoana apt de munc, ce nu se poate ncadra din lips delocuri disponibile corespunztoare pregtirii sale, n vrst de minim 16 ani.n rndul omerilor se cuprind persoanele care i-au pierdut locul de munc pecare l-au avut, precum i noii ofertani de for de munc, care nu gsesc un locde munc adecvat propriilor cerine.

n termenii pieei muncii, omajul este un fenomen macroeconomic, opus

ocuprii, reprezentnd un surplus de populaie activ fa de aceea care poate fiangajat n condiii de rentabilitate, impuse de pia.ntruct munca reprezint principalul mijloc de satisfacere a necesitilor itrebuinelor personale, starea de nemunc (adic omajul) nu poate fi dect osituaie negativ, cu consecine multiple n ntreg organismul economic i social.Se poate spune c neutilizarea forei de munc la nivel naionalnseamn nunumai o risip de resurse umane i cheltuieli intelectuale, dar i un atentat la

pacea social.


5/67

5

2.2 Aspecte caracteristice ale omajului

Constatat n practica economic i studiat n teorie, omajul secaracterizeazprin aspecte referitoare la: nivelul, intensitatea, durata istructura acestuia.

Nivelul omajului se determin att n mrime absolut, prin numrulcelor neocupai (numrul omerilor), ct i n mrime relativ, ca rat aomajului (Rs), calculat ca raport procentual ntre numrul total al omerilor(Ns) i numrul total al populaiei active sau ocupate (Pa sau Po): Rs = NsPaPo()

100.Nivelul omajului are amplitudini diferite pe zone geografice i perioade, iarlimitele acestuia trebuie raportate la ceea ce nseamn starea de ocupare deplin.

Ocuparea deplin reprezint acel nivel al ocuprii resurselor de munc,care permite obinerea maximului de bunuri i servicii pentru acoperireanevoilor oamenilor.Ocuparea deplin nu nseamn,ns, inexistena forei de munc neocupate, ciocuparea acesteia pn la limita omajului natural. Acest tip de omaj esteechivalent, de fapt, cu omajul voluntar, care const n numrul celor neocupai,ca urmare a propriilor decizii (sub diverse motivaii) de a nceta s munceasc.n general, se apreciaz c rata omajului natural n rile cu economie de piase situeaz ntre 3% i 5%.

Drept urmare, ocuparea deplin a forei de munc este echivalent cu unomaj sczut, reflectat printr-o rat natural de cteva procente sau, altfel spus,nseamn angajarea a circa 95%-97% din populaia activ disponibil, diferena

pn la 100%, fiind considerat a fi omaj natural (normal). Economistulamerican Milton Friedman afirma despre omajul natural c este un omaj deechilibru, ntruct rezult dintr-o alegere deliberat a indivizilor.

Treptat, muli economiti occidentali au ajuns s susin teza potrivit

creia omajul existent n ultimele decenii n rile dezvoltate este, n special,omaj voluntar i mai puin omaj involuntar, acesta din urm fiind singurul caretrebuie s preocupe politicile macroeconomice.

n funcie de nivelul omajului natural (considerat ca normal) seconsider, de regul, dou situaii: starea de subocupare i starea desupraocupare. Starea de subocupare a forei de munc exist atunci cnd rataefectiv a omajului este mai mare dect cea natural, adic suntem n prezenaunui omaj efectiv, anormal (de exemplu 8%, 10%, 12% etc.).Supraocuparea forei de munc se definete, de regul, printr-o rat a omajului

de doar circa 1%-2%, deci mai mic dect rata considerat normal sau natural(n realitatea economic, aceast situaie este extrem de rar).


6/67

6

Consecinele economico-sociale ale celor dou stri sunt diferite. n cazulsubocuprii, apar tensiuni sociale, cresc costurile sociale i se irosesc resurselede munc la nivel naional. n cel de-al doilea caz, al supraocuprii, mna delucru devine rar i scump, existnd riscul ca dinamica salariilor s devanseze

pe cea a productivitii muncii.n concluzie, ocuparea deplin, subocuparea i supraocuparea suntconcepte economice prin intermediul crora se analizeaz amplitudineafenomenului omaj, la un moment dat.

Intensitatea omajului. Aceasta este o alt caracteristic a acestuifenomen, n funcie de care se pot distinge urmtoarele tipuri de omaj: omajultotal, care presupune pierderea locurilor de munc i ncetarea totala activitii;omajul parial, care const n diminuarea activitii depuse de o persoan, prinreducerea duratei de lucru sub cea legal i scderea corespunztoare asalariului; omajul deghizat, specific ndeosebi rilor slab dezvoltate, undeactivitatea desfurat de unele persoane este doar aparent, cu o productivitatefoarte redus i o salarizare pe msur.

Intensitatea omajului reflect gradul de pierdere a posibilitii de amuncii pentru posesorii forei de munc.

Durata omajului reprezint intervalul de timp cuprins ntre momentulpierderii locului de munc sau al scderii activitii depuse i momentul reluriiactivitii la parametrii anteriori. Durata omajului difer de la o persoan la alta,astfel c pentrua surprinde fenomenul la nivel naional, se impune luarea ncalcul a duratei medii a omajului. Aceasta se poate stabili, deci, ca o medie pe

economie sau ramur de activitate, ntr-o anumit perioad, astfel: Dz = NzNs,unde Dz - durata medie n zile; Nz - numrul de zile n omaj; Ns - numrulomerilor.

Structura omajului cuprinde categoriile sociale afectate de acestfenomen, difereniate dup indicatori precum: ramura de activitate, nivelulcalificrii, profesie, vrst, sex, etnie .a.m.d.

2.3 Cauze i forme de manifestare ale omajului

Sintetiznd din multitudinea studiilor i analizelor elaborate pn nprezent, privitoare la cauzele omajului, putem concluziona c acestea se mpartn dou mari categorii, dup natura acestora:

1. cauze subiective, care au ca element determinant voina individual acelui care se afl n ipostaza de omer;

2. cauze obiective, n cadru crora se pot include ca cele mai importante:restructurarea activitilor economice, insuficiena creterii economice,caracterul ciclic al evoluiei economiei i explozia demografic.


7/67

7

Din acest unghi de vedere se pot constata dou forme (cauzale) clasiceale omajului: omajul voluntar, generat de cauzele subiective i omajulinvoluntar, ca rezultat al cauzelor obiective.

Referindu-se la omajul voluntar, Keynes considera c acesta este

datorat refuzului sau imposibilitii pentru posesorul forei de munc de aaccepta o retribuie corespunztoare valorii produsului care-i poate fi atribuit,refuz sau imposibilitate bazat() pe anumite prevederi legale, pe uzane sociale,

pe nelegeri n vederea negocierii contractelor colective, pe adaptarea lent la

schimbri sau pe simpla ncpnare proprie naturii umane43

.Reprezentanii colii clasice (A. Smith, D. Ricardo, J. S. Mill, J. B. Say)

considerau c dac exist omaj, acesta nu putea fi dect voluntar. Explicaiaacestui tip de omaj trebuia cutat n funcionarea pieei muncii i, n special, ndorina lucrtorilor de a primi o remuneraie superioar valorii productivitii

marginale. Aceast atitudine a lucrtorilor era motivat, dup opinia clasicilor,de legislaiile proprii i de obiceiurile sociale.Conform teoriei clasice, n virtutea mecanismelor autoreglatoare ale

economiei, tot ce se economisete se transform automat n investiii. Ca atare, oproblem a lipsei locurilor de munc nu se putea pune. Ideea autoreglrii i aocuprii depline i-a gsit formularea cea mai relevant n legea debueelorelaborat de J. B. Say, conform creia orice ofert i creeaz propria cerere,adic orice producie i creez consumul (productiv sau neproductiv)corespunztor. n consecin, nu exist nici un motiv care s reduc imboldul

pentru investiii i, implicit, pentru crearea locurilor de munc.Teoria neoclasic consider, la rndul su, c piaa forei de munc estesupus acelorai reguli ale concurenei ca orice alt pia. Cererea de for demunc se confrunt liber cu oferta de for de munc. Rezultatul const nformarea unui nivel al salariului real care ar permite o total ocupare a forei demunc i, implicit, echilibrul pe piaa muncii. Aadar, conform acesteiconcepii, orice individ poate gsi i ocupa un loc de munc, cu condiia saccepte o reducere a salariului, pn la nivelul de echilibrul.Dac piaa muncii devine rigid i salariaii pretind un salariu real mai maredect cel care asigur o ocupare total, cererea de munc din parteantreprinderilor va scdea, n timp ce oferta de munc a salariailor va crete.Diferena dintre cele dou niveluri (determinate de cererea n scdere i oferta ncretere) reflect amplitudinea omajului voluntar.

Astfel, n termenii teoriilor clasice i neoclasice (dar i keynesiene),indivizii sunt condamnai la omaj ntruct: nu se supun legilor pieei libere;nu sunt dispui s-i ofere fora de munc la un salariu real care, dei ar permiteocuparea total, nu este pe msura aspiraiilor lor; cererile de salarii mari suntnerealiste fa de posibilitile angajatorilor sau sunt neconcordante cu nivelul

productivitii muncii; nelegerile privind negocierea contractelor colective se

produc, sub zodia ncpnrii, proprie naturii umane.


8/67

8

n acest sens, trebuie precizat c economistul J. M. Keynes doar a definiti a stabilit principalele situaii n care poate aprea omaj voluntar, dar aconsiderat ntotdeauna, spre deosebire de gnditorii de seam clasici ineoclasici, c adevratul i efectivul omaj este cel involuntar.

n literatura de specialitate contemporan, se consider c n cadrulomajului voluntar se includ persoanele care refuz actul muncii, fie datoritsalariilor sau condiiilor de munc oferite, care sunt inacceptabile n raport cu

preteniile posesorului forei de munc i care consider c indemnizaia deomaj i este suficient pentru un trai decent, fie datorit existenei altor mijloacede trai pe care aceste persoane le au i care fac ca motivaia muncii s dispar.

Din punct de vedere structural, omajul voluntarcuprinde urmtoarelecategorii de persoane:

-persoanele care, dei lucreaz, prefer s nceteze munca temporar,considernd c prin indemnizaia (ajutorul) de omaj i pot asigura un traidecent;

-persoanele care hotrsc n mod deliberat s nceteze lucrul, total sauparial, considernd c salariul real este prea mic i c este mai avantajos s aibtimp liber pentru a dobndi o alt meserie sau un alt loc de munc;

- omerii care ateapt locuri de munc mai favorabile dect cele pecare le-au avut sau dect cele oferite la un moment dat;

-persoanele casnice care, dei au hotrt s se angajeze ntr-oactivitate, totui tergiverseaz angajarea n condiiile date, referitoare la mrimeasalariului, distana pn la locul de munc etc.

n practic, omajul voluntar poate avea urmtoarele forme demanifestare: omajul fricional (tranzitoriu) i omajul indus de nsiindemnizaia de omaj.

a. omajul fricional (tranzitoriu) cuprinde pe acei lucrtori care auabandonat vechile locuri de munc pentru a cuta altele mai favorabile, pe aceiconcediai care sunt n cutarea unui nou loc de munc i pe acei indivizi caresunt n cutarea primului loc de munc.Astfel, unii dintre omeri sunt n cutarea unui loc de munc mai bun, care s leofere satisfacii mai mari sau se deplaseaz spre o regiune geografic mai

prosper, cu alte perspective de afirmare pentru acetia. Alii sunt obligai s-ischimbe locul de munc deoarece au fost concediai (este cazul, n mod firesc,acelor concedieri fcute ca urmare a unor fapte svrite cu vinovie de ctreangajai, i nu n urma, spre exemplu, a restrngerii activitii unei firme; nacest din urm caz suntem n prezena unei forme de omaj involuntar).

Pe de alt parte, n fiecare an se prezint pe piaa muncii, pentru primaoar, un numr de persoane care au terminat studiile i care au diverse aspiraiin ceea ce privete viitorul loc de munc. Tinerii, posesori ai unei diplome, suntadesea contrariai i puin pregtii s accepte c ntre idealul lor profesional i

ceea ce li se ofer ca loc de munc laterminarea studiilor exist anumite


9/67

9

diferene. Pn ce se vor convinge c piaa i impune, n ultim instan,inevitabilele condiii, ei vor continua s caute ceva mai bun.

Esena (cauza) acestei forme de omaj const n aceea c ntre cei caresolicit i cei care ofer for de munc se produc friciuni permanente.

Aceasta, ntruct lucrtorii nu dispun de o informaie complet referitoare lalocalizarea locurilor de munc vacante, la care s aib acces, astfel c informaiape piaa muncii nu este perfect. Deci, nu putem vorbi despre o concurenperfect pe piaa forei de munc (se infirm astfel, n realitate, ideilei teoriileneoclasice cu privire la cauzele omajului voluntar). Nu exist posibilitatea

practic pentru potenialii angajai i angajatori (dintr-un anumit domeniu) de afi pui n contact direct, n totalitatea lor i n acelai timp, spre a-i facecunoscute cererile i, respectiv, ofertele lor. Solicitanii (cuttorii) de locuri demunc contientizeaz, la un moment dat, c aceeai munc este pltit diferit nlocuri diferite. n acest context, posesorul forei de munc este dispus s-i aloceo parte din timpul su de munc cutrii unui alt loc de munc mai adecvat.Decizia acestuia este voluntar, individual i raional. n acest fel, refuzulocuprii de ctre posesorul forei de munc presupune nite costuri pe caretrebuie s le suporte (pierderea salariului pentru slujba neacceptat, cheltuieli cutelefoane, deplasri etc., n vederea gsirii altui loc de munc). Potenialul omer(tranzitoriu) va evalua aceste costuri, dar i ctigurile sperate ca urmare aobinerii unei slujbe mai bine pltite. Ca rezultat al acestui calcul, individul varenuna la a cuta un alt loc de munc, atunci cnd costul cutrii (costul deoportunitate) va egala veniturile sperate.

Durata omajului fricional depinde de posibilitatea armonizriiintereselor celor dou pri (lucrtorul i angajatul), de fluxul informaiilor cu

privire la locul de munc dorit, precum i de mrimea indemnizaiei de omaj.omajul fricional este specific ndeosebi acelor economii n care fora de muncmanifest o mare nclinaie pentru a schimba frecvent locul de munc, fie pentrua-i mbunti condiiile de via, fie pur i simplu, pentru a cunoate i altezone ale rii. Aceast form de omaj se mai numete i tranzitoriu, ntructlocuri de munc exist, dar necesit un timp penru ca solicitanii s le ocupe.

b. omajul indus de nsi indemnizaia de omaj. Explicabil i

motivat social, indemnizaia de omaj poate avea i efecte contradictorii.Astfel, se constat c omajul, n forma sa voluntar, este cu att mai amplu cuct aceast indemnizaie este mai mare; o mrime mai redus a acesteia va incita

pe posesorul forei de munc la a gsi ct mai repede un loc de munc, dupcum, o sum mai mare primit ca indemnizaie va reduce intensitatea cutriiunei slujbe.

Este n profitul tuturor i al fiecrui individ n parte ca alocarea resurselorde munc s fie ct mai eficient. Faptul c fiecare i caut un loc de munc lacare se poate adapta mai bine i, n acelai timp, este i bine salarizat, nu are

nimic antieconomic; cu condiia ns ca durata necesar cutrii i schimbriilocului de munc s nu devin o povar financiar greu de suportat pentru stat.


10/67

10

Pentru aceasta este necesar ca indemnizaia de omaj s fie stabilit la un niveloptim. Ea trebuie s fie astfel nct s incite la cutarea unui loc de munc i sevite, pe ct posibil, substituirea, raional dinpunct de vedere individual,timpului de cutri cu timpul de odihn. Noiunea de optim are aici mai mult

semnificaia de inhibator, adic indemnizaia, prin cuantumul ei, trebuie sdescurajeze tendina unor lucrtori de abandona locul de munc, indiferent demotive, spre a deveni beneficiari ai acesteia. De asemenea, ea trebuie scontracareze tendina unor beneficiari efectivi, de a prefera alternativa unui venitmai mic (obinut prin indemnizaie), compensat ns cu plcerea timpului liber.Mai trebuie avut n vedere c indemnizaia este supus, de regul, indexrii nsus, iar muncitorii prefer un astfel de venit mobil, unei politci de reducere asalariilor, necesare rentabilizarea activitii economice.

n concluzie, judecnd realitile unei economii care, n mod dinamic,caut criteriile cele mai eficiente pentru alocarea resurselor de munc ifaciliteaz ajustarea necesar ntre dezideratele lucrtorilor i nevoile economiei,omajul voluntar apare ca un fel de ru necesar, acceptat i considerat normalsau natural de ctre societate.

Dac n cazul omajului voluntar individul are, cel puin, alternativa uneialegeri (de a prefera, de pild, s triasc pe baza cadoului fcut prinindemnizaia de omaj, dect s accepte o slujb pentru care primete o sum

puin incitant), nu acelai lucru se ntmpl n cazul omajului involuntar.n contrast, omajul involuntar desemneaz starea specific persoanelor

neocupate care, dei dispuse s lucreze pentru un salariu real mai mic,

determinat n condiiile pieei, nu pot s-i realizeze acest obiectiv ntructaceste locuri de munc, pur i simplu, nu exist. Aadar, una este situaia cnd,din motive subiective, nu se lucreaz pentru c nu se gsete un loc de muncinteresant, acceptabil, pe msura gustului, preferinelor, a diplomei sau aexigenei, privind salariul, i cu totul altceva este cazul n care cel care caut unloc de munc, pentru c lipsa acestuia i pune n cauz nsi existena, nu-lgsete disponibil n localitatea sau n zona n care triete, din motive obiective.

omajul involuntar nu este nici natural sau normal, nici un ru necesar,ci un ru veritabil al economiei.

n funcie de cauzele obiective (amintite anterior), omajul involuntar poate aveaurmtoarele forme de manifestare reprezentative: omajul structural, omajultehnologic, omajul ciclic, omajul sezonier i omajul demografic.

a. omajul structural este acela care se formeaz pe baza modificrilorce se petrec n structura activitilor economico-sociale. El este corelat cuinteraciunea dintre schimbarea consumului i structurile de producie existente.O asemenea interaciune provoac o diminuare puternic a gradului de ocuparen anumite ramuri sau sectoare i o lips de for de munc n alte domenii.Acest omaj demonstreaz existena unei evidente neconcordane ntre structura

cererii i ofertei de for de munc, sub aspect demografic, educaional-profesional i ocupaional. El reprezint efectul restructurrii unei economii i n


11/67

11

primul rnd a ramurilor industriale - cele care ocup o mare parte a forei demunc. Structurile socio-profesionale nu mai corespund structurii economice itehnice, n evoluie; unei cereri suple de for de munc i corespunde o ofertrigid.

De exemplu, dac sistemul de nvmnt i perfecionare nu producediplome cu acoperire - din punct de vedere cantitativ, calitativ i structural -necesare economiei i dac acest sistem nu are o dinamic adecvat i nuanticipez schimbrile interveniten structurile economice i tehnice, se creeaz

premisele apariiei omajului structural.Aceast form de omaj este considerat, n general, ca fiind cea mai grav icomplex, deoarece reintegrarea forei de munc disponibilizate este un proceslung i dificil, care presupune, n principal, creterea investiiilor simultan curecalificarea celor afectai. De regul, dimensiunile omajului structural suntmari atunci cnd ntr-o perioad anterioar a existat o structur economicanormal, neperformanti incapabil s valorifice superior resursele de munc.

b. omajul tehnologic apare ca o variant a celui structural i estedeterminat, n principal, de nlocuirea vechilor tehnici i tehnologii cu altele noi,

precum i de restrngerea locurilor de munc n urma reorganizriintreprinderilor. El nu este rezultatul introducerii, pur i simplu, a progresuluitehnic, ci ndeosebi a modului cum posesorii forei de munc recepteaz i seadapteaz la schimbrile tehnologice.

Resorbirea acestui omaj este, de asemenea, dificil, ntruct impunerecalificarea forei de munc n concordan cu cerinele progresului tehnic inoile metode manageriale.

c. omajul ciclic este omajul care apare n perioadele de criz saurecesiune economic - ce se constituie n faze ale unui ciclu economic - i careau o anumit repetabilitate. Acesta se mai numete i omaj conjunctural,atunci cnd este determinat de crize economice neciclice (care nu au o anumitrepetabilitate) i care pot fi pariale sau intermediare. omajul ciclic este explicatn principal prin insuficiena cererii efective, el fiind rezultatul modului

defectuos n care se realizeaz legtura dintre nivelul salariilor, pe de o parte, icel al preurilor i productivitii muncii, pe de alt parte.n general, aceast form de omaj poate fi resorbit, total sau parial, nperioadele de avnt economic.

d. omajul sezonier este acel omaj determinat de ntrerupereaactivitilor dependente, ntr-o mare msur, de factori naturali. Astfel deactiviti sunt cele din agricultur, construcii, lucrri publice, turism etc.

e. omajul demografic este cel rezultat ca urmare, n principal, a uneicreteri demografice oc, adic a unei creteri anormale de populaie, care se

reflect prin prezena din ce n cemai masiv pe piaa muncii a tinerilor- cu


12/67

12

diferite niveluri de pregtire -, n condiiile n care aceasta nu este nc pregtits-i asimileze.

O form special de omaj involuntar este i omajul tehnic, carepresupune disponibilizarea parial sau total a lucrtorilor, datorit ntreruperii

activitii unei ntreprinderi, din lips de comenzi, pe o perioad determinat.Cei afectai de aceast form de omaj nu sunt nregistrai la oficiile de for demunc i primesc o indemnizaie de omaj de la firma respectiv, iar cuantumulacesteia se stabilete n mod diferit fa de celelalte indemnizaii i ajutoareclasice, reglementate prin lege la nivel naional. omajul tehnic nceteaz odatcu reluarea activitii firmei. Este caracteristic economiilor care se afl n crizsau n tranziie la economia de pia.

2.4 Efecte social-economice ale omajului

Fenomenul omajului genereaz o serie de costuri att personale,familiale, ct i sociale.Costul individual al omajului esteegal cu diferena dintre salariul real pe caresalariatul l pierde atunci cnd intr n omaj i indemnizaia sau ajutorul deomaj acordate acestuia de ctre autoritatea public.

Efectele omajului se rsfrng nu numai asupra celor care au intrat nomaj, ci i asupra celor care fac parte din populaia ocupat, deoarece acetia

particip cu o parte din veniturile lor la constituirea fondurilor publice deasigurri sociale.Un alt cost important al omajului l constituie (n anumite condiii) pierderile de

producie i de venit pe care acesta le antreneaz.Sintetiznd, se poate aprecia c omajul reprezint un fenomen care

afecteaz, n diferite msuri, toate rile lumii i care are numeroase consecineeconomice i sociale negative. Dintre cele mai importante, amintim:- inutilizarea i irosirea unei pri din resursele de munc ale unei ri, aspect cuatt mai negativ cu ct societatea suport cheltuieli nsemnate cu educaia i

pregtirea forei de munc neocupate, cheltuieli care rmn nc nerecuperate;- conduce la reducerea veniturilor populaiei i la creterea tensiunilor sociale,constituind un factor de scdere a standardului de via i de nrutire acalitii vieii;- contribuie la creterea costurilor sociale pe care o economie trebuie s lesuporte sub forma ajutoarelor de omaj.


13/67

13

2.5 Msuri pentru diminuarea omajului

n esen, msurilede diminuare a omajului i de ocupare a forei de

munc sunt orientate n dou direciiprincipale: 1. msuri care privesc direct peomeri; 2. msuri care privesc populaia ocupat.

Msurile care privesc direct pe omeri sunt concretizate, de regul, n:aciuni pentru pregtirea, calificarea i reintegrarea omerilor provenii dindiferite ramuri, ca urmare a restructurrilor tehnologice i economice; facilitiacordate de stat pentru crearea de noi ntreprinderi i noi locuri de munc, nspecial n zonele cu subocupare ridicat; trecerea la noi forme de angajare (petimp parial sau cu orar redus, angajarea cu contract de munc pe duratdeterminat etc.); instituirea unui sistem de sprijinire a omerilor care doresc s

devin ntreprinztori particulari (consultane gratuite, credite prefereniale);acordarea de credite avantajoase agenilor economici care angajeaz omeri;limitarea cumulului de funcii pentru ocuparea locurilor de munc vacante cu

prioritate de ctre omeri .a.m.d.Msurile care privesc populaia ocupat au ca scop prevenirea

fenomenului de omaj, prin crearea unor posibiliti suplimentare de mprire amuncii ntre cei angajai i meninerea astfel, a locurilor de munc existente.Aceasta presupune o remprire a muncii la scara economiei i afirmarea unornoi principii de organizare a muncii i produciei. Desigur, acest deziderat nu

trebuie s ncalce principiul potrivitcruia nivelul salarizrii trebuie s fie nconcordan cu dinamica productivitii muncii. De asemenea, protejareapopulaiei ocupate poate fi realizat i prin eforturile conjugate ale statului iangajatorilor de a facilita perfecionarea sau recalificarea posesorilor forei demunc, din acele uniti (private sau de stat) confruntate cu probleme derestructurare.

Cel mai puternic remediu, ns, pentru diminuarea omajului estecreterea economic de ansamblu, care presupune un volum ridicat alinvestiiilor productive din economie i implicit sporirea numrului de locuri demunc.

n literatura de specialitate, ntlnim i o clasificare pe grupe a msurilorpentru ocuparea forei de munc i diminuare a omajului, astfel:

- msuri care vizeaz o mai bun repartiie a fondului total de munc prin:reducerea duratei sptmnale de lucru; scderea vrstei de pensionare;

prelungirea colarizrii obligatorii; extinderea locurilor de munc cu programredus; creterea timpului afectat ridicrii calificrii;

- msuri care se refer la ndeprtarea de pe pieele muncii a unor categoriide ofertani, precum: descurajarea muncii salariale feminine; exilarea saureturnarea lucrtorilorstrini imigrani nenaturalizai nc; interzicerea sau

restricionarea imigrrii etc.;


14/67

14

- msuri care vizeaz inversarea procesului de substituire a factorilor deproducie; dac n procesul industrializrii munca era substituit prin capital, nprezent, se mizeaz pe extinderea sectorului prestator de servicii i, deci, pe oreducere a substituirii muncii prin capital;

- msuri care asigur creterea mobilitii populaiei active, prin:mbuntirea coninutului nvmntului i asigurarea unei structuri adecvate aacestuia; orientarea profesional a tinerilor spre domeniile cele mai dinamice aleactivitii economico-sociale; facilitarea deplasrii oamenilor la noile locuri demunc etc.

- msuri care se refer la crearea de noi locuri de munc pe baz de investiii,n special n domeniile i sectoarele cu anse reale de dezvoltare n viit

3.OMAJUL N ROMNIA

IV3.1Indicatorii statistici ai omajului

Tranziia la economia de pia nceput n urma transformrilorpolitice ceau avut loc n Decembrie 1989 confrunt societatearomneasc cu una din celemai acute i mai dureroase probleme specifice economiilor capitaliste:omajul.

Economia Romniei socialiste era una dintre cele mai centralizate i

controlate politic, astfel nct era promovat o politic de ocupare total aforeide munc. Aceast politic era susinut n primul rnd de rata nalt deindustrializare (una din cele mai ridicate din lume, potrivit datelor oficiale) i, nal doilea rnd, de finanarea ntreprinderilor de la bugetul destat, ceea ce permitea o angajare suplimentar de personal. Cu toate acestea,ultimii ani de dinainte de revoluie au fost caracterizai de un omaj ascendent,nerecunoscut de fostul regim. Potrivit unui studiu efectuat de specialitiiInstitutului de Cercetare a Calitii Vieii din cadrul Academiei Romne,dimensiunea omajului la momentul respectiv poate fi

aproximat prin necesitatea noului guvern de a crea artificial n primele lunidin 1990, a circa 500.000 de locuri de munc. omajul n anul 1989 poate fiechivalat la cca. 5% din fora de munc .Acest omaj, nerecunoscut de vechiulregim, a explodat pur isimplu n condiiile schimbrilor eseniale din economia romneasc, odatcu demararea tranziiei la economia de pia, astfel nct n 1992 rataomajuluiera de aproape 9%.

omajul a devenit astfel unul din fenomenele cele mai grave careafecteaz n egal msur economia i societatea. Dup cum afirma Sigmund

Freud, munca este legtura cea mai puternic ntreindivid i realitate.


15/67

15

Pornind de la aceast afirmaie, deducem c omajul nunseamn numaipierdere de venit, ci i pierderea ncrederii n sine, erodarealegturilor cu comunitatea i apariia sentimentului de excludere din viaanormal. Pe termen lung, un omaj cronic poate s constituie o ameninare

pentru democraie.Din aceste motive am considerat ca fiind oportun o analiza omajului din ara noastr, folosind n acest scop metodele i tehnicileriguroase oferite de statistic.

nainte de a face o sintez a definiiilor date omajului n literatura despecialitate, trebuie precizat c, la origine, noiunea de omaj erasinonim cuaceea de inactivitate. Cuvntul omaj din limba romn provine dincuvntul francez chomage. La rndul su, acesta deriv din latinesculcaumare, fiind provenit de la cuvntul grec cauma, carenseamn cldurmare, din cauza creia nceta orice activitate.

3.2Definirea indicatorilor statistici ai omajului

Din punct de vedere statistic, indicatorii prin care se apreciazomajulsunt de dou feluri:

- indicatori absolui;- indicatori relativi.Indicatorii absolui sau indicatorii de nivel se refer la numrulefectiv de

omeri. Ei se exprim n persoane (mii persoane) i sedetermin pentruanumite perioade de referin: lunar, trimestrial sau anual.Numrul omerilor secalculeaz i n corelaie cu anumite variabiledemografice, ca: vrst, sex, starecivil, dar i inndcont de pregtireaprofesional, de nivelul studiilor sau derepartiia teritorial.

O caracteristic aparte urmrit n ceea ce privete analiza omajului estedurata acestuia. Din acest punct de vedere, se identific un omaj descurtdurat (sub un an) i un omaj de lung durat (pe o perioad maimare de unan).

omerii, a doua component a populaiei active, reprezint o categorieeconomic a crei definire a suscitat numeroase abordri.S reinem din definiiile enumerate n paragraful c efectivul omerilor sedetermin n statistica romneasc n dou variante:

omerii nregistrai sunt persoanele care au declarat c n perioada dereferin erau nscrise la Oficiile forei de munc i omaj, indiferent dac

primeau sau nu alocaie de sprijin, ajutor de omaj, sau alte forme deproteciesocial.

omerii n sens B.I.M. sunt persoanele de 15 ani i peste care n decursulperioadei de referin ndeplinesc simultan urmtoarele condiii:

- nu au un loc de munc i nu desfoar o activitate n scopulobinerii unorvenituri;


16/67

16

- sunt n cutarea unui loc de munc, utiliznd n ultimele 4sptmnidiferite metode pentru a-l gsi: nscrierea la Oficiul de for demunc i omajsau la agenii particulare de plasare, demersuri pentru a ncepe o activitate pecont propriu, publicarea de anunuri sau rspunsuri laanunuri, apel la rude,

prieteni, sindicate etc.;- sunt disponibile s nceap lucrul n urmtoarele 15 zile, dac s-ar gsiimediat un loc de munc;Sunt incluse, de asemenea:

-persoanele fr loc de munc, disponibile s lucreze, care ateapts fierechemate la lucru sau care au gsit un loc de munc i urmeaz snceaplucrul la o dat ulterioar perioadei de referin;

-persoanele care n mod obinuit fac parte din populaia inactiv (elevi,studeni, pensionari), dar care au declarat c sunt n cutarea unui locde munci sunt disponibile s nceap lucrul.

Indicatorul relativ prin care se apreciaz intensitatea omajului este unuldin cei mai importani indicatori macroeconomici: rata omajului.

Aceasta se determin prin raportarea numrului total de omeri lapopulaiaactiv i se exprim n procente. Nivelul ratei omajului i evoluiaacesteia reprezint unul din barometrii n funcie de care se iau anumite msurideprotecie social sau decizii de politic economic.

Ca relaie general de calcul, rata omajului se determin prin raportareaunui indicator care exprim omajul (numrul de omeri-) i un alt indicatorcare msoar populaia de referin, cel mai adesea populaiaactiv (Pa):

Concret, acest indicator se poate determina n modaliti variate.Relaiile de calcul pot sdifere n practic, n funcie de legislaia

naionalsau de informaiile disponibile. Diferenele care apar sunt determinatede elemente cum sunt:

-termenii de raportare i se refer la numitorul raportului care poate fipopulaia activ sau, de exemplu, populaia n limitele vrstei de munc.

- coninutul indicatorilor primari luai n calcul;- sursele de colectare a informaiilor;-metodologia de calcul.

Informaiile cele mai precise privind rata omajului sunt obinute cuprilejul recensmintelor, care au meritul de a asigura o surs comun datelorpentru cei doi indicatori ce determin rata. Mai mult, rata omajuluicalculatprin aceste recensminte este una foarte apropiat de standardeleinternaionale.

Recensmintele i anchetele prin sondaj sunt surse de date foartecostisitoare, care, la nivelul rii noastre nu pot fi realizate cu o periodicitatecorespunztoare (lunar) pentru asigurarea cu informaii necesare. Se recurge,prin urmare la surse de date administrative, afectate ns delegislaia n vigoare.n statistica internaional se utilizeaz urmtoarele rate de omaj:

- Rata global standardizat BIM.- Rata global standardizat CEE


17/67

17

- Rata global standardizat OECD;- Rata global naional;- Rate pariale pentru diferite categorii de populaie activ;- Rata integral (compus) de omaj i subocupare.

Rata global standardizat BIMse calculeaz ca raport ntrenumrulomerilor n sens BIM i populaia activ total; are cea mai maresfer decuprindere, fiind cea mai utilizat n comparaiile internaionale;

Rata global standardizat CEE este raportul dintre numrul deomeri ipopulaia activ civil;

Rata global standardizat OECD se determin ca raport ntrenumrulde omeri i populaia activ total.

Rata parial de omaj se refer la o anumit categorie de for demuncsau la o anumit regiune geografic sau administrativ, se determin ca raportntre numrul de omeri provenii din categoria respectiv ipopulaia activ dincategoria respectiv.

Rata integral (compus) de omaj i subocupare vizibil se calculeaz caraport ntre timpul de munc disponibil neutilizatcorespunztor al persoanelorn omaj i a celor aflate n stare de subocuparevizibil (persoane care au un locde munc dar care lucreaz involuntar ntimp parial) i timpul de munc total disponibil sau timpul de munc utilizat. Eamsoar de fapt omajul potenial, calculul acesteia impunnduse n special ncazul rilor n care subocuparea vizibil are dimensiuni apreciabile. Romniaface parte din categoria acestor ri.

n contextul implicaiilor economice majore pe care le are omajul, alegturilor acestuiacu un alt fenomen macroeconomic, inflaia, se vorbetedespre o rat natural a omajului. Aceasta nu este un indicator statistic, nu se

poate determina plecnd de la indicatorii forei de munc, ci este un indicatorteoretic, a crui apreciere a suscitat numeroase controverse. Lasfritul acestei seciuni se face o analiz economic succint a acestui indicator.

3.3Modaliti statistice de determinare a indicatorilor omajului

Indicatorii statistici prin care se apreciaz omajul se determin npracticprin anumite metode statistice, folosind surse de date specifice. n general, nstatistica Naiunilor Unite, se identific patru sursemari de informaii, care au la

baz metode i procedee particulare, cum ar fi sondajele statistice sau culegereadatelor de la diverse instituii publice. Aceste surse de date au anumite coduri,specificate pentru fiecare ar.

Prima surs (ce are codulBA) o constituie anchetele prin sondareaforeide munc. Acestea ofer date statistice destul de complete, n sensul c includ

grupuri de persoane care sunt adesea neincluse n statisticile obinute prin altemetode (de exemplu, persoanele care caut de lucru pentruprima dat). n


18/67

18

general, definirea omajului dat n aceste statistici se apropie cel mai mult dedefiniia standard dat de Biroul Internaional alMuncii. Ratele omajului suntmai de ncredere, din moment ce ele suntcalculate prin raportare numruluiestimat de omeri la fora de muncestimat n cadrul aceleiai anchete.

A doua surs (E) o constituie estimrile oficiale. Aceste date statisticesunt estimri oficiale oferite de diverse instituii naionale i, deregul, sebazeaz pe informaii combinate, rezultate din una sau mai multe surse.Predominarea acestei surse n statistica O.N.U. este n continuscdere datoritrspndirii anchetelor forei de munc n rile lumii.

A treia surs (FA) este reprezentat destatisticile asigurrilorsociale.Aceste statistici sunt derivate din nregistrrile, acolo unde exist, acelor nscrii

n sistemul asigurrilor sociale. Ratele omajului se calculeaz prin raportareanumrului total de persoane care primesc beneficii dinsistemul asigurrilorsociale la numrul total de persoane din cadrul forei demunc. Afirmaia cnivelul i ratele omajului astfel raportate sunt reprezentative pentru nivelulgeneral al omajului este delicat, dac nuchiar imposibil de fcut.

A patra surs (NA) o reprezintstatisticile oficiilor forei de munc.Acestea se refer n general, la numrul persoanelor care caut de lucru,nregistrate la oficiile forei de munc. Persoanelor fr loc de munc se potaduga cele aflate n grev, temporar bolnave sau incapabile de munc. Unii dincei nregistrai sunt deja angajai i caut un loc de munc suplimentarsauschimbarea locului de munc.n rile dezvoltate, ca Japonia, Suedia, Frana sauStatele Unite,procedeul principal de obinere a datelor statistice privind omajul

l constituie anchetele prin sondaj. n S.U.A., de exemplu, n fiecare lun, Biroulde Statistic a Munciidin cadrul Departamentului de Munc al Statelor Unitecalculeaz i publicnumrul omerilor, al populaiei ocupate i al celor dinafara forei demunc. Pentru aceasta se realizeaz un sondaj avnd ca perioadde referinsptmna care conine ziua a dousprezecea din fiecare lun. Sealege aleator un eantion reprezentativ de 59.500 gospodrii, din 729 localitidiferite, astfel n ct s se asigure reprezentativitate din punct de vedere alrepartiiei geografice i demografice a populaiei. Intervievatori specialpregtiiadreseaz aceleai ntrebri fiecrei persoane din eantion, n urma crora se

identific statutul acesteia: angajat, omer sau n afara forei demunc. Criteriilen funcie de care se ncadreaz persoanele n aceste categorii respect custrictee recomandrile Biroului Internaional al Muncii.

n Romnia, numrul de omeri se determin prin mai multe metode:recensmnt, ancheta prin sondaj, prelucrarea datelor oferite de instituiiguvernamentale, ca Ministerul Muncii i Proteciei Sociale.

Recensmntul populaiei este o metod de observare total apopulaiei,periodic, prin care se determin i indicatorii forei de munc inumrul deomeri. La recensmntul populaiei i locuinelor din 7 ianuarie 1992 n

chestionarele adresate fiecrei gospodrii s-a urmrit, printre alte caracteristici,i starea economic a persoanei. n cadrul acesteicaracteristici se precizeaz


19/67

19

dac fiecare persoan este ocupat sauneocupat. n acest ultim caz se cereprecizarea dac persoana se afl ncutarea unui loc de munc, sau ncutarea primului loc de munc. Seidentific prin intermediul acesteicaracteristici statutul elev-student,pensionar, casnic, ntreinut de o alt

persoan (fiind vorba de copii,precolari, btrni etc.) sau alte situaii(venituri din dobnzi, chirii, alte surse). Paralel, se nregistreaz icaracteristicile ocupaia, folosindnomenclatorul ocupaiilor, profesia i statutul profesional.n afara recensmintelor, efectivul omerilor i rataomajului sedetermin i prin alte metode statistice aplicate de ctre Institutul

Naionalde Statistic (I.N.S.) i Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale .I.N.S. realizeaz ncepnd cu anul 1996Ancheta asupra forei demunc n

gospodrii (AMIGO).Aceasta este o metod modern pentrucercetarea statistic a forei de

munc, avnd ca obiect principal msurareapopulaiei active - ocupate i nomaj - i a populaiei inactive.

Conceputca o surs important de informaii intercensitare asupra foreide munc,ancheta furnizeaz date eseniale asupra acestor segmente de

populaie, ncondiii de comparabilitate internaional.Concepia metodologic iorganizatoric a anchetei a fost realizat cu

asistena tehnic a specialitilorfrancezi de la Institutul Naional de Statistic iStudii Economice (Frana). Obiectul anchetei l-au fcut persoanele cu domiciliulpermanent n Romnia, membre ale gospodriilor din locuinele selectate.Unitatea de observare o constituie, deci, gospodria.

Perioada de referin este sptmna, de luni pn duminic inclusiv,dinaintea nregistrrii.

Observarea se face pentru un trimestru, iar interviurile sunt repartizateuniform de-a lungul trimestrului, realizndu-se o cercetare continu. Seutilizeaz planul de sondaj n dou trepte.

n prima treapt s-a constituit eantionul multifuncional de zoneteritoriale, pornind de la rezultatele Recensmntului populaiei i locuinelordin 7 ianuarie 1992.

Acest eantion master este constituit din 501 centre de cercetare

repartizate n toate judeele i sectoarele municipiului Bucureti. n a douatreapt s-au selectat 18036 locuine, cu toate gospodriile ce le compun.Eantionul este constituit pe baza unui procedeu de rotire alocuinelor (schemaraional 2-2-2) care are ca principiu de bazurmtoarea tehnic: o locuin estecercetat dou trimestre consecutiv, estescoas temporar din cercetareurmtoarele dou trimestre, este reintrodusurmtoarele dou trimestre, dupcare este scoas definitiv din cercetare.Astfel, o locuin este gestionat 6trimestre.

Conform schemei aplicate, n fiecare trimestru se pstreaz neantion

50% din locuinele trimestrului anterior, 25% din cele cercetate cudoutrimestre n urm, iar 25% sunt absolut noi.


20/67

20

Prin implementarea acestei scheme s-a urmrit: micorarea ratei non-rspunsurilor i a erorilor ce pot rezulta din

anchetrile repetate; evitarea mpovrrii acelorai grupuri de locuine prin pstrarea n

cercetare perioade lungi de timp; reducerea discontinuitilor seriilor de timp.Definiiile date omajului i populaiei ocupate respect criteriile din

definiiile standard date de Biroul Internaional al Muncii. Ministerul Muncii iSolidaritii Sociale este, de asemenea, oinstituie public care determin i

public lunar ratele omajului i efectivulde omeri. Numrul de omeri serefer n acest caz la omerii nregistrai,definii ca persoane n vrst de 18 anii peste, apte de munc, ce nu pot fincadrate din lips de locuri de muncdisponibile conform pregtirii lor i care s-au nscris la oficiile forelor de munci omaj.

Rata omajului se determin prin raportarea numrului total deomerinregistrai la populaia activ civil.Pentru calculul acestor indicatori, a crorpublicare se face n massmedia, n buletinele statistice lunare sau n anuare, seagreg datele culese la nivelul Oficiilor judeene ale forei de munc iomajului.

4.SOMAJUL IN ROMANIA SI IN UE

4.1 Dimensiunile si evolutia somajului in perioada 1991-2005

Fenomenul somajului, avandu-si premisele in disfunctionalitatileeconomiei socialiste, in particular in domeniul ocuparii fortei de munca, a fostun insotitor permanent al perioadei de tranzitie la economia de piata, pentru ca,ulterior, acesta sa se cronicizeze si sa se manifeste si in perioadele recente decrestere economica. Odata cu prima reglementare juridica in materie, respectiv

Legea nr. 1/1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lorprofesionala, somajul a inceput sa fie evidentiat pe baza inscrierii la oficiile desomaj, pentru ca, incepand cu anul 1994, sa fie evaluat si prin anchete in cadrulgospodariilor, reflectand somajul in sensul criteriilor Biroului International alMuncii.

Daca realizam o analiza mai profunda a valorilor lunare din intervalul dat,observam ca rata somajului a avut o evolutie oscilanta: a crescut continuu, cumici variatii lunare, in perioada februarie 1991-martie 1995, urmand scaderi,iarasi cresteri (din ianuarie 1997 pana in aprilie 2000), pentru ca apoi sa scada

continuu, ajungand pana la 5,9% in anul 2005. Somajul maxim a fost atins in1994, cand aproape 1,3 milioane de persoane nu aveau loc de munca.


21/67

21

Evolutia somajului in perioada 1991-2005

Anul

Numarsomeriinregistrati, lasfarsitulanului

Ratasomajuluiinregistrat

Numar desomeri BIM (inmii persoane)

RatasomajuluiBIN (in %)

1991 337,4 3,0 - -1992 929,0 8,4 - -1993 1164,7 10,2 - -1994 1323,9 10,9 971 8,21995 998,4 8,9 968 8,01996 652,0 6,2 791 6,71997 816,3 9,3 706 61998 1025,0 10,4 732 6,31999 1130,3 11,8 790 6,82000 1007,1 10,5 821 7,12001 826,9 8,8 750 6,62002 760,6 8,4 845 8,42003 658,9 7,4 692 7,02004 557,9 6,3 680 6,82005 523 5,9 650 6,5

Pe de alta parte, din analiza dinamicii lunare a somajului in perioadafebruarie 1991decembrie 2005 (calculata in procente fata de luna anterioara)se desprind o serie de concluzii:

-rata lunara a intrarilor in somaj a fost deosebit de ridicata in anul 1991, cudeosebire in prima jumatate a sa, datorita declansarii mecanismului de urmarirea numarului somerilor si de acordare a unor sume banesti compensatorii;


22/67

22

-perioada cuprinsa intre februarie 1991 si februarie 1993 s-a caracterizatprintr-o crestere continua (cu exceptia lunii aprilie a anului 1992) a numaruluipersoanelor intrate in somaj;noile intrari s-au temperat relativ in perioada februarie 1993februarie 1995,

cand evolutia somajului a fost fluctuanta, cu tendinta de crestere usoara;-incepand cu februarie 1995, cu exceptia lunilor de iarna (decembrie 1995ianuarie 1996februarie 1996), somajul a inceput sa scada, cel mai micnumar de someri inregistrandu-se la sfarsitul perioadei (decembrie 1995);

-perioada cuprinsa intre ianuarie 1997aprilie 1998 a inregistrat o cresterea somajului, urmata de o scadere in perioada mai 1998august 1998, iar apoi onoua crestere a numarului de someri pana in februarie 2000;

-in lunile de iarna (ianuarie, februarie) ale anilor 2000, 2001, 2002 s-ainregistrat o crestere a numarului de someri, datorita lipsei de locuri de munca;-in anul 2002 s-a inregistrat cea mai ridicata rata lunara a intrarilor in somaj(144%);dupa 1999, somajul inregistrat a inceput sa scada, dar somajul in sensBIM este in scadere abia dupa 2002;

Comparativ cu anii anteriori, in anul 2004 numarul persoanelor intrate insomaj ca urmare a disponibilizarilor a fost mult mai mic, numai fata de anul2003 numarul acestora scazand cu 2.442 persoane. Din numarul total de278.080 de persoane intrate pe parcursul acestui an in somaj si provenite dindisponibilizarile care au avut loc ca urmare a aplicarii programelor derestructurare si privatizare a diferitelor sectoare de activitate, doar 67.042persoane provin din disponibilizari colective, restul de 211.038 persoane

provenind din disponibilizarile curente de personal.Informatiile statistice privind evolutia somajului nu spun insa nimic

despre subocuparea unei parti a populatiei ocupate si despre dimensiunilesomajului potential. Pornind de la proportiile scaderii produsului intern brut, sepoate estima volumul somajului potential si raportul sau fata de somajul efectivinregistrat.

Pentru aceasta am calculat nivelul populatiei ocupate in functie deindicele PIB in anii 19902005 fata de 1989, rezultand de aici o evaluare apopulatiei ocupate eficient. Diferenta dintre populatia ocupata si cea ocupata

eficient reprezinta populatia ocupata ineficient, care, adaugata la numarulpopulatiei aflate in somaj, conduce la dimensiunile somajului potential. Intrucatincepand cu anul 2001 populatia ocupata eficient devine mai mare decatpopulatia efectiv ocupata si deci somajul potential inceteaza sa fie excedentarfata de somajul efectiv, voi prezenta informatiile obtinute din calcule numaipentru perioada 1991-2000


23/67

23

Evaluarea populatiei ocupate eficient si a somajului potential in Romania intre

anii 1991-2000

Indicatori 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 20001. Populatiaocupata Po (miipers.)

10786 10458 10062 10011 9493 9379 9023 8813 8420 8629

2. Indicele PIB fatade anul 1989 (%)

82,2 75,0 76,1 79,1 84,7 88,1 82,8 78,3 75,8 77,4

3. Populatiaocupata eficientPoe (mii pers.)*

8998 8210 8330 8658 9271 9643 9063 8571 8297 8472

4. Populatiaocupata ineficientPoi=Po-Poe (miipers.)

1788 2248 1732 1353 222 -264 -40 242 123 157

5. Somajul efectivSe (mii pers.)

337 929 1165 1224 998 658 881 1025 1130 1007

6. SomajulpotentialSp=Se+Poi (miipers.)

2125 3177 2897 2577 1220 394 841 1267 1253 1164

7. Pondereasomajului efectiv insomajul potential

15,9 29,2 40,2 47,5 81,8 167,0 95,4 123,6 110,8 115,5

8. Raportul somajpotential / efectiv

6,3 3,4 2,5 2,1 1,2 0,6 0,9 1,2 1,1 1,2

*Populatia ocupata eficient a fost determinata ca produs intre populatia efectiv

ocupata la sfarsitul anului 1989 si indicele anual unitar al PIB fata de 1989.

Populatia ocupata la sfarsitul anului1989 era de 10.946 mii persoane.

Sursa: calculat pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romaniei, 1991, 1996,

2003 si 2005


24/67

24

Daca s-ar fi mentinut an de an nivelul productivitatii muncii (calculat caraport intre PIB si populatia ocupata) inregistrat in anul 1989 (care era deja maimic decat in anii precedenti), dimensiunile reducerii PIB ar fi determinat oscadere si mai puternica a populatiei ocupate si o crestere a somajului. Somajul

potential, care cuprinde somajul efectiv si populatia ocupata ineficient (sausomajul mascat), care ar fi putut fi disponibilizata, a crescut continuu inperioadele 19901992 si 19961999. Rata somajului potential se situa dupa1991 constant la peste 20% din populatia activa. In perioada 19902000 crestesi ponderea somajului efectiv in somajul potential, de la 10,4% la 115%.

Aceasta este expresia functionarii tot mai pregnante a mecanismeloreconomice in domeniul pietei muncii. De remarcat este faptul ca anul 2001 esteprimul in care se manifesta faptul ca populatia ocupata efectiv este mai micadecat populatia ocupata eficient sau, altfel spus, somajul efectiv depasestesomajul potential, ceea ce inseamna ca natura somajului este deja alta. Nu maivorbim de iesirea la suprafata a somajului ascuns, a ocuparii ineficiente, ci dejasomajul reprezinta o pierdere si din punctul de vedere al eficientei. Aceastatendinta s-a accentuat in urmatorii ani, reflectand un fenomen real, structural, sinu unul conjunctural.

Desigur, rezultatele analizei prezentate nu trebuie absolutizate. In primulrand, in toate tarile aflate in perioada de tranzitie la economia de piata a existatun somaj mascat, deci somajul potential nu a fost egal cu somajul efectiv. In aldoilea rand, productivitatea muncii nu depinde numai de factorul munca, ci si dealte considerente ce tin de inzestrarea cu capital, organizarea si managementul la

nivel microeconomic, ca si de aspecte macroeconomice. In al treilea rand, chiardaca transformarea somajului potential in somaj efectiv este un rezultat alaplicarii tot mai clare in economie a mecanismului de piata, remarcam faptul ca,dupa incheierea tranzitiei si reluarea procesului de crestere economica,reducerea somajului s-a manifestat de la un an la altul. Sensul analizei efectuateeste de a da o imagine, chiar estimativa, nu doar asupra dimensiunilor ocuparii sisomajului, ci si a calitatii si eficientei ocuparii; discutandu-se tot mai multdespre somaj, se pierde adesea din vedere ca el este doar partea care se vededintr-o malformatie mult mai complexa a situatiei ocuparii fortei de munca in

Romania perioadei de tranzitie.Asa cum am aratat, estimarea numarului somerilor care indeplinesc

conditiile stipulate de Biroul International al Muncii (pe care ii vom denumi incontinuare someri BIM) poate fi realizata cu ajutorul anchetelor asupra fortei demunca. Prima ancheta asupra fortei de munca in gospodarii, derulata in perioada21 martie10 aprilie 1994, indica 971 mii someri BIM (fata de 1291,3 miisomeri inregistrati). Rata somajului inregistrat era de 11,6%, iar rata somajuluiin sens BIM de 8,2% (AMIGO, 1994).

Estimarea obtinuta asupra numarului de someri in sens BIM apare mult

inferioara fata de somajul inregistrat, restrictiile impuse de standardele BIMnepermitand identificarea si includerea in numarul somerilor a persoanelor


25/67

25

subocupate si a persoanelor descurajate. In randul populatiei ocupate se poatedegaja un alt segment de someri potentiali, cel al persoanelor prezente la loculde munca in regim de timp complet, dar care nu au de lucru. Identificarea acesteiforme si masurarea ei sunt insa dificile.

Persoanele descurajate, adica cele care nu lucreaza, nu cauta de lucrudeoarece considera ca nu vor gasi un loc de munca, fiind prea batrani sauinsuficient pregatiti, dar care sunt disponibile sa lucreze imediat, fac parte si eledin somajul invizibil. Numarul persoanelor descurajate era estimat in martie1994 la 481 mii persoane (Revista Romana de Statistica nr. 4/1995, p. 14).

O foarte scurta comparatie intre nivelul somajului inregistrat la oficiilejudetene pentru ocuparea fortei de munca si nivelul somajului in sens BIM arata,pe de o parte, valori mai mici ale somajului BIM, pe de alta parte insa seconstata ca, spre deosebire de somajul inregistrat, care a scazut continuu dupa1999, somajul in sens BIM a avut evolutii fluctuante, si chiar cu cresterisemnificative la nivelul anului 2002.

4.2Particularitati structurale ale somajului in perioada 1991-2005

Se stie ca somajul nu afecteaza in mod egal diferitele categorii de oameni;tinerii au fost intotdeauna categoria de varsta cea mai vulnerabila fata de somaj.Ponderea somerilor in varsta de sub 25 ani in totalul somerilor a avut o evolutiefluctuanta, dar cu o tendinta evidenta de reducere de-a lungul perioadeianalizate. Iata cateva repere: daca, in anul 1995, 44% dintre somerii inregistrati,beneficiari de drepturi banesti, aveau sub 25 ani, in anul 2003 (an incepand cucare somajul incepe sa se stabilizeze) ponderea ajunsese la 21,7%. Pentrugrupele de varsta peste 40 ani situatia s-a inrautatit, semn al preferintei tot maimari pentru angajarea tinerilor: 23% dintre someri aveau peste 40 ani in 1995,pentru ca in 2003 ponderea acestora sa atinga 44,4%. Daca in cursul primilor aniai tranzitiei persoanele cu experienta isi gaseau mai repede de lucru incomparatie cu tinerii, ulterior a crescut in intensitate fenomenul pierderii loculuide munca de catre persoane care avusesera pana atunci perioade lungi de

activitate. Totusi, daca ne referim la somajul BIM, in anul 2003, somajul inrandul tinerilor (1524 de ani) inregistra ponderea cea mai ridicata, respectiv31,4% din totalul somerilor BIM (58,2% barbati si 65,6% femei).

Rata mai ridicata a somajului in randul tinerilor, precum si faptul caperioada necesara gasirii unui loc de munca este cu atat mai redusa cu catnivelul de instruire este mai ridicat, confera o mai mare importanta diplomei lainceputul carierei decat pe parcursul acesteia. Detinerea unei diplome deabsolvire a unei forme de invatamant, chiar si superioara, nu garanteazaocuparea unui loc de munca, ci doar mareste sansele de ocupare a unuia.

Reducerea locurilor de munca cresterea concurentei pentru cele ramase audeterminat, pe langa aparitia somajului, aparitia fenomenului declasarii sau al


26/67

26

subocuparii invizibile, existand preferinta de a ocupa un loc de munca subnivelul de instruire avut decat de a se afla in somaj, in special in randul tinerilor:12,5% dintre persoanele care desfasoara o activitate inferioara nivelului lor deinstruire au varsta intre 1524 ani, fata de 6,4% dintre persoanele ocupate de

5064 de ani (INS, 2003). In cazul tinerilor insa, este posibila o crestere anumarului de locuri de munca adecvate nivelului lor educational si a sanselor demobilitate profesionala, fie in interiorul institutiei/firmei in care isi desfasoaraactivitatea (mobilitate interna), fie in afara acesteia (mobilitate externa).

In ce priveste repartitia pe sexe a somajului, de-a lungul perioadeianalizate se remarca o prima faza, derulata pana in anul 1998, manifestata prinpreponderenta femeilor in randul somerilor: peste 50% din someri erau femei(cu un maxim de 62% pentru anul 1991), rata somajului fiind intre 1992 si 1995cu circa 2 puncte procentuale mai mare in randul femeilor decat media. Acestaeste rezultatul faptului ca femeile au fost primele afectate de disponibilizarile dela inceputul perioadei de tranzitie. Ulterior, diferentele se reduc, pentru ca dupa1998 barbatii sa detina ponderi mai mari in randul somerilor, consecinta aprocesului de restructurare economica, in care industria, ramura in care forta demunca masculina este dominanta, a eliberat tot mai multa forta de munca,absorbita ulterior de sectorul tertiar, in care femeile si-au gasit mai usor locuri demunca.

Rata somajului inregistrat in randul femeilor era la sfarsitul anului 2003de 6,8%, fata de o rata a somajului inregistrat de 7,4% pe total. De remarcat esteimbunatatirea conditiei femeii tinere aflate in somaj, ca rezultat al aplicarii

politicilor de stimulare a egalitatii de sanse, si deteriorarea relativa a situatieifemeilor de varsta a doua: daca la nivelul anului 1995 peste 47% din femeilesomere aveau sub 25 de ani, iar peste 63% din ele aveau sub 30 de ani, lasfarsitul anului 2003 abia 22% dintre femeile aflate in somaj aveau sub 25 de anisi 31% dintre ele sub 30 de ani. La grupa de varsta peste 50 de ani, barbatii suntmai afectati (peste 18% din barbatii someri au peste 50 de ani, fata de numai11% dintre femeile aflate in somaj), in special datorita sistemului pensionariloranticipate operate dupa aceasta varsta, dar si descurajarii persoanelor respective.

Potrivit anchetelor asupra fortei de munca, anchete ce ofera informatii

privind somajul in sens BIM, persoanele in varsta de 14-24 de ani sunt cele maiafectate de somaj, cu o rata a somajului de 21,7% in 2002; un somer BIM dindoi are mai putin de 24 de ani. O parte importanta a tinerilor someri (61,1%) nuau lucrat niciodata si cauta un loc de munca inca de la terminarea studiilor. Lapolul opus, persoanele mai in varsta sunt mai putin afectate de somaj; ratasomajului in sens BIM in randul persoanelor de peste 45 de ani este de numai1,7%. Chiar daca aceste persoane au o pregatire inferioara fata de copiii lor, auinsa o legatura solida cu intreprinderea, ceea ce inca reprezinta un avantaj (totmai mic insa) in pastrarea locului de munca. S-ar putea trage concluzia ca a fi

tanar este un handicap mai important pe piata muncii decat a avea o pregatireinferioara. Rata somajului in randul tinerilor sub 24 de ani este de 10 ori mai


27/67

27

mare in cazul somerilor cu studii liceale sau subliceale si de circa 8 ori mai marein cazul somerilor cu studii postliceale sau superioare.

Rata somajului in sens BIM era in martie 1994 (la prima anchetaAMIGO) de 8,7% in randul femeilor, fata de 7,7% in randul barbatilor. Dintre

femeile aflate in somaj, 71,4% au fost concediate (fata de 67,4% in cazulbarbatilor), iar 6,9% dintre ele si-au parasit locul de munca din ratiuni familiale(Revista Romana de Statistica nr. 4/1995, pp. 11-12). Dupa 1998, rata somajuluiBIM in randul barbatilor o depaseste constant pe cea a femeilor: la nivelulanului 2003 rata somajului in sens BIM era de 7,5% pentru barbati si 6,4%pentru femei (AMIGO, 2004).

Somajul se caracterizeaza si prin anumite particularitati ocupationale,legate de domeniile si ramurile care alimenteaza stocul de somaj, ca si princaracteristici relativ la nivelul de instruire a somerilor.

Principala ramura care a disponibilizat forta de munca in perioadaulterioara anului 1990 a fost industria. Ca urmare, ponderea populatiei ocupatein industrie a scazut aproape continuu, de la 36,9% in 1990 la 24,8% in 2003.Concomitent, intre anii 19902000 a crescut numarul persoanelor ocupate inagricultura, de la 28,2% in 1990 la 41,4% in 2000, inregistrand o scadere apoipana la 34,7% in 2003. Ponderea populatiei ocupate in sectorul tertiar a avut oevolutie oscilanta, cu o usoara tendinta de crestere pe ansamblul perioadeianalizate: de la 28,4% in anul 1990 la 35,7% in 2003 (Anuarul Statistic al

Romaniei 1996, 2004).Industria fiind principala ramura care alimenteaza somajul, este firesc ca

ponderea cea mai ridicata a somerilor sa o detina muncitorii. Ponderea acestoras-a redus insa de-a lungul perioadei analizate, de la 84% in 1991 la 61% in 2003.A crescut insa ponderea persoanelor cu studii liceale si postliceale (29% dintotalul somerilor beneficiari de drepturi banesti in 2003) si a persoanelor custudii superioare. Daca acestea din urma reprezentau sub 2% pana in anul 1996,in prezent aproape 7% din totalul somerilor au studii superioare. Desigur, acestfapt este si rezultatul cresterii foarte pregnante a numarului absolventilor deinvatamant superior, dar este si dovada ca o diploma universitara nu mai estegarantia detinerii unui loc de munca, dar, totusi, un nivel de educatie cat mai

ridicat actioneaza ca un factor de protectie impotriva somajului (Neagu, 2004, p.6).

Coreland nivelul studiilor si varsta, constatam ca aproape 28% dintremuncitorii someri au intre 40-50 de ani, iar mai mult de jumatate dintremuncitorii aflati in somaj au intre 30-50 de ani. In cazul persoanelor cu studiisuperioare aflate in somaj, peste 50% dintre ele au varsta sub 30 de ani.Persoanele cu studii medii aflate in somaj cu varsta sub 25 de ani reprezintaaproape 30%.


28/67

28

4.3Incidenta somajului de lunga durata

In privinta duratei somajului, unele estimari asupra acesteia in perioada

1995-1999 (Pavelescu, 2003, pp. 116-117) conduc la identificarea unei relatii deinversa proportionalitate intre respectivul indicator si rata somajului. Duratamedie a somajului era de 14,57 luni in decembrie 1995, de 15,00 luni indecembrie 1996, de 13,73 luni in decembrie 1997, de 13,81 luni in decembrie1998 si de 13,16 luni in decembrie 1999.

Scaderea duratei medii a somajului in perioada 1996-1999 poate fiapreciata doar partial ca un aspect pozitiv, de cele mai multe ori, in contextulunor procese de reajustari structurale, cresterea ratei somajului determinand,datorita valurilor de disponibilizari, doar o reducere pe termen scurt a duratei

medii de inactivitate pentru persoanele care isi manifesta deschis dorinta de amunci, si nu imbunatatirea situatiei somajului de lunga durata. Oricum, o duratamedie a somajului de peste 12 luni arata si o importanta componenta structuralaa somajului, reprezentata de someri ce pot fi reintegrati in activitate doar cudificultate si prin politici active de ocupare. Somajul de lunga durata, ca factorsocioeconomic al excluziunii ocupationale, creste si mai mult riscul indivizilorde a fi refuzati pe piata muncii.

Somajul pe termen lung (peste 12 luni) cuprinde, potrivit Anchetelorasupra fortei de munca in gospodarii, o pondere de 57,68% din totalul somerilor

BIM si se manifesta mai pregnant in randul barbatilor (58,13% din totalulsomerilor BIM se aflau in somaj de peste 12 luni), al persoanelor din mediulurban (61,60% fata de 49,25% in mediul rural) si al persoanelor din categoria devarsta 35-49 de ani (20,41%). Mai trebuie adaugat faptul ca peste o treime dinsomerii BIM (35,28%) se afla in somaj de peste 24 de luni (AMIGO, 2003).Cresterea duratei somajului poate duce la cronicizarea fenomenului si lacresterea potentiala a numarului persoanelor descurajate, persoane care, desidisponibile pentru munca, nu intreprind nimic pentru a cauta un loc de munca,fiind convinse ca nu se pot incadra pe piata muncii. Ele constituie o categoriedefavorizata a pietei fortei de munca, la care se adauga persoanele subocupate(Stan, 2004, p. 12).

Duratasomajului

Ponderea,in totalsomeri BIM

Total Masculin Feminin15-24ani

25-34ani

35-49ani

50 anisi peste

- peste 12luni, in %

57,68 58,13 56,97 15,12 17,25 20,41 4,9

- peste 24luni, in %

35,28 34,09 37,16 7,56 9,94 14,15 3,63


29/67

29

Potrivit datelor ANOFM (ANOFM, 2004, p. 4), la sfarsitul anului 2004,somajul de lunga durata (peste 12 luni), calculat ca pondere a somerilor de lungadurata in numarul somerilor din categoria respectiva de varsta, era de 16,8%,

atat pentru tineri, cat si pentru adulti. Din numarul total de intrari in evidentelesomajului, circa 64% sunt inscrieri noi in somaj, adica persoane care apeleazapentru prima data la serviciul public de ocupare pentru a obtine sprijin in gasireaunui loc de munca. Aceste persoane provin, in majoritatea cazurilor, atat dindisponibilizari colective sau curente de personal, cat si din proaspetii absolventiai diverselor niveluri de invatamant, promotia curenta.

Piata muncii in Romania in perioada analizata s-a caracterizat si prin maridisparitati regionale, dar si prin reduceri spectaculoase ale ratei somajului inunele judete, ceea ce a dus la schimbarea sensibila a unor clasamenteregionale ale somajului. Astfel, in perioadele de somaj masiv, judetele fruntasese remarcau prin rate ale somajului in jurul a 4-5%: la 31 decembrie 1995, deexemplu, cele mai mici rate ale somajului se inregistrau in Banat (Timis 4%,Arad 5,1%), dar si in Gorj (3,9%) si Bucuresti (5,1%). Cele mai mari rate seinregistrau, la nivelul aceluiasi an, in special in Moldova (care concentra inansamblul sau mai mult de o treime din numarul total al somerilor si doar 18%din numarul total al salariatilor): Neamt (17,3%), Botosani (17,2%), dar si inBistrita-Nasaud (15,3%) si Valcea (15,2%). Consecinta a modului de succedarein timp a valurilor de disponibilizari aferente restructurarii economiei, fluxurilede intrare masiva in somaj au fost compensate diferit, potentialul economiei

locale de diversificare si creare de noi locuri de munca avand un rol determinant.Ca urmare, judete precum Botosani, Neamt, Bistrita-Nasaud, Valcea si-auimbunatatit simtitor situatia ocuparii, in timp ce noi poli de somaj ridicat auaparut in judete precum Brasov, Ialomita si Mehedinti, iar judete precumHunedoara sau Vaslui se mentin in topul somajului masiv. Mai exact, infunctie de rata medie anuala a somajului inregistrata in anul 2004, la nivelteritorial s-a evidentiat un pol de maxim, cu rate de peste 10%, cuprinzand 4

judete: Hunedoara (10,9%), Vaslui (10,3%), Brasov (10,6%) si Ialomita(10,1%), si un pol de minim, reprezentat de: Satu Mare (2%), Bihor (2,1%),

Municipiul Bucuresti (2,7%) si Timis (2,6%) (ANOFM, 2004: p. 6). Dintrefactorii variatiei ratei somajului in cazul unor judete putem mentiona: ritmuldiferit de dezvoltare a economiei locale, inchiderea sau restrangerea activitatii depe unele platforme industriale (Galati, Olt, Brasov), gradul diferit de urbanizare,dezvoltarea diferita a sectorului privat etc.

Ca o concluzie, putem remarca imbunatatirea situatiei somajului inRomania de-a lungul celor 15 ani analizati. Pe de alta parte, natura somajului inRomania s-a schimbat, componenta structurala devenind preponderenta, iarresorbtia acesteia este mult mai dificila si necesita programe si masuri active din

partea puterii publice, pentru a asigura atat racordarea economiei romanesti la


30/67

30

cea europeana, cat si transformarile sociale necesare crearii unui mediu deafaceri sanatos si modern.

4.4Situatia statistica operativa a somajului in anul 2006

La finalul anului 2006, in Romania erau inregistrati 460.500 de someri, iar ratasomajului, calculata in raport cu populatia activa, era de 5,2%, in scadere fata deluna decembrie 2005, arata datele Institutului National de Statistica (INS).Populatia activa ocupata civila reprezenta 14,71% din totalul populatiei active atarii.Efectivul salariatilor la sfarsitul lunii decembrie 2006 a fost cu 28,4 miipersoane mai mic decat in luna noiembrie 2006, in cursul anului nefiind oscilatii

semnificative de la o luna la alta. Potrivit datelor furnizate de Agentia Nationalapentru Ocuparea Fortei de Munca, numarul somerilor inregistrati la sfarsitullunii decembrie 2006 a fost mai mic cu 62,5 mii persoane, comparativ cu lunadecembrie din anul 2005; din numarul total al somerilor inregistrati, femeile aureprezentat 41,6 %.

Rata somajului inregistrat in luna decembrie 2006 a fost de 5,2% in raportcu populatia activa civila totala, in scadere fata de luna decembrie 2005 (5,9%).Rata somajului pentru femei a fost cu 1,1 puncte procentuale mai mica decat ceainregistrata pentru barbati (4,6% fata de 5,7%).

Rata somajului comparativ pe regiuni in perioada 1998-2006 (total si pe femei)

Rate ridicate ale somajului s-au inregistrat in judetele: Vaslui (11,2%),

Mehedinti (9,1%), Gorj (8,7%), Ialomita (8,7%), Teleorman (8,2%). Cele maiscazute rate ale somajului au fost in judetele: Ilfov (2,0%), Timis (2,1%), Bihor(2,7%), precum si in Municipiul Bucuresti (2,4%).


31/67

31

Rata somajului la nivel regional

Numar de someri pe regiuni de dezvoltare

Indicele castigului salariului real pentru luna decembrie 2006, calculat caraport intre indicele castigului salarial mediu nominal net si indicele preturilorde consum, a fost de 120,1% fata de luna precedenta, de 123,6% fata de lunacorespunzatoare a anului 2005, respectiv de 116,6% comparativ cu lunaoctombrie 1990.


32/67

32

4.5 Situatia statistica operativa a somajului in anul 2007

La sfarsitul lunii noiembrie 2007, rata somajului inregistrat la nivel

national a fost de 4,2%, mai mica fata de cea din luna noiembrie a anului 2006cu 0,9 puncte procentuale si mai mare cu 0,1% decat cea din luna octombrie aanului curent. Numarul total de someri corespunzator lunii noiembrie, de371.969 persoane, a crescut cu 4.594 persoane fata de cel din luna anterioara.

Din totalul somerilor inregistrati, 115.477 au fost someri indemnizati si256.492 neindemnizati. Numarul somerilor indemnizati a crescut cu 3.489persoane, iar numarul somerilor neindemnizati a crescut cu 1.098 persoane fatade luna precedenta.Ponderea somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor ramane in

continuare ridicata (68,95%), dar mai scazuta fata de luna precedenta (69,51%).Referitor la somajul inregistrat pe sexe, in luna noiembrie 2007,comparativ cu luna precedenta, rata somajului masculin cat si rata somajuluifeminin au crescut cu 0,1 puncte procentuale.

Rata somajului masculin a atins nivelul de 4,3%, iar cea a somajuluifeminin de 4,1%.In graficul urmator este prezentata evolutia ratei somajului in primele 11 luni aleanilor 2006 si 2007.

Evolutia ratei somajului in primele 11 luni ale anilor 2006 si 2007

2006 6,1 6,2 6,1 5,8 5,4 5,2 5 5 4,9 5,1 5,1

2007 5,4 5,2 4,9 4,5 4,1 4 3,8 3,8 3,9 4,1 4,2

0

1

2

3

4

5

6

7

ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. noi.

2006 (%)

2007 (%)


33/67

33

Se constata ca fata de aceeasi perioada a anului 2006, in anul 2007 ratasomajului inregistrat are valori mult diminuate, in lunile septembrie si octombrieinregistrandu-se un ecart de 1 pp in timp ce in luna noiembrie acesta este de 0,9pp.

La nivel teritorial, numarul de someri a crescut in 20 de judete, celemaiimportante cresteri inregistrandu-se in judetele Ialomita (2091 persoane),Constanta (1880 persoane), Bihor (1367 persoane), Mures (1136 persoane) siTeleorman (807 persoane), iar in celelalte judete s-au inregistrat scaderi alenumarului somerilor inregistrati. Cele mai importante scaderi se semnaleaza inmunicipiul Bucuresti, cu 1013 persoane si in judetele: Hunedoara cu 1198persoane, Giurgiu cu 647 persoane, Valcea cu 511 persoane Arges, cu 468persoane, Mehedinti cu 434 persoane si Gorj cu 380 persoane.

Rata somajului a crescut in judetele Ialomita cu 1,9 pp, Covasna cu 0,9pp,Constanta cu 0,6 pp, Mures cu 0,5 pp, Bihor, Dambovita si Teleorman cu 0,4 pp,si Brasov cu 0,2 pp. In aceste judete cresterea ratei somajului se datoreazanumarului de persoane intrate in categoria somerilor neindemnizati pentrusolicitarea adeverintei, conform Legii nr.416/2001 privind venitul minimgarantat cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a persoanelorinregistrate ca urmare a disponibilizarilor din activitati sezoniere.

Scaderi ale ratei somajului s-au inregistrat in 14 judete si municipiulBucuresti, cele mai importante constatandu-se in judetele: Giurgiu ( 0,7pp),Hunedoara (0,6pp), Mehedinti (0,4pp), Valcea (0,3 pp), Gorj (0,3pp), Buzau siVaslui (0,2 pp), iar in municipiul Bucuresti cu 0,1 pp.

Cel mai ridicat nivel al ratei somajului a fost atins de judetul Vaslui(9,5%), urmat de judetele: Mehedinti (8,2%), Teleorman (7,4%), Caras-Severin(7,2%), Covasna (7,0%), Ialomita (6,8%), Galati si Gorj (5,7%).Nivelul minim al ratei somajului de 1,5% se inregistreaza in judetul Ilfov.Amplitudinea, de 8,0 puncte procentuale, este mai mica fata de luna octombrie2007 cu 0,1 puncte procentuale, iar nivelul de maxim al ratei somajului, estedetinut tot de judetul Vaslui.

Desi luna noiembrie este o luna de crestere a ratei somajului, nivelul atinseste foarte mic, ceea ce demonstreaza ca efectul sezonalitatii este foarte putin

resimtit in ultimii ani, fenomenul somaj fiind caracterizat de nivel redus siconstanta pe tot parcursul anului.


34/67

34

4.6 Situatia statistica operativa a somajului in anul 2008

Rata somajului inregistrat la sfarsitul lunii noiembrie 2008, la nivelnational a fost de 4,1%, mai mica cu 0,1% decat cea din luna noiembrie a anului

2007 si mai mare decat cea din luna octombrie a anului 2008 cu 0,1%.Numarul total de someri corespunzator lunii noiembrie, de 376.971 persoane, acrescut cu 12.788 persoane fata de cel din luna anterioara.

Din totalul somerilor inregistrati, 118.713 au fost someri indemnizati si258.258 neindemnizati. Numarul somerilor indemnizati a crescut cu 10.367persoane, iar numarul somerilor neindemnizati cu 2.421 persoane fata de lunaprecedenta.

Aceasta crestere a numarului de someri este un fenomen normal inperioada de reducere a activitatilor in sectoarele economice cu caracter sezonier.

Ponderea somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor ramane incontinuare ridicata (68,51%) si scade fata de luna precedenta cu 1,7 pp. Dintotalul somerilor neindemnizati 64,52% beneficiaza de venit minim garantatconform Legii 416/2001 si de venituri de completare sau plati compensatorii.

Referitor la somajul inregistrat pe sexe, in luna noiembrie 2008,comparativ cu luna precedenta, rata somajului masculin (4,1%) a crescut cu 0,2pp, iar rata somajului feminin (4,2%) a crescut cu 0,1%.

In graficul urmator este prezentata evolutia ratei somajului in primeleunsprezece luni ale anilor 2007 si 2008.


35/67

35

Se constata ca fata de aceeasi perioada a anului 2007, in anul 2008 ratasomajului inregistrat are valori diminuate, pastrand trendul usor ascendentspecific acestei perioade.

La nivel teritorial, numarul de someri a crescut in 32 de judete si inmunicipiul Bucuresti, cresterile cele mai importante inregistrandu-se in judeteleConstanta (1734 persoane), Dolj (1678 persoane), Vaslui (1009 persoane),Prahova (969 persoane) si Galati (877 persoane). Cele mai importante scaderiale numarului de someri se semnaleaza in judetele: Maramures cu 556 persoane,Suceava cu 393 persoane, Calarasi cu 164 persoane si Valcea cu 109 persoane.

Judetele cu cea mai mare pondere a somerilor neindemnizati in numarultotal al somerilor sunt: Galati (84,64%), Mehedinti (84,10%), Calarasi (84,09),Teleorman (83,61%), municipiul Bucuresti (83,27%) si Braila (82,40%).

In graficul urmator este prezentata evolutia numarului mediu de someri inperioada 200311 luni 2008.

0

1

2

3

4

5

6

Rata somajului in primele 11 luni ale anilor 2007 si 2008

2007 5,3 5,1 4,8 4,5 4,1 4,0 3,8 3,9 3,9 4,1 4,2

2008 4,2 4,2 4,1 3,9 3,7 3,7 3,7 3,8 3,9 4,0 4,1

ian. feb. martie aprilie mai iunie iulie august sept. oct. nov.


36/67

36

Rata somajului a crescut in judetele: Vaslui, Dolj si Constanta cu 0,6 pp

Gorj cu 0,5 pp, Galati cu 0,4 pp si Braila, Prahova, Salaj, Alba, Satu Mare siCovasna cu 0,3 pp. Scaderi ale ratei somajului s-au inregistrat in 5 judete, celemai importante constatandu-se in judetele: Maramures cu 0,3 pp, Suceava siCalarasi cu 0,2 pp si Valcea si Caras-Severin cu 0,1 pp, iar in 7 judete si inmunicipiul Bucuresti rata a fost constanta, comparativ cu luna anterioara.Cel mai ridicat nivel al ratei somajului a fost atins de judetul Mehedinti (8,7%)urmat de judetele: Vaslui (8,4%), Teleorman (7,8%), Dolj (7,6%), Gorj (7,1%),Covasna (6,4%) si Galati si Alba (6,2%).

Nivelul minim al ratei somajului in luna noiembrie, de 1,4%, se

inregistreaza in judetele Timis si Ilfov. Amplitudinea, de 7,3 puncteprocentuale, scade fata de luna octombrie a anului curent cu 0,1 pp.Fenomenul de crestere a ratei somajului este firesc in aceasta perioada a

anului, cand se fac resimtite disponibilizarile din activitatile cu specificpreponderent sezonier, nivelul atins este foarte mic. In evidentele agentiilorteritoriale pentru ocuparea fortei de munca sunt inscrise persoanele care nubeneficiaza de drepturi banesti si care isi gasesc cu greu un loc de munca.

Regiunile statistice cu cele mai ridicate rate ale somajului inregistrat aufost Sud-Vest (6,5%), Sud (5,0%), si Nord-Est (4,9%) regiuni in care activitatilerurale sunt preponderente. Se constata existenta unor disparitati si in interiorulregiunilor, unde judete predominant agricole coexista cu cele mai dezvoltate.De

Evolutia numarului mediu de someri in perioada 2003-11 luni 2008

607.192

513.721494.698

367.838 358.700

689.531

304.542

253.868

195.445183.990

121.510105.458

310.708

253.243

384.989

353.324

318.276

246.328

0

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

600.000

700.000

2003 2004 2005 2006 2007 11 luni 2008

persoane

Numar mediu someri Numar mediu someri indemnizai Numar mediu someri neindemnizati


37/67

37

exemplu, in regiunea Sud, s-au inregistrat discrepante intre judete, in ceea cepriveste rata somajului inregistrat, astfel: nivelul maxim a fost atins in judetulTeleorman (7,8%) si cel minim in judetul Prahova (3,8%), ecartul fiind de 4,5%pp. Acest fenomen se datoreaza impactului restructurarii economice, indeosebi

in zonele monoindustriale a caror populatie a fost afectata de somaj.Regiunile Bucuresti si Nord-Vest, ca si in luna trecuta, au atins cele mai scazuteniveluri ale ratei somajului inregistrat, respectiv de 1,7%, si de 3,1%, undeexista o dependenta mai scazuta fata de sectorul primar si nivelul investitiilorstraine este mai ridicat.

In graficul urmator este prezentata evolutia ratei somajului in lunanoiembrie a anilor 2001-2008, pentru regiunile cu cele mai mici rate alesomajului si, respectiv, pentru regiunile cu cele mai mari rateale somajului:

Din analiza graficului se constata ca regiunile Bucuresti si Nord-Vest auinregistrat in ultimii 8 ani, in luna noiembrie, nivelurile minime ale rateisomajului. Aceste regiuni sunt caracterizate de dependenta redusa fata desectorul primar (regiunea Bucuresti), de proximitatea fata de pietele vestice(regiunea Nord-Vest), dar si de capacitatea ridicata pe care o au in atragerea deinvestitii straine directe.

Din punct de vedere al somajului pe medii, in luna noiembrie 2008,ponderea somerilor in populatia stabila in varsta de 18-62 ani, la nivel national,

reprezinta 2,72%, respectiv 1,83% in mediul urban si 4,02% in mediul rural.Ponderea totala a crescut cu 0,9 puncte procentuale fata de luna anterioara;

0

2

4

6

8

10

12

nov.01 nov.02 nov.03 nov.04 nov.05 nov.06 nov. 07 nov 08ratasomajuluiin

registrat(%)

anii

Evolutia ratei somajului inregistrat in luna noiembrie a anilor 2001- 2008,

in regiunile cu cele mai ridicate si cele mai scazute rate ale somajului

Bucuresti Nord Vest Sud Vest Sud Nord Est Sud Est Centru


38/67

38

ponderea inregistrata in mediul urban a crescut cu 0,06 puncte procentuale, iarcea din mediul rural a crescut cu 0,13 puncte procentuale. Cresterea numaruluide someri din mediul rural este determinata de disponibilizarile din activitatilesezoniere, fenomen firesc pentru aceasta perioada a anului.

In cursul lunii noiembrie 2008, numarul total de someri intrati in evidentea fost de 79.303 persoane, repartizat astfel:51.242 persoane - prin inscrieri noi, din care:19.007 persoane care si-au pierdut locul de munca si beneficiaza deindemnizatia de somaj;32.235 persoane inregistrate ca someri neindemnizati;28.061 persoane - prin reactualizari de cereri de loc de munca si reactivari dedrepturi banesti.

Analizand intrarile totale de someri din luna noiembrie cu cele inregistratein luna anterioara, observam ca numarul aferent lunii noiembrie a scazut cu5.644 persoane, de la 84.947 persoane in luna octombrie, la 79.303 persoane inluna noiembrie. Scaderea se datoreaza micsorarii numarului de somerineindemnizati, cu 10.200 persoane (de la 42.435 persoane inregistrate in lunaoctombrie, la 32.235 persoane in luna noiembrie). Pentru aceasta perioada aanului este normala o crestere a numarului persoanelor neindemnizate, atat peseama absolventilor de invatamant care se inscriu mai intai ca somerineindemnizati, cat si pe seama celor care solicita adeverinta in vederea obtineriivenitului minim garantat.

In cursul lunii noiembrie au fost scosi din evidentele agentiilor judetenepentru ocuparea fortei de munca, respectiv a municipiului Bucuresti, un numartotal de 66.515 someri, prin: iesiri prin incadrare in munca - 29.006 persoane;iesiri din categoria somerilor indemnizati ca urmare a suspendarilor, incetarilorde drepturi banesti - diferite situatii (pensionari, plecari in strainatate, decese) -7.125 persoane; iesiri din categoria somerilor neindemnizati, daca nu solicitamentinerea cererii de loc de munca - 30.384 persoane.

Date post:	05-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	georgiana-lepadatu
View:	239 times
Download:	0 times

Academia de Studii Economice Din Bucurest1

Documents