• Chircuși Maria Iulia• Dumitru Oana• Gavril Ancuța• Șveț Diana• Grupa 1430

În condițiile în care Romania se află printre codașii Europei din punct de vedere al nivelului de

absorbiție de fonduri europene, este dificil de găsit puncte tari pentru procesul de absorbție.

Datorită aderării la UE, în perioada 2007-2013 Romania primea șansa de a putea atrage sume

considerabile din cei peste 19 miliarde de euro puși la dispoziție prin fondurile structurale și de

coeziune pentru țările nou aderate.

În fiecare an după aderarea la UE, Romania a înregistrat creșteri ale ratei de absorbție, deși destul de

mici

Domeniile în care s-au înregistrat cele mai mari rate de absorbție au fost: agricultură și dezvoltare

rurală și piscicultură.

Fondul European pentru agricultură și dezvoltare rurală 18%

Fondul European pentru Garantare Agricolă 27%

Fondul European pentru Pescuit 8%

Criza financiară – rigiditatea sistemului bancar

Capacitatea administrativă scăzută

→ lipsa resurselor umane competente

→ slaba asociere dintre nivelul salariului și responsabilități => corupție

→ politizarea resurselor umane

Neconcordanţa între proiectele finanţate şi obiectivele majore de

dezvoltare

Supra reglementare și birocrație excesivă

Lipsa reprezentanței româneşti la Bruxelles, pentru crearea de rețele și

lobby pentru atragerea de fonduri oferite direct de Comisie

dificultăţi în crearea cadrului instituţional

lipsa transparenţei

decalarea termenelor

modificarea pe parcurs a documentaţiei necesare și a criteriilor de

evaluare a proiectelor

întârzierea procesului de evaluare a proiectelor

lipsa unui sistem eficient de monitorizare a modului în care sunt

alocate și implementate proiectele la nivel naţional

legislaţie neclară și interpretabilă îndeosebi în cazul achiziţiilor publice

intârzierea în rambursarea cheltuielilor

Fondurile europene reprezintă o sursă importantă și esenţială de finanţare pentru

dezvoltarea economică şi socială a României

Fondurile europene pot fi folosite pentru proiecte de investiţii, de dezvoltare, de formare

și reconversie profesională, în sprijinul populaţiei și a antreprenorilor care continuă să fie

afectaţi de criza financiară

Obiectivele programelor guvernamentale de creştere a convergenţei economice şi

sociale cu ţările din UE sunt aproape imposibil de atins

Cercetarea tehnologică, inovarea, antreprenoriatul, dezvoltarea infrastructurii de

comunicaţii, mediu şi investiţiile în transport, energie, educaţie şi infrastructură de

sănătate şi socială vor fi domenii subfinanţate

Nu se va reuşi corecţia dezechilibrelor

Nu se vor putea atinge ţintele propuse în Programul Naţional de Reforme

Blocaje în ceea ce priveşte creşterea ocupării, prevenirea şomajului, reforma

sistemului de educaţie, crearea de parteneriate între universităţi, institute de C-D şi

întreprinderi şi îmbunătăţirea dialogului cu partenerii sociali ;

Imposibilitatea atingerii ţintelor fixate în cadrul Agendei Lisabona.

Decalajele economice şi sociale faţă de ţările UE o să crească => convergenţa reală

cu ţările din UE va fi extrem de lentă. 

Fonduri alocate pentru România în perioada 2007 – 2013: 19,2 miliarde

euro

Destinația fondurilor:

convergenţă

creşterea competitivităţii

ocuparea forţei de muncă

România are o rată a absorbției de 8,6% din totalul bugetului

alocat

POS Transport are o rată de doar 1%, comparativ cu Bulgaria care

a absorbit 5,8% până la sfarșitul anului 2010 din suma disponibilă

pentru infrastructură

Cele mai performante programe de absorbție- POR și POSDRU

cu grade de absorbție de 14,9% şi 13,4%.

Rata de absorbţie a fondurilor de către România este de doar 3,7%.

România a pierdut circa 81% din fonduri în domeniul transporturilor,

49% pentru administrația publica si 40% pentru asistenta tehnica. O

capacitate atât de redusa de absorbție a banilor europeni aduce riscul ca

România să piardă o parte semnificativa din banii alocaţi pentru

perioada următoare.

Fondurile europene sunt fonduri date țărilor membre pentru a le

sprijini convergența, competitivitatea și ocuparea forței de munca.

Dacă nu există proiecte implementate cu fonduri europene, nu va

exista motorul pentru revenire economică, creșterea economică

încetinind și mai mult.

Fondurile destinate politicii de coeziune, nefiind absorbite, fac ca

decalajul dintre statele europene dezvoltate, și regiunile subdezvoltate

ale Uniunii, să nu poată fi recuperat sau chiar să se adâncească. Astfel,

România îşi va pierde din atractivitate, amplificând incertitudinea

investitorilor.

Pentru țările foste comuniste fondurile primite după aderare sunt

de fapt impulsul spre modernizare. Ele acoperă domenii neglijate

sistematic sau zone în care intervenția masiva a statului a dat greși

complet atât în timpul comunismului cât si în timpul anilor de

tranziției: investiția insuficientă în domeniul infrastructurii sau al

resurselor umane, întărirea administrației locale. În lipsa

absorbției de fonduri, aceste domenii rămân, în continuare,

subdezvoltate.