ABRUD, JUD. ALBALICEUL „HOREA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN” ABRUD, JUD. ALBA REVIZUIT pentru anul...

LICEUL

„HOREA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN”

ABRUD, JUD. ALBA

REVIZUIT

pentru anul școlar 2019-2020

aprobat în ședința CONSILIULUI DE ADMINISTRAȚIE

din 18.10.2019

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA MINISTERUL LICEUL „HOREA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN”ABRUD EDUCAȚIEI Strada Republicii, nr. 18, 515100, jud. Alba NAȚIONALE Tel/fax: 0258780623 /0258780601 e-mail: [email protected]

CUPRINS

1. PARTEA I – CONTEXT .................................................................................................................................. 6

1.1. Cadrul juridic şi instituţional .............................................................................................................................. 6

1.2 Evoluţia instituţiei şcolare. Scurtă prezentare ...................................................................................................... 7

1.3 Profilul şcolii ...................................................................................................................................................... 8

1.4 Priorităţi la nivel national .................................................................................................................................. 13

1.5 Priorităţi şi obiective la nivel regional şi local ................................................................................................... 16

PARTEA a II –a – ANALIZA NEVOILOR................................................................................................................ 21

1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN ...................................................................................................................... 21

1.1 Analiza mediului economic şi ocupaţional al oraşului Abrud ........................................................................... 21

A. Descrierea oraşului ............................................................................................................................................. 21

B Proiecte finantate in comunitate si in scoala ...................................................................................................... 25

C. Agentii economici ............................................................................................................................................... 28

1.2 Profilul ocupational in zona orasului Abrud ...................................................................................................... 30

A. Situatia demografica in ultimii ani ...................................................................................................................... 30

B. Participarea la piata muncii ................................................................................................................................. 32

C. Niveluri educationale .......................................................................................................................................... 33

1.3 Evolutia demografica a populatiei scolare din zona Abrud pana in 2017 .......................................................... 34

1.4 Prognoza calificarilor ......................................................................................................................................... 34

1.5 Surse de finatare ................................................................................................................................................ 35

1.6 Concluzii generale din analiza mediului economic si tendintele demografice .................................................. 36

2. Analiza mediului intern ....................................................................................................................................... 37

2.1 Calificări şi curriculum ...................................................................................................................................... 37

2.2 Predarea şi învăţarea .......................................................................................................................................... 38

2.3 Resurse materiale şi didactice ............................................................................................................................ 39

2.4. Rezultatele elevilor .......................................................................................................................................... 41

2.5 Consilierea şi orientarea elevilor ....................................................................................................................... 48

2.6 Resurse fizice si umane ..................................................................................................................................... 51

2.7 Analiza S.W.O.T................................................................................................................................................ 53

2.8 Analiza PESTE ................................................................................................................................................. 54

2.9 Scopuri şi opţiuni strategice, termene şi rezultate aşteptate ............................................................................... 56

PARTEA a III–a PLANUL OPERAȚIONAL ............................................................................................................ 59

1. Introducere ........................................................................................................................................................... 59

2. Priorităţi, obiective, ținte ............................................................................................................................... 62

PARTEA a IV–a CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE ................................................................... 75

1. Consultare, organizare ......................................................................................................................................... 75

2. Monitorizarea şi evaluarea la nivel de echipă / operaţional ................................................................................. 76

3. Monitorizarea realizată de management .............................................................................................................. 77


”Natura ne face asemănători.

Educația ne deosebește.”

Confucius


VIZIUNEA ŞCOLII

Viziunea şcolii noastre este construită în concordanţă cu misiunea oricărui asezământ de

educaţie, care este menit să interacţioneze cu mediul social culturar şi economic în vederea

transformării şcolii într-un veritabil centru de resurse educaţionale şi de servicii oferite

comunităţii, inclusiv prin pregătirea tinerilor pentru a fi cetăţeni a unei Europe unite, educarea lor

în spiritul civic democratic.

Fiind o veritabilă instituţie de cultură şi educaţie , şcoala noastră transmite cunostinţe şi

formează valori fundamentale respectate şi promovate al căror beneficiari direct este elevul.

În parteneriat cu ceilalţi factori interesaţi de educaţie, şcoala noastra se straduieşte să

creeze un mediu favorabil , astfel încât fiecare elev să-şi atingă maximul posibil de capacităţi

intelectuale, morale, emoţionale şi de lucru în echipă.

In acord cu viziunea noastra si cu principiul ca progresul poate fi obtinut numai prin

performanta, ne dorim sa oferim elevilor nostri sanse egale de formare si dezvoltare a

personalitatii lor, pregatirea necesara pentru valorificarea intregului lor potential astfel incat sa

obtina performanta scolara necesara progresului personal. De aceea, prioritar pentru scoala

noastra este asigurarea calitatii serviciilor educationale, avand in vedere atingerea standardelor

de performanta europene. Ne dorim ca in parteneriat cu comunitatea locala sa dezvoltam un

mediu favorabil invatarii, bazat pe valori morale pozitive, in care fiecare elev sa beneficieze de

sansa dezvoltarii sale ca persoana si personalitate.

MISIUNEA ŞCOLII

SĂ OFERIM LOCUITORILOR DIN ZONA ABRUD OPORTUNITĂŢI

EDUCAŢIONALE ŞI DE FORMARE PROFESIONALĂ LA STANDARDE DE CALITATE,

ASIGURÂNDU-LE EGALITATEA ŞANSELOR ÎN DEZVOLTAREA PROPRIEI CARIERE.

SĂ STIMULĂM ÎNVĂŢAREA PE TOT PARCURSUL VIEŢII, PENTRU A DEVENI

CETĂŢENI ACTIVI.


Zona Abrud


LICEUL „ HOREA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN” STR. REPUBLICII, NR. 18, ABRUD, JUD. ALBA

TEL. FAX. 0258/780623, 0258/780601, E-MAIL: [email protected]


Rezumat

Proiectarea dezvolării instituționale pentru perioada 2015-2020, la nivelul LICEULUI

”HOREA,CLOȘCA ȘI CRIȘAN” Abrud se realizează prin Planul de Acțiune al Școlii (PAS)

care reprezintă un document de planificare strategică a ofertei de formare profesională

prin învăţământul profesional şi tehnic.

Planul de Acţiune al Şcolii (PAS), face parte din sistemul de asigurare a

calităţii şi este un mijloc de comunicare între şcoală şi principalii săi parteneri. PAS

este elaborat în concordanţă cu planurile regionale (PRAI) şi locale (PLAI) şi

defineşte viziunea şi misiunea şcolii, precum şi paşii pe care aceasta îi face în

realizarea programului de dezvoltare a ÎPT la nivel naţional, regional şi local.

Structura PAS 2015 – 2020 şi modalităţile de realizare ale acestuia se bazează

pe recomandările formulate în Planul regional de acţiune pentru dezvoltarea

învăţământului profesional şi tehnic (PRAI), Planul local de acţiune pentru învăţământul

profesional şi tehnic (PLAI), Manualul privind efectuarea de analize economice

necesare planificării în învăţământul profesional şi tehnic, Ghidul de elaborare a

planurilor de acţiune şi dezvoltare ale şcolii și include scopuri, obiective, programe şi

activităţi corelate cu strategiile şi instrumentele europene în formarea profesională

(Cadrul european al calificărilor EQF, Cadrul comun european de asigurare a

calităţii EQARF, Cadrul european de credite transferabile ECVET) cât și o analiză

SWOT relevantă pentru dezvolatrea ulterioară a instituției

În baza nevoilor identificate, cât şi a elementelor surprinse de analiza SWOT, au

fost propuse, în concordanță cu direcțiile de acțiune ale I.S.J. Alba următoarele ținte

strategice pentru perioada 2015-2020:

I. Asigurarea şi promovarea calităţii serviciilor educaţionale

II. Asigurarea accesului tuturor copiilor/elevilor la serviciile educaţionale

III. Susţinerea şi promovarea performanţei în educaţie

IV. Implementarea descentralizării unității de învățământ

V. Formarea și dezvoltarea continuă a întregului personal al instituției

VI. Promovarea educației nonformale și informale la nivelul unității, oportunitate

formativă complementară pentru elevi

VII. Susținerea și dezvoltarea educației permanente și a educației adulților

VIII. Compatibilizarea sistemului de învățământ românesc cu cel european


Introducere-Definirea etapelor în realizarea PAS și categorii de resurse utilizate.

a) Acţiunile urmate în vederea elaborării PAS-ului:

1. Stabilirea echipei de lucru şi a responsabilităţilor

2. Consultarea PRAI, PLAI şi a ghidului de întocmire a PAS-ului

3. Informarea partenerilor sociali în legătură cu procesul de elaborare a PAS

4.Culegerea informaţiilor necesare elaborării PAS prin chestionare aplicate elevilor,

părinţilor, profesorilor, agenţilor economici. Aceste informaţii au fost corelate cu priorităţile

identificate la nivel regional şi local prin PRAI, respectiv PLAI

5.Stabilirea priorităţilor, obiectivelor din domeniile care necesită dezvoltare şi prezentarea

acestora, spre consultare în Consiliul Profesoral, în cadrul şedintelor de catedră, în Consiliul

elevilor şi a părinţilor şi agenţilor economici cu care şcoala are relaţii de parteneriat 6.Structurarea sugestiilor formulate în urma consultării şi pe baza acestora reformularea

priorităţilor şi a obiectivelor

7. Elaborarea planurilor operaţionale

b) Au fost consultate şi analizate următoarele:

• documente de analiză a activităţii şcolii (procese verbale ale şedinţelor de catedră, ale

Consiliului de Administraţie, rapoartele de monitorizare internă, procesele verbale şi planul de

acţiune al CEAC)

• documentele referitoare la dotarea existentă în momentul planificării

• rapoarte ale celorlalte compartimente a şcolii: secretariat, contabilitate, administraţie şi

bibliotecă

• rapoarte ale echipei manageriale

• documente de promovare şi prezentare a şcolii

• procese verbale scrise ale inspectorilor întocmite în urma inspecţiilor efectuate în

şcoală

• procese verbale ale comisiei diriginţilor, Consiliul elevilor şi Consiliul părinţilor

• planul de şcolarizare, planurile de învăţământ şi programele şcolare pentru anul curent

• datele statistice ale AJOFM

• protocoale şi convenţii de colaborare cu partenerii economici şi sociali

c) Planificarea

În ultimii ani, abordarea planificării în învăţământ a trecut printr-un proces de reformă.

Proiectele Phare destinate întăririi sistemului TVET în România au introdus în sistemul

educaţional un cadru de planificare pe patru niveluri și procesul de planificare

strategică definit doar pentru sistemul TVET, a urmat să acţioneze ca un exemplu de

urmat pentru întreg sistemul educaţional, caz în care experienţa avea să se dovedească


benefică şi constructivă.

Procesul de planificare urmează direcţia săgeţilor, de la nivel ministerial în jos,

trecând prin nivelul regional şi local, până la nivelul fiecărei şcoli în parte. În

planificarea verticală sunt necesare mai multe acţiuni, acestea referindu-se la

condiţiile specifice aplicabile la nivelul pieţelor muncii regionale şi/sau locale.

Sistemele de planificare se mai referă şi la importantul proces de feedback care se

realizează prin Monitorizare & Evaluare. Procesul de feedback furnizează şi informaţii

importante şi clare în privinţa noilor direcţii care se manifestă pe pieţele locale ale

muncii.


6

1. PARTEA I – CONTEXT

1.1. Cadrul juridic şi instituţional

LICEUL „HOREA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN”, STR. REPUBLICII, NR. 18, ABRUD,

JUD. ALBA

TEL. 0258/780623, FAX. 0258/780601, E-MAIL: [email protected]

Tipul şcolii : Liceul cuprinde: invatamant liceal zi , invatamant gimnazial si

invatamant special.

Limba de predare : limba română

Elaborarea Planului de Acțiune al Școlii este fundamentată pe diagnoza mediului intern și

extern, pe analiza nevoilor educaționale cât și pe următorul cadru juridic și instituțional:

1. Legea 1/2011 – Legea educatiei nationale actualizată.

2. Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ aprobat prin

OMENCȘ Nr. 5079/31.08.2016.

3. Contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector de activitate invatamant preuniversitar.

4. Curriculum naţional. Planurile cadru de învăţământ în anul şcolar 2019-2020

5. Regulamentul de organizare si desfasurare a inspectiei scolare si Metodologia de aplicare a

regulamentului inspectiei scolare – O.M.E.C.T.S nr. 5547/2011.

6. Metodologiile examenelor/ concursurilor naţionale (bacalaureat/titularizare/evaluare

naţională /admitere în învăţământul postgimnazial)

7. Metodologia de evaluare anuală a activităţii personalului didactic şi didactic auxiliar,

modificata si completata prin ORDINUL Nr. 3597 din 18 iunie 2014.

8. Metodologia perfecţionării cadrelor didactice

9. Metodologia privind fundamentarea cifrei de şcolarizare în unităţile de învăţământ

preuniversitar de stat pentru anul şcolar 2019-2020

10. Metodologia şi criteriile de acordare a gradaţiei de merit în învăţământul preuniversitar

aprobate prin OMECS 6161/22.12.2016.

11. Metodologia privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul

preuniversitar aprobată prin OMECS 5485/13.11.2017.

12. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației,

aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare

13. Ordinul nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor

publice

14. Legea 339/ 2015 – Legea bugetului de stat

15. Legea 571/2003 privind codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare.

16. Legea Nr.53/24 ianuarie 2003- Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare

mailto:[email protected]


7

1.2 Evoluţia instituţiei şcolare. Scurtă prezentare Străvechi leagăn de pământ românesc, lăcaş străbun de cuget şi simţire românească, Ţara

Abrudului este considerată vatra spirituală a moţilor. Respectul comunităţii de aici pentru ştiinţă s-a

concretizat în ridicarea de şcoli unde copiii să fie cât mai bine pregătiţi pentru viaţă.

În 1893, în Abrud funcţiona într-o clădire construită în acest scop o şcoală elementară de stat

maghiară. S-au făcut solicitări repetate către Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii pentru

înfiinţarea unui liceu dar din lipsă de fonduri aprobarea pentru o şcoală civilă se obţine abia la

1 septembrie 1907. Şcoala civilă şi-a deschis porţile pentru 75 de elevi în localul şcolii

elementare;

10 octombrie 1910 Şcoala Civilă din Abrud se mută în noul local de pe actuala stradă a Cetăţii;

După Marea Unire din 1918 prin reorganizarea învăţământului Şcoala Civilă devine Şcoala de

Stat Mixtă având clase de predare în limba română şi limba maghiară;

1920 – 1921 şcoala primeşte denumirea de Şcoală Medie de Stat pentru Băieţi. Tot atunci se

înfinţează şi Şcoala Medie pentru Fete cu sediul în alt local;

În noiembrie 1922 prin ordinul 38583/1923 devine Şcoală Normală de Băieţi « Andrei

Şaguna ». Primii absolvenţi părăsesc băncile şcolii în 1926;

In 1927 iese de pe băncile şcolii prima promoţie de învăţători;

In urma Reformei învăţământului din 1948 Şcoala Normală de Băieţi « Andrei Şaguna » ia

denumirea de Şcoală Pedagogică Mixtă ce funcţionează până în 1954 când se transformă în

Şcoală Medie de 10 ani;

În 9 martie 1958 - Şcoala Medie primeşte numele martirilor răscoalei din 1784 « Horea,

Cloşca şi Crişan » nume pe care îl poartă şi astăzi;

Apariţia după 1978 în Abrud a unor unităţi economice Combinatul Minier al Cuprului Roşia

Poieni, Antrepriza de Construcţii Montaj Minier, filatura de Bumbac a determinat apariţia unor

secţii noi, alături de cele existente, în scopul pregătiri elevilor în domenii ca : electrotehnic,

mecanic, prepararea minereurilor, construcţii, industrie uşoară. Pe lângă liceu s-au înfiinţat clase

de şcoală profesională şi şcoală de maiştri;

In 1990 se încheie construcţia noului complex şcolar de pe strada Republicii, nr. 18, unde

funcţionăm în prezent. Şcoala are rezultate deosebite, situându-se în ultimi ani între primele 5

licee din judeţ;

Din 2003 şcoala a beneficiat de proiectele Phare TVET şi face parte din reţeaua celor 100 de

şcoli care au fost reabilitate şi dotate la standarde europene;

În anul 2006 a fost reabilitată sala de sport, iar în anul 2007 a început reabilitarea şi

modernizarea internatului cu fonduri alocate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

In septembrie 2012 primeste numele de Liceul „Horea, Closca si Crisan „ Abrud .


8

1.3. Profilul şcolii

Informaţii de tip cantitativ

Liceul „Horea, Cloşca şi Crişan” din Abrud, situat în centrul Munţilor Apuseni deserveşte o

zonă de aproximativ 40 km ².

Liceul este structurat pe nivelul de invatamant: liceal si gimnazial.

În liceu se asigură pregătirea elevilor pe trei filiere, şi anume:

Filiera tehnologică prin care se oferă calificări de nivelul 4, învăţământ de zi în profil:

o tehnic – tehnician electrotehnist, tehnician în automatizări, tehnician mecanic

pentru întreţinere şi reparaţii;

o servicii – tehnician în activităţi economice;

Filiera vocaţională prin care se pregătesc în profilul pedagogic viitori învăţători – educatori

Filiera teoretică cu profilurile:

Real – specializările matematică – informatică și matematică – informatică

intensiv informatică ;

Uman –specializarea filologie intensiv engleză.

Invatamant „ A DOUA SANSA”

Invatamant special - primar și gimnazial

Stagii de pregătire practică

Complexul şcolar dispune de spaţii de instruire:

clădiri cu 14 săli de clasă, 18 cabinete şi 10 laboratoare;

sală de sport şi bază sportivă


9

4 ateliere şcoală

un internat cu 120 de locuri,:

o cantină cu 200 de locuri;

centrală proprie pentru încălzire.

o spaţii auxiliare

sp

a

s


10

Personalul didactic care asigură activitatea instructiv-educativă este format din 42 de

cadre didactice, dintre care:

1 doctor în ştiinţe inginereşti

1 doctor în ştiinţe ale educației

25 profesori cu gradul didactic I

10 profesori cu gradul didactic II

1 profesori cu gradul definitiv

2 profesori debutanti

Personalul didactic este calificat în procent de 100%, majoritatea cu bune şi foarte bune

rezultate şi performanţe în activitatea didactică.


11

Bunul mers al activităţilor din şcoală este susţinut şi de personalul didactic auxiliar,

format din 8,5 persoane:

1 ½ secretar

informatician

bibliotecar

laborant

pedagog şcolar

supraveghetor de noapte

1 administrator financiar

administrator patrimoniu

precum şi de către cel nedidactic care numără 21,5 persoane.

În anul şcolar 2019– 2020 în şcoala sunt înscrişi 497 elevi la învățămîntul de masă, în 21

de clase, cursuri de zi şi ,” A DOUA SANSA „ având vârste cuprinse între 14 şi 20 ani la

învăţământul de zi si invatamantul special – 4 elevi la gimnaziu si 6 la primar.

Scoala noastra face parte din reteaua celor 100 de scoli beneficiare ale proiectelor PHARE

TVET fiind sustinuta cu importante fonduri financiare , materializate in :

realibilitarea localului cladirii centrale 142195EURO

reabilitarea cladirii atelierelor scoala 102000 EURO

dotari cu echipamente pentru nivel 1 si 2 de pregatire in domeniile mecanic, electric

si industrie textila ≈ 300000 EURO

dotari cu echipamante IT si birotica 43 000 EURO

Scoala dispune de un cabinet de consiliere si orientare privind cariera cu dotarile

corespunzatoare si ½ norma de consilier.

Prin Casa corpului Didactic au fost organizate cursuri de formare continua la care au

participat intreg corpul profesoral in cadrul programului Competente crescute pentru cadrele

didactice . Pe parcursul derularii programului au fost parcurse urmatoarele module :

Integrarea interdisciplinara a curriculumului

Extinderea competentelor in invatamantul preuniversitar

Utilizarea eficienta a laboaratoarelor informatizate

Proiectarea si implementarea curriculumului centrat pe competente

Notiune de elaborare a auxiliarelor curriculare

Managementul clasei

Tehnici informationale computerizate

Proiectarea , organizarea si evaluarea activitatilor didactice

Pe langa acestea s-au m-ai derulat si urmatoarele cursuri de formare :

- Formarea continua a profesorilor de istorie si geografie in societatea

cunoasterii

- Instrumente digitale in abilitarea curriculara si orientarea in cariera

- Scoala incluziva, scoala comunitara


12

INFORMATII DE TIP CALITATIV

Elevii provin din familii cu nivel de şcolarizare preponderant mediu, după cum se poate

vedea din datele consemnate mai jos.

NIVELURI EDUCATIONALE

Structura populaţiei ocupate după nivelul de instruite in oraşul Abrud si localităţile învecinate.

Şcoala absolvită ABRUD Roşia

Montană

Bucium Ciuruleasa Mogoş Total %

Superioară de lungă durată 555 200 116 64 16 921 8,28

Superioară de scurtă durată 605 43 7 11 1 667 6,00

Postliceal şi maistri 204 87 24 27 4 346 3,11

Liceal 1456 593 320 240 76 2685 24,16

Profesional si de ucenici 665 423 325 147 59 1619 14,57

Secundat inferior 1014 766 361 479 321 2941 26,47

Primar 462 392 268 176 176 1474 13,26

Fără şcoala absolvită 102 99 23 40 49 313 2,81

Şcoala absolvită nedeclarată - - - - - - -

Analfabet 39 53 10 13 29 144 1,29

TOTAL 5072 2656 1454 1197 731 11110

Structura populaţiei după nivelul şcolii absolvite , conform datelor stabilite în urma

recesământului din anul 2011 consemnate în tabelul de mai sus, relevă câteva lucruri care trebuie

subliniate :

- Există un procent important al populatiei care a rămas doar cu pregătire gimnazială , ceea ce

înseamnă că şcoala trebuie să-i asigure adaptabilitate pe piaţa muncii, prin oferta liceală;

- Oferta şcolii trebuie să aibă în vedre faptul că există un segment important al populaţiei care a

rămas cu pregătire inferioară cursurilor liceale şi instituţia noastră poate oferii posibilitatea unor

cursuri care să promoveze învăţarea pe tot parcursul vieţii şi reconversia profesională în funcţie de

nevoile pieţei muncii.

La nivelul şcolii există o echipă de cadre didactice abilitate prin cursuri de perfecţionare în

domeniul managementului educaţional. Această echipă a elaborat şi accesat Proiectul de dezvoltare

în cadrul ÎPT ce beneficiază de asistenţa multianuală a UE prin Programul PHARE(componenta

TVET din PHARE RO 0108,01 PHARE RO 0108,03,PHARE RO 0104,02, componenta certificare

TVET din PHARE RO 0006,03), atât pentru infrastructura şcolară cât şi pentru dezvoltarea

instituţională.


13

Cultura organizaţională

Este caracterizată printr-un ethos profesioanal înalt.Valorile dominante sunt :

- Cooperare

- Munca în echipă

- Respect reciproc

- Atasament fata de copii

- Respect pentru profesie

- Libertate de exprimare

- Receptivitate la nou

- Creativitate

Nu se intalnesc cazuri de elitism profesional,dar exista cazuri de rutina, conservatorism,

automultumire.

S-a elaborat un regulament de ordine interioară care cuprinde norme privind avtivitatea

elevilor şi cadrelor didactice.

In ceea ce priveste climatul organizatiei şcolare, am putea spune că este un climat deschis,

caracterizat prin dinamism şi grad înalt de angajare a membrilor instituţiei scolare;este un climat

care ofera satisfacţii, relaţiile dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de respect şi sprijin

reciproc.

În cadrul colectivului sunt ascultate sugestile profesorilor,le este respectată competenţa, le

este oferită o largă autonomie, sunt sprijiniţi şi se evită un control strict birocratic.

Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv educativă şi în conduita cadrelor

didactice.

1.4 Priorităţi la nivel national

Contextul european pentru orizontul de timp (2013-2018) în care se încadrează prezentul

plan de acţiune educaţia şi formarea profesională trebuie să se dezolte în strânsă legătură cu

politicile de ocupare a forţei de muncă. În rândul tinerilor, rata șomajului este de aproape 11,5 % în

întreaga Uniune Europeană, deși există peste 2 milioane de locuri de muncă vacante care nu pot fi

ocupate. Europa are nevoie de o reorganizare radicală a modului în care sistemele de învățământ și

formare contribuie la dezvoltarea competențelor necesare pe piața muncii. Este o provocare cum nu

se poate mai dificilă în contextul măsurilor de austeritate generalizate și al reducerilor din cadrul

bugetelor pentru educație. Comisia Europeană lansează o strategie denumită „Reorganizarea

învățământului” destinată să încurajeze statele membre să ia măsuri imediate pentru a asigura

formarea, în rândul tinerilor, a competențelor și aptitudinilor necesare pe piața muncii și pentru a-și

atinge obiectivele în materie de creștere și de creare de locuri de muncă. Strategia „Reorganizarea

învățământului” vizează o schimbare radicală a sistemelor educative, concentrându-se mai mult

asupra „rezultatelor învățării”, și anume asupra cunoștințelor, competențelor și aptitudinilor pe care

le dobândesc elevii. Simplul fapt de a fi participat la procesul educațional nu mai este suficient. În

plus, mai trebuie îmbunătățite considerabil și cunoștințele elementare în materie de citit, scris și


14

socotit și trebuie dezvoltate sau consolidate competențele antreprenoriale și spiritul de inițiativă (a

se vedea IP/12/1224 privind apelul la o orientare mai puternică asupra noilor competențe în școli).

Recomandările conturate în „Reorganizarea învățământului” se bazează pe concluziile „Monitorului

educației și formării” din 2012, o nouă anchetă anuală a Comisiei care evidențiază oferta de

competențe din statele membre.

„Reorganizarea învățământului” pe scurt:

Trebuie să se pună mai mult accentul pe dezvoltarea competențelor transversale și a celor

elementare la toate nivelurile. Acest lucru este valabil mai ales în cazul competențelor

antreprenoriale și IT.

Un nou criteriu de referință pentru învățarea limbilor străine: până în 2020, cel puțin

50% dintre tinerii de 15 ani ar trebui să cunoască o limbă străină (42% în prezent)

Sunt necesare investiții pentru a crea sisteme de învățământ și formare vocațională de nivel

mondial și pentru a spori nivelurile de învățare într-un mediu profesional.

Statele membre trebuie să îmbunătățească recunoașterea calificărilor și a competențelor, inclusiv a

celor dobândite în afara sistemului oficial de educație și formare.

Tehnologia, în special internetul, trebuie exploatată la maximum. Școlile, universitățile și

institutele vocaționale și de formare trebuie să permită un acces mai larg la educație prin resursele

educaționale deschise.

Aceste reforme trebuie sprijinite de profesori bine pregătiți, motivați și întreprinzători.

Finanțarea trebuie orientată astfel încât să maximizeze randamentul investițiilor. Atât la nivel

național, cât și la nivelul UE este necesar să se dezbată problema finanțării educației – în special a

învățământului vocațional și a celui superior.

Este esențial să se adopte o abordare bazată pe parteneriate. Sunt necesare atât fonduri publice, cât

și fonduri private pentru stimularea inovării și favorizarea schimburilor productive dintre mediul

academic și sectorul întreprinderilor.

Contextul naţional Orizont 2020. Obiectiv national:

Atingerea nivelului mediu de performanta al UE- 27 in domeniul educatiei si formarii

profesionale, cu exceptia serviciilor in mediul rural si pentru grupurile dezavantajate unde tintele

sunt cele ale UE pentru 2010.

Pentru acest orizont de timp se pot avea in vedere, sub rezerva elaborarilor si fundamentarii

ulterioare, urmatoarele directii strategice de actiune :

• Restructurarea ciclurilor de invatamant pe baza profilului de formare specific si

redefinirea programelor de pregatire in functie de nivelurile de referinta agreate pentru Cadrul

National al Calificarilor, astfel incat sa fie asigurate transparenta sistemului care sprijina invatarea

pe tot parcursul vietii precum si mobilitatea ocupationala. Operatiunile de restructurare trebuie sa

duca la asigurarea accesului si la imbunatatirea substantiala a calitatii ofertei de pregatire prin

dobandirea de competente care sa sustina dezvoltarea personala, competitivitatea si dezvoltarea

durabila;

• Dezvoltarea capacitatii si inovatiei institutionale, avand la baza managementul cunoasterii,

si crearea retelelor de cooperare care sa includa parteneriatele public-privat in conditiile

descentralizarii sistemului de invatamant si al autonomiei universitare;

• Profesionalizarea managementului educational si scolar si a guvernantei prin formarea

resurselor umane pentru leadeship eficient, pentru promovarea atitudinilor participative, proactive


15

si anticipative si prin dezvoltarea competentelor specifice, acordand aceeasi prioritate celor sociale

si personale.

• Deschiderea sistemului formal de educatie prin recunoasterea achizitiilor de invatare

dobandite in contexte non-formale sau informale. Este de asteptat ca, pana in 2020, sa existe acces

real la centre de validare a competentelor dobandite in asemenea contexte, promovand astfel

importanta acordata experientei de viata si munca si relevanta ofertei educationale atat pentru

aspiratiile celor care invata cat si pentru nevoile de dezvoltare economica si sociala.

• Dezvoltarea bazei institutionale si logistice a sistemului educational national, paralel cu

diversificarea ofertei educationale non-formale si informale. Cuprinderea in sisteme de invatare

permanenta, recalificare sau reciclare profesionala se va ridica la minimum 15% din grupa de varsta

25-64 ani.

• Cresterea calitatii procesului de formare a personalului didactic si de conducere din

invatamant prin sisteme flexibile pentru innoirea stocului de cunostinte, punand accentul pe

promovarea comportamentelor de tip « practician reflexiv », capabil sa transmita abordari

interdisciplinare in sustinerea dobandirii rezultatelor invatarii, in special a celor derivate din

exigentele socio-culturale, economice si ambientale ale dezvoltarii durabile.

• Accentuarea pregatirii tinerilor pentru a se instrui pe tot parcursul vietii, pentru a dobandi

inteligenta socio-emotionala si capacitatea de a se adapta competitiv pe piata muncii din Uniunea

Europeana.

• Dezvoltarea unor programe de studiu diferentiate conform specificului regiunilor si

nevoilor elevilor/studentilor, acoperirea unui spectru larg si echilibrat de domenii ale cunoasterii

pentru intelegerea in profunzime a legaturilor corelative intre aspectele economice, sociale si de

mediu, insusirea limbilor straine, valorizarea oportunitatilor pentru invatare inter- si trans-

disciplinara, dobandirea de abilitati privind planificarea/cercetarea atat la nivel individual cat si in

echipe, implicarea participativa in serviciile pentru comunitate; spiritul de responsabilitate fata de

problemele globale comune; respect fata de valorile universale, multiculturalitate si specificul

identitar; dezvoltarea curiozitatii creatoare si (auto)interogarea continua.

• Extinderea invatamantului si formarii profesionale de calitate in mediul rural, cultivarea

egalitatii de sanse si atragerea in sistemul educational a tinerilor din grupurile defavorizate.

• Extinderea cooperarii internationale prin initierea si participare la programe si proiecte

europene, bilaterale, transfrontaliere; largirea prezentei scolii romanesti in organismele

reprezentative la nivel european si international; incurajarea participarii diasporei stiintifice

romanesti la proiecte educationale realizate in Romania si la evaluarea proiectelor, programelor si

politicilor educationale relevante pentru domeniul dezvoltarii durabile. (Strategia Națională pentru

dezvoltarea durabilă a României).

Asistenţa UE pentru reforma învăţământului profesional şi tehnic

În luna martie 2010, Comisia Europeană a lansat o nouă strategie - „Europa 2020 – O

strategie europeană pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabi a incluziunii“, care

încorporează, în chiar titlul său, trinomul de priorități ale strategiei în acest deceniu.

Strategia Europa 2020 fixează 5 obiective asumate la nivel european, concrete şi cuantificabile în

domeniile:

-ocupare; cercetare; mediu – energie; educație; combaterea sărăciei - incluziune socială.

Cele 3 priorități ale strategiei Europa 2020 care definesc viziunea UE asupra economiei

sociale de piață pentru secolul XXI vizează: creşterea inteligentă, prin dezvoltarea unei economii

bazate pe cunoa ştere şi inovare; creşterea durabilă, prin promovarea unei economii mai eficiente,


16

mai ecologice şi mai competitive; creşterea favorabilă incluziunii prin promovarea unei economii

cu un grad înalt de ocupare a forței de muncă care să asigure coeziunea socială şi teritorială.

Cele 5 obiective principale propuse pentru atingerea celor 3 priorități, la nivelul UE,

pâna în 2020 sunt:

- rată de ocupare a populației cu vârsta între 20 – 64 ani de 75%;

- investiții (publice si private) în cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB-ul UE;

-atingerea obiectivului „20/20/20” în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice;

- un nivel maxim de 10% al ratei părăsirii timpurii a şcolii şi un nivel 4 minim de 40% al

ratei de absolvire a unei forme de învățământ terțiar în rândul tinerilor cu vârsta între 30 si 34 ani;

- reducerea cu 20 de milioane a numărului de cetățeni europeni amenințați de sărăcie şi

excluziune socială.

La data de 27 aprilie 2010 Comisia Europeană a publicat un set de 10 orientări integrate

pentru Strategia Europa 2020, importante pentru sistemul de învățământ fiind :

Orientarea integrată 7: Creşterea participării la piața muncii pentru femei şi bărbați, reducerea

şomajului structural şi promovarea calității locurilor de muncă.

Orientarea integrată 8: Dezvoltarea unei forțe de muncă calificată care să răspundă cerințelor pie

ței muncii şi promovarea învăță rii pe tot parcursul vieții.

Orientarea integrată 9: Îmbunătățirea calității şi a performanței sistemelor de educatie şi formare

la toate nivelurile şi creşterea participării la învațământul terțiar sau cel echivalent.

Orientarea integrată 10: Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei.

La data de 13 iunie 2012 Guvernul României a adoptat un memorandum elaborat de

Ministerul Afacerilor Europene referitor la acţiunile şi documentele privind preg ătirea acces ării şi

implement ării fondurilor europene în perioada 2014-2020 . Documentul con ţine orient ări

metodologice pentru programarea fondurilor europene destinate unei dezvolt ări inteligente,

durabile şi incluzive, precum şi preciz ări pentru organizarea şi func ţionarea cadrului partenerial de

consultare în vederea elabor ării documentelor de programare na ţionale 2014-2020. Orient ările

metodologice descriu principalele elemente ale diverselor tipuri de documente programatice care

urmeaz ă a fi elaborate, precum şi etapele procesului de programare. Totodat ă, conform

memorandumului aprobat la 13 iunie 2012, organizarea şi func ţionarea cadrului partenerial de

consultare în vederea elabor ării documentelor de programare na ţionale 2014-2020 se va realiza cu

respectarea principiului european al parteneriatului şi implicând consult ări cu reprezentan ţi ai

autorit ăţ ilor competente na ţionale, regionale, locale, cu organiza ţii ale societ ăţii civile, cu

parteneri economici şi sociali, inclusiv partenerii din domeniul protecţiei mediului sau având

responsabilităţi pentru promovarea egalitatii şi nediscriminării

1.5 Priorităţi şi obiective la nivel regional şi local

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020 este parte a Planului

de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020, principalul document de planificare și

programare la nivel regional. Fiind fundamentată pe o diagnoză detaliată, concretizată prin

Analiza socioeconomică regională și prin Analiza SWOT a Regiunii Centru, Strategia de

Dezvoltare ia în considerare nevoile majore ale regiunii și are în vedere valorificarea potențialul

său real de dezvoltare. Strategia Regională urmărește pe tot parcursul său firul roșu reprezentat


17

de cele trei priorități stabilite prin Strategia Europa 2020: creștere inteligentă, creștere durabilă,

creștere favorabilă incluziunii și obiectivele propuse în cadrul celor cinci domenii de interes:

ocupare, inovare, schimbări climatice, educație, reducerea sărăciei.

Principalele probleme sociale actuale la nivelul Regiunii Centru sunt: îmbătrânirea

populației, extinderea fenomenului de sărăcie, șomaj pe termen lung ridicat, rata ridicată a

șomajului în rândul tinerilor, incluziune redusă pe piața muncii, rată ridicată a abandonului

școlar, procent ridicat de populație romă afectată de sărăcie, etc. Astfel, cele mai importante

trei consecințe ale problemelor sociale la nivel regional sunt: diminuarea calității vieții, scăderea

siguranței și securității sociale și reducerea coeziunii sociale. Unul din domeniile strategice la

nivelul Regiunii Centru este :

Domeniul Strategic 6. Dezvoltarea resurselor umane, creștere incluziunii sociale Obiectivul strategic: Dezvoltarea resurselor umane în special prin îmbunătățirea accesului la

formare profesională și educație, creșterea ocupării și calității forței de muncă, creșterea

incluziunii sociale și a calității vieții, precum și contracararea efectelor declinului

demografic

Una dintre prioritățile Comisiei Europene pentru orizontul anului 2020 este creșterea

favorabilă incluziunii, alături de creșterea inteligentă și durabilă. Astfel, se va pune un accent

crescut pe dezvoltarea resurselor umane, educația și dezvoltarea competențele acestora, învățarea

pe tot parcursul vieții, promovarea incluziunii sociale, creșterea gradului de ocupare a forței de

muncă, reducerea sărăciei, dar și consolidarea capacității administrative.

De asemenea, Strategia Lisabona relansată nu poate fi realizată decât pe baza creșterii

nivelului de pregătire al resurselor umane, prin sisteme mai bune de educație și formare.

În acest context, Comisia Europeană a propus axarea cooperării europene în educație și formare,

până în anul 2020, pe patru direcții strategice:

1. punerea în aplicare a învățării pe tot parcursul întregii vieți;

2. îmbunătățirea calității a eficienței și a rezultatelor sistemelor de educație și formare;

3. promovarea echității și cetățeniei active;

4. creșterea inovației și creativității, inclusiv a antreprenoriatului, la toate nivelurile de educație

și formare.

În societatea românească există o largă recunoaștere a faptului că educația reprezintă

factorul strategic al dezvoltării viitoare a țării, prin contribuția sa esențială la modelarea

multidimensională și anticipativă a capitalului uman. Educația trebuie percepută ca o cale spre

dezvoltarea durabilă care, de fapt, este un proces de învățare în căutarea de soluții inovative. În

același timp, promovarea principiului educației permanente prin învățarea pe tot parcursul întregii

vieți, ar trebui să reprezinte pentru Regiunea Centru o direcție de acțiune prioritară.

Formarea de calitate a resurselor umane este o precondiție a unei performări competitive pe

piața muncii. O forță de muncă înalt calificată este esențială pentru o economie bazată pe

cunoaștere, competitivă și durabilă.


18

Investiția constantă în individ pe parcursul întregii vieți va permite dezvoltarea și creșterea

calității unor resurse umane performante, de înaltă competență, capabile să susțină procesul de

creștere durabilă a economiei precum și dezvoltarea socială și culturală. În altă ordine de idei,

mediul de afaceri are nevoie de forță de muncă calificată pentru a face față competiției dure pe

piața europeană și pentru a fi capabile să se adapteze continuu schimbărilor. Trebuie amintit

faptul că la nivel național, lipsește atât o viziune integratoare cât și o lege specifică privind

atât educația adulților precum și politici educaționale funcționale, menite să stimuleze

participarea adulților la învățare. Nu trebuie neglijat faptul ca în ultimul deceniu, la nivelul

Regiunii Centru, ca de altfel la nivelul întregului teritoriu național, piața muncii se află într-un

proces de continuă transformare. Astfel, pentru următoarea perioadă de programare, pe lângă

investiții în educație și formare profesională, dezvoltarea resurselor umane trebuie să

se concentreze atât pe inserția și menținerea pe piața muncii a cât mai multor persoane, cât și

pe creșterea calității ofertei de muncă În condițiile actualei crize economico-financiare, investiția

în formare profesională continuă, calificare, recalificare sau reconversie profesională este pârghia

pentru creșterea flexibilității și adaptabilității la noile provocări.

Pentru următoarea perioadă de programare, investiția în dezvoltarea și creșterea calității

resurselor umane din Regiunea Centru va fi sprijinită și încurajată în toate domeniile, dar în

special în: educație, cercetare, social, sănătate, administrație publică, bună guvernanță,

economie și antreprenoriat.

O atenție deosebită ar trebui acordată procesului continuu și susținut de incluziune

socială, în special a reinserției sociale a persoanelor dezavantajate social, în special prin

sprijinirea acțiunilor și proiectelor în acest sens, dar și prin dezvoltarea resurselor umane cu

responsabilități în acest domeniu. Privită prin prisma acestui aspect, este foarte important să se

implementeze acțiuni și proiecte care au ca principal scop atingerea unui echilibru între nevoile

sociale individuale și cele comunitare. Printre persoanele cu cele mai mari nevoi de reintegrare

socială din Regiunea Centru sunt: persoanele defavorizate de etnie romă, persoanele cu

dizabilităţi.

În următoarea perioadă de programare va trebui acordată o atenție deosebită

sprijinirii politicilor și proiectelor care au ca principal obiectiv combinarea cercetării de

excelență cu educația și inovația, acestea fiind și elementele cheie care alcătuiesc

triunghiul cunoașterii . Astfel, o formare profesională de înaltă calitate și posibilitatea

valorificării oportunităților de dezvoltare a carierei în domeniul CDI vor constitui pași

esențiali în furnizarea de cercetare de calitate, care la rândul ei va contribui la progresul


19

științei și creșterea competitivității.

În cadrul Uniunii Europene, una dintre cele mai relevante schimbări o reprezintă

conștientizarea importanței pe care o are politica socială alături de ocuparea forței de

muncă, acestea fiind considerate trăsături care fac diferența între societățile dezvoltate.

Slaba participare pe piața forței de muncă rămâne o provocare pentru România.

Insuficiența capacității instituționale, gradul redus de servicii naționale de ocupare a forței

de muncă, gradul necorespunzător de competențe dobândite în urma absolvirii studiilor,

rata mare a abandonului școlar, neconcordanța persistentă între calificările oferite de

sistemul de învățământ și cerințele pieții forței de muncă, rata mică de participare la

programe de învățare pe tot parcursul vieții, calificare și recalificare profesională, investiții

scăzute în formarea și creșterea calității resurselor umane și alte aspecte, vor constitui

provocări în viitoarea perioadă de programare la nivelul Regiunii Centru în a sprijini și

dezvolta politici, proiecte acțiuni sau măsuri concrete ce vizează creșterea ocupării, a

participării pe piața forței de muncă. Priorități specifice:

Prioritatea 6.1. Îmbunătățirea accesului la formare profesională și educație pe tot

parcursul vieții în domeniile: educație, cercetare, social, sănătate, administrație publică,

economie și antreprenoriat

Pornind de la ideea că cea mai mare bogăție a unei țări o reprezintă calitatea

populației, dezvoltarea resurselor umane la nivelul Regiunii Centru va fi una dintre

prioritățile de dezvoltare în următoarea perioadă de programare 2014-2020. Este foarte

important să subliniem faptul că educația și formarea sunt determinante pentru schimbările

din plan economic și social.

Câteva date statistice sunt relevante în a oferi o imagine cu privire la

structura populației ocupate după nivelul de instruire la nivelul Regiunii Centru la

finele anului 2011. Din acest punct de vedere, ponderea cea mai însemnată o deţin

absolvenţii de învăţământ liceal (40,3%), fiind urmate de persoanele care au absolvit o

instituţie de învăţământ profesional sau de ucenici (21,6%). Ponderea persoanelor ocupate

din

Regiunea Centru care au absolvit o instituţie de învăţământ superior a fost de 17,4%, valoare

apropiată de cea înregistrată la nivel naţional (17,6%). Aceste date sunt în concordanță cu

cifrele Eurostat referitoare la populația din grupa de vârstă 15-64 ani absolventă a nivelului

terțiar de învățământ care indică pentru anul 2012 o pondere de

14% a persoanelor cu diplome universitare din totalul populației de 25-64 ani a Regiunii

Centru1. Numărul persoanelor cu studii superioare a crescut semnificativ în ultimii ani, această

tendință fiind de dorit să continue în perioada următoare. În momentul de față, la nivelul Regiunii Centru ca de altfel în întreaga țară, sistemul de

învățământ preuniversitar nu reușește să aibă o performanță satisfăcătoare în ceea ce privește


20

contribuția la dezvoltarea resurselor umane, din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții. În

ultimii ani, învățământul preuniversitar a fost subiectul unor transformări profunde, pe

majoritatea componentelor sale.

Un aspect important de amintit este desființarea unui număr mare de școli

profesionale și tehnice din Regiunea Centru, care s-a dovedit a avea efecte negative pe termen

lung, prin lipsa de specialiști calificați pe domeniul tehnic în comparație cu cerințele pe

piața muncii. În prezent, accesul la formarea competențelor de bază și a competențelor cheie

pe domeniul profesional și tehnic, prezintă încă probleme serioase și are nevoie de

inițiative și efort susținut. În prezent, la nivel regional există o accentuată problemă privind

calitatea competențelor pentru anumite calificări, acest aspect diminuând considerabil șansele la

angajare. Măsuri:

6.1.1. Facilitatea accesului la educație, perfecționare profesională și calificare a

persoanelor care activează în special în domeniile: educație, cercetare, social, sănătate,

administrație publică, economie și antreprenoriat

6.1.2. Încurajarea și susținerea populației active în îmbunătățirea competențelor prin

acces la formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții

Beneficiari potențiali:

Instituții publice și private din domenii precum: învățământ, social, sănătate, situații de

urgență

ociații, fundații, agenții și alte structuri parteneriale constituite în scopul sprijinirii

dezvoltării resurselor umane


21

PARTEA a II –a – ANALIZA NEVOILOR

1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN

1.1 Analiza mediului economic şi ocupaţional al

oraşului Abrud

A. Descrierea oraşului

1. ATESTARE

In Evul Mediu , localitatea Abrud apare frecvent in documente ca Opidum

montanum , dar prima atestare documentara dateaza din 1271 , fiind consemnata cu

toponimul Abruth ;

La 28 noiembrie 1357 a obtinut privilegiul urban;

In 1491 i s-a acordat statul de oras liber cu jurisdictie proprie , independenta de cea a

Comitatului Alba;

In 1750 apare pentru prima data in documente cu numele actual Abrud.

2. LOCALIZARE Abrudul se află în partea de nord-vest a judetului Alba, în centrul Munţilor Apuseni.

Este străbătut de paralela 46°17´ latitudine nordică şi meridianul 23°04´ longitudine estică şi la o

altitudine de 606m.

Cantonat în lunca râurilor Abrudel şi Cerniţa şi a pantelor domoale ale dealurilor din jur,

urbea are câteva caracteristici care o individualizează şi anume: construcţiile de luncă (oraşul vechi)

sunt înghesuite şi printre ele lasă loc la străduţe înguste, iar cele de pe deal sunt risipite pe întinderi

mari până aproape de crestele mai înalte (Stiurţ, 943m, Măgura 1059m, Dealul Băieşilor 873m, Serbarul 995m, Piatra Rară 773m). Nici celelalte piscuri din bazinul Abrudului nu sunt prea

înalte: Geamăna 1367m, Vâlcoiul

1349m, Vâlcanul 1263m şi Detunata 1256m. Toate aceste culmi închid între ele depresiunea Abrud,

cunoscută sub denumirea de Tara Abrudului.

Suprafata orasului Abrud este de 32 Km2

, ceea ce reprezinta 0,51% din

suprafata totala a jud. Alba.


22

3. POPULATIA

5563 locuitori Populaţia orasului Abrud reprezintă 1,45 % din cea a judetului Alba Densitatea medie a

populaţiei în orasul Abrud , de 188,3 locuitori/km2, este mai mică decât în alte orase ale

judetului (Alba Iulia, Blaj, Sebes, Cugir, Aiud, Campeni), dar mai mare decât în orasele

Baia de Aries, Zlatna. Populaţia din orasul Abrud se afla in continua scadere, cu 1577 persoane mai putin in 2015

fata de 1990

Anul 1990 2000 2002 2003 2011 2015

Nr. persoane

7140

6596

6551

6012

5072

5563


23

4. Ocuparea populatie

Transformările din România de dupa anul 1989, au dus la cresterea şomajului.

Transformarea structurală din economie a condus la dispariţia multor locuri de muncă din

industrie şi la apariţia altora, prea puţine însă comparativ cu oferta de muncă. De asemenea, cei

care îşi pierduseră locurile de muncă aveau nevoie de timp să găsească altele şi de pregătire

pentru reconversie şi recalificare.

Localitate Populatia

totala

2015

Populatia

activa Populatie

angajata cu

carte de

munca

Populatie

angajata in

agricultura

Nr.

someri in

evidenta

Rata

somajului

%

Abrud 5563 3818 1324 180 227 6,95 %

Asa cum reiese din tabelul de mai sus, rata somajului in orasul Abrud are o valoare de 6.95 %.Însă aceasta valoare nu reflecta neaparat valoarea reala.

Sectorul “Turism” este foarte slab reprezentat în Abrud, la nivelul judetului fiind

mult mai mare; 5 . Economia

Din datele furnizate de Administratia Finantelor Publice Abrud, situatia numerica a

agentilor economici din zona se prezinta astfel dupa forma de organizare :

2005 2009 2012 2014 2015

Regii autonome 1 1 1 1 1

SNC 4 4 1 4 3

SRL 277 423 232 283 285

SA 3 7 3 5 4

Coop de consum 1 1 1 1 1

Coop.mestesugaresti 1 1 1 1 1

Cap.stat-privat

autohton strain

1 1 1

Inst.financiare

nebancare

1 1 1

Persoane fizice

autorizate

176 147 52 38 41

Asociatii familiale 30 27 32 5 7


24

Dupa numarul de angajati :

2005 2009 2015

- Cu pana la 9 angajati 271 268 272

- Cu 10-49 angajati 17 20 18

- Cu peste 50 angajati 1 2 5

In orasul Abrud , majoritatea IMM-urilor sunt implicate in activitati de comert.

- Sectorul „Turism” este foarte slab reprezentat in Abrud, la nivelul judetului fiind mult mai

bine reprezentat.

Evoluţia pieţei muncii a suferit modificări pe teritoriul Abrudului. În anii 1998 -

2015 , rata de ocupare în cadrul IMM-urilor a crescut mult. Pe ansamblu, acest lucru nu a

fost suficient pentru a compensa pierderile semnificative de locuri de muncă din sectorul

minier si sectoarele conexe acestuia (S.C. CUPRUMIN S.A., etc.)Agentii economici din

zona nu reusesc sa ofere suficiente locuri de munca populatiei zonei..

Participarea la piaţa muncii

Structura populaţiei ocupate la recensământul din 2011 pe activităţi ale economiei

naţionale relevă faptul că majoritatea populaţiei active din orasul Abrud este cuprinsă în

ramuri industriale şi mai puţin în sfera agriculturii, transporturilor şi comunicaţiilor.

Activitatea Abrud Industrie 1023 Construcţii 100 Agricultura, sivicultură 72 Comert, servicii 313 Transport,

comunicaţii

64

Sursa: Directia Regionala de Statistica Alba – Institutul national de Statistică

O parte din populatia activa a orasului Abrud se gaseste în administraţia publică,

sănătate, asistenţa socială şi învăţământ.


25

. Niveluri educaţionale – structura populaţiei ocupate după nivelul de instruire

Scoala absolvită Abrud

Superioară de lungă durată 555

Superioară de scurtă durată 605 Postliceal şi maistri 204

liceal 1456 Profesional şi de ucenici 665

Secundar inferior 1014 Primar 461

Fara scoală absolvită 102 analfabeti 39

Sursa: Directia Regionala de Statistica Alba – Institutul national de Statistică

B Proiecte finantate in comunitate si in scoala

Primaria Abrud este inclusa in grupul comunitatilor asistate financiar pentru

imbunatatirea infrastructurii publice de apa prin Programul SAMTID – PHARE, program

de dezvoltare a infrastructurii în oraşele mici şi mijlocii – faza pilot care vizeaza

reabilitarea retelei de distributie a apei potabile.

Un alt program de finantare este cel educational al Bancii Mondiale derulat prin

Inspectoratul Scolar Alba, Proiectul PHARE TVET 2001” – care are ca scop

modernizarea învăţământului tehnic şi profesional - componenta reabilitare şcoli, stagii

de formare pentru personalul didactic şi personalul nedidactic şi dotarea unui laborator de

informatică în cadrul LICEULUI „H.C.C.” Abrud

În parteneriat cu Fundaţia PAEM Alba Consiliul Local Abrud a implementat

Proiectul „Centrul de Informare şi Formare Profesională pentru Dezvoltarea

Afacerilor în Regiunea Munţilor Apuseni”, finanţat prin programul PHARE 2000 -

Coeziunea ecnomică şi socială – Dezvoltarea resurselor umane. Proiectul ce a avut ca

scop dezvoltarea capacitatilor si abilităţilor legate de noile cerinţe ale pieţei muncii

contemporane prin cursuri de calificare / recalificare in domeniile: agroturism,

prelucrarea laptelui, instruire antreprenoriala, instruire manageriala.

În partenereiat cu Fundaţia Caritas Alba şi Prefectura Alba, Consiliul Local

Abrud a implementat Proiectul „A doua noastră casă” finanţat prin programul

PHARE 2001 – Coeziunea economică şi socială – Schema de investiţii în servicii sociale


26

ce a avut ca scop reabilitarea Centrului de Ingrijire si Asistenta Sociala si creearea de noi

servicii sociale.

În parteneriat cu Liceul „HCC” Abrud Consiliul Local Abrud a implementat

Proiectul „ O noua sansa, un nou viitor”, ce a avut ca scop dezvoltarea capacitatilor si

abilităţilor legate de noile cerinţe ale pieţei muncii contemporane cat si adaptabilitatea fortei

de munca la nevoile in continua evolutie de pe piata muncii din zona Munţilor Apuseni

– cursuri de calificare, recalificare, initiere in domeniile: constructiilor, utilizarea

calculatorului, cunoasterea limbii engleze. Proiectul a fost finanţat prin Pogramul

PHARE 2002 - Coeziunea ecnomică şi socială – Dezvoltarea resurselor umane

Au fost finantate de catre Agentia Nationala pentru Dezvoltarea si Implementarea

programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere – Colectivul Zonal Alba - programele

Schema de Dezvoltare Sociala – 2002 si 2004 – DFID

Proiectul „Ecoparc” Scopul - amenajarea unui parc, de 5000 mp in curtea

Liceului „H.C.C.” Abrud, redarea unui cadru natural placut acestui spatiu si amplasarea a

unui numar de 30 pubele in orasul Abrud – implementat de Asociatia ECOABRUD

Proiectul „Si batranii sunt ai nostri” Scopul - amenajarea si dotarea unui

cabinet de fizioterapie si a unei biblioteci in cadrul Centrului de ingrijire si Asistenta

Sociala Abrud– implementat de catre beneficiari.

Proiectul „Pentru un oras mai curat” Scopul: ecologizarea râului Abrudel şi

desfăşurarea unei campanii de informare şi conştientizare a populaţiei din oraşul Abrud pe

teme de protecţie a mediului – implementat de Asociatia ECOABRUD

Proiectul „Tinerete si sanatate” Scopul: amenajarea şi dotare un club pentru

petrecerea timplui liber a tinerilor si oferirea unei alternative la comportamentele cu risc

(consumul de alcool, droguri, tutun) pentru acestia – implementat de Asociatia ECOABRUD

Proiecte finantate de catre Ministerul Economiei si Comertului – Agentia Nationala pentru

Dezvoltarea Zonelor Miniere (ANDZM) implementate prin FRDS:

Proiectul „Zambet de copil” Scopul îl constituie, atragerea suportului

comunităţii pentru susţinerea respectării dreptului copiilor la joacă şi timp liber, aşa cum

rezultă din Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile copilului, prin amenajarea

unui loc public de joaca in orasul Abrud – implementat de catre Asociatia

ECOABRUD in parteneriat cu Asociatia „Sprijiniti Copiii” Alba Iulia si cu Consiliul Local

Abrud


27

Proiectul „Centru Social Multifunctional” – implementat de catre Organizatia pentru Suport Comunitar Alba Iulia in parteneriat cu Directia de Asistenta sociala Alba si Consiliul Local Abrud

Proiectul „Sistem de colectare selectiva si depozitare deseuri in zona turistica

Abrud, Rosia Montana, Ciuruleasa, Bucium” finanţat prin programul PHARE 2003

– Coeziunea economică şi socială – Schema de investiţii în proiecte mici de gestionate a

deseurilor – implementat de Consiliile Locale; Abrud, Rosia Montana, Ciuruleasa,

Bucium.

Proiectul „EDUCATIE PENTRU TOTI, EDUCATIA ESTE SANSA TA” POSDRU

91/2.2/S/54433 – institutia noastra fiind CENTRU CEZAR destinat activităților de tip remedial Proiectul „VIATA SANATOASA ABRUD” proiect cofinantat prin POSDRU Proiectul „CARAVANA CARIEREI” – proiect cofinantat din Fondul Social European

prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, un program ce a venit în sprijinul tinerilor aflați aproape de terminarea studiilor liceale .

Proiectul „AMFITEATRU CULTURAL ”- finanțat prin Schema de Granturi Mici a ARDDZI

01.09.2010-01.04.2013

Proiectul „CONSTRUIESTE-TI CARIERA PAS CU PAS ! CONSILIERE ȘI

ORIENTARE PROFESIONALĂ PENTRU ELEVII DIN REGIUNILE CENTRU ȘI

SUD - EST” proiect cofinantat prin POSDRU 2.1/160/S/132690

Proiect sistemic”PERSONALUL DIDACTIC DIN SISTEMUL DE INVATAMÂNT

PREUNIVERSITAR ȘI UNIVERSITAR DE STAT- PROMOTOR AL ÎNVĂȚĂRII PE

TOT PARCURSUL VIEȚII” – POSDRU /174/1,3/S/149155

Proiectul „PROGRAM INTEGRAT DE FACILITARE A ACCESULUI ELEVILOR

DIN LICEELE AFLATE IN MEDILE DEFAVORIZATE LA INVATAMANTUL

SUPERIOR SI DEZVOLTAREA ECHITATII LA NIVEL INSTITUTIONAL(PRO-

ACCES)” finantat de Fondul de Dezvoltare Institutionala contrac CNFIS-FDI – 2017

0040


28

C. Agentii economici Pentru a putea previziona nevoile de calificare cerute de piata muncii, la nivel local, s-a aplicat un

chestionar celor mai reprezentativi agenti economici din zona ( ca pondere si domeniul de activitate ).

In zona Abrud exista o serie de unitati economice a caror activitate se incadreaza in ramuri cum sunt

:industria extractiva, constructii, comert, prelucrarea materiilor prime si materialelor.

Tipuri de comerţ

(industrial, agricol,

piscicol etc.)

Număr % din

numărul

total

Întreprinderi din

sectorul terţiar

(servicii)

Număr

% din

numărul

total

Alimentar 25 Frizarie/coafor 6

industrial 19 Reparati auto 5

Piese Auto 4 Colectare fier vechi 2

Farmacie veterinara 1 Telefonie 2

Farmacii 3 Reparati incaltaminte 2

Cosmetica 1

Croitorie 2

Consultanta 5

Servicii bancare 4

Atelier Foto 1

Radio-Tv Cablu 2

Asigurari 4

Asistenta sociala 1

Loto prono 1

Pompe funebre 3

Pensiuni 4

Altele 3 Altele 8

Total 55 100 Total 53 100

Observatii:

Evoluţia pieţei muncii a suferit modificări pe teritoriul Abrudului. În anii 1998 -2015 , rata de

ocupare în cadrul IMM-urilor a crescut mult. Pe ansamblu, acest lucru nu a fost suficient pentru a

compensa pierderile semnificative de locuri de muncă din sectorul minier si sectoarele conexe acestuia

În cadrul IMM-urilor, locurile de muncă sunt împărţite aproximativ egal între micro-întreprinderi

şi întreprinderi mici şi mijlocii. În medie, o întreprindere oferă aproximativ 6 locuri de muncă. Această

cifră variază de la 2 locuri de muncă în micro-întreprinderi, la peste 100 în întreprinderile mijlocii. (ex.

Filatura de Bumbac)

Ocuparea în IMM-urile din Abrud este mult mai scăzută decât în alte orase mai mari ale judetului.

Se observă că IMM-urile au contribuit insuficient la crearea de locuri de muncă pentru a

contrabalansa numărul locurilor de muncă pierdute în industria miniera, ca o consecinţă a restructurării

acestui sector.


29

0

20

40

60

80

100

Trim 1 Trim 2 Trim 3 Trim 4

Est

Vest

Nord

Unui numar de 13 din aceste unitati economice le-a fost adresat un chestionar , cu scopul de a obtine

informatiile necesare realizarii analizei pietei muncii din zona Abrud.

Agentii economici, care au raspuns chestionarului, se grupeaza in functie de numarul de angajati

astfel :

Cu pana la 9 angajati Cu 10 – 49 angajati Cu peste 50 de angajati

8 4 3

Dintre unitatile economice chestionate 12 sunt private iar una este de stat.

De remarcat este faptul ca in majoritatea lor (8 firme reprezentand 61,4 % din cei chestionati ) nu au

un plan de dezvoltare nici pentru anul in curs, nici pe termen lung (5 ani )

Ponderea angajatilor din firmele chestionate o au cei din segmentul de varsta cuprins intre 25 si 49 de

ani,majoritatea angajatilor fiind absolventi ai liceului tehnologic sau ai scolii profesionale.

In ultimul an, din unitatile economice au fost disponibilizati un numar destul de mare de persoane ,

ponderea detindand-o disponibilizatii din minerit.

Majoritatea agentilor economici se declara multumiti de nivelul calificarii si competentele

absolventilor de liceu si scoala profesionala,dar considera ca nu sunt suficient dezvoltate competentele de

lucru in echipa, de utilizare a calculatorului, dar si unele competente legate strict de meserie.

Tot din sondajul efectuat in randul agentilor economici rezulta cererea de calificari pe piata muncii.

Astfel la intrebarea referitoare la cele mai importante calificari despre care acestia cred ca vor fi cerute in

urmatorii ani majoritatea au indicat in ordine :

Bucatari, ospatari si barmani

Agenti in activitati financiare si contabile

Agenti comerciali si mijlocitori de afaceri

Mecanici auto

Tehnicieni in electrotehnica

Tehnicieni si maistri mecanici

Electrician intretinere si reparatii in industria mica

Electrician – electronist auto

Electrician reparator obiecte de uz casnic

Tehnician operator echipamente de calcul

Concluzii:


30

Aprecierea celor intervievati este ca, in mare masura, aceste calificari vor fi viabile in urmatorii 15

ani.Pentru ca pregatirea profesionala sa fie un succes, ei considera importante : diversificarea serviciilor

educationale, formarea de competente cheie pentru tori elevii, dezvoltarea relatiilor parteneriale ale

unitatii de invatamant cu mediul de afeceri, perfectionarea metodologiilor de examinare si certificare a

competentelor profesionale.

1.2 Profilul ocupational in zona orasului Abrud

A. Situatia demografica in ultimii ani 3 Populaţie – demografie

Observatii:

Cele mai importante tendinţe în evoluţia populaţiei sunt

următoarele:

- scăderea cu o viteză extrem de mare a natalităţii şi respectiv, a

fertilităţii feminine

- nivelul ridicat al mortalităţii

- mortalitatea infantilă la nivelul judetului se menţine încă foarte ridicată, în ciuda progreselor

înregistrate după 1990

- accelerarea îmbătrânirii demografice şi creşterea "presiunii" populaţiei vârstnice asupra populaţiei

adulte-potenţial active

- fenomenul migraţiei temporare şi/sau permanente, atât interne cât şi externe, a unor categorii

importante din populaţia orasului Abrud (în special populaţia înalt calificată şi pregătită) s-a

intensificat dupa 1990.

- migraţia externă a fost unul din factorii care au contribuit la scăderea numerică a populaţiei. Cea

mai mare partea a persoanelor care au emigrat sunt din categoria populaţiei în vârstă de muncă,

îndeosebi tineri şi familii tinere, migraţia în această perioadă având în cea mai mare parte

motivaţie economică.

- in ceea ce priveşte migraţia internă, declinul economic general al orasului, în special industrial, a

determinat un tip nou de migraţie : urban – rural si urban – urban

ZONA ABRUD 1990 2002 2003 2008 2011 2015

ABRUD 7140 6551 6012 5967 5072 5563

ROSIA MONTANA 3945 4116 3923 3208 2656 2921

BUCIUM 2127 1910 1795 1662 1454 1549

CIURULEASA 1668 1359 1369 1040 1197 1213

MOGOS 1536 1160 1097 975 731 827

TOTAL 16416 15096 14196 12852 11110 12073

Populaţie 2009 2012 2015

Total 6025 4944 5563

% 100 100 100


31

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

ABRUD ROSIAMONTANA

BUCIUM CIURULEASA MOGOS

POPULATIE

1990 2002 2003 2008 2011

Se observa deasemenea o usoara preponderenta a persoanelor de sex feminine .

ZONA ABRUD

2015

Barbati

femei

ABRUD 5563 2756 2807

ROSIA MONTANA 2921 1487 1434

BUCIUM 1549 769 780

CIURULEASA 1213 617 596

MOGOS 827 425 402

TOTAL 12073 6054 6019


32

B. Participarea la piata muncii

Potenţialul economic este prezentat pe ramuri ale economiei şi anume: potenţialul agricol,

silvicultura, industria, resursele turistice, serviciile şi infrastructura si transport.

Agricultura - agricultura nu poate constitui o alternativă de dezvoltare durabilă a zonei, aspect întărit şi

de opinia locuitorilor în această privinţă

Silvicultura, ocupă un loc important în economia zonei, dar distribuţia proprietăţii, administrarea

fondului forestier, şi alte probleme specifice fac ca exploatarea lemnului să constituie o sursă de venituri

pentru o categorie destul de redusă a populaţiei din zonă.

Industria din zonă are la bază tradiţia mineritului. Alături de aceasta au o prezenţă semnificativă

prelucrarea lemnului şi confecţiile.

Resursele turistice . Zona dispune de resurse naturale şi antropice, care sunt insuficient valorificate

datorită lipsei infrastructurii turistice şi a fondurilor necesare pentru investiţii în domeniu. De asemenea

este de reţinut concurenţa puternică a localităţilor cu statut de staţiune turistică.

Serviciile sunt slab dezvoltate în zonă. Se simte prezenţa doar a serviciilor de transport rutier de mărfuri

şi persoane precum şi a celor de igienă (coafor, frizerie). Dezvoltarea lor este limitată şi de puterea de

cumpărare scăzută a populaţiei din zonă.

Infrastructura de transport rutier este asigurată de intersecţia drumurilor naţionale DN 74 şi DN 74 A.

Infrastructura feroviară lipseşte, iar căile de comunicaţii de interes local sunt prost întreţinute şi

neexploatate corespunzător .


33

C. Niveluri educationale Structura populatiei ocupate dupa nivelul de instruire in orasul Abrud si localitatiile invecinate

Şcoala absolvită ABRUD Roşia

Montană

Bucium Ciuruleasa Mogoş Total %

Superioară de

lungă durată

555 200 116 64 16 921 8,28

Superioară de

scurtă durată

605 43 7 11 1 667 6,00

Postliceal şi

maistri

204 87 24 27 4 346 3,11

Liceal 1456 593 320 240 76 2685 24,16

Profesional si de

ucenici

665 423 325 147 59 1619 14,57

Secundat inferior 1014 766 361 479 321 2941 26,47

Primar 462 392 268 176 176 1474 13,26

Fără şcoala

absolvită

102 99 23 40 49 313 2,81

Şcoala absolvită

nedeclarată

- - - - - - -

Analfabet 39 53 10 13 29 144 1,29

TOTAL 5072 2656 1454 1197 731 11110

Structura populaţiei după nivelul şcolii absolvite , conform datelor stabilite în urma recesământului din

anul 2011 consemnate în tabelul de mai sus, relevă câteva lucruri care trebuie subliniate :

- Exiată un procent important al populatiei care a rămas doar cu pregătire gimnazială , ceea ce

înseamnă că şcoala trebuie să-i asigure adaptabilitate pe piaţa muncii, prin oferta liceală ;

- Oferta şcolii trebuie să aibă în vedere faptul că există un segment important al populaţiei care a

rămas cu pregătire inferioară cursurilor liceale şi instituţia noastră poate oferii posibilitatea unor

cursuri care să promoveze învăţarea pe tot parcursul vieţii şi reconversia profesională în funcţie de

nevoile pieţei muncii.


34

1.3 Evolutia demografica a populatiei scolare din zona

Abrud pana in 2019

La solicitarea scolii, directorii scolilor generale din zona ne-au furnizat urmatoarele date referitoare la

absolventii clasei a VIII –a .

Localitate ANUL

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

ABRUD 80 99 74 75 74 58 46 36 37 47 45

CIURULEASA 16 14 8 17 9 11 10 11 13 10 10

ROSIA

MONTANA

33 25 23 26 33 37 37 17 14 11 9

BUCIUM 12 11 22 7 12 11 11 7 7 7 7

MOGOS 5 5 10 6 4 2 8 2 2 3 3

TOTAL 146 154 137 131 132 119 112 73 73 78 74

NR CLASE 5 5.5 5 4.6 4.6 4.25 4 2,6 2,6 2,78 2.64

1.4 Prognoza calificarilor Tinand cont de ierahnizarea domenilor economice dupa gradul de dezvoltare previzibila la orizontul

2020 CLDPS a stabilit pentru zona Abrud urmatoarele calificari :

ZONA DOMENIUL CALIFICARE DOMENIUL

PROGNOZAT

CALIFICARE

PROGNOZATE

MASURI

ABRUD Electric

Mecanic

Tehnician

electrotehnist

Tehnician

mecanic pentru

intreținere și

reparații

Electric

Mecanic

Tehnician

electrotehnist

Tehnician

mecanic pentru

intreținere și

reparații

Concentrarea

pregatirii pe

domeniul

electric și

mecanic

pentru zona

Apuseni

ABRUD Economic Tehnician in

activitati

financiare si

comerciale

Economic Tehnician in

activitati

financiare si

comerciale


35

1.5. Surse de finatare

Învățământ special Bugetul aprobat pe anul financiar 2019 este de 619114 lei, din care 512854 lei la Titlul I - cheltuieli de personal, 47260 lei la Titlul II – Bunuri si servicii și 59000 lei la Titlul VIII – Asistență socială. Sume utilizate:

a. cheltuieli cu personal 383310 lei, din care 344364 lei pentru cheltuieli

salariale; 30246 lei- cheltuieli cu contribuțiile și 8700 lei tichete de vacanță

b. Cheltuieli materiale

i. Convorbiri telefonice și internet 736 lei

ii. Apa, canal, salubritate 1472

iii. Ajutoare sociale 16160 lei

iv. Alte cheltuieli de bunuri și servicii 0 lei

Învăţământ de masă Principalele surse de finanţare sunt: bugetul consolidat al statului şi bugetul comunităţii

locale. Comunitatea fiind destul de săracă, bugetul necesar activităţilor de întreţinere, reparaţii, cheltuieli materiale este dat de către Consiliul local Abrud aproximativ în proporţie de 75% din necesar. Este de menţionat că oraşul Abrud este declarat zonă defavorizată, din acest motiv colectând doar 50% din taxele locale.

Întrucât evidenţele financiar - contabile se ţin pe an calendaristic o să ne referim la perioada ianuarie – octombrie 2019 Deoarece în cadrul unităţii noastre avem trei surse de finanţare ne vom referi distinct la fiecare sursă. 1) Bugetul local

Din această sursă sunt acoperite cheltuieli de personal şi bursele şcolare care provin din sume defalcate din TVA.

Referitor la bursele de şcolarizare acestea au fost achitate pentru semestrul II al anului şcolar 2018 - 2019, în sumă de 63700 lei .

Tot de la bugetul local sunt acoperite şi cheltuielile materiale, întreţinere, bunuri, servicii , reparaţii și investiții.

Pentru anul 2019 ni s-a aprobat la cheltuieli materiale un buget în sumă de 311 mii lei, din care pentru primele trei trimestre s-a cheltuit suma de 225648 lei .

pentru încălzit şi iluminat 154.358 lei

pentru apă, canal, salubritate 12.731 lei

pentru materiale de curăţenie 7.575 lei

pentru furnituri birou 3.855 lei

pentru convorbiri telefonice 3 822 lei

alte bunuri şi prestări servicii pentru întreţinere, funcţionare 25 971 lei

carburanți și lubrefianți 2 874 lei

pentru reparaţii curente 2 292 lei

alte piese de schimb 324 lei


36

transport cadre didactice 11 135 lei

pregătire profesională 710 lei La investiții am avut aprobat un buget de 11 000 lei, cheltuindu-se 10. 660 lei pentru

calandru. 2) Bugetul de stat

Referitor la cheltuielile privind salariile personalului nu am întâmpinat greutăţi, cu toate că bugetul aprobat s-a acordat conf. H.G. nr. 1618/2009 modificat şi completat prin H.G. NR. 369/ 2010 luându-se ca bază de calcul standardele de cost / elev; astfel ni s-a aprobat suma de 3.590.404 lei mii lei, din care pentru primele nouă luni s-a cheltuit suma de 3.447.407 mii lei.

De la bugetul de stat prin ISJ Alba am avut aprobat un buget pentru plata cu ora a cadrelor didactice participante la examene, pentru plata transportului elevilor navetişti şi pentru plata banilor de liceu - sume achitate în întregime. 3) Venituri proprii

În perioada ianuarie - septembrie 2019 veniturile realizate din închirierea cantinei, închirierea altor spaţii, cazare şi regie cămin și hrană elevi au fost de 113.972 lei din care am cheltuit suma de 106.076 lei după cum urmează:

Pentru materiale de curăţenie 1550 lei

Pentru încălzit şi iluminat 1243 lei

Apa, canal,salubritate 6183 lei

Carburanţi şi lubrifianţi 1777 lei

Convorbiri telefonice 1616 lei

Alte materiale şi prestări servicii 6251 lei

Reparaţii curente 0 lei

Alimente 88070 lei

Obiecte de inventar şi mobilier şcolar 0 lei

Dezinfectanți 452 lei

Pregătire profesională 714 lei

Protecția muncii 220 lei

1.6 Concluzii generale din analiza mediului economic si

tendintele demografice

Zona Abrud este o zona defavorizata monoindustriala, extractiva dar in curs de restructurare.

1. Scoala prin planul de scolarizare, incearca sa raspunda nevoielor de calificare cerute de agentii

economici din zona, de elevi si parinti in concordanta cu calificarile stabilite prin PLAI.

2. Scoala va concentra pregatirea pe domeniul electric- mecanic pentru zona Apuseni, unde dispune

de conditii bune de desfasurare a instruirii practice, echipament si resurse umane corespunzatoare.

3. Scoala va lua masuri pentru a raspunde nevoilor semnalate de agentii economici(abilitati de

utilizare a calculatorului, abilitati de comunicare interpersonala, competente de asigurare a

calitatii, de lucru in echipa) prin implementarea cunostintelor dobandite la seminariile de formare

in cadrul Proiectului PHARE TVET.


37

4. Fiind singura scoala din zona care instruieste elevi peste 14 ani se va avea in vedere integrarea in

sistemul de invatamant a grupurilor dezavantajate(elevi proveniti din zone rurale izolate cu

posibilitati financiare limitate, elevii de etnie rroma, elevi asistati, elevi cu nevoi speciale)

5. Se va avea in vedere initierea unir programe de formare continua a adultilor din comunitate prin

programe de formare de tip conversie/reconversie sau pentru module de formare continua.

6. Scaderea permanenta a populatiei scolare impune :

a. Identificarea de noi grupuri tinta, diversificarea ofertelor educationale si de formare care sa

valorifice resursele umane si materiale ale scolii.

b. Promovarea marketingului educational <agresiv> in vederea atragerii tinerilor cu aptitudini si

interes pentru domeniile de formare profesionala initiala specifice scolii.

2. Analiza mediului intern

Analiza mediului intern se bazează pe:

rapoartele de activitate din anii anteriori

rapoarte de autoevaluare anuale întocmite la nivelul catedrelor

concluziile întâlnirilor profesionale la nivelul ariilor curriculare

date statistice cu privire la examenele de admitere, de absolvire şi la inserţia profesională

cataloage, registrul de înscriere

Autoevaluarea cuprinde:

calificări şi curriculum

predarea şi învăţarea

materiale şi resurse didactice

rezultatele elevilor

consilierea şi orientarea vocaţională

resurse fizice şi umane

parteneriate şi colaborare

2.1 Calificări şi curriculum

Liceul“HCC” Abrud şcolarizeaza în anul şcolar 2019 – 2020, 497 de elevi cuprinşi în 21 de

clase:

Gimnaziu 99 elevi

Liceu 388 din care:

o teoretic: 159 elevi

o vocaţional 83 elevi

o tehnologic 100 elevi

- A doua sansa - 25 elevi

Invatamant special : 10 elevi din care :


38

-Invatamant gimnazial : 4 elevi

-Invatamant primar : 6 elevi

Elevii admişi la liceul tehnologic sunt în majoritate elevii de nivel mediu, provenind de la şcoala

generală din Abrud, clasele V-VIII ale liceului şi localităţile limitrofe. Ei se confruntă în procent foarte

mare cu o situaţie materială precară, navetism, sunt solicitaţi la activităţi gospodăreşti în familie.

Actualii absolvenţi, precum şi cei înscrişi în prezent în şcoală se încadrează în cererea de calificări

existentă pe piaţa muncii. Oferta educaţională a şcolii s-a diversificat pentru a răspunde cerinţelor atât din

partea elevilor, cât şi a pieţei muncii.

Ca urmare a exigenţelor noilor strategii educaţionale, privind curriculumul, ce vizează îmbinarea

disciplinelor de cultură generală cu cele de specialitate, planul de învăţământ al Liceului “HCC” Abrud

răspunde acestor orientări. Cadrele didactice cunosc noua structură a curriculum-ului specific liceului

tehnologic, realizând, prin planificările calendaristice şi strategiile proiectate, adaptarea acestuia la

realităţile şcolii şi claselor de elevi.

Curriculum în dezvoltare locală, proiectat de către profesorii şcolii vine în întâmpinarea nevoilor

elevilor, specificului local, cerinţelor partenerilor sociali şi are elemente de interdisciplinaritate.

Pentru dezvoltarea armonioasă a personalităţii elevilor, cadrele didactice au elaborat programe pentru

discipline opţionale: Bazele utilizarii calculatorului , „România , țara mea” – integrat la nivelul mai multor

arii curriculare, Planificarea operațională , Exerciții de limba corectă , Lectura și abilitățile de viață ,

Aplicații în domeniul mecanic

2.2 Predarea şi învăţarea

Ţinând cont de nivelurile diferite de pregătire ale elevilor care vin în şcoală, se constată o

abordare flexibilă a planificărilor calendaristice, dar nu şi a programei şcolare care este fixată de MECI.

Cunoaşterea acestor nivele de pregătire a elevilor şi identificarea lipsurilor în cunoştinţele de bază se face

folosind: testele iniţiale la toate materiile, testele de autocunoaştere la consiliere şi orientare, mediile de

admitere. În lipsa standardelor naţionale de pregătire ale elevilor, a unor specificări curriculare clare

privind recuperarea lacunelor, mai ales pentru elevii cu nevoi speciale, s-au conceput planuri de

intervenţie peronalizate.

În procesul de asimilare a cunoştinţelor prevăzute în curriculum există unele dificultăţi:

Cunoştinţe comune mai multor discipline sunt abordate sub forme diferite şi la momente

diferite, ceea ce nu permite identificarea rapidă de către elevi a acestora şi îngreunează

capacitatea de transfer a noţiunilor dintr-un domeniul în altul (de exemplu: cunoştinţe de

matematică folosite în fizică, chimie, materii tehnice; cunoştinţe de fizică utilizate în

specialitate etc.) Lipseşte o corelare între programele şcolare.

Există situaţii de învăţare în care cunoştinţele sunt prezentate prin raportare la domeniul de

pregătire, prin folosirea exemplelor specifice, prin diferite teme interdisciplinare; această

adaptare a curriculum-ului la domeniul de pregătire realizându-se planificat.

La admiterea in clasa a IX-a se constată că aproximativ 40% dintre elevi manifestă deficienţe şi

lacune de tipul calităţii şi cantităţii cunoştinţelor, vocabular redus, dificultăţi în gândirea abstractă,

motivaţii insuficiente pentru studiu, învaţă cu greutate, ridică probleme de disciplină, nu au curaj să


39

acţioneze singuri pentru rezolvarea unor situaţii (conform rezultatelor chestionarelor). Astfel, profesorii

urmăresc atât atingerea competenţelor specificate prin curriculum, menţinerea procentului ridicat de

promovabilitate la examenele finale (bacalaureat, atestate profesionale), cât şi dezvoltarea unor valori şi

atitudini cum ar fi: grija faţă de propria persoană, dezvoltarea unei gândiri raţionale, argumentarea

afirmaţiilor, respectul şi grija faţă de mediul în care trăim, toleranţa faţă de opinia celorlalţi, ajutor

reciproc, dezvoltarea spiritului de iniţiativă, a capacităţii de comunicare, a creativităţii. Acest lucru se

datorează lipsei cooperării între liceu şi şcolile generale. Ar fi de dorit ca dosarul elevilor admişi în liceu

să conţină o fişă psihopedagogică şi caracterizarea făcută de diriginte elevilor.

Utilizarea metodelor activ participative, învăţarea diferenţiată, proiectarea unor stiluri de învăţare

diferenţiată, proiectarea unor situaţii de învăţare care să urmărească valorificarea experienţei elevilor,

necesită atât din partea elevilor cât şi din partea profesorilor alocarea de resurse suplimentare (fişă de

lucru, documentare, conceperea materialelor auxiliare, consumabile). Aplicarea acestor metode este

îngreunată de diverşi factori: costuri mari ale materialelor consumabile necesare diverselor materiale

didactice; preţurile ridicate și gama limitată a soft-urilor educaţionale; insuficienta pregătire a

profesorilor pentru utilizarea echipamentelor moderne; numărul mare al elevilor din clase; evaluarea prin

sistemul naţional de examene fiind axată pe nivelul cunoştinţelor teoretice şi mai puţin pe abilităţi. Ca

urmare, la nivelul fiecărei arii curriculare profesorii utilizează atât metodele interactive (lucrul pe grupe

de elevi, descoperirea, problematizarea, algoritmizarea, demonstraţia, proiecte interdisciplinare,

dezbaterea, jocul de rol, lecţii asitate de calculator), cât şi cele clasice (conform autoevaluării catedrelor).

Lecţiile centrate pe elev sunt mai atractive, le dezvoltă elevilor abilităţile de a aplica în practică noţiunile

teoretice, ei sunt mai motivaţi, se simt mai utili, de aceea şi rezultatele sunt mai bune.

Evaluarea vizează măsurarea şi aprecierea competenţelor, ce poate să facă elevul cu ceea ce ştie şi

pune accent pe elementele de ordin calitativ, vizează progresul în învăţare pentru fiecare elev. În general

este folosită evaluarea ritmică. Profesorii folosesc adesea şi metode moderne de evaluare ca: portofoliu,

proiectul, eseul, testele cu itemi la alegere, dezbaterea. De asemenea, au fost abordate de către profesori şi

elevi activităţi de învăţare pe bază de proiecte interdisciplinare, comunicări ale elevilor în cadrul

sesiunilor anuale ale Zilelor şcolii abrudene.

Profesorii folosesc o gamă variată de resurse şi materiale pentru a oferi sprijin în funcţie de

diferitele nevoi ale elevilor: consultaţii, cercuri cu elevii (ecologie, religie, sanitarii pricepuţi, dans

modern, artă dramatică, pregătire sportivă, expoziţii).

2.3 Resurse materiale şi didactice

Prin programul guvernamental şi prin Phare şcoala noastră dispune de 4 laboratoare de

informatică,dintre care un laborator de tip AEL cu 25+1 calculatoare. Gradul de utilizare a calculatorului

va fi de aproximativ 5 elevi la un calculator . Echipamentele din laboratoarele de informatica sunt

functionale 100%, au instalate programe cu licență și corespund cerințelor actuale. Există conectare la

Internet în fiecare sală de clasă, la secretariat, bibliotecă ceea ce permite accesul elevilor la acest serviciu

dar e drept, limitat. Echipamentele multimedia şi birotică constau în: 3 aparate -video, 5 retroproiectoare,

1 CD- writer, 10 videoproiectoare, 3 – TV, 8 copiatoare, 1 cameră digitală, 1 cameră video, 1 reportofon,

DVD – player, maşină de tăiat, maşină de legat şi aparat de foliat, casete video, CD-uri.

Dotarea laboratoarelor şi atelierelor de pregătire practică a îmbunătăţit radical procesul de

învâţământ prin dotările făcute prin programul PHARE TVET. Dotările moderne şi echipamentele de

simulare vor permite realizarea unui învăţământ eficient centrat pe elev.

Au fost dotate cabinetele de istorie , geografie, limba romana, discipline economice,

electrotehnica,laboratoarele de fizica, chimie, biologie, informatica cu materiale si echipamente .


40

Starea precară a familiilor din care provin elevii noştri nu permite cheltuieli suplimentare pentru

achiziţionarea auxiliarelo curriculare, cărţi de specialitate, alte instrumente necesare învăţării. Se impune

atragerea unor surse extrabugetare pentru dezvoltarea viitoare a bazei materiale a şcolii, pentru dotarea cu

mobilier ergonomic a claselor, precum şi pentru acordarea unor burse de studiu, pentru a facilita accesul

la educaţie a tinerilor care provind din familii defavorizate.


41

2.4. Rezultatele elevilor

În anul şcolar 2018 - 2019, examenele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, a competenţelor digitale şi a competenţelor lingvistice într-o limbă modernă, au fost susținute de elevii claselor terminale în iunie 2019, urmate de probele scrise în sesiunea iunie - iulie 2019.

Bacalaureat 2019 – promoţia curentă

- sesiunea iunie – iulie 2019

Clasa Prezenţi Reuşiţi Pe medii Procent

6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10

XII MI 20 17 3 7 3 4 0 85 %

XII P 28 27 4 7 10 6 0 96,43 %

XII FIE 31 23 8 6 6 3 0 74,20 %

XII TEL 17 0 0 0 0 0 0 0 %

TOTAL 96 67 15 20 19 13 0 69,8 %

- sesiunea august – septembrie 2019

Clasa Prezenţi Reuşiţi Pe medii Procent

6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10

XII MI 3 3 1 2 0 0 0 100 %

XII P 1 1 1 0 0 0 0 100 %

XII FIE 7 3 2 1 0 0 0 42,86%

XII TEL 12 6

4 2 0 0 0 50%

TOTAL 23 13 8 5 0 0 0 56,53 %

În prima sesiune a examenului de bacalaureat 2019 s-au înscris 112 elevi din seria curentă şi seriile anterioare, 6 nu s-au prezentat iar promovaţi au fost 70, procentul de promovabilitate fiind de 62,50 %.

În sesiunea august – septembrie 2019 s-au înscris 33 elevi din seria curentă şi seriile anterioare, 4 nu s-au prezentat iar promovaţi au fost 15, procentul de promovabilitate fiind de 45,46 %

Procentul de promovabilitate seria curenta este de 84,38 % La examenele pentru obținerea atestatului profesional și lingvistic pentru elevii de la profil teoretic si vocaţional precum şi la cel de certificare a competenţelor profesionale - nivel 4, pentru elevii de la profilul tehnologic şi vocaţional, toţi candidaţii înscriși au promovat.

La examenele de certificare a competenţelor profesionale de nivel 3 „ Stagii de pregătire practică ” și nivel 4 pentru absolvenţii și de liceu ( pedagogic si tehnic) situaţia se prezintă astfel:

Felul examenului An şcolar 2018 – 2019

Prezenţi Promovaţi


42

Certificat de calificare (liceu)– nivel 4 Tehnic 16 16 Vocaţional 28 28 Certificat de calificare profesională- Stagii de pregătire practică – nivel 3

16 16

Insertia absolventilor pe piata muncii

Clasa Nr. absolventi

2018 - 2019 Continua studiile

Șomeri Angajati

XII MI 20 16 4 0 XII P 28 19 1 8

XII FIE 32 21 7 4 XII TEL 22 6 8 8

b) Evaluarea Naţională 2019

Elevii clasei a VIII – a au participat la Evaluarea naţională, cu subiecte unice, rezultatele obţinute fiind foarte bune și apropiate de cele de la clasă.

Clasa Prezenti MEDII

< 5 5 – 5,99 6 – 6,99 7 – 7,99 8 – 8,99 9 -9,99

VIII 27 7 5 4 6 2 3

Toți elevii au fost admiși la liceu.

1.1.4 FRECVENŢA ŞI STAREA DISCIPLINARĂ

La sfârşitul anului şcolar 2018 – 2019 frecvenţa elevilor de la Liceul „HCC” Abrud se prezintă astfel:

NIVEL Elevi rămaşi la sf.

ABSENŢE ABS. NEMOTIVATE ABS. MOTIVATE

sem. I

sem II

SEM I SEM II TOTAL SEM I SEM II TOTAL SEM I SEM II TOTAL

GIMNAZIU 99 100 1165 1628 2793 358 450 808 807

1178 1985

LICEU - ZI 342 337 12867 12171 25038 2276 1723 3999 4681 10134 14815

A DOUA ŞANSĂ

25 25 147 272 419 147 267 414 0

5 5

STAGII DE PREGATIRE PRACTICA

21 21 124 42 166 124 0 124

0 42

42

TOTAL 487 483 14303 14113 28416 2905 2440 5345 5488 11359 16847


43

Nivel de învăţământ

Total absenţe

Absenţe /elev

1 Gimnaziu 2793 27,93

2 Liceu 3 cls. IX – XII – zi

25038 74,29

4 A doua 5 Şansă I

419 16,76

6 Stagii de pregatire practica

166 7,9

7 TOTAL 28416 58,83

Situaţia notelor scăzute la purtare la sfârşitul anului şcolar:

Total note Total

Sem I Sem II

Gimnaziu 3 2 5

Liceu zi 57 28 85

A doua sansa 0 0 0

Stagii de pregatire practica

0 14 14

Total 60 44 104

Notele la purtare au fost scăzute pentru absenţele nemotivate .


44

Rezultatele elevilor care au participat

la olimpiade judeţene/ naţionale în anul şcolar 2018-2019

În anul şcolar 2018– 2019 elevii şcolii noastre s-au remarcat la olimpiadele şcolare prin rezultatele

pe care le-au obţinut la faza naţională, faza judeţeană şi la alte concursuri

OLIMPICI AN ŞCOLAR 2018– 2019

1.FAZA JUDEŢEANĂ


45

2. FAZA NAȚIONALA

Nr. crt. Disciplina de concurs

Numele şi prenumele elevului participant

Clasa Premiul Profesor

1.

LIMBA ROMÂNĂ

HUDREA BRIANA ANTONIA VII Mențiune Cîmpian Bianca

2. ȘTEFANI ALEXIA VANESSA VIII Mențiune Mateiu Marius

3. MACAVEIU MĂDĂLINA CLAUDIA

VIII Mențiune Mateiu Marius

4. BURZ SORINA X P Mențiune Berindei Liliana

5. HANEȘ PAULA OLIMPIA XII FIE III Mateiu Marius

6.

LIMBA ENGLEZĂ

MIHOTA –ROȘIAN JUANA ISZABELA

VII Menţiune Oproiu Maria Mihaiela

7. NEWELL MEGAN – CRISTINA IX MII Menţiune Groza Beniamin

8. LIMBA RROMANI MATERNA

CĂLDĂRAȘ FLORIN MARIAN IX EC I Petaca Ionuț Valentin

9. RELIGIE SUSAN ALEXANDRU GABRIEL XI P Mențiune Bar Nicolae Alin

10. INFORMATICĂ BERINDEIE ADRIAN X MII Mențiune Iancu Alina Marieta

11.

GEOGRAFIE

SICOE CIPRIAN IX MII I

Costea Leontin

12. TOMUȘ TUDOR VIII I

13. ȘTEFANI ALEXIA VANESSA VIII III

14. BOTAR ANDREI DUMITRU VIII Mențiune

15. MACAVEIU MĂDĂLINA CLAUDIA

VIII Mențiune

16.

CONCURSUL NAȚIONAL DE GEOGRAFIE „Mica Olimpiada de Geografie TERRA” V-VII

TRIF ALEXIA ANTONIA V Mențiune

17. FLORICIU BENIAMIN V Mențiune

18. FURDUI LIGIA V Mențiune

19. PARFENE DANIEL EMANUEL VII Mențiune

20. FELEA DAIANA ALEXANDRA VII Mențiune

21. ISTORIE SICOE ALEXANDRA PAULA XII FIE I Golgoț Nicoleta

22. ASTRONOMIE SI ASTROFIZICA

PARFENE DANIEL EMANUEL VII Mențiune

Niculescu C-tin Florică

23. CHIMIE TRIF PAULA MARIA VIII Mențiune

Anca Elisabeta 24. Concursul chimie „Raluca Rîpan” -

BERINDEIU ALIN SORIN X TA I

25. Concursul de chimie „ Petru Poni”

FELEA DAIANA ALEXANDRA VII I


46

Nr. crt.

Disciplina de concurs

Numele şi prenumele elevilor participanţi


1 GEOGRAFIE

SICOE CIPRIAN IX MII I Costea Leontin

2 TOMUȘ TUDOR VIII

Premiul special Costea Leontin

3 CONCURSUL NAȚIONAL DE GEOGRAFIE „Mica Olimpiada de Geografie TERRA” V-VII

PARFENE DANIEL EMANUEL VII Mențiune

Costea Leontin

4

TRIF ALEXIA ANTONIA V Premiul special SGR

Costea Leontin

5 Concursul de chimie „ Petru Poni”

FELEA DAIANA ALEXANDRA VII Diploma de participare

Anca Elisabeta Constanța

6 Concursul chimie „Raluca Rîpan” -

BERINDEIU ALIN SORIN X TA Diploma de participare

Anca Elisabeta Constanța

7 ISTORIE SICOE ALEXANDRA PAULA XII FIE Diploma de

participare Golgoţ Nicoleta

8 LIMBA RROMANI CĂLDĂRAȘ FLORIN MARIAN IX EC MENȚIUNE Petaca Ionuț

Valentin

9

Olimpiada Națională a Sportului Școlara SRUGBY- Faza pe regiune

Echipa liceu II Cîra Grigorescu Gabriel / Sicoe Cornel

10

Olimpiada Gimnaziilor SRUGBY -Faza pe regiune

Echipa gimnaziu IV Cîra Grigorescu Gabriel / Sicoe Cornel


47

3. CONCURSURI ȘCOLARE

Nr. crt.

Disciplina de concurs Numele şi prenumele elevilor participanţi


1

„Laudă semințelor celor

de față și-n veci tuturor”-

editia a XIV-a, 2019

Todoran Valentina - secțiunea informare documentare elevi

XII P I (jud.+nationala) Bibl. Bendea Mariana

2 Todoran Valentina - secțiunea traduceri-elevi, engleză

XII P III Bembea Toma

3 Burz Sorina – sectiunea eseu, critica şi istorie literara

X P II Berindei

Liliana Cristina

4 Bogdan Claudia Roxana- sectiunea creatie literara

XII P III Cimpian Bianca

5 Bogdan Claudia Roxana- sectiunea arte

XII P Mentiune Cimpian Bianca

6 Concursul de chimie

„Cristofor Simionescu”-

organizat de Facultatea

Iași

Iancu Gheorghe Aurelian

X MII III Anca Elisabeta

Constanța

7

Concursul Național

Interdisciplinar „ La

școala cu ceas” -

Geografie

Trif Alexia Antonia V II

Costea Leontin

8 Floriciu Beniamin Tiberiu

V Mențiune

9 Furdui Ligia V Mențiune

10 Marian Daniela Anamaria

VI Mențiune

11 Parfene Daniel Emanuel

VII I

12 Felea Daiana Alexandra VII II

13 Ștefani Alexa Vanessa VIII I

14 Tomuș Tudor VIII I

15 Macaveiu Mădălina Claudia

VIII II

16 Botar Andrei Dumitru VIII III

17 Sanitarii pricepuți Echipaj liceu Locul II - zonala

Mardare Monica Maria

Echipaj gimnaziu Locul I - zonala

Echipaj gimnaziu Locul III - judeteana


48

2.5 Consilierea şi orientarea elevilor

Consilierea şi orientarea şcolară reprezintă în şcoala românească o parte

importantă a curriculumului. Rostul acestei activităţi, în cadrul instituţiei instructiv educative, este de a-i

ajuta pe elevi să devină mai motivaţi în a trăi, a munci, a învăţa, a fi

competitiv la nivelul lumii în care dorim şi sperăm să fim integraţi.

Activitatea de consiliere se desfăşoară având în vedere următoarele obiective:

Obiectivul 1:

Dezvoltarea conştiinţei de sine şi a atitudinilor pozitive faţă de propria persoană

Obiectivul 2:

Dezvoltarea atitudinilor şi comportamentelor adecvate promovării propriei sănătăţi fizice şi mentale

Obiectivul 3:

Dezvoltarea responsabilităţii sociale şi formarea deprinderilor de interacţiune socială

Obiectivul 4:

Dezvoltarea unor tehnici de învăţare şi management al învăţării

Obiectivul 5:

Dezvoltarea capacităţii de planificare a carierei

Obiectivul 6:

Dezvoltarea emoţională, socială, cognitivă şi personală.

Activitatea de consiliere şi orientare realizată de către profesori potrivit planificărilor şcolare

realizate în conformitate cu programa şcolară, este structurată pe cele cinci module :Autocunoaştere şi

dezvoltare personală, Comunicare şi abilităţi sociale, Managementul informaţiilor şi al învăţării,

Planificarea carierei, Calitatea stilului de viaţă.

Activitatea de consiliere şi orientare realizată de către profesorii diriginţi este completată de

activitatea profesorului din cabinetul de asistenţă psihopedagogică. În cadrul liceului există un cabinet

special amenajat pentru consiliere şi a fost semnat în acest sens acordul de parteneriat cu CJRAE Alba.

Activitatea de consiliere se adresează elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice.

Consiliere individuală şi de grup a elevilor pentru:

prevenirea eşecului, abandonului şcolar;

soluţionarea unor probleme personale şi de grup;

depăşirea situaţiilor conflictuale;


49

creşterea eficienţei personale;

stabilirea unor relaţii interpersonale optime.

Consilierea părinţilor pentru:

creşterea funcţiei educative a familiei, rolul familiei în formarea personalităţii copilului;

comunicări pe diverse teme în cadrul şedinţelor şi lectoratelor cu părinţii;

corectarea greşelilor educaţionale;

prevenirea şi combaterea eşecului şi dezadaptării şcolare.

Consilierea cadrelor didactice pentru:

sprijinirea activităţii didactice cu documente psihopedagogice;

discuţii cu diriginţii în vederea stabilirii problemelor specifice pentru fiecare clasă;

la solicitarea cadrelor didactice, părinţilor , elevilor, implicarea în soluţionarea unor situaţii conflictuale

elevi-profesori-părinţi;

managementul stresului.

Pentru realizarea unui învăţământ incluziv de calitate, se are în vedere desfăşurarea unui proces

instructiv-educativ individualizat, adaptat particularităţilor individuale şi de vârstă ale elevilor din şcoală

(elevi cu CES, elevi proveniţi din centrele de plasament, elevi rromi, elevi navetişti, elevi din Republica

Moldova).

Consilierea şi orientarea şcolară are ca activitate specifică orientarea şcolară şi

profesională a elevilor cuprinşi în învăţământul gimnazial şi liceal.

Ea are trei aspecte:

- consiliere pentru orientare profesională şi vocaţională (descoperirea înclinaţiilor,

înzestrărilor native şi talentelor);

- consiliere de păstrare în sistemul educaţional de învăţământ a tuturor elevilor la vârsta

adolescenţei (trezirea motivaţiilor şi a stimei de sine);

- consiliere pentru orientare şcolară şi profesională în vederea intrării în învăţământul

superior (luarea unor decizii corecte).

Obiectivele specifice ale orientării desfăşurate la nivelul liceului sunt

următoarele :

• Dezvoltarea capacităţii elevilor de a efectua alegerea studiilor academice şi, implicit, a carierei în raport

cu propriile lor competenţe şi aspiraţii.

• Stimularea elevilor capabili de performanţe superioare să îmbrăţişeze domenii profesionale adecvate

aptitudinilor speciale de care dispun.


50

• Sprijinirea elevilor în delimitarea şi concretizarea propriilor interese pentru a putea efectua alegeri

profesionale realiste şi satisfăcătoare.

• Informarea detaliată şi completă a elevilor asupra profesiunilor individuale şi a ariilor profesionale spre

care se pot îndrepta, precum şi asupra realităţilor sociale, economice şi culturale.

• Sprijinirea elevilor ca să-şi descopere şi să-şi construiască propria identitate printr-o cunoaştere

proiectivă a rolului pe care ei îl au de îndeplinit ăn societate.

• Sprijinirea procesului global de maturizare profesională a elevilor, ţinându-se cont de consistenţa

alegerilor, de competenţele necesare şi de motivaţiile lor.

• Asigurarea unei informaţii ample asupra lumii profesiunilor şi sprijinirea elevilor în planificarea

studiului individual în raport cu viitorul lor proiect profesional.

Nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor va fi cunoscut prin examene şi probe de cunoştinţe, probe

„profesionale”, teste şi chestionare de interese, aptitudini, personalitate.

În urma evaluării, elevilor li se vor face recomandări privind ariile profesionale în care ar putea să

se integreze, li se oferă informaţii despre unităţile şcolare care corespund intereselor, aptitudinilor lor,

despre condiţiile de acces la aceste unităţi şi despre formalităţile ce trebuie îndeplinite, se alcătuieşte un

plan de acţiune.

Familia poate da şi ea un ajutor atât consilierului cât şi şcolii în orientarea şcolară şi profesională.

El constă în furnizarea de informaţii cu privire la interesele, înclinaţiile şi aptitudinile manifestate de copil

în diverse împrejurări, la aspiraţiile , preferinţele, motivaţiile şi atitudinile sale.

De asemenea, sunt deosebit de utile datele concrete despre activitatea extraşcolară

a copilului, despre conduita sa în diverse situaţii, despre măsurile luate de familie pentru

informarea copilului în plan şcolar şi profesional, pentru cultivarea intereselor, înclinaţiilor şi

aptitudinilor, pentru formarea unor atitudini pozitive faţă de învăţătură şi muncă.

La nivelul şcolii se va păstra o relaţie de colaborare cu agenţii economici din zonă, vor fi

promovate în continuare ofertele educaţionale ale universităţilor din Alba-Iulia,Cluj-

Napoca,Timişoara,Arad şi va exista o continuă preocupare pentru promovarea ofertei educaţionale a

liceului în şcolile din zonă :Şcoala Gimnazială Abrud, Şcoala Gimnazială Ciuruleasa, Şcoala Gimnazială

Bucium, Şcoala Gimnazială Horea, Şcoala Gimnazială Albac.

Pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos se vor realiza programe de prevenire a consumului de tutun,

alcool, droguri, etnobotanice.


51

2.6 Resurse fizice si umane

Liceul “Horea, Cloşca şi Crişan” din Abrud se întinde pe o suprafaţă de 2,5 ha şi cuprinde: un

corp de clădire cu : 8 de laboratoare, 17 cabinete, bibliotecă(centrul de informare şi documentare) –

18.347 volume, cabinet de consiliere şi informare privind cariera; cladirea atelierelor scoala: 4 ateliere, 2

cabinete , 2 clase si o sală de festivități -internat cu 120 de locuri; cantină cu 100 de locuri pe serie;

ateliere şcoală, sala de sport; terenuri de sport; centrală termică proprie. Complexul şcolar a intrat în

funcţiune în 1991, infrastructura este bună,s-au facut lucrari de reparatii in scoala , internat, cantina si s-

au dotat cabinetele scolare , sala de sport , internatul si cantina cu echipamente specifice. Centrala termica

a fost reparata si dotata cu un cazan cu combustibil solid( lemn ) , pe lângă cele 2 cazane cu combustibil

solid existente.

Parteneriatele Liceului “HCC” Abrud sunt relativ numeroase cu o arie de extindere vastă de la cel

în plan local până la parteneriatul la nivel european, urmărind:

Asigurarea instruirii practice a elevilor

Desfăşurarea unor activităţi educative şi extracurriculare

Atragerea de resurse financiare şi materiale

Inserţia profesională a absolvenţilor

1. Relaţiile cu familia elevilor

Elevii provin în mare număr din familii dezavantajate social, dar părinţii sunt preocupaţi de viaţa

şcolii şi răspund iniţiativelor diriginţilor sau conducerii acesteia. S-a colaborat foarte bine cu comitetul de

părinţi pe şcoală. Preşedintele comitetului fiind cooptat în comisia pentru asigurarea calităţii, fiind o

prezenţă activă în şcoală.

În anul şcolar 2008 – 2009 s-a constituit ONG- ul „Asociaţia părinţilor HCC Abrud” care a reuşit

să colecteze de la o parte din părinţi contribuţia de 2% din impozit, sume care vor fi utilizate prin

intermediul Consiliului reprezentativ al părinţilor în interesul elevilor: în actiuni extracurriculare

organizate cu elevii școlii noastre, premierea elevilor cu rezultate deosebite la olimpiadele, concursurile

şcolare şi învăţătură.

Comitetul de părinţi s-a implicat şi în desfăşurarea unor activităţi cultural – educative şi ştiinţifice

cum ar fi: festivităţi şcolare, concursuri sportive , concertul de colinde etc.

Prin consultarea şi a părinţilor se elaborează proiectul planului de şcolarizare şi planul de

dezvoltare instituţională.

2. Relaţiile cu agenţii economici

Parteneriatele cu agenţii economici, beneficiari ai serviciilor educaţionale oferite de şcoală,

interesaţi de forţa de muncă pregătită aici, dar şi de posibile cursuri de formare continuă pentru angajaţi,

sunt materializate în încheierea protocoalelor pentru practică a elevilor. Elevii sunt astfel familiarizaţi cu

diverse tehnologii, echipamente de lucru, cu munca în echipă, disciplina muncii.

După parcurgerea stagiilor iniţiale în atelierele şcoală toţi elevii claselor terminale au efectuat

instruirea practică în unităţi productive, în condiţiile reale ale unui loc de muncă, sub îndrumarea

maiştrilor instructori, în baza unor protocoale de colaborare.

În acest an şcolar practica s-a realizat în 8 unităţi economice. Extinderea şi diversificarea

numărului de agenţi economici cu care şcoala colaborează este o condiţie pentru instruirea modernă

dinamică şi flexibilă.


52

Cel mai mare număr de agenţi economici îl întâlnim în domeniul mecanic, unde atelierele de

reparaţii auto nu pot să preia pentru practică decât un număr mic de elevi 2 – 5. Repartiţia elevilor prin

rotaţie în cele 8 ateliere auto specializate permite familiarizarea acestora cu toate tipurile de intervenţii din

domeniu.

Ce ne dorim de la agenţii economici ?

O mai mare implicare în procesul de:

dotare materială a şcolii

utilizarea resurselor şcolii (materiale şi umane) în vederea organizării şi desfăşurării unor

activităţi extracurriculare

întocmirea unor planuri de acţiune comune cu şcoala pe termen mediu sau lung (programe de

formare, parteneriate în diverse programe)

şcoala se va implica mai mult în popularizarea ofertei spre agenţii economici

3.Relaţii cu autorităţile şi instituţiile locale

Cu Primăria şi Consiliul Local al oraşului Abrud s-au semnat protocoale privind trecerea terenurilor

şi clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea unitatea noastră în domeniul public şi de interes local. De

asemenea sunt consultaţi în elaborarea planului de dezvoltare instituţională şi proiectarea Planului de

şcolarizare; organizăm împreună diferite festivităţi (Festivalul “Zilele Abrudului”, “Ziua Unirii”, Ziua

naţională, Ziua Europei). Colaborăm în acţiunile de ecologizare a oraşului “Curăţenia înseamnă sănătate”.

Primăria, prin Consiliul Local, ne sprijină în aprovizonarea cu combustibil şi energie electrică.

Colaborarea cu Poliţia Abrud a permis asigurarea unui nivel relativ ridicat al disciplinei (nu există

abateri disciplinare grave) şi a unui mediu securizat. Împreună am desfăşurat:

Campania antidrog, de combatere a traficului de fiinţe umane

Personalul din cadrul Poliţiei a participat la orele de dirigenţie, au prezentat normele de

circulaţie rutieră etc.

Şcoala a încercat să-şi dezvolte şi să-şi diversifice parteneriatul social. O strânsă colaborare dorim să

existe în continuare cu Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, Camera de Comerţ,

Industrie şi Agricultură, de la care primim permanent informaţii privind situaţia de pe piaţa forţei de

muncă. Profilele şi specializările propuse în Planul de şcolarizare sunt alese şi în funcţie de această cerere.

Activităţile educative şi extracurriculare se desfăşoară şi în colaborare cu ale instituţii:

Direcţia de Sănătate Publică Alba - în şcoală s-a desfăşurat consilierea individuală şi de grup pe

probleme de educaţie sexuală; programul “Fac ce vreau, dar ştiu ce fac”

Ocolul Silvic Cîmpeni - campania de împădurire în cantoanele silvice din zonă.

4. Relaţii cu sindicate, patronate, asociaţii profesionale, ONG-uri

Angajaţii unităţii noastre, 57 de persoane sunt membri ai Sindicatului Liber din Învăţământ – Zona

Apuseni.

O colaborare bună avem cu ONG ECOABRUD cu care am început colaborarea din aprilie 2004 –

având ca ţintă derularea proiectului “Pentru un oraş mai curat”, precum şi alte activităţi cu tentă educativă

ecologică.

Există contracte de parteneriat cu Asociatia „Sf. NICOLAE” Abrud , asociatie caritabila,luînd în

considerare toate informatile prezentate s-a realizat analiza SWOT si PESTE.


53

2.7 Analiza S.W.O.T. PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Ofertă educațională diversificată, adaptată

cerinţelor de pe piaţa forţei de muncă şi

intereselor elevilor;

- Parteneriate cu agenții economici pentru

asigurarea instruirii practice a elevilor la nivelul

cerut de standardele de pregătire profesională;

- Implicarea activă a şcolii în programele de

dezvoltare a comunităţii locale;

- Corpul profesoral este bine pregătit, preocupat

permanent pentru formarea continuă de

specialitate şi metodică, cadre didactice

titulare, majoritatea cu gradul didactic 1 şi 2;

- Baza materială foarte bună - cabinete,

laboratoare, ateliere şcolare specializate cu

dotare la standarde europene, sală de sport,

internat și cantină;

- Rezultatele școlare bune la olimpiade și

concursuri;

- Implicarea școlii în programele educaționale

pentru adulți;

- Numărul mare de absolvenți integrați în

învățământul superior;

- Implicarea Primăriei și relația foarte bună cu

Consiliul local;

- Surse de finanțare extrabugetare;

- Promovabilitatea la examenul de bacalaureat

este relativ scăzută în special pe filiera

tehnologică, profilul tehnic;

- Lipsa de motivație a elevilor;

- Absenteismul ridicat în rândul elevilor;

- Numărul mare al elevilor care efectuează

naveta zilnic;

- Situația materială precară a multor elevi;

- Insuficienta implicare a cadrelor didactice în

promovarea şcolii, atât în rândul elevilor, cât şi

al părinţilor;

- Dificultăți în comunicarea şcolii cu părinţii, feed-

back-ul din partea părinţilor fiind redus;

- Lipsa de interes a părinților pentru activitățile

școlare și extrașcolare ale elevilor;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Singura unitate liceală din zonă care asigură pregătirea elevilor,

inclusiv in ciclul superior al liceului pe cele trei filiere: teoretic,

vocational şi tehnic;

- Gradul scăzut de pregătire

al elevilor din clasele de

început de ciclu liceal;


54

- Existenţa posibilităţilor de a obţine resurse extrabugetare prin:

închirieri, donaţii etc;

- Autonomie în utilizarea resurselor extrabugetare;

- Utilizarea cantinei și a internatului pentru programe sociale;

- Creşterea ponderii IMM-urilor în ansamblul activităţilor economice;

- Asigurarea calității actului educațional prin asigurarea Sistemului

de Control Intern Managerial;

- Acordarea de burse elevilor din învățământul național de stat în

limita fondurilor alocate de Consiliul local;

- Derularea programelor naţionale „Cornul şi laptele”, „Bani de

liceu” şi „EURO 200”, ”Rechizite şcolare”;

- Zonă minieră în curs de

restructurare, cu ofertă

redusă de locuri de muncă;

- Populația școlară în

descreștere datorită migrării

populației spre zone

dezvoltate economic sau în

străinătate;

- Slaba consiliere a elevilor

din gimnaziu şi din liceu

privind orientarea şcolară şi

profesională – având

informaţii reduse despre

specificul calificărilor

solicitate;

- Situația materială precară a

părinților;

- Lipsa de orientare

profesională.

2.8 Analiza PESTE

Politicul:

- politicile educaţionale şi generale de dezvoltare de la nivel naţional, regional sau local nu

favorizează pe deplin atingerea ţintelor noastre strategice; faptul că oraşul Abrud este foarte

izolat a dus la o scădere a interesului economic pentru investiţii în zonă, la depopularea parţială

a zonei prin plecarea multor familii în alte zone din ţară şi chiar în străinătate la muncă;

- Consiliul local Abrud şi Primăria Abrud sunt unele din puţinele instituţii din zonă care au

constanţă în a sprijini instituţia noastră, oferind sprijin şi în accesarea unor programe cu

finanţare europeană;

Economicul: l-am analizat pe larg, la nivel naţional, regional şi local. Din cele expuse reies

următoarele:

- există recesiune economică la nivelul zonei, cu consecinţe foarte grele asupra evoluţiei zonei

Abrud pe perioada analizată şi imediat după;

- ramurile economice prioritare sunt în curs de desfiinţare şi restructurare (industria extractivă a

metalelor neferoase, mineritul) şi profilul ocupaţional este în plină schimbare, cu consecinţe

deosebit de importante pentru sistemul educaţional din zonă, şi mai ales pentru liceul nostru,

care era un principal furnizor de tineri pregătiţi pentru aceste locuri de muncă;

- nivelul mediu al câştigurilor în zonă cunoaste o ușoară creștere în ultima perioadă, datorită

crearii de noi locuri de muncă , prin deschiderea unor secții de componente auto în Filatura de

bumbac Abrud ;

- comunitatea, prin actualul primar şi angajaţii Consiliului local, au dezvoltat un puternic colectiv

de scriere a proiectelor şi accesare a finanţărilor comunitare, care situează Abrudul între primele

oraşe din ţară din acest punct de vedere, raportat la număr de locuitori, ceea ce ajută şi instituţia

şcolară în mod direct şi indirect.


55

Socialul se referă atât la existenţa şi modul în care sunt abordate, la nivel naţional, regional şi

local, problemele sociale şi la poziţia diferitelor grupuri de interes faţă de problematica educaţiei.

- nivelul şomajului este în stagnare;

- nivelul de trai este în ușoară creștere;

- nivelul şi structura delincvenţei: delicvenţa juvenilă nu este la cote alarmante, venind dinspre

exteriorul şcolii către interior;

Tehnologicul se referă la nivelul tehnologic accesibil educaţiei şi formării.

- în zonă există televiziune prin cablu, acces la internet, reţea telefonică şi acces la reţele de

telefonie mobilă;

- există suficiente spaţii de formare utilate cu aparatura necesară;

- un procent destul de mare de familii au calculatoare personale şi sunt conectate la Internet.

Ecologicul se referă la modul în care proiectele noastre pot afecta mediul.

- Liceul din Abrud nu este un poluator pentru oraş, nici prin funcţionarea propriu-zisă (centrală

termică, deşeuri produse) nici prin activităţile desfăşurate.

- Mai mult, această instituţie s-a transformat în ultimii ani într-un furnizor de educaţie ecologică prin

acţiunile extracurriculare desfăşurate la nivelul instituţiei, prin activităţi de ecologizare la nivelul

localităţii cât şi la nivel regional, prin parteneriat cu ONG-ul ECO-Abrud

În urma acestei analize putem formula Misiunea şcolii, priorităţile, obiectivele,

termenele şi rezultatele aşteptate.


56

2.9 Scopuri şi opţiuni strategice, termene şi rezultate

aşteptate

MISIUNEA ŞCOLII

Să oferim locuitorilor din zona abrud oportunităţi educaţionale şi de formare profesională la

standarde de calitate, asigurându-le egalitatea şanselor în dezvoltarea propriei cariere.

să stimulăm învăţarea pe tot parcursul vieţii, pentru a deveni cetăţeni activi.

Misiunea școlii a fost stabilită în concordanță cu idealul educațional ce implică dezvoltarea

competenţelor de bază: alfabetizarea digitală şi informaţională, cultura tehnologică, comunicarea în limbi

moderne de largă circulaţie, cultura şi conduita civică, cetăţenia democratică, gândirea critică, capacitatea

de adaptare la situaţii noi, lucrul în echipă, interesul pentru dezvoltarea personală şi învăţarea continuă,

respectarea standardelor de calitate şi a spiritului antreprenorial.

În acord cu viziunea și cu principiul că progresul poate fi obținut numai prin performanță, dorim

să oferim elevilor noștri șanse egale de formare și dezvoltare a personalității lor, pregatirea necesară

pentru valorificarea întregului lor potențial astfel încât să obțină performanța școlară necesară progresului

personal. De aceea, prioritar pentru școală este asigurarea calității serviciilor educaționale, având în

vedere atingerea standardelor de performanță europene. Ne dorim ca în parteneriat cu comunitatea locală

să dezvoltăm un mediu favorabil învățării, bazat pe valori morale pozitive, în care fiecare elev să

beneficieze de șansa dezvoltarii sale ca persoană și personalitate.

Școala va fi deschisă dialogului cu comunitatea, va realiza o educație multiculturală, asigurând

astfel apropierea dintre elevi, cunoașterea și acceptarea reciprocă în vederea unei conviețuiri armonioase.

Fiecare elev va fi sprijinit să-și cunoască și să-și dezvolte potențialul și aptitudinile în funcție de interesul

și motivațiile personale, să-și dezvolte personalitatea astfel încât traiectul lui existențial, social și

profesional să se poată desfășura sub semnul succesului.

Priorităţi, obiective, ținte

În urma analizei situaţia actuale şi a tendinţelor viitoare constatăm următoarele priorităţi în

activitatea şcolii:

1. CORELAREA OFERTEI EDUCAŢIONALE A ŞCOLII CU NEVOILE DE CALIFICARE

Obiectiv 1

Identificarea nevoilor de calificare din zonă şi corelarea lor cu nevoile individuale de calificare.


57

Ţinta

• Obţinerea de informaţii credibile, periodic actualizate şi accesibile privind nevoile de calificare

• Reducerea ratei şomajului tinerilor

Obiectiv 2

Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare

Ţinta

• Adaptarea ofertei pe termen lung la nevoile de calificare

• Promovarea imaginii şcolii şi popularizarea ofertei educaţionale

Obiectiv 3

Diversificarea serviciilor oferite prin şcoală în invatamantul profesional si tehnic ; facilitarea

accesului la învăţare permanentă, de calitate a persoanelor adulte

Ţinta

• Implicarea activă a şcolii în programe de formare a adulţilor

2. CREȘTEREA RATEI DE PROMOVARE A ELEVILOR LA EXAMENUL DE

BACALAUREAT ÎN VEDEREA ACCESULUI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL TERȚIAR ȘI A

INTEGRĂRII PROFESIONALE

Obiectiv1

Facilitatea accesului la educație pentru elevii din categorii dezavantajate, reducerea

absenteismului și prevenirea abandonului școlar;

Ţinta

• Creșterea ratei de promovabilitate a elevilor de liceu cu 1,5%/an;

• Reducerea absenteismului cu 1%/an,

• Creşterea numărului de absolvenți care își continuă studiile în învățământul terțiar și a celor care

intră pe piața muncii;

Obiectiv2

Dezvoltarea flexibilităţii personale prin activități de orientare și consiliere în carieră;

Ţinta

• Creşterea gradului de acoperire a calității serviciilor de orientare și consiliere;

3. DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR PROFESIONALE ALE RESURSELOR UMANE

Obiectiv 1

Asigurarea calităţii serviciilor oferite de şcoală

Ţinta

• Utilizarea şi implementarea instrumentelor pentru asigurarea calităţii în invatamantul profesional

si tehnic .

Obiectiv 2


58

Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic din invatamantul

profesional si tehnic .

Ţinta

Participarea tuturor cadrelor didactice la o formă de perfecţionare metodică sau de specialitate

anual

Obiectiv 3

Facilitarea adaptărilor şi schimbărilor din sistem prin măsuri de sprijin pentru atenuarea

impactului restrângerilor de activitate asupra profesorilor din invatamantul profesional si tehnic .

Ţinta

Măsuri de sprijin pentru atenuarea impactului restrângerilor de activitate supra profesorilor din

invatamantul profesional si tehnic.

4. DEZVOLTAREA ŞI DIVERSIFICAREA PARTENERIATULUI SOCIAL

Obiectiv 1

Extinderea şi diversificarea reţelei de parteneriat

Ţinta

• Extinderea reţelei de colaborare cu şcolile din zonă și cu partenerii sociali

• Încheierea unui număr de minimum 8 contracte de colaborare cu agenţi economici privaţi din

domeniul: mecanic şi electric;

• Încheierea unui număr de minimum 4 contracte cu ONG-uri, Fundaţii etc.

Obiectiv 2

Creşterea implicării partenerilor sociali în desfăşurarea procesului de formare

Ţinta

• Realizarea a minimum 6 evenimente cultural – artistice pe an cu participarea elevilor şcolii şi a

partenerilor sociali

5. MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII ŞI DOTĂREA ŞCOLII

Obiectiv 1

Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în invatamantul profesional si tehnic.

Ţinta

• Reabilitarea bazei materiale existente

• Modernizarea mijlocelor de învăţământ şi a echipamentelor didactice pentru laboratoare, cabinete

și sală de sport.

• Atragerea de resurse noi pentru investiţii în baza materială, pentru dotarea cu echipamente de

instruire conform standardelor de pregătire


59

PARTEA a III–a PLANUL OPERAȚIONAL

ANUL ȘCOLAR

2019-2020 1. Introducere

Scopurile (țintele) strategice formulate în PAS sunt în concordanță cu obiectivele identificate.

Datorită condițiilor din zonă, activitatea economică se desfășoară preponderent în întreprinderile

mici şi mijlocii care necesită forță de muncă calificată, fiind necesară formarea profesională a

absolvenților de gimnaziu. Apariția de noi calificări pe piaţa muncii impune creşterea rolului CDL şi

CDS dar și implicarea agenţilor economici în elaboarrea lor.

Pentru scăderea numărului de șomeri, cât și pentru integrarea pe piața muncii a absolvenților este

necesară dobândirea de noi competențe profesionale necesare pentru intrarea pe o pieță a muncii într-o

continuă schimbare.

Este absolut necesar ca elevii să aibă informaţii de bază privind perspectivele profesionale,

alternativele oferite, traseele de urmat. Şcoala trebuie să le faciliteze luarea unei decizii în cunoştinţă

de cauză

Pentru atingerea indicatorilor calitativi prevăzuți în Planul pentru asigurarea calității, cadrele

didactice vor fi sprijinite în desfășurarea de activități metodice, cât și de formare profesională.

Transformările economice rapide, introducerea tehnologiilor moderne şi dinamica pieţei forţei

de muncă fac necesară extinderea realaţiilor de parteneriat atât cu agenţii economici cât şi cu

partenerii sociali. Nevoia de formare personală şi profesională a elevilor necesită implicarea mai

multor parteneri în activitatea şcolii.

Susținerea familiilor sărace pentru care este deosebit de greu să întreţină copii la şcoală, dar și a

celor care locuiesc la distanțe mari de şcoală, în cătune izolate trebuie să constituie o prioritate pentru

autoritățile locale.

De asemenea, rromii care au o situaţie materială precară și nu frecventează şcoala să

beneficieze de sprijinul autorităților local, dar și de o consiliere corespunzătoare în privinţa atitudinii

faţă de şcoală.


60

Asigurarea calităţii şi eficienţei procesului de formare profesională centrat pe elev şi orientat

spre formarea competenţelor profesionale în concordanţă cu cerinţele şi standardele de pregătire este

condiţionată de utilizarea unor echipamente adecvate, de modernizarea spațiilor de învățământ și

asigurarea microclimatului favorabil învățării, cât și dotarea corespunzătoare a laboratoarelor,

cabinetelor şi atelierelor şcoală.

Școala va deveni o organizație modernă, complexă, compatibilă cu unitățile similare europene

numai printr-un învățământ profesional și tehnic consolidat, eficient, adaptat nevoilor în schimbare ale

comunității locale și aspirațiilor individuale.


61

PRIORITĂŢILE ŞCOLII

1. CORELAREA OFERTEI EDUCAŢIONALE A ŞCOLII CU NEVOILE DE

CALIFICARE

2. CREȘTEREA RATEI DE PROMOVARE A ELEVILOR LA

EXAMENUL DE BACALAUREAT ÎN VEDEREA ACCESULUI ÎN

ÎNVĂȚĂMÂNTUL TERȚIAR ȘI A INTEGRĂRII PROFESIONALE

3. DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE

RESURSELOR UMANE

4. DEZVOLTAREA ŞI DIVERSIFICAREA PARTENERIATULUI SOCIAL

5. MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII ŞI DOTAREA ȘCOLII


62

2. Priorităţi, obiective, ținte

PRIORITATEA 1

CORELAREA OFERTEI EDUCAŢIONALE A ŞCOLII CU NEVOILE DE CALIFICARE

Obiectiv: 1. Identificarea nevoilor de calificare din zonă şi corelarea lor cu nevoile individuale de

instruire

Obiectiv: 2. Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare

Ţinta:

Obţinerea de informaţii credibile, actualizate privind nevoile de calificare

Reducerea ratei şomajului tinerilor

Adaptarea ofertei pe termen lung la nevoile de calificare

Promovarea imaginii şcolii şi popularizarea ofertei educaţionale

Indicatori de performanță:

- cunoaşterea calificărilor cerute pe piaţa muncii şi a opţiunilor elevilor din învăţământul gimnazial,

- realizarea proiectului planului anual de şcolarizare

- monitorizarea inserţiei socioprofesionale a absolvenţilor de la invatamantul profesional si tehnic

Context:

Zona Abrud este defavorizată, dar în curs de restructurare, se dezvoltă întreprinderi mici şi

mijlocii ce necesită dezvoltarea invatamantului profesional si tehnic, modificări rapide de calificări

absorbite pe piaţa muncii.

A scăzut interesul pentru continuarea studiilor şi formarea profesională a absolvenților de

gimnaziu.

Noile strategii de formare profesională impun creşterea rolului CDL şi CDS, dar şi elaborarea lor

de către echipe mixte formate din cadre didactice tehnice în parteneriat cu agenţi economici.


63

Acţiuni pentru atingerea obiectivului

Rezultate aşteptate Perioada

de realizare

Persoana/ persoanele responsabi

le

Parteneri Resurse necesare

Documentare prin aplicarea

unor chestionare pentru părinţi,

elevi şi agenţi economici în

vederea stabilirii nevoilor de

calificare, a tendinţelor de

dezvoltare socio economică din

zonă şi a nevoilor individuale de

calificare.

Clasamentul opţiunilor

elevilor

Realizarea unei baze

de date statice privind

oportunitatea unor

competenţe, module,

discipline cerute de

agenţii economicii

Noiembrie

2019

Director

Director

adjunct

Agenţii

economici

Consiliul

Local

Elevi, părinţi

Chestionar

e,

rechizite,

calculator,

internet,

xerox

Elaborarea proiectului planului

de şcolarizare corelat cu

opţiunile elevilor, nevoia de

calificare din zonă şi

recomanările PRAI şi PLAI

Proiectul planului

anual de şcolarizare

Decembrie

2019

Consiliul de

administraţie

Parteneri

sociali

Cadre

didactice

Hârtie

Conectare

Internet

Popularizarea ofertei

educaţionale

Caravana ofertei

educaţionale

Ziua porţilor deschise

Târgul de ofertă

educţională

Scoala altfel

Realizarea planului de

şcolarizare Mai 2020 Director

ISJ,

Cadre

didactice

Diriginţii cls.

a VIII-a

Pliante,

afişe,

materiale

de

prezentare

Formarea grupurilor de lucru şi

elaborarea CDL în parteneriat

cu agenţii economici, ţinând

cont de nevoile rezultate din

investigaţia făcută

4 profesori abilitaţi

pentru proiectare

curriculară

proiecte de CDL în

concordanţă cu nevoile

de formare din zonă

Februarie

2020

Director,

Director

adjunct

Responsabilu

l grupului de

lucru (aria

curriculară

Tehnologii)

Cadre

didactice

Agenţi

economici cu

care şcoala

dezvoltă

parteneriat

Rechizite,

calculator

Internet

Imprimant

ă

Discutarea proiectelor în

Consiliul pentru curriculum

Propuneri pentru

îmbunătăţire

Martie

2020

Membrii

consiliului

pentru

curriculum

Agenţi

economici

Rechizite,

calculator

Internet

Imprimant

ă

Validarea proiectelor şi

aplicarea lor

Programe şcolare

avizate şi aplicate

Aprilie -

Mai 2020

Comisia

pentru

curriculum

ISJ Alba

Agenţi

economici

Rechizite,

calculator

Internet

Imprimant

ă

Organizarea vizitelor la

intreprinderi de profil, în special

pentru elevii de la invatamantul

profesional si tehnic

Număr de vizite

realizate

Noiembrie

2019 –

aprilie

2020

Director

Catedra

tehnică

Agenţi

economici

Transport,

cazare


64

Actualizarea anuală a Planului

de acţiune al şcolii Revizuirea PAS

octombrie

2019

Director,

profesori

Consiliul de

administraţie

Obiectiv: 3. Diversificarea serviciilor oferite prin şcolile de la invatamantul profesional si tehnic, facilitarea

accesului la învăţarea permanentă, de calitate a persoanelor adulte

Ţinta: Implicarea activă a şcolii în programe de formare a adulţilor

Indicatori de performanță

Rezultatele sondajelor efectuate la angajatori în ce priveşte nevoia de calificări; numărul de adulţi reintegraţi

în muncă;

Context:

Zona Abrud fiind o zonă declarată zonă defavorizată, este caracterizată în special de numărul mare de

şomeri, proveniţi în mare parte din sectorul minier, precum şi tineri absolvenţi care nu şi-au găsit loc de

muncă. Practicarea unei meserii necesită ca persoanele să posede competenţele necesare atestate printr-un

certificat de competenţe profesionale. Persoanele care nu au finalizat nici o pregătire după absolvirea ciclului

gimnazial face dificilă sau chiar imposibilă pătrunderea acestor persoane pe piaţa muncii.

Acţiuni pentru

atingerea obiectivului Rezultate aşteptate

Perioada de

realizare

Persoana/

persoanele

responsabile

Parteneri Resurse

necesare

Investigarea pieţei muncii

prin sondaje aplicate

agenţilor economici,

AJOFM

Identificarea nevoilor de

calificare existente pe

piaţa muncii

Septembrie

2019

Director

Agenţi

economici

AJOFM

Agenţii

economici

AJOFM

Consiliul

Local

Venituri

proprii

Popularizarea ofertei de

calificări pentru adulţi

Realizarea numărului

minim necesar de

înscrieri pentru cursurile

de formare propuse

Octombrie

2018

Director

Director adj.

Cadre

didactice din

şcoală

Venituri

proprii

Continuarea programului

A DOUA ŞANSĂ

şcolarizarea adulţiilor din

zonă care nu au absolvit

ciclul gimnazial

Frecventarea cursurilor

şi finalizarea lor,

posibilitatea continuării

completării studiilor

Septembrie

2018

Directorul

Cadre

didactice

Cursanţi MEC


65

PRIORITATEA 2

CREȘTEREA RATEI DE PROMOVARE A ELEVILOR LA EXAMENUL DE BACALAUREAT ÎN

VEDEREA ACCESULUI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL TERȚIAR ȘI A INTEGRĂRII PROFESIONALE

Obiectiv: 1. Facilitatea accesului la educație pentru elevii din categorii dezavantajate,reducerea absenteismului și

prevenirea abandonului școlar;

Obiectiv:2. Dezvoltarea flexibilităţii personale prin activități de orientare și consiliere în carieră;

Ţinta:

Creșterea ratei de promovabilitate a elevilor de liceu cu 1,5%/an;

Reducerea absenteismului cu 1%/an,

Creşterea gradului de acoperire a calității serviciilor de orientare și consiliere;

Creşterea numărului de absolvenți care își continuă studiile în învățământul terțiar și a celor care intră pe

piața muncii;

Indicatori de performanță:

- Numărul de elevi promovați raportat la numărul de elevi înscriși, comparat cu anul școlar anterior ;

- Număr de absențe/elev din anul în curs , comparat cu numărul de absențe din anul școlar anterior;

- Toţi elevii claselor terminale vor avea un plan personal de dezvoltare a carierei;

- Realizarea unui număr mediu de minim 2 ore de consiliere /elev, anual pentru elevii din clasele terminale

- Informaţii accesibile elevilor privind oportunităţile de carieră, oferta şi alternativele în cadrul sistemului de

invatamant terțiar.

Context:

În zona orașului Abrud există numeroase familii cu venituri mici pentru care este dificil să-și întreţină copiii

la şcoală. Mulți elevi fac naveta pe distanțe relativ mari , iar unii dintre acestia care locuiesc în cătune izolate au

de parcurs, pe jos, până la drumurile accesibile mijloacelor de transport 7 – 8 km sau chiar mai mult .

Există numeroase cazuri de elevi care provin din familile monoparentale , elevi ai căror părinți sunt plecați în

străinătate și lăsați în grija tutorilor cât și elevi de etnie rromă care necesită o susținere din partea școlii în ceea ce

privește prezența la ore și rezultatele la învățătură.

Dinamica pieţei muncii pune elevii într-o situaţie dificilă atunci când iau decizii în ceea ce priveşte viitorul lor

în carieră.

Valorificarea la maxim a performanţelor individuale, personale şi profesionale, în funcţie de interesele şi

capacităţile fiecăruia necesită ca elevii, mai ales cei din anii terminali să fie informaţi privind perspectivele

profesionale, alternativele oferite, traseele de urmat. Şcoala trebuie să le faciliteze luarea unei decizii în

cunoştinţă de cauză.

Acţiuni pentru atingerea

obiectivului Rezultate aşteptate

Perioada de

realizare

Persoana/

persoanele

responsabile

Parteneri Resurse

necesare

Identificarea elevilor cu

abandon şcolar, reintegrarea

în procesul de învăţământ

Reînscrierea la şcoală Septembrie

2019

Director,

Profesorii

Secretar

Consiliile

locale,

Poliţia

Surse proprii

Crearea unei baze de date cu

elevii existenţi în şcoală în

anul şcolar 2018– 2019

Baza de date Septembrie

2019

Director,

secretar-

informatician

Diriginţi

Secretariat

Elevi

Calculatoare

SIIR

Identificarea elevilor din

categorii dezavantajate

Intocmirea unei situatii

clare privind elevii din

categoriile dezavantajate

Septembrie

2019

Director

Director adj.

Secretar

Directia

pt.Protectia

Copilului

Consiliile

Calculatoare


66

locale

Scolile

generale

Depistarea elevilor cu cerinţe

speciale, monitorizarea

acestora.

Alcătuirea unor planuri

de intervenţie

personalizate în vederea

promovării unui

învăţământ incluziv de

calitate

Septembrie

2019

– Iunie 2020

Consilier

şcolar,

diriginţi

CJRAE

Alba,Profes

ori, părinţi,

Elevi.

Elaborarea în colaborare cu

Consiliul Local a unui

program de sprijin care să

cuprindă măsuri de sprijin

pentru:

-Decontarea navetei

-Acordarea de burse sociale

Programul de sprijin Octombrie

2019

Director,

Consilier

educativ

Contabil

Diriginţi

Asistent social

Consiliile

Locale

Direcţia

pentru

protecţia

copilului

Surse proprii

Popularizarea proiectelor

guvernamentale de sprijin

social „Bani de liceu”, „Euro

200”.

Număr burse sau

ajutoare sociale acordate Permanent

Director

adjunct

Comisia de

burse

Diriginţi

ISJ Alba

Consiliul

local

Resurse

proprii

Lectorate cu părinții sau

vizite la domiciliile elevilor

din categoriile dezavantajate,

pentru reducerea

absenteismului scolar.

Reducerea numărului de

absenţe nemotivate pe

elev

Lunar

Director,

Consilier

şcolar

Diriginţi

Parteneriat

cu CJRAE

Parinți

ONG-uri

Resurse

proprii

Consilierea elevilor în

vederea reducerii

absenteismului și eliminarea

abandonului școlar.

Reducerea numărului de

absenţe nemotivate pe

elev

Lunar

Director,

Consilier

şcolar

Diriginţi

Parteneriat

cu CJRAE

Parinți

ONG-uri

Resurse

proprii

Orientarea elevilor de clasa a

VIII și clasele XII-XIII în

alegerea parcursului școlar și

a carierei potrivite- activități

derulate prin proiectul

ROSE.

Consilierea elevilor în

alegerea carierei

potrivite.

Incheierea acordurilor

de paterneriat- vizite de

studiu si de documentare

Pe parcursul

anului şcolar

Consilier

şcolar

Diriginţi la

clasele

terminale

Director

Diriginţi

ONG-uri

Universitati

Agenți

economici.

Materiale

promoţionale

Excursii de

documentare

Resurse

proiect

ROSE

Implicarea activă în campanii

privind lupta împotriva

violenţei, a consumului de

droguri, alcool, tutun, SIDA

Chestionare,materiale

informative adresate

elevilor şi diriginţilor

Utilizarea materialelor

în cadrul orelor de

dirigenţie

Septembrie

2019

– Iunie 2020

Director

adjunct,

Consilier

şcolar,

diriginţi,

Agenţia

naţională

Antidrog,

Poliţia

Abrud,

Părinţi

Diriginţi

Elevi, ONG

Resurse

proprii

Realizarea unor programe de

pregătire pentru eliminarea

decalajelor din activitatea

Recuperarea decalajelor

, cresterea procentului

de promovabilitate

Permanent

Director,

Diriginţi,

profesori

Elevi,

familia

Resurse

proprii

Resurse

proiect


67

școlară a elevilor .Activități

de tip remedial desfășurate

prin proiectul ROSE.

ROSE

Activități de pregătire

suplimentara cu elevii

claselor a XII /XIII –a pentru

creșterea ratelor de absolvire

a liceului și promovabilitate

la bacalaureat prin proiectul

ROSE.

Cresterea ratei de

absolvire a liceului și a

procentului de

promovabilitate.

Permanent

Director,

Diriginţi,

profesori

Elevi,

familia

Resurse

proprii

Urmărirea traiectului şcolar

şi profesional ulterior al

absolvenţilor

Evaluarea calităţii

serviciului educaţional

oferit de şcoală

Octombrie

2019

Diriginţii

claselor

terminale

Absolvenţi

Universități

Agenţi

economici

Resurse

proprii


68

PRIORITATEA 3

DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE RESURSELOR UMANE

Obiectiv: 1. Asigurarea calităţii serviciilor oferite de şcoală

Obiectiv: 2. Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic din invatamantul


Obiectiv: 3. Facilitarea adaptărilor şi schimbărilor din sistem prin măsuri de sprijin pentru atenuarea impactului

restrângerilor de activitate asupra profesorilor din invatamantul profesional si tehnic

Ţinte:

Utilizarea şi implementarea instrumentelor pentru asigurarea calităţii în invatamantul profesional si tehnic

Participarea tuturor cadrelor didactice la cel puțin o perfecționare metodică sau de specialitate

Măsuri de sprijin pentru atenuarea impactului restrângerilor de activitate asupra profesorilor din

invatamantul profesional si tehnic


- Implementarea planului pentru asigurarea calităţii în şcoală;

- Mumăr de cadre didactice cuprinse anual în activităţile metodice organizate de şcoală;

- Activități de mentorat pentru profesorii debutanţi;

- Măsuri pentru atenuarea impactului restrângerilor de activitate asupra profesorilor din invatamantul


Context:

Performanţa unei organizaţii depinde în mod direct de performanţa resurselor umane pe care le are. S-a dovedit

în practica pedagogică utilitatea şi eficienţa utilizării metodelor activ – participative, a invăţării diferenţiate,

proiectarea unor situaţii de învăţare, care să urmărească valorificarea experienţei elevilor.

Reforma actuală a învăţământului profesional şi tehnic se caracterizează şi printr-o dinamică crescută în

domeniul organizării învăţării, schimbări repetate ale politicilor educaţionale, a legislaţiei în domeniu, a planurilor

cadru şi a programelor şcolare. Toate acestea necesită o informare în timp util a tuturor factorilor de şcoală şi o

monitorizare permanentă a calităţii actului educativ.



Perioada de

realizare

Persoana/

persoanele

responsabile

Parteneri Resurse

necesare

Reactualizarea sarcinilor pe

membrii comisiei de asigurare

a calităţii

Fiecare membru al

CEAC are sarcini

concrete

Septembrie

2019

Responsabil

CEAC Profesori

Resurse

proprii

Întocmirea planurilor

strategice şi operaţionale

privind sistemul de asigurare a

calităţii

Planurile şi

instrumentele de

evaluare

Octombrie

2019

Comitetul de

asigurare a

calităţii

Cadrele

didactice,

agenţi

economici,

elevi, părinţi

Resurse

proprii

Aplicarea testelor pentru

identificarea stilurilor de

învăţare la clasele a IX-a

Stabilirea stilului de

învăţare dominant în

fiecare clasă

Septembrie

2019 Director

Elevi

Diriginţii Chestionare

Aplicarea Standardelor de

pregătire profesională – ciclul

superior al liceului

Cunoaşterea metodologiei

pentru bacalaureat 2020

Participarea a unui

procent 90% din

absolvenţii claselor

terminale la examenele

de bacalaureat în anul

Octombrie

2019

Director

Tanţoş Mariana

Neagu Elena

Carmen

Diriginţi

Cadrele

didactice

Părinţi

Legislație


69

2020

Participare la programe de

formare continuă pentru

dezvoltarea competenţelor

metodice şi adaptarea la

cerinţele reformei din

invatamantul profesional si

tehnic (stagii de formare prin

instituţiile acreditate, întâlniri

metodice, lecţii deschise,

scheme de mentorat)

Informarea cadrelor

didactice în timp util Permanent

Director

Prof.Anca

Monica

Secretar

Cadre

didactice,

Resurse

proprii

Participarea la programe de

formare continuă pentru

reconversia profesională şi

creşterea mobilităţi

ocupaţionale a profesorilor

Participarea la

programe de formare

continuă şi reconversie

Permanent Director,

Anca Monica

Cadre

didactice,

Universităţi,

CCD

Utilizarea laboratoarelor la

disciplinele care au lecţii

interactive

Vor fi realizate cat mai

multe lecții în

laboratoare cu

participarea a cel puțin

80% din elevii liceului

Septembrie

2019 –

Iunie 2020

Iancu Alina

Elevi

Cadre did

Laboratoare

de

informatică

Obligativitatea elevilor de a

purta o vestimentaţie specifica

unitatii scolare

Creşterea gradului de

securitate în şcoală şi

promovarea imaginii

şcolii

Septembrie

2019

Director,

Consiliul de

administraţie

Părinţi, elevi Comitetul

de părinţi

Realizarea procedurilor de

colectare regulată a feed-back

ului din partea elevilor privind

calitatea educaţiei

Îmbunătăţirea calităţii

procesului instructiv –

educativ

Permanent Director, CEAC Elevi,

diriginţi

Realizarea şi aplicarea

procedurilor de optimizare a

evaluării învăţării

Măsurarea gradului de

satisfacţie a elevilor şi

părinţilor faţă de

rezultatele şcolare şi

extraşcolare ale

activităţii instituţiei

Permanent Director, CEAC

Elevi,

diriginţi,

părinţi,

agenţi

economic

Activităţi de recuperare şi

pregătire suplimentara în

afara orelor de curs

Creşterea nivelului de

cunoştinţe, prevenirea

abandonului şcolar şi

ridicarea procentului

de promovabilitate

permanent Director, cadre

didactice

Părinţi şi

elevi

Materiale

de invatare,

fișe de lucru

Trimiterea de rapoarte

periodice către familiile

elevilor problemă,

monitorizarea acestor raportări

Intensificarea legăturii

cu familiile elevilor;

Reducerea cu cel puţin

10% a absenteismului,

întărirea disciplinei şi

îmbunătăţirea situaţiei

la învăţătură

Permanent

Diriginţi, cadre

didactice,

pedagog

Părinţi, elevi,

parteneri

sociali


70

PRIORITATEA 4

DEZVOLTAREA ŞI DIVERSIFICAREA PARTENERIATULUI SOCIAL

Obiectiv: 1. Extinderea şi diversificarea reţelei de parteneriat

Obiectiv: 2. Creşterea implicării partenerilor sociali în desfăşurarea procesului de formare

Ţinta:

Extinderea reţelei de colaborare cu şcolile din zonă și cu partenerii sociali

Încheierea unui număr de minimum 8 contracte de colaborare cu agenţi economici privaţi din

domeniul: mecanic şi electric

Încheierea unui număr de minimum 4 contracte cu ONG-uri, Fundaţii, etc.

Realizarea a minimum 6 evenimente cultural – artistice pe an cu participarea elevilor şcolii şi a

partenerilor sociali


- numărul agenţilor economici care să acopere toate domeniile de pregătire din şcoală

- numărul programelor de cooperare derulate

Context

Transformările economice rapide, introducerea tehnologiilor moderne şi dinamica pieţei forţei de muncă fac

necesară extinderea realaţiilor de parteneriat atât cu agenţii economici cât şi cu partenerii sociali

Nevoia de formare personală şi profesională a elevilor necesită implicarea mai multor parteneri în activitatea

şcolii

Nevoia de formare personală şi profesională în noul context european

Acţiuni pentru

atingerea obiectivului

Rezultate

aşteptate

Perioada de

realizare

Persoana/

persoanele

responsabile

Parteneri Resurse

necesare

Identificarea şcolilor

interesate în realizarea

unei reţele de cooperare

Încheierea

acordurilor de

parteneriat

Septembrie 2019 Director

Director adj.

Reprezentanţii

şcolilor din

reţea

Resurse

proprii

Constituirea reţelei de

colaborare cu şcolile

gimnaziale din zona

Contracte de

parteneriat

Octombrie 2019

– Noiembrie

2020

Director Directorii

şcolilor vizate

Resurse

proprii

Elaborarea unui

program comun de

activităţi

Realizarea de

activităţi

conform

planificării

2019-2020 Consiliul de

administraţie

Şcolile din

reţea

Resurse

proprii

Identificarea şi

contactarea agenţilor

economici vizaţi;

încheierea convenţiilor

cadru pentru

u instruirea practică

Încheierea

acordurilor de

parteneriat

Septembrie 2019 Director

Catedra

tehnică

Consiliul de

adminstraţie

Agenţii

economici

Resurse

proprii


71

Derularea programului de

instruire practică la agenţii economici

Toţi elevii din anii terminali vor efectua instruirea practică conform cerinţelor din curriculum

sept 2019 iulie 2020

Director adj.

Catedra tehnică Personalul desemnat de agenţii economici

Sponsorizări

Asigurarea condiţiilor de desfăşurare a instruirii practice pentru elevii cu nevoi speciale

Integrarea socială şi dobândirea competenţelor tehnice specializate de către toţi elevi

La începutul fiecărei stagiu de

practică la unitatea

economică conform planificări

calendaristice

Persoana de contact de la agenții economici, membri catedrei tehnice

Agenţii economici

Asigurarea locurilor individuale de practică în incinta unităţii economice şi în atelierele şcoală

Fiecare elev are locul său de instruire; creşterea gradului de responsabilizare

Conform programării

practici comasate

Unitatea economică unde îşi desfăşoară practica elevii Şeful catedrei tehnice

Agenţii economici

Întocmirea schemelor orare pentru asigurarea instruirii practice

Schema orară funcţională Programarea optimă a practicii

Septembrie 2019 Director Director adjunct

Agenţii economici Consiliul de administraţie Catedra tehnică

Analiza desfăşurării instruirii practice

Procentul de promovabilitate la examenul de certificare profesională nivel 3 și de calificare nivel 4 – 100%

Ian - Apr 2020 Director Director adj.

ISJ Catedra tehnică Reprezentanţii agenţilor economici

Analiza activităâii școlare pe sem. I

Elaborarea fişelor de urmărire a practicii în producţie

Fişe individuale de urmărire a practicii

sept. 2019 Catedra tehnică Agenţi economici

Încheierea de parteneriate cu diferite instituţii (Direcţia de Sănătate Publică, Poliţia, Consiliul Local, Ocolul Silvic, etc. ) ONG-urile, Comitetul de părinţi

Activităţi defăşurate în parteneriat conform calendarului stabilit

Conform calendarului

Director Consilier educativ

ISJ Alba CCD Alba DSP Alba Poliţia Abrud Consiliul Local Abrud

Identificarea partenerilor interesaţi în derularea proiectelor de parteneriat în cadrul programelor europene.

Încheierea acordurilor de parteneriat şi realizarea activităţilor

decembrie 2019

Director Comisia de parteneriat, ONG-uri şi proiecte de dezvoltare a şcolii Catedra lb. moderne


72

Identificarea partenerilor furnizori de programe şi materiale auxiliare pentru îmbunătăţirea activităţii didactice (economie, geografie, limbi străine, consiliere şi orientare)

Încheierea acordurilor de parteneriat Elevi formaţi să gestioneze performant şi responsabil mecanismele economiei de piaţă în noul context european

Septembrie 2019

Director

„Junior Achievement” Romania

Elaborarea unui proiect cu finanţare europeană

Obţinerea de fonduri structurale Activităţi desfăşurate conform planificării

Decembrie 2019

Director Comisia de parteneriate

Identificarea şcolilor din alte judeţe interesate în realizarea de activităţi (educative)în parteneriat

Încheierea acordurilor de parteneriat Activităţi desfăşurate conform planificărilor

Octombrie 2019

Director Director educativ

Comitetul de părinţi al clasei

Elaborarea unui program comun de activităţi Şcoală – Biserică

Încheierea acordurilor de parteneriat Activităţi desfăşurate conform planificării

Octombrie 2019

Prof. Bar Alin Biserica

Continuarea colaborării cu învăţământul special, Programul de Acţiune Comunitară

Elevi educaţi în spiritul solidarităţii umane

2019 - 2020 Profesori - Bar Alin, Anca Monica

Cadrele didactice – invăţământ special

Continuarea parteneriatului biblioteca Liceul ”HCC” Abrud - biblioteca Şcoala Gimnazială I – VIII Abrud

Activităţi desfăşurate conform planificării

Permanent Director Bendea Mariana

Şcoala cu clasele I – VIII Abrud

Demararea acţiunilor pentru asigurarea serviciilor medicale pentru elevi prin cabinetul medical

Obţinerea unui post de asistent medical şcolar

Septembrie 2019

Director

Direcţia judeţeană de sănătate publică


73

PRIORITATEA 5

MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII ŞI DOTAREA ŞCOLII

Obiectiv: 1. Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în invatamantul profesional si tehnic

Ţinta:

Reabilitarea bazei materiale existente

Achiziţionarea mijlocelor de învăţământ şi a echipamentelor didactice pentru modernizarea

laboratoarelor, cabinetelor şi a sălii de sport

Atragerea de resurse noi pentru investiţii în baza materială, pentru dotarea cu echipamente de

instruire conform standardelor de pregătire


- realizarea planului de dotare al şcolii conform normelor de siguranţă, igienă şi confort

- realizarea planului de dotare al şcolii peste nivelul standardelor medii

Context

Asigurarea calităţii şi eficienţei procesului de formare profesională centrat pe elev şi orientat spre formarea

competenţelor profesionale în concordanţă cu cerinţele şi standardele de pregătire este condiţionată de

utilizarea unor echipamente adecvate, adaptate finalităţilor urmărite in diferite faze ale procesului de

instruire cu accent pe pregătirea de bază: Prin urmare se va urmării modernizarea spaţiilor de învăţământ

şi dotarea corespunzătoare a laboratoarelor şi atelierelor şcoală.



Perioada de

realizare

Persoana/

persoanele

responsabile

Parteneri Resurse

necesare

Analiza infrastructurii şi

realizarea studiilor privind

necesitatea dezvoltării

resurselor materiale,

stabilirea priorităţilor la

nivel de şcoală

Rapoarte de

monitorizare

3 septembrie

2019 Administrator

Consiliul

Local

ISJ

Resurse

proprii

Inventarierea

echipamentelor necesare

pentru modernizarea

laboratoarelor, cabinetelor şi

a sălii de sport

Instrumente şi

rapoarte de

monitorizare

Plan de dezvoltare

sept - dec

2019

Director

adjunct

Contabil şef

Administrator

Responsabil

cabinete şi

ateliere

Consiliul

Local

ISJ

M ECTS

Buget local


74

Derularea de proiecte în scopul ameliorării infrastructurii şi dezvoltării bazei materiale

Proiecte de finanţare naţionale şi internaţionale

2019 – 2020

Director Responsabil comisie de parteneriat Responsabil de cabinete / sala de sport

Primăria Agenţi economici ISJ Alba

Folosirea centrului de documentare şi informare în diverse activităţi

Funcţionarea centrului

Permanent Director Bibliotecar

Comitetul de părinţi

Atragerea de resurse noi prin proiecte

Crearea de venituri proprii semnificative în raport cu bugetul

Permanent Director Contabil şef Administrator

Cadre didactice, Consiliul local Agenţi economici


75

PARTEA a IV–a CONSULTARE,

MONITORIZARE ŞI EVALUARE

1. Consultare, organizare

Etapa Contextul / Acţiunea Perioada / locul Observaţii/ factorii

implicaţii

1.

Diseminarea informaţiilor în cadrul

Consiliului profesoral

Stabilirea echipelor de lucru şi a etapelor

August 2019 Director, comisia de

asigurare a calităţii

2. Întâlniri de lucru Septembrie 2019 - ISJ – inspector discipline

tehnice;

3. Corelarea şi prelucrarea primelor date

furnizate

Septembrie 2019

- AJOFM;

- Consiliul local Abrud;

- Camera de Comerţ,

Industrie şi Agricultură;

- directori de şcoli;

- patroni de firme;

- Direcţia Judeţeană de

Statistică Alba

4. Stabilirea etapelor pentru elaborarea

analizei SWOT Septembrie 2019

- Consiliul profesoral;

- Consiliul de administraţie.

5. Elaborarea planurilor de acţiune Octombrie 2019 - cu consultarea şi aportul

„campionilor promotori”


76

2. Monitorizarea şi evaluarea la nivel de echipă /

operaţional

Activitatea de monitorizare şi evaluare va urmări realizarea tuturor priorităţilor la termenele stabilite

prin planurile operaţionale, conform graficului.

Prioritatea Persoana

responsabilă

Modalitatea de

monitorizare

Modalităţi de

evaluare

Termen de

respectat

1. Corelarea ofertei

educaţionale a Liceului

„HCC” Abrud cu

nevoile de calificare din

zonă

Responsabil CEAC

Responsabil Comisie

orientare și consiliere

Urmărirea

termenelor stabilite

în planul de acţiune

al echipei

Urmărirea gradului

de atingere a ţintelor

- opinii ale elevilor;

- opinii ale părinţilor;

- opinii ale

partenerilor sociali;

Ianuarie 2020

2. Integrarea copiilor cu

risc de marginalizare,

dezvoltarea capacităţii

de informare şi

consiliere profesională

Responsabil Comisie

orientare și consiliere

Coordonator proiecte

si programe

educative

Urmărirea

termenelor stabilite

în planul de acţiune

al echipei, planul

operaţional

și planul educaţional

- număr de elevi cu

risc de marginalizare

-chestionare aplicate:

- părinţilor;

- elevilor;

- angajaţilor.

- chestionare aplicate

agenţilor economici

Mai 2020

3. Îmbunătiţirea calităţii

procesului educaţional

Comisia de asigurare

a calităţii

Responsabil

perfecționare cadre

didactice

Urmărirea

parcurgerii etapelor

de formare conform

graficului

Rapoartele şefiilor de

arii curriculare

Discuţii –

chestionare elevi

- asistenţă la lecţii;

- portofolii (profesor

– elev)

Ianuarie 2020

4. Dezvoltarea de

parteneriate pentru

asigurarea integrării

socio – profesionale a

elevilor

Comisia de asigurare

a calităţii

Catedra tehnica

Urmărirea derulării

activităţilor şi

termenelor din planul

operațional

- întâlniri de lucru cu

parteneri

- opinii ale

partenerilor

- studiul hărții

parteneriatelor

Martie 2020

5. Modernizarea bazei

materiale

Contabil şef

Administrator

Membrii CA

Urmărirea graficului

de derulare a

lucrărilor şi dotărilor

- recepţia lucrărilor și

a dotărilor cu

echipamente.

August 2020


77

3. Monitorizarea realizată de management

Prioritatea Persoana

responsabilă

Modalitatea de

monitorizare Acţiune Termen

1. Corelarea ofertei

educaţionale a

Liceului „HCC”

Abrud cu nevoile de

calificare din zonă

Director

Membru CA

responsabil cu

oferta educaționala

Analiza opiniilor

angajatorilor şi ale

absolvenţilor de

gimnaziu, ale

părinţilor

- întocmirea

proiectului planului de

şcolarizare;

- concluzii în vederea

realizării ofertei pentru

anul şcolar viitor

Februarie 2020

2. Integrarea copiilor

cu risc de

marginalizare,

dezvoltarea capacităţii

de informare şi

consiliere profesională

director

Director adjunct

Membru CA

responsabil cu


Analiza

chestionarelor

- analiza activităţii

întreprinse

- elaborarea unui plan

de măsuri şi aplicarea

acestuia

periodic

3. Îmbunătiţirea

calităţii procesului

educaţional

Director adjunct

Membru CA

responsabil cu

perfecționarea

cadrelor didactice

Analiza portofoliilor

şi a rapoartelor de

activitate a catedrelor

- realizarea planului de

îmbunătăţire a

activităţii

- stabilirea direcţiilor

prioritare de acţiune

Februarie 2020

4. Dezvoltarea de

parteneriate pentru

asigurarea integrării

socio – profesionale a

elevilor

Director adjunct

Membru CA

responsabil cu


Analiza opiniilor şi a

concluziilor desprinse

din întâlnirile de

lucru

- plan de măsuri pentru

îmbunătirea relaţiilor

de parteneriat

Aprilie 2020

6. Modernizarea bazei

materiale

Director

Director adjunct

Rapoarte periodice

privind stadiul

lucrărilor şi dotărilor

- plan de măsuri Septembrie

2020

Date post:	02-Mar-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	9 times
Download:	0 times

ABRUD, JUD. ALBALICEUL „HOREA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN” ABRUD, JUD. ALBA REVIZUIT pentru anul...

Documents