+ All Categories
Home > Documents > ABOUT DEMENTIA WHAT IS DEMENTIA ... - alzheimer-augsburg.de · DESPRE DEMENȚĂ Ce este demența?...

ABOUT DEMENTIA WHAT IS DEMENTIA ... - alzheimer-augsburg.de · DESPRE DEMENȚĂ Ce este demența?...

Date post: 05-Sep-2019
Category:
Upload: others
View: 5 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
16
DESPRE DEMENȚĂ Ce este demența? Această Fișă Informativă descrie boala demenței, cine o contractează și câteva din formele ei cele mai comune. Fişa descrie unele semne timpurii ale demenţei şi subliniază importanţa unei diagnozări medicale timpurii. Demența descrie un grup de simptome cauzate de deranjamente ce afectează creierul. Nu este o boală specifică. Demența afectează gândirea, comportamentul și abilitatea de a îndeplini sarcinile de zi cu zi. Funcția creierului este afectată suficient pentru a interfera cu viața normală socială și de servici a persoanei. Semnul distinctiv al demenței este inabilitatea de a desfășura activitățile de zi cu zi , ca o consecință a diminuării abilității cognitive. Doctorii diagnostichează demența, când sunt afectate două sau mai multe funcții cognitive. Funcțiile cognitive afectate pot include memoria, abilitățile de vorbire, înțelegerea informațiilor, simțurile spațiale, judecata sau atenția. Persoanele demente pot avea dificultăți în a rezolva probleme și în a-și controla emoțiile. Ele pot suferi, de asemenea, schimbări de personalitate. Simptomele exacte simțite de o persoană suferind de demență depind de de zonele din creier care sunt afectate de boala care cauzează demența. În cazul multor tipuri de demență, unele din celulele nervilor din creier încetează să mai funcționeze, pierd legăturile cu alte celule, și mor. Demența este de regulă progresivă. Aceasta înseamnă că boala se răspândește treptat în creier și simptomele persoanei se agravează în timp. Cine contractează demența? Demența poate fi contractată de oricine, dar riscul crește cu vârsta. Majoritatea persoanelor cu demenţă sunt mai în vârstă, dar este important de reţinut că majoritatea persoanelor în vârstă nu contractează demenţa. Nu este o parte normală a procesului de îmbătrânire, ci este cauzată de o afecțiune a creierului. Este mai puțin obișnuit, ca persoanele sub vârsta de 65 de ani să dezvolte demența, iar aceasta se cheamă demența timpurie. Exista foarte rare forme de demență moștenită, în care cazuri se cunoaște că boala este cauzată de o mutație specifică a genei.În cele mai multe cazuri de demență, însă, aceste gene nu sunt implicate, dar persoanele cu o istorie de demență în familie au un risc crescut. Pentru mai multe informații, consultați fișa informativă Despre Demență: Genetica demenței. Anumiți factori de sănatate și de stil de viață par de asemenea să joace un rol în riscul unei persoane de a contracta demența. Persoane cu factori de risc vascular netratați, inclusiv tensiune ridicată a sângelui, prezintă un risc sporit, precum și aceia care sunt mai puțin activi din punct de vedere fizic și mintal. Informații detaliate despre factorii de risk în demență sunt disponibile la yourbrainmatters.org.au. Care sunt cauzele demenței? Sunt multe boli diferite care cauzează demența. În majoritatea cazurilor, nu este cunoscut de ce dezvoltă oamenii aceste boli. Câteva din cele mai cunoscute forme de demență sunt următoarele: Boala lui Alzheimer Boala lui Alzheimer reprezintă cea mai comună formă de demență, reprezentând cca două treimi din totalul cazurilor. Aceasta cauzează o descreștere treptată a abilităților cognitive, începând adesea cu pierderea de memorie. Boala lui Alzheimer este caracterizată prin două anormalități în creier - plăci amyloide și încâlcituri neurofibrilare. Plăcile sunt cocoloașe anormale ale unei proteine numită amyloid. Încâlciturile sunt ghemuri de filamente torsionate formate dintr-o proteină numită tau. Plăcile și încâlciturile întrerup comunicarea între celulele nervilor și cauzează moartea lor. Pentru mai multe informații consultați fișa informativă Despre Demență: Boala lui Alzheimer. Demența vasculară Demența vasculară este o diminuare cognitivă cauzată de o deteriorare a vaselor de sânge din creier. Poate fi cauzată de un accident vascular cerebral singular, sau de câteva mini- accidente vasculare cerebrale, ce au loc într-o perioadă de timp. Demența vasculară este diagnosticată când există probe de înbolnăvire a vaselor de sânge din creier și de diminuare a funcției cognitive ce interferează cu traiul de zi cu zi. Simptomele de demență vasculară pot apare brusc după un atac cerebral, sau pot începe treptat pe măsură ce boala 1 ROMANIAN | ENGLISH ABOUT DEMENTIA WHAT IS DEMENTIA? National Dementia Helpline 1800 100 500 dementia.org.au Această fișă informativă este finanțată de către Guvernul Australian
Transcript

DESPRE DEMENȚĂ

Ce este demența?Această Fișă Informativă descrie boala demenței, cine o contractează și câteva din formele ei cele mai comune. Fişa descrie unele semne timpurii ale demenţei şi subliniază importanţa unei diagnozări medicale timpurii.

Demența descrie un grup de simptome cauzate de deranjamente ce afectează creierul. Nu este o boală specifică.

Demența afectează gândirea, comportamentul și abilitatea de a îndeplini sarcinile de zi cu zi. Funcția creierului este afectată suficient pentru a interfera cu viața normală socială și de servici a persoanei. Semnul distinctiv al demenței este inabilitatea de a desfășura activitățile de zi cu zi , ca o consecință a diminuării abilității cognitive.

Doctorii diagnostichează demența, când sunt afectate două sau mai multe funcții cognitive. Funcțiile cognitive afectate pot include memoria, abilitățile de vorbire, înțelegerea informațiilor, simțurile spațiale, judecata sau atenția. Persoanele demente pot avea dificultăți în a rezolva probleme și în a-și controla emoțiile. Ele pot suferi, de asemenea, schimbări de personalitate. Simptomele exacte simțite de o persoană suferind de demență depind de de zonele din creier care sunt afectate de boala care cauzează demența.

În cazul multor tipuri de demență, unele din celulele nervilor din creier încetează să mai funcționeze, pierd legăturile cu alte celule, și mor. Demența este de regulă progresivă. Aceasta înseamnă că boala se răspândește treptat în creier și simptomele persoanei se agravează în timp.

Cine contractează demența?Demența poate fi contractată de oricine, dar riscul crește cu vârsta. Majoritatea persoanelor cu demenţă sunt mai în vârstă, dar este important de reţinut că majoritatea persoanelor în vârstă nu contractează demenţa. Nu este o parte normală a procesului de îmbătrânire, ci este cauzată de o afecțiune a creierului. Este mai puțin obișnuit, ca persoanele sub vârsta de 65 de ani să dezvolte demența, iar aceasta se cheamă demența timpurie.

Exista foarte rare forme de demență moștenită, în care cazuri se cunoaște că boala este cauzată de o mutație specifică a genei.În cele mai multe cazuri de demență, însă, aceste gene nu sunt implicate, dar persoanele cu o istorie de demență în familie au un risc crescut. Pentru mai multe informații, consultați fișa informativă Despre Demență: Genetica demenței.

Anumiți factori de sănatate și de stil de viață par de asemenea să joace un rol în riscul unei persoane de a contracta demența. Persoane cu factori de risc vascular netratați, inclusiv tensiune ridicată a sângelui, prezintă un risc sporit, precum și aceia care sunt mai puțin activi din punct de vedere fizic și mintal. Informații detaliate despre factorii de risk în demență sunt disponibile la yourbrainmatters.org.au.

Care sunt cauzele demenței?Sunt multe boli diferite care cauzează demența. În majoritatea cazurilor, nu este cunoscut de ce dezvoltă oamenii aceste boli. Câteva din cele mai cunoscute forme de demență sunt următoarele:

Boala lui AlzheimerBoala lui Alzheimer reprezintă cea mai comună formă de demență, reprezentând cca două treimi din totalul cazurilor. Aceasta cauzează o descreștere treptată a abilităților cognitive, începând adesea cu pierderea de memorie.

Boala lui Alzheimer este caracterizată prin două anormalități în creier - plăci amyloide și încâlcituri neurofibrilare. Plăcile sunt cocoloașe anormale ale unei proteine numită amyloid.

Încâlciturile sunt ghemuri de filamente torsionate formate dintr-o proteină numită tau. Plăcile și încâlciturile întrerup comunicarea între celulele nervilor și cauzează moartea lor. Pentru mai multe informații consultați fișa informativă Despre Demență: Boala lui Alzheimer.

Demența vascularăDemența vasculară este o diminuare cognitivă cauzată de o deteriorare a vaselor de sânge din creier. Poate fi cauzată de un accident vascular cerebral singular, sau de câteva mini- accidente vasculare cerebrale, ce au loc într-o perioadă de timp.

Demența vasculară este diagnosticată când există probe de înbolnăvire a vaselor de sânge din creier și de diminuare a funcției cognitive ce interferează cu traiul de zi cu zi. Simptomele de demență vasculară pot apare brusc după un atac cerebral, sau pot începe treptat pe măsură ce boala

1ROMANIAN | ENGLISH

ABOUT DEMENTIAWHAT IS DEMENTIA?

National Dementia Helpline 1800 100 500 dementia.org.au

Această fișă informativă este finanțată de către Guvernul Australian

ABOUT DEMENTIA

DESPRE DEMENȚĂ

vaselor de sânge se agravează. Simptomele variază, depinzând de localizarea și mărimea afecțiunii creierului. Ea poate afecta numai una sau câteva funcții cognitive specifice.

Demența vasculară poate să apară similară cu Boala lui Alzheimer, iar o mixtură de Boala lui Alzheimer și de demență vasculară se întâlnește în mod destul de obișnuit. Pentru informații suplimentare, consultați Fișa Informativă Despre Demență: Demența vasculară.

Boala cu corpuri LewyBoala corpurilorLewy este caracterizată de prezența în creier a corpurilor Lewy. Corpurile Lewy sunt niște cocoloașe de proteine alpha-sinuclein care se dezvoltă înăuntrul celulelor nervoase. Aceste anormalități se dezvoltă în zone specifice ale creierului, cauzând schimbări în mișcări, gândire și comportare. Persoanele cu boala corpurilor Lewy pot înregistra largi fluctuații în atenție și gândire. Ele pot merge în decursul unor scurte perioade de la o performanță aproape normală la confuzie severă. Halucinațiile visuale sunt de asemenea o simptomă comună.

Trei deranjamente suprapuse pot fi incluse cu boala corpurilor Lewy

• Demența cu corpurile Lewy

• Boala lui Parkinson

• Demența boala lui Parkinson.

Atunci când simptomele de mișcare apar primele, boala lui Parkinson este adesea diagnosticată. Pe măsură ce boala lui Parkinson progresează, cei mai multi pacienți dezvoltă demența. Când simptomele cognitive apar mai întâi, diagnosticul este demență cu corpurile Lewy.

Boala corpurilor Lewy co-există uneori cu boala lui Alzheimer și/sau demența vasculară. Pentru mai multe informații, consultați fișele informative despre Boala corpurilor lui Lewy.

Demența temporală frontalăDemența temporală frontală implică o deteriorare progresivă a lobilor frontal și/sau temporal. Simptomele apar adesea la vârsta de 50 sau 60 de ani, iar câteodată mai devreme. Există două forme ale demenței frontale temporale - frontală( implicând simptome de comportament și schimbări de personalitate) și temporală( implicând o deteriorare a vorbirii). Totuși, adesea , cele două forme se suprapun.

Deoarece lobii frontali ai creierului controlează judecata și comportarea socială, persoanele cu demență temporală frontală au adesea probleme în a menține o comportare adecvată în societate. Ele pot fi grosolane, neglijente față deresponsabilitățile normale, pot fi coercitive sau repetitive, agresive, pot arăta o lipsă de inhibiție sau să acționeze impulsiv.

Există două forme principale ale variantei temporale sau de limbaj a demenței temporale frontale. Demența semantică implică o pierdere treptată a înțelesului cuvintelor, probleme

cu găsirea cuvintelor și cu rememorarea numelor persoanelor, și dificultăți în înțelegerea limbajului. Afazia ne-fluentă progresivă este mai puțin comună și afectează abilitatea de a vorbi fluent.

Demența temporală frontală este numită câteodată degenerare lobară temporală frontală (FTLD) sau boala lui Pick. Pentru mai multe informații, consultați Fișa Informativă Despre demență: Demența temporală frontală., sau vizitați website-ul neura.edu.au

Este vorba de demență?Există mai multe condițíi care produc simptome similare cu demența. Acestea pot fi adesea tratate. Ele includ unele deficiențe de vitamine și hormoni, depresia, effecte ale medicației, infecții și tumori ale creierului. Este esențial ca o diagnoză medicală să fie obținută la un stadiu timpuriu, la apariția simptomelor, pentru a se asigura ca o persoană care are o condiție tratabilă, să fie diagnosticată și tratată în mod corect. Dacă simptomele sunt cauzate de demență, o diagnoză timpurie va însemna un acces timpuriu la sprijin, informații și medicație, dacă acestea sunt disponibile.

Care sunt semnele timpurii de demență?Semnele timpurii de demență pot fi foarte subtile și vagi și s-ar putea să nu fie evidente imediat. Unele simptome comune pot include:

• Pierdere de memorie frecventă şi progresivă

• Stare de confuzie

• Schimbare de personalitate

• Apatie şi retragere în izolare

• Pierderea abilităţii de a executa sarcini de zi cu zi

Ce se poate face pentru a ajutaÎn prezent nu există nici-o metodă de vindecare pentru majoritatea formelor de demenţă. Totuşi, s-au dezvoltat unele medicaţii pentru a reduce unele simptome. Pentru persoanele suferind de demenţă sprijinul este vital, iar ajutorul familiilor, prietenilor şi îngrijitorilor pot avea o mare importanţă pentru ţinerea sub control a afecţiunii.

1

INFORMAȚII SUPLIMENTAREDementia Australia oferă sprijin, informaţii, educaţie şi consiliere. Contactaţi National Dementia Helpline la numărul 1800 100 500, sau vizitați website-ul nostru la dementia. org.au

Interpret Pentru asistență de limbă, sunați Translating and Interpreting Service, sunați la Translating and Interpreting Service la 131 450

Această publicaţie prezintă numai un rezumat general al topicii acoperite. Persoanele interesate vor trebui să caute ajutor profesional pentru cazul lor specific. Dementia Australia nu se face răspunzătoare pentru nici-o eroare sau omisiune din această publicaţie.

Dementia Australia ©1999 Revăzută 2017

DESPRE DEMENŢĂ

Diagnosticarea demenţei Această Fişă Informativă furnizează informaţii asupra semnelor timpurii ale demenţei şi modului în care este diagnosticată, precum și privind importanţa unei diagnoze timpurii şi corecte.

Care sunt semnele timpurii ale demenţeiDat fiind că bolile care cauzează demența se dezvoltă gradat, primele ei semne pot fi foarte subtile, şi nu evidente imediat. Simptome timpurii depind de asemenea de tipul de demență și variază considerabil de la persoană la persoană.

Simptomele obişnuite timpurii includ:• Probleme de memorie, în special privind rememorarea unor

evenimente recente • Stare de confuzie crescândă.• Concentrare redusă• Schimbăride personalitate sau comportament• Apatie şi izolare, sau depresie• Pierderea abilităţii de a îndeplini activităţi zilnice

Uneori unele persoane se codesc să acţioneze, chiar și atunci când îşi dau seama că un anumit lucru este în neregulă. Ei pot asuma în mod greşit că asemenea comportare este o componentă normală a procesului de îmbătrânire. Sau simptomele se pot dezvolta treptat, făra a fi observate, pe o perioadă îndelungată. Uneori unele persoane se codesc să acţioneze, atunci când îşi dau seama că un anumit lucru este în neregulă.

Pentru persoana care încearcă aceste simptome, natura însăși a acestor schimbări din creier poate însemna că persoana este incapabilă să recunoască existența unor schimbări.

Semnale de alarmăAveţi mai jos o listă de simtome obişnuite ale demenţei. Parcurgeţi lista şi bifaţi simptomele care se fac prezente. Dacă există câteva bife, consultaţi un doctor pentru o examinare completă.

Pierdere de memorie care afectează funcţiile de zi cu zi

E normal să uiţi ocazional de o întâlnire sau numărul de telefon al unui prieten şi să ţi le reaminteşti mai târziu. O persoană suferind de demenţă poate uita mai frecvent şi să nu-şi reamintească de loc de ele.

Dificultatea de a executa sarcini familiareOricare persoană pote fi distrată şi poate uita să servească o parte dintr-un fel de mâncare. Dar o persoană suferind de demenţă poate avea probleme cu toate fazele implicate în pregătirea unei mâncări.

Confuzia de timp şi spaţiuO persoană dementă poate avea dificultăţi în a găsi drumul către un loc cunoscut, sau să să fie confuză asupra locului unde se află, sau să gândească că se află într-o perioadă trecută a vieții.

Probleme de limbaj Fiecare poate avea uneori o problemă cu găsirea unui cuvânt potrivit, dar o persoană dementă poate uita cuvinte simple sau să le înlocuiască cu cuvinte nepotrivite, devenind greu de înțeles. O asemenea persoană poate, de asemenea , să aibă probleme în a înțelege pe alții.

Probleme cu gândirea abstractăAdministrarea finanțelor poate fi dificilă pentru oricine, dar o persoană dementă poate avea greutăți în a înțelege ce înseamnă numerele, sau ce să facă cu ele.

Slabă sau diminuată putere de judecatăMulte activități necesită o bună judecată. Când o asemenea abilitate este afectată de demență, persoana respectivă poate avea probleme în a lua decizii potrivite, ca de exemplu ce să îmbrace pe vreme rece.

Probleme de orientare în spaţiuO persoană dementă poate avea probleme în a aprecia distanţa sau direcţia atunci cînd e la volanul unei maşini.

Probleme cu plasarea lucrurilor în locuri nepotriviteFiecare poate pune din când în când portmoneul sau cheile într-un loc nepotrivit. O persoană dementă poate pune adeseori lucrurile în locuri neadecvate.

Schimbări de dispoziție, personalitate sau comportament

Fiecare se poate întrista sau poate fi capricios din când în când. Persoanele demente pot arăta schimbări rapide de dispoziţie fără un motiv justificat. Ele pot deveni confuze, suspicioase sau retrase. Unele persoane pot deveni dezinhibate sau mai exuberante.

Pierderea interesuluiEste firesc să te plictiseşti de anumite activităţi. Totuşi, demenţa poate cauza unui bolnav pierderea interesului în activităţi îndrăgite anterior.

2ABOUT DEMENTIADIAGNOSING DEMENTIA

ROMANIAN | ENGLISH

National Dementia Helpline 1800 100 500 dementia.org.au

Această fișă informativă a fost fondată de către guvernul australian

DESPRE DEMENŢĂ

Această publicație prezintă numai un rezumat general al topicii acoperite. Persoanele interesate vor trebui să caute ajutor profesional pentru cazul lor specific. Dementia Australia nu se face răspunzătoare pentru nici-o eroare sau omisiune din această publicație.

Dementia Australia ©1999 Revizuită 2017

Poate să nu fie DemențăReţineţi că multe alte afecţiuni medicale au simptome similare demenţei, astfel că să nu asumaţi că cineva suferă de demenţă, numai pentru că unele simptome de mai sus sunt aparente. Comoţiile cerebrale, depresia, alcolismul, infecţiile, deranjamentele hormonale, deficienţele nutriţionale şi tumorile la creier pot toate cauza simptome asemănătoare demenţei. Multe din aceste afecţiuni pot fi tratate.

Un diagnostic corect e important Consultarea unui doctor într-o fază timpurie este un factor critic. Numai un doctor generalist poate diagnostica demenţa. Un control medical complet poate stabili dacă este vorba de o afecţiune care se poate trata şi poate stabili un tratament corect, sau poate confirma prezenţa demenţei.

Un control poate include următoarele:• O istorie medicală - doctorul va pune întrebări privind

problemele medicale trecute și prezente, istoria medicală a familiei, și medicamentele ce sunt administrate , precum și probleme îngrijorătoare cu memoria , gândirea sau comportarea.

• Un control medical - acesta poate include teste ale simţurilor şi funcţiilor mişcării corpului, precum și ale funcționării inimii și plămânilor, pentru a elimina posibilitatea existenţei altor afecţiuni..

• Teste de laborator - vor include o varietate de teste ale sângelui şi ale urinii, pentru a identifica orice boală posibilă, care ar putea cauza simptomele date. În unele cazuri, poate avea loc o colectare a unui mic eșantion de fluid din șira spinării pentru testare.

• Testare neuropsihică sau cognitivă - o varietate de teste sunt utilizate pentru a verifica abilitățilr de gândire, inclusiv memoria, limba, atenția și rezolvarea de probleme. Aceasta poate ajuta la identificarea unor zone problemă specifice, care, la rândul lor, ajută la identificarea cauzei determinante sau a tipului de demență.

• Radiografierea creierului - există o varietate de teste care examinează structura creierului și care sunt utilizate pentru a elimina tumorile la creier sau chiagurile de sânge drept cauză pentru simptome și pentru a detecta modele de pierdere de țesuturi de creier ce pot diferenția între diverse tipuri de demență. Alte scanări examinează cât de active sunt anumite părți ale creierului și pot, de asemenea, distinge tipul de demență.

• Un control psihiatric- pentru a identifica deranjamente tratabile, cum ar fi depresia, și pentru a trata orice simptome psihiatrice cum ar fi starea de anxietate ori iluziile care se pot manifesta alături de demenţă

Cum să procedezi Cel mai bun punct de plecare în. procesul de diagnosticare este la doctorul de familie. După analizarea simptomelor şi după efectuarea unor teste selective, doctorul poate oferi un diagnostic preliminar sau poate da o trimitere pentru persoana suferindă la un specialist medical, cum ar fi un neurolog, un geriatrician sau un psihiatru.

Unii oameni pot fi împotriva ideii de a vizita un doctor. Uneori, unii oameni nu-şi dau seama că ceva este în neregulă cu ei, deoarece schimbările din creier ale demenței interferează cu abilitatea de a recunoaște sau aprecia schimbările produse. Alţii, cu un rest de perspicacitate, se pot teme de a nu avea temerile lor confirmate. Una din metodele cele mai eficiente de a depăşi această problemă este de a găsi un alt motiv pentru a merge la doctor. Puteţi de exemplu sugera persoanei suferinde măsurarea tensiunii sângelui sau o revizie a condiției sau medicaţiei pe termen lung. Un alt mod este de a sugera că este timpul pentru amândoi să aveţi un control mdical. O atitudine calmă, la acest stadiu poate ajuta la eliminarea îngrijorărilor şi temerilor persoanei în cauză.

Daca persoana respectivă refuză în continuare să meargă la un doctor• Discutați cu medicul de familie al persoanei suferinde pentru

consiliere.

• Contactaţi the Aged Care Assessment Team/Echipa de Control a Îngrijirii Persoanelor în Vârstă (ACAT) la 1800 200 422 pentru informații.

• Sunaţi the National Dementia Helpline la numărul 1800 100 500

Dacă veți crede că doctorul Dvs nu ia punctele Dvs de îngrijorare în serios, considerați solicitarea unei a doua opinii.

Pentru informații suplimentare privind semnele timpurii ale demenței și despre solicitarea de ajutor de la un doctor, descărcați broșura intitulată Worried About Your Memory? (Sunteți îngrijorat/ă în privința memoriei Dvs?) de la adresa electronică a asociației Dementia Australia , sau sunaí National Dementia Helpline pentru a comanda un exemplar al publicațíei.

2

INFORMAŢII SUPLIMENTAREDementia Australia oferă sprijin, informaţii, educaţie şi consiliere. Contactaţi National Dementia Helpline la numărul 1800 100 500, sau vizitati site-ul nostru de

internet la www.dementia.org.au

Pentru asistență lingvistică contactați Serviciul de Traduceri și Interpretare la 131 450

DESPRE DEMENŢĂ

Plănuind din timpAceastă fișă informativă prezintă diferite modalitați de a plănui din timp și de a organiza problemele financiare și juridice ale celor suferind de demență și specifică persoanele și organizațiile care le pot fi de folos acestora.

Demenţa afectează oamenii în mod diferit. O persoană poate începe să piardă abilitatea de a mânui banii sau de a lua decizii în afaceri în mod competent foarte devreme, în timp ce o altă persoană poate să-şi păstreze aceste abilităţi un timp mai îndelungat.

Totuşi, mai devreme sau mai târziu, abilităţile unei persoane suferinde de demenţă vor regresa şi acea persoană îşi va pierde capacitatea de a lua propriile decizii în materie financiară şi juridică.

Plănuind din timpPlănuind din timp, poate ajuta atât familia, cât şi personalul de îngrijire la administrarea afacerilor financiare şi juridice ale unei persoane suferind de demenţă. Poate însemna de asemenea că persoana suferindă poate participa în procesul de planificare şi se poate asigura că dorinţele sale vor fi îndeplinite în modalitatea dorită.

Pe cat posibil, obţineţi consiliere atâta timp cât persoana suferind de demenţă poate încă participa la discuţii şi mai păstrează capacitatea juridică de a semna documente.

Probleme băneştiDacă un cont bancar e deschis pe numele ambilor parteneri, atunci partenerul persoanei suferind de demenţă poate continua să opereze contul fără vreo schimbare în aranjamente. Totuşi, probleme pot apare dacă persoana suferind de demenţă foloseşte contul în mod necorespunzător sau dacă are conturi deschise exclusiv pe numele sau. Pentru a evita aceste probleme, persoana suferind de demenţă poate autoriza, atâta timp cât are competenţă juridică, o altă persoană să opereze acel cont. E important de reținut că autoritatea își va pierde valabilitatea, dacă aceasta este acordată la o dată la care persoana suferindă nu mai are competență juridică. Dacă există un dezacord asupra schimbării de aranjament, poate fi util a consulta managerul băncii asupra unei posibile soluţii.

Planuind din timp înseamnă• Să organizezi un drept de semnătură comun la toate

conturile financiare

• Să discuţi problemele financiare de viitor cu un consultant financiar

• Să aranjezi cum şi când persoana suferind de demenţă poate avea acces la finanţele sale.

Cine poate ajuta?• Managerul/ directorul bancar

• Consilierul financiar acreditat

• Advocatul

• Dementia Australia

Procură pe termen lungÎn majoritatea Statelor şi Teritoriilor, o persoană poate semna un document numit “Enduring Power of Attorney” (Procură de durată) dacă acea persoană este competentă din punct de vedere juridic la momentul semnării. Procura de durată este un aranjament juridic care împuterniceşte o persoană nominată să se ocupe de afacerile financiare ale unei alte persoane, dacă cea din urmă devine incapabilă să facă acest lucru. Mulţi oameni au procură de durată independent de vreo boală sau de diagnostic.

O procură simplă sau generală este de asemenea posibilă, dar ea este valabilă doar atâta timp cât persoana este competentă din punct de vedere juridic. O procură de durată continuă până la moartea persoanei dacă nu este revocată.

Unul din beneficiile de a avea o procură de durată este că ea permite persoanei suferinde de demenţă să numească pe cineva care să acţioneze în numele ei în probleme financiare şi juridice atunci cînd aceasta nu mai e capabilă să facă acest lucru ea însăşi.

A plănui în avans înseamnă:• Să se asigure că persoana suferind de dementă are

posibilitatea de a lua în considerare întocmirea unei procuri de durată dacă nu are deja, de îndată ce este dat un diagnostic şi încă mai are capacitatea de a face acest lucru.

• Să se asigure ca familia şi îngrijitorii au de asemenea o Procura de durată, astfel încât afacerile lor să fie bine administrate în caz că si ei devin incapabili.

• Să aibă o copie a Procurii de durată şi să ştie unde este păstrată.

7ABOUT DEMENTIAEARLY PLANNING

ROMANIAN | ENGLISH

National Dementia Helpline 1800 100 500 dementia.org.au

Această fișă informativă a fost fondată de către guvernul Australian

Această publicaţie prezintă numai un rezumat general al topicii acoperite. Persoanele interesate vor trebui să caute ajutor profesional pentru cazul lor specific. Dementia Australia nu se face răspunzătoare pentru nici o eroare sau omisiune din această publicaţie.

Dementia Australia ©1999 Revizuită 2017

ABOUT DEMENTIA

DESPRE DEMENŢĂ

Cine poate ajuta?• Un advocat

• The Law Society/Institute sau Legal Aid

• The Public Advocate sau Public Guardian

• Dementia Australia

TestamenteUn testament conţine instrucţiuni privind modul în care trebuie să se distribuie averea unei persoane decedate. Un testament este legal numai dacă persoana respectivă înţelege implicaţiile sale, astfel că este esenţial, ca în cazul în care persoana suferinda de dementă doreşte să facă sau să aducă la zi testamentul sau, să facă acest lucru atât timp cât mai are capacitatea de a semna.

A plănui în avans înseamnă:

• Să ai un testament la zi

• Să ştii cine este executorul şi unde este păstrat testamentul

Cine poate ajuta?• Un advocat

• The Law Society/Institute sau Legal Aid

• Dementia Australia

Decizii privind tratamentul medicalDacă pierzi capacitatea juridică de a lua decizii privind tratamentul tău medical, o altă persoană va trebui să ia acele decizii în locul tău. În majoritatea Statelor şi Teritoriilor poţi numi o persoană de încredere pentru a lua asemenea decizii. Dacă nu ai organizat acest lucru în avans, legea din fiecare Stat şi Teritoriu permite unui tribunal anumit să numească o persoană care să ia astfel de decizii.

Există două feluri de instrumente care să vă ajute să plănuiţi în avans decizii privind tratamentul medical:• O Procură de durată care să acopere probleme de

sănătate. Aceasta vă permite să numiţi o persoană care să vă substituie în luarea de decizii de ordin medical.

• O directivă în avans care este un document scris care exprimă dorinţele Dvs privind tratamentul medical.

Documentul are nume diferite în diversele State şi Teritorii, dar funcţia documentului este foarte asemănătoare.

A plănui în avans înseamnă: • Să asiguri ca persoana suferind de demenţă să aibă

posibilitatea să organizeze o Procură de durată pentru probleme de sănătate sau o Directivă în avans.

• Să ai un exemplar al acestui document şi să ştii locul unde estre păstrat

Cine poate ajuta?• Un advocat

• The Law Society/Institute sau Legal Aid

• The Public Advocate sau Public Guardian

• Dementia Australia

Tutelă şi Administrare (Guardianship and Administration) În majoritatea Statelor şi Teritoriilor există un Oficiu sau Tribunal al Tutelei –(Guardianship Board sau Tribunal) care poate nominaliza un tutore sau administrator pentru o persoană care nu mai e capabilă să ia decizii privind problemele ei. Dacă există probleme în a rezolva afacerile unei persoane suferind de demenţă, ori dacă există un conflict privind cele mai bune interese ale persoanei suferinde, poate fi necesar a se considera o cerere pentru numirea unui tutore sau a unui administrator.

Organizaţia Dementia Australia poate fi contactată pentru a discuta dacă e necesară o cerere pentru numirea unui tutore sau a unui administrator şi cum să se procedeze în acest caz.

7

INFORMAŢII SUPLIMENTAREDementia Australia oferă sprijin, informaţii, educaţie şi consiliere. Contactaţi National Dementia Helpline la numărul 1800 100 500, sau vizitati site-ul nostru de

internet la www.dementia.org.au

Pentru asistență lingvistică contactați Serviciul de Traduceri și Interpretare la 131 450

DESPRE DEMENŢĂ

Schimbări de memorieAceastă fişă informativă descrie unele diferenţe între pierderea de memorie ca o parte a procesului normal de îmbătrânire şi ca o simptomă a bolii demenţei. De asemenea , fişa oferă câteva sugestii pentru menţinerea memoriei în stare activă.

Unul din simptomele principale ale demenţei este pierderea de memorie. Cu toţi uităm unele lucruri din când în când, dar pierderea de memorie în cazul demenţei, în particular în boala lui Alzheimer, este foarte diferită. Aceasta din urmă este persistentă şi progresivă, nu numai ocazională. Ea poate afecta abilitatea de a continua să lucrezi, sau să îndeplineşti anumite sarcini cunoscute. Poate să însemne a avea dificultăţi în a-ţi găsi drumul spre casă. În final, aceasta poate însemna să uiţi cum să te îmbraci sau să te speli.

Un exemplu de uitare normală este când mergi la bucătărie şi uiţi motivul pentru care te-ai dus acolo, sau când nu mai găseşti cheile de la maşină. O persoană suferind de demenţă, totuşi, poate să piardă cheile de la maşină şi apoi să uite la ce folosesc.

Puncte cheie despre uitarea normală• Cu cât îmbătrânim, cea mai obişnuită schimbare despre

care ne plângem este schimbarea de memorie.

• Atitudinea legată de modul în care memoria suferă schimbări este acum mult mai pozitivă decât în trecut. Schimbările de memorie petrecute într-un proces normal de îmbătrânire nu interferează cu viaţa de zi cu zi într-un mod dramatic.

• Fiecare este diferit şi efectul procesului de îmbătrânire asupra memoriei este diferit pentru fiecare persoană în parte.

• Cercetări recente descriu effectul îmbătrânirii asupra procesului atenţiei, asupra abilităţii de a stoca noi informaţii, asupra timpului necesitat pentru a-ţi aminti anumite lucruri , şi asupra experienţelor unde avem un cuvânt “pe vârful limbii” pe care nu-l putem găsi la momentul necesar.

• Cercetarea sugerează, de asemenea, că memoria imediată și memoria de o viață nu se schimbă când îmbătrânim

Bazat pe Amintindu-ne bine, de Delys Sergeant şi Anne Unkenstein. (Allen şi Unwin, 1998)

12

DESCRIERE PERSOANĂ CU DEMENTIA PERSOANĂ VÂRSTNICĂ

Evenimente Poate uita un eveniment în parte sau în întregime

Amintirea poate fi uneori vagă

Cuvinte sau nume de lucruri sau obiecte

Se uită în mod progresiv Uneori se pot uita; cuvinte sau nume sunt “pe vârful limbii”

Indicaţii scrise sau verbale Din ce în ce mai incapabilă de a le urma

Capabilă să le urmeze

Povestiri la TV, în filme sau în cărţi Pierde progresiv capacitatea de a le urmări

Capabilă să le urmeze

Cunoştinţe stocate În timp pierde informaţii ştiute cum ar fi informaţii istorice or politice.

Deşi rememorarea poate fi mai lentă, informaţiile sunt în esenţă reţinute

Activităţi de zi cu zi cum ar fi îmbrăcatul şi gătitul

Pierde progresiv capacitatea de a performa anumite activităţi

Reţine abilitatea, cu excepţia unei situaţii de indisponibilitate fizică

ABOUT DEMENTIAMEMORY CHANGES

ROMANIAN | ENGLISH

National Dementia Helpline 1800 100 500 dementia.org.au

Această fișă informativă a fost fondată de către guvernul australian

Această publicație prezintă numai un rezumat general al topicii acoperite. Persoanele interesate vor trebui să caute ajutor profesional pentru cazul lor specific. Dementia Australia nu se face răspunzătoare pentru nici-o eroare sau omisiune din această publicație.

Dementia Australia ©2001 Revizuită 2017

ABOUT DEMENTIA

DESPRE DEMENŢĂ

Contestând unele mituri asupra memoriei

Mitul Numărul UnuSlăbirea memoriei este un semn că ceva este în neregulă cu creierul tău.

În realitateDacă noi nu am avea capacitatea de a uita, noi am înnebuni cu toţi. Abilitatea de a ne aminti ceea ce este important şi a arunca la o parte restul este o abilitate de mare valoare.

Mitul Numărul DoiSe pierd 10000 de celule nervoase zilnic, iar într-o zi acestea se epuizează.

În realitateAceasta este o temere exagerată. Este corect că unele părţi ale creierului pierd celule nervoase, dar nu acolo unde procesul de gândire are loc. De asemenea, se pierd unele conexiuni nervoase, dar este posibil să dezvolţi conexiuni noi şi să menţii conexiunile pe care le ai prin exersarea creierului.

Mitul Numărul TreiCompară-te pe tine cu alţii pentru a constata dacă memoria ta e normală.

În realitateAbilităţile individuale înregistrează mari variaţii la scara întregii populaţii. Chiar şi în cazul unui individ luat separat există mari variaţii de memorie pe parcursul vieţii. Aşa cum unii indivizi au talent pentru muzică şi alţii nu, tot astfel unii dintre noi sunt dotaţi în mod natural cu diverse tipuri de memorare.

Din Memoria: Memorând şi uitând în viaţa de zi cu zi, de Dr Barry Gordon. Publicat NY; Master 1995

Sugestii pentru a vă menţine o memorie ascuţităPână în prezent nu există nici o metodă de prevenire sau de vindecare a demenţei. Totuşi, mai jos puteţi găsi unele sugestii pentru a vă menţine creierul în formă şi o memorie ascuţită.

• Evitaţi substanţele dăunătoare. Băutul excesiv şi abuzul de droguri deteriorează celulele nervoase.

• Puneţi-vă în competiţie cu Dvs. Citind mult, păstrându-vă activ mintal şi învăţând lucruri noi, se vor întări conexiunile cerebrale şi se vor dezvolta conexiuni noi

• Aveţi mai multă încredere în Dvs. Dacă indivizii simt că au control asupra vieţilor lor, atunci alchimia creierului lor se îmbunătăţeşte.

• Relaxaţi-vă. Tensiunea poate agrava pierderea memoriei.

• Asiguraţi-vă de un somn bun şi de o durată suficientă.

• Hrăniţi-vă folosind o dietă bine echilibrată

• Fiţi atent. Concentraţi-vă asupra a ceea ce vreţi să memoraţi.

• Minimizaţi şi evitaţi lucrurile care vă distrag atenţia.

• Folosiţi un blocnotes şi purtaţi cu Dvs un calendar. Acestea nu vor menţine neapărat memoria Dvs ascuţită, dar vor compensa pentru orice scăpări ale memoriei.

• Nu vă grăbiţi

• Organizaţi-vă lucrurile personale. Creați un loc anume pentru articole esențiale cum ar fi cheile de la maşină sau ochelarii.

• Repetaţi numele noilor cunoştinţe în timpul conversaţiei

12

INFORMAŢII SUPLIMENTAREDementia Australia oferă sprijin, informaţii, educaţie şi consiliere. Contactaţi National Dementia Helpline la numărul 1800 100 500, sau vizitati site-ul nostru de

internet la www.dementia.org.au

Pentru asistență lingvistică contactați Serviciul de Traduceri și Interpretare la 131 450

ComunicareAceastă Fişă Informativă explică unele din schimbările în comunicare survenite ca urmare a demenţei şi sugerează modalităţi prin care membrii familiei şi îngrijitorii pot fi de ajutor. Fişa include de asemenea unele sugestii personale privind comunicarea, scrise de o persoană suferind de demenţă.

Pierderea abilităţii de a comunica poate fi una din problemele cele mai frustrante şi dificile atât pentru pentru persoanele suferind de demenţă, cât şi pentru rudele şi îngrijitorii lor. Pe măsura avansării bolii, o persoană dementă suferă o deteriorare gradată a capacităţii de comunicare. Persoanele suferinde încearcă dificultăţi crescânde să se exprime clar şi să înţeleagă ceea ce li se spune.

Unele schimbări în comunicareFiecare persoană suferind de demenţă este unică şi dificultăţile de comunicare a gândurilor şi sentimentelor sunt foarte specifice. Există multe cauze ale demenței, fiecare afectând creierul în diverse feluri.

Unele schimbări ce pot fi observate includ:• Dificultatea de a găsi un cuvânt. Li se poate da un cuvânt

înrudit în locul celui pe care nu şi-l pot aminti.

• Asemenea persoane pot vorbi fluent, dar fără sens.

• E posibil ca ele să nu înţeleagă ce le spui, ori să poată înţelege numai parţial.

• Abilitatea de a scrie şi a citi se poate deteriora.

• Persoanele suferinde pot uita convenţiile normale sociale şi să întrerupă sau să ignore un vorbitor, sau să nu răspundă atunci când cineva li se adresează direct.

• Aceleaşi persoane pot avea dificultăţi de a-şi exprima emoţiile în mod adecvat.

Unde trebuie începutE important de a se verifica dacă auzul sau vederea persoanelor în cauză sunt în bună condiţie. Unele persoane pot fi ajutate de folosirea ochelarilor sau unui aparat auditiv. Verificaţi dacă aparatul auditiv funcţionează corect şi dacă ochelarii sunt curăţaţi cu regularitate.

Rețineți în minteCând abilitățile cognitive, cum ar fi abilitatea de a raționa și a gândi logic, se deteriorează, este probabil ca persoana suferind de demență să comunice la un nivel de simțiri.

ÎNGRIJIND O PERSOANĂ DEMENTĂ 1

De reţinutComunicarea, relativă la simțiri și atitudini, consistă din trei părţi:• 55% reprezintă limbaj corporal, respectiv mesajul pe care

îl transmitem prin expresia feţei, poziţie şi gesturi.

• 38% provin din tonul şi intensitatea vocii

• 7% reprezintă cuvintele pe care le utilizăm

Aceste statistici* evidenţiază importanţa modului în care membrii familiei şi îngrijitorii se prezintă unei persoane suferinde de demenţă. Un limbaj corporal negativ, cum ar fi oftaturi şi sprâncene încruntate pot fi uşor remarcate.

* Mehrabian, Albert (1981) Silent Messages: Implicit Communication of Emotions and Attitudes. (Mesaje mute: Comunicarea implicită a emoțiilor și atitudinilor), 2nd ed. Belmont, CA: Wadsworth.

Ce se poate încercaO atitudine plină de grijăOamenii păstrează sentimentele şi emoţiile lor, chiar dacă nu pot înţelege ce li se spune, aşa că este important de a le menţine întotdeauna demnitatea şi respectul de sine. Fiţi flexibili şi alocaţi tot timpul necesar pentru a primi un răspuns. Atunci când este cazul, utilizaţi contactul fizic direct pentru a reţine atenţia persoanei suferinde şi pentru a comunica sentimente de căldură şi afecţiune.

Modul de a discuta• Fiţi calmi şi vorbiţi într-o manieră calmă şi normală

• Vorbiţi în propoziţii scurte şi simple, concentrându-vă numai pe o singură idee la fiecare moment dat

• Alocţi mereu suficient timp pentru ca ce aţi spus să fie înţeles

• De câte ori este posibil, poate fi util să utilizaţi nume reper cum ar fi “Fiul tău Jack”

ROMANIAN | ENGLISH

CARING FOR SOMEONE WITH DEMENTIACOMMUNICATION

National Dementia Helpline 1800 100 500 dementia.org.au

Această fișă informativă este finanțată de către Guvernul Australian

ABOUT DEMENTIA

Limbaj CorporalS-ar putea ca pentru a va face înţeleşi să aveţi nevoie de gesturi din mâini şi expresii ale feţei.Arătând cu degetul sau demonstrând poate fi de ajutor.Atingerea sau ţinerea de mână poate fi util pentru a reţine atenţia persoanei suferinde şi a-i arăta afecţiune. Un zâmbet cald şi un râs în comun pot adeseori comunica mai mult decât pot să o facă cuvintele.

Mediul ambiant corespunzător• Încercaţi să evitaţi zgomote de fond concomitente cum

ar fi cele provenind de la TV sau Radio.

• Rămâneţi nemişcaţi când vă adresaţi pentru a fi mai uşor de urmărit şi poziţionaţi-vă în unghiul de vedere al persoanei suferinde

• Urmaţi acţiuni de rutină pentru a minimiza starea de confuzie şi a ajuta comunicarea.

• Dacă toată lumea foloseşte acelaşi mod de abordare, va fi mai puţin confuzionant pentru persoana suferindă. Este important atât pentru membrii familiei şi personalul de îngrijire de a repeta acelaşi mesaj în exact acelaşi mod.

Ce NU trebuie făcut• Nu vă certaţi. Orice ceartă va înrăutăţi situaţia.

• Nu daţi ordine persoanei suferinde.

• Nu le spuneţi ce nu au voie să facă, ci spuneţi-le ce au voie să facă.

• Nu vă adresaţi cu superioritate. Un ton condescendent ( „de sus”) al vocii poate fi remarcat, chiar dacă cuvintele nu sunt înţelese.

• Nu adresați multe întrebări directe, care solicită o bună memorie.

• Nu vorbiţi despre persoane care se află în faţa lor ca şi cum acestea nu ar fi acolo.

Adaptat din Understanding difficult behaviours („Înțelegând comportamente dificile” ), de Anne Robinson, Beth Spencer and Laurie White. 1989. Eastern Michigan University,Ypsilanti, Michigan.

Sugestii din partea unei persoane suferind de demenţăChristine Bryden (Boden) a fost diagnosticată cu demenţă la vârsta de 46 de ani, şi a împărtăşit o parte din observaţiile ei personale despre maniera în care membrii familiei şi prieteni pot ajuta o persoană cu demenţă. Christine este de asemenea autoarea unui număr de publicaţii, incluzând Cine voi fi când am să mor?, prima carte scrisă de o persoană suferind de demenţă.

INFORMAȚII SUPLIMENTAREDementia Australia oferă sprijin, informaţii, educaţie şi consiliere. Contactaţi National Dementia Helpline la numărul 1800 100 500, sau vizitați website-ul nostru la dementia. org.au

Interpret Pentru asistență de limbă, sunați Translating and Interpreting Service, sunați la Translating and Interpreting Service la 131 450

ÎNGRIJIND O PERSOANĂ DEMENTĂ 1

Christine dă următoarele sfaturi privind comunicarea cu o persoană suferind de demenţă:

• Daţi-ne timp să vorbim, aşteptaţi să căutăm în mormanul dezordonat de pe podeaua creierului cuvântul pe care dorim să-l spunem. Evitaţi să ne sfârşiţi propoziţiile. Doar ascultaţi şi nu ne faceţi să ne simţim jenaţi dacă pierdem şirul a ceea ce dorim să spunem

• Nu ne împingeţi într-o acţiune doar pentru că noi nu putem gândi ori vorbi suficient de repede pentru a vă putea comunica dacă suntem de acord. Încercaţi să ne acordaţi timpul să răspundem – pentru a vă face cunoscut dacă noi dorim într-adevăr să facem un lucru sau nu.

• Când doriţi să ne vorbiţi, alegeţi o modalitate, care să evite întrebări care să ne alarmeze sau să ne facă să nu ne simţim confortabil. Dacă noi am uitat un lucru special care s-a întâmplat recent, nu asumaţi că acel lucru nu a fost şi pentru noi un lucru special. Daţi-ne numai o sugestie discretă- pentru că e posibil că am avut doar un lapsus.

• Nu insistaţi să ne amintiţi un lucru care s-a întâmplat foarte recent. Dacă el nu a fost înregistrat la momentul respectiv, noi nu vom fi în măsură să ni-l reamintim vreodată

• Evitaţi cât puteţi z gomotele de fond. Dacă merge televizorul, opriţi mai întâi sonorul

• Dacă se află copii în preajmă, amintiţi-vă că noi obosim foarte repede şi ne va fi greu să vorbim şi să ascultăm concomitent. Poate cel mai bine ar fi cu doar un copil la un moment dat şi fără zgomot de fond.

• Probabil vom avea nevoie de tampoane în urechi când vizităm centre comerciale sau alte locuri zgomotoase.

Această publicaţie prezintă numai un rezumat general al topicii acoperite. Persoanele interesate vor trebui să caute ajutor profesional pentru cazul lor specific. Dementia Australia nu se face răspunzătoare pentru nici-o eroare sau omisiune din această publicaţie.

Dementia Australia ©1999 Revăzută 2016

TULBURĂRI DE COMPORTAMENT ȘI DEMENȚA

Tulburări de comportament Această Fișă Informativă examinează câteva dintre schimbările obișnuite de comportament care pot interveni la o persoană care suferă de Demență. Sunt discutate cauzele unor asemenea schimbări și unele indicații asupra modului de a le face față.

Schimbările în comportamentul unei persoane suferind de demnță sunt foarte comune. Ele pot pune un stres enorm pe familii și îngrijitori. Este un fapt deosebit de îngrijorător, când o persoană cunoscută ca amabilă și iubitoare se comportă într-un mod straniu și agresiv.

De ce se schimbă comportamentul ?Există mai multe cauze care pot contribui la schimbarea comportamentului unei persoane. Demența este rezultatul unor schimbări care au loc în creier și care afectează memoria , dispoziția și comportamentul persoanei. Câteodată, comportamentul poate fi legat de aceste schimbări, ce au loc în creier. În alte circumstanțe, poate fi vorba de schimbări în ambianța persoanei, în sănătatea sau medicația persoanei. E posibil ca o activitate cum ar fi aceea de a te îmbăia devine prea dificilă.Ori persoana nu se simte bine din punct de vedere fizic. Demența afectează oamenii în diferite feluri și reduce capacitatea unei persoane de a-și comunica nevoile și de a face față factorilor ambianți care cauzează stres.Înțelegerea cauzei pentru care o persoană se comportă într-un anumit fel , vă poate furniza unele idei privind găsirea unui tratatment.

De unde să porneștiDiscutați întotdeauna preocupările Dvs relative la schimbări de comportament cu doctorul Dvs, care va fi în măsură să verifice dacă acestea implică o boală sau jenă fizică și să vă dea unele sfaturi. Doctorul va putea să vă indice dacă există la bază o afecțiune psihiatrică și să verifice medicația persoanei.

GestionareGestionarea unor comportamente schimbate poate fi foarte dificilă, și este adesea o chestiune de încercare și eroare. Să vă amintiți întotdeauna că acel comportament nu este deliberat. Mânia și agresiunea sunt adesea îndreptate înpotriva membrilor de familie și îngrijitorilor, deoarece aceștia sunt persoanele cele mai apropiate. Comportamentul este în afara controlului persoanei suferinde , și aceștia pot fi destul de speriați de acest comportament. Ei au nevoie de a fi convinși din nou, deși acest fapt s-ar putea să nu fie evident.

Ce e de încercat

• Asigurând o ambianță calmă, lipsită de stres, în care persoana suferindă de demență urmează o rutină familiară, poate fi de ajutor pentru evitarea unor comportamente dificile.

• Păstrați o ambianță familiară. Persoanele suferind de demență se pot enerva dacă ajung într-o situație stranie, sau într-un grup de oameni necunoscuți, unde se vor simți confuzionați și nu vor putea face față. Frustrarea cauzată de neputința de a satisface așteptările altor oameni poate fi un element suficient pentru a declanșa o schimbare în comportament.

• Dacă un comportament devine dificil , este bine să vă abțineți de la orice formă de contact fizic, cum ar fi restrângerea în mișcări, plasarea persoanei deoparte sau să vă apropiați de persoană din spate.Poate fi mai bine să lași persoana în pace până când își revine sau să chemi un prieten sau un vecin pentru sprijin.

• Evitați pedepsele. S-ar putea ca persoana să nu-și amintească întâmplarea și să nu poată, în consecință, să învețe din ea.

• Vorbiți rar, cu o voce calmă, liniștită și încurajatoare.

• Stați liniștiți sau neutrali dacă persoana vă spune ceva ce pare greșit sau confuz.

AgresiuneaAceasta poate fi fizică, precum lovirea, sau verbală, cum ar fi utilizarea unui limbaj abuziv. Un comportament agresiv este de obicei o expresie a mâniei , fricii sau frustrării.

Ce e de încercat

• Agresiunea poate fi datorată frustrării. De exemplu, zăvorârea ușii poat preveni umblatul încoace și încolo, dar poate rezulta înt-o frustrare sporită.

• Activitatea și exercițiile fizice pot ajuta la prevenirea unor explozii de mânie.

• Poate fi util să te apropii de persoană încet și la vedere completă. Explicați ceea ce urmează să se întâmple în fraze scurte și clare, cum ar fi: „ Urmează să te ajut să-ți scoți haina”. Aceasta poate ajuta la evitarea sentimentului de a fi atacat și de a deveni agresiv ca o reacție de auto- apărare.

1

ROMANIAN | ENGLISH

CHANGED BEHAVIOURS AND DEMENTIACHANGED BEHAVIOURS

National Dementia Helpline 1800 100 500 dementia.org.au

Această fișă informativă este fondată de către Guvernul Australian

Această publicație oferă doar un rezumat general al topicii acoperite. Cei interesați trebuie să caute un aviz profesional privind cazul lor specific. Dementia Australia nu este responsabilă pentru nici-o eroare sau omisiune din această publicație.

Dementia Australia ©2002 Revizuit 2015

ABOUT DEMENTIA

• Verificați dacă acel comportament agresiv este legat de obținerea a ceea ce persoana își dorește. Dacă este așa, poate fi util să încercați să anticipați nevoile lor.

Reacție excesivăUnii oameni suferind de demență suprareacționează la o nereușită neînsemnată sau la o critică minoră. Aceasta se poate manifesta prin țipăte, strigăte, acuzații nerezonabile, stare de agitație sau încăpățânare, hohote necontrolate sau nepotrivite de plâns sau de râs. Alternativ, persoana poate deveni retrasă. Această tendință de a suprareacționa este o parte a bolii și este denumită reacție catastrofică.

Uneori, o reacție catastrofică este și prima indicație a demenței. Poate fi o fază trecătoare, ce dispare pe măsură ce condiția progresează, sau poate continua pentru o bucată de vreme.

Comportamentul catastrofic poate fi rezultatul

• Stresului cauzat de solicitările excesive ale situației

• Frustrării cauzate de mesaje greșit interpretate

• Altei boli subsidiare

Acest comportament poate apare foarte repede și poate speria familia și îngrijitorii. Totuși, încercând să descoperi ce declanșează comportamentul catastrofic poate să însemne uneori că el poate fi evitat. Ținerea unui jurnal poate ajuta la identificarea circumstanțelor în care acesta are loc. Dacă acest lucru nu este posibil, puteți găsi mijloace de a trata comportamentul rapid și eficient , prin utilizarea unora dintre recomandările anterioare.

StocareSuferinzii de demență par adesea înclinați să caute un lucru care ei cred că s-a pierdut, și să stocheze lucruri pentru păstrare în siguranță.

Comportamentul strângător poate fi cauzat de :

• Izolare. Când o persoană dementă este lăsată singură , sau se simte neglijată, aceasta se concentrează complet asupra ei însăși. Nevoia de a stoca lucruri este un răspuns obișnuit.

• Amintiri din trecut. Evenimente din prezent pot declanșa memorii din trecut, precum cele unde locuiau cu frați și surori care le luau lucrurile, sau despre traiul în timpul unei depresii economice sau unui război, când avea de hrănit copii.

• Pierderi. Oamenii suferind de demență pierd continuu părți ale vieților lor. Pierderile unor prieteni, familiei, unui rol important în viață, a venitului și unei memorii pe care te poți baza, pot crește nevoia unei persoane de a stoca lucruri.

• Frica. Frica de a fi jefuit este o altă experiență comună. Persoana poate ascunde un lucru de preț,poate uita unde l-a ascuns și apoi, blamează pe cineva de a-l fi furat.

Ce e de încercat

• Aflați ascunzișurile persoanei și căutați acolo mai întâi pentru lucrurile lipsă.

• Aranjați un sertar plin cu mărunțișuri pentru ca persoana să le sorteze și ca să le țină ocupate.

• Asigurați-vă ca persoana să cunoască locul din preajmă, întrucât neputința de a recunoaște locul ambiant se adăuga la problema stocării.

Comportamentul repetitivOamenii demenți pot spune sau cere aceleași lucruri în mod repetat. Ei pot să se agațe de Dvs, să vă urmărească peste tot, chiar și la toaletă. Asemenea comportament poate deranja și irita. Comportamentul repetitiv poate fi cauzat în princpal de neputința persoanei de a-și aminti ce a spus și a făcut.

Ce e de încercat

• Dacă o explicație nu poate fi de folos, o distracție poate fi uneori utilă. O plimbare, niște mâncare ori o activitate favorită pot fi de ajutor.

• Poate fi util să arăți considerare față de un sentiment exprimat . De exemplu , întrebarea « Ce o să fac eu azi? « poate să însemne că persoana se simte pierdută și în incertitudine. Un răspuns la această întrebare poate fi de ajutor.

• Răspunde la întrebări repetate ca și când ar fi puse pentru prima oară.

• Mișcările repetitive pot fi reduse dacă dai persoanei ceva de făcut cu mâinile ei, cum ar fi o minge moale de strâns, ori haine de împăturit.

Text bazat pe „ Înțelegând și tratând un comportament cu probleme „, Alzheimer Scotland - Action on Dementia

Discutați cu doctorul Dvs preocupările Dvs privind schimbări de comportament și efectul lor asupra Dvs.

Dementia Behaviour Management Advisory Service (DBMAS) e un serviciu național de consiliere prin telefon pentru familii, îngrijitori și lucrători în domeniul îngrijirii, care sunt interesați de problema comportamentului persoanelor suferind de demență.Serviciul furnizează sfaturi confidențiale, evaluare, intervenție, educație și sprijin specializat timp de 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână și poate fi contactat la numărul 1800 699 799.

TULBURĂRI DE COMPORTAMENT ȘI DEMENȚA1

INFORMAȚII SUPLIMENTAREDementia Australia oferă suport, informații, educație și consiliere. Contactați Linia Națională Telefonică De Ajutor Pentru Demență 1800 100 500, sau vizitați website-ul

nostru la dementia.org.au

Pentru asistență lingvistică telefonați la Serviciul de Traduceri și Interpretariat la 131 450

AVÂND GRIJĂ DE FAMILII & ÎNGRIJITORI

Luând o pauzăAceastă Fișă informativă prezintă beneficiile unei perioade de răgaz, cum să o organizezi și cine poate ajuta pentru aceasta.

Luarea unei pauze este importantă pentru familii și pentru îngrijitoriA îngriji de o persoană dementă poate fi obositor și stresant din punct de vedere fizic și emoțional. Membrii familiei și îngrijitorii pot să devină izolați de contactele sociale, îndeosebi dacă nu se pot despărți de persoana pe care o îngrijesc.Pauze regulate înseamnă că poți să te odihnești, să te distrezi , să te ocupi de afaceri sau să mergi într-o vacanță.

Luarea unei pauze este importantă pentru persoanele suferind de demență.Majoritatea oamenilor fac o pauză uneori, probabil pentru a desfășura unele activități de interes personal, sau pentru sfârșituri de săptămână, ori vacanțe în deplasare. Acestea ne oferă un obiectiv la care să ne gândim și experiențe de care să ne aducem aminte. Pauzele sunt importante și pentru persoanele suferind de demență pentru aceleași motive. Oferă persoanei suferinde oprtunitatea de a se socializa și întâlni alte persoane și de a se obișnui cu alte persoane care le acordă îngrijire și sprijin.

Ce factori pot împiedica familiile și îngrijitorii de a lua o pauză ?• Punînd propriul bine pe ultimul plan

• Gândind că pauza nu este meritată

• Neștiind ceea ce este disponibil, sau cum să fii ajutat să organizezi o pauză pentru a te odihni

• Fiind prea obosit pentru a face efortul necesar

• Tu vrei o pauză, dar persoana care primește îngrijirea nu o vrea

• Considerând că este un deranj prea mare

• Crezând că este responsabilitatea lor de a acorda întreaga îngrijire fără întrerupere

Cum să ai un răgazExistă multe feluri de a lua o pauză. Depinde de ceea ce îți convine ție și familiei tale.

Pauzele pot fi:• Timp în care persoana dementă să se bucure de experiențe

noi sau familiare

• Timp de a te relaxa și a-ți reîncărca bateriile în modul în care îți convine

• Timp în care să te îndepărtezi de rutină

Este posibil ca și alți membri de familie și prieteni să fie bucuroși să te ajute prin a-ți oferi o pauză de la serviciul de îngrijire. Adesea e numai o chestiune de a cere acest lucru.

Atât guvernul federal, cât și guvernul statului Victoria finanțează un număr de programe de răgaz pentru pauze regulate, ocazionale și de urgență. Acestea includ programe de răgaz în afara casei, în casă și la o anumită reședință. Pauza poate fi oferită și în centre de activitate de zi locale, prin participarea la reuniunile planificate de grup. Unele centre oferă activități specializate pentru persoanele suferind de demență. Asistența oferită de centrele de zi variază de la câteva ore la câteva zile pe săptămână.Unele centre oferă ore suplimentare și îngrijire la sfârșit de săptămână sau peste noapte.

Un alt mod de a lua o pauză este de a avea un asistent medical la domiciliu care să-ți permită să faci treburi afară, în jurul casei. Asistentul poate de asemenea să însoțească persoana suferind de demență la o activitate care îi face plăcere. Această formă se numește adeseori pauză la domiciliu, pentru că ea începe și se sfârșește la domiciliu.

Răgazul poate fi de asemenea folosit pentru a acorda îngrijire într-o situație de urgență , sau aranjat pentru o perioadă mai îndelungată într-o facilitate rezidențială. Pentru folosirea răgazului rezidențial, persoana suferind de demență trebuie evaluată de Echipa de Evaluare a Îngrijirii Persoanelor Vârstnice (Aged Care Assessment Team- ACAT), care va determina nivelul de îngrijire necesar. Contactați My Aged Care la 1800 200 422, sau contactați National Dementia Helpline la numărul 1800 100 500.

1

ROMANIAN | ENGLISH

LOOKING AFTER FAMILIES AND CARERSTAKING A BREAK

National Dementia Helpline 1800 100 500 dementia.org.au

Această fișă informativă este finanțată de către Guvernul Australian

ABOUT DEMENTIA

Plănuind o experiență pozitivăEste un fapt obișnuit pentru persoanele demente să sufere tulburări care au de-a face cu noi medii ambiante și persoane noi. Din această cauză este important ca pentru a avea o experiență pozitivă cu o periodă de răgaz să plănuiești totul în avans.

Multe familii și îngrijitori au găsit util să ia perioade de răgaz cât mai devreme posibil astfel ca fiecare să se obișnuiască cu rotarea sarcinilor legate de îngrijirea unei persoane cu demență. Cel mai adesea, cel mai bine e să începi cu pauze mici pe care să le extinzi treptat în perioade mai lungi.

Tu vei ști cel mai bine cu cât timp în avans să anunți persoana suferindă despre perioada de pauză. Liniștește bolnavul, dacă este neliniștit și asigură-te că el știe că ai un sentiment pozitiv în privința perioadei de răgaz, chiar dacă , personal, ai unele frământări interioare.

O cale de a obține unele idei practice pentru a face față situației este prin discuții cu alte familii și îngrijitori asupra modului în care aceștia au reușit să transforme o perioadă de pauză într-o experiență pozitivă.

Întrebați despre o perioadă de răgaz• Dacă doriți să știți mai multe despre cum să luați un

răgaz- trebuie doar să întrebați.

• Dacă necesitați ajutor cu plănuirea a ceea ce ar putea să vi se potrivească în prezent, sau în viitor- trebuie doar să întrebați.

• Dacă doriți să aflați doar ce este disponibil, trebuie doar să întrebați.

Guvernul este responabil pentru asigurarea îngrijirii pe timpul unei perioade de răgaz și a finanțat numeroase tipuri de răgaz pentru ajutorarea personalului de îngrijire a bolnavului. Pentru a lua un răgaz, veți putea fi ajutați de un număr mare de organizații. Acestea sunt numite respite care services (servicii de îngrijire într-o perioadă de răgaz) și includ grupuri bisericești , consilii locale și grupuri comunitare.

Cine poate fi de ajutorEchipe de evaluare a îngrijirii persoanelor vârstnice(Aged Care Assessment Teams-ACAT) oferă asistență persoanelor în vârstă , prin determinarea nevoilor lor pentru ajutor la domiciliu sau într-o facilitate rezidențială. O seamă de lucrători din domeniul sănătății , precum geriatricieni, lucrători sociali și terapiști ocupaționali, colaborează împreună, ca parte a ACAT. Puteți contacta cel mai apropiat ACAT sunând My Aged Care (Îngrijirea pentru Vârstnici).

Guvernul Australian a înființat My Aged Care ( Îngrijirea pentru Persoanele Vârstnice), un serviciu care oferă sprijin și asistență în legătură cu întrebările privind accesul la îngrijire la domiciliu sau în comunitate, tarife pentru răgaz, bonduri(garanții) și costuri. Ei pot să ajute, de asemenea, pentru căutarea de case de îngrijire a persoanelor vârstnice, finanțate de stat, care pot

satisface cerințele Dvs speciale. Sunați la 1800 200 422, sau vizitați myagedcare. gov.au.

Rețeaua net și Centrul de contact pentru Îngrijitori (Carer Gateway and contact centre) oferă Îngrijitorilor informații și resurse. Apel gratuit: 1800 422 737 (cu excepția telefoanelor mobile). Zile lucrătoare 8am-6pm. Website: www.carergateway.gov.au Pentru răgaz de urgență, în afara orelor de program, sunați la 1800 059 059.

Centrele de Resurse pentru Îngrijitori(Carer Advisory and Counselling Service) oferă Îngrijitorilor informații și consultații despre principalele servicii și drepturi.Contactați Centrul cel mai apropiat la 1800 242 636 sau vizitați careraustralia.com.au

Commonwealth Respite and Carelink Centres (Centrele Federale de Răgaz şi Îngrijire) oferă informații confidențiale și gratuite privind sprijinul îngrijitorilor, precum și servicii de invaliditate și comunitare. Centrelele sunt localizate în toată Australia și Dvs puteți contacta Centrul Dvs cel mai apropiat la numărul de telefon 1800 052 222 (apel gratuit cu excepția telefoanelor mobile).

Dacă aveți unele griji privind accesarea perioadei de răgaz, discutați cu Demenția Behaviour Management Advisory Service (Serviciul consultativ privind controlul comportării în cazuri de demență). DBMAS este un serviciu consultativ telefonic național pentru familii, îngrijitori și personalul de îngrijire , participanți preocupați de comportarea persoanelor suferind de demență. Serviciul oferă consultații confidențiale , evaluare, intervenții, educație și sprijin de specialitate timp de 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână și poate fi contactat la numărul 1800 699 799.

Dacă tipul de răgaz pe care îl doriți nu este disponibil în zona Dvs, faceți acest lucru cunoscut. Contactați Dementia Australia National Dementia Helpline la 1800 100 500 , sau grupuri de ajutorare a îngrijitorilor (Carers Australia la 1800 242 636) pentru consultații privind modul de a ridica problema necesităților de răgaz nesatisfăcute. Se poate constata adesea că atunci când nevoile de răgaz nu pot fi împlinite, informând presa locală și politicienii poate fi util atât în prezent, cât și pe termen lung.

AVÂND GRIJĂ DE FAMILII & ÎNGRIJITORI1

INFORMAȚII SUPLIMENTAREDementia Australia oferă sprijin, informaţii, educaţie şi consiliere. Contactaţi National Dementia Helpline la numărul 1800 100 500, sau vizitați website-ul nostru la dementia. org.au

Interpret Pentru asistență de limbă, sunați Translating and Interpreting Service, sunați la Translating and Interpreting Service la 131 450

Această publicaţie prezintă numai un rezumat general al topicii acoperite. Persoanele interesate vor trebui să caute ajutor profesional pentru cazul lor specific. Dementia Australia nu se face răspunzătoare pentru nici-o eroare sau omisiune din această publicaţie.

Dementia Australia ©2002 Revăzută 2016

Vă îngrijorează memoria dvs?Aflați mai jos ce puteți face...

National Dementia Helpline 1800 100 500

dementia.org.au

LISTĂ SISTEMATICĂ de probleme de memorie A

rare

ori

Ade

seor

i

Câte

odat

ă

Îmi vine greu să-mi amintesc evenimente care s-au întâmplat recent

Despre Dementia AustraliaDementia Australia este principalul organism național pentru persoane de toate vârstele, suferind de toate formele de demență, familiile și îngrijitorii lor. Organismul oferă servicii de avocatură, și de sprijin, educație și informații. Informații suplimentareInformații suplimentare despre demență și reducerea riscului de demență sunt disponibile la Dementia Australia.

Îmi vine greu să găsesc cuvântul potrivit

Îmi vinegreu să-mi amintesc ziua și data

Uit unde sunt ținute lucrurile în mod obișnuit

Îmi vine greu să mă ajustez la orice schimbări în rutina de zi cu zi

Mi-e greu să înțeleg articole din reviste și ziare sau să urmăresc o povestire dintr-o carte sau la televiziune

Îmi vine greu să urmăresc și să particip la conversații, în special în grup

Îmi vine greu, cu unele activități de zi cu zi, cum ar fi să mă descurc într-un centru comercial local, sau să gătesc o mâncare, pe care am făcut-o mereu bine

Îmi vine greu să administrez probleme financiare, cum ar fi probleme bancare sau să număr banii

Îmi pierd interesul față de activități care normal mi-ar face plăcere

Îmi vine greu să găsesc soluții la probleme

Membri de familie/sau prieteni au făcut comentarii asupra memoriei mele slabe

Alte griji:

Dacă Dvs ațí bifat ‘câteodată’ sau ‘adeseori’, este recomandat să facețí o vizită la doctorul Dvs. © 2018 Dementia Australia

Helpline is funded by the Australian Government

Pentru asistență în probleme de limbă 131 450

ROMANIAN/ENGLISH

Vă îngrijorează memoria dvs.?Aveți senzația de a fi uituc sau confuz?

Discutand cu doctorul dvs Cu cât acționezi mai devreme, cu atât mai bine

Ce este demența

Constatarea existenței unei probleme este primul pas pentru obținerea de ajutor

Vă îngrijorează pierderi crescînde de memorie, sau alte schimbări în gândire sau comportare în ceea ce vă privește pe Dvs., un membru din familia Dvs sau un prieten?

Schimbările de memorie și gândire au un număr de cauze posibile, care pot include stres, depresie, durere, boală cronică, medicație sau alcool, iar uneori sunt un semn de demență timpurie. Schimbările majore de memorie nu sunt normale la orice vârstă și trebuie luate în serios. Daca Dvs sau, cineva cunoscut Dvs, întâmpină acest gen de dificultăți, este indicat să mergeți la doctorul Dvs cât mai curând posibil.

Nu există nici-un test, care singur să poată indica dacă cineva suferă de demență. un diagnostic se formulează ca urmare a unei discuții cu Dvs și probabil cu o rudă sau un prieten al Dvs pentru a afla mai multe despre dificultățile Dvs de memorie și gândire. Dvs veți mai necesita o examinare fizică și neurologică care să studieze alte cauze posibile.

În timpul vizitei:

• Luați cu Dvs o listă de probleme care vă preocupă — aceasta va constitui o bază utilă pentru discuții și teste ulterioare.

• Discutați grijile Dvs cu doctorul Dvs onest și deschis, inclusiv perioada în care ați constatat aceste probleme

• Aduceți cu Dvs o listă a medicamentelor pe care le luați, inclusiv dozajul (sau aduceți toate medicamentele Dvs într-o pungă). Nu uitați inhalante, creme, medicamente be bază de plante și vitamine.

Țineți minte că puteți:

• Să solicitați o vizită mai lungă

• Aduce cu Dvs o rudă, un îngrijitor, sau un prieten

• Să puneți întrebări și să cereți explicații suplimentare, dacă ceva nu vă este clar

• Să vă luați notițe în timpul vizitei

• Discuta opțiunea unei examinări suplimentare la un alt specialist

S-ar putea ca simptomele pe care le aveți să nu fie cauzate de demență, dar dacă sunt, un diagnostic timpuriu va fi de ajutor.

Un diagnostic timpuriu, înseamnă că puteți avea acces la informații și medicamente de ajutor. Este important pentru persoane diagnosticate cu demență, să plănuiască în avans și să considere factori cum ar fi stilul de viață, îngrijire, sănătate și finanțe în viitor.

Demența este un termen general pentru a defini probleme progresive de memorie și gândire Boala lui Alzheimer este cea mai comună formă de demență. Demența poate lovi pe oricine, dar ea este o boală mai frecventă la o vârstă de peste 65 de ani și mai ales la peste 85 de ani. Semnele ei pot să nu fie evidente la început — numai un doctor sau un specialist pot diagnoza demența în mod corespunzător.„ A fost o ușurare să primesc diagnosticul -

cel mai rău era când nu știam”Fred, diagnosticat cu boala lui Alzheimer

„Suntem bucuroși că am avut acea diagnoză timpurie, pentru că ni s-a dat șansa de a ne schimba activitățile și modul de viață ca să corespundă capabilităților mele și să-mi fac planuri clare pentru viitor.”Maria, diagnozată cu demență vasculară


Recommended