abotu.ipa.roabotu.ipa.ro/Orsova/Banat si Defileul Dunarii...TINTRODUCERE Moise Nicoara s'a ridicat...

Dr. CORNELIA C. BODEA

MOISE NICOARA(1784 -1861)

SIROLUL SAU IN LUPTA PENTRU EMANCIPAREA

NATIONAL-RELIGIOASA A ROMANILORDIN BANAT $1 CRISANA

P1ECEZANA ARAD

rid

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Dr, CORNELIA C, BODEA

MOISE NICOARA(1 784 -1861)

rolul s5u in lupta pentru emanciparea national-religioas6 a Romanilor din Banat i Criana.

Partea I-a (-1825)

DIECEZANA ARAD

www.dacoromanica.ro

MOISE NICOARA

www.dacoromanica.ro

r_iteinozieti

Tenezaluiul meu Ale' oz

Z-LoZze aya

www.dacoromanica.ro

TINTRODUCERE

Moise Nicoara s'a ridicat acum un secol gi mai bine, ca 85. Tie*stanza de granit, caracter de neInfrant gi martir al unei cauze na-4ionale daltuita pe piatra credintei religioase. Aceasta, figures ce a-concretizat un deceniu din idealul spre mai bine al fratilor sai dinUngaria gi Banat, a ramas dealungul anilor un nume legendar pentruunii, mut gi far& viata pentru, cei multi.

Din partea celor putini s'au facut In dese randuri incercari de-a-1 scoate In adevarata lumina, gi de a-1 face cunoscut prin scriqunei masse- mai largi de cititori. Dar data nu s'a isbutit pana acum.-.este ca. pe deoparte destinul a fost necrutator cu viata unora ;1) pede alts parte departarea In spatiu a -zadarnicit munca altora, cad.-toate hartiile ramase dela Moise Nicoara se afla depuse la Acade-mia romina, iar actele oficiale In Arhivele din Viena gi Budapesta.-Cercetatorii locuiau totdeauna In Arad, Oradea, sau alte centre depeste munti unde erau legati de rosturile vietii tor. Aga se explicafaptul cum pe Tanga incomplecta informatie precisa, a putut sa se.adauge ecoul amintirilor batrane, ce au strabitut anii, cand defor-mate, and Incalcite, and amplificate de fantezia legendei.

In viata.' fiind nu s'a bucurat de recunogtinta In scris din par-tea fratilor sal pentru cari jertfise tot sensul vietii. 2) De aceeamultumegte cu atat mai mult amintirea ce o face despre el FelixColson, In cartea sa franceza asupra Principatelor romane, publicata.In 1839, 3) constatandu-i realele merite ca om gi ca revizor gcolar IraMuntenia.

Abia la 5 ani dupes moartea sa (1 Oct. 1861), Familia" delaOradea, care era In anul al doilea al existentei sale, 4i Inchina." pr -mele randuri, prima biografie, primul omagiu Bravului luptator cu

1) Cel mai vrednic dintre acestia Avram SiLlean a murit in rizboiul trecut, in 1914 lup--bind is Polonia sub steag austro-ungar.

2) Se vede ca nimeni nu-i trimesese compusa in versuri de M. Botta, la-iastalafia mutt streilucitului Domn Nestor Ioanovie i, Arad, (1829). Poate ca ar fi lacamat jai 1

aimtind regretul celor ce-1 pierdusera din mijlocul\ lor. Cartea fiind rara, not reproducem inpartea a doaa a lucrarii noastre cateva strofe mai evocatoare eel° despre Moise Nicoark

2) Intro hartiile lui am gasit copiat pasagiul respectiv din cartea lui Felix Colson: .7 r-7' Etat present et -de avenir des rincipautes de Moldavia et de Valachie." Paris, Pougin, 1813,peg. 193, cartea la care a eontribuit si Nicoara cu staturi opinii, impartasite autorulai inlangila for discutti.

fl

;Didicatia

si

gi

www.dacoromanica.ro

4

mintea cea mai luminati".') Patin mai' tarziu (1869) Iosif Vulcan. ifaseaza In Panteonul roman" unde adunase el Portretele $i biografiile celebritatilor roman ".')

Tot acum ca o dojana pentru cei de peste munti can 11 uitau,apar in Romanul" lui C. A. Rosetti, cateva randuri despre el si re-zurnatul memoriului la Imparatul.

Dojana se vede ca a servit celor vizati, clei in 1870 apar sue-cesiv In Albina" dela Pesta articolul Preotului Gruescu din Banat,$i al avocatului Joan Arco$i; eel dintai sub, titlul: Ierarhii Si natiu.--nea romans in suferintele ei seculare qi martiriul lui Moise Nicoara"(Nr. 106-111), eel de al doilea : Pentru istoria nationald bisericeascd.Deducere bzografico-istorice (Nr. 37). Sunt aduceri aminte pline de o-piosa veneratie pentru martiriul lui Moise Nicoara, ins& desigur casi din cauza batranetelor, care le-au $ters multe din minte, $i dincauza marei admiratii pentru Nicoara, II arata Intr'o lumina nu atatexagerata cat neexacti.3)

In acela$i cadru al amintirilor ei legendelor pomenim $i notitadata de Demetriu Popa : In cauza lid Moise Nicoara" din Bis. gi $coalaArad 1879 (No. 12).

Pe scurt, In sufletul acestor admiratori $i al acelor ca ei,-Moise Nicoara ramasese: invatatul fara. seaman, vorbind perfect13 limbi europene, a carui cultura' o pretuise insusi Imparatul Aus-striei, chemandu-1 ea instructor de 1. roman& pentru fiul sau arhidu-cele Ferdinand, Imparatul Ferdinand V de mai tarziu. 4) ii`xcesterare calitati ci distinctiuni credeau batranii i-ar fi folosit Inm ire ma.'sura, In ravna depusa.' de el pentru ca$tigarea de Episcoproman la Arad Intre 1814-1825. Mitul Ferieitului M. Nicoara" 5)a Lost creat dupa ,martiriul national' pe care 1-a indurat ca depu-ta t al Romanilor in lupta amintita. Dupa. ce a para.sit pentru tot-deauna imperiul austriac In 1825, cei ra.ma$i peste munti, nemai stiindnttnic sigur despre el, i-au continuat povestea vietii in acelea$i con -tururi de eroism dramatic. 6)

I) .Familia" 1866 (ID, pg. 193. Tot in Familia", din 1871 (VII) a publicat T. Vulcan Des--pa tiros lui M. Nicoara de natiunea patria sa" poezie scrisit de Nicoara in 1825 cand a trecut inRomania". Aceeasi poezie a reprodus-o apoi ca apendice la discursul sau de receptte la AcademiaRomanii din 29 I11 1892: ,Thmstrie Cichincleal, date mond despre vista si activstatea lui',stt diu utilizat cu folos in lucrarea de fat& Pparut in Analele Acad. Rom. seria II Tom. XIV.Mt. tn. Sect. Lit. 1893.

2) Aparut la Pesta in 1869.8) Pi "otul Parteniu Gruescu mai ales iii da seama (fund si mai varstnic &cat Arc(*) el

scuzii ca fluid ,om batran gi memoria nu -1 prea ajuti°. Do remarcat -ste - i faptulfost primul care a ridicat problema unui monument pentru Moise Nicoara proL omii ce n'a,Post solutionatil nici azi.

4) Intre altii, V. Eps. Roman Ciorogariu, Din zile irtiiie p. 483.') cf. si Domsa loan : Tsnuta Sdrbilor laid de Romani iss eauza desbinelrii isravhice'

Be'. el $c. 1879 (Nr. 33).4) Epoca do dupa 1825 formeazil subiectul unui alt sturila Is care Inaba.

ci

5i

www.dacoromanica.ro

5

CReva decenii mai tarziu, scrierea vietii lui ei a rolului oe..avut In emanciparea national-religioas1 a Rominilor din Banat $i-Ungaria devine problema ce se desbate In Sinodul eparhial aradan.Interpretul acestui deziderat este profesorul de religie Vasile Mangra,mai tarziu vicar episcopesc apoi Episcop la Oradea.

Para lel In 1904 Sever Secula, licentiat al Facultalii de litereFilozofie din Bucure$ti absolvent al Institutului teologic din Arad,publica sub titlul : Un memoriu al lui Moise Nicoard (monografie is-

)", cateva scrisori din 1850 adresate de Moise Nicoar& unorrudenii ale sale din tinutul Aradului. Intre scrisori se afla una deproportii considerabile pe care a $i numit-o memoriu" $i care for-

-meaza temelia $i partea de apetenie a acestei publicatiuni.")Vasile Mangra in ,calitate de membru al Academiei Romine,

incepu o cercetare serioasl, se pare, a manuscriselor de acolo. Pri-Jmele rezultate le sintetiza.' in articolele publicate In Tribuna"Arad 1907-1908. Dar $i activitatea sa s'a oprit aci. 2)

Indemnuri n'au lncetat s. porneasc5. din partea organelor co,l--ducatoare ale vietii culturale $i religioase locale. P7_,,,tri se proectade a se Incadra monografia lui Moise Nicoara. In cadrul unei istorii

generale a Diecezii Aradului. In acest scop s'a publicat un con-curs $i un premiu.3) Dupa repetate apeluri s'a raspuns cu entuzias--raul apreciatului profesor Avram Sddean care a $i cules o seam,de documente din Arhiva de Stat din Viena. Rodul muncii lui ins& n'avlzut decal In parte lumina tiparului acesta postum, &) caci rAz-

,boiul trecut fi ceru tributul singelui chiar din Octombrie 1914.3)Exemplul a fost totu$i continuat cu ra,vni din partea D-lui

. Damaschin Ioanovici,3) care adaoga la cuno$tintele anterioare apor-

') L. Cit. in prefata, brosura are in total 68 pagini (publicata in Arad)."1) 0 anuntare a planului lui Vasile Mangra de a publica manuscrisele lui Moise Mona I.,

-0 face C. Litzica in Convorbiri Literare" din 1907 (41) peg. 1166, prezentandu-o nu name' ce:_o lucrare de dreptate ,pietate fats de un mare dar nefericit suflet, ci jai o lucrare de Multinteres $i real. valoare".

) Pentru aminunte vezl prefata lucrarii Par. Dr. Ciuhandu ; Episcopii Samna Voltam siGherasim Rat", (Pagrini mai ales din Istoria Romdnilor Crisent 1830 40). Arad Tip, Dieu.-

;liana 1935 in 8, XXX -I-702 ,pag.4) Documentele culese din Haul -hof and Staatsarchive", sectia Staatsrath ql diteve din

Cabinetsarchive" sunt in numar de 46 si se refera la epoca dintre 1815 -1830. 0 parts dinele si ammo 15 au fost publicate de par. Dr. Lazar Iacob sub titlul : Dr. Avram &ideas. 1-sumente privitoare la istoria Diecezei Aradului' 1815-VIII. 1816), in Almanahul Institutului pe-dagogic- teologic din Arad (1916-17) pag. 7-41. Celelaite au fost utilizate ele intro schi%1de Dr. T Botts (fostul Director at Academiei Teologice din Arad) intitulati : ,Pagini din isto.no desrobirie, publicati in Triumful ortodoxiel din Arad". (Actele desbaterlle AdunkliEparhiale din 1921 pag. 1d1-190).

6) Dela el ne-a rams o lucrare redusi ca numar de pagini, dar utilizatl co malt totds toti cari voiau sa cunoasca momentele istorice din Arad la linceputul sec. XIX, latititlatt,Apostolatul primilor profesori ai preparandiei noastre". Arad 1912, 32 Pag.

6) Fost profesor la $coala normal. din Arad. Dela 1922 trecuse l4 Liceul Em. Gojda d nOradae-Mare. Cf. Dr. T. B.otis : Istoria fcoalei normale ;i a Institutului tl'eologic die Arad ' .Arad 1922, -pag. 394.

$i

ga

gi

dirt

gi

si

qi

si

4

ei

www.dacoromanica.ro

6;

tul cercatarilor personale Acute la. Arhiva de Stat din Budrapestat.(Actele Cancelariei. Au lice Ungare). Contributia D-sale a aparutRevista teologica." din Sibiu ,1916 Nr. 9-20 sub, titlul: Cdteva momente din lupta pentru Episcop romanesc la Arad"; iar in saptamana-Jul Biserica si Scoala" din 1918 a publicat in cateva numere : Zile-triste din viala lui Moise Nicoarci" (1815-1825).

Indemnurile se repetau aproape In fiecare an, sau lnaintea fie-carei serba.ri jubiliare privind viata religioasa a Romamilor din ace--ste parti. In anul 1921 In acelasi periodic ,Biserica si Spoala" se maiadaoga un nou studiu, de aster data o sintez& din tot ce se publicaseIn aceasta directie pan& atunci, datorita Par. Prof. Stefan Pop').

Tot In aceasta vreme se- cade sa mentionam studiul aparut tmRevista Cultura Crestine din Blaj din 1921 al Par. Dr. Iacol Radudespre Samuil Vulcan si biserica neunitcr.. Autorul scotea la iveala,oolaborarea ce a existat intre Moise Nicoara si Episcopul unit alOrazii-Mari, in lupta de emancipare religioasa si nationala.Revazut,acelasi studiu apare in 1925 ca lucrare aparte, avand la anexa ma-terialul documentar referitor. 1)

In 1925 a mai publicat si R. S. Molin o brosura cu titlul Afu-nisirea lui Moisi ISlicoarei",.continand trei documente asupra, lupte-.lur noastre bisericesti in Banat". s)

Se simtea ins& din, ce in ce mai mult lipsa intregirii datelor-printeo cercetare amanuntita. a -manuscriselor aflatoare la Academia=Romana. Inca din toamna anului 1923 Consistoriul aradan se adresaAcademiei Romane, oferind, un premiu de 20.000 lei pentru; eel indi-oat de aceasta institutie ca sa utilizeze copiind gi prelucranddacumentele gi informatiile ramase dup.& M. Nicoara.'". Propunerea arimas far& raspqnsul dorit.4)

In acelas sens, si catre aceeasi institutie, se mai fa'cura propu-peri gi din partea directinnii Liceului Moise Nicoara.'" din Arad,obtinand acelas rezultat negativ.

Cu prilejul serbarilor din 1929, sand s'au comemorat 10& de anidela asezarea celui dintai Episcop roman Nestor IoanoviciLicaunul episcopesc a] Aradului, a aparut studiul. lui Tr. Botis Paginidin istoria desrobirii" 5).

Fara a avea ca tints viata sau activitatea lui Moise Nicoara,Fierascu a publicat in 1934 un articol cu titlul : D. Tichindeal;

I) Cu uncle intregiri el a. fost reprodus in extras, in 1929, Arad, Tipogratia Diocesan:42a.,fi mic, 92 pag.

') Titlul de data aceasta este : Vulcan, .episcopul unit al Ordzii-Mari (1806_1819) si biserica ortadoxei romans ", iar in anexa es gasesc pe langa corespondent dintrar.SP mull Vulcan si Episcopul Vasile Moga, .19 Scrisori ale lui Moja* Nicoarii. ate Samuil Volta aflatoare in Arhiva Ep scopiei unite din Oradea-Mare.

) Oravita, 1925, format 20k X 16, 27 ,pagini.,4, Cf. Ciuhandu, 1. c. pag XIV.5) In Triumful ortodoxiei la Arne. veai nota de ,mai sus.

in

I1.1

Samuil,

L

4111

www.dacoromanica.ro

7

contribu(ie documentary ". Materialul informativ it formeaza cores-pondenta dintre Tichindeal si Nicoara, scrisori ce se gasesc la Academia Roma.na. in volumele cu hartii ramase dela acesta din urma,(vol. 2439). Inconvenientul este ca nefiind publicate In anexa." nu ser-vesc decat interesul de moment al autorului.4)

Adrese din partea Consiliului aradan continuau sa. improspi-teze ideia din timp in timp Academiei Romane ei altor aluji-tori ai altarului literaturii 5i istoriei nationale. 2) Par. Ciuhandupomeneste de intentia pe care a avut-o Gh. BogdanDuica de a seocupa de aceste manuscrise. ') Dar se pare ca.' si bogatia materialu-lui cu o scrisoare adesea greu de citit aveau darul de a descuraja.

In ultimul timp, paralel cu pregatirea prezentei lucrari noi ammai dat la iveala trei articole in aceasta directie, in anii 1937 ai1938. Primul: Les re flexions d'un Roumain sur l'epoque du tanzimat enTurquie", cuprinde pe langa reproducerea unui studiu al lui M. Ni-coara asupra bazelor fundamentale ale statului turcesc, si o priviregenerala.' asupra intregii sale vieti 4). In acelas an in revista Hota-rul" din Arad, dadeam Crcimpee de biografie" privind In special ori-ginele 5i prima sa tinerete, iar in anul urmator supt titlul Acum o-said de ani" publicam despre legaturile lui M. NicoarA cu Alexandru,Gavra de prin anii 1837-183.

Partea esentiala.' in lucrarea de fats o constitue materialul do-cumentar. Cel publicat I-am amintit mai sus ; eel consultat, utilizatsau tiparit de noi, provine din depozitul Academiei Romane; nu amputut afla pan. azi la cine rama.'sese dupa moartea lui M. NicoarA,de oarece nu se gaseste nici o informatie referitoare la ultimii aniai vietii sale. Legenda pluteste deasupra rastimpului dela 7. IX. 1851

limit& la care se opreste cea din urma insemnare In manuscrise,Om& la 1. X. 1861 data mortii sale asa cum o gasim in Familia"din 1866. Acolo sty scris textual : La 1861 1 Oct. dupi cereek:.-tat vederea a repausat in Bucuresti".

1) A apArut in Familia" (seria noua) Nr. 4 anul 1 (1934), pag. 47-57, Astintina totact el in Vista Basarabiei" 1533, in Nr. 5, AL David a publicat : 0 scrisoare a EpiscopmholDianirre (Sahara) una a scriitorului C. Stamati catre Moise Nicoarci"'

') In culegerea sa de articole cuvintari Din zile iraite' Episcop R. Ciorogariu Reda(pag. 426) ci.fusese vorba °data de loan Slavici, fiul Aradului, care a rasirit in viata publlaldm centrul cultural treat de marii dascali din Arad, 31 scrie el monografia lui M. Nicoark, isear* sa se cuprindl intreaga epoch deschisi de tiicoari in Arad".

3) L. C. pag. XVI.4) ,Revue historique de sud est europeen" 1937 Nr. 4 6 si 10-12.5) ,Hotarul" din Arad 1937 Nr. 5. Al doilea articol tot Redo, Noembrie 1937, Mai 19312

Iasi. 1938, August 1932.4) Ar mai fi de adllogat la aceastii bIbliografia Bpi ,0 scrisoare a lui Prim Malay" dia

1810, titre M. Nicoarli, publicat. de D.1 G. Giuglea in ,Convorbiri Literare" 1910 (LXIV) pp.329-335 si 558 564. Despre paternitatea acestei scrisori vezi mai jos eonvingerile noastre, Iseapitolul CAlitoria (lui M. NicoarA) in Ardsal in drum spat Tara Romineasci..

gi

si

-

*)

si-a

si

www.dacoromanica.ro

8

Prin 1896-1898 Vasile Mangra 5tia dela Vasile Maniu footmembru al Academiei Romane ca : a murit in Bucure5ti In maremizerie, inmormantat in cama5a lui Golescu la Manastirea Mihai-Voda". Anul mortii nu-I 5tia nici V. Maniu, doar ca manuscriselear fi ramas la familia Golescu. In 1874 teancul intreg al hartiilor $idocumentelor a fost depus la Muzeul National de Antichitati dinBucuresti,2) iar in 1903 au fost trecute, impreuna cu alte colectii, indepozitul Academiei Romane. s) Aici ele au fost oranduite grossomodo 5i legate in 15 volume 4) purtand numerele dela 2437 la 2451,la care se mai adaoga Inca doua volume intrate mai tarziu si pur-tand Nr. 3455 5i 4645. Dintre acestea lipse5te primul volum de scri-sori (Nr. 2438). A fost, impreuna cu altele, la Moscova in 1916, eila Inapoerea for in anii din urma, s'a constatat lipsa lui. Contineascrisori Intre 1804 si 1851 in masural sa aduca multa lumina in viatasa de student luptator si expatriat.

Intamplarea a facut 8a gasim utilizata una din acele scrisori inmonografia istoricI despre Andrei aguna" a D-lui Prof. Lupa5.Scrisoarea desvalue o corespondents. Intre Eaiscopul Moga si MoiseNicoara, informatie ce nu o cunoa5tem decal pe acesta cale. Catealte legaturi nu ra.mas nestiute, prin pierderea acestui volum.

Nu toate volumele prezinta in91 aceea5i valoare Si importanti.Trierea hartiilor o incercase in mai multe randuri Nicoara, darpang. la urma tot incalcite" an ra.'mas. El 15i. dadea seama de inuti-litatea unora, 5i le-ar fi aruacat, de nu s'ar afla intransele uneledaturi 5i pe ici colea tample, cari (ma) pot suveni, orienta ei inte-resa." Sunt de multe on mai multe copii ale unuia gi aceluias re-curs, incercari literare "poezii oiEifra.nale, traduceri sau numai insemnarisau pasagii din diferite studii,Cre acte de valoare ),cari se ating degtarea $1 biserica unei parti numeroase dintre Rumanii pravoslavnici,5i care nimeni nu le are".6) Sunt actele oficiale sau informatiile cu-lese pe teren folosite de Nicoara ca exponent al doleantelor fratilors5.i din Banat 5i Ungaria, in lupta pentru dobandirea de Episcop ro-man. la Arad.

1) V. Mangra Tribune" 1907 Nr 283. Toate cercetarile mole in protocoa'ele mortilormai multor biserici tincepand cu cel al Blsericii Mihai-Vocral depuse la Arhivele Statului dinBucuresti au fost infructuoase. Interesant ar ft de stiut de unde blase Barion Puscariu in-formatia attit de putin verosimilb cii Molse Nicoara murit la M-rea Neamt. Cf. Dr II. Ptlf-caria Mitropolia Romdnilor ortodoqi din Ueegaria fi Transilvanice. Sibiu 1900, pag. 91.

Nota Cf. V. Mangra L. c3) Pe coperta volumelor sta." scris : .Luat dela Musen1 de Antichitatl din Bucure§ti, con-

form Inaltultu Deeret Regal Nr 519 dela .0 II. 1903.4) Cele dela 2437 2451 au intrat la Academie in 1903, tar celelalte dourt volume in 1909

Nosmbrie 4: dar dela Otrectiunea Museului de Antichita4i3. Volumul cu Nr. 4645 este uncalendar pe anul 1817 cu locuri albs in dreptut tiecarei site, conttnivid insemnitrile zilnics alelui riolse Nicoara din acel an cAnd se Ogee la V ena

') Academia Roraima Ms 2448, f. 9.') Dupi aprecierea facuta de M. Nicoari in 184.1 Ms. 2437, f 325.

')

,in

5)

ea

www.dacoromanica.ro

9

Luate In parte sau global toate aunt marturia vietii sale frit-mantate, ale unei ve$nice lupte cu destinul, care a ramas mereu maitare zdrobindu-I pans la urma supt legile lui. Prima Infrangere aIncercat-o copil fiind, cand prin mcariea mamei sale ramanea orfande mangaerea, de Indemnurile $i dragostea singurei fiinte pe carear fi ascultat-o $i care 1-ar fi ingrijit cu suprema abnegatie In vre-mea tragicelor sbuciumari $i depresiuni suflete$ti de dupa 1817-18.Ultima era insA.$i batranetea chinuita pe care numai Dumnezeu $tiecum $ia suportat-o sore star$it, orb, traind din mila altora. La 1ctombrie 1861 parnantul fi oferea ospitalitatea $i lini$tea pe carezadarnic o cautase In viata pans la vArsta de 71 ani.

Din lunga-i viata se desprind Ins& doua perioade distincte, co-lorate de doua conceptii opuse, iar cronologice$te desfajurandu-seinainte $i dupa anul 1825.

Cea dintai corespunde activitatii sale ca Roman neliber, Inimperiul austriac Ingloband In aceasta $i rastimpul dintre 1810-1815 cat a stat prima oars. In Bucu- 4ti. Cea de- a doua epoca cu-prinde restul anilor, dela- varsta (.7.e 40-41 ani, pans. la sfarsitul vietii,pe care-i petrece ca exilat, in Principate, Constantinopol $i Odesa.

Schimbarea atitudinilor convingerilor se produc de prin anul1816, ca o replica a deceptiilor $i batjocurilor suferite tocmai delaacei cari concretizau credintele sale. Insufletit la Inceput de idei-conservatoare devotat aparator al milostivului Imparat cu sfantulmir uns", el condamna miqcarile revolutionare $i fulmineaza contralui Napoleon Tiranul Frantuzilor" gi Deavol botezat". La chema-rea sub arme din 1809 raspunde Inrolandu-se ca voluntar In armatainsurectionala. In 1815 clad fratii sai ti incredintau misiunea de alupta pentru obtinerea unui Roman pe scaunul episcopal din Arad,o primegte cu convingerea caftuferintele for vor avea rasunet In inimaImparatului care le va sprijini cererea.

In$elat in credinte $i batjocorit In amorul propriu, Nicoara in1819, va adopta atitudinea cea mai vehement jacobina, ce nu maicunoa$te respectul In fata aceluia$ Imparat, de care ,ca oameni dupatrup, numai atat se deschilineau unul de altul, incat firea sau vointalui Dumnezeu s'a aratat prin nagtere catre unul mai milostiva dealcatre celalalt", dar cu care In fata legilor era acum egal.')

Era fatalul sfar$it dramatic al unei lupte dintre un suflet cin-.stit $i curat 5i o lume Invechita In sisteme despotice, de intriga, deminciuna. 5i nepasare pentru cei slabi gi drepti. Lumea care a.sguduit pe veci $i sufletul lui Avram Iancu. 0 perioada de singu-ratate darza a premers melancoliei", care a infa$urat pe amandoi_martirii. Ratacind descult, zdrento5, Craiul muntilor Intruchipa cea

') Vezi la anexe : Reoursul gm din 15 August 1819 adresat ImpAratului Francis:. CX XI

gi

www.dacoromanica.ro

10

mai infricosata icoana a darapanarii unui neam chinuit". 1) Aceeasi'cowl& o tmfatisa cu un sfert de secol inainte Moise Nicoara, timp

de 5 ani, dupes ce a exit din inchisoare.Dar viata lui nu se sfarsea aci. Era abia la jumatatea drumului.

Trecand muntii in Principate in 1825, fortele-i revin, gata sit. infruntedin nou soarta. De data aceasta insi era mult prea occidental, multprea evoluat pentru societatea care o gasea aici. Serviciile lui nusunt apreciate ; si totusi nu dispera. Isi faurise un alt ideal, care nuera legat de o functie, si pentru implinirea caruia putea lupta ori-unde, intre streini mai ales. Era acum luptatorul ce combatea cuarma cuvant.ul scris si vorbit, pentru principiile anului 1789: Li-bertate, egalitate si fraternitate ", toate puse in slujba neamului situ ro-minesc liber sau subjugat. N'a fost niciodata reprezentant oficial alRomanilor, nici la Constantinopol, unde a stat 15 ani, nici in Rusia.Dar a pledat intotdeauna pentru dreptul la viata al fratilor sai, In-credinta t fiind ca soarta popoarelor mici depindea de bunivointa $isprijinul marilor puteri. Netezea astfel cu cativa ani inainte dru-mul marilor luptitori ai Unirii.

* *

Cum am ajuns sit ma ocup de viata si activitatea lui MoiseNicoara

Poate dupes vre-o sedinta la Academia Romans, sau dupes o con-vor hire cu unul dintre aceia carora nu le era strain un astfel desubiect, a venit °data.' Profesorul N. Iorga la un seminar cu studentiiSai. Ne cunostea pe fiecare, si asa am auzit primul indemn pornitdin elanul care ni-1 insufla intotdeauna. D-ta, fiindca esti din Arad,ai putea sit to apuci sit studiezi manuscrisele lui M. Nicoara ce segasesc la Academie, ca e pacat sit nu i se cunoasca viata pe cat desbuciumata, pe atat de variati si interesanta.

.Dela Profesorul Nicolae Iorga am auzit prima incurajare szLui ii inchin azi cand o bund parte din rodul muncii mele iese laluminit pioasa si umila mea recunostintd. In revista Sa francezi mi-afost gazdait in 1937 primul articol despre Moise Nicoara.

Sfatul Sau 41 urmez, cand in studiul de fats incerc sit desprinddin viata lui M. Nicoara fazele dramatice ale procesului sau sufle-tesc, impletindu-le cu evenimentele si oamenii epocei de care a fostlegat. Cum insa dupes 1825 cadrul, orizonturile si oamenii aunt corn-plect schimbati pentru a nu stirbi din unitatea lucrarii am_

1) 0 Goga, eAvrana lance in .Mastul cars fisrbe".

www.dacoromanica.ro

11

socotit nimerit a ne opri la prima epoca., incepand cu copilaria siinsistand asupra evenimentelor dintre 1815-1825.

Am cAutat sa identific de supt colbul anilor, piatra de temeliepe care M. NicoarA a pus-o la inAltarea si desteptarea national-re-ligioasi a Romanilor din Banat si Ungaria, din mijlocul cA'rora iesea;infiptuire care-1 pune in rAndul etitordor de istorie romaneasca.

Nu am avut pretentia de a da ultimul cuvAnt ce se poate spune-despre activitatea si epoca aceasta. Descoperiri ulterioare de docu-mente din alte depozite oficiale sau colec(ii particulare vor pate&lAmuri lacune cari fatal mai da. nuesc si in lucrarea de fatA.

www.dacoromanica.ro

MOISE NICOARA.

I.

Copilgria. Anii de invalasturri. Lupta vials1784 -1810

Parintii. Prima copilarie.Eea prin luna Ianuarie 17b5, In Jula (Gyula), capitals Comita-

tului Bichig din Ungaria.Pe ulita Nicoregtilor Romanii petreceau cu mare veselie, d3-

fitare si salt". Uspatul" finea de trei zile In sir, gi doar nu eranunta, ci numai botez. Bucuria parintilor Insa fusese prea mare, la29 Nov./4 Dec. 1784, cand Dumnezeu ti daruise cu primul fecior,dup& trei fete, de aceea 11 si tinura atata timp nebotezat ca si treacipostul, si s& se poata' bucura acuma, dupa datina gi dupa cum o ce-rea starea lor. Noul cretin pr mi numele de Moise 4i el a fiul luiPetru si Maria Nicoara, arGandoi din familii de Romani nobili cutrecut de secole.1) Unul d n Nacoresti, om cu frica lui Uuninezeu,era ctitorul bisericii din Otlaca, un sat aproape de Jula, ga merseseIn pelerinaj la Ierusalim. Bunicul noului na scut, David Nicoari ad-ministrase Intinsele mosii ale nobilului, ramas atat de sarb In portei ganduri, Petru Tokoly. Murind devreme, las& sofei sale osingura mangaere ce nu putea fi Inca gi sprijin, un copil Petru, invarst& de 9 ani. Fire darza, ea Insasi, din vita de nobil din partileBeiugului, tanara vaduva Isi crescu copilul In credinta stiabuni,dar gcoala nu-i putu da romaneasca, caci n'avea de unde, fro,numai dela preotul roman. Tiebuia Ins& sa-I pregateasca pentru viat&si-1 dadu la scoala ungureasca. Sufletul (Si de mama iubitoare i a dz.-

1) La 1627 un $tefan NicorrA fasese innobilat de Implratul Ferdinand II, in eel In degratitudine pentru meritele sale ostilestl; cf. mai jos reproducerea diplomat. (Noise NtcoaraThai n'a apreciat niciodati t cost prIvilegin care tindea si-i maghiarizeze in Nyikoia) Figur aziea familie nobili Niknra de Gyulahaza in cartea lui I. Cay. de Puscariu : Dale istoo ice roe:-toare la familtile sobile somdne partea I-a, Sibiu 1892. Cf. pi Negy Iwin: Magyarorszdg Csa-

s v.Moise Nicoari. Note autoblografice pablicate de not in revlsta Hoturul" din Arad Nt

5 din 107 LIV), snpt titlul Crampee de biografie", p. 202.Un Popd Nicoard intilinim in Gyula VariLand gi polo 1746. V. G, Ciuhandu: Ron falai

dirt Camtia Aradului de scum cloud veacuri Arad, 1940, p 8E.

cu

Ins&

'tidal'

°/

www.dacoromanica.ro

14

savargit caracterul in om bland, milos, drept sarguitor", iubit si demici gi de marl. De aceea si putut insura de vreme. La 18 aniPetru Nicoara igi intemeie caminul luanda gi tovaraga de viata peMaria 5erban, din Siclau, orag mare curat roma.nesc. Tanara sotiein varta. de 17 ani aduce cu sine un nume cu o veche mogtenire e-rola, o credintt ortodoxi nestra.' mutata gi un suflet de o duiogie gicuratenie serafica. Bunicul ei fusese nobil din tinutul Chioarului(KO var) '); de acolo luase drumul pribegiei pe vremea Mariei Thereza,fugind din calea propagandei catolice, care luase aspecte agresive.Privirile tuturor napastuitilor pentru credinta se indreptau atuncispre Sud, mai ales spre campia Aradului gi Bichisului, regiune careimbia atat prin rodirea imbelgugati a tarinilor, ramase multe fartstapan dup.& retragerea silit.." a Turcilor de acolo 2) cat si pringarantia pe care o puteau oferi privilegiile ilirice pentru libertateacultului ortodox.

Si veaise venerabilul batran cu patru vlastare, patru fii capatru stejari ; cu 5erban, George, Mihai gi Dana. $i fiecare deve-nind cap de familie a lasat urmagilor numele sau de botez drept numede familie. Cel mai mare dintre frati pastra numele de .5erban, 2) aldoilea de J irge (dela George), al tr ?ilea Mihat (dela Mihai), iar ul-timul Dan (dela Danill).

,Si daca un unchiu al lui Petru Nicoara colindase meleagurileSfintelor Amintiri, un unchiu din Chioar al Mariei Serban slujisemult in oaste, najungand in Franta gi apoi nu stiu prin ce intanaplarisi in Spania".

Dumnezeu a binecuvantat caminul 1Vlariei si al lui Petru Ni-coara, caci nu aveau decat 24 si 25 ani, si casa le radea de zburdal-nicia gingasa alor trei copile, 4) la care se adloga acum al patrulea,un baiat Moise. $i au mai venit apoi gi altii, Damaschin gi David.Blanda gi afectuoasa for mama le dedicase tot timpul sau, calauzin-du-le pagii gi gandurtle. Era destul un cuvant sau o privire a ei case:4 punt in respectul cel mai mare". Ritaia nu intra in argumente,

') District la Nordul partilor ungurene", ad cal a teritoriului locuit do Romani din comi-tatele dinspre Ungaria. La 1733 cand s'a restault Ungariei Maramuresul, Aradul o parts dinZarand, au ramas Inca la Ardeal Crasna Solnocul de mijioc, cu Chioarul (si partea muntoavaa Zarandului) sub numele de partes reapplicates". Prin impartirea administrative din anul 1878,complectatit in 1877, dlstrictul Chioarului se desfinteaza, trecandu se parte la Solnoc-Dobica,parte de 43 sate la Sktmar Dapii V. Meruttu : Judetele din Ardeal Maramuref land in Ba-nat. Evolutia teritoriald.' Cluj 1929 p. 42 si 55.

Cf C. Bodea artic. citat, p 203, si mai ales Memoriul lui M Nicoark cuprinzindConsideratiuni istori-e astipra evenimntelor anterioare epocei 1815 in Ungaria, refsritoars lastares Itomanilor ortodocsi, Anexa CXXIV (in frantuzeete).

1) Demi informatlile primite dela D-1 Mihai Serban, fost rector al Academiei Agronomicsdin Cluj, piimul din cei patru parta numele de Crdciva Sorban si a avut la randul eau trei co-

: pe Maria, mama lui M. Nicoark, loan si Theodor, preot in Siclau (strabunicul d-lui M.Sorban).

4) M. Nicoari pamenaste nuirai numele Petrel, dulcea" lai sora Aceasta s'a maritat nalapoi cu preotul Nicola Suciu din Jula sau ,Pops Nica" A murit la 14 Martie 1846.

gi

)

pii

I.a

www.dacoromanica.ro

15

mai curand lesina mama, cand nazdravania putea costa viata unuiadin copii.') Cand se facura mai maricei ramasera trei frati si o soresPetra. Baietii descoperira.' farmecul altor jocuri. Ulita noastra.' (aNicorestilor)" ne povestesc amintirile lui M. Nicoara era lo-cult& de Rumani, dar de putin incoace venise $i Nemti gi Ungurivreo patru case, $i una de Sarb (Popa Sarb). Arareori era sa nuavem noi pruncii ceva intre noi, unde cu Rumanii ne petreceamtegte $i ne jucam 2). Aceasta insa numai pe ulita, caci in cash domneaospitalitatea parintilor, gi casa parinteasca era larg deschisa oricaruidrumet ce se abatea pe acolo, din toate partile, de toate neamurile$i de toate religiile. Copilul de atunci, Moise, isi manifesta vaditelelui simpatii pentru anumiti vizitatori : pentru patriarhalnicii ,,Motidin Transilvanla cu oi, sau ciuberari din munti'. Acestia ii aduceauramuri de brad si mare bucurie ii ficeau. Ii iubea fiindca. erau Ro-mani, le iubea portul camesilor albe, le iubea obiceiurile, caci intru-pau pentru el misterul $i icoana Ardealului romanesc. Pentru mintealui de copil sublimul deziderat ar fi fost sa fie Rumen ca ei", iarca semn de infratire le-ar fi dat din turta lui dulce In zilele de targ.1)

Ca.nd a venit vremea sa mearga.' la scoala romaneasca, invata-torul sarb" stia ca e bliatul lui Petru Nicoara gi fiindca era preamic, nu-1 chinuia cu Invatatura, ci-1 lasa sa doarma" cu ceasurile.S'au schimbat insa dascalii sarbi si au mai venit si romani, cum afost unul Melentie din Lipova. Acesta era om cu idei sau cu jude-cata patrunzatoare si cu politete, dar infocat". S'a apucat la muncacu scolarii gi i-a inva.lat ceaslovul, psaltirea gi cantarile bisericestiin romaneste, de unde pans atunci stiau numai Doamne milueste".SA tot fi avut 7-8 ani, cand deveni cel mai devotat ajutor al das-calului la condus corul in biserica, caci avea si glasul mai bun", siera socotit intie la Invatatura". Si cat de frig ar fi fost iarna, ca-idegerau gi picioarele panes la lacrimi, nu dezerta dela postul de In-credere. Se nascuse de pe atunci In el spiritul jertfirei de sine pentruducerea la bun sfarsit al lucrului inceput. Si rezultatele au fost im-bucuratoare, caci isi aducea aminte M. Nicoara in notele saleautobiografice de mai tarziu cum prin el a introdus (dascalulMelentie) cantarea rumaneasca In biserica". Lacrimi de bucurie vorfi aparut In ochii mamei la primul tr umf al feciorului ei; iar bunicadraga lui maicuti" de cate on se ruga de nepot sa citeasca dinpsaltire sau sa.-i cante romaneste ; ea Iostea rugaciunile In sarbeste,

I) In curtea cases for era o oalta mare si de;tul de adanca, o albie *Asia a Crisuluialb. Ce tentatie pentru copii, iarna pe gh tus; se intam?'a insa sä nu fie inghetata uniform.M Nicoara ne povesteste cum copil fiind, a alunecat supt ghtata. Panica ne-o putem inchipui.C. Bodea, artic. citat. p 204.

2) Ibid.8) Ibid.

www.dacoromanica.ro

16

fara sa. cunoasca o vorba sarbeasca", precum nime in tot orasui $ichiar In Imprejurimi ". Asa apucase din tineretele ei si nimeni nu omai invatase altfel.

Cam pe la 9-10 ani" a intrat la scoala ungureasca. Jocurilenaive ale primei copilarii murisera. Era acum' n icul Roman caremergea intre straini la invatAtura. coala era departe, in cartierulunguresc al orasului, $i fizionomiile ce le intalnea In drum nu maierau ale Romanilor. Dusmania i se nastea pe nesimtite In suflet. Tre-buia sa le arate cine era si ce putea un Roman, fie el si singur In-tre atatia straini. Indrazneala $i sprinteneala nu-i lipseau. In luptecopilaresti, in fuga, In jocuri, In sarituri" era neintrecut ; In asvarlit,nici atat"... si asa camarazii nu scapau nescarmanati, cat $i pariatiifor se plangeau des catre tate.

Mai departe, tot mai departe 41 indemna dorul de invatitura.La Oradea erau scoli latinest/. Acolo se invata mai mult cleat otiael. Si acolo va merge $i va invinge. Departarea lui In stra.inieg ra-nea ins& adanc sufletul tacut si prapand al mamei sale. Cat n'ar fidat sal aiba vesnic Yang& ea si totusi dorinta de a-1 vedea ommare" o domina. Isi simtea puterile prematur istovite, si cauta acumca ultimele sfaturi catre cel mai iubit dintre copii sa i le dea decalauza, pentru tot restul cat ar fi despartiti... Caci ea va vegheain secret cum va fi purtarea lui la Invatatura". Erau ultimele pal-pairi ale unei lumanari care se stingea vazand cu ochii. Pe fata-ibalana" aparuserA simptome pe cari le trada albeafa si transparentapielii. Ramasese stabilit ca Moise sa fie dus la scoala in DuminecaTomii, pentruca ouale rosii sa le poata. ciocni Inca in casa Orin-teasca. Primavara ins& nu era tot atat de ingaduitoare. Ea Isi re-clama tributul de vieti $i trimisese cosasul In cautare.

Asa s'a oprit moartea in casa Nicorestilor In Sambata Floriilor,desla'ntuind la plecare tragedia unui sot ramas vaduv In floarea var-stei de 35 ani $i a patru copii orfani.

Era prima durere ! Cumplita 1Sa tot fi avut 11-12 ani.Pentru un copil cu sensibilitatea atat de pronuntata ca aceea.

a lui Moise Nicoara, incercarea fusese prea cruda. Locul mamei nu1mai putea ocupa nimeni in sufletul sat'. Ii murise norocul, Ii muriseapa vie care i-ar fi dat puteri uriase sa infranga raul. Amintireaacestor momente din viata sa Ii va stoarce lacrami si la 62 de anicand le asternea pe hartie.4)

1) In 1836, cAnd evoca trecutul, Fie iertate aceste putine inimii ceeace §i acunicu dor le simt in virsta de 62 ant". C. Bodes, antic. citat.

sera:

www.dacoromanica.ro

L.

vr t,

.

tv,

P

A , / 4. te-...t.,,.---. #V_ ) .:4 /4 C.1.t 'f. '''i'''''''' 4 ift '' " "17/ / i7e./76'. CVcz ' /

,.'07;. 4- 1Gfr , .- A-41T-- A 2 ' ''',.(/ i' "Ir. "ii./ '' 47'47 44'4,1 l...a......./ ,t7; /4..0;5 44". , ,...;" II .. ''S/714.19.1,1,S(4-1'7,..1.. /41.77405/ . 411. IC- 1

i.."7,e.A.',....,,,,, 7 x a ,, (.4f..S,...,.!: ., ,..C....a; /,,,,,,<,,,

r'

4'.0142iFt

;Ph

5 , ,/

,' /' A I , , /.., 4 ,Y,.. ,,,,. I ,,-., / .,:".

,',",.. loy,. eef

JKi 0.r.,..r4._,, .4; (1'249:,..:!,/

'` ' ^ a. ier''' ,,,i, ...,....,,44 1.,.1,c,'a..,)

7 ':..-: r- er e .1,.._44.:., ,,...."..1.,...;_....; .

....., ,Fe,... ..,,e"2/.;,. ;. ex ,Pei..,--,-.../.0. le G`

:Ie.>, 7, .. /P.r 1.-.- grit .-/ -. ---. de-7.1./.... 7 07' f: . ,.., .' . er Ae .....4- ;, Y.J.

/ / ,, . .

, ,;," - ..-- ,., .,,,',,... ,.. : 4 el I' ,

C - )

A, , , .... :. -' - /- e

..,

: ,/,..; i'.A: . r,.

1. Fragment dintr'o scrisoare a Preot. loan Serban din Zarand fost deputatcu M. Nicoara. (Anexa LIII).

2. M. Nicoara: exemplu de scriere cu ortografie franceza. (Coconitei de Vdcd-rescu Anexa IX).

AI! -136,-- 4 4.4, C4476-

em...,rf. A-07 LeinA eye",0,Vg.

, W:ft/A /' _-

4-,'"'" c","1,,,_.:r-,-,.-1 .4 6 ;1 at

.. ,' ^

11

.. ,s,

A.

6,,Pr fill LD-3

:7

ftgf....;,L

.1

.

':eltr=*:4%.- ;idi...X...Ze-47,.;:i1-;e7o ".a ra

r./ e: :A. --(1/4" ' a-./ ..

'0/47- r7

i

4,0101Cat.7 ,^7.. 1 L

°I, .1

'r:: pe ;',41,' e 0- .°-

'Ir.-./. - A...0;4,

el... .f.I. /

- a/kr 7......,... )..;....,..e,9 ...zi ......--,,,,:e--zL.

may/ /.

..* ,"

r

. ....

. 1, .1..., ... ,..),..a..0.-...,..

-,L.0441:- el.: eft° 0- 4" 0- co' ,.. ''.

..a?,.

...

.

-

0 or, 4,-,!,..,:.4,!e.i....._ r., / o e (Deoici .' 6 rL,,.. 6... i

,.....,1 : .._

.

-... i.$,i.:,...,. .J... ;:.,....,,.,.... 1r vt---i4.-0 .' .. ...Li..?... ,,,IP.;. .

. , .7-p, . s...,.../...:, ,......, . .."....-... tr. 'n. -3-. PC. .i. .: ..... .... -. :..° 71,' An .. e.

°

,

6

I El, A

c

/1, c ,1 oc-ofi

.,.i_ 4;47;40'7' gi---,, - .-

.

V .

ii yiz,f .f,.._ 4-- -1 i "V, `"- ":.;.,

, -

- r-

Cr?-

A /

.

/

?P.- 71" 4"") )...1

cY

/ es

e"

.

/a' ;,

1/7

www.dacoromanica.ro

Aeon!.

cfuteArois.A4t,"rorin

nuytratelii AA. A as r A

urAit fl`L:-.N.AAia,,t

/tuna mutorrrtxe

Per Chao,.

AAAUII viri 914/461 lavrg;

:411:4; ;'=6.1

L I)i GRA TISaolerim.taaktwf *Al litrcp.1 Ssarw trabrptr t

/C1:+.4 ,16,,re New:: Ssio ei

i St ,41

Rhmp

tapyorrafv,:44.6...e.,..tve

iluurrrvAirt.t .ut-r ',VAT,' I,

fr. utritai I 1.1., willyir7

K, a -A. is'

mac_O reel rum

fliva raiu,i5itinAnzu,

Aawil AAiiittoVii+AtAiloArumilieurra

Ira

r!r

eirerotiivereno./a Stier.

iArfAr Irsiutio mitt, AuAt

clt- tAiSkiAir9 nn pa4m. if qtr.. os, A: 441.4{1a :1'.1(1

V.1141,401*tiVA. thr.1100,c,,,St44.(1::141,1Y, ippe(.0 trauriAAri Arptuosa,

Art .Aril.e0.,AA:ri if NI: nt;e4

+ <m iv riti5, itesAi.w u Tc tvdi..enrineN.hartmumiuttlibettittirr,tr+rowas.L.

7114,/,

133401119i; pew watalt r r

I011,{1,(700.40t.fr,filr:iibut lot fruit 5.,A. r,GIVItRe

&Li NI; ev-4,r1,

nrnT, y 414 ttta

.

14!

CiiiAriu N.,,A1.6,341,0

pi me 141i. drdyr Erka4- Ai.

g,A1Acvr11..0 luerrAlardAu Arno nig. Juin., apeMSC .7: =1,6,4 astfornril. Pi al ...au um:anti

diu. fArrirnatiistur AZAtilosAi Aridurni la raw in4114,1xitariUu auira

trAtAzi (Alum", aux tau trAdatrqu pientrA1AA, AA*. rrudgA mer..isui prerwurAier vujwint

:mann, cinnuAry ..minihrotai)freruthial,

urn

lied ee Dsavirrttrm

Fern?

141.Aerie Rule i;uor

Lvel

. d-4iiJden <F

r.0.14 PAis4wr.:3 wara.Payra.r.twatua.gore. *It

A 'kVA., kr, rt..

Law wellies.?Aber ileureA,,

VW-17,-1\

4-

Diploma de innobilare a fam. Nicoara, din anul 1627. Originalul este in posesia D. Athanasie Cioculescu (Arad).Pentru amanunte in legatura cu Diploma, trimitem la articolul Par. Dr. Ciuhandu: .Un nobil" roman

Moise Nicoard, (din vol. omagial Prof. I. Lupas).

. " .

11):1'N A 1/ 3

14

.1! la

F- A416..ie-sueT.M ' Y

nri 5.5,/, tnia...15";i4414 D.4c.,t4,46;t1r44/11

1;151.111.4161t.Y' alana-aiAatswka:4Ae'vs-14 r. A

Nada

Pm,Saar.; litaily

.naasii. Aga.

iiiTitopg

P kp,i,,,, ' ' Floc tek9f L.'a.

-. .

a., 1.1,

lo ..4...,.. E.! - . '''''':'4'5*"..L'-'1,.......,,,,a 4,- --

, ma...-....111..im hara a

. Vii.: Snailitkip; a.,- ,

.1... 'Ike.t'''......

.04

.A. to T.

...11 MA11+ *.,- Pe/A44iii. 1./164,u 1 ..4.,

.1 ' °

Mko a... 4. ffnia,, ikolit,..,..

. ..1

t,

-JAY if A'S ft, Aliple =do INtokt

1....014...4.A4.1;, trio am,

...4,1lat14lere,,2.7 aij:a a e .... 1 ilf

.-na.n ars au.ar Nall

. .. e '''',""i"."- . _ tal.vi...."... 'aa'1 daailmV:

..T.Casatan

. ; 4

4

3" 7.;$,,L; f .

;ve

Ctsiti.peerfillidifalaart

4nee

n

1;,..

4J

)4t

F

Assmamr,

'211444tV.Z4c''' ' '''1."'"'1411-' 144

Zr .

,....,

, . ,4,..

4hal f. 5,,-*Irni ,

,q,......th" .A.Irn..4ik1 ^. 44;:t" -.

tee

g

e

www.dacoromanica.ro

17

coala la Oradea §i Arad.

Viata lui /Noise Nicoara se va desfasura In acelasi ritm: maisus, din ce In ce mai departe, in cautarea hranei sufletesti si a per-fectizarii intelectului. Dorinta mamei, pe patul de moarte, fusese s&nu fie dus, Indati dupa moartea sa, la Oradea, ca ar fi pierit deIntristare. De aceea continua sa frecventeze scoala ungureasca, pan&In iarna viitoare pe la mijlocul lui lanuarie and plea la Oradea.Disparuse Ins& sburdalnicia. $i cum niciodata un rail nu vine singur,curand o alts tragedie Ii punea la Incercare pe toti: moartea prinlnnecare a lui Damaschin. Iata cum ne povesteste M. Nicoara tristaIntamplare : 1) Fratele 'lieu Damaschin raimasese acasi la scoala ro-maneasca. Intr'o zi de vary numitul Melentie duse pruncii la sal-dare, In gradina curtii dornnesti,2) unde pe Cris era o morisca. UnBarman de vre-o 18 ani, cam brodiu sau natang, venea des din satulmai de aproape si se hranea la noi. Acela s'a luat cu scolarii la sal-dare. Dascalul masurand apa puse semne pe unde pruncii sa numearg& mai departe. Dar brodiul vazand pe frate-meu, de bucurieI-a apucat de maini, incepand a sari In apa si mergand Inapoi, a ca-zut In aracul sapat anume, a smucit si pe frate-meu si amandoi s'auInecat".

La Oradea statea In gazda la Balta Iosif, magistru, sau senatoral orasului, cu care erau rudenii de departe. Fu primit in clasa atreia normala. Cursurile se faceau In maghiara, si-i venea greu, cacila lnceput nu Intelegea r ici o explicatie. Era tarziu; clasele Ince-pura de mult". Nu s'a descurajat Insa, caci avea un profesor deomenie", pe Dobroncai (slay), caruia ti castiga simpatia prin blan-detea si sarguinta sa. In clasa fu dat In grija unui coleg roman, luiAron [Florian 7], care-i talmacea zisele profesorului". Cu o ravnaexemplars, dirijat catva timp in particular de un instructor Petrovici,dupa." Paste ajunse pe ceilalti, si-i Intrecea in latinie". Devenise simonitorul" clasei. In clasificatia de fine de an iesi al Vl-lea emi-nent cu lauds ".

Vacantele le petrecea acasa. Dar nu mai era aceeas. poezie.Nu-I atrageau ocolo decat a mintirile adoratei lui mame si dragosteafrateasca pentru Petra si David. De tatal sau se mai Instrainase.Sufletul si cugetul lui de Roman, gata de lupta pentru drepturileneamului, nu se putea Impaca cu atitudinile sarbo-file din ultimavreme ale tatalui sau. Se revoltase In el sangele stramosilor, la gan-dul ca un Nicoara, cel mai de frunte lntre Romani, sa se lase entu-ziasmat de ligusirea Sarbilor, pani Inteatat incat sa pangareasca.

') Ibid.') Domeniul Contilor Alnuissy (C. B.)

www.dacoromanica.ro

18

amintirile sotiei sale (credea pe buns dreptate M. Nicoara.) aducindcopiilor ei o mama sarborumana."..1) Noua sotie Ileana Dodity dinBatania Clangs Arad), erase vIduva. foarte sarac& gi n'avuse nici unprunc, dom.& tan1r5, gi sdravania. Ca zestre adusese cu sine o soresde vreo 11 ani gi un nepot de frate".2)

Manglerea trebuia sa gi-o caute in alt5, parte, In studii. Prin 1798era Inc& la gcoal1 la Oradea, iar in 1801-1802 urma ultimam hu-maniorum classem" la Arad. E vremea in care leagi prietenii cu elitessocietitii aridane.$)

Studii superioare la Presburg (Polon).

Indat5, dupes acest an scolar it gi.sim la Presburg (Pojon). Inanii gcolari 1802-1803 gi 1803-1804 frecventa cu asiduitate cursu-rile filosofice gi literare la Gimnaziul evanghelic din localitate, undese dovedise civis probatissimus" gi cagtigase deosebita dragoste aprofesorilor de acolo prin sarguinta qua sibi is studiis litterarumeminentis calculum meruit" gi printr'o purtare exceptional& (in mo-ribus: classis primae e primis"). Daduse examene eminente cu patruprofesori gi anume: cu Stefan Fabry, Daniel Stanislaides, Paulus Bil-nitze gi Ioanes Grosz. Cu primul din : logicl, metafizici, etici, sta-tistics, istoria Ungariei, istoria universals gi drept. Cu cel de al doi-lea : din istoria bisericeasca. Clasicii ri studiase cu P. Bilnitze, iarcu al patrulea fizica.

In primul an li venea tare greu si suporte instrlinarea de acasi,gi aceasta mai ales in vacant1, and nu-gi putea permite luxul de ao petrece la Jula. Abia avea cu ce trli, de unde s1 mai cheltuiasca.gi cu calitoria. De venit tot i-ar fi dat tatil s1u, dar la gandul safie retinut acas5., prefera s5. flamanzeasc5. in Pojon, numai si-gi cul-tive mintea.

Plecase la invitituri far& binecuvantarea pirinteasc5. gi deaceea igi castiga acum singur existenta, dand meditatii in schimbulhranei gi 4mbracaminlii. Amaral singuratitii gi-1 potolea din cand incand in versuri, destul de stangace gi naive uneori, dar pline de ja-lea instriinatului.8) De Sarbitorile primului Criciun ramas departe

4) Se pare ca acest obiceiu sarbesc de a atrage simpatia Romanilor bogaii gi cu vazimijlocindu-le cfisAtorii cu femei sarboaice ducea, in majoritatea cazurilor, la rezultatele do-rite. (C. B.)

9 Din a doua casatorie a avut trei copii; pe Pavel, Dumitru gi Anuta (Aceasta din urmamaritat6 mai tarziu cu Costae Suciu din Gyula maghiar6) Cf. in vol. 2437 procesul verbal din8 Decembrie 1831 care reglementa mostenirea arnasa dupe moartea lui Petru Nicoara intim-plata in 17 August 1831.

') Cf Anexa Nr. LVII.6) Gimnaziug in sec. 18-19 in Germania insemna once scoala cu stun superioare.6) V. la Anexe certificatele eliberate de cfttre directiuneaa susnumitului gimnaziu.6) Vezi la Anexe un exemplu (No. I).

4)

www.dacoromanica.ro

19

<de bucuriile datinilor rominesti, le trimitea alor sal tot dorul con-icretizat 4n poezii. Atunci a inteles Moise Nicoari. prima data tr a-cgedia sufleteasc5, a exilatului Ovidiu, gi ca versurile de odinioara :,,Parve, nee invideo, me liber ibis in Urbe...a, rAsuna melancolic nos-ttalgia lui Nicoara.:

Carticea mea Area frumoas5.FA-mi un bine dr1g5.stoasi

la drum gi Ia caleTreci muntii de egi la valeCa s'ajungi cat mai curand,;La pArintele meu . . ."

prin care, 41 roagl cu lacrimi de pocAint5.Jubirea cea parinteasci,,De el sit n'o deslipeasce.

Petru Nicoara, om gospodar, ar fi fost mai fericit s5.-gi vadLlatiatul agezat Ia casa lui, preot in vreun sat, cu viat5. tihnitA

decal 8it mai cheltuiascA atata cu el, ca Ia urmi tine gtie ceLA ajungA. Astfel pe nesimtite tntre planurile de viata tihniti ale ta-tAlai si Intre aspiratiile mereu crescande ale fiului se sApa o prApa-zetie ce tea putut fi trecutA niciodatA. Lui Nicoari nu-i puteau miracleperspectivele Inguste ale unei parohii, fie aceasta gi Intr'un orag ca...Tula a). Nu pentruci nusi iubea fratii, ci pentruci. se cunoagtea pe,sine mult mai Independent cleat sit primeasci inchid5. viitorul,Intr'un apostolat depinzand ierarhic de Sarbi, oameni a ciror men -italitate gi egocentrism nu le intelegea. La repetatele dorinti ale ta-ItAlui situ de a-I vedea acasa, el rispundea cu promisiuni ce rAmaneau...vorbe. Cand rugAmintile se transformau In insistence, feciorul r5.s-pundea prin dialectic& : 0 Doamne! Cum de vartos agi urea a sti->ce poate g5. fie aceea, de D-tale aga tare ti-ar fi voea sä. fiu acasa.;cit gi altii sant cari au fiii sai Ia gcoale, si Inca Ii las5. cu toati.

impicati, nu numai sit gate gcoalele, ci gi dupA aceea pan& cele-ar fi lips& al mai umble la alts InvAtituri, care mai multi ani se-cautA, de pild5.: la clericA.' sau theologie, la media sau doctorie ..."'Si ca argument final II asigura ca nici tatal sau, nici el, n'ar folosi-nimic din gederea lui acasA...2). Desamigit, parintele 1i ra.'spundea un

ce vrei, nu-mi pasA ", ,eu agi fi vrut sit te am langit mine... ca.'aunt om baltra.n, neputincios dar cu sila nu te chem. Iti atrag a-ientia numai ca. In strAinAtate far& s5.natate nu poti trii..." ceea cecu alte cuvinte Insemna tot ,vino dragul meu acasA ".

1) Tatti1 ii scria in ungureste, asa cum apucase a invata din copilarie. Fiul ii rispundeain romtineste. din scrisorile dinainte de 1810, ca si din epoca dintre 1815-1818 (pe

care nu le-am mai reprodus in partea a doua a lucrarii noastre), se desprinde vegnicul leit-motiv::sit lase totul balta si sit vina acasa... (Acad. Rom ms, 2439).

2) Dintfo ciorna pe verso scrisorii din 11 August 1805 trimisa de tati cats flu, Acad.Rom, Ms. 2439. f. 10.

9*

.,Ia-te

gi

sa-gi

ini-

fa

,Insa

si-,gura,

$i

www.dacoromanica.ro

20

Si n'a venit. Ba a mai umblat", ca si altii" la alta inva.'tatural.,ascultand cursurile de drept dela Academia Regal& din Pojon. Lasfarsitul anului universitar 1805-1806 dadea cu eminent" examenele-de anul doi cu profesorii Stefan Gyurian, doctor in stiintele politice,atunci pro-seniorul facultatii de drept ; cu Paulus Hajnik, proiesorde drept criminal $i national, gi, cu abatele Franciscus Stipsicslsi mentinea aceeasi conduit& exemplara, care-i cimenta prietenia cufostii sal profesori 2). Acestia vazusera $i apreciau in el inteligenta $isarguinta prin care reusise sa-si aproprieze o cultura aleasa si solida.in ciuda foamei si a saraciei.

Ii mai suradeau la Pojon $i ochii visatori, galesi sau aprinsi aiunei fericiri tinere$ti, care-1, faceau sa uite necazurile zilnice gi viatasa i se para., paradis pamantean').

La Viena- (i806). 1.' Incercare neisbutita de a intrain 'diplomatie.

Dar visurile $i gandurile lui pentru viitor sburau spre culmf,inalte $i pentru atingerea for ar fi fost gata sa-$i sacrifice toate bu-ciiriile tineretii. Il ademeneau mult prespectivele unei cariere militareydar mai ales diplomatice.

Fara indemnurile nimanui", calauzit numai de vocea sufletului,sail, se decisese sa invete limba turca.' la Institutul pentru limbile o-rientale din Viena, pentru a putea infra apoi ca reprezentant diplo-matic al Imperiului in Turcia sau Principatele Romane. In cariera,pe care o visa 4) $i-ar fi consacrat toate fortele morale $i intelectualein. sprijinul neamului sau gi 1-ar fi sustinut cu tot focul sangelui deRoman. De aceea dupa examenele de drept din vara lui 1806 ( era,primul Roman ortodox din Monarhie care termina studiile acade-mice" ), se indrepta dela Pojon spre Viena in cautarea norocului.Batu la toate usile. Zadarnica fi fu insistenta atat pe Tanga ConteleFilip Stadion, Ministrul de Externe, cat $1 pe langa. Arhiducele Lu-dovic, directorul frontierelor. U$a institutului pentru limbile orientalenu s'a deschis niciodat& pentru el. De ce- oare ?... ne intrebam, a$aprecum se intreba $i Nicoara la randul sau. SA fie neincrederea ceo prezenta originea lui de Valah ? presupunerea ca. un Roman nupoate servi cu devotament cauze diplomatice straine de intereseleneamului sau ? Argument plausibil, dar nu indestul de convingator..Nimerise si el pe .vremea cand capitala marilor Habsburgi sese traiau momente tragice. Lumea Sfantului imperiu romano- germanic.

1) Anexa VI, Testimonium Seholdstieum" eliberat la 15 August 1806.') Anexa VIII.3) Vezi poezia facuta la Pojon, Despartire" (August 18061, Anexa V.4) Din memoriul flancez dm 1847, Anexa CXL.

in

,

.)-

www.dacoromanica.ro

2'1

-asista ingrozit& la disparitia unei fantome uriage care dela Otto eel:Mare (a. 962) stapOnise istoria. Deasupra ei se ridica acum neagtep--tata st&panire napoleoniana. Evenimentele se precipitau cu o grab&ucigatoare, nellsand Intre ele nici timpul necesar unei desmeticiri.Dela 2 Decemvrie 1805 pan& la 1 August 1806, In gapte luni de zile,Napoleon castigase marea bA.tilie dela Austerlitz; dictase tratatulBela Presburg (Pojon, 26 Decemvrie 1805) atat de umilitor pentruAustria..; Inlocuise Burbonii din Neapole prin fratele sau Iosif Bona-parte (Martie 1806): Infiintase Regatul Olandei pentru celllalt frateLudovic Bonaparte (Mai-Iunie 1806); crease Confederatia Rinului,pa.strandu-si titlul de ,,Protector" al ei (lithe 1806), pentru ca s& cul-mineze la 1 August prin desfiintarea formei ce ramIsese fir& fonda vechiului imperiu. La 1 August 1806 Francisc al 1Ilea, fort impAratromano.germanic, devenea Francisc I, imparat ereditar al Austriei.ySi nu se pusese cap &t surprizelor... Ele veneau pe fiecare zi. Vantulliberator al revolutiei patrunsese gi In Centrul Europei si putea luaaspecte neprev&zute In interiorul frontierelor ce inchideau un con-

, glomerat de nationalitAti.Oricat de credincios si devotat s'ar fi aratat M. Nicoara, gata

serveasca interesele Monarhiei, tineretea lui nu putea inspira Inacele momente critice o Incredere completa. La canna trebuiau puseelemente Incercate. cu toate acestea M. Nicoara.' nu era un revo-lutionar. Era In el prea mult Romanur din Cara subjugatl, carevedea in Impiratul garantia apararii Impotriva agresiunilor ma-ghiare, ca si se poat& intoarce contra Lui. Chiar daci ar face unpas, nu ar fi cleat pe linia suplice, petitii sau gravami-nii, prin care ar cere Indurarea maestatica. Va deveni si revolutio-nar, dar mai tarziu. Aceasta transformare se va intampla numai din

..cauza deceptiilor ce-i vor fi pricinuite tocmai de prea draigutul Im-p5.rat. Cum am spus in* mult mai tarziu, dup5. 1818. Pan& atunci elva fi luptat pentru Imparat si va fi fulminat In ode contra Tira-nului Frantuzilor".

In agteptarea ivirii altor perspective mai fericite igi prepara notexamene de drept civil, roman si de statistic& pentru Universitateadin Viena. Grija zilei de' maine 11 obliga s& indeplineasc& rolul depreceptor sau educator pe Tanga copiii prefectului politiei din Viena,Mahlern,') avand locuinta. la Fr. Martinoli, in der alter Vorstadt,

,Breiterfeldgasse Nr. 115'De nicaeri nici o speranta. totugi nu se va descuraja. Pe

altcineva desperase ins& aceste studii" fax& de sfargit gi acesta era,tat11 sau. In vara lui 1807 acesta porni In persoana la Pojon (undeMoise Nicoara.' se dusese pentru recreare In timpul verii), sa-gi con-ving& cu forta bliatul de a rasa scohle gi s& yin& acas& cu el.

') V. Anima Nr. VII (1807 Ianuarie 1 8).

s5.

.

,umilitelor"

www.dacoromanica.ro

22

Vechii lui profesori, cari cunoateau meritele r juvenis filiturohonestus, litterarum amantissimus, indolis speique optimae ingenuepraeclari..." Ii sar acum In ajutor, aratand tatalui ca datoria de pi-rinte era nu numai ingadue continuarea stralucitelor studii, eiimai mult: sa-i dea sprijinul necesar, In oricare oraa 1-ar duce doruIai setea de invatature).

2. In slujba neamului.,

A rezistat ai de data aceasta ai a ramas la Viena ; ai poatepan& la urma ar fi gasit o pretuire mai juste a culturii ai aptitudi-nilor sale deal aceea de preceptor sau educator de copii (prolium,praefectus"). Dar a intervenit o Imprejurare gravy din toate punc-tele de vedere pentru sine, sustine M. Nicoara nascocita de-rautatea anumitor intrigi des hauts fonctionnaires d'ici" ai anume, asPost acuzat ca. ar fi agitator" In vederea unei propagande pentru,fratii sai din Ungaria". Nu avem date precise asupra faptelor care-indreptateau acuzarea de mai, sus. M. Nicoara in memoriul amintit.califica toata afacerea ca o simply calomnie. Totuai din scrisoareace i-o scria tatal eau In 21 Februarie 1808,9 reese cu certitudine ca-se Incercase ceva din partea preotimii aradane, o miacare de care-M. Nicoara nu era strain. Ba mai mult chiar, primise ai bath delaaceatia, pentru acoperirea cheltuelilor ce lear face umbland pentru,cauza respectivi. In orice caz nu putea fi o miacare subversive, cisfoarte probabil vreun recurs maestatic" al neamului ai preotimeiromaneati" care cu cea mai plecata ai credincioasa supunere Inge-nunchind" indraznea a aminti prea Sfintitei Maiestatii Sale" ca.,acest neam, atat de obidit azi, este urmasul ai continuatorul vitejilorcolonisti romani adusi de Traian pe acest pamant pe care-1 apara-de atatea secole. $i vor mai fi Indraznit sa. aminteasca Imparatului,.ca flacara virtutilor stramoaeati nu s'a stins in poporul romanesc,.ci se Innabua5. numai per neglectam educationem "4).

Era tocmai o vreme cand Majestatea Sa avusese ocazii destulesa se convinga de existenta acestor virtuti romaneati anima to despiritul de jertfa. pentru Tron. Deasemenea va fi aflat ai Imparatulde sacrificiul in bani ai oameni" adus de ,preotimea si nobilii romani")In lungul air de razboaie contra lui Napoleon, ce In 1807 erau Incadeparte de a lua sfarait. Cat despre cala..toria din acelaai an, In luna

') Vezi : scrisoarea Prof. Paulus Bilnitze din 24 Rifle 1807, atunci and venise tata latPojon, al mi intorn cu el, si eu nu vream nici de cum sá .las scoalele". la anexe VIII.

2) Vezi memoriul francez din 1847, Anexa Nr, CXL.3) Acad. Rom. ms. 2439 1. 13.4) Din Recursul maestatic" (1807) despre care va veni vorba mai jos.') Enciclopecha Romani, Sibiu, 1898, Diecezana Aiaduiui ", pag. 224.

sa-i

www.dacoromanica.ro

23

lui Mai, Intreprinsa de Francisc I Intovarasit si de Arhiducele Carol')prin partile ungurene, si aceasta nu era cleat tot un plan bine ganditdinainte. Prin prezenta persoanei imperialo-regale care venea sa.' seintereseze de supusi, se stimula acea dragoste si devotament pentruTron. In Oradea-Mare, Chisineu, Arad (14 Mai), sau Jula, unde s'auoprit, bunavointa Majestatii Sale pentru lumea care se grabea intruIntampinare se va fi manifestat fats de acesti umili supusi, pe cariistoricii unguri uita mentioneze. 0 promisiune ImpAriteasa vafi strecurat speranta In sufletele Romani lor de acolo.

Ca o urmare a acestei Incurajari ne putem explica miscarea maisus amintita, ce nu apare de altfel ca un fapt izolat, ci concomitentcu recursul maestatic" al preotimii din Banatul timisan, dela 29 Iunie18072). Sunt Inceputurile unei franuantari nascuta din Insasi consti-inta originei Si drepturilor romanesti pe pamantul stramosesc. In re-cursul din 29 Iunie 1807, supt iscaliturile protopopilor .5'tefan Atha-naszevici al Lugojului si Gheorghe Petrovicz al Belintului, Impreuna cuale preotilor Petru Petrovici din Boca ci Dimitrie Tichindeal din Beci-cherechiul mic, se cerea, In numele a toata natia roman& din Ba-natul timisan", un Roman in postul vacant de director al scoalelornationale. ,,0 miscare de idei, un cutremur de nemultumire, o iluziede viitor" se produc in Intreaga Monarhie. Preotimea din Arad vafi cerut des]gur sa albs scoli sau drepturi romanesti In biserica. Ins&Imparatul are cu totul alte griji cleat a cerceta mereu pretentiile,fie ele intenieeate si pe drepturi, ale nationalitatilor de supt stapa-nirea lui. El nu mai joaca un rol de initiative personall, de hota-rire proprie, de conceptii originale, facaud Coate prin el, ci din ceIn ce mai mult se retrage In dosul unui guvern de neadormita

pentru salvarea tuturor resturilor vechiului regim"2). De aceeasi M. Nicoara va fi alergand dela Ana la Caiafa, dintr'un MinisterIn altul, va fi cerut Implinirea cererii lui Incredintate, cu certitudineaomului ce-si /ndeplineste la randul sau sacra datorie. Astfel va fiprodus impresia ca el ar fi instigatorul", cand In realitate nu eracleat mandatarul celor de acasa.

Rezultatul a Lost compromis nu prin lipsa lui de perseverenta,ci a celor de acasa. Dureroasa problems a banilor, fare de cari nuse Doate rezolva nimic, nici macar o deplasare dela un loc la altul,a Lost de data aceasta pricina nereusitei. Sacrificiul banesc necesara facut se pare sa', scads entuziasmul initial al preotimei aradane,dand toe la tergiversari, la amanari 5i banueli. Petru Nicoara, tatal

') Cf. Marki Sandor : Arad Varmegye . . . tortenete vol. II pag 505.2) Documentul e publicat de &atm losif Vulcan ca anmea la discursul salt de receptie la

Academia Romans dtspre ,D. Cichindeal° Cf. si D. loanovici, Revista Teologica" Sibiu 1916,pag. 166.

N Iorga, Istoria Romani ?or din Ardeal Ungarie, vol. II. Peg. 73 -74.

gisa-i

vigi-lent&

)) ci

www.dacoromanica.ro

24

el Insusi un sustinator al acestei cauze, la. 21 Februarie 1808, scriefoarte desamAgit fiului ca n'are cu cine lucra si realiza ceva pen-truol acesti oameni, chiar daces se leagi sa faces un lucru, 11 lases lajumAtatea drumulul"; scrisoarea sfaxseste cu nebpsitul refren : Vinodragul meu acasA, nu-ti distruge sAnatatea pe acolo ..."

Intors la Jula. Funcfionar la cancelaria judetului.

Nu putem preciza In ce masura, desamAgirea pArintelui a influ-entat hotarirea lui M. Nicoara. Cert este ca scurt timp dupes pri-mirea scrisorii din Jula, la 8 Martie 1808, M. Nicoara lua drumulspre cases pentru prima data dupes case ani de absents, cu gandul dea si rAmane acolo 2).

Soarta 11 Infrangea a doua oars. Renunta la visul maret al uneicariere diplomatice, ca sä. se multumeasca.' acum cu compensatiile me-diocre ce i le putea oferi un post de functionar In cancelaria jude-tului Bichis. Quae fuerunt non sunt ; ibimus, ibitis, ibunt", iat&concluzia care-i pecetluia prin propria lui constatare sfaxsitul unorstrAdanii desarte.

Monotonia activitatii de cancelarie 11 obosea, strecurandu-i Insuflet ganduri triste, de om tares nici un ideal. Ideea mortii 11 obse-deaza ca singura salvare dela care mai astepta manglere si multu-mire, In speranta ci prin aceasta I i va regAsi mama si °dates cu easeninIta tea si pacea. Venise la Jula impins de dorul casei parintesti,dar Isi dadea seama acum cat era de strain.

Stares nu ma. prindeA fi Intr'asta parte s)

marturisea el in tr'una din. poeziile sale.Era de 24 de ani, varsta frumoasa, pentru altii generatoare de

iluzii ; preocuparile lui se oglindesc fuses In versuri ca acestea :

Frate, soro, taica,Veste, voe bunsSa duc l'a mea makes

Dati mi dimpreuna.cale oiu sa calc de astazi Inainte

Printre foc, apes, spin), c'an cuget ferbintePan'unde.oiu ajunge la un camp ra.vnos.

I) Ms. 2t39 f 13

2 Vezi memoriul amintit, Anexa CXL, Cf. gi perrnisul de !ibex% petrecere eliberat dinViena la 8 Martie 1808. Acolo it gasim ca .prolium praefectue. Ms 2437 f. 36 37.

3) Dia poezia facut5. la 28 August 808 iu cancelaria Comitatului Bichis Ms. 2449, f. 24-25.

9

Sic

Ca,

In

www.dacoromanica.ro

25

Si totu$i regreta viata, caci cu destula melancolie igi preveste$te--sf.i.r$itul. Asa bunaoara :

,Timpul $i pe mine m'a rapi dintre voiCe impetriti yeti ramane . ,")

Din aceasta descurajare si visare i1 vor scoate numai evenimen-tele istorice ce In catava vreme incep a framanta din nou imperiulaustriac : luptele din 1609 contra lui Napoleon.

Voluntar in armata insurectionala (1809). Contra luiNapoleon.

In 1809, de prin luna lui Martie, imperiul austriac se gasea dinnou in razboiu cu Napoleon. De data aceasta Austria, incurajata de.e$ecul adversarului ei in Spania, incerca sa-si razbune infrangereadela Austerlitz $i s. $tearga rusinea tratatului din Presburg. Mo-rnentul fusese bine ales, caci rezistenta spaniola trezise constiintanational& in popoarele invinse, deslantuise ura contra Tiranului Fran-tuzilor" surpator de tronuri", dusman al popoarelor" $i rapitoriultarilor". Exemplul Spaniei fusese semnalul de alarms care indemnaCoate natiunile sa se stranga in jurul tronului respectiv pentru a salva4adata.' cu acesta pro pria for independenta. Principiile libertatii setntorceau acum contra aceluia care luptase In numele lor. Chiar scrii-tori maghiari, cu pronuntate iclei revolutionare iacobine, cum fuseseVerseghy,2) se inflacdrau acum de o noua.' dragoste pentru Francisc I.Acela$i Verseghy care inainte de 1795 tradusese in ungureste LaMarseillaise" $i compusese cantece patriotice incepand cu astfel deeuvinte : Unguri pentru ce sa intoarceti voi armele voastre tnrositede sange contra Francezilor... "8) publica acum Fidelitatea maghiara"-(A magyar hiisege), scena lirica, cu continut eroic si plena despirit de jertra pentru Tron. Piesa a fost jucata." pe scena teatre-lor din Buda $i Pesta, Inca. din primele luni ale anului 1809, inaplausele furtunoase ale Ungurilor. Actiunea se desfa$ura pe campia

l) Idem ibid2) Verseghy, poet ungur (1757-1822), entuziast admirator al ideilor revolutionare franceze.

In tinertte imbracase hams preot ei, ceea ce nu I-a impiedecat sa adaoge in tr.ducerea .Istorieiuniversale" a Abatelui Minot cateva articole, in care ataca prinjpiile fundamentale ale cresti-nismului. La ordinul printatului, care-I internase intro manastire, se vizu shit sa-si retractezeconvi gerile, de forma numai Deveni apoi membru activ in cons iratia iacobina a lui Marti-novici In aceasta calitate el traduse La. Marseillaise" si publica." diverse cantece cu un fondrepublican. Inchis in 1795 impreuna cu ceilalti membri iacobini, fu si el condamnat la moarte,dar pedeapsa i se reduse la numai zece ani temnita. Esit din inchisoare, Verseghy si a dedicatviata stu iiilor istorice, teolcgice si filosofice Nu dispretuia insa aici Indeletn cirile poetice. V p.114-55 din Histotre de la litterature hongroise par C Horvath, Kai dos et Endrodi, ouvrage.adapte du hongrois par 1. Kont, Paris, Budapest 900 in 4-o XIII+4!.0 pag. Cf. si A de Ge--.undo: De l'esprit public en flongrie d puis la revolution francaise Paris, 1848 in 8-o IV -F505 (pag 51) si Ed. Sayous: Histoire des Hongrois et de 7eur literature politique de

1700 a 1815" Paris 1876, in 12-o 285 pag.31 A. de Gerandu 1. c.

,

www.dacoromanica.ro

26

dela Rakos, ,,locul de intainire al strimosilor",1) supt protectia carom.tinerii ralzboinici de acum innoiau juramantul de credinta.' regelui lor...Te salutim, Francisc, parinte, scut gi tutor al Patriei. Nu exist&maghiar care sa nu-si sacrifice viata si a vutul pentru Tine ... gi inluptele cele mai Inspainhintatoare si In dezastrele cele mai marl", Unalt autor mai tartar, Kisfaludy, raspandea tot in 1809, inteo brogura._de format in 18-o, un convingator discurs patriotic catre nobilimeamaghiara% " In care, inflicarat de glorioasa istorie a tarii sale, predicarizboiul sant prin insurectie, ca o adevaratl migcare nationala.a),,Un curent ra.zboinic cuprinsese toata. aristocratia imperiului contraMarelui insela.tor" Napoleon, aga ca Francisc I nu facea decitexploateze o stare de fapt existenta.

Armata imperiului trecuse supt comanda Arhiducelui Carol, carese ingrijise de ateva reforme, clutind sa o familiarizeze cu meto-dele franceze ; era In progres fata, de aceeasi armat& din anii 1805 --1806. Arhiducelui ii lipseau ins. initiativa gi agerimea dusmanului,.care cu toate ca, intimpina rezistente serioase, astiga din nou vic-torii prin repeziciunea atacurilor. Prin biruinta dela Eckmiih,l, la 22Aprilie, Napoleon isi deschidea drumul spre Viena. Situatia incepeassa devina. din ce in ce mai critica.. Apelurile Palatinului pentru insurectiinationale se intetesc. 0 Legiune neagra." format& in Boemia din_elemente cehe si germane stra.' bate toata. Germania ra.sculand spiri-tul contra dugmanului.

La 1 Mai Viena era amenintata.. Imparateasa regina. Maria Lu-dovica si Arhiducele mostenitor Ferdinand isi ciutau ada." post la Buda,..ceea ce mareste entuziasmul maghiar. 0 noug, proclamatie a Palati-nului cere acum si ajutorul celor ce ramaneau acasa., ca s& contri-bue prin alimente, un cal, munitii gi vesmintea pentru ca astfel s.poata. lua parte la victorie si in afar& de campul de lupta....sj Fiecarecomitat se grabea cu prega.tirile.

La 12 Mai Napoleon intra In Viena. Panica se deslAntue. Pri-mejdia era la portile Ungariei. Conform legilor feudale aristo-cratii cu toata nobilimea erau datori sa, incalece si sa.-si apere-tara.4) In poporul roma.nesc dela Tisa pana. in Carpati, unde nuerau legi feudale sa constranga, exists simtul de jertfa alipirea

t) ,Lists personagiilor ofera un amestec bizar de realitate, romantism gi pedantism mito-logic : zeii Marte Apolon &Mori de doua personagii alegorice : Geniul national st Credinta ;un razboinic, o fats tanara trei coruri: al razbointcilor, al elevilor scoalei militare $1 po-poporului adunat. Cf. Sayous 1. c. p. 199 sqq. Csasar El. es Madarasz Fl.: A reigi magyarKonvicir vol- 2C

2) Cf Sayous 1. c. p. 205.3) Sayous 1. c. 225. Pentru razboiul contra lui Napoleon fiecare preot roman din par-

tile Aradului a contribuit cu un ostas, prevazut cu un cal si intreaga armatura,..ceea ce dupesImprejurarile de atunci costa sunlit de 141 flor. Episcopul Avacumovici at Aradului 1815) a.contribuit spre acest scrip cu sun a de 5000 fl, iar nobilii romani in proporcie cu averea for ".Din ,Enaclopedia Ramona" 1b98, articolul Theceza Aradului ", pag. 244

) V. BariI: Ptitii &gen din istoria Transilvaniei" 1, p 552.

sisi

(t

A-

si41

www.dacoromanica.ro

27'

de Tron gi iubirea de glia strabuna. Singe le marilor Nicoregti, lup-tatori pentru tron gi tara, se va fi aprins In vinele tanarului vlastar-din Jula la auzul acestor vegti. Se inroleaza ca voluntar In armata.insurectionala, primind gradul de locotenent de cavalerie. Indatase incredinteaza formarea legiunii voluntarilor romani din comitatele-Bichis, Arad si Cenad,1) care trebuia sa se alature trupelor regulatemaghiare. Nu stim Insa uncle s'a luptat, sau care a fost rolul lui Intimpul celor cateva luni cat a finut insurectia. La 14 Iunie avea locmarea Infrangere dela Raab') suferita.' de nobilimea maghiara de suptconducerea Arhiducelui Joan gi a octogenarului Alvinczy. Se pare c5..trupele insurectionale dela Tisa, Intre can erau Incadrati gi volun-tarii romani, au sosit prea tarziu '). Astfel ei nici n'au participat lalupta aceea, ci au fost trecuti supt comanda Arhiducelui Carol, suptcare au ramas pans la Incheerea pacii. Va fi luat gi M. Nicoaraparte la batalia dela Wagram (5-6 Julie) care a fortat armistitiuldin 12 Julie? Nu putem raspunde, caci informatiile lipsesc cu des&vargire. Dupa marturisirile lui gtim numai atat ca a ramas activ Inaceasta insurectie mina la Incetarea prin lasarea la vatra ordo-nata dupa pacea iscalita.' la SchOnbrunn, la 14 Octomvrie 1809. Cu-noagtem Ins& gandurile sale de pe acea vreme; ele se desprind din-tr'o vehementa oda contra lui Napoleon Bonaparte, Tiranul Fran--tuzilor :

Turbat din valfa sa mare, d.ugmanul neamurilorZbici mare a saracilor, pradatoriul avutiloruSerpe'n suflet veninos, rapitoriul tarilor ..." 6)

Intocmai ca si contimporanii sai unguri Verseghy si Kisfaludy,1VIoise Nicoara vedea in Napoleon pricina tutror relelor de caresuferea Europa In genere gi hecare Cara In parte, considerand ca,prim neam Inselat si nenorocit chiar pe Francezi, peste care s'a facut-imparat cu sila, prin amagire gi jertfe omenesti:

Legile tarii au rasturnat, pe neam in robie an pus"Razboaiele nesabuite, pe cari trambita ca le face pentru binele su-pugilor, erau In realitate cea mai seceratoare plaga. Tabloul Franteisaracite, decimata ca populatie, i se parea vrednic de jele". Dar.acest Antichrist au se multumea numai cu a tat, ci pentru al saunesatiu mare" a Inceput sa verse sange nevinovat si in alte taxi, ju-candu-se cu soarta atator imparati si regi.

') Ciorogariu : Din zile trade", p 43.2) in ungureste Gyor, latineste Jaurinum (in lingerie).3) Seyous, 2. c. In ce priveste datele despre aceasta epoca din vials lui M. NicoarA, ele

sunt foarte recluse. Pulinul ce1 slim este in traditie orals sau scrisa si din marturisiri a destufde vagi ale lui Nicoara: ,Le certificat authentique du Comte a ces doubles egards me furentcontra toute la foi pubbque derobes it y aura bienta deux ans [recto in 1825, in Tara Roma-neasca] par le grand Postelnic fill du Prince de la Valachie, qui lui etaient remis sous monchachet et sous celui du Caimacam de Crayova" (Acad. Rom. Ms. 2446, 1. 3341).

4) Din diversele sale recursuri.3) Anexa X.

ei 4)

www.dacoromanica.ro

28

Din crai cu sfantul mir ungi gi alti printipi de neamuri[criiegti

Au flcut saraci, ba culdugi gi alte lucruri blastg-maleltipentru ca In locul for sa ridice pe migei gi goi".

Dint'ai sa.i frati trei gi-o sora,') care-s lumii nicaz, bai" tura,Sogorul s5.0) care socaci odinioari, au fost,Amu-i crai, pre toti robegte..."

Mare le monarhist de atunci, Nicoara vedea cu ochi rai $i cuura succesele lui Napoleon din 1809, thud

Tiranul gi cu not se abate ca sa fac6.at mai cura.nd sa ne bage'ntr'a focului iute math&Vrea de-al nostru 'mparat dulce milostiv sa ne despart5.Ca pe not robi sa ne facal, Cara sa ni-o imparts ".

Iata pe scurt sentimentele de care era insufletit in anul 1809:devotat tronului, vajnic lupta.tor pentru palmantul tarii sale, urandorice inc'ercare de a fi eliberat de supt aceasta: sta..panire. In mintealui de conservator, de om cu frica lui Dumnezeu gi IncrezItor indreptatea Imparatului, nu puteau intra ideile revolutionare. Monarhul,uns cu sfantul mir, era sacrosanct, gi nu putea fi raisturnat prinviolente gi de setea altuia de a domina lumea. In societate exista oierarhie reglementati prin legi naturale insufletite de o credint& ceHristos prin ra.stignire au agezat gi 'ntairit" gi cari deci nu pot finesocotite.

Din toata aceasta expunere in versuri Nicoara.' se mai dove-degte gi un bun cunoscator al faptelor istorice contimporane, lucrude altfel ugor de explicat. Mu lte din ele se desfagurasera.' supt ochiilui, In Presburg gi Viena, orage in care, dupa." cum am spus, a stu-diat intre 1802 gi 1808. Data exacta cand a compus aceasta oda.' re-ese a fi 1809, inainte sau la inceputul incorporarii sale in armatainsurectiona15..

U*1 zavorite pentru cariera

Dui:4 dizolvarea armatei insurectionale II gasim acasa. $) Per--spectiva reinceperii vietii de functionar in cancelaria judeteana nu-1

I) Este vorba aici de Joseph, fratele mai mare al lui Napoleon, care a Post intii (Martie1809) rage al Neapolului mina in Iunie 1808 cand trecu ea rege in Spania, in locul lui CarolIV de Bourbon (1808-18141; al doilea era Louis, (rate mai mic, care in Mai -lame 1806 deve-nea rege al Olandei, creati din Republica Batava (1806 lulie 1810); Jerome, cel mai tanardintre frati, primea Regatul Westfaliei (1807 1813), o creatie de dupa pacea dela Tilsit; sora,a Carolina casittoritA cu Joachim Murat, care a Post rege al Neapolului, urmand lui Joseph dela1808 1814.

E vorba de cumnatul situ J. Murat, care a f 1st fiul unui ciirciumar.') In Ms. 2499, f. 6, Academia Romitna, se gase§te o poezie ficuta la priveghiul clulcei

Jui sora Sofia" t in Februari 1810, acasa la Jula. Poate sa fie tanara soil a mamei sale vitrege,sau alts sora vitrega, cAci sorb bunk, Sofia, nu §tint si fi avut Nicoara.

!

www.dacoromanica.ro

2g

putea multumi. De aceea printrro serie de petitii catre forurile admi-nistrative competente cere a fi primit in armata regulate a imperiuluiNenorocul II pa$tea $i de data acea sta. Toate demersurile facute deel personal, sau chiar prin cancelaria Comitatului Bichi$ In favoarea,sa, se dovedira infructuoase. Incercat-a, se pare, pe la ArhiduceleFerdinand Maximilian $i la Palatinul ungar, pe la ComandamentutGeneral din Buda, pe la Consiliul de Razboiu,4) dar tot in zadar.

A luat iarasi drumul Vienei. Dupe catva timp a fost primit inaudienta de Francisc I la Baaden. Incantat de perspectivele cask.-toriei hicei sale Maria Luiza cu Napoleon, Majesta tea Sa nu se maiputea gandi la un eventual razboiu apropiat. De aceea $i raspunsuldat lui Moise Nicoara era cu tot regretul'... negativ. Cereti-miorice altceva", iar fi raspuns Imparatul, numai un loc de militaractiv nu! Armata este supraincarcata cu ofiteri $i cum pe curand nuse preve de nici un. razboiu, D-voastra nu puteti spera la o avansare.De altfel lasati-va hartiile aici vom vedea ce se poate face.")

Zadarnic a a$teptat $i de data aceasta ; rezolutia pozitiva.' n'amai sosit. Intre timp se pare ca mai fusese $i pe la Budapesta undelegase prietenie cu Petru Maior,°) iar in Viena cu Gheorghe Lazar.4)Se prea poate sa se fi cunoscut cu acesta din urma chiar de prin1806-1808, din vremea cand a stat Moise Nicoara.' prima data laViena, deoarece Gheorghe Lazar era acolo din 1806 pentru stu-diile sale teologice. Razboiul din 1809 contra lui Napoleon $i intrareaFrancezilor in Viena surprinsese pe acesta din urma tot in capitalaHabsburgilor. Dupe o absents de cateva luni, cat a umblat pe laCarlovet $i prin Ardeal Gheorghe Lazar se afla din nou in Vienadin Aprilie 1810 pans in Februarie 1811. Despre lega.turile ce ar fiexistat intre ei doi nu avem nici o $tire, afara de o simply mentiunea numelui sau printre hartiile lui Moise Nicoara, unde figureazaalaturi de Petru Major, Sincai etc.')

Pe vremea aceea ins& Gheorghe Lazar era mai neastamparatmai pornit spre excese, nesocotit, arogant, clocotitor de manie, ne-supus, mai neglijent..." decat supusul $i monarhicul Ungurean MoiseNicoara. Ardeleanul Gheorghe Lazar vazuse la Viena gloria $i lu-mina libertatii in jurul lui Napoleon, $i va cauta intors acasa. InArdeal sa. samene cultul urgisitului Napoleon cu tot cortegiul de

9 Cf. Recursul din 1819, August 15 CXXI Memoriul 1847 ; (CX2) V. Memoriul francez (1847) Anexa CXL.2) In Ms. 3455, f. 467 se gaseste o pagina plina cu diverse nume, un fel de lista a cu-

nostintelor ce le-a facut inainte de sosirea in Bucuresti. Alaturi de Petru Major GheorgheLazar, apar Gheorghe Sincai, Micu, Wrbna, Duca, Horvath, Ferd nand (Arhiducele mostenitor),Revai Dugonits ; Intre Romani mai sunt : Muntean (Buda), Mihut, Stoica, Vulcan (Episcopul),Corneli (Oradea), Tempe (Radu), Racovita Lemeny.

4) Cf. lista dela nota precedents, iar pentru date din vista sa cf. si Avram Wean ,Datenoun despre Gheorghe Lazar", Arad, Tip. Diecezana 1914, pag. 7 si urmatoarele.

2) Foarte probabil in volumul ms. cu scrisori purttuid Nr. 2438, azi pierdut, so vor figland multe date pretioase.

gi

5i

si$i

www.dacoromanica.ro

:30

idei politice ce se legau de numele stralucitului zdrobitor al Habs-burgilorn Moise Nicoara se simtea 4nca legat de cultul ImpiratuluiAustriac gi era multumit sa intre in cadrele armatei imperiale. Pentruaceasta za.bovise la Viena pani prim luna lui Septemvrie. Incredintatinsit de degerticiunea agteptirilor gi promisiunilor, se decise.saute norocul In alte Sari, departe, peste granitele imperiului.

') Cf. p. 145 din 1. Mateiu : iSrivitoare la via Zui Gheorghe Lazcir, culesede Gh. Bogdan-Duica si O. Popa-Lisseanu, in Viate opera lui Gheorghe Lazar', Bucuresti1924, Ministerul Instructinnit, in 8-o 356 pagini. Stndiul respectiv la p. 226-248. V. si I. Lupas:,Episcopal Vasile Aloga Profesorui Gheorg-ke Lazar', An. Acad. Rom. Soria II- a,Tom. XXXVII1915, p. 46 sqq; N. Iorga : .1storia invciicimeintulsti romcinesc" Bucuresti 1928 p. 171.

Lcieturiri0

www.dacoromanica.ro

IL

In cautarea de not orizonturi 1810 1814.Prin Ardeal spre Tara Romineasca (1810).

Avand cunogtint& de aproape cu un maior austriac, dupi.-contielegere") cu acesta, Moise Nicoari se decise sts is drumul spre'Tara Romineasci, cu acelagi gaud de a intra In serviciul militar, fiechiar gi al Rusiei.') Intro dimineat& de Septemvrie 1810 piriseaViena ; primul popas 11 f&cu la Pesta, la Petru Major, care-1 primicu iubire gi prietenie friteasce. De acolo nu s'a mai abitut pe acasLpe la Jula, ci gi-a continuat calea pe la Oradea, la Episcopul Vulcangi apoi in Ardeal la Cluj!) Pea prima data pe pimantul atit de dragal Ardealului, lisand to urm& pentru cinci ani de zile meleagurilecopiliriei gi ale primei lui tinereti. Intre Insemnirile sale zilnice gasim'versurile urmitoare de o duioas& afectiune pentru Cara pe care o pirisea :

,,Iarti ca oiu a& to las, fug, sborDin bratele tale, Iasi a& ma ripest ".')

Din tinutul Orizii cam catre sfargit pang mai la Clugiu multam&geau frumusetile cu care firea a 1nfrumusetat maestregte locu-

Tile Totul 11 fermeca : oameni, locuri, ob iceiuri. Tanirul Roman,..aprins de dragoste pentru neamul si.u, intra to paradisul imaginaral copilariei sale de pe vremea cand nu cunogtea de aici deat creanga'de brad ce i-o aduceau Motii ciubirari veniti la targ la Jula. Acumauta cu inima stransi urmele p5.rintelui nostru Traian" ei al origineinoastre romane. impresiile asupra limbei, portului, obiceiurilor, mentali-

nivelului cultural ardelean be 1mpartigegte lui Petru Major')inteo lung& scrisoare, pe care Ins& n'a trimis-o.

1) loan Arcosi, ,,Deducere biografico- istoric3', Nr. 37 din ,Albina" 1b70 (Budapaeta) :amandoi au trecut in Tara Roraiineasca". Amintim aici cA. loan Arcosi a fost contemporan

tinerete bun cunoscut cu Moise NicoarA, asa ca informatia posibil sA o dating. chiar dela Nicoara.31 Sur la fin de 1810 je vins en Valachie ou j'ai Cache d'entrer aux services militaires

de S. M. Imperiate de toutes les Russies. Comma je viens de me convaincre mon Recours futeavoye par M. le General Sabamgeyer a Petersburg'. Acad. Rom. Ms 2446, f. 342, fragment4:linteo cerere flzuta de Moise Nicoara in 182,7 pe Jana Ministrulrus la Constantinopol in acelasi scop.

3) Din scrisoarea lui Moise Nicoara catre Petru Maior, scrisa in Bucuresti intre 5-8Decemvrie 1810 Anexa XL

4) Academia Romani': Ms. 2446, f. 330.3) Scrisoarea mai sus amintita cu data de 5-8 Decemvrie 1810 a fost publicata de D. G.

Giuglea in Convorbiri Literate" (LXIV) din 1910, p. 3:41 -335 si 558.564, supt titlul : O scri-soare a lui Prim Major', provenind deci dela Petru Major catre Moise Nicoara. Sunt

niLacele".

In

indicii.

tAtii gi

ei

www.dacoromanica.ro

32

Cum calatoria sa coincidea cu vremea framantarilor prealabile-Sinodului electoral dela Turda pentru alegerea de episcop roman neunit:.la Sibiu, multi de acolo cugetau sa fi venit si (Nicoara) pentruaceea". Intentia lui era Msa strains de o astfel de aspiratie. Totusisufletul sau de Roman 41 Indemna sa se intereseze de aproape demersul unui eveniment de o importanta capitals In istoria Ardele-nilor, al caror scaun episcooesc, dupe moartea lui Gherasim Adamo-vici (1189-1796), fusese lasat intr'o lung& si pagubitoare vacanta.4)Candidati erau multi., Trei dintre ei preocupau ,opinia publica, indeosebi ; acestia erau : Nicolae Hutovici, fostul vicar ; Vasile Moga,partinit mult de catre episcopii unifi Vulcan si Bob ;2) si Fagara-sanul Nestor loanovici, trate cu mama fostului protopresbiter al Bra-sovului loan Barac.3) loanovici era sustinut si de Mrtropolitul dinCarlovet, Stratimirovici, In schimb nu era placut Episcopului Vulcan?.pentruca era mare dusman al unirii ".4) Sinodul electoral era fixat

gi de nature cronologica si de intrerpretare prin Intregire a 1 extului, cari confirms tezanoastra : (Argumentatia se poate controls urmarind facsimilut reprodus la anexe)

1. Dela inceput, din randurtle adaogate de Moise Nicoara in 1/436, pe prima paging ascrisorii, deasupra titlului, se citeste , Seiracst Maior ! Sd fii *drat in nuntdrta celor vrednici,1836 Dal d sosirea mai intie la Bucuresti"... In publicarea amintita. cuvintele : Dupe sosireamea intie in Bucuresti, nu stint tiparite. A fost eliminat astfel elementul cronologic edificator,Cand a scris sosirea n ea intie", se intelege ea e vorba de .sosirea aceluia care scria cuvinteleacestea, deci de Noise Nicoara, ca re inteadevar in lune lui De em'.rie 18 0 a sosit pentru intia"data la Bucur esti. In t 8 5 venea a doua oars, pentru a nu seimai intoarce niciodata in Ungaria...

2 In ce priveste titlul scrisorii, in Convorbiri Literare" apare: Sanatate sst voie bun&Domnului Nicoara . Corect ar fi trebuit sa fie : Sanatate si voie buns Domnului . . . Nicoara'.Si iata de ce : pentruca intre Domnului cuvantul urrnator Nicoarci" care este sters existsdoua cuvinte terse t ele cu teineala 0 cercetare atenta lass sa ne intrevada dace nu chiarprimal cuvant, cel pulin al doilea acesta este dela". Deci arfi ,Sanatate si voie buns Dom-nului . . . dela Nicoara" Ihsemnarea Mouth. in 3836 de Nicoara : Saracu Manor . . . usu-reaza descifrarea primului cuvant sters, Intregind astfel titlul : Sanatate voie buns Dom-nului Major dela Nicoara !

3. Ca nu poets ft vorba de o scrisoare a lui Petru Maior se mai constata cu usurincainterpretand caprinsul acestel scrisori. E destul sa amintim ca autorul ei im acat in tesminte(4tettesti impartitseste prietenului impresiile dupe prima vizita facutit la Blaj, ,local ce din copi-ldrie tot ofta" sit-1 vada Deci na poate ft vorba de Petru Major, fostul elev al Blajului, carechiar dace iesise de mult din calugarie, nu putea imbraca vesminte ostenesti.

4. Pe Mega acestea, intre hartiile ramase dela Moise Nicoara se gasesc cateva poezii deale sale, cari ii atesta cronologic prezenta in Brasov, la o data care coincide cu cea din scrisoare.Astfel in dupe amiaza zilei de 24 Octomvrie 1810 compunea o poezie incepand cu Corbule,corbole, cui tot caraqti. .", pe muntele Tampa in Brasov, (Ms 244e f. 8 19, tar in 30 Octomvrietot in Brasov. stria: Asta-i oara cea dtu urinal.." (Acad. Rom Ms. 3455)

Asadar pornind dela aceste cateva constatari, Coate datele ce le tontine scrisoarea nu maipot fi trecute in seams lui Petru Maior. Ele pri% esc amanunte din vials tut Moise Nicoara. LuiPetru Maior nu i s'a oferit deci niciodata sa candideze de episcop in 1810, pentru scaunul neunit dimSibiu (cf N. Jorge : lstoria Rontduilor din Ardeal Ungaria" 1915, , Casa Scoalelor" p 77).Cu atilt mai malt Maior n'a fost nici in Bucuresti, cum au sustinut cercetorii vier i Itn, saua epocei respective. (t. f Slavici: Romcinii din Atc'eal $i Bucuresti" p. 49, N, Iorga istorialderaturii romeinesti 111 Generalitati, Scoala ardeleana. , p 260; N lorga : Istorta Romanilora,vol VIII, Revolutionarti, Bucuresti, 988, p. 67 V. si I. Lnpas : 12 peittori la scaunul episco-pesc (de Sibiu) in 1810", Studii si Conferinte Bucuresti 1928, ,Casa coalelor" : St. Pop,Freimeitadri in jurul scaunului eltscopesc dela Arad", Arad, 1929, peg 71, etc. etc.

I) Cf. 1 Lupas : Istoria bssericeascd romance din Ardeal" 1918, p. 190 ; N. Iorga : Is-toria Rotntinilor din Ardeal Ungaria" II, p. 79 sqq.

3) Scrtsoarea citata (Anexa XI).3) II. Puscariu ,Mttropolia Ronuimilor ortodocsi Sibiu 1900, p. 91 note,') Cf. Dr. Iacob Radu: Samuil Vulcan episcopal roman unit al Ordzii-Mari (1806-1839)

biserica ortodox-el romans ", OradeaMare 1925, Loc. XXIV sl XXV ; I. Lupa s, ,Studii fi Con-lerinl 1, c.

si

si

si si

si

$i

www.dacoromanica.ro

33

pentru 19 Septemvrie. Ca sä nu starneasca banueli ca ar fi un as-pirant la episcopat, Moise Nicoarl amana plecarea la Turda, pentruca sa.' nu ajunga acolo decat dupes inceperea desbaterilor. Ajuns la.Turda si afland dintr'o parte si alta mersul lucrurilor, nu se poateabtine sá. nu-si manifeste toata desamagirea la auzul multelor intrigisi desbin'a'ri dintre frati. A stat acolo patru zile. hi exprima spe-ranta in reusita lui Nestor Ioanovici carele e mai vrednic si maidestoinic". Dar rezultatul final dupes aprobarea impara'teasc& in fa-voarea lui Vasile Moga it va fi aflat la Bucuresti cu destula.' durere.')

In ce priveste centrul cultural al Blajului, si acesta se prezintasupt asteptarile sale. Toti domnii Profesori cu Theologia-si spargcapetele in loc sa caute sa formeze aici stalpii neamului romanesc,de unde s& se recruteze elementele intelectualitalii, profesiunilor li-bere, de care atata lipsa a vem ; vor iesi de aici cum constata.Nicoara.' mezi-teologi" si si aceia r.ii, caci cei cari s'au distins inviats au avut nevoie sa se desAvarseasci d n alte parti si alte tari."

La varsta de 26 ani pe care o avea atunci, el preconiza cu ma-turitate mijloacele necesare propasirii si ridicArii neamului nostrupregatirea de elemente serioase, cari sa ne reprezinte in cadreleactivitalii functionAresti-administrative si in comert. In situatia Ro-manilor neliberi era singura solutie pentru a impune astfel niacar oegalitate cu celelalte neamuri conlocuitoare. Urmasii vechilor sta.pa.-nitori ai lumei trebuiau desteptati odata la realitate. 2)

Un alt centru de peste munti in care se pare sa fi stat aproapedoua luni a fost Brasovul. 3) Aici intalnise ospitalitatea si prietenialui Radu Tempea. Fates de cunoscutul fost inspector al scoalelor ne-unite nationalicesti din marele printipat al Ardealulue M. Nicoaraisi va arata toata gratitudinea si admiracia in cateva versuri cei be inchina, dupes sosirea in Bucuresti. 4)

I) Ce pareri avea el despre Vasile Moga aflam mai tarziu, prin 1819. dm Consideratiuniistorice asupra politicei de desbinare religioasd a Habsburgilor in care ISlico,,ra scria : Maiin urma il pi sera (cei de sus) pe Moga Viddica. Cu buns sama nu puteau alege om mai bunde treaba for decat pe el ! Au invest t cateva scoate, om bland, sinerit, sau mai bane sa zic fricos,neumb'at in lucruri, cu un cuvant mai intocmit spre aceea ca. sa poata face cu el alenti Ruma-nilor toate dupes voia lor. Ce sa zicem mai mult, cand numai prin umti papista.i s'au facutViadica. Socot sc Ca nici unul nu este cui sa nu fie cnnoscut ca de cand s'au facut el, adecaMoga Vladica, multime de s te intregi s'au unit. Mai multe mi-ar greu a insira aici. Cumca prin el se gatesc ceilal(i sä se uneas.-1 insa este cunoscut Anexa CLXi

2) Tot in acest sens, de data aceasta privind toara tomanitatea (latepatens nostia natio"),scria mai tarziu si Doctorului oculist loan Molnar. Quod nunc in tota Europa, quoad hancrem concernit, (Valachi) ultimi locum teneant : in nulla quippe harum provinciarum ques inco-lunt, jure, quo debereot primum in administranda republica locum capiunt . Sed, prop dolor IUbivis locorum opprimuntur, a muveribus via ipsis praecluditur.." Scrisoarea (ciorna) in Ms.2487, f. 502 504 (fall data, circa 1815).

3) In Brasieu la 24 Octombrle 1810 pe Muntele Tampa compunea poezii medita, iarin 30 Octomvrie ,ora 11 a noptei la rugarea Doamnei Generalului Szetzey" iii reamintea ver-

schimbcitilesurile de dragosta scrise odata in 1806, de despartire" in Pojon (Anexa XI). Cuimpuse de noile circumstan(e le inchina Doamnei General (Asta-i oara mai pe ." Ms.34'5, f. 53-54 Academia Romand).

4) V. Poezia Ad Temre" din 23 Ianuarie 1811, Acad. Rom. Ms. 3455 f. 59.

gi

fi sisi

.

si

urma

www.dacoromanica.ro

34

La 16 Noembrie pIrasea Bragovul, luand drumul spre Tara Ro-maneasca, in cautarea noroc

In Bucureti (Decembrie 1810-August 1814).Asteptari zadarnice.

Sosea in Bucuresti la sfargitul lui Noembrie 1810, in plina o-cupatie ruseasca. ')

Din luna lui Mai Rusia declarase formal anexarea celor douaPrincipate, iar campania din Bulgaria condusa de Kamensky di.-duse rezultate fericite. Sigtovul, Rusciucul, Giurgiul, Turnul, Nico-pole, erau in mainele Rugilor, ceea ce insemna sta.' panirea Dunarii.In vederea iernii ostilitatile incetasera gi armata se retrAsese in

romane, unde Generalul cu toatl ofiterimea ducea o viata declesfr.iu, de petreceri gi datorii.

Pentru primavara lui 1811 Kamensky se gandea sa surprinda.pe Turci cu un mars indriznet in Balcani. De aceea igi intari ar-mata cu 26.000 de soldati noi. Acum se pare c1 gi-a inaintat gi M.Nicoara petitia sa de a fi primit in cadrele armatei rusegti. 4) Stiabine ca.' atatia dintre Romanii gi Sarbii din Ardeal $i Ungaria, carinu s'au putut ferici" in Cara lor, emigraserl in tars muscaleasca.'unde au fost bine primiti gi au primit si plmanturi acolo". Afarlde aceea mai stia ca acesti eraigrati formasera. regimenturi intregide Rumani" dintre cari multi atinsesera. grade Make in armata ru-seasca, 6) iar altii an intrat gi in alte diregAtorii. Exemplul Mitropo-litului Gavriil Banulescu 6) 11 stimula in mare masura. Despre acestascria mai tarziu M. Nicoara cum nnascut gi crescut in Ardeal, dupesce s'au invAtat, vazand ca." supt imparItia nemteasa gi supt Ungurinu este nici o fericire pentru Rumani, ci numai batjocura, caznire,rugine gi gonire, s'au dus in tam muscaleasca gi multi ani sunt acumade cand s'au flout vladic5, apoi Mitropolit gi mai in urma. Exarch".7)

InteadevAr in aceasta vreme de ocupatie ruseasca. MitropolitulGavriil Banulescu pIstorea ca Exarch al Moldovei, Valahiei gi Ba-sarabieia numit de Sfantul Sinod din Petrograd pentru conducereabisericii romane. In Februarie 1811 Moise Nicoara, preamarea in

1) Razboiul ruso-turc 1806-1812.2) N. Iorga : ,,Historie des relations russo-roumainps", Jassy 1 .17, in 12-o, p 217-238 ;

M. A. Rambaud : L'Europe du sud-est, la Tu '-quie et les peuples cliret ens (17,90-1815g in vol.IX din Histoire g-euerale (Lavisse et Rambaud) 1925, p. 682.

3) Cf. si Scrisoarea lui 1 Nicoara din 1510 (Anexa XI).) V. M. Niooara Ms. 2546, f. 3422) Cf. Studiul lui M. NicoarA din 1819 (Arad) ) asupra politicei de desbinare religioasi

intreprinsa de Habsburgi intro Romani gi Romani si Saibi, Anexa CXXIV.6) Ibidem.7) Widen'.

2)

O..-

rile

www.dacoromanica.ro

35

wersuri pe acest ceresc luceafar" care se arata ca o Iuminoasi.5stea" spre valfa mare" si tarzia desteptare a Romaniei"")

Insufletit de exemplele anterioare, 2) M. Nicoari tgi incercamecum norocul. Memoriul sau petitia sa de a fi primit in armata ru--t3easca.' a Lost inaintat la Petersburg spre aprobare. ") Dar rezolutiaIn'a mai va..zut-o niciodata, caci alte evenimente se precipitau sur-prinzator, concentrand toata.' atentia Rusilor in alt- parte cleat-contra Turciei. Napoleon isi schimbase atitudinea dela Tilsit si Er-furt si se pregatea acum pentru o campan.ie contra Tarului. Din.aceasta cauza initiativa lui Kamensky de a ataca in primivari pe`Turci in Bulgaria este paralizat'd de noile ordine ce veneau delaAlexandru I. Cinci din diviziile sale trebui sã le trimita spre Nistru,jar cu patru care ii raimaneau se margini sa se mentina pe linia

farce sa se mai gandesca. la planuri mari. La aceasta se maiadauga si imbolnivirea lui Kamensky si inlocuirea lui prin. bitramul.Kutusof. Inga.mfarea si pretentiile Rusilor fat& de Turci sazura.

cu atat mai mutt cu cat si la Constantinopol se aflase degandurile imparatului Francez si Poarta se arita in consecinta in-

dispusa sa inceapa o ofensiv5..4)°data. cu semnarea pacii dela Bucuresti, cu care lua sfarsit

.ocupatia ruseasca in Principate (28 Mai 1812), M. Nicoarl intelegea-4ca trebue sä. renunte din nou la speranta unei cariere militare.

Atunci in calitate de supus austriac se adresa agentiei respec-tive, in vederea unei slujbe in diplomatie, vechiul lui ideal. Dar a-gentii si consulii imparatului nu plecau urechea la nevoile si dorin-tele supusilor saraci. Ace la numai avea dreptate inaintea for careera plin de bani ; caci toti diregatorii umbra numai cum sa poata.Lura, roade, jefui, ralpi gi asa mai departe." 5)

1) V. Ms. 3455 S. 51 poezia Lin a se reschira intunerecul gros incepe din 9 Februarle1$1 1, si cea din 10 Februarie acelas an, Exarchae (f 60) (tot in romaneste).

2) Iate ce scrieEM , Pi:ot in cartea sa : Les Serbes de Hongrie. Leur histoire, leurslaw eglise, leur etat politique et social" Prague 1874, p 147:

Les emigrants de 1751 etablissaient entre les Serbes et le people russe des liens du."cables; aussi n'est-il pas etonnant que des officiers, des pretres, d'origine serbe, soient alles.chercher fortune chez leurs voisins du Nord. Nous avons deja parle de Hrvat et de Tokoly (p.127-128), qui devinrent l'un major-general l'autre lieutenant-general au service du Tsar. Ces deuxSerbes ne sont pas les souls qui se soient distingues. Nous mentionnerons encore Rajko Pro--radovio de Bude, qui de concert avec Sevic, avait d rige un contingent d'emigrants et qui, en1760, avait le rang de general de division; Simon Crnovie de Macsa, capitaine des grades ducorps de l'imperatrice ; Paul Julinall, otficier russe, attache au ministre de Russia a Vienne,,puis consul a Naples ; Zoric; l'un de ceux a ui Catherine II accorda ses favours et qu'ellenomma general ; Theodore Jankoviel de Mirijevo, directeur des ecoles serbes du Banat, qui futemmene en Rnssie, en 1792, par le grand duc Paul et y devint conceiller d'etat actual etc.D'autres, comma l'historien Rajid allerent s'instruire ea Russia ; quelques uns memes s'y etablirent comme profeseurs

5) M. Nicoara, Ms. 2446, f. 342.4) N. lorgaHistoire d s relations russo-rouma.nes , p. 239; M. A. Rambaud, 1. c.,

fag. 683.5) Remarca pe c.re o gAsim in privirea retrospective asupra vietii sale ce o face in Re-

-cursul din 15 August 1819 catre Imparatul Francisc I, Anexa CXXI

3*

Dunarii,

flexibila gigi

mimtitor,

pHsalleges,

"

www.dacoromanica.ro

36.

De nica.'eri nici o speranti,: nici dela Ru$i, nu-i cuncasteeInca nici dela Austrieci, nici dela proprii sal frati, pentru care

Pintrecui pan'aci cu un foc fierbinteParti le din Tibisc de-a no$tri locuitePeste munti, codri, vai, cat sus .cat jos suindMa abatui la asta tar& RumaniePlin cu o nadejde de a mea bucurie." iy

Lacrami de desamagire vor fi picat pe furi$ din ochii idealistului, care Isi Inchipuia ca rasplata in viata. ,se capata, Intotdeaunaaprin merite personale. De aceea 41 doare cand constata realitatean'am ce, n'am cui grai" si-$i Intoarce toata revolta contra destinuluilcare se complacea a-1 chinui :

Nemarginita a vietii grea soarteNu vei Inceta a ma.' goni in moarteTu amarnica Ne'duroasa napastaRavnei romane$ti cale nu-i deschide....

.

Tu I nejelnica ce-mi fuse$i dela niscut.N'ai covarsit Inca Intr'a mea stare tristaGroaznica manie, cu care m'ai crescutDin leagan pinenteasta. varsta !" 2)-

2. Profesor de latina si germana. Ciuma. Vacarestii..Luxita Baleanu (Vacarescu).

0 rasplata efemera pentru indelunga sa rabdareagteptare o primi peste catava vreme prin numirea ca profesorlimbile latina $i germana. la scoala lui Caragea \Tod& noul Domn alpTarii Romanesti (1812-1818). Aceasta se intampla In 1813, caci Dom--nul abia sosise in Bucuresti In ultima luna. din 1812. Doi ani a$tep--tase, pentruca acum sa.' nu se poata bucura decat cateva luni de-noua sa calitate, Oribila ciuma se facuse simtita in capitala tarii-Inca de prin luna lui Mai luand repede proportii Ingrijora'toare, asa,ca in toamna orice activitate era paralizata. Atunci s'a vazutsi M. Nicoara sa paraseasca Bucurestii si Imkeuna cu ceilalti pro--fesori sa se retraga la Manastirea Margineni Aici a ajuns in zivade Samedru (26 Octomvrie) 1813,4') $i a ramas patru luni, pans la,14 Februarie 1814. Timpul $i-1 petrecea studiind,In carti si mann-scrise aflatoare la Manastire originea $i istoria Romanilor. Des--

1) Anexa XII. Deplangere jainica a perdutei laude a Romanilor.2) Ibidem.

Cf. petit's. ce o adreseaza mai tarziu, in 1814, lui Voila Caragea Anexa XVI.4) Pe o hartie din Ms. d4 5, f. 47, se poate citi : Die Simedru am ajuns la Margineni.:-

r:

l

ins& gisde-

silit=

')

www.dacoromanica.ro

37

eeoperise cu multd plAcere un manuscris Intitulat Pentru lmparcifiaRoma lui", Cujus auctor non constat". I) Nu $tia Moise Nicoard ca

.sera opera lui Miron Costin, dar totusi deducea ca trebuie se fie unMoldovean, $i copiaza. fragmente care-1 intereseazd, Insotindu-le cuinteresante obserydri personale asupra gramaticei $i ortografiei ma-,nuscrisului.

Din aceasta stare proasta, trdind mai puffin deat modest, nu,scapi ;cleat In memorabile die" de 14 Februarie 1814, and Nico-lae Vicarescu Luxita,.-fiica lui Grigore Blleanu (de curand asa."-

itoriti) veniserd sd-1 cerceteze $i s5.-1 is cu ei la Targoviste la Iancu'Vd'arescur2) Mergea cu drag sa petreaca momente placute In to-

unor vechi .prieteni. Stia ca nu mai era pe drumuri, se $tiaprofesor la Bucuresti deci se putea bucura pe deplin de toatemultumirile $i. Incantairile ce i le oferea o societate ca aceea a Va.-

inveselita..acum .de fermecdtoarea $i ispititoarea tinereteLuxitei.

Cu Iancu legase prietenie Inca dela Viena, pe vremea and..Clucereasa. Elenco Dudescu% I$i trimesese bliatul la Inv545.turd. In-capitala Ha bsburgilor )1804-1810). 3)

Prin 1807-1808 tanara vIduv5.4) a poetului Alecu Vdcarescu-se afla $i ea la Viena pentru a vedea mai de aproape de studiile.fiului ei Iancu. Venise insotita de cele .doul fiice ale sale, Sofia (sanEliza) $i Maria, aceasta din urmi considerata. ea un model de fru-musete clasica.", ava.nd genele creole (?) ca semiluna $i ochii dulci ce,striluceau ca cei de gazell . . .5) De anul non 18Q8 Moise Nicoard2nchina Coconitei de .Vdcarescu" versuri pline de duio$ie, admi--rand pe mama celor trei puiti dela Dumnezeu ddruiti". Recunosand.,truda ei duke" :

Pentru ei te-ai abdtut,Viena de-ai cunoscut"

Nicoara Ii ura o vials lungs, ca se se poata bucura de prinosul ce-ivor aduce copiii recunosatori spre a Romanilor minune". 7)

I) Excerpta ex manuscript° intitulato ,Pentru Imperatie Romului" cujus auctor nonconstat, possidet vero Abbas et Monachus ex Familia Retescu, qui nunc in conventu ad Mar.

.,gineni habitat". (15 Decembrie 1813).2) La 14 Februarie 1818 I i amintea de acea data : acum 4 ani fui in starea cea rea

ajunsei la Targoviste venind dela Margineni cu Vacarescu, Luxita' (Ms 2441, f. a ), iar lune,Insemnarile sate filologice din 14s. 2448, la f. 269, gasim : 14 Februarie 1814 memorabile die,Vacaresco . . Donee fueris felix Cf. si Ms. 3455, f. 47 Tot la exilatul Ovidiu se va fi gan-dit M Ni oars cand mai tasziu, ajuns in stare trista, no mai putea numara multi prieteni

.ranga el.4) N Iorga : Isioria literaturii ronidneA in veacul XIX-lea", vol. I. Bucuresti 1907, p.

-30-31; Gh Bogdan-Duica : Istoria iiteraturii moderne. Intdii poe(i munteui" Cluj 1923, p.26, nota 3; Paul I. Papadopol : Poe(ii Wiceiresti, via(a $ opera for poeticri", Ed. Cugetareai940, p 95. 169

4) Avea b2" de ani fiul sau Iancu era de 16 ani.5) Gh. Bogdan-Duica, 1. c , citatul dela p. 25.6) V. poezia respective la Anexa IX.7) lbiclem.

va.ra.giagi

6)

si

-a

31

.

gi

www.dacoromanica.ro

35

Iancu Vacarescu a stat la Viena pana in 1810, cand s'a IntorsIn tara, tocmai in anul sosirei lui M. Nicoara in Bucuresti. Priete-nia intre ei trebuie sa se fi reluat de indata.", chiar daces nu au. pu,tut sta mult timp impreuna din cauza neplacerilor ce le indura,In aceasta. vreme Ianeu.1) Totu$i prin vechiul sat' prieten a inceput--acest Roman de dincolo sa intre in atingere cu societatea bucures-teana, cu viata Romani lor liberi, precedand cu cativa ani venireas.lui Gheorghe Lazar, dar fara sa aiba-acelasi noroc.

Probabil In casa Vacarestilor Inca din 1810 a cunoscut familiarLogofa..tului Grigore Baleanu ; fiica acestuia, Luxita, nu era pe atunciiitsotia lui Nicolae Vacarescu. Frumusetea Luxitei leanu se pare sa-ri preocupat din primele momente ganduri]e lui Moise Nicoara, ho-ta.rit poate Inaintea lui Nicolae Vacarescu 2) la o serioasa cucerire-a inimei aceleia pe care ar fi divinizat-o ca sotie. In acest scop va..fi Incercat a atrage mai filth bunavointa si simpatia parintelui, glo-rificandu-1 In versuri (Ianuarie 1811) 3) pentru nationalismul sau primcare se dovedea demn urmas al stramosilor Romani..

Ce in tine dreptiiUn glas vecinic ne'ncetatorTe va Incununa laudandIn vecime nemuritor"

gi in fruntea tuturor din tot cugetulPans la a vietei oara.'Ti va pofti pana'n mormamtAl tau iubitor Nicoara."

Ineurajandu-1 dintru inceput,4) Luxita de veni in eurand sta-'Ana sentimentelor lui in asa masura incest romanticul indragostitivi-ar fi dat $i viata pentru a sa floricea". 5) Nu era numai avantul.tineretii care se inflacara in versuri ex otice in el, ci erau ganduricare i se vor Incrusta adamc in suflet si pentru multi ani. 6) Catdespre Luxita, cand a Lost la alegere, a preferat pe Nicolae Va.'ca-reseu7) pentru nume... poate mai mult decal pentru om.

Si totusi la 14 Februarie, and Luxita venire la Margineni cu.,Nicolae Vacarescu sa-1 duel la Targoviste, M. Nicoara se bu-cura si era fericit.

') Cf. N. Iorga, 1. c.2) A luat-o in casatorie abia in 1814, sau eel mult is sfarsitul lui 1813.') Cf. , Lui 13Alinnu". Acad Rom Ms. 3455 f. 59-60') V. 0 floare-mi dede nadejde

Dar groaznica, ma topeste " Ibid. .. 57 V. 58.5) ,Oh si mon sort vous interessePar piti6 laissez-moi mour r, Luxita I" Academia RomilnA, Ms: 2449, f 88.0) In 1819 Inca o mai visa. 1 se parea ca-i spune c nw. a in VIS : Luxita a zis cci panel i-

Zungea nu va iubi pe retts1 decdt fie Dumseata . .° Asta ndscu o simfire geloasd fi duioasci insmine." Ms. s4.1, f 88.

7) Nicolae, fiul lui IenAchita Vacarescu, nascut la 1785, era cam de aceeasi viirstA cuesM. Nicoara (n in Noembrie 1781) Arafura faccindu-1 cocopt, 1-a scos putin d!n rartclu1din cercurite boerqtc". P. I. Papadopol, Poefii VcicrireVi , p. 142.

mairind,

luinii,

,

www.dacoromanica.ro

3b

Din nou pe drumuri.

Dar se vede ca nici bucuria aceasta nu putea fi prea lungs.La inceputul lui April primi spre marea lui surprizi o instiin-tare prin care se vedea exclus din postul de profesor,1) pe baza sin-gurului motiv invocat ne spune M. Nicoara que les languesetaient desormais inutiles aux habitants de cette province". 2)

Pentru Vodd. Caragea, sprijinitorul invitamantului grecesc simarele patron al curentului elenicm- limba latina putea fl dispensa-bi!g., cu atat mai mutt cu cat tot idealul $coalei domne$ti era sa In-credinteze pe Romani ca au o misiune istoricd strain& de toat& tra-ditia lor. Totusi se pare ca. Ladtslau Ardeleanul, E-deliotui" caruiaii fusese incredintata limba franceza., se ocupa $i de la tina.8)

Nicoara facu cererea de reintegrare, dar raspunsul binevoitoral Domnului nu mai sosea $i nici nu I -a mai asteptat la infinit.

Dela Constantinopol inapoi la Viena.

De aceea in 1814, prin luna lui August, it gasim iara$i calltor.Mergea la Constantinopol $i in drum colinda pe Ia Tarnova, Varna,Adrianopole ; apoi Lille Burgas, Rodosto. tijuns la Constantinopol 4)nu $tim ce va fi facut acolo ; desigur ins& mersese cu acela$i gands& incerce a intra in cariera diplomatic& sau militara.

Nra$teptatele schimbdri provocate prin surpritzdtoarea debar-care a lui Napoleon, in timpul celor 100 zile, in Franta, au grabitintoarcerea lui M. Nicoara in primdvara lui 1t315 la Viena. Socc teasa fie primit de data aceasta in randurile ofiterilor armatei 5) ce tre-buia sa. intampine trufia imparatului francez. Dar acum era preatarziu.

Batalia dela Waterloo (i8 Iunie 1815) incheia un mare capitolde istorie militara.

Si viata lui M. Nicoara va Iua de acum inainte un alt drum.

1) Cf. Anexa XVI.2) lbidem.3) N. lorga: Istoria invalcimantului romanese 1928, p 151: V. de }acelitsi Istoria Ro-

meitilor". vol. VIII . 938, capitolul Miscarea spiritelor pat a la 1821".4) M. Ni :oar& Ms. 4645, in calendarui pe anul 1817, trei ani mai tarziu, 10 amintea de

momentele act-lea. Cf si Ms. 2437, f 41 -50, cateva foie cu insemnarea vaga a itinerariului.9 Cf. Recursul din August 1819 Ia Anexe CXXi.

www.dacoromanica.ro

Lupta Rom'arglor pentru emanciparea National-Religioas5 1815-1825

Acasa la ai sai, la Romanii dintre Cri$uri $i Mure$, se depanasurd firul unei alte lupte, unor alte framanta'ri, ce cuprinsese demult natia de tarani $i preoti obiditi supt tirania ierarhiei sarbe$ti.Focul ardea mocnit, cu rare rabufniri, ce nu se puteau transformain infaptuiri din cauza disproportiei de putere dintre cei doi adversari.

Ultimele abusuri la cari se dedasera fetele superioare sarbe$ti,in umbra pastorirei unui episcop ba.tran $i bolnavicios, umpluserade revolts clerul si poporul roman, pe socoteala carora se faceauaceste a busuri.4) Nu se mai a$tepta deal curajul unui om, care pefats $i fare $ova.' ire sa is pe umerii sai sarcina purtarii steaguluinational, cu deviza independentii biserice$ti. Intruchiparea acestuiideal a fost M. Nicoara, care a intrat in vartejul luptei chemat deistorie $i neam. Prin moartea Episcopului P.orel Avacumovici (13August 1b15), momentele reclamau o hotarare grabnica. $i la chema-rea fratilor sai el a stat gata sa le inchine toata puterea de munca$i tot entuziasmul de luptator. Misiunea lui Moise Nicoara in frun-tea unei delegatii era de a cere in locul repausatului episcop un altepiscop, dar de scinge i neam roman, care sa fie adevirat interpretal ga.ndurilor $i aspiratiilor pastoritilor

Scurta privire retrospective asupra legaturilor dintreSarbii si Romanii din Banat si Crisana.

Concursul imprejurarilor $i asemanarea credintei religioase aufacut ca natiunea sarba." $i cea romans din imperiul habsburgic s1-$iimpleteasca timp de secole firele existentei for istorice. Organizata$i privilegiata, natiunea sarba apare in ajutorul nostru tocmai inmomentul cand propaganda catolica reu$ise sa. ne desmembreze in

1) V. D. Ioanovici : Zile triste din viata lui M. Nicoara`. Biserica gi koala" t 918, Nr I.

sai.

* * *

www.dacoromanica.ro

42

unifi $i neuniti. Lipsiti de conducatorul ierarhic, partea celor rama$1credinciosi credintei stabune din Crisana $i Banat e incorporate lanoua mitropolie sarbeascg. Mai tarziu aceea$i mitropolie Isi va in-tinde dominatia spirituals gi dogmatica $i asupra Romani lor dinArdeal $i Bucovina.')

Dar, cum viata in Monarhie nu era impartita pe nationalitati,ci pe provincii, Romanii raman $i ei impartiti dupa teritorii, trebuindsa traiasca in fiecare din ele in chip deosebit2). Astfel in Banat $ipartile ungurene, viata romaneasca s'a intemeiat cu totul independentde a celorlalti frati ardeleni sail bucovineni, fapt la care a contribuitin mare masura $i coexistenta natiunei sarbe.

Contactul Romanilor cu Sa.rbii, pe aceste meleaguri, coboariin trecut pa.n& prin ultimii ani ai secolului XIV, odata cu prima emi-grare din Serbia cazuta sub sapanire turceasca. CE va mai tarziuapoi, cu invoirea Imparatului Sigismund de Luxemburg, DespotulGheorghe Brancovici se stabilea in Ung aria, luandu-si in primire do-natiunea imperialo regala, printre care figureaza Aradul si regiuneaSiriei, din Nordul Muresului. Tot in aceasta vreme au venit si primiiSarbi in jurul Ineului $i Sirieis) iar pela 141, cand Paul Chinezultrecu in dreapta Dunarii in lupte cu Turcii, la intoarcere aducea cusine 50.000 de crestini Sarbi $i (Macedo-)Romani, ingroziti de sta.' pa-nirea musulmana, dintre cari o parte s'au a $ezat in Banat4). Coloni-za' rile se 1ntetesc treptat, facand necesara o incadrare $i o organi-zare a lor5). La sfargitul secolului al XVI lea, se infiinteaza. Episco-pia Ienopolei, cu resedinta la Ineu.

Cea mai important& emigrare ramane Ins& aceea condusi dePatriarhul din Pec (Ipec) Arsenie Cernovici, dap& 1690. a: dataaceasta Sarbii raspundeau chemarii oficia le adresatg, for de LeopoldI, suveranul habsburg ; ei veneau 85. ofere serviciul militar permanentimparatului amenintat de progresele turcesti. Stabilirea pe confiniilecele mai periclitate ale Ungariei ale unei populatii rasboinice era obine facere pentru Imperiu, care se $i gasea atunci intr'o situatie din-tre cele mai precare, din cauza luptelor ce le purta pe doua fronturi.Fara sa mai vorbim de razboiul cu Franta lui Ludovic XIV, carereclama fortele concentrate pe Rin, rezistenta imperialilor era atat

1) S. Dragomir, Istoria desrobirii religioase a Romeinil or din Ardeal: in secolul XVIIIvol. I, 1920, vol. II 930, Sibiu.

2) N. lorga, Istoria Rom iinilor din Ardeal si Ungaria, Ii, p 923) Em Picot, Les Serbes de Hougrie, Prague 874, p. 34:36 si 348 350.4) M. Nicoark' se ocupase de aproape de trecutul istoric al Sarbilor, copiind pasagii refe-

riloare, din articole de legi sau alto extrase, v Ms 2443, f 235,. Cf. si N Milles : Symbolaed iliustrandant historiam ecclesiae orientahs in te rr is Coronae S St ephani , Oen ponte 2 vol.

1855 Dr. A Marchescu, Greinrcerii blind/ eni ,ci C onus nitatea tie Avcre, (contributium istorice ij iiridice), Caransebes, 1941.

3) In legatura cu organizatia ad-tiva a granitei banatene, v Dr C. Grofsorean In ParaDacilor, stuiin juridic asupra dre plului cutumiar roman din valea Alnuijului Banat, Timi-rare 1940.

www.dacoromanica.ro

43'

de &labita de atacurile turce$ti incAt Turcii puteau pitrunde in oricemoment in interiorul Imperiului, mai ales ca stapanirea Belgradulule oferea tot cursul Dun Ara Consolidarea intern& era minima '), ast-fel noul zid ce-1 formeazA acum Sarbii, permite Irupiratului s&-$i crutefortele armate pentru campaniile din apus.

Ca o urmare, sau mai bine zis ca o contrabalansare a ajutorulur_prestat de Sarbi, Leopold I le arat& multi bun&vointa, ce se traduceprin acele Privilegii ilirice". Aceasta insemneaz& recunoa$terea in-dependentei for religioase $i o autonomie administra tivi. Dui:4 paceadela Carlovet (1699), toat& regiunea incepand din Croatia $i Slavo-nia peste tinutul Tisei $i Cursul Muresului in sus pana, la Slvar$in-Ohaba $i pan& in judetul Zirandului era organizat& ca granite mi-litara. In anii 1701-702 luau na$tere generalatele confiniare Sava-Du-nairean $i Tisa-Mure$an 2). Bazat pe privilegiile amintite, ArsenicCernoevici incepu reglementarea vietii biserice$ti, instituind episcopiin toate regiunile in care au Lost a$eza0 emigranti. Mitopolitul 1$istabili re$edinta la Carlovet, avand sub direct& dependent& episco-patele de Buda, Carlstadt, Bacica, Pacrat, Timi$oara (Becicherec)r-Va.r$et (Caransebe$), Arad. El lui $i pe Romanii ortodocsi sub pro-tectia lui, intitulandu-se Mitropolit al Sarbilor $i al Romanilor 8). Ince priveste eparhia Aradului, Episcopii sarbi de aici, Sofronie Ra-vanicianin, dupa el Isaia Antonovici, Sinesie Jivanovici $i mai alesVichentie Ioanovici, intrebuintau bucuros limba romaneasca in pas-torale $i in oc&rmuirea administrative 4). E cunoscut cazul, cand a-

Lost sd readucl un suflet rktacit la vechea credintA, Episcopul i-acantat romane$te. Cine e Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru. Tue$ti Dumnezeu cart le faci 5).

Bucurandu-se ins& de o situatie privilegiata. in mozaicul de na-tionalitati al Imperiului habsburgic, Sarbii nu puteau fi iubiti de Un-guri, cari isi vedeau prin aceasta uzurpate drepturile for de singuribeneficiari ai unui tratament exceptional.

Astfel, chiar dace independenta religioasci le-a fost respectatarnu tot acela$i lucru se poate spune de autonomia administrative. Deunde la inceput, in virtutea prestaxii serviciului militar ca grAnicerierau scutiti de impozite, incetul cu incetul organizarea confiniilor vafi $tirbiti $i fnlocuiti, fn unele regiuni, cu organizarea feudala.' co-

1) In afara de Picot I. c , Dr. 1 H Schwicner, Politische GeschicHe der Serben in Ungarn, B-pesta 1880. p. 3u-35. J. Jirecek, Die serbischen Privilegien Verhand ungs-Congresse u.Synoden, in ,Oesterr. Revue" VII Band, 18 ) r La nil : Dr. Gh. Ciuhandu, Romihrii din CampusAradului de acum cloud veacuri, 1910 Arad, p. F2-70.

2) Ur A. Marchescu, I c p. 2 Dr Gh. Ciuhandu, 1 c. (dupa F. Gaabor, I 46 471-31 Arhipastorii sarbi can s'au perindat re scaunul mitropolitan vadifil Ln interes deosebit

fata de cauza romaneasca din Ardeal . S. Dragon-1a, 1 c I, p 207-425.4) Ciuhandu, Loi Ioanouict pe Ironed episcopeec ortodox deLi Arad, 1929, p 31-38. Idem

&kite din trecutul Romeinilor greidani d.n veal XVIII, Arad, 1934, p 6-17, N. lorga, Studis§i Documente, IV, Doc. LXXXV

Cf Marki S , Aradveirmegye tOrtenete, Arad 1895, II, p. 311-312.

minim?

gi

4)

www.dacoromanica.ro

-44

initatensa. Administrarea noilor domenii ale Statului cazu pe mainileungurilor. Dupes alungarea Turcilor din Banat, Ungurii au convinspe M-Thereza sa decreteze, in 1741, desfiintarea confiniul ii Tisa-Mure$an (ra.'mas acum in interiorul Paul in 1750, lucrarile deprovincializare an fost terminate, producand mari nemultumiri inrandurile granicerilor de aici.

Ca o replica. la desfiintarea fostului comitat, lua fiinta, organi-,zandu-se treptat, confiniul militar banatean. Dar $i aici se puseribazele unei not organizari a Banatului, prin colonisti straini, in ma-joritate germani. Lipova, Varsetul, $i la Nord Jula (in comitatul Bi-chi$), unde nu erau Nemti $1 Unguri scrie M. Nicoara (colo-

ajunsesera sa aiba, locurile si pamanturile cele mai bune. Daresmu exists sat romanesc mai bun. unde sa. nu villa in tot anul, unuleau doi din alte neamuri"

Pe de aZta parte, potrivit politicei habsburge, se incepu $i prb-paganda religioasa catolica 2).

Fatei de toate aceste schimbitri &Irbil reactioneath, Nemultumiti curinoportunul amestec al Maghiarilor in conducerea administratiei lo-cale, nemultumiti $i de propaganda religioasa catolica ce incerca sacastige teren, multi au luat calea pribegiei, emigrand in mase corn-pacte in Rusia. Acolo pe la 1751 reu$esc sa intemeieze o Nona Ser-bie" en aproximativ 100.000 de emigranti 8). Dar cei ramali pe locintelegeau sa duca o lupta incordata pentru reca$tigarea drepturilorcu sari se obisnuisera a be avea. A$a ajung Sarbii sa nutreasca sen-timente $i veleitati nationale cu atat mai pronuntate cu cat opozitiaera mai Indarjita...

De data aceasta insa ei vor lucra numai pentru ei, neluand Inseams comunitatea aspiratiilor legitime ale Romani lor ortodocsi.

In 1790-1791 legislatia ungara recunostea intregei Biserici orto-doxe din Ungaria o situatie de drept public fcirci deosebire de natio-nalitatea credincioqilor ei 4) scotea pe Sarbi din cadrul stramt alprivilegiilor. In principiu din punct de vedere religios-ierarhic Ro-manii apareau deci egali cu acestia din urma.". Constient de misiunea-ce-1 a$tepta, noul Mitropolit al Carlovetului Stefan Stratimirovici,(179u-1831) lua in maini cu toata energia franele destinului pastori-

Tata ce spune M. Nicoara : On chassa les pauvres Valaques, anciens habitans, de leursterres defrichees dans des terres incultes, pierreuses, montagneuses, marecageuses, steriles oucouvertes de bois, et on etablit sur leurs terres les colons allemands, on se formerent d'innom-brables communes allemandes qui ne souffrent jainais qu'un seul Valaque p :isse avJir tine mai-son dans leurs enceintes" V Acad. Romans Ms 2442. Vezi §i Griselini : lstoria Banatulut

tract de Bulocan, Bucure0, 19262) Cu date mai precise tot la Ni:oara in ronside, at uni istorice asu-'ra politicei de des-

binare religinasa intreprinsa des Habsburgi . Anexa CXX V (a ul 1819) V si articolul nostru inHotarul" t9 7 (IV Nr. 5, Moise Nicoara, Crampee din viata"

3) In amint rea locurilor parasite ei daiura noilor apiari nume ca : Pecica, Ciongrai,-Cenad, Varlet, le alas, Cuv n, Z:nta, Subotica Printre Sarbi erau $i multi Romani". Em. Picot, 1. c.

4) V. si Instanta clerului poporulni romanesc din D:eceza Arad ului, 1814.

[aril).

uistii)

1).

gi

,

I)

Ti-cnosn,

www.dacoromanica.ro

45.

tilor sai. Ca un suveran intre ai sai 1) tanarul mitropolit (nAscut1757) nu uita Ins& niciodata ca inainte de toate era Sarb.

Supplex libellus Valachorum.

Tot aceasta data de 1760, recte 1791, mai inseamna pentru Ro-manii din Banat $i Crisana gi o trambiti de alarms. pornita din cu--getul clerului, nobilimei $i al cetatenilor intregei natiuni valahe dinArdeal. Dupa rascoala lui Horea Supplex libellus Valachorum" 2)'era cea dintai a firmare de libertate $i una de unitate totodata".Se arata acolo lamurit origina noastra roman& si continuitatea dinmosi stramosi a Romanilor pe pamantul ardelean, unde formeazatreimi din polulatie, deci majoritatea. Ori aceasta natiune romanea-soh' nu mai putea ramane in stare de inferioritate fats de celelalte-natiuni conlocuitoare. Egalitatea in drepturi gi obligatii cu toata lu-mea, asa cum aveau $i Sarbii din Banat, asa voiau $i Ardelenii saaiba. 3)

Mai mult decat atata : eroicul gest al Ardelenilor arata $i Ro-manilor ungureni ca Imparatul nu numai cal nu s'a indignat de in-drasneala lor, ci dimpotriva era dispus chiar spre reforme gi imbu-natatiri, jar ca cei ce s'au revoltat au fost Ungurii, ca $i fats de-Sarbii din Banat.

Starea proasta a preotimii si satelor din Banat si Crisanasupt ierarhia sarbeasc5.

Atat timp insa cat in constiinta preotilor din campie nu patrun-sese mandria carturara. a nobilei origini $i a numelui de Roman,nu putea A, se manifeste in ei dorinta arzatoare de dreptate $i lu-mina ; prin urmare nici nemultumirea contra Sarbilor cari intelegeausä. lupte pentru sine ca natiune, inlaturand sau calcand in picioaretot ce iar fi impiedecat la ajungerea scopului for egoist. Ori dacanot n'am avut o lume clericals cu traditii culturale, vina nu este anoastra, caci de unde am fi putut astepta sprijin $i indrumare spreluminare, de acolo nu ne-a venit nimic. Sarbii, cite$te forurilesuperioare eclesiastice priveau cu nepasare la nevoile noastrespirituale, pentruca aceasta convenea idealului for de casts. domi-nanta. Si atunci cand un Roman ajungea la un nivel mai raisarit decultura, era cu riscul contopirii in elementul sarb : se sarbizau, asaprecum altii se maghiarizau.

)) N. Iorga : Istoria Rontanilor din Ardeal Ungaria" II, p. 136.2) N. lorga, Istoria Rontanilor din Ardeal Ungarior II, p. 57-64 b93) lbidem pe 2.

dou&

Si§i

im

www.dacoromanica.ro

A6

In general preotii $i protopopii nostri duceau o viata de oameninu prea intelectuali, sau deloc intelectuali, tarani traind in mediataranesc, intluentati de tendintele $i moravurile taranesti. 1) La in-ceput erau putini $i ca numar. In parohiile in care nici un astfel depreot nu se gasea, puteai intalni prunci nebotezati in etate de 14 ani.Pitorescul dureros al satelor farce preoti ni-1 reds amintirea batrana.

preotului Partheniu Gruescu, pastrata. in Albina" din 1870 2) :Mirii $i miresele scria el se cununau farce preoti, intorcandu-sesimplu pre duper un mar dulce8) din carele mireasa Linea o creanga,pre care mirele prin o dataturi de cutit o ciunta. DUper aceea ise,invalea 4) $i se socoteau cununati ; de atunci datina aceasta se pas-treaza, pans astazi."

Mortii se ingropau Vara de preoti ; de acolo a ramas datinacelor $apte gropasi, cari aveau a depune juramant inaintea autorita-tilor despre eel raposat, ca aga sa fie $ters dela prestatiunile urba-

, riale $i dela ce'e de Cara."In Joia Patimilor trebuia un batran sa calatoreasca cu perinea

Pastilor 4-5 qtatiuni, pang unde aTla un preot, care le servea apoi- sfintirea painii, $i acela cuminecandu-se acolo, aducea perinea $i in ziva

avierii o impartea credincio$ilor."Mai tarziu situatia se schinaba. Satele se umplura de preoti,

..cate doi $i trei pentru o parohie care nu atingea nici 200 de familii.Majoritatea erau necalificati, pentruca superiorii sarbi gasisera mij-locul de a se imbogati vanzand aceste locuri in schimbul unor ser-vicii umilitoare prestate personal, sau prin argumentul hota'rator :banul. Numiti prin astfel de criterii, disciplina ce li se aplica sebaza pe principii similare. Pedeapsa cu bataia, suspendarea din func-tiune, atatea alte metode bune pentru raufacatorii de rand, dar

. nu pentru un slujitor al altarului, facea ca prestigiul multor preoti-sa fie inexistent.

Pentru exemplificarea celor afirmate mai sus ne vom servi dedate culese la fata locului de Moise Nicoara, sau marturisite in scrisde Ai preoti sau martori oculari. Multe din aceste cazuri i-au ser-vit lui la redactarea memoriului din 1816 catre Inaltatul Imparat,

') ate si preoti din Ardeal% passim.2) lerarhia .i natiunea romatui in suferinfele ei seculare martiriul lni Moist Nicoarei

Albinaa (Pesta) 1870, Nr. 107-111.2) Mar vkatec (C. B )

Invillitul" la o nunta taraneasca este momentul cand se scoate cununa de lamilita depe carul miresii $i i as aranjeaza p.eptenatura specifi a cu basma, seinnul distinctiv al femeiimkitate Ea nu mai poste umbla cu capul gol si cu cozily pa spate, ci invelita. (C. B.)

5) La sfarsitul secolului trecut se putea auzi Inca* in partile Aradului sau Julei expresiiromanesti schimonosite de pronuntia sarba, can oglindesc indeajuns aceasta dureroaha influent-aa banilor. De exemplu: Da-mis mie mia; Da -max tie singhelia. Sau : Das tu mie mia ;tu pope mie intro pe rohie ;".

5i

,a

'1

fix,

www.dacoromanica.ro

47

. despre care va fi vorba la vremea sa. ') Altele au ramas neutilizate."Spicuirea celor mai caracteristice ne ajuta, sä. prezentam acum un-tablou cat mai aproape de realitate al vremurilor de care ne ocupam,cu convingerea ca nu e un lucru lipsit de interes, mai ales pentrucine intelege cd istoria politico e numai o parte din viala unui neam,

numai o mica parte atunci cand acest neam se afla intr'un stat carenu e al lui", 2) Nu ne putem lauda cu o astfel de situatie, evident,.dar cu atat mai mult vom intelege sbuciumul si nazuintele aceloracare au luptat pentru inlaturarea nedreptatilor, si abusurilor ce de-gradau satele si preotii din Banat $i Crisana. $i tot °data cu atat maicondamnabila.' ne apare vina acelora cari incurajau astfel de elemente.persecutand pe cele cu adevarat demne si de valoare.

In genere multi din preoti apar nevarstnici, altii absolut incultiiar altii stapaniti de patima betiei care ii impingea la fapte rele,imorale si josnice. Astfel in protopopiatul Buteniului 3) un copil caFaur Teodor, la 16 ani, a fost sfintit preot prin Episcopul PavelAvacumovici, in comuna Barsa, pentru suma de 400 florini ; vecincu parohia, adica la Voivodeni, Tonta loan, tot de 16 ani, a fostsfintit preot de acelasi Episcop pentru 100 florini in galbeni si 20-florin; in bancute. $i dupe ce s'au fa'cut preot, Inca tot nu au fostslobozit acasa pang. ce nu au mai adus parintii pentru el don& ocavede ra.cie." Belgea Pavel, parohul din Desna, numara numai 17 ani"i in lucrurile bisericii pentru nestiinta sa gi pan. acum tot nede-

sprins fiind, multime de bani au cheltuit. 4) Parohul satului Dieci,Gheorghe Loghin, asijderea in varsta ta.nara, cu naravuri cu totulurate si nespuse, an -primit cinul preotesc intru aceleasi obiceiuripentru galbenii ce au varsat pe la toti curtenii." In aka parte totdespre el gasim ca nu numai cand se imbita facea fapte de rusine

vatamare a tot clerul, ce si in biserica fiind, ba Inca tocmai candslujea sfanta liturghie, indrasnea a batjocori Sf. Biserica inainte atot norodul. "5)

Pe langa acestia abunda categoria nestiutorilor de carte, atatIn Bihor 6) cat si in Arad 7) si mai jos de Mures. 8) Lipsiti de once

1, V. Anexa LXVIII Motive, quae Clerum et PopnIum Valachicum g n. ur. Dioece-sis Arbdiensis determinarunt, ut Vestram Majestatem in omni homag aft submissione exorent,guatenifs ei Episcopum natione et animo Valachum clementissime denominere dignaretur . . . .(data 1816 VII 17).

2) Cuvinte memorabile rarnase dell Prof. Nicolee lorg 1, cand in )9 5 infatisa in lec()ilesale dale Universitatea din Bucure4ii Istoria Romani or din Ardea ,i Un,t,raria" (vol. 11, p. 75;,

3) Academia Romans, Ms. 2445, f 251-253. Anexa r. LXVIII, Motive" pu let. 7.4) PginA le 600 ft. (M. 2445, f 240.5) Multe relatari despre div rsele imoralitA(i ale preotilor sunt impos bil de repetat

in -suis Un raz specific este si west GIL .Loghin si Inca muite6) V Scrisoerea lui (Tonle) Costin catre M. Nicoark Ms. 2443, f. 154, si dela Piispliki,

Ms. 2439, f. 86.7) Doc. XCVI, Motive' punctul S. Memoriul este uttlizat $i de D Ioanovici in Cate

snomente din lupta pentru episcop romdnesc la Ara t", Revistt Teologica" Sibiu, Nr. /2-20, 19 6,Anexa Nr. LXXXIX Insemrari din protopopiatul Totvaradieir.

gi

gi

aid,

'I

www.dacoromanica.ro

48

pregatire, ei gtiu pe de rost o singura evan.ghelie si o zic la toate-sarbAtorile. De vecernii $i de slujbele patruzecimilor nici nu maivorbim, caci nu le respectau. Singura intelepciune pe care o puteainvata poporul dela ai consta in cca mai stricta observare a posturilor ; prin cari ajunsesera a crede ca se pot spala de orice pleat" ')-Evocatoare este si patania greotului Pavel Popovici din Gaja, care istimpul liturghiei pierzand foaia cu insemnari, a intrerupt slujba $i atinut oamenii in tacere. Care foaia dupa ce au aflat-o, cu scandalin auzul tuturor au strigat ; Aici ai fost to teremtete 1 2).

Destul de numerosi erau dintre aceia cari se dedau la betii princrasme cu satenii, fara nici o rugine $i deveneau apoi p5rtasi la fur-turi si imoralitati, alunecand adesea pe panta crimei. Cutare preotdin Coroiu aga se certa cu popa din satul vecin cat nici tiganii nu-iintreceau". Popa Theodor, parohul din Cefa, care pentru 100 fl. $k ovaca. cu vitel a fost ales namesnic, umbland odata cu crucea pe lacasele oamenilor, s'au imbatat, cat pe urma au cazut intro fantana_dimpreuna cu crucea, unde putin de nu s'au innecat. Dupes ce 1-auscos afara tot ud, au trimis diaconul mai departe sa sfinteasci ca-sele. Tot el altadata in loc de biserica.' a nimerit la birt, unde a$atare s'au imbatat, incest tot in patru branci pan& la un podut au.mers ; aci au cazut intro vale. Si in mare primejdie de moarte era,daces n'ar fi avut noroc in doi oameni sal tragi de par afara Pan&acasi s'au luat toti cainii satului dupa 3). Un oarecare evreu postmodum Rubinovici nominatus", fiindca consimtise sa is in casatorie-vaduva cu cinci copii a unui diacon din Cuvin, (mOrt prin sufocare.In temnita episcopala) trecand la crestinism, fu si el numit preot-Avea 17 ani 4], nu $tia nici ceti, nici slujbele a le savarsi, dar cu ca-teva sute de florini reu$i sa primeasca $i singhelie pentru parohiadin Chisindia ; era al treilea preot pentru o parohie care nu avealoc decal pentru doi.

Panes $i servitorii episcopului puteau deveni preoti. Era destulsa-1 fi servit cu slugarnicie, fara plata, la tot felul de indeletniciridomestice si puteau spera sa intre in cinul preotesc 5).

Pe baza aceasta erau inlaturati $i persecutati adevaratii sluji-tori la altarul religiei si nationalismului. Multi din ei indurau ofensepublice din partea mai marilor sarbi, sau, ca sa se mentina in preo-tie trebuiau sal umple buzunarele prea onoratilor protopopi, arhiman-driti si episcopi. Nicolae Horga, invAtatul preot din Seleu$ (Jud-Arad), care vorbea cinci limbi, era autorul unei carti ,,Oglindaas

1) Anexa Nr. LXV111 Motiva".2) Anexa Nr. LXXXIX (cuprinzand mai multe exemple.3) Academia Romani, Ms. 2445, f. 248, 250.41 Motive, punctul 26 ; Ms. 2445, 1. 251 si 253.5) Motiva", punctul 28.

el"

www.dacoromanica.ro

49

1807, cu insemniri istorice despre trecutul catorva centre din judet,gi era de vita nobila 1), candidand de protopop n'a putut reugi, c5.cin'a a vut bani sk gi cumpere demnita tea. In locul sau a fost preferatun altul pentrucit a platit 14.000 florini. Si cati altii ca el *).

Un ierarh sarb Arhimandritul M. Manuilovici,

Tartorul care storcea banii dela toti era Arhimandritul Mamas-tirii Hodogului Moise Manuilovici, supranumit de cite preotii ro-mani Arhimandracul Pepe" 2), sau numai Pepe". Acesta purta grijatrebilor eparhiei, inlocuind neputinta gi batranetea Episcopului PavelAvacumovici (1786-1815). Brutalitatea, setea dupes bani si vaditaaversiune ce o simtea pentru tot ce era romanesc reugise faca,urit de toti Romanii. Nisi rugine, nici ft-kit de Dumnezeu, nici unsimt omenesc de milk sau de dreptate nu mai traia in sufletul sau 2).

Exemplele urmatoare culese din cateva zeci 11 caracterizeaz5. 4).Aga buna.'oara." : Cornea Vasilie, preot in Chisindia, ca sa obtina sin-ghelia a trebuit sa cinsteasc5. cu 200 fl. pe 15.110. .3 acove de ra.' ciegi o pereche de mascuri" pe protopopul care i-a da t recomandareagi cu un alt ac .0 de ralcie gi o clisa de o maja." pe ginerele proto-popului. Cu lu0 fl. a multumit Episcopului. In urna1 cared a ajuns laArhimandritul Manuilovici, din 70 fl. cat' Ii rAmasesera, i-a intins giacestuia 50 fL, 15.sandu-gi siegi 20 fl. pentru cale... Cu silk, din pungapreotului, a rapit Arhimandritul gi restul, lasand pe preot fla.mand gica vai de el 81 piece la drum Ara nici un craitar". Capelanul delaDesna, Costea Petru, care gi gcoala preparanda. au savirgit gi vred-nic fiind, au cheltuit pentru capatarea preotiei pans la 500 fl ". Fos-tul invitAtor Melentie Stancovici, administratorul parohiei Orazii-Mari gi asesor consistorialnic a platit 360 fL ca sa fie protopop InLunca. Din toate umblarile lui pe la Episcopie s'a ales numai cu ama.-raciunea, caci nici bani, nici singhelie n'a mai v&zut. Drept satis-factie popa Melentie se trezi intro bunA zi cu tadulift." pe locuintasa: De vanzare", izgonit astfel din casa parohia1a gi lisat pe drumuricu cinci copii 5). In schimb fratele Arhimandritului Manuilovici, pro-

') Stefan Pop: Frimcintdri roniiinqli in jurul scaunului episcopesc dela Arad" Arad1929, p. i7- 9; Gh. Ciuhandu : Episcopii Samuil Vulcan Gh. Rat Arad 193D, p. 31. MarkiS.: ,Arad veirmegye monographicija" 1 p. 682, 79i. Cf gi Motiva punct. 10: Qui in toto cleroValachico Dioecesis hujus fuit praecipuus omnibus qualitatibus requisitis, linguarum scilicet peri-tus et absolutus physicus, item morum optimorum, cut denominatus nulla ratione aequipar*ndusfuit. Sed noluit Episcopus cultism virum promovere".

') Vezi mai jos.2) Cf, Anexele XCV, XCVII, XCVIII.') D. Ioancrrici, I c. p. 169.4) Cf Motiva" Ms. 2445, f. 248 253, ms. 2439, f 158, 59, §i anexa XXX.') V. Motive" punct. 11 ai scrisorile lui M. Stancovici din 14 II. 1816 Nr. L. §i 16 VI.

1816 LXIV. Scrisoarea intreagg ms. 2439. f. 156-59.

sa-1

si

:

www.dacoromanica.ro

50

topopul Orazii-Mari era in masura sa aib. supt mama sa patru pro-topopiate ').

Pe de alts parte preotul bun, cinstit si cu frica lui Dumnezeu,care-si cumparase si el parohia cu bani grei fiindca numai asa seajungea atunci se trezea intr'o bung. zi cu un neispravit oarecareca vine sA-1 inlocuiasca, cu imputernicire dela protopop sau dela arhi-mandrit. Daca indraznea sa se opuna, infunda inchisoarea dela epis-copie si nu mai iegea de acolo decat cu alts eerie de plocoane si bani,pentru ca disciplinar" sä fie mutat intr'un sat cu 45 case. Aga apatit Dobrei Ghenadie, care dupa ce pastorise 16 ani in Plesa, iubitgi respectat de satenii sai, a ajuns din cauza unui capelan protejatde cei de sus tocmai la Cacarau, un sat cu 45 case 2).

Pe un biet capelan din Vadasz (Vanatori), anume Gavrila Lazar,n'a vrut Pepe s5-1 sfinteasca fa' ra 60 fl. Dupa ce i-a primit, a maicerut 5. Din 9 florini cati ii mai ramasesera, bietul pops, i-a dat sipe cei ceruti. Cand a vazut harapnicul 9 florini i a smuls pe toti dinmana omului, lasandu-1 farce nici un creitar. Ba mai mult, nu i-a datdrumul acasa pans nu i-a promis un imperial" in natura, quernetiam dein ei submisit" 8).

Un alt capelan din Apateu, Joan Popovici, s'a mai ales la sfar-git si cu b. tae si paruiala. Pe tinerii cari veneau de prin sate sa fiesfintiti preoti ii cauza pan. la piele s. gaseasca bani si pe cei la carinu gasea, dupa ce ii nenorocea in batai, ii trimetea desbracati sacaute bani 4), ii obliga sa taie lemne cu saptama.nile la curtea episco-peasca, sau ii arunca in temnita (arista) de multi mureau acolo').

Toate aceste jafuri neoficiale apasau cu atat mai greu, cu catpreotii mai erau indatorati sa contribue anual cu o sums, fixa, des-tul de mare, la fondul, episcopesc. Manuirea acestui fond intra numaiin competenta ierarhiei sarbesti ; Romanii trebuiau doar s5. plateascasi cand se intampla sA. nu fie promti la datorie" li se aplicau pe-depse corporale, intemnitari, sau li se ridicau cartile bisericesti.

Acest vechiu si neomenos tratament a ingrozit pe ImparateasaMaria Tereza. In 1777 ea interzieea prin lege episcopului gi mitro-politului ca pe supugii for preoti sfintiti s5. nu-i mai pedepseasca cuba-taie, cu fere, cu legaturi, sau cu lucruri pentru slujitori, pentruciaceasta ar trage cu sine, in loc de reverinta pentru preot, numaidispretuire". Pentru cazuri mai grave Imo& rateasa dispunea sa se

Pang. In 1812 administra 7 protopopiate. Dar mare schimbare nu s'a facut reducandu-inumarul la trei sau patru, deoarece noii numiti erau oameni de a i lui.

31 Ms. 2445, f 252.3) Motive', punctul 14.4) Hoc evenit misero sed nobili juveno nunc sacerdoti in Kotsuba (Cociuba) qui ita

collaphisatus totus cruentatus et indusio sangvine conferto ex aula episcopali exire debuit", ibid.punct 16.

5) lbidem, punctul 24.

')

www.dacoromanica.ro

51

gnainteze -relatiune -nitre rdeputatiunea aulicO ilirici, iar excomunica-rtiunea &I se `faces numai cu concursul regesC1).

Constatarile de mai sus ne dovedesc cu prisosinta. ,,eficacitatea"-acestei leer.

0 fireascii Intrebare poate pune origicine. Dar de unde-aveau preotii atatia bani ca sa cheltuiasa pentru cite o amarita deparohie, and ei nu erau salariati ?.

Crescuti intr'o lume cu astfel de traditii", cel mai simplu lucru.-24i mai la indemans era:sa.' imite, In mic, ceeace vedeau In mare. Aga de-exempla pentru aprobarea cununiei Intre copii de 13 ani pretindeauo recompense considerabila. Se /ntamplau gi cazuri and pentru 100rflorini un protopop sau un preot ingOduia despArtirea Intre soti le-,gitimi, pentru ca ss dea putinta unuia din ei sa apuce carari gre-,,gite 2). Si cite alte lucruri mirunte 1 Pe Maga acestea veniturile

preotegti constau dintr'un biru anual In bucate sau echivalentulIn bani, pe care-1 dadea fiecare credincios; din taxele care se per-cepeau pentru actele de cult particular (acatiste, etc.) sau ceremoniile

tbotezurilor, nuntilor gi inmormOntarilor 8). Unii din preoti mai aveaurgi averea for proprie.

Ineercari de sarbizare,

Discreditarea elementului rominesc, prin etirbirea demnitatii.eclesiastice, nu era decit o parte dintr'un plan Intreg, urmarit de.elerul superior rascian pentru a sufoca In Romani orice aspiratie de.<emancipare nationals.

Paralel cu tratamentul neomenos aplicat clerului, se lucra gi pen-Ara anihilarea posibilitatii de reactiune din partea elitei romanegti.Tamiliile de frunte ale satelor gi oragelelor noastre erau ademenitecu tot felul de momeli In cercurile respective sarbegti. °data cagti-dgati simpatia Romanilor, Sarbii cultivau staruitor legaturi In vede-rea incuscririlor. Exempla concludent ni-1 ofers insugi tatil luiiNicoara, cici Ileana Dodity, a doua sa sotie, era inrudite de aproapecu o cunoscutO familie sorbs aflame Kenghelat 8). Jampla de a seamiresa cu o Serbs ", scrie M. Nicoara., a Lost TA'rerea anal bogatRumano-Serb Manole, sau /Vlanoila, din Batanie. Cunogtinta cu acela

') T. Boti§ §1 Avr. %dean : ,Cei dintdi ani din trecaul $i viata Preparandiei ($colii..,Normale) gr. or roman din Arad" in Anuarul Institutului Pedagogic gr. or torn, din Arad,1912, p. 116.

2) Anexa Nr. LXXXIX ; Acad. Rom. ms. 2445, f3) Amanunte se gasesc in cartea Par. Dr Ciuhandu: Ranufinii din Campia Aradul,i de

-aeons cloud veacuri" Arad 1940, p. 127-1:i2.4) Din aceas!a familie erau : Directoral scolor Kenghelat Arhimandritul Pavel Kenghelat,

.acesta din urma de o vasta cultures castigates in universitatile din Petrograd si Halle (Saxonia),dar cu usoare nu rite oportuniste. in conceptii Cf Anexa ; scrisoarea lui Tichindeal, Nr LIX.

gi.o

M.

13'8-253

si

ofi--ciale

www.dacoromanica.ro

52

pare sa fi avut =ha Incurgere In viata de apoi ra tats -ralo,. eel 'ce-cu cat Raman In tot sensul, tragea ins. catre Sarbi, Impanjinatstiu cu ce modru, macar ca maicuta (baba sau bunica), cu tot dina---dinsul II departa de Sarbi, pe care nu-i suferee

In vederea aceluiasi plan de sarbizare, clerul superior rascianic-,

introdusese limba sarba. In scoli si biserici. Opunerea Rominiloradoptarea unei limbi strains de sufletul for &idea nastere la conflicte-inevitabile, mai ales la Arad, unde controlul arhimandritului era permanent 2). Nu se sfia ,cinstitul parinte" a-i dojeni cu vorbe profanesi cu ameninta'ri violence, In biserica fiind, cand in loc de ,Slava"au indra'znit preparanzii din Arad a spune Marire". Iata cum po-vesteste si Popa Dimitrie Novac curgerea inimii sale : Pentruca. InBiserica patronului Stului loan Botezatoriului scrie preotul amcitit cei case psalmi romaneste, fui titat la cinstita conz;storie, undePrea cinstitul Donau Arhimandritul Hodosului Emanuilovici, ca pen-tru o fapta si pa.catuire criminala m'a mustrat si dupa multa ru$i-nare era mai sa ma puns la Inchisoare si In protocorsi ma insamne,zicand : Vezi scrisoarea Mitropolitului unde aspru porunce#e sa nu se-ceinte nici sit' se ceteascei romdnefte" I Aceasta cu amar ascultam, si numica turburare a sufletului la toata crestinatatea romaneasca dinArad au pricinuit oprirea Sfintei Evanghelit de a mai ceti romaneste,ca poporul mai tot romanesc iaste si oamenii acum cu mahniciune se-vaid lipsiti de indulcirea cuvantului lui Dumnezeu

In scolile dela sate, zidite din truda romaneasca, mai toti Slava-tatorii erau sarbi, ce abia stiau sau de multe on nu $tiau romaneste.Dela ei copiii nu puteau Invata cantarile bisericesti decal sarbestesau greceste. Rar, pe la.nga un Itac, hcruvime ", un ,Bozraduisin"sau Aghios o Theos" se adaoga si un Doamne milueste". Apucandasa din pruncie, multi din ei ajungeau la adanci batranete fara sa-cunoasca o alts rugaciune romaneasca 4).

Dupa ce din inalta Indurare ImparAteasca Romanii au capatatsi ei o scoala pedagogiceasca la Arad (1812), marele Sarb Uros Nes-torovici, inspectorul scoalelor ortodoxe din Ungaria, nu s'a lini$tit-pana nu a impus ca o indatorire de capetenie studiul limbii sat-bestir,.tinzand a preface scoala intr'un institut bilingv.

In loc sai Incurajeze la invAtatura si lumiaare, Uros Nestoroviciar fi fost multumit sa constate o descre$tere a numarulii doritorilorde carte. De ce primiti atatia tineri ia scoala" ? zicea el odata pro--

1) V. C Bodea, ^11 revista Hotaiul" 193", Nr. 5, Arad.') f Anexele LXXIV, LXXV.3) Academia Ronlnil, Ms. 2445, f. 5 I ; Motiva punct. 43, 44.

But ka lm N case Nitoara murit dupa /0 ani, to 1801, si nu stia rugaciunile, nu-n al sarbe,,te !! Cara ea stie o vorba sarbeasca, precum nime in tot orasul, ba nici chier in totpep ul pana in Arad. Bucurm ei to d si-a auzit nepotii invatandu-1e inhe romaneste si-i rugssa le repttim din ceaslov au din 1 saltire" Din autobiografia lui Cl. Nicoara, V. C: Bodea, re-vista f I larul" 1 37, Nr 5. Cf. Strisoa ea lu Tichindeal, Nr.

nu3.

la-

3)...

t

LIL

1)1

www.dacoromanica.ro

53

1.fesorilor. La ce ;bun ? In mizeria $i incultura for (miseri, inculti etmalevestiti) ei apar ca ni$te vagabonzi (vagabundos) cari se refu-

.ziaza aici ca s& scape de obligatia militarr '). Chiar dace aspectular fi sugerat o astfel de comparatie, datoria Sarbilor era sa le yin&

ajutor, cu atat mai mult cu cat existau fonduri culturale, la cari'Romanii contribuisera in mare masura. Atunci cand marinimia forse arata fats de Romani, ea nu urmarea promovarea culturii roma-nesti, ci rascianizarea el. Intre altele ingrijirea pe care o primeauelevii in $coli era sub orice critics. Un aspect dureros al lucrului ni-1ofera cazul celor doisprezece copii adu$1 din Bihor la $coala dinCarlovet. Cu toata. asigurarea data parintilor ca ii vor spala catnici maica for nu i a ingrijit mai bine", cei mai multi din copii ajun-sesera ss moara de negrija $i foame"; teferi n'au mai ramas decattrei $i drept invatatura s'au ales cu cuno$tinta limbii sarbe$ti vul-

_gare, pe care intorsi acasi nu mai aveau cui o vorbi 2).Rare erau exemplele nand un Roman primit in $coala de acolo

atingea o demnitate mai inalta.' in ierarhia sarbeasca. Din marturiilecontimporane, nu gasim mentiune specials decat pentru FagarasanulNestor Ioanovici, Ardelean, nu Banatean sau Ungurean. MitropolitulStratimirovici it ocrotise cu gandul de a-i mijloci obtinerea scaunu-lui episcopesc la Sibiu 8). ()data cu zadarnicirea acestui plan prinalegerea lui V. Moga dispare $i interesul Mitropolitului pentruIoanovici. Intelesese cultive atata timp cat vedea in el un even-tual episcop ardelean devotat Carlovetului ; niciodata ins& in vede-Tea unei candidari pentru scaunele direct dependente din Banat $iCri$an.a (dupa cum vom vedea mai jos). Disgratiat, Nestor Ioanovicifu uitat cu buns $tiinta in modestul post de egumen al M-rii Besse-nova, stavilindu-i-se orice aspiratie de inaintare.

Dintre Romanii de pe Crisuri, un meritos tanar de care vaveni vorba mai des in aceste pagini anume loan Mihut, cunosca-tor al limbilor romans, latina, maghiara $i germana, dupa ce a ab-solvit eminent studiile filozofice $i juridice la Academia Regala dinPojon, a vrut sa se dedice carierei preote$ti. Ca sa invete teologia

limba sarbeasca, cu chiu cu vai a obtinut o bursa pentru Carlo--vet fondata $i aceasta de un Roman aradan Bojici. Dupa patruani de aprofundare a teologiei $i insu$ire perfect& a limbei sarbe,Mihut a trebuit sa constate $i el ca perspectivele de a ajunge eraudeschise numai elenientului sarbesc. Convins de de$ertaciunea stra-

1) Motiva" punctul 49 (d).9) ,,Mot'va" punctul 56.3) I. Lupau .Cciteva stiri despre N. Ioanovici, fost episcop al Aradului 1829-1830",

.Tribuna° (Arad) din 19 Decembrie 1911 ; idem : Studii si Conferinie", articolul citat. Cf. qiS. Dragomir : Corespondenia Episcopului G. Adamovici" in nRevista Teologict" Sibiu 1911.

fn

sa-1

pi

www.dacoromanica.ro

54

duinteror sale se Intoarse fnapoi Ia Arad intrA. ca profe-sor la Pie--parandia nou infiintatA ').

Cazurile asemanatoare inmultindu-se, vAdeau din ce in ce mainmult intentiile SArbilor. Cand i se cerea de cAtre cancelariile dinViena dea parerea asupra unui Rom Aa care ar putea corespunde-unui malt post ierarhic, Mitropalitul raspundea prompt sinu existd nici un Roman capabil.

Indignarea cuprindea pe acei dintre ai nostri care se simteattelemente de valoare gi car) ostentativt erau fnlAturati dela posturile-de conducere. Unii din ei se resemnau retragere pasiva, mul--tumindu-se a sfida toata svarcolirea desartA din jurul lor. NumArul-Jfor apare considerabil, dacl se tine seama de Intinderea mare a Die-eezei Aradului din acea vreme : ea cuprindea pe Romanii ungurenbdin opt comitate, intinzAndu-se gi In Sudul Muresului siin Transil -.vania (protopopiatul Halmagiului). Trecea astfel este frontierele ad-.ministrative politice ale Ungariei propriu zise. Intreaga eparhie se-impArtea in 14 protopresbiterate cu 481 de locuri mume si 126 filiale-parohii; atAtea gi biserici. Iar dupa marea emigrare din 1751, and,.o buns parte din Sarbi au plecat In Rusia, din cei rAmasi aproapetoti s'au retras In josul Muresului spre Sud. Pe drept cuva,nt puteauRomanii afirma el de abia au mai rAmas trei locuri care aramestecate cu Sarbi; restul to(i Romani 8):

As/fel ierarhia sarbeascd, rdmasd aici fdrd popor sarbesc, aparea-anu ca protectoarea pcistoritilor ei ortodocsi, ci ca .o povard in spinareabietilor Romani gi ca sugrunuitoarea vietii si gandului romanesc.

Reactiunea Romanilor din Banat CrNana contra ierar--hiei sarbe§ti. Precursorii..

Lupta Romanilor nu poate fi nicidecum socotitA ca manifesta--rea unei uri contra poporului sarbesc. DepArtata sa fie toati,pisma neamului ei clerului romanesc catre neamul sarbesc" 4). Ea estenumai o dorin(a de emancipa re national-religioasA, pornita din ten-din tele legitime de a dobori despotismul unei ierarhii straine dusma-nä intereselor neamului nostru. In acelasi timp era Si semnalul de

') Motive' punctul 56.2) V Instanta clerului Si loporului ronteinesc din E1arhia Arvdului adresatel Impeiredulut

Francisc 1 in 1814, publiceta in Albin" (Pasta) 1870, Nr 31, 32 ; ,Biserica gi Scoala (Arad)1878, Nr. 27, 28; in Foaia Diecerana" din Caransebe§, 1886, Nr. 9, Ilarion PuFariu : Mitropolin Roman for ortodocW 900, T, Pacaiianu : Carlea de aut.' Sibiu 1904, vol. I, *i SeverSecula memoriu at lui AI Nicoara' 1904. Intro manuscrisele lui M NicoarA se afla §i inroniane§te §i in latine§te (Ms. 2494)

3) lb darn Cf. §i insemnArile personale ale lui M. Nicoara, Acad, Rom. Ms. 2445, f. 1984) V. Instanta clerului §i poporulul romanesc din 1814.

.gi-

hated

gi

si

:

Ea.&

Mt

www.dacoromanica.ro

55

desteptare ridicat din insasi constiinta originei si drepturilor roma-nesti pe p&mantul stramosesc al Daciei colonizata de Imparatul Traian.Romanii revendicau egalitatea cu celelalte natiuni pe pamantul undeerau singurii urmasi ai stapanilor de odinioara. Trezirea acestui sen-timent national era urmarea fireasca a asupririlor Indurate de ei ;dar mai era si ecoul vremurilor de prefaceri culturale, sociale gi po-litice cari au pregitit raisaritul unei ere not de libertate si egalitate.

Pavel lorgovici.

Cel dintai barbat roman care a luat in mans steagul destepta-rii noastre nationale a Post Banateanul Pavel lorgovici, atat de bineprigs in cateva cuvinte ramase dela Nicolae Iorga : O existent&agitata, raticitoare, plina de elemente dramatice". Acest fiu de preotdin VArAdia avea o cultura vast& castigata la scolile din Pojon,Pesta, Viena $i Roma, cultur& pe care a complectat-o cu ideile Re-volutiei franceze culese in capitala marei revolutii prin anii 1792-1793;si-a mai imbogatit-o printr'o calatorie la Londra. Intors Intre aiPavel lorgovici a inceput sa-si raspandeasca prin scris ideile uneirenasteri nationale. A fost persecutat de Sarbi care-si simteau soclulclatinand si a murit ca un martir al cauzei noastre, otrAvit separe de dusmanii lui si ai neamului.

Primul pas fusese facut. Prima jertfa.' sfintea un ideal. In locullui Iorgovici se vor ridica a ltii.

In jurul lui 1807-1808.

Maestatica petitie (1807) de care am mai pomenit si la incepu-tul acestei lucrairi 1), petitie data in numele tuturor Romanilor bana-teni gi iscalita de Stefan Athanasievici din Lugoj, Gh. Petrovici dinBelint, Petru Popovici din Boca si Dimitrie Tichindeal parohul Be-cicherecului mic, era noul semnal al aceleiasi lupte. Se amintea acolotrecutul vechiu si glorios al acestui neam obidit, trecut in virtuteacAruia meritam o soarta. mai bona gi sprijin pentru iesirea din intu-nerecul nestiintei. Ce folos de scolile create de Imparatul prea milos-tiv, daca directorii si conducatorii for se dovedeau oameni Lira tra-gere de inima fats de tot ce era romanesc. Pentru curmarea rauluipetitionarii indicau ca solutie optima. ca In postul vacant de directoral scoalelor nationale romane si se numeasca.' numai un Roman, alesdin adevaratii iubitori de neamul for ; un director care sa stimulezeluminarea tinerimii romane prin scoall si sa trezeasca virtutile strl-

I.) V. in partea intaia Nicoara in epoca 1806-1808 la Viena.

sai,

www.dacoromanica.ro

56

mosesti cari puteau arata lumii intregi adevarata valoare roma.-neasca ').

Cum am mai scris in partea intaia a lucrarii noastre, aceast5.actiune trebue vazuta in legatura cu o mi$care similar. intreprinsatot In aceeasi vreme (1807-1808) de preofii eparhiei aradane, al carorinterpret la Viena a fost Moise Nicoara 2).

Petru Major in a sa Istorie pentru inceputul Roman ilor inDacia" pomene$te de cinstitii protopresbiteri banateni : Petru lorgovicial Oravitei si asesor pe langa consistorul episcopesc din Var$et ;.Stefan Athanasievici al Lugojului $i asesor pe langi Varmegia Craw-viei ; loan 7homici al Caransebegului $i asesor pe Tanga consistoruldin Varlet ; invAtatul Nicolae Stoica de Hateg al Mehadiei 3), carierau in legatura cu Romanii ungureni, unit in acela$i gand $i cuaceeasi ra catre polirea neamului romanesc".

Despre Petru lorgovici $tim ca era fratele lui Pavel Iorgovici$i fiul protopopului Marcu din Varadia de l'anga Mure$. Era des-cendent al unei familii vechi ardelene purtand in Ardeal cu totul altnume decal acesta atat de sarbit de Iorgovici avand inrudiri desinge cu familia Brancovenilor din Tara Romaneasca 4). Din treifrati cacti erau : Pavel, Joan $i Petru, doi au patimit amarnic pentrucauta neamului (despre Joan nu se $tie nimic). Moise Nicoara inMemoriul sau din 1847 aminteste ca. Petru a indurat temnita grea,de pe urma careia a $i murit, pentruca. is numele Romanilor se ri-dicase contra nedreptatilor comise fata de ei de catre guvernu[austriac 5).

Alte amanunte asupra Era.' mantarilor ce cuprinsese toata natiaromaneascd din Crisana $i Banat nu cunoa$tem ; Moise Nicoara ainconjurat $i e: intotdeauna explicatia participarii lui la aceasta mis-care. Deducem numai dintr'o scrisoare a tatalui lui M. Nicoara ed.

I) Mari de losif Volcln, 1 c, u ,c13 so Os sie publicat docam.ntul, cf si interpretariledin Apostolatul" lui Av. Sacleal, sau ). Ioanovici, Cati.va mo no to din lupta pentru episcopromanes; la Arad in Revista Teologiia 1 16

2) V epoca rest ectiva din vi it- lui M Niioarii in 111(1-area de fata.Acesta din lama este autoriil unei cronici banatene, pe care pang acum no o cunoa-

§tem d cat din fragme to ref roduse in ,Istoria Banatul i Seterie, vol. 111 a ltu Patr ciu Dr -ga ina, Caransehes 190'. Pentru bibliografie cf. si 1. I) Suciu Lit ralurd bcinciteanci de a ince-put pin° 11 uPlire", Timisoara 19111, o utila antologie, c ipr nz In i schite biografice si selectiunidin operele autorilor banat ni, cu indi atiite bibliografice respective.

4) Dam in cele ce urine za cateva randuri extrace din bi )grafia lui Paul Iorgo Aci Bran-coveanul, aparuta in Familia 1870. Nr 1, p 1-3 : ,S ra nos it ratiate ui sau nu se numea Ior-govicm, ci a Wel, in a ac st nume nu se stie Dans al traia ca prop i tar nobit in Tran .ilvania,

d n cauza perse,iutiilor religionarie calvinesti a fugit si el dittrIreuna cu mai multi in Ro-mania mica. Acolo si a cumparat o mosie si s'a insurat cu o fecioa a din faimoasa fairti ie aBrancovenilor, si de aici inainte s -a lust si el 'Lunde de Brancoveanu Flub sau Georgiu de f icaTunciLm a tre,:ut in Banittil limisin si s'a asezat in satul Varadia. Fin acestuia a fo,t Marcu,care a invatat in scoa a deli Carlovat 5i spot fu num t aroh in Vara .ha Acest , precum seafirma, ca sa poata ft protopop, It demardarea episc.)pului sa besc de atunci, pard.5it nu-mele Bnincoveamt" a prima numele de lorgovici, care apoi a fa! as in

Nicoara,familie.

II fut mis en prison et aux fers, ce qui causa sa mort". ti. Anexe Nr. CXL.

si

si

4)

insil

4)

Si

www.dacoromanica.ro

57

-protagonistul la Romanii de pe Crisuri a fost Theodor Po-protopopul Chisineului $i Zarandului i).

Preparandia" sau $coala Norma la din Arad (1812).

In orice caz acest episod din viata de lupta a Romanilor ungu-reni este preludiul intiptuirilor de mai tarziu $i piatra de temeliepuss la intemeerea Preparandiei" din Arad (1812), a priniului altar-de cultur& romaneasca daruit din in.durarea ImpAratului. Faptul apareexplicabil cunoscand lacetineala cu care se rezolva in timp de raz-boiu probleme de ordin secundar". Prin. anii 1808-1809 Imparatul segasea in cea mai formidabila.' inclestare cu Napoleon. Dupa razboiuFrancisc I era preocupat de gan.durile casatoriei fiicei sale MariaLuiza. Deci abea la sfarsitul anului 1810, sau la inceputul lui 1811 elputea sa se ocupe din nou de treburile dinlauntrul tarii. Astfel inziva de 9 Februarie 1811 el dadea primul decret pentru infiintareaa trei scoale nationalnice" de cApetenie pentru preparanzi de religieortodoxa, si anume una in Aradul vechiu pentru Romani, alta in SantAndrei pentru Sarbi, iar a treia in Pesta pentru Greci. Inspectorulgeneral era Prea inaltul $i de bun neam nascut Domnul Uros StefanNestorovici al cesaro-craestei mariri consilier" 8), un Sarb intrat ingratiile Imparatului. Profesorii scoalei, in numar de pa tru, erau ins&Romani adevarati, aparatori ai intereselor romanesti. In fruntea forera fostul paroh dela Becicherecul mic Dimitrie Tichindeal, profesorde catehetica si senior al institutului ; apoi loan Mihut, Invatatul co-pil de tAran din Siclau (Arad), absolvent al Academiei de Drept dinPresburg si teologiei din Carlovet, ca profesor de pedagogie, me-todica si de istoria TArii Ungure#i; (din Mai 1814 ramanea ca se-nior in locul lui Tichindeal, suspendat) ; al treilea era losif forgo vici,fiul bravului protopop dela Oravita, doctor in. filosofie dela Pesta,profesor de matesis 3) gi geografie ; si in sfarsit Constantin Diaco-novici Loga (din Caransebes), absolvent al Academiei de Jura dinPesta, pentru gramatica romaneasca si concept 4), va fi si succesoral lui Mihut ca senior dupa 1816, cand acesta va fi numit directorscolar al district ului Caransebes. Fire de dascal, Constantin Diaco-novici avusese chiar la Pesta o scoala romaneasca pentru copiii Ro-naanilo, rif, a colo, predand in romans, latina, germana, ungara 8).

1) V. Scrisoarea lui Petru Nicoara c t e fiul sau Moise, din 21 FLbruarie 1808, Me.`2439 f. 13..

2) D. Tichindeal : il,cifarea desire sta ea acest noao intro(' -tse sho'astice;di instituturi"la Buda, 1818 Retiparita in Anuarul lustit itului pedagogic gr. ort rum din Arad, 1 12.i.

3) Alatezisul" ade A invatatura c. re cearaa suptile geornetricesti adevaruri D. Tichindeal,Arc tarea"

4) Contept' adeca in limbi de multe fe,iuri d scrisori cc sAnt de lipsa in viata ome-ineasca".

5) Dr. A. Sadean, Apostolatul printilor proles ri ai Prepa andiei noastre" Arad 1912, p. 13.

mis3arii

al

Ihidenn.

povici,

www.dacoromanica.ro

58

Lipsind pe acele vremuri mijloacele de comunicare gi propagan-da a ideilor nationale, 5coala preparanda din Arad insemna o ade-Ararat& binefacere pentru lupta Inceputa. Ea deveni in curand cen-trul de organizare $i indrumare al mi$carii. Batranul episcop PavelAvacumovici nu-$i da seama de adevarul cuprins In cuvintele saleinaugurale cand anunta ca.: Astazi inceputul inchipuirii, norocirii $ifericirii norodului $i iubitilor urmatorilor no$tri incepe" 1). Inflaca-rarea momentului ii era /nal dictata printr'un intimat craesc al Con-siliului locotenential din Buda 2).

Sincer devotati muncii pentru propa$irea culturii, profesoriistitutului transformara in curand casele mici, scunde $i puturoase2),.unde se adaposteau la inceput, in adevarat cuib de lumina. 212 tineri,galbeni la fats $i rau imbracati", cari unui Domn Consilier Nes-torovici ii pareau simpli vagabonzi ascultau infiorati povestea,sbuciumata a urma$ilor Romei pe plaiurile Daciei strabune.

Un indemn pentru trezirea con$tiintelor fusese dat $i in versu--rile ocazionale compuse de D. Tichindeal la deschiderea Preparan-diei". Poezia sfarse$te astfel :

Din somn sculati-vaSi odata. degteptati-va.

Vezi aga, Romane hate,Mama $i de aste bucateDe care $i alte noroade s'au saturatSi tare s'au lumiat.Duhul lui Dumnezeu sa invie in voiSa vada $i alte noroade ca Dumnezeu e cu not 4).

D. Tichindeal, preniergatorul lui M. Nicoara.

Un val de incredere incepe sa cuprinda $i sufletele din afara.zidurilor $colii. Acea preotime care croise drumul primei infaptuiridin 1812 incredinta acum franele conducerii in mainile inflacaratuluipreot $i senior al Preparandiei, Dimitrie Tichindeal.

Convingi ca un adevarat progres spre luminarea neamului nu sepoate realiza atata timp cat preotimea ramanea sub coaducerea ie --rarhiei sarbegti, in gandul tuturor se framanta acum ideea emanci-parii national-religioase. Recentul succes al Ardelenilor prin alegerea

1) Ibidem, p. 10.s) V. partea documentarli (Nr. II, III, IV) din discursul lui Iosif Vulcan asupra lui Ti

chindeal.8) V. si Iosif Vulcan, Dimitrie Cichindralu date nourt despre viata activitatea lui Anal

Acad. Rom. seria II, torn. XIV, Mem. Sect Lit. 1893.4) D. Tichindeal, ,Ardtare".

in,

www.dacoromanica.ro

5

Episcopului Vasile Moga la Sibiu; le dadea curaj si speranta reali-Aril unei revendicari similare. Sanatatea batranului AvacumoviciLisa sa i se 1ntrevada sfarsitul apropiat. In intentiile .Romanilor sca-unul episcope9c aradan nu mai putea fi ocupat decat de un Roman,adevarat parinte al pastoritilor sai. De aceea Dimitrie Tichindeal 1511ndrepta din vreme privirile spre fa ctorii cari avusesera un rol ho-tirator 5i in alegerea dela Turda pentru episcopul ardelean, si anumela Viena catre Imparatul milostiv care le daduse i scoala, i la Oradea,catre Episcopul Vulcan, a anti influents se dovedise atotputernica iryalegerea lui V. Moga; Tichindeal intretinea legaturi cu Vulcan Incade pe vremea cand era paroh in Becicherecul mic. La consolidarearelatiunilor cu Samuil Vulcan an mai contribuit, in mare masura,desele neajunsuri si nedreptati pe care profesori si preparanzile indurau din partea mai marilor sarbi si mai ales a lui Nestorovici.,Acestia din urma intelegeau sa profite numai ei si conationalii for de-orice imprejurare In care era vorba de o imbunatatire material& ascoalelor sau de vreun ajutor banesc pentru elevii nevoiasi, chiar-atunci cand contributia apasa mai greu asupra Romanilor '). In cepriveste atitudinea fat& de clerul inferior, ea se mentinea asa precunxam descris-o In paginile anterioare.

Pentruca sa se poata castiga bunavointa Imparatului, se simtea,absoluta nevoie a unei stramse cola borari cu Episcopul unit delaOradea. Dar teama de a nu fi descoperiti de Sarbi lea dictat la In-ceput o atitudine mai rezer vata fata de el 2). Increderea se stabile5tedefinitiv In cursul anului 1813; Dimitrie Tichindeal, de comun a cord-cu protopopul Chirilovici din Galsa (Gcl4anul), convine cu EpiscopulVulcan sa preintampine orice aka actiune sarbeasca si si faca depe acum cunoscut in scris Imparatului, ca neamul si preotimea-romaneasca doreste ca succesorul Episcopului Pavel Avacumovicifie de neam roman cu sangele Si cu inima". Astfel prin luna lui Sep-tembrie 1813 is nastere o instant& a clerului si poporului roma.nesc-din eparhia Aradului, cu idei sugerate de D. Tichindeal. Ea trebuiamultiplicata in cat mai multe exemplare si raspandita spre cunos-tint& si iscalire la toti aceia in numele ciirora fusese alcatuita. Pentrucaligrafiere a fost Incredintat un bun prieten al lui Tichindeal, anu-me Santa asesor pe lang& Comitatul Timisorii despre care Tichin-deal scria : 8).

...Szanto Si el alta menunat iarasi scopului cei asemenea alucrat (in mai multe exemplare) una pentru inaltatul Imparat, alta

1) Pentru arnAnunte : Iosif Vulcan, 1. c. si T. Boris, Istoria $coalei normale (Preparan--diez) fi a insistutului teologic ort roman din Arad: Arad 192,2, in 4 o, 74.: pp., capitoleledespre Edificiul scolar" Intrecinerea elevilor".

Iosif Vulcan, 1 c. corespondenta d ntre Tichindeal si S. Vulcan, din 7. 11. 1813.3) Iosif Vulcan, I. c. cf. scrisoarea lui Tinchindeal catre catre Episcopul Vulcan, din Itr-

Decembrie 1813.

s&

d'intai

Matti

51

www.dacoromanica.ro

60

Imparatesei, Cardinalului Hohenwart, Kronprintului, lui Lorenz Con-silierul Ministrul Kantlerului Palatin si Preasfintiei Tale (Vulcan)Coate acestea in mai multe originaluri curat se prescriu, si anume presarba.torile ceste viitoare (Craciunul) ma voi grija de subscriereaclerului si apoi fiestecare la locul ei se va trimite".

Din scrisoarea de mai sus, reese clar ca este vorba si de o adoua instants, alcatuita. de Szant6; nu putem sti, insa, care din doua.a lost pre ferata, multiplicata, supusl iscalirii si inaintata la locurilecuvenite. Prin urmare, se pune intrebarea : Cine a fost autorulinstantei trimise si cunoscuta astazi ? Parerile sunt impartite 9. Faraa pretinde, ca prin aceasta deslegam problema, not reproducem maijos lapidara insemnare scris4 de M. Nicoara." pe unul din multipleleexemplare ce se gasesc intre manuscrisele lui la Academie. Copiainstantei este in romaneste si poarta sus pe prima paging. urma.toa-rea notita. Traducerea cei alcatuitcl de Szanto ; inaintea sosirii melela Arad. Nu stiu nici dela cine, nici data" 2).

Si se fi inselat Moise Nicoara. ?...De oricare din instance ar fi vorba, alta este chestiunea de re-

levat si anume ca in preotime exista o ezitare la subscriere, fapt pecare Tichindeal it explica Episcopului Vulcan ca datorit necunoas-terii persoanei ce trebuia sa succeada la scaunul episcopesc aradanla moartea lui Pavel Avacumovici. Caci aceasta se stie, ca, acela vafi episcop pe care vei voi preosfintia ta, aiba nu aibci multe votu-muri" $i tocmai de aceea multi preoti se tern ca nu cumva pentrudragostea protopopului Ora.' zii-Mari vei face pe egumenul, fratele luiepiscop la Arad' E vorba aici de Arhimandritul Hodosului, MoiseManuilovici, recte Arhimandracul Pepe" omul cu parul tare rosu",cunoscutul tartor al Romanilor aradani.

Dupa.' ce in Mai 1814 petitia fu iscalita, se ivi o noua disarmo-nie ; unii opinau, si ca ei gandea si Tichindeal, ca n'ar fi prudent sase trimita petitia inainte de moartea lui Avacumovici' care si asa isinuma." ra zilele, fiind beteag si de picioare". Trimisa prematur, Sarbiiar prinde de veste si toata stradania Romanilor s'ar prabusi intr'oclips.

In instants, clerul si poporul roman arata Milostivului Monarhcare le daduse $coala, cal de lips este o pastoreasca chepetenie de

'1 I Vulcan, (I. c , p 287), sutine ca autorul instantei ar fi fost Ep scopu' S. Vulcan.Parerea aceasta a fost in genera acceptata de cercetatorii acestei epoci (D. foanovici I.' c. p. 172.Dr, Boti A Sadean, Cei diidai am din trecultd si vista Preparandtei", p 114 ; Stefan Pop,Franuintari ronninqii in lurid sclunului episcope,c dela Arad", Arad 109, p. 5. In Aposto-laird , p. 18, Avr. Sadean, b izandu-se pe acelqi text citat mai sus, o atribue profesorilor delaPreparandie cari se apucara §i pregatira inst inta pet tia catre inaltul Tran ." Par. Ciuhandu

exprima indoiala asipra paternitatii acelei p titii care se atribue mereu ep'scopului unit delaOradea" p 2 din Episcopii S. Vulcan si Gh Rat 1935. Nu mat pomenim de alte piireri maivechi, cari o consider& ca alcatuita de M Nicoa. a

2) Academia Romans, Ms. 2144, f 252) I Vulcan, 1 c scrisoarea citata.

2).

Si

isi

:

www.dacoromanica.ro

61

neamul sail, care sä. poarte grija $i sA privegheze la luminarea nea-mului, ca nu increzandu-1 $i raman And iarlsi in grija acelorasi sa numai poati propa$i Intru nimic". Dovedind prin Declaratoriul iliricdin 1777 $i din conscriptia poporului din Banat (1769) ca in Epar-hiile Aradului, Vargetului $i Timisorii populatia romani este In ma-joritate covar$itoare, ei cer in concluzie introducerea normei $i Oran-duelii clerului neunit d:n. Ardeal, adica excluderea sinodului sarbesogi inlocuirea lui prin liberul consimtamant al natiei romane, care saiialeagi trei candidati romani, dintre cari unul si fie intArit apoi deMajestatea Sa.

Cu toata prudenta arltatA. instanta a fost inaintatA Imparatuluiabia in 14 Julie 1814, dar prevestirile Romanilor se dovedirA. postume,caci SA.rbii au a flat dela inceput chiar, din luna lui Mai 1813, deceea ce se urzea contra for sub protectia episcopului unit dela Ora-dea 1). Primul lovit a fost ins* Dimitrie Tichindeal. InspectorulNestorovici ii mArturisise ca. episcopul Timi$orii (Stefan Avacumo-vici) it denuntase Mitropolitului ca hind in legAturi de prietenie cuSamuil Vulcan $i urmarind convertirea ortodoc$11or la unire 2). TotNestorovici ii mai spusese : Voi Romanii ati facut o instantie princare voiti de Sarbi a vl desparti". Consecinta ; pentru toata actiunealui romaneasci fu prigonit de Sarbi ca un barb at de un ,,caracterimoral $i urat" 3). In zadar protesta toata comunitatea valahl ca D.Tichindeal e un om de ininad, intelept, vrednic de toata lauda" $ica din toate privintele sunt multumiti de el, de modul lui de predare$i de caracterul lui moral" 4) ; persecutiile continual a In raportulCancelariei Aulice din 11 Martie 1811 apArea drept mincinos,lator $i vagabond"). Toate aceste minciuni $i inviauiri nu erau de-cat anuntarea furtunilor de invective $1 odioaselor calomnii care sevor abate mai tarziu din plin asupra lui Moise Nicoara. Pentru Ti-chindeal ele urmareau ticluirea motivelor pe baza carora sa poata fiinlaturat din viata public.. In 26 Aprilie 1814 Tichindeal era desti-tuit din postul de senior al Scoalei, iar mai apoi in 1815 6) fu scos $idin profesorat, dupes ce mai intai i se confiscasera $i fabulele.

Alungat din mijlocul Romanilor, pentru care se straduise atat,el revine la parohia din fiecicherecul mic 7) cu hotararea ferma." de aumbla $i de aici pentru dreptatea lui $i a Romanilor. La sfarsitullui Iunie $i inceputul lunii urmatoare it gAsim la Viena, primit in au-

1) T. Botis si A. Sadean, ,.Cei dintai ani", p. 136.2) I Vulcan. 1. c6) Av. Sadean, Alostolatitl-, p. k0 -4) T. Boti§ si Av. Sadean, 1. c , p. 20.5) Ibidem, se citeaza : werda vermoge der Briefe des Temesvarer Bischofes

als ein Liigner, Betrager and Vagabund gehalten"6) De fapt a fost inlocuit in Septembrie, dupa ce a supraveghiat si exemenele de tbamna

V. Anexe, Nr. XIX.7) 1. Vulcan, 1. c , p. 295.

Czikingyal

lose.

www.dacoromanica.ro

462

,dienti. de Athiducele Rainer si altii, cArora le pleda cauza vlAdiciei-si a fabulelor" sale. La intoarcere aducea cu sine o lumina In suflet.Vidajduia ca. In curand, In locul obosit de atatea prigoniri, va.apirea o energie

.Moise Nicoara si noul cadru de desfasurare al lucruluiromanesc" (priviri generale).

In momentul cand Sarbii au reusit 8s zdrobeasca un dusman..atat de periculos ca Tichindeal, desigur ca. °data. cu el ar fi nimicitgi orice urmA. de recalcitrant5. romaneasca, daci un nou factor n'arfi intervenit la timp si anume : vechea politica religioasei a Habsbur-silor, care lucra pentru raspandirea $i incurajarea catolicismului inimperiu.

Dela inceput prezentarea instantei atrase atentia deosebiti aImparatului. El stria In 2 August 1814 pro-cancelarului Contele Ko-hary : Despre cuprinsul acestei petitii cancelaria sl-mi dea, insti faro.a comunica ceva Mitropolitului, pArerea ei bine cumpenit5.. Sa mi seindice mai ales modalitatea de a ne convinge daca sunt In clerul ro-,manesc barbati vrednici pentru demnitatea de episcop $i a pregeiti,dacA acestia exists, numirea unui episcop din sanul natiei acesteia"1).

Pentru rAspunsul datorat Monarhului s'a recurs intai la infor-matiile Contelui Rhedei, administra torul Comitatului Bihor. Acestaavea mosii in.tinse In vecinAtate cu Romanii si cunostea bine (dupapArerea altora) poporul si pe preotii romani 2). In al doilea rand se..apeleazA si la referintele guvernatorului Ardealului, Banffy, care era

mAsurA si desemneze elementele de valoare romanesti ardelenedemne de a purta cirja episcopeascA.2).

Se vedea bine ca.' problema ajunsa odatA la urechile Monarhu-lui va lua cu totul altA infAtisare decal aceea de panl atunci. Per-secutat si urmarit la tot pasul de Sarbi, Tichindeal nu putea activape planuri mai largi ; indrAsnealA ar fi avut destulA. dar 1i lipsea pu-tinta 5i libertatea de actiune. Protopopii si preotii nu puteau facenici ei nimic far. stirea ierarhiei sarbesti.

BunAvointa arAtata de Imparat fu repede exploatat5. de SamuilVulcan. Ca episcop al OrAzii greco-catolice, el stia bine ca aceast5.episcopie se ridicase cu sprijinul necontenit al Curtii din Viena, dor-nica de a castiga cat mai multi aderenti la catolicism. Tot ca episcopgreco-catolic el mai credea ca singura scipare a Romanilor din

I) V. loanovici, "Ceiteva momenle din lupta pentru episcop romdnesc la Arad in Re-vista Teologica" Sibiu 1a16, p 175 (beam pe documentul Nr. 10460 1314 din Arhiva Statu-

Jul B. Pesta, Actele Cancelariei Aulice Angara).2) lb dem, p. 175-176.

Ibidem p. 176.

.sau,noun.

In

www.dacoromanica.ro

63

ghiarele ierarhiei sarbegti era posibill prin alipirea catre uniuneacu Roma", unde le mai suradea $i bogata mil& imparAteasc&" 1). Insfar$it, ca protector al culturii romanesti S. Vulcan nu s'a ganditnumai la interesele confesionale ce le reprezenta ; In sufletul sail auLost $i palpairi de dragoste frAteasca, de dorinta de mai bine a nea-mului salu. De aceea intoarcerea lui M. Nicoara. din Turcia si intra-rea lui in lupta de emancipare natio aal-religioasa a Lost salutata. deVulcan cu un entuziasm \radii, care depasea pe eel ara.' tat fata. deD. Tichindeal.

Moise Nicoara.' ins& a Lost alesul preot;lor de lege ortodox& pen-tru a a p&ra religia $i neamul de orice influent& strain& $i a-i da indivi-dualitatea $i sufletul romanesc. A jurat sa urmeze aceast& caledreapti cu sacrificiul propriei sale vieti, abltandu-se dela eh-areaserpuita, care poate ca nu era strain& de gandul episcopului unitdela Oradea.

M. Nicoar& a plecat la drum cu credinta in dreptatea lui atot-puternica si In sprijinul impartial al Monarhului dela Viena. Darel nu $tia ca gratia imp&rateasca se revarsa asupra lui prin influ-enta exercitat& de Samuil Vulcana). Numai duper primele ciocniri curealita tea igi va da scama c& a$a mici $i slabi cum erau Romanii, segiseau intre dou& flacAri, intre cari de nu-i va arde una, fi vafrige cealalt& : de nu vor fi innecati de un neam, vor fi Inghititi deceialalt", dar independenti nu se vor mentine. La rAspantie de dru-muri, el va prefera o dependent& dogmatic& fat& de mitropolia sar-beasca, sustinand cu tarie conservarea drepturilor de natii deschili-nite", in ce prive$te limba, cultura $i cinstea sa, ca s& poata aveadin sanul salt bArbati vredn ci de toate slujbele". Deci in clerul su-perior al Romanilor sa nu intre decat Romani, de o credint& $i prin-cipii morale exemplare $i indentificati cu obiceiurile $i nevoile nea-mului, clerici insufletiti de adev&rata credint& $i protectori ai culturiisi nationalismului nostru. M. Nicoar& era asadar categoric pentruinlAturarea dela conducerea eparhiei a tuturor lipitorilor sarbe$ti,cari necinsteau insagi principiile religioase, tratand clerul inferiorromanesc si pe pAstoritii for ca pe ni$te sclavi, lipsindu-i de bunurilemateriale si de movtenirea for istorica.

Credinta sa: era sincerer $i pornit& din gaud curat dorind bi-nele neamului meu"; ea se confunda cu dorintele initiale ale fratilorsai. Dar mai tarziu multiplele intrigi care se urzeau in spatele luivor amAgi multe suflete romanesti, dintre acelea care la Inceput itcautasera $i-1 primiserl cu osanale, transformandu-se In acuzatoriincon$tienti.

I) Ibidem, in Blserica coala (Arad 1918, Nr. I.2) D. Isncuvici, 11 c.

si

www.dacoromanica.ro

84

Inceputul lucrulul.Legend acum firul evenimentelor, intrebarea care rasare In

minte este : cum s'au succedat imprejurarile care 1-au fa.' cut pe M.Nicoara. si is din mana lui Tichindeal conducerea unui lucru de carepan. atunci stituse departe (cel putin dela 1810 cand trecuse inTara Romaneasca) ?

In timpul in care D. Tichindeal stitea la Viena, am vazut cä.M. Nicoara. era sosit acolo de cativa vreme venind din Turcia siincercand zadarnic s. intre in serviciul armatei imperiale. .1 .toriaatat de obositoare o resimtea din cauza unei vechi boli de stomacsi rinichi, se pare. Profitand de ocazia unei ingrijiri metod;ce, sehotirise se urmeze un tratament la Baden (langi Viena):

La 21 Iunie 1815 Tichindeal pleca de acasi, gtiind ca. M. Ni-coara se afli la Viena; fi spusese sotia sa, cu care Nicoara vorbisein Becicherecul mic in drum dela Constantinopol.1) Dela TimisoaraNicoara mai scrisese o scrisoare gi acasi Ia Jula, jar Tichindeal laplecare se oprise si el pela Nicoresti s. duci veste dela ei. Tata],vesnicul parinte iubitor, cu lacrimi in ochi, trimise 100 fl. baiatu-lui" numai sa vina acasi s. gi poati astampara dorul vazandu-12).

Cat a stat in Viena Tichindeal nu i-a putut da de urma, far&numai in ultimile zile inainte de plecare afla ca era la Baden, si ni-mic mai mult. li scrisese atunci fare speranti &ma scrisori, in carefi spunea : De esti in persoani. Moise Nicoara, diminea(a ori.astazicat ar fi de tarzia, Iasi toate la o parte gi vino negresit si ne sfa.-tuim, ca am multe pentru neamul romanesc (care 1 -ai ziuitat) bagi in speta.' pentru Domniata, interesante lucruri a-ti impirtisi Euasi fl potut veni, de-ai fi spus 7ui Major censoruls) unde esti, pre-cum to -ai figiduit muerij mele in Becicherecul mic, gi eu acum andunde esti, cand voiu s. plec."4)

Tichindeal a plecat Ia 10 Julie (st. n.) din Viena cu dor nespusci nu s'a intalnit cu un prieten dorit", dar cu speranta ca -1 va maivedea.

inteadevar Nicoara primise amandoui scrisorile, dar poate cuun minut prea tarziu. Za.bovind Inca pela Viena*), nu se intoarse laai sa.i decit peste o luna si atunci hotirat si-si continue drumul,inapoi fn Principate" 5).

Venind pe la Timisoara-Arad, sosi la Jula tocmai In ziva de

1) V. Anexe, Scrisoarea lui Tichindeal din 7 VII 1816 Nr.Idem, Ms. 2439. f. 15, 16, scrisoarea tatalui din 1 lunie 815.

') Pentru Major era censorul Tipografiei Universititii din Buda4) Anexele Nr. XVII si VIII.*) Din recursul facut la 15 VIII, 1819, se vede ca abia. la 5 Aug. 1 t,15 avu riipunsul

definitiv la cererile sale.6) V. Memoriul cite Sublime Poarta, din 1847, 1nexa Nr. CXL.

1')

XVII.

www.dacoromanica.ro

65

1/13 August 1815, cand muri si Episcopul Pavel Avacumovici. Mo-mentul decisiv surprindea pe Romani prea putin pregatiti gi faresconducator recunoscut. Toate gandurile se Indreptara atunci sprenoul venit, desigur dupes sugestia sau Indemnul prealabil al lui D.Tichindeal. Oamenii cu vaza ai orasului venires Inta.napine acasa,convingand pe tatal sau propue in numele tuturor Romanilor dinDieceza Aradului condacerea lucrului". Dar", i se adreseaza c ativa

sa ne fa..gaduesti ca vei feri religia noastra de orice Incercare deabuz sau prejudiciu, din partea oricui va fi". M. Nicoara jura : Nunumai va fagaduesc, ci vei fur ca voi apara religia pans la ultima pi-ccitara din sti ngele men").

Din acel moment M. Nicoara nu-si mai apartinea ; sanatatea Iuiruinata. nu mai cunoscu odahna. Fiecare moment trebuia consacratinformatiilor necesare, contactului cu fruntasii preotimei 5i poporu-lui rom'anesc si colindarii prin sate pentru culegerea datelor. Toatetrebuiau fa.cute cat mai de grabs, caci murind episcopul dela Arad,

scrie Vulcan lui Tichindeal la 17 August de n'ati avut grijepang acum sa deputaluiti trei preoti 5i trei mireni, cari In numeleclerului si al neamului din Eparhia Aradului sa mearga la Viena sis& ceara dela Imparatie ca Arhiepiscopul dela Carlovet sa nu nu-measca Episcop la Arad, si sa porunceasca.' ca clerul sa se strang&si sa candidaluiasca Imparatiei preoti vrednici de Episcopie, acumaalergati in grabs ca sä. nu fie prea tarziu". Le atrage atentia caplenipotenta delegatiei sa. fie intarita si de autoritatile judetene 5isa. o compue in sensul celei aratate de el (Vulcan) lui Mihut Incadin prima'vara.. Tot Vulcan il linistea in privinta banilor : Acestia(deputati ) pentru cheltuiala sa vines la mine". 2)

Delegatia fusese aleasa Intr'o consfatuire intima a protopopilorsi preotilor veniti pentru inmormantare. Dupes ingropactun a re-posatului D. Episcop adunandu-se toti de fat& fiiti pop' 4 Viceco-mitele acestui Judet Kovaci, cu suptscriptura for au intarit lucre-dintatoarea carte 3) prin care se acorda deputatilor volnicie de aurma toate cele trebuincioase cererii de episcop roman *) Din dele-gatie fa.ceau parte trei preoti: Prea cinstitul Domnul Grigore Chi-tuta, 4) protopopul Ineului Ioan Popovici (Serban), parohul si na-meznicul Zarandului si D. Tichindeal, parohul Becicherecului mic $ial scoalelor preparande romanesti din Arad vechi slugarit cateheta".Delegatii mireni erau : Inalt invatatul Domn Joan POspechi (Pus-

') Ms. 2445, f. 198, pare a fi un concept de memoriu amanuntit in frantuzeste.2) Vulcan, 1. c., p. 353, scrisoarea XIX.3) Dr. Iacob Radu, Episcopul Samuil Vulcan si Biserica ortodoxci romcinci" 1925, din

scrisoarea I. Cf. si T. Botis, Pagini din istoria desrobirii', p. 170.*) Actul oficial se redacts, insA, numai la 19 August (vezi anexa)') Episcopul Samuil Vulcan opinase pentru protopopul din Galsa, Chirilovici, dar cand

fost la subscriere, acesta s'a retras zicand Eu nu scriu nemica de aste si nu voiu sa ma ames-tee. kCf. Dr. 1. Radu 1, c., scris. III, p. 44).

5

sa.-Isa.-i

:

www.dacoromanica.ro

66

poky) al $coalelor din tire ulumul Orazii-Mari craesc director ; inaltinvatatul D. Ioan Santon (Szanto) al slavitului Comitatului Timi$asesor $i advocat (acesta propus de Nicoara) $i inalt invitatul D.Moisie Nicoara, emeritul cantelist al slavitului Comitat al Bichi$ului.")arc sus numitii Deputirti ... In numele nostru al tuturor ii provi-dim cu plenipotenta si credentionala scrisoare sa." a$tearna.' umilitaruga ciune a natiei in fata tronului M. Sale, ca $i noua dap& milaSa fratilor nostri Romanilor din Ardeal neuniti aratata, Episcop deneamul nostru a ne da sa se milostiveasca."

Nicoara raspunsese cu voioasg. inima" $i cu toata puterealui de munci. Pentru un inceput el hotare$te sa se trimita, din nou,Imparatului copia suplicei din 14 Julie 1814, insotita de o scurtIrugaminte. Prin aceasta din urma, umilit" se aducea aminte M. Saleca.' momenta( a sosit (t Ep. Avacumovici) ca marea Indurare a M.Sale sa se reverse asupra poporului Sau supus, care intrece nu-mdrul de un Indian de oameni (milionarium numerum superantis").El sa le numeasca un episcop dupa dorinta exprimata in suplica all-turata $i sa opreasca astfel pe Mitropolitul din Carlovet sa mai con-voace Sinodul. Petitia se pare ca a fost trimisa la 17 August. 3) In-data dupa primele infaptuiri M. Nicoara lug. contact direct cuEpiscopul Vulcan, pe care 1 vizita impreuna cu Ioan Mihut, la Beiu$(22 VIII). Acesta it primi cu bucurie, dandu-le 2000 fl. pentru mer-gere a deputatiei la Viena. 4) Entuziasmul tuturor era mare. PeruMajor auzind de sarguinta cu care se pornise la lucru, scria fericitlui M. Nicoara : Frate ! Romanii de pe acolo,' cum vad, bine suntinvitati pentru Episcopia din Arad $ i au inceput a cunoa$te, cineaunt Romani $i cine sunt Sarbii, gi ca ver uniti, ver neuniti, totiaunt .Romani frati impreuna ".5)

Plecarea 1nsa, intarzia.Pan& sa se culeaga toate imputernicirile preotilor, nobililor

poporului de prin diferite comune, se scurgea un timp pretios, 6) incare vreme Sarbii nu dormeau ;7) $i dovada se constata imediat ;

1) V. Anexa Nr. XX.a) V. Conceptul de scrisoare Anexa XXVJ1.s) A. Sadean, .Documente prinitoare la istoria Dieeezei Aradului", publicate de Dr. Iacole

Lazar in Anuarul Institutului Taologic din Arad pe 1916-1917, Nr. X, p. 32. Cf. si D. Ioanovici,1. c. Revista Teologica" 1916, p. 184

4) V. Chitan(a de primire Ms. 2437 f. 465.6) Fragment extras din studiul lui V. Mangra asupra lui M. Nicoara in Tribune (Arad)

1903, Nr. 38. Scrlsoarea se gaseste desigur in Ms. 2438 Academia Romans, care n'a mai venitdela Moscova.

6) V. Anexele Nr. XXI-XXV1, adesiunea nobililor din Judetul Arad, a comunitatilor reli-gioase romane din Chisineu, Socodor, Otlaca, Comlaus, Curtici, Cherelus, Zarand, proto -presbiteratul Pappmezeului (13:bor), Oradea-M. (cetate), Jula romaneasca.

1) ,Sarbii nu dorm §i mult mi-e teams" scria M. Nicoara intro scrisoare lui Vulcan, care1nsA greqit poarta data de 1 August 131c. Ea poate sa fie din 31 August, say alts data delasfarsitul lunii, cad doafa la 1/13 murise Avacumovici si Nicoara, dupa propria-i marturisire, abiasosise in Jula in aceasta zi (Venind dela Viena prin Timisoara). Scrisoarea in g nere relateazamulte infaptuiri ulterioare. Publicata de Dr. Jacob Radu, Samuil Vulcan ,i Biserica ortodoxdromans , Oradea 1925, Anexa Nr. t Cf. si p. 12.

2)

si

Sicliu,

www.dacoromanica.ro

67

v.noul administrator, Brancovici, se gi prezentase, trimis de sus. Mi-fropolitul Stratimirovici a vusese gi el grija (la 16 August) sa.' ingtiin-teze pe Imparatul de moartea lui Avacumovici, gi sa roage din nonca sa nu intarzie a numi pe Iosif Putnic, episcopul Pacratului, inlocul celui raposat la Arad. Pe Putnic Il arata Mitropolitul ca fiind,chemat s5. indrepte toate neajunsurile de care suferise eparhia dincauza boalei gi batranetelor ultimului vladica. Fara a mai cere ozinvoire prealabila, Mitropolitul mai facea cunoscut Imparatului ca-pana la numirea lui Putnic, el a trimis acolo ca administrator peContele Antoniu Brancovici, archimandritam Hopoviensem", pentrucare cere acum Intarirea.1)

Primii propusi pentru episcopia aradana.

Pe langa acest demers al Carlovetului, toti acei care aveau a-mumite interese sau fusesera solicitati sagi exprime parerea asupra,persoanelor competente a ocupa scaunul episcopal aradan, trimisesera.',demult raspunsul Tor. In scrisoarea din 27 August S. Vulcan Ii co--munica lui M. Nicoara cuprinsul memoriului trimis de ComiteleRhedey Inca dela sfargitul anului trecut (1814), ca urmare la adresaprimita din partca Cancelariei Aulice. Ca gi cum intro perfecta

armonie cu pretentiile sarbegti, Comitele Rhedey elogia personalita-dea ei romanitatea" Episcopului dela Pacrat losif Putnic, ca unul ceera cel mai distins dintre Romani' finetea moravurilor gi cultura

Cam In aceiagi vreme Guvernatorul Banffy al Ardealului Igi-precizase gi el raspunsurile (in 18 Februarie 1815, cu o jumatate dean inainte de moartea lui Avacumovici). Raportul Il pregatise dupeso consultare prealabila a Vla'dicii Moga. In el insista asupra lui Radu'Tempea, fostul inspector al gcolilor ardelene

Cancelaria Aulica luase act cu satisfactie de propunerile facute,=comunicandule gi Imparatului. Drumul Romanilor se anunta astfeldin ce in ce mai grew. Numai ca Francisc I nu se lass aga de iuteconvins gi ceru sa. mai cunoasca °data' parerea Mitropolitului delaCarlovet. Stratimirovici pregati atunci un raspuns documentat 4) me-nit sa convinga pe Imparat de cinstea gi impartialitatea clerului su-

I) D. Ioanovici, 1. c. din Revista Teologicii" 1916, p. 184 (Documentul Nr. 1138111815din Arhiva Statului (B Pesta), Actele Cancelariei Aulice Ungare).

2) D. Ioanovici, 1. c., p. 178-9. Ceilalti recomandati sunt Moise Manuilovici (cunoscutulPepe" al Romanilor) ; Nestor Ioanovici, fostul candidat la scaunul dela t:ibiu ; Stefan Athanasievici, protopopul Lugojului; Procopiu Bolici. Cf. Scrisoarea lui Vulcan. Anexa Nr. XXVIII.

3) Printre ceilalti figurau : Nicolae Hutovici, vicar ; Gh. Lazar, Anghel Taurovici ¢i Igna-rtiu Ceireibeit. D. Ioanovici 1. c, p. 178 (dupes cercetarea actelor respective din Arhiva Statului,B. Pest a).

') D. Ioanovici 1. c., p. 179-8'1. Cf. documentul in intregime : in Ayr, Sddean. Docurnente_yrivitoare la istoria Diecezei Aradu/ni.

5'

spiritului.'2)

qi

www.dacoromanica.ro

68

perior sarbesc. Raportul sau n'a ajuns hash' decat pans la Cancelaria-Aulica. In el se oglindea intregul sistem de pA.storire" al Mitropo-litului ci clerului superior sarbesc. Nimic nu se putea petrece faresn'ajunga." ci la urechile lor, iar cand era vorba de recunoasterea unoracuzatii (drepte), ei $tiau sa faces uz de cea mai ipocrita dialectica,pentru a convinge de contrar, sau cel putin a iesi prin tangents. Iata-de exemplu in situatia creates prin pretentiunile Romanilor ca.teva dinargumentele Mitropolitului. In ce priveste ideea unui sinod romanesc, ,

el declares categoric ca, sinodul sarbesc" nu este sarbesc", pentrucaa cela e mai presus de deosebirile nationale ci deschis oricarui depu-tat '). Apoi daca poporul Diecezei aradane este in majoritate roman,el intelege ca episcopul ce va fi numit sa fie sau un Roman care sa,tie bine sarbeste, sau un Sa.rb care sa tie romaneste. Refrenul care

sat va repeta de acum inainte la once ocazie 11 scorneste diplomatialui Stratimirovici : Romdnii n'au oameni vrednici de functiuni inalte. Sivina nu este a Sa.rbilor, ci a natiei romane insalsi, care consta aproa-pe toata.' numai din plebe. De aceea pentru o solutionare onorabila"socoteste ca cea mai fericita alegere care s'ar putea face ar fipersoana lui losif Putnic, om de o cultural aleasa, vorbind la perfec--tie trei limbi $i mai ales despre care, spunea Mitropolitul Romaniicred ca el e de origine ci de neam Roman". Numai din consideratie-pentru binele Bisericii ci pentru ca Putnic era originar din acel ju-det it recomanda pentru Dieceza Aradului.

Neajunsul mare la ai nostri se crease prin faptul ca nu desemnasera ()data cu memoriul ci candidatul. La scrisoarea lui Vulcan din27 August, Nicoara ii rA.spunde ca are cunostinVa de referintele datede Rhedey 2) $i inclines a crede cA intre Putnic ci Bolici, Comitele ar-prefera pe Bolici. In ce priveste pe Putnic, aversiunea lui Moise-Nicoara este vadita Iosif Putnic o fi R,om'a.n de sange poate ; darci de stie romaneste ceva, aceea tocmai Intru nimica trebue sa luam;-iara ca nu se socoteste Ruman" nici el, nici altii din familia lui, e-adevarat, am cunoscut $i pe fratele lui can Sarbi se tin, $i rucine le era a vorbi rumaneste I Despre mama lui nascuta. Soplonzai,care cede la Simand (Jud. Arad) vei putea judeca dupes fratele ei,carele a scos sabia zicandu-i cineva ca e Ruman. Pe langa asta Put-nic de cand e cunoscut degertalciunea, mandria, iubirea stralucirii defiinta, al caracterului lui $i mai in urma e din tinerete crescut intreSarbi" (sic).

Pe Bolicc nu -1 cunosc ; numai atata ctiu de demult cal totdeaunaa Post prea placut Episcopului".

Nestor Ioanovici apare dela inceput omul preferat de M. Nicoara:I) Se va vedea la Sinodul din Iunie 816 cat era de sarbit".2) La data de 18 August 1815, dela Comitele Rhedey sosea un al doilea raport la Can

celaria AulicA, constant in ceea ce priveste bona parere despre Putnic si mai favorabil decat eeltai pentru Bolici. D. Ioanovici, 1. c., p. 184-185.

in-_

sa.

www.dacoromanica.ro

69

, Mai bucuros pe el decat pe altul de aici" pentruch.' el ar putea mul-umi si pretentiile sarbesti, ca bun cunoscator al limbii sarbesti, de-

oarece a crescut intre ei. Aceasta convingere a lui se va accentuacu timpul, facandu-1 sa susting pe Ioanovici ca pe cel mai indica tpastor sufletesc al Romani lor.

In ce prive$te pe Manuilovici (Pepe") .$i cel mai prost pops.din eparhie ar zice ca nu e vrednic. Acesta e care zice ca de ar stio picatura de singe ruman in vinele sale, si aceea cu cutitul o ar

Asupra lui Athanasievici al Lugojului nu se poate pronunta Inca,ci numai dupa ce va primi instiintare mai larga." dela profesorii dinArad care-1 cunosteau bine 1).

Ultimele pregatiri in ajunul plecarii.

Plecarea se taragana mereu ; Nicoara umbla pe la toti sa ur-genteze subscrierile ; zile intregi era pe drumuri, infruntand ploile,noroaiele si dcumurile desfundate din tot cuprinsul eparhiei. Ca' ileacestea le-a batatorit el de multe on in slujba intereselor natiei si intoamna lui 1815 si in anii urmatori, and pe jos, cand in caruta 2)cand batut de soare, cand indurand rapa.' iala ploilor reci si nesa.'na.'-toase. Prin toate locurile pe unde colinda, amintirea lui ramanea viein sufletele oamenilor. Pang, prin 1869 Protopopul Cefanu (Radna) po-vestea cum odinioara. calatorind Nicoasa." dela Lugoj peste Lipova,la locul nasterii sale, in padurea Cuvejdului fu ajuns de o ploae te-ribila si rece, asa incat fu udat pang. la piele. Ajungand in Lipovafu prins de friguri $i zacu mai multe zile in casa lui Lazar Rosu, deuncle apuchi calea sore Jula pe jos" 8). In sarsit, la inceputul luniiOctombrie putura oorni.

Din Base plecara numai trei : Joan Popovici (Serban), parohul sinamesnicul Zirandului ; Ioan Piispoky, directorul $colar din Oradeasi M. Nicoara. Lipseau : asesorul Szant6, protopopul Chituta si Di-mitrie Tichindeal ; acesta din urnal nu din vina lui, ci lucrat de Sarbi,care-i gaseau pricini la fiecare pas sa-1 poata tine izolat In Beciche-recul siu 4). In necuno$tinta de cauza, neprezentarea lui &Idea loc lanedumeriri 5). Ramas acasi el va cauta sa tina. pe M. Nicoara la

I) Seri ioarea lui Nicoara catre Vulcan, scrisa din Jula la 4 Septembne 18 5, in I. Radu,1. c, p 42-44

2 Avo atul Arosi, origin r de prin partile 5iclaului, povestea in Albina" (Pests) din1870 (Nr 67) cum hiar tatal lui ii pusese 6.teva saptamant car* la dispozitie.

3) Din amintirile preoului Gruescu, Albina" 1870.4) Anexa XKXV, Scrisoarea lui Tichindeal catra M, Nicoara, vezi si ms. 24d4 f 208 (Ti-

chindeal catre I. Mihut)5, 1. Vulcan 1 c. Scrisoarea Epis:opului Vulcan catre Tichindeal (XX); Dr. I. Radu, I. c,

p. 44.

Parth.inm

slobozi*.

www.dacoromanica.ro

70

curent cu tot ce se petrecea. Cella lti doi se temusera de prea marerAspundere, calci Intre Sarbi se fAcuse o turburare negrAita despre-mergerea Deputatilor" ').

Scurt popas la Buda.

Primul popas 41 fAcurA la Buda. Acolo au gAsit bunAvointa dinpartea Palatinului, cu toate ca Sarbii prin Nestorovici incercaserisä. convingA Cancelaria AulicA de neoficialitatea deputatilor". Neis--butind. pe deplin, Nestorovici se rAsbuna." interzicand directoruluiloan PiispOky, subalternul sa.' u, sa$i continue drumul spre Viena. Pa-guba. mare nu a fost, caci $i a$a mai mult Incurcase dec'at ajutasebinelui romanesc, obignuit cu o viatA tihnita gi cu pretentii care ni-cidecum nu se potrivesc cu stares noastra. sairacA" (scria Nicoara JulVulcan) 2). 11 cunoscuse mai bine Episcopul Vulcan cand ezitase sa -Irecomande 3). La 26 Octombrie PiispOky sosea inapoi la Oradea,-amArat nu de nereu$rta in cauza Romanilor, ci pentrucl spArsesepe drum oglinda cumpArata. la Buda pentru sotia sa. Sotii amandoi,intr'o scrisoare cAtre M. Nicoara, insistau rugatori sa, le trimeatialta identica 4).

La Viena.

Apdar la Viena ajungeau acum numai doi. Drumul le fusese netezitprin grija lui Vulcan, care trimisese un memoriu Canceldriei Aulice,Imparatului $i Abatelui Lorenz, consilier imperial, prin care corn-batea propunerile acute in dou1 randuri de L. R. Rhedey (ex.publico hic rumore intelligere mihi licuit") cu privire la candidaturede episcop. La 20 Octombrie VlAdica Vulcan trimetea acelasi me-moriu in copie $i lui M. Nicoara, pentru ca ecesta sa. fie in curentau tot ce se lucre. 5) In raportul siu episcopul unit arata ea intere-sele neamului nu pot fi servite de candidatii preferati de Rhedey,ci tocmai contrariul. Dintre toti cei amintiti acolo, Romanii sunt nu-mai pentru doi din ei: loanovici, protoegumemul Manastirii din Sir-miu Athanasievici protopopul Lugojului. Pentru referinte despreceilalti propu$i $i anume Iosif Putnic, Procopie Bolici $i Moise Ma-nuilovici, Episcopul Vulcan se inspire din scrisoarea pe care Moise,Nicoara i-o trimisese la 4 Septembrie.

1) Anexa NA XXXV2) Dr. L Radu, 1. c., Nr. IV (Nicoara catre Vulcan) Buda 21 X. 1815),3) I. Vulcan, 1. c., p. 353,4) Anexa Nr. XXXVI&) Anexa XXXI.

$i

www.dacoromanica.ro

71

Din partea sa, Episcopul recomanda pe Moise Nicoarci, pe care-1prezenta ca un Roman de o cultura exceptionala, admirabil cunos-cator al limbilor romans, germana", Latina, maghiara si franceza, pu-tandu-se descurca si in cea greaca si in italiana. Studiile superioarele a a bsolvit in mod stralucit la catolici in academiile Si Universitateadin Pesta ( ?) 1) Prin cultura lui este superior oricarui altuia din cle-rul rascian si indeosebi este este mai favorabil sfintei uniri (estqueetiam S. Unioni melius at feeble ) decat oamenii crescuti de Sarbi.Prie aceasta continua Vulcan el saltisface atat asteptarde cle-rului si poporului romanesc, cat si intentiile M. Sale. Faptul ca nueste hirotonisit se datoreste temerii pe care a avut-o ca celibatarfiiad sa nu fie trimis intre calugirii sarbi Ia manastire, unde nusi -ar fi putut desavar$i cultura. De aceea Dieceza Aradului roagA peM. Sa sa-1 numeasca pe Nicoara Episcop, iar pe timpul cat va trecepans va fi sfintit si inaintat prin gradele ierarhice, veniturile epis-copale sa fie trecute la fondul Preparandiei din Arad".

In a fara de Moise Nioara si de cei doi numiti la inceput, Epis-copul Vulcan indica si pe Arhimandritul Isaia Belesan, vicarul epis-copului din Cernauti; pe Radu Tempea, foss inspector al scolilor na-tionale gr. ortodoxe din Transilvania ; Anghel Taurovici, arhidia conla Sibiu ; Lemeny, fost profesor al candidatilor Ia preotie in Buco-vina si Gheorghe Chirilovici, protopopul din Galsa, care pentru me-ritele sale fusese decorat cu medalia de aur.

Finalul recursului, ca si tot cuprinsul lui, desvalue cu prisosintagandurile si sentimentele cari indemnau pe episcopul unit sa se inte-reseze atat de aproape de evolutia framantarilor din jurul scaunuluiepiscopesc ortodox. Prin aprecierile acute, episcopul unit raspundeaprompt si fidel instructiunilor secrete imparatesti cari prevedeau pro-movarea, prin toate mijloacele, a unirii Ia Romani. Alegerea lui Vul-can era facutal in sensul simpatiilor pe cari le putea manifesta can-didatul pentru unire 2). De ce nu propusese dintre cei multi pe celmai indicat dintre toti, Joan Mihut ? De ce nu insistase asupra me-ritelor lui Nestor Ioanovici ? Mihut urmase teologia la Carlo vet si.

Vulcan avusese timpul necesar sa se convinga de sentimentele sale.Pe Ioanovici nu-I sprijinise din contra nici cand acesta candi-dase pentru scaunul ardelean. in 1810, considerandu-1 de pe atunci caun mare dusman al unirii 3). Preferase pe M. Nicoara, dar alegerea

1) Aici on se inela, on voit ocolea sa spunk' ca studiile fasesera facute la evangheliciidin Pojon (v epoca respcctiva din lucrarea noastral.

2) Vezi scrisoarea in acest sens trimisa de Francisc I Episcopului Vulcan. Dupa toateaparentele data de 5 Octombrie 1815 pe care o poarta in text e mai verosimila decat cea de 5Decembrie 18 5, dedusa din interpreta( ea culegatorului. A. Sadean, Documenle" Nr. VI

V Memoriul adresat Imparatului de catre Et iscooul Vulcan in contra alegerii lui Nes-tor Ioancici ca episcop Ia Sibiu, in anul 1810, Octombrie 19 Documentul dupa orig nalul dinarhiva vieneza e publicat de Stefan Lup§a in Triumful orlodox,ec la Arad 1929 p. 228 232(tradus §i its tomanqte). Dupa ciorna din arhiva epis.;opiei unite din Oradea e publicat de Dr.I. Radu 1 c., p 69-70.

2)

,

www.dacoromanica.ro

72

omului nu corespundea intentiilor sale. Moise Nicoara. nu putea finiciodata docilul episcop patronand cu binecuvantarea arhiereascainterese straine de cele ale religiei ortodoxe 1). Jurase credinta. cauzeiRomani lor ortodocsi cuvantul nu va calca niciodata. Va iubidin tot sufletul pe Samuil Vulcan pentru ajutorul incontestabil pecare-I acorda lucrului romanesc. Episcopul dela Oradea va ramanepentru el sfatuitorul, indrumatorul 2) si realul sprijin, pang. in mo-mentul cand interesele urmarite de amandoi se vor dovedi contrarii.

La primirea recursului, Moise Nicoara se grabeste s& multu_measca episcopului pentru toata dragostea si ravna ce o depuneapentru fericirea natiei, dar in acelas timp nu uita sa-i atraga atentiaca exclusese pe cel mai competent : Nli-e jele ca n'ai facut nice de-cat intre eilalti aducere aminte de Mihut, care dintre toti are maimareDoamne

drept, ca acesta ce a sva.rsic si teologia. MI rog Preailustrates& nu-I uiti, mai vartos ca nu avem altul care sa.-I intreaca,

st fiindc& toate pasurile lui au fost ca sa se caluglreasca. Si de cumvanu s'a fa'cut pans acuma ceva in Boris drept pentru el, 'mi pare caar ft acesta un mare argument pentru noi, adeca aflandu-se mai multid stoinici intre Rumanii atat de ponegriti".

Episcopal va insista conving1, inteo scrisoare ra.spuns, capentru demnitati ecclesiastice in cazul nostru pentru episcopi nu pu-tea propune cleat clerici, ca la urma urmei chiar exceptia, nu-mindu-1 pe el a facut-o far& multi sorb de isbanda.' : (Te unicumsaecularem sine magna spe commendaYi : *).

Actiunea intreprinsa de Vulcan magulea pretentiile politiceihnbsurgice, de aceea M. Sa p&rea dela inceput dispus sa satisfacadoleantele rornanesti. La Viena opinia oficialitatilor era impartita,majoritatea tinand parte Sarbilor, cari avusesera griji sa.si prega-teasca." bine terenul prin rapoarte gi para-rapoarte pornind dela Mi-tropolia din Carlovet, sau dela prieteni de ai for 8). Toate sunt insain bekib,11 celor amintite, a caror variante nu intereseaza prea multin planul urmarit de noi.

La Viena. A treia instanta.

Lupta cea mare a Sarbilor era sa zadarniceasca dela inceputstradania Deputatilor. De aceea M. Nicoara Preotul Serban se vadsiliti, in primele zile dup& sosire, risipeasca toata vremea pe laPolitia orasului ca sal dovedeasca, cu documentele necesare, legalita-

1) Cf parer le putin magulitoare pe care le awn M Nicoara despre V. Moga (Anexa Nr.CXXIV . V in capitolul al doilea al ill3tatil de facA pasagiul intttulat : Prin Ardeal spre TaraRomaneasca".

42) Dr. I Radu, 1 c. scrisomea VI p. 47 ,*) Nota Scrisoarea din 2u e.;. 1815 Anexe Nr LXXI') Cf. A Sadean, Do townie triviloare la Diecc:a Aradului'.

si si-1

si

sisa-si

si

sa-1

www.dacoromanica.ro

73

tea misiunii tor'), recunoscuta oficial de toate forurile competentede acasa.

Au inceput apoi audientele pe la marii potentati ai Bisericii ca-tolice $i mini$tri, dela Cancelarul ErdOdy pans la cel mai mic con-siliar" 2). Multi din ei nici nu cuno$teau cauza Romanilor $i trebuiausa explice fiecaruia totul dela inceput. Dintre consilierii regalo-im-periali multi erau de partea lui Putnic $i in consecinta declarau cade un s nod romanesc nu poate fi vorba, deoarece ar veni in con-tradiotte cu privilegiile bisericii sarbe$ti, patroana tuturor ortodoc-$ilor din imperiu.

Francisc I, pentru care venisera anume, era plecat in Italia $ilasase in locul sau pe Arhiducele Rainer. Acesta-i prime$te in au-client& $i se vede ca i-a sfaluit sa inainteze o nom& petitie catre im-paratul, ceea ce la cateva zile ei au $i facut. La 27 Noembrie Cance-laria Aulica. Ungar& inregistra din nou vechile doua recursuri (dinJulie 1814 $i August 1815) la care se mai adioga al treilea in patrupuncte, iscalit de cei doi deputati ai clerului $i poporului roman dereligie neunita din Diec za Aradului 8). Nici de data aceasta nu fi-gureaza vreun nume de candidat in memoriul Romanilor. 0 inter-ventie din partea for in sensul acesta li se parea inutila, din momentce Episcopul de Oradea, oal cu trecere, fa" cuse demersurile necesare.D altfel pentru M. Nicoara situatia era foarte grea. S. refaces listacandidatilor ? El i-ar fi pus desigur in alts ordine, cu aprecieri maica.lduroase pentru loanovici ; ar fi insistat asupra lui loan Mihut, pecare Vulcan nici nu-1 pomene$te $i s'ar fi omis in schimb pe el... Dartoate acestea nu be mai putea face, caci insemna sa yin& in contra-zicere cu patronul $i protectorul sau $i al Romanilor. De aceea semultume$te sa argumenteze numai motivele (rationes et argumenta")pentru cari Romania diecezei aradane persist& in dorinta de a avea,prin inalta aprobare, episcop dr neamu' tor.

Primo Pentruca.' di 1 trecut pans in vremea aceea, episcopiisarbi au folosit toate mtjloacele $i $i-au dat toata.' silinta sa. cufunde(involvere") clerul $i poporul romamesc in prostie $i intuneric, pen-truca numai Sarbii sa poata pune mana pe toate functiunile $i dem-nitatile eclesiastice.

Secundo : Singurul mijloc de lumina $i cultura pe care 1 au Ro-manii prin gratia imparateasca este Institutul pedagogic sau Pre-parandia. Sarbii ins& cauta pe toate caile sa impiede,e tineretul delaprogresul cultural $i intelectual, nerespectand dispozitiunile M. Sale.in consecinta nici preotii ceilalti slujitori ai altarului nu sunt ale$i

1) Dr I. Radu, 1. c., scrisoarea V-a (p. 45).ldem scrisorile VIII, IX.

3) Publtcat in A Sadean, 1. c., p. 33 (XI); o copie (tot in latineste) se gaseste intre ma-nuscrisele ramase dela M. Nicoara, Academia Romans, Nr. 2443 ; cf $i D. loanovici, 1. c. dinRevista Teologica" p 188 189.

$i

)5

www.dacoromanica.ro

74

dintre absolventii meritosi ai acestui Institut, sau dintre oameniivrednici gi morali, ci dintre aceia cari pot plati mai mult.

Tertio : Toate aceste rele de cari sufere Romanii nu pot fi vin--decate decat prin inalta decizie a M. Sale prin care sa li se nu-measca pentru scaunul episcopal din Arad un vladica roman, deoa-rece a$a precum s'au gasit in ordeal oameni demni de episcop (V..Moga), in ciuda negarii Sarbi'or, se vor gasi si dintre ei cari sa,lucreze pentru fericirea natiei.

Quarto : Chiar &ca pentru moment M. Sa nu va gasi pe nici-unul dintre Romani vrednic pentru aceasta demnitate, dieceza ar-putea rcimcine vacanta" caOiva ani, in care vreme veniturile episcopestisa servea sca pentru ridicarea de scoli $i inzestrarea lor, precum sipentru formarea gi pregatirea tineretu clerical.

M. Nicoarg ramine singurul deputat al Romanilor.

Curand dupa aceasta batranul preot Joan Serban, consideran-du-6 misiunea implinita, paraseste Viena la sfar$itul lunei Noembrie..

M. Nicoara ramanea singur, hotarit a-$i indeplini misiunea pana.la capat, pentru care scop el socotea absolut necesara o intalnirecu Imparatul. Spera ea mergand chiar In Italia la el, poate ca ur-marile bune ale acestei calatorii vor ocaziona indurata privinta. ainaltatului Imparat peste Romani, mai departe larg $i adanc ca peste.credincio$ii fii vrednici de ajutor supusii sai 1")

Isi dadea seama el Romanii a veau mult inamici mari $i pu-tinciosi prin privintele in care se afla". Teama cea mai mare ii eraca prin incurgerea for in toate unghiurile" $i prin mijloacele carele stau la indemana. vor apasa $i vor astupa multe, au incalete le-vor da aka fate. 2) Nu cauta la promisiunile unora $i altora, ci voia,sa. auda pa rerea Imparatului $i cuva.ntuI lui de sprijin.

Sciracia it paraliza once avant. Cel mai mic pas facut necesitacheltueli : Gurile sunt a tuturora caseate. Banii sunt argumenteleputincioase care le pot astupa !" Ceruse celor de acasa. sa-i trimita,dar si acestia intarziau. Banii sai proprii fi cheltuise ; se indatorasesi acum, amarit, ruga in numele clerului $i poporului, pe EpiscopulVulcan sa-i vina in ajutor, imprumutandu-I. Episcopul Vulcan, care$tia ca o interventie la Imparatul nu-si mai avea sensul, din momentce toate instructiunile veneau chiar dela M. Sa, raspunde lui M. Ni-coara.' ca Imparatul e convins destul de necesitatea unui episcoproman la Arad, a$a ca cel mai bun lucru de facut ar fi sci vie acasci.*1

Ce lovitura mai umilitoare se putea da unui om ce ravnea cu.1) Dr. I. Radu, sciisoarea X din 19/1 Decembrie 1815 (M. Nicoara catre Episcopul Vulca4.2) Ibidem, Nr. XII.

Scrisorile din 20 si 22 Dec. 1815 Anexe XL1 si XLII.*)

www.dacoromanica.ro

75

tot sufletul la binele neamului sat', decal sa i se spuna : Vino a-casa cu alte cuvinte : Cu tine sau fa'rS. tine, tot ce vrea Impara-tul se va face. hi dadea singur seama ca. timpul fuge` $i lucrul ra-mane pe loc, dar plecarea sa de acasa numai cu acel cuget a fostca negre$it sa mearga la I. Imparat. Deci fara.' implinirea aceasta elnu se putea intoarce."

Moise Nicoara nu putea fi un simplu instrument In minacari voiau sa conduca firele deasupra vointei sale. Sunt in con-

$tiinta mea Area convins ca numai cugetand a devenire candva ma-$ina ar fi a aprindere o flacara.' in sufetul meu, care curandl-ar topi,$i firea mea o ar nemici." 1) Cu atat mai putin nu putea deveni e-piscop supt epitropie straina. La 9 Ianuarie 1816 el anunta pe S,.Vulcan ca nici un pas n'a facut nici nu va face intr'aceasta pri-vinta" (sa devie episcop).

Intre timp (15 Decembrie) Cancelaria Aulica Ungara rapor-teaza Impa.ratului 2) despre petitia din 27 Noembrie inaintata de ceidoi deputati. Considers. ca recursul in punctele I $i II este exageratci lipsit de argumentare, iar in punctul III exemplul adus (al episco-pului ardelean) este valabil pentru Transilvania ; candidatii erau deacolo, iar nu din eparhia Aradului. Altele sunt conditiile acolo, al-tele pentru eparhia aradana, care intra in sfera strict& a regula-mentului iliric (Rescriptul declaratoriu). La paragraful 8 $i la 21 alacestui regulament se prevede ca toti episcopii depinza.nd de juris-dictia Carlovefului (adeca cei din Var$eti, Caransebe$, Timipara,Bacica, Arad, Pacrat, Buda $i Carls6dt), nu pot fi alegi decat prinsinod mitropolitan. Venind la punctul IV din recursul pQmenit, re-feritor la utilizarea veniturilor episcope$ti in timpul administratora-tului, arata ca aceasta nu poate fi alta decat in conformitate cu a-cela$ Rescript declaratoriu (paragraful 19), care pentru asemeneacazuri prevede trecerea veniturilor la fondul Casei nationale".

Abatele Lorenz, consilier eparhial, intervine binevuicor cu ob-servarile sale, sprijinind veracitatea punctelor 1 $i II, de vreme ceele concord& cu cele afirmate $i de Episcopul Vulcan. Dar deoa-rece recurentii nu au prezentat dovezi speciale pentru a dovedidreptatea plangerii for $i totu$i starue in dorinta de a avea episcoproman, gaseste ca solutia data de Cancelaria de Curte de a se con-voca sinodul este salvatoare. 3)

Din toate inta.mplarile, M. Nicoara reline un lucru : Ne trebueargumente". In vederea gasirii for va lucra de acum inainte. Toatescrisorile lui vor fi adresate prietenilor sai in vederea calegerii dedovezi, I. Mihut, Popa Serban din Za.' rand, Theodor Serban unchiul

1) Dr. I. Radu 1. c. X111. Vezi la not Anexa Nr XLIV (conceptul) variind ca forma. Esteraspunsul din 5 I 1816 la cele 2 scrisori

Nrdin 20-22 Dec. 1815.

2) A. Sadean, Documente,3) Ibidem.

1";

ce--lor

www.dacoromanica.ro

76

sa.' u, paroh In Siclau ; D. Tichindeal, Theodor Popovici protopopuldin Chisineu, losif Popescu invatator In Oradea, Nicolae Suciu cum-natul sau, paroh In Jula vi multi altii se vor stradui in acest scop.Argumentele istorice i le procures prietenul lui, Petru Major. *)Dar imprejurarile vor fi de asa natures ca va trece mult timp larnijloc dela o infaptuire la alta.

Acasi la Romanii din Crisana si Banat. I. Popaloan Serban din Zarand.

Dela Viena, septuagenarul preot Serban se Intorsese acasa garbo-vit de batranete vi de ganduri.

Plecarea lui in deputatie Ara o prealabila imputernicire delasuperiorii sal sarbi pe care desigur nu ar fi obtinut-o turbu-rase ada.nc toates curtea episcopeasca. Contele Brancovici, noul ad-ministrator, in adunarea consistorialnica din 21 Octombrie 1815, itdeclarase vinovat pentru faptul de a fi parasit parohia si de a fiesit din eparhie fara stirea consistoriului. Drept pedeapses numitulnamesnic gi paroh al Zarandului dela toate slujbele bisericesti viparohialnice, asa $i dela veniturile parohialnice" era oprit, pan&atunci, pang cand pricina lasarii salei parohii fara duhovnicesc judetnu se va desvinovati." 1)

Vestea nepla cut& ii fusese comunicata inteo scrisoare, de catreTheodor Popovici, protopopul sau in acela$ timp bun prieten. Stiaasa dar ce-1 asteapta la sosire $i totusi era decis sa due& lupta maideparte $i acasa, stimuland Increderea fratilor, straduindu-se pentrustrangerea de bani vi implinand toate lipsurile pe can le simtise laViena $i de cari M. Nicoara continua sa se resimta..

Intoarcerea dela Viena, cu caruta, in vremea cea mai cumplitaa iernii cand ploea cu nea si cu vant dela miazanoapte" Ii fusesenenorocoasa. bietului preot. Atunci am fost indatorat", scria el inprimavara lui M. Nicoar5, in marginea Tisei la camp a sedea trei-zeci $i vase de ceasuri, afar& in want, in ploae $i ger, doua.' zile vi onoapte, unde vi frospontul dela Ciongrad m'au lisat neputand asteptatrecerea alor vase mii de osta$i pe cari i-am fost ajuns la un pod,cu can si funea care poarta pompa s'au rupt pentru cumpliciuneavantului, ca sarea valurile ca casa de Mahe vi marl. La birt in sopru,in ista15.u, nu era loc sa tipi un ac, de ostasii stand in picioare unulTanga altul. Cari n'au inciput sub scut ocoleau inghetati toti. Aga gipe mine joindu-m5. frigal, hind afara vi macar ca am avut haine

*) Din anexe scrisoarea lui Petru Major care Nicoara din 6 II, 1816: XLV11.1) Anexele N XXXII. XXXV11.

si

§i

www.dacoromanica.ro

77

n'am putut sa ma apar de cumpliciunea frigului, care de atunci totimi custi"." ')

Profesorul Ioan Mihut, cu care trebuia sa lucreze si sa se sfi-tuiasca, se imbolnivise si el, iar toti ceilalti vechi lupt5.tori si susti-natori ai cauzei romanesti locuiau In sate la distante mari unii dealfii. Din cauza ploilor abundente inundatiile facuqerd prapad In maimulte sate, dela Zdrand pani. la Jula 5i in sus catre Oradea. Pe dru-murile desfundate nu puteau rdzbi carutele nici cu vase cai. Trecu-sera saptdmini Intregi de cand sosise Popa Serban acasa. si catreOradea nu au mai fost urma de cocie sa treaca pand acute. Incer-case de trei on sa o is la drum, dar totdeauna mai mult mort" s'aintors acasa. Si totusi bravul om nu pierduse na.dejdea, caci frica nuo cunostea. Numai si vina prima.vara ,$i voi invia si eu cu mustile",Il lipsisera.' Sarbii de patrafir, dar mandria si curajul nu i le puteaunimici. Si pentru mergerea la Oradea scria el in alta. s,!risoarelui M. Nicoard 2) nici o fried nu ma opreste a nu merge, numaiprilejul drumului tocmindu-se si indata sunt cdlator si implinitor alde torinte t mele".

Cum lucrurile taraganau, si se pare ca dela V:ena Nicoara in-cercase sa.-i mustre pentru Lincezirea lucrului, credinciosul tovara$ itasigura ca nu era rea vointa, sau descurajare, ci numai vremea nu-ila.sa si. se poata aduna mai multe fete dintre cler si popor la olalti"pentru hotdriri. Din partea lui sal fie sigur ca. nu-1 va uita ma.' car $iviata de si-ar pierde pentru el.

Batranetele se opuneau ins& sufletului sau tand.r. Si M. Nicoaratot fard a jutor ra.manea.

Intarzierea trimiterii deslusirilor necesare in propriul sau inte-res, pentru repunerea in slujba.', a pricinuit multi nemultumire lui M.Nicoard. De multe on mi-a rostt fata cá. Eicand lucrul (destituirii)cunoscut la ei mai mari, necontenit ma. intrebau Inca n'am capitatnici un raspuns... Silit am cerut in numele meu repunerea sa in Pa-rohie" 2).

Cu astfel de Incetineli nu se progresa intru nimic.

Antagonismul dintre D. Tichindeal i M. Nicoara,

Clevetele, intrigile sarbesti si drasticul exemplu al destituirii dinfunctii a preotului Serban infricosase pe multi dintre cei vechi. Sigu.ranta inteun sfarsit bun n'o aveau ; pe de alti parte Sarbii incepu-sera investigatii pentru descoperirea partizanilor, asa ca multi se te-

1) Anexa Nr. LID.3) Anexa Nr. XLV.2) Dr I. Radu, 1. c., scrisoarea XV111 (Nico,ra catre Episcopul Vulcan).

www.dacoromanica.ro

18

meau sa Lica vreun pas pentru strangerea banilor necesari calatorieila Imparatul.

Cel mai entuziast dintre toti, D. Tichindeal, se pare ca era oco-.1it intrucatva de M. Nicoara ; sä. fi Lost dintr'o lipsa" de incredere ?

Mai tarziu constatam intre cei doi barbati o raceala care seva accentua, ducand la ruperea definitive a legaturilor.

Amandoi doreau emanciparea Romanilor de sub ierarhia sar-beasca, amandoi erau nationalisti gata de jertfa pentru triumful cau-zei rornane$ti. Tinta amandorora era aceeagi, dar caile urinate de eipentru atingerea scopului difereau oarecum. Nicoara intelegea sa fieindependent, desigur, dar nicidecum sa iast dela un stapan sa intrela altul. El nu putea concepe atotputernicia influentei unite in trebu-rile eparhiei ortodoxe. De a ceea, cu gand.ul curat $i cu incredereoarba in suprema judecat5. $i sprijinul milostivului Impa.' rat, el va ac-cepta convocarea sinodului pentru alegerea de episcop. D. Tichindealera intransigent fata de Sarbi, dela care indurase .toate mizeriile $iprigonirile, $i sustinea ruptura definitive cu ierarhia sarbeasca, culiterile chirilice amintitoare ale culturii, ale intunericului patronat deSarbi. Prefera in locul Sarbilor, ant sa banuiasca proportiile, o in-fluenta a Episcopului unit dela Oradea, numai prin faptul ca spiritulculturii unitilor $i al literelor latine corespundeau originei noastre ro-mane 1). Evident, in fata problemei de mandrie romans dreptatea estede partea lui Tichindeal. Nicoara este primul care o recunoa$te, prac-ticand de preferinta scrierea latina. Dar el mai privea $i reversulmonedei. Considerand rolul din trecut al religiei strabune ca pastra-toare a graiului nostru, raspunsul lui era categoric pentru mentinereane$tirbita a acestui tezaur de viata. romaneasca. Latinizarea se puteaface treptat, sau mai tarziu, nu acum in momente atat de critice ;facuta acum ea ar $tirbi increderea clerului $i poporului intreg inlupta pentru episcop ortodox.

Racirea raportului dintre cei doi luptatori mai pornea i" delaincrederea $i preferinta pe care M. Nicoara.' o anita lui loan Mihut.Tichindeal nu ocolea a atrage atentia lui Nicoara." asupra gre$elii ceo facea nesocotind pe unii $i preferind pe altii. Te-ai lasat pe Mi-hut ii scria el in 16 Ianuarie 1816 2) Cu Mihut putin vei ispreivii mai o nemice. Si alts data : Pe a lui Mihut... cu gura spunere,

de vreme ce nici o scrisoare de a to nu-mi cite$te nu a$ da ina$a intamplare multe gro$ite. Si mie ai putut mai multe cleat luiscria, ca se $i cadea mie mai multe in treaba vladiciei $ti, fiindca-s laudalui Dumnezeu preot duhovnic ; nespovedindu-te la altii puteai mie.

1) In repetate raaduri (vezl scrisorile dela anexe) Tichindeal staruise pe langa M.Nicoarii sa primeasca a ft Episcop al Aradului, apreciind culture sa apuseana si prestigiul cucare s'ar ft impus fate de sarb: si altii__ Cine stie dacit nu ar fi fost mai bine si pentru Ro-mani si pentru el insusi

2) Anexa Nr. XLVI.

gi

.

www.dacoromanica.ro

79

Deci sa sti ca fiind Episcop nu-ti voi saruta mama (asta-i gluing) 1).Frate, lucra in randul vladiciei, literelor latinesti, nu ai grija dincoa-ce, ca acuma am luat multe greutati spre mine".

De fapt Mihut era bolnav pe moarte in vremea aceea, prici-nuind o oarecare scadere bunului mers al lucrului.

Parohul dela Becicherec insa.. nu contenete a umbla pentru M.Nicoara, a-i procura datele necesare si a se stradui pentru capita-rea banilor pentru cala.'toria planuita de deputatul Romanilor. Bachiar se oferea, cu riscul pierderii parohiei sale, sa lase tot si sa pieceimpreuna cu el in Italia la Imparatul. 0 vizita la Oradea hien insi

scads entuziasmul, pentruca M. Sa Episcopul fi convinsese deinutilitatea &Materiel. Eu am intrebat pe M. Sa Vulcan, de lipsi-tila Mailand a to duce ? Ba" mi-au raspuns..." 2).

Prieteni dumani ai cauzei romaneti.

In timp ce sufletul fratilor nostri era bantuit de neincredere,teams si oboseala, sprijinul ne venea din aka. parte. Persoane strainede interesele noastre, cari pentru cauze independente suferisera ne-placeri din partea Sarbilor sau nutreau antipatie fat& de ei, veneausa se alature cauzei romanesti. Astfel intre actele Cancelariei AuliCese gaseste un memoriu in sprijinul cererii romanesti, purtand data de13 Aprilie 1816. El este datorit batranului director al gimnasiului re-gesc din Arad, Aloysius Andreas Mandik. De origine Sarb (ragu-san), dar zice M. Nicoara incarnat iesuit si catolic fervent ;priceput in ascunzisurile politice, ura natiunea si limba sarbeasci nu-mai din cauza credintelor religioase opuse" 8). In recursul sat', Man.clik fa' cea mai multe propuneri M. Sale pentru a Teri biserica sikoala romaneasca de influenta raufacatoare a Sarbilor 2). Fiind di-rector de scoala, aprecierile sale se refers mai mult la organizareascolilor romanesti, preconizandu-le autonomia. In concluzie cerea e-manciparea religioasa si cultural. a Romanilor de sub jugul strain.

Dar si de data aceasta, ca si in alte cazuri, rezolutia Cancela-riei Aulicei era cea stereetipa Exagerari" sau Irealizabil".

Toate interventiiie favorabile noug. atarnau usor fata de siste-maticele si atotputernicile influen(e ce se exercitau la Viena in spri-

t) Anexa Nr. XLVI11 (II).n) Ibid.5) V. Anexa Nr. LVII.4) D. loanovici, Revista Teologice 1916, p. 191. Intre manuscrisele lui M. Nicoara se

gasete un memoriu in sensul indicatiilor D-lui D. Ioanovici Este adresat Imparatului medioablegati nostri Moysi Nyikora, .. pro Episcopo Aradiensis Dioecesis et pro scholarum nostrarunaValachicarum Supremo Directore viros nativos, et reales Valachos dando Poartil insa data de9 Vii. Si R, din Ghi§ineu ; la sfarqit gasim insemnat de Nicoara submissa per Mandik (nein-teligibil). Cf. Anexa Nr. LXV.

sa.-i

§i

www.dacoromanica.ro

80

jinul Sarbilor. Banii $i avutiile sarbe$ti erau mai apreciate de inaltiidemnitari rege$ti $i impara." testi decat o cerere dreapta. a Romani lor-saraci.

Imparatul ascultase totu$i rugamintile staruitoare ale deputatuluiRomani lor $i se opusese confirmarii lui Brancovici in postul de ad-ministrator, impiedecand. $i stramutarea Episcopului Putnic la Arad.Un nou administrator ins& nu aparuse la orizont $i dieceza ramasecatava vreme fares cap $i cu totul parasite.

In acest timp Sarbii lucrau in voe, pregatinduii terenul pentruinteresele lor. Pentru a ne putea face o idee despre intrigue urzite $idespre nemultumirile care fierbeau framantau sufletele bietilor Ro-mani aradani, e deajuns sa ne referim la doua scrisori trimise de eila inceputul lunii Aprille lui M. Nicoara." la Viena. In una ') latinea-sca, Constantin Diaconovici Loga, juratul cantelist al sla.' vitului Co-mitat al Aradului I. Vankai $i Profesorul Mihut, dupes ce multumesclui M. Nicoara.. pentru toata stradania pe care o depune in slujba lu-crului incredintat lui de natiune, it pun in curent cu ultimele uneltiriale Sarbilor, cari nu se dadeau in laturi dela orice mijloc pentru aca$tiga opinia public& in vederea alegerii lui Brancovici ca episcop inArad. Marii sustinatori ai recentului (desi destul de tarziu) isgonitBrancovici stint in special Consil erul TOkOly, du$manul Romanilor",$i protopopii sarbi, $, dupa parerea multora, chiar Mitropolitulcare ar vedea in Brancovici pe succesorul sa.u. (,,Ut hoc facto (Bran-covici) sibi succesorem relinquat" 2). Pentru acest scop se fat ea pro-paganda. grin sate, unde chiar Consilierul TOkOly se interesa acum desoarta Romanilor, promitandu-le marea cu sarea. Poporul $i multidin preoti amagiti, altii chiar siliti, dau in scris $i cu pecete adesiu-nile for in favoarea fostului administrator. Tot in aceeasi scrisoarese mai pornenea de o adunare tinuta la Micalaca (langa. Arad) undeprotopopul din Arad Alexici cauta sal convinga multimea de inten-tiile subversive ale unitilor cari sprijineau cauza romaneasca, excla-mand ca data Romanii vor avea episcop roman toti vor fi facutiuniti 3).

In cealalta, scrisoare 4) iscalita de Theodor Popovici, protopres-biterul Chisineului $i Za..randului, loan Serban namesnic $i paroh inZarand, Theodor Serban paroh in Siclau, Gheorghe Popovici al Curti-ciului $i ceilalti binecredincio$i ai Eparhiei Aradului", reese clar in-doiala pc care o aveau Romanii in toati dragostea arltata.' for de

1) Dr. I. Radu, 1. c., (scrisoarea XX).2) Pentru informa(ii asupra legaturilor dintre Brancovici Mitropolit, vezi amanuate pre-

tioase in scrisoarea lui D. Tichindeal catre M. Nicoara. din 6/18 Februarie 1816 (Anexa Nr.XLV11).

') Cf. si marturi le, Anexa LV111.4) Anexa Nr. LV, din 4/16 Aprilie 1816, adresata lui M. Micoara iubitului nostru frate-

si trimisului nationalnic".

si

ai

www.dacoromanica.ro

81

TOkOly, Insa ca D. Consilier atata bine sa faca.' preotilor romanestinici decum nu ne putem incredinta, deoarece el din uraciunea c5 treneamul roinanesc, pre Preparanzi adeca pe fiii nostri nu numai canu i-au ingaduit ceva a Canta romaneste in Biserica Sf. App. Petrusi Pavel, pan& se va repara Biserica Sf. Ioan Botezatorul, cicu mare rusine si vataniare a tot neamului romanesc i-au isgonit.Ce e mai mult $i la ingroparea Episcopului nostru Pavel Ava-cumovici a canta ceva romaneste iau oprit, ba $i spunerea Predica-tii in lirnba noastra cu aceeasi ocazie a cauta sa impedece nu s'auru$inat. Afars de acestea acum impotriva voei $i cererii a toata ro-manimea prin protopopul Aradului, cu necuvioase mijlociri, atestaturipentru Brancovici din streine Protopopiaturi a culege se sargueste".

Prigonirile Sarbilor nu contenesc a se gramadi $i asupra profe-sorilor scoalelor romanesti, dovedind odata.' mai mult ca. si Nestoro-vici era Sarb $i cu fapta". Nu-i destul si jalnic lucru continuaplangerea susnumitilor preoti ca fostul cateheta. Dimitrie 'fichin-deal dupa maxi si multe ale sale pentru neamul nostru puse trude, cumare stirb ire a sholii preparande pe rusine, nedandu-i-se nici prici-nile spre apararea sa de aici s'au redicat ; Profesorii DiaconoviciLoga $i Iorgovici, a carora harnicii, cuviincioasa purtare, necurmateostenele... sunt cunoscute, nici pans in ziva de astazi nu sunt intariti,cand toti ceilalti dela sholile sarbesti sunt intariti". Inspectorul Nes-torovici voia sa transforme cu totul scoala romaneasca in scoalasarbeasca.

Nestor loanovici Fagarasanul cerut ca administrator ;preferarea Arhimandrit. Bolici.

Pentru a inlatura relele suspomenite", conchidea aceeasi scri-soare, Romanii toti doresc si cer pe loanovici .Nestor Fogoro$anui,./gu-menul de Besinova de Administrator in Diefeza noastra". Daca acestanu ar fi admis, orice cleric fie din care class a preotimii va fi"numai Roman sa fie ').

M. Nicoara se gandise de mult la aceasta solutie, sustinand peNestor Ioanovici contra lui Procopie Bolici, arhimandritul Manasti-rii Racovat (Dieceza Carlovetului) si aspirant la scaunul episcopesc,$i contra lui Sinesie Radivoevici, arhimandritul Mandstirii Mesici(din Dieceza Var$etului), propusi de Mitropolitul Stratimirovici 2).

La cererea inaintata in Martie de c5.tre Nicoara, ArhiduceleRainer, loctiitorul imparatesc, fi daduse nedejde". Rugamintile acesteains& nu pareau a fi sprijinite de aprobarea protectorului din Oradea

')2) Propunere facuta la 20 Ianuarie 1816. Cf. A, SadeanDocumente" X11.

Ibid.

www.dacoromanica.ro

82

gi aceasta o deducem din felul in care M. Nicoara cauta sa motive-ze preferinla sa in scrisorile catre Vulcan. La 2 Martie 1) el cereaparerea Episcopului din Oradea, aratand in acelasi timp ca. nimeneanu e in stare sa f e cu folos Romanilor administrator cleat Fogoro-gianu (Nestor Ioanovici)". La 26 Martie raspunsul nu venise, iarNicoara it informa din nou ca a cerut prin instantie catre I. A. DucuRainer pe Ioanovits (sau Fogorosianu) Administrator. Bine sau ranam facut nu stiu asta una qtiu cei e Raman cel mai reit! Raman emai bun pentru Rumcini deceit cel mai bun Sarb. Ori cum este el cunos-cut, gtiu ca nu poate fi nemultumitor. Sa. se fi prefacut sangele luiin apa ? De va ajunge la ceva trebuie constiinta sa sa-i spue, caprin Rumani i s'au intamplat aceasta fericire. Poate sa se sting&candva in el toata samtirea de recunogtinta. ? Voind a fi bun catreRumani candva poate mai mull face deceit multi, gtie multe ale Sarbi-lor, care doara nu sunt chiar cunoscute 2).

Ce bine vedea M. Nicoara ! Dar ce putea face singur contratuturor ? La sfarsitul lui Martie, cand scria ultima data in acest sens,raspunsul tot nu venise.

Episcopul nu-i mai scrisese de multi vreme si M. Nicoara seintreba cu ce putuse vatama bunatatea Ilustrimei Sale, de nu voegtea mai asculta ingtiintarile trimise".

In 4 Aprilie 1816 Imparatul confirma din Vicenza (Italia) caadministrator al diecezei aradane pe arhimandritul Procopie Bolics 3)(fiind crescut intre Romani, deci gtiind romaneste"). In raportulcare, i se prezentase spre rezolvare, nici vorba." nu era de Ioanovici.Alegerea ramasese de facut intre cei doi propugi ai Carlovetului,deoarece instanta lui M. Nicoara nu fusese alaturata% raportului tri-mis de Cancelaria Aulica.

Sinodul electoral.

Prin noua numire de administrator se ocolise un rau stramu-tarea Episcopului Putnic dela Pacrat la Arad ; dar nu se tamaduiseo rani. Ea rimanea deschisa gi cu atat mai problematic vindecabilicu cat o noua ingrijorare cuprindea inimile.

Inca. dela 7 Martie Imparatul aprobase si convocarea sinodulnielectoral. 4) Legile ilirice biruisera, iar sortii de isbanda pa'reau pier-duti pentru romani ; in randurile for incepu sa-gi faca loc desama-girea. Primul desamagit era insugi Episcopul Vulcan, care se retragedin lupta, cerand gi lui M. Nicoara s& se intoarca. acasa.

1) Dr. I. Ra3u, 1 c , Nr. XVI.2) Idera, Nr. XV11 $i XVIII.3) A. Wean. Documexte xa. Cf. D. Ioanovici, p. 242.4) A. SAdean, L c , Nr. W. D. Ioanovici, p. 242.

pi

www.dacoromanica.ro

83

Mai ramanea fns. o singura usi de scapare pentru biata na-4inne obidita". Odata cu aprobarea convocarii sinodului, Francisc Idadea comisarului regal, reprezentantul sau la sedinte, anumite in-structiuni speciale si secrete, in intelesul carora el trebuia sä se str5.-cluiasca, grin toate mijloacele, a impune numai candidarea barbatilorde natiune rornaaeasca vrednici de aceasta demnitate. 1) La 12 Apri-lie fu numit comisar Generalul Henric v. Siegenthal, 2) comandantultrupelor de granita.' din Slavonia si Sirmiu.

Moise Nicoara este informat discret despre aceste tainice in--structiuni $i in.data le si comunica Episcopului de Oradea, 8) dar Arcesa reusasca a-I aduce la pareri mai optimiste.4)

D. Tichindeal era si el desamagit de vestea apropiatului sinod,dar nadajduia ca. M. Nicoara se va ntradui sa °Wina o contra-lnandare. Recentul succes al deputatului roman mijlocind numirealui I. Mihut ca director solar al Districtului Caransebes umplusede incredere sufletul parohului din Becicherec. Mandru de admiratiape care perseverenta lui Nicoara o sta.rnise chiar intre adversari,.Tichindeal fi scrie la 9 Aprilie 1816: Mai nainte to numeau Sarbii,Sugar dela .Tula, dar arum zic : .Sacrament inanim, ala DeputirtNicora este om si am vre se vede pre el". 5) Nu intazzia deci safaca apel la serviciile lui. De e adevarat ca va sa. fie Sinod, a$---terne rugiciune pe a doua oars sa se pima Sinodul in lature pentruEpiscopul Aradului; si de nu ajuta nimic, cere sa. mergem DeputatiJa. Sinod (aceasta nu mi-ar placea), ca sa fim de fag, sa vedem pe=tine socot Sarbii ca stie romaneste $i e de episcopia Aradului." 6)

Nu putem preciza Baca din indemnul lui Tichindeal sau numaiOdin propria sa initiativa M. Nicoara solicita Imparatului permisiu-nea ca Romanii sa. trimita delegati la desbaterile sinodale. Obtinand.aprobarea, cere celor de acasa sa faca primele pregatiri pans lasosirea lui.

La 25 Mai 1816 sosea Ci el cu poftalionul la Oradea Mare') caceara.' indrumari dela marele protector. Aici n'a mai gasit indemn

si incurajare, cad. Episcopul Vulcan pierduse nadejdea de a maiva.p.ita episcop roman la Arad. In consecinta I -a slatuit sa nici nuaneargi la Sinod si nici sa nu trimita delegatie. 8) Sinodul era su-

1) Regio ad Synod= hanc denominande secreta ilia instructio danda est :.sat solum idonea individua ex natione Valachica candidari urgent, an modis omnibus procuret, utea natione hac solute individua pro vacante Episcopatu candidentur". A. Sadean, p. 16.

2) A. Sadean, 1. c., Nr. X111.3) Dr. I. Radu, scris. XVIII.4) I, Vulcan, Dimitrie Cichindeal", scris. XXVI (Episcopal Vulcan atm Tichindeal).51 Anexa Nr. LVI.4) Ibidem.2) In niste insemnari zilnice de cheltueli narunte )Ms. 2437, f. 439) gasim urmatoarele

.25 Mai 1817: Hodie annus quod pervenerim M. Varadinum per postern quoad deputationeraad Synodumm.

3) I. Vulcan, D. Cichindeal", p. 361 (Nr. xxvp.

16*

sa

Commissario

www.dacoromanica.ro

84'

prema speranta a Iui Nicoarei, de accea nimie nu -I putu decidedea tnapoi. Participantii furs alesi: un laic, . Mihail Ambrus, functionar fiscal din Oradea Mare ; si Theodor Serban, vrednicul pa-rob al $iclaului, un om far& multi stiinta, dar plin de ravna pentriz,implinirea idealului. Avocatul I. Arcosi spunea despre el:2Y Mai de-stept, zelos si mai curajos nu am cunoscut." Preot bogat si de vita._nobila Th. erban impunea si prin bogatia si prin tinuta lui (curat-preot imbracat frumos sdravan." 8)

Sinodul era fixat pentru ziva de Luni 29 Mai/10 Iunie la Carloveti. Delegatii impreuna cu Prof. Iosif Iorgovici, luat ca talmachrpentru germana si sarba,4) au plecat din Arad Duminica 28 Mai,-avand si o ,,instructie pentru Sinod" (un memoriu scris, si intaritprin iscaliturile clerului) in care se amintea si Generalului v. Sie--ghental toata. tirania mai marilor sarbi ; la sfarsit cuprindea listercandidatilor romani: in primul rand Nestor loanovici (Fogorosann),.,dorit de toata, lumea (quem unanimiter optamus") ; venea apoi 'saki':Manuilovici, egumenul .Manastirii Bezdin, si cei doi laici, loan Ali--hat $i M. Nicoarei.

Mind candidat la episcopie, Nicoara.' nu putea figura oficial ca(delegat la Sinod. A Lost prezent totusi impreuna cu ceilalti la. des-bateri, dupa cum vom vedea mai jos.

Sinodul s'a deschis cu ceremonialul cuvenit in ziva fixata (1Iunie 1816). Generalul v. Sieghenthal a Lost condus la locul adutiariiin trasura cu vase cai, inconjurati de calareti Lichtenstein in su

net de clopote si bubuit de treascuri". In sala de sedinte sa asezatcu capul acoperit, supt baldachinul pregatit pe seama lui ." Prima,zi a Lost consacrata indeplinirii formalitatilor protocolare, rostin-du-se cuvantarile introductive. Generalul comisar fix& ixacepereadesbaterilor pe ziva urmatoare, descoperind. cu ocazia aceasta tu-turora indrumarile incredintate lui ca instructie secreta" din parteaImparatului. 6)

Decurgerea lucrurilor ce nu au Lost comsemnate in clarile deseam& oficiale o cunoastem intr'o oarecare masura. Isvorul de in-

1) R. Cameralem Exactorem I. Dominii M. Varadiensis" ar echivala cu functia de strati-gator de dad, perceptor.

2) ',Albino" (Pests), Nr. 37, 1870.,) Cf. Scrisoarea lui catre M. Nicoara, din 12 Septembrie 1818, Anexa Nr. CXLVIII. A

trait intro 1766-1829, in comuna Siclau. De neam nobil din Kovar (Chioarul), era fratele Ma-riei Serban, mama lui M. Nicoara (v. acolo), sustinand cu adevarata." dragoste si devotament.lupta de emancipare national-religioasa si pe conducatorul ei, M. Nicoarli

') Cf. Dr 1'. Botis. Istoria ,$coalei Norinale (Preparandiei) 0: a Institutului l eologicort. ront, din Arad" 1922, p 40 ; St. Pop, Frcimanteiri , p. 85.

5) Moise Nicoaril se adreseaza la 1816 Episcopului Vasilie Moga, rugandu-1 sai numeasc&vreun Ardelean vrednic de a fi episcop la Arad. Episcopul ii raspunde (18 V. 1816) ca ,sa eldin inima doreste procopsirea neamului intristandu-se pentru subtirica putere a face dupa da-torie sporiul cuvincios' dar nu se poate lauda a slugari Aradul cu episcop crescut in Ardeala.I, Lupus, Din viata fat tele Mitropolitwitti A sSaDour Sibiu 1919, p. 28. Scrisoarea respectiviase gaseste in Ms 2438. f. 361 (Academia Romani), ramas la Moscova sau pierdut acolca

6) D. loanovici, ,Revista Teologica', p. 244

sk...-t-

')

ai

a)

www.dacoromanica.ro

iformatii 11 formeaza scrisorile lui D. .Tichindeal catre M. Nicoar1.1)ilTichindeal 41 credea tot Ia Viena). Parohul din Becieherec, care se-yed.e clay ca, fusese ocolit in ,aceste imprejurari, se stra."duise singur-vi-si tocmise un informator la .fata Iocului, pe contul bisericii diniBecicherec, pentru toate trei zilele Sinodului, nestiind nimica dedeputatii Romanilor din Eparhia Aradului si de rezolutia impa.'-rateasca."

Prin informatorul special al lui D. Tichindeal stim ca, Mitropo-litul aflase ca vor sa , fie si despre partea clerului din Eparhia Ara-

.dului Ia Sinod, care vor sa aiba voturi gi scaune". A socotit ins&Mitropolitul ca. preotii romani nu vor indrasni sa vines nechemati de

-el. Dares luand veste, Duminica.in 28 Mai $tafetaliter dela Tokoly(consilierul) ca a bung. sama.' Romanii yin la Sinod, Luni deschizand

Comisarul Sinodul, in.data .$i Mitropolitul au publicaluit candidatia1-e pre Bolici, 2-lea pre. Radivoevici, al 3-lea Hajici, arhimandriti toti

-tree, aratanduse a fi cu totul intransigent la o eventuala.' schimbare.Pe de aka parte, plecand ai nostri, (deci $i M. Nicoara Du-

inine.c.1) dela Arad, s'au stiut pe unde vor sa, mearga. Ei au fost fnaceeasi noapte pe la unsprezece in Chichinda, $i ii s'au, paremi-se,

-facut impedecare cu..forwonul ca pretutindenea tarziu sal doban.-deasca.", ea si la Carlovet sa ajunga. amanat. Si aqa Luni seara in Car-love( nu an putut ajunge" urma lor, continua. scrisoarea lui Ti-chindeal" a plecat si protopopul Aradului (Alexici) carele va sä. se

-faca instrument in contra lui,Serban preotul la Carlovet ; ca pentruaceea e si el al Timisorii cu episcopul sau la Carlo vet dus. Cel delaOradea Mare protopop (Manuilovici) asteapta dela Carlovet la Aradca. sa tie voea Mitropolitului .$i ce va sa faces prin. Dieteza in con-tra scopului Romanilor, spre izbanda Mitropolitului intelegandu-se cuTokoly Jabba.

Dar a doua zi Marti dimineata increzuti fiind adunatii Epis-copi, la Carlovet, de venirea lui Popa Serban $i Anbrusi, s'au aratata fi plecati catre oarecare schimbare a publicaluitei candidatiei Mi-tropolitului..."

Aceasta subita schimbare de atitudine a Mitropolitului se da-tora interventiei directe a lui M. Nicoara 2), despre care insa D.Tichindeal nu aflase. In fata Baronului v. Siegenthal, Nicoara. staruirugaltor lui Stratimirovici (,,en le suppliant') sa fie drept fata de Ro-mani. Eu 41 preveni continua, memoriul sfatuindu-1 sa. nu selase condus de preocupari invechite $i de spirite incapatanate, ci sä.cedeze imprejurarilor $i sa urmeze calea impaciuitoare dictates de re-

1} V. Anexele Nr. LX11, LX111, LXVI.2) Ms. 2445, f. 198 sqq. dintr'o ciorn1 in frantuzeste, care va fi folosit-o M. Nicoara la

compunerea ulterioadi a unui memoriu privind.activitatea sa. Suet aici multe amanunte pe carele-am mai aflat in alts parte si de aceea it vom utiliza on decitte on va fi cazul.

In-

,

.nu

85

www.dacoromanica.ro

86

ligie". Mai mult clecat atat, ,,cunoscand spiritur de dh$manie care-domina clerul superior rascian contra natiunei romane in genere",.M. Nicoara &Au Mitropolitului sa. Inteleaga ca necedind se u$ureaza..propaganda catolico-units printre Romanii asupriti $i prin urmare-

asuma o mare raspundere in fata viitorului I)..Dintre episcopii sufragani erau prezenti : Stefan Avacumovici'

al Timi$orii, Petru Vidac al Var$etului._ Ghedeon Petrovici al Baci.cei $i Iosif Putnic al Pacratului. Absentau : Dionisie Popovici epis-cop de Buda $i Moise Miokovici de Carlstadt. Vasile Moga fusese--$i el poftit, dar invitatia fu trimisa in a$a fel ea sa nu ajunga.' lavreme 2).

Desbaterile incepura. Diplomatia Mitropolitulni inregistra suc --cesul dorit. Aratandu-se bucuros a indeplini inaltele dorinte ale M-Sale, reu$i pans la urma dupa toate petractarile sa demonstreze ca_nici un. Roman din cei recomandati nu intrunea conditiile necesarepentru a putea fi episcop 3).

Protocolul sinodal inaintat Cancelariei Aulice arata ca dintrepersoanele laudate de Romani ca pricepute $i inteligente, Moise

$i I. Mihut erau laici; Sinodul respingea candidatura acestora,calificand-o ca o indrasneala ne mai intalnita de o. mie de ani, nicila Greci, nici la Latini". Stefan Athanasievici, protopopul Lugojului$i I. Thomici al Caransebe$ului erau considerati ca potriviti pentru.demnitatile pe care le detineau $i nimic mai mutt: Cultura numitilorprotopopi 4i treapta for ierarhica. nu le indreptatea o aspiratie la epis--copat. De altfel adaoga acela$ raport singuri ei au marturisitca nu pot avea astfel de pretentii" (coram suo episcopo dixerunt nonpraetendere talia").

Singura candidatura romaneasca.' valabila parea aceea a Arhimandritului Nestor Ioanovici (Fagara$anul). Dar se mai spunea inacea relatare ca deoarece exists totu$i $i Sarbi in dieceza susnumita, nici ei nu pot fi nesocotiti. Favorizarea exclusive a Romanilorar produce agitatii cu aceea$i tendinta in alte dieceze cu populatiemixta, atragand urmari foarte critice pentru biserica. Prin cerereaneobi$nuita. a Romanilor se prejudiciaza." constitutia, disciplina bise-riceasca. $i privilegiile sarbe$tia.. Mitropolitul i$i indreptatearezervele sale sprijinindu-le $i pe banuelile exprimate in plenul Sino-

1) ,,Je lui fis comprendre combien it serait responsable de taus les malheurs qui menaoaient eglise et qui pourraient tombar stir le peuple confie par la Providence divine a ses soins.spintuels- Ib

2) Scrisoarea lui Tichindeal, Anexa Nr. um.2) Dupa relatarea Mena de Generalul v. Siegenthal in Consiliul belie imperial (24.V11816).

Se gaseste copiata fugitiv de M. Nicola. in Ms. 214a, f. 108-110. Propunerile Cancelariei Ungarotpa baza acestei relatari (17 Iulie 1816 sunt publicate in A. Saclean, Documente XIV. Cf. §i D.loanovici, in Revista TeologicA", p. 2 *5, ce rezurna, cuprinsul protocohilui" sinodal, dui:4 actelszArhivei de Stat din B. Pests..

Igi

Ni---coara

gi

Insagi

www.dacoromanica.ro

87

dului asupra unor intentii suspecte ale episcopiei unite din OradeaIn legatura cu scaunul episcopesc din Arad.

Pentru a multumi insa. dorintele Impa.ratului de a da Araduluiun episcop vrednic, care sa cunoasca limba, trebuintele $t Imprejura.-rile de vials de acolo, Sinodul in unanimitate gaseste ca singurul carear putea multumi $i pe Romani $i pe Sarbi este Episcopul Iosif Putnic.Se cerea deci M. Sale strcimutarea lui dela Pacrat la Arad.

In caz contrar, pentru Dieceza Aradului nu puteau fi propueidecat Procopie Bolics, Sinesie Radivoevici arhimandritul din Me-sici, Isaia Georgevici Balasescul arhimandritul Manastirii Drago-mirna (Bucovina) $i Nestor Ioanovici egumen.ul Manastirii Besenova.Ultimii doi erau Romani, dar din punct de vedere canonic (nondtcitur quare") alegerea for nu era admisibila. Iata $i motivarea :Nestor Ioanovici de si nu i se poate nega caracterullui evla vios $1pacinic $i educatia lui, cari toate indemnasera.' pe Mitropolitprefere In 1810 cu ocazia alegerii de episcop In Transilvania, nu ede comparat cu Episcopul Putnic din punct de vedere administrativ.De altfel chiar Romanii dupi ce au vorbit cu el, nu au ga'sit inpersoana sa ceea ce a$teptau."

Toate aceste tergiversari si consideratiuni nedrepte erau puseInainte pentru motivarea unui nou abuz ce se incerca prin alegereaea majoritate de voturi a Arhimandritului Sinesie Radivoevici [.en-tru scaunul aradan.

* *

Era o grozava lovitura pentru M. Nicoara $i pentru delegatiiromani cari au trebuit ses asiste la prabusirea unui ideal in care-$ipusesera toate sperantele de mai bine ale neamului. Cea mai sfantadreptate" se reducea la nimic.

In sufletul cinstit al lui Nicoara incepu sa mai mijeasca o con-statare dureroas'i in privinta disensiunilor caresi faceau loc intreRomani. Chiar la Sinod, Profesorul losif Iorgovici, triwis de Ro-mani ca talmaciu pentru limbile germane i sarba, in loc sd. 1ucrezeDiana. in mama cu adevaratii reprezentantl (preotul $erban $i M.Ambrus) $1 cu M. Nicoaratoata. sit nta spre aceea a pus, prin

ascunse necuvioase, ca sa se faces pla.cut Mitropoli-tului $: Eiscopilor, si sa se comande pe sine pentru Episcop Roma-nesc. Nu este asta un lucru rau In sine recunoaste Nicoara ,ciInca ar fi cel mai dorit lucru pentru Rumani, ca sa se afie $1 dEntreei mai multi $i sa se faces vrednici de episcopie, dares totusi pentruaceea nu socotesc ca este cineva care sa ma coat& judeca pe minerau, ca aceasta intcimplare care altmintrelea pare a fi nevrednicci deluare aminte, mi-a pricinuit mie destul de mare ingrijire. Au ce puteamsa astept cand el a lucrat atia de Invederat $i tocmai atunci cand afost trinais de Rumani langl Deputa tie, $i increzandu-se Iii $1 lucrul

sa.-1

si

*

anjlocuu

www.dacoromanica.ro

88

cu cea mai adevarata credinta ...") D. Tichindeal 'prevazuse ne-credinta lui Iorgovici, cunoscandu-i f4arnicia $i lingu$irea lui". 2)

Reactia, Nicoara cere comisie,

In marginea prapastiei M. Nicora. n'a mai a$teptat sa cunoascarezolutia imparateasca, puss pe raportul Cancelariei Ungare $i aConsiliului de Razboiu, care in baza protocoltilui sinodal sustineastra.'mutarea Episcopului Putnic la Arad $i confirmarea lui Radivoe-vici in locul ramas astfel vacant la Pacrat, 8) ci facu un ultim efort ;nu voia $i nici nu putea ad mite o infrangere totals laisand sa tri-umfe minciuna $i nedreptatea.

l.)reptatea Romanilor trebuia sa iasa la iveall $i aceasta o vaaralta acum cu dovezi zdrobitoare, dovezi pe care n'a incetat sa lepuns inaintea forurilor guvernamentale in tot tunpul primei lui $e-deri la Viena. In acest stop el cutreera in cateva saptamani sateleeparluei ar&dane in lung si in lat, din Valea Deznei, sus catre Sa-lonta si Oradea ; dela Halmagiu toatl linia Cri$utui Alb pans laJula ; $1 tot lungul Muregului cat Linea Eparhia Aradului pe lapodgorii gi in jos in Banat pan& la Lugoj. Igi .culegea ultimele datenecesare.

6tradania lui nu cunoscu odihna pans nu injgheba cu cele maicaracteristice din aceste date un sguduitor recurs ce trebuia sa. in-fati$eze Imparatului $i tuturor du$manilor orbi realitatea trista $ihada a vietii romane$ti, atat religioasi cat $i Cultural& supt asupri-rea ierarhiei sarbe$ti. In 57 puncte erau precizate Motivele caredetermiva clerul $i poporul romanesc din Dieceza Aradului sa im-plore pe M. Sa sa binevoiasca a le numi un epis-op de neam gisuflet roman". 4) Cuprinsul for impreuna cu multe din celelalte dateculese de M. iNicoara sau comunicate lui in scris dar neutilizate inrecursul pomenit, au format isvorul nostru de informatii pentru ca-pitolul referitor la cauzele cari au pricinuit deslantuirea luptei deemancipare national-rehgioasa. Ele sunt deci cunoscute. Pentru cau-tarea adevarului $i desvelirea tuturor acestor nedreptati cari opresccultura $i razele bunavointei M. Sale $i a predecesorilor sai a pa.-trunde in poporul romanesc si tin clerul in ignoranta cea mai crasssi in intun recut tugrozitor ", neobositul deputat cerea acum, in nu-mele Ildt. el sale, o comisie nepartimtoare, care sa nu stea in nicilegatura, stye mediate sive immediate" cu Mitropolitul sa.rbesc, cu

') Din R cursul cel mare (18 9) catre. Imparat Anexa Nr. CXXI2) V. S r scare ciltre Ni. card, Anexa Nr LX 13) A. Documenie," XIV4) Anexa Nr LXV111. Ong natal ce afla Intre actele Cancelariei Aulice Ungare, an. 1816

Nr. 0605 Pupa D, Ioanov ci, Revista Teologica° 1916, p. 260).

o

:,,a,lean,

www.dacoromanica.ro

89

Consistoriul din Arad. sau cu cel din Oradea. Si dace plangerile se-vor dovedi neintemeiate, 1) clerul $i poporul roman se insarcineaza. asuporta toate' cheltuelile.

Cu petitia semnata numai de el (17 Ellie 1816) ca deputat alRomani lor din Dieceza Aradului s'a dus din nou la Viena si a in-manat-o de-a-dreptul lmparatului, care intretimp se intorsese dinItalia.

Uluit de cele ce auzea si citea, Francise scrie personal Cancela-rului ungar urmatoarele : Vreau ca cele ce se cuprind in acest re-curs anexat al natiei roma.ne, continand plangerile lor, sa fie cerce-tate punct cu punct de barbati nepartinitori, in modul cel mai grab-

pe langa. aceasta persoanele numite in recurs sa fie intrebatedupa imprejurari in scris sau priu viu graiu. Rezultatul cercetariisi parerile respective sa mi se cornunice in cel mull trei luni. S.2.ri-soarea e datata in SchOnbrunn d. 11 August 1816". 2) Dupa o sapta-mina, supun.andu-i-se de catre Cancelaria Aulica." propunerile de ra-tificare a stramutarii Episcopului Putnic la Arad si inlocuirea lui isPacrat cu noul ales .S. Radivoevici propuneri bazate pe protoco-lul Sinodului gi pe relatarile Generalului v. Sieghental Impiiratulrefuzci confirmarea pans nu va cunoaste rezultatul investigatiei cerutade romani. ()data cu aceasta reproba toata lipsa de tact a Comisa-rului care daduse in vileag instructiunile tainice."

Imparatul declara Sinodul electoral dizolvat. 3)Gest frumos, care umplea sufletul de la dejdi noi.

Pregatiri in asteptarea Comisiei.

N.I. Nicoara se intorcea la ai sai sa le impartaseasca gi for ma-rea bucurie i sa des din nou nviatei neidejdii ce mai se slinsese ca vornciipcitu la Arad vlcidica rumdn ". 4) Se intorcea acum multumit sa pre-

Stia Nicoara de ce spunea ssa, pentruca ori de cate on incercase la Viena, prin ne-Inumarate peti(ii? sä desvalue nedreptatile si abuzurile sarbesti, Mitropolitul stiuse sa-i zadarni-ceasca toata munca. Ori de cate on era p,ovocat de Cancelaria Ungara sau in numele Impara-tului direct sa se disculpe de invinovatinle aratate in rapoPrtele deputatului roman, Mitropolitulraspundea ocolitor sau nega pur simptu totul. Pentru exempl ficare ne vom referi la unul dinraspunsuri, gasit de D. loanovici intre actel 3 Cancelarici Aulica Ungare. In 23 Uecembrte 1415,Mitropolitul arata ca a comunicat adm nistratorului eptscopasc acuza(ia ce se educe fostuluiepiscop ca ar fi sfintit peste masura de m tItt preoti, intre at(ii pe servitor i sai, cerandu-iasupra acestui lucru o declarigie sincera" A primit-o si a alaturat-o scr sorit. Declar ttia aegaca s'ar fi intatnplat vreodata astfel de lucruri Aceasta ,calomn e" a putut ft provocaia de aceaImprejurare ca oarecari tineri primici la curtea episcopala cu scopul precis de a se pregatt incele preotesti, in timpul de pregatire sc ocupau in orele libere, la dorinta for propme uniicu lucruri scripturisticz", al(ii c u daraveri economice" si purtau in absenta lui grija gospoda-riei Intregi ( totius domus"). Mitropolitul sub iniaza numai ,ocupatiile scripturistice ", cuprinzandpe celelalte in notiunea de alte ocupatti inocente". Apud D loanovici, Revista Teologica"i916, p. 26t -262

2) A Sadean, .Docume te" XV (p. 91)A. Sadean, ibid Nr. XIV. D. loanovici, Revista Teologica", p 264.Anexa LKXI. Scrisoarea Protopopului I. Thomici din Caransebes,

si

si

1'2)

www.dacoromanica.ro

90

gateascd cele trebuincioase in vederea comisiunei. La 19 SeptembricparA.sea Viena, hotdrit sa inceapa acasi o lupta grea pe teren.

Dela Pesta (22 Septembrie) nu-si mai indreptd insa drumul ca-tre Oradea. Nu mai simtea nevoia sfaturilor. Darza sa perseverenta

va indica singurd calea de urmat si rezultatele obtinute la vremevor vorbi in locul lui. Episcopul Vulcan, care se retrasese inprima-yard, va reveal dupd o vizita, la Viena cu ganduri optimiste.1),

Asadar ajungand prin Banat la Arad, Nicoard trecu de indatala actiune. Con.vocd pe cei mai cunoscuti dintre vechii luptatori si lecomunicd planul. In ziva de 26 Septembrie o circulars iscalita de

toate statornicii si pururea credinciosii frati Theodor Popo-vici protopresbiterul Chisineului, Theodor Serban parohul orasului.Si cldu, Cheorghe Popovici al Curticiului si Gheor,he Tapo al Soco-dorului" fu trimisa in toate colturile eparhiei, pe la toti preotii 2).Era o chemare la unire sufleteascd gi amintea, tuturor si de a ctiune:Pofta $i cererea noastrd va sa ajungd la doritul sat' scop, numai cuimpreunate cugete, plini de credinta unul catre a'tul fiind, la toatecercarile $i greotatile cand va fi sa le descoperim statorniceste sastim. Noi continua. circularul in partile acestea toate am in-tocmit, care avem a le pune inaintea streilueitei comisii §i numai timpulintrebarit asteptam. Deci st Domnia-Voastrd fratilor, in partile acelea,faceti inainte-gatiri sa aratati toate lovIturtle si nedrea pta injugarea clerului sarbesc mai mare bisericesc ; ca Indltatul lmpdrat au auzitgeameitul si suspinul nostru, apoi ca un milostiv Peirinte an trimis doh-tori sei ne vazei ranele i cuzzci durerile noastre".

Drept aceea fratilor acum e timpul a ardta ranele pang e doh-torul in mijlocul nostru"...

()data cu acest indemn se anunta Romanilor si partea mai putinstarnitoare de entuziasm, acea a contnbutiei bAnesti pentru susline-rea mai departe a luptei. Noi cum si incat am putut pamd acum ampus umerii nostri si pentrucd multi sant si pe aicea cdri implintreacererii o poftesc $i cauta, tar la ajutorinta mijlocirilor putini darnicise arata., gi greutatea cheltuelelor care pa.nd acum e mare si la ceiputini este cu neputinti mai mult singuri a o purta. Pentru aceastane intoarcem cu rugaciune frateascd catre Domnia-Voastra, ed sal

faceti mtjloacele oricum yeti putea de o suma de bani si sa trtmitetila Domnul Prota at Chisineulut (Th. Popovici), ca lucrurtle cele maxide can atarna ferictrea neamulut romanesc sa nu se impedece pentrulucru mic. Asa jertva. a o face cere dela not starea cea buns a nea-mului nostru pentru a face si Romania adaos la fericirea $1 cea co-mund gt cetAteneacce...

Ca un indemn vitt la credinta si abnega tie, M. Nicoara calatoreaAnexele Nr LXXV11 §i LXXIX,Anexa Nr. LXXV1.2)

ii

,intro

I)

www.dacoromanica.ro

91

acum singur, sau intovarasit de prieteni devotati, cutreerand satelesi culegand ultimele informatii si date precise. Purta pe umerii saigrija neamului. Durerile trupesti, subrezenia sanatatii sale, le uita,caci In mintea lui nu mai stapanea decat o singura preocupare : ta-maduirea ranilor" de care suferea natia sa. Ca15.torea de multe onbetegos, de alta data asuprit fiind de boale mai grele $i primejdioasepe cale, cat dupa marturisirea altora in desnadajduirea vietii ma.aflam, asisderea prig ploae, cu spatamanile Intregi ziva gi noapte acalatori fiind silit necurmat din statie in statie dupa. o cock pe alta-descarcand" 1)...

Toate satele ramase nevizitate de el in celelalte randuri le vizitaacum. Dintr'o fugiti va insemnare 2) a catorva localitati strabatute inacest timp, putem chiar fixa cu aproximatie datele Intre can se ga-sea intr'o regiune sau alta 2). Astfel pand. la 18 Octombrie calatoriseprin Banat dela Chichinda, Besenova (la egumenul Nestor loanovici),spre linia Muresului cdtre Cuvin. Dela 18-23 Octombrie se gasea prinprotopoiatul Chisineului, in sus spre Oradea Mare si KOrOsladanium(Ungaria) ; dela 23 Octombrie-7 Noembrie calca pe urmele pasilor luiHoria, Closca gi Crisan peste frontiera dela Zam pela Halmagiu,Varfuri, in tinutul Zarandului si Inapoi dela Buteni si Sebis in suspe Valea Deznei. Intorcandu-se pe la Galsa (la protopopul GheorgheChirilovici, Galsanul) si Arad, pornea din nou in Banat pans la 28Noembrie. Dela Lipova, Vinga, Timisoara, Becicherec (la D. Tichin-deal), la Bezdin (manastirea unde era egumen Isaia Mihailovici, si elcandldat la episcopie) ; din nou la Timisoara si apoi linia MuresuluiDela 23 Noembrie-17 Decembrie stAtu In Arad.

*

Intre timp comisiunea care trebuia sä. se constitue de indata gisa. dea rezultatul investigatiilor fa." cute in cel mai scurt timp (treiluni) abia isi Incepea activitatea in Noembrie. Comisar a fost numrtContele Paul Almasy, comite suprem (prefect) al Judetului Arad simare latifundiar. Acesta hind ocupat cu alt.& ancheta in JudetulBihor, insarcina cu investigatia pe Vicecomitele loan Kovacs asistatde Baronul losif Wenkheim, admmtstratorul Judetului Caras, ase-sorul I. VOriis si losif Kts grefaer, precum $i din reprezentantii Mi-tropolituiui din Carlovet 4).

Mulfime nebanuita de plangeri si nemultumiri asteptau o veri-ficare la fata locului si in acelast timp o lecuire a rantlor. Preoti $1

Anexe. Nr. XCIV. Cf. si amintirile batrane din Albina" (Pests) 1870, Nr. 37 si 101-10G2) Ms 2444, f. 48 v.3) Pentru o mai wadi orientare si cunoastere a drumurilor qi regtumlor se pot utilize

hartile anexate4) Dr. T. Botis, Pagini dtn istoria p 177; A. Sadean, .Arostolatul", p 23;

Nota 1, Rev. Teol " p. 265, D. loanovici, 1. c Tot acolo scrie ca M Nicoara ceruse pe Leo-pold Carol Kovats, comisar guvern in Timisoara, I Kovats si Szanto ; acesti doi din urma aufost invinuiti apoi cu incorectitati delicte, iar asupra lui Szanto s'au dovedit". Nu ni seprecizeaza insa natura lor.

*

desroVrii",

§i §i

l)

www.dacoromanica.ro

92

laici se grabeau spuni pasurile. Print:re primii scrie M. Ni-..coara 1) erau acei preoti saraci, lipsiti, cari indurasera maltratari

jefuiri din partea inaltului cler (Manuilovici etc.) pentruca nu-iputuser& sa.Aura de bani la cumpararea parohiei. Satenii se plangeau$i ei contra taxelor enorme cu cari ii inca.'rcau protopopii sau preotiipentru diferitele servicii de cult (este vorba de acei preoti cari pen-tru ca sa-si intoarca sumele impartite pela mai marii sarbi, nu seuitau la mizera stare a credinciosilor lor).

-Nicoara prezinta Imparatului planul unei mai bune or-ganizari a Comisiei.

Comisia lucra ins. comod $i cu intreruperi da.unatoare. Nicoara.simtea ca in dosul interesului pentru Romani se ascundeau $i inten-tiile vechi ale guvernului de a face in acela$ timp $i propaganda.pentru religia catolica 2).

Increzator in sprijinul ImparAtesc, In ziva de 27 lanuarie 1817,dupes o prealabila intelegere cu ai sai, lua drumul Vienei, pe la Ti-misoara, Budapesta (unde zabovi caleva zile la vechiul $i bunul salt.prieten Petru Maior 3,. In ziva de 7/19 Februarie sosea la Viena,unde incerca iarasi cu neobosita ravna sa aduca lumina., cat maimulta lumina., in viata obiditei sale Din nou batea la toate u$ile,iar serile se straduia sa compun& o noua (a doua) instantie pentrucomisie, in $aptesprezece puncte. Sufletul i se umplea de nadejdifericire la gandul implinirii sublimelor deziderate : Lacrimi dulcicurgeti ca vaile ce sunteti semnul bucuriei sufletului meu, qi cu cat maimare $i desfatatoare va ti cand voi ajunge sa se implineasca punctul5,6, 7, 8... 15 ) ! 1 lubiti Romani deqteptati-va Portile lmparatiei va se des-chid, numai sa le qtiti gas/ qi sa va invredniciti. (21 Februarie/5 Martie)la 3 oare dupes miazanoapte, cand scriem a doua instantie pentru.comisie" 4). Cuvinte inaltatoare, isvorite dintr'o netarmuriti dragostede neam, din inima unui titan al jertfei $i uitarii de sine.

A doua zi (22 Februarie/6 Martie) avea audienta la 11)10.. rat31 6)$i i prezenta noile doleante scrise. In instant& 6) Nicoara cauta saconvinga.' pe M. Sa ca. deoarece investigatia comisiei incepuse toc-

1) Academia Roman., Ms. 2445, f 198 (in eiorna amintlta a unui memoriu in frantuzeste).2) V. Memoriul carte Ustinoff, Anexa Nr. CXL1.3) Academia Roman., Ms 2445, f, 271-297. Petru Major Ii ruga pe Nicoara sa intervina

in favoarea sa, pentru ca sa poata fi numIt canonic la Oradea. In ziva de 29 11110 111 a inaintatpentru el un recurs la Cancelaria Aulica .pro benigne sibi conferendo canonicatu Cf si insem-'Arne sale zi nice din Diem sau ziarius pe anul 817 tiparit la Buda in limbile romanssirba. Acad. Rom. Nr. 4645. La anexe scrisorile din 26.11 si 2 Martie 181 r ; LXXXVI si LXXXVII.

4) In calendarul amintit ( .817), ziva de 21 11 5.111.5) lbidem ; cf. si Ms 2439, f 277.0) A fost gasita de D. loanovim Intre actele Cancelariei Aulice, Arhiva din Budapesta

utilizatii 1. c.

oi

natii.

$1

si

si.si

1

www.dacoromanica.ro

93.

mai toamna tarziu, cand daduse vremea rea $i ploioasa, nu a pututsa ispraveaca prea multe. De aceea el prezinta.' In cele 17 puncteparerile sale asupra unei mai bune organizari a comisiei, pnetru cacercetarile sa fie intr'adevar serios facute $i sa poata da rezulta-tele dorite. A$adar comisia sa-$i reinceapal constiincios ancheta °datacu venirea verii $i sa caute sa se convingA nu numai de nedreptA-tile enumerate in cele 57 puncte ale recursului precedent (din 17 VII.1816); cazurile sunt mutt mai numeroase $i nu pot fi cuprinse intr'unrecurs. Pentru ca audierea martorilor sa nu is prea mult timp co-misiei era de parere ca membrii sa se imparts In centre cat maidepartate unele de altele corespunzand diverselor regiuni ale epar-hiei $i investigatiile sa. se face astfel in mai multe locuri odata. inComitatul Orazii indica ora$ele Oradea si. Beius ; in Comitatul Ara-dului, Buteniul sau Sebigul $i Totvaradia ; in Judetul Cenad NagyLak-ul (pe Mure$, vezi harta respective), iar in Transilvania, Hal -magiul. Fiecare din sectiuni sa stabileasca un tablou aI satelor cunumarul locuitorilor $i aI preotilor respectivi. Sa se examineze con-ditiile materiale de viata ale preotilor $i modalitatea prin care anajuns s& posede singheliile pentru parohii, $i gradul de culture atfiecarui preot. Deoarece numarul preotilor intrecea numarul paro-hiilor, sa se gaseasca un mijloc de subsistenta pentru aceia dintre eicari umbla. din sat in sat, dand preotiei un aspect injositor asenaa%nator cu cer$etoria. Pentru eventualele locuri vacante (in ultima vremedin 51 protopopi cati fusesera murisera unsprezece), 81 se aleagA ceimai vrednici $1 mai dintin$i dintre preoti.

Cercetarile comisiei continua recursul sa se intinda $i a-supra vietii culturale $i a $colilor in genere, in cari inva.TamantulLisa mult de dorit !') limba de predare era strain& elevilor $i ele-mentele bune nu puteau gasi nici o incurajare sau ajutor real pentrucon tin uarea studiilor.

Afars de aceste proecte pentru viitor, privind ridicarea noa-strA pe o treapti mai in.alta de civilizatie, M. Nicoara facea $i ob-servarile sale asupra actiunii de desmembrare a unitatii RomanilorIncercat1 de catre Protopopul Manuilovici din Oradea.

Francisc 1 asculta $i de data aceasta cu bunavointi plangeriledeputatului roman $i trimise memoriul cancelarului aulic care sa -$idea in grabs parerea.

Cancelaria respinse 2) ideea unei investigatii atat de minutioaserdin cauza nelini$tii manifestate de Sa.rbi 3) $i a grelelor cheltueli

') In aceasta privin(a chiar D. Tichindeal ii procurase eateva exemple v. Anexe.2) D. loanovici, I c., p. 268.') In 9.11.1816 Comunitatea Sarbeasca din Arad adresa Imparatulni o protestatie contra in-

tregii stari de fart din Eparhia Aradului vaduvia, si contra , calomniilor si exagerarilor din reti-tle Romanilor" cari instrainasera inima M. Sale de prea credincioasa natie sarbeasca. La urmaurmei chiar dace Dnele din calomniile Romanilor (recte ale unor profeseri, preoti protopopi)

www.dacoromanica.ro

'9

necesitate de o astfel de cercetare ce ar dura mai multi ani. Imps-ratul consintii 1) sä se ra.ma.ra la procedeul de pang. atunci, dar cerusg. se urgenteze lucrurile $i comisia sa." -$i. reia activitatea.

Inceputul de samagirilor lui Nicoara% Problemacheltuelilor.

Chemat de presediatele comisiunii $i de Baronul Wenkheim sg.fie prezent la cercetarile cari trebuiau sa fie reluate la sfarsitul luiApril, 2) M. Nicoara se hota.ri sg. clarifice inainte de plecare ulti-'Bele chestiuni.

Intr'o audientg. particularg. 3) arata Imparatului ca ()data cuterminarea anchetei, misiunea lui lua sfax$it. In consecinta. gg.sea na-tural $i indispensabil ca inainte de incheerea raportului, comisiuneasa ia in desbatere $i laturea financiara a acestei lupte $i straduinti,deoarece cheltuelile necesitate fusesera. acoperite numai din impru-inuturi contractate in numele diferitilor preoti $i protopopi. Ace$tia,datoritl sarAciei $i foametei care bantuia de trei ani de zile aceleregiuni, se ga.seau in imposibilitate de a se achita con$tiincios deobligatii. Din moment ce comisia ar recunoa$te $i aproba aceste chel-tueli, s'ar putea face un singur imprumut pentru totalitatea lor ; dinacesta s'ar restitui apoi tuturor creditorilor banii imprumutati. S'arrealiza astfel marele benef!ciu de a avea un singur creditor $i nu oceata numeroasa cu tot atatea pretentii $i nemultumiri. Cand vorbeade un singur creditor" M. Nicoara.' se gandea la un imprumut din.erariul public (al statului) ; iar in ce prive$te lichidarea datoriilor to-talizate astfel, comisia de comun acord cu frunta$ii clerului romanesc_ar putea decide modalitatea cea mai onorabila..

El opina ca amortizarea sa se facg. prin contributia benevola aRomamilor in timp de ca.tiva ani, conlributia prin care $i cel ce arda un ban s'ar putea mandri ca.' a pus o cara.mida. la temelia fericiriipoporului $i ar blagoslovi in veci milostiva indurare a M. Sale".Mai prevedea $i eventualitatea aparitiei unui mare binefAcitor caresg. ia asupra.' -$i intreaga datorie, salvand pe cei nevoia$i.

Rispunsul ImpAratului dupe o scurta. meditatie fu acesta : Ge-ar avea vreun temeiunici atunci, continua protestatia, nu e drept ca pentru excesele until saualtui individ sit se pedopseasca o natio intreaga turburandu-i prwilegiile". In concluzie ei roagain toata umilin(a pe M. Sa ca in puterea libertatilor natiumi sarbesti, sa intareasca pc episcopu Iales In sensul acestor privilsgii gi pe baza canoanelor aducand astfel o mingaere comunita(iisarbesti gi evitand indadirea urii intro natiuni, provocata de aspirantii la episcopie. loanovici,1. c., Rev. Teol.", p. 270.

') lbldem.2) Memoriul catre Ustnoff, Anexa Nr. CXLI scrisorile Baronului Wenkheim dare M.

Nicoara, din 26.111 §i 9.IV.1816 (Anexele Nr. XCI3) Memoriul citat (CXLI) si Ms. 2445 din ciorna citata.

§iXCIII.Si

www.dacoromanica.ro

95

hen Sie mir das zuschriftlich, and Ich versichere Sie, Bass Ich kei-nen Missbrauch davon machen werde" 1).

Ca urmare acestui indemn Nicoara se decide sa-$i transcrie gan-durile $i rugamintea pe hartie sa le prezinte la 28 Aprilie spreaprobare.

Raspunsul care sosi tarziu, era de natura a mai lungi boala incase : i se cerea sa dea specificatia justa a cheltuelilor fa.' cute.

Timpul insa trecea. Nerabdator sal ajunga acasa pentru a luaparte la lucrul comisiei, Nicoara se sbuciuma mutt vaza.ndu-se impie-decat de a pa..rasi Viena din cauza lipsei de bani $i din scrupulozi-tatea prea mare care-1 indemna s5. nu piece inainte de a fi rezolvatchestiunea datoriilor. Zabovirea lui in capitala Imparatiei atunci candera asteptat cu atata infrigurare acasa, dader du$manilor prilej laclevetiri $i murmur, ce se rasfrangeau nelast in sufletele alorEpiscopul Vulcan din nou pierdea nadejdea, contribuind prin aceastala ruptura intre Tichindeal Nicoara. In $oapta.', Nicoara era invi-nuit ca ar fi alunecat pe panta egoismului $i ca ar fi tradat intere-sele neamului. Se svonea prin pescuitori in apa tulbure $i de aceastanu erau straini nici Sarbii ca el la Viena nu mai avea nimic delucrat pentru natie, farce numai petrecea $i punea la cale posibilitatide intrare in functii mari imparatesti. Erau scornituri cari faceau

roseasca. obrazul" Domnu ui loan Puspoki sau indemnau (separe) $i pe Episcopul Vulcan sal inceteze corespondenta.

Toate acestea 11 faceau pe M. Nicoara sa sufere. La inceputullui Aprilie el scria indurerat reveritului Parinte cat de strain $i dedeparte se simtea de toate acuzatiile calomaioase 8).

* *

Pe de aka parte lunga sedisvacanta a Aradului umplea de furiemandria Mitropolitului $i clerului superior sarbesc. Jinduitori la vla-tlicie se ivesc din ce in ce mai multi. Pavel Kenghelat, arhimandri-tul Manastirii Sf. Gheorghe din Banat, cauta sa convinga pe D.Tichindeal cu tot felul de promisiuni faca atmosfera." tntre Ro-mani ca sa-1 ceara pe el ca episcop 4). El ravnise la episcopia Ar-dealului inci din 1807 6) $i acum se ara.'ta inclinat $i spre unire (eun-dem populum ad ritum catholicum perducere intentionari") daca eravorba se." poati ajunge in fruntea Diecezet Aradului prin sprijin ro-manesc ; ba chiar incerca sa $i dovedeasca o origine romaneasca.(quod eundem ab antenatis Marusianos quondam partes habitanti-

1) Dati-mi aceasta in scris §i eu vá asigur sa nu fac nici o ,intrebuintare inclaritnic0din ea. (M. Nicoara).

2) Anexa Nr. XC.3) Care Vulcan, Anexa Nr. XCII4) Anexa Nr. LXIX

I. Lupa§, Studii §i Conferinte" I. c 8928, p. 419-420.

gi

gi

2)

sa-isi

sai.

sa

www.dacoromanica.ro

96

bus, rascianisatum Ara diensis Dioeceseos descendentem esse sciant "')..Moise Manuilovici nu inceta nici el a momi, sau a obliga pe.

multi sa-i iscaleasca atestate binevoitoare 2),:',fapt care deschideAdmiaistratorului Procopie Bolici pofta sa uzeze de autoritatea safacand o propaganda antiuniata pentru a smulge alte atestate In fa-voarea sa. Lamentabil aspect de demagogie electoral& I Bolici chiara inaintat Imparatului o petitie in care, pe langa multe altele, atra-gea atentia M. Sale ca din moment ce fusese gasit competent pentrufunctia de administrator. ar fi bun $i de episcop 3).

Va'xful atator amaraciuni, pe care Nicoara le resim tea la VienaIn tot momentul, II puneau acum reprosurile din ce in ce mai agitateale Mitropolitului din Carlovet. Intr'o scrisoare din 10 Mai 1817adresata Imparatului, Stratimirovici cauta sa discrediteze intreagastradanie pentru emanciparea Romanilor. Prima idee, de a cere unRoman ca episcop la Arad scria Mitropolitul nu vine dela cle-rul $i poporul valah, ci este machinatiunea secrets a lui M. Nicoarara dascalilor dela $coala preparanda din Arad : Mihut, Iorgovici, Dia-conovici, Tichindeal, $i a unor protopopi vaduvi. Numai acestia auaruncat invinuirile de tot felul asupra clerului $i Mitropolitului sar-besc. Si chiar daces s'ar admite unele din invinuirile aduse, nu trebuepedepsita biserica ; privilegiile sent ale bisericii, iar picatele stint ale slu-jitorilor ei, acestea Ins& n'au a face una cu alta, nici atunci candpacatele oamenilor se ascund dupa scutul privilegiilor bisericii" 4),

Intre acestea Imparztul se pregatea pentru o vizita in GalitiarArdeal $i Banat. Vestea ajunse la urechile lui M. Nicoara ; el segrabi sal intrebe cum va solutiona arzatoarea lui dorinta. FranciscI ii promise toata solicitudinea $i-1 sfatui sa mai faces un recurs, pecare prevazut cu augusta lui apostila inainteze apoi CancelarieiAulice spre rezolvare. Pe ziva de 2 lunie prezenta o petitie in sensulcelor stabilite, cerand tot °data avansarea unei sume de 1500 fiorini,,pentru acoperirea nevoilor imediate. Drept raspuns Cancelaria cerudin nou specificatia cheltuelilor avute $i a celor ce vor fi inca. de.lipsa pe viitor".

La 7 Iunie 1817 5) Nicoara lamurea in scris ca a insemna et],

a ma nuntul toate cheltuelele sau pe zi sau pe luna, care s'au facut inlucrul acesta din luna lui August 1815 pang. aici" i-ar fi fa..ra. pu-tinta". Motivele erau multe $i grele : in primul rand cheltuelile nufusesera facute numai de el, ci $i de tovarasii lui, deci n'ar putea da.seama de ce au cheltuit ceilalti. Apoi multi bani se dusesera $i pe ca-litorii, dela Viena acasi $i inapoi, sau chiar in eparhie, in conditiit

11 Anexa Nr. LXX2) Scrisorile XCV, XCVI, XCVII, XCIX.') Anexa Nr.4) A SAdean, Apostolatill", p. 24; 1). Ioanovici Rev. Teol.", p. 27L5) Anexa Nr. XCIV.

gi

sa-I

X(,V.

www.dacoromanica.ro

97

putin prielnice si cu mari greotati incopcete, cat era peste putinta,a insemna la vreme toate cu amanuntul. De altfel caile sau zabovi-rile in orase s'au facut intotdeauna in lipsa cea mai mare si duperpoftirea cea mai grabnica a starilor". In ce priveste cheltuelile vii-toare, marturisea pe buna dreptate ca nu le poate prevedea, deoareceele depindeau de timpul cat va mai fi retinut la Viena si de ce ur-mari vor mai fi". Nici nu stia daca.' se reincepuse ancheta comisieisi nici tezultntele nu le cunostea.

Totusi el adaoga o lista aproximativa." a cheltuelilor si propunea,din nou ideea unui imprumut de 18.000 florini din erariul imparatesc.

Pentru rezolutie trebuia sa mai astepte.

Singur Si Fara ajutor la Viena, Uneltiri Si intrigi acasa,

Intre timp, la 20 Iulie, Imparatul pleca in Galitia, lasandu-1 faranici un ra.spuns. Calatoria prin Transilvania si Banat dura mai multeluni (pana.' in Septembrie) *deoarece Augustul Suveran venea sa seintereseze de pra.' dul produs prin acele locuri de nemai auzita foa-mete si saracie din anii 1815 1817'). Aceasta calamitate care cazusepeste provinciile saracite de ultimele evenimente se rasfrangea siasupra celorlalte regiuni. La Viena se aruncau in Dunare cantitatimari de cereale mucegaite si intrate in fermentatie din cauza ploilorexcesive ; procurarea de alimente devenise impovarator de grea, iarperinea era facuta adesea din scoarta copacilor sau alts data in locde sare cu cenuse". Sanatatea lui M. Nicoara se resimti si ea de lipsahranei. Cand a incercat sa arate cu lacrimi in ochi cateva bu-cati din perinea ce se manca de saracime la Viena, Contele Sedel-nitzki, ministrul politiei, s'a aratat nepasator. Ce1 priv a pe miniqtrudaca Moise Nicoara avea ce manca ? Interesul lui va fl altul si acesta11 vom vedea mai jos.

spunsul ordonat de M. Sa nu mai venea ; °data plecat Impa-ratul, rezolutia lancezea si ea.

Comisia trebuia sa-si reia in curand activitatea si M. Nicoarase, nelinistea de zabovirea lui la Viena, cu atat mai malt cu cat fu-

1) Cf. Gh. Barit, Fcirift al se diu istoria Transilvaniei , 1, p 55 ; la M. Nicoara, ms.2445, ciorna Arita Despre unele parti unde foametea banti ise mai tare, M. Nicoara ne arata capopulatia din sate era redusa is jurnatate si case intregi ramaneau fara slap:. i Moartea ceamai chinuitoare ii secera pe capete : . on en trouvait les c davres" et les squelettes encore res-pirants dans les rues et !es places publiques des villes et sur les routes publiques 11 fallaitetre temoin oculaire pour pouvoir s'en faire une idee, dont on ne pourrait jamais donner unedescription Le ble et les cereales etaient montees a un prix 20 et 25 fois plus haiut que 2-3annees auparavant. A des comtes qui ne souffraient point de la disette on mettait des gardesaux principales entrees et comunications pour en defendre yentree des malheureux affames etenerves, qui ne presentaient qui l'ombre d'etres vivants. Par les registres de bapteme a eta con-state que dans quelques villages pendant les 2 anneess de 1815-1817 pas un enfant nest ne."

7

,

www.dacoromanica.ro

98

sese anuntat de ai sai ca absenta lui, in toiul anchetelor, va face pemulti sa se traga inapoi" '), dand loc la neincrederi si banueli".

Presimtirile lui incepeau cu incetul cu incetul sa se adevereasci.Fire le se incalceau.La petitia sa din 7 Iunie Cancelaria ii raspundea abia la 29 Julie

ca. n'are nemica mai mult cu lucrul Rumanilor, nici va sa tie".Nicoara nu dezarma.' totusi, ci se duse sa.' comunice rezultatul

acesta Arhiducelui Rainer, loctiitorul Imparatului, dela care primistereotipul sfat sa. mai faca. un recurs. Si a mai facut nu unul, ci treirecursuri, la 6, 9 gi 12 August 2). In cel din 6 August arata ca. rezo-lutia negativa.' data de Cancelaria insemna stricaciunea deapurureaga lucrului, purtat cu atata speranta de doi ani prin invoirea M. Sale".In loc de mangaere, numai cea mai mare intristare trebue sa asteptetoti, iara. altii gi saracie gi nefericire. Din moment ce M. Sa a cunos-cut ca dreapta cererea Rumanilor si vrednica de a o ispiti cu ama.-runtul, apriat lucru este ca nici pornirea gi nici continuarea lucrului"nu se putea face fares cheltueli, asa dares nu e nici o necuviinta saunedreptate a da slobozenie inalta" sa se imprumute suma intreaga.' de18.000 11. din erariul imparatesc sau dintr'un fond public si apoi princolectii adecci prin strcingere de bani care tot insul de buns voe ar da,sa se plciteascii in decurs de 2 ani sau poate mai multi'.

La 9 August Nicoara amintea iarasi trista soarta in care seafla din cauza mizeriei si Jipsei de bani. El nu mai avea nimic, iarcreditorii 11 chinuiau cu plata datoriilor. De aceea se vedea acumsilit a cere ca anticipatie suma de 6,500 fl. pentru a putea a chita pecreditorii din Viena gi pleca acasa, china nu ,trece toata.' comisia"la care multe se puteau intampla cu Rumanii nepriceputi". In cazcontrar rispunderea ar cadea pe capul sau, fares ca el sa gtie cevadin cele petrecute in lipsa lui.

Petitia din 12 August o adresa direct Arhiducelui Rainer, cerandcu toata staruinta sa se faca °data. dreptate unei cereri legale. Inacelagi timp trimesese vorba. alor sai sa caute sa iasa in calea Impara-tului convinga de necesitatea unei rezolutii care nu mai putea in-tarzia, atat in privinta taraganelii lucrului comisiei cat si a gederiilui la Viena.

Dar stradania se va dovedi gi aici zadarnica.' pentruca Impara-tul va ocoli regiunile muresene, trecand la intoarcere mai pe la sudprin Caransebes gi cu toate bunele incentii de a-I intampina si acolo,nu vor reusi *).

In schimb in aceasta vreme de asteptare chinuita firele unelti-rilor contra lui se depanau cu succes. Legaturile cu cei de acasi erau

1) Anexa Nr. XCIV') Anexele Nr XCIX, C, Cl*) Notes : Scrisoarea lui Nicolae Suciu qi Teodor Popovici. Anexe Clll §i CV.

gi sa.-1

www.dacoromanica.ro

99

vsupravekheate, ,a$a fel a nu -mai putea afla nici o $tire dela ei. Candcand reu$ea sa le scrie sa-i trimita din banii necesari achitarii da-

-toriilor. Dar durere ! :desbinarea se produsese intre Romani.Cancelaria Aulica $i Ministerul Politiei, din partea lor, 1$i ara.-

J--tau fat& de Nicoara desgustul pentru clerul gi poporul romanesc, pecari ti considerau nedemni de sacrificiul lui. Din multe parti i se sop -teau indemnuri sa pirlseasci pe blastamatii aceia" gi sa-$1 caute deinteresul sau personal... Ei se ara..tau gata sa-i ofere o diregatorie

- acolo. Gindurile ascunse ale guvernului mergeau $i mai departe : cu.ocazie i se propunea ea faca." cererea de episcop in numele sa.'ugi pen -tru sine l). Alta data era sfatuit sa sustira candidatura Arhimandri-

,-tului Kenghelat, in schimbul lichidarii datoriilor 2). Schimbul adeva.rat era ins& altul, era posibilitatea atingerii tintei vechilor stra.danii-ale politicei habsburgice : intensificarea propagandei catolice $i fa.-vorizarea unirei. M. Nicoara le simtea toate acestea $i $tia siguruncle ar -fi dus o pastorire de episcop a Sarbului Kenghelat". (Doaraacesta era cel ce promisese toata solicitudinea pentru adoptarea uni--rii). Dar -el nu-$i putea vinde cn$tiinta $i refuza cu indignare oncepropunere necinstita. 3). Moise Nicoara nu se putea transforma in unealta4ufmanilor. El nu putea fi &add tor nici lard de neamul sau, nici fatei4e religie. .Prefera tarasca zilele de azi pe maine in cea mai nea-,gra mizerie, ,fortat sa-$i amaneteze chiar $i din haine, dar sufletulnu $i-1 putea corupe.

Probitatea intransigenta deputatului roman aparura guvernu-ca inoportune $i stanjenitoare. De aceea se incerca atunci un

mijlo mult mai lag -$i anume acela de a rispandi neincredere $i des-.curajare in sufletele celor de acasa.

Dupes plecarea Imparatului in calatorie, se trimise la 12 August1817, prin cancelaria judeteana, un .intimat" tuturor parohiilor din,[Banat ;$i Cri$ana. Li se punea in. vedere sa impiedice orice strangerevde bani pentru Nicoara, pentruca el ar .fi cerut ace$ti bani dela M..Sa Imparatul pentru platirea datoriilor pe care el singur (Nicoara)ile-a Amt. Pentru aceea pazitoriul de loc, sfatul craesc hunguresc

.va propune de bine au aflat, ca voi sa va truditi a pazi, ca sa nudndrazneasca susnumitul ceratoriul dela oamenii norodului, darvartos dela supu$ii cei pro$ti, spre sfar$itul cel mai sus zis, bani a:strange" ').

Pe alte cai, °data cu publicarea acestui intimat impara.' tesc" seca.uta a se raspandi intre Romani tot felul de clevetiri $i $oapte des-

') Cf. si Ms. 2447, f. 13, Memorii din inchisoare.2) Memorial catre Ustinof, Anexa Nr. CXL15) Ibidem (en declarant que c'est lache et indigne d'attenter de cette maniere a mon caw

3ractere, voulant par une corruption detestable me rendre traitre eavers ma religion et ma nation"),

7.

alti

sa-$i

gilui

,si

.amai

www.dacoromanica.ro

100

pre viata necinstita" pe care o ducea' M. Nicoara la Viena,- cardnu ca nu putea veni acasa, se spunea, dar se lasase cu desavargire--de lucrul romanesc.

Din partea ei comisia intrebuinta toate mijloacele pentru a des-chide drum unirii. Profitand de absenta lui M. Nicoara, se ceru,printr'un profesor", ,unui numar de preoti" consimtamantul la inlo-cuirea calendarului iulian prin cel gregorian gi introducerea literelorlatine in locul celor cirilice. ,Nev-rand ei sa dee", ca poati in-gela, li s'a zis ca.' atestatul era cerut de M. Nicoara. Preotii, neso-cotind ca era ingelaciune au dat atestat 2) far& sa cunoasca cei mai'multi dintre ei slovele latinegti". Profesorul" pe care-1 numegte Ni-coara era Constantin Diaconovici Loga, partizan al acestei schim-bari ; el insusi folosise alfabetul latin in gcoala primary romaneascadin Buda, infiintata de el 8).

Tichindeal moare !

Alaturi de Diaconovici Loga, ca sfatuitor (poate chiar gi iscalitin numita declaratie), apare D. Tichindeal. Dugman neinduplecatSarbilor gi partizan consecvent al latinizarii culturii noastre, influ-entat gi de Episcopul dela Oradea, Tichindeal ura tot ce putea amintio urma de dominatie sarba, admitand la rigoare o apropiere in con--vingeri de biserica units. In ultima scrisoare ce o trimetea lui Ni-coara, la 14 August 1816, ii spunea clar ca. Orice lucru, socot caar fi bine sa to intelegi gi cu Mogul dela Oradea Mare..." iar rela-tarea Intamplarii urmatoare pe care o face lui Nicoara invedereazapandurile ce le nutrea Deunazi satul Ghiroc (langa Timisoara) de300 case de Romani foarte bogati, prin vile-gpanul Mujlai, au fa.' cut-de gtire lui Vulcan ca va sa se uneasca. Dar Vladica Timigorii ca-se nu se lipseasca de tresulele cele simonicegti an trimis pe Arhiman-dritul Augustin Petrovici gi pe Protopopul Vasile Gheorghevici casa-i intoarca ; aceqti doi tedhart cu cuvinte foarte grozave in contraIegii i-au gi intors ; dara candu-se din partea Varmegii in cvizitiunes'au trimis relatia la sus, gi acum Vladicul cu Arhimandritul gi Pro-topopul sunt inghetati de frica".

Tot in scrisoarea aceasta Tichindeal repeta categoric : Scope

1) Cf. P. S. Molin, Ajurisirea lui M. Aricoarci. Trei documente asupra luptclnr noastre-biserice#i in Banat", Oravita 1925, p. 22. Ac.st intimat prescos din latinie" adeca tradus, alost &it in arhiva comunei bisericesti gr. ort. rom. din Maidan langa Oravita".

2) Vezi citatele din diferitele memorii ale lui M. Nicoara, Recursul cel mare (15 August--1819) dare Imparatul gi ciorna franceza amtinuntitil din Ms. 2445.

3) Cf. D Ioanovici, Aiserica *coala" 1918, Nr. 8 ; Dr. T. Botis, Istoria $coalei Nor-male (pretarandiei) si a Instrintului Teologic ort. roni. din Arad` 1924, p. 22, passim.

sa i

aL

:

:

§i

www.dacoromanica.ro

101

rfrieu ,e a ne despcirti de Sdrbi, i de nu e ci al Domnitale acesta, inceatcl_intre nor corespondenfia"1).

In ce prive$te atitudinea lui in timpul cat Nicoara suferea la.Viena $i era obiect de uneltiri acasa., reproducem mai jos o dure-,roasa marturie 2). E scrisoarea adresata de el Protopopului Th. Po-povici din Chisineu: Sosind in Arad la Domnul Diaconovici (Loga)am vazut Inca scrisoare dela M. Nicoara in care catre banii cei tri-megi Inca mai cere 6000 de florinti. Stiu ca ti-a inaparti$it-o D. Dia-conovici prin. popa din Erdeii$ 2).

Prea cinstite Domnule Protopresbiter ! Mai fa-te surd de catrea$a lucruri gi scrisori $i indatoriri pentru Nicoara; pe vorba popiiSerban, sau pe scrisoarea D. Diaconovici nu te mai pune, ca dato-ra$ii te pun in .grija, grija Ili pierde pofta de a manca $i dormi acesteiti stria sanatatea $i stricandu-se sanatatea tine omul in bete$ug $i_a$a urmeaza scurtarea vietii. Si Domnia-ta egti de lipsa sa mai fii.sanatos si sa. traesti multi ani.

Banff mai mult nici un creitar nu trimite ; nu crede cci nu are cure veni acasci ; acele sunt scornituri ca sd mai aiba cu ce cedea la Vie-nna. la nu trimiteti de Yezi nu va veni; ba frumos vine ca popa.Dela Arad nu mai scria sa vina, farce scrie-i Domnia-ta lui Nicoara

-sa. vina acasa $i bani nu sa ai de unde trimite, $i sa nu $ads maimult pe cheltuiala clerului din Arad la Viena, ca nu are acuma niciun lucru mai mult acolo.

Aceasta am voit a-ti scria, intai ca sa dobandim episcop mai.cu graba."; a doua ca sa. va. pastrali de datorii $i cheltueli mai mult,a treia ca sa te imbucuri de rodurile acute (?) $i scrisoarea sa. nu.0 arati la nime".

Citind randurile de mai sus, sufletul ni se strange la gandul ca..ele porneau din inima unui Roman, mare luptator, contra unui frate-care-$i sacrifica viata $i sanatatea in slujba aceluia$i ideal roma.-nese. Cat rau se pricinuia prin aceasta ducerii la bun sfar$it a ac-tiunii intreprinse!

Calomniile prindeau usor caci invinuitul nu era prezent sa se apere.Acuzarea apare aici cu atat mai dureroasa, cu cat venea dela un onace el insusi suferise de pe urma nedreptelor invinuiri $i scri-sese °data. Imparatului ca : Dreptul sfant al apara.rii $i dreptul dea nu fi condamnat neascultat nu se refuza.' nici celui mai mare fa.'ca-tor de rele". Acest drept $i-1 ceruse $i el dela Majestatea Sa.

Scurta vreme dupa aceasta ie$ire fats. de M. Nicoara, D. Ti-chindeal se imbolnavi $i infra. inteun spital din Timi$oara, unde muri

1) Anexa Nr. LXX11.2) Anexa Nr. C1V. Data : 28 Octombrie 1817, Becicherecul mic. Scriaoarea face parte tot

hartiile ran:Lase dela M. Nicoara.') Sat in Judetul Arad, azi Padureni.

Ain

www.dacoromanica.ro

102

In ziva de 19 Ianuarie 1818..Daca ar fi. trait 'se: vada suf6rinteIe fratelui sau de luptii, desigur ca pana.' la urma s'ar Li. convins de nedreptatea acuzatiei ce-i adusese si, Intors cu dragoste, catre cel pri-gonit, nu 1-ar fi lasat prada sdruncina'rii totale.

Nicoara se sbalea la Viena sa razbeasca prin toate piedicile si anu banuia cat de mare era prabusirea la ai sai acasa,..

* *

Aceasta nu era decal una, din laturile disidentelor, neincrederilor si tradarilor. Sarbii lucrau si ei castige cozile de topor, ex-.ploatand naivitatea unora sau magulind ambitiile altora. Primii cas-tigati pentru cauza sarbeasca furl Profesorul .1. Iorgovici (cunoscut-si din delegatia din 1816 la Sinod) si protopopul SirieiGheorghe Chirilovici1).

Cand s'au ficut anchetele comisiei, Iorgovici a dat o declaratiefavorabila Sarbilor, pe care au iscalit-o gi alti profesori 2), con-tribuind prin aceasta la discreditarea actiunii lui 1VI. Nicoara.' In fata.,multor slabi de Inger. Dup.& cat se pare I-a instiintat apoi pe Ni-coara de ce ficuse si cauza sa se scuze aruncand vina In spinareatuturor Romanilor. In dragostea sa fra teasca." Nicoara nu putea decatsa se intristeze si exlama S. -i iertam, ca e copil cu patimi si nu .

tie ce face ! ! Paziti-va. saraci Rumani, ca. voi Inca nu stiti sa pre-vedeti toate 3).

Cu toate acestea mai ramasese statornica o buns parte din preoti,al caror suflet era admirabilul Roman din Siclau, preotul TheodorSerban gi Joan Serban namesnicul din Zarand, fostul lui ajutor laViena. Si nu te 1ntristeze", Ii scria Th. erban 4), nici sa te spai-manteze clefetele acestea ce se and pela noi, ca aceste toate in desert -

se fac din atatarea Sarbilor ; toate ce s'au scris prin Iorgovici Dom-niei-tale nimica se vor face, ca despre partea noastrd a Natiei cet_curate romdnefti de legea prea mdritd nimica Indemn nam avut ; nicin'am stint de scrisoarea dansului ; n'am stiut precum n'au stint stra.-jerii cei ce strajueau Mormantul cand au Inviat Hristos, adevargraesc.

Cele de noi Domniei-tale Incredintate gi Inainte date lucra-lebucuros si voios fara nici o frica, cu ajutorul Tatalui ceresc. Dupl.primirea scrisorii din Viena noud trimisa In 5 zile Iunie 1817 dap&cum mi-ai scris fratia to asa am savarsit, cu Parintele Domnul ProtaChisineului va.zand pentru lorgovici ce planueste mult .ne-am socotit -

cine ar fi atatatoriul... st dansul cu ale lui lucruri on de cine va fi,1) Cf. scrisorile (dele. Anexe) pe anii 1816-1817.2) Nicoara, Recursul din .6 August 1819. Anexa CXXI.I) Din insemnarile zilnicc in calendar (1817) Ms 4645, la 3/15 Iunie.-4) Anexa Nr. XCVll (din 22 lunie 1817).

si

si

.

Galleir

www.dacoromanica.ro

103

tndemnat, va ramanea in urrna, ca un purtator de fleacuri, ca Dum-nezeu privegheaza $i cauti sa vaza cine dupes ce urmeaza".

In ce priveste actiunea protopopului din Gala, schimbarea nueste surprinzatoare, deoarece el $i la inceputul lucrului in 1815 facearezerveie sale, nesfiindu-se a merge la Carlovet pentru a vorbi cuMitropolitul'). In 1816, prin Aprilie, cared Nicoara staruia pentruadmiterea delegatiei romane la Sinodul electoral, Protopopul din Galas'a alaturat partidei nationaliste, poate in speranta unei sustineri decandidatura. 2). °data. cu 1817 s'a intors din nou la vechii lui prieteni,aducand cu sine mai multi &litre preoti 3). De Nicoara nici nu maivoia sa auda.

Cei ce mai rama.' sesera credincio$i se straduiau sa indeplineascamult putinul cerut de delegatul for dela Viena, dar cum scrisorile eraucenzurate (iar unele sustrase), trecea mult timp panes capatau cevaveste. Cei cari nu primeau nici atat igi inchipuiau ca el nu le scria$i c5.4 parasise.

Apelurile lui nu mai gaseau rasunet in inimile multora. Eu nupricep insinua Domnul Director Ioan PiispOki dela Oradea 4)adresandu-se preotilor $i protopopilor, ce lucru poate sa fie qi cepricini are Ablegatul Natiei a ne tine cu vorbe $1 cu scrisori de$erte

ce drept are a ne tine ca $i pe ni$te slujitori ai sai gi a gedeapeste voia Neamului la Viena, $1 din zi in zi a face $1 a ingra.madidatoriile cele multe".

Imparatul s ultima speranta.

La Viena M. Nicoara a$teptase cu infrigurare singura izba vireposibila : venirea Imparatului, in clementa caruia credea cu tarie. Atrebuit sa inregistreeze $i aici o desamagire, caci M. Samai acorda aceea$i bunavointa.

Cand s'a intors din calla.torie, trecand prin Sud Francisc a po-posit $1 la Carlovet, unde trase la Mitropolitul 6). Stratimirovici seva fi folosit de imprejurare sa-I convinga de zadarnicia luptei luiNicoara $1 de ex1stenta unei puternice' (?) opinii pro-sarbe$ti intreRomani.

Pe de o parte intrigile sarbesti, pe de aqa nereu$ita aduceriilui Nicoara la unire, vor fi fost argumente serioase pentru ca Im-

1) Dr. I. Radu 1. c. CV1 (Scrisoarea lui Nicoara cAtre Vulcan).Anexele Nr. L111, LX. Pentru candidatia la episcopie vezi Anexa Nr. L1X ; cf. gi St. Pop,

,FrcimaIntclri romcinqti in jurul scaunului episcopesc ortodox dela Arad" 1929, p. 3.Anexele Nr. C111, CV, CV1.

4) Cf. Anexa Nr. CV111 (Scrisoarea lui Piispoki din Decembrie 1817).') Anexa CV1.

bast nu-i

9)

gi

www.dacoromanica.ro

104

paratul sa dea crezare sfetnicilor dela Viena, cari veneau $i ei cualte $oapte $i insinuari.

Prin Decembrie, primind pe Nicoara din nou in audienta, Fran-cisc I it intreba.' : Dar cine tea obligat sa to angajezi in aceastamisiune" ? N meni, Sire ! Era oare nevoe sa fiu fortat pentru a luaaceasta. sarcina ? Si pentru faptul ca nu am fost constrans, oare drep-tatea pe care o cer dela Majestatea Voastra in numele acelora carean avut incredere in mine $i m'au insarcinat cu aceasta misiune me-rita astfel mai putin atentia M. Voastre" ? Dupa.' care Imparatul, fa.-cand cativa pa$i ganditor, raspunse incetinit : Stii ce? Eu voi punecapat acestui lucru ; 11 voi rezolva dintr'odata". (Je la trancherai(cette affaire) d'un trait et tout d'un coup") ').

* *

totusi rezolvarea a intdrziat sec vinei multd vreme, pcinci in Apri-lie 1818.

Bolnav, slabit de mizeria care-i prapadise sanatatea, Nicoaranu mai a vea nici forta morala sa se intremeze. tiara nadejde, des-pretuit, neluat in socotinta, clevetit in ciaste $i renomie" vigoarea luisufleteasca se macina la gandul ca in via ta. nu dorise decat binele,$i pentru aceasta numele sau ramanea infierat $i infis cu sageatasangeroasa: a descinstirii in ochii lumii ! Au doara va cerceta cinevaca cu ce drept ? au pe nedreptate ? Sin gura pavaza putincioasa con-tra pleznirilor de in$elatorie impotriva asaltur,lor neadevarurilor"Yi ramanea numai constiinfa sa curatc12).

La raspantie.(Decembrie 1817).

Danduli seama de toate pericolele cari amenintau fiinta $i in-tegrita tea neamului $i religiei, Nicoara trimetea Romanilor in lunaDecembrie a anului its t7 o misiva de de$teptare ; era un strigat dealarma catre fratii cari se lasau furati in mrejele ispititoare ale pro-tectorilor". Pentru prima data M. Nicoara (in scrisoare neiscalita) 5)atragea precis atentia asupra Scilei $i Caribdei intre cari se gaseaamenintata fiinta natiei $i religiei noastre 4). Citana auume in cele ceurmeazi cuvintele lui M. Nicoara pentru a nu schimba cu nimic gala-nurile sale :

1) Memoriu1 dare Ustino f (4nexa Nr CXLI.2) Anexa C1X (Gandurt indurerate").3) Cf. aluzi le din scrisoarea lui Piispoki, Anexa Nr. CV111.') Anexa Nr. 1X

gi

*

Si

www.dacoromanica.ro

105

Prate Rumane ! Din zilele cele mai crude a tineretelor mele nucunosc alt.& patima mai puternica si care sa se fi imputerit intru atatasufletului meu ca si iubirea de neamul meu si de fericirea lui ca sa.

scape de jugul cu care e asuprit, si s& se spele de toata lutozia cu-care au fost inegrit 'naintea altor neamuri... Si iata ca. EpiscopiaAradului facu, de multe nesiute se descoperira.' si nevazute iesira lavedere. Multor paru bine din straini ; multor rau ca nu vor sa ajungaRumariii la ceva luminare ; altii voind a-i despa..rti de Sarbi, voiausa-i mai slabeascIL si apucandu-i sub ghiarele sale mai mult nici o na-deide sal nu poatd avea a mantuirei sale. Cea mai mare parte au so-cotit prilejul acesta mai bun a fi spre aceea ca Episcopia aceastao aduca la unire. Nu pentru alta, ci numai ca aga astazi mane and-gind pe unii si -altii cu diregatorii, sa se insoare pe cum toti cei_mai multi uniti fac si sa iee popistagita, gi aga Incet amestecan--du-se cu Ungurii si cu Nemtii, sa. 'se faces popistasi, si fcictindu-se tofiincet Nemti Si Unguri set stearges neamul roma nese.

Pe Ruma.ni atata si indeamna asupra Sa.rbilor, pe Sarbi asupraRumanilar, adeca, ca ,nici unul, nici altul lasandu-se, in urma. sa sefaces imperechere, si amandoi slabind sa fie jertva.' dusmanilor, si sa.le strice privilegiurile prin care singur numai au stat pang. acum le-gea noastra in Cara ungureasca. si limba ; ca micar de au si LostSarbii dusmani Umbel ruma.nesti, totu$i nu au putut sterge cu toatemijlocirile si Lehnele tor, insa facandu-se cineva popistas sau unit si.apoi sa se insoare Cu o popistasita, atunci pace de rumanie si de limbaacestuea si a flilor lui".

Iata cum vedea N.I. Nicoara problema alipirii noastre de uniti :ca o desnationalizare ! si nu ca o inviere a neamului.

Idealul lui era sa fun tare in fata oricarei tentative de sugru-_mare a neamului si gasea ca politica urmata de Sarbii asupritori fu-sese cea mai mare gregala. pe care putusera s'o faces. Caci la urmaurmei si ei erau o nattune minoritara ce nu putea fi admisa pe piciorde egalitate cu cele doua.. natiuni dominante. In nepriceperea si egois-.mul for Sarbii vrusesera sa se inchida. in privilegule for ca intr'unturn de hides, nelasand lumina sa straluceasca si peste biata natiuneromana. Ei nu. si dadeau seama ca politica habsburgica fusese tot-deauna : Divide et impera" 1). Lupta lui M. Nicoara era lupta pentruo egatitate absolutes cu Sarbii, pentru ca egah fund sä. se polta res-pecter reciproc gi impreund. sa reziste altor dusmani mai mare. Dcaceea pretindea lumina, scoala. romaneasca si episcop roma.nesc ; darintelegea sa ramanein alaturi de singurii ortodocsi din imperiu atata

')AceastA temA o aprofundeaza M. Nicoara in anul urmator (18 6), in Consideratiunile"Bale istorice asupra political de desbinare reltgioasa intreprinsa de Habsburgi intre Romani, siRomani si Sarbi sau, cum spunea el insusi, pentru prefacerea neamului si a religii, nemti siunguri", v. Anexa CXXIV.

sa

at

www.dacoromanica.ro

106

timp cat ortodoxia noastra.' n'ar fi fost In stare sa tin& piept influ-entelor straine. El ura pe asupritori, adica pe marii clerului sarbescsi va lupta pan& la sfarsit contra for ; dar nu ura si principiile bi-sericii, care erau comune.

N'a fost Inteles de toti si putini 1-au urmat pan. la sfarsit.

Neinteles de nimeni". Din nou intre ai sal (dinAprilie 1818).

Chinurile si umilintele indurate la Viena se sfarseau Ia incepu-tul lui Aprilie 1818, printr'o umilinta si o infrangere. La 11 Martie1818 fa cuse un nou recurs catre M. Sa In care arata starea despe-rata In care-1 adusesera uneltirile vrajmase. Imparatul dispuse s. ise dea 300 florini ca sit poata pleca acasa ; de lichidarea datoriilornici nu era vorba. Ba mai mult : cei 300 florini nu i se inmanau de-cat In momentul dupa ce va fi gata cu toate si-i va fi ramas numaisa. se suie In trasura si sa piece. Cand i se adusera.' banii printr'unslujitor" dela politie, i se ceru chitanta de primire. Astfel primi milaimparateasca, gest injositor pentru mandria lui M. Nicoara si tot dinmila" Imparateasca fu condus la plecare de agenti a pohtiei pentrusiguranta sa despre partea creditorilor" 2) ; amintirea acestor precau-tiuni se va intipari sinistru in memoria deputatului Romanilor, ro-zandu-i in tacere sufletul, ca si carii ce sfredelesc pe nesimtite unlemn tare.

Venea acasa cu dor de liniste, cu dor de tihna, ca reintrematsa poata iarasi sta gata de rezistenta In fata eventualita Won DelaViena trecuse pela Pojon (Presburg) ca sa-si mai Invioreze sufletulcu amintirile fericite ale timpului de inva tatura ; trecea sa-si vada.profesorii si sa-si mai descarce sufletul. La Buda poposea la PetruMaior 3). Acasa la Jula sosea In ziva de 19 Aprilie.

Dar In loc de mangaere gasea destramare, confusie si neincre-dere. Multi 11 ocoleau din teama de a nu fi banuiti partasi, altii nu-1mai recunosteau ca deputat. Abia trei-patru din vechii lui devotati11 vizitau si dela ei Intelese M. Nicoara tot ce se petrecuse In absentssa. Chiar cei bine intentionati fat& de el manifestau team& si se ab-tineau de a fi prea mult In contact cu el.

Toti erau banuitori. Autoratatile imparatesti sau austriece it cre-deau vandut Ungurilor ; autoritatile judetene, deci unguresti 11

nuiau ca om al Austriacilor. Sarbii si mai ales clerul superior 11 de-

1) Cf. aceeasi scrisoare a lui Piispoki, Anexa CV111.2) V. Recursul cel mare din 15 August 181e, Memoriul catre Ustinoff si ciorna francezi

din Ms. 24s9, f. 283.') Ms. 2441, f. 15-16, insemnari din itinerariu.

ba.-

www.dacoromanica.ro

107

clarau promotor al proselitismului pentru unire ; unitli si catolicii \reclean in el un inversunat dusman al unirii. Episcopul Vulcan, Intr'unmoment de mare enervare, Ii imputa cu lacrimi in Dtaomori I N'am un dusman mai mare pe lume decal pe D-ta" En,nu sunt dugmanm nimanui pe lume", ra' spunse en durere stapaniti.M. Nicoard. Eu iubesc adevarul dreptatea si umanitatea"

Desamagit si infraut in credinta sa, el renunta la orice lacer-care de desvinovatire. Nu mai voia decat sa se descarce de uriasa,sarcina ce o purta de trei ani pe umerii sli, incredintand toate ac-tele si plenipotentele si &And socoteala Ora la ultimul fir de actin-nea intreprinsi de el. Dar intimatele si ordinele de sus dela Viena

Carlovet Ii paralizau orice incercare. Aceleagi autoritati judetene-care 11 recunoscusera. in 1815 ca deputat al Romanilor it opreau acurn,dela orice contact cu Romanii. In funk 1818 ceru Comitatului 8a in-gadue convocarea clerului de frunte romanesc, pentru a putea des-bate spinoasa problems a cheltuelilor. Facea aceasta pentruca laViena i se daduse a intelege cá. M. Sa nu poate aproba lichidarea-datoriilor numai la rugarea unui Deputat, ci sa se roage toti

impreuna".Drumurile i se in.chideau insl la orice pas. Situatia ramanea tot

incurcatA, iar unii preoti continuau sA. fie chemati in judecata dupaindreptarea consistoriului din Sarbi alca.tuit pentru datoriile pome-nite si asa In multe tipuri neca.jiti si batjocoriti. Apoi far& sa se iee-in privinta dreptatea lor, fdrce s1 se asculte starea gi pricinile lucru-lui lor, adeel pentru episcopie, necontenit Ii infricogau cu executia" 2).

In cautarea sanatatii.

Ingrijorat de starea san&ta..tii sale care se sdruncinase simtitorrM. Nicoara se decise mearga penrru luna Iulie la Balk Herculanesa se vindece. In trecere se opri si la Lugoj, la Protopopul Thomicisi mai ales la Mihut, singurul dintre laici care-i ramasese credinciossi cu care intretinea corespondents.

Odata cu sfarsitul lunii nu se Intoarse direct acasii., ci colin.da.Banatul in lung si in lat pans la Belgrad, vizitand pe unii din frun-tasii romani si cateva din fetele bisericesti. Dintre Sarbi EpiscopulVidac al Varsetuluui Ii arts multi raceala si neincredere. Alti bi-nefacItori" avuseseri dinainte grija sa. raispandeasca svonuri minci-noase cumca.' el s'ar ga.si in Banat ca sa strang5. bani. Episcopul Ste-

1) Ms. 2445 (dorm memodului francaz). Vpus m'a assinez vous Je eu plus grandennemi dans le monde que vous ! Je ne suisAnnemi ersonne repartis-je avec un calms-douleureueux. Jaime la verite, la justice it l'hurnanite".

2) Din Recursul cel lung (15 August 1819) eatte Imparatul. Anexa CXXI.

ochi mar

gi

Ro-manii

sa

I i'ai

www.dacoromanica.ro

108

4an Avacumovici al Timisoarei nici nu voi vorbeasca ; ba trimiseprin eparhie o circular& in care spunea ca, M. Nicoara.' umbla sa-$i

,stranga atestate ca sa fie episcop 1).Abia In 18 August ajungea la Arad si de acolo, dup& un popas

la unchiul sau din Siclau (Theodor Serban), se indrepta spre casa la23 August.

Yrotestatia contra numirii lui Iosif Putnic ca administra-tor (2 Octombrie 1818).

Ajungand acasa mai linistit, o noua lovitura.' trebuia sa-i turburesufletul.

Mitropolitul reusise sa obting. numirea Episcopului losif Putnicca administrator al Diecezei arddane. In ziva de 30 August Consisto-riul Eparhial trimetea o circulars 2) tuturor protopopilor, cari la ran_dul for aveau a o comunica tuturor parohialnicilor preoti cum -fa ;Excelentia Sa Domnul Arhiepiscop si Mitropolit al nostru, DomnulStefau Stratimirovici a anuntat printr'o scrisoare ca. a sa chesaro-craeasca marire bine au voit pe Prea sfintitul Episcop al PacratuluiDomnul Iosif Putnic, ca administrator al va." duvei Eparhiei acesteiaa Aradului a l randui". In consecinta (tot dela Carlovet venea ordi-nul) : Tot clerul al Eparhiei acesteia pre sus numitul Domn Episcopca pre al sew Episcop a-1 primi, a-1 cunoaste si cu toatei cinstea si infratoatii ascultarea luisi totdeuna a areita sd caber. Tot acolo se mai po-runcea ca in slujbele dumnezeesti preotii sa. pomeneasca.' pe Preasfintitul Arhiereul nostru Iosif in locul Excelentei sale Mitropolitulca pang acum.

Noul administrator se incadra deci in toate drepturile episco-pesti. Fa vorit al Mitropolitului, el era in acelasi timp simpatizat side nobilii unguri, datorita.' originii nobile a mamei sale. Se nascuse(1770) in comuna Simand 3) (Judetul Arad) unde-si mai pastra mosiaparinteasca. ; invata de mtc limba romaneasca si multe fete de clericiii erau cunoscute din tinerete. Toata.' stradania lui se rezuma.' la in-ceput in a castiga inimile protopopilor si preotilor romani. Nu inta.ui-pina greutati marl, caci a bil diplomat cum era, mai a vea si darulvorbirii frumoase si atragatoare, si mai ales era totdeauna dispus sa

1) V. cele cateva impresli marunte de calatorie si mici amanunte dintr'o lista de cheltuelizilnice. Acad. Rom. Ms 2441, f 20-22 si Ms. 2443, f. 353-354.

2) Anexa Nr. CXIV. Circularul din arexa fusAse retrimes tuturor preotilor (15) din pro-topopiatul Galsei si fir ei de catre Gh. Chirilovici la 2 Septembr e

3) V. Hotta Judetului Arad intandul e o comuna mare de campie in apropiere de Siclau(la Nord-Vestul judetului) V. si Cornel Leucutia, Din trecutul Comunei imand Episcopul losifPutnic"' in ,Biserica §coald. Arad, 191d, Nr. 7. Cf. si ,Albina (testa) 1870 Nr. y7 (arti-colul lui I. Arcosi).

:

sad

r

www.dacoromanica.ro

109

acarde ademenitorul brau rosu". Ravnitori Ia ranguri, uaul cateunul, protopopi $i preoti stint prin$i in mrejele intinse de Putnic.Printre primii, batranul Theodor Popovici din Chi$ineu cu totul fuinchinat Pudnicului" pentruch acesta it cuprinsese cu drag zica.ndu-imulte $i promitandui $i mai multe '). Lui ii vor urma protopopii Gh.Chirilovici (Galsanul), Athanasie Botco (Ineu), Ioan Popovici (Buteni),Zaharia Protoi (Totvara.dia), etc.

Revolta lui M. Nicoara isi gIseste expresie inteo Protestatie,pe care cu toate amenintarile de a fi bagat la inchisoare, o prezinta.la 2 Octombrie presedintelui comisiei, Contele Almasy, pentru a fipredate:, mai departe sau citita in congrega-tia generals. Motivul prin-cipal al indignarii sale era numirea lui Putnic ca administrator, careapoi s'a ingrijit sa. fie pomenit in biserici Episcopul nostru, seducandoamenii nestiutori de a-si crede toate asteptarile zadarnice". In fataata'Aor nedreptati $i abuzuri cari infloreau nestingherite ca $i inainte,Nicoara declara vino vata. comisia imparalteasca, investigatoare castricacioasa lucrului Romanilor interesata. Protesta $i impotrivaurmaririi Romanilor indatorati pentru cauza nationals $i impotrivaoricarui amestec strain (sarb) in preparandie $i celelalte $coli 2).

Contele Almasy inainta Consiliului Locotenential protestul ca unact vrednic de cea mai mare atentie", pe care el pentru evitareade animozitati $i mai mari decat acelea care au fost pans a cum" nu-1citise in -congregatie, ci it alatura, dupes ce daduse deputatului M.Nicoara instiintare aspre sa agtepte in liniste rezolutia la recursulsau. Dar Almasy adaoga alte aprecieri asupra recurentului, arA."-

tandu-1 ca unul dintre acei oameni cari pe langa tot caracterul mo-ral bun, rdpit de tin zel fanatic pentru liberarea poporului roman depretinsele oprimdri, usor poate trece cu fapta marginile cuvenite $ipoate da atatare in not turburdri, mai ales ca acuma starea lui mate-riald s'a inraiutatit $i e constrans sa faca datorii pentru promovareaacelei cauze. Astfel m'a rugat $i acuma continua raportul contelui

$i mai nainte inea, sa i se permita, convocarea poporului romanin prezenta unui magistrat pentru desbaterea impreuna. a datoriilorfacute. Dar eu nu i-am permis" 3).

Suferintele.

Raportul Contelui Almasy fusese o a diere de vant care inval-vAta tin foc mocnit. Cancelaria Aulica lua masuri serioase $i grab-

li lui Theodor Serban din iclau catre M. Nicoara, 12 Septembrie 1818.Anexa CXV.

2) Vezi punctele in recursul cel mare (15 August 1819) catre ImpAratul. CI. D Ioanovici,-,Biserica si Scoa1a" 1918, Nr. 8

') Din aetele Cancelariei Aulice utilizate de D. Ioanovici, 1. c. ,Revista Teologice.

gi

gi

Scrisoarea

www.dacoromanica.ro

110

nice (3 Octombrie) ca sa. opreasca pe M. Nicoara de a mai provoca.orice turburari. In acelasi timp se dispunea 81 se dea de tire prin-sate ca oamenii sa. nu -1 mai recunoasca drept deputatul lor Intima-tele de felul acesta curg acum $i prin organele civile ale statului $iprin forurile eclesiastice. Toate erau in acelasi sens ; in. toate se pro-anitea Romanilor ca li se va face dreptate, dar nu prin interventianesupusului $i rauvoitorului Nicoara, care nu mai trebuia considerat-ca deputat al lor.

Iosif Putnic patrona aceste defaimari. Nu se sfia sa puna sa se.afiseze pe usile bisericilor intimatele venite dela Buda sau Viena,spre bataia de joc a dusmanilor. Judetul lucra mama in mama cu Epis-copia, dar parca.' tot nu avea reaua credinta de a falsifica ordinele.de sus, cum se facuse in circularele dela Episcopie, cu traduceri inlatineste stramb acute gi cu minciuni 2). Durerea lui M. Nicoara eracu atat mai profunda cu cat f$i dadea seama ca ramanea izolat inintransigenta $i mandria sa.

Consistoriul aradan nu se multumea numai cu atat, ci prin per-soane ,credincioase" indemna $i pe noul administrator al Varsetului,Sinesie Radivoevici discrediteze $i acolo orice a ctiune intreprinsa.de Nicoara $i sa. infiereze numele sau 4), pentru ca nu cumva Ro-ananii din eparhia vaduvita a Varsetului sa cada victim& in$elato-riilor" lui Nicoara., ci de on astfel de om sub chipul smereniei ara-,tatorului lup ca de serpele inveninat $i scorpie sa fug& si sa-1 go-neasca".

* *

Infrint, parisit $i hulit, M. Nicoara nu mai incerca sa aducape nimeni pe calea luminii gi adevarului. Se retrase traia in singuratate cu amintirile gandurile-i amare. Pierduse increderea invechii lui tovarasi $i nadejdea revenirii unor timpuri mai bune. Su_fletul plangea vazandu-se parasit de toti. Nici tats, nici frate,prieten, toti s'au sters, toti s'au pierdut, toti au dat dosul. Nimenea.nu mai e sub soare pentru mine )1?... Suflete. grae$te, de am facut, cerat'? CUM gi Clli ? cine sunt prigonitorii mei ? cine crasca asupra mea$i pentru ce ? 0, patima$ii fratii mei ! Nu Ara cunoasteti in$iva, asanici pe mine, nisi stiti ce faceti, nici cum faceti, nici pentru ce asa.

mi-e mild de voi Cand va yeti destepta ca suntetiinselati atunci yeti vedea ca voua ati stricat $i pre voi ati in$elat!

Ceilalti ai mei aleani cu duhul Satanei insufletiti vor ra.de de11 Ibidem.I) Asa spunea M NicoarA in Recursul cal mare (1819). Cf. si Biserica Scoala ' 1918,

,..141r. 9.

s) Ultimul episcop, Ioanovici Vidac, decedase la 2 Decembrie 188.4) Circulara a publicata in brosura citata a lui R. S. Molin, Afurisirea lui M. Nicoarci

18-26,

6) sa

*

gigi

fi

:

p.

').

Amagililor, L.,

www.dacoromanica.ro

111

bucurie, ci nu-mi sunt mie rli pentru mine, ci pentru voi necredin-cio$ii, care totdeauna v'am iubit din tot sufletul, iar ei v'au urat.

De mult tot curge raul rAutalilor $i fara: de legilor asupra mea,dar la oara sa se va scurge $i va seca.

Dreptul $i adeva'rul nu m'au lisat, precum nici eu nu le-am la-sat, $i astea ma vor scapa, ca cel ce vede iniuntrul cugetelor meletie bine ce mi se face" 1).

Neinfrico$E t, M. Nicoarl se hrAnea mereu cu credinta intr'orasplata tarzie. Sufletul sau credea, credea cu tirie in dreptatea sfin-tei cauze pentru care suferea. Stia ca indurl prigonirile pentrua nuvoia a se invoi pentru stricaciunea care diavolii au jurat sicatirilorcelor mai sfinte $i dumnezee$ti" ; pertrucA nu voia a fi parta$ inImparAtia Satanei $i a scarnavitei legiuiri" ; pentruca nu voia a fispurcator de lege" ! I.

Timpul trecea greu acasa $i de aceea in primavara se duse laArad.

Suferintele erau prea mari pentru un biet trup istovit de sla.' bi-dune $i mizerie. Afla mereu de not intrigi $i atunci amaraciunease a$eza in suflet, chinuindu-1 $i macinandu-l. Si totu$i se mentinealute° lini$te $i tacere adancl, multumindu-se a se ocupa cu cerceta-rea trecutului $i a-6 varsa veninul in consideratiuni istorice asupracauzelor care determinau stArile de atunci 2).

Tra.' darile contra persoanei sale nu-1 sdruncinau atat, dar candRomanii s'au tras dela lucrul neamului $i au fost cu necredinte,-zadarnicind cu o simply iscaliturl toate infa'ptuirile celor trei ani demunca neobosita pentru fericirea ridicarea natiei, atunci s'a pra-bu§it o lume intreaga pentru el. Atunci omul acesta lucid $i stipanpe sine cA.zu prada razvrAtirii suflete$ti.

Contra-protestatia clerului.

La 9 Ianuarie 1819 protopopii romani din intreaga Eparhie aAradului (cu exceptia lui Theodor 5erban din Sicla.'u, Ioan Serbansamesnicul Zarandului, dintre cei vechi ; $i vreo doi-trei dintre ceimai putin cunoscuti) lute° protestatie contra lui Nicoara iscAleaupropria for umilire $i infrangere. Ticluital de mini du$mane era osentinel de condamnare a intregii actiuni trecute, prezente $i viitoare

') Anexa Nr. CXV1II.2) Cf. Anexa Nr. CXXIV iar in Ms 2444 f. 93-99 gasim Luari aminte in scurt' despre

Revolutia franceza si Napoleon. Descrise la 21.V111 1819 dupa ce facusem Recursul is Imparatulca sit ies din Imparacie".

gi

i

www.dacoromanica.ro

112

a ,fostului deputat al for ". Invinsese diavolul. Sarman popor ama..git!el infiera acum pe izbavitorul sau gi se lepada de el 9.

Auzind in zilele acestea de crezamant vrednic aceea cumca Nicoarl Moisi, care mai inainte cu trei ani umbland prin partilediecezei acegteia, gi amagind pe unii i pe altii, ca se ostenegte intruaceia ca A, fie episcop din neam runianesc, cu aceasta gi alte inqelci-ciuni, pe cateva chepetenii a unor sate, precum gi pe unul numai din-tre protopresbiteri cu cativa din clerul sie supugi preoti ce nicicea mai mica. parte a diecezei acegtia face ca.-ire sine i-au tras, giamAgiti fiind sa se subscrie i-au silit, acuma de curand in numele atot clerului gi neamului rumanesc din dieceza aceasta impotriva ran-duirei gi venirei I. P. S. Doran Episcop gi al nostru administratorca cum preste voia Rumauilor a fi trimis au prote$tciluit.

In numele tot clerului gi neamului cum se cuvine reproteftelintaratand dupa congtiinta sufleteasca ca protestatia aceia, farce gtireagi intelegerea noastra este pusa inainte, nici a altuia fapta decatunuia insult, mai sus pomenitului Alicoarei, ca a unui om neodzhnitiaste"

Aratau gi aceea ca de cumva acesta iaragi in numele-clerului gi neamului la locurile cele inalte ar voi ceva a intinde, toateacelea farce de gtirea, voia gi intelegerea noastra." a tuturor a fl, ginici Intr'o seama a se luoa.

Rugamu-ne aga dara Prea sfintitei chesaro-craegtii gi apostoli-cegtii Maririi Sale, ca nigte fii gi credinciogi supugi, ca noun spremangaerea neamului gi credinciosului nostru cler, pre mai sus lciuda-tul Domn Episcop $i administratorul nostru. sd ni-1 randuiascci episcopdiocesalnic. lara de cumva sa nu nadajduim s'ar intampla caacest Domn Episcop gi administrator al nostru sa se duca la vacantadieceza a Vargetului, intru aceasta intamplare cazand in genunchene rugam Chr. Cr. gi C p. Majestatii sale ca pre acest Domn Episcopca gi administrator sa ni-1 lese a fl !".

Iata gi cativa din cei iscaliti. In frunte : Theodor Popovici pro-topresbiter Chi$ineu qi Zcirandului ; Athanasie Botco al Ineului ; loanPopovici al tiuteniului ; Gheorghe Chirilovici al Vilagogulut (Galga-nul) ; Zaharia Protici al Totvaradiei ; Nicolae. Adamovici al Halma-giului in Ardeal", cu toata obgtea oragului gi clerului din Varmeghia_Aradului" gi cativa preoti etc. Din regiunea Bihorului semnau : MihailManuilovici, protopopul Orazii Mari (fratele lui Pepe Arhiman-dracul") ; Theodor Balint, paroh in Mizeg gi administrator al Beiu-gului ; Theodor Drambo, preot In Tatari gi administrator al Luncii ;Simion Popovici din Varad Velente, administrator al Pegtigului ;Gheorghe Popovici, namesnic al Beliului gi cativa preoti.

Protestatia a fost gasita de D. Ioanovici intre actele Cancelariei Aulice Ungare an.1819, Nr. 8088, cf. Biserica §i *coala (Arad) 19,8, Nr. 9, 10.

1)

a.

t.

www.dacoromanica.ro

113

Revolta sufleteasca.Nicoara cere voe sa iasa pentru totdeauna din impAratie.

In fiecare zi era hartuit cu fel de fel de lucruri marunte, darde uneltirile cele mari si de tra.' dari nu afla decat mai tarziu ; atuncisufletul lui trecea prin not si dureroase sguduiri. Astfel cand afla decirculara Arhimandritului administrator Radivoevici se hotari sa -i.scrie '). Scrisoarea e On& de o ironie amaral i pe alocuri brutala.,atacand trecutul de om laic al arhimandritului. E strigatul desnadaj-duitului care nu mai are alta arms de aparare decat condeiul.

...Eu te dechiar pe D-ta Domnule Administrator inaintea con-sistoriului si a tuturor bine insufletiti : magarul magarilor, si aceia!Ara ca sa. pot face oare cumva cat mai puling imputaciune ; de buns.oara ca cutezi in scrisori ca circulariul cunoscut, supt chipul chiver-nisirii publice, sau din adins, sau din nestiinta, in loc de a fire sub-randuitilor spre cultivire, a-ti bate joc, precum pare, de limba for qia unei ginte intregi, in mijlocul careia viezi, si din a carei coji cusudoare agonisite ce cu nefarie fiilor ei be faci. De unde cu tot di-nadinsul vadesti ca nu numai nu veli sa cunoasca nemarginita gro-sime a groaznicei neguri de care sunt impresurati, ci Inca. te nevoie3tispre aceea ca mai infriccsat sa-i surpi in involburata si rasvratitoa-rea adancime a desnadajduirei vecinice".

Imputarile erau cu atat mai indreptatite cu cat prigonirea pecare o patrona acum administratorul Varsetului nu corespundea ve-chilor convingeri" (?) ale fostului ravnitor la scaunul a radan.

Stiutmi-e continua M. Nicoara ca D-ta insuti candva.si publice, nu numai ai cunoscut 'cererea fratilor rumani din DietezaAradului a fi razimata si intemeiata in dreptate, ci Inca. o ai tutit,dupa privinta starilor. Pe semne ti se vedea atunci bine a implece-tori inimele Rumanilor, pandind timpurimea..."

** *

Tarziu in val.& a aflat si de contra-protestatia clerului roman,de tradarea cu care ii fusese rasplatit tot sacrificiul. Desnadejdeapuse stapanire pe sufletul sail. Nu mai era nevoie decat de o schin-teie ca sa rab ifneasca ; lucru usor, caci in Arad se cautau prilejuricu lumanarea ca sa-i amarasca viata.

Un ultim incident petrecut (27 lulie) in restaurantul La treicrai" (Arad) unde lua masa ii macina ultima rezistenta sufleteascasi-i clatina echilibrul judecatii Clare. Pretrcul Stefan Cernovici deMacea reusise sa-1 atate. Vorbind cu un strain la masa vecina, fa-

1) V. Ciorna Ms. 2445 f. 234-230.

8www.dacoromanica.ro

114

cuse aprecieri injurioase la adresa neamului romanesc. Interventiacelui atins si jignit ti atrase o ploaie de insulte si amenintari ca siasupra unui raufacator" ').

Atunci intelese ca nu mai are nimic de agteptat dela ninieni.Vedea in toti dusmani, iar mintea lui era obsedata de figura

Imparatului. Dace. Imparatul 1-ar fi iateles, nu s'ar fi ajuns aici. Mi-lostivul Imparat` Il ama.gise numai, caci patronase si patrona toatenedreptatile pe care le indura el acum. Se prefacuse numai cal-1 as-culta. binevoitor. Totul fusese Inscenare, din partea lui, ca sa-lpoata.prinde In mrejile intereselor sale, invrajbeasca. pe Romani gi satrezeasca sperante in ei, ca la sfarsit sa-i lase pe mama tuturor pes-cuitorilor In alp& tulbure gi cu atat mai usor sa-i poata. subjuga.

Disparea acum pentru el un mit, lisand in loc un simplu om"caruia avea dreptul ceara socoteala pentru nerespectarea legilor.Imparatul nu mai era Prea Sfa.ntita. Maria Sa", ci un cetacean cudrepturi Dupl. diregatoria sa ca Imparat cu Invoireapoporului e detor se. faca sa. se pazeasca si sa se implineasca legile,supunandu-se el in primul rand. De nu le-ar pazi Imparatul, atunceae volnic poporul sa.-1 sileasca gi adetuiasca spre aceea ; precum si im-paratul pe fiestecare din popor e detor a-1 sili spre pazirea for can.ds'ar impotrivi ! ! dara numai in cuviinta si puterea legilor poate gitrebue sa. porunceasca, se. pedepseasca si dreptate se.. faca, sä. aduca.binele si fericirea poporului si sa indeparteze stricaciunile aducatoarede nefericire 2).

Judeca.nd gi comparand situatiile prin aceasta prisms revolutio-nara. iacobina 3), Nicoara ajunge sa se ra.'zvrateasca, sa strige contraImparatului si prezinte in scris 4) un Intreg rechizitoriu, ca lasfirgitul lui se. constate : ca Majestatea Sa era cel ce nu pa'zise legilesi lucrase personal sau prin altii cari abuzasera de numele sau, farcetoata dreptatea". lnvinuia aspru pe Imparat de toate prigonirile cele Indura de doi ani, de cand lucrarea sa cea tirana si nedreptatea

1) Acad. Rom. Ms. 2443, f. 365 -368; Ms. 2441, f. 20-33; Ma. 2445, f. 200 (c orna infratuze§te) La anexe, Memoriul catre Ustinuff, CXLI. D. loanovisi (Biserica Nr i3)a gasit plangerea lui M. Nicoara rederatale respective intre acteie Canc. A.,.1

') Din Recuraul dose on amintit (i5 August 1819).') In .Jecobinorum hungaricorum historiam" autorul Antonius Szirmay de Szirma, mertor

ocular al marelui procEs iacobin din Ungaria (1795) rezuma in cateva puncte doctrine acelor re-volutionari ungurt condusi de Martinovict. Aceasta doctrine. stabilea eft :

Oamenii se nisteau toti egali cu acuieast drapturiCa legile votate de catre toti cetaten i, obi ge. pe top cetatenii( a toti aveau dreptul la onoruri si demnitap.Ca top aveau libertatea de a spune si de a scrie deschis pe feta gandurile lor, judecati

(la raison) fiind un dar divinCa toti cetatenii trebuiau sa contribue la greutatile statului gi ca intrebuintErea impozi-

telor trebuia sa f e determinate de popor.Ca puterea suverana enema dela popor etcCf A. do Gerando, ,De l'esprit public en Hongrie depuis la revolution francaise" Paris

1848, p. 32.'i Recursel amintit

sad

gi obngatii.

ai $ otla"

sad

pf

www.dacoromanica.ro

115

'tea far. de legeu 1-au silit si se lupte cu valurile cele mai involbu-Trate, numai ca sfi se cufunde in adanc si 81-1 inghita". Desgustat detoate, despoiat de cinste, de numele bun, de cunoscuti si prieteni, de113inevoitori, de frati, de parinti, de paza si ocrotirea legilor impara--testi, de facerea de dreptate, o singura dorinta mai avea : sei poateidegi deapururea din lmparcitia Sa, MHz' suparare gi cu passuale gi sarfie deslegat de toatl supunerea si detorintele catre Imparatia Sa".Dar pina la indeplinirea formelor legale de plecare, se rugs sa." nu,mai fie mereu provocat din toate pfirtile, cfici si el este om si sta--pfi.nit de legile naturii ca toti oamenii..., deci sä. nu mai fie expus lartoate insultele, nici pe feta, nici pe ascuns.

Recursul acesta lung si marunt scris pe 12 foi 11 expedia cu poste,din Arad in ziva de 17 August. Unul din putinii prieteni cari ti rio-Ana'sesera credinciosi pans la capat, Andrei Machi, viitor preot toCsaba (Judetul Bichis) ti dfidu suma necesara expedierii

**

Inainte de plecare spera ca inteo lung s. poati iesi din Im-Tparfitie voia sa-si descarce sufletul de toate apa'sarile. Voia satspuni celor ce-1 tradasera tot dispretul pentru fapta for si sa le in-emaneze in acelagi timp toate actele Diecezei ramase din vremea candumbla ca depute-0 pentru, ei.

Primul care iscalise Contra-Protestatia gi fusese mfigulit de a-L ectiunea Domnului Episcop Putnic", fusese Theodor Popovici, pro -stopresbiterul Chisineului gi Za'randului.

Lui ti adresa M. Nicoarfi prima imputare (i Septembrie 1819):Cane bcitrcin_i Bucura.-te. M'ai vandut ca Lida, ti-ai vandut

4)ufletul si a altor misei. Bine, acum cred ca esti in imparatia cereasca..Ins& ada-ti aminte ca va veni gi oara ta..." Despre partea mea poti

mantuit, iara de vei avea lipsa, bucuros iti voi da atata cat itiva trebui pentru o funie sau un. streang.

am scris Imparatului sa-mi dea slobozenie sa es din Cara lui...ileapururea afar& Acuma pot fi prins, pus in fere, ars, fript si actele,tot una mi-e: aga a(i voit, fie voea placerea voastra, ca nu-mi pas&

41e nimica.' mai mutt. Spune catre miseii acestia acestea ; si vina cupare cativa de-ti is plenipotentia, ca si nu cazi in mainile altore 2),

') Ibidem. (La Cabinet s'a inregistrat pa ziva de 2 S August). In as I lipsa traia ca asrinkturiseste singur ca nu era in stare sa-si procure nici hartia trebuincioasa pentru redactareaRecursului si pentru transcrierea lui pe curat. (J'achetais par 1-2 feuilles grand j3 ponvais,.Ainsi elle etait ezrite sur papier de differentes couleur et grandeur). Ms. 2415, f, 201.

2) Anexa Nr CXXII.

:fi

I).

pi

www.dacoromanica.ro

116

Inchisoarea, Declarat nebun,

Dar deslegarea din partea Imparatului nu mai sosea. Asteptarea,se dovedi gi acum zadarnica.

In alta parte se hotAra destinul sat], un destin mai nenorocit.Plangerea fAcutA contra pretorului St. Cernovici, dusese la odispretuitoare a acestuia din urnal ; provocat de comitat sa raspunda.-la acuzatiile care i se adusesera, Cernovici deciara :'). Acest vaga-bond" (homo vagus") care poarta pats rusinoasa" a rascularii po-porului roman impotriva clerului sarbesc si-I cunosc ca atare toateoficiile publice, trebue in primul rand supus unei investigatii severer -asupra vietii far& ocupa tie pe care o duce in Arad si asupra mijloa-celor sale de subsistenta". Declaratiile paratorului erau mincinoase--sustinea pretorul Si prin urmare el trebuia sy ceara satisfactie.

Situatia i se inrauta tea din zi in zi. Asteptarea ii irita nerviifacea de o irascibilitate excesiva.. Uneltirile comitatelor isi ajunsesera,scopul, caci nici nu se terminase bine investigatia incid-entului a vut:cu pretorul Cernovici, ca un altul izbucni in acelasi restaurant, mult -mai gray si cu urmari tragice. De data aceasta M. Nicoara intrasein conflict cu ofiterii la masa carora manca si el. La cateva cuvin.te-rautacioase, el raspunse cu altele mai grave, iar cand a doua zi nu}mai fu admis la aceeasi masa, apostrofa pe colonelul care prezida,masa ofiterilor. De aici incaerare ; toti tarifa dela masa. M. Nicoara -fu trantit la pamant si acoperit de vanatai $i rani ; o lovitura langa-ta.mpla it lass fara cunostinta. Asa, legat cu funii, fu luat de soldati5i aruncat in temnita Comitatului. Fu invinuit ca ridicase arma con-tra colonelui, deci incercare de crimes.

La interogatoriu a marturisit ca avusese arm& in buzunar, darca nici decum nu se gandise sa faces uz de ea. Ii fusese smulsa intimpul incaerarii, dar nu era cine sa marturiseasca pentru el. Iosif-Iorgovici, singurul Roman. care fusese de fats, plecase dela primulcuvant.

La un sfarsit de memorii zilnice 2, gasim o lapidary insemnarea Iui M. Nicoara : 23 Octombrie 1819 ziva nenorocita in care fuizdrobit si intemnitat".

Ramase inchis pan. in Septembrie 18.0 3). Contele Alnaasy, pre-

fectul Aradului, pre$edintele comisiunii de investigatie, marturisise()data lui Petru Nicoara (tatal), cat sufere pentru ca trebuia sa In--deplineasca vointa guvernului... Lui Moise i se propuse din partea-

1) Din raportul afator la Cancelaria Aulica Ungara, Nr. 12344,1819 utilizat de D. Ioancrvici, in Biserica ;coala", 19 8, Nr. 13.

Is 2441, f 30.', Cf. Recursul catre Imparat, din 24 Octombrie 1821, Ms. 2444, f. 56-67 sau 122-13a.

NumArul considerabil de pagini ce le cuprinde ne impiedeca, in imprejurarile grele de astazi sarireproducem mtre anexele lucrarii noastre.

pl

replica-

si.I

ei

www.dacoromanica.ro

117

raedicilor cari II ingrijeau sa renunte la cele scrise in recursul din1819, dandu-i-se a intelege ca putea obtine in schimb libertatea. Re-fuzul sau fu categoric : Nu ! ca.ci I-am scris in cea mai perfect& starede luciditate $i de cea mai adanca convingere".

Fu dtclarat nebun !

Suferintele lui Nicoara sgudue pe vechii sai prieteni.

Abia acum se trezeau Romanii ! Abia acum vedeau Golgota apa.' -ratorului tor, a vajnicului for deputat. Cu toati vigilenta Sa.rbilor,-vechii prieteni cari a veau sange drept de Roman" veneau acum sa.' -1vada., allii ii trimeteau a for putintic& dragoste nefatarnica" prin.scrisori 1). Un inaltitor semn de perseverenta. in urmarirea idealuluinational it constitue petitia din 12 Februarie 1820, in care o partedin preotimea aradana, cu prea plecata rugaciune, cerea dela Impa-ratul inlaturarea administratorului losif Putnic, do vedit ca adept fidelal vechilor abusuri, si inlocuirea sa cu Vlddica Ardealului Lasile Mo-_ga 2). Nu cunoas cern in extenso cuprinsul acestei peti ii si nici pesemnatarii ei ; fara.' indoiala in fruntea subscrisilor trebuia sal figu-reze Theodor erban din Siclau si Joan Serban parohul din Za.'rand.

Petitia a ramas fa..ra rezulta t, dar dovedea ca setea dupa, drep-tate nu putea fi desconsiderata.

Din partea for oficialitatile civile si eclesiastice, dandu-si seamaca si prezenta de dupa gratii a lui M. Nicoara constituia un vecinicprilej de framantare intre Romani, se hotarara s5.-1 stra mute cat maiizIeparte de ai sai. Raspandir& svonul ca era nebun delirant si ca instarea aceasta necesita o supra veghere special& intr'o casa de nebunila Viena').

Sarmanul parinte sä nu.1 degradeze intr'atata si sa i-1 incredin-ieze spre ingrijire. In fata lui si a comisiei intrunite, M. Nicoararefuzi ins& sa impovareze raspunderile tatalui sau, protestand maipresus de toate contra min.cinoaselor asertiuni, egale cu o asasinare

.morala.".Se hotari atunci detinerea lui in inchisoarea Comitatului Bichis,

in Jula. In cladirea in care alta data (in 1808-1809) lucrase ca fun-ctionar, fu tinut acum in subsol, alaturi de asasini, spargatori si rau-facatori de rand. Dar acestia macar, in timpul zilei erau scosi de

. acolo si pusi la munci ; seara se intorceau veseli si fa.ra ganduri mari.Nu era niciunul Roman intre ei, totusi Nicoara gasisegere din partea tor. Ziva intreaga ra'manea singur in mirosul inchissi imbacsit al carcerei, cu o singura. consolare : cititul si scrisul.

9 0 astfel de scrisoare este Anexa Nr. CXXIII, din 31 Decembrie 1819.2) Dr. T. Botis, in ,,Pagini din istoria desrobirii', documentul purtand Nr. 1431/1314-

-1820 a fost gisit printre actele copiate de Av Sadean la Arhiva din Viena, dar nu e publicat.3) Amanunte in Recursul din 1821 Oct. 24.

multi. Intele-

www.dacoromanica.ro

118

Vazandu-si stare a fizica si morals. din ce in ce mai sdruncinate,,incepu atunci sa faci o nota aerie de recursuri catre adunarea ge-neral& a Judetului '), acuzand in primul rand. pe Imparat de tot ce-suferea, declarandu-I seful tuturor nelegiuitilor si criminalilor cari gLanedreptatisera, aruncandu-I in besna temnitei infame 2y. Le stria pen-true& asa gandea atunci si pentruca nu mai credea in nimic gi in-nimeni.

Ecoul chinurilor sale strabatu zidurile umede si reci ale inchi--sorii si sgudui inimile vechilor sai tovar5.si de lupta.

Sufereau si ei dup& urma infrangerii, o simteau si in starea lor-materiala, dar nu puteau indura ca mandria, corifeul lor, sa fie stro-pit cu noroiu si sa se arunce cu pietre in el. De aceea in vara anu--lui 1821 formulary o plangere catre Imparatul, implora.ndu-i mila.maiestatica pentru natia for nenorocita gi tanguindu-se c& fostul lordeputat gemea de doi ani in nea gra temnita (in tiefen Kerker sch-machte"), pentruci apArase cauza Romanilor. Ba in cele din urmaadaogau ei fusese declarat nebun, din om cu mintea intreaga.

Imparatul se pare ca a tresarit la atata nedreptate gi a ordonat-ca un consult special de medici sa constate starea sinatatii incarce-ratului. Acestia declarara ca avea : perfect& memorie a trecutului,.judecata clara, dreapta si sandtoas& In toate privintele. Dar din,cauza neizbandei silintelor lui fiind si altcum Inchis din fireretras si foarte sensibil, tulburandu-se in grab& 1-a coplesit o adanca.melancolie".

Liberat (Septembrie 1821).

La sfarsitul lui August 1821 Palatinul Ungariei venea prin par--tile acelea sa viziteze mosiile pe cari i le da.ruise de curand lmpara-tul. Din porunca lui, dar printr'un simplu anunt verbal, fu decla--rat liber.

Nicoara, omul legalititii gi dreptatii, nu se putea mul(umi culiberare de felul acesta. De aceea compuse un nou recurs in 24 Oc-tombrie 1821 4), prevazut cu mai multe alte anexe gi-1 trimese Impa-ratului, reinoind cererea de a-i da invoirea sa paraseasca impara tia Sa.

Iesise din inchisoare abatut, dispretuit de toti gi dornic de li-niste. Statea cand la Jula, cand la Arad. Mizeria material& ins& ILdobora, obligandu-1 sa-si amaneteze sau s&-gi vanda gi car ti si haine..

') Copiile se gasesc intre hartiile sale dela Academ a Romans.9 Cf. si Memoriul catre Ustinoff, Anexa CXL1 si Ms. 2445, f, 202.3) ,,Biserica si Scoala' 1918, Nr. 17, dupa actele din Cancel. Aul. Ung.9 111s. 2444 1. c.

- 5)-

- --

ce

www.dacoromanica.ro

11g

Petrecea zile Intregi flamand, ametindu-gi foamea cu paine sau nu-mai cu ape ; ocolit de cei multi, dispretuit gi hulit de dugmani, traiaratacitor ca o fantoma a visurilor de demult. Fusese cineva °data,erezuse puternic gi luptase pentru un ideal. Acura nu mai dorea ni-mic cleat sa iasa. din Cara nedreptatilor pentru a-gi gasi aka pa triela fratii de dincolo, mai liberi gi stapani la ei acasa.

Incheierea lucrarilor comisiei. Prima infaptuire;

In 1821 se termina gi ancheta co isiei pentru consta.tarea plan-gerilor Romanilor, ceruta de Moise Nicoara. In 1816. Rezultatul in-vestigatiilor dovedea dreptatea cererii lui gi a Romanilor, recunos-cand gi exi,tenta abusurilor semnalate gi a altora necunoscute pans.a tun.ci 9.

Nadejdi not se aprindeau iaragi in sufletele .Romanilor, la gan-dul ca cererea for din 1820 pentru Vasile Moga putea fi luata acumIn consideratie. La 24 Ianuarie 1822 un bun prieten 2) fl anunta ca.speranta Romanilor era aproape de realizare : Mult ne bucuram iu-bitorii de neam ca.' stradaniei lucrului Domniei-tale se vad rodurileimpupind !".

Domnia-ta mai mult ai a to bucura. Roman de episcop vine debuns same, auzim ca a gi plecat la cale, dar nice nu-i aici, dar credca va reugi Domnul Maria Sa Moga".

Nu zabovi de poti vino cat de grabnic".Bucuria fusese premature, caci Inca nu se facea nici o migcare

In privinta episcopiei.0 alts satisfactie li se &idea In schimb. La 30 Ianuarie acelagi

an (1822) Imparatul aprobase infiintarea unei ,,Scoale clericale" pen-tru Romanii din Eparhia Aradului, organizata in feint celor din Car-lovet gi Pacrat. La 1 Noembrie 1822 se deschidea in Lirad InstitutulTeologic 8). Aceeagi binefacere se pogora gi asupra eparhidor de Vargetgi Timigoara.

Timigorenii prind curaj gi alearga gi ei la sprijinul gi sfatul luiMoise Nicoara 4). Romanii din Caransebeg incercau sa cuteze a-gimanifesta aspiratii pentru un episcop roman.

Semne de iubire gi de admiratie ii aratau multi 6).

1) Actele refer.toare s'au gasit in Arhiva de Stat din Viena ; au fost culese de A. Sadean,dar nu sunt Fublicate. v. D. Boti, ,,Pagini din istoria desrobirii", p. 186-7.

2) Scrisoarea Ms 2444, f. 69, seinnatur^ ilizibila, Rind barara chiar de M Nicoara.3) Dr T. Bot4, ,,Istoria ySeoalei Norniale (Preparandiei) fi a Institutului teol. ort. rout.

din Arad", p 518.4/ Anexa Nr. CXXV1.s) Anexa Nr. CXXV111.

www.dacoromanica.ro

120

Ultime palpairi. Ura lui L Putnic ii aduce a douainchisoare.

Sufletul lui Nicoara nu putea fi insa impacat atata timp catscaunul episcopesc aradan era ocupat de Administratorul Iosif Putnic,pe care-1 combatuse cu atata convingere in toate randurile. Viata deplaceri $i lux a acestuia, pe spinarea rabdatorului popor roman, ilfaceau $i mai urlt in fata fostului deputat. Dusma.'nia era reciproca,deoarece Putni: it avea. pe Nicoara ca un spin in ochi. Lipsea acesteidusmanii numai ocazia de a se manifesta, $i dintr'o parte $i dantr'-alta. Prilejul nu intarzie sa se iveasca.

In primavara (luna Mai) anului 1824 Administratorul Putnic fu-sese invitat la tarnosirea unei biserici din Jula, cladita in mare parteprin stradaniile lui Petru Nicoara, tat5.1 lui Moise, $i cu binevoito-rul concurs al Contelui Wenkheim. Svonul unei e$iri ostile din par-tea lui Moise Nicoara') it facu sa refuze invitatia. S'ar fi dus el,dar auzind, vrednic de crezamant, de intentiile de nepa ciuire $ineoranduiala a nascutului de acolo Moisie Nicoara, cu mare scarbire"era snit" a-i anunta ca nu le poate indeplini dorirea de a merge lasfintire. Si aceea nu ca a cum de numitul Nicoara cel prin slavitaVarmegia de lunatic sau clatit de fire este a flat, a$ avea ceva frica

temere sau a$ voi sa ma feresc de moirte, care pentru Dvs.pentru Biserica. pentru slujba lui Dumnezeu bacuros o a$ primi, cimai vartos pentru inconjurarea unor urmari rele, ce doara de acis'or naste.

pentru aceea, de cumva prin aceasta s'ar pricinui Domniilor-voastre ceva sminteala, toa ta. acea sminteala numai unuia numituluiNicoara Moisie celui acolo impreuna lacuitor aveti a o insu$i".

Mai departe spun $i aceea ca dupa ce voi face aratare la PreaInaltul Tron Imparatesc i dupci ce voi dobcindi impotriva unuia caacestuia turburettor indestulare, atunci spre dorirea pofta Domniilorvoastre $i a prea stralucitului Grof (Wenkheim) a merge acolo $iintru marirea numelui lui Dumnezeu sfmtirea cea mare a bisericii ao savar$i vom fi gata... 2).

Putnic nu mai trebui sa. a$tepte satisfactie dela Viena. El $i -oputea obtine mai simplu prin organele politienesti judetene.

Intr'o dimineata de sfa.rsit de Mai Nicoara fu trezit de batailein u$a ale comisarului de politie din Jula, intovarasit de patru jan-darmi ; i se ordona sa.-i urmeze la prefecture. Atrasi de prezenta jan-darmilor, multi din vecini se adunara in curtea casei lui Inversunatide cele ce vedeau erau gata sa sara asupra escortei. Nicoara plecalisand in urma nedumerire $i fevolta 3).

l'entru aniinunte, v. Anexa Nr. CXXX, petitia lui Petru Nicoara catre Imptiratul.2) Anexa Nr CXX1X2) Dupa relataril4 lui M. Nicoark Ms citat 2445 §i Memori..1 CXL1

gi

gi

www.dacoromanica.ro

121

Ajuns la prefectural, fu aruncat din nou in subteranele farce zivi soare. Nu i se spuse pricina detinerii, dar i se dadu din nou sfatsal ceara umilit iertare Imparatului, ca sal fie eliberat. Dar nu! Man-Aria lui nu putea cer$i mila ; putea doar sal ceara respectarea legii $i.ca prin judecata. sal i stabileasca vina, daces exista vreuna.

In locul batranul parinte se ducea in Septembrie la Viena,impreuna cu Theodor Serban, parohul din Siclau, sal ceara el in-

urare 1).Liberarea 4i fu anuntatal tot atat de enigmat.c cum fusese si

incarcerarea, adical printeun simplu aviz verbal : era Tiber in zivade 10 Noembrie.

In preajma plecarii. Regretele fratilor.

In aceeasi zi de 10 Noembrie primea un semn rar de recunos-tinta pentru tot ce falcuse $i paltimie in slujba neamului. Un Rowanca un frate $i prieten mai tanar, fi scria ca sal -1 imbarbateze in su-ferintele salet2). Theodor Serb, avocat stagiar in Pesta, ca un ecoual pretuirii tinerimii intelectuale romane, ii proslavea ravna, dragos-tea $1 credinta aratate pentru zdrobita noastra natiune $i lauda ca-racterul sau drept si neinfricat in fata tuturor prigonirilor 5i. nedrep-tatilor. Sed quid ego Te consolari nitor ? Tua incomparabilis virtus,tua munda conscientia sufficienti est Tibi consolationi".

De acum inainte insa Calvarul lui incepe sal se scurteze, deoa-rece oficialitatile 15i dadeau seama ca cel mai bun leac de a opriRomanii dela protestari si tulburari" era de a-1 indeparta pe M.Nicoara cat mai mult. Da aceea admisera in principiu sal iasa dinImparatie, numai cat sufletul for nu era impacat sal -1 lase sal piecedupes toate formele legii $i intarziara pe cat putura rezolutia definitive.

Dintre aceia cari i-au ramas devotati pans la sfar$it, incurajan-du-1 $i ajutandu-1 cu toata. dragostea inimei for indurerate, au lost Inprimul rand Theodor Serb dela Pesta, entuziastul prnot din CsabaAndrei Machi, juristul Joan Arcosi 3), Mihail Cociuba $i EmanuilCojdu, dintre cei tineri; apoi neobositul paroh al Siclaului, unchiulsau Theodor 5erban4).

Drept locuintal in Arad avea o casuta ca o cocioabal pe malulMuresului, la Onitiu Niga (sau Neagu. Nutu), un vechiu nationalist,care -si diruise casa lui din Parneava (langal Arad) pe trei ani pen-tru $coala romaneasca. Zile intregi statea M. Nicoara in chiliuta lui,

Anexa Nr. CXXX.2) Anexa Nr. CXXXI.

loan Arcosi este acela care ia inchinat gandurile pioase in artico'ul din Albine 1870.4) Mai tarziu in Bucurest fund (1866 si 1844) iii va aminti cu dragoste fra/easca" de

sce§ti toti altii Inca. Ms. 2107, f. 59, Ms 2410, f. 140 si 222,

°)

Si

Siului,

www.dacoromanica.ro

122

in care nici langa fereastra nu era multa. lumina" $i studia. Stapa.,nit de gandul instrainarii se apucase sa invete $i turceste

Theodor Serb 11 Linea In curent cu mersul lucrurilor din cance-lariile oficialitatilor din Pesta, intervenind la locu rile respective pen-tru accelerarea formalitatilor de plecare.

La sfarsitul lui Februarie, deoarece permisiunea intarzia, o porni,pe jos la Viena. Zdrentos, cu un cojoc de miel in spate, obosit $i de-primat, el nu mai amintea pe impunatorul deputat din 1816. Suferin-tele $i mizeria 4i erau intiparite In suflet $i pe trup. Andrei MachiIi intovarasi cu drag prima zi de cale, fa..candu-1 sä. mai uite din obo-seala drumului. Dupes un scurt popas la Budapesta 2), ajungea la Vienala 25 Martie. Acolo se prezenta direct la Ministerul de Politie, infata consilierilor uluiti la vederea lui. Obtinu biletul de libera petre-cere si se hotari s& ceara, audienta la Imparat. Dar saptamana ur-matoare era saptamana Pa$tilor. Audientele erau suspendate $i a treiazi de Pagti Imparatul pleca in Italia. Arhiducele Ludovic, locpitorulde atunci al lui Francisc I, nu voi sal primeasca in costumui acelade Hotentot" 3). Dela Cabinet i se raspunse ca.-1 vor imbra.capentruca astfel sa. poata obtine audienta dorita. Eu n'am venit aicisa. cer gratie, iertare sau mils M. Sale", replica. Nicoara, ci caies odata din Impa.ra.tia lui, undo fiecare cold este pentru mine ima-ginea infernului st a celei mai crude nedreptati. Nenorocirea measupara vederea, dar M. Sa nu trebue sa roseasca., pentruca am ajun.s,aici din cauzi nedreptatii sale. Eu nu rosesc... Comemariile noastrenu mai cunt necesare

Cei mari dela conducerea Ixnparatiei, din Viena $i Budapesta seingrozira de ce facusera $i se rusinara. de propriile for fapte, arun-cand vina unul in spinarea celuilalt. Remu$cari treca.toare ca roua..

M. Nicoara lnainta. la Viena o petitie ama.nuntita 5) primind in-credintarea ca rezolutia va urma in curand.

De aceea la 8 sau 9 Mai pleca din Viena $i se intorcea acasa_pentru ultimeje preparative $i lichidarea ultimelor nela.muriri. Proble-ma arzatoare era aceea a datoriilor. Se permise atunci din partea jude-tului con vocarea preotimii pentru luarea unei hotarari cu M. Nicoara;totodata el trebuia sa restitue fruntasdor romani actele $i documen-tele ce-i fusesera." incredintate 6). Departarea in spatiu provoca ins&neajunsuri pentru o anuntare la tamp a tuturora. Astfel chiar M.Nicoara nu fu prezent la o a dunare de aceasta. (Cea din 23 Julie)._Guri rele se gasira $i acum sa barfeasca, Band o anumita interpre-tare acestei a bsente.

') I Arco§i, articolul din ,Albina" 1870, Nr. 37. La M. Nicoara, Ms. 2440, f. 140.2) Bunul lui prieten Petru Major murise cu patru ani inainte, la 14 Februarie 1821.31 Memoriul catre Ustinoff.4) lbidem.5) Ms. 2444 f. 166.170 sau 175-179.') Anexele Nr. CXXXVII, CXXXVIII.

').

feta/

sa_

4)

fi

L.

www.dacoromanica.ro

123

In sfar$it la 15 August se tinu o noua adunare. Fostul deputat1$i pregatise o lists a tuturor actelor oficiale ce trebuia Sa inapoieze,.impreuna cu o specificatie a datoriilor T). Adunarea era prezidata deo comisie din partea organelor administrative judetene. Totul decurse:monoton, sumbru si dureros...

Se termina un capitol din viata lui M. NicoarA.

*

O, de ar fi lasat Dumnezeu acea soarteca nefiind necajit nedrcpt pe toatepartile asuprit, sa, ramai aici intrenoi cununa noastrci mai buns de feri-"cire vrednice ISrbate".

(din scrisoarea lui Th. Serb catre M. NicoarA) 2).

Plans de ai sai, neinteles de multi, el para.sea la 8 Septembrie:.1825 pamantul suferintelor sale, ca din ace! moment sa intre in le-gends, in sacrosanctul tezaur al istoriei unui neam. In sufletele ama-ritilor sai frati el atunci renastea si amintirea lui strajuia ca o icoana.,a izblvirii. SA.'rmani Romani amagiti, ei nu puteau crede cá. M. Ni-coara murise pentru ei, in mijlocul lor. II vor a$tepta multa vreme imcantecele de jale :

Merge cine-mi mergeMerge Nicoara MoisieSei ne scape din robieIn pamant strain departePes'Carpati la miazanoapteCu dorul de parinti $i fratiTrece el peste Carpati.Ca sa.' nu-i vada plangandNici pe surori suspinand" 3).

1) Ms. 2444 f. 209-10.2) Anexa Nr. CXXXV.3) Albinag 1870, din amintirile- Parintelui Parthenie Gruescn,-

si

$i

* s

www.dacoromanica.ro

EPILOG

Avem dares clatoriuf aLui Nicoar a mullemiCcici pusa lui usteniutelMangaere me geisi.Meingaer e ue'ucetateiDela AI onarchu' Franc' Tatei

Fece (fdcu) Episcop roman

Moise Bota, Dedicatie la instalatia mult stra,-lucitului Domn Nestor Ioanovici ca episcop alDiecezei Aradului" ').

M. Nicoara plecase dintre ai sai, dar le lasa in schimb o mos-tenire mare si scampi' : crezul sat]. national - religion. Era atat de furl-dacinatal acum in sufletele for aceastg constiinta romaneasca inat eanu le mai putea fi smuls1. Crestea si se rApandea in cercuri din ce-in ce mai largi.

Ancheta comisiunii cerutl de M. Nicoara in 1816 am vazut case terminase in 1821 cu rezultate hota.ratoare in sprijinul cauzei ro-manesti. Francisc I se convingea si el de dreptatea aspiratiilor noa-stre. De aceea infiintarea Institutului Teologic din Arad (1822) pen-tru preotimea romans era primul semn de indurare impAraiteasca siin a celast timp un indemn mai mult pentru continuarea luptei.

Concursul imprejurairilor era deasemenea favorabil: in scurt timpMitropolia ortodox,i din Carlovet numAra cinci chiriarhii vacante.Moartea Episcopului Pavel Avacumovici (1815) fu urmata de aceeaa lui Petru Ioanovici Vidac al Varsetului, in Decembrie 1818; inIntik 1822 murea si Stefan Avacumovici al Timisorii, si la scurt in-terval dupes el, Episcopul de Carlstadt, Moise Miokovici, murea lovitde apoplexie.

1) Titlul in intregime este : Dedicatie la instalgia mult streluoitului Domn Nestor loano-vici anteiului ca Roman cu mila lui Domnedeu ritului bisericii g. n. u. drept credincios ep stopde Majestate Sa Inaltiatu 1mperat qi Craiu Franc, I-ul, pe Diecesul Aradului vechiu, Oradiei Mari,Ienopolei §i a Halmagiului aaomit inchir at in Arad 0829). V. Academia Romani', carti vechiromane§ti Nr. 1412.

www.dacoromanica.ro

126

Exemplul si perseverenta Aradanilor 1ncurajasera aspiratiile ase-manatoare ale Romani lor din Varset $i celor din Timi$oara. Expo-Rentii acestora din urma erau cunoscutul Invaltator din Lipova MoiseBota $i protopopul Vasile Georgevici din Timi$oara 2), amandoiau Indurat o soarta asemanatoare cu a precursorilor.

Puterile erau acum Intreite.La repetatele cereri ale Mitropolitului Stratimirovici Imparatul

opunea de fiecare data not plangeri venite din Banat contra ierar-hiei sarbe$ti, amathand astfel sclutionarea problemei.

La Inceputul lui 1828 Inceta din viata octogenarul Episcop deBuda, Dionisie Popoviciu, lasand vacant& a cincea episcopie orto-,doxa. Chestiunea ocuparii scaunelor episcope$ti nu mai suferea acum_aka amanare. In acelasi timp nici doleantele Romanilor nu mai pu--teau fi nesocotite, caci din cinci locuri vacante unul macar li se,cuvenea.

Sinodul electoral avu loc la Inceputul anului 1829. Drumul stra-duintelor romane$ti ajungea la un lumini$, caci acelasi Mitropolit carein 1816 respinsese alegerea Fagaraganului Nestor Ioanovici, egumenulManastirii Bessenova sustinut cu atata insufletire de M. Nicoara

accepta acum dupes treisprezece ani pe acelasi Nestor Ioanovici,devenit Intretimp arhimandrit al Marla stirii Bezdin 2), ca episcop alDiecezei Aradului Invinsese M. Nicoara.

La 27 Ianuarie 1829 Nestor Ioanovici fu hirotonisit ca episcopal Aradului, iar instalarea lui In scaun cu pompa si oficialitate" fu,sarbatorita la 22 Octombrie acela$i an.

Aveam deci primul episcop roman cu sangele $i inima". Trium-fau straduintele romanesti, invinsesera straduintele lui Pavel lorgo-vici, Dimitrie Tichindeal $i ale atator preoti sustinatori ai cauzei ro-mane$ti, in frunte cu Preotul T, odor Serban.

V. Anexa Nr, CXXXI (Scrisoarea lui din 27 August 1822 catre M. Nicoara), Pentrudimanunte din via(( lui Moise Bota : Dr St. Pop : Icoane din trecutul cultural al AraduluiDascdlul Moises Bota" in Biserica gi Scoalaa Arad 1929, Nr. 41, 43, 47 Cf oi Dr. Gh. Ciu-handu, .Episcopit Santuil Vulcan Si Gh. Rar, Arad 1935, p 336-337.

3) Cf. Dr. T. Botio, Pagini din istoria desrobirii", p 188. Moise Bota in dedicatia amin-tita vorbeote de Georgevici protopopul Timioorii, zelos de na(io noastre, ,ce urmand.Moisii Nicorii' continua of gandul antecesorilor : Tichindeal, P lorgovici

3) In locul lui Esaia Mihalovici (1 1822) un sus(inator al cauzei romanesti, ceilalti erau :Lucian Muschitzky la Larlstadt, Stefan Stancovici la Buda, Maxim Manuilovici iprotectorul lui.Andrei Saguna) la Varoet, Gheorghe Chranislav la Pacrat in locul lui Iosif Putnic (stramutat laTimiooara). Prin a'egerea lui Maxim Manuilovici la Varoet, Romanii cast gau un protector mare.pentru oceste din urma : v V Lupao, nistoria biser ceascti a Rontanilor din Ardeitl" 1918, p 140.

4)

9

www.dacoromanica.ro

127

Romanii crieni se ridicau pe o treapt& egal& cu celelalte natiuni,din Impair &tie. De aici pane la emanciparea definitive, nu mai era4lecat un singur pas.

Drumul catre izbandi era deschis.De pusele osteneleRomane nu-ti par& rAuPentru patimile grele :Di laud& lui Dumnezeu-CA ai vaz it din pamanturiDe unde zacea In mormanturiAsta." zi scos dreptul flu Jul' ').

1) Tot din Dedicatia` lui M. Beta.*

*

N. B. In ce priveste , datoriile" facute de M Nicogra si in genere de toti acei cari lup --tasera pentru idealul romanesc, situatia nu era lichidata nici in 1878. Cei mai greu loviti do4ontrib,,tii au fost Petru Nicoara, tatal lui Moise si Theodor $erban, parohul din $iclau, cari pelanga ca fiecare &Ouse in parte cate 2159 fl. si 2000 fl, mai iscal sera si alte polite pentru im-prumuturi Procesul restituirilor s'a inceput de prin 1824, dar merges foarte greu. Se pare ca s'acautat sa se multumeasca in primul rand pretentlile creditorilor straini si apoi pe cei din neamulnostru. Chestiunea e pomenita de I. Arcosi si Par. P. Gruescu in articolele mentionate (Albi-as") din 1870.

In 1878 familia Nicoara adresa Sinodului Eparhial din Arad o cerere de despagubire. Nutim insa ce rezultat a avut Cf. Dr Gh Cmhaniu : Episcopii S tmuil Vulcan i Gh. Raj', p .036.

www.dacoromanica.ro

ANEXE

www.dacoromanica.ro

'CUVANT EXPLICATIVMOTTO :

,Multi scrillorl au nevoit de au settsrandul ai povestea titrilor, de au lasatizvod pre urrni si bune si rele,saramidefeciorilor si nepotilor si le fie de invAta-tura, despre cele role si se fereasci si sise socoteascA, iarti de pre cele bune säurmeze ¢i sa se Inv* si se indirepteze.

Vornicul Grigore Ureche.

'Partea documentary a lucrarii de fats. este format& dinteo se--vie de acte oficiale, recursuri (memorii), studii istorice, scrisori ei c.,-privind viata ei activitatea lui M. Nicoara, gi istoria RomAnilor dinBanat ei Crigana in primal sfert al secolului XIX. Ele sunt scrise inlimbile roman1, franceza, latin& ; patine In maghiari gi germana..

Intrebuintarea lor In lucrare am filcut-o In ma.sura interesului-pe care-I prezentau chestiunile respective. Dintre ele sent unele pe.cari le-am amintit numai, altele pe cari le-am rezumat, iar din altele.am reprodus pasagii Intregi.

Considerate chiar separat documentele prezinta.' interes.Mediul din care provin multe din ele este medial fir& pretentii

.al modetitilor slujitori ai altarelor, 4i ai tar &nimii culte. Un n.umirZin ele scrise de alte persoane sau de Moise Nicoari oglindesc aceeagivia ti a satelor gi preotilor din regiunile amintite.

Coborltorilor acelei generatii dela 180u-1825 ne-am gAndit s&le dim prilejul de a cunoagte direct gAndul parintilor sau bunicilor lor4).

Tot In scopul acesta, In Joe de a reproduce documentele cu or-tografia timpului lor, le-am Imbracat In forma de azi, fnliturand or-tografia latinizanti gi italienizanta din cele scrise cu caractere latine,precum gi pea impusa.* de slovele cirilice. Nu am dorit si le prezintimfncremenite In solemnitatea sau ciudatenia formei lor, ci graitoareprin fondul lor, mirturii ale framamtarilor autorilor lor. Aga dar pre-cum o cronica cum este aceea a lui Grigore Ureche Igi pastreaza fru-musetea arhaic& a constructiilor gi expresiilor gi atunci (land esteeditata, cu ortografia actual'a2, la fel este gi cu documentele repro -duse aici.

a) Lndicele dela sfirsit ti vor ajuta la gasirea numelor si locurilor respective...Letopiseful Tdrii Moldovei panel la Aron Vodd (1359-1595), editie de Constantin

C. Giurescu, prof. universitar. Editura ,Scrisul Romilnesc" Craiova. 1934.

9*

5i

www.dacoromanica.ro

132

In ce priveste pe Moise Nicoara tinem sa accentuam ca.- a avut'preocupari filologice, dar nu le-a cristalizat In studii, ci numai In,simple observatii disparate. In multele sale hartii se Intampla foarte dese-ori sa gasim chiar pe aceeasi paging slovele cirilice alternand cu literele-latine. Ca-mi scrii cu litere iar nu cu slove, nu-mi pare nici cum, a-deca* stint indiferent", scria Nicoara, unui prieten al sau din Arad.-

In tinerete, ravna ei ideile tinere" 11 facusera sa se is In or-tografie dupd limba frantuzeasca din care Inca. putin pricepea(m)"Mai tarziu re cunostea singur inanitatea unei asemenea Incercari : ,,Ju-ventutis quondam experientia in lingua materna ; pro sua una ortho--graphia sine omni fundamento").

Iata un exemplu, luat din poezia Inchinata, In 1808 la Viena,Coconitei de Vaccaresco"2).

Penelles iat& le crescent Penele iata le crestDar sie campi inflorescent Dar ei, ca.mpii Infloresc

e penusiile - ornt tipa:Dar aripi ornt- cdpdtaOrnt lassa cuiburilesSch'ornt cdsca rosturilesCum corele va'nbldndi...

Comentariile stint inutile.Dam ei un exemplu din scrierea sa cu litere latine).

Ca. panusile or tIpa ; ,

Dar aripi or capitaOr lasa cuiburileSi -or casca rosturileCum soarele va

Quumque voliesci, qua si-'ncetud'a Ti mai scriere, que destulde apriatu mi-ai dechiaratu, niquedequotti nu me miru...;.insedupo que-mi insessesci sii imputiunele fapte quare cu totul suntstraine sufletului mio nu pociuascunde uimire".

Cumci voesti, ca sa Incetde-a-Ti mai scriere, ce destuEde apriat mi-ai dechiarat, nicideck nu ma mir...; insadupa ce-mi Insusesti si imputiunele fapte care cu totul stintstraine sufletului meu nu potascunde uimirea".

In ce priveste ortografia cu slave, ea este mai usor de Inteleav,,Decd vreu Rumemii sd, cad altu Sinodu, care sd fie despOrtit ski asSdrbilor, decd vreu sei se desparfeasa de Sdrbi 0 de Mitropolitu,aceea sd ceard; ears altmintrele nu li sd poate da slobozenie ca sd sit%adune la olaltd, ca dna ar fi dud sinoduri: insd cat despre Instantie-,zisd, aceea set' va trimite la locurile mai inalte "4).

Cum cite ()data, In acelasi text Nicoara Intrebuinteaza elti--mele doll& ortografii laolalta, sau chiar pentru una ei aceeasi orto.-

I) Acad. Rom. Ms. 2449, f. 63.Anexa Nr. IX se poate urmiri si din facsimilnl reprodss.Anexa Nr. XCII (April 1811).

49 Anexa Nr. CXXI kRecursu1 dits 1819):

qi

')")

www.dacoromanica.ro

133

..-zrafie este inconsecventi) am gash potrivit a generaliza transpunereaortografia actuali. Pentru o verificare a celor de mai sus, am pus

la 1ndendna cititorilor caleva facsimile.In genre putem remarca, late altele, urmitoarele deosebiri tntre

am text cu slove gi altul cu litere latine :-text Cu Mere: text cu stove:loam, aunt - sant, ant,quare care

issu, dissu zisuaciu gtiu

voe

text cu litere : text cu slove :io eu, ioasie aga, agesii, si, sie giquandu candaqu6tva cat va

6) De er-plu: Ms. 34551. 58 v. not Anexa XV) poezia La Cdiddropni" este scrisiioat Were latinei dupA cum urmeaza:

Dintrci oameni multi s'abat,La monastirj pentr' (: drept :) urat,Cu straizile alji goale,Sd mai bage .queva 'n foakAliii cu pungile pline

Ni B. Pentru textele franceze, cititorul va observa mai usor ortografia, ca unele9.14 asupra cirora credem Iasi ci nu este necesar a no opri to deosebi.

du.

stangiiciicals

5I

www.dacoromanica.ro

134

Urare de anul non 180Un gogorl) gi frate

Trimitu-vi carte,Din strains tar&

Prolica NicoaraAnume Moisie

Care din pruncieDe voi m'am departat

Cu strainii m'am dedatCari gi amu Inca

Inima-mi

Nu cercati cum triescPe voi cum va dorese

C& de-agi putea spunePe cum s'ar cuvine

$i a scrie toateIn aceasta carte

Inima v'ar plingeCurind nu ati stinge;

Ca voi gtiu credetiMacar nu ma. vedeti;

Dar& cari mi. yid,Aceia nu ma cred.

Cu citi durere$i de cat& jele

Sufletu meu e plinDe neamul cel strain,.

CA. numai °dataCu voi laolalta

Si ma mai Intilnesc$i cu voi sa vorbesc

Cred oiu Intineri. Inima-mi va Inflori

pentru sora gi cumnatul sitsCand la voi m'oiu uita

$i eu voiu sarutaCa and m'am despartit,

De acasa am venitOchii mei licri.ma

Iar inima striga:Nen oroc t nenoroc

Pentru voi and In foeSuspina gi plange

Nici n'o puteam stingsCa eu nu v'am putut

Ca sa, va fiu vazutDe-un an mergind pe doi

Nici pe unu dintre voi..-

Acad. Rom. M. Nicoara, Ms.

Cu inima bunsIn loc de cununk

Va. rog s& le luati.(: $1 sa v& bucurati :)

Aceste cuvinteCu cuget fierbinte.

Domnul cel iubitorFie-v5. Intr'ajutor

Ca sa vietuitiMulti ani gi sa,

Anul nou sa ajungeti,$i ca petrecetii

Toti cu voe bun&Bine dimpreuna

Aste scriindu-leVoila trimetandu-le

Raman mai aplecatFrate Instrainat2.

2439 (Poezii), f. 22.

') In graiul roman ungurean in loc de cumnat se mai zice ai sogor (lull. ghiati)._2) Printre coloanele poeziei se pot citi douil insamniri latinesti:1. ,Amaxs iratus multa sibi tnentitur'. (?)2. , Owe fuerunt, non sent

,Sic ibimus,. ibitis, ibunt",

mananci.

ca-mi

traitit.

814

et

www.dacoromanica.ro

135

Certificat de studii $i bung purtare dat lui M. Nicoar& dupe.un semestru de frequentare a cursurilor gimnasiului

evangh. din Presburg.L. B.

Salutem et officiaJuvenis Ornatissimus Moyses Nyikora gente Illyrius religione

Graeci ritus non unitorum ; patria Gyula Bekessiensis, Gymnassi nostrievangh. Aug. Conf. Civis probatissimus et nobis praecipue carus obdiligentiam suam, qua sibi in studiis literarum Eminentis calculummeruit; morumque probitatem laudabilem, proficiscens negotiorumcausa Viennam hoc nostro Testimonio ornatus est. Vale L. B. et no-bis fave iterumque vale !

Scrib. Posonii die 28, a Martii 1804.Daniel Stanislaides m. p.-ia Gym. Ejusdem Proffessor et h. t.Rector.

( : L. S. : ) Stephanus Fabri Proffessor m. p.Paulus Bilnitze Proffessor m. p.Ioannes Grosz Proffessor m. p.

Acad. Rom. Ms. 2437 1. 27.

III.Certificat de absolvire al anului scolar 1803-1804 din Presburg.

L. B. S.Juvenis Ornatissimus Moyses Nyikora gente Valachus oppido

Gyula I. Cottus Bekessiensis ortus, per unum Annum scholasticum1803-4 in Gymnasio nostro Evanghelicorum Aug. Confs. Posoniensiversatus est ita, ut nobis suam in tractandis bonis literis praeclarumdiligentiam et morum honestatem ac integritatem plane probaret. Quiavero paupertate bonae mentis socia utitur ; id coepit consilii adendibonos fantorea gentis suae eosque opis sibi ferenduo causa inter-pellandi, quo sic studiorum cursum continuare posset. Faxit Deus utis bones nassciscatur Patronas, qui sibi velim persuadeant, optimeeos in hoc Juvene suum locaturos beneficium. Sic Te L. B. salvum etflorentem praestet Deus I Vale et nobis fave iterumque Vale 1

Scrib. Posonii die 4 Iulii 1804.(L. S.) Daniel Stanislaides .p. Ejusdem Gimnas. Evang. Aug.

Confs. Proffessor et h. t. RectorStephanus Fabri professor m. p.Paulus Bilnitze professor m. p.

Acad. Rom. Ms. 2437 f. 28.

IL

I

www.dacoromanica.ro

136

1. Nomen,

Iv.

TESTIMONI UMAnul II la Pojon 1804/5.

Gyimnasii Aug[sburgiensis] Conf[essionis] Posoniensis.aetas, religio

2. Locus natalis, Comitatus :a Pater, Mater vel Curator ejusque con-

ditio :4. Schola, gum et tempus quo frequentavit5. Profectus in Litteris : 1.

O. in Moribus :

Moises Nyikora Annorum19 Gr. Ritus

Gyula, Bekessiensis.

Pater Petrus OeconomusPhilosophica Annos duosin Logica, Metaphysica, E-

thica, Statistica, HistoriaHungariae et Universalinova,. Jure item Naturaepublico Univ. et. Gentium:Eminens.

2. in Historia Ecclesiastics :Eminens.

3. in Mathesi pura, Encyclo-paedia scientiarum et Ro-manorum classicorum stu-dio : Eminens.

4. in Physica : Eminens.,Classis primae e primis".

Datum Posonii Anno 1805 Die 30-a Mensis Augusti.(L. S.) 1. Steph. Fabry m. p.

Professor et h. t. Rector2. Daniel Stanislaides m. p. Professor3. Paulus Bilnitze Professor m. p.4. Ioannes Grosz Professor m. p.

Praesentem copiam cum suo originali collatam, eidem in omni-bus conformem ease hisce in fidem subscriptus testorPosonii die 14-a Aug. 1806 (L. S.) Ferd. Paulus Schmidt m. p.

R. Studiorum DirectionisActuaries.

Acad. Rom. Ms. 2431, f. 29.

:

www.dacoromanica.ro

V.

'D-ESPA.RTIRE-Asti oarii mai pe urmaIn care-mi iau .zioa buns-Tremurul cu oase-mi se'mpreuna;,Fericita, noapte buss.

Inima-mi de drag aprins5.Striga., plinge, se jelegteIar de durori mari laving&Se usc5., se vegtejegte.

Amagita. gi ranitiPentru a sa floriceaIn putere slabinita.

'Graeste citre ea aga:

,Oh: amar, amar, amar,Ce-aster clipiti ..ntristata.Nejelnica ca un titar

desparte de olalta..

De o fiica, fiica meaCare 'n lume o am avutAfar' de ea pe nimenea,Dintre citi am cunoscut.

Acad. Rom. Ms. 2449, f. 8-9.

131

Pojon 1806 August

De and to lume am traitPentru frati, surori, parintiNici odati n'am jelitCa tine, nici cei iubiti.

Oh I lelita,Miadri, mandrulita meaCind te vid In britioare-miViata nu schimb cu nimea.

Asti Lilie ce-amu-ti. dau,Inima mea sa InsemnezeIar lurbanu sub care star,Pe tine te Incredinteze.

Ca o pic5-tua de singeVinele pin mia umblaInima mea tot va plingePe tine pin te-oiu afla.

A ma uita de viata.Nu-i lucru mare de-un feciorDar ca nu de a to fatsPe sfint soare tie ma. jor.

VI.

TESTIMONIUM SCHOLASTICUM.

Nomen et cognomen, aetas, religio :

_2. liens seu Natio : Locus natalis etComitatus :

-3. Pater v. Tutor aut Curator, ejusqueconditio et habitatio:

4. Annus schola guam freguentavit:Semestri I-mo e

Nyikora Moises AnnorumGraec. Ritus n. unitus

Hungarus, Gyula, Bekegiensis.

Pater Petrus privatus oecono-mus degit ibidem.

An. 1805/6 Juris 11-di AnniNr. 46 condiscipulorum.

.Ne

leligoarS.-mi

20

www.dacoromanica.ro

138

5. Clasis

a) in Litteris et scientiis Ex Politica inter 12 Eminentes,undecimus

Ex Comercio inter 14 Emi-nentes duodecimus

Ex Jure Patrio cum Juris con-juncto inter 18 Eminentes-11-us

Semestri II-do e Nr. 45 condiscipulorum.Ex Jure Patrio inter 22 Emi-

nentes undecimusEx Jure Criminali inter 23,

Eminentes duodecimusEx Scientia Rei Aerariae et.

Stylo Curiali inter 18 Emi-nentes 14-us

b) in studio linguaeHungaricae : hujus gnarus

6. in Moribus Classis pri.mae.Datum in Regia Academia Posoniensi (L. S.) Anno 1806 die 15 Aug.._Franciscus Stipsics m. p.

Abbas S. Martini de Bulch I. C. Poson. Can. Theologiae et Philo-sophiae Doctor ac R. Academiae Scientiarum Pro-Director

Stephanus Gyurian 1. U. DoctorScientiarum Politicarum Professor P. Ord. Facultatis Juri-dicae Pro Senior m. p.

Paulus Ha jnik m. p. I. U. DoctorJuris Patrii et Crimin. Prof. Publ. Ord.

Praesentem copiam cum suo genuino originali collatam, eidemque inomnibus punctis conformem esse testor. Sig. Pesthinii 1810 Die 14 Maj.-

Elias Kamenszki m. p.I. T. Rae Juridicae Jus notarius.

Acad. Rom. Ms. 2137, £ 30') ; 31 ; 32.

VII.Ad Excelsum Regni Gubernium humillima instantia Moisis Nyikorapro facultate Examinum ex Jure Civili Romano et Statistic&

privatim dandorum.Excelsum Gubernium I

Prout Benigne Excelsum Gubernium multis, et gratiose indulgeredignatur semet ad privatum Jurium stadium adplicandi sicut et ad..

1) In trei copli. Copia del& f. 30 e legalizati is 24 August 1806 in Viena.

:

:

www.dacoromanica.ro

139°

specimina suorum profectuum dein publicae, coram competente Su-perioritate in Inclyta Universitate danda : ita etiam infrascriptushumillime supplicat, ut eum a publicis praelectionibus excipiendis die-pensare dignaretur, eique facultatem privatorum examinum ex Jurecivili Romano, et Statistica in hacce Vindobonensi celeberrima Uni-versitate subeundorum concedere. Hocque sequentibus ex Rationibus :

Cum ejus occupationes in educanda, et instituenda sobole Su-premi vigiliarum Praefecti de Mahlern haud admittunt, ut is prae-lectionibus publicis interesse, et hoc eo, quo de beret ordine, et ac-curatia, nisi fors cum neglectu expletionis muneris partium posset.

Postea : Absoluto cursu Juridico per Hun gariam obteuto in Academia Posoniensi, ut sub A. maxime superius allatae educationis causa,et sui in linguis, aliisque studiis privatim perficiendi causa, huc con-cessit. Cum praeterea

in Lingua Cermanica non earn sibi comparavit habilitatem inloquendo ad huc, quae adaequata, et suo fini sufficiens ei videriposset, cups defectus secus magno foret nunc impedimento in tentamine.

Quibus fultus rationibus, humillime iterum, iterumque suplicatpro facultate allata obtinendae.

Excelsi GuberniiViennae 19a Ianuarii Anno 1801.humillimus Piens

Nyikora Moises m. p.[Rezolutia pe verso :1

Dem Herrn Director des juridischen Stadiums Herrn Hofrath.v. Zeillern un gutachtliche Bericht-Erstattung zu behandigen.

Von der Kais.- Konigl. n. o. LandesregierungWien, den 't ti. Janner '807

Andreas Joll . . t [Jolliot ?1Dem Bittsteller wird hiermit bewilligt, aus der Statistik and dem

rOrnischen Rechte . . . itent [permitent ?j Prufungen zum machen.Von der K. K. n. 6. LandesregierungWien, den 2b. Febr. '807

Andreas Joll . . t [Jolliot 7I

Acad. Rom. Ms. 2437, f. 33-34.

VIII.Scrisoarea profesorului Paul Bilnitze, din Pojon, catre un coleg

al sau, elogiind pe M. Nicoara fost elev al lor.Pojon 1807 V11/24

Vir reverende, clarissime atque doctissime,Do mine mihi singulariter colende !

Quod quamplurimis in vita communi solet, idem mihi quoqueaccidit ut scilicet nullo amicitiae vinculo quae mihi tanquam vitae

www.dacoromanica.ro

140

Academicae socio Tecum reverende domine erat, Tecum amplius con--victus fiducie tamen singulari erga Te Beni Tuique memor esse nun--quam disinerem. Atque veterana illa amicitia ecce est quae me adhas sequendas impulit et quidem partim ut memoriam praeteritorumrefricem, partiut operam Tuam, et qua apud vestros solles auctori-

-tatem implorem. Iuvenis filius honestus, litterarum amantissimus, in-dolls speique optimae ingenii praeclari, qui in studiis quosnam per

.decursum anni praeteriti facerit profectus, ex testimonio eius, quodei optima fida a singulo nostrum datum est cognoscere licet, porroquoque pari studio atque diligentia discere cupit, at Patre omnimodoreluctante neque ut amplius litteris incumbat admittu volentia neepotest nec vult. Ego itaque miseritus Juvenis sciens que quanta Tut-vir reverende Domine et auctoritate et vis facundia apud vestros-valeas, Te nomine Juvenis nominati humanissimi rogo, pro Tuo ergalitteras earumque ingenuas, culturis amori, patri optime persuadereut filio studia continuare, seu hic apud nos, seu alibi ubi filio pla--cuerit, non tantum indulgeat sed etiam auxilio adesse patrumque.adiuvare pergat. Hoc si feceris, rem praestabis vir clarissime et to.4ihnissam et milli omnibusque bonis gratissimam.

Anno praeterito relictis literis, et debitus expertisi abiitCaeterum expento favori veteranaeque amicitiae humanissime comen-.datus omni cum cultu maneo Tuus reverende, clarissime atque doc-tissime Dne.

Posonii '[4 Jul. 1807 servus devotusPaulus Bilnitze

Acad. Rom. Ms. 2440 f. 40.

ILLa anal nou 1808.

COCONITII DE VACARESC01)

irrei ti- s tie daruitiDela Dumnezeu puiti ;

.Pentru ei teai abatutViena de-ai cunoscut.

Penele iata le cresc ;Dar gi campii tnfloresc.

Codrii amugi or inverziSi ei or sburatori

Ca panugile or tipaDar aripi or capata,

Or lasa cuiburileSi or casca rosturile.

Cum soarele va imblanziFaptura gi o va

Ei in putere intaritiNu mai mult, ca cei micuti,

1) Glucereasa Elenco Dudescu, viduva poetului Alecu Vicirescu sl mama lui Iancu..rescu, a Maritei qi a-Sof ei (El su).

incilzi,

Vici-

www.dacoromanica.ro

Or egi de sub a taleAripi ; s'or duce Ia vale r

De wide pe munte vazand,Arborele Inflorind,

Cantecul pasarilor,Susurul isvoarelor,

Simtirile leor migca,La varfuri i-or invita,.

La lucrurile Deesti,Iara marimi omenegti

Numa odata ce-i vede,CA., ca vantul repede,

Dup'o creanga pe alta,Sburand se vor

Atunci numai te-i trezi,In vertice i-ei privi.

Dar& mai mare tarieInima cu bucurie

Ti va prinde si umpleDupes ce ochiul paste

vaile or strigaDe-a for glasuri, rasuna,.

Pan la cer cantand frumos .

Acad. Rom. Ms. 2449 f. 9-10.

I4D

Tie aducand prinosEi maica."1-0 vor grai:

De Dumnezeu ne-a trai,Mai mare Inca ti-om aduce

,Roads trudei tale dulce,,Jaca-ti dam cu voe buns,

Maica, cu fiasc& ravn&,rtista mic5. multamire

Din cuget tot glasuire"..Dup' aceea ti-or aculege

Flori, poame si frunze verdeCare 'nainte ti-or pune

Spre a Romanilor minuneCu (ac)este to -or impana

Celelalte incununa;Poenele le-or lasa In urmi

Ca dupes ce voe bun&Sa le gugti apoi dulceata

Ce ti-a Indulcit viata.Care toate sa be ajungi

*1 valurile si InvingiAni multi a trai Iti poftescCe-oiu tot ruga pe Cel ceresc

Contra lu} Napoleon Bonaparte (1809)

Romane 1 stai gi privegte la cer ochii radicand,Stai voinice I de neam Intai, cu lacrami firea cercandtVei vedea'n tar& surpare, In neam, aptura, mahnireSpre amar cu mare jele mic gi mare a pornire,Vezi groaznicul Intunerec, peste not a se lati,Viforul ca al ne rughita., ne 'ncetat a se iuti.Ia uita-te la Sant Soare, nainte prea luminos,Dar nedreptatea Francilor prinde a fi Intunecos.Ceriul nu sun& racoare dar necredint& Intristat,

10 Dar nelegea Frantuzilor, c& ei l'asta s'au dedat.Pasarile nu ne cants cu glas Inalt, bucurieCa pan'aci inimilor sa ne faces veselie.De-aste toate ne lipseste a pamantului bunititi,

Muntii,

1nalta..

www.dacoromanica.ro

142

Nesatiul unui om, care vrea a calca pe totiAesta-i Boaaparte, Tiranul FrintuzilorTurbat de villa sa mare, duemanul neamurilorZbici mare a saracilor, pradator avutilor

erpe In suflet veninos, ripitoriul tarilorA cincisprezecelea vari, de and el lumea cu twit&

2:1 Vara& singe ei sa bate a potopi sa o poata.Prin amigire, shire, Frantuzilor ImpiratS'au ficut; ei Ineelimint tirii s'au ImputeritMilioane de suflete moartei el au jertfitPane: ce'n Tronu' Impiratesc prin tarie sau suitLegile tarii au rasturnat, pe neam In robie au pusGazdaci, siraci fir' privinti plugari la mormAnt au dus.Ceia, c'avutiile for dupa moarte sa. be InghitiEetia, ca pamanturile la soli sa faces mita.Ma Cara de batrani ei tineri toati au golit.

30 Cei ce'n bitae n'au perit, de a lui porunci an muritCat la plug, coasi ei sapi n'ai putea alts priviDecat prunci de 8-9 ani, ici ei cole a se ivi.Fete ei mueri de varsta, langa plug, boii minindLe-ai auzi de departe cu glas jelnic tanguind,Cum cu lacramile amare una fiind In cositaPlange dupi al sit: mire, stripuns, ucis de sulitaAlta pe-al sau frate dulce, care'n sange'ncruntatCurmat in trup gi inima, mort la pamant au picat.Dar de-ai vedea vaduvele, Fara.' numir, Uri sama

-40 Cu prunci micuti p'angi sine, In fates cu lacrimi, spaima.Rumpe-ti-s'ar etiu, inima de mils, de jelea lor,De a maicei mangaere, de plangerea fiilor.Ca decAnd iubit sotul sau, groaznicul I-au despirtitDe ea, de copiii sai dulci, bucurie n'au samtitCe Inca. spurcatul Tiran gi asta lege au ficutCa pruncii dela 12 ani, care abea ce au crescutToti In arma." sa. sa. 'nvete, volniciei lui ea urme,Tara. gi main& sa. lese, Intr'armati sa stee'n turma.Inca sa mai affacasi vrednic de jele'ndurare

50 Un neam de birbat gi mueri, cari moarte cer cu oftare,Aceetia aunt ca oile, albi la cap, slabi In putere,Carunti, orbi, echiopi, In trup ne avand nici o mangaere.CA tineretea, virtutea In bitai, daces e'au mincatRisplatire,.manglere, dupa truda ast'au luat:Pruncii cari Inca au avut, nelisand nici unu-acasa.In foe toti e-au dus negandind la a for stare jeloasiCan toiag In batrinete sa. be fie for ei propti

www.dacoromanica.ro

143

Sa-i grijeasca cuviincios, ca pe parinti, dupes pofta.Si aga batrani sa lupta, cu viata, cu grea soarte

060 Far'ajutor, desfatare, asteptand groaznica moarte.Vezi iubite plugariule : Nu crede celui ce-ti spuneCL Bonaparte se bate cu'mparati pentru'al tau bine.Nu-ti poftesc ei nici un bine; ca-s serpi gi amigitori.Cari de aste'n urechi-ti sufla, aunt ai tai Inselatori,Lacomosi l'a-tale averi, vrednici de spanzuratoriSpurcati, lira lege'n suflet, a pacei turburatori.Urma'n toate ei, vespelor, can dupes ce albineleDin cog afara le-au scos, se pun preumbla fageleCe din primavara au strans, sug In sine si pradeaza

70 Dulce miere, las& ceva ; cu asta se due, se svanteazi.Dar sa pornim mai nainte, sa vedem ce Inc'au facutNu numai cu bieti plugari ce gi alti de ce-am tacut.Fara drept, lege, credinta, lucra gi ocarmuesteTara, supugii; ca legea lui Dumnezeu ocareste,12.a..pit de a sa valfa mare, se crede a fi ne'ndatoritSfantei legi a lui Dumnezeu; darice el nu e smerit.Cand pruncul cuiva moare, tata dajdie sa deeDar'ce copilul au murit, gi n'au avut grija sa steeLa scaunul judecatii, a sa, sa agtepte pedeapsa.

.80 Ca el de feciori de arme foarte are de lipsa.La Vladici slobozenie, sa is mueri, au datAsa multi s'au facut mireni, biseric'au lapadat.Au stricat manastirile, calugari afar& au tipat.Asa din sfintele locuri, care toate-au spurcat .

Au facut granare de grau, gi casarmi l'ai sai cataneUnde nainte d'aceea, stau sfintele moaste'n tainePopii can pan'aci au fost, din pita'afara i-au sters,Noi, dupes placerea sa au pus cari au vrut el, si i-a ales

90 Dares Inca cu jidovii, ce nu s'au mai auzitNecrestinul au facut ce zaranie d'om n'au vazutSlobod din cretin sa aleaga acarcare fata prunesSi se'nsoare sa o ieie, el asta au dat porunca ;Asisderea gi crestinii de jidov fete a luaSi poata nime-i opreasca, In ce data le-ar fi voia.Oh 1 deavale botezate 1 Cum to -au lasat inimaTocma In temeiul legei noastre, asa tarea-rama.Ce Hristos prin ristignire au asezat ei'nUritTu prin a to nebunie a'nfrangere-ai Indraznit.

100 Cu'mparati, crai, daces pace de multe on au facutN'au tinut credinta cu ei, Indata ear& au rupt.Pentru al sau nesali mare, au Inceput nevinovat

www.dacoromanica.ro

144

Singe cu alti crai a varsa-n care el s'au infruptatNimici lui nu-prihana-pare, cand tari lua poate.Pace, liniste a face'n Ora, de el poate nimeCa setea lui blistimati nu o stinge poate nimeDin crai cu sfantul mir unsi, si alti printipi de neamuriAu facut siraci, ba culdusi si alte lucruri blistimitestiUnii din ei i-au duduit peste marl gi peste valuri

110Intealte a lumei pirti, altii au fugit l'a lte neamuri.Dar groaznica lui mine s'acol'inca i-au aflatLegati la sine i-au dus si capetele le-au luat.Asa cu a Ispanilor crai, cu care pretenieDe multi ani incoace au tinut, si 1-au prins cu omenie,,In vary ca gi un pretin In tara lui au intratDar dup'ace prins bot, legat, daci tara i-au luatLa sine ca sa aduci pre acel crai porunceste.Amu'n tara frintuzeasci 41 tine prins si robesteSi dupi ce cat au putut Ara mil& au pradat

120 Cetati, sate si orase din temeiuri an surpatCrai pe fratele sau an pus ca anti feciori sa-i deaCati va pofti, sisn batae tot gata cu el sa stea.Asisderea din misei, goli, pe alti an facut crai.Dintr'ai sai frati trei sori, care-s lumii nicaz, bai.$ogorul sau care socaci odinioara. an fostAmu-i crai pe toti robeste; un om fiede lege, post.Ne avind mai mult destui Franci, oameni cari i-au robitDintr'aste taxi cu tarie, afari i-au scos si rapitAmu-i duce'n foc, se bate ca sa ieie alte taxi

130 Cu ei si-i mini nainte, sa steie ei 3n tabiri.Aga Tiranul si cu noi se abate ca sa faciCat mai iute sa ne bage'ntr'a focului iute matciVrea d'al nostru'mparat dulce milostiv sa ne desparti-

134 Ca pe noi robi sa ne faca, tam sä. ni-o Impart&

Acad. Rom. Ms. 2449 f. 55-58.

criegtit

s'o

www.dacoromanica.ro

:7/77,2

-.-7 e_c -V-'1

4-°'- ->/ 6'

. e,

c'eX;

4 _:. . ,

"ita

'''''''° - A-."X --..,,.

CP ,ZO' 4' . ..'1'.e a LI ..st .r.oe a

"4,..,,.2-,-,e-,..41 ... 7,....--

- 1,....

..zi, co- 4'..- e e2

s

.

t 1 i/.. 4

.:^1,07

'/... . C.'

7 1 1". : 14 'It C I 1 e '''.

....

..94-(1

Scrisoarea lui Moise Nicoara catre Petru Maior; din Bucureoll 1810, Anexa XI. p. 145.

7r)

.1:,Zi. ,,,,. ,, 1.e.7, -b.. ,1,,, .,4- . ,

t S /,-.

ge-

.

i-,,,,..., /: em,t

r-.. , ,.ri4. r AA 0....110

f....4..4.- ,AA/144. ..; .. ' .--..

1. '.?. . ..,;:. . '. i 0 . Ole ok< . ,..e

... ,.mil. 4,0tbaLifFir," ' r ; t 04.71-4, 60/4.. : et. 4(7,...

.

Ii- 0 1 eir .4/I i.;

.0714:// e 4,/ , .7.-?.517 .

F

. 4.

777. i I#9P2AZ ". t3,74041 ' .. e:14%.-.4. _, 4 - 7, . 4.- -;.,

: -a-.41.-", )"!-C- i-7- Iiii , .

e-

,

e. 4 ,"

-..1 ,e!'''' ?; /4"14/ '

-,.-49.,41P

.

.,..t, ....-- , , "4' es_e,.- 91-n

e . :4,- Wic .4 ''' ', 14, ,..- n ""-ve-:.,-. : 1 i

)

/4,2, ,1,-,

,.... J-`4.. ..,,- ., , 7..,. a-4_. , I' I ; I

r, 1.?' rFr

i., : lo A 4,, , , lai

... ,' f ...s. '''''

t 12eirre7vr.- 4 41, , a . ,;,... .

. - ,,, .., ,,,, / .J, -

l__"'uoIe. ,-. ... --1

I.,

o

.--f '2/d4r_ear--, , _

11.

go

r 0,1-tr

..

dcryf .i.-#.7,-e

4 ° 441.

). <-_

/e

-44N411#44!.,:"'n:-'

14.42

,' $7"

,

'. , '''l "1

1 ,... d

, r / *tks .

..,.. 4

: i.,y;n .

, ,f /

' .1....., ...".",,r , ,..?.-. ./

...- i - 2 r

' e- ..: : a, e.-e T" ;

..., - ,`.

fJe

f

/ /-e

www.dacoromanica.ro

145

XI.Bucuregti 5-8 Decembrie 1810

Scrisoarea lui Moise Nicoara titre Petru Maior.Sciracu Maio?. 11 Sei fii nu-

marat in numeirul celor vred-nici 1836. Dupes sosirea meaintie la Bucuresti 18101).

Sinitate gi voie buna. Domnului Major dela Nicoara').Mi pare, ca cand te-agi vedea rizand cand vei ceti scrisoarea

asta dela m ne ; cat de bucurie, ca e dela un iubitor de ginta sa chiarroman, cat mai virtos ca e scrisi intr'o Para, la care cu atata maiales ni se cuvine a privi, cu cat de asta doari se tine onoarea noastramai vartos, fiind ca din toate partile, care le locue Natia noastrA,numai asta a tinut numele aesta urechilor noastre aga dulce, ochiloraga inaltat aga stralucit, altor ginte vrednic de (si zic pizmi? ba nu)invidie, adeci Romani, gi fiind ca aici se afli mijlocirile mai puter-nice, carele intrebuintandule, astizi mane multe folositoare urmaricu laud& ar putea ferici Romulenii surpati.

La Bucuregti scriu aste in Tara Romaneasci ; sa ar spanzuradela mine, agi zice mai bucuros Amar sau Rau curegti in locde Bucuregti, in cat ma atinge soiul numelui estuie, au pe mine ase-menea.

bra.' la inceput: pentru iubirea gi pretenia friteasc5., ce mi-aif5.cut, 'ti multam foarte umilit. Am capitat passul cu atestatul dim-preun& dupi ajungerea la Clugiu a doua an a treia zi, la poet& venindpe vedere. Calea pan& acolo am avut buns, insi... multe am petrecut(intre noi). Seara cand neam despirtit, ferice eram de nu ne-au prinsgi in mare nenorocire n'am cazut ca egind din Pest, be, be" ploscadin mini nu mai scapa ; Minitoriul Inc& mina bine, ca vinul suflabucinul gi purta biciul Auzi" imi zicea adeseori tu vini cu minesi nu gtii unde. Si etii ci nu meo4) in Silbie, ei de cumva agi gimere, nu te voiu Iua cu mine ; ins& te voiu lisa la un loc unde esti binecunoscue. Ascultam cu toati suferinta ei ticerea. Ajungem la ungranar imparitesc. Nicijit cum era, au mai bine si zic cam turburatgi spulberat, ce pani amu prin vorbe, amu ei prin fapte arita. Unpistolet prinde in mina; cugetam ca. scapiri foc, dares el a dat cu

I) Pentru lamuriri a se consulta in partea Intaia a lucrarii de fat& epoca respectivi dinviata lui M. Nicoara.

2) In text sunt terse cuvintele Maior dela". Totusi o 1sercetare atenta lass sa se intre-yea, data nu chiar cuvantul Maior" pe care-1 deducem si din insemnarea dela nota de maisus, cel putin cuvantul dela". Se intregeste astfel titlul care in publicarea D-lui Giuglea dinConvorbiri Literare" 1910, O scrisoare dela Major", tykes numai: Sanatate voie bunsDomnului Nicoara.

3) Asi mai zice : exiind (M. N).4) In unele parti ale Ungariei zic: meo, mei, mere; a meare" (M. N.).

10

ai

www.dacoromanica.ro

146

pistolul cittre granar. Norocill nostru ca nu s'au aprins pulberile. Cefaci pentru Dumnezeu" 41 graesc infiorat nu vezi ca e granar acisi mai din colea priveghiile". Caut, adeci : priveghiul umbla pe lane&granar, drept nou& fiind; a stat si a cAutat ; poate ca 5i el a cugetat,ca e saparat numai foc, 5i Incepand manitoriul a bucinare, n'a maizis nemica. S. se fi aprins pulberea in ungue, doara 1-ar vut nemerica sta drept noua.

La statia dintie gi la elelalte necazul $i nevoia ca am tras ! asacat numai cu mare bucurie-mi reduc in minte noaptea aceea, ce oam trecut in pace. S. ti le-a$i aerie toate cu amanuntul numai innoaptea aceea suferite, agi umple o coal& de chart& : tac elelalte dupaaceea urmatoare....

M. Sa Episcopul Vulcan se bucura; iari. $i el a strivazut st&rile...In Clugiu intelegand curgerea lucrurilor, si privindu-se a fi cu

mare r&ceal& cuprins de la unii, unde gi prezicea mai mult& partinire,m'a prins frica de lacrimile lui, sa nu se impu$te, precum zicea dan-sul la o intamplare neasteptatal. Am crepat pulberea din unguele pis-toalelor, iute, pan& era afara, $i am infundat gaurile aprinzatoare cucuisoare de lemn, s& nu cumva sa se intample ceva noaptea : ca ziceade multe on te impuse pe tine /rifle, apoi pe mine I" mai ales andera manios. Noaptea 6 pistoale supt capItaiu, ziva 2 in sicuiete (je-buri) tot cu sine purta.

Din tinutul Oraziei cam catre s varsit pan& mai la Clusiu multm5. amigea ochii frumusetele, cu care firea a infrumusetat maes-treste locurile acele.

Bate una ors dupii miezul noptii; mane elelalte :V-k Dec. 1810.Bunk dimineata I sii fie de bine repausul.Asti noaptu am avut mai bun repaus desand am pornitdin Brasieu In 16-lea Novembrie, Iasi si mai huni zicde revenire.

Dup'aceea :Teri sears. am rimas la Clugiu. Si amu se starne$te in mine una

simtire bucura aducandu-mi-o aminte de iubitul prietenul nostru Le-meni, cu carele mi-ai ocizuit cunostmta. L-am gasit lungit dar& cubucurie a inteles de mine toate de Domnieta, ca mult te onor5. $im&re$te. E adevarat Roman si vrednic... Eh ! mai bine 41 cunosti.

Ex. Sa Bob m'a prins cu bucurie, am pranzit la el, dar& tocmaIn zi de bobi, ca de alte date eram mai Inainte la altii invitat. Foartep5.rtinea pe Moga In cat de Episcopie. Multi ma cugetau sa fi venitgi eu pentru aceea. M'a imbiet cineva la Iosica, ca educator, am zis :cand ma voiu reintoarce dela Sibiu unde am trebe". Din cauzasuscris5. n'am voit a mere la Torda, pan& in zioa candidatiei, $i-miera $i groaza. cu L. precum am luat sa ma eram in mare prepus(suspitio) la el.

si

www.dacoromanica.ro

147

Am plecat la Torda in zioa candidatiei. Pe bucuria mea am ca.-latorit cu un geometro om de \Tanta, cu fata, ochii, fruntea, plinede onoare $i foarte indulcitoare. A servit inainte de aceea ca capitanla Regimentul Romanesc. Bucuria mea de un om in toate ramurile$tientelor $i starilor tarii umblat ($i cu ele cunoscut), carele despreRomani cat (c)ei vechi atat (c)e$ti parasiti, cu judecamint (vet judet)$i cu pricepere graia.

Insa saltarea inimii cand am sosit Ia Calea lui Traian pcirinteluinostru 1 1 Intia ramasita al nostrilor, ce am va.' zut ; mi-a explicat pri-vintele (potest pro observationes summi ?) despre ea $i altt le. Mi- adescoperit canalul dela Torda de carele intreband multi :.colo, nime-nea nu mi-a stiut spune ceva afar& de un preavoitor de bine al D-taleDemeter protopopul, dupi a caruia Indreptare am $i mers mai tarziula Copand, spre vederea teglelor din canal scoase, cu care bisericade acolo podita e. Forma for de a elor de astazi, print marime, $i la-timea lungimei cumplit asemenea se deschilineste, iar& fortimea forvredniA. de mirat. Insusi oamenii de acolo nu $tieau spune, de unde$i cum au venit Ia biserica.

** *

Ma duc la priinz, jar& aici prinzim la 9 ore dupaorariul de aici, dupi cel de acolo sunt 8: Deci sii fiede bine".

Abia tiu condeiul, de ostenit $i de cald, In mama. Decand sumaici n'a fost asa frumoasa sears ca asta. Voiu iegi un pic la preom-blare (cuget intru mine), ca toat/ zioa a fost timpul umed ca tot-deauna de can.d am ajuns $i mi-e Erica de boala, precum mai toti sebetejesc Intie cand vin aici. Iau, umplu, aprind pipa 5i es a fara :

Alearg/ din toate pa.'rtile cu butcile (butca fel fedelds kotsi)$i caretele (careta cu glajie, tot acoperita) dupa datina de aici. Treepe Tanga o crasma ; stau cam departe $i ascult cum cant/ frumos dingura.' si (heghiede ab aegide pentru asemeninta) cetera aegiptenii ;asisderea mai Incolo turceste. Dar& astea nu sunt lucruri noua, niciIn ajunul Vinerii zioa $i noaptea. Mi vine aminte ca. Kamensky diun club (asa zic aice la Bal) ma ieu pe Podul Mogo$oaiei In sus sivad cum fug nebunii no$tri In adancul surparii, unde ti vor mai binegAti spre cutrupare cu totul. SA-0 mai scriu ceva ? Ba nu, ca mi sepleaca una great& an venin . . .

Podul Mogogoaiei se cheama.' ulita pe care se intl.& de catre Bra-$ieu venind, Irish: e lungs, mai bine de doll& patre (patrare) tine pejo0). Amu ce venii d'acolo. Pod se zice ca e podit, ca $i cum sunt

1) 0 ]arms de afara ma face sä es; un copil de vr'o 7 ani auliula plange si injura (quodspud nos sudue) pe niscari oament marl, si tot cu petre si lespede ii pafuga, zicelegea ta, . . , . Femeile voind sa-I duca, tot en petre le bate, cla 'n ferestre, porli.

www.dacoromanica.ro

14A

toate ulitele, cu lemne, nu ca pe acolo petridosite (sau pe cum altiiorplace pardosite). Dela peatra si dos cuget a se putea zice far& aintarita in cat mai putin limba.

* *

La 7orda. Cu inima setoasa, agteptam intrarea in un loc, in ca-rele 85.-mi desfat ochii, cat privind unele, care dupa aratarea susnu-mitului geometru adevarate ramasituri romanesti sunt, cat iara gtiindtot Clerul aci a fi a dunat. Intr'o intrebare a Lost de Tempe (secusTampian) cu care una a calatori. la Brasieu mare nadejde aveam, sinecunoscandu 1 de cat de nume. Dau de el 4s putinele cuvinte alemai de lips& ispraves31). In scurt timp ale generale pentru candidatiele-am cunoscut. Amar si jele ! Cum fui ins -lat in nadejde de clerul deacolo !Cita salb5.ticie ! cata nepricepere ? necunostinta a lucrurilor loru-sitncredintate ? dares mai ales cat& neunire si impartaciune la traireacu acel drept sunt ? N'asi vut crede ca clerul roman din Ungaria giBanat neunit sa intreaca cu atata si in polire si in altele toate peest din Silbie. Dores fora toata liadointa cu drept pot aceea intari.Nu sum de a expune deEchilininta intre protopopi si popii mai deloce de onoare de colo, si esti de ice. Urzitul gi curgerea candidatieivei sti. Dara gi nefa'riile la aceea Intrebuintate de unde deraze, iiva fi cunoscut Nefariul mai d'intie ca un Roman din parinti chiarnascut, cum poate cu atata ravng a se abate spre strocarea si sur-parea sangelui sau, cu mintea nu pot ajunge. Insa nu va svirsi nemica.Socotesc ca va fi Fagairagianul (Ioanovits) carele e mai vrednic gidestoinic, ce eu Inca fara a partasire ceva de acolo afar& de bucu-ria din fericirea poporului mie nesmintit urmatoare, tare oftez. Vr'opatru zile ce m'am tinut acolo asteptand pan. a revenit Tempe dinClusiu, unde mersese ; putintele lucruri dupa cererea inimii mele amputut gasi, n'aveam de cine intreba, nici ca mi-ar vut gti reschiarare,nice ca aveam lucre dintare. Cu Demeter de data on am grait (eraculesul mAlaiului.). Inscriptii in unele locuri s'ar vut afla dar niciscoposul meu nu era acele, la carele gatiri nu aveam, nici timpul numa lasa ca in tot timpul asteptam pe Tempe, eu voiam stii bine, maideparte . . . cheltueala mare, paralle $) putine. Dara ce mai tare masupara gi impiedeca era curiositatea a tuturor de aci (ce am luat samaIn toata. Transilvania) C.101 te vede Ma rog de unde esti ? Demade vini ? unde mei ? ce faci ? ce trebi ai ? cum te cheama ? multvei rarnane ? etc. etc, . . . Urgisisem a sta de vorba. cu. cineva. Cuatatami era mai frica sa intreb lucruri pe not atins5.toare. M'anisuit la locul Canalului, pe un lat au coasts de deal ; m'am lasat In cella

1) ab exprobare, quod idem ac comprobare, sic gall. exprouver, quod enim exprobatum,illud at finitum est.

1) Nefaria va sa zick cum eu cuget, caballen, intriguen. CA se zice : el umbla facenefarie, vel mi-a fAcut multe nefarii; deriazA vel deraze, legi in uno antiquo libro D. Farkej velBran spud I. D. Vulcan, significat, derare ac derivare.

3J pant hic numus, hoc autem a pari, vide ital. alIpari.

2).

ui -mi

a

www.dacoromanica.ro

149

ice foarte placut ; pe ling& Aries ma preumblam a privi la mueriacolo Suin.du-ma, pe munte ma uitam in toate laturile la

clina Turdei ; stam si suspinam.-- Romanii pans aici sunt mici la stare( 'mi par a avea mare asemeninta cu Banatenii din unele parti ; aga.portul muerilor lor, cu acela ale estora are ceva ; cum conciul $i co-

: sitele) mai negri, mai fare fate, mai putin cleat ceilalti au roma,nesti fete, asa si femeile. Portul femeilor se deschilineste. Aici incepRomani mai .de vazut, darn in loc insusi, mult sunt unguriti, limbanu numai amestecata prea tare, .ci foarte stricata si cu ungureasca.

Lingreunata. Pentru desradacinarea carora greseli am rugat pe D.,._Dt meter.

Mane, elalalte ; amu si mai visez. 7-le Decembrie 1810.Trecui noaptea mai nequiet gi nelin decal eh agi fi

fost in club la Camensky. Zece oare au sunat (: 4 dupiimiezul noptii ,si inca nici n'am asopit atata sunt va-lurile in loima mea de groaznice, data cat m'am luptatcu a ste, mai

cale,mult inca cu puricii, cari i-am cules o

parte pe o parte i-am giisit aici; cA cele, sand macuprinde somnul se ageaza inceata, iara egtia atuncimai fottit ma busAesc de toate partile. Rade o leaca denecazul meu, cA eu fac aga. Felice de mine cA pa-Minta a patire, care cu limbs cam scurtA, luandu-mi zivabunA, mi-ai comandat, nu ma lasa, a caruia pros marelipsA am de cand lAsat arse Buda.

Plecaram dela Turda cu _Tempe $i Protopopul Ilie din Sibiu a-cproape la miazazi ; lucea soarele, a caruia raze calde crepau pamantul(--de seceta. Mi cure sudori pe 140. de caldura, darn amu$ile stimpararacoarea inimei, care o simteam a inflori $i a creste, ca rujile roate

de demineata cand Pheb incepe a reschira $i a intinde razele salepeste ele. Gace$te de uncle boarea acea indulcitoare $i ravnicioasa ?

ern pratul lui Traian am ajuns. GRes izvorire de desfataciune, si maic'asi. zice $i desmierdaciune in cuore (vel curie) meu I ! Dana cum-panarea a trecutelor cu a estor de fate, ca un spine inghimpator pu-

- se pedeca fericirii, la care ma adusese tipzuirea mintii ; $i in tristeteSimi adancii sufletul. La multa mea rugare am luat calea pela Blaj ca:sa. vad floarea romans. Ajuagem : partea infrumsetata cu Romanitvi. Roma.ae. Tarna va Innoptat sosim in Ciufud. Ravna mea sa meola Blaj ca noaptea aceea $i ziva .viitoare, pana ce va sosi carul,pot privi $i cercetare toate $i pe toti dupe sterile timpului scurt. Cine

,sa.' vine cu mine pe jos pentru leafs nu se afla. Mahnitului, cu aceea-,mi ocazuira voie, ca. ma. vor astepta in Blaj cateva ore, $i mai tare,inca spunandu-rni ca aici sunt saltatorii ei vestiti :bine I sa. yin& .feciorii $i cu vioara. Tempe om cum se cade, de muzica.

_iubitor ca mine, pe .toate f u gata. Cra4marita : Am o nepoata. inco$ita.', ba.'iata frumoasa.". Eu : Foarte bine, macar si mai multe sa

inteaceea femeia oblicinda-ma in ve$minte ostene$ti, a intre-..bat de Tempe, oare nu voi face ...ceva baetei ? Grain]. $i mama' m, canal

lau

si

gi

!

sa.

mba.marele

I

&flu

www.dacoromanica.ro

150

iaca feciorii, vreo 12, fluerasul gi doua fete. Se pusera la dant. Nu-iiputeam de ajuns mira, cum Intre atatea sarituri, ei pan septetr'o mans de loc, cu fustei in mani, nici pe sine, nici pe alti privi-tori nu vatama. Dupa ea au parandat ambele fete, ins& precum sum--nepreten partei a estea, mai ales daca-s romane, asa-mi stau Imalantaiochii la ele, cand le-am vazut jucand, ca and asi fi Inlemnit. Elva-litura capetelor, ochii la una negri, la alta. albastri (aici Insemneaza-vanat) cari pe furis cite vreo data da cat, cu smerenie, mai mult:Inca cu dulceata, placere, strabatere pans la inima; tragere catresine si cu un foc ca flacatator Incoace, incolo, iar nu fara rosirea_fetii, Ii tipa. Miscarea trupului nu pe mlestrie, da pe placerea ochiu-lui. Saltul ales cu femei mi-a foarte placut; Era Sambata seara. F4ciorii ustenifi de lucru. Dupace vreo 12 florinti, cat pe bautura, catfor Impartind am lasat doi insi, cu atata iubire si bucurie ne-am des--partit, cat vazand ca nu mi-e somn, m'au chematl afar& si voiaumi dantue toat& noaptea la lung. Ins& n'am primit: Am dat fetelor catva,,.de inele... cand demineata eram Inca. In culcus, hop la poarta etc. etc..

Ajungem de unde puteam 'vedea Blajul; ca si (cum) ar fi in gra' -clit cu valuri, asa sti Intre munti. Eilalti trec cu coscie (Kotsi = cocie-dela cosi, In unele locuri zic cosie) la satul vecin unde locuia un bunpreten al D-tale anume Simoneti. Io intru singur In Blaj. Era Dumi-neca.' pe timpul bisericii. Cerc Intie pe Pap Teodor cunoscut delaViena. Am vazut locul ce din copilarie tot oftam. Am avut bucuried'a vedere, un loc unde ar avea si miseii1) nostri prilej de a se lu-mina si poli ; si mai mult Inca, vazand o atata infloritoare junime-laolalta, macar ca erau numai clerici atunci acolo. Dara amar gi je!e.,=1Toate randuelile nu sunt raspunzatoare asteptarii scopului dintaie sau,nu sunt direse si servitoare spre caile care ne pot duce la ce ne emai de lipsa. Si cari nu ies Intr'alte parti si tari d'acolo, nu so co-tesc sa. ajunga In statul acela a mintii au asprimii si duhuhli, ca astazimane sa. se poata ajuta si rezima ginta noastra, de ei, subt a carora..aripi sa astepte mangaere, luminare, polire, Indemnare la lucruri mariyi ravnire spre abatere a lucire neamul In stralucia in care era ; atnsae) vor si fi unii, foarte mic va fi numarul acela, si totdeauna le va-sminti (deerit) ceva. Nemica politiceste, statisticeste; historiceste, (au.ceva numai) geograficeste, juridiceste, asi putea zice dupa privintalocului, nemica spre polirea limbii noastre. Vor.fi mezi-teologi si aceia.rai. Ar putea amu fi In Silbie, In mai mari locuri, in toate maestriileai nosti Intie, $i negutatori, cari stari mai mult ar putea face, si cati-va a dvocati, de cari cede! hie (hiatus) avem; gi cat ne-ar putea ajutar.vedem din Aron carele mai mult ajuta cleat un episcop. Teologia,retorica gi altele asemenea lor ; cari be stiu latineste, be vor Inteeger..

') Sarmani (C. B )Chiar de.

In.'Ia.

')www.dacoromanica.ro

151

altii ba, nici nu vor sa stie de aceea. Alte carti nu se mai intiparesc.Totii D-nii Pro fesori cu Theologia ,si sparg capetele; intr'aceea suntoamenii vrednici de a-i onora. In biserica mai necurat calla decatintr'un sat mai de vazut, precum si vorbesc unul cu altul. Alte nu-miyin in peana.' sau in minte sa-ti scriu.

La Simoneti am pranzit. Foarte, $i mai tare mi-au plAcut oameniide dupa acolo : Romani intregi, fetele for mult aratatoare, deschise,line ; vorba lor, judetul molcomit cu asezamantul purtarii impreu,nat. Ali quid venerabile : Au multa asemanare cu Romanii dinpar tile noastre cam pe Tanga Podgorie, si cu ei din Marmatia $iChioarat), pe cum am vA zut unii de acolo. Portul femeilor mai fru-mos din toate ce am oblicit pans acum. SA to uiti la unele modii dedin sus, si la lrgaturile estora din cap, ai zice : nu $tiu ele dela estea,au estea dela ele au luat..."

* *

Dupa pranz mai umblai in unele locuri unde aveam lucruri. Maduc astAzi, socotesc in mine, sa ma lau si spal de sudori $i lutogia $ipulberile de care eram plin de dupA cale.

Amu sosind acasa, vAd ca am perdut ni$te (credo a nescio) sari-sori, carele cuprindeau toate privintele mele cat despre limbs sau.dialecte, cat iar despre able lucruri mai mari, de acolo pang. aici in-semna te. Nu- ti pot spune jelea mea. Doara dupa cateva sute de flo-rini nu mi-a$i banui a $a tare. Lass treaca dupa. elelalte.

Da sa-ti scriu ceva de baile de aice, ca apoi le uit. CALI deschi-linire intre aste si ele dela noi. Cats asemanare cu ele ale Romanilorvechi sau mai bine, cum de curat urma In lucrurile comoditatei pecei de demult ! Numai, oh duroare 1 ca ei zic in toate, ce eu le vada fi adevarat romane$ti ; aste sunt pe turcie.

Unde intra omu2) in bae, chilia dintie e, din carele din toatealtele se intra. Acolo e stapA.nul, gerbil, foc de incalzit, talgere, 3) defiole (aici zic finge) de dulcefe, cafea etc. etc. IJeoparte scaunuldealungul paretelui, lungi $i late in tip de divane, $i ceva acoperite.De alta lature, intrarea in chiliile goale ; de a treia parte, in bae( al patrulea dupa aceea ). Apa nu e fire$te calda, ci prin foc,maestre$te. Chilii sunt mai multe una din alta urmatoare : sunt inaltepe bont sau arc facute, deasupra cu multe gauri, prin care luce$teziva soarele, da sunt cu sticle groase infundate. Ferestre lipsesc. Deci

D'n Comitatul Chioarului Kovar) erau si ascenden(ii lui M. Nicoara din partea mantelsale. (C. B ).

') Hic nunquam pono l" tamquam articulum, quia est usitatu in passivo, sicut etlam se',aut ad passivum exprimendum. Hoc Gerrnani per per man", Galli per on" exprimunt Scutilli non duplici, nn, in fine et non magna littera scribunt, ad distinguendum Mann" quod virumdenotat, ita existimo nos oportere om" tanquam ad passivum pertinens, ad distinguendum abornur sine 1" i. e. articulo sc,ibere IM.

3) taligere" = Credo a is iere vel tali giro, i. e. girum, vide ital. giro' quod in mer-catura obtinet, ego caveo dictionatio (M. N.)

I)

N.,

*

www.dacoromanica.ro

152

vantul $i aerul nu poate de nicaeri intra $i sufla. Oamenii se scalds.goi, da nu ca la noi. Aci fac mai mult sudoare; totu$i se lau cuapa. In chilia prima e o albie de peatra. In asta se lass, au petrece,apa calda intia data, $i aci plateste mai mult cine se scalds. Dupaaceea e us ibric mai mare decat un lavur, $i au singuri se spali, auvine $erbul, carele trage pe mama un sacuet de panura dupa masuraei facut, $i ti Is. pe tot trupul. Da In chilia dintie cand vine cinevamai de fat& ramane la scaldare singur; totu$i trec altii pe acolo goi.Cine intra in albie $i va') sa-1 spele cutaregi domestic, dupa ce a $e-zut dupa placere destul in albie, ese $i se da jos, unde locul e foartecurat $tii ca caldura aga e cumpatati, cat nemica nu simti cande$ti in apa sau afara). Vine $erhul $i aduce apa.' calda curata dinisvorul icalzirii cu sapun turcesc $i bi$te radacini carora le zic la-dicini de mitale; aste sunt albe, subtire ca coama de cal, $i tari. Teincepe gol cum e$ti, intie pe cap a late cu sapon, de doua trei ori,apoi te limpezegte; dupa aceea pe fats., gat (aici girt), umere,piept $i te freaca cu radacini etc. etc. $i a$a pe tot trupul, in atatacat nu te vezi de spuma. Dupi aceea intri iar in albie, $i te limpezi.Cand e$i, iei o $tergatoare, te scuri de apa, te $tergi. Apoi vine altverb, carele-ti da o mangtergurai (o manustergere) $i te $tergi pe fats..Te invaleste pe trup dela b. c. In jos cu una, ca alta pe umere $ifoale, cu al treilea ti face un turban pe cap, $i asa e$i sa. nu te ra-ce$ti. Amu intri in chilia care e in a patrelea parte. Aici vine un altdomestic $i pipaindu-te de toate laturile, ie $tergarile, te inve$teintr'altele seci $i te acopere cu vegmantele care ai. Acolo racial panaincet te u$ci, $i te petreci cu altii, cari se afla acolea toti de cinste.

In chilia asta e cald, divan lat cu perine frumoase, $terguraIntinse pe locul unde mei la locul facut, ca pans& la uga. (ab oscia velostea) mei cu caltuni. Pe locul insu$i e $tergura. frumoasa curata. as-ternuta. Dup'aceea vine domesticul cu o lingura. (lingo) de dulceata.2)isi-ti di apa cam rece, zicand sa fie de bine".

Aste sunt pentru oameni din partile noastre cu foarte mare sfiire(credo a filio, cui hoc proprimus fuit) impreunate. .Si eu insumi3) mascaldam faro placere intia data., vazand $erbii la.utori numai cu o$tergura incin$i, cand $i cand goli, altii iar trecand in pielea goals,ca $i la noi la assentatie prin chilie unde ma spalam; da altele a$4-derea sunt care la noi nu le vedem nici la Baden. Muerile an deschi-finite bai.

Intelegand ca. un leu se plate$te pentru bae, am luat numai doilei cu mine; de aceea abia mi-au lost destul pentru servitori, cafea,

I) Aici insemneaza va, vult, ex va sa zica, faca, nu '.a sa dee, non vult dare. (M N.)') Asta vu sa zica aici, ofi de ce facut dulce cu zahar, sau mere, undo te duci-ti pun

de asta $i apa. Sara 'Inca sau in altul timp ; dimineata dupa aceea cafea.') Circa Corona (Bras...) dicunt : ins umi,

gi

(Si

nazi°

insu;i, insu§i.

www.dacoromanica.ro

153

-yin ro$u $. a. cd voeam set veld toate cum merg aici ; $i precepand nainte-de ce am intrat ca mai mult se pla.te$te de osebit, cugetam amu totuna e !" Cand intreb ce sum detor, numai 4 lei fu raspunsul pentruscaldare.

Tare ma °nor'& ; socoteau, Dumnezeu $tie, cine sum eu, vazandca mai mult cheltui decat altii. Iara eu in mine: sa ma cunoa$tetinu mi-ati face ata.tea inchinari". Ma. scol $i zic : ai un om sa ma.petreaca. acasa?" Bucuros, Domnule !" (La oameni de fats, de strainizic Domnule, la ei de aici nu!) Iordache, bre ! bre mai! Aprindefelinariul" (lampa$iul). Eu ma. intorc si zic: Ii. tramit paralele, can'am adus cu mine!" Foarte bine", raspunse. 6 lei platii, adeca 18florini pe cum umbla cursul lor, cand eram la Bra$ieu.

8-lea 10-brie.IScrisoarea se opre$te aci].

Academia Romans Ms. 3455, f. 67-71.

www.dacoromanica.ro

154

XII.in Bucuresti 1811 Febr.

Deplangere jelnica a perdutei laude a Romanilor.

Nemarginita." a vietii grea soarteNu vei incenceta a ma goni in moarteTu amarnica ne'nduroasa na.pastaRavnei chiar romane$ti tale nu-i deschide?Sa-$1 poata inima sailor) Intinde

De ce pana'n ora asta e sagetata.

Tu nejelnica, ce-mi fusesi dela nascut_N'ai covar$it Inca intea mea stare tristaGroasnica manie, cu dare m'ai crescutDin leagan ne'ncetat pan'nteasta varsta.?

Printrecui pan'aci cu un foc ferbintePartile din Tibisc de-a nostri locuitePeste munti, codri, vai, cat sus cat jos suind.Ma abatui la asta tara. RomaniePlin cu o nedejde de a mea bucurie.

Patria, parintii, fratii parasind.Cand spre ce am privit, vad, cugetul Intorc0 lacrima ling, dar ferbinte-mi stingeToata rdsuflarea, $i inima mi-e'n foc

N'am ce, n'am cui grai suspina $i plange;

Dacienii insa Romuleni odataNu vei sta a Infige cu agera sageata.'Pana'n adanc. Nedomerita Furie !!!Venino$ii tai colti macar cat ascute$tiDulcele Romanul nume ca sa excluze$ti

In desert I E$ti mica. spre a lui marie

Razele lucii norii deli patrundCand soarele ajunge la a sa carareInplaca..toarele zori candva strabatandNegura ingrosiete, vor da luminare.

Academia Romans, Ms. 3455, f. 50°.

4) alor srd (suis lat.)

gi

8.1e,

www.dacoromanica.ro

XIII.

155

Bucure$ti Martie (1811>

Norii fnlatili stelele sting.

Norii 'nlatiti stelele stingSudorile deplin ma invingCercandu-te prin tot localCu ochii, sa-mi alin focul.

Umbra to 'n minte de-mi cadeInima s'aprinde, scade.Si asa macar ca e nalucaCuget, to e$ti ibovnical

Oh ! de ti-a$i putea a$a ziceSufletele mie dulce,Inima-mi sa s'ar respicaInca nu mi-ar fi nemica.

C'a ochilor tai frumseteMa. invesc in tinereteA$a ingere intinerescDe cat la tine socotesc.

Dar in desert \Tad ca-mi treceViata $i desflore$te,Tiara, care ni-e dataAmbor`) nou5. d'asta data.

Academia Romana Ms. 3455,

I) ambilor.

Floarea noastra va ve$tejiAmu $i dulce, vom desverziPrima vara noastra, odata.Este, apoi se departa.

Deci nu zi, oars, clipitaLas' a trece far' ispitaCa roua de dimineataFlorilor ce di vialsNu sta.' mult, vezi se tope$te-De soare $i abure$te.

Rozele apoi mirosireaMai de tot pierd $i 'ndulcirewAsa suflete suntem notFug tineretele 'napoi.Deci roua cand raoreazaZilele noastre cu razaLa cer sa ne inaltimCu roua sa ne sfintim,

f. 56.

www.dacoromanica.ro

456

X1V.

[Neastampar]

Tis! ce-i? pis! pis! ce s'aude ?In degete fug la gard0! ce foe crud ma.' cuprindeCe fiori ! cat mi de cald!Glas sonor de filomelaRespica ceriul, dulci din buza.Cantec din rost ca de mierlaStrabate cea de nuc frunza.

.S011, mandra, dulce lungNu fugi, agteapta sta.?Echo mie aga-mi rasuna.Mai m'amagesc ochii

Alerg la ram dupa apa(Mama zace inca nu doarme)Si frama.nt pans la sapsVin vara sa culeg poame.

Fuge alearga. 'n casa intr.&Clasul meu tremor, n'audeIo impetrit ma retrag printraSoc, gi insugi nu gtiu uncle.Umbland, adorm in profundeVisuri ma inec ma cutrupesc ;Morpheu ochilor Intinde.0 Nymph& io ma topesc.

Academia Romans Ms. 2449,

fin data

trag picioarele, nu simt;La cel damb verde sub nucPornit ca gi la un loc santPlin de santire ma duc.Amurtit pamantului cad,Nici aud, nici vad lucioasa.De luny fata, tot la vadInima mea sta setoasa.

Intr'aste in frunte o DucaCazand din ram ma lovegteSparios ca de-o naluca.Sar, din vis ca ma trezegteInghetat ; ochii mi-i cuprindeUn intunerec greu gi desGhiata inima-mi patrundeAbie din loc ce am purees.

Ca hie nu mult ca. fuseAste Inca d'auzii :Luna! Tu lui sa-i fi spusa.'Ca macar ca e tarziuEu nu dorm, la tine privescDupa poame m'oi intoarceDe jele un pat sa-1 dorescInima-mi tace gi coace.

f. 59'

Mai

tai:

www.dacoromanica.ro

15t

XV.

La Caldarogeni 1812 (Ianuarie)

Mergand cu KovAts, nepufandu-se incalzi caaa, gi fiindger foarte mare, in glume le filoui in ajunul Botezului.

La Calcraroeni,

Dintre oameni multi s'abatLa manastiri pentr'uratCu strgitile altii goaleSi mai bage ceva'n foale.Altii cu pungile plineDe picat sa nu suspineCocoane gi jupaneseAm cunoscut multe desePentru durori de matriceCu totul si nu se striceAu aflat leacul mai bunint'al manastirii strunSi doftorie mai dulce

Acad. Rom. Ms. 3455. f. 58 v.

In santa d'acolo cruce;Unde saptamani mai multePetrecand cu posturi sfintePrin masluri de zi de noapteCu lumini lungi groase foarteSi prin dese paradiseLa caire fiind descinsePrin moagte de un ParinteMigcatoare darn sfinteAdes de durori intinseSub daruri puse IntinseSe vindeca gi sfintegteDe boale se molcomegte.

www.dacoromanica.ro

158

XVI,

CEREREA lui Moise Nicoara catre Voda Caragea pentru reocu-parea postului de profesor ce-1 avusese inainte de ciuma,

(Bucuresti 1814)

Mon Prince,

C'est avec toute Ia confiance dans la generosite et l'humanite quidistiguent V. A. S. que je prends Ia liberte de lui adresser une re-quete. J'etais nomme par V. A. professeur au Lycee des langues latineet allemande.

J'ai suivi le sort des autres professeurs pendant les tristes cir-constances oil la Valachie s'est trouvea, et j'ai demeure a Marginenpendant quatre mois. Vers le commencement d'Avril j'ai recn, k magrande surprise, un ordre par lequel je me trouvais exclu de Peco le.Le seul motif que renfermait cet ordre, etait que les langues, etaientdesormais inutiles aux habitans de cette province. Je ne puis m'ap-puyer aupres de V. A. de l'utilite de ces langues, ni de ma conduitependant que j'etais professeur ; tout le monde l'a connu.

Je viens supplier V. A. de donner des ordres a cette fin de mefaire payer trois mois d'arrerages qui me sont dus, et de m'acCorderdes dedommagemens pour les voyages que j'ai ete oblige de fairepour meme recevoir mes appointemens.

Si V. A. pense que je puisse etre, en quelque maniere que cesoit, utile aux habitans qui on le bonheur de vivre sous ses lois, jesuit pret a. lui devouer tout ce que j'ai : le peu de connaissances queje possecie.

J'ai I'honneur d'être avec les sentimens du plus profond respect

Mon PrinceDe Votre Altesse SerenissimeLe tres humble et tres ob(eisssant) s(er-viteur)

N(icorescu)

Acad. Rom. Ms. 2437, £ 442 (copie).

www.dacoromanica.ro

159

XVII.

Dimitrie Tichindeal atre Moise Nicoara.

in Viena 7 Julie dupa car. nou 1815.

Frate !Degi cu mare a mea paguba, care bucuros de a ma intalni cu

Domnia Ta o agi face, de-ar trebui gi a veni la Baaden; totugi nupoci veni caci le-agi pricinui de comun multor Romani stricaciune,care nu o poci face ; (lax& nici Domnia Ta nu vei pofti aceea gtiu.

Deci de egti in persoana Moise Nicoara, vino dimineata aici laViena in casa preotului rusesc a St. Barbara, sal ne intalnim. Fiiincredintat ca precum eu ma interesuesc gi Domnia Ta Inca trebuesal te interesiregti cu mine a te intalni. Eu plec Dumineca acasa, gide nu poti veni, gi egti Moise Nicoara sa gtii ca scrisoarei DomnieiTale din Timigoara la Gyula trimisa, gi intainirea cu muerea mea inBecikerecul mic au gters lacramile Nascatoriului Domniei Tale ; gima. duc cu dor nespus ca. nu m'am inta.lnit cu un prieten dorit. Iarade nu egti Moise Nicoara, fii sanatos gi ne facandu-ti osteneala,iarta. Necunoscut.

D. Tichindeal.Catehet 4).

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 205 cu cirilice.

XVIII,Dimitrie Tichindeal care Moise Nicoara,

Frate Nicoara!Nici cu mare a mea paguba a veni la Baaden, a ma intalni cu

Domnia Ta, care cu mare bucurie agi face, mie cu puting nu-mi estegi aga sunt anevoit dela Viena a nu ma. intalni cu Domnia Ta, decare ma. doare inima foarte, inapoi acasa a ma. Intoarce.

') Moise Nicoara insemneaza marginal: Asta intelesei d7n Gordon Z. gi S.: ma cauta unpreot sal ma foci Episcop (intia epistola dela Tichindeal la Baaden)". Iar .mai jos adaoga: Elplecand la Viena a mars intie la tata, care i-a dat 100 fl. sal mi-i ducal mie. F1 n'avea de chel-tuiala . . . Banii i-a cheltuit. Eu sosind dupa aceea la Arad, am inteles, si mi-a zis ca mi i-aplati, da inclata n'avea la mans. Deci ma indupleca ca sal merg pe la Lipova Cuvin. Eu magrabeam sal \rad pe tata frati, pe care de case ani au-i vazusem Insa fui rugat de Mihutceilalti sal merg ca tare dorese oamenii, etc. Pricina se vedea, ca no era de uncle sal mi se pla-teased, asa intelegand tatal-meu, pentru profesor era o mare rusine pentru banii concredutiLa Lipova nu capata. La Galsa ii dete protopopul o suti, ce eu nu stiam asa mi-o dete .

ci

gi

si

si

www.dacoromanica.ro

160

De vei primi astazi scrisoarea aceasta poti mane de dimi-neata veni pan& la Viena, ma. rog lass toate la o parte, si negre$itvino M. ne 4ntalnim, ca am multe si multe pentru neamul romanesc,(care I-ai zauitat) ba si In speta pentru Domnia Ta, interesante lu-cruri a-ti Impartasi.

Pre mine ma. vei afla la parohul rusesc greco-catolic laugh: S.Varvara biserica, si fiindca te cant de cand am venit aicea si nute-am aflat, sunt fares nadejde de a te afla si aceasta scrisoare sipentru aceea plec mane de aici acasa, dares de asi sti ca ai veni Incapans Marti asi mai ingadui aicea.

Acum dares vezi, fa, lucreaza, cauta si vino de dimineata, onastazi de ar fi cat de tarziu, sa ne

Nu gandi ca eu Inca asi putea veni la Baaden de ar ft asa lu-cru interesant. Eu asi fi potut veni, de-ai fi spus lui ivtaior censorulunde esti, precum te-ai fagaduit muerii mele in Becekerul mic, sieu acum and unde esti, cand voiu sa plec. Vino dares, si iara maizic : vino.

In Viena 9 lulie '815 al Domnitale bun voitor D. Tichindeal m. pal Sc. Prep. din Aradul vechiu cateht ta.

N. B. Mane, adeca Luni plec la 8 ceasuri Inainte de amiazazi pan&atuncea poti veni.

Acad. Rom. Ms. 2439 £ 207 cu cirilice.

XIX.Dimitrie Tichindeal care Moise Nicoara.

[Arad 1815] Aug. 17 dupes v. car.Frate Nicoara I

Si cum sosind dela Oradie Indata nu ai venit aicea unde estimai de lipsa, vino cu grabs Incoace, ca. eu nu pot pentru examenveni la Gyula a ma. 1ntalni cu Domnia ta. Ma. rog frate scrie maichiar, ca nu-ti pot ceti scrisoarea, ca. Dumnezeu te stie ce scrii, cespuni, si apoi ne fiind Domnia ta langa mine sa. mi-o cetesti, eu nuInteleg ce voesti a spune.

Czikindeall m. p. Cateheta

[Nola marginald a lui Moise IVicoare] ,Asta dupes inturnarea delaBeiu$ si ingroparea Episcopului".

Acad. Rom, Ms. 2439, f. 244 caractere latinesti, ortografie veche.

gi

intalnim.

www.dacoromanica.ro

161

XX,CONE Autorizatia data Deputatilor Romani in cauza Episcopului

aradan, din 19 August 1815.

Plenipotentie cu puterea a careia Clerul $i Poporul Dietezii Ara-dului, dupes ce Prea Sfintia Sa Diecezanul Episcop Pavel Avacumo-vici la cele vecinice s'au mutat, trei din randul preotesc vi trei dinrandul mirenesc, adeca vase Deputirti am ales.

intii pe Prea cinstitul D-nul Grigorie Chituta, Protopresbi-terul Boro$ineului, al doilea pre Prea cinstitul D. Ioan Popovici Parohsi Nameznicul. Zarandului ; al treilea pre Prea cinstitul D. DimitrieTichindeal Paroh Bececherecul mic $i al $coalelor preparande roma-ne$ti din Arad vechiu slugarit catehea.

Iara.' din randul mirenesc adeca intii : pre cel din bun neamna scutul si inalt invatatul Domnul Ioan 1345$peki, al $coalelor din fir-culumul Or5.ziei mari cra' esc director, al doilea pre Inalt invatatulIoan Santon al Slavitului Comitatului Timi$ Assessor $i advocat ; altreilea pre inalt Invitatul domnul Moise Nicoarl emeritul, cantelistulslay. corn. Biki$ului.

Deci pre Domniile sale la prea inaltul a prea osfintitei Maje-statei Sale Tron fi trimitem, ca danvii In numele nostru tuturor, umi-lita rugaciune a natiei noastre, inaintea Prea Sf. Majestatei Sale;ca $i noua, dupes mila Sa fratilor no$tri Ruomanilor din Ardeal ne-uniti aratata, Episcop de neamul nostru a ne da sei se milostiveascd,cu cea mai adanca. umilinta sa o Wearna.

Drept iceea pe sus numitii Deputirtii no$tri de a cirora harni-cie $i intelepciune, ca lucrul acesta in randul Episcopiei, for incre-dintat dupes cererea clerului $i a poporului cu credinta 41 vor s'a.var$i,cu a ceasta plenipotentie $i credentionala scrisoare i-am providit viprovidim.

S'au dat In Aradul vechiu, Aug. In 7 dupes ca.' rindariul vechiuanul o mie opt sute cincisprezece.

(urmeazal subscrierile protopopilor preotilor ro-mani, ale Assessorilor Consistoriali $i ale nobi-lilor.) ')

Vidi Aradini 13-a Septembris 1815. Joannes Covacs m. p.I. Cottus Aradiensis V. Comes.

(L. S.)

Academia RomAng. Ms. 2445 f. 21 (cu cirilice)

lipsesc.') Documentul de mai sus are si o vetsiune !abut,. parale15. Nefiind originalul, iscaliturile

11

vi

Si

www.dacoromanica.ro

162

XXI.Adesiunea nobililor romani la actiunea intreprinsa pentru casti-

garea de Episcop roman la Arad.

CONE: INFRASCRIPTI NOBILES INCLYTI COMITATUSARADIENSIS PROCESSUS BOROS-IENO tenore praesentium li-tterarum summum desiderium animarum nostrarum votis ardentissi-mis imprimis coram Clementissimo Sacratissimae Majestatis AltissimoThrono qua humillimi perpetuoque fidelissimi ad genua provoluti sub-diti sustinemus substernere, quatenus Nobis in Diocesi hac Aradiensiorientalis Ecclesiae addictis Fidelibus jam satis functo IllustrissimoEpiscopo Paulo ab Avakumovits, neo inaugurandum Episcopum Be-nignissima, Clementissimaque Sua Regia Beneplacentia de Nationevere Valachica, quae in praelibata vacante nunc Diocesi sua populo-sitate primas et potiores partes tenet, ad animarum nostrarum pro-movendam salutem et augendam, Praesulem et suppremum SpiritualemPastorem candidare, ac una confirmare clementer dignaretur.

Quam humilimam taliter depromptam nostram voluntatem hiccesequentibus subscribimus, ut pote Boros Jenoviensem Familiae Fellerhomines Nink, Rogoz Josza senior ; Josza junior ; Josza mediocris ;Hajk ; Kosztandin ; Todor ; Juon ; Onu ; Feher ; Mikulu ; Petru Andria ;Pavel senior ; Pavel junior ; Gyorgye Ilie ;

Familia Szepits : Jova, Szetepan, Czika, Jova, Petru, Antonie.Familia Gabas : Filip, Pavel, Toda,Familia Pcig : Josza, Gyorgye, Todor,Familia Szcisz : Mark,Familia ,Terra : Adam, Antonie, Todor, Josza, Mojsza.Familia Kotsoba : Todor senior, Todor junior, Josza, Onu, Petru,Familia Christian : Pavel, Todor,Familia Fillep : Vartolomie,Compossessor Familia Josza de Ravna : Nicolaus, Joannes,

Josephus, Petrus,Marcus, Lapad (L.S. Familiae)

Compossessor Familia Serb de Afesiensis : Serb Florian, et Paro-chus, Marton, Bunb, Nicolaus, Gruja, Petrus, Daliman, Ignatius, Mar-cus, Ganu, Teodorus, Vann, Io umas, Josza, Joannes, Georgius, Teo-dorus, Onu, Marian, Paulus, Georgius, Toader, Mihail, Vaszilie, La-zar, Teodor, lorga, Josza, Micula, Georgius, Paszk, Onu, Truja, Teo-doras, Josza, Georgius, Ursz, Jovan, Theoader, Istok, Mihail, Micula,Teoader, Trifon, Joannes, Georgius, Iorga, Teoader, Cretsun, Lupp,Joannes, Teodor, Luka, Paulus, m. p. (L. S. Familiae).

Acad. Rom. Ms. 2445 f. 22-3 27.

:

;

si

www.dacoromanica.ro

163

XXII.Adeziunea Chiqineului.

Ina ltate Imparate, Domnule Domn, mult indurate, Prea milostive !TNOI PREOTII $1 NORODUL AL ORASULUI KI$-INEU dinEparhia Aradului, de lege greceasca neunita.', cu cea mai aplecata $icredincioasa supunere ingenunchind a indra.' zni ne rugam, ca Inaltata1VIajestatea Sa, dupa moartea acestui repausat Episcop Pavel Avacu-movici (sarb fiind) noua de acum inainte de neam Roman curat cusangele, $i cu limba roman dupa milostiva Sa indurare sä. ni se ran-duiasca. $i dee : ca noi Roma.mi vazand milostivita facerea de binea Inaltatei Majestatei Sale, carile $i de noi n'au zauitat, ci ca unparinte de fii sai au grijat de s'au milostivit $i noul scoli prepa-rande in Aradul vechiu a ne slobozi, ca $i noi Romanii ca $i alte-vecinatate limbi sa.' iesim din intunerec la lumina., $i din ne$tiinta.' la*tiinta ; pentru care cuno$tinta. &intern multamitori $i rugatori la sin-gur Dumnezeul nostru pentru Imparatul nostru fa.' catoriul $i cunos-catoriul de bine al neamului nostru romanesc de legea greceasca aRisaritului.

Pentru care mila $i acuma indraznim a ruga Prea Inaltata Ma-jestatea Sa, ingenunchind $i sarutand talpile ve$mintelor, ca $i aceastaa noastra cerere de acuma sa se milostiveasca a o implini, adecanoul Episcop romanesc de neam roman cu sangele $i cu limba, cu-vointa $i alegerea Inaltatei Majestatei Sale, a fi in Aradul vechiusa ne randuiasca.

A Prea Sfintei Voastre Majesta.li umiliti $i pururea credincio$i.supu$i Preotii $i norodul lor. (L. S.) 4).

Ibid f. 30.

1) In aceeasi formit se prezintA si adeziumile satelor : Socodor si Otlaca, date tot in Say--Umbria ; lipsind iscalituri pentru fiecare din ele, ne multumim a da pe prima,ca exemplu numai.

11*www.dacoromanica.ro

164

.

Adeziunea Comlausului 1815; Septembrie

NOI A COMLAU*ULUI COMUNITATE, cu toata dragosteassi adeverinta dam relatie despre randueala bisericii noastre,Episcopul nostru au rlpausat. Aga dares not cu toata comunitatear.noastra.' dela Prea Inaltatul Monarhul nostru cu mare aplecaciune, sicu ravnitoare inima poftim 5i cerem mila, ca sa ne dee la Eparhia-Aradului Episcop de neamul nostru, adeca : Roman ; deci subt aceasta,cerere 5i poftire, not Comunitatea, cu numele si cu pecetul ne inta-rim si ne suptscriem.

In Comlaus in 4 zile Sept. 1815.Gheorghie Popovici m. p. Paroh in COmlAusBreadean Pavel Biraul satului.Budi *erban, Miscoi Bumb, ,Drig Teodor, Roman Fiorea,Horga Dumitru, Juratii satuluiDie Popovici m. p. Paroh in Comlaus- (L. S.)

XXIV.Adeziunea preo4ilor din districtul, Pappmezo (Bihor)

24 Septembrie 1815.-

Infrascripti ten ore praesentium fidem facimus, ,quod diversorum,focorum Graeci Non-uniti Ritus presbyteri Districtib us Pappmezoien-sis, et quidem Popa Nicolaus p. m. Kimpanyiensis,. Popa Georgius,Hegyesiensis, Popa Basilius p. m. Valanyiensis, Popa Vaszali Vara-sanyiensis, Popa Joannes Kopacsanyiensis, Popa Salamon Albestien-sis, Popa Pavel Dobrestiensis, Popa Theodorus Nan-Hegyeseliensis,Popa Demetrius Szitanyiensis, Popa Florianus Lunkasprieiensis, inCommuni aliorum et concernentium Judicum co-intelligentia nationalizelo permoti desideria sua via humilli me Instantiae coram Sua Ma-jests to Sacratissima pro novo Episcopo Aradiensi Natione Valacho-benignissime denominando, substernernere cupientes in praesentianostri hanc fecerunt declarationem, quod, scopo vota sua supplices-detegere prompti, quam per V. Arch-Diaconum Kimpaniensem inhi-bitione consistorialis Praesidis Reverenissime D-nii Michaelis Manui-lovits ad hoc actu perterriti sint, in optatum finem perducere metuant.

Sigg Pappmezo 24-to 7-bris 1815..Michael Ambrus m. p. R. Cameralis D-ni M-Va. radiensis Syl-

varumque exactor L. S. Carolus Lintner m. p. R.. Cameralis Papp-mezo spanus L. S. Ignatus Lukats m. p.. Juratus Circ. PappmeziiNotarius L. S.

Coram me Josepho Szaraz m. p. I. Cottus Bihariensis Jurassore.Ibid. f. 28.

4.:.

XXIIL

Linda,

www.dacoromanica.ro

165

XXV.

'Adeziunea -Julani1or, data in 3 Oct. 1815.

Mi, Magyar Gyula Varossanak Biraja es Tanatsa bizonyitjukos adjuk tudtokra mindazoknak a kiknek illik, hogy ezen varosnak

t (Mb fele Religioju, de egy BirOssag ala tartozci Lakossai leven, az-clash nem egyesiilt hitileknek Bels6 es Kills6 El Ojardi az EkklesiaHazanal oszvegyult minden LakOsoknak koz akaratjab61 es kiildotjei-1361 elOttunk meg jelenven, bizonyos kereseknek biztossabb meg nyer-tetese vigett kozOnsegessen es egy akarattal, ugy nyilatkortattak kimagokat, hogy mivel az Aradi Puspoki Megyeben az Ekklesiak ege--szen Olahok, es megis ez ideig az 6 Ekklesiajokat igazgat6 POspok_Ratz nemzetb6I veld volt, tehat annak utjan nem egyessiilt Olahnemzetb5I tejend6 Piispoknek megnyereseert 6 Felsegehez fognanakesedezni, Mely ebbeli nyilvansagossan, kozonsegessen, es egy aka-rattal elatiink, tett kinyilatkortatasoknak nagyobb hitelere adtuk-ezen Varossunk petsetjevel meg erOsitett Bizonysag Levelunket.

Magyar Gyulan 24-ik Szept. 1815.Gyula Magyar Varos Biraja Magyarosy Janos m. p. N. N. Tanatsommal

(L. S. oppidi)Extradatum per Antonium Kalo m. p. oppo. Gyula H-rici Jur.

.Notarium.A fent in elOadasnak hiteles voltat, en is meg esmerem es bizo-

rnyitom Gyulan 3-1k 8-berben 1b15. Tettes. Bekes Varmegye surrogaltV-Ispanja Barkotzi Rosti Albert m. p. (L. S.)

Ibid. f. 28.

In traducere,Noi oficialitatile orasului Gyula atesta, m si facem cunoscut tutu-

Tror celor cari se cuvine,. . _ca cetatenii din orasul nostru, de religiegr.-orientala, Romanii, s'au adunat In casa parohiala, pentru a cerefatis si unanim, ca in scaunul episcopesc al Aradului devenit vacant,,sa fie desemnat Majestatii Sale, un Roman gr.-oriental, si nu un Sarh,,cum a fost pan& acuma, intr'o Eparhie curet romaneasca. In aceastaprivinta, ei doresc sa inainteze Majestatii Sale o cerere, pentru sa-ttisfacerea dorintei lor.

* *

www.dacoromanica.ro

166

XXVI.

Adeziunile : SICLAULUI oras mare si curat romanesc , aa CURTICIULUI, a CHRELUSULUI, a OR AZII-MARI (Cetate),cat si aceea a ZARANDULUI sunt scrisa asernana tor celor doua_precedente dela Nr. XXIV si XXV, primele patru in ungureste, iarultima in latineste, deoarece an fost redactate de oficia litatile localemaghiare, gi nu de reprezentantii romani ai comunelor respective.

Economisind hartia, not reproducem numai numele subscrisilor-(ss) acolo unde figureaza.

Pentru CURTICI (14 Sept. 1815), semneaza : Julian Ion, primarMocuta Petru, Siclovan Todor, Ban Vaci, Ju-lian Ion Fiul, Julian Costan, Orz Toma, DanMon, Negru Ignat, Iepure Gligor.

Pentru CHERELUS (16 Sept. 1815), figureaza : Costin Danilovicim. p. paroh in Cherelus", Valea Todor primarValea Ion mic, Valea Lica, Herlo Ion, UrsuiOnut.

Pentru SICLAU (20 Sept. 1815), iscalesc : Lupu Florea primar,Mihut Craciun, Mihut Florea, Untila Toader,'Farina. Toader, Budian Toader, Tucudean Toa-der, Crisan Petru, Serb an Gheorghe,(Jurati).L.S.Pavel Mornaila m. p. paroh, Teodor Serban m. p.paroh, Popa Nicolae m. p. paroh.

Pentru ZARAND (20 Sept. 1815), raspund : Ardelean George,,.Ranca Mihai, Varga Florea, Ilonuta Petru, Cri-san Petru, Gherbovan Ilie.

Ms. 2445, F. 29, 31.

XXVII.

Beius 22 August 1815.t

Fragmente culese din ciorna entuziastului raspuns al lui MoiseNicoara la propunerea facuta lui de care Samuil Vulcan Eps, Orazifin chestia Episcopiei Aradului, Fiind in Beiug cu Joan Mihut",,

Prealustrate Doamne !Cu voioasa.' inima alerg prin ceste putintele, a implini voia Lu-

strimei Voastre, cuprinsa intr'aceea cerere, ca sa dau si eu al meucuget si socotinta despre pricinele sau ocasuirile din privinta caroraImparatia intelepteste a-1 lucra, voind a da Romanilor Episcop delimba sa si de sangele sau, precum si indurandu-se, aceeagi ginteiromane toate mijloacele a indemana, care spre luminarea gi cultura.Romanilor sunt trebuincioase

www.dacoromanica.ro

167

Insa incredintat fiind ca aceste aduceri aminte nice una datanu se vor intrebuinta la unele cereri din partea Lustrimei Voastrein numele gintei romane, care cu rugaminte Te-ai indura $i indelet-nici a asterne la picioarele inaltatului Tron, la o tempurime dorita.,cutez a atinge aci unele, care in aka stare le-asi supt tacea.

Rog Lustrimea Voastra. dara, ca sa-mi dati voie a ma departa deoggeptul specific $i marginit al unei Episcopii, ca pasind mai departesa graesc mai pe larg $i mai in general desclinitele privinte, carepot incurge is starea veri prezenta. veri viitoare a Romanilor, catsi unele osebite puncte, din care, iaabinanundu-le cineva usor igi poateforma $i cuprinde o supravedere generals $i scopul comun spre caretoate cugetele sa fie direse $i in tru acelasi unite...

Roma.nii din Tisa pana in Marea Neagra, din Dunaire pana.peste Dnistru departe, in Crimea de o parte, de alta pana la Cra-pacu marginile Poloniei, (ta.cand altii) risipiti $i imprastiati pe totinderea, fac o multime considerabila, cat prin numarul lor, cat $iprin latimea locului de ei locuit, si dau ochiului calator, pornitspre cunostinta $i inteleapta indegaciune, prilej de a se mira destatul unei ginte asa numeroaa $i parasites, care intr'adevar estevrednica, de toata. luarea aminte, nu numai pentru multimea ei, ci sipentru inaltata vita de unde-$i trage nasterea pentru faptele stra-mosilor sai, $i mai vartos intre altelele multe pentru insusirileei innascute, care precum putinte I sunt altora cunoscute, Lind in-vascute $i acoperite cu negura groasa. a intunerecului, apresate $iascunse prin tirania bisericeasca. $i politics, $i cu tot modrul maipans la extingere $i nevedere adusa prin altii cu ei-si inlocuitorinepretini; asa desfacandu-se de toate spre toate faptele exprovirilemari $i laudate, sunt destoinice, $i cu mare folos pot a se apleca $iintrebuinta.

Aceasta ginta. romans din locurile amintesate, e de sine stata-toare ; in altele, cu alte ginte in una amestecate si locuitoare, caretoate mult mai tarziu, incet, incet $i prin mic numar intre Romanis'au asezat, $i pamanturile an salasluit. Ins& toate celelalte ginte,printre Romani imprastiate $i cu ei invaluite, in una socotindu-se,nu ajung la numar cu Romaniig.

Dann cu toate acestea ." (: extragem noi, in cele ce urmeazadintr'un paragraf incalcit $i barat, numai sensul :) Romanii suntsupusi, urgisiti la curti, $i alungati de alte ginte. Nici macar plan-gerile $i rugamintile for nu sunt ascultate

Ciorna se opreste aci.

Academia Romana. Ms. 2443 f. 58, 59.

...

www.dacoromanica.ro

168

XXVIII.Scrisoarea Episcopului Samuil Vulcan catre Moise Nicoara.

Beius 1815 Aug. 27.

DilectePromissam Repraesentationem, quam Suae Majestati intuitu

Episcopatus Aradiensis anno praesento in Julio exhibui isthic trait-spono, non succenseas, quod primum motivum a Religione desumptumproposuerim, quia moti vis sum usus, quae credidi permovere longegraviora aliqua verbotenus insinuavi planuisset attem si aliqua mo-tiva etiam to m,hi potuisses suggerere, sed evitasti, quod facere de-buisses ante omnia, cum vetu nunc imaxime urgere debeamus.

Administrator Officii Supremi Comitis Comitatus Bihariensis,Ludovicus Rhedey 4 Novembris anni prae teriti 1814 accepit a Can-cellario Iosepho Erdocli mandatum, quale Gubernatore TransylvaniaeGeorgium Banfi circa illud tempus etiam accipisse tibi aperneram,ut individua Valachica Ecclesiastica pro vacante hoc Aradiensi Epi-scopatu idonea exquirat et proponat Suae Majestati medio Cancel-larii, unde Rhedey sub 28 ejus mensis Novembris 1 -o loco proposuitEpiscopum Pacracziensem in Slavonia losephum Putnik, quem ex Va-lacho Transylvano emigrants cum Rasciana aliqua neoplantae copu-la to, et ex hujus Filio Demetrio nobili, qui virginem ex Familia Szap-lantziana in Possessione Cottus Aradiensis Simand duxit, et huncPutnic genuit originem ducere asserit.

Dein : Yrocopium Bolics Archimandritam Claustri Rakovaczen-sis origine Illyrum.Tertio: Nestor Ioanovics Egumen in aliquo Claustro inSirmio, quern tamen inquesti caracteris esse assent. Quarto : Manue-lovics Archimandritam Claustri Hodos in Comitatu Aradiensi ortum,origine et nativitate Valachum. Quinto : Stephanum AthanasievicsProtop-raesbyterum Lugosiensem in Comitatu Crassoviensi viduum 36annorum, linguae Valachicae, Latinae, Hungaricae, et Rascianicaemediocriter gnarum. Hinc to rogo ut intuitu horum virorum rem cumaliis etiam conferas et mihi absque mora rescribas quales viri sintper Rhedey propositi, num Valachi, si Bolics excipiatur, vel tantumesse praetenduntur, cujus sint caracteris, qualia habent merita, etquali sint erga Valachos animo, ut ego etiam loqui sciam cum fun-dament°. Pretor ut in Domino benevalens.

Beleny 27 Aug. 1815.Samuely Episcopus.

Academia Romanl Ms. 2443, f. 61.

!

www.dacoromanica.ro

169

XXIX.

Chigineu 1815 Sept. 9.

adresa catre Julani prin care Theodor Popovici, protopopulhigineului, indeamna sa ceara Episcop roman pe scaunul aradan.

Prea cinstita ComunitateMie prea iubiti fii

Neamul gi clerul romanesc lu'and seama ca toata fericirea sa se-trage dela capeteniile cele sufletesti, care sa fie destoinice gi in starecu invataturi a aduce pe norodul sau la dreapta cale de cunogtintacea adevaratA, gi care sa poata vindeca ranele lui, pe care sa -luteleaga, gi dcara inima de nefericita gi trista stare a orbirii gi aintunerecului in care se afla norodul, cu o intelegere s'au invoit No-rodul gi Clerul ca dupa moartea rapa.' usatului Domn Episcop al Epar-Iaiei acesteia a Aradului, sa agtearna.' rugaciunea sa prea plecata lapicioarele prea Inaltatului nostru Imparat, ca sa se milostiveasca gisa se indure a da Neamului romanesc Episcop din sange roman gi-gtiutor al limbei Turmei sale.

Deci voiti Domnia-voastra ca acea cerere gi rugiciune gi Innumele Domniilor-voastre sa se arate prin Deputatii Neamului la Inal-tatul Tron ImpAratesc 7 Daci voiti toti, sä. ma adeveriti despre cu-getul a cesta prin o adeverinta in scris, intarita cu subscrierea Dum-nelor-voastre gi cu pecetea Comunitatii; gi aceasta cat mai curand,Baca va invoiti sa mi-o trimiteti..

Cu blagoslovenia parinteasca roman al Domniilor-voastre dea-pururea parinte gi voitor de bine

I n Chigineu 9 zile luna Sept. 1815.

jadresa]Din Chigineu Preacinstit Comunitasului ro-manesc de legea greceasca neunita a oraguluiJula, cu parinteas2a dragoste sa se dee.

In Jula.

Academia Roman& Ms. 2439, f. 72.

Th. Popovici m. p.ProtopresbiterulChigineului gi ZA.-randului.

ii

!

O

sa-i

www.dacoromanica.ro

170

XXX.Scrisoarea lui Nicolae Suciu Popa Mica" Paroh in Jula,.

catre Moise Nicoara", cumnatul sau.

Iubite frateNestatornica stare a sa.'ng.taitii care o aveai, Inca cu noi fiind,

mi-au dat foarte mult prilej de a mi mahni, si a ma. supAra ; iar maivartos intelegand precum ca $i in calea catre Arad, tot Intr'aceeaslabi stare a sInItatii petreci, nespusi mahnire a inimii mele nuaveam cu ce o stampara, ci numai nadajduind in tot ceasu asteptaradorita instiintare dela Domnia-ta, care si cu mare bucurie, in 9 zileOctomvrie am primit, dintru care intelegand buna vedere a sanatatiifraltiei tale, si toatI buna sporire intru luatul inainte lucru, toata In-tristarea mea intr'o nespusi bucurie mi s'au intors I Asisderea, iubiteFrate, despre ce m'ai instiintat ca raspund, .acuma alta nimicaam inteles far& numai, un corenciu acuma de curdnd am primit delaMitropolitul, prin Administratorul, din curtea Episcopiei precum po-runcindu-sa Protopopului, ca in tot Protopopiatul sau, sa umble, caSidoxia, si Conscripjia caselor si a sufletelor, si cati Preoti sunt infieste care loc, oral (sau sat) cati Preoti Parohi sunt, si cati supra-numerari, si cati capelani, si cati Diaconi, cati sunt Preoti cu sin-ghelie, vi dela care Episcop s'au preotit si au ca'patat singhelie, si decati ani e Preotul si cati prunci are si feciori si fete, si are Preotulmuere au ba, si fiestecarele cati ani are decan.d ii preot, care lu-cru noi nu-1 stim pentru ce se cere. Misderea tot intr'acest corenciu,se cere cumcci cede qcoale sunt s1 cine e invcitator, gi cumui numeleinvAtatoriului, si cum e purtarea lui si de cati ani este.

Alta iubite frate nu stiu nisi n'am inteles, far& numai tot onnebunul acesta de Popa Moisi tot bai am pentru Dasalul. Intrualtele mila lui Dumnezeu ca. suntem sanAtosi, sa'rutandu-te r & mai iu-bitor frate

Nicolae Suciu Prezviter-in Jula 12 zile Octombrie 1815.

Academia Romina., Ms. 2439, £ 167.

o

sa-ti

!

www.dacoromanica.ro

171

XXXI.Recomandarea Episcopului Samuil Vulcan in chestiunea Episcopului din Arad", precedata de cateva cuvinte adresate de acelaqi

care Moise Nicoara.

Oradea 20 Octombrie 1815

P. S. Qualem hic tibi transpono Recursum, ob interventas erroresduplici manu ultimo exauratum, et ob imminens Cursoris discessumnec revisum, misi hodierna die ad Imperatorem et conferentialemconsiliarum Lorenz Futuro die Lunae, ut spero, ad plures sum ro is-surus. Praestolor inde vestra' Literas. Valite Vard. 20 Octob. 1815.

Domini Directoris consors benevalet. .Manu notus.

(Copie) :

Illustrissime ac Reverendissime Domine Abbas et ConsiliarieDomine mihi singulariter Colendissime !

Quibus modis nidus Patriarchae et Metropolitae Arsenii Csernouics circa annum 1690 ad Ditiones S. Coronae Regni Hungariaesubjectas suo cum Comitatu commigrantis per asseclas monachos nontantum per Hungariam, sed etiam per Magnum Transylvaniae Prin-cipatum dilatatus fuerit, quot item Graeco Catholici Episcopatus, re-motioribus corfratibus haud auxiliantibus, subversi, et Valachi a. s.unione seducti, et schismati, et Rascianis devicti fuerint, quantaquecum calliditate et sollicitudine in ignorantia detineantur, ne dextram,vel sinistram videant, non nisi lacrimando meminisse possum.

Post diuturnum tandem, et ingratum opiati hujus somnii sopo-rem seductus Clerus, populusque Valachicus oculos aperire incipit,et sui a jugo Rascianorum eliberationem sollicitare non deest. Annoadhuc elapso 1814 Valachi Dioecesim Aradiensem constituentes con-fratrum Transylvanorum permoti exemplo, pro obtinendo e gremio-nationis Episcopo Recursum institneruct, quem requisitus ob iis,Viennae existens, ipse Suae Majestati Sacratissimae, una cum Ins-tantia per me hoc ipso in negatto formata sub 10 Iulii ejusdem 18,4de genu substravi.

Interea ex publico hic rumore intelligere mihi DominumComite m Ludovicum Rhedey Comitatus hujus Bihariensis officii su-premi Comitis Administratorem pro consequendo Episcopatu Aradi-ensi sub 28 Novembris a. p. sequentia quique individua, videlicet :Josephum Putnik actualem Episcopum Pakratziensem ; Procopium Bo-lics Archimandritam Claustri Rakovacsensis ; Nestorium loannovicsProto-Hegumenum cujusdam Claustri in Sirmio ; Manuelovics Archi-mandritam Claustri Hodos ; et tandem Stephanum Athanasievics Pro,

Iic.it,

www.dacoromanica.ro

rlY2

-topresbyterum Lugusiensem proposuisse, et hanc suam Propositionemanortuo Aradiensi Episcopo Avacumovics Excellentissimo DominoCancellario sub 18 Aug. a. c. 1815 reiterasse, atque in ea prae aliis,Episcopum Putnik et Archimandritam Bolics commendasse.

Cum autem Candidatio per Dominum Comitem non ex propriacognitione, sed ex dictamine Metropolitae, Majorumque Cleri Ras-cianici, quibuscum cunctis occasione Commissariatus sui ibidem diu-tius se distraxit, et amicitiam inivit, facta, et per consequens itacomparata sit, ut populo Valachico Dioecesim Aradiensem consti-tuents ultro sub jugo Rascianorum gemendum, et in profunda barbarie,in qua studio, et sollicite conservatur manendum sit, interesse procultura neglecti hujus populi, et respective pro Sancta Unione, etipsa Civitate eo determinat, ut super Candidatis his individuis IllustriVestrae humillime mea aperiam sensa et una tales recenseam viros,quorum singulus, si clementer episcopus pro vacanti Aradiensi Dio-ecesi denominaretur culturae, et felicitati Valachicae hujus Dioecesiscum zelo, et efficatia esset intentus.

Tritum majorum Cleri Ractcianici Principium est, Valachos propossibili sub nube ignorantiae, et praejudiciorum fovendos esse, cumhac ratione non modo facilius tondeantur, sed etiam decorum inschismate perseverantia nullum sub versetur periculum ; observaruntenim, et non una vice fassi sunt, quod tales, qui illuminetiores suntinter Valachos ad Sanctam transeant unionem. An istud Principium

-candidanti D-no comiti agnitum fuerit, non scio, scio tamen candi-dationem per eum factam huic- Principio appido consentaneam esse.

later viros per D-num Comitem Candidatos, duo viri proponunturValachi loannovics nempe, et Athanasievics, et uterque clausula notatur,et quidem Primus, cujus dexteritas reliquorum haud quaquam minornec verbo attingitur, inquieti baptisatur caracteris, Alter vero, qui

'huiusque etiam nationis pro cultura zelum manifestavit, ad monaste-rium detrudendus projectatar, ac si concilia utriusque Ecclesiae nonpraekhiberent ; monachos regi, non regere oportere, et ac si praxissicut apud nos, qui eundem cum non unitis habemus Ritum, ita jamapud Transylvanos non unitos non foret contraria ; unde ergo hictheologisandi modus candidanti D-no accesserit, nisi a monachis Ras-cianis, qui hac ratione dominatum suum in Valachos securum teneresatagunt ?

Laudat Dominus Comes Episcopum Putnik, et dicit, quod virpolitissimus sit, et mereatur ad Episcopatum Aradiensem promoveri,ut majorum Proventuum capiat beneficium. Illustrissime Domine! ClerusPopulusque Valachicus Dioecesis Aradiensis querit Episcopum et Pa-trem, qui non colligendorum omnimode Proventuum, sicut hucusquefactum est, sed promovendae in medio sui culturae, adeoque felici-tatis curam habeat. Voto huic Episcopum Putnik, haud quaquam res-

www.dacoromanica.ro

173'

ponsurum fore, inde concluditur quod magis Dominum, quam Epis-copum laudat, et plus distractionibus, quam officio sis indulgere ametoccupationibus, atque adeo multis expensis opus habeat, porro quodpartem, quam habuit valachicam ex toto in serbicam transmutaverit,-imo secundum aliorum Testimonium plane Rascianus sit origine, ettantum, quantum Dioecesis hujus adjuncta proscerent non sciat Va--lachice, atque ideo tota Dioecesis nihil sibi ab eo promitere posset.

Mirum sane ! quod Dominus Candidans, Bolics virum nationemCroatam, et antehac didascalum M-Varadiensem osorem Valachorumqui sub Praelectionibus moralis duntaxat in seminario L. R. hic vixaliquoties idque magis curiositatis causa visus est, et Valachice nun-quam bene scivit, Valachis Episcopatum Aradiensem constituentibuspro Episcopo obtrudere nitatur, schola paeparatoria Aradiensis, etiamtales efformat Ludimagistros, et quis Ludimagistrum proponat proEpiscopo. Ego hic nihil aliud nisi anguem sub herba latitare video.-Deniq ue

Quod attinet ad Archimandritam Manuelovics in gratiam FratrisConsistorii non unitorum M-Varadiensis Praesidis candidatum, verumnativitate Rascianum verum nec corpore, nec anima pro Episcopohic tantus est Valachorum Osor, lac non semel protulerit, ouod si ineo unica Sanguinis Valachici inesset guttula earn etiam instantaneeemitteret, praeterea qua Proto-Diaconus defuncti Episcopi ipse vio-lenter pecuniam extraxit ex Sacculis ordinandorum, et si nullam in-veniebat its colaphum inflixit, et detracta de illis vestimenta apudse in pignus detinuit usque dum petits depensa fuisset summa.

His igitur ita se habentibus Majestati Vestrae Sacratissimaefideli, et hornagiali cum devotione de genu detegere sustineo, votacleri, Populique Valachici vacantem Dioecesim Aradiensem Consti-tuentis in cogremialem Moysem Nicore nativitate Vala chum concen-trare, qui lingual praeter Valachicam, Germanicam, Latinam, Hun-garicam, Gallicam fundat calet et loquitur, Graecae etiam et Italicaealiqualem habet noticiam, et studia tam grammaticalia quam et altioraapud Catholicos in Academiis et Universitate Pestiensi cum primoprogressu absolvit et sibi per plures annos pulcrana experientiam etpraxim propriam fecit, et est tam capax subjectum cui par nequitopponere Clerus Rascianus est que etiam Sancti Unioni melius affec-tus, ac sunt Rascianorum Cleri creaturae, et ideo in eo tarn Cleri,Populique expectatio, quam Majestatis Vestrae Sacratissimae intentiohaud qua quam sine effectu maneret, et cum sui quae coelibis ordi-nationem ex eo distulerit. Ne ad Monasterium detrudatur et man-cipium fiat monachorum Serbicorum, inque sui ulteriori perfectionepraepediatur vacans Dioecesis Aradiensis Majestati Vestrae Sacra-tissimae humi provoluta supplicat, ut eum interea Episcopum deno-minare, et donee debita Intersticia in ipsius ordinatione observatae

www.dacoromanica.ro

174

fuerint, aut si praejudiciose posceretur, Monachus etiam initiareturproventus Episcopales inde a die obitus Episcopi fundo LitterariiInstituti Ara diensis clementer applacidare dignetur.

Reperiuntur porro etiam alii viri valachi, qui pariter Episco-patum regere valerent quin Valachi Rascianos, vel Croatos mutaridebeant, tales praeter gremiales commemoratos Athanasievics et Ioa-novici sunt :

Isaias Beleschan Archimandrita Vicarius Episcopi non uniti Ritus,Czernoviczensis in Bukovina, qui calet linguam maternam Valachicam,Rascianicam, et Germanicam, Latinam quoque rite loquitur et jam abanno 1791, qua vicarius praenominati Episcopi penes interumeratosmoses quibus semper ornatus fuit, dexteritatem et Praxim necessariamsibi comparavit.

Rudolphus Tempian Archi.Diaconus Coronensis in Transylvania,qui pluribus annis inspectorem scholarum nationalium non unitarumper totum Principatum, Assessorem et subinde Praesidem in Consis-torio ac diutius etiam Regiminis Capellanum e git,. et praeter Mater-nam Valachicam, loquitur bene linguam Germanicam, Hungaricam etLatinam, nec fa cessit difficultatem Matrimonium uxor enim illiuspro tali casu Monasterium intrare parata est.

Angelus Taurovics A rchi-Diaconus Cibiniensis et Assessor Con-sistorialis ibidem, vir were bonorum morum, et coelebes. Hic studiaterminevit in Academia Claudiopolitana, et est linguae ValachicaeMaternae, Germanicae, Hungaricae et Latinae gnarus ; fuit etiamantehac aliquam diu Campestris Capellanus. Tandem :

Lemenyi Capellanus Regiunis penes Regimen Bukovinense, quiantehac diutius Pro ffessor fuit Ordinandorum in Bukovina, et Va-lachice, et Rascianice et Germanice scit.

Possum athuc etiam Georgium Kirilovics Protopresbyterum Gal-sesem ad Diocesim Aradiensem pertinentem commemorare. Iste ab-solvit hic Vardini Philosophiam, et praeter Valachicam linguam lo-quitor Hungaricam, Germanicam et Latinam et r otabili summa adfundum scholarem concurrit, et ob sua merita Aureo numismate con-decoratus est.

Quibus praemissis Majestati Vestrae Sacratissimae humillimacum subjectione supplico ; ut desideratum per Clerum, PopulumpueValachicum Dioecesim Aradiensem Constituentem Moysem Nicore,aut saltem u num ex his, recensui individuis Aradiensem Episcopumbenigne denominare dignetur, quatenus Populus, Clerusque NeclectusEpiscopatus hujus 470 circiter Valachicarum Parochiarum, equibusuna tantum Rascianis mixta est Patrem et Episcopum obtineant, et.ad certum culture gradum evehi gueat, et ipse etiam ardentissimipro augenda Sancta unione voti aliquando compos redar, et etiamSancta Majestatis Vestrae secundetur intentio.

20 Octob. 1815.Academia Romans Ms. 2443 f. 65-69.

www.dacoromanica.ro

175

XXXII.Copia scrisorii prin care contele Brancovici Archimandrit qi Ad-ministrator al Episcopiei Aradului destitue din slujbele preote0i

pe Ioan Popovici Parohul din Zarand.

Arad 1815 Octombrie 21.Bine cucernice D. Protoprezbiter !

mie iubite !

In urmarea determinatiei Consistorialnice de astizi se poruncesteBinecucernicei Tale, ca in locul lui loan Popovici Paroh si namesnical Zarandului, care la Consistorium pe astizi fiind titaluit n'au venit,si dupi ara..tarea Binecucerniciei Tale in fata Judetului consistorial-nic acesta pentru ca au lcisat parohia *si au exit din eparhie afarci feircitire a si a Binecucerniciei Yale, precum singur ai ma'rturisit si

ingiduinta si stirea si acestui Consistorium si randuiti pre un preotcare si de Parohia aceea va a yea grija.", si slujbele in Biserici in lo-cul numitului namesnic va s.varsi, pentru ca el namesnicul dela toateslujbele bisericesti si parohialnice asa si dela veniturile parohialnice,de astizi este oprit, pani. atunci, pang and pricina lasirii sale pa-rohii fir& de stire, si esirii din Eparhie afara Eira ingiduinta nu-va grata, si inaintea acestui duhovnicesc judet nu se va desvinoviti.

Intru altele sunt al B. Cucerniciei Tale.Dat in sesia Consistorialnici in Arad 1 de zile a lunii Octom-

brie anul 1815 dupi vechiul Calendar tinut; voitor de bineAntonie Grof Brancovici Arhimandrit

si Administrator.

Academia Romani, Ms. 2445 f. 37.

Samuil Vulcan catre M. Nicoar a.Oradea 1815 Octombrie 23.

Hic advolutas Literas mittit tibi intitulato Domino ad manuandasVidovics, quem nuper penes suam vineam habitantem visitaverasScribit ut to ducat et inviet ad Dominos, quibus missionis tuae negotium proponendum habebis. Hodie quidem absolvere non potuimuquod mittere volumus, sed futuro die Veneris ad omnes ad ouos intendebam reflexiones meae tecum jam communicatae mittentur.

23 Oct. 1815. Manu notus

Academia Romani Ms. 2439, f. 263. Ego percepi 2-a Novembris(M. N.)

Para

XXXIiI.

www.dacoromanica.ro

176

XXXIV.Samul Vulcan catre M. Nicoarg,

Oradea 1815 Octombrie 27.-

Dilecte !

Ex quinque Deputatis, dum de franctione panic agitur, Tu cumuno solum modo Viennam ascendis ! Ultinam reliqui remansissent nonob metum, aut quod sint indifferentes intuitu hujus negotii. Quis sepro Czikindeal jam exponet, ouoad illius Professuram et Fabulas cumtibi suscepti negotii cura superabundet. Nuper scripseras ut Literasquas vellem tibi exarare inviarem ad Martinoli. Proinde ad eundemduas jam ad to datas expedivi. In posterum scribam ad Stojka. Hodieexpedio Literas intuitu vestri ad Principem Reiner, Archi-Episcopum>Viennensem Hohenwarth, Cancelarium Erdody et Beatrici Prin.ci,pissae. Restat ad Palatinum.

Varad 27 Oct. 1815. Manu notus.

Cum duo ascenderiis, ubique Credentionalesvestras debebitis. Salutes meo nomine itine-ris socium.

[Adresa pe verso]Perillustri ac Generose Domine-Moysi Nicora etc. Domino milli)observandissimo

ViennaeAcademia Romans, Ms. 2439 f. 264.

www.dacoromanica.ro

177

XXXV,Dimitrie Tichindeal catre M. Nicoara despre uneltirile pe cari le

fac Sarbii in scopul de a zadarnici straduintele Romani lor.Becicherecul pie 1815 Octombrie 28.

Frate NicoaraDupa aplecarea voastra din Arad la trei zile am capatat instiin-

tarea, $i apoi ce sa 1ndelungesc, tircumstantiile a$a ma Instraratorasecat almintrelea Ara de cu pierderea Parohii mele $i a cinstii preo-te$ti nu puteam pleca. Paul acuma de trei on am fo,t titiruit deEpiscopul Timi$orii in randul Episcopiei Aradului, unde de fat& autrebuit sa stau, darn nimica cu mine nu a dobandit.

Aceasta vei $ti, ca Nestorovici au fdcut la cantelafia ungureasceiariitare ca nu sunteti adevetrati deputirti cu stirea totului cler al Ara-dului anumiti, i pentru cheltuialci s'au fdcut colecte, rugandu-se sa nufiti primiti, $i sa vn zogoana inapoi acasa. Despre aceasta s'a facutde acolo dela Curte intrebare, $i Sambata trecuta s'au trimis .de D.Provintial ober Comesar V. Kovaci raspunsul sau derictul, ca punereainainte a lui Nestorovici e cu totul mincinoasa $i Voi sunteti ade-varati Deputati cu $tirea si voia tuturor Romamilor de sub DietezaAradului, Ara colecte trimi$i, Inca si recomendaluiti tocmai Impa-ratului $i cat de cu grabs iara$i se va continui aceea$i laudata.Recomende catre Arad. Nu mai $tiu nimica, ca pans acuma neftin-du-mi slobod nu m'am mai dus.

_Lana dincoace de catre Timi$oara to 1n$tiintez ca s'au facutintre Seirbz o tulburare negrailei despre mergerea voastrri in sus. Pretine to numesc neguteitoriul din ,Tula, carele pentru necredinta to nu aiputut fi nici intr'o diregatorie aplicaluit.

Hirarhia sarbeasca toate potincioasele moduri ca sa nu doban-dim scopul, acuma intrebuin-teaza... Aceasta $i nespus de mine vei $tiprea bine, $i de-I pierdem, vai noul ! Ca ne vor arunca inapoi maiputin la 50 ani a nu ne mai trezi, cari nenorocite urmari noul Ro-manilor vor aduce.

Nu-ti voiu zice, vezi $i umbla, roaga $i iar roaga, ca aceea $tiuca mai molt de cat ce-mi poci inchipui o faci; dar atata iti voiusa-ti zic : Acum gande$te la toate, catre dobandirea Scopului, putin-cioasele mtjloctri $i de unde stir le cere, nu cumva sa ti se urasca..

la$t lucrul jos. De sunt de lipsa acolo acuma fie cum va fi, euviu la Viena, dara de socote$ti a merge la Italia la Imparatul far&mine sa nu mergi, ci imi scrie ca vei sa mergi $i iata-ma in 10 zilela Viena apoi amandoi vom merge la Imparatul, aceasta o fac eu.

Sanatate la D. Stoica, cu bucurie ii voi sluji cu ce va pofti, deaceia spune-i, $i la clerici la toti. Scriemi In ce sta. lucrul, ce amde a lucra, ca sa fiu al tau frate.

N. B. La Biserica greceascaTanga Vaisei Voolf da. scrisoarea.

Acad. Rom. Ms. 2439, f. 209-10.

D. Tichindeal m. p.

12

$i sa.

gi

www.dacoromanica.ro

178

XXXVI.Prima scrisoare a Directorulut Ioan Piispoki, fost deputat cu Moise

Nicoara si silit sa se intoarca din drum,

Oradia Mare 1815 Octombrie 29 s. n.

Perillustris ac Generose Domine !Domine et Amice mihi singulariter coledissime !

Praesentis mensis 26-a domum perveniens hucadusque quo adnostrum negotium terminare nihil potui, sed nec ex partibus quidquampotui rescire, cum reditus meus adhuc non innotuerit ; caeterum ne-gotio per me terminanda prima occasione terminabo, transmittendas,atque ex partibus mihi innotescentes circumstantias significabo, actadocumenta quorum majorem vestrae Dominationes Superius usumhabere potuerint, sine mora submittam, dummodo mihi tempus corn-morationis signs ficare dignentur.

Inter plura minoris momenti infortunia quae in reditu meo inter-venerunt, est summum, quod speculum, per me Pestini emptum in 20frustra confractum sit : Quamo brem demisse Vestras Dominationesoro, quatenus mihi in Fabrica Viennensi solum speculum ab omnibusmaculis aut erroribus mundum sine margine, cujus longitudo sit 34V,zoll. latitudo vero 228/4 zoll. emere ac bene compositum secura occa-sione Pestinum ad mercatorem Raits transponi curare dignentur, pre-bum ejusdem si alterutra vestrarum Dominationum deponere non pos-set insto illud ab aliquo levari, aut vero si diutius Viennae moraridignarentur, mihi notificari, ut obvenientem summam instantaneeVestris Dominationibus transponere possim.

Cum autem hocce infortunium summam causat uxori doloreminsto denuo, ac iierato, ut hocce meum humillimum petitum effectaredignentur, ac si Vestris Dominationibus molestum non esset M. Va-radinum usque transponi curare gratiose velint : hac benignitate si

jjusserint,me frui devinctissimum me reddent, ac operam navantemut in omnibus evenibilitus casibus simili ratione servitia mea prae-stare iisque Vestrarum Dominationum amicitiam ex integro promovereadlaborem.

Qui ubi me amicis affectibus commendarem admodum Reveren-dum Dominum saluto revereorque ac demissa veneratione persisto.

Amicitiae vestraehumillimus servus loannes Piispoki m. p.

M. Varadini 29.a Oct. 1815 s. n.P. S. (in cirilice) I'rea cinstiti Domni! $i eu foarte cu umilinta ma

rog aceasta cerere a o implini; dupa care poftind tot bineleraman umilita

Maria Piuwechi m. p,Perillustri Domino Moisi Nyikora

Acad. Rom. Ms. 2439, f. 85.

www.dacoromanica.ro

179

-XXXV1I.

%crisoarea tuft Theodor Popovici Protopresbiter al Chisineului2irandului citreiioan Popovicierban, deputat cu M. Nicoara.

Chieineu, 1815 Noembrie 8.

'Dragul meu, Duke gi prea dorit, lubite frate.

Tot le $i darul delaiTatal nostru cel Ceresc pre cum ei dela-acest prea ,milostiv stapan monarhul nostru, pre cum $i voi va pof-Ttiti, agijderea $i eu -zic din suflet-$i din inima : Intru toate va cer-si en poftesc :dela Induratul $i milostivul D-zeu sa va dee pre cumsgi noua.

Despre site instiintari. nu pot cu amaruntul a vg. inetiinta des-pre lucrurile noastre aici, macar ca scrisori dela Domniavoastra pre--cum dia Buda trimisa din 9-a .zi, Octombrie si din Viena din 29 Oc-tombrie am primit si ce-mi scrii am Inteles. Eu la casa Sfintiei taleIn Zarand pan& acum de doug. on am fost, ei nice o sminteala sauceva pagubi aces& nu-i de aratura sau neplavita cu semanat cu tot,ovazul n'au calcat ca-i tot tin& in arie. Alta catu-i pentru Sfintia ta,-dela curtea noastril Episcopeascii esti oprit din slujbele preotesti pentru

ai mers fiirei stirea curlii de acasei, dar eu pe aceea am raspuns :-pentru care pricing. fail gtirea for ai mers, aceea dar In tot, cea maimare nimica este. Dar clevetele Sarbilor $i incat $i cu un fel de mij-lociri, si cu alt nu se poate arata prin scrirare a se da cat sunt despurcate si. urate. Ce numai cel Atot puternic marit D-zeu sa, va dea...ajutor gi mila slobozita a innaltat Imparatului nostru, ca de ar fi cuputiati. cat mai de grab& pofti $i durerea inimilor noastre de s'arputea aduce Intru bun sfarsit, cu lacrami ne rugam ; $i cu ruga.ciu-rnea noastra de s'ar putea sa se implineasca. $i din adancul sufletu-lui ; de alte toati Intarzierea mea de a va scrie multe umblari a pro-tivnicilor si In carari de a umbla sunt indatorat, data $i pentru cekink sugsigul de bani mult aratata lipsi nici Intr'un fel de chip a-capita nu pot, ca cea mai mare a protivnicilor nogtri Intrebare pestetot oare de unde am luat bani pentru cheltuiala drumului la lmpara-tul $i aceea vazandu-se dela mine a-i capita bani nu se poate. Asadarn sufletii mei supt numele meu on pe cine yeti a& a Ara ajutorasucgigul luati. Ca Inca catre aceea cheltuiala gi din norodul cel prostal nostru ne intrebuinta sa. fagaduim ca ne vor da cu tot sufletulajutor. Si aceasta ciutati iubitii mei, de nu vine Imparatul nostrucu graba aice ma. nog ca D. Moise Nicoarei de este cu putintei sa mearga,4inde ar fi ca sa se arate in persoanci la Milostivul lmpeirat : lacrianlecele de poftire a neamului acesta micgorat rumanesc doara ca mai.cut _grab& la bun sfar$it a putea veni sa se poata. Cu mila $i cu in-

a2°'

si

-ca

www.dacoromanica.ro

180

durarea sa cea milostivit& spre toti $i $i spre not ralma$i saraci Rumini ca ajutor s5. ni se dee : din adancul inimii cu lacra..nai ne rugam-$i cu fierbinteall, care $i voul dela Atot puternicul $i milostivul;Dzeu ostenelele voastre, despre mic$orarea acestui seam rumanesc,'neplatite cu lacra.mi ne rugara sa nu le lese neplgtite. Supt acopera-mantul Domnului Dumnezeului va.' incredintez sa va pazeascal de toateasuprelile cele inviforate raminandu-vg. ruga..tor caitre implinire,Domniilor-voastre 2 persoanelor, de pururea din a dancul inimii gataspre slujba.

Th. Popovici m. p-Protopresbiter alChi$ineului $i Zi--randului.

in Chi$ineu in 8 ziledin Noembrie 1815.Sfintii mai mari Voevozi ingere$ti sa.' vci stea in toata.' vremea,

de ajutor $i acoperitori.Trimit dela mine f. 20.

N. B. Intr'alt chip toti suntem slialto$i ce numai de ducimani nacajiti.,-,

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 74.

www.dacoromanica.ro

181

XXXVIII.,Scrisoarea lui Gheorghe Popovici, paroh in Com lams, care Joan

Mihut, despre Romanii dusi la invatatura la Carlovet.Com lams 1815 Noemvrie 15.

Din bun neam na.'scut Domnule Ioan Mihut.Mie mutt pretuite.

Despre cererea dusilor nostri pentru neamul nostru, adeca delamine, pentru pruncii cei din Varmegia Biharului prin birai du5i laCarlovet, pentru invatatura, la scoala cea mare, insa." eu nu stiu cunumarul cati an fost : pentru neputinta betesugului ce am, si capulfoarte tare ma doare cat nici cu ochii nu vaz bine, si tare mis tur-burat, si nu poci deplin sa slujesc deplin, iara aceasta arat :mergand eu la Carlovet la Rezidenta Excelentiei Sale adeci : varala Rusalii deci, sadea tree prunci langa. un zid, gi vazandu-ma. m'augraft : Cinstite Parinte, de unde esti Sfintia Ta ? Eu le-am ras-puns : Eu sant de peste Muras.' Ei : dom.& stii Sfintia Ta Ora-

_dia? Eu: stiu." ,Noi de acolo suntem 5i ne-au adus Excelentia sa.ne invete aici la Ghimnazie," si bine eu nu stiu 7 sau 8 mi-au spusca au fost ; numai aceasta mi-au zis, ca. : nu ne grijesc, ca. ne-auumplut gadul si bubele, iaca." cum santem" (5i era capul for totscoarta.' de bube) si. zice : iaca acesta al treilea actin' ii beteag $iacusi trebue sa moara, ca nu poate manca nimic, ca. ceilalti toti, asade negrije an murit, si numai noi am ramas, si si noi vom muri, ca.ne omoara cu foamea 5i nu ne spala hainele si santem plini de gad"

Eu am zis: cand ati venit aici ?" zisa : de 3-i ani". Amzis: dara n'aveti parinti?. Ba avem parinti si gazde marttot neme5i stint parintii nostri, numai cand ne-au inceluit delaparintii nostri, an zis, ca ne-or spala cat nici maica noastra nune-au grijit mai bine, cand ne-au aplecat. Si iaca ca toti perimpla.ngem ca. Parintii nostri stiu ca noi traim cum au zis cand ne-auInceluit, de ne-au adus aicim.

Si un Diacon din Arad Ruman iara mi-au zis ca sa fereascaDumnezeu cum ne batjocoresc Sa.rbii, pe noi pe Ruma.ni ; ca ce fac

-si cu mine, ma fac de tot mascara 5i neinvatati, numai eu tac ; gipe niste prunci, ce i-au inceluit dela parinti, de i-au adus sa invetela Ghimnazie Excelentia Sa cu cheltuiala Sa pe toti ii omoara cu ne-grija si cu foamea, mai ales de cand nu-i Excelentia Sa acasa, fiindla Dial. Cand ii Excelentia Sa acasa, tot nu cuteaza.' asa mari bat-

; ocuri a face de tot ; dara cu modrul for tot le merge voia lor.Intru altele cu dragoste raman al Domnivoastre

in Comla'us 1D/815 Noem.

.(verso).D-lui Joan Mihut Profesor$i Senior in 5coli preparandeCu cinste sa se dea in Arad.9

Gheorghiu Popovici m. p.paroh in ComLius.

Acad. Rom. Ms. 2440, f. 47 (in cirilice).

Mihut a primit-o la 16 Noembrie, iar M. Nicoara (se pare) la 6 Decembrie 1815, pro-itbabil de Miuut retrimeasa.

ca.

$i

gi

11

www.dacoromanica.ro

182

XXXIX..-Scrisoarea lui. I. Obradovici trimisa lui Simla Vulcan si retrimisal

de acesta luiLipova .28/13 Noembrie 1815.

Milostive Patroane !Fiind zilele acestea la Timi$oara, am. avut ocazie a vorbi. cu until

dintre tainicii lui Nestorovici, carele. acuma dela Buda an venit. A-cesta Imi spune, ca. Nestorovici acum trimite Candidatia despre Di-rectoratul Logosului la Curte, si tare IntrInsul recomendelueste pre unSari) dela Srem anume Ivan Radovanovici o)' carele e fn locul menDirector la Crania, dar de mine graeste ca m'a inteajutori sa xnerg-iarilgi Indarat la Granita. Eu Inapoi nu merg macar de voi perde si_pensia, ca $tiu ce e la catane, ca am mancat eu panea cea amara lacatane 12 ani. Acest Radovanovici este nascut din Irig In .VarmegiaSremsului') pang In 26 lea an al vietii. sale nu au nici stiut nici auzit.ceva de Rumani, dara sa fi stiut vorovi In limbs lor. El venind la1808 acolo in locul mieu nu a stiut nimic romaneste si eu au am:vrut ca O. vie el, ins& recomandatia muerii lui cei atuncitanara au

rnbiruit dreptul si adevarul. El fiind (cu 'se jjurat)zice, nea--mului romanesc, nu au Invatat roma.ne$te nici acum,,ci iata cite cevaa tandali au stricat dar nu au dres de ale male. El $i de acuminte va face tot a$a ; ca eu gtiu gandurile protivnicilor neamului ro-manesc. De $i zice Nestorovici ca Radovanovici stie romaneste,ca si cum au mintit de Kenghelati, cari nu sunt vrednici un pruneromanesc, ne cum o *) a for Indreptare sa aiba, ci Maria .....*)esti detoare a apara neamul de asuprirea calcarea spurcatului Nes-torovici, carele numai va sa frisele Thronul cu minciuni. Nu din vreo-interesatie ci din Inclinatie a inimii celei. curate, . descopar aceastaMariei Sale si ma. rog ca sa grabe$ti a Instiinta pre prea milostivul.Monarh despre napadirea cea nedreapti. Nu uitand pre acela ce $tica au fa cut $i iaraSi poate face bine neamului, ,adeca pe cel ce se-recomandalueste In mils, si saruta. dreapta *)

I. ObradoviciIn Lipa 28/13 9-brie '815.N. B. Scrisoarea aceasta dela Obradovics astazi primita ti-o trimit-

sa o Intrebuintezi pe unde vei socati ,,$i vei putee. Zisa aceia :-Haud, facile emergunt, quorum virtutibus obstat . res Augusta

bomi in vobis etiam verificari video, quinque ablegati ease!debebatis, et nunc remansisti solus Vennae". Mai scrie-mice nadejde mai ai? Eu cu adevarat am facut toate si acuma maide curand, am mai indemnat si pe Ambrus pe PilspOki sa. faces.si, ei ce pot, dar Domnul nu mai stie, .ce vor

CunoscutOrade 8 X-brie '815.

Acad. Rom. Ms. 2439 £ 50. 51..

4) Vezi scrisoarea lui I. Thomici din Caransebes 1816 August ,2.'') Sirmium.

rupt in original.') Din comparatia cu alte scrisori rinduite de sub N. B. apartin Episcopului Samnili

Vulcan. Anonimatul ce-1 p4streaza nu g la primal ezemplur Alteori. sernneaza- prig Mann 'sofas',Cunascid din scrisoare", sau numai Cunoscut ca mai sus.

M..Nicoarii.-

minte,_

gi

in

isprivi.

'I

www.dacoromanica.ro

183

XL.Scrisoarea lui Nicolae Suciu, paroh in Jula, care cumnatul slits

Moise Nicoara.Jula 1815 Decembrie 10.

Iubite Frate !Cunoscand eu neadormitele ostenele care pentru binele natiei

noastre vergi, gi simtind eu toate greotatile Domniei-Tale Invaluirisi suparari care de toate partile ti se pricinuesc prin adesele de-scrieri a ticalosiei stint mele a ti le mai Inmulti nu m'am Indurat.Insi ce se atinge d sore neoaLiuirea Sarbilor pan. acum afara dincele mai Inainte Domniei Tale in$tiintate expozitii alte Ilona de alefor misculantii n'am /nteles, ci numai Intru pitulare. Acuni sunt age-zati, dar numai, iubite Frate, despre starea mea nici nu $tiu maiarata-ti voi, caci stiu ca numai Iti va rani inima. Ci totusi prin pu-tina impartagire si fratiei tale Imi voi mai usora nacazul, caci prinmulta alergare gi straduire ziva $i noaptea detorintele acestor doiPreoti Intru toate castigurile trebuintelor casei mele ma fmpedeca,cat de mari neajungeri sunt cuprins, Elude& acest mai batran Preotcare $i Insumi vad ca intru nimic a alerga gi detorinta sa a o Im-plini nu poate. Iara cestalalt nu numai ca. Intru detorinta sa a alerga$i a Implini nu vrea, ci Inca. mijlociri cauta prin care $i chiar ma.-cluva din oase a mi-o stoarce, gi prunci a mi-i Baraci sa poata.: baInca. totusi putinel se Indoe$te, ne$tiind cine se va a$eza In scaunulEpiscopiei, dar apoi Imi zice ca apoi va $ti el ce lucra..., cu un cu-vant nu $tiu ce sa ma. fac, caci In trebile casei mele nici decal aumbla, nici vreme, ba nici din ora$ afar& a iegi nu pot ; pentru cade e on de Ingropat sau de cuminecat, sau Intr'alte Preate$ti deto-rinte, precum al meu, al batrinului ; asa, $i Inca mai vartos a popiiMoise popor II slujesc, iar el asemanandn se trantorului celui din cog--nit& care numai suge dulceata, iar pentru a strangere si straduire nuse ingrijeste; sade sanatos tare si fara de nici o sca dere, $i Intrutoate trebile sale fara de socoteala., gi fara de lege ma. mina sisiiegte.

Mama e mai sanatoasa, n'are acum nici un bai, Moisila $coala cea romaneasca numai gi ungure$te $i nemte$te a ceti,rinisca $i Dimitrie a$i$derea la $coala umbra. Miles lui Dumnezeusuntem toti sanato$i, dar despre Invatatori aceasta am a 1n$tiintaprecum ca sunt straduitori cu ravna $i se poarta bine, numai cu to-tul sunt pustii, directoriul pentru trebile for nici de cat nu se ingri-jeste nici dupes plansurile for nimic intorsatie nu be trimite.

Sarutandu-te ramai al fratiei taleiubit frateNicolae buciu m. p.

30 Decem. 1815.Numai ma rog iubite frate ca sa ma. Ingtiintezi fi-va oarece de-

spre Episcopie. Fi-va Ruman sau fi-va Sarb precum ti se vadesc1ucruriie.

Acad. Rom. Ms, 2439 f. 169-70.

utibla

www.dacoromanica.ro

184

XLI.

Ioan Mihut catre Moise N i c o a r a.

Aradini die 19 Decembr. 1815.

Iosephei) mi suavissime !

Voluptate cum summa Tuas accepi 1 tteras, inxclusasque consi-gnavi rite. Ad speratum successum, et bene volam Vestri exceptionemsi contuli quidpiam, laetor ; contulisse autem me arbitror (Viennainformatus) pro conscribendo numero parochorum G. r. n. u. Viennaiam missos esse ordines, imo iam etiam esse per consilium demanda-tos ex Provincials Magistratu intelligo. Item Metropolitae iam essedemandatum, ut de oblata per Temensiensem metallica massa investi-get. Sed cum corvus corvo non consueverit eruere oculum ; et dumpaulo ante mortem bis invisens, ad ministerium convalationis vixquempiam adhibuerit Dominus Frater, ad massae ablator vestigiumnon esset niter modus, quam adiuratio cistas (num, graviores fuerintdiscessuri Temesvarium) deferentium ad currum : vel vero ad mini-mum Sacerdotum ab annis quinque stricta examinatio, quantum, etin quali moneta quemlibet constiterit Sacerdotium. Unde haec habens,non prodiuturus, poteris, sed valde circumspecte haec memorare, etadducere.

De Instituto Praeparatorio zelo Maiestatis Sinctissimo Aradinidefixo id (sed valde spectans ne coram Nestorovicsii fautoribus)loqui, et seminare potes : Quod o1 invidentiam Culturae Valachorum,Director Localis Illyrus, post obtentam nobilitatem, pro donata Scho-bs domo, dommum aliam paludosis lacunis septam, inter domos rusti-cas sitam, et ab templo gressus mine tercentos viginti quattuor distan-tem conduxerit, ut Institutum hoc turn Professoribus morbos, et mo-lestlas pertaesis destituatur, turn alumni ob morbos a progressu im-pediantur.

Loqui item non par cito, quod ob invidentiam culturae Vala-chorum, cum ad seculare Gymnasium Aradiense Orientalis ritus In-venes (quorum Valachi sunt potissimi) ad 60 singulis annis conbluunt,per invidiam malevolentiam Cameralis oppidi cives instigati suit adpetendum indignissime ferentes Status, et ordines Comitatus supra15U suae sobolis hic numerantes die 8-a curentis reclamatoriam rusti-corum petite dimiserunt opinionem ad Consilium.

Dum haec dispergere conatus fueris sequentem rem etiam agito:Ut motibus meis pro Vestra Re tinto majus sit pondus in me me-morando avarus ne esto. Dicturus : mea causa Orientales confluere :

Titlul de losef" in loc de Moise pare foarte curios chiar lui Nicoark care 1 a subli-niat cu semne de exclamare OD. Vezi is legAturi cu aceasta, insemnarea lui M. Nicoara din16 IV 1816 (la anexe Nr. LXXXIX).

www.dacoromanica.ro

185

Laborum. et currarum esse indefessum : Genitivarum, Nationalium,Religionarium partialitatum accerimum hostem : Humanae felicitatisrelatorem; Aequi amantem. Tota prope Europa peragrata cultum :Multarum Linguarum notitia, atque Scientiis Theologicis, Medicis,Juridicis, Philosophicis, facundiaque insignem, atque non Gymnasiosed maiori cuicunque Gubernaculo idoneum ! Te olim meum, admira-tione, et veneratione teneri !...

Cum iam 60 emeasus sim annum, et me nec laudes iam multumtitilbent, nec vituperia robere valeant, si per economia haec mea inrem nationis Te profecisse intellexero, vere exultabo.

Quid in Ord,ne ad omnia proficias diligenter me (Tibi Consilianon mala daturum) informa et ama.

Totum tuumAmicum Mihut m. p.

ape plic]Perillustri ac Generoso DominoJosepho Nyikora D-no singulariter

cultu prosequendo.Spectabili Domino Salat .4iennaeJurato Agenti Aulico traddenda

jPrimitei de Moise Nicoaraj.3 lanuarie 1816.

Acad. Rom. Ms. 2440, f. 49.

:

www.dacoromanica.ro

186

XLII..Scrisoarea Episcopului Samuil Vulcan, catre Moise Nicoara (Viena)

Oradea 1815 Decembrie 20.Dilecte Fili

Si quod ego pro Natione bonum puto, liceret etiam Suae Ma-jestati, aliisque in Dicateris Constitutis viris remonstrare, utiqueProfessorem Mihutz immediate post te in meis Repraesentationtbusposuissem, sed debebam pro Ecclesiastica digaitate, pro Episcopopersonas Ecclesiasticas proponere, quas credidi vocationi, et Inten-tionibus nostris, ac bono nationis satisfacturas Te unicam saecularemrsine magna spe commendavi. Sed- potens est Deus, et ut spero consola-bitur tandem Populum suum valachicum. Ut interim Venetias ad Im-peratorem pergas non est necessarium, si puidem jam est persuasus,de necessitate, ut Aradini Episcopus sit Valachus. Linde absque mora-vedeas Domum, ut rem bene inchoatam possimus ad finem perdu-cere Vale.

Manu notusM. Waradini 20 D-bris '815Dilecto Filio Mojsi Nicora etc. tradantur(primita.") 4-a Ianu. 1816

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 265

Viennae.

XLIII,Scrisoarea Episcopului Samuil Vulcan care Moise Nicoara.

Oradea 1815 Decembrie 22Fiule I

Scriindu-mi cum ca scrisoarea la Stoica indreptata tarziu ailuat-o, nefiind pe ea pus unde sa se dea, ti-am scris astazi, ca sa teintorci Inapoi, gi sa nu mergi la Venetia la: Imparatul, ce-i invinsdestul, cumca.' la Arad trebue sa. fie Episcop poporului placut.cartea aceasta am Indreptat-o la Martinoli, gi 1-am rugat ca, cat maicurand sa ti-o dea In mans. Ai grije sa mergi la el, sa o. capeti, gigrabegte a te 1ntoarce inapoi gi a veni, la, mice.

Fii sanatosCunoscilt din scrisoare.

Oradea 22 Decembrie 1815.

Acad. Rom. Ms. 2439, f. 267.

Si_

www.dacoromanica.ro

1877

XLIV,

Ciorna unei scrisori neterminate a lui Moise Nicoara catreEpiscop. Samuil Vulcan.

Vienna 5-le Januar. 1816;

Prea Ilustrate DoamneEpistoliile de 20 gi 22 celei trecute capaltat.1V15. bucur foarte mult de speranta care-mi faci. Nici nu m5,

tndoesc ca o Incredintare ca aceea va rezimata asupra unei bazesolide gi virtuoase. Insa eu nu pot pleca acaset nici decum, Decandlsunt n'am fost masina.' ; si sunt to constiinta mea cumplit incredintatgi convins, ca numai cugetand a devenire candva aceea, ar fiatatare sit a aprindere un foc in sufletul meu, a nastere o luptl Inlauntrul meu, carora fiinta mea ar trebai cu totul sa se cake, $i toat5.-firea. mea on ca nd s'ar nimici.

Plecarea mea de acasa a fost numai intr'acel cuget si scop, casa merg la Inaltatul Imparat ; fare 1mplinirea aceasta eu nu ma Intore. fiind cumva de lipsa scrisorile credintiarie acolor primind.instiintare despre aceasta, le voi trimite la locul cuviincios.

In cuviinta epistoliei lui Vidovits ca..tre D, Contele Bolza,aratat esta toate ce putea si se astepte despre partea lui.

Acad. Rom. Ms. 2443, f. 294

I-

Fi

ir

le -am

Si

www.dacoromanica.ro

188

XLV.

,erban. Joan vechiul Protopop al Zarandului, fost Deputat, catreMoise Nicoara.

Din Zdrand 1816 Ianuarie 10.

Preavrednice si mult pretuite Domnule frate Moisie, inge-rul pdzitoriul vietii si te povitueasca: $i sd te pazeasciintru toate trebile cele de folos.

Scrisoarea D-niei Tale catre mine trimisd am primit $i simtescci te-ai sup drat ca nu ti-am putut face indestulare despre cele delipsa., dares. tie D-zeu in ce nacaz am petrecut eu cinci saptImanide zile dupa ce am ajuns acasa dela caldtoria plea, ajungand acasasindtos prin cite patimi am petrecut in drum toate cu bArbdtie le-amrabdat. Iar dupa ce am trecut trei zile m'am rizbolit inteatata catimi mai luasem naldejdea de viata. Aceasta au fost pricina intarzieriipan' oiu putea implini trebile $i lucrurile mie incredintate, eu fiindbeteag, Do mnul Mihut fratele nostru beteag intr'atata cat nici astgzinu ne am putut vedea amandoi sa ne orbim pentru trebile noastre,find prin scrisori ce ne-am vorbit, ins£ acum din intia zi a luaeiIanuarie m'am intremat $i vom sta la lucru prinprejur la fratii preotisi cei de frunte ai poporului pentru prilejul de cheltuiald pentruDomnia-ta pentru care incredintat poti fi t ca peste scurta vreme vetdobandi bani sau modul de a lua de aici bani nu ca sa te intorciacasa, ci sa calatoresti catre Preainaltatul Monarh, ei pentru punctu-r ile mie incredintate acum s'o hota..ri vreme cu termin ca mai multefete dintre cler ei dintre popor laolalta strangem, $i a$a cu totiila °laird intarindu-le ti le vom trimite, si te rog nu fi supdrat, nici teintrista, ca nu te voiu uita, mAcar $i viata de mi-a$i pierde pentruDomnia-ta. Si aceasta sal $tii cum sunt timpurile $i vremile pe aicitoti cei mai vechi oameni cari se afld pe aici, unul nu se afld ca sa."pot spune ca ar fi mai ajuns, a$a mare sbici precum sunt in locurilenoastre, acum atata apa atata tin& cat nu-i cu putinti a se puteapurta cociile cu ease cai dela un sat la altul ei aceasta este Inca: de-stuld smanti a purta cu grabs trebile noastre. Inca'. catre Oradie-mare de and sunt eu acasa nu a mai fost urma de cock sa: treacipand acum. Sa $tii frate ca. Sicliu, Simartonul, Alecea cite juma:-tate toate le-au huluit apa, asa prdpiduri este pe aici. eu singuram purees sal alatoresc la Jula si abea pani in Socodor cu ease caibuni, mai inainte nici cum, $i acolo ne-am intalnit cu pdrintele Ser-ban de ne-am vorbit de toate cele ce trebue sa sivar$im pentru caretrudiiadu-ne $i nadejde avem ca vor ie$i la bun sfargit. Si $tii ca. 5i.Galun s'au insotietit cu noi. Dares $i aceasta sa $tii ca eu nu suntAcura popd, ,ci sunt lipsit de patrafir $i de toati venitura parohial-

sa.-i

Si

www.dacoromanica.ro

189

nica. Sa-mi scrii : trimite-ti-oiu scrisoarea cu care m'au oprit sau nu-mai copia, de cum va fi de lips5. $i s. $tii ca alt.& pricing nu potpune asupra nemica, cat au cauta, numai pentru ca am mers la BeciIn treaba neamului. Si pentru mergerea la Oradea-Mare te in$tiin-tez ca nici o frica nu ma opre$te a nu merge, ca nu-mi este cu pu-tinta ca s5. pot strabate de nu se va putea intr'alt chip stramutadrumul.

Dara prilejul drumului tocmindu-se indata sunt calator $i impli-nitor detorintei mele.

Cu aceasta te rog iubite $i dulce frate scrii ce ai auzit$i ce sung in cancelarie despre instantia noastra ; tainuit va fi a-ceasta. La D-nii fratii no$tri, D.nul Martinoli, D. Stoica, D. Torda$,D. t'op, D. Pinta saruta fetele $i le spune inchinaciune dela mine,ca-s acum &dilates $i in buns stare. Dara a pusca iepuri n'am vreme,numai cate un carnal lung fript, ()all cu curechi $i cu pity am Incamara mea intotdeauna. Insa. $i aceasta sa. $tii iubite frate ca. $iacele $apte sute de zloti ce ti s'au trimis, Inca tot dela ai mei oa-meni parohielnici s'au trimis iara de aiurea nimic, insa fii baxbat$i lasa. Cauta de lucrul $i trebile tie Incredintate, nu te teme ca. toatele va tocmi D-zeu $i bunii oameni, numai sa. fii sanatos. Intr'alteraman intotdeuna credincios $i pre slujba gata al

Dumitale deapururea frate Joan Protopop Serb,Ianuarie 10 zile 1816.

La maritul Domn Baron de Campulung ma inchincu sanatate $i poftesc ca vesel $1 &dilates samai poata. vorbi cu Ion Stratieriul

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 182.

sa-mi

?

www.dacoromanica.ro

190

"XLVI.

_Dimitrie Tichindeal i Theodor $erban eatre Moise Nicoara.

Jula 1816 Ianuarie 16. /Frate Nicoaral

Desi mie in trebile la Viena lucrate, nici mai putin a-mi aerienu ai voit, poate fi nici ai aflat a fi de lips., far& numai prin Mi-hut ; totusi instiintandu-ma despre lipsa banilor ca sa poti merge laImparatul, in persoana gi vazand nesloaga, neorandueala si nebunaintocmire a lui Mihut cu preotii gi protopopii, cu pierderea parohii,sanatatii si vietii mele am venit la Arad, Chisineu, ySiclau gi acumaiatama la Jula, si de aici cu luntrita, impreuna cu parintele Serbanla Oradea Mare plec. Toata. nevointa mea e pornita, ca, dobandind

sa.-ti trimit, numai sa poti merge la Imparatul. Ce voi ispravila Oradia iti voi scrie.

Acuma a-Cita am a-ti scrie numai cum ai fost, nu cumva.de to superi si sa perzi voia de a lucra pentru Romani, din cauzaca nu ti se trimet bani, gi aceea va fi trimisi, numai fii barbat.

Nu ai crede cat e de mort lucrul aicea in ,treba Vladicii des-pre partea preotilor, si sa-ti spun drept de nu-1 voi mai invia acumacu parintele Serban, nu vor fi bune urmari.

Ma mir de tine ca nu ai scris, de nu tuturor acelor cari ausubscris plenipotentia, Inca. unor mai de frunte din cler. Dela Viena,,ai fi putut scrie.

Te-ai lasat pe Mihut. Cu .Mihut putin vei ispravi si mai o ni-Adevarat s'ar cazut unor preoti gi protopopi a le scrie, a. i.

mai infoca. Ca nu ai scris ai gregit.Cu Nemeznicul dela. Zarand nu m'am putut intalni; imi spune

Protopopul Kisineului ca. de vreo trei on i-au scris ; gi nimica i auraspuns.

Am inteles ca. Protopopul Galsii au umblat pela Carlovet, el nu.e de-ai nostri.

Tichindeal m. p.paroh.

Jula 1(6 Ianuarie 1816.

Iubitul meu, cel de mine dorit Moise,Fii vesel gi cu voe buns, nu to mahni nimica de intarzierea

aceasta a banilor, cum ca nu ai putut pana acuma calatori pan& laImparatul, ca. n.oi, cu ajutoriul lui Dumnezeu, alatorim pan& la Ora-dea pentru capitarea banilor, si de vom putea norocosi fi a puteadobandi, minton cu grabs inlontru in taina iti vor veni. Cu aceasta.ramai inchinandu-ma de sanatate, tot binele poftesc dela MilostivulDumnezeu.

Theodor Serban m. p.par oh.

Acad. Rom. Ms. 2439 £ 211-12.

1.

;bani,

,mica..

tie: fit

fi

IL

www.dacoromanica.ro

XLVII.

191

Bud a 1816 Febr 6

La sfarOtul unor note istorice in latineqte despre trecutulromineqti din Transilvania, pe cari Petru Major le tri-

mite lui M. Nicoarii gasim urmiitoarea scrisoare

Domnule !

In r1u timp m'ai ajuns cu demandatul lucru. Chiar cu o zi mai'nainte mi-au fost venit un lucru dela Tipografie praeferenter, cu-carele voiu fi cuprins lung timp ; Tanga aceasta m'au acitat cumplitreumatism de mama cea dreapta. Totugi iurandu-mi ore gi luptandu-

cu amarul reumatism, ma ajutoram cu stinga a intingere peanain negreala, cea dreapta nu o pot sculare asupra calamariului ; gi fediaceste, cu care de vi putere ceva folosi bietilor Romani, mare bucu-rie imi va fi. RAminand

a Domniei Talein Buda 6-a Februarie 1816.

prea umilit gerbPetru Major m. p.

P. S. Foarte to rog, cat mai curand tramiti Anticrisin a luiKopitar asupra Reflesiilor date, de nu o vi cipAta in tipar, In-ca copiatA., apoi sa o intorci pe latinie, ca sä. o inteleg gi eu

gi aga amandoul sa mi le petreci, ca doresc a vedere gi euturburarea inimei lui acolo aritata.

Acad. Rom. Ms. 2445 ,f. 277

ma

tisericii

sa-mi

www.dacoromanica.ro

192

XLVIII.

Dimitrie Tichindeal catre Moise Nicoare,

I.

Becicherec.mic 1816 II 6/18-

Frate NicoaraDe vreme ce Maria Sa, ceia ce si eu as fi avut a-ti scrie, ti-au

scris, nu am aflat a fi de lipsa.' din Oradea Mare a-ti mai scrie, pre-cuma ma fagaduisem in scrisoarea din Jula trimisa.

Acuma darn de cele ce despre fra..tia ta la Timisoara am ispra.-vit te instiintez, ca indata dupa ce te vei formos grijaspringenele) de vei fi si fost, iara$1 acuma te du la Politai-Ministe-rul Haager $i te prezentalueste, aceste cuvinte adaogand : ca ai po-runci dela D. Provintial Ober. Comeser v. Covaci a te arata, cuMinisterul te slobozi intru toate cele ce te va intreba.

Sa stii ca s'a facut dela Imparatie intrebare ca afla-se intreRomani persoane in locul lui Nestorovici cu acelea$i titluri : adeca.Craesc Consilier si mai mare Inspector al Scoalelor numai romanesti,de a putea fi pe partea Romamilor, si care e acela, ca dobandindEpiscop roman, sa se dea Romanilor $i inspector $coalelor. Decifratia ta esti lui Ministru care inspectie spre aceea au avut, precum.de Episcop Aradului, asa si de Inspector (intr'o intamplare, ca sä.ramai de Episcopie) in locul lui Nestorovici de zisul Kovaci In spetiecu un ton Dumnezeesc recomendaluit. Pentru aceea te du, ca nucumva Domnul Covaci, care au scris ca in persoana Ministeruluite vei arata, sa ramaie la rusine, apoi si eu. Mai cu sang sa vor_besti cu Minister despre lesnimea introducerii literilor latinesti la_la noi, in locul celor sarbesti, $i folosul cel nespus care din aceeasipoate urma. Si acela ar fi ca un parete intre noi $i Sarbi, de a nune mai impreuna in veac. Proectul trimis, la care si eu cat am stiut$i putut, am lucrat, lucra $i Domnia-ta, cat poti sa se introduce lite-rile latine$ti.

Despre Administratorul Brancovici se vorbe$te la Timisoara, ca_iarasi va sa vie de Administrator la Arad inapoi. Despre Branco-vici poti Ministrului si on unde vei socoti a fi de lipsa aceste, ur-matoare arata:

Pe vremea lui Leopold intailea, trecand Sarbii cu despotul forBrancovici aicea cu privilegiile lor, dupa scurt timp fiind chematDespotul Brancovici la Curte la Vienna, $1 dupa petrecerea sa 14ani, care liber, care in temnita in Graat, s'au savarsit. Aceasta a luiBrancovici de Sarbi socotita de Curtea Austriei lui Brancovici $ifor facut-a nedreptate, nu numai celor de atunci, ci si acestor de-

(ridica-ti

www.dacoromanica.ro

193

acum Sarbi cu amaraciune in inima le este inradacinat, avand ei gio carte intipirita. despre patimile lui Brancovici. Ba tocma pe aceagivreme au egit pascvile tiparite sa.rbegte in versurip defaimand premai marii Sarbilor cari s'au predat Curtii Austriei inselandu-i. P uru-rea avand Sarbii in minte pre Brancoviciul tor, intre alte la Con-gresul pentru alegerea Mitropolitului Stratimirovici acestui de acumal Carlovetului, Inaintea Craesc-Comisariului de Smirfelt, In Timi-goara tinut, au cerut gi aceasta sa le spue for Imparatul, uncle e De-spotul Brancovici, cauza pedepsii gi sententia lui. Leopold al II-lea pea carui timp s'au gi tinut Congresul (spun iarasi, unii din Sarbi) caar fi raspuns: au nu au mai egit din capul Sarbilor Brancovici ?gi cu acestea s'au dat cererile norodului la o parte.

Din aceiagi vita a lui Despotul Brancovici sunt acegti de acumdoi feciori : unul e acest de acum Archimandrit, iar altul poarta ne-gutatorie, is Carlovet hind. Dares trebue gtiut ca acegtia amandoifoarte saraci de a vutie, de parintii for au ramas (: tata for fiindCapitan si fiindui cassa regimentului in maul, au cheltuit, cat de-fectul ne putandu-1 deplini s'au pedepsit :) cei mai despre urmaintre Sarbi.

insA. Mitropolitul acesta de acum care e mare al Sarbilor cuscaderea altor neamuri patron, tot au cugetat, cum va ridica aceastavita a lui Brancovici, spre sine toata grija cestor doi sa-mani prun-cuti lucind i-au adus, pre cel dintai la mare bogatie de bani, iar preal doilea candu-1 Archimandrit, Administrator peste randuiala siste-mii tor, ca pre un Arhimandrit mai tanar intre ceilalti Arhimandritimai batram, din care se cadea a alege Administrator la Arad, iarnu cel mai -Lanai- pre cum e Brancovici, gi aceasta e, ca mai cu grab&se ajunga la Vladicie, purtand dupes moartea Mitropolitului acestuide acum fi Mitropolit, apoi atuncea intrebe ca un Mitropolit destramosul sau Despotul In Graat sodomitu ! Acesta este scoput

cu Brancovici Arhimandritul gi este aceasta siguratiaCurtii Austrii ?

Acuma mai una : In donatia lui Damaschin Stefan de Nimet,cea de pe vremile cestui de acum Imparat data, e ada." ogata.' prolicaLiubomirovici. Degi acest boiar nu- gi mai scrie prolica sa cu Liubo-mirovici fares numai Stefan Damaschin de Nimet, totugi insemneaz5,ceva prolica ceia acum nebagata in sama Liubomirovici : gi ce arfi alta fares numai ca Craii Sarbilor cei de demult se numeau, cari :Milutin, Dragutin, Stratimir, Liubomir, Vladimir gi altele. Nu maIndoesc ca gi in a altor donatii a sarbegtilor nemegi cu banii Roma -nilor dela Carlovet imprumutati bunuri, sau Dominiumuri cumpa."rate,nu s'au adlogai, ca..tre prolica tor, nume de a Crailor sarbegti gi ace-stea toate din acest de acum Stratimirovici indemn, s'au pus, se vedeca. nepotii cestor de acum boeri cunoscand prolica mogilor tor, gi ce-

13

Mitro-politnlui

www.dacoromanica.ro

194

tind istoriile sarbestilor Crai, cu numele Tor, sa cugete si creaza. casunt de un sange cu dansii, si sa se pascal intr'insii pofta de a fi sivnul dintre ei ceia ce au fost stramosii Tor, adeca Crai !

Vezi, Fratia Ta, cum prevede Mitropolitul de neamul sau, sipentru dansul stie intocmi si cu scaderea imparts iei mijlociri, de aridica neamul sau! Mai vartos fiind cu Romanii impreunati, facandasa numar mare lesne s'ar putea cu vremea a lor pofta implini.

Toate aceste povesteste-le pentru a Romanilor tamaduire, onunde socotesti a folosi.

Acuma se lucra aicea pe a doua oar& o Instantie despre VladicaAradului, Inspector Scoalelor. Cand va fi gata te voi instiinta.

Mihut e la moarte bolnay. Fii sanatos si lucra barbateste, apoivoi zice ca-s al tau.

II.(Adaos)

Tichindeal m. p.

Becicherec. mic 1816 II 8/20.

Frate!Tocmai acum sear& ducandu-ma in persoana la Posta si dan-

du-mi aceasta epistolie de 16/6 Februarie a. c. la tine atresiru te, sispuse ca e aici o scrisoare la mine atresiruita, mi-au dat-o. Eu apoide a te instiinta, cu adevarat am primit-o, mi-au luat scrisoarea ina-po,, am deschis-o $i aceasta foita pre Tanga acea o trimit.

Spre scrisoarea ta, raspuns alta nu-ti poci da, farts ca eu amreschiruit cu viata mai vartos din Jula pans la Sarcat tircumlun-trand, de aci 'Dana la Oradea apoi inapoi prin asa frig, vant, za.'pada,tin& gi ploae. Asa ma voi anevoi si acuma fund instantia cea pome-nita gata, pela Protopopi pentru subscriere a ma. duce, $i trimitandu-oin sus, stiu ca va face mare senzatie, vei vedea numai, apoi si maibine vei crede, agi fi facut de mult, ci am tot agteptat sa ma. in$tiin-tezi in ce sta lucrul acolo, pe a lui Mihut [in text] cu guraspunere; de vreme ce nici o scrisoare a ta nu-mi citeste, nu asi daIn asa intamplare multe grosite; si mie ai putut mai multe decat luiMihut scria, ca se si cadea mie mai multe in treaba Vladicei, stii,fiind ca-s, lauds lui D-zeu, preot, duhovnic; nespoveduindu-te la altii,puteai mie. Deci sa stii ca fiind Episcop nu-ti voi saruta manadceasta e gluma.

Frate, lucra. cat poti in randul Vladiciei, literelor latinesti, nuai grija dincoace ca acuma am luat multe greutati spre mine, si mieatuncea imi place, nu din vreo iubire de marire, ci din dragostea,catre virtute; Deci lucra acolo; si ce vei ispravi cu Ministrul Haa-ger sa-mi scrii.

www.dacoromanica.ro

195

Eu am intrebat pre Maria Sa Vulcan este de la Mailanda te duce, ba r miau raspuns $i nu ca nu ar fi zis pentru pricinabanilor de cheltueali, ca eu inaintea Parintelui 5erban am spus cade toata cheltueala e a mea grija, $i au ramas, precum ti-am scris.JVIulta. sanatate Domnului Stoica.

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 213.

XLIX,Dimitrie Tichindeal catre Moise

Becicherec. mic 1816 II 11/23.

Frate !Eri in 10/22 Februarie ducan.du-ma la Timisoara, in treaba din

scrisoarea Fratiei Tale mai deuna.zi trimisa, cunoscuta; m'am dus laDomnul Proving Ober-Comesar de Covaci, acesta imi scoase o scri-soare jumatate de coal& toata scrisa nemteste cu subscrierea N. N.Coprinderea ei pe larg era, ceeace mi-ai scris $i mie in scurt in ran-dul luarii scoalelor romane$ti sub directorul sarbesc, lat.& pentruFelnac $i Hulvez, Hind Provintii pe Vitegespanu din a Cra$ovi Comitat.

Si fiind ca. D. de Covaci imi zise ca aceia$i scrisoare (: careo am cunoscut de pre mama, $i pe pre peceata." cai a fratiei tale :)o va trimite la Curte, socotind eu, ca acolo $i la alte lucruri Hindscrisoarea ta cunoscuta, vor cunoa$te aceasta sub anonima lui Co-vaci trimisa., te vei rugina, 1-am intampinat cu aceste cuvinte: mieimi e cunoscuta scrisoarea, ca mie mi-a scris acela$, sa viu la Dom-nia Ta, $i sa-ti spun ca nu a indraznit numele a-1 subscria, din oare$icare pricina. Si asa te-am pus in cunostinta, cat D. Covaci $tie cinei-a scris.

Nimica mai putin nu ai grija nimic, cä. scrisoarea ta stilul(*carte au placut, $i au la'udat-o.

Venire niste Domni preste noi, $i la.saram lucrul, sa merg jar&la Timisoara. Ce vom ispravi Indata-ti scriu.

Lucra." pentru Vladicia Aradului, cat poti. Lucrului tau se vortrimite doi pinteni. Asupra mea s'au ridicat Vladicul Timisoareiloarte, dar nimic de ceea, cu atata mai bine.

Fii sanatosD. Tichindeal m.

Acad. Rom., Ms. 2439, f. 218.

lipsi-ti

iiicoara.

gi

p.

www.dacoromanica.ro

19G-

L.

Scrisoarea lui Melentie Stancovici, paroh al Oriizii Mari, si AssessorConsistorial, calre Moise Nicoara.

Oradea Mare, .1816 Fevruarie 14/26.z.

Inalt Invatate DomnuleMie prea laudate

Fiind cu totul Incredintat despre cugetele cele pline de bunatate,$i de apleca.' ciunea Domniei-Tale cele iubitoare de oameni cu carele-te ca$tigi ; mai vartos de inainte mergerea a Neamului rumanesc celxde tot ajutoriul lipsit, Indraznesc $i eu a -mi intinde umilita urea ruga--ciune Inaintea bunatatii tale, ca dela implinirea aceasta, norocireamea cea viitoare sa atarne; pentru ca intelegand eu despre aceasta,ca preotii parohialnici cei din Proto- presbiteriatul Luncii, catre celde bun neam nascutul Domnul Piuspeciu loan C. Director arata, cumca, nu sunt indestulati cu Protopresbiterul cel de 2 ani lor pus, cunumele Drambo Theodor parohul din satul Brusturi, pentru ca-i omrfarce de toata invatatura ; decum ceva intru Invataturile $i limbilestraine hranit ; ba Inca nici cu invatatura romaneasca in limba sa,foarte putintel adepat $i nedeprins Ara de toata scrisoarea ; ce eipre mine ma. voesc $i Protopop toti cu un cuget m'au alesdespre carele pohta.' a lor, prin. subscrierea $i pecetile lor, despremine Inaintea mai sus vrednicului pomenitului Domn s'au jalit (cuasa feliu de propunere) ca sa le cerce si oare ceva fericire on undese va cuveni ne avand ei pre altul cine asculte.

Drept aceia : bine $tiu $i aceasta, cum : de cumva nu s'au tri-mes la malt invatat Domnia Ta, se va trimite, ca cu a Domniei Taleascutita.' minte privind din jailita lor cerere vei judeca $i la locul celc aviincios despre folosul lor cercare vei face. Despre carele acume a rugatoriul toata supunerea, Inalt invatat Domnia-tale, cazand,smerit ma. aplec, ca cautand mai mult catre ale mele ba.tranete, decit In starea tineretelor a fi; $i pentru cea aleasa a noastra.' cumetrie,dela care ai mei fii mare bucurie agteaptl, ca acestea doua despremine sa to inablanzeasca, ca $i despre ajutorintele mele, milostiv sa miii la aceea vreme prin scrisoare a ma. instiinta, ca sa poci a sti de-

spre nIdejdea-mi, mangaere, sau Intristare voiu avea, de cumvadela inaltul stiutor de sfat loc s'ar pofti despre mine ce meriturisi ce fel de slujbe am facut, neputand a fi intr'alt chip, a tunci$i Invatat D-ta sa. ma in$tiintezi $i eu fara toata zabava incoace voiatrimite toate drepturile mele prin po$ta.

Iara pentru folosul cel de comun al neamului romanesc, not 3, eu,-.Clintoc cu invatatorul Iosif, cu toata, supunerea lucram,.precunt,

lore -gi

am,.

gi

I

sa-i

Cu

Si

tnalt-

www.dacoromanica.ro

497

Una It Invatat D-ta cele de acum trimisa, .sanatos vei cunoagte, pre-',cum gi preotii din Protopresbiteritul Luncii intru atata rugandu4Li-am adus; cat gi Reversul nostru la sine .au primit gi in tot ceasul

gi pecetile .lor agteptam pentru cererea a Vladicului de.neamul nostru romanesc; gi de ce va -fi de lips., noi toate cu spor(.1e vom spori, numai la ceva .nefericire si nu venim cu Improtivnicii:nogtri Sarhi, simtindu-ne pre noi cum suntem intru altele rog peD-zeu,a toate pentru .a malt Domniei .Tale sanatate gi In fericita-.stare a to tine, gi cel deapururea smerit raman Inalt invatat Dniei'Tale gata spre slujba.

Melentie Stancovici m. p.paroh al Orazii Mari .gi Assessor

Consistorial.in Oradea Mare 14 Fevr. '816.

.Acad. Rom. Ms. 2439' f. 152.

. LI.

:scrisoarea, lui Joan, Mihut eitre Moise Nicoarl

Aradini 16. Feb.11816.

Mi:suavissime Moyssa'Ultimas Tuas, de. suscepto Catechetico, et typo mandando per

Suam Excellentiam, opusculo ineffabili cum voluptate die 4-a . Febr...accepi litteras.

Hodierno cursore ,scribens Suae Excellentiae, ,meamque eidembiographiam reviter adumbrans,. Nationis -Valachicae .desiderio ut

:Suam gratiam pr.opitiare, svelit. eundem, non vilibus motivis utens,..obtestor I in. Ordine ad _haec tria potissimum: 1 -a ut Valachis Lati-narum Litterarum usus reddatur exuto Rascianismi iugo, culturaeabominationis aerumnarumque Nationis, fabro ; 2-a ut Praeparatorium

iinstitutum ,Valachicum proprium Praesidem accipiat, distinctum in,Rascianico ; 3 -a ut pro Aradiensi Episcopi Nativus Valachus deux)-minetur.

In ordine ad laec sermonem _Tuum apud Episcopum mode-).rerin cuasi nihil .de punctis epistolae meae scies ; nam .scis delicatas,,esse res statistical viris aulicis.

Quoad modum exuendi cyrilismi, ,aut Russismi, vel Rascianismivinotus esse iam summorum,Capitum scias, et si .quidpiam iam. ad sum-

.die

..ita

,subscriptiile,

I

www.dacoromanica.ro

198

mas manus in punctis 12 casu quopiam intellexeris pertigisse, tibiproditum esse, revelare caveas. Responsorium hocce de 28-a Ian. iampotest esse Viennae, sed aliud de 13-a Febr. in Pesta haerens obinexplicanda viarum pericula, punctorum 11-i suo etiam vix carebitfructu. Respicit etiam qui illud Episcopum pro Aradino Valachum,2-a Valachum Instituti Praeparatorii suppremam Directorem ; 3-o Val.Districtus Lugoss Directorem : 4-o Alium Localem Instituti Directo-rem ; 5-e Valachos Professores ; 6-a Libros a bsque mora typo latinoedendos ; 7-a Libros veteres Sacerdotibus, et Ludimagistris senibusreliquendos usui, novos Invenibus dandos ; 8 a in inussatores poenas ;9-a Saecularis Aradini Gymnasii sustentationem ; 10-a penes Gymna-sium Praep. Scholae erectionem ; 11-a Massae pro Alumnio Va-lachico conversionem, et partem ablatam eruendi modum.

Pro Episcopo Aradiensi ut Tu quoque et Mihucz proponaris,non parvorum molimen esse scito, quod ipsum sciens, tanto submis-sius, et modestius Temet gerito ; modeStia etenina ad maxima efficaxest elaterium.

Hatvani superiore Anno Viennae redux spargebat sernet Con-siliarii cum titulo Valachorum Culturae Instituti Supremum Direc-torem denominandum, quod ut ei succedat certius proximi septima-nis Carlovicensem interpellavit pro stallo Archimandritae, obtinensresponsum futurum fuisse, si qua Calvinista petiiset.

Cum necessarius sit Val. Praep. Institute Supremus Director,vir multa, in re Litteraria, experientia, meritisque instructus zelosus :non opum, non laudum venator ; sed modico contentus ; sine discri-mine Religiorum, Nationum proximi amans, atque rerum dexteritatepollens, si per occasiones sermocinationum alius non Tibi cuccurreritproiectandi potestatem facio Tibi me, cuius alioquin et linguarumcognitio et Lectio, et Aedificii Scholaris Arad meritum et Collauda-tionum Complacentiarumque Decreta, et 1VIaioris Ordinis numisma.pro motivo esse possunt,

Hunc Vale, et faveToti Tuo

Mihucz p.[Pik]: Viro amico Nyikora /VIoysi.

Acad. Rom. Ms. 244Q, f. 52.

m.

www.dacoromanica.ro

199

LII,

Dimitrie Tichindeal catre Moise Micoara.

Becicherec-Mic 1816 Martie 4/16.Frate Nicoara

Nu numai In Felnac $i Hulvez invata pruncii romani sarbeste ciIn satul Chinezu carele e de singuri chiar Ardeleni preste 2000 sufletecuprins, avand in anul trecut pre loan Petrovici, din $coala prepa-randa.' romaneasca din Aradul vechi, de invite:tor, $i in toamna tre-cuta raidicandu 1 Kenghelat Directorul, au pus Sarb dascal, care nutie nici vo bi rornane$te. Satul Chinezul e in Comitatul Timisorii In

In Felvalteratul Sent-Andrasului.In Claria sat de mai la 2000 de suflete tot Romani chiar, an

fost totdeauna dascal romanesc, $i acela$ cu numele Gheorghie Pan -

durovici an venit la 5coala preparandi in Arad, $i dupa sa varsireacursurile prescrise, nu au mai vrut Kenghelat Directorul a-1 mai lasain statia sa a fi dascal, ci 1 an mutat la Ternea (acest sat e sub Ce-cunit Gheneralul) unde-s tot Sarbi, $i Yandurovici e anevoit preprunci sarbe$te a-i invata ; In satul acesta sunt tot Sarbi.

Si in Claria la Romani au pus din Sent-Andrei Sarb, iara. laSarbi In Ternea pe Pandurovici Gheorghie Roman. Vezi ce ameste-caturi e aicea. Judea ce au facut Directorul Kenghelat cu Chine-jenii luandu-le dascalul romanesc, $i dandu-le sarb, apoi cu Clarienii.

Aceasta e m , re nedreptate. Spune $i da. in scris slobod, ca. din-coace Inca. se trimite.

In satul Berestov sub Spajea Bucovici in Comitatul Timi$orii prestedoua mii suflete tot Romani, $i nici un Sarb, $i aceia pentru dra-gostea Spaii Bucovici care fiind Sarb, cu banii Romanilor din Car-lovet au cumparat satul Berestov, apoi pruncii In $coala, $i In bise-rica. tot sarbeste.

Din Timisoara mai multe Iti voi scrie. Scrie-mi cand se audeca va veni Imparatul acasa. is Viena.

Eu astept raspunsul despre cele ce ai ispravit la Haager.Spune $i da inscris In tot locul ca Directorul Scoalelor roma-

nesti Kenghelg nu $tie nici vorbi romane$te ; dar ceti $i scrie numai putin. Vladica Tinaisorii $i al Var$etului, numai banii Romanilorstiu ceti, alta nimic I

Becicherecul mic 1816 4/16 Martie.IN. B. In 2 Martie dupa cal nou au mers dela D. Prov. Ob. Come-

sar Covaci la Haager Ministrul pentru mine, acuma ducandu-tela Haager sa-ti fie pe stire, ca to va masura cu ochiul. Ce vascria inapoi Ministrul vom $ti.

Tichindeal m. p.

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 220.

I

www.dacoromanica.ro

200

LIII,

Man $erban (Zarandanul) catre M. Nicoara,

Zarand 1816 III 24 zile.

Prea dorite ei mult iubiteDu lce frate ; unul Dumnezeu sa-ti dea putere intru toate !

Scrisoarea D-tale dupa cinci a lunii Martie dupa noul carindar,eu am primit In 6 zile lunii Martie dupa vechiul carindar, ei am In-teles toate lipsele, necazurile cari le rabzi pentru mieel neamul ru-manesc, si aceasta am infeles ca te-ai facu Intristat, cal am scris sa.vii acasa, insa. nu am scris sa fii. Indetorat, ci dupa cum vei gandica ar fi mai bine. Iara acum intelegand de venirea Imparatului acasa,nu trebueete a veni, numai fii cu nadejde gi aeteapta pan' In savareit,ca. 5i not ne vom griji sa-ti implinim toate lipsele cu ajutoriul luiDumnezeu; numai fa. pe cum to va lumina Duhul lui Dumnezeu, eietiu ca vei face atata singur, cat toata par tea rumaneasca nu arputea face. ca patru sute de zloti ti-am trimis si cat mai curandjar& vom trimite, pe rand, pe rand, fii cu nadejde, ca toate le vomimplini.

Aceasta Inca nu ti-am inetiintat pans acum pentru toate trebile,In ce sta lucrul, de se intarziaza ei nu pot merge la rand ei la vreme.Alta nimic, nu sta., farce slabia mea care-mi urmeaza dela intoarcereamea dela Viena catre casa, in vremea cea mai cumplita.' a iernii candploea cu nea si cu vant dela miaza noapte, ei unde pica se faceaiaga, adica ghiata. Atunci am fost indatorat in marginea Tisii, lacamp a sedea treizeci si ease de ceasuri, afar& In vant, in F loae eiger, doua zile ei o noapte, unde 5i froepontu dela Ciongrad m'aulasat, neputa.nd aetepta trecerea altor ease mii de ostaei pre cari i-amfost ajuns la un pod, cu cari ei funea cea mare care poarta pompas'a rupt pentru cumpliciunea vantului, ca sa.rea valurile ca casa deMahe si mai mari. La birt, in $opru In ietalau nu era loc sa tipi unac, de ostasii, stand In picioare unul Tanga altul. Cari n'au incaputsupt scut ocoleau inghetati de tot. Asa ei pe mine joindu-ma frigulfind afara gi macar ca am avut haine n'am putut sa ma apar decumpliciunea frigului, care de atunci pan'astazi tot lad custa. Insacu venirea primaverii, iara voi in via 5i eu cu mustile. Ti-am vrutmai de vreme inetiinta, dar n'am vrut sa-ti fac Intristare, ca n'amga.ndit ca ne vom mai vedea ; intru aea scop am fost de trei onm'am suit pe cocie, vazand ca nu-i cine sa poarte lucrurile si trebilenoastre, ei totdeauna mai mort m'au adus acasa.; ei acuma nu cutez

') Miser e luat cu sens de sarman, sarac, cf. si scris. din 31. XII 1819 ,de aunt miseisi de avere". (c. B).

Stii

www.dacoromanica.ro

201

-sa. ma mai sui in cocie pans ma va ajuta Dumnezeu cu o taxa mai'buns. putere. Am nadejde ca nu va fi mult $i te vei bucura cu aleimpliniri $i mai bune ve$ti. Si -ti mai trimit trei atestaturi, ba patrupentru Pepe ; $i aceasta sa $tii ca $i Protopopul dela Oradea strange

.atestaturi dela preoti macar ca dau de frica, sa fie Pepe Vlidica;i la Oradea s'au oprit Rumanii dela amandoui bisericile. Pe preotul

Nova; parohul din Arad a vrut Pepe sci-1 bage in arest pentru ce aucetit evanghelia rumcineste in biserica $i pe un dieac prunc ruman dinArad pentru ca au zis Marire Tatalui $i parinte binecuvinteaza, 1-aubatut Pepe. Acum ne isgonesc din biserica.

Am scris la .fratele Mihut sa is atestat pentru aceste. Nu $tiu-ce au facut, trimisu-ti-a on ba. Galsanu acum s'a cu totul fagaduitca va sta cu not $i bani va capita cat de curind $i-ti va trimite.Pentru Mo$u vestesc ca e sanatos numai curaj nu-i, daca eu nu-s

:sanatos sa fiu langa clansul ; numai cel mai imbarbatez prin scrisori,bucurandu-1 ca a$a se mai otere$te cat de cat. 5i te rog &ca te veifrivol sa ma. erti pentru neimplinirea lucrurilor care me-ai incredintat,nu ca. doara lene mi-e sau neba..gare'n seams, ce singur neputinta num'au lasat sa. le pot aduce la rand. Daces eu n'am putut n'am avutcui sa lncredintez, pe cum $tii singur Domnita. Sa $tii ca eu acelasunt care. m'ai vazut m'ai auzit $i voi fi pans la moartea mea..Fii barbat doarali va ajuta Dumnezeu sa isprave$ti bine, ca de vomcapita Deputati pentru oarecari raspunsuri sa-mi scrii ca mort voitocmi trebile ca sa fim gata cu toate.

Raman gata spre slujba. al D-taleIoan Serban m. p.Fii sanatos

In Zarand Martie 24 zile 1816N. B. Sa $tii ca Administratorul Beliului adica Constandin Botco din

Chertis e mort in 9 Martie 1816.Iubite $i dulce frate, la ai no$tri dulci frati 5i prieteni buniD-nul Stoica, D-nul Tordagi, D-nul Pop, D-nul Finta la toti saspui inchiniciune dela mine $i le saruta lumina tele fete.

loan Serb.

Acad. Rom. Ms. 2439. .f. 184.

-si

www.dacoromanica.ro

202

L1V,

Dimitrie Tichindeal care Moise Ni c oar a.

Becicherecul mic 1816 Martie 25-

FrateAstazi ti-am luat scrisoarea de 29/17 Mart mie trimisa; astAzi

10 $i scriu Indaratf a$a ca $i ale mele tie trimise scrisori, $i raspun-suni spre dansele 4n lucrurile tale cele multe sa le socote$ti, $i sa toafli a fi dator a-mi raspunde frate, $i acel raspuns numai Intru aceeasa se cuprinda ca spuni ce sa fac, ce sa laborez in trebilenoastre

Despre cea mai dintai In randul Ministrului Ha alter trimisa scri-soare, na-mi raspunzi, primit-o ai, au ba; $i eu sunt acuma intr'o In-doiala, venitu-ti-a la mans, au ba, cu po$ta pentru aceea ma punIntru colizie ; el se e$tcuzailue$te ca. to -au mis-o, dar fiindca. nu aduciaminte nimic, stau in ganduri, nu cumva a venit cuiva In maul.; ma.rog inviinteaza."ma, primit-o ai, an ba. Fost-ai la Ministru au ba?

Te in$tiintez ca acuma lucrul, sa arat pentru care romane$te Inbiserica sarbeasca, $i sarbe$te In biserica romaneasca, nici ceti, nicicanta nu se poate suferi, mult to vei rade. Si acele se vor trimiteMinistrului Haager.

La Arad ma. duc, fac ce of putea.Frate, cauta sa propuni lmparaiei, Episcopul sa nu puny Pro-

topopi fares Conzilium, sau Candidatia sa o trimisa la Imparatie dupa.foana i3apista$ilor, ca sarbe$tii Episcopi in anal 1791 sau 1792, im-preunandu-se cu Ungurii a pune protopopi dupa. sistema lor, dreptulau pierdut.

In Eparhia Timi$orii la Romani 4 sarbegti protopopi au pusTimi$oreanul Avacumovici; de se-au oprit for a nu pune dupa voiafor protopopi, mutt am capatat.

Sa stii frate ca. Nestorovici $i aceasta. nedreptate Romanilorcu mila Imparatului au fa.cut, ca. din 12 numizme pentru PatroniFondatii, 10 Sarbii, $i 2 Romanii au capatat, $i Romanii mai multdau la Fondatia Scoalelor decat

D. T(ichindeal).

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 222-223.

sami

gi

Sarbii.

!

www.dacoromanica.ro

203

UV.

Scrisoarea protopopilor si preotilor din Eparhia Aradului &direM. Nicoara.

Chisineu (Cris) 1816 April 4/16.

Iubite al nostru Frate si trimisule Nationaln:c IToate scrisorile Tale noul trimise le-am primit, din care si bu-

curie si intristare am capatat ; bucurie intelegand dintr'insele bunastare a lucrurilor Natii noastre, iar Intrtstare pricepand lipsele, cucare necurmat te lupti Spre scrisorile acestea pan& acum trimise prenoi toti neputintele gi lipsele, cu care despre toate partile eram in-conjurati, a-ti raspunde ne-au impiedecat, lark' nu alta nemica, ca. noitot acei si neschimbati in treaba aceasta ajutim st vom fi precumam si fost cu toata osardia putincioasa. Intru toate. InEta iubitecum putintel s'au intocmit calea, la olalta a ne a duna pentru impli-nirea tuturor cuvincioaselor lucruri si mijlociri, care dela noi le po-ftesti si cu bun& Intelegere a ne sfatui am grabit ca despre toate dedeamaruntul nepitindu-le si judecandu-le cu temeiu chear si hotarita-ti raspunde, si statornica noastra voe a ti-o arita sa putem. Infraurmarea acesteia te incredintam :

1-iu) Ca. noi despre aratarea nedreptatilor prin episcopii sarbestisi prin slujitorii lor, noul fa:cute, ne ingrijim si de unde vom puteasi in scris a lua ne vom sili. Ins& pentru descoperirea tuturor asupre-lelor not dorim si cerem ca incvisitie sa se orandueasca, ca altmin-trelea cele mai mari si mai multe asupreli vor ra.'manea astupate.

2-a)' Ca noi santem gata si pana la cea mai de pe urma. puteresi jertfire ne legatuim toate cheltuelile care pana acuma ca trimisulnatii noastre in treaba episcopii le-ai facut gi de acuma nainte panaand noi nu te vom chema indarapt le vei face, degi nu pentru ne-putinta noastra, de odata, dara pe rand fara nici o scadere cu mul-ta..mita a le plati. Ne-au durut intma, ca n'am putut detorintei noastrepana acuma si lipselor Tale a face dindestul; ins& fi increzut ca de-acum inainte mai curand si mai pe usor be vom putea implini. Pentruaceasta de ti se va Intampla vreo Iipsa grabnica, pana ce vom puteanoi de aici trimite imprumuteaza.-te cum vei sti si cum vei putea-acolo.

3-a) Noi dorim gi cerem pre Ioanovici Nestor Fogorosanul Igu-menul din Besinova de Administrator In Dieteza noastra, sau gi prealtul fie si din starea preoteasca numai sa aib& trebuincloasele hat--nicii gi stiinte spre implinirea ace stei diregatorii de lipsa ; ins& taiscut-roman, incredintati Rind, ca dela un Administrator roman totdeaunamai mult avem si putem nadajdui, decal dela sarb, care cu tot pana..-

www.dacoromanica.ro

204

.acum ne-am surpat. Aici aceasta adaogere sa se is aminte Cumca. Administratorul fie din care class a preotimii va fi, sa mai albain laturea sa ca adiuncti doi protopresbiteri on namesnici romani.

4a) Tot clerul poporul eta totdeauna bun si gata de a 1.1-spunde pentru Popovici loan parohul i namesnicul din Zarand fiindca.,e1 cu mergerea sa la Viena Inaintea Tronului in randul Episcopiei,carele cu stirei si slobozenia cuviincioaselor jurisdictii pofta gi voeaaTeamului sau a o implini s'au aplecat, pentru care mare jertfire a sa,nu pedeapsa, ci rasplatire si multamire dela tot neamul au meruit.

5-a) Ce se atinge de mijlocirea la Inaltul loc, ca la Sinod, De-putirti romani, si din Dieteza Aradului in numele tuturor Romanilor-scaun gi votum sa, poati avea, in aceasta treaba. a Episcopii de acum,precum alte mari lucruri, care Inca de acuma Inainte se pot naste,

infelepciunei Providentii Tale cu totul incredintandu-ne ne declaram,ca noi toate acelea ce vei judeca si vei afla ca pot fi si ajutora treabanoastra gi intemeerea, fericirea neamului nostru si pentru urmatori,ale vom primi cu mare bucurie : Drept aceea dupa puterea dela noilie data, intrebuinteaza toate cuviincioasele mijlociri spre ajungereala scopul cererii noastre cum stii si poti mai bine instiintandu-nenumai ca aceasta sau aceea ai facut, on vrei sa. fa ci, to toate maitine le poti prevedea si sti ce Inca ne mai trebue noua spre aceasta.Despre toate aci scrise fix incredintat.

Pre langa raspunderea despre acestea, cu durere de inima si cuilacremi iti aratim inca nescai lucruri, care redicarea si luminareanea mului nostru pre Tanga toate Inaltele orandueli spre norocirea)moastra Indreptate o inpedeca dintre care multe mai de chepetenie,culege aceste urrniitoare:

1-u) Fiii, Preparanzii nostri, dela care mult nadejduim $i asteptamIn oranduelile gi teremoniile Bisericii noastre, catre fiitoarea direga-toriea sa pe intreg dupa cuviinta a se indrepta nu pot. Ca in Araddesi mai toti sant Romani, unde doua; Biserici una sarbeasca si altaromaneasca se afla, totusi nici Intr'una dintre acestea toate ceale-trebuincioase romaneste a le canta nu-i Iasi. Dup.& moartea Episco-pului Avacumovici, sub Adminzstratorul Brancovici gi Psalmul Bine--cuviinteaza." care pana atuncea in Biserica romaneasca a PatronuluiS. Loan Botezatoriul tot romaneste Preparanzii au cantat, iar deatuncea de o parte sarbeste a-1 canta sant siliti; mai pre urmi. cu;total aceasta ca.ntare pruncii din scoala latineasca, pre cari din po-runca Administratorului, un cantaret din Carlovet adus i-au invatat..cu mare scadere si rusine a Preparanzilor rapindu-le cantarea, Psal-,mul acesta Lau cantat. Si asa saracii Preparanzii nostri cu asculta-Tea Dumnezeestil slujbe in limba cu totul strains musezleascii, Yang&.cantarea numai a unor canta."ri romanesti cu mare mahnire trebue saifie indestulati. Ba Inca. dupi mergerea Administratorului Brancovici,

gi

gi

giCi

www.dacoromanica.ro

205

Arhimandritul Hodoplui Manuilovici, $i cetirea Evanghelii romanesteImpotriva fostului pans acum obiceiu o au oprit ; $i a$a Preparanzii,dimpreuna cu toti Romanii din Arad (: carii la 980 de case roma-nesti, dupa conscriptia a anului acestui curgator facuta se afla :) de-mangaerea sufleteasca carea Mtnu inimele for din auzirea cuvantuluilui D-zeu In limba sa s'ar paste sant lipsiti.

2-a) Nu mica. neodihnire ne-au pricinuit Tirculariul Consistoriu-lui din 1 Febr. 1816 dat, in carele se face de tire la toata preotimeaca Comisia de slavita Varmegia Aradului oranduita sub prezidiullui D. Consilier Tekely, pentru cercarea sesionelor preote$ti, precum.arata copia sub B., nu pentru aceea ca trea ba aceasta mai de patruani pina acuma au fost negrijita, pentru nebagarea de seama.'Vladica, precum marturise$te copia sub A, ci ca. acuma Dieteza noa-stra iasta. far& cap, $i cu totul parasita, apoi sub prezidiul lui Tekelys'au publicat, de$i acest lucru dupi glasuirea intimatului sub A., artrebui in concursul Episcopului sa se ea inainte. Noi ne-am bucura$i am fi multamitori D. Consilier Tekely, Insa ca D. Consilier Tekelyatata bine sa faca preotilor romane$ti nici decum nu ne putem in-credinta, deoarece el din uraciunea catre neamul romanesc, pre Pre-paranzi adeca pre fiii nostri nu numai ca nu i-au Ingaduit ceva a cantaromane$te in Biserica Sf. App. Petru $i ravel pana.' ce se va reparaBiserica Sf. loan Botezatoriul, ci cu mare rugine si vata.mare a totneamului romanesc, i-au izgonit. Ce e mai mutt gi la ingroparea Epi-scopului nostru Pavel Avacumovici a canta ceva romaneste i-au oprit,.da $i spunerea Predicatii in limba noastra cu aceea$i ocazie a cautasa impedece nu s'au ru$inat : afara de acestea acum Impotriva voei$i cererii a toata romanimea prin Protopopul Aradului cu necuviin-cioase mijlociri, atestaturi pentru Brancovici, $i din streine Proto-popiaturi a culege se sargueste. Din acestea cu mare adevericiunemai putem increea, ca Publicatia Tircularului acestui dupa voea D. C.Tekely nu facerea de bine Preotimei noastre, ci aka ceva au avutspre scop mai vartos cg, dupa aceasta au urmat culegerea atestatu-rilor pentru Brancovici.

3-a) Introducerea limbii sarbesti in Institutul Neamului nostru,nu ne putem din destul qi de D. C. hestorovici mira, insa acum cu-noastem si ne incredintam ca $i el iasta Sarb $i cu fapta, ce dela eln'am fi putut candva Noi santem incredintati ca pentru Prea1VIilostivul Imparat si Craiul nostru trei osebite $coli Preparandepentru aceste trei Natione a Introduce s'au indurat, ca fiestecareaNatie sa poata in limba sa cele trebuincioase in vita: Aceasta iasta-voea Prea Milostivului Imparat gi Craiul nostru, altmintrelea pentrutoate trele Natii numai o scoala ar fi redicat. Nu-i destul si jalnie

1) loc alb in text.

gemdi:

www.dacoromanica.ro

206

3ucru ca. fostul Cateheta Dimitrie Tichindeal dupa mari si multe alesale pentru neamul nostru puse trude, cu mare stirbire a sholii Pre-parande pe rusine, ne dandu-i-se nici pricinile spre apararea sa, deaici s'au redicat, Profesorii DiaconoviciLoga si Iorgovici a carora

cuviincioasa purtare, necurmatele ostenele dela inceputulInstitutului pans acum in cultivarea si luminarea Neamului nostrupuse, nu numai noua, ci la tot publicul sant cunoscute, nici papa. inziva de astazi nu sant intariti, iar Profesorii sholii sarbesti din SantAndrei deli unii numai de un an au venit la Institut, toti sant in-tariti. Alta, tacerea de zidirea sholii Preparandii la Arad dupa le-ga.tuinta D. Arsici, acum stapaneste, ba Inca ca.nd s'ar lucra despreaceea, ca pan& la zidirea sholii barem mai aproape de Biserica S.Joan Botezatoriul sa se mute shoala, de acestea mai bine ar fi, cands'ar ingriji D. C. Nestorovici, iar nu de limba sarbeasca. Preparanziifiii nostri mare folos ar avea din invatarea limbei unguresti a iubiteipatriei noastre, pentru aceea noi dorim, poftim si ne rugam, ca inlocul introdusei ]imbi sarbesti, limba Ta.'rii pre Ling& limba nemteasca.carea cu mare bucurie si spor Preparanzii nostri o invata, sal se in-troduca. in Preparandia noastra, care iast& una bucuria, mangaierea$i nadejdea neamului nostru, pentru carea tot Neamul nostru cu dulcilacra mi, cu fieasca dragoste si aplecaciune Prea Milostivului Impa-rat si Craiului nostru ii multamim si pururea vom multami. Sarbiimai mare lips& si folos au de limba roma.neasca fiindca in toate lo-curile unde dot on trei Sarbi, iar ceilalti Romani sant, ei se vara'scsi se indeasa. Ce au indemnat pre D. Cons. Nestorovici sa mijlo-cease& introducerea limbii sarbesti in shoala neamului nostru, aceea1-ar fi putut pre el, si spre introducerea limbii romanesti in shoalasarbeasca indemna. Acestea fapte ne dau noul povata de a gandica. doara.' D. ConsilLer Nestorovici lucreaza la inmicsorarea si muta-rea shoalei Preparande din Arad.

Iubite frate al nostru si trimisule Nationalnic, acestea supa.ra,intristeaza si ranesc sufletul nostru, cu cat mai multi mils revarsapre noi Prea Milostivul Imparat si. Craiul nostru ; cu atita mai sub-tire mijlociri intrebuinteaza Sarbii de a impedeca norocirea Neamu-lui nostru. &intent acum cu totul incredintati, ca nici ()data prelanga toate inaltele oranduieli sub povatuirea Sarbilor a ne fericinu vom putea. Iat& cugetul, vointa si cererea noastra. Cauta, lucreazaca acestea dupa starea imprejurarile de acolo si dupa a to intelep-ciune de vei af14 de bine, la Inaltul loc cunoscute sa se faces si vin-decare si se aduca. Mai departe vrem sä. ne instiintezi, on fi-va delips& la venirea Milostivului Monarh sau sa mai trimitem vre unDeputirt, apoi dintre cei ce sant in Plenipotentie, sau pot si altii,

ca.ti ?$i

harnicii,

www.dacoromanica.ro

207

Dupa amara noastra plangere despre acestea rane, iara $i iarapre cipstea diregatoriei noastre, Te Incredintam ca In toate si cutoate ce se atinge de bunul de comun pana." la sfar$itul trebii acesteain randul Episcopii dupii puterile noastre vom ajuta, ,si statornici IcIngiitine vom ramdnea; Spre toatn acestea ne indatoreaza sufletul $i sax-guinta noastra de a putea lui D-zeu, Milostivului Imparat, Tarii $iNeamului mai mult si mai mult $i mare fobs aduce.

Cu acestea trudele $i ostanelele Tale In lucrul Tie dela Cler gidela Natie incredintat cu bun spor pans acum puse cu multamirecunoscandu-le, to rugam, ca $i de acum inainte necautand la neajun-gerile noastre a arata barbatie, Intelepciune gi ravna. treaba aceasta,dela care atarna toata.' fericirea neamului nostru inaintea InaltuluiTron dupa.' data Tie plenipotentie, $i cererea neamului pana In sfar-.$it a o continui sa. nu inceti. Aga pururea ramanem in Chi$ineu 4/16April 1816. Ai tai adevarati frati $i cinstitori:

Theodor Popovici m. p. protopresbiter, $i assesor pe Fang&Consistoriul Arad

loan Serban m. p. Paroh in Zarand gi namesnicTheodor Serban m. p. Paroh in SiclauGheorghe Popovici Parohul CurticiuluiSi ceilalti binecredinciosi ai Eparhii Aradului.

Acad. Rom. Ms. 2440 f. 58, 59.

www.dacoromanica.ro

208

LVI.

Dimitrie Tichindeal catre Moise Nicoara,

Becicherecul mic 1816 April 7.._

Frat e !

De cand e$ti la Viena, trei ai scris mie scrisori : una de 13Fevruarie ; de 2) Martie $i de 5 Aprilie, $i aceste toate trei binepastrate fiind sunt la mama mea ; scriat-ai mai multe nu stiu

Ce se atinge de cea de pre urma.' despre starea Casei Nationaldde amaruntul, $i cu buna same, adeca autentic a-ti raspunde, asa cugrabs nu-mi iaste cu putinta, dara ma voi anevoi in cat va fi cuputinta.' mai In grabs a face intrebarii tale din destul ; aceasta trebuiamie de mult sa. $tiu, caci la aga taine $i ascunse maestrii sarbe$ti, de-a le $ti trebue vreme, de$i prig Conzilium dela Buda mai bine s'arputea $ti ; otu$i voi cerca $i pre alte cara.'ri de a le afla.

Dar& mie se vede aceste de prisosit a fi pentru' scopul nostril,ba dobandind not la Arad Episcop roman, $i dupa.' aceea avem drep-tul, si ni s'ar $i putea cauta despre Fondatia Carlovetului. Nu ma.indoesc ca. nu sunt aceste mijlociri bune, de a dobandi scopul Catvoiu putea, voi umbla in treaba Fond. dela Carlovet precum mi-aiscris sa-ti raspund.

La a doua intrebare : care familli de Romani sunt scirbite, asis-derea mai a$teapta, $i care sunt sate romane sarbite, de$i sunt multe,mai ingadue.

Cu cei de langa. Mura$, unde am fost, e dela Curte Inca inOctombrie trecut randuite comisii sa se cerce lucrul, dara pana_acuma nimica Inca nu s'au luat Inainte.

Cu Igumenul nu m'am intalnit sa-ti pot spune ce au ispra.' vit cuacel mare hot Nestorovici. Dupe sarbatori ma voi intalni.

Frate !Aicea s'au vestit ca Mitropolitul au mijlocit Ia Inaltatul Imparat

Sinodul pe 29 Iunie pentru Vicidica Aradului. Iaste adevar sau ba, nu$tiu; au poate ca. scriind Mitropolitul Episcopilor, ca toti impreu-nandu-se s& roage pentru Sinod, $i ca sa se hotarasca pe 29 Iunie,s'au sfatuit. Insa cei de pre imprejur a lor argati vestesc numai casa se desmante Romanii de a cauta Episcop roman si M. se apieceCarlovetului.

Ia vezi, ce-i, $i cumu-i treaba, cum $i prin ce viclene maestrii,aceste s'au putut dobandi, sau sunt numai scorniri, mie mi-e delips& a $ti.

Stiu ca dupa ce /VIinistrul Haager va raferui acolo la Venetia,va banui, caci au ingaduit unor caci nici popor fac, ca sa aleaga.

unei Nation Episcop.iii

www.dacoromanica.ro

209

De e adeva.' rat ca va sa fie Sinod, averne rugaciune pe a douaoars sa se puns Sinodul in lature, pentru Episcopul Aradului; $i denu ajuta nimic, cere sa. mergem Deputati la Sinod (aceasta nu mi-arplacea) ca sa fiu de fats, sa.' vedem pre cine socot Sarbii cit. $tie ro-mine$te, $i e de Episcopia Aradului. Dar. comisar sä nu fie Ghene-ralul din Peter-Varadin, ci altul oarecarele, de ar fi Covaci.

Scrie-mi, e de lipsa sa vita cu Namesnicul de Zarand la Viena,au ba ; $i putea-vei singur deslega nodul lui Gordie. Ia sama sa nuramanem de ru$ine ; mi se pare ca de a$i vorbi $i eu, Imparatul argrabi sa. ne faces dares tot, am mai voi singur sa poti ispravi treaba.

Mai nainte te numeau Sdrbii, Bugar dela Jula, dar acuma zicSacrament Inanim, ala Deputirt Nicora este om Ci am vre se cede pre el".

Eri au fost luna (sic) Ghenghelat la mine, cu nigte lingu$ituri,dar nu mi-au prins barba in bra.nza... Au fost dela Lipova, la Lugoj,$i-mi spune ca i-ar fi scris Berici ca e Mihut director ; ins& cu oschimbare a statiilor, $i acea exceptie o socotesc ei ca se vor luasate din a Caransebe$ului District, $i se vor mai adioga la al sau.Am tacut.

Bolnavindu-ma mai tare nigte friguri, nu am putut ispravi cevadincoace, de ce cat te vei mira, atata $i imbucura, dar acuma tre-cand stapania fasolii, $i a mazarii, insinato$indu-ma voi lucra ce voiputea. Mult am capatat cä. e Mihut Director.

Scrie-mi cand va veni Ministrul Haager acasa...Mai pe larg despre ce-mi voe$ti a aerie imi scrie tircumstaliter,

de $i nu ai Cantelist, ca $tiind eu punctul, iti voi putea vreun instru-ment procurirui, ca numai asa pe deasupra atingand, nu $tiu a-tiface din destul. Si 8a stii ca placut lucru mi-ai dat cu a Carlove-tului Cassa.

Ostoici Ioan de Semling, au cumparat cu bani din Cassa Natio-nall, 2 sate romane$ti, Morava sau Semlingu-Mare, $i mic, in Co-mitatul Timi$orii. Vidac, satul Matedonia in Comitatul Timi$orii, cubani din cassa Nationala, sat romanesc, $i alti mai multi.

porunca Conziliului, prin Nestorovici mijlocita, pentrulimba sirbeasca. $i $coala preparanda romaneasci, e trimisa In sus laImparatie cu aratari despre mi$culantiile lui Nestorovici, carele voe$tesub pat, apoi $i in pat, cu Romanii.

Fii sa.n&tos.D. Tichindeal m. p.

Mane-s Pa$tele eu preot, am grabit,Sanatate Domnului Stoica.

Acad. Rom. Ms. 2439, f. 224.

14

Si Oil ca

si

www.dacoromanica.ro

210

LVIi.Pe un plic dela Mihut primit in 16 April 1816, Nicoara are urma-toare insemnare referitor la numele de pe plic: Viro amico

Nyikora Moysi Josepho".

Dignum notatu inveni quaedam hic memorare, quoad hanc adres-sam ob varias circumstantias et relationes habitas cum eo qui ad meeam direxit. Est quippe Mandik (ex jesuita) Gymnasii AradiensisDirector. Incarnatus Jesuita, itaque catholicus enthuasta ex princi-piis, sed sat circumspectus et serpens per ambages exqisitas tamencelatas. Secus ho al° in occultae politiae officio constitutus. Eodemin gradu tot ex corde illyrius, origine raguseus, serbis et rascianis,seu natione et linguae eorum animo devinctus ob religionem adver-sarius et infensus summopere iis. (quel contraste !) Breviter : Direc-tor cum ultimam humaniorum classem Aradini frequentarem (nisi fal-lor 1802) binis vicibus mihi intendit et suscitavit revera (pro unoJuvene 16-17 annorum) arduas difficultates et plane discrimina :1-o propter innocentissimam conversationem et socialem ritam cumprimis matronis earumque filiabus Urbis Arad. 2-o ob defensionemeae rationis ejusque nominis majori cum vigore contra conscho-lares hungaros et praecipue ejus alumnum Ignatium Bankidi Do-minum terrestrem Simandiensem, ita ut processu inter eum et enatumrecurrere debuerim ad superiorem aucthoritatem civilem, quae meacausa agnita ipsi frenum imposuit. sique victor in omnium admi-rationem discessi, quoad ipsemk necognovit coram meo patre etiam,etc. etc. Abeunti Aradinuo, me invito, nomen Josepho ! I ! mihi deditin testimonio quid plus ! me loco Valachum insignavit nomineIllyrium ! ! Hoc idem nomen Josephi etiam in hac littera adhibet quodnunquam quispiam mihi dedit interim apponit eum in. MoysisInfinita et reliqua alia nec locus nec tempus

Acad. Rom , Ms. 2440, f. 55.

www.dacoromanica.ro

LVIII.

211

in Aradul vechiu 1816 IV 20.

ArcitareaCuvintelor acestora, care eu cel subtscris, dela numitii preoti

1e -am inteles, gi din cuvinte[le] for le-am auzit pre rand.1. Mergand eu in 13 Aprilie a anului acestui curg5.tor preste

Mureig in Conop, gi vorbind not despre partea Episcopului cine va fi,gi zicand preotul acela fiind indemnat dela cel dela ,Soirnofi ca macar-care sa fie numai Rumanii sa nu fie, ca toti ar trebui sa se facesuniati, precum gi la Ardeal fiind Vladica roma.nesc, an vrut pre toti

face unieti, dar pima ce au fost sarb n'au fost vorbit nime deunieti; gi acest preot este Sarb.

2. Viind la Odvogi aciea, preotul zicand ca D. Prota dela Tot-Varadia, le-au dat in gtire de va umbla cineva dupes atestat pentruBrancovici sau pentru alt Sarb, nici decum sa nu dee nici decumatestat.

3. Viind la Soimogi, aciea fiind D. Prota Aradului sfa'tuind pre-uameni ca sa ceara.' pre D. Brancovici de Episcop, au luat atestat,.sfiitizind ca de va fi Episcop roman toti vor fi unifi.

4. Si viind de acolo in 2 Aprilie la Radna gi chemand preotiiThitorii bisericii, cerand atestat, gi cam impotrivindu-se ca sa. nu-idea atestat, pentru D. Brancovici, i au suduit de suflet, ei zican-du-le ca gi ei vor fi ca ei Lipovenii toti unieti gi se vor inchina laRoma, iara nu la biserica rasariteana gi spariindu-i cu aceste cuvinte,i-au dat atestat, gi mai multe au vorbit, care mie Parintele Alexandrucapelanul mi le-au aratat.

5. Viind la Pcin/ifi gi Meniqi agijderea au facut sfatuire zicandpreotilor ca. D. Brancovici le partalesce gi minton au dat porunca."la Domnii pamantegti ca sa. is sama sant sesionele preotilor bune,iara de nu sa be caute a da unde sunt mai bune, gi chemand bireilela Menegi la curtea D. au luat atestat fiind ei D. Tekely acolo. Ara-tarea me-au flout preotul din Pauligi Avram Popovici gi preotul Mi-xhai din Menegi, gi acestea au lost acuma naintea Pagtilor.

Thomici loan m. p.in Aradul vechiu 20 April 1816..(M. Nicoara) a Thomits docente Praesbyter Arad".

_Acad. Rom. Ms. 2445, f. 55.

14*

-sa.-i

www.dacoromanica.ro

212

Ioan Serban, parch in Zarand, catre Moise Nicoara.In Zirand 29 zile

Dulcele meu Frate !Sub termeuatie noun pus& ca pe Joi adeca.' dimin.eata, Prota, err

gi cu cei mai de frunte preoti gi oameni negregit la Oradea de fata..,sl fim, Insa tArziu ca Mercuri sara am prima, gi mie cu neputintaimi iaste la aceastA termenatie, fiindca, targul la Zarand acum iasteMiercuri, Joi, Vineri gi Samba.ti gi casa, ocolul, tot Imi este plin deoameni. Nu-i modru sa es de acasa pane: se va sfargi targul, fiindea.Domnul (rota nici o gri)a n'au avut despre aceste lucruri nici vrea.sa. vie la Oradea spunand ca.' are lucruri pe sate gi el nu va merge-la Oradea, ce toate le tip& In capul meu, gi mie cleat targul acesta-mai mare piedica. nu-i sa Ingtiintez de aceasta" determinatie; despre.-partea mea termenul va fi pe Mercurea viitoare. Almintrele nu-mi.iaste mie cu putinta, negtiind eu de trt bile protopopului ca vor urma-aga. Eu putina nadeide am de el precum 41 simtesc de a fi el doara--cu preotii. Pe pusul termen de fata voi fi, ins& mai din grab& nu se,-poate.

ImbrAtigind rAman

In ZArand 29 zile 1816.loan Serban me p.

Acad. Rom., Ms. 2439 f. 188.

LX.Moise Nicoara &airs G alqanu 1" Gh. Chirilovici.

Din Viena 29 IV 1816,.,Domnul meu!

Cu mare desfAticiune am cetit epistolia Domniei-tale din 17acestei; gi cu atAt mai voios apuc condeiul spre rAspunderea ei deloc, fiind ca e cea dintai dela Dumneata, gi fiindca mi ademana toatadovedinta gi incredintarea, ca seingele roman $i Domnieitale-ti precurge vin.ele cu velpaea cea limpede a unei simtiri Dumnezee$ti, care nu-mai sufletelor me-trite e indscutd, care sprintenefte cugetul, invieazd pu-terile suflete$ti, insufletefte omul la lucruri intiltate netreditoare;77o simtire zic, care singura numai e in stare de a descoperi gi de aaritare cArarea, pe care poate cineva ajunge In valea gi campul In-verzirii gi a 1ntineririi necontenite

(ciornA. neterminatA)(GAlganului)

Acad. Rom., Ms. 2443, f. 104.

La,

pi vi

www.dacoromanica.ro

LXI.instructio ad Synodum.

213

Arad 16 Mai 1816.

InstructioNos Clerus et Natio Valachica Dioecesis Aradiensis Orientalis

writus non uniti unanimi omnium consensu eligimus et denominamus,Deputatos nomine et ex parte ad Synodum, quae die 10-a Junii 1816-Carlouitsii ad eligendum Episcopum in nostra Dioecesi celebrabitur.

1. Reverendum D. Theodorum Scherban Parochum Sikloviensem.2. Perillustrem D. Michaelum Ambrus, R. Cameralem Exactorem

Dominii Magno Varadiensis.His Deputatis sequentem damus instructionem, ut quemadmodum

nos per nostros Deputatos ad Altissimum Thronum missos in homa-giali demissione Suae Sacratissimae Majestati Clementissimo nostrodmperatori et Regi Cui omnipotens Jongevam et beatam vitam do-net id solatium et felicitatem fidelium suorum subditorum quorum et-no3 Valachi constituimus partem :) supplices esse ausi fuerimus in

ut nobis Episcopum Natione et animo Valachum dare dignaretur,ita hi humillimam nostram supplicationem etiam Suae ExcellentiaeDomino Henrico L. Baroni a Siegenthal insignis ordinis militaris

'Theresiani Equiti S. C, et R. A. Majestatis Generalis MareschalliLocumtenenti, unius Legionis Cathofractorum Caesareorum Proprie-4ario, Praefecturae Slavoniensis Commendanti et ad Synodum deno-minato C. Regio Commissario in omni humilitate substernant quae:supplicatio nostra in sequentibus comprehenditur :

L Nos nati valachi, baptisati et educati in Sancta EcclesiaOrientali G. n. u. Ritus ex toto animo desideramus Divina praeceptaper Dominum et Salvatorem Nostrum I. Hristum Mundo traditanoscere, ut ita cognitione veritatis imbuti sciamus his praeceptismorem gerere, et possimus omnia, quae ad vitam et felicitatem aeter-,nam consequendam uni cui vis Hristiano necessaria sunt, noscere.

2. Optamus noscere lumen Veritatis et rationis, quod in salu-tari Domini nostri I-Hti Doctrina continetur (medio cujus unice po-test quis obligationes suas Hristianas implere) ut possimus et nos.-participes esse ejusdem fidei, et charitatis, erga proximum, ultimo ut_possimus et nos scare obligationes erga Deum, Principem, Patriam,proximum et nosmet ipsos, ideo ut dein secundum nostram cognitio-nem et zelum yeti boni Hristiani, fideles sub diti, et utiless Patriae.Gives evadamus. Verum

3. Cum magno animi dolore et ,tristitia observamus, quod nosinter omnes Sacratissimae Suae Majestatis subditos simus NatioLandis scientiis _homini proficuis imbuta, in tenebras caecitatis mentis

eo,

www.dacoromanica.ro

214

profundissime immersa, spississima ignorantiae calligine circumdataet oppressa, praeprimis vero, quod maxima pars nostrorum fratrumabsque omni cognitione homini Hristiano necessaria, a recta Hristia-nitatis et omnis virtutis aberrans suas obligationes neque erga Deumneque Principem, neque semet ipsum, neque proximum noscens, solaexterna forma a brutis differat. Haec libere per nostros Deputatoscoram sua Excel]. Domino C. R. Commissario in omni humilitateaudemus profiteri, et. demississ me supplicare, ut eadem Sae SaeMajestati nota facere dignaretur ; nos enim ad haec omnia demon-stranda sumus parati, si necesse fuerit. Sed

4. Et hoc recognoscimus, quod omnis haec nostra ignorantia etcaecitas proveniat a Majoribus nostros Ecclesiasticis Rasciams, qui,quemadmodum a nobis genere et lingua ita adhuc plus animo et vo-luntate alieni sunt, in tantum, ut non solum de cultura Cleri Vala-chici nihil sollicitentur, sed nec promotionem alicujus ex Valachisvelint, ut hoc modo nos semper in caecitate. servando arbitrarieemungere, et extorquere,. sub jugo servare, irridere, cohabitoribuanostris etiam aliarum religionum. ludibrio habere possint, pro suis.intentionibus et exaltatione non usuando nos tanquam pecora et ser-vos suos tractando, ultimo nos rascianisare et linguam nostrum ex-tinguere conando. Haec quemadmodum profitemur, ita etiam demon-strare possumus.

5. Cum Dioecesis nostra ex Valachis constet, et ut possimus anobis omnia mala et calamitates, quibus per Rascianos afficimur etopprimimur, removere, et ut possimus nostros reficere vires, perve-niendo ad ilium statumn in quo vere boni Hristiani fideles subditi et-utiles Patriae Cives evadere valeamus, humillime supplicamus, ut no-bis Episcopus natus et educatus Valachus daretur, cui tristis nosterstatus cordi sit; qui totam suam felicitatem in eo persentiscat, ut-nos docere, et in omnibus Hristiano homini necessariis manuduceresciat, vellit et possit, ut nostras miserias intelligat, et iisdem medelam.a dferre studeat.

6. Si S. Ex. Dominus Cominissarius nostram humillimam Suppli-cationem gratiosissime exaudire et coram Altissimo Suae Sacratissi-mae Majestatis Throno promovere dignaretur, et si cum Altissimo.Sae Sacr. Majestatis indultu esset, nos in homagiali demissione aude-remus sequentes proponere, et unum ex-his pro Episcopo nobis expetere.

1. Fogarasscin Nestor Guardianus in Claustro Sirmiensi Besse-nova, excultus in Aula Archi-Episcopali, vita interrimus. Latinae,.Germanicae, Hungaricae, Valachicae, Illyricae Linguarum gnarus,.quem unanimiter optamus.

2. Michailovits Isaias Guardianus Bezdinensis.3. Mihutz Thannes laicus quidem, scholarum Nationalium in Di--

strictu Karansebesiensi Director Regius,.Philosophiae et ameniorum,

www.dacoromanica.ro

215

Scientiarum ac S. Theologiae prout et Linguarum Latinae, Germani-cae, Hungaricae, Illyricae et Valachicae gnarus; moralitatis, probi-tatis exemplar.

4.. Moyses Nyikora, Juridicis, Philosophicis, et omnigenereameniorum Scientiarum imbutus, linguarum Latinae, Valachicae,Hungaricae, Germanicae, Italicae, Gallicae gnarus, in omni agendimodo bonus et distinctus.

(Seouuntur subscriptiones Cleri et Communitatum valachice etSigilis roboratae).

Vidi Aradini- 16-a Ma ji 1816.Ioannes Kovats m. p. I. Cottus Aradiensis 0. V. Comes.

N.-Varadi Dioecesis : Markutz M)klosVarallyat FO Biro Tanatsommal egyiitta kik Ohitiiek (L. S. Communitatis).

Privilegialt Nagy Varad Varassa FO Biraja Mutter Janos,es az Tanatsa (L. S. Civitatis)Varad Velentzen FO Biro Sziits Simon, Tanatsommal kikaz o hitea vannak (L. S. Commit.)

Acad. Rom., Ms. 2445 f. 23-25.

LXII.Scrisoare prin care Dimitrie Tichindeal tine in curent pe Moise

Nicoara despre cele petrecute la Sinodul din Carlovet.

In Becicherechul-mic 1816 Iunie 3/15

Desi prin la Carlovet du$i Deputati, Par. Serban $i Amyrus, maibine vei $ti ce s'au ispravit la Sinod ; totu$i $i eu am voit a to In-stlinta despre Sinod, fiindca am

anevoitavut Comision de a sti cum aveam

a ne purta In urma. M'am dara, pe conta bisericii mele, a$ade orandueala a-mi face, ca O. pot sti la toate trei zile In Beciche-rec-mic, maduha lucrului Sinodului din Carlovet, nestiind nimica deDeputatii Romanilor din Eparhia Aradului, $i de rezolutia Impara.-teasel. Intru acest chip Mierctiri 31 Mai/12 Iunie am luat In$tiin-tare de cele ce s'au Intamplat Luni 29 Mai / 0 Iunie la Carlovet.

Cunoscuta. fiind Mitropolitului $i Comisar Sighintal Rezolutiaimpa.rateasca. In carele s'au in$tiintat ca vor sa fie si despre parteaClerului din Eparhia Aradului la Sinod, cari vor sa aiba votomi $iscaune, au socotit, ca nechiemandu-i el, adeca Mitropolitul, nu vor

www.dacoromanica.ro

216

cuteza ei, adeca preotii Eparhiei Aradului firce slobozenia lui a plecala Carlovet.

Dares lua.nd veste Mitropolitul, Dumineca In 28 Mai stafetali-ter dela Pike ly ca. a bun& seamy Romanii yin la Sinod, Luni deschi-zand Comisariul Sinodul, Indata gi Mitropolitul an publicaluit Can-didatia : 1-e pre Bolici, 2 le pre Radivoevici, a 3-lea Hajici, Archiman-drift toti trei.

Mitropolitul aga e de neclatit in ale sale luari inainte, cat niciun gterc dela dreptul Privilegiilor sarbegti nu se trage inapoi (degipoate gti ce instructie de taina are Comesarul Sighental) gi zice : nuvor avea Romanii de a se amesteca In Sinodul nostru, batar de arcrepa toti gi s'ar duce la Dracu, gi s'ar uni toti, nui pass, numai Indreptul privilegiilor for Romanii nu vor intra, gi Imparatia de voegteca. gi Romanii sa alba votum la Sinod, pun& pe cine va voi, gi farceSinod. Dares fiindca Joi e ziva hotarIta 1/13.1unie, ca sa fie ale-gerea, nu poci gti astazi ce s'au isprivit Joi, aceea o vei gti mane,gi apoi cu alts pogta to voi ingtiinta.

Destul ca Dumineca. plecand ai nogtri dela Arad s'au gi gtiut peunde vor sa mearga, ei an Lost In aceeag noapte pe la 11 ceasuri In Chi-chinda, gi li s'au, pare-mi-se, facia Impiedecare cu forgpanul ca pretutin-denea ta.rziu sa. -1 dobandeasca, ca gi laCarlovet sa. ajunga amanat, gi agaLuni seara in Carlovet nu an putut ajunge. Mie nu-mi place ca s'a dusIorgovici talmaci pentru nemtie gi sarbie, aceasta va fi stricaciuneanoastra, ma mir de Mihut ce au facut, gtiind fata rnicia gi lingugirealui Iorgovici. In urma. Deputatii nogtri au plecat gi Protopopul Ara-dului carele va sa se faces instrument In contra lui Serban preotulla Carlo vet. Ca pentru aceea e gi el al Timigorii cu Episcopul saula Carlo vet dus. Cel dela OradeaMare protopop agteapta dela Car-lovet la Arad, ca sä. gtie voea Mitropolitului, gi ce va sal faces prinDieteze in contra scopului Romanilor, spre izbanda MitropolituluiIntelegandu-se cu Tokely Sabba.

Acum ma Intorc iaragi la cele din Carlovet. Marti dimineatiincrezuti fiind adunatii Episcopi la Carlovet de venirea lui PopaSerban gi Ambrusi, s'au aritat toti a fi plecati catre oarecare saint-bare a publicaluitei candidat le Mitropolitului, gi s'au incheiat apoisfatul cu o tacere. Voesc unii pre Archimandritul Pavel Kenghelata-I pune In candida tie. dau na.dejde Sarbilor ca. prin Kenghelatse vor ageza Romanii din Eparhia Aradului, aga cat nici la 100 deani, nu le va ca.'dea in minte sa, mai ceara Vladica de Roman (gi euInca aga gandesc ca aga vreau, sal fie rau de noi). de nu va fiKenghelat In Kandidatie pus, va urma ran de Mitropolit gi de totSinodul. Atata gtiu de Sinod, pan& Marti 30 Mai dimineata.Miercuri gi Joi ce s'au f &cut pe cum voi fi Ingtiintat iti voi scrie.

Si

Si

www.dacoromanica.ro

217

Frate Nicoara !Ca ai mijlocit aceeagi Rezolutie ca si saza. Ia Sinod unul sau

aoi Romani (nu am vazut rezolutia) nici cat nu ai facut bine. Devreme ce e scopul a ne despartii de dansii nu ni de lips& a ne mai-vari si In sarbo-turcescul sinod al lor.

Cauta si vezi de tot Sinodul de a cum sa fie nimica, gi denu e cu putinta.' altmintrelea, pe a doua oars altul, dar mai binenici cum. Si is sama sa nu se zica proverbul lui Horat : Amphoracep:t institui, curente rota cur urcens erit.

Asculta si al meu sfat. Ducandu-te la Imparat, de nu ai zis, ziacuma : Turcescul vizir face, nu VIldica sau Mitropolit, ci Pa-

rtriarh la crestini, caruia crestinii din Zara turceasca, cegti de aiccade biserica Rasaritului, ba gi Muscalii toti Ii sunt supusi, Dara.' cres--tinescul nostru Imparat ingadue Sarbilor (o man& de oameni) prin caba-Iele noui Romanilor, la asa mare numar de oameni Episcop a alege !Agterne Imparatului ca not voim literile chirile a ne lua, Carindariul gialtele numai sa ne despart& de Sarbi ; si apoi cu un Episcop de Si-nod ales la acel scop nu vom ajunge niciodata ; gi altele ale le gtiimai bine. Vei gti ca Redai fiind la Arad au Intrebat pre Provint.Comisar de tine si acesta lau informiruit prea bine, cat mi se pareci va fi gi scris ca esti vrednic a fi Episcop. Si aceasta sa stii, c&eu a stazi sunt gata si am slobozenie pe 6 sa.' ptamani a ma instrainadin Parohie. Capelan Imi este in Parohie, pasos dela Vladica, delaVarmegie si asignatie de a mi duce la Moneasa Ia scaldatoare, darnde-mi va fi voea poci 5i la Baaden, de e de lipsa, c& pentru aceiam'am si gitat. De nu poti singur viu si eu cu tine ; vezi gi scrie dee de lipsal. Eu socotesc cat mai in grab& a trece prin Arad la Ora-dea : sa imping pre Mosu la Viena, ca neputanduse nodul de Gordiedeslega, sa se tae ()data.

Moga Inca e chealat la Sinod, dark tarziu. Acum ai grije devreme ce esti jertva.' pentru neamul tau, lucra cat poti, apoi to vomdarui cu un colac bun, cu o maram& frumoasa, pogace. Fii san'atos-

D. TichindealDe vei avea timp la Cantelaria (sau la Protocol) ungureasca, ce

s'au ispravit pe instantia mea, lui Rainer data in 4 Iulie 1815 dup&car. nou In randul confiscaluitelor Fa bule sau cartilor mele.

Ducandu-m& prig Dieteza Aradului acuma voi sa. atat pre popii protopopi si pe alti nemesi gi comuniteturi sa.' nu primeasca alesul

Episcop de Sinod sa strige si sa trimita instantie sus la Imparat.

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 228-231.

-si

for

www.dacoromanica.ro

218

LXIII,

Dimitrie Tichindeal catre Moise Nicoara, tot despre Sinodul dinCar love',

Becicherecul-mic 1816 Iunie 5/17 dupa car. v.

Frate Nicoara

Vrednicci de credinta veste dela Carlovet, ade-veirata mciduha lucrului Sinodului".

Pentru a putea pre Romanii cari au dobandit votum la Sinod,dela acelas drept ai desbate, instraina 5i indeparta cu totul, ba $i cere-rea for cu totul de nimica a o face, $i aceeasi nu numai de aster data.,ci $i pentru timpul viitor, Joi 1-iu Iunie dupa. car. vechiu, Mitropo-litul cu ai sai Episcopi sfa.' tuindu-se, Vineri In 2-lea Iunie au inche-iat $i cu buns. sami au hytarit (poate ca $tafetaliter au $i trimisai grije !) sa trimita sinodall aplecata. ruglciune Maiestatei Sale Im-piratului pentru Putnic Episcopul Pakratului ca sa ramaie Episcopla Arad. Aceasta 8a o crezi Lana. nici o indoiala, cici am luat vestedela persoanI vrednica." de credinta. din Carlovet, carele tie maduhaSinodului, $i poate fi ca Deputatii no$trii aceasta Inca. nu o $tiu.

SI stii ca. Mitropolitul despre alts parte si din politics. face, caas adevereze Impiratului, ca propunerea lui pentru Putnic mai denainte fa.cutl, au fost adevarata.' $i recularnica, care acum $i Sino-dul, Inca. o cunoaste

Anevoie$te-te acuma la Imparatie In tot chipul, a rasturna $isurpa propunerea Mitropolitului, dara cu graba, $i ramai langi milaImpa.rateasca.', sau cere In drept pe cum ti-am scris, ca Imparatul sa.dee noua Episcop, 5i nu prin cabalele hirarhiei sarbe$ti. Cauta in totchipul numai de &Ai sa ne despArtim.

Du-te la Ministrul Haager $i-i spune despre Putnic. Roagn savaza. ce i-au trimis lui aster prima.v ara (pe cand gram scris 5i eu) D.Proving. Corn. de Covaci, $i sa vedem ca e aratat la Curte PutnicInca fiind Sarb ; e de aceia care trage la sine pe Muscali. Si apoiarati cu acela$ auszug pe cine voe$te Mitropolitul a face Episcop $ice e scopul Mitropolitului cu Putnic.

Stiu ca. stii, dara $i eu sa-ti spun, ca. Gheneralul Sighenthal avandinstructia de taina, a aratat ca In candidatie toti trei Romani sa. sealeaga $i de Sinod, pune aceasta Imi spune eri D. Prov. Obr. Co-mesar de Covaci. Deputatilor no$trii la Carlo vet li s'au spus samearga acasa, ca. au venit ta.rziu.

!

!

!

pi

www.dacoromanica.ro

219

Frate umbla si stai bArb5.teste, nu avea dincoace grija, c5. du-candu-ma acum pe la preotii Eparhiei Aradului, atat un foc maimare, decat cel dintaiu, dares. cu mine cum voi putea mai bine.

Fii sanatos, fa toate cele ce to fac Deputatul Roma.'nilor si saruts si pentru mine vreo coconita. la Viena: aceasta e gluma. Mai.scrie-mi de ai ca.nd ce e de lips& dincoace a lucra.

D. Tichin deal m. p.

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 232-33.

LXIV.

Un post-scriptum la scrisoarea parohului Melentie Stancovici,care M. Nicoara, purtand data de 19 IV. 1816 din Oradia Mare.

Foarte mare bucurie are Domnul meu Cristof oarecum ca acumdupes venirea a deputatilor nostrii .acasA din Carlovet Schwarten-bergau scris la 1Vlitropolitul pentru Radivoevici, Arhimandritul: casfinteasca Vladica in locul lui Putnic fiindca." Putnic cu adevaratvine la Arad Rumanilor Episcop. Tare mare vesti cunt despre aceasta.Pentru aceea au si asa mare Indraznea1.1 a face si cu mine ce vreau.Fares ma. rog a ne instiinta in ce sta.' acum lucrul: Domnul Directo-rul de abea viu se afla.., intre viata si moartea is cumpIna cu el era.Dar acum har Domnului se taimAdueste, si sa ma. credeti ca. vrasma-sii nostri Oradanii numai epuri nu prind de bucurie ; Ca Putnic cuadevirat va fi.

Academia Romani Ms. 2439 £ 156-159.

sad

www.dacoromanica.ro

_220

LXV,

KissJenoviae (Chisineu) 1816Julie 9

SACRATISSIMA- CAESAREO REGIA et APOSTOLICAMAJESTAS !

In vultum coram Throno strati, Clero juncta universa NatioValachica, medio Ablegati nostri Moysis Aykora supplicamus, ut proEpiscopo Aradiensis Dioceseos, et pro scholarum nostrarum Vala-chicarum Supremo Directore Viros nativos, et reales Valachos dan-do, zelatam et )ncoa tam per Majestatem Vestram nostri Culturampromovere ; et obices (qui sanctis, ac Paternis Majestatis Vestraeconatibus ponuntur) proterere Clementissime dignetur. Nam

1 -mo Artificio Theactisti Monachi (per litteras cyrillicas, et earumRoscianicis Vocabulis pronuntiationem) in abominationem Litteratu-rae, ac proin in ruditatem, feritatemque praecipitati malevolentiaehujus, multifarios fines habentis, iniquitate inde ab anno 1439 satisdiu sustinuimus ; atque innumerarum aerumnarum victima 400-bis propeannis gemuimus gemituri porro, ni miserationem Clementissimam prose-quatur, Majestas Vestra Sacratissima, ploratum ac preces praesentesexaudiendo. Namque

2-do Dum Sacratissima Majestas Vestra, Patris affectu, calami-.tatem hanc, de votae Natioais Valachicae spectare non sustinens, me-dio Praeparatorii Alumnatus ad culturam nostram sanctos impenditconatus, sanctis his conatibus, quam manifesti, et per quos ponanturobices Clementissime metiri dignetur e sequentibus : Etenim

3-io Populi Rascianici (Deus novit qualium Destinationum) Ope-ratores, nos, Gentem, Nationemque Valachicam, non annis aliquotsupra seculum, sed seculis incolatu Majestaticarum ationum gan-dentem, et Religionis tantummodo exercitio nexum cum Rascianishabentem, populo suo Rascianico nos aggregare, imo rascianisareconantur ut obtentu nostri, conreligionariorum (ab otuni sinistra in-tentione alienorum) palliata Rascianorum paucitas non pateat, formi-dabilisque illic, ubi minime decet, putetur. Ne vero

4-o Nos, Natio Valachica, per Culturam lumen adepti, gremia-les nobis esse Rascianos detrectemus; et ne qualiacunque eorum mo-limina (per ruditatem ad eorum destinationes sponte apti) lumen

,adepti detestemur, quanto opere e ruditatis tenebris emersioni nostraeobstent, et sanctis intentionibus Majestatis Vestrae obnitantur, etsequentibus enitetclare actibus. Et quidem

5-o Obtinendae nobilitatis scopo, quidam e sartore Mercator,et oppidi Cameralis Arad senator consulque Arsics Sabbas pro vala-.chica Praeparatoria domum Suam obtulit, solenni insuper facta spon-

www.dacoromanica.ro

221

sione, se velle aliam loco opportuniore ac ad omnem commoditatemexactam, erigere. Ex oblata hac domo elatam esse scholam nec re-clamat, nec urget, promissae, erectionem Dominus Consiliarius Nesto-rovics, ut popularis sui (jam nobilitati) enervationi parcat.

6-a Idem Arsics pro schola Praeparatoria excensuavit Domumcoenosis lacunis undique septam ; exundationibus expositam (de prae-senti quoque innundat1m) Ab ecclesia 1324 gressibus distantem : nectamen. Dominus Consiliarius Nestorovics Popularem swim urget adexcensuandum aliam, templo propinquiorem, pestiferisque vaporibusminus obnoxiam, manifesto cum specimine intentionis, per Professorumet alumnorum morbos, ac taedia molestiarum, per Professores Cathe-dras abdicandi, per lumnos vero Scholam, et Culturam aversandi,atque sacrosanctam intentionem in suum redigendi. Quia autem cantraCulturam molimini effectus non respondet.

7.o Dictis calamitatibus invictos, exemplarium virtutum omnigenere corruscantes Praeparatorios nostros Professores ineffabili, acbarbaro despotismo divexat idem Dominus Consiliarius Nestorovics,ut ob vexas, indignationem ac taedium ad deserendas Cathedras de-ductis Rascianos substituere possit, utpote aptiores ruditatem nostramoperantium systemati. In ordine ad improbum hocce sistema.

8-a Constat nobis idem Dominus Nestorovics ad vacantem ca-thedram Valachicam destinare nativum Rascianum ; qui Dominustoties nominatus in ordine ad idem bystem a .

9-o Exoperatus est Intimatum Linguae Rascianicae in ScholaPraeparatoria nostra docendae in gratlam aliquot Rascianorum ; lin-guam nostram Valachicam loquentium, pagum Batonya, oppidumPecska et Aradinum in 1/15 incolentium, atque respectu 800-rum propepocorum evanescentium. Non prodidisset autem systema, si conjun-ctionis cum provincialibus uberioris gratia, pro docenda lingua Hun-garica et Germanica, Intimatum fuisset exoperatus. Neque id abinjuria et dicto systemate alienum esse manifestum est, quod

o Idem Dominus Nestorovics ad Praeparatorium Institutumnostrum Cathechetam Rascianum dando justa formidine, et anxietatenos complevit, ne alienam ab sacris nostris Orthodoxiam Alumnisnostri instillet, cum alioquin.

11-o Adeo infestos ac inimicos ob culturae profectum experimurAradini Rascianos, ut per Culturam, et in Magistratu munia (quamvis 1/5 nostri pars sint) praedominium sibi arrogantes, ipsam Cardi-nale/ pietatis ac Religionis nostrae partem (Evangelii scilicet subLythurgia decantationem) in neutra Ecclesia nobis admittant, nequehac vexa, et injuria contenti, insuper, quia

12-mo Ad preces Aradiensium nostratium Schola Triviali caren-tium, Dominus Professor Diakonovics Loga, Ludum Trivialem annoadhuc 1815-o apperuit, pro schola hac localem fundum e sua substan-

www.dacoromanica.ro

222

tia comparavit 70-um numerum superantis nostrae sobolis Docent.m. ad praesens fere usque tempus solvit, ex sua substantia, postquamDoctione non cyrillica, sed Europeis communi methodo, eximii acmirandi profectus specimina dedisset, pro immortali hocce opere idemDiakonovics-Loga ad Domino Consiliario Nestorovics subtili modopersecutionem (: quod ex non exoperata ejusdem in Professorem con-firmatione luculenter patet :) petens vero pro hocce Docente ex eademCassa ex qua Rascianici solvuntur, et ad quam quinqueis plures no-strate Valachi contribuunt, illusionis, et sarcasmi mordacis plenam,operantibus in senatu Rascianis, obtmuit negativam : Ad haec

13-io Ad certiorem et celeriorem subtilis systematis effectualpro Administratore, putatitium (non ex vano) magnae apud Rascia-nos impressionis Comitem Brankovics Excellentissimus Dominus Archi-Episcopus Aradinum mittendo, ad sollicandos Valachicos pagos, perConsiliarium MkOly et Alexics Protopresbyterum Aradiensem ad ex-petendum pro Episcopo molimen in lucem protulit. Cum itaque exnisce abunde pateat.

14to Populi Rascianici Intentionum operatores, obstacula cult uraenostrae moliri et in ordine ad hocce malum Dominus illustrissimusPutnik Pakraczensis Episcopus, hactenus rascianum semet profitens(: studio complacendi Archiepiscopo gratificari cupiendt commenda-tioni Radivoevicsi causa factae :) nunc semet esse Valachum profi-teatur idem Putnik ; cum Rascianorum moliminum nunquam inimicusfuturus nec unquam Culturae Valachicae amicus futurus esse sitcensendus, ne eundem Putnic Dioecesi Aradiensi Praesulem, sed velablegatum nostrum Moysem Nyikora Clero Populoque Valachicodesideratissimum in Praesbyterum ordinandum, velut unum per Dioe-cesim Aradiensi medio suae Excellentiae Domini moderni Praefecturaesclavoinensis Commendantis Petrovaradinensis Altissimo loco in pro-positorum Individuorum vel si mora obstaret quempiam Valachum addictum Episcopatum promovere dignetur clementissime. In casumvero non creandi in Episcopum Nyikora dignetur Supremum Guber-nium Scholarum Valachicarum Eidem Nyikora Nestorovicsii lococoncredere, culturae optato succesu poscente, turn Linguae nostraegnarum, turn obstaculorum culturae perspicacem, tum intentionumMajestatis Vestrae verbo et praesentia promoturum efficaciter apudsupplicem

Kiss-Jenoviae die 9-a Iulii 1816.Devotum Clerum et Nationemfidelem subditam Valachicam.

JAdresa]AdSacratissima Caessareo-Regiae et Apostolicae MajestatisLibellus supplex Nationis Valachicaead sacratissimas Majestatis manus.

Acad. Rom., Ms. 2443, f. 109.

www.dacoromanica.ro

223

LXVI.Dimitrie Tichindeal care Moise Nicoara la Viena.

Becicherec. mic 1816 27 Iunie/9 Julie.Frate Nicoara 1

Las a-ti imputa, caci nu ai voit cu mine a te Int'alni, cautandu-te,eu pe la Arad, Zarand., putand cum ai venit la Arad, trimite un pre-parand d.upa mine, si de ai fi venit s, 'Ana la mine, Inca nu ti-arfi fost nimica; poate ca si eu ti-asi fi putut undeva, ceva de chiel-tueala Imprumuta, vaz ca ma. socotesti impreuna cu Mihut a fi unnebun. Fie si asa. Farce ata.ta am a-ti zice : Foarte subtil, cauta sa.poti dela Ministrul Haager dobandi ce au dat Covaci asupra luiPutnic, si pre aceea fa. provocatie si arata Imparatului, pe ce oameni.de Episcopi la Arad, Mitropolitul au comendaluit, si prin aceea fin-pedeca. Lash te de Sinod si de Impreunarea cu Sarbii si cauta sa.fii Fratia to Vladica.' la Arad.

Acuma pentru tine iarasi s'au scris Imparatului ca sa.' fii Episcop.Strica si impedeca ca sa nu dobandeasca. Mitropolitul cum el va.Nu cere Sinod, si ai nostri impreuna cu Sarbii sa." alba vreo

impartasire, ca te vei Insela.Imparatul noua sa. faces Vladica, pe cum ti-am scris, darn pe

Fratia Ta. De aceea acuma lucra, si nu asculta pe nimeni.Apoi pe mine ma. tine de nebun, ca eu tot voi fi (neavand lips&

ca pre un Episcop pentru mine a te ruga) si de acuma al tau frate.D. Tichindeal.

Vezi ce s'au ispravit de Instantia mea de 4 Iulie dupa car. nou'815 lui Rainer data simi scrie de am pentru vreo expeditie a plati.

(Adresata) la Viena, 28-a Julie 1816" (primita de M. N.)

Acad. Rom., Ms. 2439 f. 234.

LXVII.Dimitrie Tichindeal care Moise Nicoara.

1816 Iulie 11.Frate Nicoara.' !

La Lipova s'au fa.cut protopopiatul vacant; de ai putea cumvamijloci o porunca. Episcopului Timisorii, ca sa nu puna degraba. pro-topop. fiindca cugeta sarb a pune, precum e datina lui.

Eu trimit recursul pentru protopopiat la Imparatul prin. Agen-tul Vitezu, sa. stie cere si Fratia Ta sa se faces concurs pentru pro-topopie si nu magarii s1 puna pe bani ca panes acuma. De va maifi Sinod, mijloceste ca sa.' merg $i eu la Carlovet cu Serban.

Socoteste ce vei face pentru protopopie, ca. mult am doba.ndit,oprind sal nu pun& al Timisorii, sarb.

11 Iulie 1816.D. Tichindeal)

Acad. Rom. Ms. 2439, f. 236.

www.dacoromanica.ro

224

LXVIII.

Viennae : 17 VII 1816

Motiva quae clerum et populum valachicumn. u. r. Dioecesis Aradiensis determinarunt, ut Ves-tram Majestatem in omni homagiali submissione exo-rent, quaetenus ei Episcopum natione et animochum clementissime denominare dignaretur,

sunt sequentia:

1. Tristi experientia probe constat, Clerum et populum Valachi-cum, e rascianica gente sibi Episcopis praeexistentibus, nunquam adeum culturae gra dum emergere posse qui Altissimae Majestatis Ves-trae intentioni et status fini responderet ; ea scilicet cultura, quaeanimum simul et intellectum excolat, et qua veram cognitionem reli-gionis officiorum erga Deum Summum Terrae Principem, erga se etsuum proximum hauriat; ex qua modum et rationem addiscat, qui-bus convenientis3ime et maximo cum fructu morales suas et physi-cas facultates in publicum imperantis, Regni, sui et suorum commo-dum impendere valeat. Nunquam per consequens scopus ille generalis.civitatis, felicitas, hac ratione obtinebitur ; quae tune tantum speraripotest, si quivis civis pro contingente suo tantum in bonum publi-cum cooperatur et confert, quantum et moralibus et physicisviribus par esse potest et quantum necessitas status exigit ; nun-quam vero deficiente evolutione facultatum moralium, quae solae incive cognitionem et dilectionem yeti et aequi, boni et probi ingene-rat et quae ad bonum ordinem, ad officia observanda, ad. assiduita-tern et industriam stimulat, vires physicae in obtinendum desidera-tum status finem, optatum cum succesuu adhibebuntur. Patet hocprimo obtutu facta comparatione Valachorum cum aliis conviventi-bus civibus. Plurimis mediis hi civitatis finem publicum promoverepossunt, quibus Valachi inopia culturae, et ab ea dependentis indus-triae carent : unde saepe magna ex parte civitati oneri sunt, cum,alii statum publicum adjuvant.

2. Culturae hujus defectus, originem trahit a summa ignorantia.Cleri Valachici, nullum est discrimen communiter inter Clerum Va-lachum et Laicum eadem in utroque ruditas, eadem ignorantia, ita.ut praeter rituum lythurgicorum mechanicam notionem (et hoc qui-dem in paucissimis locis) Clerus nihil porsus noverit, quo ad saluti-feram doctrinam sibi concreditarum (specie hominis tantum ab ani-malibus discrepantium) animarum contribuere queat. Nunquam Po-pulus Valachicus a sua sacerdote consolationem in spiritualibus cumfructu quaeret ; nunquam ille in veris boni civis, et christiani officiis.a maxima parte sui cleri erudietur. Sed

vala-

www.dacoromanica.ro

ILA

°

-e-

_.-._ .11it,--v---

e ,_ ---?-'1'cl /-/- ..a" //. .4e_$-4-'-:;41"---1-.r./

Av--1--- _y /4#.-t.-.

1'--4-. 1-A- -LI /°',/. . -64.

-. z ...----....,x

/ff. --; ,

//./ ,41.-e-t__' . e--tx( 1.

,-.

/ .

e

...:-..i.---

4I a,.

To -'

Din insemnarile culese de M. Nicoara, in vederea instantei pentru Comisie" (17. VII.1816).

ice-4(41P4' 69.444/& 0'54; /1.13-"V

LA.4111"--f : ,4r

/ et

4.4-t

../1- :_

- ce.

2

I

.

r0004;

It>4c-t; rr/AV/ ;--) M

c.

r( LZ-

/ e -k.

eir

C -

,

www.dacoromanica.ro

225

3. Genera lis haec morum ruditas non ab aliis causis venit, nisia crassissima ignorantia, quam major Clerus rascianicus in ValachicoClero studiosissime conservare et ()Ennis culturae promotionem impe-dire adnititur.

Ab omni tempore conatus est Clerus major Rascianicus baneignorantiam in Valachico clero conservare, et fovet earn actu studio-sissime proprii emolnmenti causa ; cumprimis vero ideo, ut cum CleroValachico arbitrare disponendo, et sensim per inscitiam eodem propossibili iu rascianos transformato, ipsum populum valachicum meta-morphoset, ye! adnimus hac ratione ultroquoque sub nomine Rascia-norum eum comprehendat : Medium tam efficax, quo clerus rascia-nicus eo feliciori cum successu et eo facilius hucusque usus est, quodper Clerum sibi religione, lingua et origine simile saeculo XIV-o,utpote eo ruditatis, diversis ex respectibus et ob varias causas,partim vi, partim artificiose et per missionarios monachos, latinislitteris e medio Valachorum ex punctis, et in eorum locum cyrillicisintroductis, valachi in sacris suis et omnibus orationibus ubique usifuerint lingua et libris moscoviticis tempore quo Rasciani sub dictoPatriarcha saec. XVII a dvenientes Privilegia impetrarunt.

Usus dictae linguae obtinuit in sacris apud Valachos communi-ter usque medium circiter saeculi praeteriti, quo denum usus, sacralingua materna audire invaluit, et sensim magis magisque introductusaliqua ex parte ut ut non penitus : Rasciani enim ita conati sunt sus-tinere usum linguae moscoviticae, ut etiam nunc si 4 (quatuor) velquinque familiae sunt in aliqua integra communitate valachica, tamenmaximam partem sacrorum eadem celebrari faciunt.

Quod superiores Cleri tam assiduae et eum detrimento et oppro-brio Valachorum atque adeo plane scandalo Religionis hoc Actu ad-huc sustineant, ratio eadem subversatur, quae semper substitit, nimi-rum : Clerus Major Rascianicus tempore impetratorum privilegiorum,et sequentibus etiam temporibus, Valachos (ut paulo superius) linguaeadem in sacris secum utentes, sive subticendo rei veritatem eoquein suum emolumentum arbitrarie circumstantias interpretando siveignorantia Valachorum (: qui sub jugo Turcico in omnibus a suistantum superioribus ecclesiasticis more recepto in monasteriis resi-dentibus dependebant, ad qualem dignitatem obtinendam suum requi-situm, die instituto rituum, et sacrorum erat, linguae rascianicaecognitio quod hucdum ad anuissim obtinet :) et statu eorum in itscircumstantiis ne fors ubivis locorum ignoto et poenitus nihil pensato,utens ad augendum numerum et valorem suum a quantitate regiorumper sui ritus homines inhabitatorum, iudicandum, sub nomine Rascia-norum comprehendit, et continuo comprehendere fecit.

4. Huic rationi innititur omne studium Cleri Rascianici, quoatram illam ruditatem et ignorantiam in Clero Valachico, cum oppro-

www.dacoromanica.ro

226

brio status ecclesiastici, ei Religionis, cum dehonoratione humanitatiscum detrimento felicitatis, et se curitatis publicae conservare conatur.Hinc Rasciani omnes vial directe, et indirecte in assenquendis majo-ribus officiis ecclesiasticis valachis praecludere solliciti fuerunt, atquesunt, nisi quis fors jam prius rascianisatus esset. Unde faciile expli-cari potest et illud cur tam sollicite nomine Valachorum rascianisareyolunt.

5. Nulla its vera cura et pa terna sollicitudo in eruditione tantumaliquali Clero procuranda. Ita consecrati suet nulla habita rationequalitatum moralium homines rudissimi et omnis cognitionis inexperti,imo qui nec legere, nec scribere sciunt ; qui idem Evangelium peromnes festos dies e memoria recitant. Lectionem et scriptorum igno,ranter sunt praeter alios KOszvyniensis, Brihaniensis, Taucensis etDudensis sacerdotes. Ab Agris versus Transylvaniam vix, except()Nativitatis, et Paschatum, aliquibus festivis diebus sacra celebrantur ;vespertinae autem, et quadragesimis devotiones non instituuntur,ob ignorantiam sacerdotum, quae magis ad Practicam pertinent. Quidde morali christiana doctrina dicendum ? Tota et unica quam riebsa suo sacerdote audit, et discere potest, consistit in strictissima jejuniobservatione ; ex qua tantus abusus enatus, ut hoc unicccmedio cuncta,patrata et committenda scelera remitti, appri me persuasum habeat.Hinc

6. Sacerdotes in popinis et aliis locis publicis sine ullo pudoreet status sui ratione generaliter pocillationes cum laicis instituunt.Unde fit, ut saepe complices in furtis et similibus statui publicocontrariis actionibas reperiantur. Sunt enim maxima ex parte homi-nes sta tum ecclesiasticum ambientes eo tantum ex fine, et immunemterram a praestationibus habeant, ipsique a militia inamunes essepassint, in reliquo Deo lmperanti statui et proximis inutiles,

7. Sed nec potest secus esse sub superioribus ecclesiasticisRascianis : nam praeter quod culturam ex rationibus allatis omnimodeimpediunt, aliquot individua superiora in ruinam totius Dioecesisabominabilem symoniam exercent cum consecrationibus et parochiis,omnia its venalia, omnia tantum pre pecunia et plus conferentibusconferunt. Nulla habetur ratio meritorum et qualitatum requisitarumsed indignissimi officio sacerdotis et minime capaces, imo a vitaemoribus suspecti, alii vero non adimpleta per Canones praescriptaaetate, juvenes 17 et 18 annorum, imo juniores adhuc pro magnapecunia consecratur.l) Inter innumera alia exempla, Popovits GeorgiusMiskensis ante 17 aetatis annorum consecratus est.

8. Extorsionibus pro consecratione vel pro Parochia conferandafactis, alii ad incitas redacti sunt.

9. Femina mariti Capellani Komlosiensis in Consistoriali sessione1) Multa exempla rescias (observa(ie marginali in text, apartinand lut M. Nicoari).

www.dacoromanica.ro

227

-praeside Episcopo in obtinenda Parochia causam agens in collisione.eum alio competente, eadem amissa in lacrymas profusa his altavoce conquesta est in praesentia omnimum : O, me, miseram, ubi meiaurei, ubi imperiales, ques magno sudore et vi pecuniae comparaviQuis mihi, eos nunc restituet ?"

10. A protopresbytero Butyniensi occasione denominationis inProthopresbyterum accepit Episcopus defunctus') 14.000 fl. quempraetulit defuncte sacerdoti Horga aeque eandem stationem ambientiet qui in tOto clero Valachico Dioecesis hujus fuit praecipuus omni-'bus qualitabbus requisitis, liuguarum scilicet peritus et absolutusphysicus, item morum optimorum, cui denominatus nulla ratione aequi-parandus fuit. Sed noluit Episcopus cultum virum promo vere.

11. A Meletie Stankovits Administratore Parochiae M.Vara-Aiensis accepit 360 fl. cum promissione ei singelliam pro Parochiadicta daturum ; sec nec accepit singelliam, nec recepit pecuniam et'nunc cum 5 prolibus vix subsistere potest.

12. Quidam sacerdos Nagylakensis primus omni resoectu intersacerdotes tetius Dioecesis, valachicae, hungaricae, rascianicae, ger-naanicae linguarum gnarus, post plurium annorum servitia qua Capel-Janus debuit 40 aureos solvere pro obtinenda Parochia.

13. Archimandrita Moyses Emanuelovits a Georgio Popovits1Vliskensi extorsit 100 fl. (excepta taxa Episcopo soluta) qui ut possitconsecrari, dictam summam mutuavit. Post consecrationem petiit ad-hue duos aureos, s. 100 fl. et non nisi ad interpositionem Elisabethae-Putnik dicta summa ei remissa est.

14. Idem dixit Gabrieli Lazar nunc Capellanus in Vadasz eun-sdem a consecratione se amoturum, nisi 60 fl. ei dederit. His perceptis,petiit adhuc quinque £1.; miser consecrandus 9 fl. in tota sua substantiaadhuc habebat, et cum eos 5 petitos dare vellet, Emanuelovits vidensnovem florenos, omnes misero e manibus rapuit, ita ut sine cruci--gero manserit. His non contentus, noluit eum domum dimittero, pri-usque, adhuc unum imperialem ei promiserit in. natura, quem etiamdein ei submisit.

15. Ioannes Popovits Capellanus in Apathur (Apatyeu) depositapecunia Episcopo pro consecratione, et bis jam data pecunia dictoEmanuelovits, hic tamen difficultates fecit, donec 15 fl. ei adhuc-dedisset ; cum jam plus dare consecrandus non posset, jam ad januamEcclesiae pro consecratione advenientem pluries collaphisavit et percapillos eum cepit. His similia securi a non subsequendis perpetuisinjuriis et afflictionibus innumera detegent.

16. Juvenes in afflictissime statu Aradinum pro consecrationelongiuquo venientas amiculo superiori in Aula Episcopali exuti, et,donec pecuniam tulerint in. pignore retento, in indusio exire debue-

') A Kisjeroviensi a Zarancliensi (note. lui M N )

1i*www.dacoromanica.ro

228

runt : alii in ipsis colligis et indusio ab ipso Archimandrita pergvisitiautrum monetam habeant ; ea non inventa.collaphisati fuere ; hoc eve-nit misero sed nobili juveni nunc sacerdoti in Kotsuba, qui ita colla--phisatus totus cruentatus et indusio sang vine conferto ex aula Epi--scopali exire debuit..

17. Talia possunt adhuc Georgius Ha jos Csetelekiensis et Paro-(thus Csekeiensis, qui ad incitas redactus filium tamen non potuit inDiaconatum promovere,. item Sacerdotes ex Kotyklet, et Borsa, neenon Diaconus ex Higisell, quae possessio hucdum sine sacerdote est,-attestari.

18. Imo ab ipsis Aradiens: Scholae praeparatoriae absolutis nonminores factae extorsiones. Stephanus Beles Simandensis- solvit 500'fl., Petrila Florianus 200 fl., Iacobus Orgovits Szomosiensis 30in argento ; Daniel autem Horga Iarkosiensis pro Diaconatu 100 fL,qui tam miser erat, ut scholas praeparatorias. ex. gratia et beneficialaliorum tantum freqentare potuerit,

19. Alii per eundem Emanuelovits in ipso Ecclesia maletractatifuere, modo vilissimo in Altari animam. eorum blasphemendo ; hoc.evenit Parocho Berekiensi Alexandro Popovits qui pro consecrationAradinum veniens, quatuor septimanis in aula Episcopali detentus adligna secunda, unde domum redire debuit pro pecunia a quo desumtisunt 150 fl., et plus dare nequiens vix. domum dimissus cst.

20. Pro una eademque Parochia duo Capellani Kisjenavienseseodem tempore sic dictas singellias (statutionem) obtinuerunt. Uterque ruinatus est per expensasi unus vineam vendere et aureos anubili filia more obtento gestatos ad collum accipere coactus fuit ;ab alio vero plus 70 fl., in bona moneta desumti fuerunt.. Cum unumeorum tot expensis factis in desperationem actus Archimandritaediceret : Domine eo me adigis, ut prout me hic vides, his laceriscoturnis (pedes) ad Imperantem accedam." Irridens ipsi respondit:-Quid ? Scis to ubi Imperans habitat ? Scis quod tibi non liceat sinenostra facultate ea ire ?"

21. Gyulae Capellanum per Episcopum ante plures a (mos ea cumpromissione eo missum, ut in Parochum postmodum denominetur va-cantia, et sua officia ad approbationem peragentem, decrevit Epis-copus cum suis (cur ?) sine ull quaerrela ex aliqua parte contra eumlata, eo inscio, eta tacite amovere, et in ejus locum unum rascianumdenominaverat. Resciens (haec) in activitate constitutus Cappelanusante executam intentionem, (qui 8 annis jam qua talis summa inegestate, sine terra, unico fonte subsistentiae, pater 4 prolium, et produobus Parochis, uno eorum jam viribus fracto spiritualia servitiaultra quingentis familiis, in duas partes divis, et ad dimidiae horaedistantiam a se dissitis praestiterat) in causam inquirens, nihilcontra eum probare poterant ; .sed difficultates ei tantas fecerunt, ut -

fl,

-

www.dacoromanica.ro

229

,mos nisi eum ruins totius rei -suae familiaris semet salvare potueritfait etenim coactus 6 juvenes, optimam quam habuit opem, vendere.

22. Ipse modus Clerum Valachicum tractandi per superioris eccle-siasticos Rascianos usitatus longe abest, ut humanitatis principia etsensationem (sensum) honoris ei inspiret, mansuetis moribus Statusfini et suae destinationi convenienter imbuatur ; quin potius eos stu-

- dere apparet, omnem honoris et humani sensus stimulum in eo exting-vere velle, ut eo facilius arbitrarie ei impune omnia pro suo volupecum eo agere possit ; eum qua servos abjectissimos, qua propria man-cipia in despectum omnium tractant. Ita.

23. Fuerunt per Prothopraesbyterum Rascianum Arsits M.Varadini 4) in harum suinam et gallinaceam conhjecti, et non nisi

..magna pecunia eliberati.24. Diaconus_Kuviniensis (Kovaszintiensis) in carcerem pestife-

rum Aradini detrusus, post breve tempus aere vitae noxium ferre nonpotens, per Deum curat rogari Episcopum, ut dimitteretur, vet aliootransferratur, secus peremodum esse ; non exauditis precibus ejus, insequentem diem obiit.

25. Ut denunciationem talis facti impediret Episcopus, fratremsufoccati tanoua 'furti commissi reum, a vitae perversitate notum,

-contra o mnes protestationes Prothopresbyteri consecravit.26. Judeus quidam, postmadum Rabinavits nominatus, dereclita con-

juge, cum 5 prohbus, sacris Hristianis initiatus ducta in matrimoniumBristiana, adjuvamine pecuniae in sacerdotem concratus, et Parochia

_in omnium et religionis summum -scandalum donatus est, quod ipsis in.fide natis secundo matrimonio canones ecclesiastici vetant.

27. Consecrationes tactae arbitrariae non cogente necessitate inaggravium reliquorum, utique misere -subsistentium et in detrimentum.status. In Gyula ,Varsand duo rarochi et duo Capellani ; in Dud ubi150 domus aunt, est Parochus cum duobus Capellanis.

28. Consecrati sunt famuli et aurigae Episcopales (ad exemplum..Episcopi idem fecerunt Prothopresbyteri) non prout opinio quorum--clam est, juvenes, qui piis et Hristianis exercitationibus pro obtinendoPraesbyteratu in Aula Episcopali occupantur, sed qui la bores duri-ssimos et intentioni suae minime correspondentes peragebant, alii lin-gua secabant, purgabant alii equos, alii diversa servitia praestabant,

-qua aurigae, qua famuli; servire enim sine mercede erat meritum proconsequenda consecratione. Talis fuit Popovits Petrus Parochus Cla-.dovensis ; Athanasius Botzko Parochus BorosjenOviensis quidem exaula Episcopali consecratus est, bonae comportationis, sed id fuidc.ancellista. Verum.

29. Non potest hoc asseri de aliis, qui potius potu et aliis vitiisNu iltiu specifics: spui vre-unulMANTJ.') rezi si-mi

www.dacoromanica.ro

230

in Au la Episcopali ocupabantur. Quidam 1) ex ephebo factus Parochus,Aradiensis, qua talis in popina potus verberatus, captus, et ex mani-bus militum eliberatus. Alia occasione potus a militibus exutus de.nocte in popina ; quod Cons:storio debuit esse notum, nam per Se-cretarium fuit eliberatus. Item tempore nundinarum in tentoriis fuitverberatus, et ebri us per vigilias exinde a bductus.

30. Modestia vetat enarrare, cualem duxerit vitam BasiiiusGeorgevits aeque Parochus Aradiensis, adhuc in aula Episcopali quaephebus existens. Ancillam duxit ex nunc inhabitat domum propeResidentiam pro Prothopraesbyteris excipielad is destinatum.

31. Elias Tornyanszki ex aula Episcopal] factus Parochus Mene-siensis ebrietate morbum eadum sibi contraxit. Ejus vita in Aula fuit_et est scandalum.

32. Prothopresbyterum BorosjenOviensem in hoc officio senia-confectum sine ulla ratione ammovit, et pro magna pecunia alium in.ejus locum constituit. Prothopraesbyter sibi conscius nihil peccasse;-errumpens in servilia et indecentia de Aula Episcopali, quae hic locinon possunt proferri illico in munus suum repositus est.

33. Sed ob pecunias simplices monachos ex Turcia venientes,contra altissimos ordines in Parochos denominativ, qui divitiis cumu-latis, in suam Turcicam Patriam remeare (redire) solent. Quid talis-doctrinae christianae. Promulgator egerit Szentesini unde cum scan-dalo sui status, et Ecclesiae (post secundum actum amottus fuit) etnunc in alio loco applicationem quaerit, facile poterit rescivi, quippecui jam prius erat barba scissa.

34. Qualis adimpletio Altissimarum Ordinationum observatasit, patet :

a) Ex Intimato Consistoriali d-tto 1-ae Febr. st. vet. hujus anni,quo Altissimi Ordines d-tto 11-ae Febr..1812 sub N-ro 29'26 a b Excels° ..Consilio Hungarico Locumtenentiali super praestanda relatione statusParochorum emanatae, executio post quatuor annorum decursum pri-mum demandatur, quali remora 'cum .magno multorum detrimento pra-epedita est, reddundatio maximae consolationis ex tanta benigna soblicitudine et gratia Regia.

b) Ex neglecta publicatione Intimati Altissimi, vi cujus sepulturamortuorum prope Ecclesias prohibetur, unde in Nagylak eum annopraeterito Notarius sepulturam prope Ecclesiam impediret, fun eraliainterrumpi debebant ; vulgo autem sepulturae insistente, scandalumexortum, et vix ingratas sequelas haec res non ha buit.

c) Ex mandato Consistorii d .tto 21-ae Octombri st. vet. 1815 ad.Prothopraesbyterum Kissjen.Oviensem sonante, quo Eidem procuratio

1) In prima ciorna e sters numele lui Novak Dimitrievits inlocuit prin quidama, iar=in ciorna 2-a pe care se pare ca o dadea spre consultare unui prieten M. Nic. adaoga marginal: Novak non nomino, interim nihil contra eum, sed contra Ethos dicitue.

.

§i

www.dacoromanica.ro

231

Prothocollorum in Ecclesia Zarandiensi pro natis, defunctis etc. in-jungitur, quippe, quae secundum verba in mandato contenta, in men-tiona ta Ecclesia inde a 21-o anno non reperiuntur. Quod si verumest (probant omnium contrarium Parochi Zarandienses) sequitor nul-lam unquam habuisse curam in adstringendo Cero, ad observandaAltissima mandata, immo annuas Altissimo Loco factas RelationesProthocollis Ecclesiae fund atas fuisse falsas et vagas. Si hoc ita est,in loco a Residentia Episcopali non in 4 horis distante, quomodo f,cleshaberi potest, coram quae relata sunt, et quotannis referri debent,de comunitatibus longiuquo distantibus, et Parochia rudissimis gau-dentibus, qui nulatenus comparandi sunt iis, qui prope Aradinumdegunt (vivunt) ut sunt Zarandiensis.

In eodenal.) mandato dicitur ex relatione Deputationis 21-ae Oc-tombris st. vet. consistorialiter determinatae Zarandini habitae, illudquoque innotuisse, quod Sancta Unctio in dicta Ecclesia non repe-riatur ; illud verum est, sed bis cum vasculo itum est pro ea ad Epi-scopum, qui recusavit dare, nisi monetam ei praestiterint, inqulensZarandienses esse divites.

Non scopus ille, ut medellam adferant abusibus irreptis, vel utbonum ordinem in observanda disciplina ecclesiastica introducent,aut ut videant defectus obtinentes, vel statum Ecclesiae noscant,causavit hanc Inquisitionem seu. Deputationem in pago Zarandiensi,nunquam tale quid susceptum est in Dioecesi Aradiensi, quae nequesensit se habere Episcopum : verum scopus verus (genumus) erat, utpraetextum quaerant loannem Popovits ejatem vicarium Prothopraes-byteratus ab officio amovendi, quod in negotio Dioecesis ad Altis-simum Thronum qua Deputatus pro humillimis precibus ValachorumVestrae Majestati Sacratissimae substernendis, ut Episcopum nationeValachum eis clementer denominare dignaretur.

Ex facta hac Inquisitione per exmissum M. Manuilovits Archi-niandritam sub Administatione Comitis Brankovics luculenter apparetstudium alienum Rascianorum et inquissimus eorum a gendi moduscum Valachis ! Circa vesperas adveniens Emanuilovits praecipuisPagi et sacerdotibus ad se accersitis ad separata cubilia non infor-matas clausit, suosque famulos ad januas jubens agere vigilias servatacruce proprio collo appensa separatim illos jurare coegit ; quae resusque post dimidiam noctem protracta est. Agendi modus tam inde-cens, crudelis fuit, et tantopere exacerbavit homines, ut judex vixeos sedare potuerit : vi etiam volebant ut falsa, et sibi penitus ignotavel efferant, vel conforment, et hac quidem ratione scandalosissima.Hominem jurare remitentem excommunicavit, tantopere Sancta Deilege et potestate sibi concredita, in utriusque opprobrium et despectum

Praje0i (M. N.).4)

www.dacoromanica.ro

232

abusus est. Primo crepusculo profectus est') ad domum cujusdamSacerdotis, quem pro equis ad domum pagensem miserat, et ejus con-sorted ob partum 24 horarum adhuc debilem, et lecto fixam inhuma-nissime agressus est. Tota inquisitio versabatur tantum modo circavitam memorati Popovits, eotum qua Deputati existentis. Cum dictafemina pro debilitate et menu vix affari valens (potens) dixisset,nihil omnium se scire, quae ille vi, et contra conscientiam extorquereyoluisset tun'. ille his verbis in eam invectus est : Mentires tu scrofa,Deus te puniat, tu maledicta et excommunicata, nunquam te Deusex hoc lecto suble vet ...", et aliis similiter horribilibus Quo temporerecte domum rediens sacerdos maritus et ab extus audiens invectio-nes intravit et pavescentem cunjugem a maledictionibus liberavit.His ex rationibus nec equos voluerunt illi dare ad praejungedum.

Similia agit et ejus frater Michael Emanuilovits Protho-praesbyter M.-Varadiensis, qui nulla ratione habita sacerdotes utmancipia tractat. Parochus Kereks negiensis ita fait ab eo afflictusschommatibus, ut domum rediens apoplexia tactu. s, et tardius exindemortuus est.

. 36 Hic Prothopraesbyter contra omnem institutionem septemProthopraesbyteratus solus tenet et administrat, ut ut in consequen-tia remonstrationis per Communitatem M.-Varadiensem 1812 Archi-episcopo factae, omnes Prothopraesbyteratus providendi fuisset suesProthopraesbyteris ; et nunc etiam tantum in 4 Prothopraesbyteratibussunt nominati, et quidem Administratores solum, et hi titulo sunttantum praepositi ad facilitanda priori negotio, in reliquo autem po-titis qua ejus satrapae considerandi veniunt.

37. Hic igitur qua Praeses filialis Consistorii M.-Varadiensisex 7 adhuc Assessoribus compositi, resolutas omui Assessorum annuassollutiones pro se retinet.')

36. Cum juvenes (ignari et plane feri) sacerdotium ambientes adConsistorium M.-Varadiense venirent, ubi unus aut alter examinatur,arbitrarie plures intrare tacit, quibus non examinatis, sine scitu etconsensu reliquorum Assessorum, attestata extradat, et Aradinum proconsecra tione mittit. Tales Juvenes M -Varadini per eum omnibusoppibus spoliantur, atque extorquentur, Aradinum demum venientes,per fratrem ejus penitus exuuntur, et taliter ut,que tenui substantiaet mente pellentes, ad incitas rediguntur.

39. Hic suum anuum salarium Episcopo cedens, hac conditione,ut proventus Episcopales sic dictam singeliam et sydoxiam ipse prose incassaret, cum ob temporum arduitatem, et nimium defectum,sacerdotes fame colluctantes, has solutiones praestare nequirent, par-

4) (summo mane accessit) M. N.') Its retinet solulionem notar. Florian et accipiens quietantiam 300 fl , a Galsensi nun-

quam tamen ei salarium exolvit (M. N )

35.

www.dacoromanica.ro

233

Aim per eum incarcerate, et pessime tractati, partim eorum LibriEcclesiastici, in pignus sunt, quibus carentes sacra celebrare nonpoterant.

40. Cum pro onomastico suo die Diaconus Rojtensis') ad se con--stitutus, ob interventam Matris mortem comparere haud potuerit,expetit;s a Judice nobilinum persecuto ribus, in compedibus eumdemad se adferri jussit, et non iusi oppositione incolarum factum est, utin vincula non conjiceretur, attamen per eosdem persecutores M.-Va-radinum deductus catenas in proprio sacco portare dtbuit, unde mi-nusculo tantum oblato dimissus est.

41. Parochus Mekkerekiensis, quaerela incolarum coram Con-sistorio contra eum delata, ad trium mensium detentionem, et 36 fl.refusionem per idem Consistorium condemnatus, comparente nepoteYarochi domum dimissus, per Protho-Praesbyterum, nec sententialata, unquam effectui data fuit. Sed innumerosissima sunt quae idemarbitrarie agit. Sententiae per convictos appellatae Foro Superrevi-sorio tantum ex interessentia non submittuntur : tales praevaricatio-nes apparebunt ex Consistoriali Prothocollo.

42'2). Monasterium S. Simeonis, sedes prius Episcopalis in pre-,.dio Episcopatus, solius Cleri manuali opera, jumentis et expensiscirca 1783 sub Episcopo Pachomio 3) Constructum (: cujus vita durantecitra operas manuales 12 fl , annuatim ad expensas factas concurreredebuerunt :) recenter denatus Episcopus Avakumovits totaliter rui-navit, res eo pertinentes pro pecunia distraxit, imo campanas exturci Monasterii, Ecclesiae Aradiensi dictae Episcopali, pro pecuniaex cassa ejusdem vendidit. Hac ratione Sacerdotes qui pro suis

hospitio ex cipiebantur, nunc cum scandalo maximo in popinis etin foro condescendunt. Ipsi inhabitores pagi dicto monasterio adja-centis omni spirituali provisore carentes, non nisi diebus festivis,,quibus, unus aut alter Parockus Aradino ad duarum horarum distan-tiam eo proficiscitur, sacra audire possunt. Exquo defectu Sacerdotis.constat homines sine omni spirituali ultima provisions esse mortuos.

43. Quantopere conentur Linguam excludere cum detrimentoZoctrinae Christianae, praeter media subtilia, quae adhibent, et variospraetextus, documento est, quod sub Administratione ArchimandritaeBrankovits ja n interdicta sit Praeparandis aliqua pars cantus

postmodum eo ab officio amoto, Archimandrita HodosiensisManuilo wits contra usum vigentem, etiam Evangelii in Lingua va!a-chica lectionem interdixit, et ea m in linguam nec rascianis, nec va-lachs, prioribus longe copiosioribus intelligibili, ad omnium consola-tionem introdux it 4).

9 Olih S. bliklo,siensis (din San Miclansul rominesc).2. In dreptul paiagr. 43 nota marginal:A : De his to informeris ; ita earn per alias havoc

4tonfirmare possis (M. N )') dicitus sub Sinesio (M. N.),4,. Ipsi civiles et sacerdotes haec conferment (f. 24', M. Nicoara. Noti marginalk).

vain-

www.dacoromanica.ro

234

44. Brevi tempore postmodum Parochus Aradiensis Novak prop-ter lectionem Psalmorum in eadem Ecclesia Episcopali (S. IoannisBaptista) lingua valachica more eousque obtinente, peractum, ad Con-sistorium fuit citatus quae res ipsi tamquan criminale delictum fuitimputata per Archimandritam mentionatum : imo post multas expro-bationes et deshonestationes volebat eum, hac de causa carcere pu-fire, et ejus factum in prothocollum infere ingeminans (dicens) : Envide scriptum Archi-Episcopi, quo severe inhibet lectionem et cantumValachicum". Haec evenerunt hoc anno mense Februario. Qualernconsolationem potest Dioecesis Aradiensis ab Archi-Episcopo seuEpiscopo Rascianico jam sibi polliceri !.

45. Imo cum maximo scandalo in ipsa Ecclesia alta voce invec-tus in Praeparandos, dictus Archimandrita, injuriosis verbis ob uni-cum vocabulum valachice prolatum. Alumuum vero Gymnasii Regii,quod Gloria Patris et Filii etc." valachice in Ecclesia dixerit finitisSacris ad se accersitum collaphisavit 1).

46. Prothopraesbyter Aradiensis injunxit Parocho Radnensi Ke-rekes, nunc Sztefanovits nominate, ut in sua Ecclesia linguam ras-cianicam introducat, eum valde infense tractat, ouod suo mandatoobtemperare nolit, ille autem non potest, Communitas enim est pureValachica, et ipse Parochus penitus ignarus Linguae rascianicae, ex-cepta lectione, quam consilio Rascianorum, qui asserere conserveruntversatiorem quampian futurum, in lectione linguae materaae, si priuslingua rascianica legere didicerit, et deinde studio satis faciendi eorum desideriis, communiter addiscere solebant 2).

47. Sabas 'Moly Tit. Consiliarius occasione funeralium denatiEpiscopi A vakumovits, hanc curavit Praeparandis nunciari declara-tionem, quod si iidem inceperint valachice canere, eos ex Ecclesiaexpelli curaverit, non considerato eo, puod ex omnibus partibus proultimis his exequiis Clerus Valachicus in copia conflueris.

48. Quinque aut sex Rascianorum superiorum arbitrariae actio-nes (puid si plures essent !), cum opressione et summa injuria Vala-chorum patent vel ex ratione qua Ali impune et iniquissime Valachosimpedire conantur a petendo Episcopo Valachico.

a) Ex hac ratione Ioannem Popovits Vicarium Prothopraesby-teratus Zarandiensis Deputatum, ab officio amoverunt adhuc Vien-nae existentem.

b) Director Districtualis M-Varadienss Piispoky, aeoue Depu-tatus ad Altissimum Thronum in eodem negotio Buda fuit jussus do-mum redire per Superiorem Inspectorem Nesztorovitsium, alium prae-

1) In copia destinsta de M. NicoarK celor cointeresa(i diO Arad, spre consultare §i con-firmare, la nota marginala sta scris : ,A vobss hoc", iar la alta copse (f. 129) la acela§ paragraf-gasim : A Iroffesoribus: Mihucz".

2). Aeste dela Pope din Cuvin Georgie inaintea elorlalti, §i Kerekes va spun asta,pope Georgie, spune-i numai dela mine (M. N.).

.

www.dacoromanica.ro

235

textum assignantem, qui nullis precibus ea permoveri poterat, ut adsummum pro 14 diebus ei facultatem daret, in reliquo firmissimeasserebat; summum fuisse peccatum contra Anarchiam, Deputationemad Suam Majestatem Sacratissimam mittere, Metropolitam esse caputEcclesiae, et ad ilium esse eundem, eoque insistebat, ut DeputatioBuda Carlovitzium iter suum dirigat.

c) Prothopraesbyter M-Varadiensis non tantum propria auctho-ritate et nutu Clero inhibuit petitionem Episcopi Valachici, a SuaMa iestate, sed etiam ipsis Consistorii Assessoribus in simul consti-tutis contra eorum voluntatem severe id prohibuit, adjicendo, quodsi puis pro subscriptionibus venerit, ut talem in vincula conjiciant.

d) Prothopraesbyter Aradiensis publice decalamando, quod talipetitione intendant, eos unire, non abhorruit tali occasione etiamverba qua si per .Vestram Majestatem prolata fingere, quod scilicetArchiepiscopo hanc fecerit declarationem : Valachi volunt Episcopuravalachum habere, bene I Ego demandabo Episcopo M.-VaradiensiGraeco-Catholico, ut its unum nominet.')

e) Patet hoc adhuc ex modo et ratione qua per dictum Protho-praesbyterum Aradiensem partim solum et in suo Prothopraes byte-ratu, partim cum Titulari Consiliario TOkoly in alieno Prothoprae-sbyteratu attestata fraude et vi ab hominibus extorta sunt, ad pe-ten dum pro Episcopo Aradiensi Archimandritam Brankovits, itaMikalaka, Cuvinii, Covassintzii, Paulissimi2) (Menesini, Radnae, Soj-mosini).

49. Modis subtilissimis contra Intentionem Altissimarum Ordi-nationum eas eludendo media adhibent in impedienda culturaValachorum, ita

a) Odium fovere conati sunt in Ecclesiasticis contra scholasPraeparatorias et in iisdem erudiendos Juvenes, tancpam hominesprincipiorum pro religione perniciosorum immo multi 6acerdotesmetuebant ad scholas vel Proffessores ire, ne notam aliquam incurrant.8)

b) Saepe cum summa indignatione et invectionibus, saepe autemabsolute nolebant pecunias in Communitatibus pro Scholis collectasin A ula Episcopali percipere. Prothopraesbyter Kisjenoviensis duo-bus fere annis 572 fl., ex decinadatate salariorum Ludimagistrorumcollectos sine ullo fructu apud se retinere coactus fuit, quia omnibusadhibitis, nemo tamen earn percipere voluit.

c) Archimandrita Hodosiensis Moises Emanuelovits occasionetalis pecuniae sibs consignandae, hac admonitione usus est : Quidistos miseros homines tantum affligitis, cum ista collectione".4)

') Aste le-a zis preotului din Radna ; ada-le aminte popii Georgie din Kuvin care mi-leaspus la popa Pavel inaintea celorlalti, cum si celui dela Socodor Lzapos, Botzko. etc. 1. 249.

2) Vezi st puteti dovedi aceea, ca n'au voit b.piscopul sa lase sa fie GAIsanul Assessor,ce a zis etc. (idem).

3) Aste dela tine le §tiu ; vezi sa ai dovezi, data specifica .. etc.: Pepe a zis Kisineanului:Asa ea dracul pe cel ce a facut scoalele acelea Aste spuse lui Nestorovici Inca s'au facutcunoscute. (idem)

4) Namesnicul. (M. N.)

tigi

si

www.dacoromanica.ro

236

d) Ipse Superior Inspector cum indi6natione dixit Proffessoribus:Cur tanto numero Juvenes in scholas assumitis ? Cui bono hoc ? Cum

-essent miseri, inculti et malevestiti, asseverabat, hos esse vagabundoset tantum ideo venisse ad scholas, ut militiam effugiant.') Nec voluitProffessoribus jam a 4 annis hoc munere summa cum assiduitate, etdistinctione fungentibus, quorum quivis plura opuscula moralia prin,-cipia continentia et pro Iuventute ad mandatum superioris Inspect°.ris ex Germanico in Valachicum sine ullo effectu verterat, DecretaConfirmationis, saepe id sollicitantibus dare ye] effectuare, except()Proffessore et Seniore Mihutz, qui hoc anno primum tale obtinuit(accepit). Quod ipsis quidem valde cordi est, turn quod sciant in aliisInstitutis Proffessores jam pridem his Decretis esse provisos, turn.etiam quod ipsorum merita ni.hili pendantur, et incerti de sua futura-sorte sint.2)

50. Civis Aradiensis Gyura Hornoj pro majori commoditate stu-diosae Iuventutis, 1812 obtuler4t ampla et idonea aedificia, in salubriloco sita. Recusavit postmodum supremus Inspector (cur ?) hoc gra-tuitum oblatum acceptare, quod Sabbas Arszits ampli aedificii proIuventute exstructionem et cum praeditis in perpetuam dotationem-promiserit. Ob tale magnanimum oblatum dignata est Vestra Ma-ijestas praefatum Arsics clementer praeroga fly's nobilitaribus donare.Sed oblati exequendi nullum indicium apparet : unde studiosa luven-

-tus in obstruso, a cultioribus sejuncto, humido et valetudini nimiumnoxio loco, prope Scholas habitare debet, quod secundum relationemMedici Superiori Inspectori submissam, ratione structurae, loci etcommoditatis, pro tam copiosa Iuventute excipienda, sunt vale.tudiniminime conveninentes. Nulla tamen sub versatur ratio firma et suffi-ciens, quare primi oblatum acceptari non potuisset, sine tamen injuriaalterius. Cumprimis quod necessitas aedificii pro scholis usque extru-ctionem novi per Arsits promissi, et per se probabat, et per Prof-fessores Instituti, Inspectori probata sit. Praeterea eo a fortiori ac-ceptari poterat, prioris oblatum, quod Proffessores demonstraverint,hac ratione magnum emolumentum Fundo Scholarum utique tenuiaccessurum. 1-o) Per summam 320 fl. quos Proffessores titulo quar-terii a Communitate Aradiensi sibi annue resolutos, Fundo Scholarise cessuros declaraverunt. 2-o) Per summam 600 fl. adminus, quaeex elocat tone domus (si utique tlocatae) per Ars cs pro schola desti-natae, necdum tamen in eum fmem adparatae reddundaret. Per quamdupplicem summam quinque amorum saatio magnum augumentum ac-cessisset Fundo.

') Aste dela voi (M. N.)2) Aci sa dati toate ale voastre in scris, si fulminatoria` care mi le-ai trimis nu demult

ca venindumi tarziu, n'am putut a le pune aict insa sant cunoscute; numai cu indritznealktoate cu amaruntul circumstalitor. (M. N) f 250.gi

www.dacoromanica.ro

23T

51. Esaias Mihailovits Hegumenus in Monasterio Bezdin me-diante Nesztorovits impetraverat a Vestra Majestate facultatem Au-gustissimi Imperantis a ffigie cum inscriptione Valachica et Rascia-nica, pro pube in Scholis Pagensibus (ad vivum exemplar praeoculis habendum) distribuendam aeri incidi curare. Ob tale fac-turn dictus Mihailovits benigno Collandatorio Regio donatus est. Sedne felicitate hac frui, Augustissimum nomen Materna lingua legere,concessum fuit Valachis. Nesztorovits enim sumta in se operis effec-tuatione, citra omnem intentionem Mihailovitsii et resolutam petitio-nis, Inscriptionem Valachicam penitus exmissit, et tantum Rasciani-cam curavit incidi. Imo per jactantiam hoc etiam tanquam donumValachis a Rasciano oblatum, cum assereret, animadvertenti Proffe-ssori et Philosophiae Doctori ') : ,et quod a Valacho profectum, etquod Valachica inscriptio emanserit, contra intentionem auctoris, perconsequentiam Valachici pueri in pagis nec legere nec intelligere po-tuerunt" in summam iram actus compedibus minatus est, asserensidem esse Valachum et Rascianum, .nec unquam se discrimen aliquodpossurum.

52. Studii linguae rascianicae in sell°. las Valachicas introductinulla prorsus causa est nisi praetextus sub quo insensibilliter mixtumInstitutum reddatur : approbe enim constat in Possessionibus, nontantum ubi aliquot familiae Rascianicae inveniuntur, sed etiam pureet pute Valachicis teneram puben Ludimagistros habere Rascianos,et Linguam rascianicam discere debere. Quanto esset utilior et magicnecessaria studii linguae Patriae i. e. Hungaricae introductio in In-stitute Aradiensi, non est opus multis probare. Hoc omnes agnoscunt,et desiderant, imo et ipsi Inv enes.

53. Omnium pecunia rum pro fundo studiorum destinatarum Ad-ministratio Rascianis concredita est, et ab its dependet ; unde Valachiomni penitus medio pro luventute in studiis sublevandae destitunu-tur. Prout enim Rasciani omnia quae G. n. u. r. nomine veniunt, indeab initio nomine rascianico insignire dolose sciverunt, et omnia subrascianicae gentis nomine studioso comprehendere fecerunt ex al-latis motivis ita etiam Cassam dictam Nationalem, magna ex parte,sive mediato, sive immediate a Populo et Clero Valachico, ut potenumero suo Rascianis multo majore, et ab Episcopis eidem praepo-sitis conflatam, Rascianicam appellarunt, et tanquam pro its tantumdestinata actu habetur. Quod magna ex parte a Valachis collecta sit,

1). Aste cu mare foc le spur ea Iorgovici, cand fusesem amandoi la el acasa intro sera.In alts copie tot a Iui M. Nicoarb. (f. 1b0) gasim : lorgovits 13-a Decembris coran Galsenst etDiaconovits, Nestorovici : ego introducam hnguam rascianicam in locum vestrae rudis at noma-dicae et berbaricae valachicae, quae est incapax culturae" etc.

La punctul voi aveti toate. N. B. Serbu Si Czikindsal pe cum sunt lucrurile §i pro-cum mi-au scris odata, mai multi sa ceara pe Czikindeal asisderea sa graiasca pentru Manastiresi 60 000 fl. banii acestia sa fie pentru scoale sa fie fundul Rumanilor. Asisderea la toatesatele sa graiasa ce bine au a asteptare dela Putnic, care nu e Ruman 1. 250 I I.

FO

gi

www.dacoromanica.ro

,-238

vel ex caducitate, recenter dena ti Episcopi Ara diensis, Dioe cesis pureValachicae centena millin superante videri potest.

54. Nullus unquam Valachorum, qua talis ex s. Cassa participa-vit. Etsi modernus Archi-Episcnpus Carlovitzensis in aliquantulumtantum, a consuetudine suorum Praedecessorum, et contemporaneorumEpiscoporum discedens, promotionem culturae inter Valachos promo-vere voluisset, prout hoc de Rascianica Gente plurimis modis proba-vit ; nihil profecto fa cilius fuisset, quam de modo, et ratione sollici-tari, quibus institutioni et educationi aliquorum saltem, pro Clero tamnecessariorum Individuorum provisum esset ; cumprimis quod negarinon possit ; eidem statum rudem Cleri Valachici potuisse, oportuisse,et revera fuisse per bene notum, qui saepe pro argumento tulit de-fectum cultorum virorum inter Valachos.

55. A tribus aut quatuor inde annis plures Archimandritaedenominati exstiterunt, sed nullus Valachorum Archi-Ep scopus ope-ram adhibuit ut Nestor loannovits (Fogorasanu) Hegumenus in Mo-nasterio Bessinova, natus Valachus, pro Episcopo in Transylvaniadenominetur, ut ut ab illo tempore plures aetate, meritis, scientiis etlinguarum peritia, atque servitiis, et moribus multo inferiores, et cumeo nec in comparationem venientes, in Archimandritas denominatisunt, (: et tamen loannovitsium nondum invenit dignum Archimandri-tae dignitate, tales denominati Archimandritae nullo tamen modo velaequiparandi Ioannovitsio sunt isti : Krestits Archimandrita Crusedo-liensis, nullius linguae praeter rascianicam tanto minus scientiae ali-cujus gnarus, item Archimandrita Besdinensis, de quo asseritur, quodnec scribere quidem sciat, .Hodosiensis Moyses Emanuilovits facta in-vestigatione in ejus vitam, et ante, et post denominationem, compe-tietur, quod non tantum statum ecclesiasticum adeo sanctum, sed ip-sam humanitatem turpiss me dehonoret, eo usque prolapsus est 1).

56. Unicum sui in Valachos studii exemplum dedit Archi-Epis-copus occasione Comisionis Religionariam dissensionem, in ComitatuBihariensi exortam, concernentis, et cum fine saeculi praeteriti M-Varadini habit9e ; nisi hac ipsa re maximum partium studium, et abalienationem a Valachis facto comprobasset. Scilicet hac occasioneplures Valachos pueros numero 12 et nobiles, Carloviszium ea cumintentione declarata ferri curavit, ut ibidem educationem necessariampro statu ecclesiastico accipiant sed miseria et maxima inopia offlicti, omnibus necesariis destituti, maxima ex parte interierunt. Duosaut tres ex omnibus iis, domum redierunt post magnum temporis dis-pendium, cum tota eruditione, in qua ibi per plures annos institutierant, in cognitione solumodo linguae rascianicae consistente quamin tota peripheria unde erant oriundi, nemo mortalium intelligit, tantominus autem loquitur 2).

I).')

ad a furat potirul, 1-au dat pentru pari. (M. N,).cf. doc. LVII din 15 Noembrie 1815 (C. C. B.).

:

§i

www.dacoromanica.ro

230

57. Valachus Juvenis Dioecesis Aradiensis absoluto cursu Philo-sophico, et Juridico in Academia Regia Pasoniensi cum Eminentiaemorum, et studiorum calculolinguarum Latinae, Hungaricae, Germa-nicae, Valachicae, probe gnarus, ordinem Ecclssiasticum amplecticupiens, linguae Rasc anicae (in hunc finem inevitabiliter necessariaesuppositae) et Theologiae condiscendae gratia Carlovitzium profectusest ea cum inviatione (nimis difficulter a Consistorio Aradiensi ac-cepta) ut ibidem ex cujusdam Civis Aradiensis Bozsics pro Juveni-bus ejusdem Dioecesis, studiorum causa illuc profecturis, jam a phi-ribus annis, plurium millium facta legatione, annuum stipendium insui sustentationem percipiat. Hic igitur Juvenis Ioannes Mihutz, sta-tui Ecclesiastic° notus, optima specimina exibens, absolutus Philoso-phus et Jurista, unicus Valachus, ex quo in tanto defectu multumsperari poterat, nunquaux vel minium attentionem Archi-Episcopi, de-fectum aptorum individuorum inter Valachos utique per bene nos-centis, sibi conciliare potuit ; 1811 in stipendii rationes accepit 120fl. in valore bancalium nominativo (: in Alumneo, quod est de Insti-tuto cuique patens, nee ad 'vitae necessitatem sufficiens :) qui insumma calamitate coostitutus, per 4 annorum spatium linguaiu illy-ricam perfectissime a ddicens, et Theologica studla insigniter absol-vens, nunc Augustissimo Imperanti cum emolumento in statum re-dundaturo, sua homagialia servitia, qua senior Proffessor (actu de-nominatus Director) in Institute Valachico Praeparandorum Ara-diensi praestat.

Haec sunt Majestas Vestra Sacratissima, et his similia innume-rosissima et inexplicabilia, quae culturam in Populo et Clero Vala-chic.) penitus suppresserunt, atque impediverunt, ut a saeculo et plusjam sub Clementissimo Divorum Antecessorum sceptro per MajoremClerum Rascianicum gubernatus, et in proprios fines instruments in-star adhibitus, neglectus in omnibus, et suae sorti derelictus, in ru-ditate abhorrenda, et ignorantia crassissima huc adusque permansit,atque beneficiorum ex cultura paterno zelo per Vestram Majestatemet gloriosae reminiscentiae Praedecessores promota emanantiuma par-ticipes esse haud potuerint. His de causis idem populus et clerusDioecesis Aradiensis pure Valachicae (in tota enim Dioecesi ne unaquidem Communitas Rascianica reperitur) tam flagranter a Majesta-tis Vestrae Sacratissimae Clementia homagialib us precibus exoratEpiscopum natione et animo Valachum, qui non ideo se talem dicat,ut inter illos promoveatur, (prout factum est, et actu fit) re ipsaautem plus noceat.

Hine supplicat adhuc idem Populus et Clerus cum homagialidevotione Vestram Majestatem Sacratissimam, ut ad eruendam yeti-tatem, et pro evictione omnium sibi per Clerum Majorem Rasciani-cum dolose illatarum turpium injuriarum, et gra vaminum, prout su-

www.dacoromanica.ro

240

perius continentur, dissinteressatam Comissionem clementer ordinaredignaretur ; quae in nulla relatione, sive mediate, sive immediate cuntArchi-Episcopo, aut e Consistoriis Aradiensi, vel Magno-Varadiensisit et si exposita gravamina, oppressiones et afflictiones non fuerintcomperta vera, quae commissa sunt, et quae actu, v]gent, atque ob-tinent, Clerus et Populus Valachicus expensarum omnium refusionem.in se summit.

Viennae 17-a Julii 1816.

Acad. Rom. Ms. 2443').

M(oise) N(icoara.)Valachorum Dioecesis Aradiensis-

Deputatus.

LXIX.Dimitrie Tichindeal catre Moise Nicoara,

18/30 Julie 181Inca fiind la Arad Fra.lia Ta, am scris lui Mihut, ca sa ceara.,

pre Chenghelat Arhimandritul de Episcop la Arad. Dara indatA dupa.aceea am scris alta in care i-am spus cä. fiind Kenghelat In casa mea,gi standu-mi la spate am trebuit ce am scris, scriu.

Acuma to indrept aga. Du-te la Hohenwart gi in contra Arhi-mandritului Pavel Kenghelat cuvinteazg., incred nteaza -i ca pomenitulArhimandrit numai va ingele pans se va face Episcop la Arad,dara pre Rominii din Dieteza Aradului uniti nici va, nici 4i poate,fiind Sarb, a-i face.

Nu va. zic : CI an contracuvA.ntat mai deunazi in scrisoarea saMitropolitului la Carlovetz trimisa, ca deli caudva au dat lui Da-rabant revers, Sabba Arhimandritul Sarbilor gi alt sobor a Tridec-ticului dela Papa ajutor cerand gi doba.ndind uniti nu s'au fa,cut,agigderea gi el a pasi cugetl.

Cei mai mult igi face provocatie pre gregala S. Petru gi Pavelcari in poclinta fusers primiti, agigderea gi cu el se are a intelege,

Cauta. Arhimandritul Kenghelat Vladia la Arad sa nu fie, ca-apoi te-ai &cut de rugine inaintea Romanilor.

D. Tichindeal.Episcopul Vrazii-Mari S(amuil) V(ulcan) au fost eri aicea.

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 238.

!). Se game mai multe copii, fragmente ciorne. f. 112.127, 245 passim.

sa-i

qi

Sa...1

www.dacoromanica.ro

241

LXX.,,Haec scribit Kengelatz Director. Asta e vrednica de tinereaaminte; scrisa de Kenghela$ Directorul in vremile cand se lucra

pentru Episcopul runifinesc la Arad" (M. N.)

A-Episcopi Transylvanienses, item de Munkacs, a Major per il-lustris B. Wenk(heim).

confiteri debet. Unicum fuisse in Clero Rascianum denomine Paulum Kengyelatz, qui post haustas in Exterorum RegnorumUniversitatibus scientias ad Patriam redux per cottum TemessiensemEpiscopum Petrum Petrovit 9, jam senior fratrum acceptatus, et inArchimandritam creatus, post consecutam a dicto suo PrincipaleDioeceseos directionem illico in Aula Episcopali ad apertas per seclericales sholas Valachos quoque absque distmctione nationis susce-ptos in Theologicis, et aliis clero necessariis scientiis Valachice etiamimbuere acceperat. Quive per biennium eos cum Valachis feceratprogressus, ut omnino ex its numero plures distinctiores caeteris longe ,cultiores actu inter reliquos et ante, et post eos creatos, cognoscibIlesprodiverint sacerdotes. Ast proh dolor ! Hoc saltem vita comite Epi-scopi Petrovits duravit, nam hoc mortuo prouti dictae Kengyelatzi-nae scholae clericis dispulsis, per divitias culturae praeferentes inJudaicos censum ferentes fornices conversae exstitere, ita quoqueArchimandrita Kengyelatz ad Monasterium (St. GyOrgii I. CottuiTheme3iensi adjacens) retrusus, ranchores culturam odientis Hyerar-chiae adeo experiri cogitur, ut non obstante eo, quod Archimandri-tarum omnium et senior, et maxime capax sit, tamen pluribus vicibusin propositione Episcopali ita praeteritus extiterit, ut nec occasioneultimo celebratae synodus vel ad candidationem positus habeatur,verum qua vir scientiis plenus, et plurimarum linguarum gnarus cumdetrimento et cleri et populi inter monasteriales parietes, et sylvosaspartes retrusus inutilis de praesenti haerere debet. Quare ? Quiaclerum necessariis scientiis, et studiis imbutum se habere velle mani-festis probaverit exemplis. Ut autem culturae oppressores sawnerga virum hunc iniquum ranchorem coram populo palliare, ipsumvero populo exosum reddere possint, apud populum divulgarunt, eun-dem populum ad ritum catholicum perducere intentionari. Ubi tamen siin causas iniquae viri hujus persecutionis aliqui nefors uberius inda-gare liceret an id potius ideo non fieri comperiret, quod eundem abantenatis Marusianos quondam partes habitantibus, RascianisatumAradiensis Dioeceseos descendentem esse sciant.

Acad. Rom Ms. 2444, f. 241-243.


242

LXXI.

Ioan Thomici, Protopopul Caransebesului, catre Moise Nicoara,

Iubite Priatene !

Foarte puling vreme avui a-ti scria ceva mai mult, farce numaivei sti ca sant sinatos si scrisoarea cea cu posta din urma. amprimit-o carea mi-a facut bucurie si au mai dat puling vials nadejdii,ce mai se stinsese ca vom capita la Arad Vladica ruman. Radova-novici de curand mi -au scris si intins se pla age asupra tusei, cum ca-imanca. plumana ; il astept in Luna aceasta la Caransebes ca Inca exa-menul si vizitatia anului acestuea aicea in protopopiatul mieu si im-prejur. Iara de aceia in.trebare ce m'ai fa.' cut, aceea s'au intamplatpre vara anului 1813. A$ vrea sa stiu de ce intrebi de lucrul acesta,ca daces va fi farce vreo vatimare sa poci mai pre larg arata.

Acuma te las sub acoperamantul lui Dumnezeu si mai scrie-micat de curand, si fii sanatos.

Thomici Joan m. p.Protopop

Din Caransebes 2-a August '816.

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 253 (in cirilice).

LXXII,

Dimitrie Tichindeal, catre Moise Nicoara.

Becicherecul mic 1816 August 14

Domnitale on cand imi scrii, iti place, scrisori Lira cap, onfira. picioare a-mi scria, $i eu nu ma. viz atata dator spre danselea gandi. Poate fi ca. In mine nu ai incredere si socotesti ca. cuale Domnii-Tale scrisori te voi vinde, sau cazand eu la vreo nevoe,printr'ansele voi cauta mie sca." pare; dares aceste a intrebuinta nu voisa. Invat, nici de acum inainte, nici din mult, pe nume de omenie, ca siDomniata. Dares fiindca.' te-ai ficut D-ta jert va pentru natia noastra.romaneascai, cea de Sarbi, ca de Turci sugrumata, ai In mine lucre-za.mant, si sa mi scrii. Srie-mi cu cap si picioare, ca nu cumva stramb-gandind, sa." impiedec vreo mijlocire de a doba.ndi scopul. Scopul meue a ne despcirti de Sarbi. ..Si de nu e si al Domitale acesta, inceatdintre not corespondentia.

www.dacoromanica.ro

243

Imi scrii ca am dobandit Comisie Imparateasca. Dar In ceireaba, cine e pricina, unde se va lucra, $i ce ? nimica Imi scrii ;apoi ce $tiu eu dincoace cu preotii $1 comunitaturii a ma sfatui mai-'nainte $i la buns vreme.

Zici : oamenii no$trii sunt fricosi, nepriceputi: care-s acei oa-meni, in ce-s fricosi, cand $i ce i-ai cunoscut ; ce smintele avandi-ai cunoscut a fi frico$i ; ce trebue sa, fac a nu se infrico$a $i a sepricepe, nu scrii.

Multamesc ca-mi pofte$ti sanatate ; $i eu iti poftesc tot binele.Eri a pranzit Nestorovici aicea In Birtu-mare s'a dus sa se iu-

soare cu o fats a lui Marcovici din Ver$et ($i-au aflat satul, peti-cul); inainte de pranz am vorbit cu dansul despre roadele campului,iar dup.& pranz au trimis dupi mine $i cloud rugticiuni, mi-au pusinainte: sfatuesc pro fesorii dela Arad de colecte sä. inceteze,

i sa. dee declaratia lor, ca vor inceta dela cele ce au inceput In contraSarbilor $i a hirarhii. 2. Eu fiind cunoscut cu Protopopii, cu o-ocazie sa le deschid ochii ca Nestorovici mult bine le-a facut, $1 nuel e Dusmaniil Romanilor, pe cum s'au facut aratare.

Asupra lui Mihut tare striga, pre Diaconovici Il hule$te $i preIorgovici 11 defaima, iar mie mult Imi fagadue$te.

Nestorovici voe$te a avea pandar la vie, numai pan& ce se coc43trugurii, $i a fi lup la oile fara caini; eu Il cunosc prea bine ; eltrebue jos.

Cauca pe Domnul Prov. Ober Comisar Covaci la Viena, beiMadame v. Seipp $i Domnia Sa Iti va fi In multe ajutor, fii lucre-4intat eu destul 1-am rugat.

S'au intamplat mai deunazi In satul Ghirocu linga Timi$oara de300 case Romani foarte bogati, prin vice -$panu Mujlai au facut detire lui Vulcan ca va sa se uniasca. Dara Vladicu ca sa nu

se lipseasca de tresurile cele sinaonice$ti au trimis pre Arhimandri-tul Augustin Petrovici $i pe Protopopul Vasile Gheorghevici ca s& iintoarca; ace$ti doi talhari cu cuvinte foarte grozave In contra legiipopistasesti i-au $i Intors; darn fa' candu-se despre partea Vamegiiincvizitie s'au trimis relatia in sus, $i acuma Vladicul cu Arhiman-dritul $i Protopul sunt Inghietati de frica.

Cauca sa. capeti relatia Comit. $i vezi putea face vreoiatrebuintare pe izbanda noastra.

Ori ce lucru socot ca ar fi bine sei to infelegi si cu Mosul delaOradea-Mare, iar mai pe urma cum $tii, numai de a-i scoate lucrulbine la cale.

Vezi procesul sau para, $i incvizitia vite$panului Iacadfi contraDirectorului Kenghelat facuta $i de doi dascali cu numele Gheorghie

16*

1-iu sk

ca gi

Timigorii

doaral-i

www.dacoromanica.ro

244

din Ticvanu-mare si Matei Crau din Comoriste In sus la Impedetitrimise : In ce sta.' lucrul gi di Indreptare, ce are de a se mai face,.gi ce se zaboveste sentinta ca procesul e trimes Inca. din Martieacest an.

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 239-40.

LXXIII,ARATARE.

D. Tichindeal

Socodor 1816. VIII. 19..

Celor ce se cuvine, pentru care eu cel subscris marturisesc, pre-cum tale& meu, lndricciu Pavel fiind paroh In satul Socodor, asa etavandu-ne pre noi fiii lui, precum pre Stefan si Joan. Asa pre Stefan,I-au preutit pentru ajutoriul sau, fiind slab de bitrAnete, In loc decapelan, asa taia-mieu mai sus numitul Paroh : In Ianuarie 10 zile aacestui curgAtor an au rapausat. Asa frate-mieu mai sus numitul ca-pelan, neavand singhelie, viind la Arad, si aritandu-se la Arhiman-dritul si la Secretarul pentru de a putea capa..ta singhelie pre Parohia

mieu, asa dela el au luat Arhimandritul: 100 (adica o suta) defl. §i secriitarosul 300 (adica trei sute) de fl. cari toati suma este-400 fl. Indemnandu-1 cum ca ei Sri vor sta Intru ajutor de a capitasinghelia, pre Ling& care si obligatie an capa.tat, si ne fiind noistare de a avea o sums ca aceasta de bani au fost silit a se Impru--muta la altul, care luand acesti bani imprumut dela Adoc Nicolae,la.cuitoriul de aicea. Deci preste scurti vreme au ra.p&usat si frate-mieu, acest mai sus numit capelan tot Intru acest an, si asa noi neavand cu ce plati datorisului aceasta mai sus numita. suma, ne-auluat marha noastr5, pentru datorie, gi asa am rAmas in mare sarAciepentru pricina singheliei pentru care marturisesc si cu subscrierea,numelui meu intaresc.

Indricau JoanPreparand intiul curs auzitor m.

In 1. Socodor 19 August '816.

Acad. Rom. Ms. 2445 £ 60.

tAta

In-

p--

e

www.dacoromanica.ro

245

LXXIV.ARATARE.

in Aradul vechiu 1816. VIII. 23.Celor ce se cuvine, noi cei subscriqi ardteim,Fund eu Taicici Pavel din Porta la preparandie in al II curs

fiind oranduit in strana cea mare pentru cantare, iara in stranamica Silaghii loan. Asa cetindu-se canoanele inteamandoua stranele,aga Silaghii cetind in strana mica. romaneste, si la tot stihul zicand:,Mez-rire Doamne Invierii Tale", pe mine Taicici, Arhimandritul m'auGrimes la strana mica. ca sal-i spun lui Silaghii, sa nu zica.' mai mult,Marire Doamne Invierii Tale", ci sa zica Slave:" Doamne InvieriiTale". Deci hind ca. In ohtoicul bisericii cel rumanesc marire iar nuslava, pentru toate aceste inamplari noi marturisim:

in Aradul vechiu: 23 August '816.Silaghiu Ioan m. p.

sarsitoriul Invataturilor pedagoghicesti.Tasic Pavel m. p.

sarsitoriul invataturilor pedagoghicesti.

Acad. Rom. Ms. 2445 f. 61.

LXXV.ARATARE.

Not cei din jos pufi, cu aceasta marturisim:Cum ca in luna Februarie in 6 zile, adunandu-ne dup1 datorin-

-tele crestinesti in biserica impreund cu ceilal i cetateni, preparandal-nicii am inceput a canta si ajungand la canon dupa cum sta in car-ile noastre cele romanesti a bisericii am cetit ; adeca. Meirire bine

cinstitei lnvierii Tale". Atunci prea cinstitul Domn Manuilovici Moisea venerabilii mandstiri a Bodrogului Arhimandrit poruncind locaiuluisalt', au zis: mergi gi spune acelui, mai mult sa. nu zica. Marire ciSlave. Noi urmand porunca acestuia, mai mult nu am antat Marire.Deci dupa savarsirea canonului am mers la obicinuitul loc, unde maisus la.ndatul Domn inaintea a tcit norodul in biserica. batjocorindu-neau zis : voi socrates" de cloud. si de trei on de carele cuvant noi cutotul ne-am intristat, auzind dela asa prea cinstita fats, in loc desfatuire si indreptare, batjocura, de care toti cei ce au auzit s'au ras.

Dat in Arad in 24 August 1816.Munteanu loan m. p.Miclosi Mihai m. p.Gaitovici Jacob m. p.a anului al 1I-lea auzitoriPreparandiei.

Acad. Rom. Ms. 2445 f. 62.

si

www.dacoromanica.ro

246

LXXVI,

Circulars Protopopilor care preotii Eparhiei, prin care li se anunt&Comisia anchetatoare" ordonata de imparatul

Prea cinstitilor Parinti,Stralucitilor Domni, si Fratii nogti prea doriti!

Pofta si dreapta cererea noastra, va sa ajunga.' la doritul siltscop, numai cu impreunate cugete, plini de credinta unul catre altulhind, la toate cercarile si greotatle cand va fi sa.' le descoperimstatorniceste sa stam. Noi In partile acestea toate am intocmit, careavem de a le pune Inaintea stralucitei Comisii, si numai timpul intre-barii astepta.'m. Deci gi Domnia -voastra fratilor, in partile acelea,faceti inaintegatiri, sa aratati toate loviturile si nedreapta injugarea Clerului sarbesc mai mare bisericesc; cd lneiltatul lmpcirat au auzitgeameitul fi suspinul nostru, apoi ca un milostiv Peirinte au trimis dohtorisci ne vazei ranele f i sei ouzel durerile noastre. Drept aceea fratilor,acum e timpul a arata ranele, pans e Dohtorul in mtjlocul nostru.Noi mai nainte de un veac am dorit sa. ne auza.' cineva geamatul giplansul nostru, apoi iaca acum din Pronie Dumnezeasca. au ziritpreste noi Darul acela, de mi s'au facut calea, si ni s'au deschis por-tile, apoi ne cheama sa intram a primi milostiva vindecare. Ce andorit mai marii gi stramogii nogti de demult, noi acum am ajuns eisa.ntem datori sa ne lasam nume nemuritor, la nepoti, stranepoti eiurmatorii neamului romanesc. Cautaram, ceruram la Inaltul ImparatCa sa se milostiveasca In Dieteza Aradului a ne da Episcop carecu singele si cu inima sa fie roman. Dreptatea fu apasata, insa nuperita: cel ce drept acela totusi va izbandi: Doara last& cinevasib soare avand cuget curat, apoi sa zica ca. noi Romanii nu avemdrept ? Cu adevarat nimenea. Aceasta an adus pe Domnime gi pe alteneamuri a partimi cererii noastre.

Aceasta nu iasta lucru mic; insa lucrul mare cauta puteri maimulte. Un filosof vechi au zis : Vinele lucrului scent banii l' Pentruaceasta cinstiti Frati, Domniilor-Voastra iasta cunoscut, ca lucrulnostru In randul Episcopiei pan& la aceasta bun& stare cu mari chiel-tueli s'au ajuns. Noi cum si in cat am putut pans acum am supusumerii nostri, gi pentru ca multi sant gi pe icea, cari Implinirea cereriio poftesc si o cauta, iar la ajutorinta mijlocirilor putini darnic) searata, si greutatea cheltuelilor care pans acum s'au fa.cut e mare gila cei putini este cu neputinta mai mult singuri de a o purta. Pentruaceasta ne intoarcem cu rugaciune frateasea catre Domnia-Voastra,ca sa faceti mijlocire on cum yeti putea de o sums de bani, si sa otrimiteti la Domnul Prota al Kisineulw ca lucrurile cele mari de careatarna. fericirea neamului romanesc sa nu se Impedece pentru lucru

www.dacoromanica.ro

247

mic. Aga jertfa a o face cere dela' not starea cea buns a neamuluinostru pentru a face si Romanii adaos la fericirea si cea comun'a sicetateneasca.. Pentru carea gi Milostivul Imparatul nostru ca un bunparinte se sarguegte a lumina neamul nostru gi a-i da Povatuitorica.tre lumina din sanul nostru. Care lumina not Intru prea Inaltaputere na.dajduiti cu bucurie agtepeam, ai careia bucurii Incredintatisi de Domniile-Voastre a fi partagi, comenclandu-ne mai departe fra.-tegtii iubiri cu adanca reverinta ramanem

Ai Prea cinstiilor Voastrein Aradul vechiu la 26 Septembrie 1816intru toate statornici si pururea credinciogi frati

Theodor Popovici m. p. protopresbiter Kigineului.Theodor Serban m. p. paroh actualnicesc in oragul SiclauGheorghie Popovici al Curticiului paroh m. p.Gheorghie Tapog parohul Socodorului m. p.

Acad. Rom., Ms. 2440 f. 64 (in cirilice)

LXXVII.Episcopul Samuil Vulcan catre Moise Nicoara.

Frate !In trei zile a lunei acestea au fost 3 sa.pfamani de cand sunt

licea In Vienna, gi Imparatul cred cal pentru boala sa, Inca nu ne-auintr'unamai dat audientie. Douai scrisori am prima dela tine, gi

lansoarea Aradanilor la Imparatul, gi scrisoarea Impotriva Privile-giului sarbesc. Dar negutatoriul dela Pest Guika Inca nu mi-au aduspartea, degi este aicea. Martinolli au fost pans acuma de trei onla mine, iarl Groman Inca n'au venit. Ce au fost mai de trebuinta.Rezolutia Imparatului, cum sa se dea instructie Comisariului Siegen-gial la Synod nu mi-ai trimis-o.

Yoftesc sb: fii sanatos.

Al Tau de bine voitor

[Adresa]

Vienna 5 Octombrie 1816

Samoil Vulcan m. p.

Perillustri ac Generoso Domini Moysi Nicora etc. Domino-mihi opservandissimo. Aradini.

(primita 3 Nov. 1816)

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 269.

www.dacoromanica.ro

248

LXXVIII.TIRCULAR,

Arad, 1816 Octombrie 12.Bine Incuviintate D. Protopresbitere gibinecucernicilor parohialnicilor preoti din Varmegia Aradului

Noua iubiti IFiind ca luminata Varmegie a Aradului judecatii acestea jalba.

(ponos) au dat, ca nig-Le preoti pentru slujbele for cele parohialnicedela poporenii sai foarte mult cer, gi iau mai mult decal le iaste delaprea Inaltele locuri prescris gi hotarit ; gi ca cererea aceasta poateaduce foarte neplacute gi rele urmari pentru preot mea cea parohial-nice gi fiind cá. foarte multe intamplari In scurta vreme intru Var-megia cea mai sus numita pentru aga feluri de cereri s'au intamplat,iara intro lipsirea adevaratului Administrator al Eparhiei acesteanu s'au putut prea deplina tamaduire face ; pentru aceea, prin mijlo-cirea scrisorii sale cei trimisei sub 7-lea Octombrie. dupes Ca.rindariulramlenesc c. ca cinstitul Consistorium s'au rugat, ca cinstita jude-cata aceasta intro privigherea punerii acegteia inainte is preotimeacea parohialnice, care se afla in Varmegia aceasta pre deplina. aranda,sa faces, ca de aici Inainte preo(imea sa no mai ceard pentru slujbelecele parohialnice dela poporeni acs preste mcisurci plat& Deci desprepartea cinstitului Consistoriumului acestuea, binecucerniciilor voastreaspru vi se poruncegte, ca de acuma Inainte preste masura pentrudatorintele voastre cele preotegti gi parohialnice, cari poruncilor celorprea inalte protivnice sunt. cu luare de seams sa va paziti, gi povatisa. nu dati catra ponosuri, gi catre urmarile cele vatimatoarcare dintru acele se pot nagte. lara intro inamplarile cele protinice daces va ft vreun preot parohialnic ponosluit pentru calcareporuncii acestea, gi pisirea aceasta Improtiva poruncilor celor preInalte se vor descoperi, precum s'au gi ara.tat despre oare carii ; agfel de calcator cumplitei pedepsei va fi supus, ca sa nu lucreze slujirile lui Dumnezeu celea sfinte cu suspinare gi cu galceaval, sau cu,oarece ponoasi necuviincioasa cu poporenii sai pentru slujbele celeparohialnice, 'al-a mai ales pentru ingropactune gi pentru cununie.

Tirculariul acesta, fiegtecare preot parohialnic agijderea In pro-tocolul sau cel de tirculare sa.-1 prescrie.

Dat In sesia cea consistorialnica in Arad 12-lea Octomvrie 1816Omit. Bine cuviintatei tale gi binecucernicilor parohialnicilor preoti.

Voitor de bine Procopie Bolici Arhi-mandritul Racovatului gi Administrator.

Acad. Rom. Ms. 2445 f. 63.

a.

www.dacoromanica.ro

249

LXXIX.Scrisoarea Episcopului Samuil Vulcan care Moise Nicoara (Arad).

Fiule

Eu dela Vienna cu sfargitul lunei trecute am sosit acasa In pace.Cu Comisariusul Almasi despre plansoarea natii romanegti am vorbit,gi s'au prins, cä. cele cuvioase pentru natie le va face. Dar to cuFogoragianu, sau Nestor Ioannovics (: despre care acuma in zileletrecute nescari lucruri am auzit, care nici de cum nu-1 comendaluesc:)In mai multe zile sau randuri ai fost, scriemi-1 drept aceea precumeste, sa.-1 cunosc gi eu, c &ci gi eu pe unde am putut gi pentru el amgraft, gi trag nadejde, ca nu far& urmare. Doara Domnul ne vaxnantui de neamul acesta in veci. Despre gcoala Preparansilor dinArad Inca am vorbit, unde am socotit ca se cuvine. Si precum aminteles nu fara." folos. Scrie-mi pe a cui sam1 am dat optzeci de flo-rinti, ca sa; se cumpere ciocolac1.1. Sa. fii sa..natos.

Orade, 23 Noembrie '816.Episcop Samuil m. p.

Tocmai acuma dup.& ce am incheiat scrisoarea aceasta ti-am. luatcartea in 12 a acestia, din Temigoara data.. Eu ce am ispra..vitla Viena gf ce am auzit a increde hartiei nu Indriznesc fairasä-ti spun, ca. Inca putem sal avem bune nedejde.Dela Kovacs nemica nu vei gti, on cat to vei osteni a gti.

jAdresa .1M. Varadini

Spectabili ac Generoso Domini Moysi Nicora etc. Dominomihi observandissimo p. Aradinum (Ttmesvarini : baratin original).

(primita la lb DeceuA3rie 1816).

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 271.

!

www.dacoromanica.ro

250

LXXX.Scrisoarea lui Theodor Popovici, paroh in Gioroc, catre Moise-

Nicoara.

Gioroc 1816 Noemvrie 25.Prea cinstite Domnule al neamului nostru romanesc intreg Patron !1. Eu din jos iscalitul ce mai zis Pentru Pentru", diaconul Cioban

Dimitrie gi Gradiu Todor din Cuvin. Eu i-am fiata.'rit cu vorba canezmintit gi cat mai in grab sa vie la Arad dupa zisa Domnietale.

2. Dari Inca aflandu-ma eu Vinerea trecuta.' in luna aceastaNoemvrie 24 de zile in Covcisint, in casa Preotului Petru Popovici,spuindu-i eu vorbe din comisie ce se lucreaza asa el Imi zice : Pa-guba ca. sant beteag de nu pot eu merge sa spun cum a fost pricinacu nepotul mieu Pavel diaconul de moartea sa, ca eu 1--am adus mortdin ari$ta Vlcidicii; au nepotul m'eu popa Todor fratele mortului s.mearga, sa. spune cum o luat dela el opt sute de zloti ca sa -i dee pa-rohia tciteme-sciu gi daca o luat bani, tot parohia o dat-o altui preot.Aceste 2 faceti o titatie dupa dangii ca cel beteag s. trimita ponos-luire in scris, cel sanatos sa vina impreuna ca. foarte maxi cuvinteam auzit dela dangii.

In toata vremea plecat slugsTheodor Popovici in Gioroc Paroh m. p.

1816 Noembrie 25 zile.

Aiad. Rom. Ms. 2439 f.

www.dacoromanica.ro

251

LXXXI.AR ATARE contra Administratorului Iosif Putnic.

Noi cei din jos scrisi, biraele $i toate comunitaturile, din pro-topresbiteriatul Beliului, cu aceasta cunoastem, si inaintea acelora cuise cuvine aratam; cum ca imvapaeata noastra pofta. despre stareaepiscopeasca a Eparhiei Aradului vechiu, pentru neputinta conve-nirii noastre pans acum neimplinita s'au Intarziat. Pentru aceasta nufara de indestulata pricing. Cu mare, cu mic ; cu tartar cu batrancerem, si did adancul inimii noastre poftim, ca sal ni se dea Episcoplimpede nascut $i a devarat crescut de neam roman.

Ca. de cats vreme fuseram subpusi jugului sarbesc, pert toata,dreptatea noastra.' inaintea lor, gi numai aceluea era izbanda (de$inu avea dreptul) a caruea mai intai se ivea cu dare mai mare : in-tru acesta mod veniram in foarte mare intunecare, asa cat, cea maimare parte 5i din Cler, pentru neocarmuirea, si nepurtarea de grijea trebilor preotesti in foarte mare miselatate se afla. In urmareaacestui drept pre Domnul Putnic, Episcopul Eparhiei Pacra(ului niciodinioarti nu-1 voim, nici ii primim.

Pentru mai bunul si mai a devaratul increzamant, cu subscriereanomenelor noastre adeverim si cu obicinuitele peceturi a Comunita-turilor intarim.

Dat in Beliu 30 lea Noemvrie 1816.(L. S.) Coroiu m. p.(L. S.) Todor Toma biraul din Sec (X nestiutor de carte).(L. S.) Tole Urs biraul din Carand (X nestiutor de carte),

Acad. Rom. Ms. 2445, f. 66 (in cirilice).

LXXXII.

Scrisoarea lui Pop (Popescu) Iosif, invitator in Oradea Mare citreMoise Nicoara.

Inalt Invatate Domnule !De mult am voit a scria despre starile lucrurilor de aici, numai

tot am asteptat cunostinta despre mai multe lucruri. Toate lucrurilemergeau foarte bine despre partea Preotilor, numai a cuma foartemare turburare se face intre preoti, pentru ca Protopopul de aiciau timis pre sate pre cei supusi lui cu ascultarea, de cer atestaturi,cum ca ei nu sant Improtivitori in lucrurile Episcopului ci precine va randui Mitropolitul, fie on grec, on sarb, on roman,sant cu bucurie gata a-I primi. Cu aceasta nebuna maestrie ni-

www.dacoromanica.ro

252

mica alta voe$te Protopopul numai sä. faces adevarata marturisireaMitropolitului care a zis Imparatului ca numai unii dintre Romanivoiesc sa fie Episcop de Roman, si aceasta viclenie ne poate facemare impiedecare. Unii dintre Preoti din negura nestiintii, altii dinInfricosata temere dau Atestaturi, iara unii sfatuinda-i eu sitele Melentie nu dau. Inima acestui lucru mai tare este fatarniculPreot Simeon din Varad-Velenteu. Acestea toate coresoondentiileavute cu Domnul Mihut prin. scrisori $i cu mine, le-au ficut cuno-scute Protivnicului Protopop, precum $i unul ce au venit acuma delaPreparandie (Millosi) pentru descoperirea tuturor lucrurilor, unii arvoi al pune preot, cu gonirea Parintelui Melentie de aici, si pentruacest fitarnic destule patimeste Melentie.

Protopopul an ajutorat intru dobandirea Preotiei pre PreotulVasilie dela Craiova carele mai inainte de aceea au fost in temni-tele Varmegii $i batut cu 40 au iesit afara, an fost carciumar, birau.Pre altul din Sent-Miclaus carele au impuscat un om .(de peste catevazile au murit) cu pierderea a toata avutiei lui i-au astupat uratafapta a uciderii ci slujeste Sf. Liturghie, ba acuma ca pre un ne-niesnic pre sate 1au trimis dupes atestaturi.

Invata-ma D-le ce sa fac: Comunitatea voeste a -mi mijloci dea ajunge la treapta Preotiei, insa cu scaderea altora, care nu bucurosas voi. Pentru indreptarea acestora am avut a to instiinta.

SantIn Oradea-Mare Noemvrie 30 zile '816

al D-niei tale umilit ascultatorPap Iosif m. p. invatator.

P. S. Cele mai sus zise pentru Protopopul,din niste Preoti le-am inteles, siindata am trimis pe Rat Gavrila.(ascultatoriul Iurelor) de 1-am intrebatumbla in asa lucruri au ba. El an tarejurat ca adausul mai sus zis nu 1-au poftit,poate fi ca este adaugerea celor trimigi,pentru carele au zis ca-i va trage lajurimant, ins& eu nu $tiu cui crede : Preo-ttlor sau Protopopului.

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 61-70 (in cirilice)

pada-

www.dacoromanica.ro

253

LXXXIII.Theodor Popovici, protopopul Ch4ineului qi Zarandului, care

Moise Nicoara.

Iubite $i dulce Fiiule,Cu pace $i &imitate sa fii poftesc I

Dupes ce primind scrisoarea mie trimisa." in 30 Noemvrie a. c. cafiu acolo la Arad pe Mercuri, bag sama trecuta s'aceea cu preotii

mei cat se poate mai multi din cei de frunte, eu dara nici intr'un felde chip despre partea mea a merge nu pot, avand ni$te poruncifoarte grabnice dela slavita deputatie. Asa dara bizuind tot sfar$itulacei chemari la Arad a preotilor pe namesnicul meu loan dela Zeirandpe ca: e prinzandu-se inainte ca toate le va sfarsi, dandu-i si despremine unde voi fi de lipsa pecetul i-am dat ; aga dara din preoti i- amdat : 1. pe loan Botco din Chigineu ; 2. pe Iosiv Brad, Nadab ; 3.ban Theodor, Siclau ; 4. Gheorghie Tapos, Socodor ; al 5. Lazar Pap,Otlaca ; 5. Dimitrie Gherciu din J(ula) Var$and ; 7. Gheorghe Pop,Curtici ; al 8-lea Gheorghe Pop, Cociu(ba) ; 9. Petru Petru, Varsand;al 10-lea Marcu Morosan ; 11-lea Petru Pop, Cherelu$ ; 12.Flore Cocioban din Somos ; 13. Petru Pop, Vadas ; 14. loan Chirilo-vici, Talpo$ ; 15. Theodor Ciobi (?) din Sinitea, pe acum for toti pu-sul termin ne lasat pe acum in 6 zile sau 7 toti in Arad sa. fie pentruimplinirea chemarii $i datele lucrarii dela c(iustitei) Domni-voastre,Aga to rog drag& fiule toate cele de lipsa in ce se va putea cu dan$iiaga za-ne ca $i cum asi fi eu acolo de fata aga in fiece lucrare gipunere prin sus pusii sfar$e$te $i intocmeste. Cu care $i eu rugandu-ma (lui) Dumnezeu pentru mila, viata, pacea $i sanatatea cin(stitei)Domnitale raman deapururea slujitor ajuta.tor gata.in Chi$ineu in 6 lea zi din Decemvrie 1816.

The. Popovici m. p.prot(opresbiterul) Chig(ineului)

Za(randului)

Acad. Rom., Ms. 2439, f. 77 (in cirilice).

sa

tiSer-

www.dacoromanica.ro

254LXXXIV.

Scrisoarea lui Pop Iosif, invatator in Oradea-Mare catreMoise Nicoara.

(Oradea Mare) 1816 Dec. 7 zile.Ina lt lnaltate Domnule

Toate cele scrise in trecuta carte despre Protopopul de aici santadevarate $i Inca cu mai mare viclenie. Pre Preotul Simeon din Va-rad Velente 1 au trimis prin Protopopiatul Pe$ti$ului, gi cu a$a Inge-laciune an scos de pela Comunitati $i Preoti Atestatul cu maestriefacut, pecetile, zicandu-le ca ei se ostenesc pentru infaptui:ea intin-sei cereri a Romanilor catre Monarhul, indata $i intelegand oameniigi Preotii au dat pecetile ; a$a le-au vorbit, iara atestatul e facuttntr'alt chip. Preotul Nicolae dela Sent-lVliclau$ nevrand a pune pe-cetul pe Atestatul fdcut sd fie sorb Episcop au fost silit prin scrisoaredela Protopopul a-1 pune, Si 1-au pus. Foarte multe atestaturi doban-desc dela comunitati $i Preoti prin Notari ficute, cu carele nu cumvasa revina dreptatea noastra. Toate acestea le-am facut cunoscuteMariei sale ei I-am rugat de a fi Intru ajutor pentru carele me-aumultamit, $i me-au zis sä. to in$tiintez.

Al D-niei tale ascultatorPop Iosif m. p. invatator.

Acad. Rain., Ms. 2439 f. 64.

LXXXV.Scrisoarea lui Hristof or Stoica, jurat in Lipova.

Lipova 1817 Ianuarie 7.

Prea Iubitilor Prieteni!Eu ma rog sä. nu imi scriati mie vina' impiedecarii celui prea

scump lucrul carele voi 1-ati pornit 5i 1-ati adus pana intru atata.Iara starile Imprejur $i pe mine ma. afla negata de a ma arata In.numarul celor straluciti Patrioti; nu din lene; nu din nebagare inEmma, ci din neagra nevoie grijesc sa fac ceva. Lisa nime altul cumine a Intrebuinta falcile cat de putin ci singur raman ; acum voesca va arata tircumstantiile mete. Eu sant cel ravnitor gi atata amadus lucrul inainte cat Grecii $i Sarbii s'au intors in Rumani, insaeu nu am bani $i cei ce-i an atata stau pe vorba mea, Waal se atingelucrul de ei $i atuncea stau la indoiala, iara, de se atinge $i de bani

www.dacoromanica.ro

255

loc de prieteni se fac du$mani; farce de acestea eu sant om caream privat, strajnic protes formal pre care de-1 voi perde trebue sasaraceasca 3 ficiori si o fata. adeca familia Stoegilor sau Stoica deKeresturi. Aceasta nu va este lipsa. a $ti.

Ara scris Domnului Iordachie Sa..ra..cean, Spahia de Dobre$ti giRaggmane$ti in Comitatul Craso$, $i protopopiatul Lipovei si el sin-gar i-au imbiat la cheltueala Nationului caci pe tot anul nu cruta acheltui 1000 fl. pentru Rumani. La Fagara$ solgabiraul am trimis asavorbe cat eu a$ fi avut nadejde $i de lemn sa fie facut jar& sa-5ivines in simtire ca cunoasca neamul $i mareasca numelenuma cu 1000 fl. si panes acuma nu mi-au raspuns nici unul. La ai-no$tri lipoveni nici o nadejde dela Capitalistul, farce la Rogule$tii ceitineri, si aceia pans ar vinde rachia, ca au in capital si nu le-auvenit mu$taria. Iara dela aceealalti nici pans acum nu mi-au venitraspunsul. Eu am aruncat unghita, dar nu sant de vina. daces nu anvenit pegtele. $tiu ca vets pricepe ca eu sant om, care ar vrea bi-nele de comun, ins& nu sta. din a mea putere; iara dupes esire D-luiAicoard, gi Gligor Filip mi-au bagat vin. ca nu am strans, sa. fim datD-lui Nicoarci vreo 12 galbeni in our ; $i de aceasta eu mai inaintenu am $tiut. Eu dupes porunca toate pe rand le insir 5i raspuns in-treg nu pot da. Ma 01 credeti ca adeva'rul in scurt va arat. DelaIordachie nadajduesc ca va fi 1000 fl. Dela Fagara$ asemenea, delaRovulesti iara, ins& terminul pe cand, nu $tiu caci intru a for voesta., $i cu acestea toate eu tot raman you& credincios ei plecat spreslujba prieten intotdeauna neschimbat $i incest imi va fi cu putinta.Eu singur ma voi sili a implini voia prietenilor $i a calca putereavrajma$ilor. Numai ma rog sa am vreme fiindca nu am bani. Nu nezauitati caci aga este timpul de multi nu $tiu pretui cea mai marescula a vietii omene$ti; iara cei ce $tiu pretui nu au cu ce. Ci toat5.viata mea este 5i sta numai din nadejde pentru mine $i pentru altiieu ma rog D. Prieteni s& nu ma. vinovatiti nici pentru multa scri-soare nici pentru ortografie, nici pentru stil, caci Roman prost santeu, iara cele incredintate mie toate le voi plini $i dobandi intre voiprilej a fi partas in scoaterea Romanilor.

Raman voitor de bine $i ingrijat prieten in LipovaHristofor Stoica jurat

Acad. Rom. Ms. 2445 f. 67 (in cirilice).

in

sa-si sa-si

www.dacoromanica.ro

256

LXXXVI.Buda 1817 Febr. 26.

Petru Major catre M. Nicoara.Frate !

Auzii, ca lucrul, In care Domnia Ta preste voia mea m'ai ame-stecat, Inca nu e ispravit. Umbla.' in urma lui, de vezi in ce sta.", gide e cu putinta lucra. ca sa scap de ruginea, care prevazand-o eurIn adins am fost margmit in inima mea a ma. ferire de neplacuteurmari, gi aduce neguratele mele zile, ca gi pana aci. Ma rog sa ma.faci scriitor de toata starea lucrului acestui.

Cu frateasca dragoste ramanandA Domniei Tale

umilit fratePetru Maier m. p.

In Buda, 26 Febr. 1817jadresa] Domnului Domnului Moise Nicoara

In Viena[primita] 5 Martie 1817.

Acad. Rom. Ms. 2445 f. 279.

LXXXVII.Buda 1817 Martie 2.

Petru Major catre M. Nicoara.Frate !

Dupa cum mi-ai demandat, tramit suplica mea cu trei adaogataatestaturi :') sub A. dela Bias, sub B. dela Comitat gi sub C. delaFiscalul Comitatului, dandu-ti voia gi plenipotantia, ca sa lucri cum.vi gti spre cinstea gi folosul meu. Poarta-te, ma rog, ca sa-mi scotighimpul cel adanc in inima mea Infipt. Eu aceste le indrept la Dom-nul Stoica, nu etiu nimerit-am locul salagiului Domniei Sale, pentru.aceea cum' ti vor veni la mama sa ma scrientiezi despre primireafor ca sa fiu hodinit Intru aceasta parte. Dupa aceea Inca sa.-midescoperi, cum s'au pornit lucrul, cum sta ei cu ce agteptare putemsa fim. Cu frateasca dragoste ramanand

A Domniei Talein Buda, 2-a Martie 1817

[primita de M. N.J 7-a Martie 1817.

Acad. Rom. Ms. 2445 f. 281.

umilit fratePetru Maior

Ele au fost inaintate de M. Nicoara, impreunil cu cererea facuta de acesta din urmispentru P. Maior catre Impkatul, in ziva de 24 Ill 1817.

')

www.dacoromanica.ro

257

LXXXVIII.Scrisoarea lui Pop Iosif, invaTalor in Oradea Mare, catre

Moise Nicoar a.

Oradea-Mare 1817 Martie 16Ina lt Ina Itate Domnule I

Pre trecutele scrisori a-ti raspunde nu am putut, pentru ca aiscris sa-ti fac cunoscut cu ce singiri au venit Directorul acasa, si ye-nind el tarziu mi-au spus ca ai plecat la Viena, si nu stiu undesa-ti scriu.

Domnul Director Inca. In Pesta fiind mi-au scris despre stareaDomnilor Profesori cum ca Domnul Conzilier Nestorovici pentrucaderea for Inadins se sargueste si Intrebuinteaza mijlociri. DomnulDirector au venit acasii foarte stricat despre carele doara Iti este cunoscutdin scrisoarea lui ce ti-au trimis. Parintele Meletie In toate partile.Klirtoc CO traeste sana.tos si este foarte statornic, doara si clevetit.Banii i-am primit pentru cari sant Indatorat. Atestaturi Preotii pen-tru groaznica temere nu-mi dau, numai acest unul aci Inchis invata-tor dela Coroi an castigat In numele sau.

Oamenii scent cu multe ganduri pentru lucrurile acute acumaacelorlalti Romani (uniti) si zic mai multi ea pentru curgerea acestorlucruri li se fac.

,f

Pre mine varvarii toti sant maniosi si dragostea catre mineavuta a Romanilor a ma. ajuta catre dobandirea preotiei, o au Im-piedecat, si asa acuma au trimis Cristof cu sfa.tuirea lui pre Miclosila sfintire far'de stirea Conzistoriului.

Mult Imi pare pan& ce-i veni; $i pan& atunci statornica sana-tate si izbandire asupra Protivnicilor poftescu-ti In Oradea-Mare16 Martie 1817

Popescu Iosif m. p. Inva..ta tor(primita de Nicoara) 8 Aprilie 1817

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 66 (In cirilice)


258

LXXXIX.

a, Paroho ex Juliza (1817. III. 17)Copie

InsemnarePentru toate necuviincioasele intamplari ce au facut Pro-topopul nostru anume Zaharie Protici in Protopopiatulsau al Totvaradiei precum:

1. Dela preotul din satul llteu cu nume Vasilie Jivulescu au luat690 fl In valuta, inceluindu-1 ca va face orandueala: preoteasc.a.pe ficiorul sau, pre care nici 1-au preotit, nici banii nu i-au Intors.

2. Dela preotul din Capruta anume Zaharie P000vici, fiind pa-rohia Clprutii vAduva, au luat dela acest preot 200 fl. pentru ca dinsatul Odvo$ 1-au mutat in Capruta ; dup5. aceasta Inc. vrand preotulacesta a-$i face pre ficiorul sau siesi Capelan au mai dat Proto-popului Protici 450 fl.

3. Dela Zaharie Popovici paroh In Dumbra.' vita au luat o iapafoarte buns, zicand va da alta cu manz dupi ea sau 100 fl.; Inaacum nici iapa nici banii nu vrea dea. Si Inca. afari de aceea au mailuat dela dansul doua plute de lemne, care numitul Protopop le-audat la Vladica Avacumovici, care Protopopul au fost dator di-cului Inca decAnd 1-au flout Protopop, $i betului preot Inca nimicanu i-au platit pentru plute.

4. Cap& tand mai sus numitul Protopop oranduiala ca sa in$tiin-teze cum ca in tipografia dela Buda se pot tot felul de cirti biseri-cesti capAta ; atunci pre toti preotii protopresbiteratului sau i-au titatla sine si intrebandu-i cu deadinsul ce fel de carti le sant de lips&la biserici, la care lntrebare, unii au sous ca le lipsesc unele carti,altii altele. Atunci Protopopul acesta au silit pe preoti de au adusfiegtecare banii cari s'au intamplat prin biserici, si unde nu s'au aflatbani in tasuri, i-au silit de au luat imprumut de unde au putut ; $iasa care au adus 30 fl., care 40 fl., care si mai mult si i-au luat lasine zicand ca le va aduce artile cele de lips5., $i asa pans in zioade astalzi nici artile nici banii n'au dat. Ba Inca. pre biraul din satulMonorostie au poruncit Protopopul la catana sa de 1-au batut foarter5.0 in mijlocul drumului, pentru ca au cerut dela da.nsul sau baniisau cArtile.

5. Dela o cktana impArateasca. din Milova au luat 100 fl. gi uncal, pentru c5. 1-au inga.duit a lua muerea unui om din numitul satcea dupl lege, $i o tine cu sine, $i betul om sade singur.

6. Agijderea dela alta muere iar din Milova, anume Cireana, auluat 100 fl, si au despa.rtit-o de blrbatul cel dupa." lege, fard. $tireaEpiscopului.

7. Dela un om din Berzava anume Cri$an Iosif au luat 150 fl.

ca-i

www.dacoromanica.ro

259

un porc $i 1-au despd.rtit de muerea cea dupa. lege $i i-au dat slo-bozenie de tine o cal-Unita.

Inte lega.nd Prota dintr'un Intimat pre cum ca.' de lipsd. fasts.-sa. fie in tot satul un om ales pentru tutori, adeci pentru strangereabanilor bisericii impreund $i a fondului schoalelor, atunci de loc anumblat in sat $i au chemat pe oamenii cei mai avuti $i dela toti auluat bani redice tuturori, precum dela :

8. David Petru din satul Baluta au luat 100 fl.9. Dela Medrea Ma..dru din satul Gaja cel tand.r au luat patru

taleri in 8 mitr[ijesi in argint.10. Dela Medrea Ciciu iar din Gaja au luat 2 taleri in 8 md.r[i]e$i

i iar 2 md.rii]e$i apoi tot nu 1-au fa.cut tuturor 5i nici banii au intors.11. Dela preotul din 13d.'tuta anume Iosif Popovici au luat 1200 fl.

In bancotedule, sa.-1 preoteasci $i nu 1-au preotit, pallid. nu au dat altibani la Episcopul.

12. Dela Medrea batramul din Gaja au luat 4 taleri mari pentru-ca I-au slobozit de an luat rudenie impotriva legei.

13. Dela Drdginoaia vaduva din Totvaradie au luat 100 fl.an aciu de vinars, pentru ca au slobozit pe un om de au luat peinatusi gi ca si pe nepoata.

14. Dela un om din llteu au luat 2 ac1e de racie pentru ca 1-auIngaduit a lasa muerea cea dupl lege $i ss. tins. alta.

15. Alt om din satul Seliste agijderea e ingaduit pentru bani.16. Aga 5i in Petri; alt om din ingad.uinta lui Lira. de lege vie-

tue$te.Solomon Popovici m. p. Paroh in Giulita.

Dupes marturisirea mai sus numitului preot se ad.evereazi cumcd.insusi Protopopul Protici ranclueala bisericii foarte slab $tie, iar,cantarile tocmai nimic, de unde preotimea in mare nestiinta se afla,pe cari numai pentru bani i-au recomandat sau el sau la Vladica dea-au sfintit preoti; precum sant

1. Zaharie Popovici paroh in Cd.pruta nici numele nu $tie sa $i-1subscrie.

2. Theodor Popovici paroh in Corbe$ti nici ceti, nici scria, nicisluji nu $tie.

3. Pavel Popovici paroh in Gaja prin Zaharie Popovici recomen-dat pe scurt nimic nu $tie, $i de aceea satulnu vrea sa.-I aibd mai mult preot. (: Acestaslujind odinioara liturghia $i perzand foaiamult au tinut oamenii in tacere care dupace au aflat-o, cu scandal in auzul tuturor anstrigat : Aici ai fost to teremtete."

4. lsaia Popovici Capelan to Grosi, liturghie de clad e preot n'au-slujit, ca. nu stie.

altii mai multi in protopopiatul acesta sunt foarte slabi, care.de se va face cercare, se va dovedi surparea cre$tinatatii.

Acad. Rom. Ms. 2445 f. 69-70.

17*

-Si

85.-i

si

www.dacoromanica.ro

260

XC.

Ioan Piispiichi catre M.. Nicoara.

Oradea-Mare 1817 Martie 24-

Perillustris ac Generose DomineDomine mihi singulariter Colendissime I

Detineri non possum quin Pttae. D. Vestrae signiticem sparsunde D. Vestrae rumore ilium-, ac si D. Vestra Pestini constitutus inconsortio plurimum Valachorum Pestiensium se futurum EpiscoptunV.-Aradiensem fore dixisset, conversationeque sua cum Puellis etmulieribus integrae Societati scandalo fuisset, atque ea inter Koina-romium et hujus uxorem dissensiones non minus spernendas caussas-set, hunc rumorem per inte gram civitatem Pestiensem, et Budensem spar-sum esse sciat D. Vestra, nominique tantum esse praesertim apud nostra-tes detractum, ut dum in pluribus Locis acta et facta V. D ominationis-enarrarentur, erubuere debuerim. Si haec vera sunt, merito doleo, quadlnotitiam cum Vestra Dominatione contraxerim : attamen spero, quodDominatio Vestra ductum per se hucadusque negotium tali labe in-ficere nunquam in propositis habuerit, eo minus tale quid commise--rit, quod seu honori suo proprio, quam et Nationis Dignitati, et aesti-mationi officeret.

Praedicta per Parochum Valachicum Pestiensem sunt mihi prima-vice enarratu, postmodum eo a plurimis narrari in Ca venis audivi-

Haec quidem pro statu notitiae significo ast optarem, ut omniaista falsa sint : caeterum rogandum ha beo Vestram Dominationemrut, si circumstantiae admiserint ex 70 illis fl. meis Domino Spectabifi.Legradi Aulico Agenti 50 florenos tradere nomine meo dignetur eacum humillimo meo petito, ut recursui meo quo ad obtinendam efundo Nationali pecuniam per Excelsum Consilium Excelsae Cancella-riae transposito invigilare, catenusque supervenientem Resolutionenbquanto oljus ? expediri facere gratiose velit. Hoc quidem petitunitPttae. quoque D. Vestrae recommendere auderem, si circumstantiaeet labores V. Dominationis hoc admitterent, ut hocce fatigium pro,me insummat similibus in servitis mea quoque ex parte me servitu-rum pollicendo sinceris affectibus commendatus persevero.

Pttae. D. Vestrae

M. Varadini 24-a Mart. '817. humillimus servalsIoannes PiispOki m.

Acad. Rom. Ms. 2439 £ 107.

p.-

www.dacoromanica.ro

261

XCI.Maronul Wenkheim numit $i el in Comisia anchetatoare

a lucrului romanesc" care M. Nicoara.

Pest, den 26 Marz '817.Lieber Nyikora

Ich habe Ihr Schreiber erhalten, was Ihre Empfehlung betrifft,muss ich Ihnen offen gestehen, dass ich in Hinsiht des Comitat-.Fiscalat nichts thun ]asst, bis nicht die Sache ganz entschieden ist

=dem kann das Individium nichts, und kann also weder hinsicht-lich der einen noch andern Sache nichts entscheiden iibrigenswerde wit Ihnen fiber meine Ansichten sprechen, dazu ist ohne dem

Zeit genug.Mich freut es, dass Ihre WOnsche gLit vorwa.rts gehen, ich

hatte einiges Gutes von Gyika.Ich werde langstens bis 20. April in Arad seyn und bleibe bis

.gegen. Ende April da, dann gehe ich auf 8 Tage nach Ludany, aberbei meiner Anwesenheit in Arad, will dich, dass das bisher einge-schickte vorgenommen werde, und wir werden den Termin festsetzenum gleich Anfang Mai ausser Arad zu untersuchen, als den Ort be-.stimwen wo wir anfangen, vermutlich Grosswardein und so fortmad fort bis alles zu Ende ist.

Richten. Sie daher lhre Geschafte so ein, dass Sie wie ich Ihnenschreibe dasein konne, denn ich mOchte, dass alles beendet werde.

Ich bin bier an der Osterwoche zu einer Comission beordert,glaube aber, dass ich laugstens den 13. April abreise.

lch hoffe, Sie daher bald zu sehen und geharreIhr geneister Diener

B. Wenkheim]alt schreibe den Brief untercrier Adresse die Sie mir schrieben.3 Aprilis 1817 Viennae a B. Wenkheim

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 257.58.

www.dacoromanica.ro

262

XCII,Ciorna neterminata a unei scrisori adresata de M. Nicoara

Episcopului S. Vulcan.

(Viena) 3-4 Aprilie 1817Illustrissime Doamne,

Epistolia din 10 Martisor serisa" mult m'a Imbucurat despreparte, fiind cea d'intie dupa plecarea mea d'acolo.

Pentru ademanarea celor lui Costin si Iosif Popescu sunktoare-despre ce ferbinte si cu umilintaa rugasem Illustritatea Ta, clupa toate-putintele sufletului itti multamesc.

In cat se atinge despre celelalte In zisa epistolie cuprinse, marca abia pot zice ceva. Insa. iarta -ma Illustrissime Doamne, cadescopar ca unui mai mult reverit Plrinte siaitirile care eau niscutdin acele In sufletul men.

Cum ca. voesti, .ca sa'ncet d'a-Ti mai scriere, ce destul de-apriat mi-ai dechiarat, si nici decat nu ma mir. Si din tineriile-mele m'am silit a ma dedare, ca ver In ce stare sau Intamplare sa.naa destulesc cu Intelegerea, spre urmarea cuviincioasa, farce a maicercetare mai departe In cause. Ins& dupa ce-mi insusesti si imputiunele fapte care cu totul sunt straine sufletului, care aceleciuni mi-au ocasionat.

Judearile si zisele multor milioane de oameni Inca cunosesocotesc ca n'ar fi In stare de a ma. aduce in cea mai mica tur-

burare cugetul meu: ma cu atata mai mare putinta are asupra pu-terilor mele sufletesti judecata (pXrerea) elor a cgror numAr doaraabia ajunge pans la case, Intre cari negresit to -asi numi Intie, Bacami-ar permite delicatesa, si s'ar putea fax& supg.rare. Interim post-quam coram to nequidern tantum valeamus"! Atata va sa zica., pen-tru mine, cat cred ca toate altele, ce se poate socoti ca -mi puteaizice, nu ar vut putea sa ma. atinga mai putincios. In cel mai putineLa se Indoi despre ceva si cineva e pasul el d'intie spre Indoirea de-spre toate sau despre unele mai multe si despre omul Intreg...

Acad. Rom. Ms. 2443 f. 296.

o-

Imputa.-

si -ti

www.dacoromanica.ro

263

XCIII.

Baronul Wenkheim catre M. Nicoara.

Pest, de 9 April '877.

Lieber Nyikora !Ich werde mich hier laager als den 13ten aufhalten miissen

und bin mit Ihnen einverstanden den weitern Termin lhrer Ankunftzu verschieben, jedoch wird es auf jeden Fall gut sein, wenn Sie esso einzurichten suchen, dass Sie bis Ende April in Arad eintreffen.

Denn diesen Monat werden wir noch uns in Arad beratschla-gen und den Termin bestimmen allein es kOnte vielleicht zu langedauern, dass man erst nach Wien schreibe indessen fangt dasGeschaft an und man geht unaufgehalten fort.

Es wiirde daher beschwerlich sein, wenn man alles wieder nach-suchen miisste und manche Berucksichtigungen erst nachwarten miisstedas wiirde den Gang aufhalten, zudem da Sie schreiben, dass Sie den18-ten April abgehen konnen, so wird es gut sein, bis Ende Aprilunten einzutreffen.

Sie konnen dann mit Bequemlichkeit alles aufklaren und be-antworten, wass dieselben betrifft.

Ihr geneigter DienerB. Wenkheim.

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 257-58.

XCIV.

Traducerea din latineste facuta de Moise Nicoara dup.a. RECURSULce I-a prezentat Imparatului la Viena in 7 Iunie 1817.

Inaltate Imparate !In cuviinta rezolutiei inaltel) prin care se cere dela mine soco-

teala $i specificatia cheltuelilor, pre langa." insemnare, $i aste a adao-gare indraznesc.

A Insemna cu amaruntul toate cheltuelele sau pe zi sau pe luna,care s'au ficut In lucrul acesta din luna lui August 1815 pan& aicimi-ar fi Para'. putinta.. Adevarat ca, toate cheltuelele s'au facut luando cale (adecal la Sinod) afara, prin mine cat mai mutt singur cat iaracu altii 1mpreuna calatorind, cu toate astea lucrul acesta cu multe $igrele imprejurat $i Invaluit pentru intinderea $i cuprinderea mare cu

') sub No. 6431 a. c. ad humillimam meam supplicationem sub 5214/1817..." (M. N.)

-

www.dacoromanica.ro

264

altele multe, pentru timpul (vreme) lung decand tine, asijderea pentrumulte feluri de pasuri In care se afla, apoi pentru multe privinte, lacare necontenit trebue sa se caute, au fost totdeauna cu mari greu-tati Incopcet, atata cat era peste putinta a Insemna la vreme toatecu amaruntul.

Caile mele In mai multe rinduri facute In lucrul acesta trec peste806 m. de pamant, farce a lua In socoteala cele a altora frati, cari,sau cu mine dimpreuna sau singuri si deschilinit an cala..torit. Aceastacale s'au facut totdeuna in lipsa cea mai mare si dupa poftirea ceamai grabnica a starilor, de multe on singur si Ara cel mai mic aju-tor de maul, asa cat precum si greotatea grijelor celor mai mici aqasi a celor mai mari lucruri si trebuinte numai asupra mea era rezi-mata. De multe on betegos, de alta data asuprit hind de boale maigrele si primejdioase pe cale, cat dupa marturisirea altora In desra-dajduirea vietii ma aflam, asijderea prin ploaie, cu saptamanile In-tregi ziva si noaptea a calatori fiind silit necurmat din statie in sta-tie dupa o cocie pe alta descarcand, 1st fel de greotati mi s'au In-tamplat totdeuna, cat fara putinta-mi era a face Insemnare cuvioasa.Mai bine mi-ar 'Area cand asi putea face sa nu le pomenesc aste,prin care simtesc ca. fericirea mea viitoare mult perde, care fericireatunci va ajunge la spita cea mai Inalta.' cand Inaltia Ta ascultandrugaciunile saracilor Ruma'.ni spre mai mare usorare a soartei for InImparateasca putere toate cele de lipsa. spre acest scop sau svarsitvei orandui.

Irish' nu mi s'a Intamplat altmintrelea nici fund la Viena. Nici°data n'am stiut cat voi ramane aici si cand voi merge, cu atat maiputintel Inca cum sa. traesc, si cu ce modru sa-mi castig de cheltuele.In cea mai mare lipsa fiind $i aici, si Intr' alte locuri, insusi pe dru-muri, de sute de on am fost silit a Imprumuta bani, st asa zi de zitrebuea $i unele detorii sa platesc, altele din nou sal fac. Care ne-stiinta a ra.'manerii impreunata cu lipsa cea mare au fost totdeunapricina a mai multor cheltuele. Din aceste pricine am Lost silit in 7luni a muta de 5 on lacasul si a cheltui la 400 fl. intro iarna pe lemne.

In tot timpul acesta n'am petrecut mai mult de 5 zile acasa, deunde necontenit cheltuele mari Imi erau de

Intr' asta stare fiind fara." ceva venituri si avutii precum pe alevietuirii trebuincioase, asa si pe vestminte m'am Intrebuintat din astecheltuele bleat poftea starile, ca. In calatorii si In vreme mai Inde-lungata. stricandu-se ale mele In lucrul acesta, nu 1-a$i fi putut alt-mintrelea Implini, si de alte a ma castiga.

Cumca. nu s'a dat lucrul acesta unui Agent imparatesc, asta, s'aIntamplat din Incredintarea aceea cumca nici unul n'ar vuc putea sase incredinteze cu sigurinta. deplina, nu pentru caracterul, destoinicia.sau stiinta lor, carora toata cinstea sum detor, ci numai pentru Brea

lipsa.

www.dacoromanica.ro

265

lucrului, pentru intinderea lui pana.' la cele mai mici lucruri, care nicinu le erau for cunoscute, darA nici nu puteau sa li gi facl cunoscutedeplin. Dara., si de s'ar fl dat lucrul cuiva, atunci Inca ei mai maricheltuele s'ar fi facut, ca eu si la Viena asa sum acasa: ca aiurea,vi nu tiles° cu mai mari cheltuele aici (i. e. Viennae) deck la Aradsail Oradea-Mare. Apoi atunci nici nu m'as vut putea cuprinde culucrul acesta, gi asa cu buns sama, ca atunci nici un Agent n'arfi fost In stare a isprivire ceva in lucrul acesta.

incat pentru cheltuelele care vor fi de lips& de acuma inainte,nu le pot zice nimica, nestiind panA cand voi trebui sa raman aici,

ce urmari vor fi. Nici nu stiu Inceputu -s'au Comisia, yi ca. fi-voi-teu de lips& au ba. Intr' asta intamplare cheltuelele mele vor incetadupa sosirea la Arad. Ce 'lac& s'ar int'ampla cu invoirea inalta maivartos ca.tre sfarsitul lunei Julie, prea biue mi-ar parea pentru luta.-rirea sAnatitei. Nici despre cheltuelele Comisiei nu pot zice ceva,macar ca a fost ceruta. Comisia pe cheltuelele partii care se va aflafarce dreptate.

Dup.& aste ma. rog de Majestetea Ta, ca sa to induri a orandui,cat suma pomenita sa se imprumuteze din partea Erariului,lucrul acesta nu e de fiinta. a legei numai, ci mai vartos politicestesi civileste mijlocit si nemijlocit se atinge de statul impAratiei, deci-de Inaltia Ta. Prin aceasta imprumutare cu mare folos multe greo-titi si inapedecari s'ar depArta. (lac& dupa aceea veri cine ar luaasupra sa platirea sumei acestei, ce lesne s'ar putea intampla.atunci cu mai mare folos s'ar adauga fundului scoalelor, care asaInca e foarte mic pentru ca suma aceasta panA la luna lui Noemvrie1819 o vor plAti Rumanii cu buni sama, ce mai usor s'ar putea faceprin terminuri sau la oftciul sarariei in Arad, sau acolo la Camara..De unde si acest folos s'ar naste, ca cel mai sarac Ruman carenumai cu 10 Kr. ar ajuta lucrul acesta Inca. tot s'ar socoti a fi p5,rta$de indura.'ciune imp'arateascA, ca si cel mai avut care ar da 100 sau1000 fl. Din care cauzi imprumutarea prin Erariul imparatesc ar fimai de folos deck toate.

Prin care Clerul-Preotimea Poporul romanesc a Diecezei Ara-dului neunita mai tare ar cunoaste parinteasea a Majestateitesti induractune, nici nu s'ar indetora altui cuiva.

In Vienna 7-le Iunie 1817Morse Nicoara. m. p.Deputatul Clerului si al Po-porului ruma.nesc de legegreceasca neunita, din Diete-za Aradului.

Acad. Rom. Ms. 2-143 f. 239-241.1)1) La f 204 - 812 in acelasi volum de manuscrise se gaseste si originalul latinesc al ace-

stai recurs. Pentru a folosi insa unei mase mai largi de cititori not am reprodus traducerea(neofictairt). Aclaugam numai depe original numarol de inregistrare al Cancelariei aulice ungare:O4:3 817 si resolutia aplicata : Supplicantem a petito suo vigore positivae benignae Resolutionis

Regiae amoveri. Ex Consilio L;ancellariae R. Hungarico aul celebrato.Viennae die 18-a Iulii 1817

Nicolaus Zmeskallsecretarius aulicus

gi

stiu

funded.

$i

gi

giImpara.-

si$i

www.dacoromanica.ro

266

XCV,Scrisoarea Protopopului din Galsa. Kirilovici (Galsanul) catre.

Moise Nicoara.Arad 1817. VI. 12

Domnule !Scrisoarea dumitale cea dup& urnag mie trimisl intru atita m'au

Impedecat scriind, ca nu vei fi mai mutt la Viena cat nimic nu ti-amInstiintat din partile noastre. Acuma venind astazi aice inainte deameazazi si fiind tocmai zi de posts, aceste urmatoare iti scriu :

1-u Inaintea Rusaliilor umbland cu Bolici prin protopresbytera-tul Butenului si B. Ineului pentru ca preotii cari n'au sesii sa li sedee aceste urmatoare am luat in seams : 1-a Venind not in satul Alma$-uncle erau preotii aceia buni Ioan gi Vasilie cari amandoi au murit,am mers la scoala unde mai multi preoti au fost adunati, au gisitBolici la inva.tatoriul un. Catechism unit cu slove latinesti, In carecetind, spunea : Vedeti, aceste slove vreau Rumanii sa le primeasca;.Atuncea ce se vor face bietii preoti, ca multi vor trebui sa ramaeafara?" Venind in protopresbyteratul Halmagiului in satul Aciutasi venind Protopopul din Halmagiu acolo se plangea ca. Guberniumulpre fiestecare preot de ai nostri au tipat nu stiu cat sa plateasca.'de cap, care pang. acum n'au fost, care pe cum am auzit acolo dinAdministrator se zice ca-i Taxa Talerantiei. Ce fel de Talerantie arfi act ea nu stiu. Poate ca doara vreau sa se unie oamenii aceia pentruaceea an pus sa fie In tara ungureasca supt privilegiurile sarbestin'ar trebui 81 plateasca aceste, zice Administratorul. Mare spaim&an capitat ai nostri ca-i Mitropolitul la Viena ; aceea suns cai Put-nic intarit. Cernovici solgabiraul dela Buteni cand umblam pe acolozicea ca va strange atestaturi, ca cer Rumanii pe Bolici, Vladicapans acum n'am inteles nimic sa fie facut. Pepe au umblat pe satede au strans atestaturi dela preotii cari au dat asupra lui si cari inpunctumurile la Comisie date sant insemnati ; unii au dat cumu-iGavrila.' din Kisineu gi preotii din Sisca, dar din Va.das, Apateu, siCherechiu n'au dat, numai Vanghel i-au dat umbland amandoi pesate cum ca preotii Inaintea lui au marturisit ca n'au avut nimicnici odinioara.' cu Arhimandritul, ce iau omenit gi cand au fost incurte, ci de Protopop or fost siliti sa dee atestaturi asupra lui. Auumblat si mai In multe locuri, dar Inca nu stiu adevarat. Aud caBiro-Iarasaul dela Socodor au cerut dela biraele din Siclau atestatcunica. cer Episcop de Sarb, dar n'au capita t. Oradanii ma. tern pecum aud, de nu vei fi la Comisie aice, ca s'or trage multi inapoi..

Cu alts post& mai multe. De ma. voi intalni cu Vitispanul astazi,aud ca vine si Wenkheim mane,

Fii sanatos

In Arad 12 zile Iunie st. v. '817

Acad. Rom. Ms. 2940 f. 67

[indescifrabil]

') Din insemnarea lui Nicoara stim ca e din partea Protopopului din Galsa. Primita la,2. VII 1817 a Gatsanului".

1)

www.dacoromanica.ro

267

XCVI.Scrisoarea lui Nicolae Suciu, paroh in Jula, care Moise Nicoarli

cumnatul sau.

Iubite si mult dorite Prate !Oh ! cu multe cugete triste pan. o primii dorita scrisoare eram

cuprins, mai vartos pentru supararea Arhimandritul Bodrogului pri-cinuita, ca pre langa.' Intelegerea de Episcopul Putnik (: precum caSarbi pe Sf. Petru in Curtea Episcop. v..,canta Aradului a-1 imbra-tisa foarte suet incredintati :) Inca si acela din sat in sat pre la totipreotii pentru primirea peceturilor si numenelor lor ajungand ca cuacelea pre sine a se desvinovati $i din ara.' tatele puncturi a se mantuisa poata ; unde si la mine acasa. a ajunge netntarziind nimic s'aufolosit : ca eu intelegand precum ca adevarat vine si trebuindu-miafara. Ia lucrat a merge, nici ca am intarziat, carele Marcu delibucuros sau mai tare Insetat era cu mine a vorbi, nimic mai putinbarem un cuvant a-mi grai prilej n'au avut. De lipsa iasta si aceastaa o cunoaste ca In scurta vreme dup5 plecarea mai sus numituluiArhimandrit, an urmat si lucrurile D. Namesnic din Zarand : a deca. :precum ca" merge: ea D-lui la Beci s'au socotit a fi numai de sine,iara. nu cu vestea si intelegerea neamului si a cugetului preotesc, apoica s5. se poata." D-lui pre sine inca mai cu mare intirire arata ca aufost, de trebuinta era ca preotimea si neamul romanesc pentru maibun si mai adevarat increzamant a se suptscrie si cu peceturile fora Intari. asa neintarziind a ajunge la fiestecarele Preot din Pro-topresbiteratul Kisineului, Zarandului si a Vila gosului i-au dat ceimai multi, unde si Ia mine ajungand suptscriindu-ma cu pecetea amintarit si iscusind bine a fi, am intarit si cu suptscrierea comunita.-tilor si a pecetului Bisericii. Eu dulcele meu irate, Inca de mult intot modul cautam mijlociri $i prilejuri folositoare prin care acesteaintamplari D-tale sa ti le Impartageso $i despre starea vietii si a tra-iului nostru a te incredinta sa poci, insa dintre toate pricinele maiintaia pedeca mi-au fost nestiinta adresei, apoi nestiind mai departecum asi folosi am instiintat prin un bun priaten pe D. DiaconoviciSeniorul scoalelor Preparande Rumane, ca de cumva unde D-ta teafli Ii este cunoscut raspunda descriindu-mi si adresa locului.Si asa cand primii scrisoarea D-tale iata si rispunsul D-lui pestecinci sau case minute in urma., dup.& cererea si pofta cugetului meu1-am ca.patat, apoi cu toat5 bagarea de sama facand coperta scrisoriicea la D. Unchiul Serban In Siclau trimisa tocmai pe D. Taica nostruavand cale la Siclau o am slugirit-o; pre langa care eu si toti ceimai iubiti ai nostri poftindu-va din inima curata cel prea fericitbine, si sarutandu-va pre amandoi.

Ramai in Jula ora$ 16 zile Iunie 1817

Al inteleptiei D. Tale iubit frateNicolae Suciu m. p.-

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 171-172 (primita In) "9 Iulie 1817".

Si

sa-mi

www.dacoromanica.ro

268

XCVII.

Theodor $erban, parohul Siclaului, care nepotul sau M. Nicoara.

Iubitul meu din tot sufletul IS5. nu te Intristeze, nici sa te spaimanteze clefetele aceste ce

-se and de pe la noi, ca aceste toate in desert se fac din atatareaScirbilor ; toate ce s'au scris prin lorgovici Domniei Tale nimica sevor face, ca despre partea noastra a Natiei cei curate rumanesti delegea preamarita nimica indemn n'au avut ; nici n'am stiut de scri-soarea dansului n'am stiut precum n'au stiut strajarii cei ce strajuiau/VIormantul cand au inviat Hr., adevarat graesc.

Cele de noi, Domniei-Tale Incredintate si inainte date lucra-lebucuros si voios fara. de nici o fried cu ajutorul Tatalui ceresc.Dupg. primirea scrisorii din Viena noul trimisa. In 5 zile Iunie '817.dupi cum mi-ai scris fratia to asa am savarsit cu Parintele DomnulProta Chis(ineu)lui vizand pentru Iorgovici ce plinueste, mult ne-amsocotit bine ar fi atatatoriul. Dara. noi nimica nu slmtim la a luiscrisoare sa fim atinsi, si dansul cu ale lui lucruri on de cine va fiIndemnat, va ramanea In urnia, ca un purfator de fleacuri, ca. Dum-nezeu priveghiaza, si cauti sa vazi cine dupa ce urmeaza. Bine saura.0 : si poate avea puitorul de sminteala.' si certare dela Dansul.

Cele mai multe toate am Inc edintat D-lui Prota, sa le adeverezeDomniei-Tale cum au umblat Moise Manuilovici pe sate dupa pece-turi cu comisarasii dimpreund.

Pepe din capul lui fara slobozenia altora mai mari dela Varme-gie cornisarlsi, far& stirea Vitaispanului, si ce au vorbit Kovatsnoun si an figaduit Domniasa c5.-ti va adeveri pe suflet drept simai multe despre starile noastre imprejur. Alta despre partea in-etiintarii de mult am dorit a te instiinta, dares adevar graesc c5. delaPasti panes la Rusalii tot patul am tinut. Cu ajutorul lui Dumnezeu

Raman totdeauna credincios catre Natie, pang. In sfarsitTeodor Serban paroh de lege preamarita."

Datu s'au in orasulSicliu 22 zile Iunie 1817.

Acad. Rom. Ms. 2439 1. 191-2.

www.dacoromanica.ro

269

XCVIII.

Scrisoarea lui Theodor Povovici, Protopopul Chisineuluisi Zarandului catre Moise Nicoara.

Iubite $i dulce fiuleScrisorile doui adeca. din Aprilie gi Iunie mie trimise dela iu-

birea Voastra din Viena am primit, care mie multi bucurie mi-auadus. Inca de s'ar putea ca de grabs aceeasi gi mai bucuros ag fi.Nu mi aduce despre aceea aka, ce numai ca vrajma$ii nogtri atateafleacuri pe aci fac, cat iinteatata cat indata si de multe orivrea moartea, care Inscris acele toate a le inscrie nu pot insa pre-cum vad inscris dela dorirea Voastra cele de aici de forgovici scriseacele-s toate nimicuri si neadevarate blastamatii $1 despre tot cu to-tul minciuni sunt gi nimica. De acele toate cu un cuvant nimeniafar& de el nu stie, nici de aice acele ce el spune ca. dela D-voastrase cer. Pe nimeni de aici nici a gandi despre vreun person nu $tiusi fie, nici este.

Ce ins& de aici Ara' de alte fleacuri multe care nu se pot scriminciunile, una Ili arat: cumea Pepe Arhimandracul cu vicle$ug pesatele protopresbiteratului meu au esit Inca cu oarecare viclepg $ipe comisaa qii varmege$ti cu sine i-au luat. Adeca pe satele de pe-lunci comisara$ul dela Misca, $i pe cele de pe campie pe comisarasuldin Socodor, acum In zilele trecute. Si aga cu a for umblare maidela toti preotii satelor mele cu iscaliturile numelui lor au dat si gicei de frunte popi sunt mai putini cari a da n'au vrut cari acumape toti $i cu toata pricina a-ti ara.ta nu pot ci numai din cei defrtinte : numai Serban din Siclau $i namesnicul din Zarand nicichemati au fost, nici au dat, $i dupa ce viindu-mi mie acele lucrariIn $tiinta atata mi-au fost cat nu eram in alt chip cat numai a-milepada sufletul din mine eram, $i dupi de oarece ajutorandu-mi-seputerea indata $i pentru acel lucru dimpreuna cu Serban la Arad lacomisie ne-am dus, ins& pe Vile -ispan nu 1-am aflat acasa ci laPauli; la el ne-am dus in.data si dupa ce toate pe rand acele luc-ruri aratandu-i $i cumca cu a lui $tiinta numitii comisari pe sate cuPepe pentru luarea pecetilor dela popi au egit pe sate, care el auspus ca nu gi nici au gtiut, nici auzit despre comisari ca ei ar fiumblat pe sate, dara. va rasplati lor. Intru aceea D. Vite-igpan pemine m'a intrebat : Dar Arhimandritul cu tire Dumitale Intru ace-lag protopopiat pentru peceti a lua au e$it." Eu am raspuns, ca dupa,ce s'au dus, mie la $tiinta me-au venit. Ins& D. Vile -i$pan Covacimie au zis: SA nu gandesti ca cu acele peceti Arhimandritul sa vaajuta, ce la mai multi osanda cu acele pe sine s'au adus, ca eu de8 zile de aceea stiu $i toate-s la mine cu pecetile, Numai de comi-

mi-ag

www.dacoromanica.ro

270

sari pans acuma n'am stiut ca au fost cu el pe sate." Foarte marescAdere este a nu esti acuma acas1 Si ni fricA, ca n'avem pe nime-nea de ai nostri in comisie, ca cumva sa rAmae ne luate bine inllama toate cele de lipsA, ca comisia iarlsi se incepe acuma din 25acestei luni, aici si la Oradea vor i merge din 28-29 acum pentruImplinire. Tare se miry D. Vite-ispan pentru ce acum nu esti aici.Zice: si ce ar fi de nu vii. Se mira acesti cu atata instiintare lamare si cu adanc dor asteptu-ti vederea si cu dulce sarutare im-brAtosindu-te sunt gata

Th. Popovici m. p.Proto(presbiterul) Chisineului

ZArandului.$i aceasta precum D. Vite-ipan afa ,si cele doud persoanede comisie ne imbucurei cei cu adeveirat pofta ,si cererea noa-stra- despre Episcop se va implzni.

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 79-80.

XCIX.

Traducerea din latineste 1 acuto de M. Nicoara depe recursul ce1-a prezentat Imparatului la Viena in 6. VIII. 817.

(Inaltate Imparate) S. M.Pricinele intru care rezemat fiind, am rugat InAltia Ta :

1. pentru slobozenie; ca in lucrul Rumanilor a Dietezei Ara-dului 18 m. fl. sa se ridice imprumut, dup.& aceea ca acea sums dinErariul Imparatesc sau din alt Fund public pe langA ra.'splAtire O. sefmprumuteze, sunt M. Tale .in destul cunoscute.

Rezolutia inaltA la amandoul instantiile mele intr' aceea starepune lucrul mie incredintat, cat sum adetuit iarAsi a ma. ruga.

Indorsatia pe instantia mea d'intie Te-ai indurat a-mi porunci,ca sa." dau socoteala.' cheltuelelor fAcute si acelor care vor fi Inc. delipsa.' si spre ce ?

Do vada. apriata pentru mine cumca M. Ta to -ai indurat a as-culta rugiciunea mea facuta in numele acelor, de care se atinge lu-crul acesta : prin ce cumca aceea nadejde mi s'a flcut, ca Inaltia Tavei da sfarsit bun lucrului acestui, dau in toata.' supunerea adeve-rinta. M. Tale. Si acest indemn afar& de elelalte in instantiile demai 'nainte puse au fost intr'adevAr de acest fel, ca sa astept Rezo-lutia de sfarsit.

www.dacoromanica.ro

271

Instantiei mele din 7 Iunie adaogasem dupes Porunca Ina Hi, so--coteala cheltuelelor, si dupes toate aste in urma am cipAtat rezolutiaprin care se opreste cererea fa." cuta.

I. ImpArate 1 Macar ca nu sunt puse pricinele din care aceastaruglciune nu se ascula. si se opreste prin inalta poruncl, cu toateaste nu pot trece cu tacerea fir& sa arat durerea care se naste dintristul sfarsit al lnstantiei ce s'a dat In numele tuturor pe care Iiatinge lucrul acesta, pentru ca fericirea for viitoare $i Indreptareasau linbunirea soartei lor, dela sarsitul lucrulu. acestuia atarni, cares'a Inceput cu in voirea Indltiei Tale, si s'a purtat de doi ani incoace$1 a$a prin inalta Rezolutie care ne t4Adueste cererea, lucrul Ru-manilor mai mare striciciune va avea deapururea. ,Si In loc de man-gaere pentru toti numai cea mai mare intristare trebue sa a$teptetoti, iara. altii saracie si nefericire.

Prin aceea, cumca Inaltfa Ta ai lasat ca (in) 1815 dupes moarteaEpiscopului Avacumovici prin Rumani inceputul lucru s& se is susinaintea Tronului, si prin aceea ca ai luat In socotint1 cererea forprin Deputatie facuta, si o ai cunoscut dreapta 5i vrednicA de a oispiti cu amiruntul ; prin aceeasi 5i aceea Inca ai inga.duit ca lucrulacesta sa. se continue si urmeze si de aci inainte la Inaltul Tron, deciTe-ai Invoit ca sa se mite 5i si se poarte prin Deputatie. Aceastase adevereste prin slobozenia care ai dat Rumanilor ca sa. trimitaDeputatie la Sinod, a$ijderea prin plangerea 5i greotitilor Rumani-lor asupra mai marilor sarbe$ti inaintea M. Tale prin Deputatie as-ternute, spre cercetarea c1rora M. Ta ai oranduit Comisie, Inc. se.adevereste aceasta prin alte porunci Inalte $i mai multe Rezolutii,prin care, 5i dreapta cerere a Rumanilor vrednica de luare aminte,5i fiinta Deputaliei se cunoaste. Dares apriat lucru e, ea nici porni-rea lucrului acestuia a Rumanilor, nici continuarea lui, nici Deputa-tia for n'au putut fi fares cheltuele, precum si aceea ca cheltueleleaceste prin aceea trebue sa se faces a carom e Deputatia si in nu-mele 5i pentru binele cgrora se lucreaza, si carora s'au dat Inaltaslobozenie a-5i purta lucrul cu aceasta mijlocire inainteaadeca prin. Deputatie. Insa fiindca nu se alb.' nimenea dintre Ru-mani care ar fi in stare de a face cheltuelele aceste, sau a le Im-prumuta $i fiindca asta mijlocire sloboc1a ni s'ar fi putut Implinilipsele acestea ; afara de acele doua mijlociri despre care am lostgraft In instantiile mele ; asadara.' nu e nici o necuvinta sau ne-dreptate a da slobozenie Inalta acelora, de a caror fericire se lu-creaza.', ca ei s& fie volnici a intrebuinta acele mijlociri, prin caresingur pot ajunge doritul sfarsit a lucrului s'au, adeca cu tot in-sul dupes putinta sa, dupes bursa si sloboda voia sa, $i dupes rax-nirea care cineva are spre binele de obste, volnic se fie cu ata.ta aajuta tot insul, cu act va binevoi far& ceva greotate, mai vartos

Imparatiei,

www.dacoromanica.ro

272

ca lucrul acestA altmintrelea fara cheltuele nu s'ar fi putut porni,gi din detoriile care s'au facut Intr'aceasta treaba multe rele si stri-caciuni ni s'ar trage. Deci ma. rog In toata supunerea Impara-tiei Tale ca sa Te Induri a orandui ca suma pomenita de 18 m/fl.din Erariu sau din alt fund public, Rumani lor din Dieteza Araduluineunita, sa se imprumuteze, sau in intamplarea aceea daca nu s'arputea asta, sa dai voie inalta ca suma aceasta sa se imprumuteze sidupa aceea prin colecta adeca prin strangere de bani, care tot insulde bun& voie va da, sa: se plateasca. Altmintrelea daca nu to veiindura a da asta slobozenia Rumanilor, ar trebui sa para. ca gi and.mijlocit i-ai opri dela aceea, ca sa. cerce la Milostivirea Ta dreptate,gi ca sa.' caute mijlociri prin care sa se mantuiasca din relele aceleaaga tare inradacinate care fac starea for vrednica de lacrimi; niciun lucru nu se poate sa se ispraveasca fara mijlociri, si as.* ne slo-bozindu-se Rumanii a int ebuinta mijlocirile cuviincioase, in loc devreo nadejde de bucurie numai desnadajduirea cea mai mare desprefericirea sa viitoare trebue sa agtepte ; pentru ca. In loc ca cheltue-lele facute sa nu cads nimanui spre greotate, acuma numai spre uniiar cadea toata.' greotatea, care cu bucurie au ajutat lucrul acestacomun si a tuturor, de unde numai stricaciunea caselor sale si lucru-lui care se atinge de fericirea tuturor s'ar nagte, gi aga desna." daj-duindu-se toti de vreo mangaere Inca ar trebui sa se caiasca de luc-rarea tor.

Cumca cea mai mare parte a Rumanilor din Dieteza ,Araduluie In starea cea mai asuprita gi rea este adeva'rat; dar sunt in locu-rile mai bune toti In stare ca sa poata ajuta de buna.' voe lucrulacesta cu ceva, ce bucuros vor face dupa. putinta ea si fir& stri-care toti daca vei da Imparatia Ta slobozenie.

Daca va fi terminul de doi ani scurt pentru platirea datoriilorlesne se poate ajuta impiedecarii acesteia daca vei Inlungi M. Tatermenul pe mai multi ani.

Daca fac &Arbil colecte pe supt mans, asta e lesne pentru eirfiind puternici, dare Rumanii lipsiti fiind de toate bunatatile acelepans acuma, numai pe cale legiuita si prin slobozenie Malta pot faceaceea numai ce e de lipsa pentru purtarea lucrului tor. Nici nu sepoate talcui asta spre raul Rumanilor ca ei nemica nu vor sa facefar& gtirea gi invointa imparateasca, ce ei vor in toate sa urmezeporuncilor imparatesti.

Incredintati prin multe dovezi despre aceea, cumca M-Ta ai cunoscut plangerea gi rugaciunea for a fi dreapta, nu puteausa se indoiasca despre aceea nici cat, cumca M. Ta si aceea Te veiindura a-i ingadui ca sa le fie slobod a dovedi cumca cererea sirugaciunea for e dreapta, si ca sa-si poata ei cauta mijlocirile celede lipsa spre aceasta. Mai multi sEriciciune s'ar face lucrului for

!Lind

www.dacoromanica.ro

273

and n'ar putea a urma asta si mai 'nintea, decal and ar fi fostopriti dela toata p5.$irea mai departe Inca. la inceput. Dupes starileaste de acuma ar fi spre stricarea for cea mai mare Comisia impa.-raleascl care to -ai Indurat a le da, daces le-ai opri mijlocirile celede lipsa, mai vartos ca Comisia a fost ceruta.' pe cheltueala celor carinu vor avea dreptul, gi a$a Rumanii cu buna.' sama. dupes sfargitullucrului ar vut cere dela Sarbi despagubirea cheltuelelor aste. Toatece s'au zis In treaba asta mai de multe ori, sunt adevairate, $i avandeu cutezare a be a$terne Inaintea ImpAratiei Tale, am luat asupra mearaspunderea pentru ele. Dares cate mijlociri sunt pr.n care sepoate acoperi adevarul mai vartos unde-i atala Erica ca $i Intre Ru-manii [clef nepriceputi. Ce se lucreaza la Comisie, Imi eu cu totul ne-cunoscut, nici nu $tiu fratii cari m'au trimis pricina pentru ce matineti aici de 4 luni. Cumca. eu nu pot pleca de aici, cunoscut e Im-pa..ratiei Tale, precum si trista mea stare $i pricinele ei : $i a$a hindlesne se pot 1ntampla unele lucruri la Comisie, care cea mai marestricare ar face lucrului fratilor, $i atunci eu dela toata raspundereaa$i fi deslegat. Aste Intamplari cu atat trebue sa-mi fie spre maimare durere de suflet, hindca. sum incredintat despre aceea, ca uneleca aste nu se urmeaza din a mea, sau a fratilor viva $i gre$ala, saudin firea lucrului nostru, ci numai peste voia noastra $i ca prin ade-tuinta, ce $i a prevede $i a departa ati vut putea.

Moise Nicoari. m. p.6-le August 1817

Acad. Rom. Ms. 2443 f. 242-43.

C.

Traducerea din latineste facuta de Moise Nicoara dupes RECURSULce 1-a prezentat Imparatului la Viena in 9 August 1817.

Inaltate Impa.'rate !

Intr'al 2-lea Iunie ma rugasem de Ina.ltia Ta prin o instantie careo dedesem In Cabinet ca sa to Induri a-mi orand.ui 1500 fl. ca anti-cipatie, In socoteala pomenitelor 18 m/ fl. (pentru care in lucrul Runi6.-nilor Dietezei Aradului ma. rugasem In toata supunerea) ca prin aceeasa ma ajut oare$ceva In starea asta trista, care o am descoperit Inal-tiei Tale, pans and a$teptInd dupes Rezolutia Inalta voi fi silit animane aici. Cum s'a putut perde Instantia asta a mea din CabinetulInaltiei Tale, nu pot pricepe, fiindca. nici o Rezolutie sau in$tiintare

www.dacoromanica.ro

274

n'am putut capita, macar ca e lucru cunoscut, ca M. Ta nici ruga.-ciunile insu$i a cer$etorilor nu le treci cu vederea ca un parinte plande bunatate.

Fiindca, acuma starea mea cu mutt s'a mai inrait, $i multe ur-mari sunt de care trebue sa ma. tern, cat pentru persoana si cinsteamea, atata $i pentru lucrul mie incredintat, pentru detoriile care ma.apasa gi ma asupreaza; deci ma. rog cu toata plecaciunea ca intam-plarea aceea, de cumva instantia mea alaturata. nu se va implini cu-rand, sa te Induri inaltate Imparate a orandui:

1. Ca eu sa fiu In sigurinta pentru detorii despre partea cre-dinterilor, din care Inca mai rele urma..ri s'ar putea naste pentrumine pans voi ramane aici.

2- Ca sa mi se orandueasca 6.500 fl. suma de lipsa pentru pla-tirea detoriilor mele de aici si ca sa. pot pleca acasa.

Nu-mi ramane mie alts mijlocire ca si pot pleca de aici, $i casal ma pot mantui de starile asupritoare, care, din zi in zi se maiingreoneaza. i de cand am aratat in 2-lea lunie Majestatei Taletoata desnadajduirea mea, pans acuma Inca. cum am putut petreceaici nu pot sa cuprind $i sa ara.t. Cost, cvartir $i alte lipse nu le-amputut implini, $i de cumva mana aceea necunoscuta a-$i trage ajuto-riul sau de catre mine pe cum se $i vede ca va sa faca, atunci Incamai mari greotO ma vor asupri; daca nu te vei Indura a oranduica sa pot pleca acasa. cu toata sigurinta, $i ca nu cumva sa. fiuopacit in mijlocul drumului pans va trece toata Comisia, la caremulte s'ar putea intampla cu Rumamii nepriceputi, cari gi I. Tale arfi spre neplacere, $i mie mi-ar trage cea mai mare raspundere, careraspundere Inca. mai mare mi-o ar face atunci, fara sa $tiu cum s'auintamplat aste toate.

9-le August 1817M. N(icoara.)

Acad. Rom. Ms. 2443 f. 242.

CL

Adresa lui Moise Nicoara catre Principele Rainer.

12. VIII. 1817

Inaltate Principe!In audienta din 31 Iulie mi-ai dat sfat $i porunca ca sa dau jar&

in scris cererea mea pentru cheltuelele acute, carei porunci si urmez.

$i

www.dacoromanica.ro

275

Iatr'o audientie din 17 April aratand eu Inaltatului Imparat sta-a-ea trista a lucrului nostru pentru cheltuelele acute, mi-a zis Impa-ratul ca sa dau in scris cererea mea, incredintandu-ma despre aceea-ca nu va face nici o intrebuintare indaratnica din acea rugare.

Eu n'a$i Indrazni a face cunoscute aste cuvinte ale MajestateiSale, daces nu Tea$ $ti a fire in locul lui.

Cat incredintarea imparateasca atat $i indorsatia la instantiad'intie, dar mai vartos starile mele m'au silit ca sa a$tept e$itul lucu-lui aici, neputand a pleca pentru detorii $i pentru lipsa banilor.

Si de vedeam din zi in zi a se ingreoea starea mea, totu$i, in-credintarea Inaltatului Imparat $i dreapta cererea noastra.' dela carefericirea atator mii de suflete atarna. ma mangaiau $i-mi faceau na-dejdea cea mai bun& ; mai vartos ca-mi era poruncit ca sa dau soco-teala cheltuelelor; precum am $i urmat, $i Inca. inainte de aceea, cualts instantie, in care ma. rugasem de 1500 ft pentru lipsele mele,care nu le puteam mai purta.

Patru luni se vor implini acusi de cand trebue sa. a$tept aicidupes Rezolutia Inalta, prin care intarziere numai mai mare greotate,cheltuele suparare $1. neadeverinta.' despre toata starea lucrului mis'au pricinuit, prin ce unilor dintre frati $i tot lucrului cea mai marenenorocire s'ar putea intampla.

In urma. dupes aste toate ceipeitai in 29 Iulie o rezolutie care toata.cererea-mi tagadueste impotriva Incredintarii imparatesti. In. ce staretrista trebui sa ajunga. lucrul $i eu vazandu-ma acuma dupes atatavreme departat de toata naidejdea, $i ca cererea cea mai dreaptanu se asculta.

De ce mai mult cercetez numarul $i cumpan rugiciunea aceastadespre cheltuele $i toate imprejurarile cu acea cerere impreunate,de aceea mai tare ma. incredintez ca. aceasta rugaciune este cea maidreapta. De candu-i n'a fost oprit a a$terne dreapta rugaciune $iplangerea sa inaintea Imparatiei. Cumca. plangerea noastra n'am putut-a se face numai prin instantie, adevereaza. lucrul insugi, kiinta lui,Intinderea marimea lui, purtarea lui, lungimea de vreme de andtine, urmarile care au tras dupes sine, $i in urma e$itul, carele intoata." privinta e vrednic de luare aminte. Nu e de lipsa sa. mai aducaminte, ca" eu am fost cunoscut de toatd lmpcireitia ca Deputat, ca.insa$i, Imparatia au ajutat in tot modrul lucrul acesta, ca unul delacare folosul a toata. imparatia se trage. Spre acest sfar$it suet chel-tuelele o lipsi far& care nici de cat nu sar fi putut face ceva

(traducerea se opre$te aci)

Acad. Rom. Ms. 2443 f. 243v 44.

$i

13*

gi

www.dacoromanica.ro

216

Scrisoarea lui Theodor Popovici, Protopresbiter al Chigfineului *1Zarandului care Moise Nicoara,

Sept. 18i7.

Iubite Fiule 1Din scrisorile care le-ai trimis la Profesorul Diaconovici am in-

.teles toate cele ce ne sfatuesti si ne Inveti 81 facem si ce sa vorbimla venirea Inaltatului Imparat si a Mitropolitului cu Putnic ; desprecare fii Incredinfat ca ne vom sili tot asa s& facem : Ins g. InaltatutImparat precum se, vorbeste nu va veni pela Arad, ca numai pe mar-ginile tarii umbla : si In 27/15 Septembrie va fi la Caransebes iar noion cum vom face, ca 4 sau 5 si mergem a-1 Inta.mpina acolo. Apoitoate ce vor fi de lips& dupS. indreptarea Ta fiiule vom vorbi, nu-mai aceasta una nu voi putea cere, ca clutind la starile Imprejur,cele de acum ale Dietezii Aradului, cu de lips& este ca sa." se nu-measca Vladica cat de curand cu Administratia prea multe In-vrajbiri se fac pentru stramutaxile capelanilor In parohiile vacantersi cu indepartarea aceasta si Indelungarea se va 4ngadui timp cavrajmasii nostri sa afle mestesuguri ca 81 Impedece cererea noastra..Alta e prea de lips& ca sä. se usureze ceva greatatile care pin& as-azi le purtam si care mai vartos In mine se rezAmi : eu bucuros factoate ce aunt pentru luminarea si fericirea neamului meu si ma. jert-vesc, numai pentru slabiciunile batra.netelor mele nu pot din destulajunge la Implinirea si indelungarea trebilor acestor grele si mari.Deci voia noastra din aceste cauze nu este sa fie administratie, iarmai pe urma fie si asa, Ins& Administrator si se pun& Ruraan pre-cum zici: Aicea dup.& poftirea lipselor de acolo, am ficut una miede florinti, si Invat5.-ne cum si ti-o trimitem. Apoi de judeci ca vafi bine, noi foarte poftim sa gribesti pada la venirea Imparatului afi aici §i sä. ne mai vorbim si cu gura despre starea Iucrului nostru-Mai departe fii si lucra precum si pang. acum, ca. noi cu toatesurile si facerile Tale suntem Indestulati.

Fii sa.natos.In fiinta mea ffind in Arad",,In 3/15 Septembrie '817.

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 81-82.

Th. PopoviciProtopresbiter al Chisi--neului si Zarandului.

el

CUL

:

pi--

www.dacoromanica.ro

277

CIII.

,Scrisoarea lui Nicolae Suciu, paroh in Jula, catre Moise Nicoara,

In Ghiula 22 zile Sept. 1817.

Primind o scrisoare a D-tale, care 19 zile Sept. dupes calenda-riul non fiind trimisA, Intru care scrisoare intelegand, cumca nu toinstiinteazi nici unul din fratii nostri, dar cu adevarat, multi dintre!raft s'au rotors in partea Sarbilor, nici vreau ei sa tie de Rumaniprecum Intie e Protopopul din Galsa, care e acum mai mare hulitorasupra Rumanilor, Inca ei asupra D-tale face multe pletce, precummi-au vorbit mie Preotii dela Cuvin, ca.' de cum lucreaza el pentrubinele saracilor Rumani, nici pre cei ce vreau sä faces vreun binenu-i Iasi, a face, ci Ii Intoarce cu cuvinte ca acestea : ca nu o fi ni-mic de Rumani, numai noi sa mai astepta.'m pans vom vedea cum vafi sfarsitul lucrului, apoi atunci vom sta si noi Baca, va urma lucru-rile bine. Si iarasi ce an lucrat cu Parohia cea vacant& a Cuvinului,cum ca au pus pe Capelanul namesnicului dela Zarand, care de cumsa.' fie vrednic de Cuvin, dar nici de un sat care e mai rai.0 sau maislab in Eparhia Aradului, si saracii Cuvinani nici Intr'un chip nuI-or invoit ca sa-I primeasca. loru-si Preot, si au fost si In Consistor,$i an dat Instantie cumca for nu le trebue un Preot ca acela careffind cocis protopopului din Kisineu ; numai for sa le dee Preot vred-nic sa fie de a for biserica, si apoi dand ei acelea inlauntru si si maimulte Punturi s'au sculat Protopopul $1 cu Administratorul asupraPreotilor si norodului dela Cuvin cu cuvinte foarte urate, si aqascriindu-mi mie Preotii dimpreuna cu norodul, m'am dus la Cuvin casa. vaz : doara vom putea face opaceala pans ce va veni Episcop, siam fost si la Arad la Administrator si i-am vorbit cuvinte frumoasesi m'am rugat ca sa ramana: Parohia asa ca s& o administrelueascaacei doi preoti liana in venirea Episcopului, dar nici intr'un fel dechip nu I-am putut Intoarce ca tot cu aceea m'au inecat ca de nu otrimite Preot, Camara is pamantul, si cum ca are porunca dela Con-zilium sa aseze preoti unde e de lipsa, si eu aratandu-i precum inCuvin sunt 2 preoti vrednici care pot sluji cele cuvincioase lucruripreotesti, pentrucI case nu sunt numai 270 peste tot adeca." In tustreleparohiile ; dara tot nimic nu mi-au folosit. Si mergand tot Intr'aceeazi satenii dela Cuvin si au cerut instantia afar& si ca Ea le dee ras-puns dupes instantie, dar decum sa be dee, dar nici s& vorbeasca nui-au lasat, numai le-au aratat ca sa mearga pe Consistoriumul viitorlaras ca atunci be va da, ca satenii intr'ata.ta au stat ca Baca nu beva face destul, ei minton vor merge la Carlovet si spuindu-mi ei mie

--dimpreuna si Preotii, cumcd nebunul acela de Protopop din Galsa, ar-vut lua dela Capelanul dela Zarand pentru Parohia Cuvinului 1000

www.dacoromanica.ro

278

de zloti gi fiind fratele Capelanului acolea In Cuvin in anul acesta-birau, i-a dat atestat numai singur fara de juratii lui, care ei sin-guri mi-au spus, gi acum nu gtiu nimic, ce or ales pada ma voiu duceacum la culesul viilor.

Alta iaragi pe cum vaz cumca peste scurta vreme imi va facemare suparare consistoriumul Aradului, cumca acum au oranduit pe-feciorul popii batran pe Athanasie, Preot In Ju la, gi acum de vaveni, eu nu gtiu singur ce voiu face, ca mie cu Thanasie nu mi-i voeca sa raman : numai acum, cum ma inveti frate, cerca-voiu pentruCuvin ca sa ma duca acolo, au ce voiu face, gi cred ca aceste pa-timi ale mele tot cam prin Calganu mi se pricinuesc mie, fiindci elau gtiut cugetul meu.

Alta, iubite frate : Inaltul Imparat nu va veni pe aice precum-mi-au spus Diaconovici Profesorul, ci va merge pe la Caransebeg, gipentru lucrurile cele ce ne-ai fost trimis, adeca pentru venirea Im-paratului pe aice, not ne-am fost gatit, precum Serban au mers pela Oradie gi pe la Being, Namesnicul dela Zarand. la Beliu gi PopaJoan de Herdeij pe Mures In sus la Julita, dara cu adevarat acumnu gtiu ce or ales, ca de atunci nu m'am mai intalnit cu

Spune Inchinaciune fratelui Dimitrie. Mila lui D-zeu suntem totisanatogi. Sarutandu-te agteptand doritorul raspuns, sa fiti sanatogi..

Nica Suciu m. p.-

Acad. Rom. Ms. 2439, f. 173-174 (in cirilice).

el.

www.dacoromanica.ro

279

CIV.

Scrisoarea lui Dim trie Tichindeal catre Protopopul Th. Popovicidin ChiOneu.

Preacinstite Domnule Protopresbiter,Domnule mie mult pretuite !

Sosind In Arad la Domnul Diaconovici am vazut Inca o scri-soarea de a lui Nicoara in care catre banii cei trimesi Inca mai cereease mii de florinti. 5tiu ca. ti-au impartalsio D. Diaconovici prinPopa din Erdeos.

Preacinstite Domnule Protopresbiter ! Mai fa-le surd de catreasa lucruri si scrisori, si indatoriipentru Nicoarii ; pe vorba popii $erban,sau pe scrisoarea D. Diaconovici nu te mai pune, ca datorasii te punin grije grija iti pierde pofta de a manca si dormi, aceste stricasanatatea si strica'ndu-se sanatatea vine omul in betesug, si asa ur-meazd scurtarea vietii. Si Domniata esti de lipsi ca sal mai fii sAna-tos si sa traesti multi ani.

Bani mai mult nici un creitar nu trimite ; nu crede el nu arecu ce veni acasa ; acele cunt scornituri ca sal mai alba.' cu ce sedeala Vienna.

Ia nu trimiteti de vezi nu va veni; ba frumos vine ca popa.Dela Arad nu mai scrie sa vin., fara. scrie-i Domnia Ta lui

Nicoara sa vin. acasa, cä. bani nu sa ai de unde trimite, si sa rutadd' mai mutt pe cheltueala Clerului din Arad la Vienna, ca nu are

acuma nici un lucru acolo mai mutt.Aceasta am voit ati scria, intai ca sa. dobandim Episcop mai

cu grabs, a doua ca sa va pastrati de datorii si cheltueli mai mult ;a treia ca sa te imbucuri de rodurile fa' cute, si scrisoarea sa nu o,arati la nime.

Sluga D. Tichindeal m. p.Becicheret 28 Oct. '817.

(pe plic) Von Klein Becsker.Den F. Hochwiirdigen Herrn Teodor Poppovics Vicearchi-Diacon g. n. u. r. zu Kis-Jenjeo.

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 241-242 (in cirilice).

,

www.dacoromanica.ro

280

CV.

Teodor Serban, paroh in %eau, catre nepotul sau, Moise Nicoari.

Doritul gi iubitul meu din tot sufletul MoiseDumnezeu 8a te binecuvinteze I

Din toate lucrurile pana acuma dela Domniata trimese am Loststaruitori noi vreo trei sau patru persoane cu mare greomant si necazam purtat gi implinit, D-zeu sa ne creaza : dara acuma din carteaaceasta noua trimisa In 7 zile lunii Octombrie a anului aceasta '817,vazand ce intr'insa graegte, unii dintre noi, inteleg Intr'un chip, altiiintealt chip, precum sta. inscris, c5. cu multe blastamatii gi minciuniai Lost Ingelat de a ramane la Viena, aceasta noi unii nu o Intelegemunde urmeaza, am vrea a gti descoperit.

Alta iaragi aceasta este mai vartos fiind Instill:100 din toatepartite ca cererea noastra se va Implini ca e dreapta : dara am fostingelat(i), aceste doll& cu de totul, unii aga le inteleg cum ca lucrulnostru In nimica au ramas si nu-i cu un cuvant alta cum ca fiindin cartea mai Inainte trimisa cand pentru mie an fost, unii zic capans in vremea aceea n'ai fost cheltuit numai o mie. Dares de atunciIncoace cu ce modru s'au facut o atata cheltuiala fiindca nu i-aiIngtiintat despre aceste 5.500 fl., asa dara silindu-ma pe mine a teInstiinta pre D-ta pentru aceste lucruri aici insemnate, durandu-masufletul scriu D-tale ca on ce fel de modru sa capeti prilej de a pu-tea veni acasa, ca suma aceasta cu grabs sal se poata Implini, ca noitrei protopopi Ioan Serb gi Serban, aceasta suma. din sus numita nuo putem Implini ca altii nu sant, cum gi pans acuma noi toate greci-tatile le-am purtat si sunteru legati In toate partite. Gei/fanu/ nici nuvrea a gti de aceste lucruri, numai a cleveti ce nu voegte D-zeu.Daces ne vom inta.lni iti voi arata.

Nu slabi din naidejde, sau sa te mahnegti pentru aceste ce levezi in scris date ca noi acestia gata seintem a ne jertvi pond' in shirsit,numai pang in venirea D-tale acasa, singuri nu putem. Raman gataspre slujba si voitor de bine.

Data in oragul Siclau6 zile 9 brie '817

Unchiu adeviratTeodor Serban paroh m. p.

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 193-94.

www.dacoromanica.ro

281

CVI.

Scrisoarea lui Nico1ae Suciu, paroh in Juin, catre cumnatul sauMoise Nicoard.

in Giula 4 zile Dechemvrie 1817

Iubite Frate !Cu adevarat amandou& c5.rtile trimise le-am capatat dintru care

prea bine sarcina lipselor, si greotatile D-tale le cunoastem ; cari sinot asemenea de dorul vostru le purtam, dar fratii nostri cei D-taleincredintati cal nu te instiinteaza, pricina nu stiu : cunoscut-am dintr'altii aceasta precum ca : Gaisanul de osteneala Dtale nici ca vreaa sti, carele mai vartos de acolo iscusind ca." el ar fi fost pricinala examenul trecut Preparandalnic de tocma asa de aspru D. Urospe Seneorul Shoalelor I-au purtat : cat mai pre urma si din stare a-1depune se Indura. De aceea si D-lui a te instiinta 4ndraznire nu are !

Pentru bani, ca au, sau nu au, si ce lucreazi nu stiu, ba si cevreau nimic nu cunoastem, ins& stiu aceasta ca on cand si cu cinema intalnesc dintre cei obligati in Deputatie tot cu aceasta ne ineacacum ca." s'au trimis Prenepotentia D-tale si cu ce a vietui aibi. Darfor be lipse$te barem cateva randuri In scris ca o pedeapsa ca sa sepocliasca., trezeasca $i aducere aminte de relele urmari, care dinnebagarea for to seamy vor cura, precum din scrisoarea D-tale bineam cunoscut, cari a patimi si vrednici sant. Rau cunosceitorii

Ce se atinge despre starea noastra santem toti laud& Domnuluisanatosi, Ina in cat se cuprinde despre mine tot in starea cum amfost sant, iara ca-mi scrii, sant paroh an ba ? eu nu-s, ci cu trimi-terea Plenipotentiei aceia dat-am si eu la Unchiul .5'erban pecetul meu,apoi poate fi ca m'or insemnat $i pre mine acela a fi, bucuria Popiibatranului e fiindca feciorul lui an venit in Jula luat ajutor, si setare mangae nadajduind ca Sa'rb va fi Episcop, zicand ca InaltatulImparat mergand catre Scaun, tocmai in Carlovet la Mitropolitul aufost pre pranz. Apoi intia mea rugare-mi iaste ca descopericum ca carii avem buns nadejde, not an ei, ca nu urmand dupes'vointa tor, cu ei nepretin sa. fiu. Rogu-te raspunde-mi ca eu @i toti.ai nostri poftindu-ti cel prea fericit bine $i sarutandu-va santero.

Al D-taleiubit frate Nicu Suciu

prezviter in Ghiula

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 175 (In cirilice)

gi

I

si-mi

I

www.dacoromanica.ro

282

CVII.

A. G. Wrbna, secretar imparatesc, care M. Nicoara.

lhren Brief erhielt ich erst heute am 14-ten und Seine Majestat-der Kaiser erteilten ohnehin heute einem anderen ein Audienz zuwelcher jedermann nun abermal die Vormerkung im. K. K. gehei-men Kabinete anzumachen. hat.

Belieben Sie also, sich an dasselbe wegen einer Audienz beiSeiner Majestat dem Kaiser und an Seine Excellenz dem Herrn Ober-hofmeister Grafen v. Wurmbrand wegen ether Audienz bei IhrerMajestat der Kaiserin zu verwenden.

Ubrigens bedaure ich, lhnen nicht wesentlicher dienen zu kon-nen, da der Gegenstand Ihrer Bitte ausser meinem Wirkungskrei-se liegt.

Empfangen Sie die Versigherung meiner besonderen Achtung.Wien, den 14. Dec. '817,

A. G. Wrbna.Herrn M. Nicora, Deputaten.

Acad. Rom. Ms. 2439, f. 281.

CVIII.

Scrisoarea lui loan Piispoki calre Protopopi in chestiabanilor cheltuiti.

Prea Cinstitilor DomniDomnilor.mie mult Pretuiti

Socotindu-ma a fi un trup cu Domaaile-voastre in lucrurile Natii,scrisoarea aceasta a Domnului Nicoresc a o ceti am indraiznit, dincarea, nici mai mult nici mai putin, de cat ce am $tiut pang act, aminteles. Eu nu ma pricep ce lucru poate sd. fie $i ce pricini are Able-gatul Nacii a ne tine cu vorbe, $i cu scrisori de ?erte, $i ce drept area ne tine ca $i pe ni$te slujitori ai sat, qi a qedea peste voea Neamu-lui in Vienna, $i din zi in zi a face $i a ingramadi datoriile celemulte, can $i cu vremea pe trei sau mai mult pe patru oameni vorpica, $i doara pre aceea $i nenoroco$i pierza.nd avutiile sale, vor face.Inaintea mea suma datoriilor acute nu-i cunoscutA, dara totu$i cred,cumca acele la opt sau la mai multe mii se vor sui : acuma darasocotit trebue inainte doua intamplari, adeca, dobandind Natia ce--

!

$i

www.dacoromanica.ro

283

rerea sa cine a plati datoriile ? Episcopul ? cu buns seams nu, fiind-ca is anii cei dintai pans ce se va Intocmi ca un Episcop dupes cu-viinta, cu mult cheltueli si mari va fi ingreoeat, dares pe langa toateaceste, nici veniturile Eparhiei nus asa de mari ca din aceea o da-torie mare ca aceasta ss se plateasca. Nice nu vad alta cale, numaiaceea ca toata datoria aceasta prin Preoti si altii faca..tori $i voitoride bine Mireni O. se plateasca. Dara de nu va dobandi Natia ce-rerea sa, ce vor face aceia cari sant iscaliti si stau bun dert dato-riile fa.cute ? Episcopul de Sarb, cu buns seams. nu, ba Inca. nicipreotii, cari se vad acuma a tine partea Natiei, altii de scumpi, altiide frica Episcopului ; Inca. pe langs toate aceste se pot si opri preotiiprin. Episcop, ca nici un cr(eitar) sa. nu dee In tieltueala aceasta.Asa dares, ce vor face iscalitii atuncea ? S'or va.eta, iara pizmasii-$ivor bate joc de dansii.

Drept aceea Domnilor ! Rogu-va. si iarasi va. rog, fiti Inainteprivitori, nu va. lasati pre clipita aceea (care cu buns seamy va urma)cand vor veni dupes datorii, si nu numai cu cuvinte blande ci si cujucutia cea mai aspra vor pofti banii sai, si dela cine ? Cu bun&seams dela cei in contracturi iscaliti. Aicea dares, nu vad alt sfat afi bun, numai acela ca acuma minton fares de zabaval, far& nici untoiu, cu cea mai mare liniste, si luare de seams, banii depe la preotisi mireni, carii Inaintea Domniilor Voastre, despre dragoste catreneamul nostru vor fi cunoscuti, strangeti, si datoriile a le platisa. va siliti, ca pans ce va e$i Rezolutia, toate se pot face, fiind oa-menii In buna. nadejde. Dara. esind odata,Rezolutia Impotriva doririisi cererii noastre toati silinta va fi Lires de folos, si vor finenoroco$i. hr.& si iar& va. rog svatuiti-va si va." siliti ca primejdiace se poate naste sa o inconjurati.

Acuma ma. Intorc la aceasta scrisoare, care fares de subscriereanumelui, fares datumul de unde, si prin cine s'au scriat, au venit, sinumai din trasaturi se vede a fi scrisoarea Nicorescului Scrisori caaceste ar putea fi Neamului nostru spre sca dere, Inca spre scaderemare, fiindca scrisori asa slobozite de tocmai sunt nevinovate, sevad a avea Intru sine un lucru ca acela care doara Improtiva celormai mari e scrisa, si prin care atare nebunie se lucre mai vartospentru aceea, fiindca scrietoriul a se subscria nu cuteaza. Dar& pefangs toate aceste stim si aceea, cum ca. multi se afla cari numaiodata. vazand scrisoarea noastra, ases de bine stiu Intocmi slovele $ia urma scrisoarei cat singuri trebue sa. adeverim cum ca o scrisoareca aceea e a noastra si nu a altuia. Asa dares totdeauna putem aveafried, cumca prin scrisori ca aceste doara. voesc a ne In$ela si ascoate din noi cu ce ganduri suntem, ca asa In cursa noun gatita,mai pe usor sa ne introduce. Eu nu ma. Indoesc cumca scrisoareaaceasta e a Nicorescului, numai una aceasta am pcfti, ca precum noi

85.-i

iscalitii

www.dacoromanica.ro

284

ping aci toate ce am facut, le-am falcut far& de viclesug, asa si deacum Inainte toate vicleniile din lucrurile Neamului lepadate si afar&departe sg fie scoase. Noi n'avem nici o pricing a zice si cu aceeaa-i infrica oamenii cumca." Imparatul voe$te aunirea noastre, de nudoara pentru aceea ca sa nu dee oamenii nimica si ca sg ne lese siaceia, cari pang aci tot cu not au tinut, apoi cum ne-ar sta noun aresfira minciuni $i Inca. Improtiva ImpAratului, dela care toate celebune asteptam. 01 doarg nu stiti cumcg Imparatul are oamenii saii,care grijesc de tot pasul nostru si cari toate Intgmplarile si resfira-tele vesti ImpAratului le impartasesc. Acuma doarg o scornitg vesteca aceasta mincinoasg, rogu-va, n'ar putea pricinui Imparatului o tur-burare, ca aceea ca el, de au si voit a ne da Episcop de ruman,°data. O. se Intoarca. si sa. zicl : Rumanii sunt oameni necredinciosi,nu-s vrednici milei mele, $i jocul cel pela sfarsit doba.ndit odata. cunebagare de seama si nu a noastra, cAtre Imparatul aritata desna-dejduire sA-1 pierdem".

Eu datorintii mele am cunoscut gandurile aceste ale mele a vile impArtasi, de li -fi afla aceste de urmare vrednice, primiti svatu-rile mai sus scrise, de nu, asa lucrati cum yeti socoti ca va fi maibine. Cugetul meu va fi odihnit stiindu-mg ca toate ce am facut siv'am Impartasit, din inima. lares de prihang au exit.

Ce se atinge de lacuirea Ablegatului din Viena, eu si intr'acestlucru v'am scris, dares nedobandind nici un rispuns nu stiu ce atilucrat si cum v'ati hotgrit.

Intru altele sarutandu-va.' raman al Domniilor voastre in Ora-dea-Mare 28-le Dechem. 1817.

erb umilitloan Piuspechi m. p.

Director.

Acad. Rom. Ms. 2 139 f. 109-10 1)

I) Scrisoarea i-a cazut lui Moise Nicoara in manti cu ocazia vizitei la on protopop (pro-babil la Th. Popovici). Scrisoare pe care protopopul o aruncase la cele nctrebnice. (Dupes o in-semnare a lui m, n.)

www.dacoromanica.ro

285

Dela Moise Nicoara : GANDURI INDURERATE, ale unui infrantin lupta pentru idealul national.

(Decembrie 1817)

P. S. Perderea de slujba, fara cea mai mica dobanda de bineau de neimplinirea detorintelOr, acum cand dupa. o multime de anici patimi, socotii ca sunt In calea aceea care ar putea sa-mi aducaun capAtAi de rapajiciune $i sa-mi deschiza mijloacele de a arataoarecare vrednicie Patriei gi Neamului ; perderea de slujba dupa. sar-guintele mele cele mai cliduroase, Inca mai 'nainte de ce s'a implinitanul dela Intoarcerea mea din Tarigrad, $i a petrece de-atata vremeca$i cum Intr'o sihastrie, fara izvor, fara na." dejde, despretuit,. neluatIn socotinta, clevetit $i $tirbit In cinste $i renomie prin rAotateajavrelor. Adevarat grea stare este d'a o suporta, pe langa toateputerile suflete$ti si a mintii poate cineva at,onisi prin o lung&patire, speriinta si matura dijudecare. Iara toate astea asi socoti casunt nimica in cumpa.na cu ideea aceea, ca depus Mud voiniceste $idupa buna placere, neafland ascultare niclieri de a putea InvederaneprihAnia mea, numele meu rA.mane Infierat $i infis cu sageata san-geroasa. a descinstirii In ochii lumii. Au doara va cerceta cineva cacu drept ? au pe nedreptate Constiinta curates adevarat ca e pavazacea mai putincioasa. contra pleznirilor de Inse15.torie $i Impotrivaasalturilor neadevarului, dar nimenea nu destule$te siesi

Acad. Rom. Ms. 4645 f. 57 (calendarul din 1817)

CX.

Fragment de scrisoare, in care Moise Nicoara isi asternePROFESIUNEA DE CREDINTA,

Circa 1817-1818

Frate RumaneDin zilele cele crude a tineretelor mele nu cunosc aka patina

mai puternica Si care sa se fie imputerit intru atata sufletului meu, cai iubirea de neamul meu gi de fericirea lui, ca sa scape din jugul cu

care e asuprit, gi sa. se spele de toata lutosia, cu care au fost negritnaintea altor neamuri. Pornirea asta a sufletului meu fu din Inceput

CIX,

ce-gi

www.dacoromanica.ro

286

cauza, de nu ma apucai nici odinioara de vreun lucru, care mi-arfi vut aduce mie folos. 0 nenorocire mare In sine, altora ar fi fostgi nefericirea, iar mie cu adevarat nu! Ca urmai cugetelor mele.

Episcopia Aradului facu de multe nestiute se descoperird si ne-vazute iesira la vedere. Multor paru bine din straini; multor ra."1.1,ca nu vor sa ajungi Rumanii la ceva luminare; altii voind a-i despartide Sarbi, voiau sa-i mai slabeasca. $i apucandu-i supt ghearele salemai mult nici o nadejde sa nu poata avea a mantuirei sale. Cea maimare parte a aleanilor au socotit prilejul acesta mai bun a fi spreaceea, ca Episcopia aceasta sa o aduca la unire. Nu pentru alta cinumai ca asa astazi maine amagind pe unii 5i altii cu diregatorii,sa se Insoare pe cum toti cei mai multi uniti fac $i sa ieiepopistasita; $i asa Incet amestecandu-se cu Ungurii gi cu Nemtii sase faca popistasi, si fa.'candu-se toti Incet Nemtii $1 Ungurii sa stearganumele rumanesc. Pe Rumani atata.' si indeamna asupra Sarbilor, peSarbi asupra Rumanilor, adeca, ca nici unul, nici .altul lasa.ndu-se,In. urma sa se faca Imperechere,') $i amandoua slabind sa fie jertva.du$inanilor, $i sa. le strice privilegiurile prin care numai singur anstat 'Ans acum legea noastra in Cara ungureasca, gi limba; ca macarde au $i fost Sarbii dusmani limbei romane$ti totusi nu au pututsterge cu toate mijlocirile si tehnele lor. Insa facandu-se cineva po-pista$, sau numai unit $i apoi sa. se Insoare cu o popistasita, atuncipace de rumanie $i de limba acestuia 5i a fiilor lui. De Rumaniinostri nu e minune ca nu le pricep aste; ca sunt parasiti, $i n'aualuns Inca departe cu mintea pentru starea for ! Dar5. Sarbii, cumpot mai marii for fi asa orbi, cat nu le pricep ? Rumanii voesc Epi-scop de ruman ca sa se mai lumineze si ei; aceasta este cu dreptnaintea lui Dumnezeu $1 a lumei. Da pentru ce stau ei mortis Intruaceea ca Rumanii sa nu ajunga la ceva ? Au oare fiind gi Rumaniiprocopsiti $i in stare mai buna, n'ar putea fi ei tot pretini $i Incamai mari cu Sarbii decal pand aci? Oare nu s'ar putea mai binepazi de lanturile aleanilor decal pans aci? Oare n'ar putea mai bineapara $i tine privilegiurile neamului 5i a legii decat pana. aci? Privi-legiurile sunt a Rumanilor ca$i si a Sarbilor, dara pecum au Loststarile 'Dana acuma Sarbii nepreceputi voiau sa faca pe Rumani Inca$i mai nepreceputi ca sa creaza, ca privilegiurile sunt numai a Sar-bilor. Ce pricina puteau dara a avea Rumanii ca sa privegheze spretinerea, Intarirea gi Intemeerea privilegiurilor ? Sarbii au luptat canifte nepreceputi, insci teme-te de altii...

Acad. Rom. Ms. 2440, f. 122 (in cirilice)

') ceartA, invrajbire (C. B.)

www.dacoromanica.ro

287

CXL

Scrisoarea lui Popescu Iosif catre Moise Nicoara.

(Oradea-Mare) 18.8 Ianuarie 21

Prea Ina lt invatate Die!Foarte m'am bucurat vazand scrisoarea din datumul 23 de zile

Dechembrie, iara deschisindu se prin altul, foarte m'am suparat, maivartos pentru a celor din Varmegia Aradului, fiindca o au capatatdeschisL Cartea din datumul 30 Dechembrie nu am dobandit, ce seatinge despre oamenii nogtri, pre unii gi cari au fost mai de mareajutor foarte tare i-au Instra'inat de catre D-ta pentru ca nici decatnu le scrii, pentru care ma. rog scrie cand gi cand cite o carte laVulcan gi la Director ca nu se cuvine a-i trece cu tacerea pre ceirugati candva, fa tamaduire mantuindu-te, ca pans acuma au fostintunecate lucrurile de a scria ceva gi altele... ca. sa. -mi crezi mie ca.foarte ralu faci cal nu scrii nimic. Veste mai multi iaste de Pudnic§i de Chenghelati a fi Episcopi: de cest din urmci am auzit din Vulcanca va fi, toti sunt fara de nadejde mai tare instrainati. Administra-torul B(olici) Procop se afla. pe aici Inva.tand si propovaduind inlimba rumaneasca.' sa iubegte tare pre sine cu totii, gi de aici vamerge la Beliu, ca gi acolo sa se faca iubit.

Acesiea ingtiintand suntIanuarius 21 '818 P(opescu) I(osif5

Acad. Rom. Ms. 2439, f. 68.

www.dacoromanica.ro

288

Scrisoarea lui Nicolae Suciu, paroh in Ju la, catre Moise Nicoarii-

(Ju la 1818 Febr.Mart.)

Iubite Frate !Intru toate cele mai de inainte trimise scrisori despre ripau-

sarea Pcirintelui Moisi, a cuvanta n'am gtiut fiindca moartea lui s'auintamplat 4n luna Ian. 21 zile despre care galceava. intre norod s'auridicat caci unii vroiau pre fiul Popii batran, mai ales negutatorii" pentru ca gtie limba greceasca ceti, iara altii nici decum nu voiauca sa alba ei pops. grecesc, mai ales unii, ci ei aga vreau, ca pe Prun-cul Popii Moisi adeca pe Theodor sa -1 ageze capelan in locul meu,gi mie imi vor da locul popii Moisi, gi ca dupes moartea mea saubatranului sa fie urmator pruncul popii Moisi. Ci eu nu gtiu ce maface intre ei, caci feciorul Popii Moisi, adeca Theodor, cu totuluitot e neglegt de cuvantare gi de cetanie, n'am nimic a nadajdui des-pre el, iara acestalalt adeca Thanasie, fiul batranului e Sarb, gi a-cum dares pe cum ma vei sfatui voi lucra, ci gi despre partea um-blarii mele pentru capatarea singhelii, ma. rog recomandatie de va fi_cu putinta la Protopop... Dara Administrator pans acum nu ne-auvenit ca au numai aceea agteptat, apoi atunci voi vedea ce-mi va_raspunde, vrea-va ca sa-mi faces el indestulare despre singhelie anba. Ci numai eu cu foarte mare greotate sant acum, ca. numai sin-gur sant in orag gi la biserica, gi in popor n'am nici o odihna, numai tot du-te, vines. Dupes primirea scrisorii fratiei voastre am avutgaud a face cele mie de Domnia-Ta arltate, dares Dumnezeu ce analucrat, precum bine au voit, mai mult iubite frate anume nu-0 potscrie ca sunt foarte instrainat de lucrurile care mi-s incredintate.

Sarutandu-te ramai iubit (rateNica Suciu m. p.

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 177-8 (in cirilice).

CXII.

www.dacoromanica.ro

CXIII.RECURS facut de Moise Nicoara in chestia rezolvariidatoriilor din vremea Deputatiei lui

Dupes rAspunsul la cea din 17/VI. prin Bito, deduivru Kovats apoi sa se ee sus ; ii ga.sii in Congregatie.

289

problemei

asta, ma nu

Aradul vechiu Iunie 1818Inclyta Universitas !

Posteaquam Determinatione Inclytae Universitatis humillimunrmeu Recursum, pro facultate ex Clero et Populo Valachico, finesubveniendi difficultatibus ex contractione aeris alieni is promo-vendo negotio Episcopum Nationalem concernente enatis, praecipuosconvocandi respiciente id effectum est, ut ex longiori remora perRemostrationem Excels() Consilio Regio Locumtenentiali Hungaricofiendam inevitabiliter subsequenda. impossibilitate pro praesenti modoquopiam convenienti et non aggravante debita praettacta exolvendi,necessario plures ex gremio Inlyti hujus Comitatus ob debita suonomine cum scitu attamen et assensu reliquorum, tamquam pro recommuni et omnium salutem respiciente contracta, neque tamen adtempus praefixum repersoluta, diversi generis ingratae sequelae cumamissione domesticae tranquillitatis securitatis et fors totali rei fami-liaris ruina manere debeant ; obligationi itaque sanctissimae duxiinclytam Universitatem humillime Togare, quatenus, quocumque incasu sive unus alterve singillative et immediate, sive vero pluresinsimul aut mediate tantum, ob similum ad evidentiam pro mentio-nato totius Cleri et Populi Valachici Negotio solummodo contractorumdebitorum suo tempore non praestitas repersolutiones, per Creditoresinfestarentur aut plane aggravarentur atque variis afficerentur, propaterna tantum felicitatem cunctorum sine discrimine animo foventesollicitudine, eorum status atque securitatis in secus tam justa causacondignam reflexionem et gratiosam protectionem habere dignaretur,usque emanationem ulteriorum desideraturum altiorum ordinationum ;quibus conformiter ipsorum tam insufficientiae, quam etiam in agendopro nunc impossibilitati atque imperitiae, et defectui uberioris ipsiusrei status notitiae unanimiter succurendo, eo ipso ipsis malls expraefata pecuniarum mutuatione enatis mederi posset.

V. Aradini die 20-a Junii 1818h u milli mu s ser vusM. N. Deputatus etc.

Acad. Rom. Ms. 2443 f. 355.


290

CXIV.CIRCULARA emisa de sesia consistoriala din Arad 1818 Aug. 30,catre toll parohii, pentru recunoasterea lui Iosif Putnic caAdministrator al Eparhiei aradane.

Cucernicilor D. Parohialnici Preoti mie iubiti !Ce fel de porunca. dela Excelentia sa Domnul Arhiepiscop gi

Mitropolit pentru venirea Inalt Preasfintitului Domn Iosif Putnicam primit din aice adlogata a C. Consistorium catre mine trimisascrisoare yeti vedea Cucerniciile Voastre :

Bineincuviintate Domnule Protopresbiter non& iubite !Ecscelentia Sa Domnul Arhi-Episcop gi Mitropolit al nostru,

Domnul Stefan. Stratimirovici prin milostiva scrisoarea sa de 31lunii lui August dnp5, calendariul cel nou, anul curga.tor, ara% -Land.cumci A Sa Chesaro-Crleasca Marire bine au voit pre PreasfintitulEpiscop al Pacratului Domnul Iosif Putnic, ca Administrator vaduveiEparhiei acestia al Aradului al randui, poruncind ca tot Clerul alEparhiei acefteia pre sus numitul Domnul Episcop, ca al siz'u Episcopa-1 primi, a-1 cunoaste, qi cu toard cinstea, si intru toatet ascultarealuisi totdeauna a arilta sei aibd.

Pe Linga.' aceea, gi aceasta se poruncegte ca in locul numeluiExcelentei Sale Domnului Arhiepiscop, numele Domnului EpiscopIosif Putnic sa aveti intru rugiciunile cele bisericegti de aid. inaintea pomeni,

Carea porunca." intru urmarea incheerii consistorialnicii de astaziTi se poruncegte Binecuviinteniei Tale ca sa aibi a o implini, intrucelelalte ramanem

Al Bineincuviinteniei TaleVoitor de bineN. N. Consistorium Eparhialnicde lege greco ne unity a Ara-dului.

Datu-s'au din sesia Consistorialnica,30 lui August 1810 in Arad tinuta.

Pentru aceea se poruncegte Cucerniciei voastre ca de acumainainte numele Domnului Inalt Preasfintiei Sale in slujbele cele Dum-nezeegti O. se porunceascl in locul Excelentei Sale, adecl : sci po-meneascci Domnul D-zeu pe Preasfintitul Arhiereul nostru Iosif intruimparcitia sa" si celelalte, care poruncind

Stint voitor de bine

in Galsa 2 zile Septembrie 1818

Gheorghie Kirillovici m. p.Protopresbiter

www.dacoromanica.ro

291

1. Musca Am primit in luna Septembrie in 2 zile gi 1-am tri-'anis in 2 zile.

2. Maghiarat : Am primit in 2 zile Septembrie gi 1-am trimis In2 zile.

3. Agrij: Am primit in 2 zile Septembrie gi 1-am trimis in 3 zile.4. Arc1neag : Am primit in 3 Septembrie gi 1-am trimis in 3 zile

Septemvrie in anul 1818.[Urmeazt apoi in ordine cronologid uringtoarele parohii in acela sens].

5. Draut ; 6. Dud ; 7. Nadal ; 8. Taut ; 9. Tarnova ; 10. Chicheri ;11. Moroda ; 12. Sicula ; 13. Seleu$ ; 14. Cherechi ; 15. Pcincota : ,,Amprimit in 14 zile Septembrie gi am trimis in 14 zile Septembrie anul 1818.1'

Acad. Rom. Ms. 2443, f. 335 (in cirilice)

CXV.

-Theodor $erban, parohin $iclau, care nepotul sau Moise Nicoara.

Fericia sa.' natate poftesc Domniei-Tale iubite nepoate !In Martea trecutl fusel la Domnul Prota in Chigineu, cu clan-

sul am gi pramzit. Mi-au aratat mare bucurie. Foarte cu buns voeera. Imi spunea de Domnul Padnic cum 1-au cuprins de cu dragzicandu-i multe gi acesta aratandu-i, cum a zice : toate lucrurilele-am luat in seami dela Brancovici, ca gi da.nsul este aci, gi delaBolici Procopie dara.' am ga.' sit nigte lucruri, multe fit.r1 de cale, cum

de Dumniata mi-au dat nigte lucruri ca sa te lipseasca din Proto-popie, dara.' aceea nu poate fi acuma la bitranete, ai slujit Curteade ata.tia ani, gi acum la slAbie sa te lipsegti nu-i cu cale, aceea nu poate fir

Singur Pudnik graind aceste Bitranului ! gi iaragi cuvantandu-igi incredintandu-1 cum ca toate lucrurile tntr'alt chip le va intocmidupa pla.cerea noastra ; gi Aluindu-se lui Protopopul cum ca-i Curteade tot slracg n'are nimic, gi aga Taica Bitranul toate le-au luatintru crezAmant ca gi cum le-a vedea inaintea ochilor toate sivar-gite, gi indati au gi trimis pe numitul Ioan Botco duplmiaza pe sate8a cergeasca pe seama Curtii. $7 aqa Mogul cu totul fu inchinat Pudni-cului. Pentru bani i-am gra..it de va avea puting on cum M. trimit&vreo 100 de zloti dar mi-au grait cumca n'are nici un modruoprit, nu cuteazi mai mult a se cla.ti pentru aceea.

Adevarat, gi eu am fost la Arad, ca si ma intalneasc1 Sta.'panulacest nou, dar1 nu 1-am gisit acasa, ce a fost mers la Simand lamums -sa cu Brancovici impreuna gi cu Vidac fratele Episcopului

ai

gi-i

:

www.dacoromanica.ro

292

dela Verget. De acolo m'or spus Bolici gi Mihochi secretarul cumca-vor merge pe la Tiokioli Perro In Savargin, de acolo va veni acask.-doer& pe Vineri seara gi aga n'am putut agtePt In 2 zile numaiam lAsat pe acei doi sa i se arate cumca 1-am cercetat. Dares ade-vArat, gi dAngii mi-au aritat cumca tocmai la pranz In Vinerea aceea-In care am fost acolo au cuvantat D. Pudnik : oarece preot au trecut pe aci pe langl Curte, curet preot ImbrAcat frumos sdravan,unii or zis acela au fost Serban dela SiclAu. Bolici au zis poate fi-fost acela, Mihochi au zis nu cred sa fi fost Serban ca dansulvrut veni la mine, mai In urma s'au adeverit cumca eu am fost dari-mi-au zis amandoi bine ai facut ca ai venit macar ca. dansul nu-i-acasA, ca not vom arata minton cumca 1-ai cercetat.

Cu aceste Te Incredintez pe Fratia TarAman voitor de bine totdeuna

Data In oragul Siclau12 Septembrie 1818.

Th. Serban m. p.-paroh.

Ac4d. Rom. Ms. 2439, f. 195.

CXVI.

Scrisoarea lui loan Piispoki catre Moise Nicoara.

Oradea-Mare 1818 Decembrie 4.

Amicorum Optime !

Diuturna, et a quinque mensibus me lacessans infirmitas, acexinde enata necessitas me ad hoc adduxere, ut debitum 80 fl-rumper Vestram Amicitiam mihi repersolvi peteram, dignetur mihi cre-dere me nunquam tantopere egisse pecunia, ac nunc, neque me un-guam hunc fecisse passum si non egerem, infirmitas haec mea fermeomnibus me exint, quare iterum, atque iterum rogo Amicitiam Ves-tram, dignetur mihi antelatan3 summam prima ocasione transponere,tanti emin habiturus sum transpositionem ejus, ac si ea mihi dono etnon ex obligatione restitueretur.

am

sa1.1

www.dacoromanica.ro

293

De relinguo inter amplexus amicos perenni venerationis et cultupersevero M. Varadini 4-a X-bris 1818.

Amicitiae vestraehumilissimus servus

Ioannes Piispoki m. p.Director Regius.

[Pe plic]M. Vara dinoTerillustri Generoso DominoJVioysi Nyikorescu;Domino mihi singulariter colendissimo.

Gyulae

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 111-112.

CXVII.

Nicolae Suciu care Moise Nicoara.

Jula 1818

Iubite Frate !Alta nu still cu ce to iustiinta, fires numai, acum tote° veselie

fiind an tnteles pre cum : Protopopul din Galsa an fost la Mitropo-litul la Carloveti si de acolo daci au venit, a'au dus la Oradie-Marela Vladica eel uniat nu stiu peatru ce $i cum. Numai $i aceasta aminteles curaci la Arad pe toti preotii si oamenii mireni ii chiama."Administratorul pe rand $i 4i ispiteste cum ca cu $tirea for s'au datatestat $i cu al for stire este ca invoesc a cere Episcop de ruman.

Intru altele sintem toti sanitosi, dares pe Moisi ilia am vreaIn. anul acesta ca sa umble la $coala rumani daa va fi cu voealfratiei tale.

Siruta.ndu- toramai iubit frate

Nica Suciu m. p.

Acad. Rom., Ms. 2439 f 179

www.dacoromanica.ro

294

CXVIII.

Strigatul de desnadejde al lui Moise Nicoara and se vede parisit si tradat,

In Jula luna lui Decembrie 1818.

Unde voi gasi omul, carele n'ar fi Invascut In lank de miel dinafara, iara din lontru vulpe? Omul In carele sa aflu credinta chiaragi lamurita, credinta serina ca razele soarelui care cu asemeneao rasplatesc ? Omul cu sufletul cel curat si marit, strain de tot v4-clesugul, alean toate rautatii, potrivnic strambatatii gi departe de tot-interesul? Omul cu Intelepciune gi pricepere ca sa $i poata.' cuprindecredinta mea In toata fiinta si virtutea ei?

Ajutor nu cerc la dansul; mangaere Inca nu alta cleat sa cu-noasca credinta mea, ca sa cunoasca dreptatea sufletului meu, gi casa se adevereze despre strambatatea ce mi se face de catre toata-lumea... Mangierea sufletului meu ar fi Inteadevar mare vazand ca,se afla. unul Inca, carele n'a jurat 1nselaciune si perire capului meuIn mama aleanilor mei. Mi-ar fi mare manga.'ere Incredintandu-ma ca-se ga.'seste Inca. un suflet, carele daces nu ravneste Intru apirareamea, Incalete sa nu se lnversuneze asupra mea gi Ba nu-mi rapeasca-acele mijlociri, care firea starilor leau descris, gi sa nu iscodeascaprin cuvantul ..cicmaestrie toate tehnele nelegiuirei asupra adeva-rului meu.

A nu avere un om bun mie-mi, zaul grea soarta e ; dar Inca. a-iavea pe toti asupra sa In om e sadit firea, gi Induraciune. Toateau loc la timpul lor, si In timp toate se schimba perd din pu-turerile sale. Asa gi din amareiciune si din dulceatal. lnsei nici tats,.nici hate, pretin, cunoscut, toti s'au sters, toti s'au perdut, toti au dat-dosul. Nimenea nu mai e supt soare pentru mine I I? Au de nimene numai sunt eu? Suflete graeste, de am facut, ce rail? Cum si cuirCine sunt .prigonitorii mei? Cine crasca asupra mea ? gi pentru ce ?0, patimasii fratii mei, nu va. cunoasteti Insuva, asa nici pe mine;nici stiti ce faceti, nici cum faceti, nici pentru ce a§a I

Amdgitilor mi-e mild de voi 1Ce voiti sa fac ; ce voiti sa faceti cu mine ? Sau la ce voiti sa

ma siliti, ca prin mine, cu voi sa se faces ? Pcirdsiti $i napastuitisunteti !

Ca sunt lnselat nu caz In mirare; ca. nemica nu-mineagteptat ;_

ci mi mils ca pre voi Insuva ati lnselat mai vartos; insd eu nu m'amInselat In mine Insumi, ca. ma, stiu si ma cunosc. Dares voi and..va ve-ti destepta ca. sunteti Inselati atunci yeti vedea ca. voua.' atistricat gi pe voi ati Inselat; atunci yeti zice : Vai noun, amarul de,atinoi I Asta ni s' cazut I

sa.

$i- 5i.

.

www.dacoromanica.ro

2g5

Cei alti ai mei aleani cu duhul satanei insufletiti vor rade delucurie ; ca.' nu mi sunt mie rad pentru mine, ci pentru voi necredin-cio$ii, care totdeauna v'am iubit din tot sufletul, iar ei v'au urat.

De mult tot curge raul raotatilor $i faradelegelor asupra mea,dara la oara sa se va scurge gi va seca ; unziile lui s'au Involburatcu grozavie asupra mea, ca valurile marilor, ca sa, ma inghita, darn'au putut sa ma. inece. Puterile mele le-au slabit, ma sufletul meu nus'au desnadajduit si de a fost in adancul necazurilor $i In viforulsupara.rii surpat. Dreptul si adevarul nu m'au lasat precum nici eunu le-am lasat, nici odinioara, si aste ma vor scapa, ca cel ce vede/nauntrul cugetelor mele, tie bine ce mi se face.

Seca-va isvorul usturimelor mele, $i se va usca radaciuna pomu-lui de amaraciunea mea : Insa fragile lui cuprind in sine samburi,prin care samanta nti va Inceta el Inca a se inmulti si din care multivor trebui sa guste. Cu secarea izvorului, Inca. nu va inceta apa amai costa, $i a-si tine firea sa cea din nagtere, caci este apa vie. Invazduhuri de se va inalta Inca., iara$ cu putere indoita In picaturi seva slobozi, $i macar intr'alta forma., Intr'alte locuri dara tot pre tru-purile raului, $i cu atat va fi mai iute usturimea ei, ca unde va ajungeva aprinde $i arde $i nu se va putea stinge cu alta de alt izvor, daca.nu va cuprinde maduva trupului in sine virtutea de stamparare $ide stingere.

Un suflet deci nu se gase$te mie $i pentru mine ! Vita atata s'aimputrezit !!! acesta e sa.agele care ascute dintii cra$cand, 5i In-tinde limba veninoasa dupa." perirea mea ? Si asta pentruca nu vreaua ma Invoi pentru stricaciunea care diavolii au jurat simtirilor ce-lor mai sfinte $i dumnezee$ti !

Pentru ca. nu voi a fi partas In Impara4ia satanei $i a salmi-vitei legiuiri ! pentru ca. nu voi a fi spurca.' tor de lege ! A semintieiei parte spurcata e, care a tutors toate sufletele de catre mine ? ! 0,virtute ! Virtute sufleteasca $i barbateasca.' ! Ce to -ai facut, cand nicio sclipita de folds nu va cineva sa jertveasca tie ! cand nici o faptavirtuoasa, nici un semn de adevar, sau un glas de dreptate nu vacineva una data sa hareaze Inaltiei tale $i veciniciei tale netreca-toare. Mai curand e de a a$tepta dela petri si dela rape un glas,decat dela o suflatoare dupa tipul dumnezeirei o razor de credinta.gi una data numai glasul adevarului.

Acad. Rom. Ms. 2437 f. 56 (in cirilice)

www.dacoromanica.ro

296

CXIX.Copia 33559

CIRCULARA prin care se interzice tuturor preotilor si maiconsidere pe Moise Nicoara ca Reprezentantul Clerului sipoporului romanesc.

1818 1 Dec. Buda1819 Ianuarie 11 Arad.

Illustrissimi V. C.Ex incidenti Remonstrationis quoad negotium querelarum Cleri,

et Nationis g. n. u. r. Valachicae Dioecesis Aradiensis, contra Cle-rum ejusdem Ritus rascianum positarum, et Moysem Nikora easdemquerelas promoventem, Altissimo loco factae, dignabatur MajestasSua Sacratissima benigne praecipere ut mox dictus Nicora ab om-nibus ulterioribus motibus ciendis serio inhibeatur, et ad AltissimamResolutionem in merito dictarum querelarum erga .operatum Comis-sionis eatenus celebratae suo tempore edendam, in tranquillitate ex-pectandam invietur.

In reliquo antem scopo illo : ut interdicta jam pecuniarum pereum titulo hoc instituenda Collectio canto efficatius praepediatur,cunctae Corn munitatis Valachicae in gremio Dioecesis illius Aradien-sis reperibiles medio concernentium Magistratualim de eo capaciten-tur : quod eundem Moysem Nikora, ne quaquam pro suo Repraesen-tante considerandum habeant, et ea, quae in emolumentum Nationishujus cessura sunt, ultro quoque sine influxu etiam ejusdem MoysiNikora caetei oquin ordinanda sint.

Benigna itaque haec dispositio Altissima Praett D. Vestris fineprocurandi ejusdem Effectus hisce nota reditur.

Datum ex Consilio Regio L(ocum) t(enen) t(ia) li HungariaeBudae die 1 Decembris Anno .818 celebrata

Praettarum D. Vostrum benevolus ad officiaparatissimi : Josephus C. Brunswick m. p.

Ioannes Latinovits m. p.Franciscus Teleky m. p.

1819-ik Eszt. Januarius hOnap 11.en Tettes N. Arad Nagyereszeral.Aradon tartatott koz Gyiiles Alkalmatossagaval I. K. 18-a sz. a.Vegeztetett

Mind a regi Jarasbeli Sr. Biro Uraknak a Iinisaiban.talaltato cdah KOzsegeknek tudtara s a szerent valO okta-tasara ki adatni rendeltet]k.

Acad. Rom. Ms. 2443, f. 358')

') Aceasta circulars a fost trimisa preotilor in traducere adici prescoasci di* latim4e'.

www.dacoromanica.ro

...,._., / A-41.-7.-*?'' /` "4":".,- ---', A --? --.7"-E. -,- ,-.: . :*: 't,'-',. t da, ,,,r, Cl."..1,. ). -I., .,.. ,..%''' /1, .., ,1 i , "'"I 4

4 v i , .....,;41.4.

-, , ,,,:l --v." -' ,,

.;;,:. 2: f,-0 4...41/ se, i" ,,'. '1.7.;: if t -416, 1 1-e.e..c.e.g. .,,,e4±, $.., ...--,4-2 ., )7. l',7r.e 1'; ,siti-1,-..,'..? .--" / ..-

r....C.-Jc-* -<15-4 , ' e f"-. -',eY

IT (42 c Tr- ; ,,,-. er Escr, ' 4-:"",-..--'.

,...,'...........

-,-i-, _:,,

A.,-,-,...,- Ir- .1 a- ie 17:7- ,--77,,e . 4 e .erFt" ; .-_. t.-, r.

),;;-z 2 3

AT:fr,..3

;4,rt.(

...-,7',10-z., I

et .3 -.7 ;i':e ec; 1774,t ;

.if-S vett41"

21°74, -1"3-

L.

/3c ,42

64/

e/6

22 L ZePt/./719i

Sita -Ar

X

,41;y7,,;44.`er,(..7cmh-C.Alr'd

04-s e,-cs etz:72--

,

"?. 1.-*

ea-/

. 9 a.

M. Nicoara: exemplu de scriere cirilica (Anexa CXVIII).

Al ...eV. ..3-elece

; _,.,4 .,---. ; ,4-.:

:14,!:

c...2tri ,..-.7.1.,,f-d rt ,-&---,,t , ..'"..e ..i..)-$..

.,,,-

/'';*t p*;. eS A,;, e'"

.... i

)

.7"i 2 ....r-":47 .1-- --1-5,-,-/-6---A 4- le-- ,,e. i e.,:i:- se----..." .

r.,-' '

e ,,,,,,,. r, fr AL,17; .2jet Ai, ' "eel 41 .._74 - 7.7.z --li ..Ezr.'': "re er"e 14nr1/2-ff -az.t. Er r? -2 ..4 y/e-

/-07E- up 17, .. a. e_6g ,..;,._ 4-7--.,,Q a------k" ,4 t?-e-i-r-!";,.fr--15- 72 7 )0-&.(- --12:+-4..it" ("4 ---, e4-''.,-

..;.-c---si.--t.,- .-ft kr.7---L---4-i .2-a-14-..."-4 _...

, le et ?ie. t.4 zz Le' "fr7a--

,EL A Ili A .2. r die- ,,,-. -7f; - .,'' A -09------4 0,.,.

...-47-22,- e-:-Ir. i .:1- 3.64-C-4-a...- A ..tx e t" .9.x 5 Irr.'",..")$. ,g te :-.---,---, ..,-._

4 .,,i /T. 'I_ 44 ...6...-..--1-et- 4 s,A,..A...a.: ,,r . ':"-egre!".01-'1c1r-e.'

*-4(;:4;41- 1 ... L.;445

..91,-,-'( . ,,s..--#.4f fix 14 4,,e7,1 z.

/s6'till r .* -I v i 7 V 1=4,. A ,e, t h,

fl"04/0,,,d3 iJ er-Ye. erPe4-1-0-v4. L

. i Ac4-r--r 4)1,e-r'i-., ..i... t-e t-'

-.:t.." e; .. --......7c-,

, -4 eno- frl L !'ice'4- 7. 7 AC (-71-: ". F.

T..,,e/f ..c.4,-- 0-4.. V

IC34ril,,..7 .ie/ `-'1".

, l

' C ;{ S''''.1'li 4,41.1 P 1.../.

. .

-

.

4-

.44 c-A /yYlre--7

d...;1-4 A r

e

.4-

/ ,

www.dacoromanica.ro

297

CXX.

Scrisoarea Iui Ioan Thomici, Protopop in Caransebes, catreMoise Nicoara.

Iubite Priatene!Pretuita scrisoarea din 7-a acegtia gi pecetita pacheti In 16-a

am primit , gi In 17-a cu bun prilej pachetul unde ati poftit I-amtrimis. Vei gti ca sunt slnaitos, gi scrisoarea Domniei-Tale m'au foartebucurat gi mi-au Inoit dorul de a te mai vedea In fat a., malcar cfi.Broder (: pe care plecand de aicea mi 1-ai incredintat ; ) In toatezilele imi face petrecanie gi nu ma. Iasi a te zauita, it am ca pre uninvata..tor foarte spre a mea placere.

Nu numai Episcopul nostru au riposat, ci eH intelesei ca". giMiocovici ar fi lasat cele p6.m.integti; aga ar fi acuma trei Eparhiivaduve. Aice nimenea nu s'au ficut vorba pan& acuma a cere Epi-scop de ruman, dar au cerut Vergceanii gi cu alti mai multi dinEparhie, pe Domnul Episcop Putnic sa vina la Verget de Episcop.Mi se pare ca gi Domnul Arhimandrit Kenghelati are nadejde, saula Verget, sau la Arad sa. Incape Episcop. Nu gtiu care va fi, notaicea nu ne m4ccim nici incepem ceva ; sei vedem ce yeti scivarqi acolocu Eparhia Aradului. Daca, va muri vreunul ca se aude ca alNovisadului e foarte beteag, ceilalti sunt tare ba..trani, apoi se vaintinde cererea Rumanilor mai In larg gi dom.& va ca.gtiga loc. Intr'aceeea sä. rugam pre Dumnezeu, gi sa fim sanaitogi. Incredintandu-temilei gi acoperamantului lui D-zeu, cu cuviincioasi cinstire ramAnal Domniei-Tale

Din Caransebeg

Acad. Rom,

Intru tot binevoitorI. Thomici m. p.

21 Ianuarie '819. Protopopul Caransebegului

Ms. 2439.

www.dacoromanica.ro

298

CXXI,

Recursul din 1819 August 15, inaintat de M., Nicoara.Imparatului Francisc I. 1).

Inaltate Imparate !Al 2-lea an a trecut acuma, de cand lucrarea ta cea tirarra gi ne-

dreptatea ta cea Para de lege insusi viata mi-au vut face urati, sat.nu mi-ar fi sustinut si stapanit sufletul o putere mai inalta si neva-zuta prin acea nadejde si cred,nta, cum ca. toate Para de legile celorplini de raotate la suflet a lumei acestei, toate scarnaviile gi blasta.-matiile for nemica nu pot ajunge Inprotiva adev a.rului si dreptatiisfinte a lui D-zeu.

Judece Dumnezeul viu caruia nemica nu poate fi ascuns; judecetoata lumea iubitoare de dreptate gi adevar ; de osanda's au ba, pen-tru ca-Ti scriu acestea.

Nici eu Insumi Inca nu pot judeca mai departe, ca In ce insu-sire, cu ce tip, sau supt care forma sa-Ti scriu aceste ; ca cetatan,ca supus, ca Depotat, au ca om numai, care Intru nemica mai multdela Tine nu atarna, intru nemica nu Ti-s supus, nici vre-o detorinta,catre Tine nu mai am, ca unul, cu un cuvant, care nici intru Im-para.' tia Ta nu ar fi, sa-Ti descapar si sa-Ti descriu nedreptateacare din zi In zi mi se face, si grozavia scarnava cu care neincetatsunt necajit prin gonirile cele subtiri si a scunse, cat In lucrurile cesunt Incopcete cu mine, cat in acele ce se ating de vietuirea, de cus-tarea gi omenirea mea, trupeste, sufleteste, gi civileste sau politiceste.

Dara tot atata mi-e acuma, sau incoace sau incolo. Nici dedreptatea Ta nici de nedreptatea Ta mai mult n'am ce ma. spaimanta.Nedreptatea Ti-am cunoscut fara masura.", iar dreptatea nu poci credea fi dorita sufletului Tau. Daca nu Te vei indura a primi aceste, cadela Deputat cu a cui Insusire toate ale mele de-acuma sunt incopcetefa."ra." de a se putea desparti ; daca. nu dela un locuitor a tarii aceste,si dela un credincios fiu al Patriei care In toate pasirile mele ampazit poruncile si am tinut legile, care m'am bine vrednicit de tars,si de detorintele acele care trebue sa. fie sfinte sufletului M-Tale, gicare tocma de ar fi fost si cunoscute, eu totusi dupes cunostintelecu multa perdere de vreme, cu multa. usteneala si necazuri, iara nucu vreun ajutor al Imparatiei-Tale agonisite Ti beam fa.cut cunoscute,Ti le-am indemanat si Ti-am deschis camp. Aga darn primeqte-le cadela un om, care am dreptul firei sau a naturei, care tot omului e datsi dciruit, si fcirci de a fi in vreun stat sau privintei cu &tit, sau suptvreo lmpciriitie; care drept omenesc dela D-zeu fireste tot omului e dat,

') Copia prezenta este o traducere facuta de M. Nicoaril depe originalul latinesc, in 1828Iulie 15-22.

www.dacoromanica.ro

299

(: spre apararea sa, fie acela insugi tate° salbaticie sau pustietate :)nimenea nu mi-1 poate poate rapi $i tagadui pan& ce nu se va do--vedi, ca a$ fi facut,sau asi fi in cuget a face ceva In potriva Sta-tului, in potriva Imparatiei sau In potriva fites cui altuia. Aceldrept al firii zic, carui Maria-Ta mai lasat cu totul, fiind-c& m'aina.'pastuit de toata ascultarea, de toata dreptatea $i de toata deto-rinta legilor mirene$ti, care poftesc sa mi se faces $i sa.-mi faci drep-tate, fiindca. mi-ai rapit toate mijlocirile de a mai putea cerca drep-tatea mea ; mi-ai Inchis toate caile si m'ai despoiat de toate modu-rile sau puterile de a putea fi parta$ bung.tatilor $i drepturilor ace,lora care tot insului cetacean aduc $i trebue sa. aduca legile mire-ne$ti. Intr'acestea se cuprinde Intia dreptate ; apararea de tot ra.ul dinpartea altora, $i ascultarea jeluirei a fitescui. Farce aceste nu poatefi nici o fericire ; fares aceste toate legile mirene$ti $i imparate$tisunt numai amajire ; far& implinire aacestora inceata toata detorintacare ar putea cineva sa aiba catre mai marii Tarii sau catre Impa-rat. Dares dela aceste bunatati m'ai Inchis $i m'ai afurisit ; a$a dares$i dela toate detorintele m'ai slobozit $i deslegat. Ce si la VienaInca Ti-am facut cunoscut, precum $i dupes aceea, mai multor dire-gatori imparate$ti de capetenie.

Insa mai Inainte de ce agi purcede mai departe, trebue sa. facaminte, ca din tot cuprinsul $i intelesul scrisorii acesteea, vor pareaunele privinte a se inpotrivi Intre sine $i a nu se putea Imbina la-olalta, graind eu, aci despre mine $i starile mele personale, aci iara$idespre sta.' ri ca acelea, precum a neamului $i altele mai multe, carenici decat nu se ating de mine $i nici o amestecare sau invaluirecu starile mele nu pot suferi. Dares. fax& tot temeiul ar fi aceasta.parere. Pentru ca toate cele ce aduc eu aci $i toate privintele Infiecare socotinta luate a$a sunt $i starile, de tare incopcete custarile mele personale, cat n'a$i putea grai nemica cu temeiu desprenedreptatea $i asuprirea care mi s'a facut $i mi se face necontenit,daces ar pofti cineva sa tac despre. acele stari care mi-au adus cusine acea asuprire $i gonire, adeca despre starile Rumcinilor pentrucererea de Episcop de Rumcin la Arad gi altele mai multe. 0 pofti caaceia dela mine despre partea cuiva ar fi tocma atata, ca nici de-cat sa nu-mi fie slobod a atinge starile acelea asupra carora e ziditdreptul $i adevarul meu, care voi si-1 fac cunoscut spre aparareadrepta$ii mele ; care va sa zica ar pofti ca eu si ma dau vinovatnumai din una sau alta privinta catre Imparatia Ta, sau catre al-tele mai mari capetenii sau diregatorii.

Cunoscuta.-Ti este Imparate ce mi s'au inta.mplat In Viena pangla plecarea mea de acolo $i cu cata. becisnicie $i urgie urata aocarmuirii sau a administratiei cei mai Inalte imparate$ti pen-tru multimea $i felurimea minciunilor, amagirilor $i in$eliciunilor.-

www.dacoromanica.ro

300

Asemenea cunoscute-Ti sunt gi cele ce Ti-am scris In vremeaaceea mai de multe ori. Dares peste putinta ar fi a scrie cele ce mis'au facut decand am venit acasa, care au fost gi sunt Intocmite catprin mijlociri ascunse gi pe supt mans, cat iar prin administratiapublic& adeca a Varmegiilor, Consiliului gi altele. Peste putinta, zic,ar fi a le Insira toate aceste cu amaruntul si puterile cele mari a.fares de legilor si a blastamatillor care s'au intrebuintat; dares cuno-scut lucru Imi este din luarea aminte de toati zi, ca a-Ti descoperisi a-Ti rasfira unele ca aceste tocma atata e, ca si a canta la ure-.chea surdului.

1818: Ia lunie dadusem jalba in adunarea deobste a VarmegiiAradului. Aceasta am ficut silit fiind prin starile lucrului rumanesc,Zupes ce unii mai de frunte din der, In numele celorlalti ceruse slo-bozenie ca sa se poata. strange Ia olalta pentru niste greotati supa-ratoare. Deci cei mai mari din Varmegie au dat sfat ca sa deaRumanii In scris la Varmegie. Dares In loc de vre 9 mangaere ace-sta au fost tot raspunsul care a dat Varmegia prin Vit-ispanul (BitcS)Rumanilor numai din gura : Daces vreu Rumanii sa. aibes alt Sinod,care sa. fie despartit de a Sarbilor, si daces vreu sit se desparteascide Sarbi si de Mitropolit, aceea sa ceara : earl almintrelea nu li sepoate da slobozenie ca O. se adune la olalta, ca. asa ar fi 2 Sinoduri:Ins& Incest despre instantia zisa, aceea se va trimite la locurile maiInalte 1"

Si ar fi fost Ruminilor slobod sa. se adune la olalta, gi cu aceprilej tot Intr'un cuget s'ar vut ruga prin jalba numai pentru aceeaca doara, doara vei cunoaste Inesllia Ta mai apriat, cum e de tristastarea for pentru supararile si nacazurile ce s'au nascut din deto-riile acute, afara de multe alte asupriri tot dela acel lucru al Epi-scopiei purcese. Nici aceea Inca. nu s'a vut intampla peste cuviintaci dupes cea mai Invederata direptate si insusi dupes vointa InaltieiTale; care vointa o am Inteles din Ministrul Impariliei Tale, zican-du-mi ca. M. Ta nu pofi slobozi numai la rugarea mea ca a unui De-putat, acele mijlociri prin care sd se poata pldti datoriile, ci sd se roagetoti dinpreund.

Acum indura-Te a lua In sufleteasca cunostinta si socotintagi altu Inca fiecare acela judecator, iubitor de dreptate si a judeca,cum ca rugarea aceea ca sa ne putem aduna la olalta oare nueste Intemeiata in dreptate gi adevarul lucrului nostru ? Oare nutrebuiam eu ca Deputat, sa arat starea lucrurilor celor ce m'autrimis sus ? Nu trebuia sa be arat ce am lucrat atita vreme acoloSi cum, ca sa cunoasca si ei starea in care se afla cererea for ?Si mai vartos ca sä. vad& cum m'am purtat eu, ca om de omenie,au ba, si nu cum va i-am Inselat ? pentru ca. asa Inca. multe min-ciuni, ingelaciuni si amagiri se faceau din toate partile, numai

www.dacoromanica.ro

301

ca sa se faces stricare lucrului nostru, si afara de aceea asaInca. multi din cler preste toata dreptatea erau nathjiti si goniti prin.mai marii Sarbi ; ce bine era cunoscut domnilor de Varmegie, gidoara. tocmai la indemnarea gi atatarea for ; asa cat din toate par-tile eram Ingreoiat cu intrebari, de cei asupriti gi nemica nu le pu-team raspunde.

Ins& sa lasam gi aste la o parte : Deputafia au fost trimisa cuslobozenia celor mai mari, unde nu 10-12, ci mai multi au fost adu-nati si au intrebat oare e slobod sd trimita Deputa(ie, si sei se in-grijeascei de cheltuele" la ce li s'au raspuns ca slobod e si sa factaceea. Daces au fost slobod M.' se adune clerul si la Inceput, si dupesceea mai de multe ori ; oare cuce drept poate sei se opreascei acumain urmei adunarea for de fata unui dome de Varmegie, ca sa le potarata lucrul si sa le spun, ca. lucrarea mea inceata de acuma Inainte,dandu-le for scrisorile care se ating de lucru ? au este aceasta tur-burarea pe cum sta. In Curent ? Cum ca. Inaltia Ta (sau altii fiecare)ai vrut prin aceasta gi prin intarziere sa tii Rumanii In orbire giamagire, lucrul e foarte ajar si invederat, ca. tinandu-i tot In na-dejde sa. nu ide sama ca. In desert asteapta mangaere si dreptate ;prin asta ai vrut ca incet, de o parte lucrul sa se invecheasca dealta parte ca tot de una sa ai mijlocire de a supara pe bietii Rumani,gi prin aceea sa." poti ajunge scopul eel primejdios pentru legea noa-stra: Adevarat ca. mi s'au zis mie cand am venit dela Viena prinFeo- Ispanul Almasi, ca nici decum si nu ma, mai amestec In lucrulacesta iar de alta. parte, tot prin acel Almasi, ca sa nu indraz-nesc a da Plenipotentia clerului 'napoi. Deci poate cunoagte gi celmai nepriceput inselaciunile si cugetele cele bla.stamate.

Dupes ce la zisa Instantie catre Varmegia Aradului nici un ra-spuns n'au venit dela locurile Inalte, si fiind Putnic trimis aici ca ad-ministrator am dat tot intru acel an in 2-le Octombrie Protestatieinprotiva numirii lui Putnic In administrator, precum si declaratie,ca comisia imparateasca au fost interesata. Fiindca cu acel prilej,FO-Ispanul Almasi supt pedeapsa de a fi prins, ma. oprise, sa nu cumvasa indraznesc a mai da ceva la Varmegie, asa Protestatia zisa, im-preuna cu declaratia o am dat lui ca sa o dee la Consilium. In urmadupes aceste toate au venit Intimatul Inaltiei Tale supt Nr. 33559/1818si s'au publicat In Congregatie in Arad 1819 In 11 Ian.uarie caree Incopcet cu alt intimat tot despre acel lucru, adeca din anul 1817sub Nr. 23564.

In cat sunt aceste 2 Intimaturi, care s'au dat In numele MarieiTale cu credinta si cu adevarul alcatuite, si oare vrednice sunt decrezamant, ori nu-s pline de minciuni, si In urma oare nu trebuesa se nasca indoiall despre adevarul tor, vei cunoaste M. Ta maibine si vei judeca din cele ce urmeaza :

www.dacoromanica.ro

302

Cel dintie cuprinde in sine: care bani dup'aceea sa se plciteascelprin contribuenti(i) (: adeca cei ce dau dajdie sau portie, sau cuun cuvant poporul :) neamului rumanesc ". Eu scrisesem intr'altele Incala Viena pentru uguratate Rumanilor, ca numai atunci s'ar puteaplAti o parte din detorii farce greotate, dupes ce s'ar scoate ceva dinrodurile pamantului; dares d'acolo Inc. nu se intelege numai poporul,pentru ca stiut lucru e, ca. Intre clerul si poporul rumanesc in cat seatinge de economie, sau lucrarea pamantului, nici o deschilinire nu e,fiindca gi unul gi altul tra.este numai din rodurile pamantului, sau dinlucrul mainilor sale : deci este inteles gi poporul sau s5.r5.cimea ( ioba-gii aceea ce eu drept am zis, pentru ca nu m'ai cunoscut Deputat nu-mai a Clerului, ci si a Poporului rumanesc, precum este gi In Pleni-potentie, si subscrisoarea mea in toate instantiile, si precum dar ade-vereaza alte atestaturi dela sate, gi subscriptii; care toate trebue safie Inaltiei Tale aratate gi cunoscute daces ai avut purtatori de dire-gItori cu credinta. Afar& de aceia destul am dovedit, mai ales Injalba cea din 10-a August 1817, ca. atata e de dreapti gi Intemeiata.cererea asta, cat nici decat nu poi sa nu o asculti, daces nu Tievoia 8a dovedegti ca din adins vrei sa. faci Rumanilor nedreptatecaci stiut lucru este ca. aceia trebue sa. pliteasca cheltuelile princine, pentru cine, si Intr'a carora nume, si pentru a carora folos s'afacut lucru acela. Dares toate aceste s'au flout In numele Clerului si aPoporului sau a contribuentilor gi precum si In numele Nemegilor.Aga Clerul gi Poporul la olalta e detor sa le si pl&teasc, Incet totinsul dupes puterea si vow sa, earl nu aceia care au luat banii im-prumut In numele celorlalti, fiindca eu am fost Deputatul Clerului sia Poporului. Aga dara." firce dreptate si numai spre amagire gi des-mantare este zis in Intimat, numai de contribuenti, prin care ai vrutsa. ariti ca cu drept nu ai lasat sa se plateasca detoriile, ca si cum8a nu se mai ingreoze sa..racimea. Da, oare nu sta.' In jalba ceia din12 August 1817 cat bine ar urma de acolo tocmai spre sa.r5.cime si in-susi spre Tara. gi spre Inaltirea Ta ? Mai In urma insuti M. Ta cu-nogti In al 2 lea Intimat ca's adevarate cele ce zic eu, gi ca In Inti-matul cel dintie se cuprind minciuni, fiindca se poruncegte ca aceastapublicatie sa se faces cunoscute : Ca comuniteitile rumane ?ti sei nu -1cunoascei pe el (!: adecil pe mine :) ca pe Reprezentantul sciu;" daresprin comunitati nu se Intelege clerul, nice nobilii, sau neraesii, ci po-porul adeca s5.racimea. Deci gi prin asta ai cunoscut in Intimat caam Lost Deputatul si acelui popor, adica. a s5.racimii.

Apoi daces a Lost dupes adevar si chip& credinta.' dat Intimatulsi unul gi altul : asa n'ar fi trebuit sa.' se faces lucrul cunoscut cu.acest fel de porunci, ca si cand s'ar fi si inceput culegerea de bani,stiind bine ca eu numai slobozenie cerusem, Inca. gi aceea atuncinumai daces se vor lua cheltuelele in socoteala inaintea Comisiei.

),

www.dacoromanica.ro

303

Ca daces asi vut voi sä. se faces culegere de bani Ara slobozenie,atunci nici pomenire n'asi fi facut in jelbile mele. Deci din ce pricinaatatea fleacuri $i insela.'ciuni In Intimat : Sei pazeascei Varmegiile caNicoard set' nu indriizneascci cumva a face culegere de bani !"I) veziIn. Imparate ! aeste tocmai ca $i cum Dumnezeu stie, doaramijlocirea modrul acela ar fi in primejdie, prin care ai mai puteasuje $i acel putinel Inca, care abia le-au mai ramas bietilor Rumani.

Intr'alt loc este care (: adeca.' eu :) s'au rugat ca sec' i se impru-.muteze o sumei din banii impeirciteqti pentru platirea detoriilor care aufacut el pcind acuma".2) Asta e aks sucire $i minciuna spre rusinealocurilor celor inalte Pomenire totdeuna am facut despre toatedetoriile. In jalba din anul 1817 in luna lui April ma. rugasem ca sase dee slobozenie a lua 18 mii de flor. imprnmut, ca sa nu fie deto-riile in multe parti, ci numai la un loc, $i asa apoi aceasta sum& maimulti ani sa se poata plati Incet p. in daruri cu care Rumanul vabinevoi sa ajute acest lucre. Pus-am eu $i pricinele rugarii acesteia.Eu intik data am grait Majesta.tii Tale cu gura ; dares neintelegan-du-ma bine, $i zicandu-mi ca. nu poti plati detoriile acelea, atunciTi-am raspuns, ca nu e rugarea mea ca sa. le platesti, ci ca sa nedai o slobozenie de a face culegere de bani pentru platirea detoriilor,ca nu cumva sa urmeze nescai suparari de acele Intre Rumani. Asami-ai poruncit ca sa-Ti dau acea rugare in scris. La care am capatattarziu raspuns $i porunca sa insamnez cheltuelele fa'cute $i cum s'aufacut, cate mai sunt de lipsa. Atunci am zis ca. mai bine ar fi cands'ar imprumuta suma aceea din banii imparatesti, pentruca prin im-prumutarea aceasta multe greoteiti s'ar impiedeca. daces s'ar intamplacu vremea ca oricine sa voiasca a lua pe sine platirea detoriilor,sau a sumei zise, ce lesne s'ar putea intampla, atunci cu mai marefolos s'ar putea aceea Intoarce spre un fund pentru copiii vrednici,dares neputinciosi De unde $i acesta folos s'ar naste, ca $i cel maisarac Ruman care numai 10 Kr. ar da spre platirea acelor detorii

acei sume, asa s'ar bucura $i socoti a Ii partas din gratia $i milaimparateasca, ca $i cel ce ar da 100 sau 1000 fl. Din care pricingImprumutarea din erariu adeci din banii imparatesti, ar fi mai deLobos, decal din fietescare alt loc 1"

Aeuma dares judece dupes aste vercare judecator iubitor de dre-ptate $i de adevar, oare sunt eu vrednic de acele, despre partea M.Tale, care se cuprind in intimaturile zise, $i ca oare, esti drept ju-clecator au ba! Judece tot insul, oare poate se capata cunostinta ceaadevarat& din intimaturile acelea, au sunt numai prefacere $i insela-ciuni, ca si de aci'nainte sa se poata. astupa dreptatea mea.

Dar& cea mai mare nedreptate mi s'au facut prin Intimatul care

I) in cel din 1817 (C. B.)idem

atata's,$i

I

Si

yi

www.dacoromanica.ro

304

striga la ceriuri, si care e cel mai spurcat neadevar, ce face de bat-jocura numele impArAtesc, supt care s'au dat afara prin consilium,este pentru plcitirea detoriilor pe care el (adecd eu) le -au facut".Cum au putut sa se asculte o minciuna ca aceea, gi far& tot temeiulsa se publice prin Intimat ca nice °data nu s'au zis, nice nu poatesa se dovedeasca cA detoriile acele, toate eu le-am facet, au precumsta In Intimat c5. numai eu insumi le-am facut. Adevarat este ca eaam facet cele dela Viena, darn aceea, din lipsa, ca sa nu pier defoame, gi ca sa nu-mi pierd viata, ca bine e cunoscut M. Tale si dinjalba din 2-lea Iunie 1817 din dovezi dup'acea prin atestat, in cestare ma aflam eu gi sa.natatea mea. Deci prin nedreptatea Ta, cea-than& am fost suit spre aceea, ca gandeai ca cu aceasta mijlocirevoi fi silit a vinde sufletul meu, si lucrul Rumanilor, prin politia de-acolo sae prin banii tantarilor de-acolo, care dupci ce au fugit din Caralor, ii faci . . . . Domni pa.'mantesi aici. Dares ce trebue sa fac ? Auoare sa agtept 'Ana vor veni Rumanii acolo ca sa ma apere defoame ? Daces am facet eu detorii, acelea le-am facet depArtat fiindde Rumani, au in calatorie an, la Viena, pe cum aduceau cu sinelipsele mele sit a lucrului, pentruca nu puteam dupa Integra cunostinta.sufleteasca sa ma departez de a mea cea mai sfanta detorinta, gi sa.parasesc lucrul dup.& cum era voea Mariei Tale care necontenit mise sufla in urechi : adeca sa las pe blastamati acei de Rumani si cacer vr'o diregatorie acolo la Viena. Dart aceste detorii le-am facetdupa puterea mea ca Deputat gi dupa Plenipotentia care aveam spreacel scop. Insa nu's numai acele detorii, ce gi altele mai multe carele-au facet Rumanii cat cu stirea mea, cat fara stirea mea de undegi cum. Dara Intimatul se indestuleaza cu aceea, ea detoriile aceletoate sant a mele si numai eu singer le-am facet. De unde se vedefoarte chiar cugetul cel inselator, ca sa fie oamenii desmantati siamagiti, si pe mine sa. ma aduca in ura, si in defaimare inaintea lor,ce au si urmat aeve, ca prin necredinta vorbelor din Intimat gi prinalte minciuni purcese dela Viena, oamenii au cazut in cea mai mareinselaciune si ratacire, si prin imposturile Domnilor si de aici, sidela Viena, si cinstea gi numele meu cel bun s'au stricat, si oameniimai in urma infricogeti gi desbatuti de catre cererea sa. De-aci secunoaste ca n'ati vrut alts, decal sit turburati apa, ca cu atat mailesne sa puteti prinde pestele. Destul ca un Ministru al M. Talemi-au zis in starile mele cele rele : e I aci e lucre greu pentruDomneata, ca nu gtii pe a cui cheltuiala esti aici ? I I ! !" Din carepoate pricepe fiecine ca nu pe a saracilor Rumani cheltueli am Lostacolo, ci pe supt mans cu o mijlocire spurcata si nelegiuita de m'atitinut acolo ca si prins pentru scope] Imparatiei. Au doara caci am

4) Intimat din 1817.

i)

www.dacoromanica.ro

< *42;0 A

V"

4.

.1P.117,.,;14. , ii .,, "'(- a ' c .- C,0,",,. ....II ,ez 'i._`L- ..' ..... 1-.1. ey. a . . .. ....7-.4/1, SP . ' ..- '-de /.. 07... _. 1,

.-0,... 14.-e ,-.........'.. 4 - 'IP' ..,-. 7, , V.: 7 c'.7. ,.. rite. ,-.:- ..."......- ..- :.7.7 :- < cle 4 's. .b.S et. t :, ....1;), t-- ,.... , 4._ ....9.....,

.....1/4 ,,c,.. 4. ,,--;. ... /..- 7 '--) 1: Yr/,..-'7*;;.4.: .X < ...5. .r'...t ... ''' .' fkrr 7' ' '4.

z.r..cy .......p. .... c --- t ......,,,,

.....< ...r.../cq E. 7's ,........ 11%,.. ...... ..1. ...., ../

4; .. .< .7

% ' './..--.7..' '

-

M. Nicoard: Exemplu de scriere marunta, cu litere latine. Fragment din Recursul din 15 Aug 1819'.

di? .i.....".....! 7 .. /4: -z........ . rz,,,e-_, , -,.....

ett ..1 *41:-..-.a

i` +.;11--/-';. 1-- A.'

51.-s-',F r" . r 4. : ' "1- 'fo r --/ .. Argt:',...2f1.4 ,4,1215t01

,,, , ..,--n. ,.... ... . ,....'

...,

/ (,...ile. 1..'4C, : , I. 1., i ......, ......2-, -- 7-#: fr. ;P..: e .4. ' c, c.!,' .: Li.

...,.... ...

I. , 40 Y , i ...- dor: st , , ;,--/` " A ::.; . ....-....0_7Le: 1.0. fr:, -

" ., - ,,-f- 47%-. ....;-' 1. t: .: , -4 '` - ,r,..-7= ./.. ..

,. . i (..- ei. ..e.. , -. 1111:24. ',...,. ,,,,,a 4 ..4:11 ry ' 't - .-

It C 4. p. . ,0

i ,...''',, ' ' rr .7 .. . ..... ., _. .....e, - -. ......404{,

''. / ..1. i '4. ..l--4 r a. 445 '..4. - .` 42/e _ ., ,,,"p-7ce cs. /..../ .* c.,, e .... 7: --,. -.44.444 7..

-?....1: ...Z. 1... , . ,..,... .., _ -e (Ines 31. ... 0! e a .4.. .*.,;.... 44... 4 4.'3 411 1,4 CM, Jat..-a- 4 lk....0t , 4 ..,, -.' fr..; 7:-...* . ...e.,.. a..:.

.', dC` 1.: '47 ..s. ,_ /..72 744"....": ')... r- : i .. ....-1,

- ..

,. . . ..., 7. -.4:',.. ...--:" .... ,,,,,,- .

..r ..., y,,,.1 " I .,,, 02 4' . * .' .. .63 . -.. e.'"eetert:7:::' -f "e' r e-,, ,1

,.. ., .:, .. A .-.:- . 4...,e.. "i ' . '''',,Tlee .....'` :4."" .)54... -1."-;...c"'1:1rwid"-sirS-'...--"a"..4.f

-e-e

,,,,,,.. ,.r ,,,,5,3r....:fe 1,".... ---,..,:i. 42 ,,,4 .c

' - ...,-;"( .;.".... 4, -.2, -,,-..., .. 0 ,,.. ...- 6, ... ,..-r .-4.) r r-, .."--- - - z.. , 4 . .. ,1 .? Nit.: , .,.....t,Attz.t.....7;. -r:-... 4.." .., s,... -C....e., .a. ./4 ..1. r- "-,w-r'r,.._ ..11:4f- :., ." -:. "7-*L .,,-7 ..' 1., ._, .{."'" eAr-no e ....... .../g4r., ., 7..../....- 'I ...,A. 05.<., . . r ett Y

...1 1, . ' -

4.4,'-er '...X,. r. . - e....., i...,,

..... ,-*97,.1 11:-.:41.,1';11...°"" l'.': ::e.-::.. 7.-,,,

.

e. . -.4...... .44 ,v.i-s &ye/5= cr : t°--.

v- .-- -3 / . I

:1.;;,.....r ge:, all: 10 a` ilir. ep 4 (4, -.., dr. .11.. jr el,c4:11 : I

.a.., e or, , . . . . . 710. - t al: aoh.-0." "..... 4C ....4.2*. ....I ....a.;;V "1":. -:..!

: ....." .r .. ........ 4..* 4 , 7.....ii..., az: ,,,,..2...s. 4::.i.,..i.,-...,./....-.- .4. -;

-44' ,

C c: -1j re .V, to. X. 4 0/44 41,

, 7-6ar-

° 7` rI- t. ^1, ,_ fa/-0/5 ;0514

73.,

r-.; .rI111.

c ft *--"eefor

a'.

ICIP c fr

r

r4/17-.. ye 0 1,-ve:

e -.?` +. , 41.4,---

-44 r 41--410.4' 14"el <, 0,1

co.I

.

. gil

Q

7 I r - .

J

,7 4

4

4'. C.4.8 /

C 47. C /fp; ':.-or ;

I'

.; ro

. e .

www.dacoromanica.ro

305

zis, ca nu trebue sa agtepti pans -i lumea, dela caracteriul mieu sa-tifiu vanzator.

Dar sa vedem oare acele doua intimaturi nu cuprind impotri-viri gi confuzie In sine, gi oare intelesul for nu arata ingelaciune ginefarie, cat prin sine, cat gi prin mijlociri, cu care eel dintie s'aupublicat prin Curenci.

1) Ca indata 1Vicoara, dela toate adunarile turburdrile de-acinainte sei se opreasca".9 Turburari se inteleg, care nu numai ar puteastrica linigtea cea de obgte, ci care o a fi gi stricat, pentruca acimai nainte se intelege ca. cele Incepute sa nu mai urmeze.

Lucrul Rumanilor pentru Eptscopie in sine este public gi deobgte precum gi vrednicia lui aduce cu sine ; care intie le-am purtateu cu altii, iar mai apoi la Viena numai singur ; ce este lucru foartecunoscut. Da oare eu I-am facut, gi pututu-l-am face public, au firealui aduce cu sine ca sa fie public de fats gi cunoscut ? Eu 1-am purtat(lima datorinta mea cea mai sfanta gi clupa putinta mea impotrivamai marilor sar begti, spre folosul Rumanilor gi a statului, sau aImparatii. Dara asta am facut nu din capul meu numai, ci cu gtireagi slobozenia celor mai mari diregatori gi insugi cu invointa gi bine-placerea M. Tale, ca gi o lucrare sloboda.' gi dreapta. Dara cine vaputea zice ca e cu putinta cat un popor gi un cler sa faca plenipo-ten0e in numele sau, gi sa trimita Deputatie In ceva lucru Para sase invorbeasca. despre acel lucru gi Para sa gtie despre ce se lncreazigi da Plenipotentie ? Daca s'ar da o Plenipotentie ca aceea In numeletuturor, prin unul sau doi-trei far& gtirea celorlalti, atunci insagiM. Ta to -ai vinovati ca ai primit Deputatie despre partea gi In nu-mele tuturor, care ar fi fost trimisa numai cu stirea unuia sau altuia.Dara aceea ar fi lost o ingelaciune gi despre partea deregatorilormai mari gi despre a M. Tale ftindca nici diregatoriile n'au vut puteada slob ozenie, ca unul sau altul sa dea plenipotentie gi sa lucreze Innumele neamului, fara sa gtie neamul ce se lucra, nice In. Ta n'aivut putea primi o Deputatie ca aceea ; deci dara, Baca o ai primitai trebuit sa gtii ca este cu stirea gi Invoirea tuturor. Agadara dacaau Lost cu gtirea gi invoirea tuturor, gi cu slobozenia Dere gatorilorcelor mai mari, nu poate sa se faca pe ascuns, ci pe fats gi prinInvorbirea mai multor la olalta intro adunare, gt M. Ta ai primit,ai cunoscut, gi ai ascultat Deputatia Intru toate, prin ce le-ai LostInca Indemn ca sä. lucreze mai departe ; aga nu eu sunt turburator,ci M. Ta sa to cunogti ca gi capul turburarilor. Aceste sunt aga dechiare, ca gi lumina soarelui, fiindca nimica nu s'o facut Intr'ascunsgi In taina: precum binecunoscute ca not Deputatii ne-am aratat Pa-

1) In eel din 1818.Dar eel din brosura lui Molin suns: a porunci, ca cdt mai degrab, zisului M. Nicoard,

rdelicat ea oamenilor spre mai departe nepdciuire mai aspru a o opri".

20

0i

www.dacoromanica.ro

306

latinului, i-am aratat Plenipotentia, $i i-am dat o Instantie, ce toatebine le-au primit ; asemenea ne-am aratat $i la Viena in Cantelariaungureasca de curte, precum dup'aceea $i M. Tale ; apoi la rugareamea ca Deputat, ai dat Rumanilor slobozenie sa. trimita Deputatiela Sinod In anul 1816, precum ai poruncit $i comisia imparateasca.A$adara care sunt turburarile acele, care am facut eu ? Pentrucedares $i cu ce dreptate au nestiinta bla.Btamatiile spurcate a E ]tors ale Intoarce prin Intimat asupra mea, $i cu minciuni sc&rnave a stricacinstea numelui meu prin curenciuri publicandu-ma ca $i un om tur-burator ? Au poate cineva sta de fatI, ca sa dovedeasca ca. eu Invieata mea oarecandva, $i oareundeva asa m'am purtat, cat s'ar puteadoara prepune despre caracterul meu, ca a$ fi fost turburator ? Taradecumva se intelege In Intimat prin cuvintele acestea mi$cart, strdn-suri sau turburciri" adunare a mai multor oameni Intru una pe vremeaComisiei Rumanilor, ase acea stransura s'au fa.' cut dupa. poruncaM. Tale $i la Varmegie data, $i prin Mitropolit trimisa la Consi-storiu. Deci care sunt turburarile acele pentru care poate sa mi sefaces imputiciune ? Ce se atinge despre inceputul lucrului acestuiadupa raposarea lui Avacumovici (: afar& de Instantia tot intr'acellucru data, Inca nainte de ce murise Avacumovici Episcopul :), ands'au hotarit 5i. despre Deputatie, aceea s'a fa."cut, precum e zis, cu$tirea slobozenia celor mai mari, fares $tirea mea, fiind eu de acoloIndepartat atunci peste 20 de miluri, $i sosind eu acasa dup'o instrai-nare de 5 ani tocmai cu o zi dupa moartea Episcopului Avacumovici,unde n'am ramas mai mult decat 2 zile, 5i aceea cam beteag. Astaar vut trebui sa fie toate cunoscute mai nainte de ce sg. se poataface judecata despre mine prin intimaturi $i curenciuri, nainte atoata lumea, de vrei s. judeci drept, ca eu nice decum nu sunt pri-cina , $i daces vrei doara sa sa..varge$ti lucrul acesta pe ascuns, ca sanu se priceapa Rumanii de Inselaciune.

Prin cuvintele astea : set se mind Nicoard in pace, $i sa a$teptein lint$te Rezolutie imparateascd )") din destul se Intelege ce insem-neaza. In Intimat, miscare, stransura, turburare. Dara 4n ce m'amaratat nepaciuit ? in ce am stricat linigtea publics sau privates, nu$tiu! Asta una stiu ca. Imparatia nu numai mi-au ademanat prilejuri$i Indemnuri, ci cu toate tehnele $i maestriile spre aceea, cale mi-audeschis, $i umbla sa ma sileasca. Insugi vorbele M. Tale nice °datan'au avut alt scop decat aceea, amajindu -ma cu vorbele $i In scris,

prin altii. (Aste de mai multe on Ti le-am dat In scris).Si este ruglciune, pentru dreptate, turburare, zarva, sau ne-

paciuire (precum se cuprinde In Intimat In Curenci) asa dares$tearga-se toata calea de-a mai cerca dreptate ; dee-se tot insului napoi

') 1818,

yi

si

$igi

si

www.dacoromanica.ro

307

.dreptul firesc sau a naturii, care 1-a avut nainte de Impiritii, ca sä. sepoata apa.'ra dupi puterea sa de asupriri, de goniri si de nedreptiti; daci-nu poate Imparitia apere si si le faci dreptate dee-le dreptul si seapere ei cum vor putea mai bine, cleat ea piarl de n5.cazuri si asu-prelele multe. Eu vad ca acuma asa sunt Intocmite, ca asupra measa cadi si In capul meu si se spargi. Dare cunoscute-ti sant piti-mirile mele prin miestrii mie pricinuite si prin nedreptatea caremortis ai hotarit a- mi face ; iara daci mi s'au ficut prin altii, nueu, ci M. Ta esti detor si cerci prin cine mi se fac aste In numeleM. Tale ; daci nu vrei si nu poti face destul, fi cunoscut lumii,.acestea, ca tot insul sa stie de ce se tine.

Nice odinioari nu s'ar vut apuca Intimatul de astfel de min-.

.ciuni $i fleacuri, dace.' s'ar vut lua in dreapti judecati $i socotealicele ce in mai multe instantii zisesem. Unii preofi au fost chemati in jude-catii dupei indreptarea consistoriului din Seirbi alceituit pentru detoriilepomenite 5i asa in multe tipuri nicijiti $i batjocoriti ; apoi fir& sise iee in privinti dreptatea tor, farce si se asculte starea si prici-nele lucrului tor, adeci pentru Episcopie, necontenit ti infricoseu cuexecutia. Dar& la o stare ca asta si eu as vut trebui si fiu cu su-fletal Impetrit ca M. Ta si dupa. pilda Ta s5. lucrez ? Puteam si eu-en sufletul sa pirasesc detorinta mea ca si M. Ta 5i relele, greoti-tile 5i alte supaziri, care negresit trebueau s& urmeze asupra for dinun lucru slant si drept ca acesta intru nimici Si le s5.cotesc ? A maruga de M. Ta in toati umilinta pentru slobozenie si mijlocire casa se poati inconjura si depirta raul nedreptitii, aceea Inca. nicidecal nu e a fi nepaciuit si turburitor. Adevirat e ca acuma a ur-at o ticere despre lucrul acesta si aceea far& amestecarea mea ;asta poate incatva arita bunitatea cu care pe supt many toate le-aia5ezat ; dare aceasti induraciune impiriteasca cam din sill siaceea inci poate se dovedeas21 ci M. Ta ai vrut nedreptatea ficuticare cumva se o astupi, mangaind betii ticilosi prin figiduinti sipe supt mina, pin& ce iari doari cu un prilej mai bun spre scopul5i cugetele Tale acolo i-ai putea aduce negresit, unde to trage inima,dupi ce pang. atunci vei fi putut Intocmi si inclirepta toate sterile,lucrurile si oamenii pe ascuns spre vointa Ta. Administratia Dieteziiace5teea de acuma, care cu multi suptiritate si iscusinti o ai Intoc-mit pe nevizute, multimea de hierotonisiri, si altele multe, astea toate,zic, mai multi nepiciuire qi turburare au in cuget, si spre scop, de-cat toate voarbele cele vantoase a Intimatului $i a Curenciului.

Prin luarea aminte si pitirea mea din tinerete m'am invatatcafe credinti trebue si dau unelor cuvinte si figaduinte a M. Taleca gi cum sunt ceste din Intimat Nicoarei sa se punci in peiciuire, caas aftepte inalta Rezolutie, care la vremea sa, se vu da la plangerea_Rumdnilor, dupei ce se vor lua in judecatei lucrurile Comisiei 1" Daci

si-i

9:0www.dacoromanica.ro

308

n'au fost deajuns 2 ani ca sa. se cerce gi judece lucid acesta (afar&de acea, ce nu mult mai nainte de moartea lui Avacumovici se fa---cuse prin unii gi altii rugare) gi sa se hotarasca ceva, aga vei puteagi M. Ta gi 10 sau 20 de ani Indelunga supt un tip sau altul, pe cum ,esti dedat, gi Rumanii tot cu asteptatea vor fi, fara sa li se cunoascavr'un folos sau vr'o mangaiere, ca din toate se poate cunoaste gidovedi ca nu te ingrijesti de vr'un bine a Tor, sau de dreptate ca sale faci. Multimea de preoti ce se face este dovada cea mai mare..Calla gi te instiinteaza ca vei vedea, ca nice odata nu s'au vandutpreotiile gi parohiile mai cu mare pret decal acuma ; Te vei Incre-dinta ce mangaiere, gi direptate pot astepta Rumanii gi de-aci naintedela M. Ta. Nici odinioara nu s'au sfintit mai multi gi Ara lipsa decat acuma ; oare gi asta fara slobozenia gi Invoirea M. Tale pe suptmama ? Acuma Preotii in cea mai buns. stare gi vrasta.' au fiii salsfintiti Lang& sine ; acusi vor urma gi al 2-lea gi 3-lea ; gi aceia totipusi In protocol pe parohia tatane-sau. ticuma ears stint 4 gi 5 preotitntr'un sat fara Ne'nputaciunea pentru nepazirea poruncilorgi nedojenirea cea mai mica dupa trecerea comisiei pentru atateafapte rele, spurcate gi nelegiuite, sunt acuma mai mare ind,emn sprevinderea darului preotesc gi spre alte faradelegi. $-i mai vortos launii protopopi care i ei incti lucreazei dupti pilda celor mai marl 5i a_chepeteniilor, socotindu -se slobozi la unele ca acest a, prin intarziereasau lenevirea care arati In dreptatea celor drepti gi nepastuiti; andoara. nu trebue sa socoteasca ca. insuti esti Intr'o Invoire gi intele-gere, cane tie pentru ce ? Ca unele ca acestea sa se faca mai vartosvazand ca. administratorul Putnic spre Intemeerea nedreptatii care offaci prin intarziere gi prin neba..gare in sama, prin cererea de ate-staturi gi subscrisori a amagit preotimea ca sa marturiseasca ca einu gtiu nemica despre toate acele ce am fa:cut eu in lucrul acestar-Oare nu trebue unele ca aste sa fie indemnare spre a lucra fa'rade-legi ca gi nainte de aceea ? Toti au invatat acuma cat foloseste a seplange naintea M. Tale; precum gi aceea ca nemica nu este oprit,gi nu stric& a face, fie ce faradelegi, nun.ai sä. fie cineva In putere,ca. atunci de toate este mantuit. Toti au luat sama gi mai ales dreptiigi asupritii care pla.ngeau dupa dreptate, ca numai grin unele fara-delegi ca aste, prin jefuiri, prin inselaciuni gi prin calcarea legilorpoate cuiva sa fie bine supt Imparatiea Ta; gi ca unll ca aceia stintscutiti, gi acuma dupa comisie Inca mai bine traesc, ear& cei drepti-In zadar cauta dreptate gi mangaere. Cat de prosti gi nepriceputiscant Rumanii, totus mai mult nimene nu-i va Incredinta, ca nedrep-tatile aceste li se fac for de catre Sarbi; ca. nu dela Sarbi, ce delaM. Ta, ataxia gi au cerut ei dreptatea sa. Mai In urma ce n'ar facepreotii cei iiaspaimantati saracii ca sa poata fi gi fiii for preoti, giparohi, socotind dupa starile d'acuma, ca nici ei Inca. nu vorramane preoti, vazand toata plangerea for a fi fost In zadar.

lipsa.

mai.

www.dacoromanica.ro

309

Comisia o am declarat interesata. gi nedreapta, pentru ca a fosto parte numai ingelaciune ; deci gi lucrul ei, care de atita

vreme tot se cerceteaza.' gi judeca, gi nu mai ajunge Insfargit, Incanu poate fi altmintrelea pentru ca toate le-ai Intogmit aga ca sa senasca pricini gi prilejuri spre interesatie gi nedreptate. Agadara ceputem gi ce trebue sa. agteptam dupa detizia aceea, daca n'au urmatpana aci, cleat sa ne incredintam gi mai chiar, ca toate se fac nu-mai prin interes. Au doara. se creada Rumanii, ceea ce necontenit,mi se zice mie prin Domnii din Cantelaria Ungureasca." cea impara..-teasca, adeca, ca pentru aceea nu se savargegte nemica spre drepta-tea Rumanilor, pentruca Sarbii sint foarte puternici gi cu avutii mari.Da oare fi-va cineva aga fara.. de lege gi minte, ca numai a cugetaYnca sa poati, ca banii for impedeci pe M. Ta, sau pe toti cei ce-tisunt mana d'ajutor, ca sa nu poti face dreptate Rumanilor ? Nu-sSarbii judecitori In lucrul acesta al Rurainilor ; dara tot instil vede,ca. aceste sunt numai am,agiri gi desmantari. Aga dara." pentru ce ane tine cu o nadejde de umbra. gi a-mi porunci sa agtept Detizia farasa se iee alto stari In socoteala.', precum a detoriilor, ce demult puteasa urmeze gi far& Detizie la cele din comisie. Au doara.' vrei ca prin-sfintirile cele fara. masura sa se plateasca datoriile Intr'ascuns, Inloc de dreptate? Asta tocmai atata cat a astupa o nedreptate cualta nedreptate nova.

Luand toate acestea in cumpa.'na. gi judecata aga se vede caM. Ta poftegti unele ca acestea, ca prin ele gi altele asemenea, toc-mai turburari gi rasvratiri urmatoare sa se poata. Incopcea gi tura.-

pentruca M. Ta ai obicinuit plangeri ca acestea a le pureeInteo parte gi a le inlungi, ca cu atata mai pe lesnire sa se poata.Inverguna gi turbura inimele oamenilor. Unii dela locurile mai Inaltezic ca M. Ta nu esti In stare de a lucra altmintrale pentru Domni.Ear& altii zic, ca In M. Ta este pricina, de se Intarziaza lucrurile.

asta trebue sa nadajduim gi despre cuvintele Intimatului Ca lavreme se va da Detizie" ? fund lucru chiar gi dovedit ca. gi M. Talegi Conziliumului gi Cantelariei lucrurile comisiei nu mult mai naintede venirea lntimatului au fost cunoscute. Dara vezi ca cei de pelanga M. Ta zic, ca aga se intarziaza.' toate lucrurile In conzilium giIn cantelaria imparateasca. Eara cei dela Conzilium gi cei dela Can-telarie gi .dela Varmegie zic, ca se opresc gi intarzie la M. Ta ; pre-cum gi unii gi altii gi M. Ta gi Cabinetul m'ati intarziat din zi In

. zi cu voarbe goale la 1 lung, gi 3, gi acuma mai multi ani au trecut;aga lucrati cu ticalogii gi amarnicii plangitori pentru dreptate; Ii

. trimiteti dela Pontie la Pilat gi dela Pilat la Pontie, pan& ce nacajiti,-despoeti de toate, goniti, cglcati, asupriti gi batjocoriti din toatepastile, Incet, inset le mancati viata mai groasnic gi fara. omenire,

.decat lotrii gi haramii In mijlocul drumurilor. Si sine nu vede a fi

-despre

,

dacina,

Si

=

www.dacoromanica.ro

3A

aste toate tesute prin M. Ta casi prin capul, de unde toate se trag-,.sau gi daca nu, Incalte a fi cu stirea gi nevoirea M. Tale, toati-neoranduiala asta $i spargerea de paciuire. Aste se pot numi turbu-rare, miscari, ba Inca gi Indemnari spre rascoala gi rebelie, ears nu,minciunile intimatului. Multi socotesc ca aceste nu-0 sunt cunoscutegi ca raotatile acestea nu se pot vindeca numai prin revolutie ra.scoala ; nu stiu unii ca aceia saracii, ca astea le Intogmesti M. Ta'prin ascuns gi le diregi ca gi Capul cel Intie, tocmai ca sit se manceoamenii In sine, si sä. slabeasca, ca amagiti sa nu poata face nemica,,nice mai cauta dreptul sau. Nainte de cativa ani sosise vremea catcraii si imparatii fugeau dintr'o tars in alta,t) earl Maestatea Taacuma to preambli gi calatoresti prin locuri departate gi straine, cadepartarea asta sa poata sluji spre tip de mantuire gi cu atita mai var-tos sa se poata face nedreptati, gi sä. se intarzieze lucrurile spre,ajungerea zisului scop. Aceste se dovedesc mai chiar din multimea,plangerilor de saraci nainte de vr'o 2 ani clind ai ceileitorit prin Ardeati Banat, cand toata nadejdea ce li se facuse si asteptau dela mils,

imparateasca, s'au cunoscut din urmari a fi numai umbra. gi abure.Deci la unele vorbe ca aste a Intimatului sa dam crezamint ? prim,a carora nadejde numai prilej sa cauta de isnou a mai Inlungi necazurile gi gonirile pan& In moarte.

In Protestatia din a. 1818 impotriva toata. cerc &rii, prin cares'ar strica privilegiile a tuturor celor din Cara ungureasca care suntde legea rasaritului ne uniti, m'am rugat, fiindca lucrul Rumanilorasa de milt intarzieaza, gi fiindca. e un lucru aga de mare ca sa seiee sus In Diet& pentru cercetare. La care rugare acest raspuns amcapatat: Ca lucrul Rumanilor se va savarsi dupei ce se va lua in ju--decatei lucrul Comisiei I I" Aga dara la Diet& nu e lipsa sa. se dee;.dara acuma sa.nt 2 ani dela Comisie,si totusi nemica nu se hotaraste,,macar ca pe supt mana toate se Intocmesc spre stricarea lui. Decinu mai vreti sa cautati si sa. dati pricina gi prilej?

Bucuros vrea intimatul cel din urma ca sa aiba temeiuvr'o lips& totusi a putea zice gi publica ceva gi vrednic prin,curent, fiindca. altmintrelea n'ar vut putea avea nici a ma. indrepta,pe mine la paciuire asa tot Intimatul ar vut fi foartescurt gi olog, cat fie cine ar vut vedea desertaciunea gi nemiciealui. Zice: ca a vrut (adeca eu) sunt numele acesta, el insusi sa faciiculegere de bani." fat& alts prefacere de lucru, gi alt& minciunamai mare. Eu sa fac culegere de bard! spune-mi ca.nd am zis, si candam cerut eu aceea? Dupa asta gi celelalte, n'am eu de ce ma miramai mult auzind ca. a M Tale cei mai mari ocarmuitori, Gubernatori,-gi Vladici n'au rosit a zice obrazniceste publice spre amagirea altora,

1) Epoca lui Napoleon,

gi ark-

gi linigte, gi

pi

www.dacoromanica.ro

1

311

ca anul trecut cand am fost In baile lui Hercule (adica la Mehadia)pentru seincitatea mea, pentru aceea am fost acolo, ca sa fac strdngerede bani. Ce mirare darn a auzi minciuni de aste si altele dela Sarbi,cand ei dela altii gi insusi din Intimaturi imparatesti le and gi le in-vata ; cu buna sama pentru aceea ca Maestatea Ta cu atata maitare sai atati sa se impotriveasca Rumanilor, si prin unele ca asteasa pitesti dreptatea si stricarea care vrei sa faci si lor, si Rumanilor.

Ce deschilinire e intre Deputat si Reprezentant, nu stiu ca eunici odat n'am intrebuintat numele est din. urma. Asta destul arata.Improtivirea si minciunile lntimaturilor, cane va sa be intaleaga ; caaci sum numit deputat aci Reprezentant. Earl ce sa atinge de : ,.acelevor urma ,si fcira amestecarea ,si incurgerea lui Azcoara" aceea nue pentru mine ma.galire, eara Intimatului face rusine si scadere, sidovedeste ca In lmparatia Ta numai prin incurgere se fac toate. Cee bun, drept, si de folos, trebue sa se iee sus fara privinta la per-soana aceea care arata unele ca acelea ; si atunci nu e incurgereapersoanei ci a lucrului prin adeva.rul si dreptatea sa, si prin folosulcare se poate nagte d'acoale, gi asa este si cu lucrul Rumanilor. lncatse atinge de mine, stir bine de 2 ani incoace, ca nu m'am silit niciodata ca sa castig vr'o incurgere si ca sa ma fac Curtii Tale placut,nici ca am avut de cand sunt vr'o placere si ra.vnire spre aceea.Lucrul mi-au stat mie in suflet sl urmarile cele bune, earn nemicaaka.; afar& de dreptate n'am poftit nemica nici cand

Acuma ce incurgere si samtire sa se 'law& din atatea la minciuni si dinatata necredinta.' a Intimaturilor publice in ceealalti cari sant in direga-torii mai nici? Negresit nu alta decat ca si ei sa se sileasca a urma dupa.pilda celor mai mari. Varmegea Aradului far& toata rusinea si obraznicieporceasca a indraznit a hotari dupa. cetirea Intimatului celui d'intie,cu cersuri si culduiri ca aeste sa se opreasca. Cumca Domnii acei asaracii s'au zauitat de detorintele sale, si de cinstea care sunt detoriei for insusi, si care ar trebui sa. o pazeasca ; ca s'au depirtat decredinta, de dreptate gi de adevar, putem sa. le ertam, ca prin unele

ca aceste au vrut sa arate Sarbilor, celor cu care la olalta.sunt in Varmegie, ca si cum si ei s'ar impotrivi cererii si lucruluiRumanilor. Dom.& ca sa orbeasca pe Sarbi sa nu gandeasca ca sidangii adeca Ungurn au atatat si indemnat pe Rumani pe supt mansla aceste pasiri, precum aevea au si fa.' cut despre o parte : dares ominciuna infanta gi spurcata ca aceea cu auctoritatea si invoireatuturor a o pune in Protocol spre pomenire, asta numai sufletul foreel unguresc si cugetarea for cea nemeseasca poate sa li.o erte si sao treaca cu tacerea. Cersuit-a cineva dintre Rumani, sau dela ei,sau dela altu cineva, au ba, nu stiu : dares aceea nici n'am putea crede,Para stiu ca in unele iatamplari s'au luat bath imprumut dela uniidintre ei pe lungi rasplatire, care a si urmat. Dana. asta se putea

!

lingugtri

www.dacoromanica.ro

312

face $i dela un Turc sau Hotentot, Lira sa se poata numi cer$uire,sau sa se poata cu aceea Ungurii valfi casi cu o darnicie. Aga pareca. le-au parut rau acelor Domni ca se luereaza. pentru platirea de-

ca doara voeu ca prin ajutor sa-5i ca.stige nume de bine-facatorii cei slavili la Rumani, ca $i ace$ti Rumani cersuitorii lor,ca la niste ajutatori 5i pa troni sa multi' measca fericitul sarsit a totlucrului.

Publicatia Intimatului al 21ea care s'a facut est-timp, e vrednicade toata luarea aminte, ca sa poata omul avea cunostinta despreaceea, cum merg lucrurile supt stapanirea Maestatei Tale, 5i de cemicsorare 51 urgire e vrednica toata ocarmuirea chivernisirea, sistapanirea publica, daca, merg toate lucrurile a$a. Aceasta o atingca sunt silit, $i am drept spre aceea, fiindca. mijlocit $i nemijlocittoate acolo privesc, cum numai sd se poatti face confuzie intre cler sipoporul rumtinesc, $i apoi sa ma surpe pe mine in confuzie ; a$a cain urma toate confuziile 5i neoranduelele $i pricinele for sa se gra-anadeasca in capul meu, ca sa nu ma mai poci desface 5i descurca ;ce $1 Intimaturile $i toata. administratia imparateasca prin toti ramiisai a face cu toata puterea sa. abate.

Varmegia a hotarit, la acest Intimat ca acela$ sa se faca cu-noscut $i sa se publice prin solgabirae la toate Comunitatile. intiapublicatie s'au facut la Arad prin o scrisoare acatata la usa bisericii,care cuprindea in Sine Intimatul mai sus pomenit, inset in rumtinieprefacut darti strtimb si cu minciuni I Nu era subscris din poruncacarei lurisdictie se face publicatia, cu toate ca erau porunci inalte5i trebuea sa se puns in Protocol $i set se publice In Biserici, ce n'auurmat Ara cat un Preot a cetit intimatul naintea bisericii facandalcuirea aceasta : adecci ca nimene sd nu imprumuteze bani lui Nicoarti."Aceasta marturise$te destul cats invelaciune se face cu poruncileimparate$ti, fie acea publicatie prin Magistratul Oraeului din po-runca solgabiraului sau prin Conzistoriu Solgabiraul nu o a facut;darit in numele magistratului Inca. nu s'au facut ( inteamandouiintamplarile publicatia altmintrelea trebuea sä. se faca ) dara niciin numele 5i despre partea conzistoriului Inca nu s'a facut macarca. Intimatul s'a prefacut pe rumanie In curtea Episcopeasca, $i cutoate ca. administratorul se facea ca nemica nu $tie despre tot lucrul.El care din toate ferestrile locuirii sale vedea u$a bisericii unde erapublicatia acatata, : el care dupes detorinta sa trebuea sa $tie ce esied'a se publica in bisericele. sale !

Cu ce drept $i cu ce slobozenie pot Iurisdictiile (acuma : sauVarmegia, sau Consistoriul, sau Magistratul ora$ului) a scorni ast-fel de minciuni, gi ingelaciuni 5i prin unele ca acele spre stricareacinstii 4i numelui cuiva, $i spre mic$orarea $i batjocorirea poruncilorimparate$ti, a strica credinta ace for porunci, care sfinte trebue sa.

toriilor,

www.dacoromanica.ro

313

fie ? Cu ce credinta au putut sa puns. in publicatia rumaneasca acesteminciuni in Intimatul imparatesc ? $i ca comisia afland in Orfilaaceste niscai cuno$tinte vrednice in oare$calva de $tiut, i aratezrzdu-leacele la locurile mai inalte, Maestatea Sa a luat spre sine dreaptajudecaki acelor plansori ca neamul rumanesc la amagitoarele $i In-.feliitoarele cuvinte a mai sus numitului Nicoara sau prin el plange-rile sale mai mult la locurile inalte nici decum sa nu se faca Pen -truce, numitul Nicoard dela toate stransurile $i invorbirile sa fie oprit, cafactind el acele, prin cei mai marl mie sa mi se arate, ma inqtiinteze,ears neamul rumanesc prin aceasta a se paciui se porunce$te, ca catmai curand va capita dreapta satisfactie dela Maestatea Sa."

Acuma, cu a cui nume s'a facut aceasta. publicatie ? Cine e acela,cui aunt detori cei mai mari sa arate si sa -1 instiinteze ? Publicatiae rumaneste, subscrierea cuiva nemtest: Asta e credinta cea sant&imparateasca, cu care trebue sä. se lucreze in numele Imparatului ?Dares Intr'acest tip ar putea si alte Publicatii sa se faca. Dupes aceeaa urmat publicatia Intimatului acelui la Preotii din Varmegie prinCurentatie. Publicatia aceasta s'a poruncit Varmegii ; asa dares cuce drept s'a f&cut prin Consistoriu ? Au doara. ;'prin aceea au vrutVarmegia sa faca placere Administratorului, sau AdministratorulVarmegii ? Preotii n'au facut nici decat publicatia Intimatului; audoara au capatat instructie pe supt mini sa lucreze asa ? Ca eu n'ascrede ca sa se improtiveasc& ei la Implinirea poruncilor ! D'aci secunoaste chiar ca toati oarmuirea este din imposturii ; Varmegianu a ficut Publicatia, Preotii Inca nu (: dares nici n'aveau detorinta :)urmarea e aceea, ca si se cunoasca ca poruncile sunt numai fleacuri

pleava, cu bun& sama nu pentru alts, decat ca la vremea sa oamenicu atata mai usor sa. se poata pune in turburare. Administratoruldoara incopcei i in jurat cu Domnii pentru al sau stop se face ca cumnu le-ar lua sama ; dares Varmegiei n'ar fi slobod si le treaci. cuvederea : deci eu nu le pot trece, ca sunt spre stricarea cinstii mele,vi spre mai mari nedreptati, care mi se gatesc. Pentru unele insela-ciuni ca aceste patimesc si acuma, dares spre necinstea si ocara °car-muirii imparatesti.

Alta publicatie s'a facut In Dieteza Varsetului supt Administra-torul Radivoevici, earl prin curentatie, in care afara de o nestiintaurati nu numai de un cler, ci si de un Tanar dela scoall Inca. secunoaste ca o musts ravna cea nemarginita spre astuparea dreptatiisi adevarului. Prefacerile sau traducerea Intimatului e cu totul fal-*3ificati si stramutata. si cu obra.snicie au indrasnit Administratorula ma numi intr'insa Cersuitor si intr'altele : turburator, atatitor, in-elator, care supt forma ca ss. caWg Episcop de rumen, allele multe

am lucrat in tainei la Viena ; ca supt forma smereniei prefacute santlup, serpe veninos, scorpion", si alte asemenea m'a publicat. Apoi ci.

..

sa

$i

pi

www.dacoromanica.ro

314

am inselat clerul si poporul, am adus intre ei si intre neamuri Intregi,.desbinari, rasvratiri si turburari : ca multime de oameni si de fa-milii am adus la saracire si mai mare, lua'nd asupra mea si Involni-cindu-ma de nume de Deputat sau Reprezentant.... la a cui pa$ireprimejdioasa, $i perire cu sine aducatoare 1nsu$i locul eel mainalt facut luattor aminte, rasvratirea, turburarea si sarva sau ras-coala si nenorocire poporului dela Arad vrand sa. impedece... 5ialtele. Iata cuvintele Intimatului, turburari si celelalte se cunosc acidin destul, si la ce au putut aduce.

Dacti sunt aceste adevarate, atunci eu sunt vinovat de lucruri cri-minale. Dara Inca mai tare Varmegiile $i alte Iurisdictii sau locuripublice chivernisitoare, care va.'d si stiu aceste $i zic ca tnsusi loculmai malt are stiinta de unele ca aceste, $i totusi nu fac detorinta saaratandu-le Maestatii Tate ; si aga dara. Varmegiile si alte locuri nu.numai se invoesc Intr'acest tip, la unele ca aceste $i le Iasi slobod,ci si pe altii Ii fac luatori aminte si.i Indeamna prin publicatii lalucruri loru-5i necunoscute, ca si cum facandu-le Vedeti Ru-nitinii din Dieteza Aradului, au facut cu Alicoeira turburari si rciscoaki,faceti $i voi ca $i asa cine va sta bun, ca asta.'zi mane, nuvor mai urma si altele asemenea, si se vor publica spre atatarea Ru--manilor, care a$a s'ar arata atunci, ca cand aevea ar ft rascoall sirebelie I Vezi ce se poate naste dintr'o minciuna numai a IntimatuluiImparatesc; ce poate urma insfarsit din nebagarea de sama, cu caredoua." Intimaturi s'au facut, calcand that& dreptatea si adevarulD'aci poate judeca 5i cel cu mai putina pricepere, ce poate 5i trebuesa cunoasca. Stii bine ca omul omului este moima, mai curio d Inlucrurile cele rele, decal in cele bune.

Eu am cerut sa. flu tras In judecata, daci sunt vinovat pentruvr'o lucrare nelegiuita.' ; dara.' in judecata de barbati cu credinta In-treaga. $i suflet drept : da Maestatea Ta n'ai vrut sa ma asculti. Emam aratat M. Tale urmarile, ma intru nemica le-ai socotit. Deci cetrebue sa cred, decat aceea ca. Insuti esti capul 5i Diregatoriul ace-stora pe supt mina, si ca in unele ca acele to invoesti, le ajatt, 5ile partinesti.

In Publicatia ambelor Intimaturi sunt declarat dept Inselator,earl In eel de a doilea cel mai sparcat $i Ara de lege om. Cu toateaceste M. Ta m'ai primit ca pe Deputat si ca pe unul ca acela m'aisi publicat. Eu sa fi 4n$elat Clerul 5i poporul I Eu sa ft inselat silocurile nalte 5i pe M. Ta ; si M. Ta le-ai lasat toate aceste bunefacute! Asa dara M. Ta esti Intr'acest tip declarat ca un Inselator

amajitor. Nimica nu se cuprinde In publicatiile aceste prin curen--tatii despre mine, ce n'ar cadea in M. Ta. Deci a M. Tale detorintasi lucru este a cerceta, daca stii ceva in suflet de direptate, cumca oare acest fel de om sunt eu, pe cum sunt strigat $i defaimat, ,

sewn:

gi

gi

ei'.

?

www.dacoromanica.ro

315

au ba ! Eu la a carui instantii ca Deputat de multe on ai dat ascul-tare gi ai aplecat urechile, ce dovedesc toate urmarile lucrului ace-stuia a Rumanilor, din care ati luat prilej gi pricini a ma. huli gibatjocori, M. Ta esti detor acum a cerca, ce pricina gi temeiuri anputut face ca sa se lucreze ca mine aga cu puterea oca.rmuirii. Bat-jocorirea gi defaimarea nu cade atata In mine cat In ocarmuirea giImparatirea M. Tale ; dara nici nu se poate altmintrelea. Ca M. Tatoate mi-ai rapit, gi acuma din toate m'ai despoet afarii de vredniciamea cea sufleteascd care nu este in biruinta gi puterea ta. Daca. suntcele mai sus pomenite adevarate, aga negresit am trebuit sa to fusel ;dara gi aga inca in cine cad acele toate decal in M. Ta, cum ca. enunul, om sarac gi Ara putinta am putut Insela Iurisdictiile M. TaleCantelaria cea de Curte, Politia cea mai mare, conziliul eel intie aStatului sau a toata imparatia Ministeriul, 4i mai In urma. CabinetulImparatesc ! Eu un om singur, gi atata vreme sa va fi fnselat ! gi tot,nu m'ati oprit !

Inaltate Imparate ! Mai mult ma. cunosc pe mine insumi gi stareasortii mele, decal ca sa pot pofti gi astepta dela M. Ta pun ereacinstii mele In loc. care cinste In fiinta sa nici nu mi-o poti lua, nicinu mi-o poti da. Numele cel bun ii stdpeinesc intru mine, intru con?tiintamea inaintea lui Dumnezeu, Si naintea tuturor celor drepti in board in.tregimea sa : ce gi M. Ta trebue sa-mi judeci naintea Judecatoriului-nostru eel mai mare, a tuturor (ears, nu naintea Curtenilor

gi In constiinta Ta, candu-i dai sama. pentru faptele de toata zi.Eu nu trebue sa. ma. mantuesc, nici n'am pentru ce, ci M. Ta trebuesa. mantuesti gi ad. desvinovatesti cele ce .mi s'au facut, gi din zi inzi pe supt mama, mi se fac In numele tau cel iraparatesc. Una nu,mai, am sa cer dela M. Ta, ca dupa ce m'ati despoet de toate cele.In care se cuprinde viata, adeca de cinste, de numele bun, denoscuti, de preteni, de binevoitori, de frati, de parinti, de paza giocrotirea legilor imparategti, de facerea de dreptate gi altele ; dap&ce de aste toate, zic, m'ati despoet gi m'ati jefuit, sa pot ieqi dea-pururea din Imparatia Ta, Ara suparare gi cu pasuale. i pecum m'aiinchis dela bunatatile cele a Statului gi a legilor gi insugi dela toataascultarea gi dreptatea ; aga sa ma $i deslegi dela toata supunerea qidetorintele ditre impciratia Ta.

* *

Toate detorintele omului sunt correlative In privinta catre totinsul individualiter, gi catre tot statul, deci gi catre imparat gi adminis-tratie, ocarmuirea sau stapanirea cea mai mare, veri cu ce nume sa. senumeasca aceea. Sau cu alte cuvinte, pe cum are unul detorintele sale ca-tre altul gi catre altii agijdere, precum are tot insul detorintele sale catrestatul Intreg gi Imparatul tocmai asemenea detorinte are gi Statul intreggi Imparatul (ad. se inteleg gi diregatoriile toate din imparatie) catre

lingugi-tori)

cu-;

www.dacoromanica.ro

316

tot insul si catre toti impreuna, si care trebue e1 se implineasca.. Deunde urmeaza.' ca.' tot instil e detor a tine gi ilmplini detorintele acelecare are ca.tre altul si catre altii; implinirea detorintelor acestor, arespre scop fericirea gi sigurinta a fietescui si a tuturor, Ar& care nunumai nici o fericire n'ar putea avea loc, ci insusi custarea gi vie-tuirea a tot insului si al tuturor, ar fi in primejdie, gi peste putinta.a vietui in pace si a gusta frugile ostanelelor, agonisirii si a munciisale ; ca multi s'ar pune pe putini, 5i i-ar despoea de toate eel maitare ar apasa dupa; placere pe cel mai slab si asa mai departe. Darprim Implinirea detorintelor care are unul catre altul g t catre 4mp5.-ratie, si Imparatirea catre toti 5i catre insul, face si aduce cu sine,cat toate relele acele sal se poata.' opri 5i departa, ca atunci dreptateasi legile trebue sa apere pe cei putini improtiva celor multi, si peeel slab de eel tare, daca nu va careva sa." pa.zeasca. si sa 1mplineascadetorintele sale, atunci dreptatea, legile si dreptul care au ceealaltisi Imparitia asupra unuia ca acela nu numai 41 pot, ci si trebue s11.-1sileasca, spre pazirea si implinirea detorintelor zise ; ca nici o deto-rinta nu poate farce vreun drept, gi earl nici un drept fora vr'odetorinta.; si precum trebue sa fie ceva pentru ce are cineva vr'odetorinta. catre altul, asijdere trebue sa fie ceva pentru ce are cinevavr'un drept asupra altuia. Deci dreptul si detorinta asa sant de In-copcete si unite la olalta, cat nici a se socoti una fax& alta nu sepoate. Spre Eu's slugs, tu esti stapan; detorinta mea eascult si implinesc poruncile cu credinta ; dara am $i drept, adecasa poftesc sa ma. hranesti, sa. ma Imbraci gi sa-mi platesti ustenealamea dupa cuviinta 5i dreptate ; inteasta se cuprinde detorinta sidreptul meu. Dreptul tau asupra mea ca a unui stapan e, ca sa asteptidela mine that& ascultarea si implinirea slujbei si a poruncilor dupacuviinta si cu credinta ; eari detorinta ta e ca sa ma. scutesti, sama. hrinesti, imbra.ci si sa-mi pla.testi. De unde se cunoaste ca deto-rintele si drepturile noastre a unui citre altul stint asemene sau co-,relative, si incetand una negresit ca fnceata gi cealalta ; fiindca denu voi asculta poruncile tale, 5i nu le voi Implini, eu nu fa c deto-rinta mea, si asa inceata.' gi dreptul meu de a putea pofti, ca sa facitu detorinta ta citre mine ; precum ar incet a si dreptul tau asupramea, cand n'ai face detorinta ta catre mine. Asa e lucru cu toatestarile 5i diregatoriile In lumea asta, 5i si cu Imparatii. Detorintamea si a fiestecarui e ca sa Implinim legile si poruncile cele impara-testi (: ca trebue sa fie drepte :) si dim dajdie, catane, si tot felulde ajutor gi slujbe, earl dreptul meu, si a fiestecui e, ca sa putempofti sa ni se faci dreptate, si sa. fim aparati de toate relele, asu-

ririle si nedreptatile. Ca. daca nu, atunce inceaki toatcl detorinta.Luand bine In socotinti ce zisa.i mai sus se vede ca dreptul acelae asa Intogmit, ca cel ce nu implineste zisele detorinte, cu sila gi cupedeapsa sa se poata aduce la pasirea gx implinirea lor.

pild 1: sa-ti

www.dacoromanica.ro

317

Dreptul acela dara care are tot Insul asupra altora $i a stipa.nirii, ca sa implineasca. ei detorintele catre el $i sa pazeasca legile,fara care, pe cum e zis, nici o vietuire $i custare cuvioasa nu poateavea loc in Imparatie. Acel drept, zic, nu se poate lua nimanui pansnu se va dovedi ca s'a facut vinovat criminal prin oarece fapta saulucrare. Supt dreptul acela se cuprind toate, nu numai cele ce fac $ialcatuesc vieata fizice$te sau trupeste, ci $i acele prin care singurnumai poate sta vieata sufleteste, tiv legte, sau moralice$te, precumsunt : Cinstea, numele bun, credinta intreaga, $i crezamantul sau cre-ditul. daca perde cineva aste, apoi pace e de toata fericirea $ivietuirea lui cea sufleteasca $i tivila ; toata vietuirea lui e atuncenumai trupe$te adeca dobitoce$te. Dreptul acesta dara care e maide chepetenie dintre toate, este peste tot, luandu-1 cu un cnvint saugeneraliter, acel drept care a vem ca nesmintit sa. ni se faca drep-tate, $i tot raul fie trupe$te, fie sufleteste sau tivileste ( : precumnecinstirea, batjocorirea, defaimarea, hulirea, stricarea numelui buns. c. : ) care ne asupreste, au numai s'ar putea apropia de noi, sa beImpedece $i sa be departeze. Dara nici un rau $i nici o nedreptatemai mare Impotriva tuturor drepturilor $i celor mirene$ti gi celorDumnezee$ti, cu atata calcare, a toata custarii $i fiintei omene$ti nuse poate face cuiva, decat judecandul $i osandindu-1 fara a-1 asculta$i fara sa $tie el insu$i pentru ce, $i nu numai lasand cu fiecine dupaplacere sa-i poata face toata stricaciunea, ci Inca insusi prin pute-rea cea mai mare a ocarmuirii $i a stapanirii sau a Imparatiei a damijlociri pe ascuns ca acele raota.ti $i stricaciuni sa se intareascainmulteasca asupra lui. Nimicind cu totul, dara dreptul cel mai suszis, $i ne avand nici o bunatate de cele zise care trebue sa urmezedin dreptul acela : negre$it ca atunci toata detorinta inceata. Au cui,cum $i pentru ce ar avea unul ca acela vre o detorinta Asta toc-mai atata e, ca $i a lasa pe cineva numai puterilor sale, a-1 desra.-dacina de toata ajutorinta legilor, care D-zeu prin fire a oranduitoamenilor Intre sine, $i a sadit in inimile lor, Inca $i and sunt Inpustietate. Atata va sa. zica. asta, a sili pe cineva ca sa. se lupte cu va-lurile cele mai involburate, numai ca sa-1 cufunde In adanc 4i sa-linghita;a-1 sili prin mijlociri ascunse, care sa nu le poata cuprinda fiecine cumintea, $i a-1 adatui prin apa..rarea $i mantuirea vietii sale prin desna-dajduire la fapte nelegiuite gi criminale, numai ca sa. poata stapani-rea, spre Inselaciunea tuturor, avea. prilej, sub tip de dreptate, a-1

prinde $i a se Imputeri de el. Vezi Intr'asta stare m'ai pus Ma-rite Imparate 1 Dara aceasta e fara de legea cea mai spurcati a celuinelegiut, a celui mai spurcat, a celui mai blastamat om.

Craiule 14) Ca oameni dupa trup, numai inteatata ne deschilinim

1) Rex! in latine§te (C. B.)

Ca

si

7

www.dacoromanica.ro

318

unul de altul, incat firea, sau vointa lui Dumnezeu s'a arAtat prinnastere cAtre unul mai milostiva. decal ea tre altul ; dark altmintre-lea e tivileste, adeci dupi starea si privintele in care ne aflam fiindlacuitori intr'una, supt legi si supt ImparAtie, 5i fiind until Craiu sialtul supus. Craiul sau ImpAratul dupa omenirea sa inca.-i numai om,dark dupa diregAtoria sa, asta detorintA are, ca ceea ce poruncestelegea Dumnezeeascl prin aratare, earl legile naturii sau a firei prinorganul sau adeca m;nte sau intelepciune, si legile mirenesti adecitivilesti si politice prin aseza.manturi si plituri cu neamul Intreg ;aceea zic ce poruncesc si poftesc toate legile aceste, el dupa data cre-dint& si juramantul sau ca ImpArat e detor 8l pazeasca, si sA Impli-neasci si cu tot modul sä fie ingrijit si sa stee d'acea ca prin ceisuptranduiti dap& toatA putinta sa se pAzeascat si sit. se Implineasca.Ca unul ca acela e detor el sa urmeze Dumaezeului puternic, previ-zand si intocmind sau indreptand, poruncind si oprind, pedepsind sidreptate tuturor fa."ca.nd. Ce atata va sa zica., cat a impreuna celeceresti cu cele pamantesti, a uni cele Dumnezeesti cu cele omenesti.Tot lucrul Dumnezeese dark in care zidirea becisnicl si ticaloasAmuritoare ca ImpAratu poate a fi partase ; si prin ce dupA tipul Dum-nezeirii asemenea lucrAri punan.d in facere de bine in ajutorarea siintemeerea folosului sufletesc de veci spre covarsirea si cumpa.-tarea sa pa.' mA.nteasci cea putincieasi, prin ce singura numai, zic,poate a se apropia de Dumnezeire si de covarsirea lui cea pa.-manteasci.

Unirea acestor legi de 3 feliuri intr'una e contentratia lor, adecacuprinderea for Intr'o fiinta. prin o intipzuire in mintea omeneasca.:spre a carora putincioasa pAzire si implinire cat prin sine cat earlei prin altii, s'a indetorat Implratul, luand spre sine Reprezentantiafor cu invoirea Poporului, precum si cea mai mare putere asa si ceamai mare detorinta, adecA sa." ha ca acele sa se pazeascl si sl seimplineascA. Prin ce ImpAratul intie supima.ndu-se acelor legi a luatasupra sa cel mai mare greomant si cu mai mare detorintk.Aceasta contentratie a for sau unire in persoana Imptiratului, e Tronul,aceasta e Cununa, earl nu cel de lemn, si ceea ce o pune pe cap,care nu-s nici un lucru de mirare prin forma sa fiind intrebuintateIn multe tipuri si supt numiri (: Rumanilor stint cunoscute multime.de cununi, precum, de flori, la insurari, de grau, de vlAdici, s. a. : ) ;darn cununa asta a contentratiei, sau infiintare intipsuita adeca cu-prinderea de fiinti a tuturor legilor Dumnezeesti, firesti si politicestiState() persoanA, e sfanta, si trebue si fie si pentru acela intru careca si in Cap se intibzuesc, si pentru aceia pentru care si prin. care.4e fAcutl Intibzuirea Intr'una, adecA cetatenii, poporu sau supusii. Nutrebue cineva 81 se confunde prin asta cum se Intelege aceea ca cele3 legi la olalta intipsuite in Capul ImpAratului ( : ca si cum am zice

www.dacoromanica.ro

intr'o tints :) sunt mai mari peste toate legile gi la olalti fac legeacea mai inaltata. gi sfanta. Legile acelea sunt Le a lui Dumnezeu delazidirea lumii, gi apoi mai tarziu ne'ncetat date, iari mai vartos prinlegea adeca.' religia cregLineasca. Aceasta.' lege a lui Dumnezeu e maimare decal fiece Impairat gi tot Imparatul e supus ei; aceasta legetrebue pazita gi tinuta. In tot locul ; sau fie Imparatie au ba 1 Aciiunii Imparati se fac, acii altii scapata. din Imparatie, dara le-gea aceea e intinsa peste tot pamantul gi vecinica.. Deci andse face vr'un lmparat sau se alege de un neam, atunci gi unulgi altul lucreaza.' dupa.' legea aceea ce e mai mare decal unul gidecat altul; gi ca sa, se poata pazi legea aceea, tocmai pentruaceea se di Impiratului putere, ca el toate sa intocmeasca catsa. se poata. pa.zi aceea. Dara tocmai aga este gi el detor sa o pa.-zeasca. gi sa o Implineasca, ca fiecare altul. Deci el e supus ei.Dara. de alts parte, el este Capul In care se intipsuegte legea aceea,el este cagi priveghitoriul gi straja ei ; el ce face, In numele gi cuputerea ei face ; deci este mai mic decat aceea, gi nemica. nu i slo-bod a lucra In protiva ei, ca atunci ar fi nedrept, gi aceea tocmaidreptatea ne poruncegte. A 2-lea este legea naturii sau a firii, careInes firea ne invata., spre pilda tntr'alte multe, ca tot omul sal se fe-reasca de raiu, de moarte etc., spre ce firea gi pe cel mai mic vermeInca 1 indeamna. Asta lege este a 2-le dupa cea dumnezeeascl gi agade latita ca gi zidirea lui Dumnezeu. Acestei Inca. e supus Impa.ratu,ce e Inainte gi mai insemnat decat el. Deci el trebue sa o pazeasca.....Intipzuirea aceasta a tuturor ziselor legii e simbolul Dumnezeesccelui mai slivit pentru omenire, prin care se cunoagte vrednicia atot omului personale, sau insufletirea lui (: dignitas personalis :) des-chilinindu-se de toata." alta zidire gi fa.ptura.' lumeasca, fiind Incopcetcu acea insufletire dreptul zis dup.& care toate lucrarile lui trebuenainte de judecata. gi in socotinta sal se aducit ; fara. care judecata.dupa.' mai sus zisele legi nimene pe lumea asta n'are drept sa hota.-rase& despre el. Naintea tronului dor& gi cununei aceste de Intipsuire,cagi naintea unei pavaza.' sau naintea unui Inger pa.zitor trebue sa. sepiece cu supunere gi una parte gi alta, adeca. gi Reprezentantul Con--tentratii sau unirii acelor legi, care e Imparatul sau Capul, gi popo-rul sau ceta.tenii, sau cu un cuvant supugii, ca numai prin aceastamijlocire au oranduit Dumnezeu ca sa poata.' neamul omenesc ajungefericirea sa, gi intr'asta gi In cealalta. lume.

Inaintea contentratii sau infiintIrii aceste sfinte de zisele legi,asemenea trebue sa.' se arate In lucrarile sale gi una parte gi alta, caresunt stapanirea chivernisitoare, cu toti cei ce au parte inteinsiitmpreuna gi poporul chivernisit, sau ocirmuit ; ca. legile acele suntmai mari gi mai puternice decal una sau alta parte, adeca.' gi decatImparatul gi decal poporul. De ceea ce se poruncegte inteacele, tre-

318

www.dacoromanica.ro

320

bue sa se in si unul gi altul si e detori. De nu le-ar pazi Impara-tul, atunce e volnic poporul sa-1 sileasca gi adetueasca spre aceeaprecum si Imparatul pe fiestecare din popor e detor aI sili spre pa-zirea lor, cand s'ar Improtivi. Pentruca legile acele n'ar folosi ne-mica omenirii d.ces nu s'ar pazi prin oameni, si nu s'ar duce In sa-varsire, adeca nu s'ar pune in executie ; eara nu s'ar pazii, hind,oamenii aplecati spre facerea de ran, Baca nu le-ar fi frica., gi daca,n'ar fi nici o priveghere asupra legilor zise, si asupra faptelor, caoare nu sunt acele improtiva. Pentru aceea dares s'a dat unuia pu-terea, ca si unui cap ; ca acela sa grijeasca numai de pazirea legilor..Acela nu trebue sa are si sa samene, nici alt ceva lucru sa impli-neasca, numai sa privegheze, oare implineste tot insul detorintele sale,.au ba 1 si toata. mijlocirea cea dreapta si cuvioasi sa poata Intre-buinta, ca nemica Improtiva ziselor legi cineva sa nu poati lucra Sfnici un rau sa. nu poata. face unul altuia. Cu un cuvant el sa fie In-grijit cum sa se pazeasca acele prin suptranduitelediregatorii si cumsa se aleaga.' pentru aceste oamenii cei mai vrednici, mai luminatisi mai drepti. Deci cela cui s'a dat puterea aceea d'a pazi $i d'apriveghea peste toate ca si capul cel mai mare, si care s'a Invoit apriori in sine acel greomant si detorinta, si care prin jura.mant s'alegat a savarsi si a planui toate cele ce cuprind in sine ziselelegi intr'una infiintate, este Reprezentantul acelor legi, sau exe-cutorul lor, adeca el este capul, Imparatul sau persoana aceeafares care tinerea, pazirea si implinirea ziselor legi a putea avealoc, nici decal nu se poate intipsui. El este acela care pe cum aduclegile acele cu sine, darn numai in cuviinta $i cu puterea lor poatesi trebue sa porunceasca, sa opreasca., sa pedepseasca, dreptate safaces, de tot binele si fericirea poporului sa aseze cele de lipsa, ear&toate relele, stricaciunile de nefericire aducatoare fa le departeze.De unde urmeaza ca el cu acea detorinta e in privinta catre tot insulsi catre toti, precum si tot insul si toti dimpreuna catre el, ca sicatre puterea cea mai sfanta pe pamant (: Representativa, executivepotestas :) de unde toata fericirea lor ar trebui..... sa atarne, cu ceamai mare plecaciune, si umilinta, cu cea mai adanca cinste, supuneregi ascultare din toata dragostea, din toata cunostinta sufleteasca sidin toata credinta sa fie si sa. se poarte, ca si catre a toata, fericireasi a tuturor bunafatilor; 5i, de cumva, nu li se intampla tocmai in-protivirea bunatatilor si fericirei aceste atunci tocmai ca si moste-nirea sa cea mai sfanta cu varsarea de sange Inca si cu primejdiavietii sale sa-1 apere si sa-I tuteasca.

Privintele aceste doll& induplecate (: duplices hae correlationes-reciprocae :) trebue sa fie In cea mai mare intelegere si convenient&sau armonie, ce nu poate fi altmintrele fares numai asa, $i atuncicand ambele parti, adeca $i Reprezentantul executor $i poporul, fac

www.dacoromanica.ro

321

cumplit destul detorintei sale. Implinirea aceasta a detorintelor dinamandoua partite, adeca dreptatea, este singura numai mijlocireaaceea prin care poate sa se ajung& scopul si capatul eel mai dinurma a zisei concentratii, mai Inaltate : care inplinire de detorintanu, e alts decat pazirea legii (: nota bene prin lege nu se 1ntelegeReligie :). Dana ca sa poata cineva pazi legea, sau legile, nesmintite de lips& 1-e) cunoftinta, adeca cum ca. legea (sau porunca) vinedela zisa mai inalta Reprezentativa putere sau Imparatul, si ca aceealege e facut5. In cuviinta legii cei mai Inalte ; 2-a) cuno$tinta cu ade-verinfa intreagti, ca tot Insul sa stie si sa cunoasca legea la care fapta,si lucrare da dreptul, voea si 1ngaduinta, si eara. care fapta si lu-crare nu Ingadueste, ci opreste ; 3-a) slobozenie si plina voe fir& vr'oimpedecare a si face ceeace legea 4i di dreptul, precum si slobozeniaIntreaga farce vr'o silinta, a nu face aceea dela ce 11 opreste legea.Farce aceste 3 nici decum nu poate fi omul cetacean bun supus cre-dincios, ca altmintrelea nu poate pazi legea si Implini detorintele saledupa. cuviinta ; si asa nici nu poate fi far& acele 3, fericit, ca alt-mintrelea ne stiind ce sa faca.' si ce sa nu faca, nu se poate deschi-lini si judeca fapta cea buna de cea rea, nici omul drept de eel ne-drept, sau osanda si pedeapsa, ca e dreapta sau nedreapta.

Acuma petrecand aceste toate, si luandu-le bine In socotinta siIn cumpana, precum si altele multe sau care de aka data le-am atins,sau care pentru multimea for nu le pot aci mai pe larg rasfira ; a-cuma, zic, ma dau si supun judecatii a toata lumei, care iubeste drep-tatea si adevarul ; oare eu n'am facut detorinta mea si oare eu m'am.departat de dansa In oareceva, au Maestatea Ta nu o ai pazit cipeste toata dreptatea ai lucrat cu mine, sau altii In numele M. Tale.Ce am facut, ce n'asi vut trebui sa. fac ? Vezi acuma si judeca, oarecu drept cer slobozenie ca sa es d'apururea de supt imparatia Ta,

oare nu-s adetuit spre aceea ?Cum am fost necajit la Viena pan'la moarte, nu trebue de iz-

nou sal ti-le insir cu amaruntul, nici cele ce mi-au urmat dup'aceea..Cum ca. nu Maria Ta mi-ai facut aste toate, lucrul este prin sinelnsusi foarte invederat ; dara nu pot zice nici decum, ca mi s'au fa-cut Ara Intelegerea gi 1nvoirea Mariei Tale ; pentru ca.' despre aceeasunt 1ncredintat si adeverit din toate intamplarile. Eu toata stareamea si a Rumamilor mai nainte ti-o am facut cunoscuta MaestateiTale decat fiecui altue, precum si dup.& aceea mai de multe on catIn audientie, cat si In scris. Deci Ti-a fost starea mea deplin cunos-cuta dup'aceea, Insusi de n'ai vut da credinta mai intie vorbelormele. Vorbele M. Tale in audienta cea mai din urmti in 24 Decembrie1817 insusi dovedesc aceea, zicandu-mi cu liotartre Scrie Dumneatanumai, ca eu la toate aceste voi face captit, eu °data voi rupe toate".

21

st

si

:

www.dacoromanica.ro

322

Ori in ce inteles gi cuget ai zis aste nu poti M. Ta mai mult ziceacuma cumci starea mea si necazurile mele ti-au fost necunoscute,ma) vartos dupa ce de atatea on gi la atatea jelbi a mele a fostdespre partea M. Tale hotarit adeca prin Detizie ; ce toate Instan-tiile mele adevereaza. gi mArturisesc.

Agijdere cunos'cutu-Ti este, ce mi se intampla gi mi s'a intam-plat la toate Dicasteriile gi Cabinetul M. Tale, deci nu poti zice, caacelagi sunt toata. pricina, afara.' daca.' ai voi sa. creaza.' cineva ca forai dat toata.' puterea gi volnicia nemArginitai d'a stapini gi de-a °ear-l:Qui. Din porunca hotaritA a M. Tale am fost indreptat dela Cabi-net la Ministeriul de Politie, gi d'aci la Politie. Deci in urma. s'afa.'cut lucrul Rumanilor dupa. atatea Inselaciuni lucru de politie. Dara.'toa ce in zadar ; ca scopul tot acela era, adeca a ingela. In Politie mise zise, ca lucrul acesta gi sarile lui atarn5. gi purced dela Cantela-ria de Curte, gi nici odina.'oara. nu voi ajungescopul. Dara. d'aci Inca. ce puteam gi trebueam sa. Inteleg Eara inCantelaria ungureasca mi se zice, Inca. tocmai prin Indorsatie, c5.dupa.' Deciziea la Jalba mea din -le Iunie 1817 n'are nemici maimult cu lucrul Rumanilor nici nu va sal gtie. Agijdere ca. de 3 in-stantii a mele din luna lui August nici o gtiinta. nu are, mAcar-ca.Vite-Cantelariul Printipul Kohciri cAteva zile dupa. ce dadusem euacele 3 mstantii In AudientA Arhiducului Rainer (: care Linea pe a-tunci audientiile In locul M. Tale :) rugandu-1, ca cand vor ajunge caCantelaria, sa. le ee In socotinta cuvioasl, mi-au ra.spuns : Daci acisunt acuma, le am la many ". Aceasta este dovada gi semnul, ca. Can-telaria ungureascA Inca ca gi M. Ta voia sa ma departeze cu totlucrul Rumanilor la Politie, atunci tocmai cand dela aceea Cantelarieceream protectie gi pArtinire pentru atatea nedrepta.ti gi ingela.ciunice mi se fa.ceau nu numai ca fiu al Patriei, nascut din Tara Ungu-reascA, ci gi ca Deputat despre o mare parte a unui neam. Intre-band gi aceea : oare slobodu-mi este mie vaita.mare ca unui nAs-cut din Ungaria a primi suma de 360 fl. dela Politie despre parteaMinisteriumului ? Ce eu nu bucuros voeam sa. fac, zicand ca n'amvenit eu aici sa cer acest fel de ajutor, ci dreptate. Aste toate artrebui sa. fie M. Tale cunoscute -din jalba 11 Martie 1818 ; asemeneacu aceste sunt cuvintele unor Domni din Cantelarie, aceea mai demulte on cu infocare poftorite, cum ca. Conziliariul impara.tesc Lanyistricat fiind prin banii Sarbilor e pricina a tot lucrurilor acestora.Uncle ca aceste Inandins intocmite spre astuparea adeva.'rului, ca sama faci ea crez ca Sarbii sunt pricina ca lucru Rumanilor mergeaga ram. Au putut sa Ingele gi pe Sarbi gi pe Rumani prin mijloci-rile Tintarilor (: cari vreau sa. fie gi Rumani gi Sarbi, gi nici unanici alta nu sunt :) ; da pe mine nici o clipita. nu m'au departat delaadevAr cu. minciuni ca aceste. Stiut-am eu prea bine ca. Cantelaria

ungureasca.' ca aga....

Mara

?

www.dacoromanica.ro

323

vungureasci nu sta numai din Conziliariul Lanyi ; apoi si asa inc.&mu are Lanyi atata putere cat toate sa le faca chip& placerea sa Inmumele Imparatului.

Eu cu toate m'am rugat de M. Ta, ca sa te milostivesti sa-miifaci dreptate, sa m'asculti si sa ma mantuesti odata de toate neca--zurile, tehnele si gonirile. Dara asa Te-ai aratat la toate aste, ca cumn'ai fi si al meu Imparat si ca si cum n'ai avea detorinta sa-mi faci-si ,mie dreptate. Mai in urma In audienta cea mai d'apoi cu marenevoie si dupa multe impedecari abie si abie o am capatat (chip& celucrul acuma de 2 ani curgea si eu de 8 luni In cea mai mare tica.%logie, misa.latate si necazuri, cu inselaciunile si sila Imparatiei am Lostoprit la Viena); intr'aceea audienici zic, mai in urma In loc de vr'omangiere aste am frebuit sa and dela Maestatea Ta: da tine te-au.silit pe Dumneata sa te apuci de lucrul acesta", ca si cum n'ar trebuiea mi se faca dreptate, fiindca." n'am Lost silit sa. ma apuc de lucrulacesta

La numitele 3 instantii din August a anului 1817 mi s'a datDecisia M. Tale, Irma nu In scris, nici pe calea cea cuvincioasa, ciprin grai numai si In Politie in 5-lea Octombrie tot In acel an, cum

d espre platirea detoriilor nu vrei sa mai stii nemica ; cu care pri-lej mi s'a zis ca. Prezidentul sau Ministrul Politiei din binevointa-oatre mine imi di 300 fl. despre partea Diregatoriei ca sa pot veniacasa, sfatuindu-ma, sa yin acasa. Celelalte sunt cunoscute M. Tale.din jalba mea din 11 Martie 1818, de unde ai putut sa te adeverezicu totul, ca. toate aste cu summa de 300 fl. n'au Lost alta decat pre-facere, amagire si inselaciuni, si ca prin unele ca aceste se cautamijlocire cum sa se poata. de iznou impleti imposturii, din care niciMecum sa ma. pot smulge si mantui, pentruca plecarea mea dela Vienasi d'atunci Incoace tocmai asa se impedeca cu toate mijlocirile pesupt mans ca si nainte de aceea. Deci sfatul acela ca sa yin acasa.,era numai prefacere si in$elaciune ca sa poata, zice, ca eu n'am vrutsa yin acasa, facand toate pe supt man& cat sa-mi fie peste putintaa pleca prin unele ca aceste voea Imparatia si ma. Incurce ca sa.nu ma. stiu descalci, si sa se adevereaze minciunile lmparatiei raspan-clite grin mai multi domni Intre Rumani cum ca eu n'am nici un lucrula Viena, numai ma petrec acolo si taut vr'o Diregatorie, ca lucrulRumanilor e savarsit (: precum se vede si din Curentatia mai tarziea Intimatului zis, prin Dieteza $i a Aradului si a Varsetului :); Dara.si mai bine se cunoaste scopul acesta al Inselaciunii de acolo candmi s'a zis In Politie pe langa. Detizia mai sus numita la cele 3 In-stantii, ca Ministru-mi da 310 fl. pe tale, cu aceea legatur& mi s'a.zis ca. mi se vor da banii aceia, and voi fi gata cu toate, si numai.sa. ma sui in cocie ; unde, Imparatia toata sau stapanirea stie, si mai,vartos Inca. Politia, comca nu era cu putinta sa ma. gatesc, cat pentru

ca

:

www.dacoromanica.ro

324

detoriile multe, eat gi pentru Iipsek cele mai mari de toata zi: Darre_taste nu aunt destul; ci suma zisa despre partea Ministeriului de-Po litie am trebuit sa o primesc ca gi o mil& dela M. Ta prin unslujitor din Politie, pe langi chitantie; deci din .partea MaestateiTale, iara nu din a Ministeriului de Politic; prin ce s'au doveditminciunile Politiei. Suma de 300 fl. am primit in 7-lea Aprilie 1818,:,adecii dupl. 5 luni, gi In locul plecarii fiind toate lucrurile mele age-zate, pe Tanga zisa chitantie, care e una mila Imparateasca pentrumine! gi despre care cu laud& gi cu valfa trebue pururea sa-mi aducaminte ...ca a fost din mainile slujitoriului de politie, gi dupa ce mai-

urat ati lucrat cu mine decat lotrii gi haramii. Doara gi asta Inca_tocmai pentru aceea ati Intocmit aga ca sa samtesc ce va sa zica a,primi, sau a nu vrea a primi mila Imparateasca. Dare dace ai stiM. Ta gi suptranduitii becisnici gi blistamati ai M. Tale direga.tori,...cari sent spre ruginea chivernisirii gi stapanirii Tale, de cate onmi s'a Intamplat In vieata mea mila Imparateasca, au Intamplatu-mi-s'au vr'o data au ba, au numai poftit-am gi dorit-am oarecandva yeamila ; atunci lesne ati vut putea vedea ce judec gi in eu de toatamila, gi mai vartos Inca de cea imparateasca, cu care de candu's-n'am fost dedat a trai afara de cea a Imparatului peste toti Impa-ratii. Dare gtiu aceea ca. Inselat fiind prin sfintele fagaduinte /m-paratesti, pline de imposturi gi minciuni gi ajungand In cea mai mareneputinta prin nelmplinirea fagaduintelor acelora, n'am putut saajutorez altmintrelea decat prin bunatatea pretenilor mei cari vezibine ca n'au fost nici puternicii nici avutii. Insa veri cu ce scopmi-ai facut acea mil& aga vestita, eu totusi o am simtit dup5. cumsunt simtirile gi cugetele mele; care dupa ce 5 luni a slujit numai spretip de prefacere gi atunci apoi abia a urmat, cu toate asta doaramai bucuros ar vut ramanea mila aceea In starea In care se afla laInceputul fagaduintii cand mi se spusese gi Detizia; dare pe semne-era pregeta Dicasteriilor imparatesti aga de invederat a mai sporiminciunile gi Ingelaciunile, ca daces le gi face Imparatia bucuros, darnnu vrea bucuros sa le preceapa. gi altii. Deci ca sasi tins Imparatiacredinta sa naintea altora, gi sa nu se cunoasca nedreptatea miefacuta, mai lesne gi mai bine era sa ma jertfeasca pe mine, gi prim_mine pe altii apoi. Insa mijlocirea cea mai iscusita a ales Imparatiape supt mama vazand ca mai mult n'are Incotro, ca pe mine tot numa poate sili sa las lucru Rumanilor gi sa ieu vr'o diregatorie,adeca.facand pe supt man& ca sa mi se trimita bani din Ungaria ca sapot pleca; care lucru macar ca. era In taina, mie totusi nu mi-a fost,nici decat.

Raotatile blasta.mate gi nedreptatea cea afurisita a stapaniriiInca nu putea sa. se Indestuleze cu starea mea trista gi nenorocita,ci ofta ca mai tare Inca sa o simtesc; pentru aceea In urma trebuii

mt-

www.dacoromanica.ro

325

.4upi.atatea nicazuri 85. m5. yid Inca si petrecut prin Politie pan&la locul de plecare, ca gi cel mai mare criminal cu toate ca. eram.Deputat. Adevarat ca petrecerea aceea a fost cu toata cinstea lavedere, gi asta Inca numai din unele privinte, dare cu destu1a ru-'ine pentru un om cu simtire, care nu-i crescut pe langa curteapariteasca. de unde toata simtirea de omenie, tot sufletul iubitor dedreptate, ei toata rusinea aunt departate, si unde Inselaciunile si min-ciunile gi cu un cuvant toate Ara de legile an cuibul Mu; cu destularusine si greotate zic, pentru mine care Intru nemica nu m'am gtiut

,vinovat, despre o parte sau alta cat mai putina Imputa.'ciune 8a mise fi ficut. Nu stiu a cui a fost vointa asta, a M. Tale, sau a Mi-nisteriului de Politie; dom.& pentruca nu m'am rugat ca 8a pot fi si

- en un blistamat si cane In birul sau slujba imparateasca si a Politiei-ca si altii, au doara.' pentruca n'am vrut sa primesc aceea fiind euprea latunecos la minte ca as pot pricepe unele ca acele ?? Ba dom.&mi s'au intamplat aceste, pentruca n'a pufut ajunge Imparatia cu mine

-scopul sau (: care eu nu-1 cunosc, nici nu-1 inteleg :) a curvirii deobste cu c... e de care pe cum se vede tine Imparatia In diregatorii

cu leafs mare, si care-8 invatate spre toate vointele Imparatiei, gi-clap& povituirea carora e dedata. Imparatia a face dreptate; prin. acestora mijlocire vrea Imparatia sa capat gi eu dreptate; prin aestemai In urma era sa. se plateasca si detoriile cunoscute precum mi

-s'au zis, gi ca asa apoi asi putea trai la Viena In odihna.' si dupe pia.-cere. Neputand ajunge Imparatia acest scop blastamat cu mine, spre

-Inselaciunea mea si a altora, toata dreptatea cea mai sfa.nt5. a calcat.cu picioarele In privinta mea, gi vazandu-se ea cu toate minciunilesale a nu fi putut sava.rgi nemica, ca sfi, nu ramana. In minciuni girusine, ei ca mai departe sa ramana Intr'ascuns adevarul lucrului, fui

-eu petrecut prin Politie; si doara pentru siguranta mea despre parteacreditorilor pentru detorii? Asta nu era de lips5., ca pana'n atataera atunci lucrul cu creditorii impacat; numai a fost ca sa. arate Im-paritia acerora, adeca barbati gi femei, cari sant legati Imparatieiprin. juramant In toata credinta si statornicia spre Intemeerea curviei

obste, ce se Intampla cu unii ca aceia pe care nu-i poate aduceIn partea sa ; ca cu atata mai puternic prin sistema, sau norma si

,legea asta de curvire sa poate Imparatia toate gi pe toti In starea. aceea aduce unde vrea aiba., si toate lucrurile sa fie.

Pentru ce vine toate aceste mi s'au intamplat, nu stiu, ca. In-constiin.ta mea sufleteasca nici a unei fapte gi lucrari rele nu maeimtesc vinovat, dace. nu cumva aceea doara, ca am primit lucrul

.Ruminilor din Dieteza Aradului in mine. Dare nici legile omenesti,nici cele Dumnezeesti Inca. nu pot lasa si afla aceea cu drept ; pentrucele ce aunt nestiute gi necunoscute nimene nu se poate pedepsi, ca

,precum zisei mai sus, nici o lege sau nestiinti nu are puterea de a

si

.de

fm-

sa.i

www.dacoromanica.ro

326

indatora pre cineva spre pagirea gi implinirea ei. Darazisu-mi-ai saiuporuncitu-mi-ai vr'odata, sau alt cineva In numele M. Tale, cama las de lucrul Rumanilor ? ins& gtiu cu Incredintare, v'a pirut intie-

pe supt man& ati ajutat gi atatat. Oare zisu-mi-ai sau M. Taaltii din ocarmuitorii stapanirii ca nu este slobod sa primesc greo-tatea gi raspunderea de Deputatie dela Rumani asupra mea ? Oare-este porunca prin care se opregte de a se arata vr'o cerere sau cer--care de drept inaintea M. Tale? Daca ar fi, atunci nu numai mi-o-ati vut face cunoscuta, ci nici nu m'ati fi primit ca Deputat ; darescu cat mai putin ai vut da Inca. Comisie imparciteascii la cererea mea,..sau Rumanilor ca sa. dee slobozenie ca sa trimita aka. Deputatie la,Sinod. Deci asta primire de Deputatie nici decum nu a putut sa-miaduca vr'o vines sau imputaciune. Da care este vina mea dares, de-ati lucrat cu mine aga ? Daca n'am gregit ca Deputat, doara.' am fa --cut Intru alt lucru ceva vines. Dar& atunci cum mi-ar fi fost mie-slobod despre partea Imparatiei ca sa pot lucra In lucrul Rumanilor-ca Deputat ? Au cum de nu m'ati chemat pentru o vines ca aceeaIn judecata dupes cum dreptatea gi legile aduc cu sine? Atunci dacesm'ati fi aflat vinovat gi nu m'agi fi vut putea desvinovati, agi vut-vedea gi m'agi vut invinge incalete despre aceea ca dupes drept m'atijudecat gi mi s'au cazut intamplarile pomenite (: aga agi avea man-gaerea aceea ca gtiu pentru ce patimesc :). Dar& aga ati lucrat cismine, ce nici Turcii nici paganii nu fac. Vina mea se cunoagte din,cele mai nainte pomenite ; adeca ca sa ma. puteti tine la Viena, caafara de alte mijlociri gi prin curviri inca In tot tipul ati cercat, ea.doara prin acelea, indulcindu-ma sa ma. tineti acolo, gi sa. parasesclucrul Rumanilor, apoi prin ele sa ma gi aduceti la ce voiati, precura,faceti cu altii.

Iara daces m'ai judecat spre aceasta osanda.' prin indemnarilealtora pe supt mama, cum ai putut face aceea cu sufletut

drept far& sa-ti fie pregeta ca ma. osandegti cu o far' de lege gi ti-ranie 1 Unele Indemnuri gi ingtiintari ca acele pe ascuns, cu ce te-meiu pot sa se iee ca dovezi spre dreapta judecare despre cinevaAu nu pot purcede acele dela dugmanie ? Eu pe nimenea nu cunosc,-care sa nu-mi fie protivnic Intr'una sau alta privinta ; unii din dug-manie, altii din ura, altii din rautate, altii din desmantare si amagireprin altii, altii din neprecepere, altii din vr'o nedejde de bine, altiidin frica, altii din pisma numai ca sa-mi faces rau. Ce mai mult T.insugi ce ar voi sa-mi faces bine, cat de lesne pot sa.-mi fie cei mai stricatoridin negtiinta prin maestria gi povituirile altora, care numai aga departe -

yid gi atata pot judeca, panes unde vrea sa.' lese aceste dela care atarna.Eu agi putea dovedi fara nici o greotate ca. Ministeriul a primit cele-mai becisnice sfaturi dela omul cel mai migel ei interesat ; care sfat,.Ministeriul cu buns sama ca gi un lucru D-zeu gtie cat de iscusit, l'a.

sa -

13i. sais

giingtiintarile

?

www.dacoromanica.ro

327

propus inaintea M. Tale spre a putea urma mai departe in nedrepta teacea nelegiuita. Dana cate sant si se intampla de astea ? Prin unele caaceste dara, m'ai judecat si pre mine ? prin unele ca aceste vrei sa.arati $i sa trait-esti ceei ce to invata legea popistaseasca, adeca. caaceea lege sau oamenii cari sunt intr'insa nu se pot insela nici decat ?Intr' aceasta lege $i ne 'n$elatoria ei (infallibilitas) n'am jurat de candsant, nici nu-s detor nici cum a

incredintat.o cunoaste si a o crede ; despre ce

.stiu ca esti destul deDe cumva sunt judecat sau osandit spre patimile acestea prin

altii, care nu-i stiu, si nu prin M. Ta, si atunci inca tot atata esteca nefiind nici o insusire de lege sau de porunca din cele mai sus.zise, in ,fiinta si adevar nici o lege nu este nici n'a statut, dupa vir-tutea careia s'ar putea face judecata despre mine, si improtiva carei.agi vut putea gresi. Nici chiar, nici cu indoeala, nici apriat nu estevr'o lege si porunca sau Dumnezeeasca sau omeneasca.' (adeca tivila),nu se a fla, nici nu poate fi, prin care sa se opreasca saracimea sicredinciosii supusi dela cercarea dreptatii sale inaintea Imparatieiprin Deputatie, -daca se face aceea cu cale legiuita. Dana nici prinM. Ta, nici prin altii in numele M. Tale aceea a se fi oprit nu s'a facut cu-noscut nici odata, nici nu este stiut, precum si mai sus am zis; de unde dn.&trebue sa fac incheerea aceea, ca sunt judecat spre patimile si spregonna asta sau prin o lege sau porunca ascunsa, sau ca M. Tanumai dupa cele ce se cuprind in paragraf mai nainte ai lucrat. Dana.care ar fi si de unde ar veni legea aceea, nu se stie, si, dupa toatesemnele pare ca cum nici sa nu fie cunoscuti acea lege. De undeapriat se cunoaste, ca toate cugetele acolo abat, ca sa nu se tie ce eslobod si ce nu e slobod a face ; adeca ce nu trebue sa tie cinevaca trebue sa. faca, si ce trebue sa nu faca ; care atata va sa zica,cat nestiind cineva ce trebue sa faca sau sa nu faca, ce e slobodsau ce nu e, sa poata stapanirea dupa legea aceea necunoscuta, peplacere a talcui faptele cuiva sau spre bine sau spre rau, si dup.&pofta sa, cu toata puterea improtiva legilor Dumnezeesti si omenestiaI putea judeca si vinovati Ara vr'o vina ; ce tocmai atata e, cata se face in numele legilor hoherul si sinterul cuiva. laccitti Anarhiain cel mai mare grad in Impiiratie unde nu se tie cines si ce e Im-paratul, si dela cine poate astepta cineva dreptate gi apa.' rare de he-voi ; yi unde nu tie cineva de ce si de cine sa se teama. Asta e maimult decit a rasa pe cineva si napastui si a-1 pune in primejdie dea nu sti nici odineoara care sunt detorintele lui, ca sa le poata im-plini si sa poata vietui cu cinste, omenie gi liniste. Dupa care toate,sa cugete trebue acuma despre toata Imparatirea M. Tale, desprebinele, dreptatea si fericirea care poftesti supusilor.

Cum ca si mie mi s'au intamplat unele ca acestea, nu e nici ouimire, ca din toate intocmirile se putea recunoaste ca trebuea asa

si

www.dacoromanica.ro

328

sa. urmezeze. Aste toate fiindintocmite prin stapanirea cea mai mare,aunt destul ca sa fiu prigonit ei asuprit pan& la moarte, d.aca. Dum-nezeu numai nu mi-ar fi pavaza. Asupra mea singur, nepastuit detoti ei vandut, fare: putere ei vr'un ajutor, Imparatia Ins& calcindtoate legile, pare a se fi sculat cu rasboiu ei a-mi fi jurat perire,oprindu-mi Insumi dela calea cercarii de dreptate. De unde ar puteaisvorl aceste toate decat dela chivernisirea cea mai mare a Impara-tiei prin slobozenie ei porunci date. Cate ei mai cate nu se scornescsi se fac cunoscute, ei din zi In zi tot urmeaza ; dares ce nu poateraotatea ei blastamatia face? Afar& de alte mijlociri, Tantarii, cariau fugit din tam sa desculti, ei aice i-ai inaltat, sunt gata spre toatesi spre surparea mea prig minciuni ei scorniri dela Viena ei Badaspre amagirea betilor Rumani; ei care precum hotarasc, cea maimare parte despre veniturile Bisericilor rumaneeti ei cu fratiiSarbii depe aici dimpreuna, aea ei pe saracii Rumani Ii orbesc si-idue unde vreau. Pentru dragostea ei placerea veniturilor acestor,jertfeeti Maestatea Ta toata fericirea betilor Ruma.ni; pentru aceetiveniti despre o parte trebue sa ma. lupt eu cu moarted, ei cu o viata.Inca. mai casnita; pentru aceste am trebuit eu Eta patesc atata desprepartea cabinetului bisericesc; dares destul e spre apasarea mea, case afl& unul dintre ei acolo.

Nu e destul ca mijlocirile vietuirii mi s'au luat, ei neputinta ceamai de apoi pan& la desnadajduire o ati adzes, ci Inca al meu putincare am cheltuit In lucrul Rumanilor sunt opriti a mi-1 da'napoi casa ma. pot ajutora. Au vrei M. Ta prin cea mai puternica lege anaturii, prin lipsa cea din urma a ma sili ei adetui pentru aparareamea la vr'o fapta criminals, ca mai pe urma sa poti capita prinaceea prilejul dorit spre osandirea ei pedepsirea mea ? Au dom.&vrei sa ma silesti prin aceea, ca sa ma legiuesc si judec cu betii Ru-mcinit? 'Jac& tocmai aceia ar fi judecatorii mei prin care mi s'aumijlocit aceste intamplari, ei cari sunt robii cugetelor celor blasta.-mate, cari toate le sucesc dupes placerea sa ei prin aceasta mijlocirenumai prilej ar capita de a face de isnou Ineelaciuni ei imposturii.Numitul Paul Almassy nu de mult m'a oprit dela toata pomenireadespre lucrul Rumanilor, supt acea pedeapsa, ca altmintrelea pans -ilumea nu voi mai vedea soarele. !neat pentru banii mai Inainte po-meniti ei pentru neputintele mele, ca Intr'aceea nu se poate face ne-mica, fuse. sa cerc dreptul meu pe calea sa, sau sa cer dela MariaTa despagubire! dares aea ca pomenire sa nu fac despre lucrulRumanilor supt pedeapsa zisa.. Aste sunt dela until din.tr'ai mai dec&petenie a tarii aceste ! ,tiind bine ca nu pot face aducere amintede bani, Ara sa pomenesc ei de lucrul Rumanilor. Cu aceasta mijlo-cire aea dares sunt oprit dela cercarea de dreptate. Un lucru ne-.auzit, care nici de Algir nu s'a mai pomenit, macar ca e cea mai

sai

www.dacoromanica.ro

.3 2 9

,varvara gi salbateca stapanire a unei parti din Cara turceasc& undese vand oamenii in targuri ca ei dobitoacele. Deci, nu trebue ss credca toate aceste pureed dela M. Ta, macar de s'ar mijloci prin eelmai mic slug& gi diregator ? Prin unele ca aceste nu se face nici unlucru de mirare, ci numai blastamatiile gi faradelegile se aratii. Intoata fiinta sa. Adevarat ca eu ma. hranesc cat sa. nu mor de foame,

doara, dupa vorbele .care mi s'au spus In ministeriul Politiei, pe.cheltuiala M. Tale; dara daca e destul aceea numai spre vietuire, asa-cu mult mai molt fac unele popoare salbatice ale Americii cu cei ce-iprind robi In .batae, ce-i gi Ingraga. (adeca ca sa-i poata manca dupa..aceea), darei eu vietuesc intro impareitie civilisatei gi nu intre

Cum ca Rumanii saracii sunt amagiti gi tragi dela calea cea.adevarata sau inteo parte sau In alta pentru nepreceperea for gi dinfrica, sau prin cei mai mari bisericesti sau prin alti diregatori giprin alte mijlociri, lucre e foarte usor gi far& de mirare. Ei mai multsunt vrednici de mild, deceit de vr'o imputaciune, luand afar& de unii-dintre cei mai de frunte. Dara unde privesc cugetele gi unde mergescopul sau mintea lucrarilor gi intamplarilor acestora cu mine, Inca..nu e lucru mare a cuprinde cu mintea. Multe se Qoptesc Rumanilorla ureche gi in multe tipuri se atata ei pe supt mama, aci prin Politicgi ramii ei cari se Intind pe ascuns intre toate neamurile gi legile giintre sortile gi clasele de oameni, aci prin Tantari, aci prin Sarbi,aci prin Unguri, care voesc binele patriei, altii cari voesc rasvratire43i rascoala, aci prin Rumanii uniti, aci prin luterani, aci prin calvini,.aci prin popistasi, gi ce sa graesc de jidovi? aci prin mueri In-demnate gi Invatate In toate blastamatiile, aci prin Varmegii gi altidiregatori de tisturi suptranduiti care au ceva amestecare cu

ei asa mai departe far& capat. Intie atata prin multe iscudite_mijlociri In ei, era, pisma, mania, ra..pstirea, prejudecarile, frica devr'un rau, nedejdea de veun folos, de vr'un castig de marine gi !nal-tare prin diregatorii gi altele nespuse, dupi mintea, firea gi starilelitescui, tot insului aratandu-i-se prin Intipsuire vr'un bine, vr'o feri-cire, gi vr'o scapare de rau; ca asa sa se aduca. In migcare gi ne-.odihna, cat din urma apoi casi cum din sine Insugi la cel mai micprilej inteadms sa se nasca gi sa se puna. In turburare, rasvra-tire gi zarva.. Cumca s'au tras Rumanii gi parasit de catre mine,aceea nici decum nu pot zice, ca." nici odineoara.' n'am cuge-tat nici nu m'am silit ca sami fie mie plecati sau credinciosi; dariica s'au tras delalucrul neamului gi cd au fost cu necredintii, aceeaInd doare pond in suflet. testa este pricina, de ce am gi facut pome-nire, ca sant ei opriti a-mi plate cheltuelile mete, pentru ca afar& decelelalte pomenite, asta Inca. gi mai tare dovedeste, cat aunt ei detare orbiti, gi cumca cei mai multi aunt tragi dela luerul cel bun lute.alte parti. In multe tipuri se pot talcui aste; despre o parte ca prin

Ru-manii,

,si

salbatici.

www.dacoromanica.ro

30

aceste necazuri voi fi silit In urma. a ma da Intr'o liga sau alta, adeca.-ceata de incopcere,,macar ca nici acelor inca nu sunt cunoscute de-plin ce sunt inteinsele. Destul ca fiece scop are stapanirea prin aceste,_In urma. tot acolo merg toate ca prin necazurile gi gonirile cele multesa fiu silit oarecumva spre apararea mea, a face ceva, prin ce sa sepoata gasi vr'un tip de prilej si de pricina a ma: prinde, si apoi cuatata mai usor incalcind si sucind pe betii Rumani, ai aduce in tur-burare. Sosind dela Viena indata am luat sama cum sunt intocmite-lucrurile spre acestea. Pentru unele ca ace e, unii sunt partiniti altoradoara $i nadejde de nemi$ig data. Nu-i lucru mare a cunoaste cines'ant acei care intocmesc toate . aceste. Trebue sa to socotesti fericitImparate ca au .ajuns lucrurile pan& acolo. Numai cat de cat lipseste5i toate pot fi In flacara. Eu indrasnesc a zice ca n'ar fi nicigreotate toate a le aduce In cea mai mare rascoala,.dara aceea nuprin puterea gi incurgerea mea sau a altuia, ci prin starile pe careocarmuirea imparateasca le-au Intocmit. Eu despre partea mea am.zis Rumanilor, orice s'ar intampla cu mine sau cu ei, sa nu se amei-geascei, ci fie in liniste si pace ; paciuirea sau nelinistea- for nu ataxia&dela mine, dara sunt altii Intocmiti spre aceea ca ei sa nu poata fiin finis-Le. Eu mult piltimesc, si tocmai pentru aceea ca voiu pace liniste.

Nu $tiu ce sa mai zic, $i ce ar putea fi pricina gonirii acesteau doara ca prin aceea sa fiu silit a primi vr'o diregatorie ? Aceeapoate fi forma $i tipul prigonirii, ca sa. nu se vaza nedreptatea ceavarvara, dara ca intr'adeva'r nu este aceea, pot marturisi. La aceasta-cugetare ma aduc pe mine indemnarile si sfatuirile multor Inca laViena ca sä. fac aceea, zicandumi sa las pe blastamatii aceia deRumani, ca nu's vrednici, ci sa cer vr'o diregatorie acolo, $i sa-mifie bine. Aste necontenit mi le ziceau. Deci cu ce drept s'ar putea-face atata nedreptate pentru acest scop. Oare de ce a$a de groza-vegte gi fares omenire ati lucrat cu mine ? gi oare cum asi vut putea face aceea ? au doara sa. ma las de lucrul Rumanilor ?

Adevara't ca de multeori mi s'a fa.cut intrebare, ca $i cum cusfatuire si imputaciune despre partea locurilor mai'nalte, $1 Inca. $ia Impa'ratiei Tale dece nu ieu vr'o diregatorie mai bine sa, ma las-de lucrul Rumanilor $i sa-mi caut de treaba, sa intru in vreo tistieDar& cu cat temeiu sunt aceste zise, judeca M. Ta, judece $1

Dupes ce in anul 1806 am ga.'iat scoalele, nesmintit tot Intr'aceea m'amsilit ca sa intru in vr'o diregatorie, ce pot dovedi si marturisi printoate pagirile $i ustanelele mele, care spre ajungereg acelui scop ampus cu cea mai mare jertfire $i cu cele mai mari greotati, pentrustarea mea ca .un ficior sarac. Adeca cercat-am la Arhiducul Ludo-vic, care era atunci mai mare peste margini sau granite ; la Stadionministrul lucrurilor din afara, prin Hudelist atunci secretar de stat;.-.dup'aceea in Institutul eel de limbile Rasaritului. Politia a intrebuin--

o

;-.

altii._

pi

www.dacoromanica.ro

331'

at toate mijlocirile, ca sa ma. apuce In partea sa dara. aceea n'an2,vrut ca. nu voem sa fiu iscoditor, ci am cerut sa fiu la una sau altacancelarie a Statului. Asemenea pot marturisi prin judetul Bikisului

iara.' prin a Ara dului cand a fost insurectia ; apoi prin. ArhiduciiFerdinand, Maximilian $i Palatinul, prin General-Commando delaBuda, $i prin. Vice-presidentul General Kienmayer, prin Consiliululde batae $i In urma prin indorsatia M. Tale la instantia mea 1869,,care toate s'au intamplat pans la anul 1810. Dup'aceea tot aceea amcercat In tari straine iara in slujba Ii.L.parateasca, dara $i acolo totasa se cearca dreptatea In diregatoriile Imparatiei Tale, ca $i aici.-Agentilor $i Consulilor M. Tale nu l'i de dreptatea saracilor supusiimparatesti, precum $i de toata solia, se poate dovedi, ci toti numaiclap& our $i dupa avutii casca gura $i ofteaza.. Acela, numai, aredreptate inaintea for care e plin de bani, ca toti diregatorii umbla.numai cum sa. poata fura, roade, jefui $i rapi $i asa mai depalte. Side multe on M. Ta pe unii ca aceia pentru unele vrednicii ca $iaceste, cu milostivire Imparateasca ai obisnuit a-i deschilini prin inal-tari, prin nemesig, baronie, Domnie de pamant $i altele asemeneaprin care vrei sa arati gi altora cat esti de indestulat si cum ras-platesti slujbele, vredniciile $i acest fel de Implinire de detorinte aunor diregatori ca aceia. Cel dintie blastamat, impostor $i nelegiuiteste bine vazut $i cu bucurie primit de unii diregatori imparatestica aceia, $i ce mai mult ! Inca. tocmai spre a fi intrebuintat la cer-cetarea gi facerea dreptatii, pentruca unul ca acela Lind Insufletitdupa pofta lor, le face toata nedejdea de a putea capita pradajefuire cu grosul, fa.'ra vr'o frica. Unul ca acela cu acesteapoi are toata vrednicia $i destoinicia spre a fi iubit de diregatoriicei mai de capetenie, neavand vr'o $tiinta sau cu,nostinta.' de vr'olimbs care se vorbeste In Imparatia Ta. Si dela unul ca acesta seatarna apoi dreptatea, apararea de rele $i fericirea supusilor Tai,care se all& In tari straine ! Dara." dela cap se'mpute pestele.

Venind inapoi in lmpcireitia la, numai pentru aceea ca sa fiu in-vr`o diregeitorie, intampleindu-se atunci prilejul spre aceea, am cercatin 1815 ce se poate dovedi afara. de multe din Instantiile melecatre Consiliul de batae $i oaste, $i catre Arhiduculasisderea din raspunsul Vice-prezidentului General Stiplits care adat pentru mine Generalului $i Prezident Kienmayer In 22 lunie 1815 -Nr. 3777, precum $i din raspunsul Consiliului de oaste $i de batae,din 5-lea August tot Intr'acel an iara pentru mine supt Nr. 1560.Deci cu ce drept puteti sa-mi imputati mie sa ma vinovatiti pemine, daces soarta mea aga a fost cat nici odineoara, sa nu ma. pot-ferici In imparatia Ta. Adevarat eu totdeauna am fost lipsit de mij-locirile cele trebuincioase, ca am fost sarac, nepastuit, singur far&vr'un ajutor $i fara Patroni partinitori. Dana. cu toate aceste eu-

gi

giInsusiri,.

5i

si

www.dacoromanica.ro

. 332

-totusi m'am silit ca O. pot Implini detorintele mele, care am gi catrePatrie si Imparatie si catre mine. Eu d'apururi aceea am avut Inain-tea ochilor gi In minte : Tot insul are dreptul si detorinta de a sezovar$i si cumpli (perficere) tntru toate cele bune, adeca cas-tiga perfectie ; iara Imparatia Inca. se sileste si e detoare a se silispre aceea ca sa-si creasca, sa-si cultiveasca si sa-si forme oameniide lips& spre toate slujbele si diregatoriile ; pentru aceea a si 1ntoc-mit scoale si alte instituturi In toate partile. In cat m'am cultivit eu,gi m'am facut vrednic nu $tiu ; (Jar& aceea una stiu, ca cu toate pu-terile m'am silit dupes starile mele spre aceea la ce am simtit ca ma.trage natura gi firea, gi ca nu era Improtiva mintii si Intelepciunii.Dar& ca cu toata stradania si stiinta mea n'am putut nemica sa ma.folosesc si sa ma ajut, aceea pricinueam totdeauna sortii mele, soco-tind In mine : afa-i place sortii a se juca cu oamenii". Eu totdeaunamult am pretuit raspunsul plin de Intelepciune a Imparatului Maxi-milian (care ti-a lost stramos) ce a dat unui Inva.' tat, care spre laudaImparatului zicea, ca. va dovedi ca. numitul Imparat se trage delaCain an dela Noe (nu stiu dela care doi) ; iara Imparatul atunci i-araspuns : lases -te de asta, ca. mai In urma vei dovedi ca toti ne tra-gem dela sapa si dela plug". Intr'adevar raspuns vrednic de un Im-parat ; Ins& eu am cugetat ca. mai frumos lucru e cand poate cinevasa. se faces prin una sau alta mijlocire mai la multi de folos. Dara.cat Insemneaza aceasta la Maestatea Ta, se cunoaste din Intrebareacare miai facut : Cine m'a silit sa ma apuc de lucrul Rumanilor ;cu toate ca eu foarte mult cinstesc $i pretuesc sapa, mai vartos cand

..avea loc Intre cei drepti ; ca prin sapa, gi cununile (coroanele) se fac.Dares -mi va face doara cineva imputaciunea aceea, de ce n'am

primit alta stare sau diregatorie, de ce n'am putut capita una saualta. Asta far& tot temeiul ar fi, pentruca eu judec si cuget, cat niciodinioara sa nu ma. infrumuseteze si Impodobeasca pe mine, cu laudavi stralucire vr'o diregatorie, ci ca sa aduc eu diregatoriei cinste,pazind sfintenia ei si detorinta care o pofteste, dela ce purcede fe-ricirea a multor altora. Asa dares eu trebue sa stiu mai bine, carediregatorie si tistie sum eu mai bine In stare de-a implini si sa-i facdestul. Nevoia nici ()data nu m'ar vut putea sili ca sa ieu eu o di-regatorie peste placerea mea, si mie necuvioasa, an care n'asi fi fostIn stare de a o purta ; si de cumva voi lua candva vr'o tistie, sasti ca fiecare aceea nici odineoara.' nu va fi noun sufletului meu.Apoi gi asta este Inca si judecata si cugetul meu, Inaltate Imparate,ca pe mine nici decum nu ma. lases mintea si sufletul sa. cunosc InImparat vreo mild si cu tot adinsul cred eu ca. ran Imparat esteacela, care crede sau Isi intipueste ca ceea ce face el numai din mila.face, si ca Inca cu mult mai rau gi supus cetatean este acela, care

.crede ca...tot ce vine dela Imparatul si ce face Imparatul, mill este.

a-gi

-

www.dacoromanica.ro

333'.

Asta inteleg eu si despre implrtirea diregitoriilor asa. Mai maredetorinta are Implratul a se Ingriji si a cerca oamenii cei vrednicide dig ega.tori decat fiecare supus de omenie a se van cu toata na-zuirea, ca sa capete vr'o tistie ; destul e ca el s& se arate si sa. fact .

rugarea sa. Cand di Imparatul diregatorie cuiva nen ica nu face altadealt detorinta sa dupa puterea cea mai mare care i se cuvine, iarsupusul primind diregatoria, primeste alte detorinte noul acare cu mult se deschilineste de cele detorinte care avea el numaica supus sau cetacean. Deci primeste asupra sa un greomant $i asarcinl mai mare de a purta, si prin aceea a pune vrednicii de Im-paratie si de ceilalti supusi ; afar& de ce nemicl nu se poate afla maivrednic si mai cinstit lucru de fiecare om. Asa dara daca cineva prin pri-mirea vr'unei diregAtorii primeste asupra sa detorinte noub.' si greo-mint sau sarcina (: ce nici nu poate fi altmintrelea daca primeste dire-gatoria cu suflet curat si credincios precum ar trebui :) atunci dar&tistia aceea nu-i nici decat mill imparateascL Iar daca i se da di-regatorie pentru slujbele ce a ficut mai nainte, nici atunci nu e vr'omill imparateasca, ci detorinta. Mila implrateascA e atunci cand da,Imparatul cuiva, ceva fAra.' nici o slujba si far& vrednicie, adeci nicipentru cele ce a Acut cineva nici pentru ce are de a implini, d'acinainte. Dar& o mil& ca asta, mai vartos in diregitorii, n'are impl-ratul nici cleat vrednicie si drept a o face, ca nemica nu este a .Imparatului, ce &A el sau socoteste ca poate da, ci tot este a Statuluisau ImpAratiei. Intia 5i mai marea detorinta. a Imparatului este, cael sa imparateasca dap& toata, dreptatea asemenea Intre supusi totbinele si toate relele sau greotatile In toata privinta. Deci tot aceea, .

nevrednic e de diregatorie care s& capete aceea din mila, ca asa nuare unul ca acela, In cuget, fiinta si scopul pentru care i se da. di-regAtoria, adecl binele de obste, ci numai folosul si usurAtatea sa.A da diregAtorie cuiva din mill, este tocmai atata, ca si a face cu-noscut ca el nu e vrednic a implini detorintele si greotltile Incopcetecu acea tistie si ca un diregator ca acela este numai ca si o marina,si rodul milei aceea. Unul ca acela e ca si a 5a math', dar& cu stri-carea altora, si prin aceea i se deschide lui si altora cale a nu pazilegile si poruncile, adec& a nu Implini detorintele sale, si a da altorapild& rea. Aceste sunt ln. imp:Irate cugetele mete despre toate diregii-toriile care se dau cuiva, numai din mila imparateascei si numai prin

Acuma poti vedea, cu drept mi se fac mie imputaciuni, anba. Daca m'am rugat candva de M. Ta (: la ce am avut tot dreptulsi toata calea din multe privinte :) pentru vr'o tistie, sa stiff c& laaceea niciodata nu m'a adus nevoia sau neputinta de a putea traialtmintrelea ; aceea pot eu dovedi Intotdeauna. Dar& Inc. mai putintrebue sa crezi ca. doara stelele" si crucile" Implritiei Tale mi-aufost indemnare ; nici decum ; ca pentru toate stelele $i crucile lumii

implini,

.

:

www.dacoromanica.ro

B34

(macar ca sant de folos si acelea) nici un pas n'asi vut face, nici candCunostinta sufletului meu mai mult Imi este mie, decal toate

aceste. Sufletul meu nici cu unele ca aceste, nici cu cite sunt pe lumenici ()data nu se va subjuga nici se va Invinge.

Mai In urma doara pentru aceea mi se intampla mie aceste, caop5.cit si Impedecat fiind dela toate, si In tip de oprit, mai In urma.In mine sä. poata." arunca toata pricina turburarilor si confusiilor carepe supt maul se 1ntocmesc, si ca sa poata ascunde toate Inselaciunilecare se fac. Despre o parte sunt oprit de a mai face vr'o pasire Inlucrul Rumanilor. Despre alta parte toate sunt Intocmite si se Intoc-mesa asa, ca sa fiu adatuit a cauta dreptul meu, asijderea ca si Ru-manii sa fie siliti si peste voia for Inca a cauta lucrul for cat apoicu atata mai mare inversunare sa se caute lucrul spre mai mare tur-burare si zarva. Toata administrarea si lucrarea Dietezii aceste dove-deste aceea, precum d'acolo se 5i cunoaste ca nemica nu se face, cen'ar fi dupa voia si poruncile mai Inalte. Din toate tntocmirile Ad-ministratorului Putnic, se cunosc aste destul de apriat si cugetele luipentru turburarile urmatoare, din Intocmirea parohiilor si din sfinti-rea preotilor, toate se cunosc, ce-i voia lui se urmeaza. Cu ce pu-tere ar vut face Putnic aceste daca n'ar fi avut slobozenie de sus.Rau a gandit acela, care a judecat ca prin aceasta Rumanii pierzand-Loath' frica mai tare se vor Indemna prin acele turburari, ca sa steede cererea for si sa se improtiveasci Sarbilor si administratorului.Dara. administratorul nu se Inseala nici intr'un tip, ca el totdeunapoate zice, ca n'a facut alta, deckt ceea ce i s'a poruncit si ca.' el avrut bine pentru Rumani, dar ca toate relele li se trag dela nedrep-tatea M. Tale sau dela Domnii tarii, ca numai va siliti sa stricatilegea si sa asupriti pe Rumani. Cum ca unele ca aceste vor urmadela Putnic, se dovedeste din vorbele lui cand s'a facut publicatiaIntimatulai celui din urma, ca zice ca.' el n'a lasat sa se pun& publi-catia la usile bisericilor, nici s. se faca.' In biserici, ci ca si publi--catia dela biserica Aradului el o a luat jos si o a sfarticat. Decipoate fi Incredintat Administratorul despre aceea ca In toata Intam-plarea Rumanii mai apriat vor cunoaste, ca toate pa.sirile for au fostIn desert, si ca mai bucuros vor primi In urma pe fiecine In Episcop,si Sarb Inca, numai ca sa. se vada odata mantuiti de atatea necazuri.Din ce pricina darn se fac toate pricinile aceste din care trebue saurmeze negresit turburari ?

Au i-ai dat M. Ta, lui putere intreaga, care se cuvine la unEpiscop dietezan, an numai aceea care i se cuvine lui ca Adminis-trator ; inteamindoui Intamplarile ati lucrat fara credinta. Dacd i-ai[dat] puterea intreaga care se cuvine unui Episcop, dece nu l'ai numitdarn Episcop, ci orbqti numai oamenii si deschizi cale la toate ne-dreptatile fara sa gtie cineva, dece sa se tin& ? si pentru ce spre ti-

nica' iuri.

.

www.dacoromanica.ro

335

pul inselaciunii aceste a ma tine, pe mine legat $i a ma chinui fara.-sit. ma pot mica sau incoace sau incolo hr.& daca. l'ai numit numaiAdministrator, dece i-ai [dad putere Intreaga ca Ia un Episcop daca.n'ai avut cugetul ca sa. se nasca. d'acolo neoranduiri, raotati, nedrep-tati, turbara'ri, nepaciuiri alte multe ? Cererea Rumanilor $i lucrulfor negresit ca trebue multa. scadere sa patimeasca prin aceasta, $iIn urma cu totul sa se strice, precum din toate foarte chiar se do-vedeste. Administratorul nu e statornic niciodati In Dietezi; dach.'va urma altul, cu atata e mai trista starea Rumanilor, ca acela dinmulte pricini poate strica cele ce a facut acesta. Iara daces va urmaun Episcop, acela Inca $i mai mult poate stramuta ce a facut acesta;mai vartos poate zice ca singhiliile dela Putnic, ca dela Administra-tor nu ajung nemica. Cum a putut dares Putnic da singhelii, ca Ad-ministrator, daca nu i-ai dat M. Ta volnicie spre aceea, $i daca n'aivrut Insuti ca el sa. faces jefuiri pentru singhelii dela preoti. Si asesin urma daces ar veni un Episcop atunci prin a 2-lea rasplatire desinghelii sa ajunga clerul In mai mare saracie decal In care suntacuma Apoi se zice, ca se lucreaza acuma Ia o stare mai buna. a-preotilor rumane$ti, din pricina ca saracia for nu-i lases ca sa se cul-tiveasca. Cum putem dara. 85 le Imbinam aceste laolalta ? Fara temeiuar fi, cand ar zice cineva, ca asa se vor desvata preotii rumanestia cumpara cu bani $i cu mita darul preotesc ; panes atunci, tot cubani se vor preoti ei, panes cand vladicii numai pentru bani vor voisa-i sfinteasca, iar nu pentru vrednicii. Sa" zicem ca Administratorulacesta ar reimeine aici Episcop. Atunci Iara nici o indoiall se vedecat rau $i ce prejudecata." s'ar trage d'acolo, pentru cererea $1 lucrulRumanilor d'apururea. Administratorul tie prea bine ma.estria : toc-mai prin Sarbi $i prin Tintari a atata pe Rumani Improtiva Sarbi-

ca prin unii ca aceia apoi sa poata duce $i o parte $i cealalta.dncotro vrea. Cu maestrii a fost cerut Putnic In Episcop de o partedin Dieteza Versetului; scopul este numai ca $i aici $i acolo sa. senasca turburare, $i mai In urma nici aici, nici acolo 8a nu se facesSndestulare. Da mai In urma ce s'ar naste d'aci $i unde poate sa. neducal scopul acesta ?

Mai multa lumina." putem capita despre lucrurile aceste, daca.vom lua In socotinta culegerea lui Putnic de atestaturi dela preoti,sau Reprotestatia lui Improtiva Protestatiei mele din 2-lea Octom-brie 1818, care Reprotestatie, facand-o Putnic o a dat preotilor ruma-nesti de s'au suptscris. Dares trebue Inca. mai nainte ceva sa." atingdespre altace :

Ca deputat am avut detorinta aceea ca toate ce pot fi de lips&si de folos lucrului Rumanilor, sa le arat pe calea sa la locurile maiinalte; $i Lindca nu-mi era slobod sal ma las de lucru, nici 85, dausama Rumanilor pentru toate ce am lucrat In lucrul lor, asa aveam

?

si

lor,

?

www.dacoromanica.ro

336

detorinta a griji spre toate ce puteau aduce vr'o stricare lucrufluicsi d'acuma nainte, In fiecare privinta ca. lucru Inca nu Incetase, canu era nimica savargit si eu trebueam aga darn sa ma socotesc tot-deauna supt mare raspundere gi greotate daces vor lucra alenii pesupt mama (pe cum necurmat se gi lucra) numai ceva nu se va,adeveri din lucrul nostru; mai vartos dupa ce vazusem cif comisicse incheese hind eu la Viena oprit, despre care eu altd nemica nu gtiamdeceit minciunile gi imposturzile care se feicuse aici cu Rumonii, cele-matte care se scornise naintea for despre mine spre sricarea lucrului_Deci nu se putea dela mine pofti ca sa nu grijesc despre toate daci-n'asi vut voi altmintrelea, ca prin nebagarea mea de mil& astazi..mane sa ma dau dimpreuna cu toti cei ce au stat de lucru, jertaraotatilor gi 4ngelaciunii dugmanilor. Eu nu puteam cere invatatura.,si sfat dela Rumani, ca nici nu ne era slobod sa ne adunim; dara,-nici nu ne trebueam ea cer eu sfat dela ei, ce sa lucru. Judece tot-liateleptul, au aunt ei In stare sami dee sfat gi sa ma. invete Intr'unlucru ca acesta, care e aga de mare, aga de adanc, aga de Intins saulatit sau mult In sine cupri-zator ? Un lucru care Cu atatea alte-lucruri e Incopcet, care atatea privinte are, Intru toate partile se-risfira, gi In care atatea pa...giri au trebuit sa se &Ca! Deci eu am-fcicut Protestatia ca gi Deputat dupei detorinta mea cea mai sfeintei,precum mai In jos minten va urma.

Lucrul acesta e amestecat In cele civilegti (sau mirenegti), pollticesti gi bisericesti, sau a legii, adeca a religii. Dares Incest seatinge acela nemijlocit de alcatuirea bisericii din launtru prin,Incurgerea starilor In sufletele oamenilor nogtri gi In dogmele bise-ricii noastre, aga este lucrul chiar a legii noastre. Intru aceasta,priving gi socotinta. nice M. Ta n'ai dreptul deplin, nice nu to potiInvolnici ca singur sa hotaragti Intr'un lucru ca acesta, care aga-aproape atinge legea noastra.; aga dares nici nu poi cu cale sa." iei.Innume de ran Protestatia mea ca dela un Deputat sau s& o talmacestiIn vr'o parte rea gi dap& legile civilegti sau politicegti sau bisericegtisocotindu-o, dela o Protestatie ca aceea nu poi sa ma opregti pan& nuva dovedi cineva ca aceea este fir& temeiu gi fares cale, gi panes nu se-va adeveri ca eu am umblat cu Ingelaciuni si am lucrat ceva sprestricarea tarii gi a Imparatiei, sau spre stricarea Rumanilor carim'au numit Deputat gi spre stricarea legii noastre, gi panes nu seva adeveri in urma ca eu n'am lucrat cu credinta Intreaga In lucrul,acesta, mai vartos dup.& ce gi M. Ta ai cunoscut ca lucrul acesta edrept, cu cale §i slobod.

Ca sä. poata cineva judeca si vedea curat, ca oare pututau Ru-n:Lai:Ili a face Protestatie asupra mea gi asupra lucrArilor mele, si maivartos Inca ca. oare putut-au ei prin Reprotestatia care a facut Put-nic In numele for Improtiva Protestatiei mele cei mai sus numite (din.

gi

i

www.dacoromanica.ro

337

2-le Octombrie 1818) care o au intarit ei prin suptscrierea sa, säfranga.', sa strice puterea Protestatiei mele au ba, trebue sa luim nu-mai In socotint& Protestatia mea, firea ei $i scopul (telul) care amavut eu prin aceea, sa loam in judecata. Reprotestatia Rumanilorpreoti, $i cum au putut ei sa dee aceea improtiva mea, din ce scop$i din ce pricina. Aste toate judecandu-le cu aminuntul $i dup& drep-tate, atunci se poate incredinta tot insul despre cugetul $i credintamea catre lucrul Rumanilor, precum $i despre credinta for catre lucru

catre sine insu$i, despre preceperea $i iscusinta for ; a$ijdereadespre credinta $i cugetul lui Putnic catre Rumani.

Daca au avut Rumanii pricina. $i temeiu a nu fi indestulati culucrurile mele, au doar& lui Putnic a fost incredintat lucrul acesta ?Au doara asa l'au durut pe el inima, d'aceea $1 atata de ingrijit cutoata.' credinta despre sfar$itul cel bun a lucrului spre partea Ruma-nilor, cat numai sa putem cuprinde cu mintea despre el, ca uneleaceste au vrut el sa faca spre binele Rumanilor ? Oare n'au avid elalte cugete $1 scop prin o Reprotestatie ca aceea despre partea Ruma-nilor, care era fir& nici un temeiu prin care el putea s& vada." camie nemic& nu-mi poate strica naintea locurilor inalte, ci numai casä. desbat& Rumanii dela lucrul cel bun, aduc& la ritacire, $i inconfusie. Daca." au avut Rumanii pricina intemeeat& a nu fi Indestu-lati cu purtarea mea de lucru, dece nu m'au tras in judecata la fa's-puns, ci supt man& lucrau numai prin Reprotestatie ? Daca asi fi fostchemat eu in judecata, atunci s'ar vut cunoa$te, ca facut-am eu cevaspre scAderea lucrului $i spre stricarea for in toate pa$irile mele, au ba.Iar daca." am gresit ceva improtiva Legilor, Imparatiei, $i mai curandi-ar fi fost cunoscut aceea, $tie cum si tiny pizirea legilor in in-tregimea sa. In toati intamplarea daca am facut ceva improtivacredintii $i a detorintelor mele ca Deputat sau vr'o in$elaciune pu-blic& (fiindc& lucrul acesta nu e 'al meu, ci lucru public) atunci nusupt maul $i farce a fi ascultat, ci in fata a toata lumei $i cu stiintamea ar fi trebuit, $i s'ar vut $i face judecata despre mine.

Cum el Rumanii au facut Reprotestatie, sau ContraProtestatiedupes sfatul $i indemnul sau inselaciunea lui Putnic, sau cumo& eis'au subscris in Reprotestatia aceea care Putnic o au alatuit impro-tiva mea, prin aceea mai tare se adevereaza." toate cate le-am zisscris $i la Viena, $i aici $i in Protestatia mea. Adeca, cumc& cu cale$i temeiu ma temeam eu $i totdeuna ziceam c& toate lucrurile se in-tocmesc despre partea Impiratiei spre amagirea Rumanilor $i spreincalcirea lucrului, de unde numai stricare $i turburari se pot astepta.Chiar lucru este, ca eu nu trebueam 81 cer voe dela Rumani atuncicand am facut Protestatie in orice lucru sau pasire a mele, caresocoteam eu ca sunt spre binele $i folosul lucrului, fiindc& aveamspre aceea detorintA $i voe prin plenipotentie care aveam dela ei ca

92

tn-

si

gi si§i

gi

si-i

si

ca-

In

www.dacoromanica.ro

3 38

Deputat, gi Deputatia mea Inca nu incetase, precum mai S113 am zis.afari de aceea, nice nu-mi era slobod sa stang, sau sa se

string& ei la olalta, gi in toata intamplarea intelepciunea marturi-seste ca peste putinta ar vut fi, ca sa. le arait eu toate lucrurile lor,*11 el spun a. iata ce gi cum voiu sa. fac Protestatia gi pentru ce. Agadaral n'au stiut gi nice n'au putut sti Rumanii ce se cuprinde inProtestatia mea. Acuma dara, cum au putut da ei Contra-ProtestatieImprotiva mea despre un lucru a caruia fiinta gi cuprins sau fate-legere lor nice deck n'a fost cunoscut ? gi Inca gi Improtiva sa gi aputerii care-mi diduse ei insusi prin Plenipoten tie ? Cu ce

Improtivaminte au

putut ei face aceea and dand Contra Protestatie mea gia lucrurilor mele, firesc lucru este, a au dat Protestatie gi Improtivasa insugi gi a tuturor lucrurilor care Acuse ei pam'aci cu mine dim-preuna., sau prin mine ? Facd -se investigafie, in. Impeirate, Si se vordovedi inqeleiciunile lui Paiute. AdevIrat ca unii dintre preotii rumk-nesti mai de frunte s'au facut vinovati in Contra-Protestatia aceasta,prin raotatea, insel&ciunea gi necredinta lor ; dara cu bun& samaceilalti numai prin inselaciunile cele iscusite gi ascunse a lui Putnicau azut In ispita gi necredinta asta.

Acuma dara, petreand aceste in scurt, set lueim fi Protestatiamea $i Contra-Protestafia Rumanilor in cumpeinii $i sei le aleiturcim Icy

gi s& vedem gi cugetele mele cu scopul dimpreuna gi stiintasau perceperea Rumanilor In lucrurile aceste. $i in urma gi aceea,cu ce credinta., cu ce bun. vointa gi cu ce suflet drept a putut in-demna gi aduce Putnic pe Runia.ni la aceea, ca sa dea ei o Contra-Protestatie ca aceea Improtiva mea.

Protestatia mea intr'aste se cuprinde1-e. Am declarat Comisia imparateasca." interesata gi foarte ne-

dreapti gi striacioasa. spre partea Rumanilor gi a lucrului. Acumajudece toata. lumea, stint Rumanii au ba in stare ca aceea, .cat sapoata judeca gi cuprinde cu mintea lucrul acesta gi toate starile luiin Intregimea sa, gi sa. ma. vinovati pe mine pentru vr'o pagire caream ficut. Eu sunt ra.spunzator pentru Declaratia aceasta, iar. nu ei.Dar eu gi aceea indrAsnesc a zice, ca. asi vut dovedi, ca cele maimari imposturii s'au ficut Improtiva lucrului Ruminilor, cu prilejulcomisiei, ce Imparatia nu poate s& le treaa cu tacerea, daa nu i-evoea s'arke c. cu invoirea gi intelegerea ei s'au facut acelea

2. Am protestat Improtiva numirii Episcopului dela Pagrat PutnicIn Administrator al Dietezei aceste a Aradului. Cum a cu drept, cucale gi cu temeiu am fg.cut eu aceea, se cunoaste ei din cele ce am scrisde mai multe on, gi din cele ce se puprind aici, gi din toate urm5.-rile. Toat& lumea poate vedea, ca prin asta n'am lucrat eu spre stri-carea lucrului sau a Rumanilor, ci spre binele lor, gi nice intr'un felde tip n'am lucra4improtiva vr'unii legi, ci am pazit detorinta gicredinta mea.

Dana, -i

olalta,

www.dacoromanica.ro

339

3. Am protestat improtiva tuturor cercarilor care s'ar putea face,talespre partea Imparatiei sau a t'arii spre scaderea gi stricarea drep-turilor gi privilegiilor care are Biserica noastra si toti cei de legearasaritului neuniti, in Imparatia Ta, sau in Ungaria.

4. Am protestat improtiva toat& cercarii de a sup&ra si n&cajipe fiecare dintre Rumani pentru platirea detoriilor ce s'au facut In

lucrul Episcopiei Aradului, pan& se va lua de isnou lucrul acesta prinM. Ta, si pan& se va hotari ceva de savarsit.

5. Am protestat mai In urina improtiva toati tnoirii In gcoalelepreparande supt diregatorie sarbeasc& fiind.

Intr'aceste 5 punturi se cuprinde toata. Protesta;ia mea din care-se poate cunoaste din destul, ce cuget rau am avut eu catre Rumani-si lucrul lor, si cu ce stricare, cu ce inselaciune si cu ce necredinta.am Lost eu. Ce este dal* In toat& protestatia aceasta, improtiva cui-au putut Rumanii 81 dee Contra-Protestatie ? Si cu ce suflet, cu ce-credinta a putut Putnic sa insele pe betii gi saracii Rumani, nepri-ceputi si plini de frica din toate partile, ca sa faca ei o Contra-pro--testatie ca aceea, prin care (el ca cap, cu ei dimpreuna) se arata gipofteste asa dares ca privilegiile legii gi bisericii noastre inteacesttip sa se strice, adeca tot temeiul asupra caruia este zidita sloboze -

Ktia tinerii bisericii si legii noastre in Imparatia aceasta sa se surpe.Cu ce suflet va da Administratorul, ca gi un pastor sufletesc, earn&Inaintea lui Dumnezeu pentru o necredint& si vindere ca asta ? Cuce suflet va da sami si rispuns inaintea Bisericii gi tuturor credin-ciosilor de legea noastra pentru o fapta far& de lege ca aceasta ?

Fapta aceasta a lui nu este numai far& credinta Ware legeanoastra si a sa, ci Inca si insericiune spurcata, nelegiuita si plina denotate publics improtiva legilor civile sau mirenesti. Intie, ca nu nu-mai a umblat ca prin intrebuintarea puterii sale spre inselaciuni si.amagiri sä. strice improtiva tuturor legilor, lucrul unui neam, si salmpedice dreptatea unui Cler si Popor Intreg, ci Inca cu totul sa. osi surpe si si o astupe inaintea Imparatiei gi s& ascun.d& tot adevarulprin tnseliciunile sale. Apoi prin Contraprotestatia aceea, la care aadus pe betii Rumani de s'au suptscris, ce a vrut el sa faces alts, decatca inselandu-i pe ei insisi sa strice puterea Protestatiei mele, princare voeam eu sa-i apar pe ei de rau, si lucrul de stricare. Adeca. eufacusem Protestatie ca nimanui sa nu se faces vr'o suparare pentru.detoriile cunoscute, iara el i-a adus prin inselaciune, ca ei, stricandprotestatia mea si zicand ca toate am facut fares voia gi stirea lor,si se lapede de binele si sigurinta lor de care eu eram asa de In-grijit. 5i ce mai mult ! Ca ei in scris s& dee si s& pofteasca, cat toc-mai improtiva Protestatiei mele sa se faces si sa se lucreze cu dansii,adeca in tot tipul sa fie nacajiti si asupriti lepadand tot dreptul de.a se putea apara gi desvinov&ti pe calea legilor si a dreptatii. Iast&

2:*www.dacoromanica.ro

340

dara, cu putinta ca sa fi putut da ei o Contraprotestatie ca aceea-improtiva mea, daca le-ar fi fost cunoscuta Protestatia r ea cu toateprivintele sale. Chiar lucru e dares, ca ei numai prin Inselaciunile luiPutnic au facut aceia, iara daca au stint unii si totusi au facut,--atunci au fost unii ca aceia farce credinta. si cu doll& fete catresi au vrut sa-mi strice mie si lucrului. Cerceteze-se aceia, cum sipentru ce. Eu n'am ce le face, nici n'am a cerceta pentru ce nu m'auIntrebat ei pe mine de starile lucrului acestuia, ci au umblat cu ne--credinta catre mine, si dupes mintea lui Putnic.

Sa zicem acuma, ca Administratorul n'a facut nici o Intrebuin-tare din Contraprotestatia aceasta. Atunci si mai chiar se vede In-gelaciunea, cad. vrut ca aratand. Contraprotestatia preotilor pentrusuptscriere ca si cum o ar arata aceea la Imparatie, si cetind eiaceea, adepe In cugetele acele a sale care le-a cuprins el in zisascrisoare gi aga cat prin aceea cat si prin alte maestrii inteascuns

instraineze si desradacineze de catre lucrul si cererea Rumanilor. -Trairea Indereptul si Improtiva detorintei sale, cu nestiinta gi nepri-ceperea Rumanilor si cu ascultarea lor cea supusa. In toate lucrurilecatre mai marii lor, afar& de stricaciunea lucrului arata si aceeadestul de invederat, ca Administratorul prin unele confusii ca aceste,care negresit trebue sa urmeze, imbinandu-le cu multe alte stari din'prejur lesne putea avea cugetul acela Intr'o intelegere cu altii, a da-prilej Ia turburari gi nepa.'ciuiri; despre ce cu atata sarguinta si In-grijire prefacuta.' voia Intimatul sa ma vinovateasca." pe mine. El nunumai asupra mea a vrut sa. atate pe toti Rumanii, si pe mine asupralor, ci prin Incopcerea lucrurilor gi a starilor Inca, si pe unul asupraaltuia, ca asa mai lesne sa. se poata atata confusii, si In urma tur-burari.

Nu pot trece aci cu tacerea o luare aminte pentru detoriile zise.-Unele sunt facute din banii bisericilor prin aceia, cari au priveghere'spre acei bani. Administratorul trebue sa. tie curat In ce stare suntbanii bisericilor, cate cheltuele se fac peste an, cat venit este, si lacine sunt banii aceia pe ujura. Pan& acum nu se tie sa se fi platitvr'o detorie din acestea, pe cum nici nu s'a putut, ca. aceea a fostoprit, prin poruncile imparatesti. Daces n'are Administratorul nicicunostinta despre acele, atunci nu si-a Implinit detorinta. Iara daca.are cunostinta, atunci Inca nici atata n'a Implinit detorinta, ca. ar fitrebuit sa se Ingrijeasca de sigurinta banilor acelora ; pentruca stiuteste, ca. banii aceia sunt In primejdie mai vartos acuma, dupes ce eoprit a face ceva In lucrul acesta. Ca preotii aceia cari au ridicatbanii aceia In numele celorlalti nu stint In stare, nice nu vor fi odi-neoara, a-i plati, fiind detoriile multe, si fiind ei opriti dela toate mij-locirile prin care s'ar putea plati aceste detorii. Daces s'a facut Ad-ministratorul ca si cum n'ar sti detoriile aceste Ia biserici, sau doari -

mine,

sa-i

G

.

www.dacoromanica.ro

341

--pe supt mams a si agezat lucrul, atunci Inca cea mai mare prejude--cata ar vut face lucrului Rumanilor. In toata intamplarea prin cine-se vor plati detoriile acelea dui starile de acum, daca nu este altsAotarire pentru acele, ce Inca nu este cunoscut. Dana de sunt aga

-starile, aga lesne s'ar putea perde banii aceia, fArce sa cad& vr'o ras-pundere asupra cuiva, mai vartos ca unii protopopi, peste toatadreptatea farce Incurgerea Comunitatilor numesc titori numai pentrubani ; aga darn daca s'ar frivol Administratorul din unele pricini cu-noscute [sic], lesne s'ar putea intampla ca detoriile acelema fie astupate, sau asezate. Dara aceea ar fi cu Ingelaciune a suputa

bisericilor, care este un furt de lucruri sfintite. Acuma judeca.'Inaltate Imparate, drept ai lucrat ca m'ai osandit prin Intimaturipentru cele ce am lucrat, si pentru pasirile care cu rugaciune amficut.

Sa vedem acuma, oare cu cale gi cu temeiu e Protestatia meaMolt se atinge de $coalei. Multimea de Rumani a Dietezii aceste, dacanu face din toate districturile sau directoratele rumanesti de gcoale,cea mai mare parte, cu bun& sama face o jumatate. In toata curge--rea lucrului Rumanilor pentru Episcop de Ruman a Lost pomenire descoale, fiindca starea acestora este In cea mai mare Incopcere cuatatul bisericesc. Dara aci a Lost privinta gi referinta. mai totdea-una mai ales la Preparandia dela Arad, ca si la culmele sau la radi.-

- cina acelor scoale. Deci judece fiecine, vr'unul In toata Die-teza Aradului, intre Ruma.nii care sa fi putut da intr'aceasta pri-vinta Contraprotestatie improtiva mea, mai ales daca vom lua sta-rea gcoalelor in toata latimea gi intinderea sa. Neatingandu-ma. deinceputul si agezamantul cel d'intie a scoalei aceste, asta una gtiu,cu toate ca i s'a dat nume de institut, acum nici ca are ceva In sinecleat singur numai numele, fata gi forma, aga incat In loc de a semai lntemeia spre binele neamului, putem vedea ca din zi In zi cuiutime se grabegte spre apunere, si' se departeaza de sfarsitul pentrucare era asezata... Judecand toate cu aminuntul se vor cunoaste vor-bele goale, gi pline de degertaciune a lui Nestorovici sau . [sic].Nestorovici a aflat pe unul care zic unii ca e Tintar, iara el zice afi Grec, si pe un Sarb, care amandoi numai de vr'o 2 ani Incoacesunt profesori ; i-a aflat vrednici ca sa fie intariti prin Decret impl-ratesc In Profesori, macar ca acest din urma nu este in stare d'a dare *o definitie, ca nice nu stie ce este Definitia ; iara cei 2 profesori ru-maid care dela inceputul Preparandiei tot In slujba au Lost, Inca n'auputut face ca Nestorovici sa-i a fle vrednici de confirmatie sau inta-rire impara..teasca (ca gi cum am zice singhelie), dintre care unul eDoctor de filosofie, si vrednic intr'adevar si de profesor a alteiticoale mai marl. Ce vrea Nestorovici prin unele ca aste, pentru ce

va adus pe cei doi straini la Preparandia rumaneasca, pentru ce

banii

afla-se

c.

www.dacoromanica.ro

342

face el unele ca acestea, eu nu pot sti, de nu cumva prin. Incurgerea,TIntarilor care au putere gi spre o parte si spre alta, ca cu atata maibine sa se intareasca si lateasca In toate partile spre scopul altora.Dar& amandoi aceia au pus juramant de a asculta gi Implini toatece li se va porunci spre stricarea Rumanilor, altmintrelea nu se poate-socoti, ca din ce priciaa e9ti 2 Rumani nice decat n'au putut capataInca intarirea sa.

Eu ca Deputat trebueam, pe cum am mai pomenit, ca as am,grija si de aceea, ca de aci sa nu se nasca vr'o stricare lucrului Ru-manilor, ca atunce toti m'ar vut vinovati pe mine. Lucrul Prepa-randiei Inca. a fost Incopcet cu a Episcopiei, si la cererea mea a fostluat si ace la In cercetare prin Comisie. Cc au aratat Profesorii, Co-misiei, nu stiu, nici n'am putut sti din ei, macar ca aveau detorintasa-mi faca si mie cunoscut. Doara le-a fost oprit de cineva sa nucuminece cu mine starile acestea, si doara tocmai pentru aceea castiau ca in multe intamplari supt mare si grea raspundere asi fi vut figeu, ca si acelea ce am cerut Comisia si am ara.tat puncturile greuta-tilor Inaintea Tronului. Asta una stiu cei Relatia aceea care s'a datdespre partea Profesorilor nu o au feicut ei, ci un om strain $i 'Inca de --parte dela local Comislei,i)si Profesorii numai s'au suptscris dup'aceea.Cine tie ce poate face la Intamplari ca acestea o constructie (a deca.o alcatuire din cateva cuvinte) numai, ba Inca, de multe on si uncuvant cat poate sa insemneze, acela crede g tie prea bine ca entrebueam gi trebue sa fiu Ingrijit Inca foarte tare despre unele caaceste. De demult se cunosc cugetele Profesorilor rasvratite sau im-partite intr'o parte sau alta, ce mare stricare putea sa aduca. cu sine.Dara.' a lua sama pe vremea Comisiei ca toate se fac si se dire g laPreparandie prin Incurgerea, prin Indemnul, sfatuirea gi purtareade mans a altor straini, aceea nici decal nu putea fi peatru minelucrul de gluma gi nevrednic a-1 lua in socotinta.. Stiind prea bine caveri de unde si prin cine yin si se fac aceste, totdeauna numai stri-care Rumanilor si lucrului lor au spre scop. Dara Incaleirile acestea.cu atata maestrie este lucru chiar ca, venea dela mai marii Sarbi,macar ca TIntarii Inca aveau partea sa. Nu este de lipsa a cercamai departe, cine si care mai sunt Inca. si din alta parte care lu-creaza pe supt mina Inca. In lucrul sau spre scopul acesta. Supunerea sauata.rnarea aceasta a Profesorilor dela Sarbii cei mai mari, sau delaTintari, sau dela Unguri, sau dela fiecine altii, au dela toti dimpre-una, fie din orbire sau neprecepere si nestiinta, fie din rapirea mintiicrude, din frica, din nedejdea de vl.'un castig si folos sau dinmulte alte neputincioase pricini, In toata. Intamplarea cea maimare stricaciune putea sa aduca. Rumanilor, i cea mai sfatei drep--

') Vezi mai jos paragrafal urmiitor (C. B.)

www.dacoromanica.ro

343

tate a for sd o clued la nimicire. Aceasta supunere gi atarnare oarbaArai hotar gi Ara' toata p 1:.tp rea dela Sarbii cei mai mari, acumadestul de chiar se vede insugi Intre poporul gi clerul rumanesc. Au.dom.& nu aveam asa dares drept ea sa. fac Protestatia zisa, In at seatinge de gcoale?

Ccind s'a trimis din partea Runidnilor deputatie la Sinod, a mersun profesor') cu acea depuia(ie, ca gi talmaci de limba nemteascd si

sarbeascd. Acest profesor toata sllinta spre aceea a pus, prin mijlo-ciri ascunse gi necuvioase, ca sa se faces placut Mitropolitului si.Episcopilor, $1 sa.' se comande pe sine pentru Episcop rumanesc. Nueste asta vre un lucru rau in sine, ci Inca. ar fi cel mai dorit lucru,pentru Rumani, ca sa. se afle g dintre ei mai multi gi sa se faces.vrednici de Episcopie, dares totugi pentru aceea nu socotesc ca estecineva, care sa ma. poata judeca pe mine de rau, ca aceasta. intam-plare care altmintrelea pare nevrednica. de luare aminte, mi-a prici-nuit mie destul de mare ingrijire. Au ce puteam sa agtept, cand ela lucrat asa de Invederat gi tocmai atunci cand a fost trimis de Ru-mani Ling& Deputatie, gi increzandu-se lui gi lucrul cu cea mai ade-varata credinta? Au ce n'ar face unul ca acela cu alte prilejurircand atunci a lucrat aga, gi totugt s'a suptscris cagi Deputat, el ne-fiind ctiprins In Deputatie ? Acest profesor a lasat sa faces numitaRelatie sau aratare in numele Profesorilor pentru Comisie prin unstrain ; la care apoi ceilalti profesori s'au suptscris. Toate acesteasocotesc ca via dela sfatul gi Incurgerea altor straini, de unde Incagi aceea urma ca sa faces pomenitul Profesor unele pagiri ca acelea,in lucrul Rumanilor, care cea mai mare stricaciune ar vut traje dupessine tot lucrului, de n'ar fi fost impedecat el de bun& oar& dela unelepagiri ca acelea. Din care pagiri, nu se cunoagte numai atarnarea luioarba gi nepreceputa dela mai marii Sarbi, ci gi aceea Inca, cal Poli-tia dela Viena Inca, sau gi Cancelaria ungureascA aveau amestecare-

Alt profesor') a cerut dela Preoti, cu prilejul Comisiei atestatcum ca. ei vreau sa prirneasca slovele latinesti In cartile tor, gi cemai mult Inca gi In cartile bisericesti. Ce nevrand ei sa. dee, ca sa-ipoata ingela, a zis ca atestatul acela trebue sa mi 1 trimita. mie Ia.Viena. Ei saracii, neso.:.otind ca este vr'o inselaciune, an dat atestatfar& sa cunoasca cei mai multi dintre ei slovele latinesti. Atestatulacesta I-a dat Profesorul apoi Comisiei, Ara gtirea tor. Au unele caacestea pot eu cu suflet drept sa le tac gi sa nu le ieu In socotinta,vizand ca toate privesc spre stricarea Rumanilor, veH de unde viasfaturile 4i incercarile ? Au n'au putut sa se faces gi altele asemeneala Comisie din partea Profesorilor, ce e oprit a mi se face mie cuno-scut. Dares, cumca asemenea ingelaciune s'a mai fa cut gi de alts data.

') losif Iorgovici (C. B.).1) C. Diaconovici Loga (C. B).

gi

www.dacoromanica.ro

344

gi dupa toate semnele prin sfatul Tintarilor gi a Sarbilor, aceea amdovedit in alta scrisoare. Prin unele lucrari ca acestea gi MaestateaTa gi locurile Inalte trebue sa fii ingelat, de cumva nu sunt dupatntocmirea gi voea M. Tale. Daces ar urma ceva astazi, mane, dupacum suns atestatul acela, ce ar face betii Rumani Intr'o desnadaj-uire ca aceea, vazand cum iau ingelat! Atunci ar voi unii sa. mafaces pe mine de villa naintea Rumanilor. Vezi Inaltate ImparateAstea sunt mijlociri prin care se silesc altii cum numai sa aduca peRumaui In turburare gi nepaciuire, iar nu ca sa le faces vr'un bine.Eu nici odatci nu m'am Indoit a zice Rumanilor ca mai mult iubesc slo-vele lcitineqti dealt cele sau musccileqti, ce pot sä dovedesc prinintrebuintarea celor lcitinesti in toate lucrurile scrisorile mele cu Ru-manii cei ce cunosc. Dares mai multe altele trebue sa luam aci In soco-tinfd $i mai vcirtos multimea Rumtiniler care nice nu cunosc sloveleeels liitinesti, gi cei ce le cunosc Inca nu stiu ceti cu ele rumaneste.Au ce ar zice Preotii vazand ca. se iau slovele acelea In scoale, carenimenea dintre ei nu le cunosc. Negregit ca le-ar fi frica, ca nu cum -va astazi, mane, sa. fie siliti a invata a ceti numai ungureste, zicandca gi cum ziceau gi Sarbii mai nainte d'aceea : invatati voi ungu-reste, ca apoi yeti sti ceti gi rumanegte". Au &mil nu cu drepc artrebui sa le fie Erica.", ca unde sunt numai 2 sau 3 case de'Unguritntr'un sat rumanesc, precum gpanul, notariul gi ca.rgmariul, acolo nicin'ar mai lasa sa fie dascal rumamesc, ci ar pune ungur, supt numeleacela ca asa Inca tot cu acele slove invata la scoala; gi altele multeasemenea. Inaltate Imparate, nu trebue luati aci in judecata: unu, doieau trei, ci multimea, ca aceia nu vreau alta decal prin unele caacestea numai sa se faces placuti la unii mai mari pentru vr'un folosce asteapta dela dangii. Lucrarea aceasta cu atestatul zis, nu putemzice ca este din nestiinta Profesorului, ca din toate intamplarile secunoaste ingelaciunea. Stiu eu ca multi sunt care In gura mare strigaca nu este alta mijlocire pentru cultivirea neamului rumartesc, decata lua slovele cele latinesti sau unguregti. Dares, crede-ma ca totiaceia nu fac asta din vr'o judecata aclanca.." gi din temeiu, ci numaica sa se faces prin aceea placuti gi sa. se arate cum sunt ei gata spretoate cele ce poftesc unii mai mari, dela ei. Toti unii ca aceia suntdepartati de a pofti bine gi fericire neamului. Prin unii ca aceiavreau alt)i sa aduca. neamul in co:fusie gi turburare, gi Inca in maimare orbire; in turburare z]c, numai ca sa aiba. alienii prilej a rg.p-sti asupra Rumanilor gi ai, mai departa de tot binele, infricogand giclerul gi poporul de a mai cerca ceva spre binele sau. lnsasi Sarbiigi Nestorovici pot da supt mina un sfat ca acesta, ca sa se faceplacutt stapanirii despre o parte, iar despre alta parte impedecindpe supt mama, ca asa sa poata zice cu vremea Rumanilor: Vedeti,ce v'ati agonisit cu cererea de Episcop rumanesc 1 ?" Pentru ei in toata.

l

tirtlestipi

www.dacoromanica.ro

315

/ntamplarea sunt lucrurile aga Intocmite, cat sa nu se ingele gi sa nuscape, pe ce si-au pus odat5. ghearele. Dar& ce bine poate fi d'acolopentru betii Rumani, care-s neputinciogi, nepastuiti si n'au pe nimene..Ce bine pot agtepta ei supt d regatoria mai mare de scoala sarbeasca ?Puna -i lumea, cu acea mijlocire tot ingelati vor fi ei, nice nu vor-putea avea vr'o nadejde ca sä se foloseasca, on in statul preotesc,on In fiecare altul, pang vor fi starile aga cum sunt. Din acesteapoate tot insul judeca, pentru ce am pus Protestatie gi despre scoale,i ca au drept au ba.

Dupa ce am aratat toate intamplarile cu protestatia mea gi pri-cinile din care am Lost silit a face aceea, precum si Intamplarea cnContraprotestatia lui Putnic prin Rumani si pricinile pentru care afacut Putnic aceea, si ca oare a vut-au preotii rumanegti cale si drept,avut-au pricina sa lucreze aga necredincios cu mine ; acuma darn pu-nand toate acestea In socotinta gi judecat& cu cele ce mi s'au intam-plat gi la Viena, si d'atunci incoace aici, si ce mi s'a ficut desprepartea Imparltiei sau locurilor inalte prin Intimaturile publice gi prin.alte Curentatii ; toate aceste zic, socotindu-le bine, judece acuma toati.lumea despre starile mele in care ma aflu, si despre nelegiuita stram-batate care intr'atatea tipuri si atatea mijlociri mi s'au ficut din-toate partile, si ca oare vinovat sum de vr'o imputaciune, ca." m'am.apucat de pasirile acestea, care sunt adetuit a le face. Numai odatdsei mi se fi spas pricina gonirilor Si neicazurilor acestor necurmate, sausei se fi cerut dela mine reispunderea pentru vr'o lucrare ; atunci Incaar fi vr'o mangaere pentru mine. Dar& aga sunt osandit cu putereaImparatiei prin toate mijlocirile si de fats gi intr'ascuns, fara sa mise faca cunoscut pentru ce. Ce nice Intre oamenii cei mai varvari gimai salbateci Inca nu se lucreaza, Inca nici cu cei mai spurcati In--toate relele, care sunt osanditi spre moarte. M. Ta, ca Crai gi caImparat ai puterea cea mai mare de a face dreptate si a pazi cael nu se Lc& raotati ; dara Lira de legile care se fac cu mine se fac defats, In vedere gi publice cu numele diregatoriilor celor mai mari si celormai inalte, si Inca. se ajutoreaza prin puterea cea mai inalta, gi cele cemi se fac Intr'ascuns. Aga se vede din toate ca si cum ocarmuireaaceasta stapanitoare ar fi supusi altei puteri ascunse, gi casi cumar atarna dela aceea In toate lucrarile sale. Ce mai mult Iasi M. Tapare, ca cum ar spanzura dela puterea aceea ascunsa gi Intru toates'ar Invoi, aga cat mai bucuros calci toata dreptatea cu picioarele,-$i bucuros esti sa lucri improtiva tuturor legilor dumnezeegti gi ome-negti, decat sa to improtivesti puterii aceea ascunsa gi nestiuta. Dar&aceasta ar fi inselaciunea cea mai nelegiuita.' ; ca tot supusul, tot ce--tateanul trebue sa cunoasca gi sa cinsteasca In M. Ta ceea ce ne in-vata.' legile dumnezeesti, omenesti gi politicegti, iar nu ceea ce nima-_nui nu este cunoscut gi gtiut. Dupi o lege ca aceea ascunsa.' nimene

www.dacoromanica.ro

346

n'ar avea nici o detorinta catre M. Ta, ci Inca tocmai Improtivi, ca*o lege ca aceea s'ar Improtivi tuturor drepturilor si legilor dumne-zeesti, firesti pi omenesti adeca politicesti.

Nimenea nu are nice o Imparatie, domnire sau stapanire si putere In constiinta sau sufletul si cugetele altuia (afar& de Dumnezeuce se 1ntelege din sine-si); numai din lucrari sau din fapte se nastedreptul Imparatului asupra supusilor ; si asijderea a supusilor asupra.Imparatului. Tot Imparatul are puterea cea mai mare dela supusi prinasezamanturi sau legaturi, adeca precum s'au Invoit nainte de vremistramosii supusilor cu cel mai d'intie dintre stramosii Imparatului, .pecare /I alesese Imparat. Dara nu are Imparatul dreptul acela, ca satraeasca si sa. lucreze altmintrelea cu puterea cea imparateasca sispre alt scop sau sfarsit ascuns, decat asa precum s'au asezat atunci.la Inceput prin legaturi sau legi. Tot scopul pentru care se aleg Im-paratii este sigurinta (: adeca sa. nu-i poata face cineva vr'un rau sinedreptate si ca aceea ce-si agoniseste sa poata Intrebuinta spre fo-losul sau In toata linistea si nimenea sa nu fie volnic a i le rapi, saua lua mai mult dela el, decat ceea ce e detor sa dee pe .sama

:) si fericirea supusilor ; spre pazirea carora a luat Imparatuldetoriuta asupra sa ; $1 asta e cea mai mare detorinta. a lui si spreaceea i s'a dat cea m..i mare putere. Deci nu e Imparatului slobodsa. Intrebuinte puterea aceea spre alt scop, decat spre acel zis, a si-gurintii si fericirii supusilor sal; si cu cat mai putin Inca spre unstop necunoscut sau care ar fi tocmai Improtiva aceei fericiri ; caatunci ar fi ales Poporul Imparat tocmai improtiva binelui si feri-cirii sale. Si data nu se poate pofti ca totdeauna sa stie supusii sfar-situl unui lucru, si pentruce trebue ei sa faca una gi alta, adeca. sa.Implineasca poruncile, dara totusi trebue sa vaza. ca poruncile ziditeasupra dreptatii, si mai vartos Inca trebue sa stie In ce cuprindeImplinirea poruncilor acelora, 5i care sunt mijlocirile acelea prin carepot sa pofteasca dela ei sä. Implineasca poruncile gi sa faca detorin-tele. Dara ce sa. faca betii supusi cand nu stiu care este sfarsitulporuncii, nu stiu In ce se cuprinde porunca, care sunt mijlocirile dea o implini, si Inca ce mai mult, cand nu stiu oare e adevarata po-runca aceea, au numai scornita.' ; oare slobod e a o face au nu, sicand o Implineste au nu o Implineste se face vinovat si greseste. Dar&dupa toate semnele legit cei mai sus pomenita, care este Intr'ascunsgi nestiuta., asa se vede casi cum tocmai acela ar fi sfarsitul, ca ni-menea sa nu stie ce trebue si este slobod sa faca, si iara ce nutrebue si nu este slobod sa. se faca, adeca ca si fie Intre foc $iIntre apes, si ca In toata intamplarea sa.-1 poata vinovati $i osandi,0 lege ca aceasta ascunsa este cea mai afurisita siIntocmita numai spre Inselaciunea omenirii. Ce sä. zicem atunci Inca.,and prin mijlociri nepricepute mintii fiestecarui, cineva e silit-

Impa-ratiei

blistAmata.,

www.dacoromanica.ro

347

si adetuit a face si a implini ceea ce porunceste legea ascunsa, siapoi tocmai acea fapti sau implintre se osandeste si pedepseste printoate legile imoaratesti care sunt vazute si cunoscute ? pentruci legea cea blastamata" si ascunsa, tocmai aceea pofteste si poruncestece estelalte opresc ; si asa peste putinta este si omului celui mai dreptsi mai Ara prihan& a scapa de biciul si osanda aceasta deavoleascL

Spune-mi dara. lnaltate Imparate ce ra.0 am facut eu ; spune-mice am facut si nu trebueam sa fac, au ce trebueam sa fac si nu amfacut, de m'ai chinuit atata ? Toate mi se atarna dela lucrul Ruma-nilor ; asa dank' ce am facut in lucrul acela, ce opresc legile ; au cen'am facut de trebueam sa fac, si la ce aveam detorinta. Daca ar fitrebuit altmintrelea sa lucrez, de ce n'ai lasat sa. mi se faca aceastacunoscut despre partea Imparatiei, publice si de fat& sau in taints, sidaca ai avut vr'un cuget si scop drept si bun. Eu de bun& samg asivut implini toate, ce in viata nemica nu mi-a fost asa sfant ca siimplinirea detorintelor ; iara daca a fost cugetul si sfarsitul acela bunsi drept, ce lege si ce pricing putea sa. impedece ca sa nu mi se facamie acela cunoscut ca sa stiu de ce ma tine ?

Din toate aceste dara, se vede ca nesmintit trebue si fie cevatntr'ascuns, trebue s& fie o porunca.' si o lege, un scop si un sfarsitca acela, care nu este slobod cuiva s& le stie si ca in asa mare taintsea. ramana acele, cat nici decum sit nu se poat& descoperi si esi lalumina. Dar& aceste nu se pot face si pune in lucrare numai printunul si pentru unul: iara cand sunt mai multi incopceti intr'o intele-gere si tot spre un sfarsit lucreaza. pe ascuns dupa o norms, loru-sialeas& si cu mijlociri numai de ei stiute, aceea se numeste o sotietate-sau legatura si paituire (paitasag) intre mai multi; deci este o incop-cere sau sotietate de oameni ascunsa.. Dar& fiindca. sotietatea astaare legi si tainuite, iarl nu cele care sunt cunoscute in Impara.tiesupt numele imparatesc, si fiindca are alt scop gi necunoscut si altemijlociri ascunse cleat cele ce slobozesc si aduc cu sine legileasa dari aceasta sotietate este alt& stapanire si fmpairatire In stapa-nirea si Imparatia M. Tale, care are alte legi ascunse dupi care lu-creaza.. Maria Ta to invoesti intr'acea stapanire si imparatire, o aju-toresti, o tutesti si o partinesti. Dar& fiindca regile cele ascunse side taints nici decum nu sunt de o potriva si de o fire cu aceste lin-pIritesti si nici intr'un fel de tip nu se pot asemana for precummai sus am dovedit, asa lucru firesc este, cat legile cele ascunse, fa-cute, pazite si puse in lucrare pentru un scop si sfarsit ascuns si tai-nuit negresit ca trebue sa. fie improtiva legilor imparatesti si a tarii,care de fats ziceti ca trebue sa le pazim; si negresit ca cele anscopul si sfarsitul a ritsturna din temeiu si a desra.dicina pe aste pu-blice sau imparatesti ; altmintrelea nice o pricing nu poate fi pentruce a& ramana. legile acelea ascunse, nice decum sit nu se faca. cunos--

tariir

www.dacoromanica.ro

348

cute, gi totugi sä. sib& atata putere pe supt mina In toati Imparatia.Ins& M. Ta pirtinesti legile acelea ascunse pe supt mini; asa chiarlucru este, ch.' M. Ta esti capul gi diregatoriul ascuns a sotietitii gilegii acei necunoscute, gi ca toate ce se fac, se fac cu stirea si voeaM. Tale ca asa sa poi strica si face nemica, toate legile si poruncilecare sfipanesc tara si care din zi In zi faci. Ce mai malt !Inca:prin.legile gi poruncile de toati zi si Imparitesti, dai mama: de ajutor giputere sotietatii si stipanirii sau ocarmuirii cei ascunsi fira sa poaticineva lua sama sau numai sa-i abates cujetul si nedairea pane:la aceea. Ce tocmai atata va ss ziel, ca si cand cineva_ ar da legibune si folositoare de fata Improtiva tuturor relelor, Ingelaciunilorgi lotriilor, ca si capul mai Intie, da jar& tot el capul ascuns gi Intaini a tuturor celor rai ar face pe supt mina cat toate legile ceibune gi folositoare sa.' nu aduci nici un folos, pirtinind gi ajutandel pe supt mama: pe cei rai, si Indemnandu-i ca far& frica de vr'opedeapsa sau de a pati ceva s& faces toate fares de legile si

ca cu atat mai vartos sa nu ajungi nemica legile cele banepublice, si cei buni Inca sa fie siliti mai in urma. a se tine cu cei

stiind ca tot acela cap este si acelor rai, care e acelor buni gica el mai pirtineste cele rele si ascunse.

Eu nu stiu, dares nici nu voiu sa stiu care este stapanirea aceeaascunsa, In Imparatie gi cum se numeste, care este sotietatea aceeatiinuiti gi pith& gi ce este scopul si sfarsitul ei. Sunt aceia tainicisau tdinuitori fraimaueri sau zidari de slobozenie, sunt catolici, suntcare vreau sa faces slobozenie de obste prin revolutie sau rebelie, gisa faces vr'o lege (Religie) noun Intr'ascuns, gi care prin unele caacestea vreau si faci o Impa.'ratie universali, adeci de obste ; sauce feI de oameni sunt aceia gi sotietatile for gi cum se numesc nu stiu.Asta una numai stiu, ca pentru acele sotietiti si pentru ajutoriul forM. Ta faci cea mai mare tiranie si nedreptate si lasi ca si prin ceisuptranduiti Inca s& fa ca, cautand pricina sau tip de pricina in leginumai ca sa poti chinui si goai pe unul ca acela care nu va sa intre Inliga adeci ortacia cea n.elejuiti. Daces vrei mutate Imparate a aduceiara staturile patriargesti sau a Intemea Impar&liile dumnezeilor mi-tologicesti sau paganesti, spune-mi caruia din aceia trebue sa ma su-pun, si pe care sa-1 cunosc, negtiind gi necunoscand eu altul decal peunul cel adevirat ciruia ma inchin care ma. Invala si legea dumne-zeeasca si cea publics st ce insuti ma.'rturisesti. stat i impure:fiecaut $i doresc numai aceea a drepteitii, i in care strciluceste dreptatea.Numai intr'aceea pot qi voiu mCmtuirea $i fericirea mea.

Eu nu voiu si cercetez scopul puterii sau sotietatii aceea ascunsadares din toate se cunoaste1)

*

1) Traductio recursus 15-e, autographa in valechicum" (M. Nicoarci)Traducerea so opreste aci, (f. 153 v) not continuant sa dam mai jos numai sfiirsitullatinesc,

pentrucaaltfel ar fi insemnat sa mai adiugam Inca circa 29-30 pagini de scrisoarelatineasca Cupzin-sul for trateazi despre viata destrabalata din imperiu si despre intregul sistem de intrigi pus inalujba intereselor statului, can nu stau stratus legate cu restul recursului. (C. B.)

blasta-matiile

rad,

www.dacoromanica.ro

349--

Sacratissima Majestas!Extraemo indicio me subiicio si iniuriae dictae in summum meum

praeiudicium et contra omnia iura et citra meam aliquam culpam velcrimen non sunt comissae, si iniustitia mihi facta fuisse non de-monstrabitur facta stricta et conscientiosa investigatione, sei mecapitali supplicio submittam. Vult Vestra Majestas iustitiam facere,et est in statu, tantumque habet animi, ut talem administrare possit,ego sum paratus, et uti dixi, etiam coram iudicio suppremo et uni-verso me iustificandi, reservando mihi ius excipiendi, contra omnes,captiosas detersiones quorumque respectu et modo fiendas. Omniaquidem instituta fuerant comissa et executa ita, ut ob conintelligen-tiam in societate ita comprehensorum, et ob conformem organisatio-nem supremae Administrationis, item ob diversam inter praetacionemac speciem assignandam pro omni casu exquisitam difficilis et planeimpossibilis videri debeat comprobatio ; sed Deus mihi testis est et-mea conscientia. Ille meam iustitiam tuebitnr ; ad Ilium me provoco,et coram Thins supremo tribunali meas quarelas deferam. Vult VestraMajestas mihi iustitiam facere, ego sum paratus ad omnia, sed nonea ratione, quae malignitati occulte conveniens videri potest. Si nullusiam datur alter modus, idem mihi est, etiamsi Vestra Majestas admortem me damnaret, in Vestrae Majestatis Regno et in tanta iniustitiaamplius vivere no/o. Non desunt qui libenter sub manu occasionemimpraestarent ex Regno evaden di sane ideo ita instituta ut mihiposturis eo maior campus et hberius apperiri possit, neve tales de-tegantur et interumpantur. Dimensurare consueverant tales aliorumcharacteres a suo proprio. Nolo ego evadere ; etsi cuiuscunque crimi-nis revs arquerer, etiam tunc eodem animo me sisterem ad me de-fendendum, ad nomen meum sustendandum, et simul probandum plusmihi in esse animi et characteris, quam ut ad vilia refugium cape-rem : hoc ouidem tanta pervasione assero, ut si etiam in loco tutis-simo et maxime remoto essem, nec tum possem me non sistere admeam convictionem internam conservandam et pacandam. An hocob intemperato animo, vel ab invincibili iniustitia, veritate, ac legissanctitate fundata opinione proveniat, diiucident alii. Haec ad VestraeMajestatis iusum certissime devenient ; quod veto efficiedum veniatfore, ut res interpraetetur, ac si Vestra Majestas nihil de his sciret,restam quam notissima nihil novi in se continet ; et hoc ut tahterVestram Majestatem similium inconscium asserendo, eo facilius diversafingi possint, et deceptiones continuati celando, quot tales iniustitiaecum scitu et conscusu Vestrae Majestatis committantur. Si id eve-nerit dolorem, sed par mihi erit ratio. Quad non omnia cum scituet secundum voluntatem Vestrae Majestatis fiunt et facta sint, itemquod cuncta aliter Vestrae Majestatis relata sint, esset quidem pos-sibile, sed quis est cassa quod Altissimo nomine et supremae legis

www.dacoromanica.ro

:350

aucthoritatis potestate tantus abusus fiat ? Id Vestrae Majestatis estindagandum.

His tantisper finitis, pro sequentibus humillime rogo :1. Ut ne amplius sive directe sive indirecte ad excessum aut

plane crimen aliquod committendum non obstante summo meo studioomne simile et omnem occasionem evitandi me non tam necessi-tate quam vero vi quasi adigendi ansae obtrudantur ; et ego enimhomo sum et iisdem an imalitatis et naturae legibus subiaceo, quibusomnes homines ; item ut ne insultibus sive subtilibus sive publiciset afflictionibus quibuscunque exponerer.

2. Ut Salvi conductus Dimissionales seu Passuales Litteraemihi via publica submittantur virtute quarum in tranquilitate et se-curitate ex Vestrae Majestatis Ditionibus egredi possim.

3. Ut tales intra unius mensis spatium ad summum vero usquefinem mensis Septembris huius anni percipere possui ad evitandasmihi instantes per prolongationem vero multo maiores mihi redendasomni respectu mi ferias afflictiones, et per quas perque .prolongatio-nem talem multis mihi omnino ingratis sequelis ansae praebebitur.Quod si autem tardius tales quacunque ex ratione percipere conti-getes ut ego non sim inculpandus, quod illico non possim abire, utquesecuritas omni respectu mihi pro curetur.

4. Si quidem Vestra Majestas severissime inhibuit omnem innegotio factarum expensarum seu contractorum debitorum reperso-lutionem, consequenter etiam eam meae propriae in eo consumtaepecuniae, et tam sub manu quam publica ut superius dictum estalia adhuc interpretatione adiecta id effectum est, ut omni fide amis-.sa ad statum fere mendici instat redactus sim, neque ulla rationealia proprium meum acquirere possem ; igitur et summa 743 fl. pro-priae in eo consumtae pecuniae mihi exolvatur.

5. Quoniam per longius tempus tantum modo per debito sub-sistere potuerim quamquam et hic ratio considerancla venit adquas certissime non fuissem coactus, nisi iniustitia mihi facta fuisset ;potuissem enim de vitae subsistentiae sollicitari ; itaque ut haec de-bita me praesente exolvantur, ne mei causa et per iniustitiam hucus-que mihi factam etiam alii patiantur.

6. Ut in legitimationem meae petitionis factae, et in conser-vationem meae bonae existimationis, item ad evitationem confusio-num ex satu debitorum, cum nullus Valachorum eum noscit, coramsuperioritate status expensarum factarum et debitorum contractorumin praesentia aliquorum ex Valachis Dioccesis Aradiensis, et in prae-sentia eorum, per quos dictae pecuniae partim mutuatae, partim le-vatae, partim mihi admanatae vel Viennam submissae fuerunt, debi-torum in quam status assumatur. Expensae factae, praeter debitaViennae contracta, quorum specifIcationem per Politiam Viennesema me expetitam 29a Ianuarii 1ti18 eidem exhibui, sunt sequentes ex-ceptis aliis perplures occasiones factis, quae mihi non constant :

www.dacoromanica.ro

351

1. A Samuele Vulcan Episcopo unitorum M. Va-radiensiNikora Petro incolae GyulensiViennam misi a Clero per vicesDeputatio ad Synodum missa circiter . . .

Ecclesia evangelica Szarvasiensi (Cottus Bekes)

2 0020002400500

20,10

£1.

,

Piispoki Joanne Directore Valachico . . 85Hegumeno Bessenoviensi Nestore loanovits 50Hegumeno Bezdinensi Esaia Michailovits 50Protopresbytero Galsensi Kirilovics . . 1000Protopresbytero KisjenOviensiTheodoro Popovics

cirrciter 1100A nobili Gyika de Dersan falva 1000ab uno cuius nomen non constat 100Protopresbytero Kisjenoviensi Theodor° Popovics 305a Professore Diaconovics 50Cum abitu a Politia Viennae 300Mea propria pecunia 743

summa 13783 fl.

Quoad specificationem superius memoratam clto 9-ae Ianuarii1818 in qua duae summae, una 2u0 fl. alia 300 fl. sine nomine Credi--thrum expositae sunt pro majori evictione hic adnotandum habeo-quod una sit a Politiae supremae Praesidente Comite Sedelnitzky, aliaa Josepho Zalacker Primatiali Directore.

Haec a longiori tempore parata nunc et occasione data et ne-cesitate atque mea ergs me obligatione postulante sive merita aliquaimputatione mihimet facienda facio ea spe, ut tandem Vestra Ma-jestas cuncta in considerationem dignam summeret et justitia mihiadministrata me liberium dimitteret, neve amplius cruciarer et vi admihi funesta adigerer.

V. Aradini die 15.a Augusti 1819

Moises Nikora m. p. qui fuihumillimus et omni temporefidelis subditus, et DeputatusCleri et Populi atque Nobi-lium Diocesesis gr. n. u. rituAradiensis.

P. S. Ratione Protestationis contra innovationes in Scholis Valachi-cis sub superioritate Rascianica suscipiendas factae, in mei iustifi-cationem praeter superius allata, me provoco ad ea quae hoc annoin instituto Praeparatorio evenerunt, et ad omnem proceduram in hocinstituto ; item ad ea, quae cum fine mensis Iulii huius anni sub Prae-

.

n

,

,,

.

. . ,

. . ,.

,

,

www.dacoromanica.ro

352

sidio superioris inspectoris Nestorovics in Consessu eiusdem institutenota fuerunt facta ; dein ad effectum omnium horum : denique es>quibus causis ea evenerunt, quomodo Nestorovics se ad ea habuit,et quare ?

Acad. Rom. Ms. 2445.

CXXII.Ciorna trimisa de M. NicoarA lui Theodor Popovici, protopresbiter

in Chisineu care-1 tfadese in lupta lui pentru neam.in Arad 1 Septembrie 1819_

Cane batranBucura-te. M'ai vandut ca Iuda, ti-ai vandut sufletul, $i a altor

mi$ei ? Bine. Acuma cred ca e$ti in imparatia cereasca. Lisa, ada-tiaminte, cal va veil gi oara ta. De to va mantui sufletul, si de vei fimantuit inaintea lui Dumnezeu ; despre partea mea poti fi mantuit ;.--iara de vei avea lipsa, bucuros iti voiu da atata cat iti va trebuipentru o fune sau un $treang.

Am scris Imparatului sa-mi dea slobozenie sa es din Cara luideapururea afara. Acuma pot fi prins, pus in fere, ars, fript $i altele,tot una-mi e : a$a ati voit, fie voea $i placerea voastra ; ca nu-mipas& de nimica. mai mult. Spune catre mi$eii aceia aceste, $i vina cu-oare cativa de-ti is plenipotentia, ca sa nu cazi in manile altora..

Acuma puteti fi nu Tantari $i uniti, cipopista$i. Ti-ai intarit legea cea diavo-leasca. $i a curviei. Sun teti destui acumagi destul de intemeiati ca Si nu mai ra.-mini casa curata, fecioara fara prihanaGi casa fara spurcare de singe cum afost a ta.

De nu e$ti de vina, ci ai facut sprescop bun, nu trebuea sa ma ingeli.

Nicoara Moisie.

[Pe verso :]Domnului Teodor PopoviciProtopresbiterului canebat an in

Chi$ineu.

Acad, Rom. Ms. 2440 f. 121 (in cirilice)

www.dacoromanica.ro

353

CXXIII.Scrisoarea lui Iovanas Vasilie, paroh neunit din Sicula, catre

Moise Nicoarii.

Bine intelepie si prea vrednic de laud& al neamului romanescDeputat, advocat si intaiul patron D. Nicoara Moisi, miemult pretuite

Iata eu din jos iscalitul, ma. inchin de sanatate Domniei-Tale;gi tot binele iti poftesc dela Monarhul Parinte ceresc: ca sa Te tieIn pace, Intreg, sanatos: sa poti a ajunge si anul nou cu pace gi sa-natate, cu Indelungate, cat Intru puterea trupului, mai mult Intrumantuirea sufletului, si cele mai multe viitoare, cu toata familia D-nieiTale. Dares nu Intru acest chip, precum va. aflati acuma : ce Tatilnostru cel Ceresc sa va fie mijlocitor, Intru toate primejdiile gi toataintristarea, mahnirea, sa.-ti mangae; gi pre protivnici Impedecegi-i imblanzeasca.

Aduca.ndu -mi aminte de cete mai de Inainte Intre not f &cuteintalniri, si acum ne dandu-mi-se prilej nici cum, pentru multe ticus-tantii a veni la Domnia-Ta, spre curtinire foarte tare jelesc gi inimaImi ofteazA. N'am ce face : ma Indestulesc numai cu gandurile. Toc-mai am venit la fabula vulpei cu leul, iari eu crede-ma, and vul-peste to iubesc, ce tocmai dintru adancul inimii mele cei ferbintei,a in zadar sant eu mai aproape de D. Ta ca neprietenii nogtri santsi mai aproape. Si de m'ar zari n'asi mai ramanea Intre ei, gi asa n'ampace pururea cu dansii. Ca Domnia-voastra poate fi acum ca numaicu gandurile vg. luptati; dares eu pururea nici ziva, nici noaptea n'amodihna cu ei, ci totdeuna harts si ostire cu ei, pentru Domnia-voastrA.

Vazandu-ma, ca acum am ramas singur si vaduvit de cAtre altiprieteni, cari n'au avut singe drept de Roman; acum si eu asi taceaand Ii and ceva clevetind de Domnia Ta. Dares In zadar, ca san-gele s'au infipt In mine si nu ma IngAdue a tacea, si adevarul a nuvorbi; Tanga aceste, gi aceasta ma stramtoreste a nu veni pans laD. Ta In fats precum mai sus am scris. Acum sant rugatoriul Tor,dupes ce va veni Administratorul pentru fiul meu: ca savarsind ace-sta 6 scoale din Arad si neavand prilej de a ma pasi cu el maideparte, avand gi oglinda. pe Domnisorul Mochii gi pe altii mai multi,ca dupes ce-si pierd parintii si scapa statiile dela mama., cu anevoeintra. In stare; mai ales de sant misei si de avere. Fiindca. sarbimeanu cu ochi bucurosi cauta la asa fel de persoana, mai ales de au siceva cultivire!

Asa gi eu acum trebue sa fiu rugator Tor; Inca si la cei mai dejos soarte de cat mine; numai sa-mi foloseasca., pan& sant In stare.Si dupe ce ma voiu folosi, atunci voiu avea vreme de-a ma lua de parcite cu unul.

23

sa-i

zile

www.dacoromanica.ro

354

Acum de toate aceste mai sus pomenite, mai vartos si pentruIntarzierea mea, foarte tare v& rog ca sa nu-mi puneti in ponos,nici sa luati inima rea pe mine, pentru ca nu v'am cercetat pan&acuma. Acum dar primiti bucuros aceasta a mea putintica dragostenefitarnical care asta.zi o aralt catre Domnia-Ta, dintru adanculinimii mele, si o prime$te cu bucurie in culmea inimii Domniei-Tale ;ca dAndu-mi-se prilej oarecum nezmintit voiu veni, gi insumi in fat&spre curtenie; ca pans acum tot m'am rabdat cum m'am rabdat degroaza lor, iar& acum nu mai pot suftri a nu veni in fats.

Mara de toate aceste mai sus pomenite, scrisoarea mea la nimesit nu o imparta.'sesti, ca s& nu pice din vorba in vorba.' $i pani laSarbi, s& le fie cunoscut si for scrisoarea mea.

Intru altele rama.n al Domniei-Tale totdeuna nefitarnic preatin.prin minea') preotulIovaina$ Vasilie paroh de R. R. G.

neunit m. p.Dat In Sicula31 Dec. Anno 1819/20.

Acad. Rom. Ms. 2440 f. 75 6 (in cirilice).

CXXIV.

Considera$iuni istorice asupra politicei de desbinare religioasaintreprinsa de Habsburgi intre Romani, qi Romani *i Sarb i.

Aste pentru prefacerea neamului si a religieit,, si temii sinnguri. Nu in minte sa le mai fi avut in 'nand, decand le-amfacut, ce mi se pare 1819 in Arad §i nu le ispravisemIl Logale-a furat din ladita. (Sunt scrise pe intelesul fiestecaruia, 1836".

Legea lui 11 invag ca naintea lui Dumnezeu nimenea nu e pia.-cut si nimenea nu se va mantui, care nu este in legea lui popist5.-$asci $i nu crede intr'Ansa.

Pentru aceea ai putut lua sama ce n'au ficut $i nu fac ei, dom.&vor face pe toti Rumcinii popistaFi. Ada-ti aminte ce n'au ficut MariaTherezia $i toti popistasii cu Rumanii, cat $i cum nu au gonit, bat-jocorit gi clznit ca dom.& i-or putea face popista$i; sau in ce sete,intie, numai uniti, apoi dupl ce prin cisatorii cu nemtoaie $i ungu-roaie se stangea neamul ruma.n.esc.

1) mine (c. B).

www.dacoromanica.ro

355

Implratul Iosif, ca un parinte s'a indurat si a mangaiat putinteli usurat soarta Rumanilor ; da pang. cand a tinut asta.

Vazand Imparatul si domnii ca. Rumanii sunt multi in tara un-gureasca, in Ardeal, in Banat, in Tara-rumaneasca, in Bucovina, inMoldova pan& la Marea Neagra, se bucurau ca sunt imparechetil)uniti si neuniti, pentruci asa ei insusi se mlnanci unul pe altul. A-.Fars de aceea pe cei uniti fi sterg popistasii trag la biserica sa,pe cum au facut cu sate intregi, unde nici un cuvant rumanesc anmai stiu si nici nu vreau sa. spuni ca pa.rintii for au Lost Rumani ;de aka' be parea bine Imp1ratului si Domnilor, ca. sunt Rumanii su-pusi Sarbilor, ca precum ceilalti prin lepadarea legii se lepadau deneam gi facet se ficeau Unguri, asa acestia se fa.' ceau Sarbi ca sa,ajunga la ceva. Si asa betii Rumani din toate partite erau supriti sigoniti.

De asta se bucurau toti; ca vezi, fiind Rumanii impartiti pu--teau face cu ei ce vreau; si unii intro parte, altii intrialt&parte, fiind trasi, socotea Impiratul gi Domnii, lasa.m asa,ca SAAR tin in orbire gi robie, si nu be vreau binele ca sa se lu-mineze.

Acum vezi, daces ar vut voi Imparatul, n'ar vut putea el damijlociri Rumanilor ca s5. se lumineze, au, n'ar vut putea porunciSarbilor, ca sa. dea la scoall si din Rumani, ca sa poata fi Vladici.$i dintre ei, faiadca acesta e un neam asa mare ! Dara n'au voit ca.-ipa.rea mai bine sä fie Rumanii, si se bucura de ce ficeau Sarbii cuei, mai vartos, stiind ca neamul acesta a Lost candva, asa vestit, asastralucit si viteaz.

Dar& au vazut ca. Sarbii au o lege cu Muscalii si o limbs. Stiugi aceea ca, ca.nd au stricat militarii de lcingcl Murds, cari erau siSarbi dares si Rumani, acei militari mergand in tara muscaleasc&au Lost bine primiti acolo, si au capa.tat paimanturi, asa cat acumaBunt acolo sute de sate ruma,nesti si sarbesti. Afar& de aceea stiegi aceea ca Rumanii aceia cari s'au dus in tara muscaleasca in asabuna stare sunt acolo, cat sunt regimenturi intregi numai tot de Ru-mani. (: precum intr'o batae intre patru frati anume Nico aupicat trei, unul era gheneral, altul obester, al treilea maior 5i celmai tanar capitan toti la un reghement ruminesc de husari. Euinsumi am cunoscut mai multi ofiteri, dela reghementul acela, totiRumani, precum : Porta'rescu, Gligorascu, si altii si pe GheneralulKarseanu.

Afars de aste, si aceea stiau Imparatul si domnii ca totdeaunacand au Lost Rumanii goniti pentru lege, mai vartos in Ardeal, atunciMuscalii totdeauna fi ajutora, asa cat un. Vladic21 din Ardeal abia auisapat prin fuga, la Muscali, demoarte.

I) invrajbiti, (C. B,)

00*

c5.-i

sad"ii

www.dacoromanica.ro

356

Dara aste nuts destul. Au vazut ImparatuI gi aceea, ca Rumaniiisunt aga de asupriti In tarile lui, dar in tara muscaleasca sunt gi aufost Rumanii totdeauna mai luminati gi In diregatorii mari. Aga au fosttrei frati Magureanu: unul general gi consilier ; gi acuma este Sturzageneral gi consilier ; sunt altii Inca multi In tistii mari. Ce mai mult,--unii cari nu s'au putut ferici In tara asta au capatat In tara musca-leasca mari diregatorii gi mogii; iara. aici In toata Impara.tia nueste un Ruman ca sa aiba. mogie, adeca.' sa he domn pacuantesc,nici arhimandrit, nici vladica, nici vreun vitigpan sau numaibirau. Daces se afla.' unde gi unde cite un gpan sau notarag gi acelaInca numai pe ascuns gi nu se spune ca. este Ruman, ca altmintrelea1-ar scoate din tistie. Dara In tara muscaleasca gi acuma este un,Exarh, care-i mai mare peste mitropoliti. Numele lui Gavril, $i estenascut gi crescut In Ardeal, darn dupes ce s'au invatat, vazand casupt imparatia nemteasca gi supt Unguri nu este nici o fericire pen-tru Rumani, ci numai batjocura, caznire, rugine gi gonire, deci s'audus In tam muscaleasca gi multi ani sunt acuma decand s'a facut-vladica, apoi mitropolit gi mai in urnaa Exarh.

Toate nu sunt destul: Au vazut Imparatul gi asta ca Muscaliimai nainte de cativa ani au tinut multi vreme Moldova gineasca. supt stapanirea sa, gi In Serbia Inca. erau multi Muscali pevremea lui Cerni. Deci din toate partile erau Rumanii gi &Irbil a-proape cu Muscalii, de ce nu putea nici decal sa pars bine Impa-tiei, mai vartos pentru Sarbii cari sunt un neam cu Muscalii gi au.tot o limbs. Agadar pentru aceste pricini au Inceput Domnilor giImparatiei a pdrea rdu cd sun! Rumanii cu acuma au tnceputa socoti cum ar putea desparti pe Rumani de catre Sarbi Incaletedaces, nu-i poate uni.

Ca sa ajunga acesta scop sau sfargit, Intie au inceput in Ar-deal cu Rumanii. Intre toti cei ne uniti de acolo, nu au Lost niciuntil care sa fi Lost in stare de a cugeta despre lucrurile aceste cucat mai putin ins& de a lucra In treaba a Episcopiei sau a face cevapagire. Dara. Imparatul gi Domnii tarii au stat adins Intru aceea pesupt mama ca sa fie Ruman episcop, Insa. toate aga le-au Intocmit casa nu gtie ca. Imparatul le face astea ci ca cum le-ar face Rumaniigi aga capatara pe Moga.

$i judeca acum putintel: Imparatul a tinut gi Domnii demult, de sute de ani, ca. In Ardeal nu este nici un Sarb, ci numai tot-Rumani; gi totugi Vladicii se Lac tot Sarbi. Agadara oare dece n'au.stat mai nainte ca sa se faces episcop de Ruman, daci au dorit bi-nele Rumanilor. Poate zice cineva, precum zic gi Sarbii, pentru ca,-n'au Lost Rumanii vrednici, nici tnvatati. Adevarat, aga este!. Dark-dach. este Imparatul parinte tuturor asemenea, $i daces au vazut soar-tea cea trista, a Rumanilor, a fi parasiti, asupriti gi calcati de toate-

solga-

T.-Roma-

Stii

Sarbii:

www.dacoromanica.ro

357

-neamurile, de ce nu au facut mijlociri ca un parinte, ca gi betii Ru-niani s& poata fi partasi ai bunatatilor acestei imparatii, precum ladarea greutatilor ei sunt mai intie, saracii ! Pentru ce nu le-au facutmijlociri pentru ca sa se poati lumina si dintre ei, ca as-Uzi, mane sa-fie unii ca aceia vrednici de Episcopie si de alte diregatorii? D' acipoti cunoaste cat& dorire a avut lmparatul ca sa fie bine Rumani-lor intre Sarbi stint multime de ei, cari s'au facut Domni de pa-mant si au ajuns la mari diregatorii, da intre Rumanii adevaratinici unu nu vedem, pentru ca Sarbii i-au jafuit Si asuprit de oparte, Ungurii de alta gi asa din toate partile. Daces s'a luminatvr'un ficior de Ruman, atata 1-au jaluit, cat daces au Lost intre Sarbiau trebuit sa se sarbeasca, an sa is o fats de Sarb ca si nu moan'

.de foame, iara. Baca an Lost intre alte neamuri, atunci au trebuit samearga intr'alta. parte de tars si sa prodeasca, an trebuit sa-si leselegea ca sa poata ajunge la ceva ; (lac& nu alta incalete, atata 1-aunaajit cu toate mijlocirile si 1-au amagit, cat mai in urnia au Lostsilit ca sit se faces unit $i atunci or putut ajunge la ceva, daces nualtmintrelea prin insurare cu o unguroae sau nemtoae. Acum vezicare an Post totdeauna starea Rumanilor !

Asa darn Imparatul gi Domnii n'au vrut sa fie Rumanii vred-nici si luminati. Cum ar putea zice dares cineva ca au voit ei si fieepiscopi de Rumani precum zisara.' m mai sus ! ? sau O. se luminezeRumanii ? Da ! oare ce judeci ? pentru ce ar vut voi Imparatul sacapete Ardelenii episcop de Ruman precum zisaram mai in sus $itotusi nu vor sa se lumineze ? Ada-ti aminte ce zisei mai sus : 1) Casunt aproape Muscalii, cu care au o lege, si altele precum stn mai sus.2) Ca sa-i desparteasca de Sarbi, care nu numai au o lege cu Mus-calii ci $i o limb& $i sunt un neam. 3) Ca Sarbii au inceput a fi cuputere si sunt foarte luminati $i multi Domni dintre ei in mari di-regatorii, si macar ca ei nu sunt multi, si ca pans acum las& Impa-ratul si Domnii bucuros, ca sa Oita pe Rumani is orbire, totusi acumaan lust sama, ca Sarbii stint prea tari cu Rumanii la olalta; ca Sarbiistint cu putere luminata si stiu face cu Rumanii ce le place. Pentruaceea au voit s& desparta, pe Rumani de catre Sarbi prin Vladica.ruminesc.

Dar afar& de asta an socotit gi aceea Imparatia, ci pans nu sevor despiirti Rumanii de catre Sarbi, pani atuncea nu-i va puteauni (pentru ce voeste asa tare sa-i unease& vei auzi mai jos).

Din aste poti pricepe pentru ce an umblat Imparatia sa faces.Vlielica. de Ruman gi iar pentru ce nu au facut mijlociri sa se pro-copseasca dintre Rumani unii, ca sa fie astazi, mane, vrednici de-a ajutora fericirea Runaaailor ? Pricina e asta, daces va fi un episcop-Cu toata procopsirea, luminarea $i invatatura care pofteste starea lui,..atuncea nu va putea face Imparatia si popistasii dupes plicere cu. el.

!

www.dacoromanica.ro

358

Deci dace va fi un om scurt la minte, fare Invatatura mare, fare":duh, Ara iubire de fericirea neamului netreca..toare, pe unul ca acela

vor purta cum vor voi, II vor putea ameti, si asa vor ajunge sco-pul lor, adeca Rumanii vor fi si despartiti de Sarbi si nici nu voravea oamenii lor, cari sa-i poata ocarnaui, ci toate se vor face dupesvoia celor cari nu le va cere nici un bine.

Mai douAzeci de ani au fost vacanta Dieteza Ardealului si nici,unul nu s'au dat la scoall. Dar In 20 de ani nu ar vut putea crestealtii pentru o stare ca aceea, daces ar vut voi sa aiba oameni des-toinici ? Mai In urma. pusesera pe Moga Weidicci. Cu buns sama. nuputeau alege om mai bun de treaba lor decat pe el I Au in.vatat ca.-teva $coale, om bland, smerit sau mai bine sa.' zic fricos, neumblatIn lucruri, cu tin cuvant mai Intocmit spre aceea ca sa poata facecu el alenii Rumanilor toate dupa.' voea lor. Ce sa zicem mai mult,cand numai prin uniti si popistasi s'au facut Vladica.

Din ast1 poti pricepe toata curgerea lucrului, $i scopul ce auavut Imparatia. Socotesc ca nici unul nu este, cui sa nu fie cunoscutca decand s'au facut el, adeca Moga, Vladicii, multime de sate Intregis'au unit. Mai multe mi-ar Ii si greu a lnsira aici. Cum ca. prin elese gatesc si ceilalti sa se uneasca, Inca, e cunoscut. Numai stint multepricini pentru care nu voeste Imparatia $i Domnii a grabi tare. Des-tul le este sa fie cei mai mari si mai de frunte, prin care sa poata..purta multimea Incotro vreau, ca dace s'ar uni toti °data, ar trebuisa le faca scoale, sa dea sate VlAdicilor si plate preotilor gi ar fi,dupe gandul lor, Rumanii atunci prea fericiti; ce nu place lor. Dara,despre astea mai multe Intr'alt loc.

Dupes ce stii pricinile, pentru care au voit Impara.lia s& aiba-Rumanii In Ardeal vladica de Ruman nu trebue sa-ti spun, ca. totacele pricini au facut ca sa voiasca. Domnii si Imparatia, ca $i aicisa. fie cu vremea vladica de Rumen. Dar& cum s'au Intamplat aicisi cum In Ardeal este alts Intrebare. Despre Ardeal stii, acuma sa-vedem si aici:

In Ardeal Rind tot Rumani, iar nici tin Sarb si fiind Sarbiideparte de acolo, puteau face Domnii ce voeau tot supt numele Ru-manilor, pentruca Rumanii nu aveau atata cunostinta ca sa se poata.amesteca In lucrurile aste, au sa poata lua sama ce se face cu ei. Ca.ins* secretariul Consistoriumului care despre o parte duce lucrurile-bisericesti era unit, $i afara de aceea In slujba. Imparateasca. Afara."de aceea Mitropolitul fiind departe nu putea sti ce se intampla,precum voiau asa be Instiintau si nici nu-i prea slobod in urmase amestece prea adanc in lucrurile de acolo.

Third* altmintrelea au fost steirik qi treaba aici ; In locurile astede aici sunt $i Sarbi si se Intind peste Mures necurmat. Mark de-aceea curtea episcopeasca. totdeauna au fost alcatuita din Sarbi gig

ca

91

Si.

www.dacoromanica.ro

359

sarbiti si daces. n'au putut fi In toate locurile cele mai de frunte di-regatorii tot Sarbii, tiara tat s'au a flat cate un Sarb, sau an fostunii care aveau mueri sarbe, sau fetele for maritate dupes Sarbi ; siavand totdeauna cu Sarbii a lucra au fost Rumanii in mai mare In-telegere si mai dedati cu Sarbii. Pe 15.nga aceste mai cunoscuti cunaravurile si cu limba sarbeasca, pe cum si numele sarbe$ti la ceimai multi preoti. Asisderea in locurile cele dintie cum la Arad $iOradia totdeuna au fost protopopi sarbi precum $i titorii, m&car nu-mai un. Sarb d'ar vut ft in tot ora$ul ca si la Oradea. Deci aici nuse putea face pe supt mans Ara. stirea Rumanilor ca $i In Ardeal,cal astazi, mane, auzindu-se lucrul, indata s'ar vut intelege, ca. Ruma-nii nu stiu despre toate aste nemica, ci numai Domnii si Imparatiale-au fa.' cut toate.

Deci ca sa poati intocmi lucrul In taina, ce au trebuit sa Lica ?Domnii pamante$ti si cei de Varmege si cei de Camara, avand pri-lej cu unul sau altul intre Rumani, care era mai Incredintat, ziceau capentru aceea sunt Rumanii In asa rea stare, ca sunt tare asupriti deSarbi si nu i lasa sa se lumineze si iau multi bani pentru preotli sialtele asemenea. Aste sunt adevarate ; dares le stiau Rumanii $i far&povatuirea zisilor Domni. Insa cum au fost aste Intelese cat le stiidin cele mai din sus, atata ins& mai mult le vei intelege mai nainte.

Deci indemnand pe Rumani $i astazi si mane, multi si insu$iDomnii Vitispani, ca sa nu le fie frica, an Inceput Rumanii si ancerut vladica din Ruman. insusi Sarbii le da prilej spre aceea prinasuprirea for necuvioasa.

Nici un Ruman n'au a vut in cuget ca sa faca ceva rain Sarbi-lor, ci voiau sa aiba si ei ascultare despre dreptul sau, precum Dum-nezeu 1-au dat tot neamului. Voiau si ei ca sa nu fie calcati si de-

ci sa arate ca. $i ei sunt vrednici casi alte neamurt. lnsCra jungcind la dreptul for tot asa sa trciiascci cu Scirbii frateVe casi pan&aci, $i Inca mai bine, si sa fie mai tari la olalta decal pang aci spreapararea si intemeerea legii bisericii sale. Dares cat de tare s'au in-selat Sarbii insu$i cei mai marl a for ! Mara de aceea ca ziceau caRumanii cei de capetenie vreau uneasca pe ceilalti, Ii huleau $istrigau asupra Tor, Inca si cu puterea ii batjocoreau $i pedepseau.Intr'o vreme ajunsese cat toti cei ce stateasa mai cu deadinsul Inlucrul acesta erau foarte nacajiti si asupriti sub multe feluri de gre-sele care le baga

Sarbii erau despre o parte ca sa faca. asa cu Rumanii indemca cum prin aceea ar putea pe Rumani sa-i infricoseze dela

cererea Tor. Dar asijderea erau si Rumanii Indemnati si atatati pesupt mans ca sa. nu se lase. De unde trebuea sa, urmeze ca sa senasca o ura. vecinica. Intre Rumani $i Sarbi si despa.'rtindu-se unulpe a!tul sa." se manance, prin aceea sa slizbeascci ameuzdouil neamu-

faimati,

sa-i

nati,

i

www.dacoromanica.ro

360

rile $i legea, gi sa.-i calce cu totul s5.-i trag& incatro vor voi, sa.-iamageasca, gi daca nu vor putea aga, in urinal nacajandu-i cu putereasa i uneasca. Cand vei lua sama la unele numai, poti vedea toatecugetele Imparatiei gi a Domnilor. Numai din cele tie cunoscute -s'audat porunca. Imparateasca, ca mirenii sit due& tot insul darul preo-tului acasa cu randuiala, ca sa nu fie silt preotul a umbla dela casala casi ¢L altele ; a gijderea ca sa. nu fie slobod preotului a lua maimult pentru ingropaciune sau alte slujbe duhovnicesti decat ce estehotarit. Judeca acuma un de privesc cugetele domnilor din toate luc-ruriie lor. Notarii, spanii gi alti diregatori sau tisturi tot strigaincalete In dos. asupra preotilor ruma.nesti ca. trag mult dela oameni,si inteadevar preotii rumanestz aga stint negriti In ochii Rumanilorcat acuma mai bucuros dau ei banii pentru beutura gi multe lucrurirele, precum descantari gi vrajituri de tigane, decat 85. 13lateascapreotului pentru slujba Dumnezeeasca. Vezi intr'atata nebagare desama au ajuns preotii la cei mai multi si nepriceputi. Acuma ce auurmat din poruncile cele imparatesti ? Preotii tot nu capita birul,cagi nainte de aceea cu anii deplin, darn. Inca. platile lor cuvioase.Si la tine se va plange ? Inca se rad de ei gi le pare bine. Dar&daca. se Intampla de sere dela cineva mai mult sau numai atata catli se cuvine, atunci cu asprime dau Domnii ajutor, mirenii gi tistu-rile Inca mai tare-i indeamna ; va s& zica: ei vreau sa aduca pepreoti In aga stare ca sa nu poata trai si tine cinstea care li se cu-vine gi Ea nu poata da la invatatura poruncii lor, sau care Invatasa nu aiba voia la preot. Si aga ca sa nu fie preotii ramaaegtiluminati. Al 2-lea : vreau ca parandu-se preotii cu mirenii nain-tea tisturilor pentru bir si plates, &a se nasca ura Intre preoti gi mi-reni ea aga sa apuce tisturile gi .strainii toata puterea asupra Ru-manilor si poata duce incitro vor vrea si desparti dela legea sineamul

Judeca-le, frate, aste toate cu amaruntul, gi to vei degtepta (pe-tecand altele mule, necunoscute tie, cu trecerea).

Deci gi cu indemnarea pentru episcop de Ruman Inca au fost aga :Imparatul se arata gata spre implmirea cererii Rumanilor, zicand

ca. au drept ; data nici nu ar vut putea face altmintrelea, ca toateIndemnarile spuse s'au facut dupes voia lui, gi a Domnilor celor maimari, numai pe nevazute gi pe negtiute. Mai In urma dupes ce anlndelungat lucrul gi au vazut ca e destul de Incalcit, gi ca intruadevir Rumanii voesc sa. aiba vildica de Ruman, iara nu numaiunii dintre ei precum ziceau Sarbii, atunci aga au intocmit Imparatullucrul ca sa nu iasa nemica In sfargit, numai sa tines lucrul pe totiIn a$teptare, ca sa se inverguneze Rumanii asupra Sarbilor, silumea sa nu poata fi la olalta. Ca socotea : ca de vor capita IndataEpiscop, apoi iara vor trai bine si frategte la olalta. Drept aceea

sau.

pink -i

www.dacoromanica.ro

361

..asa au intocmit lucrurile ca deputatul Rumondor sa nu pofta veni delaViena. Intie 1-au amagit prin vorbe si 1-au inselat prin scrisori, maiin urma apoi toate cane i le-au inchis de a mai putea veni 'napoi,

zicea Imparatia : Ca aste vin dela Sarbi", ca doara l'orputea mania asupra Sa bilor. Dares el au zis ca Rumanii nu asteapta.dreptate dela Sarbi, ci dela Imparatul si nu Sa.rbii Ii strica lui, cinedreptatea Imparatului si a Ungurilor. Prin aceste, vazand Impa-ratul ca. In loc amageasca si sa-1 atate contra Sarbilor, Inca maitare II departeazi de catre sine, ca stie toate Inselaturile lui, si still' dcugetele Domnilor $i a Imparatiei, le va spune Rumanilor prin careImparatia perdea toata. nadejdea de a mai desparti pe Rumani decatre Sarbi ; asa, Inca. tare s'au socotit ca sa.-1 opreasca la Viena,ca tiindu-1 pe el acolo, lesne vor putea face cu Rumanii ce vor voi,i ei tot vor a vea na.dejde. Deci acuma au inceput Imparatia si mai

tare Inca a Intocmi toate asa, ca sa nu se sfarseasca lucrul Indatici indelungandu se multi vreme, atata sa inc5.1zeasca pe betii Ru-mani si sa.-i atate asupra Sarbilor, cat mai In urma ei singuri sa nustie de ce se tine, si asa sa faca cu ei cum vor voi.

Asadara, tinandu-1 pe el la Viena asta voiau sa faca, precut!"..au si facut cu cei nepriceputi. 1ntie nacajindu.1 pe el, cu toate mij-loacele, ziceau Rumanii aceia nu-s vrednici sa lucrezi pe tru el, au-sa mai faci vreun pas. Lases -i blestematii de ei, daces n'au grije detine ; mai bine primeste o diregatorie aici, ca cu buna sama Impara-tul iti va da indata si atunci traesti aici In pace si In tihneala dupespofta sufletului ; pa' cat sa fii intre miseii aceia nemultamitori". Decicu unele ca aceste voiau sa-1 insele, oprindu-i calea de a veni acasa.Despre alts parte ziceau aici catre Rumani ca sa nu mai aiba. grija-de deputatul lor, ca n'are nici un lucru acolo, numai Bede ski pe-trece". Altii ziceau ca au primit o diregatorie acolo. Cu unele caastea voiau sit insele si pe deputatul lor, gi pe Rumani, ca sa facaimparecherea si sa poata.' face Imparatia cu vladicia dupes placereca si In Ardeal. Ce mai mult, fratii Unguri si insusi Vulcan VIA dicalor Insela pe betii Rumani neuniti cu minciuni ca aste, viclene, numaidoara se vor lasa Rumanii de deputatul lor. Si toate astea pentrucadeputatul au luat sama ca Imparatia va sa insele pe Rumani,uneasca, sa. le strice privilegiile Bisericii si sa le strice neamul. $i_acuma vedea Imparatul ca cu nemica n'au putut sa-1 aduca spre aceeaca sa-si vanda sufletul si neamul sau si sa se lapede de lege.

Cum ca 5i Sa.rbii erau anligiti, se cunoaste destul din toate lu-crurile lor. Se cunoaste ca lor le zicea Imparatia ca deputatul Ru-,mandor este oprit la Viena, si altele mai multe, pentruca insusi Sa.r biinacajeau pe Rumani cu unele ca aste ; si ei nu luau sama ca Imparatiavrea ca asa sa intemeeze ura Intie ei. Ce mai mult, dintre Domniicei mai dintai. 5i excelenti purtau minciuni ca aste, ca doara mai tare

vor Invrajbi.

-$i ti

sa-1

:

sa -i

i

www.dacoromanica.ro

362

Si cu buns sama pans acolo au ajuns lucrul cat Rumanii ama-jiti fiind nu stiau ce sa mai faces,

Ca mai tare sa-i poata Inc& incalci nu nadejdea ca aceea ca vaface Imparatul oranduiala, ca Rumanii sa poata plati cheltuelelecute, iara au Inselat pe Rumani, $i mai in urma au dat porunca aspr&ca nici un ban sa. nu dea cineva pentru platirea cheltuelelor. Astaporunca Domnii mai vartos au facut, in numele Imparatului, ca agamai tare sa fie Rumanii nacajiti $i sa so zoteasca. ca. Sarbii suntpricing.

Vezi iubite ! cate mijlociri tehne intrebuinteaza Imparatia $iDomnii Tarii ca sa ajunga scopul lor, inseland pe betii Rumani prinIndelungarea lucrului, pe cum an facut In Ardeal.

Imparatia $i Domnii zic ca Rumanii n'au oameni vrednici deVladica. Da oareluat-au sama ca sa steaimparatia de aceea ca sa crease&

Intre Rumani tineri spre acel scop ? Dare ajuta imparatia sau Domniicu cevamijlociri pe Rumani ca sa se poata uniidintre ei incalete procopsi?Ajutoriul for este acesta: pe supt mans umbla cu tehne nacajind gi pe unulgi pe altul, atata cat sa fie stilt pe ascuns a se face unit, pe unii cuna."caz, pe altii cu Indulcire si a magire, pe altii prin curvie $i altelemulte. Apoi Baca s'au jurat ca vor face toate pecum vor zice ei, asapoate atuncea cineva sa-si agoniseasca vietuirea, iara altmintreleanu Ins& de aste mai mult intr'alt loc !

Acuma zice Imparatul ca Rumanii n'au oameni vrednici de v15.-numai ea sa. -i poata amagi st nacaji, ca doara vor cere mai in

urma vladica dintre cei uniti, au pe ascuns va face vreun unit vred-nic, de care nimenea sa nu $tie, $i cu vremea pe acela si le deaVladica. Daces ar fi Imparatul cu credinta gi cu dragoste catre Ru-mani, dece nu hotareste odata ceva In lucrul acesta, ca sa tie sa-racii Rumani de ce se tine. De aci se cunoaste cugetul lui cu Ru-manii ! Si pe Sarbi Ii basal& gi pe Rumani, pan& odata asa vor filucrurile intocmite cat va fi tarziu ! Vede acuma ca Vladicii suntbatrani $i astazi, mane, daces vor muri, atuncea socoteste ca va fimai bine a face dupes placerea sa decat acuma ; ca asa s'ar lua oa-menii In sama vazand ce an fa.cut intr'un loc, dares fiind mat multevladicii vacante, toti vor avea nadejde si toti vor cerca, si cu catmai lesne Ii va putea insela si Incalci atunci. Asta poti cunoagte gidin Diefeza VarFetului: acolo Inc. an Indemnat oamenii, si ce au ur-mat ? Pe aceia inca-i va indelunga, ca gi pe esti dela Arad, pa.n& vamuri cel dela Timisoara, apoi atunci ca toti Rumanii sa steaceara Vladici de Ruman. Si ce socoti ca va urma d'acolea ? Da dacesnu este om vrednic Intre Rumani precum zice Imparatul ca safie Vladica la Arad, de unde va da atunci multi la mai multe vladicii,mai vartos ca nici un prilej n'au Rumanii sau ajutor sa invete. Daeu qtiu bine ca indata va gasi atunci Imparatul destui ; da ce fel de

fa-

gi

gi

gi sa.

www.dacoromanica.ro

363

oameni ? De aceia cu care va putea face ce-i va placea, adec& aumagari $i nepriceputi si care nu vor avea nici o ravnire pentru fo-losul neamului si a legii, au va aduce din Ardeal care i-au gatit sprestricarea legii, ($i aceea mai lesne se poate intampla), ca pe ArdeleniIi ajuta Imparatia, (darn cum ?). In tot anul trimete Moga unul andoi copii la bogoslovie nemteasca.., $i daca ar trimete Imparatul acipe Moga, pe cum se qi aude ca va veni aci sa fie vladica, atunci InArdeal va avea cati ii place nu uniti ci popista$i.

Dar& nici aste Inca nu sunt cele adevarate cum ca ce voesteImparatul cu Rumanii prin Indelungarea pomenita. Daca vor fi toateDietezele sau Hierarhiile vacante, atunci va sa ia toate nainte. YeRumani ii insall pe supt maul cu asta ca atunci vor capata Mitro-polit de Raman deschilinit de a Sarbilor. Saracii de Rumanii cumsunt Inselati l Ei nu sunt In stare si capete un Vladical de Ruman$i pot fi a$a orbi ca sa creaza Imparatiei ca ea vrea pentru binelefor sa le faces nadejde de Mitropolit de Ruman? Sa-i desparteascade Sarbi numai, este voia Imparatiei, da nu sa le faces for bine. Le-geal Legea este ghimpul in ochii Imparatului $i a tuturor popistasi-lor ; pentru asta vreau ei sa desparteasca. pe Rumani de catreca mai curand sa o poata. calca. Daca i-ar trage ()data pana.' acolocat toate eparhiile zise sa fie vacante, atunci vor $ti ei zice pre-cum au mai zis Imparatul : Mergeti la Oradea la Vulcan si cereti deacolo Vladici, ca voi n'aveti oameni", $i. asa cred cu buns sa ma cavor capata Rumanii $i Mitropolit de Ruman, adeca la Oradea-Maresa fie. Vezi iubite, cum sunt inselati Rumanii ? $1 aceia Inca cei decapetenie dintre ei

Aceste insa mai bine le poti cunoaste d'acolea : oare este voiaImparatiei $i a Domnilor sa se lumineze Rumanii? Tot dau la porunci$i tot nu urmeazi nimica. Da pentru ce ? Cal tisturile cele mai mici1napied.eca cu toata puterea pe supt mama. Da cum I a piedeca eifares temere, daca, n'ar fi invatati pe supt man& sa faces a$a!!? Po-runcile se dau anume numai ca sa socoteasca betii Rumani ca suntaevea, darn cei ce le dau, aceia $tiu pe supt mana si le faces nefo-lositoare.

Ca sa intelegeti aceste mai bine, ia sama numai la cele ce s'auIntamplat la Comisie: vazand intai ca In mare bucurie si durere spu-neau Rumanii $i preotii patimile for starea trista In care se afla,apoi au venit porunca ea sa nu cerceteze toate cele cu amanuntul,se invata Rumanii prea cu ravnire spre binele for ; alta, s'au doveditfoarte multe mari nedreptati care s'au facut prin unii Protopopi

altii dela Curtea Episcopeasca si cu toate acestea ei Inca traesamai bine acuma $i mai multe nelegiuri, spurcaciuni $i asupriri facdecat Inainte de aceea. Oare pentru ce daca este Imparatul drept si voe$tebinele Rumanilor? Cei mai multi preoti sunt Sarbi, darn cu adevar

!

ca

6arbi,

si

gisi

www.dacoromanica.ro

364

unii nu sunt vrednici sa vaza lumina soarelui. ca aceia $iacuma fiind in diregatorii spurca legea si sunt numai spre ocara o-menirii si a bisericii noastre. Se vede ca. Imparatul se bucura de aste :1) ca mai tare sa. fie Rumanii calcati, al 2-lea) sa se nasca ura intreei catre Preotimea si biserica lor. Dara aste nu arata nici cleatdragostea parinteasca, care ar trebui sa aiba un Imparat catre totifiii s.ii.

Vezi dares din toati indelungarea asta cu inselaciuni cuprinsace poate urma $i ce vneste prin aceea adeca incalceasca atata,cat sa fie vieata amara multora $i mai in urma sa fie gata spretoate numai sa poata. °data scapa de necaz. Apoi pe cei mai de fruntesa i uniasca Incest $i pe supt mama, $i prin aceea sa. faces toate ce leva fi voia cu Rumanii.

para va zice cineva : Pentru ce ar voi Imparatul $i Domnii asatare ca sa uniasca. pe Rumani?

Cei ce sunt gata spre unire si amagiti zic : ca Imparatul vreabinele Rumanilor prin aceea $i cal unirii triesc mai bine, sunt maivazuti $i mai mult pot ferici neamul Acuma sa intrebam pe until caacela adapat sau inveninat cu Duhul unirii, care o doresc Domnii

Imparatul asa tare si care e atata de proslavita ; sa intrebam zic :cat folos au tras Rumanii prin unire $i in ce sta.' folosul acela ?

Intreaba1 rogu-te pe unul ca acela sa tie spun& cati Rumanicunoa$te in vreo diregatorie mare I Cali Rumani uniti curioa$te indiregatorii mai marl, ci $i in aste mai mici, precum la Varmegii ?Cati la ora$e mai mari, birae sau sub-notari ? Intreaba.-1 sa-ti spuni :este in toata Cara ungureasca sau $i in Ardeal numai un Raman unitcare sa lie Domn pamantenesc, care sa poata face cinste neamuluirumbles° fie spre ajutor ? Nici unul nu-ti poate spune. Agadares 4n ce sta. binele acela care face Impa..ratia, Rumanilor, prin unire ?Inainte de aceea, pans erau tot Rumanii neuniti in Varmegia Bihariisau a Orazii, se aflau dintre Rumani $i Vitispani, dares intreaba-iacuma, de ca.nd s'au facut uniti, afla-se, Incalate, numai un

dintre ei ? Spune-mi dares ce au ca$tigat neamul rumanesc prinunire ? $i ce poate sa castige d'aci inainte ; au ai vazut dintre einegutatori marl, au mesteri de ceva mai de frunte ?

La aste va zice cineva : E 1 da Vladicii cei uniti traesc bine,ei stint in mare cinste $i au mult venit pe an. Preotii lor Inca capita.plata, pe an si sunt mai invalati dealt cei neuniti. Adevarat ca via-dicii cei uniti au cu ce trai ; dares fericirea neamului nu sta in avutiaa unui, doi sau trei oameni. Lan& mai incolo cauta sa vezi cum trAesccanonicii lor din 5 sau 600 florinti. Intreaba. care preot neunit vaschimba cu canonicii lor. haat pentru plata preotilor uniti, bine ca_au unii 50-60 pan& la 100 fl. ; dares aceasta este pentru aceea caunii ca aceia sunt in asa rele locuri gi asa de putinei oameni au cat

Si unii

sa-i

$i

gi si-i

solga-birau

www.dacoromanica.ro

365

n'ar putea trai nici decat, mai vartos ca la ei numai un popes trebuesa fie la un sat. Iara pentru invatatura tor, nu crede ca. voegte Impa-ratia sa.' se linnineze ; toata invatatura for este ca gtiu vorbi ungu-regte gi doara ceva, unii, latinegte.

Dupes ce le-ai cumpa."nat toate acestea cu amaruntul, spune -mi careeste binele acela care face Imparatul cu neamul rumanesc prin unire ?

Dara este o luare aminte aci, care nu o pot trece cu tacerea ILa asta to rog, iubite, sa. fii cu toata luarea aminte. Poate sa zicacineva ca nu este adevarat aceea ca nu se afla dintre uniti care sa.fi ajuns la unele diregatorii ; ci Inca. sunt multi ca aceia Ia toatepartile. Bine, zice acela care graegte toate astea gi adevarat aga este.Si eu Inca. zic mai mult, adeca nu numai ca se afla multi RumaniIncoace gi Incolo, care sunt cu tisturi, ci Inca. altii care se trag dinvita. de Ruman sunt mai multi In diregatorii mari. Dara tocmai astaeste stricarea gi pierderea noastra.' gi cu aceea n'au dovedit Inca nemicapentru folosul, sau bunatatea unirei, acela care zice ca sunt multi u-niti In diregatorii sau tistii.

Rumanii dintre aceia uniti, toti care Invata gi se procopsesc,sau invata numai megteguguri, In ce data s'au desbracat de haina ceastramoseasca a neamului rumanesc, adeca. din suman, gi au Imbra,catvreo tundra sau plundra. de postav, Rumanii aceia dintre uniti zictoti afara daces va careva sal se faces preot indata parasescbiserica rumaneasca se duc numai In satul sau orasul cel mai dintie,nu numai parasesc biserica rumaneasca units ci se leapada cu totulde legea sa, gi zicand sau fiind Invatat din copilarie until ca acelaca. legea lui e tot una cu cea popistageasca, aga nici nu va sa gtiede biserica sa cea rumaneasca ci fuge de ea si se duce la cea popis-tageasca. De unde asta urmeaza ca el sa nu fie mai mult drept socotit-Ruman, gi aga lepadandu-se de lege, se leapada de sangele sau celdulce gi de neam, gi Incet, Incet aga se preface sangele lui, naravullui gi sufletul lui cat In urma, ei Inaintea celor care-1 gtiu gi-1 cunoscdin nagtere gi din pruncie Inca de unde se trage, se ta..gaduegte, cutoata obraznicia, de catre Rumani. Dara. unul ca acela caruia nuifrica de Dumnezeu a se lepada de legea sa, de parintii care 1-au cres-cut gi de sangele sau, oare poate avea unul ca acela atata suflet casa-1 doara inima de nefericirea betilor Rumani ? Oare doregte acelasa vietuiasca Intre Rumani gi pentru binele for ? Trieste acolo unde-nu-1 gtiu nici Insugi Rumanii ca e Ruman, ca. se rugineaza In sufletulsau 'de ei. Dara. ca sa vietuiasca precum an randuit Dumnezeu tre-bue sa se Insoare ; gi unde ai vazut un Ruman unit sa iee o Rumana.Dara acela ce va face care se leapada nu numai de Rumani, ci eide Biserica for ? Unul is o Unguroae, altul o Nemtoae gi aga maiIncolo. Spune-mi acuma ce vor fi pruncii acelora, cand nici muierealui, nici altcineva nu gtr.e ca el e Ruman ? Ce mai mult, unii se fac

www.dacoromanica.ro

366

ca cum nici n'ar $ti rumane$te ; oare pruncii acestora fi-vor Rumani,cand pe par nti totdeauna and a vorbi rau de Rumani $i ai batjocoricu alti straini dimpreuna, pe cum e datina sau obiceiul tuturor ?

Acuma poti judeca folosul care aduce Unirea Rumanilor, gi cebine le voesc Domnii $i Imparatia prin. aceea : acieca prostii dintreRumani sa ramana tot a$a, sau cea mai mare parte; $i numai uniisa se foloseasca, prin care Imparatia pe ascuns s& poata.' ajunge sco-pul sau. Iara cati se vor mai lumina ceva, au vor inva.ta me$te$uguridintre cei uniti, au daca 4i vor uni pe toti, apoi pe aceia tragala legea popistavasca gi sa-i faca Unguri $i Nemti. Si dupes ce vorlua incet tot ce e de frunte Intre Rumani, saracimea sa ramana totYn starea In care au Lost $i pana acuma, pang odata vor lua samaca toti Rumanii s'au facut Unguri $i Nemti. Vezi iubite Ruman,aste sunt mijloacele de a stange neamul rumanesc, lncet, incet.

Multe pilde de sute de ani Incoace ti-a$i putea aduce spre do-vedirea gi adeverirea acestui lucru. Cauta in Ardeal pe toate fami-bile cele mari, g ofi, baroni $i neme$i sau nobili, sunt .tot de vitade Ruman. Da ce s'au folosit neamul rumanesc prin aceea ? Acumanici nu vor sa $tie de Rumanii $i unii ca aceia sunt aleanii cei maimari ai Rumanilor, ei pentru ce ? Pentruca stramo$ii lor s'au facutpopistasi sau calvini $i prin aceea s'au facut Unguri. Dar& $i aiciIn tara ungureasca ti-a$i putea numi multime de sate ungure$ti, depopista$i sau calvini, care tot de Rumani sunt, da fiindca s'au lepa-clat de lege, prin aceea s'au lepadat $i de neam. Si acuma ei suntUngurii cei mai slaninosi $i un$i $i nici un cuvant nu $tiu ruma.-neste, nici nu vreau sa spun& care stiu, ca numai inainte de vreoslit& de ani stramosii for erau Rumani. Vezi darn iubite Rumane ceface legea si. cum poate sa se stinga neamul dupes planul Domnilor*i a Imparatiei. Deci vei Intelege de ce Imparatia cu Vladicia in-tarziaza. $i de ce nu se fac randueli ca sä. se lumineze $i Rumaniicu cuviinta ca alte legi.

Inca. voiu 8a to fac, iubite, luator de sama la un lucru mic Invedere, dares foarte mare In sine. Stii bine ca. In partite aste aiciinainte de aceea numai Rumani $i Sarbi erau. Dupes ce au scos Turciide aci s'au fcicut multe sate mud. Cerceteaza bine $i vei intelege, peunde au fost sate rumanesti acuma sunt sate nemte$ti, ca incet, incetau gonit pe Rumani la pciduri Si la munfi, cc; curateasca locurilede spini dacci le trebue. Intr'altele locuri au luat pamanturile cele maibune $i le-au dat Ia Unguri $i la Tauti. Ia sama bine Ia satele celemai bune, mai vartos In partea Murcifului de catre Arad, $i vei pu-tea descoperi multe lucruri mici dares care sunt vrednice. A$ijdereagi In Banat in uncle locuri. Nu voesc s& zic Lipova, Jula, Pecica,Varfetul in altele multe, unde mai Inainte de aceea nu erau Nemtisau Unguri $i acuma ei au locurile pamanturile cele mai bune,

gi5i

sa-si

www.dacoromanica.ro

X67

pentruca acolo s'au inceput lucrul acesta mai de demult. Dar& iasama la alte sate unde nici pomenire n'au fort de alte legi. Stii canotariul, Spanul, Domnul PAmantului si altii sunt popistasi. Deci atataumbla.' pang. capita.' cumva pe unul din legea si neamul lor; dupesaceea fac ce fac, cat acusi vin, isi cumpara o cases apoi si pamant.Nu trece mult, numai vezi ca se face jurat, dupes aceea birau sauchinez. Negresit ca unul ca acela ramane mai multi ani birau. Dar&el stie cu notariul dimpreuna cum sa mai traga. si pe altii de ai lorla satul acela ; de unde urmeaza ca cum sunt ease sapte case, ei autoatg. directoria satului. Celelalte be vei intelege arareori vei vedea-sa. se puny un sat rumanesc mai de frunte la Regula ; numai asteapta.'pang. ce sunt cateva case de alta.' lege, si si atunci Imparatia, Bise-rica si Rumanii trebue sa le faces scoala si satul sa plateasca (las-calul lor. Atuncea vin si altii mai multi, incet, incet si fac cale dupesregard, si abea trec 10-20 de ani, n'ai ce mai cauta sat si birau si.gazda cu paminturi de Rumen. Ia sama bine ca nu este sat ruma-nesc mai bun unde sa. nu vim& acuma In tot anul unul sau doi dealte neamuri; cauta peste cativa ani ce vei vedea. Cauta.' si vei ve-dea In judetul Craseului si intre militarii, parohie popistaseasca, caresta. din 30-40 de sate rumanesti si sarbesti una numai cate o casespopistaseasca intealtele cate o sluga sau slujnica si aceea numai unit&se afla. Dar& nemica nu lases Imparatia ca prin unii ca aceia sa. seinmulteasca legea popista'seasca pentru inmultirea neamulai nemtesci ungure3c. Multi uniti se afla si'ncoace se'nsoara si se ma-

rita. cu neuniti ei neunite, fiindca. nu-i stie nimenea. Dara stiu aceea-popistasiA, si lases numai sa.' se inmulteasca pe supt mama. Apoi daude stire si in urma.' vedem ca cu sila Ii ia dela biserica lor dart.cand s'au inmultit cu prunci si cu nepoti, si astea toate cu un cu-vant acolo, ca incet sa. se verse Rumanii In alte neamuri, sau sa fietoti supusi si robi Nemtilor si Ungurilor.

Din aste putusi cunoaste cugetul si mijloacele Imparaiei, Msg.'multe altele inca sunt, care sunt incopcete cu acestea. Ci nu be potspune toate. Iara fiindca de multe on am graft despre legea popista-seasca si la Inceput am zis, ca legea asta a Imparatului asa invatg.pe toti cari sunt In. ea, ca. afara de aceea alta nu este adevarata silui D-zeu placuta. Deci este de lips& sa - #i area ce este legea asta po-pistafeasca, altmintrelea catolica, In ce se cuprinde, ce invata, si cesunt oamenii cari botezati In ea, au cum sunt, si ce intrebuinteaza.

Precum tin ei, ca. numai legea catholic& sau popistiseasca e a-devirati, asa in si cred si aceea ca numai in aceea si prin aceeapoate cineva O. se mantuiasca, jar& afara de aceea nu este nici omantuire, ca cum Dumnezeu numai pentru popistasi ar vut zidi lu-rnea si ar vut randui Imparatia Ceriului. Cele ce sunt ale lui D-zeusa be la.sam vointei Lui cei ceresti gi Intelepciunei cei necovarsita si

si'ncolo,

www.dacoromanica.ro

368

induraciunei Lui cei nemArginita. Noi sa ne indestuldm a ne sili ca.sa putem implini poruncile cele D-zeesti pre cum ne invata SantaScripturA gi Santa Evanghelie. CA intr'adevAr legea noastrd cres-tineasca nu ne invata sa. osandim pe altii, care nu cred ca gi noi, giBA iubim pe tot omul drept ca pe noi insine : mai ineolo s& laisdm luiD-zeu judecata despre credinta unuia gi altuia. Dard pe cum zisei,altmintrelea invat& legea popistaseasca, ea cum Domnul Is. Hr. le. arvut da lor puterea aceea sa judece pe altii gi sa-i sileascd la credintalor, ca ses se poata mantui. Adeca, ca, cum ca le-ar porunci ca ei cusila inca, mantuiasca." pe ceilalti. Lucrul lui D-zeu e a hotiricdruia credinta e adevdrati gi care se va mantui.

Dar& popistasii altmintrelea cred gi lucreaza. Dupes cum zic eica nimenea nu se va mantui daces nu e popistas, asa gi luereazd intoate pasirile lor. Adeca.' nu Iasi nici decum sa se fericeascd cinevaintre ei, deed este de altA lege.

Nu to minuna iubite de aste ce zic, unde vezi ca multi au ajunsin stare buns intre popistasi, fiind de alts. lege. Dar& cautes la aceiacu ate greutAti se lupta deapururea gi vei vedea ca.' unii ca aceia,totdeuna sunt cu acei popistasi intr'o treapta gi intr'o stare, care artrebui gi de 20 de on sa. fie mai inapoi gi mai jos, dup.& vredniciaei harnicia lor. Apoi is aminte gi asta ca nu poti impiedeca mijlocirisuptiri, pentru ca cei de alts lege sunt multi gi doer& mai multi de-cat popistasii, asa nu pot face toate ce ar voi, ca tot neamul gi toateslegea are dreptul sau dela D-zeu care se cuvine tot omului pe pamantunuia ca altuia, gi iara dreptul care 1-au capitat sau prin arme sauprin alte slujbe care face tarii. Spre pildd, Calvinii gi Luteranii andrepturile lor in Cara asta, care le-au scos cu puterea armelor gi prinmulti varsare de singe dela popistasi. Asijderea Rumanii gi Sarbiiau drepturile lor gi mai de demult, dares mai vartos de cand ei, cusangele lor, prin arme, au tutit partite aste de Turci gi mai multau ajutat de i-au scos de aici. Drepturile aste gi unor gi altor dausigurinta tuturor pentru legea gi bisericile lor, mosiile sau avutiile lor,,pentru ocarmuirea lucrurilor lor cele bisericesti, pentru ca s& poata.' fi inliniste la toate casei sale, adeca la mestegugd, negutatorie sau plugArit.Lor-apoi be di sigurint& ca li se va face dreptate in toate trebile lor,.asijderea, ca dupd vrednicia lor gi dupd multimea lor gi ei vor fipartasi bunurilor cetatenesti, adeca acelor bunat5.ti cari purcedvietuirea la olaltd intr'o sotietate sau Tara.. Acest fel de bundtatisunt direpte direga.toriile pentru a face judecata 5i altele multe. Cavezi, daces ar fi judecatorii gi poruncitorii tot popistasi, trebue sa se-team& celelalte legi, ces fiind in judecata cu un popistas, biraul gi ju-clecatoriul Ina fiind toti popistagi ii pot face nedreptate gi spanul,ei juratul gi solgibirdul de legea popista.seasca. $i un Calvin sau Lu-teran are judecata cu un popistas despre un lucru care se atinge 5i

sa-i

din,

www.dacoromanica.ro

'c.69

de biserica sau legea unuia sau altuia ; oare cum poate nidAjdui elca judecatorii aceia i- or face dreptate In lucrul acesta ? Deci tnrdrepturile cele mai sus zise si aceea se cuprinde gi se intelege, cadupes multimea poporului atatia si fie judecitori din toati legea, a-dee& tisturi, ca atunci numai poate fi pa..rtag tot insul bunitatiiaceea, adea dreptatii. Zisii ca aga trebue sa fie gi poruncitorii dupesmirimea poporului de asta, au de cea lege. Ca vezi data vor fi po-runcitori tot de alts lege decat ce sunt o mare parte de ascultitorisau supusi, atunci iari nu se pot fieste pa.rtisi de toate bunitatile.Spre pilda daces sunt tntr'un sat de 2 legi, darn popistagii sunt maimulti, iari de cea lege mai putini gi and trebue si dea atane,prinde notariul, cu porunca celor mai mari, mai multi din asta legecleat din cealalti de popistagi ; sau la lucrurile cele mai grele, sauand e mai scumpi vremea, adeci a lucrului, trimite gpanul tot deceia ce nu-s popistasi. Oare potu-se socoti a fi atunci asemenea pirtasibunita..tilor cetatenesti ? Ba nici decit ! Si asa, se Intelege de neamulIntreg si de lege, ci daces te va asupri un tist de alta' lege si neamgi ceilalti diregitori Inca vor fi tot de acea lege si neam, nici nus'or uita Ia tine and te vei plinge pentru amarul tau, sau nedrep-tatea tie falcuta g. c.

Vezi dares, dreptitile astea sunt si trebue si fie sfinte, ca d'a-colo atarna fericirea unui neam sau a unei legi. Dar& un lucru sfantca aceasta care cu sangele s'au autat si cu sudoarea de toata ziinci si acum cu varsare de singe se castigi ; un drept ca acela santzic, trebue omul Intotdeuna gi cu viata Inca sa.-1 pastreze gi si-1 tu-teasci, a mai lesne este a-1 pazi daces 11 are, decit a-1 castiga deisnou. Ia sama numai iubite, cu cata pazi se silesc calvinii si lute-ranii a tine drepturile for de sute de ani, si aceia dela eel mai micpima la eel mai mare. Ia sama cat se silesc ca si fie preotii gi das-alii Invitati gi cum Ii cinstesc. Da pentru ce ? Ca si-i Intrebe cetrebue sa faces si si is sama de drepturile legii tor, fiindca plugariulnu poate lua sama la toate aste si totdeuna. Apoi ca sa Invete prunciica din copilairie sa tie apira drepturile legii sale gi sa le tie cinsti.In urmi dintre unii ca aceia cu talanti mai mare sa poata fi In di-regatorii gi asa gtiind unul ca acela ca prin ei au ajuns si s'au fa.cutvrednici totdeuna sa. caute binele legii a fratilor si a neamului, iaranu numai binele si folosul sau.

Judea acum, cum s'ar putea cineva atinge de drepturile unuineam ca acela sau a unei legi In care toti fratii cupringi sunt cu uasuflet gi cu o credinti la apararea dreptitii sale ? Oare unii ca a-ceia n'ar fi gata si cu viata Inca spre tutirea legii si a neamului sau ?

Din asta poti cunoaste destul, ci Impiratul gi popistagii nu potface dupes voia for cu celelalte legi, numai pe ascuns, Incet gi cu In-selaciuni ; ca." altmintrelea ar putea fi urmirile triste.


370

Dar& afara de aste, Inca sunt altele multe. D zeu an zidit pe omdaps tipul gi asemanarea sa, gi an dat unuia ca gi altuia, sau unuineam ca gi altuia dreptul ca sa traiasca pe pama.ntul acesta gi sa sehraneasca.' cu sudoarea sa. Dara ca sa poata tra.' oamenii bine, anranduit : unul sa fie plugar, altul pescar, altul rotar, altul fierar, altulzidar, altul cismag, altul catana. ca sa pazeasca sa nu vina fiarele,sau oamenii raj, sau dugmanii sau alte nenumarate. .Agijderea fiindca.gi oamenii au de multe on Intre sine certuri sau nenorociri pentrumulte lucruri, deci ca sa nu omoare cel mai tare pe eel mai slab, auranduit D-zeu prin Intelepciunea care au dat omului prin Duhul Sfant,ca ei sa-gi aleagi judecatori gi altii mai mari diregatori pans la im-parati, cari sa fie detori a sluji pentru fericirea tuturora gi pentrudreptate ; /Elsa oamenii sa fie detori a ca.gtiga pe acegti diregatori cuhrana vietii gi cu toate cele de lips& dupa cuviinta, ca ei sa. nu albaalt gand cleat de fericirea tuturor, de pilda plugariul der dijma, cade acolea sa traiasca Imparatul, diregatorii, preotii gi catanele ; meg-terul plategte cu banii gi aga mai departe. Deci D-zeu a randuit caneamurile sa.gi aleaga diregatorii, preotii gi peste toti mai mare Im-paratul. Aga dara nu sunt oamenii ziditi pentru imparati gi direga-tori, ci Imparatii sunt alegi pentru oameni. Aceia oameni cari vie-tuesc Intr'o tars gi supt un imparat sau o stapanire, se zice ca vie-tuesc Intr'un stat sau fac la olalta un stat (altmintrelea se zice o Im-paralie).

Omul zidit dupa tipul gi asemanarea lui D-zeu gi luminat fiindprin Duhul Sant au ajuns Incet la asta. stare In care se afla.'. Decidupa firea gi zidirea lui D zeu, nici un om nu are mai mare drept de-cat altul, ca. vezi Imparatul e mai mare, gi trebue sa fie ceilalti su-pugi gi ascultatori ca ei 1-au ales gi i-au dat puterea ca sa se grijeascisai faces fericiti ; deci el are drept a le porunci. Darer gi el are de-torintele sale catre tot insul, gi daca nu Implinegte detorintele atuncinici oamenii n'au detorinta. sa-I asculte, ca ei pentru aceea i-au datputere mai mare, ca sa poata Implini detorintele acelea spre fericireaneamurilor. Darer daca nu le implinegte, Incetata gi detorinta came-nilor ; ca gtiu ce zice Domnul Is. Hr. : Da. lui D-zeu ce e a lui D-zeu,

Imparatului ce este a Imparatului". Va sa. zica ceea ce nu este aImparatului, aceea n'ai detorinta." sa dai lui : abunloara sudoarea tanu e a Imparatului gi a Domnilor, ca ei sa aiba peste masura, iar tunemica, ca gi tu trebue sa traegti gi Dumnezeu nu te-a zidit ca tu safii robul Imparatului sau a Domnilor gi nu egti zidit pentru Imparatulsau pentru ei pe lumea asta, ci el este ales ca sa, nu is nimenea ceeace nu se cuvine dela tine, gi ca sa.-ti faci dreptate. Agijderea legeaci Biserica ta nu este a Imparatului, ci a lui zeu gi a ta. Deci n'areImparatul nici un drept deplin In cugetul tau, In legea sau in Bisericata, daca. nu faci nimarui nici un ra."u gi Implinegti detorintele tale, dara.

si

:

www.dacoromanica.ro

371

'Inca cu atata mai putin ca sa-ti vergi sangele tau pentru el atuncicand se sileste sa apere legea to si sa o strice si cu totul sa te calce,sau fiecare alt diregator sau Domn, gi dom.& tocmai improtiva ace-lora care pentru tine si pentru apararea legii tale si a drepturilortale se nevoesc.

Ins& in satul care, zisem, are direga..toriul sau judecatoriul maimare putere, fiindca toti s'au invoit si 1-au ales judecator gi i-au datputere, dar nu detorinta ca 8a faca bine sa pazeasca. legile si sa Lc&dreptate. Abunaoara. pe cum sau to alegi birau sau cnez gi ascultiporuncile ; da el e detor sa fa ca dreptate gi daca vede ca va unul

mearga sa fure dela altul sau sa ia cu sila, e detor Indata s5. Lc&cranduiala ca pe unul ca ace la sa--1 prinda, si altele multe. Deci biraulsau chinezul este mai inainte gi are mai mare putere decal alt satean sipoate s. pedepseasc5. pe alt satean, da pentru aceea n'are mai multdrept decat alt satean, nici n'are drept sa ia al tau sau sa traga delatine, au s& te mane sa lucrezi pe sama lui In cinste, au sa te batjo-.coreasca ; ca. nu 1-ai ales, au satul, pentru aceea, ci ca sa facadreptate si sa grijeasca de binele satului. Si asa merge cu toti, cunotariul, gpanul, solg5.biraul, vitespanul gi 1nsusi cu Imparatul pe cumfu zis mai sus.

Pe cum vorbii aci despre un om sau un sat, asa trebue sa bate-legi despre un neam 1ntreg sau despre o lege.

Daca. are dara tot omul dreptul acela sa vietuiasca. pe lumeaasta si din dreapta agonisire a sudoarei sale, deci nu poate nimeneasa opreasca pe cineva dela agonisirea dreapta au sa-i rapeasca ceeace a agonisit, ca 1nsusi dobitocul apara hrana sa gi cu moartea, daraomul sau un neam intreg, sau o lege ? Asa dara daca se sarguestecineve mai tare si are mai mult, nu poate cineva sa i-1 ia, macar deeste de aka lege.'

Deci nici popistasii sau Imparatul nu pot lua dela altul, au aImpiedeca pe cei de alt.& lege, ca s& nu fie in bun& stare sau sa nu-siagoniseasca, ca atunci ar lucra in.vederat improtiva a toate dreptu-rilor omenesti gi dumnezeesti.

Mara d'aceea, impara.tia are lips& de oameni cari sa lucreze,sa dea bir si s& slujeasci in forspont, urbarie, in arme gi altele a-semenea, ca abunaoara daca i-ar goni pe ei de alts lege, pe cum erasupt Maria Therezia, pe cum au fugit atunci In tara musc5.1easca giIn tara rumaneasca asa ar face si acuma gi ce ar fi atuncea de lo-curile cele multe care le locuesc acuma alte legi ! Ce va fi In urma.and se vor inmultii Nemtii gi Ungurii aicea, aceea este alts tntam-plare; au ce ar Li daca ar face cu calvinii si cu luteranii acuma casi inainte de aceea gi ei s'ar ridica apoi asupra popistasilor sau almparatiei cu arme ca gi atunci. Vezi pentru unele ca aste nu potpopistasii sau Imparatia sa goneasca sau sa asupreasca asa de fat&

t4

sa

www.dacoromanica.ro

372

pe celelalte legi, mai ales cum au fost bata.ile aste multe, unde due-manul era in tares si trebuea multime de catane.

Deci pentru aceea au inceput acuma lucrurile aste sau asuprelile-a se face cu Intelepciune sau cu inselaciune pe supt mama, ca sa nu'-is oamenii asa toti bine sama, ca mai lesne sa poata ajunge imparatia scopul sau, adeca ca sa.-i popistaseasca pe toti.

Adevarat este asa dares, ca multi se afla si de alta legeaunt in stare buns si insusi 4n diregatorii mai maxi unii, Inca sunt-cari capa.ta mosii sau sate, dares pentru asta Inca sa nu socotesti ca-legea despre care grail mai Inainte adeca popista.'seasca, sau oamenii_cari aunt botezati In ea si Imparatia nu umbla si lucreaza pe cum ii-invata. acea lege, adeca cum ca.' nu poate fi mantuire pentru aceia,cari nu cred Intr'insa. Toate pasirile gi mestesugirile for acolo privesc,-ca sa fie siliti cei de alts lege, an a cunoaste ca legea popistaseasci-este singura mantuitoare si spasitoare, au iucalete prin amagireinselaciune si Fares voesInca sau farce stiinta sa fie ajutor spre inte-meerea legii popistasesti. Ca sa intelegi aste bine trebue sa iei sama,bine la ce este urmatoarea si sa le rumegi cu mintea ca sä be potijudeca toate bine, ca apoi sa. poti cunoaste adevarul.

Daca esti putintel cunoscut in lame, vei st,. prea bine ca multioameni sunt fares credinta si nestatornici, unul se leapada. de neam, altubde lege, altul de frati, altul de prieteni $i asa mai departe, pang. Inca altuVprin faptele sale si de D-zeu prin juramant, si daces cercetezi In ur-ma afli pricinele farce de legilor aste foarte lesne: au iubirea de ar--gint, lacomia, au valfa, lauda cinstea, an ca.stigul si folosul, au frica,ei amagirea, an necazul, au iubirea de a vietui mai bine si Araau dragostea de parte femeeasca si altele mai multe.

Acad. Rom. Ms. 2442, f. 3-9.

CXXV,Episcopul Samuil Vulcan catre Moise Nicoara.

FraterRecursum, quem nuper M-Varadini existens apud me reliquit,

per Postam, quo voluit, et connotatum fuit, submisi. Verum aliquotseptimanis tardius, quam fuerat M-Varadini, quo ad ejusderm-Litteras de 20 mai perscribens precor in reliquo, ut in Dominobene valeat.

Beleny 8 Iuni 1822.

Re dos]A Monsieur Nicore pers.

a Gyula')

Acad. Rom. Ms. 2439, f. 27 t.

Manta notus

') Mai departe citim urmatoarea insernnare datorita lui Moise Nicoartt: 30 /Iota csimfsosii dela Orar'ea adecci dupes 3 scipleimdni si copertcl cdtre Suciu (precasts-gisese Vulcan) lad era preful inse,nnat si suma 3 cr au cerui dela sora.

cari

grija

fdci

aiD.

I

.

--www.dacoromanica.ro

373

CXXVI.Scrisoarea lui Moise Botta, invatator in Lipova, catre

Moise Nicoari.

Ina lt invatate Domnule MoyseDomnule mie pretuit Patroane !

Aga plash.' de Recurs Incopce Diecesul Temisorii, cat de candwurtam nume roulanesc pentru acestagi gen din toata Erarhia lazCurtea Maiestatei Sale nu s'au Inmanat, carele In 28 August a. c.-vine In etafet.

Domnul Archimandritul Grof Brancovics dela Mitropolie se randuiIn Diecesul Temieorii de Administrator ; caruia toata nobilitatea Incontra -i sta, mai vartos ca'ci gi din Diecesul Aradului sub timpul de

'24 de ore nesmintit din oral afar& trebue sa. iasa. De aceea se cauta.mijlociri ajutatoare prin care asemenea sä-1 goneasca ; drept aceeabunii Patrioti sangelui nostru ca pre unul din Diecesul Aradului nas-cut, ei astazi credincios Patriot Genului acestuia cercara., ispitiraei pe credinta.' ma Indatorira, ca on cum, cauza saririi aceluia dinAdnainistratorat amana sa le caetig.

Eu aicea alt mod nu aflu decat pre malt Invatatul Domn a-1ruga ca etiind, sau avand acele acte, In copii vidimuite prin acestcredincios prieten a mi le /ncredinta : sa putem apoi spinii din facia-eina. curma prin cea mai cuviincioasa. Indrazaire umilit ma rog ; pri-megte cuvintele ceste prietenegte care din adancul animii vars, sa potintinde cu bunii mei prieteni gi iubitorii sangelui nostru cugetul

cunoscut. Aeteptand prea doritul Indorsat sunt In Lippa InIn 27 August 1822.

Al malt invatatei Domniei Tale umilit sery ei statoric prieten.Moise Botta m. p.invatator lipsit.

tiN. B.) De and s'au luat Consiliariul Nestorovici cu lipsirea Invi-va.'tatoriului din Lippa, caci Comitatul gi administratia Temi-eorii din inchizitia In 1821, tinuta, dand In Gener. Congrertiisub 2851 aga au Inecat ca nesmintit avuta noastra omenie sao cipitam.

lAdresa]Domnului Moise Nicoara

sa i se Inmaneze prin cea mai cuviin-cioasa cinstire In Gyula ungureasca.

,Dela Sora, Mitru o duse" [M. N.].

.Acad. Rom. Ms. 2440, f. 78.

ge-,nului

www.dacoromanica.ro

374

CXXVIL

Scrisoarea lui Ioan Thomici, Protopop in Caransebes, catreMoise Nicoara.

Iubite priatenePretuita scrisoare a Domniei Tale primii, si bine Intelesei pofta

Ins& cu cat a$i gi singur pofti, ce mai mult eu cu Domnia Ta decatDomnia Ta cu mine, m'agi. folosi. Pricina iaste Tirculariul cel Dom-niei Tale cunoscut, pentru Persoana Domniei Tale, $i starea cea deastazi a D. D. Protopresbiteri sile$te, Para voe $i presteobiceiul qi firea mea, a-ti raspunde c& Intru aceea cerca-re, nu potnici cuteza sa invoesc. Domnia Ta ca un om Intelept judeca $i sin-gur tircumstantiile de acum; ce daca un Protopop acuma numai ceva,Improtiva voei celor mai maxi ai va Indrazni a se slobozi, In-data cade sub raspuns. eu m'am ferit cat am putut pans acuma..Deci rog sa ma erti, si fii increzut ca to iubesc $i sunt pururea

Al Domniei Tale PriatenThomici m. pg

Din Caransebes 11/30 Noemvrie '822

Scrisoarea lui Ioan Arcosi, jurat, notar de Tabla, careMoise Nicoara.

In Pest 13-lea Martie 1824.

Mult pretuite $i mie mult dorite Domnule tCartea care acum cu ocazia targului mi-ai trimis, adevarat

am capatat; Ins& cu ce impotrivitoare simtiri, cari nu aindere, cila inima numai depuneau patrunderea sa. Aga e, ca ce mi-era maidulce decal a capata, ce de mult agteptam cu ardere, care noro-cire iata acum s'a aratat, ma, o de grab schimbatoare I Pre cat mai .

mare bucurie mi-a facut clipa dintie, cu atat mai mare tristare, maipatrunzatoare suparare $i cu atat mai poncenitoare simtire a ra di-cat In peptul meu noiarnica stare $i cujurarea Impreunarilor asupra,muritorului. Asta una foal face mangaiere, ca vad $i simtesc ca are-loc natura creavit, quod virtus superare non posset" aceea mi-e-cugetul, ca virtu te-a imbracat, de ce jefuitorii etei ace$te nu te-pot desbraca.

ma

sai,.Si

,,nihil

I

CXXVM.

www.dacoromanica.ro

37

De ti-a$i putea ara ta cu ce simtire am primit invatul dulcedespre grija sanatatii, $i c'im l- am lasat la inima sa patrunda, nicieu atata nu sum cine sa gaadesc ca nu am lipsA de de$teptarea ce-lor de sama mea, cu mult mai putin de invatatura celor mai mari,mai batcard $i mai iscusiti : cat nici sfatul mi$eilor de cat mine nujudec cand va a fi de leoadat. Pentru aceea, cat e cu putinta sana-tatea care acum e cam intreagi, in mare bagare de sama, tinandu-odator sum $i voesc sa to ascult.

Randuiala noastra e, ca nimenea 'nainte de ce ar plini un an isprasie (praxi) censura sa nu o puns, a$a dares eu panes. acuma num'am gatat pe ea, da sa flu $i vrut Inca nu m'asi fi putut, unde a-cum s im, au barem cu gresul san.atatii ; fares acum m'ai conduce uncuartil $1 oiu sta, ca dupa. sal o pot depune ; dupa aceea indataoiu pasi in calea ce ti-am spus, ade & preoteasca.

Despre staxile ce faci intrebare nemic nu poci sa-ti fac cunos-cut, ca nemic nu e de cine sa intreb ; lipsita e lumea de acela cui saarat lucrul, insa sa o veni ceva la $tiutul meu, nemic nu oiu simtiymai cu datorinta a face, decat despre aceea a to instiinta.

Romani acuma in testa cati sunt, de ar ft toti Romani adeva-rati I Ma, oh 1 dintre 5 jurati la Tables, un Banatean putin, doi Ora-deni afara ca. $i-or tine numele $i doara. legea nu mi se vad. Ko-tsuba') e patvarista. In Universitate sunt, dintre care Igreti mi sevede voinic de mare naidejde. Afar& de acesta, se afla doi, carinumai acasi invata, dintre aesti Popov its Aleesa mult ne face sa.nadaiduim.

Nu socot ca ai ceva indoiala. despre mine, pentru aceea nici culung imea scrisorii citire epistoliei nu voiu ingreoea destul ca gata sum,-toate cate judec de ceva folos a fi, a face. Deci cu : Perillustri Do-mino Ioanni Arcosy, Juratae Tablae Reg. Jud. Jur notario, in derneuen Brink Gasse Nr. 634 totdeuna mi afla, $i judecand din toatebucuros le-oiu face, nici nu ti-i in$ela, fiecand scrie mi. Tatra aceste-raman Domniei Tale cu adanca. dragoste.

Ioan Arco$i m. p.Jurat Notar la Tables.

Acad. Rom. Ms. 2440, f 81 (in caractere latine).

1) Vezi scrisoarea lui Cociuba din 22 Tan. 1825 (Patvarista = avocet stagiar ung ).

Pagti

www.dacoromanica.ro

376

CXXIX,CopiaAdresei Episcopului Putnic, Administratorul Eparhiei Aradului,

care Julani,

Binecredinciosilor mei fii Duhovnicesti, mie iubitilor !

Pries Deputa tii ca.tre mine In zilele acestea de curand trecutetrimisi, Dumneavoastra bine ati voit pe mine, acuma pe viitoarea S.Dumineca a ma. pofti sa merg ca sa sfmtesc cu sfintirea cea mareArhiepiscopeasca. Biserica de acolo, care acuma cu ajutoriul lui Dum-nezeu prin necurmata Domniilor Voastre de multi ani osteneala, giprig adevirata Prea Stralucitului Grof Wenkhaim mare Insufletires'au gatat.

Spre Implmirea acestei doriri a Domniilor Voastre (dupes cumm'am gi faga.duit pe pomenita S. zi, cu toata% dragostea cea pa.rin-tease& m'am fost gi hotairita, sa merg ; dares intamplandu-se cu calevazile nainte ceva lucruri grabnice dela Inaltatul Conzilium C. ungu-resc gi dela Excelentia Sa D-nul Arhiepiscop gi Mitropolit al Car-lovetului cltre mine spre implinire gi sivarsire trimise, care lucrurinici intr'un chip pot sa se ama.neze, cu durerea inimii trebue sa. vaInstiintez, cum ca de asta data nici a Domniilor Voastre nici a meadorire pot sa. o Implinesc.

Alta am gi aceea a descoperi, cumca." dupes deplinita celor pome-nite grabnice nu Ara de veste sosite lucruri sava.rgire, n,'am fosthota.rlt sa merg intru lmplinirea acegtii slujbe Dumnezeesti iatrualto zi. Insi auzind eu, vrednic de crezimant, aceea cum ca prinnascutul de acolo Moisie Nicoard, carele Intelegand pofta gi dorintaD-Voastra, nu numai au protestaluit Improtiva venirii mele acolo, cisi moartea mi-au amenintat, s'ar fi pricinuita intre Domniile Voastreo nepiciuire gi o neranduiall, cu mare scarbire silit sant a spune,cumca. dorirea gi pofta Domniilor Voastre aga gi a Prea Stral. Dom-nului Grof, pre carele prea mult it cinstesc, cu merjerea mea acolonici diva- scivar$irea acestor lucruri grabnice nu o pot implini. Si aceeanu ca cum de pomenitul Nicoara, cel ce prin. slavita Varmegie delunatec sau clatit de fire este aflat, asi avea ceva frica gi temere, sauasi voi sa ma feresc de moarte, care pentru Hs. gi pentru Bisericalntru slujba lui Dumnezeu bucuros o asi gi primi ; ci mai vartospentru incunjurarea unor urmairi reale, ce doara de aci s'or naste.

Pentru aceea, de cumva prin aceasta s'ar pricinui DomniilcrVoastre ceva sminteala, toata acea sminteala, numai unuia numituluiNicoarA Moisie celui acolo impreuna licuitor a o insugi.

Mai departe spun gi aceea ca dupes ce voiu face aritare laPrea Inaltul Tron Imparatesc gi dupes ce voiu dobandi improtiva u-

!)

www.dacoromanica.ro

377

-nuia ca acestuia om turburator indestulare, atuncea spre dorirea-si pofta Domniilor Voastre $i a Prea Stralucitului Grof, a merge a-colo intru mIrirea numelui lui Dumnezeu, siintirea cea mare aibisericii a o sava.r$i, voiu fi gata.

Totusi $i pan'atuncea, ca nu cumva prin intarzierea aceasta,slava $i lauda care pofteste dela not Ziditoriul nostru sa patimeasca.-vreo scIdere, de va fi cu Impreunata buna voire $i intelegere a D.-Voastra $i despre aceea de ma.' yeti instiinta voiu face randuiali ca-acuma mai de curand Biserica acea noun sa se sfinteasca numai cu-sfintirea cea mica prin eel ce va fi randuit de mine.

Intre altele dand Blagoslovenia noastra cea Arhipastoreascii.preste 0-Voastre, preste agonisitele $i preste toate averile,- mai.departe sant

Al iubirii voastre de Hs.in Arad 9-lea Maiu 1824

de bine voitor Iosif de Putnik m. p.ep.

Din afarci:Iiinecucernicilor Cinstitilor $i Binecredincio$ilor Preoti Parohialnici,

Tutorilor bisericesti ei la toata Comunitatea din Oravul Jula delegea greceasca.' ne unita., Fiilor intru Domnul Hs., mie prea iu-biti, in Jula

De cealaltcl parte:Jncuviintatul PArintele .Nemesnic Gheorghie Popovici scrisoarea a-

ceasta farts nici o Intarziere, ci indatfi, sa o trimita la Otlaca,lard Preotul loan, au de nu ar fi el acasi altul dintre preotiIns4i singur sa o ducts la Jula de loc ce va priori, acolo Inmina ,Preotului Athanasie Gheorghievici assessor, sa o dee.

Putnik episcop.

2raesentem copiam Originali suo vero in omnibus punctis et verbiscz)nformem et aequalem esse ea qua par est fide testor.Csabae die 4-a Januarii 1b25 anno

Maki Andreas m. p. EcclesiaeGraeci n. u. ritus ValachicaeB.-Csabensis Presbyter

Acad. Rom. Ms. 2444, f. 70 ')

I) Copie. La file 72 este in latineste (tradusi dupi origin ronninesc); f. 1 5, idem,-angureste,(C. B )

$i

gi

$i

www.dacoromanica.ro

378

CXXX.

Rugarea (originalul) lui Petru Nicoara, adresata ImparaLtului, pentru fiul sau Moise.

Vienna 21 Sept. 1824-

Sacratissima Majestas !Infelix meus filius, Moyses Nicoara, occasione illa, qua per non

unitum Clerum et Populum Valachicum Dioeceseos Aradinensis post.mortem Episcopi Avacutnovich. anno 1815 eo fine ad R. MajestatisVestrae Sacratissimae Thronum depopulatus fuisset, ut pro praefataDioecesi Episcopum natione Valachum clementer denominandum ex-operetur, per id, quod hoc negotium in se suscepit, ac eidem juxtaofficium honesti homini cum zelo optatum finem procurare studit,tot tantosque inimicos, Nationi Valachicae infensos, sibi adquisivit,ut potenti eorum machinatione, postquam re hand terminata ad laresdomesticos reversus fuisset, contumeliis provocatus, et afflictus, obsolam verbalem sui defensam in carceres con jectus, horum squalo-ribus din maceratus, et inde nonnisi altissimo Benigno Mandatoeliberatus, nunc secunda vice captivus quinque jam mensibus gemat-- Causa vero secundae hujusce ejusdem incaptiva tionis fuit, quoddum Communitas Gyulaensis ad consecrationem aeo-erectae Ecclesiaesuae Administratorem Episcopatus Aradiensis, Illustrissimum Episco-pum, Pudnik, invitare voluisset, idem meus filius in Congregationeejusdem Communitatis ab hoc suscepto dehortatus fuerit, adserens:-- Fore, ut eadem Communitas, quae anno 1815 scriptotenus decla-rasset : a se nulla ratione Rascianum, sed nativum Valachum proEpiscopo desiderati, ac peti nunc, cum petitio haec Altissime supe-rata nondum esset, per invitationem nominati Illustriss. EpiscopiRasciani, plane ad consecrationem Ecclesiae suae, sibi aperte contra-diceret, petitionethque suam, eatum unanimiter cum toto clero etpopulo Valachico ejatis Dioeceseos enunciatam, absque illius scitu,.et consensu revocaret ; addens praeterea : Illustriss. hunc Epi-scopum eo minus ad id adaequatum sibi videri, ut hanc Ecclesiamconsecret, quod ille plane fuerit, qui praetactae ipsorum petitionicontradixerit,' et eidem omnibus viribus semet opposuerit ; suadens,proinde : Ecclesiam mentionatam non per hunc Ill. Episcopum, sed.per aliquem Protopresbyterum, a Consistorio pro celebrando hocculto Divino expetendum, ad instar Ecclesiae R. Catholicae per sacer-dotem solum consacratae, nunc interima liter, ac postquam realis Al-tissima Episcopi Denommatio subsecuta fuerit, per actualem Epi-scopum solemniter consecrandum esse ; an demum concludensse, si Communitas hint suae propositioni haul assentiret, protesta-tionem exhibiturum esse, etiam si vitam ammitteret, quam alioquin nihili

.

--

t

www.dacoromanica.ro

379

pendat postquam per praefatum Illustriss. Episcopum jam honore etexistimatione privatus esset semel enim se mori debere". His, cumprimisultimis verbis per meum filium prolatis, atque --, cum iisdem nublatenus ad inobedientiam contra legem existentem provocaverit, seda capiendo tantum consilio, quod petitioni altis, Altissimuque locisaequi bonique habitae oppositum existimarat, qua obsequiosus, utopinabatur, subditus dissuaserit, solum ejusdem animi exacerbationemsignificatibus, quid mali, quale delictum, aut quod crimen contineatur ?non pervideo ; nihilominus tamen iisdem verb is, sequenti mox diepraelaudato Illustriss. Episcopo delatis, ac dein Officialatui Comi-tatensi repraesentatis, ac retorto fors sensu redditis, Mims meus incarcerem duci jussus est.

Quamobrem Majestatem Vestram Sacratissimam de genu humillime orare sustineo, ut siquid criminis supracitatis decla-rationibus inesset, aut is alia, mihi ignota ratione deliquisset, eidemBenignissimam Veniam gratiosissime impertire, eundemque libertatirestituendum sua via clementissime ordinare dignetur, eo quidemmagis, quod-hinc, prout e praemissis verbis nulla prorsus mala intentioelici, ita nec alia vice eundem meum filium nunquam seu contra-publicum, sive contra privatum vel minimum pecasse comprobari pos-sit ; contra vero idem ab ineunte aetate adolescentiae sua dili-gentiae in studiis, profectu in moribus, et virtute conscholarium etpraefectorum cum amorem, export autem, qua honestus, probus, etfidelis civis, concivium suorum ac omnium notorum aestimationemsibi devinerit, cujus proba sufficiens vel id esse potest, quod anno1809 magistratus Comitatus Bekesiensis unanimi consensu in equitumvoluntariorum, per modo dictum Comitatum statutorum, turma Locum-tenentis superioris munus omnium adprobatione eidem delatum,ac, quod postmodum anno 18,5 per omnes Comitates Valachicas, etClerum Dioeceseos Aradiensis pro superius adtacta deputatione adsolium Regium unanimiter electus fuerit ; illinc vero ego nuncsupplex orem, qui mea conscientia teste, omnium concivium opinione,meorumque superiorum testimonio officia subditi fidelis et devotis-simi, patris familias solertissimi, hominisque innocentis ad. amassimexplere numquam fessus studui, in praesentiarum non minus annorumpondere, quam animi morere, aegritudinibusque, nec non aerumnarumomnis generis mole confectus tantum iter fractus, ac miserimus sus--cepi, ne tumuli, ossa mox sepelienda excepturi, limina desolatus pul-sem, et ne clarissimos meos non facultatibus solum exutos, sed libertate quoque spoliatos damnatosque, desperationis famibus, objectos

- LIR

-

-

-

www.dacoromanica.ro

.380

.deflens ultimum spiritum emmittere doleam. In homagiali subjectione-emoriturus.

Majestatis Vestrae Sacratissimaehumillimus ac fidelis subditusPetrus Nicora civisoppidi Gyula in I. Hunga-rae Cottu Bekesiensi

Viennae die 21 Septembrie 1824

,fadresa 4Ad

Suam Majestatem sacratissim am suplex libellusPetri Nicora Civis Gyulensis,filium suum, Moysem Nicora,per Officialatum Cottus Be-kesiensis interceptum libertatirestituendum clementissime or-dinari de genu petentis.

.2496Recurrentis petitum per intermedio tempore subsecutam filii suiex aresto dimissionem suapte cessare.

Ex Cons. Cancell. R. H. A. Viennae die 18 Febr. '825 celebrato(ss) Josephus SorsicsSecretarius Aul(icus)

Acad. Rom. Ms. 2444, F. 137-133.

CXXXI.

:Scrisoarea de consolare dela Theodor Serb care Moise Nicoara.

Pesta 1824 Octombrie 29.

Vir Dilectissime !Moestissimum tuum partim e Litteris amantissimi Maki, partim

a Edell Arkosio et aliis hominibus resciens statum, quantopere cons-'ternatus sim, qualive animi dolore angar, sentire tantum, non veroetiam verbis exprimere vales. Quis etenim non dico amicorum tuo-rum solum, sed aliorum etiam recti sensus hominum dolore non afficiatur,..dum videt Te propter morum integritatem, justi propositi tenacita-tem, ipsum denique intrepidum et a recto tramite deviare nescientenianimum tot tantisque persecutionibus exponi ? Videt inquam inte-gerrimum plurima praeter Jus et Justitiam passum, denuo ob cordissinceritatem et factum Legibus divinis ac humanis omnino conforme ;atque non nisi per hostilis animi homines malam in partem violenter..detortum, malevolorum artificiosis moliminibus subjectum tetro car-

www.dacoromanica.ro

381'

cerum squallore, inediaque contabescere Ego certe, qua pro modulo-tenuim mearum virium juridicis imbutus principiis, quantunicunquefactum tuum examinem, nihil in eo deprehendo sive Te qua Deputa-tionali et respective plenipotentiali Gyulensium quoque praerogativagavisum, sive unice qua membrum communitatis ecclesiasticae ejatis-considerem quominus de arcendo a Vestra Ecclesiae, cujus, proutdixi to quoque liberum eras membrum consecratione, homine longelateque ob propudiosissimam cum corruptione multorum bonorum mo-rum meretricationem, aliaque turpia facta satis buccinato, ac publi-cae anima dversioni, correctionique obnoxio, atque adeo rerum sacra-rum potius profanatore consilia et motiva tua in simum, in mediumdictae communitatis proferes, et esto quidem dolor pridem ob mora-lem tui interfectionem animo conceptus ad duriuscula adhibenda ver-ba, quod concipere fas est, to commovere juste potuerit, nunquamtamen mihi persuadere queo, sed neque adversarios tuos unquamedocere posse credo, Te ultra quod justum et aequum est processisse.Quis et quando harum tristium scenarum finis futurus sit, anxiushaereo. Interim, Vir integerrime patienti, sicut hucdum, esto-animo ; multa quidem et magna perfers, sed dabit Deus etiam me-liora et tuus coelesti quoque remuneratione dignissimus in communebonum zelus, tua in afflictam nostram aatione fidelitas, tuus deniqueconstans character illis injustorum persecutionibus coram justis, quodmulto jucundius est, non obscurabuntur, sed potius instar siderumaliquorum majorum nobis quoque imbecillibus lucem ad Te imitan--dum praeseferetium fulgebunt, eruntque gratis recti sensus juvenumromanorum cordibus alte infixa, unde ea nulla aetas, nulla vicissi-tudo, nulla rerum deterget oblivio ; sed quid ego Te consolari nitor ?Tua incomparabilis virius, tua munda conscientia sufficienti est Tibiconsolationi.

Quod meum attinet statum, idem est, quern Tibi in primis meisad Te exaratis Litteris notum reddidi, valetudine non fruor con-stanti, a mense Majo bis fui, singula vice octo diebus, lecto affixussemper reomaticis febribus de aliis affectionibus vexatus ; depraesenti bene vales.

Novi nihil habeo quod scribam ; cum censura probabilius re-tardabor usque mensem Martium pro tune tamen certo depositurus.-His amicos inter amplexus Te osculando maneo Tibi fidelis.

Theodor Szerb m. p.Pesthini die 29-a Octomb. '824.

Primital 10-a N-bris die detertninationis de restituendo me libertati'(M. N.)

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 145-146.

!

www.dacoromanica.ro

382

Scrisoarea lui Theodor Serb care Moise Nicoara,

Pesta 1821 Decemvrie 13

Mu lt Pretuite Pretine !

Foarte rlu imi pare, ca.' aga de tarziu vine instiintarea despre lu-crul mie cuminecat, a bans sami eu pe scrisoarea dintai nu ti-agi fiscriat pan& n'ar fi sosit informa.tia dela Comitatul Bikis, asteptandIn tot minutul sa soseasci, ffind, dupg cum mi-ai saris, In 23 Noemb.de acolo speduita, dar primind dela Fratele Maki scrisoare tocmaiIn acelasi lucre, de loc pentru a to pune in cuaostinta despre cele cepana. atunci Intelesesem, i-am trimis pre pogti raispunzatoare, stiin-tandu-1: ca am primit cu inima mahnita cartea gi de loc am trecutla Consilie in Protocol unde sub Nr. z6816 Sess. 42, deto 19-o Oc-tombri '824 Public. part., am gasit Decretul ce venise pentru desa-restarea.ti, iara dela Comitat nimic. Scrisu-,-am si aceea c1 in agalucruri Pub]. pol. Referentul e Comes Palfy ab ErclOcl, care si acumla Viena iaste, dar In locul lui face referadl secretariul aceluiasi De-partament Francisc Hersich; contipistu-i Rumanul Ambrug ; sesii sein pe sa.'pta.ma.na Martea si Mercurea, iar cand se Intampli sa fie

Mercuri sarbItoare, se incepe Luni, si aga eu totdeuna eram vaza.torLuni in Consilie de cumva ceva ar fi sosit ca Intelegand aceea deloc sa umblu pe la Domni cunoscuti. Aceste lui Maki pentru a ti beface cunoscute scrise, pan& in. 12-e Dechembr, cand adeca. si a douacarte din Arad 7-e Dech. m'ai scris la mini am luat, socot ca t'auvenit ingtfintare.

Ins& eu, ce foarte m'au supa:rat, prepunerea si faga.duinta meanu putui plini, dar nu pentru lene, oh nu 1 Doamrte nu ! cu at:ita maiputin pentru nevrere, ci pe cum si lui Maki am scris, aveam si si a-cum am durere de ochi, pentru a ca'rora lecuire am Lost silit a merela Doftor ; acesta m'au dat pe langi alte mestecaturi de a spala o-chii nigte unsoare de a ma unge la ceafi, care aga bube urate gi us-turoae au tras, cat din 4 Dec. liana' la lz-e n'am putut sau insusi c&-mega a suferi pe mine, In jurul acela, nici grumazii, care tot mi seumflase a-mi misca ; vreo cinci nopti la inceput, de usturime, niciputeam dormi, si tot sudori mi treceau. Ochii totusi nici de a cu-noaste s'or imbunit ; deci eram silit de a idea acasa. Luni apoi a-deci 13-a Dec. fui la Conzilie gi cunoscand sub Nr. 29897. Sess. 49d-o 6-le Decemb. '824 Publ. polit. Informatia Comitatului a fi referiti,de loc ma, dusei In bicoul sus numitilor, unde pe Secretar, pecontopista roman gi pe altul mie necunoscut afland, pe Rumanul Am-brus rugai cu molcomire faci ruptura conziliei cunoscutisa-mi

CXXXIL

www.dacoromanica.ro

383

care cotand protocolul, acesta m'au cetit : Informatio Loco altissi-fmo Benigna Resolutione substernetur, care zisei : caeteroquinComite opinione", ba nu" raspunse ce numai a comitatului ; apoigrai mai departe Secretariul Insugi pintre altele : Ca a bun& samati se va plini cererea, de vreme ce insugi Comitatul scrie : Nihilobstare, quominus libertas emigrandi ei concedatur imo saluti ejusconsultum iri, cum caeteroquin"... aci 1ntrerupse cuvantare gi facualte vorbe. Il rugai apoi dupa cuviinta, incat se va Indura speditiasa. grabeasca, gi imi fagadui ca pana'n saptamina viitoare se va tri-mite sus. Ma. intrebara ca cunoscu to bine, gi adevarat e ca egti tul-burat la minte. Eu am rispuns ca to cunosc bine, dar turburare deminte nu gtiu sa ai, ce-i mai molt : Inteleptia to m'au rapit Intru mi-rare, precum si telul tau catre tot ce-i drept, catre fericirea de co-mun. Zisera." apoi, ca. Comitaturile totugi de multe on to -au dechiaratA fi tulburat la minte ; nici poate fi altmintrelea, de vreme ce si ies(t)Limp and toata comunitatea era adunata si se sfatueau sa chemepre Administratorul la sfintirea bisericii, ai mers tot rupt intre oa-meni, gi ai facut zarva ca. esti Adlegatul Rumanilor s. a. Aceste augraft Secretariul, pre care purceasa Rumanul mai departe vezi bineca. nu-i curat la minte ! El scrie foarte frumos, dar pintre ele gi flea-curi ; are minte iscusita, cunostinta mare a lumii, are Indrazneala, cuun cuvant se vede a fi om umblat, si patit, dar mintea nu tie In-trebuinta cum se cuvine. Vezi iubite, si de mai buna soarta vred-nice prieLine ! Vezi ce voesc fiii lumii sa. zica ! Eu am facut dinumeri si temandu-ma ca nu cumva aparandu-te sa-i vatam pe ei gisa-ti far: ceva stricare, inceta.nd si ei a vorbi, m'am recomandat siam venit acasa.

De soarta mea ce ti-oiu scria ca am necaz gf lucru mult ? ins&-ca.nd oiu fi far& aceste ! Cum ca mi-s si In inima catranit gf cu tru-pul lanced ? Oh, dar tie sa ma. plang, a carui necazuri pans la cer.striga ! Ce ti-oiu scria de cenzura ? Durerea ochilor sara gf dimineatanu ma. lass sa pot, sau vreo foaie ceti ; ziva Imi trece cu nacazul gflucrul pentru printipal si pentru fiii lui. 1ntreaba pe fratele Arcosigi-ti va spune si alte pedeci asa trece un termin dup.& altul.

Nou, acesta este : Inainte de o sapta.mana or spanzurat 2 desert--teri gi azi or impuscat un cadet, care gi-au fost impuscat iubita.

Fii sanaltos, suflet mare, suflet drept. Fierbinte Imbratigandu-teraman pan& la moarte credincios

Al tauTheodor Serb m. p.

Acad. Rom. Ms. 2436 f. 147-148.

www.dacoromanica.ro

384

Theodor Serb airs Moise Nicoara..

Mult pretuite, mie mult iubite !

Cartea din 26 Dec. '824 trimisA, o am primit In a 3-a $i..?

ce intr'Insa cuprinsa alta. zi adeca a 4-a Ian. '825 dupa cum ai aman-dat In alta cu periturA pusa, am dat-o la po$CA, $i de cumva va sa..-capat raspuns, cu toata dragostea ti-I sunt trimitator.

Ce se atinge de altele acum cu aceastA data., farce ca : lucrul tis'au speduit din Consilie de CantAlarie In .e9.a Dec. '824, $i ca. dup&socotinta mea, peste 20, mult 28 de zile de atuncia numarand va veni

rezolutia ; alta nu-ti pot scria, poftindu-se mai lung timp, ales.acum cu mai amanata trecere peste Dunare, de a putea cu unul gialtul cunoscut ai mei vorbi $i despre modrul cel mai u$or $i mai bun-toate a cunoa$te. Ins& fii Incredintat ca cat mai curand ce-mi va ficu putinta, toate voiu plini, bucurie avand a-ti putea fi ceva spre-$erbire.

Poftesti sa.-ti numesc vr'un cunoscut, supt a carui a dyes, sa.-mipoti trimite scrisori cu segurinta. Spun drept ca ma tern, ca nu cumvace va scapa de lupi, M. se mana.nce de vr'o vulpe. din sperinti-la cati trebue crezut In trebile noastre cele critice, $i'n aga st&ri tacare santem acum. Unul totu$i socot a-i putea da atata crezamantadeca. lui Emanuel Gozsdu, advocat in der Kreutz Gasse im Legradi-schen Haus. Acesta-i Roman dela Oradia-Mare, barbat cu bune te-meiuri, $i catre Rumani tare invipAiat. Neunit fiind, asupra unireisugrumAtoarei natiei noastre foarte catranit.

Atata durere e I ca n'are mai bung cuno$tintA a limbii noastre,de vreme ce-i mare poet, $i frumoase lucruri In limba ungureasca,face. S'a trudit el $i In limba noastrA, dar dedat fiind cu mai avute-limbi, $i ne$tiind a multora idei numele, nu poate sl se fericeasca.

Intr'altele durerea ochilor nici acum am perdut-o, numai cevadaces lucru la lumina., ma. dor apoi ochii $i In cealalta. zi. Aceasta-Inca. imi face mare sca..dere. Fii fericit, aceasta-ti pofte$te Imbrita.$andu-te

In Pe$ta 6 Ian. '825.Serb m. p..

Acad. Rom. Ms. 2439, f. 149.

$i

Stu

CXXXIII.

In

www.dacoromanica.ro

385

CXXXIV.Scrisoarea lui Mihail Cociuba, avocat stagiar in Pesta, care

Moise Nicoarg.

Pesta 1825 Ian. 22

Perillustris ac Generose Domine !Domine mihi Colendissime !

Virtus, cui P. Dominatio Vestra totam consecravit vitam, in-victusque in propuganda palam et publice veritate animus, ac inde-defessum Commune Bonum desolatae Nationis nostrae licitis mediispromovendi studium, non inclyta, quae hinc necessario sequi, et tan-quam naturale Virtutis aliqua ex parte praemium inimicorum quoqueore divulgari debuerat causae stint, quae, mihi, communem Matremcandide amanti, incitamento fuerunt, Reverentiam, qua erga Domi-nationem Vestram ducor, praesentibus manifestandi. Dudum jam utPatrem Nationis, et proemiis quibusvis dignissimum Virum reverendi,ut Fratrem sincere amplectendi flagrat desiderio animus : sed meaLitterartnt causa remotio, aliaeque status mei circumstantiae, quipvoti compos evadere potuerim, totidem fuere impedimenta. Has ita-que, quas exarandi suffientes mihi fuere rationes, cum jam nullalacter spe, fore, ut persoualiter suam Dominationem pro meritis suisvenerari possim, in signum Reverentiae et fraternae charitatis dig-netur a me, ut ut ignoto demisas accipere Litteras, quibus, si idquod intenditur, assequutus fuero, me certe felicem reputabo. Probo-rum hominum notitia pretiosissimo quovis thesauro magis, et nonper unum, sed milliones quaerenda. Virtus enim sola, et ejus Culto-rum addictus nobis animus in his terris nos quadam tenus facerepotest beatos.

His Amori et Benevolentiae demisse commendatus, debito vene-rationis cultu emorior.

Perillustris Dominationis Vestrae servus humillimusMichael Kucsuba m. p-riade TOvesI. Tabulae R. Jur Notarius

Pesthini 12 Ian. s. n. 1825.

Acad. Rom. Ms. 2440 1. 83.

2Lwww.dacoromanica.ro

386

CXXXV.

Theodor Serb, jurat de Tables in Pesta, catre Moise Nicoara,

Mu It dorite Domnule!Cartea ce din Arad Februarie a 9-e imi trimisesi am primit-o

in a 24-e aceeasi, si nu-ti pot scria cat& bucurie am avut inteleganda va. fi adunat credinta gi iubirea inteuna ; a bun& sama a$a-mi tip-sueam, ex cand insu$i agi fi avut partasire din acel uspat national,Si si acum simtesc inima cum se doreste, dupes ai sai cei iubiti pan&la a carora fatata imbratosare destula desfatare am in.calete a-i $tiuniti a fi in cugete $i in credinta.

Ma, bucur auzindu-te a te lauda cu starea sanatatii, poftindu-tidin curat5, inima buns voe $i intreaga sanatate, de acum inainte Incainfra multi ani. 0! de ti-ar fi lasat Dumnezeu aceea soarte, ca nefiindnecajit si nedrept de toate partile asuprit, sa ramani aici intre noi cu-nuna noastra $i mai de bung fericire vrednice ba'rbate ! Dar. ma tern canici aceea infrorat& bucurie nu voiu avea, s& te vad d.espartindu-tede aceasta Ora! de noi cari fierbinte te iubim $i cu inimile pre-tutindenea te petrecem. Ma tern ca nu cumva pans la fulie, pe cancinadajduiesc gi eu gata sa. ma. Intorc la fratii mei, sa and aceea deinima patrunzatoare si de lacrami aducatoare veste s'au dus". Deciprecum din aceasta. cauza asi pofti sa ra.'mani Intre noi, aga desprealts parte ma. supar, vazand ca nu mai vine dela Viena ceva Res-cript, bine strind cat& durere de inima iti aduce intarzierea aceasta.Eu in toata saptamana tree la Conzaliu, dar in zadar ca. pans acorninca nerarc au sosit. Nu $tiu ce poate fi cauza ama.narii ace$tia;1111s& fzi in redintat ca cum voiu intelege ceva, de loc a te instiinta,cea mai mare datorinta.' imi voiu tine. Iart5.-ma, ca pan'acum Incan'am putut face pas la Reghestratura pentru cele poftite, de vremece mai intai $i voi sa ma pun in mai deplina cunostinta despre unmodru mai bun, $i la aceasta, ne'ntalnindu-ma cu cunoscutul meu,n'am putut ajunge. Dela Viena nu m'au sosit nemica! B(aronul)W(enkheim) In a 7-le sau a 8-le Februar au sosit de sus.

Cu acestea inchinandu-ma de sanatate fratelui Makiy si celor-lalti ai nostri &ati $i imbratosandu-te cu dragoste fierbinte 'Imam

credincios pretinTh. Serb na. p.

in Pesta Februar 26-e '825.

Acad. Rom. Ms. 2439 f. 150.

www.dacoromanica.ro

387

CXXXVI.

Scrisoarea lui Theodor Serb catre M. Nicoar a la Viena.

Pegta 1825 Aprilie 24

Mu lt iubite Domnule !Cartea Domniei tale din a 16 acestii, cu mare bucurie am primit

-In a 20-e aceeagi, intelegand ca cea dinainte a mea trimisa Intru in-tregimea sa ai cap&tat-o. A buna'. sama cu putin am slujit, ma fiicredintat ca din inima curat friteasca. Oh ! de m'ar laisa puterea ;atunci m'agi putea arata dragostea gi mai In mare, ma aceea e foartesuptire, ce totugi pentru mine singur e de suferit. Mai tare cu multma doare inima, cä. Domnia Ta, cui larger diruire s'ar fi citzut pen--fru ravna neamului, iubire de drept gi trudire, ce nu le-ai crutat, a-cum ajutoriul altora sa agtepti, Inca aga-i soarta muritorilor !Nu cela cui se cuvine, ci cela cui se vine are, deci s. fim manglieti ;a inima d.reaptA toate le plinegte.

Dar la cele poftite sa-ti raspund. De abia eri putui capita duperurdinare recursul indorsat. A buns sam1 lucru de pret, a fi agteptatatita dup.& dansul. Iata.-i din cuvant In cuvant indorsata : 7943. Sup-pLicantem ab infundato suo petito amoveri. Ex Consilio Regi Lo-cumtenentiali Hungarico Budae die 28-a Martii '8e5 celebrato. Geor-gius Fekete m. p.

In terminul duper, Pagti Tabla Septemvriale nu congede, deci niciBruswik pdna dupes Sf. Stefan nu va apuca prezidiumul.

Din jos Inca. nu m'-or scriat nimica, irisa cum voiu intelege cevace voiu socoti de lipsi a fi de a-ti scria de loc Iti voiu face cunoscut.

Wenkheim s'au dus in zilele trecute la binele sau. Instalatia Iiva fi la Iunie. Intimatul s'au spedit Inca Inainte de Paste cu vr'o-2-3 zile.

Fii Ana tos ca. gi eu sum bine sanAtosTheodor Serb m. p.

Acid. Rom, Ms. 2439 f. 151.

trebue

c*www.dacoromanica.ro

388

CXXXVII,

RELATAREA facuta de Andrei Maki, Administrator al bisericiPortodose din Ciaba, catre Moise Nicoara, asupra interogatoriuluilust mai multor parohi in chestiunea datoriilor facute in treaba

cererii Episcopului de roman".

In $ase zile Iunie s. n. a. c. fiind chemat D. Parintele TheodorPopovici Protopresbiter Chisineului, Serban gi J. Nicoara. Petru, de-impreuna cu alti preoti dela Cinstita Deputatie prin Varmegia Ara-dului oranduita, pentru datoriile Acute in treaba cererii Episcopuluide roman; pre hotarIta zi ne-am aratat Inaintea Deputatiei, care austat din Domnii FO-biraele Deseo Torok, Marton gi D. AssessorHendrey carele au fost Prezesul numitei Deputatii, eu din jos sub--scrisul, D. Namesnic Serb, Serban, Gheorghie Tapog si Botco dineKigineu, cu J. Nicoara.' Petru din Jula.

Deci fiind noi toti de Eta, intru acest chip an inceput a cuvantaD. Hendrey : Aici precum se vede sunt datorii multe fa.cute ; acumcum le yeti plati ? Cu a cui tire gi putere le-ati ficut ?"

Raspuns : Cu f tirea, invoirea f i puterea Clerului f t a poporuluiromdnesc din Dieteza aceasta".

Deput.: Bine, dara noi am cercat instructiile gi toate scrisorileaste gi vedem ca sunt multi subscrigi gi pecete multe In ele;Insa toateaste nimica Insemneaza." alta, numai ca voesc cu totii sa alba VIS.dica.de Roman, dara de cheltuele nicairi nu aflana nici o pomana, sa sefi legat ei undeva cum ca vor sta cu totii gi la cheltuele, gi aga nuputeti sili pre nimeni SA le plateasca, numai le yeti plati voi cei ceati luat banii".

Raspuns : Bine Cinst. Deputatie, ca, de cheltuele nici o pomana.nu se face In instructiile aste, dara totugi pentru aceea de care cene-am Invoit cu totii In cererea Episcopului de Roman, gi cu Invointatuturor din ingaduinta si slobozenia Cinstitei Varmegii am gi trimisDeputatie la Inaltata Imparatie, ca sa arate necazurile noastre,strambltatile ce ni se fac de Clerul cel mai mare sarlaesc fiind, agadara trebue sa stee gi la cheltuele, ca aceea se tie gi au putut sagtie fieste carele ca Deputatie fa'ra de cheltuele nu au putut sa setrimita".

Deput.: ,Noi am Intrebat pre multi dintre preoti gi protopopi,.pre Glisanu, Tot-VarAdanu, gi Boros-Sebesanu si nici unul nu ureasa stie nimica de datoriile aste, gi aga numai voi le yeti plati, gi toilIli ramane culdugi, daca ati &cut un lucru fara de nici un cap".

Rasp.: ,Nu se pot tagadui aceia ce sunt subscrigi acola; apoiBorog-Sebesanu vezi bine ca poate zice, ca nimica nu gtie de lucru-,rile aste, ca atunci Inca nici n au fost Protopop".

* *

gi

www.dacoromanica.ro

389

Intro aceea iata ca sosegte gi secretarial Mihochi, trimis funddela Deputatie Indati cum am sosit noi acolo la Maria Sa, ca sa tri..mita, pe cineva despre partea sa, gi intrand Inlontru dap& ficuta in-chiniciune, zise : Illustrissimus salutat, et copia originalis M-Vara-diensis non dum supervenit Karloviczis". La care zise Hendrey :

alioquin nunc nihil possumus absolvere, quoniam Plenipotentianon sit, hic ills est apud Nyikora et ille non est hic, ille debebitnunc currentari, et sic hoc deferi. Ecce hic est tantum ista instructio :tamen scit legere Valachice scio gi zise Hendrey : Aspiciat tan-turn, utrum non sint falsae istae subs criptiones, fors poterit aliquemex praesentibus collaphisare verbisg, -- care cercandule Mihochiariti In vr'o doui locuri tot a unuia mini la mai multe subscrierigi apoi s'au dus I

Deput.: Catu-i suma datoriilor preste tot ?"Raspuns : Noi nu stim city -i suma ; aceea stim ce am primit

de pe aici, cari au trecut prin minile noastre, iara de altele, ce s'auficut pre aindere, nu stim cite s'au ficut gi cite sint, pentru aceeane rugam sa.' nu se cerce lucrul acesta, pan& nu va veni Nicoara cuplenipotentia, ci din Plenipotentie se va vedea lucrul mai chiar, asij-derea datoriile cite s'au fa cut In Vienna el le stie.

Deput.: Astepta-vom noi gi pini atunci, darn nu stim cum vafi gi atunci, ca.' acela.i un om cu geindul dupei ureche, nu lasei dupci ni-mene ¢i va face si aci ni$te cuvinte prin care iardsi poate sa pice inrobie, sau in pedeapsi trupeasca.", Inchide Hendrey citre NicoariPetra.: Ma ginak kell tudni, mennyi adosagot tett a fia Betsben !"RA:spans : Bizony nem tudom tsak annyit emlekezek, hogy mondottegyszer, hogy valami 12 ezere felment vOlna, de tobbet mondom egyIgtenemre hogy semmit sem tudok. Eleg rossz, akir milyen nagy, okoses tanult az en ham, megis Apja vagyok en annak mindenkor, feleleHendrey, es szimadisra latizom Otet Te gaz fattya, gyere ide mu-tasd 1161, mit 's mire koltotel ?..

Intre aceea daces va gi veni Nicoara, lesne poate el arita, catau cheltuit, dares nu-i destul aceea, ci trebue si arate pre ce au chel-tuit ei se va judeca Intre atata vreme ca city cheltuiala ar fi pututfi un om darn destul ca de nu va fi nici In plenipoten tie pomenire

.despre cheltueli toti yeti rimine culdusi, daca.' v'ati ales pre un omboland gi ati lucrat bolanzeste Ara' de nici un cap, apoi VlAdica Inca.nu va tine nici o parte. Si fiti data lucru vost la un agent, ati fiplitit 5-6 sute sau 1000 sau 2000 fl. gi s'ar fi isprivit lucrul vost,gi nu v'ati fi blot Inteatatea datorii gi potce dank' asa nu gtiu, cumva fi; vedea-vom daces va veni Nicoara. cu Plenipotentia aceea,cum suns1

Eu Inca. asi voi Si nu pice lantul la voi In grumazi, cititi toti de Impreund, dares In zidar ca acuma ceilalti preoti gi pro-

.Bene,

.

.

sa pla-,

www.dacoromanica.ro

390

topopi se trag toti Inapoi, gi aga riman datoriile numai pre aceia ccr-au prima gi au luat banii imprumut".

Cum ca aceste toate le-am auzit cu urechile mele gi Inaintea mea.s'au graft prin aceasta marturisesc gi cu subscrierea numelui menintaresc.

In Ciaba 10-le Iunie '825.1. Andrei Maki m. p.Administratorulsiritului din Csaba.Pentru adeverirea acestor ceaici sant Insemnate gi eu mar-turisesc.Theodor Serban paroh in Si-clau.Agijderea gi eu am fost deFati gi am auzit aceste dinsus puse intreba.ri de Slav-Deputati cu care marturisesc.Pavel Botco m. p. In ChiginewCum ca cele rumanegtiaga adeverez:Joan 5erban namesnic proto--presbiter Zarand m. p.

Acad. Rom. Ms. 2444, f. 194.

CXXXVIII,Scrisoarea lui Andrei Maki din Csaba (Ciaba) catre Moise Nicoaraw-

Mult Pretuite DomnulePre 231e a lunii acegtie a fost hotarita ziva dela Deputatie

sa ne adunam la Arad pentru cheltuelele fa.cute In treaba cereriiEpiscopului de Roman, gi in 17-le Julie s'au expedit Ingtiintarea latoti aceia care au la.sat lui Arcoqi si se cheme, gi toti ne-am gi ivit-la Arad pre hota'rita zi afara de Fogiircifi din Jula, gi, Tapof dinSocodor, insa au fost mare scadere pentru ca. ingtiintarea n'au putut-sa to ajunga pre Domnia Ta la Jula, gi aga n'ai putut sa fii de fata,-prin care gandesc ca mult s'au stricat lucrul. Hendrey inca. zice:el mai multe stransuri nu va face, da gi de deputatia aceasta Inca-

bisericii ral-

slut-

ca-

ci

www.dacoromanica.ro

391

se va lasa, daca vei mai lucra asa cu el, pentru ca zice : ca intaiadata au trimis om la Doran a to sa. vii gi sa dai altan scrisorile sii-ai raspuns sa-ti dee inscris ce are cu Domnia Ta, si el ca un Praesesgi birau lucrului acestuia s'au plecat si ti-au trimis inscris, iara Dom-nia Ta nici nu to -ai milostivit a.i raspunde ; mai in urnia incredin-tand lucrul fiscalului Arcosi, ai poftit sa ne cheme pe noi cei ce eramde fata, iara Domnia Ta n'ai venit de unde au judecat unii din ceichema fi mai vartos Georgie Parohul din Cuvin cum canu cutezi a veni.Hendrey Intru acesta chip au Inceput a ne face lucrul cunoscut cumca lnaltiata Imparatie nici de cum nu Ynga due sa se arunce cheltuelapre neam adica pre saracime, numai de se va envoi cineva din bunavoe ca sa. dee, iara a-1 sili nu se poate, macar ca Deputatia va iesiprin toate Districturile Solgabirliaturilor, si ceva trebue ca sa seinvoiasca si ComunitAtile aste la plata, Int'alt chip ceia ce sunt sub-scrisi in lnstructie si Plenipotentie singuri vor fi siliti a plate dato-riile fa.' cute vel secus tota res ad viam Juris relegabitur. Dup.& aceastacu mare pofta cere dela noi si-i dam declaratie inscris cum ca noine Invoim si spre platirea datoriilor, precum ne-am Invoit la numireagi trimiterea Deputatiei, gi asa unul zicand una, altul alta, s'au manatlucrul mai vartos prin Cefanu dela Radna, Suciu dela Cuvin si loa-novici dela Covisinti, de nici unul n'au dat declaratie cum ca se in-voeste spre platirea detoriilor a proportione, papa ce nu vei da intaisama cu datoriile cate sunt de toate, $i spre ce le-ai cheltuit. Multinecredinta si putin duh crestinesc am vazut a fi Intru acesti treipreoti, mai vartos in Georgie Cuvinanul, si Cefanu Radnanul, precan cu atata mai putin Ii pot suferi cu cat mai adesea on to -amauzit pe Domnia Ta pomenindu-i cu nume de oameni statornici, cre-dinciosi si de omenie, adevarat ca aurul prin foc se lamureste, dara.la unele cucurbete porcesti de astea, si crastaveti ne'nacriti putinpoti sa to Increzi.

Destul cum ca acum asa au ramas lucrul, ca Domnia Ta sa daiin sama cate cheltueli si spre ce le-ai facut, de impreuna cu Pleni-potentia si alte scrisori ce se afla la Domnia Ta, care se ating delucrul acesta chemand inainte pe cine vei vrea din Preoti, ca sa fiede fa fa, caci Hendrey zice : ca el mai mult nici va chema Arcositi le poate talcui mai pre larg, pentru ca el inca au fost de fata latot lucrul.

Intru altele tot binele poftindu-ti ramanAl Domniei-Tale

credincios prietinAndrei Maky m. p..

in Ciaba 13/25 Julie 1825fadresa pe verso :]

De Csaba a Monsieur Mojsi Nicora a Jula.

Acad. Rom. Ms. 2414, f. 197-9i (In cirilice)

www.dacoromanica.ro

392

CXXXIX,Samuil Vulcan catre Moise Nicoara.

Iubite Frate !La scrisoarea care mi-ai trimis-o in 23 a lunei acestia cu durere

trebue si-ti raspund, cum ca.' in randul banilor asa ma aflu de lipsit,r3i de neavut, cat necum doul sute de florinti dar nici o suta saumai putin a-ti trimite, nu ma aflu a fi in stare. Lusa iti poftesc delaDomnul tot binele.

In Oradie 27 August 1825 Manu notus.(pe dos) 1-a Septembrie percepi per Corneli" (M. N.)

(Adresa :)Spectabili et Generoso DominoMoysi Nicore Domino mihi obser-vandsimois.

Ara dini.

Acad. Rom. Ms. 2439, f. 274.

CXL.

Memoriul adresat de Moise Nicoara care Sublima Poartain anul 1847

Depuis 22 anne es que je me trouve dans les Etats et sousl'egide de Sa Majeste le Sultan, et plus particulierement depuis 21annees que j'ai passe es pour la plupart a Constantinople mes mal-heurs et souffrances continuels m'ont force malgre moi de molestersans cesse (tout le temps) la S. Porte, par une infinite de recours dedifferens sujets, comme le seul pouvoir oii je trouvais une protectionet dont je me promettais un changement desire a mon sort (pourl'avenir). Sans aucune autre assistance, au contraire persecute detoutes les manieres (en secret et ouvertement) par ceux-memfs, quipar devoir, auraient de me p oteger, je fus oblige de continuer sansinterruption mes de marches aupres de la J. P. nonobstant que cela.devait naturellement devenir a la longue fort importun me decredi-ter, me rendre peut etre odieux, ou Eden a quelques uns me me sus-pect. Je sentais tous les inconveniens de ma triste position sans pou-voir m'en donner raison de ce que je ne prenne aucun emploi etsans pouvoir ea donner les explications aux autres sur les c,rconstan-

www.dacoromanica.ro

393

ces. Je demandais plusieurs fois la permission de pouvoir m'expli-quer sur les ante cedens, pour donner une juste idee des causes quiont amene mon triste etat et qui, pour des raisons d'une haute im-portance influent encore, par tous les moyens deshonorans, sur mamalheureuse s tuation, pour la rendre plus insupportable, afin de m'e-eraser totalement ; car la malignite n'a point, depuis 30 ans, encoreite assouvie.

L'ignorance totale des circonstances anterieures, ou bien desfausses informations suggerees a dessein et avec finesse, peuvent a-voir contribue efficacement it Ia tendance de me tenir par des moy-ens caches dans cet etat. Cette consideration m'oblige enfin,de rompre le silence que j'ai observe avec le plus grand scrupule pen--dant 22 annees, et de porter a la connaissance de qui de competence etde qui voudra s'y interesser, des circonstances anterieurement arrivees,qui paraissent agir avec tout le poids de la puissance et avec la mal-veillance cachee, pour que je ne puisse nulle part trouver un abri pourm'assurer une subsistance par mon travail (car la calomnie insidieuseparait avoir pre venge, bouche les oreilles a mes sollicitations). Jeme sentirai heureux si la connaissance de ces circonstances et eve -nemens peut con tribuer a dissiper quelques doutes et quelques preoc-cupations des esprits, produits par des fausses informations, et faireconnaitre Ia pure et simple verite et les causes vraies, qui ont motivema totale ruine morale, c vile et politique, des causes, qui nonobstanttons les efforts qu'on se donne de les cacher, ou de figurer, subsis-tent encore, avec incomparablement plus de force que jamais.

Ce précis, sine ira et odio (: en taut qu'il me regarde personnelle-ment :) je le fairai avec l'exactitude la plus scrupuleuse et s'il en faut,avec la responsabiliie de ma vie jusqu'a la moindre asertion y consig-née ou reproduite ; ne m'attachant qu'aux circonstances les plus essen-tielles de ce qui s'est passe, et en les parcourant quasi d'une épo-que a l'autre avec la rapidite que les considerations exigees ledemandent. Je laisserai a l'esprit impartiel de faire les conclusionsde cette simple exposition, de tirer ses consequences des causes auxeffets et de conclure des effets aux causes pour en former son ju-gement. Tout ce que j'y consiglerai quoique relativement ce n'estqae bien peu de choses , est baRe sur des documents authentiqueset sur la notoriete publique. Ce n'est point une exposition controu-vee ou fonder dans l'esprit de parts; ce sont des faits publics, con-states par d'innobrables actes d toutes les autorites au nom du sou-verain ( : sans en excepter, pas ineme la s gnature de l'Empereur:)= Pendant le cours des di x anne.ts 1815-1825, et puss, apres que jeme fus expatrie, depuis 1825 jusqu'en 1838. Ce qui est arrive depuiscette derniere annee, m'est presque inconnu n'ayant aucun renseigne-ment, par des personnes venant de la, depuis que j'ai cpitte.Bucarest.

www.dacoromanica.ro

394

Les Valaques, connus de nos jours comme les plus anciens habi-tants des provinces comprises jadis sous ce nom de la Dacie, occu-pent exclusivement de tout temps les frontieres de l'est de ]'Hon-grie du cote de la Transylvanie et de la Valachie, Bucovine, Galli-cie. Quant a la Transylvanie, on sait des actes publics dietals etstatistiques que les Valaques a eux seuls y sont beacoup plus nom-breux que toutes les autres nations ensemble. Mais cet exposé ne serapporte essentiellement qu'aux Valaques de la Hongrie.

Des les siecles les plus recules, du temps des rois nationaux deHongrie, on a employe tous les moyens pour convertir les Vala-ques a la religion catholique (: plus connue dans le pays sous le nomde religion papiste :) 0 L'inseription autour de la Couronne de Hongriea rendu de nos lours incontestable la verite, que cette couronne pro-vient de Constantinople :). Surtout depuis la reformation on s'est em-presse de les convertir tant au protestantisme qu'au catholicisme.Toutes les tentatives de les convertir, en general, echouerent. On lessoumit en partie aux surintendans protestants, en partie aux evequescatholiques dans toutes les affaires et l'administration de leur eglise.Par la force, les vexations et la seduction on est arrive a fairebeaucoup de prosehtes, meme, quelques provinces entieres, qui avec lareligion ont change apres totalement la nationalite. Les ecoles leuretaient interdites, it ne leur etait pas permis d'apprendre quelque artou metier, ils ne pouvaient pas etre employes pas meme k la cour dequelque noble pour des services manuels, sans changer de religion.( : Pour s'en faire une juste idee des temps anterieurs, voyez la sup-plique de la nation valaque adressee. en 1791, a l'Empereur et a ladiete de la Transylvanie imprimee par ordre et a la typographie dugouvernement :).

Il faut encore observer ici que les plus grands fardeaux enTransylvanie sont portes par le peuple valaque, quoiqu'il soit exclude tous les avantages que la loi assure aux autres habitans ; que lesregimens du pays sont, a une tres petite exception pres, composesde Valaques ; qu'a. Hermanstadt pas meme l'e vague orthodoxe nepeut avoir une maison a lui, d'autant moins un simple particuliervalaque. Entre autres choses, j'ai mentionne ces circonstances, 18151816, a l'Empereur avec plusieurs observations par ecrit. Au sujetde plusieurs semblables circonstances, it faut voir les articles del'avant derniere diete de la Transylvanie en 1842, et la demandefaite dans la meme diete au nom du peuple valaque par l'entremisede ses eveques respectifs. On voit de la correspondance du princeregnant de la Transylvanie Bethlen (: dans les temps que les Turcsoccupaient la basse Hongrie pres de deux siecles :) tiree des archi-ves, ouvrage imprime entre 1817-1824, que toutes les troupes quiagissaient avec les Turcs contre l'Autriche, n'etaient composees que-de Valaques.

www.dacoromanica.ro

395

Les Empereurs ou Archiducs d'Autriche, apres s'etre emparesde la couronne de Hongrie, occuperent avec le temps la basse Hongrieet le Banat habite par les Valaques. Les premieres choses (: savoirqui ont du rapport an sujet de cette exposition :) firent, sont

1. Les Serviens et les Bosniaques, qu'als avaient, par des procla-mations et des promesses continuelles, souleves contre la dominationde la Porte, passerent avec le patriarche Cernovics armes en Hongrie,au nombre (on dit) de 40.000 families, en 1690; et pour les servicesrendus on leur assigna des terres et leur confera de grandes immu-nites. Dans ces privileges, confirmes apres par les autres empereurssuccessivement, le dit Patriarche est reconnu pour chef de tons lesorthodoxes en Hongrie comme Archeveque et Metropolitain.

A la faveur de ces privileges, et proteges par la cour, l'arche-veque nomma des eveques serviens (ou meme grecs) chez les Vala-ques qui furent delivres de cette manse -e du joug ecclesiastiquehongrois, c'est-h-dire du catholicisme et du calvinisme.

Le clerge superieur servien s'empara de tous les postes impor-tans de l'eglise, la langue servienne fat plus exclusivement usiteedans le culte, et, independamment, du manque des moyens chez lesValaques de s'instruire on tacha par tons les moyens de les tenirdans l'ignorance et de les metamorphoser en serviens. Les Valaquesn'avaient pas une ecole triviale meme pour apprendre a lire, jusqu'hpeu pres sous le regne de Joseph II. Leur attachement aux Turcs,contre les Autrichiens pendant pres de deux siecles que ceuxci a-vaient occupe cette partie de la Hongrie, leur, etait devenu funeste,-Landis que les Serviens jouissaient de tous les avantages que leursderniers succe s et que leur position leur procuraient.

2. Le gournement autrichien, pour former une ligne non inter-rompue avec les colonies allemandes qui datent de quelques siecles,connus sons le nom de Saxons en Transylvanie, fit venir dansles provinces occupes nom:cement Banat des colonies alleman-des, de toutes les contr eas de l'Allemagne{) a grands frais. On chassales pauvres Valaques, anciens habitans, de leurs terres defricheesdans des terres incultes, pierreuses, montagneuses, mare ageuses, ste,riles ou couvertes des bois, et on etablit sur leurs terres les ColonsAllemands oil se formerent d'innombrables Communes Allemandes,.qui ne souffrent jamais pu'un seul Valaque puisse avoir une maisondans leurs enceintes. ils etaient done chasteg, pous,ea, opprinteset maltrailes de toute part, et tout le bien qui s'ansinuait devant eux

leur esprit, n'etait qu'une lueur apparente et trompeuse, sans trou-ver quelqu'assistance ou meriter quelqu'egard.

3. Les Hongrois, par la conversion des Valaques, soit a la re--

4) A ce sujet voir mes notes 1840 (M. N )

www.dacoromanica.ro

396

ligion catholique, soit au calvinisme, avaient toujours pour but lechangement de nationalite immediatement, car a vrai dire ils ne for-ment qu'une partie minime (c'est-a-dire ce qui est proprement hon-grois) des autres nations dans le pays. Les privileges concedes parla Cour aux Serviens emigres et leur influence, les deconcertaientbeaucoup et croisaient leurs vues totalement. Et c'est justment ceque l'Autriche tachait par tons les moyens, pour affermir sa nouvelledomination ; son esprit de tout temps a ete : divide et impera ! Elleforma donc le projet, moyen forme concu par la Cour pontificaleet employe avec tant de succes, plus facile a realiser, moins rebutant,et conduisant, indirectement, toujours et plus surement au meme but,

de convertir les Valaques a l'eglise d'Occident par l'union. Cemoyen pi esentait en outre deux grands avantages ; d'abord de dejouerles vues des Hongrois et d'arreter leurs ulterieurs progres sous cerapport ; en second lieu, d'affaiblir l'ascendant dont les Serviens, etsurtout le clerge, savaient si merveilleusement tirer profit ; ce quin'echappa point an cabinet. 11 avait devant ses yeux l'exemple desRusses, dits autrement Rousnyaques ou Routhens, en Hongrie lelong des frontieres de la Galicie, qui depuis plusieurs siecles etaientunis avec l'eglise de Rome.

Par consequent, sous le regne de Marie The -63e, on employsmeme la force pour la conversion a l'Union, en postant des militairesallemands, le sabre a la main devant les portes des eglises, qua ndle peuple en sortait les jours de fetes, afin de le faire passer h. l'Unionpar la terreur. C'etait dans les parties les plus septentrionales, versla Galicie et la Boucovine, un grand nombre, en abandonnantmaison, biens foncier, memes nobilitaires ou fe3claux, se sauva dansle midi du pays, depuis peu conquis sur les Turcs, ou la religion etaitmoins exposes, tant a cause de la nouvelle occupation, que (du cierge)des Serviens immigre3 et arme ;, dont l'Autriche avait grandementbesoin, et des privileges conce -263 qui regardaient toute l'egliseorthodoxe.

Pour juger au juste sur les principes que le gouvernement au-trichien, suivait dans ses demarches selon les diverses conjonctures dutemps, et les diffecentes localites tantot de concert avec le gouver-nement proprement hongrois, et le gouvernement transylvain, ou itne se pouvait pas faire autrement, tant6t de sa propre autorite com-me dans le Banat, etc., it suffira de reproduire ici quelques circon-stances.

Dans la meme époque que les privileges mentionnes furent con-cedes aux Serviens et au dit Patriarche, en Transylvanie fut 6.60un eveche valaque uni. Comme le gouvernement n'avait ici aucuninteret a menager comme avec les Serviens en Hongrie, que celui du

,catholicisme, it noma pour la diocese valaque coatre toutes les insti-

d'orr

www.dacoromanica.ro

397

tutions de I'Eglise latine, pour eveques et autres prelats, des Hongroiscatholiques.

Meme apres que les Valaques, par des reclamations fondees ob-tinrent enfin un individu valaque pour eveque, it fut soumis en toutk l'autorite d'un moine catholique (si je me souviens bien) jesuite.L'eveque fit des demarches aupres de la Cour pontificale et ses pro-testations. Le gouvernement voulut le faire saisir ; it s'evada et sesauva a Rome, oil it finit sa vie, sans jamais pouvoir retourner dansla patrie. Son nom etait

Pour une telle et meme raison, un de ses successeurs dans re-veche, MAJOR, fut enferme dans la forteresse de Munkats ou iifinit ses jours dans la prison.

Dans Mongrie septentrionale on montre encore des eglises, queles derniers Valaques orthodoxes, re luits k un tres petit nombre, ontvendues le siecle passé, pour des sommes tres modiques, comme nom.Rement SZIGETH, chef lieu du grand Comte Marmoros, la plusgrande eglise qui existe encore, destinee a pi went au culte calvinistea ete vendue pour 8L0 florins.

Dans un village valaque, Glogovatz, tout pres de la ville d'Aradrle seul ou Von. avait etabli des colonies allemandes sans en chasserles Valaques, les Allemands s'etant multiplies, les Valaques chicanes,opprimes, injuries et prejudic2 es, dans toutes les affaires et interetsde famille dans la commune, par les Allemands qui etaient fort pro,teges (ces memes Allemands dont la probite, la tolerance, equite, hu-manite et autres qualite; sont tant vantees, et qui cependant sont lesplus incomptatibles avec toutes les creations du monde, lorqu'ils peuventle faire sans crainte et ont mis pied ferme quelque part) furent, a lafin du dernier siecle, obliges de se domicilier ailleurs. Reduits aupetit nombre d'une trentaine de families, ils cederent, a la fin dusiecle dernier, pour quelque prix aux Allemands leurs maisons, leureglise (cette derniere achetee. pour le compte du gouvernement sertmaintenant de magasin militaire). Leurs acres resteront au profit desAllemands.

Dans le Banat, k Oravitza, oil le gouvernement autrichien a lesmains plus 1) bres, un certain /orgovici, d'une famille tres distingueeparmi les Valaques du Banat, pour les plaintes des Valaques qu'ilavait (charge par eux a. cette fin) donnees par ecrit contre l'oppres-sion et les injustices, it fut mis en prison et aux fers, ce qui causasa mort.

Le siecle passe on etablit en Transylvanie sur les fronteres dela Valachie des milices Valaques (Grainitzer) especes de colonies mi-litaires. On prit a beaucoup de Valaques les terres, les maisons etc. a lacondition d'une indemnisation. Mais les pauvres furent frustres dansleurs esperances. Voyant que toutes leurs reclamations restaient sans ,

KLetIN.

www.dacoromanica.ro

.398

aucun effet, ils chargerent en 1807 un prothopresbyter, Haines, quilui meme etait un des reclamans, de porter leur plainte devant l'Em-pereur. Apres plusieurs recours sans aucun resultat, it recut l'ordreperemptoire de la police de quitter aussitOt Vienne. Il mourut quel-ques annees apres, dans la misere a Hermanstadt, et les autres recla-mans n'ont jamais obtenu quelque justice.

Jamais Valaque n'est alle porter ses plaintes au pied du Throne.i Vienne, soit dans sa propre cause soit dans celle de plusieurs, oud'une commune, sans etre apres soumis k l'emprisonnement ou a descruels chatimens corporels. (: Voyez a la fin les deux dernieres die-tes de la Hongrie et de la Transylvanie :). Pour trouver quelque re-mede contre des oppressions inhumaines et des injustices barbarestrois pauvres valaques villageois de la Transylvanie (l'uri instruit unpeu dans sa langue) reconnus comme hommes de probite, furent en-v-oyes en 1734 au nom de plusieurs communes a Vienne pour implorerla justice imperiale. Apres des promesses, qu'on leur fit a Vienne,voulant retourner chez eux, sur les frontieres du pays ils urent a-vertis qu'il y avait des ordres severes de les faire, aus,itOt, apresleur retour, saisir, parcequ'ils s'etaient rendus a Vienne. Its re-tournerent aussitOt de nouveau a Vienne, et apres les assurances lesplus positives ils retournerent chez eux. Aussitot, au marche de laplus proche ville, les autorites du pays veulent les saisir. Le peuple<etait en grande affluence, se souleve pour les defendre, et une eineutegenerale et terrible commence.

Alors la rage, la cruauie ne conna point de bornes contre lesnobles et les employes, sans aucune distinction des bons et des me-chants. La vengeance excitee et la fureur rendent l'homme la plusfarouche des betes. Des voix des princes, des empereurs, en passantsous silence d'autres innombrables grands personnages chez les nati-ons les plus civilisees, en font le temo'gnage le plus triste.

Lorsque, mais bien tard, le gouvernement envoya le militaire,les re voltes avaient deja franchi les frontieres du pays vers la Hon-grie, a ce qu'on dit, au nombre plus de 15 mille. On debitait quecette populace etait conduite en secret par quelques Allemands quiont trouve les moyens de s'echapper apres. Les grands et les noblesde la Transylvanie sont, sans exception, toujours de l'opinion, que cestrois Valaques : Bore, Closca et Frunza, qui bientOt apres furent ecar-teles, fussent seduits et excites a Vienne a ce massacre et souleve-ment contre les nobles et les employes, en general contre l'aristocra-tie du pays. Relata refero. Au reste, j'ignore tout cela ; mais ce queje puis affirmer avec la plus grande certitude morale, c'est que desemblables avances et meme des propositions indirectes non pasmanques meme de nos jours, ou dans les temps plus re cens.

Ces pauvres Valaques etaient de toute part tellement opprimes,

www.dacoromanica.ro

39g

injuries, me?rises, maltraites et foule-3 plus ignomineusement que lesilotes dans toute Ia Monarchie, par les Hongrois, les Saxons, les Al-lemands et les Serviens ( connus sous le nom de Ratzen ) qu'ilsn'osaient pas meme reclamer la justice, ou qu'ils devaient toujoursy succomber et s'en repentir, si ce n'etait dans des cas extremes. Onetait parvenu a la longue, a force de maltraitement et par la barba-rie hongroise, a les avilir meme dans leurs propres yeux, en leur 6-tant jusqu'h la derniere lueur d'espe ance d'un meilleur avenir. Etpourtant ce n'etait point qu'il n'y est pas des Valaques distinguespar leurs rangs, leurs talents, merites et consideration dans le pays ;mais c'est que tous ceux-ci devaient changer de religion et par con-sequent de nation pour pouvoir arriver a quelque chose. Et par laraison tres rtaturelle a tous les proselytes, pour se montrer plus atta-ches a leur nouveau culte et a. la nouvelle nationalite acquise, ils etaienten effet devenus plus ennemis de leur propre nation que les autresnations meme, pour se conformer a. l'esprit inconciliable et fougeuxde celles ci. Le plus fameux roi de son temps dans toute l'EuropeMathias Corvinus, s'en faisait honneur de se reconnaltre publiquementpour descendant des Valaques. Tels sont outre beacoup d'autres, lesfamilies originairement valaques, qui existent encore, des comtes etdes barons : Iojtka, Ma jlat, Lazar, Nalazi, Kendefi, Teleki et Banfi.I1y a eu tant que je sache, de nos jours quatre generaux d'origine va-laque dans l'armea. Mais pre_lisement ceux-ci se montraient, pourles raisons susdites, les plus acharneg opposans de cette pauvre etnombreuse nation si opprimee. Je m'en absti ns de reproduire icides exemples les plus frappans.

A la suite des dites proclamations et des privileges subsegue-rnent concele3 aux dits Patriarche et Serviens, l'affluence des emi-gres a ussi particulierement prit un tel elan, que bientOt toutes lesvilles sur confins furent des sujets de la Turquie, auxquels on con-fera des imnaunites et le droit de former dans leur sein des autori-tes civiles-administratives separeas, pour regler leurs affaires. Bien-tot dans la moitiee de la Hongrie, it n'y efit presque pas de villes etbourgs ou ils ne se fussent pas etablis Pesth et Vienne, entre autres,en donnent un exemple digne d'attention. Grecs, Bulgares, Arnautes,Serviens, Kuzovlaques, sous le nom geaerique quoique impropre de Razenco mpris, tous meritent une attention particuliere tant par" leur posi-tion et leurs differentes relations, que par le role que l'Autriche paraitleur avoir destine pour en profiter et pour s'en servir commed'un vehicule le plus stir dans les desseins qu'elle nourrit depuis dessiecles. On peut en dire autant des nombreux Armeniens, qui, commeColonies arriveas de Ia Turquie, jouissent egalement des droits muni-cipaux et administratifs dans 5 ou 6 villes, que le gouvernement leura donne la permission de bestir en. Transylvanie ; surtout depuis qu'il

www.dacoromanica.ro

400

a fait transposer le convent des Meohitcaristes Arm eniens de Ve--nise a Vienne.

Ce clerge sui erieur orthodoxe, compose donc des Serviens, etc._etait devenu fastueux au dernier point, arrogant, dedaigneux, ambi-tieux, presomtif, ex cessivement orgueilleux, souvent d'une conduitescandaleuse, ennemi de2lare de la langue et de la nation valaque,exercant une symonie execrable, vivant de la rapine sur le pauvreclerge inierieur pour satisfaire a un luxe inconvcnable et soutenirune luxurie suivie, faisant le peuple et le bas clerge par la superstition,.ou plutot par un esprit et un prestige demoniaque, se prosterner de-vant lui meme quand it passait en voiture dans les rues, et, par hainepour la langue et la nation valaque, et par envie de detruire Tune etI'autre poussant sa rage jusqu'a faire jeter dans les cloaques les livressacres de l'eglise, imprim es das la langue valaque. Le moindre sujetvalaque etait oblige de changer son nom national en servien avantd'être consacre. I1 etait impossible a un Valaque d'obtenir une pre-bende quelconque ou un prothopresbyteriat, tant soit pen signifiant,d'autant moins encore dans les villes ou bourgs les plus importans.En un mot le clerge valaque maltraite le plus inhumainementjusqu'a la bar barie se trouvait attache a. une servitude pire etplus degradante que celle des ilotes.

Plus le gouvernement s'empressait dans le Nord de propager,par tous les moyens, L'UNION, plus le clerge servien sevissait donsles parties meridionales contre les Valaques par son ascendant, parPignorance et la superstition, ce qui devait naturellement fournir a ce-lui-la le plus grand v ehicule et toute la facilite de realiser ses vuespoursuivies depuis taut de siecles.

Le gouvernement avait bientot reconnu toute la portee de lasuprernatie ecclesiastique, et non moins civile et politique, qu'il avaitconferee au clerge etranger servien sur les orthodoxes valaques. Maisit s'etait quasi-I a des mains sous quelques rapports par les engage-mens contractes par les dits privileges et aux habitans de la Tur-quie par les proclamations q u i les avaient pr ecedees. En attendant,.it erigea un eveche uni a Grand-Vardein, au milieu d'un é veche ortho-doxe vers le Nord, qu'il dota de grands domaines de l'Etat en 1770environ et sur les debris duquel it devait s'agrandir.

Le premier eveque fat un negociartt grec de la Turquie, quiavait failli. Il avait, pour toute commune, dans la ville de son siegeune famine et la Diocese n'etait que nominale. Mais a la fin dusiecle passé la Diocese s'etait Onormement agrandie de sort quevers le 1816-17, avec quelques communes qu'on lui incorpora d'uneautre diocese unie, elle comptait deja environ 170 mille Ames. On n'aqu'a lire les schematismes pour voir ces progres rapides, quoiqu'iln'y avait eu dans plusieurs communes que quelques individus, beacoup

www.dacoromanica.ro

401

de fois un ou deux ( seulement comme domestiques ). Decrire toutes lestrames ourdies avec tant de finesse, et executeas encore avec plusde perseverance ou d'obstination, et avec la force que le pouvoirsupreme pretait a toutes ces entreprises, de la maniere la plus re-prouv ee, serait impossible et superflu.

Le gouvernement encourage a present, c'esti-dire au commen-cement de ce siecle, par ces succes partiels, croyait que rien nepouvait plus resister a realiser ses vues d'une conversion generaledes Valaques a l'Union, et qu'il devait moins user de menagemens,d'autant plus que les moyens, depuis longtemps employes, sans cessesous la main par toutes les branches de l'.idministration on pouvaitplus surement les deployer a present que la guerre, si longue et sidesastreuse, avait un denouement si eclatant et contre toutes les es-perances, lequel promettait une pair generale et durable. Le but quel'on suivait depuis nombre de siecles et qu'on ne perdait jamais devue, meme a l'egard de la Turquie (l'histoire et les donnees lesplus positives ne laissent aucun doute sous ce rapport) paraissait deJour en jour approcher de sa realisation. Cest a cette époque que corn-mencerent les circonstances et les evenemens qui vont etre exposés ci-apres qui forment essentiellement le sujet de cet exposé, et auxquels serapportent mes malheurs causes et la triste position dans laquelle je metrouve depuis tant d'annees.

Ces premisses, quoique fort geuerales et retrecies, m'ont parenecessaires pour mettre le lecteur a meme de juger sur l'ensemble,dans tous ses rapports, de tout ce qui va etre expose depuis 1815 etqui me regarde plus particulierement. J'exposerai les faits bref, autant que les circonstances les comportent ; mais avec sincerite et can-deur, et sans aucune reserve a quelqu'egard que ce soit, en laissanta la sagesse, a l'amour de la v erite, et a l'equite du lecteur d'en jugerd'apres sa conviction. Je dois prealablement observer encore, quetout ce que j'y vais rapporter, est prix de ma memoire, dans laquelleles faits sont si fortement imprim es. Je ne possede qu'un tres petitnombre de documens qui y ont du rapport; meme ceux-ci je n'enfais qu'un tres petit usage, dans quelques cas pour prouver mes as-sertions par quelques dates et citations, sans cependant repousserla responsabilite de tout ce qui y sera consigns.

Pour epargner au lecteur une lecture fastidieuse par une exposi-tion trop char gee je comencerai ainsi ex abrupto, en me reservantde consigner quelques circonstances dans une annexe suivie desdocumens.

Ne valaque orthodoxe non-uni en Hongrie (a Gyula, chef-lieu ducomte Belles), a rage de 12 ans, a la fin de 1796 je fus pour la pre-miere fois eloigne de la maison paternelle, m o n Pere m'amenant

9Cwww.dacoromanica.ro

402

dans differentes autres villes, ou it y avai t des gymnases, pour fairemes etudes, selon l'usage en latin, et pour apprendre en meme tempsd'autres langues usitees dans le pays, car je ne connaissais aucuneautre que la langue valaque, ma langue maternelle. En 1802, 1803,4, 5, 6, je suivis mes etudes academiques k l'universite de Pesth et

l'Academie de Presbourg, et je fus le premier, de tous les Vala-ques en Hongrie, qui aie fini les cours academiques.

Anime du desir de choisir une des deux carrieres : ou militaire,ou politique ou plut6t diplomatique, assitert apres les examens je merendis, an mois d'AoCit 1806, a Vienne, et je fis mes demarches au-pres du Comte Stadion, ministre des affaires etrangeres, et aupresde l'Archiduc Louis, directeur des frontieres, pour etre reeu a l'ln-stitut des langues orientales, afin d'apprendre la langue turque. Monbut etait d'être employe apres en Turquie (et de preference en Va-lachie). Mes peines n'eurent aucun resultat. Sans guide, assistance etmoyens, et delaisse a mes propres forces je dus renoncer a. touteesperance a cet egard pour toujours. Cependant je restai jusqu'en.180o k Vienne.

Une circonstance, grave a tous les egards pour moi, qu'une vi-laine malignite a enfantee, et que la bassesse de caractece la plus in-digne n'a pas rougi de faire accrediter chez de hauts fonctionnairesici, savoir, que j'ai ete agitateur, etc. me force a un de:ail minutieuxi cette occasion, ce que je ne fais contrecoeur et avec le plusgrand regret. On jugera de cette calomnie sans la moindre hesitation,pour peu qu'on veuille se donner la peine de faire tant soit peu atten-tion au cours de toute ma vie jusqua l'epoque a laquelle on voudraitfrauduleusement rapporter cette medisance si ingeaieusement controu-vee, uniquement pour cacher des infamies et detourn.er de soi, desinjustices d'ailleurs trop notoires. Independamment de ma jeusesse,de mes occupations scholastiques, et de beaucoup de difficultes contrelesquelles j'avais a lutter, j'etais pendant les 7 dernieres annees demes etudes si loin des lieux de ma naissance, que j'avais presque oubliema langue. Depuis 1802 (a. l'age de 17 ans) je continuais mes etudescontre la volonte de mon pere qui voulait que je restasse chez lui ; etpour cette raison je fus quasi desherite. Sans moyens, sans aucunsecours, aller faire mes etudes et vivre parmi des nations dont les Ian-gues m'etaient inconnues et en meme temps gagner ma subsistance par descorrepetitions, it devient clair que je ne pouvais faire l'agitateur,quand meme cela fut dans le plus noble dessein. Jusqua cette époque-IL, je n'avais pas meme eu, ni le temps, ni les moyens, ni l'occasionde me procurer les moindres notices historiques sur ma nation etmoins encore de m'occuper avec la langue : deux principales sourcesde tout sentiment national. Qu'a Vienne je ne pouvais non plusfaire l'agitateur, it est encore plus evident; lorsque je cherchai roc-

qu'a

www.dacoromanica.ro

403

casion de pouvoir apprendre la langue turque, le bon sens me dit, quece n'itait pas assure ment dans la vue d'une propagande chez mes con-nationaux en Hongrie dont it s'agit ici. Je n'ai point suivi les avis

-de qui que ce soit dans cette demarche d'apprendre Ia langue turque,car je n'avais personne au monde pour me donner des conseils. J'etaismon seal guide, et le dessein que j'avais concu, n'etait que l'effet dece que dit Cicerone : bonus genius, quem instinctum appellare solemus.Si jetais plus muzelim que je ne le suis pas, je pouvais concilier cette-these avec ma destinea en un pre

Au reste de ce qui va suivre dans cet expose, fera voir au lec-teur attentif et impartial, si jamais j'ai pu etre agitateur, comment ?au ? et quand ?

De retour done, en 1608, de Vienne dans la ville natale ( poury rester ou m'etablir la premiere fois depuis que je l'avais quitteedans mon enfance ) je f us incessamment employe a. la chancellerie du

=Comte par l'assemblee des Etats geueraux, et en 1809 nome par lameme assembtee, lieutenant en premier dans la cavalerie insurrection-nelle du pays. Apres la pair conclue, l'insurrection fut dissoute a. lafin de la meme armee. L'assemblee generale du comte prit alors laresolution d'adresser, en ma faveur, a l'Empereur une demande aimque je fusse recu dans les troupes regulieres. Dans une audience ex-traordinaire, qu'en 1810 l'Empereur elit le grace de m'accorderBaaden, Sa Majeste me dit avec bonto demandez quelle autre placeque vous voulez plutot que dans le militaire ; car it n'y aura de sit&une guerre, e.t l'armee regorge d'officiers surnumeraires, de sorte quevous ne pourriez pas vous attendre a. un avancement. Au reste, nousverrons, faites-moi voir vos papiers".

La reponse du Conseil de Ia guerre en fut negative.Je partis aussitot pour la Valachie, sans meme m'arreter, dans

mon passage, pour voir mes parens; et je restai a Boucouresty jusqu'en1815 a la fin du Mai. Durant ce temps j'etais hors de toute commu-nication avec quoi que ce soit en Autriche, et je n'avais absolumentIa moindre connaissance de tout ce qui se passait chez les Valaques,mes compatriotes. Mes parens meme ne savaient pas, tout ce tempsau j'etais, et si j'etais en vie.

via sante avait ete pendant les deux dernieres ann ees a. Buca-rest tellement affaiblie par une grave maladie, que les suites ne lais-serent plus tard, et meme k Vienne, l'esperance de pouvoir conser-ver ma vie (medici).

En 1815 je retournai de nouveau a. Vienne, toujours dans le butd'entrer au service militaire. Ce fut encore inutilement ; la secondeinvasion avait dejk eu lieu en France. Mes parens et mes connationaux,me sachant point pendant les cinq annees ou j'etais et si j'etais en-vie ou non, maintenant ayant appris que j'etais h. Vienne, chargerent

( 28*www.dacoromanica.ro

404

un employe, qui devait s'y rendre pour affaires, de me trouver, sans.qu'il put reussir. J'appris tout cela apres son depart de Vienne. Nepouvant reussir d'entrer au service militaire, comme apres la bataillede Waterloo tout etait fini, je resolus de retourner a Boucouresty ;mais comme ma route n'etait que d'une distance de quelques postes -de mes parens, que je n'avais pas vu depuis 1810, je voulus les voira present, ce que j'avais neglige de faire dans mon voyage a Vienne,.._que les circonstances pressantes m'avaient neo.essite d.'acce.erer. DeTemesvar je pris la route pour Arad, et de la a Gyula, ce qui entout n'est qu'une affaire d'une journee.')

Acad. Rom. Ms. 2437, f. 369-375.

CXLI,

Pour SON EXCELENCE MONSIEUR D'USTINOFF, envoy& extra--ordinaire et ministre plenipotentiaire de Sa Majest& l'Empereur

de Toutes les Russies pres de la Sublime Porte, etc.La bonte que Son Excellence Monsieur le Ministre pleuipoten-

tiaire de S. M. l'Empereur de Toutes les Russies pres de la sublimePorte m'a temoigne dans la reception de 6 Mai, et l'interet qu'elle apris a ma position en m'assurant qu'elle voudra bien prendre desrenseignemens sur les veritables causes que je ne puffs trouver quelqueemploi et une protection reelle ni chez la S. Porte, ni chez les Valaques,ni chez les Moldaves depuis tant d'annees et qu'apres tant de peineet de souffrances, m'ont determine a lui presenter un apercu rapidede tout ce qui s'est passe avec moi et a mon egard, tant ici, qu'aBoucouresty, depuis 22 annees. Quelques observations de S. Ex. fai tesle 18 Mai, et sa bienveillante assurance de s'interesser A. mon sortet de vouloir ecrire A. mon sujet a Boucouresty, m'obligent de portera sa connaissance en substance des circonstances anterieurementarrivees, auxquelles se rattache mon etat actuel, et qui parais-sent visiblement influer le plus sur ma malheureuse positionet agir avec tout le poids de la puissance et de la malveillancepour que, depourvu de toute assistance je ne puisse ni icini autre part trouver un abri pour m'assurer une subsistanceconvenable en me rendant utile. Quoique ces circonstances, consi-derees de differens points de vue non seulement personnels soientde nature a meriter a un haut degre- l'attention du cabinet de St...

I) Manuscrisul se opreste aci (C. B )

www.dacoromanica.ro

405

Petersbourg, et que peut-titre, elles sont dejk, en partie connues_Monsieur le Procureur du St. Synode, general aide-de-camp de l'Em-pereur, Comte Protassoff, de meme qu'A. Monsieur le Vice-Chancelierde 1'Empire, Comte Nesselrode, j'espere neanmoins que Son Ex. leMinistre Imperial pres de la S. Forte voudra bien leur dormer quelqueattention et pour apprecier au juste les motifs de la demande quej'ai eu l'honneur de lui adresser, comme valaque et comme orthodoxe

reffet d'obtenir en cette qualite sa bienveillante protection, et pourdissiper quelques fausses opinions accreditees avec soin, qui paraissentavoir trouve acces par des insinuations ruse2s et que la malignite,pour couvrir ses vues cachets a suggere par rapport A. moi, afin depreoccuper les esprits contre moi et de me couper toute voie depouvoir faire connaltre la erit e et les causes qui ont motive matotale ruine civile, morale et politique, et qui, nonobstant tons lesefforts qu'on se donne de les cacher, subsistent encore, je puis l'assu-rer, avec incomparablement plus de force que jamais.

Ne valaque orthodoxe en Hongrie ( k Gyula, capitale du Comteliekes ) je fus employe a la chancellerie eten 1809 nomme lieutenant en.premier dans la Cavalerie insurrectionnelle du meme Comte et arriveen Valachie 1810 pour trouver un emploi au service de Russie jeretournai en 1815 A. Vienne pour entrer au service militaire. 4)

Une affaire politico-civile-religionnaire, commencee avant quelques. annees par l'influence et la direction secrete du gouvernement, et,pour ainsi dire, du parti catholique et uni, occasionna ma nominationde depute au throne par le clerge, les nobles et le peuple valaque dela Diocese orthodoxe d'Arad. On avait la confiance la plus illimiteeen moi, que je veillerais k leurs interets et k ceux de la religioncontre toutes les tentatives de leur porter quelque prejudice. Je lesconfirmai dans cette confiance par un serment.

11 s'agissait d'avoir pour le haut clerge des individus nationaux,distingues par leur conduite et principes de moralite, verses dans lalangue valaque, familiers avec les moeurs, coutumes et besoins de

.1a nation, et animes du zele de la religion, de la culture de la nationet de son been -titre, comme les seuls moyens qui pouvaient lui pro-

, curer les avantages dont jouissent les autres peuples de la Mo-. narchie, et empScher les progres irresistibles de 1'Union. Cartine longue experience avait mallieureusement trop constate quele haut clerge nonnational, c'est- illyrien autrement dit ras.cien, traitait le clerge inferieur valaque en veritables esclaves ouilotes, l'entravait de toutes les manieres de s'instruire, haissant sa

ilangue jusqu'a jeter ses livres sacres de l'eglise dans les cloaques,exercait une symonie outrageante qui depasse toute mesure et ima-

1) Datele biografice anterioars lui 1.815, rezumate aici in clieva rinduri, se gisese des-,srise pe larg in memoriul precedent.

.1

.

..

.

N.

.

.

,

www.dacoromanica.ro

406

gination etc. des choses qui independemment des autres graves in-conveniens, favorisaient le proselytisme a l'union avec reglise de Rome,.soutenue et promise par le gouvernement si puissamment et avec tantde finesse depuis les siecles les plus recules.

Une commission royale fut nommee en 18,6 par l'Empereur pourfaire une enquete. En peu de jours des griefs scandaleux jusqu'a-l'execration furent verifies. Pour des vues caches, et par des raionsspecieuses, la commission discontinua incessamment son enquete. Apresune marque si iclatante d'attention de la part du Monarque pour lasollicitation des Valaques, a juste titre, its s'attendaieat a un heureuxresultat qui remelierait a tous ces abus ; mais le gouvernement n'avaitpour but que de se frayer, par cette commission, un chemin plus stira une conversion generale des Valaques a l'union avec l'eglise occi-dentale, et par ce moyen de donner une impulsion et direction aux .

esprits, telle qu'ils croyaient plus favorable a ses vues soutenues etpoursuivies, comme it vient d'être dit, depuis siecles, par tous lesmoyens desaprouv es par la morale et requite,

Ma mission parut (pt. duos annos) bientOt (comme les suitesl'ont mis k l'e videnee) genante pour le gouvernement et etre unobstacle a la realisation de son but, ne pouvant sans aucun rapporttrouver en moi l'instrument qu'il esperait et desirait. II voulait agirimmediatement et par sa sale influence avec les Valaques, et donnera l'affaire la tendance qui devrait infailliblement le conduire a sonbut et les Valaques au precipice

En 1817 averti a Vienne, par le president de la Commission deme rendre a Arad, oil l'enquete va recommencer bienrat, j'exposail'Empereur l'etat de l'affaire, en declarant que ma mission devant tou-cher a son terme avec la fin de l'enquete, it serait de toute necessitequ'avant la cloture, la commission s'occupe de l'etat des de ttes quiavaient ete contracteas, avec l'autorisation pi eatable des autorites, danscette affaire pour fournir les frais necessaires afin que des incon-e:liens, qui pourraient en resulter pour les Valaques mes commettans,fussent pre venus, en y ajoutant d'autres observations. La reponse deSa Majeste fut Geben Sie mir das zuschriftlich, and Ich versichereSie, dass Ich keinen Misbrauch davon machen werde.

(: Depuis le commencement de ma mission, tant en Hongrie qu'k Vienne, par differentes voies bien prononceas j'avais ete aver-ti sans cesse avec empressement de m'adresser au prince Metternichet l'on s'empressait meme de m'ouvrir le chemin (par des adresses

ses agents auliques a ses employes), le plus stir. Differentes cir-constances m'en avaient retenu ; d'ailleurs mon affaire ne me parais-sait etre du ressort du Ministere des affaires externes. A present,imrn6diatement, apres l'audience chez l'Empereur je me presentai chezle prince :)

I

;

:

A

www.dacoromanica.ro

407

L'Empereur partit pour la Galicie et a la suite du recours que,par son ordre, je consingnai dans le Cabinet avant son depart, jen'ai vu que tout le contraire des assurances que Sa Majeste m'avaitfaites.

D'abord la chancellerie aulique par un intimat adresse au sujetde mes recours, incessamment au Comte d'Arad sans que j'en aipu avoir connaissance fit publier, que Sa Majeste a k coeui'l'affaire des Valaques et qu'elle ordonnera toutes les mesures Deces-saires pour aplanir aussi les difficul, e 3 par rapport aux dettes sansmon contours. Sous la main on repandait chez les Valaques, que jene m'occupe pas de leur affaire a Vienne, mais de mes propres intC-rets etc. etc.

En attendant, on me propose, au nom du gouvernement, par desagents et employes auliques de demander pour eveque un certainindividu (illyrien et archimandrite,- assez connu par son eruditionet plus encore par sa declaration donnee par ecrit, que si on le nommeeveque it passera avec toute la Diocese a l'Union) avec l'assurancequ'aussitot les dettes seront payees. Je les repoussai avec indignation,en declarant que ce n'est pas mon affaire de demander un tel indi-vidu et que c'est ladle et indigne d'attenter de cette maniere a moncaractere, voulant par une corruption detestable me rendre traitreenvers ma religion et ma nation.

Mon malheur dont je n'avais eu encore que des signes commeprecurseurs, fut irrevocablement arrete Ma subsistance depuis long-temps déjà tres difficile et seulement par des dettes contractees chezdes amis, qui eux-memes n'ayant rien de superflu se trouvaientsouvent dans l'indigence, commenca a me devenir impossible. A lachancellerie aulique et au ministere de la police on blamait mes corn-metans comme indignes de m'en occuper et de defendre leur cause,plutot les ab.ndonner et demander un emploi ; et tout en voulantme consoler par l'assurance que le gouvernement connaissait mesmerites et qu'il y pensait, on me disait que c'est le grand inconve-nient pour moi que je ne sacs pas aux frail de qui je suis a Vienne.Je fus oblige pour me nourrir de mettre jusqu'a, mon liege en gage.(Mon pere await fait encore des efforts). Aux commettans ontenait des propos de ne pas s'occuper . plus de moi ; ce qui Otaitpour des gens qui ne s'ecartaient jamais de la volonte des autoritesnon seulement les decourager, mais aussi pour interdire tout-k faitindirectement meme d'avoir des communications de correspondanceavec moi. Its commencaient deja a tout craindre, mais la confiancegenerale n'etait pas pour cela encore ebranlee.

Dans cet etat de detresse, ma sante fut au dernier point et lemedicin en chef de tous les hOpitaux militaires dans la monarchic,conseiller intime aulique, certifia par un attestat que je produisis

www.dacoromanica.ro

408

au cabinet qu'il n'y a plus de remede pour sauver ma vie dans cetetat de choses, si ma position ne trouve pas un changement en quit-tant Vienne.

Sur ces entrefaites la commission, au lieu de de s'occuper del'enquete des griefs et a constater les abus dans la diocese, sur la-quelle tous les esprits etaient tourney pour en voir le resultat desire,profitant de mon absence, de l'esperance generale et de l'ignorancedes commettans dans une affaire si delicate et se servant desmoyens les plus honteux de seduction et de corruption chez quel-ques uns parmi les Valaques, demanda a un certain nombre depretres la declaration par ecrit (ifs ne devaient qu'y apposer leursignature ) qu'ils consentent a l'acceptation du calendrier gregorienla place du julien et a l'introduction des lettres latines dans les ecoleset les livres au lieu des cyrilliques", et en les assurant que c'est demon avis pour le bien de la Nation. Je n'appris toute cette tramequ'une annee plus tard, apres mon retour de Vienne.

L'Empereur de retour en automne du voyage qu'il avait faitdans la Galicie, la Transylvanie et le Banat, sur mes observationssur le resultat des paroles dans la derniere audience (: tandis qu'au-paravant, toutes les fois que j'avais eu l'honneur d'être en audience,me parfait avec bienveillance et meme avec une joie visible :) pourtoute reponse m'adressa les paroles suivantes : Qui vous a force devous charger de cette affaire ?" Personne, Sire ! que jefusse force, la justice que je reclame de Votre Majeste au nom deceux qui ont eu la confiance de me charger de cette mission mezite-elle morns l'attention de Votre Majeste ?"

Se tournant et faisant quelques pas, les yeux fixes sur la terreme dit pensif et avec des paroles trainees : Savez-vouz quoi? Je met-trai fin a cette affaire ; je la trancherai d'un trait et tout d'un coup.'Comme vous voulez, Sire ! depuis longtemps je ne demande mieux quede m'en demettre, mais honorablement."

* *Apres des souffrances et difficultes desespe cantes enfin je quittai

peine en 1818 Vienne au printemps. Alorsj'appris en partie seulement toutle machiavelisme deploys dans mon absence. (Telle etait la crainte, que 2-3personnes a peine oserent me dire quelque chose en secret). De nombreuxintimats suivirent incessamment de Vie nne,portant que Sa Majeste, dansses vues paternelles pour la prosce rite de la Diocese, aura soin que lademande des Valaques et Penquete de la comission aient en son tempsle resultat le plus satisfaisant, et qu'ils attendent avec calme et con-fiance sans plus s'aviser a moi, comme leur representant et sans s'in-quieter des dettes en question, car Sa Majeste poursuivra que toutsoit arrange a leur contentement. Ces intimats concus avec quelquefinesse et me iagement furent publies avec d'autres detours et inter-

fallait.41

a

www.dacoromanica.ro

409

-pretations par les fonctionnaires, dans les communes, et affiches auxportes des eglises par ordre du consistoire de la Diocese, regi dejapar un eveque du parti oppose nomme provisoirement comme.administrateur, qui au reste etait ne et proprietaire dans la Diocese-et reconnu comme le plus grand debauche,

Arrive donc au milieu de mes commettans, je voulus leur ren-dre compte de tout ce qui les concernait, leur remettre les actes re-latifs et restituer les documens et pleinpouvoir, dont j'avais ete munipar -devant les autorites, pour me remettre enfin de cette mission dontla responsabilite devait peser avec tant de poids sur mon `me. Lesmemes autorites m'interdirent positivement tout cela, et en memetemps de m'occuper plus de cette affaire, ou d'avoir la moindre rela-tion avec les commettans.

Les reclamations commencerent bientot, et malgre toutes lesassurances au nom de l'Empereur reitereas des intimats, plusieursValaques furent cond.amnes a la saisie de leurs biens, sans aucun

,egard aux garanties et obligations solidaires des autres superieurs duclerge qui les avaient charges de lever les petites sommes, selon lescas du besoin. Ces sentences, ou pint& de2isions verbales s'execu-taient avec une precipitation qui ne leur laissait pas meme le tempsd'appeler. Ce n'est que par hasard et bien plus tard que j'apprenaisquelque chose de tout ce qui se passait.

Je recourus a l'assemblee generale du Comte d'Arad plusieursfois pour consigner les actes legalement. On ne voulut pas me donnerune reponse par ecrit, selon l'usage ; mais le Vice Comte (Vil,e- ispan)Bitto, me donna dans l'assemble.t meme, au nom de l'Universite des

,etats cette reJonse de bouche : ,Que si je veux demander la separa-tion de l'eglise et de la nation valaque du /Vletropolitain de Carlovet,ma demande sera prise en consideration autrement non". Jamais",fut ma reponse, quoi qu'il en arrive". Plus tard j'appris que dansdeux autres Dioceses on agitait sous la main, par differens moyens deseduction de faire adresser a l'Empereur une petition dans le meme sens.

Voyant cet e cat de choses et le danger qui devait s'en suivre,au mois de Novembre (: si ma me noire ne me trompe pas :) jeonnai une protestation motive.t : essentiellement en ce qui suit :ontre toutes les tentatives de porter quelque changement au ca-len drier julien dans l'eglise orthodoxe ; d'introduire les lettres la-tines it la place des cyrilliques ; et d'introduire quelque innovationquo ce fut, que pourrait porter atteinte a la religion orthodoxe non-unie et prejudicier aux privileges assures a l'eglise orthodoxe enHongrie.

Oblige de rester ainsi en suspens entre deux maux qui me me-nacaient, sans pouvoir chercher quelque part un abri et ma subsis-tance, et sans savoir qu'est ce qu'on voulait de moi, je devais subir

www.dacoromanica.ro

410

de nouvelles injuries. On commenca (en 1819) a fletrir mon nom detoutes les manieres, et de se dechainer contre moi dans des expres-sions les plus virulentes et infamantes aussi dans les autres dioCesespar des circulaires publiees et affichees, (a Arad ante oculos Eppi).C'etait m'assassiner moralement, civilement et politiquement. Je fusoblige de distraire de mes livres et tout le peu que je possedais poursubvenir a quelques besoins seulement. Je fus menace et maltraite adessein publiquement par des employes sans jamais leur donner lemoindre sujet. Par de telles menaces en public, faites par des em-ployes, j'appris qu'il y avait des ordres secrets du gouvernementmon rapport ; apparement pour sevir ? encore plus cruellement con-tre moi. Je souffrais an plus haut degre ; mais ma conscience et maconduite etaient tranquilles (tous mes recours inutiles).

Dans cette triste situation et des conjonctures sans aucune per-spective en 1819 le 15 Aout je m'adressais a l'Empereur par un nou-veau (pro memoria) recours ( : en 11 feuilles le plus grand formatsans aucune marge : ) en demandant la permission de sortir de sesetats, vu que depuis si longtemps Rant exclu de sa justice, et netrouvant aucune surete ni reelle ni personnelle etc. dans ces etats etsous sa domination, je doive me considerer de fait aussi delie parSa Majeste de toutes les obligations souditales envers sa personne.-Voici le commencement textuel de ce recours ou memorandum :

Jam secundus annus praeterlapsus est, a quo Vestrae Majes-tatis tyro nnica a gendi ratione et nefaria injustitia, dies vitae mihiodio redditi fuissent

,Judicet Deus Divus quem nihil latere potest, judicet mundusuniversus justi ac veri amans, an, omnibus in rationem sumptis dam-nandus sim quod Vestrae Maiestatis haec scribam.")

Apres avoir expose les circonstances en detail, je dis que si cen'est pas de la volonte de Sa Majeste que cette injustice emane, qu'ellefasse chercher quelles sont les autorites, qui sont ceux qui abusent telle-ment du nom imperial et du pouvoir capital ; si je suis coupable en quoique ce soit et que je reponds de ma vie de tout ce que j'ai avail( e dans lememorandum; que je pourrais trouver les moyens de quitter ses etats,mais que je veux les quitter en homme d'honneur et pourvu des do-cumens publes.

Vers la fin d'Octobre, pour des causes a propos et finementoccasionneas et sugerrees et par des moyens au pi ealable prepares(: voyez les menaces :) meurtri de 17 blessures ( : une, quelques lig-nes seulement avant a la tempe, et, d'apres ce visum repertum, jetaisperdu :) et contusions je fus mis en prison et dans les chalnes. Septcommissions eurent lieu pendant deux anneas. La premiere composee

') Expedie par la poste d'Arad N-o 811, le 18 AoUt 18:9 Recu I Vienna au Cabinet-le 23 AoUt N-o 6. (M. N.)

A.

www.dacoromanica.ro

411

de 12 individus, dont 3 medicins tous employes, l'un de la forte-resse ( Staarbes Artz). On m'interrogea si j'ai ecrit le memorandumdans un etat calme, de colere ou dans un acces de reverie. Jel'ai ecrit", fat ma re_ionse, avec le plus grand calme, la plusgrande reflexion et la plus ferme conviction apres une mare deli-beration."

Voulez-vous re voquer ce que vous avez declare IT"Je ne re voquerai jamais un seul mot, pas meme au dernier

moment de ma vie ; qu'on me traduise devant un jugemeat."Tout se reduit la, et jamais un juge, ni avocat, ni procureur

ou quelque autre magistrat n'est venu me faire la moindre questionou me voir.

En 1820, a la fin d'Aoirt, ou au commencement de Septembre,vint le procureur pour la premiere fois et me lit en balbutiant quel-ques mots d'un morceau de papier, en me disant que je doive etretransports duns le Comte de Bekes, comme celui de ma naissance. Ilne voulut m'en donner copie. Tout etait prepare pour me faire trans-porter a l'instant.

Arrive dans le Comte de Bekes, d'abord on m'Ota Ies chaineset ensuite je fus conduit devant un Comite compote des premiersma gistrats du Comte ( : taut civils politiques et judiciares :). LePresident me dit que le gouvernement, vu mon etat de delire aquelques sujets voulant me faire transporter 4 Vienne, sur le rap-port du Comte, que mon pere (: it etait present :) ait solliciteveut me nourrir chez lui, pour cette raison, par ordre du gou-vernement, on m'a fait transporter d'Arad, afin de lui etre transmis...

Alors je protestai contre l'assertion pretextee sur mon delire,comme contre un assabsinat moral, et disant que j'ai trop de vene-ration et d'amour filial pour mon pere que de pouvoir consentir Iattirer sur lui ( : qui nourrit plus de 50 personnes, dont la plupartsont des peres de famille :) une responsabilite dans une affaire qui,d'ailleurs sous beacoup de rapports est au-dessus de sa portee :en ajoutant : Au reste, Messieurs, vous savez bien qu'a Page de17 ans je me suis eaaancipe totalement de la tutelle paternelle,que contre sa resistance desespe, ea presque jusqu'a me des-heriter et sans le moindre secours de sa part j'ai suivi lereste de mes etudes academiques ; que, contre sa volonte la plus pro-noncee j'ai voyage et meme que j'ai ete employe dans ma jeunessepar vous a la Chancellerie et puis nomm e officier dans !'insurrection ;

present vous voulez me mettre dans sa captivite et le rendre mongeolier ? Si je suis Libre, je vais l'etre entierement si non, jugez moi ".Qui petit vous juger" fut la reponse et comment voulez-vousqu' o n vous juge lorsque vous avez tout demontre ?" (On s'efforcade m'irriter). Le Comite etait compote du Vice-Comte, du procureur-

a

www.dacoromanica.ro

<412

et du plus age des assesseurs. Aucun jugement soit criminel, soitcivil ne peut avoir lieu sans les magistrats. Le premier Vite ispanrestait tout pres, a deux pas dans une chambre contigue a la porte. entre-ouverte.

Je fuit conduit dans la prison et enferme avec les brigands,assassins, incendiaires.

Voyant ma vie menathe, outre les souffrances physiques d'unassassinat moral dans mon honneur et l'opinion publique pour toutl'avenir, je commencai a m'adresser a l'assemble3 generale du Comte,et a exposer toutes les injustices qu'on m'avait faites et qu'on mefaisait sans cesse. Pour moi tout etait déjà egal. Dans cette exposi-tion je deolarai le roi (: Je ne fais que reproduire ici sincerement cequi s'est passe ; les documens authentiques existent encore, comme onle verra a la suite :) chef des brigands, des sce'Ocats, des assassins,.des H.... et de toutes les impostures, jusqu'a ce que je serai entenduet qu'on fera instruire mon proces, quelqu'en soit le resultat et monsort, si je suis coupable. Le Cabinet, la chancellerie aulique, les mi-nisteres de police, de guerre et de l'exterieur, le Conseil de Bude,et les deux Comtes d'Arad et de Bek es, y furent compris commecomplices, de toutes les cruautes, envers moi, en declarant qu'eloigneesde la voie de la justice, de la v erirte et de tous les sentimens de re-ligion d'humanite et d'honneur, ces hautes autorites se sont v eritable-ment eloigneas de la raison et que par consequent elle sont dans un<etat de delire et demence au plus haut degre.

Apres une anne!, a la fin d'Aart, en 1821, je fus elargi par unesimple annonce verbale que je suis libre. Le Palatin, dans un village

une distance dune demie heure, ne voulut pas me recevoir, en mefaisant dire par son conseiller Comte Palfi quill me recevra a Buda.(!)

Tous les recours, adresses, lettres de cette derniere anne a dema captivite, que j'avais adresses aux autorites, je les adjoignis,comme acclus ? a un promemoria general et detaille que j'eavoyai peu.apres a l'Empereur, en renouvellant ma demande de quitter ses Lats.

Reduit a une telle misere que je passais de mois entiers au painsec, souvent n'ayant pour toute nourriture que des croiltes de pain.destineas a etre jetees, ou pour les chiens, et plusieurs Lois sans mettredans ma bouche la moindre chose du monde pendant quatre jours desuite ; de chausse, n'ayant, pour tout habit qu'une pelice de peau demouton usee et pelee pour couvrir ma nudite, laquelle semblait plutOt

un ye tement de hottentOt ou d'un esquimaux ; e vite de tous, af-fronte, maltraite et fle tri partout, ainsi je passai jusqu'au mots deMai en 1824. Alors je fus averti qu'un intimat (cela equivaut au nom

.d'Oucase) de l'Empereur est arrive A mon sujet, portant que le Comte,de Bikes, apres un examen rigoureux de toutes les circonstances,

.1

s *

.a

www.dacoromanica.ro

413

donne son opinion s'il y a des motifs graves et suffisans pour merefuser l'expatriation, ou bien si Von peut sans aucun inconvenient:me dormer la permission de sortir du pays.

(: Pour mieux expliquer ma poSition dans ces divers raports, itfaut que je fasse ici les observations suivantes :

Quanta l'union des Valaques a l'eglise de Rome, les vues etint&.ets du Cabinet, ou 8'11 est permis de s'exprimer ainsi, des deuxgouvernemens, savoir Autrichien et Hongrois, sont en tout d'accord ;mais par les suites que chacune des deux parties s'en promet ? sousle rapport politique, ils different essentiellement et sont dans unecontinuelle opposition, comme les deux nations, pour ainsi dire, alle-mande et hongroise, sont de tout temps dans une continuelle rivalite;on pourrait dire presqu'inimite nationale et politique.

Les Autrichiens me consideraient comme du parti hongrois, lesHon grois par contre, croyaient que je suis tout a fait autrichien Etrangeconjoncture ! qui me rendait, sinon odieux, du moins suspect aux uns etaux autres, excepte mon adhesion inebranlable a ma religion et a manation. La cause en etait, du moins je le crois fermement, mon amourpour la verite et la justice, mon )mpartialite et puis ma droiture etma sincerite, qui ne me laisserent jamais voir les chosen par les cou-leurs d'un prisme qu'un parti s'empressait de jeter sur l'autre. C'enetait assez pour avoir des ennemis puissants. (: Je n'ai jamais eteinfatt a soit pour ou contre une nation, soit pour ou contre une re-ligion . . . )

Le haut clerge illyrien dans son a veuglement par l'ambition etl'in'e et, sans approfondir la verite, ne voyait en moi qu'un instrumentpour la conversion des Valaques a l'Union. Et par oppose, le clerge unir.conjointement avec le catholique,me regardait(:suivant feaonciation d'un

v eque avec fureur :)comme son plus implacable ennemal est donc evidentque ces deux partis ne m'etaient plus favorables que les deux ante-rieurs et, que de la sorte, je ne pouvais m'attendre a une justice etprotection qu'a celle de Dieu !

L'administrateur de la diocese, debauch& accoutume de sa jeu-nesse au luxe et plonge dans la luxure, commettait tous les excessans aucune reserve. 1.1 abusait plus de son pouvoir, faisait plusd'exaction et exercait une plus grande symonie qu'aucun de sespredecesseurs. Le gouvernement ne desirait mieux que cela dans,Vnteret de ses vues. Mais le peuple et le clerge valaques en souf-fraient. Plusieurs d'entre eux qui n'avaient pas ea) encore soumis a.un sequestre pour les dites dettes, furent vexes par toutes les chica-nes dans leurs proces.

1) M. Nicoara inseamat urmatoarele pe margine : Je n'ai pas eu plus grand ennemi au-monde que vous : c'est vous qui me tuez. Vulcan to es Inimicus.

* *

')

www.dacoromanica.ro

.414

A Arad, chef-lieu de la Diocese et du Comte de ce nom ( : danslequel a l'exception de 5-6 villages, it n'y avait alors que des com-munes valaques : ) ou toutes les administrations sont concentrees, ci-vile, politique, judiciaire, ecclesiastique, militaire, cameratique ( : desdomaines de la Couronne : ), est le grand depOt desel qu'on fait trans-porter sur un fleuve tout l'ete de la Transylvanie par des Valaques ;outre cela, oil de grands marches hebdomadaires se tiennent sur lesconfins immediats du Banat ; a Arad, dis je, ma detention devait na-turellement etre un objet d'attention. C'est la raison pour laquelle jedevais etre transports d'Arad. Mais ou ? pour une seconde raison onvoulut que je sois transports a Vienne. Cela n'arrangeait point legouvernement, proprerrent dit, hongrois, pour une troisieme raison.La conclusion avec mon pere s'en suit d'elle meme.

On ne pouvait pas me juger, et on voulut me tuer par la mi-sere, m'assassiner moralement dans l'opinion publique, ou me forcerk ce qu'on voulait. On a abuse des Valaques ! mais Dieu fait con-na itre la verite a l'esprit par sa lumiere celeste, et fait parley la jus-tice et l'injustice aux coeurs. Vox, populi, vox Dei.

Non la compassion, ni I'amour pour l'equite ont ete le motif deme laisser sortir plus tard de la Monarchie. De plusieurs alternati-ves, celle de m'accorder la permission a paru la plus convenable,pour pouvoir agir plus sarement sur l'esorit des Valaques par mon.eloignement, sans cependant se de lister a influer avec la meme obsti-nation en secret sur mon malheur aussi hors de la Monarchie, afinde me prouv er l'impossibilite du salut hors du catholicisme autrichien,meme autre ,part, et sans compromettre la justice et la douceur tantvante as du gouvernement autrichien. Cette solution fut reservee a Mon-sieur Metternich, dont la puissance peut-etre, n'est pas paralysescomme en Hongrie.

Le lendemain, le concierge, accompagne de 3-4 gendarmes, vintme trouver, en me disant que je devais le suivre a la prefecture( : Comitates Haus :) Quelques esprit indigne 3 etaient prets a tombersur cette escorte. Je leur dis d'être tranquilles. Conduit a la prefec-ture on me dit qu'on a ordre de me mettre en prison. Je fus misdans un chacot a moitie souterrain, l'on ne voit jamais le soleil,sans jamais voir un fonctionnaire pour me dire au moins les motifsde cette incarceration.

Entre les Valaques, dont les proces a cause des dettes etaientencore pendants, mon pere etait interesse pour des sommes les plusconsiderables. II ne me parlait jamais de ses affaires pour ne pasaigrir mon coeur davantage, mais je m'apercevais par ses conti-nuelles courses d'un Comte a l'autre dans ce proces, qui depuis plu-sieurs annees se poursuivait dans deux Comtes et par quelquesconsiderations sinistres, ses affaires domestiques, ou d'economie, eta-

dolt

www.dacoromanica.ro

415

-ient dans pleine decadence. Alors it resolut d'aller avec mon onclematernel ($erban) (: qui se trouvait dans un semblable etat a causedes dites dettes dans cette affaire :) a Vienne, pour solliciter imme-diatement aupres de l'Empereur la prise en consideration de l'injus-tice qu'on faisait aux Valaques dans cette affaire. Leur supplicen'a jamais eu quelque effet, Un intime de ma jeunesse, conseillerVienne, s'interessant a mon sort, prit la resolution de se joindreeux, pour plaider dans l'audience en ma faveur.

Le Comte recut plusieurs autres intimats, afin d'accellerer lerapport relativement a mon expatriation. Enfin l'assemblee generaledonna son rapport et son opinion, qu'apres toutes les recherches fai-tes it n'y a aucun motif de me refusser l'expatriation, et que, ancontraire, elle prie aussi Son Altesse le Palatin d'appuyer cette opi-nion aupres de Sa Majeste

A la fin du mois de Novembre je fus mis en liberte de la mememaniere que j'avais ete emprisonne, c'e3t-a-dire par un seul mot que jesuis libre. Je demandai copie des actes intimats, rapports etc. a monsujet. Apres des difficultes on m'en donna quelques uns ; du Comted'Arad je ne pus obtenir aucun.

Voyant que sous le rapport et l'opinion du Comte ne s'en sui-vait aucun resultat, et que je ne pouvai3 nullement plus compter ni-stir les paroles, ni sur les e.lrits, omit des autorite3, soit du gou-vernement, je m'empresssai d'avoir un passeport pour Vienne. Onme donna un billet de 3-4 lignes jusqu'a Pesth, devant me servirde passeport.

. En 1825 done, a la fin de Fe vrier, je me mis en route a pied-dans ma pelisse (: Un jeune, brave a tous les egards, mais mal-heureux, comme nous le verrons dans la suite, pour m'adoucir lespremieres fatigues du premier jour, par son aimable conversation,m'accompigna son nom etait Machi fondateur d'une paroisse or-thodoxe :). A Pesth on me donna un passeport en regle pour Vienne.Je le possede encore, vise par la Chancellerie aulique et la Police..Apres des peines j'arrivai a Vienne k 24 ou 25 Mars (: fete deI'Annonciation chez les Occidentaux :). A peine me tralnant a causede la fievre et des fatigues, je vais tout droit sans m'arreter au mi-nistere de la police, me fais annoncer au comte Sedelnitzki, quidevait sortir (: it etait midi et quart :) m'adresse au conseiller Braulik.Les premieres paroles de celui ci qui etait en stupeur, furent : UmCottes Willen. I Sind Sie reves bei Leben ?" On me delivra unbillet de permanence pour 24 heures (: sans pouvoir trouver un abri,pour reposer mon corps affaise et extenue, tout en offrant d'avancele payement pour une nuit :) et ainsi de suite, jusqu'i ce qu'il futsigne pour un temps indefini.

Dans la semaine prochaine comme celle de la Passion, it n'y

I

www.dacoromanica.ro

416

avait pas d'audience, et le troisieme jour de Paques l'Empereur-partit pour 1'Italie, et l'Archiduc Louis, son rempla cant, ne voulfit-point me recevoir dans mon costume de hottent6t. On me dit auCabinet qu'on me fera donner des habits et qu'alors j'aurai uneaudience. Ma reponse fut : Je ne suis pas venu ici pour deman-der grace, pardon ou aumOne I Votre Empereur, mais pour sortirde ses Etats oil chaque coin est pour moi rimage de l'enfer et de laplus cruelle injustice. Ma misere blesse sa vue; mais it ne dolt pas .rougir de me voir dans cet etat dans lequel son injustice inhumainem'a place. Moi je n'en rougis point. Dites lui que sa demande inscritesur les portes de Vienne (: Justitia regnorum fundamentum :) est laplus insultante ironic faite a la justice. Je consignal ma requeteadressee a 1'Empereur, qu'on me dit quelques jours apres de chercherit la Chambre Auliqu d'Hongrie.

Lk, le Prince Kohari, grand-chancellier, s'adressa au conseilleraulique, Comte Esterhazi, rapporteur dans mon affaire. Honteux etembarrasse, celui-ci me dit que decision sur ma derniere requeteetait deja a Pexpeditorat savoir, de remettre les actes et pleinpouvoirs ;que la chancellerie connaissait toute l'injustice qui m'avait etcet que tous les rapports sur moi ne sont que des calomnies; maisqu'aussitOt que j'aurai consigne mes actes, j'aurai la permissiond'emigrer. Confondu et rougissant sur mes observations, it me ditgully aura une commission afin de consigner ces actes. Puis apres,.it me dit d'aller trouver 'agent aulique (Schok) pour les pauvres, chezqui je trouverai mon pro-memoria adresse a l'Empereur (: 1821 apres -ma premiere captivite :). En effet it me fut restitue avec tous leaacclus, souligue de rouge et de noir, a ce qu'il paralt selon les dif-ferentes vues des differens raports.

Je vis apres le Vice Chancellier, Comte Almasi. Stupefait, paledas un serrement de coeur et trouble (: l'enfer et les furies de Ci--ceron :) me dit avec grand embarras : ,Je sais bien combien on aetc injuste avec vous ; mais que voulez-vous ? c'est 1'Empereur quivous a fait tout cela ; voulez-vous lui faire la guerre ?"

Au ministere de la police a la place du Conseiller Braulik quietait malade, le conseiller Schosulein me fit par ecrit mes interroga-tions et coucha sur papier mes reponses au sujet de mon emigration,.car it ne s'agissait pas d'autre chose. II me donna l'assurance que mademande me sera accordee.

Le 8-9 Mai je quittai Vienne. Arrive a Gyula, dans ma vile-natale, dans l'assemblee du Comte de Bekes je demandai mon passe-port pour jamais, qui me fut aussit6t accorde avec cette observationdu supreme Comte (Obergespann) Lanzi : Vous quittez votre pays, -mais vous n'en trouverez nulle part un meilleur ". La yule m'en.livra aussi un, et je partis pour Arad a l'effet de consigner lee actes

faite,.

de-

www.dacoromanica.ro

404a mes commettans. Mais par des subterfuges et des raisons controu-ies on differa de jour en jour. Enfin, pour le 15 Aout furent lesValaques convoques. (: Wenkheim installatus Al luta :). L'assembleegenerale du Comte nomma une Commission de plusieurs Magistrate,devant laquelle comparurent environ 80 de mes commettans, tantnobles que bourgeois et du clerge, outre d'autres personnes qui n'e-talent pas interesees dans l'affaire. Je leur adressai ces paroles :Messieurs, malgre tous mes efforts et votre desir de vous rendre comptede la mission dont vous m'avez chargé et de vous remettre les documentsconcernants, je n'ai pas pu reussir depuis tant d'annees, comme vousle savez. Maintenant j'ai ordre de vous les consigner, et, comme vousen avez ete prevenus officiellement, vous avez la commission nommeepour cet effet. Vous m'avez confie ces documens en me chargeantde la mission de votre mandataire, c'est a vous que je dois les rendre;les voila, Messieurs, vous en aurez grand besoin un jour 1" . .. Pas unn'ouvrit la bouche pour repondre. Un morne silence regnait dans lasalle, et quelque chose de sombre paraissait preaccuper les esprits.La commission observait le meme silence. Je repetai une seconde etune troisieme fois les memes paroles, en ajoutant : Vous ne repondezrien ? . . . Eh bien, je les consignerai a la commission, mais faites bienattention, it viendra un jour que vous vous en repentirez". ... Alorsje les consignai piece par piece a la commission, suivant la note queje tennais dans la main. Sur ma demande, cette note, accusant laconsignation de toutes les pieces qui y etaient marquees, fut signeepar un des membres de la commission, apres des tergiversations.

La commission, de concert avec les commettans, fixa un autreterme pour se rassembler de nouveau, apres 8 jours, au sujet de l'etatdes dettes et de quelques autres circonstances, sur lesquelles je devaisBonner quelques eclaircissemens par un apercu general. A cette occa-sion des paroles peu moderees montraient un mecontentement bienprononce et une vivo emotion dans les esprits. Mais on eut tantd'humantte envers mm, que sur ma priere aussitot ils se calmerent.La commission dissoute, les uns craignaient apparemment de contre-venir aux ordres, en venant me trouver dans la cabane oil j'eta isloge, me dirent leur adieu dans la cour ; d'autres cachant leur larmespour ne pas se rendre criminels, me demanderent dans quel pays jeme retirerai. Il n'y avant que 10, tout au plus 15, que je connaissaisd'eatre eux, les autres je ne les avais pas meme vu auparavant.

La commission fit son rapport a l'Assemblee generale. Sur quoile lendemain je demandais mon passeport pour reEranger. La reponsefut que cela depend de la Chanceilerie aulique (: Des personnes ameme de le savoir, differentes autorites, m'avaient averti que, malgretoutes les promesses et par ecrit et par voice, it etait positivementarriti de ne pas me kisser sortir du pays :). Je priai done l'assem-

www.dacoromanica.ro

418

blee d'ecrire a la Chancellerie. On declina, on detourna la question.Al lore je declarai que je serai oblige de partir comme je pourrai.Allez ou vous voulez fut la reponse brusque du president.

Je fis donc viser les passeports que j'avais l'un de Pesth,vise a. Vienne par la Chancellerie aulique et par la police; l'autre duComte de Bakes :) pour les bains d'Hercule (ou Mehadia) dans leBanat de Temes, et je partis le 8 Septembre avec l'architecte dugouvernement qui y dirigeait la construction des nouvelles bdtisses. Jepris mes documens les plus necessaires, quelques cartes (: point depapiers, expres :) et les deux paquets de livres, les uns pour mespremiers besoins, les autres pour en distraire dans le chemin chezquelques unes de mes connaissances, car je n'avais que 2 zwanzigeret 5-6 kreutzer en partant.

Les bains d'Hercule sont dans le canton du regiment valaque deGranitzer, ou colonie militaire, de Caransebes, a. la distancede dig milles de cette vile oil reside le commandant en chef. Depuis1821 apres ma premiere captivite, j'etais a Caransebes- deux fois, tantque je me souviens, ou j'avais quelques connaissances. Je n'y pouvaisrester qu'une nuit, je devais m'en retirer, averti toujours avec beau-coup de management, et, nota bene, par le moyen du clerge.

Arrive a. Caransebes, nous y restames (: a present nulla diffi-cultas :) vingt-quatre heures et je fis viser mon passeport a la Chan-cellerie du gouvernement militaire, je me rendis a Or Bova, ex-treme point du Banat sur le Danube du cote dela Valachie. Le com-mandant militaire des frontieres le major Baron Jovics me donnaun guide, employe du gouvernement, pour m'accompagner selon l'usagea cause de la peste, dans la place turque Orsova, qui me laissa toutseul, pour y faire une tournee ou pour causer avec les Turcs (:paraissait comme si l'on s'eCit attendu, qu'apres tant de malheur, jeme declarasse avec empressement aussitOt turc. Ne pouvait-on paspresumer qu'on croyait peut-etre par cella gagner beau jeu

D'Orsova je retournai aussitOt, pour me rendre aux bainsd'Hercule n la distance de 3 heures. La saison des bains finissant auplus dans la seconde quinzaine du mois d'Aont, je n'y trouvai pasun etranger. J'etais connu avec le commandant militaire de la petiteplace, le Major Grosdenkovits, et avec d'autres employes du gouver-nement. Celui-ci occupait une chambre contigue a la mienne, ou nouspassions d'ordinaire les soirees ensemble, et fat present quand, en it319m'arriva le malheur d'être meurtri et mis en prison. Le maitre de l'hO-tel ou cette scene s'etait passee etait a present hotelier dans les bains,chez qui je me mis de nouveau en pension. Tous savaient que je suisvenu pour sortir des etats autrichiens, en outre que l'architecte lesavait officiellement encore d'Arad ; je leur en parlai moi-meme sansreserve, et ils paraissaient contribuer, plus ou moins directement,

d'oh

it

:).

Iwww.dacoromanica.ro

419

faciliter les moyens, car mon esprit n' etait point fait pour telleschoses. Un autre employe et decore, qui n'est pas peu de chose enAutriche, m'en voy a un soldat en retraite ( : des granizer :) pour meservir de guide ; et apres 8 jours je repris mon passeport de la po-lice ( : vise settlement pour retourner :) je consignai quelques effetsinsignifiants dans ma chambre, en prevenant l'hotelier que je leslaisse lk et que le guide vienrira les prendre apres. Quand je montaila montagne escarree, a 9 heures du matin ( : ou je m'arretai unevingtaine de minutes, environ, pour graver quelques mots d'adieu kl'Autriche et h. sa justice dans un arbre :) tons les employes etaientdevant l'hotel et me regardaient. Quelques heuirs aores, mon gui-de me conduit a travers les griquets, qui nous regardaient ; et loindu cordon, sur le territoire valaque nous nous separames dans lavallee dite Valea Museroui le 22 Septembre 1825.

* *

Cette exposition sincere, sans aucun management ni pour lesautres ni pour moi, fort retrecie, mais par-ci par-lk peutetre tropminutieuse (: selon l'exigeance des circonstances et des evenemens :)nourrait paraltre, an premier coup d'oeil, frivole, legere et comme unet-alage vaniteux. Je ne suis point domine par le vain desir de por-ter a la connaisssance des autres choses dont le seul souvenir doitm'en couter et sera pour moi une source intarissable de malheurspour toute la vie, combien plus le relit. Si je n'ai jamais ate maitrisepar un tel desir dans aucune circonstance depuis cette époque

18?5, quoique ma conversation et ma propre defense l'exige-aient imre -;eusement : certes ce n'est pas non plus k present cettevanite le motif qui me force et autorise a mettre au jour la veritepour laisser a la sagesse, a l'equite et au jugement desinteresse desautres d'en tirer la conclusion aux veritables causes des suites, parrapport k moi, et de mon etat tant a present, que pendant la longuesuite des annees depuis mon expatriation. Que l'Empereur, le gou-vernement tant autrichien qu'hongrois, et les differentes autoritesont, par des intimats, des rapports, et decisions sur mes demandes, aofficiellement declare que ma permission de sortir du pays est incontes-tablement et de notoriete publique. Que le meme gouvernement guidepar une mauvaise foi et par des arriere-pensees a recouru k desmoyens evasifs pour eviter de me donner un passeport formel, maisque pour le meme par necessite it m'a ouvert et facilite, sousla main, par ses fonctionnaires de toutes les manieres un chemin estevident. Quelles peuvent avoir ate les veritables causes d'une telleman:ere d'agir deloyale et pleine de faussete, le bon sens et la saga-cite le devineront sans difficulte, et mes souffrances, mes continuel-les injustices et persecutions, depuis 1t25, tant en Valachie qu'ici, ledemontrent a vidence ; et c'est ici qu'on pent, I travers les ten&

27*

indi-que

mly

*

www.dacoromanica.ro

420

bres, apercevoir le puissant et influent bras du prince Metternichet sa grande habil& e, qui n'agissait que secretement ou indirecte-ment en Autriche pour compliquer quadrata rotur dis plus aisementpar des fonctionnaires non subordonnes ou immediatement dependantde ses ordres.

On a cru que par une injustice et persecution each ee, sansfaire voir la source d'oil elks provenaient, prive aussi a Petrangerde toute possibilite de porter un changement a mon sort, toujoursdans un extreme malheur je serai force a la longue de recourir a lajustice et protection autrichienne pour bien des raisons ; maisvingt - deux annees de persecutions inhumaines ont pu prouvera Monsieur Metternich que quoi gull arrive nee magna fulmi-nantis Jovis".

Au reste pour mieux juger sur toute cette affaire, je n'ajou-terai que quelques faits qui, quelques armies apres mon depart, onteu lieu.

N'ayant absolument aucune relation avec qui que ce soit dupays apres mon depart, jusqu'en 1833, que je fusse de retour deConstantinople I Boucouresty, je ne savais rien de tout ce qui s'e-tait passé.

Mais alors j'appris (: ecrivis souvent a mes freres :) que monpere, déjà wort, par le proces connu avait perdu sa fortune et parsequestration la moiee de ses terres et de ses meilleures metairies,ce qui est arrive aussi aux autres Valaques ; (: la commission parattdone avoir eu ordre de s'emparer des documens pour les vues dugouvernement, et non pas pour remedier :), que le proces au nom detous les reclamans indirectement déjà contre le gouvernementcontinuait encore, et que dans tous les tribunaux on avait decide enfaveur des reclamans valaques, et en 1838, lorsque je quittai Boucou-resty, que le proces en appel etait déjà a la Table-royale (: c'est]'avant -derniere cour de justice du royaume, apres laquelle suit l'appelen derniere instance ou de cassation :). On dit qu'A defaut de mo-yens le proces reste pendant.

Que le brave jeune pretre (atentionne plus haut) Machi, quel-ques ann ees apres mon depart, frit empoisonne. Sortant du diner dechez l'administrateur diocesan, it court chez son ami ou it etait logeet oil it y avait plusieurs autres personnes, se jette avec precipitationsur le lit, en proferant les seules paroles : je suis tue".

Voila oil les choses en &talent : On n'a pas meme trouve digned'en faire une recherche.

Que dans Pannee 1832-34 on ete converti A l'union jusque 10-12mille Ames en masse dans la Diocese d'Arad, et d'autres dans uneautre diocese de Lugoj ; mais pas une dans les protopresbyterats lesplus forts d'Arad a. Gyula, oil les Valaques s'etaient le plus interesses

www.dacoromanica.ro

421

l'affaire sus-dite, et oil se trouvaient tons ceux qui ont fait despertes e. cause des dettes communes, quoique le pala tin, dans les biens,qu'il possede la, par son iniquite un des villages les plus florissantsl'avait rendu le plus miserable, apparemment pour faire remplacerles ha bitanss par des colonies.

Que ceux qui veulent se destiner i. ?kat eccie3iastique ou demetres dans les villages (: 1h, meme oil, dans la circonference devingt ou plusieurs lieues it n'y a que des Valaques, qui ne saventaucune autre langue :) ne peuvent pas etre nommes i ces pontes sansla connaissance'de la langue hongroise, qu'ils sont obliges d'apprendredans les ecoles aux enfants des villageois, du moins a lire et ecriredans cette langue moyen de changer les lettres !

D'appres la Gazette d'Augsburg (: Beilage 1844. 5. VII :) dansla derniere diete les deputes d.' Arad ont fait petition que la dieted'Hongrie prik Sa Majeste d'aviser aux moyens pour empecher?influence russe dans la diocese, qui de jour en jour devient plusredoutable etc. La supplique des Valaques de la Transylvanie, parl'entremise de leers eveques, adressee h. la diete de Ia Transylvanieen 1842, merite toute l'attention.

Dans la diete de la Hongrie de 1844 on avait arrete que doren-avant Ia conversion d'une religion k l'autre, quelles qu'elles fussent,soit permise, en observant les formalites prescrites ; la seule religionorthodoxe eniufexcepte,.. A cette occasion le Metropolitain et Arche-veque Orthodoxe de Carlovez, Joseph Rayassics, s'adressant par undiscours tenu dans la Chambre des Magnats, an nom de 11 evequesorthodoxes, k Son Altesse le Palatin comme president, se plaint amere-ment que toutes leeautres confessions ayant dans toutes les branchesde l'administration ses repregentants, intermediateurs et defenseure,(: it entend par cela les employes de chaque confession :) seu-lement de sa confession it n'y en a personne et nulle part, et quepour cette raison dans les causes les plus justes ses correli-gionnaires succombent toujours, en ajoutant : Souvent meme laplus forte intervention de V. Altesse n'est d'aucune utilite pournous !" A rappui de son assertion it donne pour exemple la nouvelleconstruction d'une eglise pour les nouvellement convertis a l'Uniondans Ia ville de Lugoj (: voyez plus haut sur la petite et seule placede la vibe, devant la porte de Ia chapelle orthodoxe (: k la distance

peine d'une toise ;) qui de tout temps 'existe la ; une place aussiqui dans le dernier grand incendie a ete seul refuge pour les mal-heureux, ou ils purent sauver quelques effets. Il dit 'que Son Altesse,convaincue par ses propres yeux de ce grand inconvenient ait donne,par l'entremise du Conseil de Bude, ses ordres necessaires a ce sujet,mais sans aucun effet ; en ajoutant : Cela me cause une vivo dou-leur et i tous nos fideles ; car il nous est impossible de ne pas plain-

I

www.dacoromanica.ro

422

dre le deplorable sort de nos freres. II y dit encore que les corre-.ligionaires se sentent doublement aggrav e3 par la demande des re-verse les dans les mariages mixtes (: pour faire passer indistinctementtons les descendants au papisme :), que pas un enfant des officiersde son rite ne recoit une instruction dans sa religion de ses of-ficiers, qui dans la moitie de l'Europe ont verse leur sang pour leursouverain, et dont les ossements couvraient tous les champs de ba-taille etc. etc. (: la Gazette de Boucouresty ,,Vestitoriul Roma.nesc"1844 N-o tii l'article Hongrie" tile de la Gazette de Transylvanie :).

Constantinople -Parale 14 Juin 1847.

Moise Nicorescu m. p.

Acad. Rom. Ms. 24.37 f. 386-394.

www.dacoromanica.ro

Lista cronologic5 a documentelor:rag.

1803 Ianuarie 1, Pojon (Presburg) Urare de anul noupoezie (Nr. I) . . . . 134

1803 Ianuarie, Pojon (Presburg) CArticea mea prea frumoasipoezie (fragment) 19

1804 Martie 28, Pojon (Presburg) Certificat de studii si bun&purtare dat lui M. Nicoara de catre directia gimndziului

.evangh. (text lat. Nr. II) 1351804 Julie 4, Pojon (Presburg) Certificat de absolvire a anului

vcolar 1803-1804, in acelasi gimnasiu (text lat. Nr. 111) . 1351805 August 11, Gyula (Ju la) Scrisoarea lui Petru Nicoara

catre fiul sau Moise (frag. tradus din magh.) . 191805 August 30, Pojost (Presburg) Testimoniu de absolvire a

anului scolar 18u4-1805, in acelasi gimnasiu (text lat. Nr. 1V) 136180o August, Pojon (Presburg) Despartire" poezie (Nr. V) 1371806 August 15, Pojon (Presburg) Testimonium scholasticum eli-

berat de catre Academia regal& din Pojon, pentru anul1805b. Anul 11 Drept. (text lat. Nr. VI) . . . . 137

1807 Ianuarie 19, Viena Cerere inaintatii de M. Nicoara ce-rand aprobarea sa dea examenele de Drept, in particular.(text lit. Nr. VII) . . . 138

1807 Julie 24, Pojon (Presburg) Prof. P. Bilnitze catre un colegal sau, elogund meritele lui M. Nicoara (text lat. Nr. Vlii) 139

1808 Ianuarie 1, (Viena) Coconitei de Vacaresco" poezie(Nr. 1X) . . . . 140

1808 Februarie 21, Jula (Gyula) Petru Nicoara. catre Fiul sauMoise (fragmente trad. din magh.) . . 234 si 57

1808 August 28, Jula (Gyula) .Frate, sora, taica." poezie(fragmente) 24.5

1809 Contra lui Napoleon" poezie (Nr. X) . 1411810 Octombrie 24, Brasov Corbule Corbule" poezie (citata) p. 321810 Octombrie 30, Braqov. Asta-i oara cea din urma" poezie

(citata) 32.33 n.1810 Decembrie 5-8, Bucure$ti Moise Nicoarg. catre Petru

Mawr (text rom. Nr. Xi) . 1451811 Ianuarie, Bucureqii Lui Bilianu" poezie (frag.) . . 381811 Februarie 8, Bucurefti Deplangere jelnica a perdutei

laude a Romanilor" poezie (Nr. X11) . . . . 1541811 Februarie 9, Bucurefti Lin a se reschira intunerecul

. 34-5gros incepe", poezie (cite-Li) . . ..

. . . . . . . . . .

. . . . . . .

. .

. . . . . . .

. . . . . . . . .

. . .

. . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . .

. . . . .

.

. . .

www.dacoromanica.ro

t24

(1811) Marti% Bucurqti Norii stetele sting poezie(Nr. XIII) . . 155

(Circa 1811-1813) Neastampar" poezie (Nr. XIV) . 1561812 Ianuarie, Calddrufani La Caldaroseni" poezie (Nr. XV) 1571814 Bucurefti Cererea lui M. Nicoara catre Voda Caragea

pentru reocuparea postului de profesor, ce-1 avusese inaintede ciuma (text francez Nr. XVI) 158

1815 hills 7, Viena D. Tichindeal catre M. Nicoara (textrom. Nr. XVII) . . . 159

1815 Iu lie 9, Viena D. Tichindeal catre M. Nicoara (textrom. Nr. XVIII) 159

[1815] August 17 (Arad) D. Tichindeal catre M. Nicoara,(text rom. Nr. XIX) 160

1815 August 19, Arad Copie dap& autorizatia data Deputa-tilor romani in cauza episcopului aradan (text rom. Nr. XX) 161

1815 August 22, Betuf Fragmente culese din ciorna raspun-sului dat de M. Nicoara Eps. S. Vulcan in chestiunea Epis-copiei Aradului (text rom. Nr. XXXII) . 166

1815 August 27, Beiuf Scrisoarea Eps. S. Vulcan catre M.Nicoara (text lat. Nr. XXIII) . . . 168

[ca. 1815 Septembrie] (Ineu) Adesiunea nobililor romani laactiunea intreprmsa pentru castigarea de Episcop romanla Arad (text lat. Nr. XXI) .

[ca. 1815 Septembrie] Chifineu, (Socodor, Otlaca) adesiuneacomunelor respective la aceeasi actiune (text rom. Nr. XXII) 163

1815 Sept. 4, Comlat4: idem . . 1641815 Septembrie 9, Chifineu Adresa catre Julani prin

care protopopul Theodor Popovici li indeamna. sa cearaEps. roman (text rom. Nr. XXIX) . 169

1815 Septembrie 14-20, $iclau, Curtici, Cherehq, Zarand Nu-mete subscrisilor comunelor respective pe adesiunile date inscopul sus-mentionat (Nr. XXVI) . . . . . . 166

1815 Septembrie 24, Pappmezd Adesiunea preotilor din dis-trictul PappmezO (Popmezeu) (text lat. Nr. XXIV) . . 167

1815 Octombrie 3, Gyula Maghiard Adesiunea Romanilor dinGyula (text magh. cu trad. noastra, Nr. XXV) . . . 165

1815 Octombrie 12, Gyula (Dula) Scrisoarea lui Nicola e Su-cm Popa Nica" catre M. Nicoara, cumnatul sa.'u

(text rom. Nr. XXX) . . 1701815 Octombrie 20, Oradea-Mare Recomandarea Episcopului

S. Vulcan in chestiunea Episcopului din Arad, precedatide cateva random adresate de acelasi catre M. Nicoara(text lat. Nr. XXXI) . . 171

1815 Octombrie 21, Arad Copia scrisorii prin care Arhiman-dritul Brancovici destitue din preotie pe loan Popovicierban parohul din Zarand (text rom. Nr. XXXII) 175

1815 Octombrie 23, Oradea, Eps. S. Vulcan catre M. Nicoari(text lat. XXXII') . 0

'n1atiti

.

IP 175

.

. . . .

. . . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . .

. . . .

. . . . . . . 162

. . . . .

. . . . . . . . .

.

www.dacoromanica.ro

i81.5 Octombrie 27, Oradea 8. Vulcan catre M. Nicoara. (textlat. Nr, XXXIV) .

1815 Octombrie 28, Becicherecul-mic D. Tichindeal catre M.Nicoara despre uneltirile Sirbilor (text rom. Nr. XXX V)

1815 Octombrie 29, Oradea Ioan PiispOki catre M. Nicoara(text lat. Nr. XXX VI) . . .

1815 Noembrie 8, Chifineu Theodor Popovici, protopresbite-terul Chigineului gi Zarandului catre loanPopoviciSer-ban, deputat cu M. Nicoara, (text rom. Nr. XXXVII) .

1815 Noembrie 15, Comic Gh. Popovici, paroh In Com laug,catre loan Mihut, despre Romanii dugi la invatatura laCarlovet (text rom. Nr. XXXVIII) . . . .

1815 Noembrie 28, Lipova 0 scrisoare a lui I. Obradovici,trimisa lui S. Vulcan, gi retrimisa de acesta lui M. Nicoara(text rom. Nr. XXXIX) .

1815 Decembrie 10, Jula (Gyula) Nicolae Suciu paroh In Jula,catre cumnatul sau M. Nicoara (text rom. Nr. XL) . .

1815 Decembrie 19, Arad Ioan M:hut catre M.. Nicoara.(text lat. Nr. XL1) . .

1815 Decembrie 20, Oradea Eps. S. Vulcan catre M. Nicoarala Viena (text lat. XLII)

1815 Decembrie 22, Oradea Eps. S. Vulcan catre M. Nicoarala Viena (text. rom. Nr. XLIII) . . . . . . .

[circa 1815] Scrisoarea (ciorna) a lui M: Nicoara. catreDr. oculist loan Molnar (text lat. frag.) . . . . .

1816 Ianuarie 5, Viena Ciorna unei scrisori neterminate a luiM. Nicoara catre Eps. S. Vulcan (text rom. Nr. XLIV) .

1816 Ianuarie 10, Zarand Preotul Joan Serban din Zarand,Lost Deputat, catre M. Nicoara (text rom. Nr. XLV) .

1816 Ianuarie 16, Jula (Gyula) D. Tichindeal gi Theodor Serbancatre M. Nicoara (text rom. Nr. XLVI) . . . . .

1816 Februarie 6, Buda Petru Maior catre M. Nicoara (textrom. Nr. XL V11)

1816 Februarie 6-8, Becicherecul micM. Nicoara (text rom. Nr. XLVIII)

1816 Februarie 11, Becicherecul micM. Nicoard. (text rom. Nr. XLIX)

1816

1816

1816

1816

1816

Februarie 14, Oradea Preotulcatre M. Nicoara. (text rom. Nr. L) .Februarie 16, Arad loan Mihut(text lat. Nr. LI)

D. Tichindeal catre

D. Tichin deal catre. .

Melentie Stancovici

Martie 4, Becicherecul-miccoara (text rom. Nr. LII)Martie 24, Zarand Preotulcoara (text rom Nr. LIII) .

Martie 25, Becicherecul -mic(text min, irr. LIV)

catre M. Nicoara

D. Tichindeal catre M. Ni-

Ioan 5erban catre M. Ni-

Tichindeal catre M. Nicoara

425

Pig.176

177

178

17Q

181

182

18i

184

166

186

33n

187

188

190

191

192

195

1

197

199

201

202

. . . . .

. .

.

. . .

. . .

111

. .

.

. .

. . . . . . .

. . . . . . . . . .

. . . . .

. .

. . . . . . .

. . . . . . .

. . . . . .www.dacoromanica.ro

426

1816 April 4, Ch4ineu (Cris) Scrisoarea protopopilor si preo- Pag.tilor din Fparhia Aradului catre M. Nicoara (text rom.Nr. LV) . . . 203

1816 April 7, Becicherecul-mic Tichindeal catre M. Nicoara.(text rom. Nr. LVI) . . . . . . . 208

1816 April 16, Insemnare facuta de M. Nicoara referitor lanumele de pe plic (scris de Mihut) : Viro amico N. MoisiJosepho". (text lat. Nr. LVII) . . . 210

1816 April 20, Aradul- vechiu Ar5,tarea" pr. Thomici loandin Arad asupra starii preotilor din Banat linia Muresului(text rom. Nr. LVIII) 211

1816 [April] 29, Zarand Pr. Ioan Serban catre M. Nicoara(text rom. Nr. L1X) . . . . 212

1816 April 29, Viena M. Nicoara catre Gh. ChiriloviciGa.1$anul (Ciorn5. neterminat& in rom. Nr. LX) . . . 212

1816 Maiu 16, Arad, Instructia pentru Sinod, data de clerulsi poporul romanesc din dieceza Aradului (text lat. Nr.LXI) . . . 213

1816 Iunie 3, Becicherecul-mic D. Tichindeal catre M. Nicoara,despre cele petrecute la Sinodul dela Carlovet (text .romlNr. LXII) .

1816 Iunie 5, Becicherecul-mic D. Tichindeal catre Nicoara,tot despre Sinodul dela Carlovet (text rom. Nr. LXIII) . 216

1816 Iunie 19, Oradea Fragment dintr'o scrisoare a preo-tului Melentie Stancovici catre M. Nicoara (text rom.Nr. LX1V) . . . 219

1816 Iulie 9, Chifineu-Cris Un. Suppler libellus" al clerului$i poporului roman din dieceza aradului (text lat. Nr. LX V) . 220

1816 Iulie 9, Becicherecul-mic Tichindeal catre M. Nicoara(text rom. Nr. LXVI) . . . . 223

1816 Iulie 11, [Becicherecul-mid Tichindeal catre M. Nicoara(text rom. Nr. LXVII) . . 223

1816 Iulie 17, Viena Instanta" redactata de M. Nicoara,in vederea Comisiei (text lat. Nr. LXVIII) . . . . 224

1816 Iulie 30, [Becicherecul mid D. Tichindeal catre M. Nicoara(text rom. Nr. LXIX) . 240

[1816] Directorul Kenghelat despre fratele slu arhimandritulKenghelat (text lat. Nr. LXX) . . . . . 241

1816 August 2, Caransebq Protopopul Joan Thomici, catreM. Nicoara (text rom. Nr. LXXI) . . . . . 242

1816 August 14, Becicherecul-mic Tichindeal catre M. Nicoara.(text rom. Nr. LXXII) . . . 242

1816 August 19, Socodor Aratare" facuta de preparandulIudricau Pavel, contra arhim. M. Manuilovici (text rom.Nr. LXXIII) . 244

1816 August 23, Aradul-vechiu Ara-tare' semnata de absol-ventii Silaghi Ioan $i Ta$ic Pavel, contra arhim. Manuilo-vici (text rom. Nr. LXX1V) . . . 245

215

. . . .

. .

.

.

. . .

. . . .

. . . . . . .

. . . . . .

.. .

. . . . . . . . . .

. . .

. . . . . .

. . . . . .

. .

.

. . . . . .

. . .www.dacoromanica.ro

427

1816 August 24, Arad Ar Itare" semnatg. de Munteanu I., PagMiclosi M.. Gaitovici I., contra arh. Manuilovici (textrom. Nr. LXXV) 243

1816 Septembrie 26, Aradul-vechiu Circulara protopopilorcatre preotii Eparhiei, prin care li se anunta.' Comisia anche-tatoare ordonata. de Imparatul (text rom. Nr. LXXVI) . 246

1816 Octombrie 5, Viena Eps. S. Vulcan catre M. Nicoara(text rom. Nr. LXXVII) 247

1816 Octombrie 12, Arad Circularl semnata. de Arh. P. Bolici(text rom. Nr. LXXVIII) . . 248

1816 Noembrie 23, Oradea Eps. S. Vulcan catre M. Nicoarl.(text rom. Nr. LXXIX) . . 249

1816 Noembrie 25,Ghioroc, S "risoarea araltarea" preotuluiTh. Popovici (text rom. Nr. LXXX) . . . . . 250

1816 Noembrie 30, Beliu Aratarea" contra Administrat. IosifPutnic (text rom. Nr. LXXXI) 251

1816 Noembrie 30, Oradea Pop (Ponesen) Iosif, invatatorcatre M. Nicoara (text rom. Nr. LXXXII) . . . . 251

1816 Decembrie 6, ChiOneu-Cris Prot000pul Th. Popovici catreM. Nicoara (text rom. Nr. LXXXIII) . . 253

1816 Decembrie 7, Oradea Pon (Popescu) Iosif catre M.Nicoara (text rom. Nr. LXXXIV) . 254

1817 Ianuarie 7, Lipova Scrisoarea lui Hristofor Stoica desprecolectarea banilor, Dentru sustinerea delegatiei lui M. Ni-coara (text rom. Nr. LXXXV) . . 254

1817 Februarie 26, Buda Petru Major catre M. Nicoara(text rom. Nr. LXXXVI)

1817 Martie 2, Buda Petru Major catre M. Nicoara (textrom.-Nr. LXXXVI) . . . . 256

1817 Martie 16, Oradea Pop (Popescu) Iosif catre M.Nicoara (text rom. Nr. LXXXVIII) . . 257

1817 Martie 17, Giulia (Juli(a) Insemnare contra protopop.Zaharie Protici, al Totvarldiei (text rom. Nr. LXXXIX) . 258

1817 Martie 24, Oradea loan Puspoki catre M. Nicoara..(text lat. Nr. XC) 260

1817 Martie 26, Pesta Baronul Wenkheim numit In Co-misia anchetatoare catre M. Nicoara. (text germ. Nr. XCI) 261

1817 April 3-4, (Viena) M. Nicoara catre Eps. S. Vulcan(ciorni rom. Nr. XCII) . . .

1817 April 9, Pesta Baronul Wenkheim catre M. Nicoara 262(text germ. Nr. XCIII) . . 263

1817 Iunie 7, Viena Recursul lui M. Nicoara catre Implratul(trad. rom. Nr. XCIV) . . 263

1817 Iunie 12, Arad Protopopul Kirilovici Galsanul catreM. Nicoara (text rom. Nr. XCV) . . 266

1817 Iunie 16, Jula (Gyula) Nicolae Suciu catre cumnatulsau M. Nicoara". (text rom. Nr. XCVI) . . 207

2$1

. . . . . . . . .

.

.

.

. . . .

. . . .

256

. . .

. . . .

- .

. . .

. . .

. . . .

.. .

. . . .

. . . . . .

. . . . . . .

. . . .

. . .

www.dacoromanica.ro

428

1817 Tunfe 22, $ic!Iu Pr. Theodor $erban catre nepotul sAuM. Nicoar5, (text rom. Nr. XCVII) . . . 268

1b17 [Tulle], ChiOneu Th. Popovici protopopul catre M. Ni-coara (text rom. Nr. XCVIII) 7 . . . 269

1817 August 6, Viena Recursul lui M. Nicoara catre Impa-ratul (text tradus din lat Nr. XCIX) . . 270

1817 August 9, Viena Alt recurs al lui M. Nicoara catreImparatul (text tradus din lat. Nr. C) 273

1817 August 12, Viena Adresa lui M. Nicoara catre Princi-pele Rainer loctiitorul ImpAratului (text tradus din lat.Nr. CI) . . . 274

1817 Septembrie 3, Arad Protopopul Th. Popovici catre M.Nicoara (text rom. Nr. CII) . . . . . . . 276

1817 Septembrie 22, Gyula Pr. Nica (Nicolae) Suciu, catre M.Nicoara (text rom. Nr. CIII) . . 277

1817 Octombrie 28, Beeicherecut-mie D. Tichindeal calve Pro-topopul Th. Popovici din Chisineu (text rom. Nr. CIV) . 279

1817 Noembrie 6, ,Sicklu Theodor Serban catre M. Nicoara(text rom. Nr. CV) . . 280

1817 Decembrie 4, Gyula Nicolae Suciu catre cumnatul s5.0M. Nicoara. (text rom. Nr. CVI) . . 281

18t7 Decembrie 14, Viena A. G. Wrbna secretar 4mpArAtesccatre M. Nicoara (text germ. Nr. CVII) 282

1817 Decembrie 28, Oradea Ioan Piispoki catre Protopooi inchestiunea banilor cheltuiti cu deputatia (text rom. Nr. CVIII) 282

[1817 Decembrie] M. Nicoara, ganduri indurerate (text rom.Nr. CIX) . . . . .. 285

1817 (Viena) Calendarul pe anul respectiv- cu 1nsemnarizilnice acute de M. Nicoara la Viena (Ms. 4645, frag-mente) . . . . . . . 39, P2, $i 102

(ca : 1817-1818) Fragment de scrisoare In care M. NicoaraIgi a$terne profesiunea de credint5. (text rom. Nr. CX) . 285

1818 Ianuarie 21. (Oradea) Popescu Iosif catre M. Nicoara(text rom. Nr. CXI) . . . 287

(1818 Febr.Mart.), Jula (Gyula) Nicolae Suciu catre M. Ni-coara (text rom. Nr. CXII) . . 288

1818 Iunie 20, Aradul-vechiu Recursul lui M. Nicoara catreadunarea judeteana In chestiunea datoriilor (text lat.

289Nr. CX1II) . .

1818 August 30 Sept. 14, Arad..., Circulara emisa de sesiaconsistoriala din Arad, catre toti par6hii, pentru recunoa$-terea Administr. I. Putnic (text rom. Nr. CXIV) 290

1818 Septembrie t2, .57c/au Th. Serban catre M. Nicoara(text rom. Nr. CXV) . . 292

1818 Decembrie 4, Oradea Ioan Piispoki catre M. Ni-coara (text lat. Nr. CXVI) . . . 292

1818, Jula (Gyula) Nicolae Suciu catre M. Nicoara. (text rom.Nr. CXVII) .. . . . 293

Pag.

.

. .

. .

. .

. . .

. . . . .

.

. . . . .

. . . . . . . .

. . . .

. . . .

. . .

. . . . . . .

. . . . .

. . . . . . . . . .

. .

. . .

. . . . .

www.dacoromanica.ro

1818 Decembrie, Jula (Gyula) Nicoara: a ccente de desna dejde(text rom. Nr. . . . . 294

429

Pare

18.8 Decembrie 1, Buda: Circulars prin care se interzice preo-tilor sa mai recuncasca pe NiccorA ca Re^rPzentantul cle-rului si poporului romanesc (text lat. Nr. CXIX) . . . 296

1819 lanuarie 21, Caransebes : Pr otopopul I. Tomici cAtre M. Ni-coara (text rom. Nr. CXX) . . . . . . . . 297

1819 Primiivara (Arad) M. Nicoara cAtre arh. Radivoevicial Varsetului (frag. dintr'o ciorna rom.) . . . . . 113

1819 August IF, Gyula Marele recurs trimes de M Nicoara.ImpAratului (text rom.-lat. Nr. CXXI) . . . . . 298

1819 August 21, Gyula Luari aminte in scurt" despre revo-lutia francezi si Napoleon (text lat. Ms. 2444 citat) . 111

1819 Septembrie 1, Arad Ciorna scrisorii trimisa de M. Ni-coara, protopopului Th. Popovici. care-1 trAdase In luptapentru neam (text rom. Nr. CXXII) . . . . . . 352

1819 Decembrie 31, Pr. Iovana$ Vasilie cAtre M. Ni-coara. (text rom. Nr CXXIII) . . 33

1819 Arad Consideratiuni istorice asupra politicei de des-binare religioasi intreprinsi de catre Habsburgi intre Ro-mani, si intre Romani $i Sarbi (text rom. Nr. CXXIV) . 354

1821 Octombrie 24, Gyula Recursul trimis de M. NicoaraImparatului (text lat. citat) . . . 116-117

1822 Ianuarie 24, Scris unui prieten, despre ecoul straduin-telor depuse de M. Nicoara in slujba neamului (fragment) . 119

1822 Iunie 8, Oradea Eps. S. Vulcan catre M. Nicoara (textlat. Nr. CXXV) . . . . . . . . 372

1822 August 27, Lipova Moise Botta invAtItor cAtre M. Ni-coara. (text rom. Nr. CXXVI) . . . 373

18_2 Noembrie 11, Caransebes Protopooul I. Thomici cAtreM. Nicoara (text rom. Nr. CXXVII) . . 374

1824 Martie 13, Pesta loan Arcosi catre M. Nicoara (textrom. Nr. CXXVIII) . . . . .

1821 Maiu 9, Arad Copia adresei trirnisi de I. Putnic, Admi-nistr.Eparhiei Aradului,cu ocazia sfintirei bisericei din Gyula(.Tula) (text rom. Nr. CXXI) . .

1824 Septembrie 21, Viena Cererea cAtre ImpArat facuti dePetru Nicoara pentru ebberarea din inchisoare a fiuluisAu Moise (text lat. Nr. CXXX) . .

1824 Octombrie 29, Pesta Theodor Serb catre M. Nicoara(text lat. Nr. CXXXI) . . . . 360

1824 Decembrie 13, Pesta Theodor Serb catre M. Nicoara..(text rom. Nr. CXXXII) . 362

1825 Ianuarie 6, Pesta Theodor Serb catre M. Nicoara (textrom. Nr. CXXXIII) . . 384

1825 Ianuarie 22, Pesta Mihail Cociuba avocat stagiar cAtreM. Nicoara (text lat. Nr. CXXXIV) I . 385

.

. .

CXVII1)

. . . . .

. . . .

. . .

. . .

. . .

374

. . . 376

. . . . 378

. . . . .

. . . . . .

. .

. . .

www.dacoromanica.ro

430

1825 Februarie 26, Pesta Theodor Serb catre M. Nicoar5, Peg(text rom. Nr. CXXXV) . . *.;86

1825 April 24, Pesta Th. Serb catre M. Nicoara. (text rom.Nr. CXXXVI) . . . 387

1825 Iunie 10, Ciaba Relatarea falcute de Pr. Andrei Maki,asupra interogatoriului mat mai multor parohi in chestiuneadatoriilor... (text rom. Nr. CXXX VII) . . . 388

1825 Iulie 13, Ciaba Pr. Andrei Maki catre M. Nicoara(text rom. Nr. CXXXVIII) . . 390

182, August 27, Oradea Eps. Samuil Vulcan catre M. Nicoara(text rom. Nr. CXXXIX) . . 392

1847, Constantinopol Memoriu adresat de M. Nicoara catreSublima Poarta.' (text francez Nr. CXL) .

1847, Constantinopol Memoriul adresat de M. Nicoara m:nis: 392trului Rusiei la Constantinopol Ustinoff (text franc.Nr. CXLI) . 404

fora data ': Ciorna unui memoriu francez, care a servit ca bazimemoriilor din 1847 (fragmente). . 84-5, 92, 97, 100, 107, 114, 118

. . . . .

. .

. . . . . .

. . . . .

. .

.

www.dacoromanica.ro

cuvintelor rare,EAPLICATIA

provincialismelor si neologismelor intalnitein documente.9

acau, acov, (pl. acae) = butoi de60 litri pentru yin sau alteba.uturi spirtoase (ungsarbeste acov)

adetuit = indreptatitainderea --= a iurea, in alt localtan = direct, prin (ung )aristd = inchisoare, arestatestat = certificat, marturiebag'samd = probabilbai = rau, boala, nevoe (dng.)asi Maui = a regretabeteag = bolnav (ung. beteg)betesug = boallbirdu (plural birae) = primar

(ung: bird)a bizui = a se incre de (ung.bizni)boland = nebun (ung. bolond)bot =-- ghembrodiu = na.tangcabale = intrigi (germ.)catand, cdtanuld (diminutiv)

soldatchiar = clarcocie = carat . (ung. kocsi)coci$ = vizitiu (ung. kocsis)cosnitd stupa cota = a cautaa creisca == a scrasnicu/dus = cersetor (ung. koldus)a custa = a trai (lat.)dcirce = pentru ce, pentruca

de isnou = din nou, dela inceputde toe = imediat, indatadeschilinit = separatse departs = se departeazafii increzut = fii incredintatfispan = prefect (ung. fOispan)foand =---- toanaforspont, frospont = trasura. de

cursa, postalion. (germ.)gazdaci = bogatasi (ung gazdag)gad = paduchehie = lipsa (lat. hiatus) se In-

trebuinteaza. azia hului = a daramabud' = sticla (ung. iiveg)a implecetori = 1. a insela,

2 a incurcaa impupi = a imbobocia imputeri = a lmputernicia incelui = a insela, a trage pe

sfoara., a min ti, (ung. csalni)inceluitor = inselatorinderept, indiirapt = inapoia se indestula == a se multumiinstants = memoriu, recurs,

plan gereispan = administratorIvan = spaniol (A ispanilor

Craiu")joindu-mit = invingandu-ma,

biruindu-ma.laborez = lucrez (latinism)

') Penhu cuvintele de provenienti maghiara dam, in paranteza, cuvantul corespunzatorIn magh.

ak6,

= stiubei,

www.dacoromanica.ro

lutozie = tina, noroio maja = ma.'sura de 100 Kgr.marama = naframa, basmamarha = vita. (ung. marha)au meruit = meritat (lat.)minton = Indata." (ung. menten)misculantie = ingelatorie, sca-

matoriemisel = sarman, nevoiag (arh.)modru = mod, felmoinzei = maimuta (ung.)a mustra = a aratamustratii = aratata, aleasa dis-

tinsanamesnic = vicar, Inlocuitornefarie = viclegug (M. N. p. 148)nesloaga, nciloagci = piedecaobester = colonel (germ. Oberst)a oblici = a privi (arh )ocolul = curtea din fata caseia opeici = a impiedeca, a tine

pe locpasos = libera petrecerepatvarista = ad vocat stagiar

(ung.)pitulare = ascunderepletce = vorbe de clack cleve-

t.r, flecareli (ung. pletyka)ponos = plangere, jalba, ruginea se ponoslui = a se plangepotca = necaz, buclucprezes = pregedinte, gefprolicci = n ime de familie (lat.

proles = descendenti, vita,neam)

rade = rachiu, in Trans. se maizice g palinca sau vinars

a reschira = a resfiraam reschiruit = am riscatin remdul = In scopulsa o veni claca va veni (arh.)

sa vat tOstsbiciu = biciuscreitoras = scriitor, secretarsinghelie = definitivare In slujba

de preotto slobozi = ili dai drumul, curs

libersmanta = gregala, eroarea sminti = a gregisocaci = bucatar (ung.)sogor =--- cumnat (ung.)gopru = sopron, podul grajdu-

lui ce servegte la pastrareanutretului (germ.)

straits = traista, desagaa sudui = a injurasugsig = nevoe, trebuinta, ( mg.

szakseg)sunt invins = sunt convinsWald = bilet (ung. celula)a tcindcili = a lucra Incettas = disc pentru strangerea

milelor In bisericatimpurimea = prilej, moment

favorabiltins = noroi .

tistie = functie, slujba. (ung.tisztsez)

tundra = ghebe, zeghe, hainataraneasca (ung, condra)

a tuti = a protejaunzie = unghieurdinare = umblare (pop.)varmegie = judet (ung.)viezi = tra" egtiverdeturi = zarzavaturivinars v. faciea zoli = a se stradui, a se obosi,

fig : a se framantazeiranie = tipeniezogoana = gorgoana, goneasca.=

fi = sa Pi

www.dacoromanica.ro

INDICEde nume qi localitati.

Academia Romans 3, 5-8, 10.

Aciuta sat j. Arad 266.Adamovici Gherasim Eps. 32.Adamovici Nice lae din Halmagiti 112.Adoc Nicolae Socodor 244.Agris, Agriji sat 226, 291.Alecea sat Arad 188.Alexici protopop in Arad 80; la Sinod

85, 216, 222.Almq sat in j. Arad 226.Almassy conte 109, 116, 249, 301, 328,

416 ; - domeniul contilor.., 17.

Alvinczy general 27.Ambrus, contopist rom. In V i n a,

382-3.Ambrus Mihai 164, 182 ; delegat ro-

man In Sinod 84-5, 213, 215-6, 218.America 322.Apateu, Apathur 50, 227, 266.

Apathur v. Apateu.Arad ora§ul 3, 5, 8, 23, 52, 69, 79-82,

87, 91, 101, 160-1, 170, 173, 184,

186, 192-5, 197-8, 201-2, 217, 219-25,232-5, 238-43, 245, 247-50, 253, 269,

276, 279, 291, 293, 296, 301, 312, 35[-2, 354, 362, 366-7, 382, 390, 410.Episcop roman la, 8, 65, 67, 74, 83,89, 96, 163-5, 186, 208-9, 299; Con-sistorial din, 175, 278, 290; Un din -con din, 181; Nicoard in, 17-8, 60,

64, 85, 108, 113, 121, 249, 265, 289,386, 392, 404, 406, 414; Tichindealin, 190, 279; Brancovici A-tor Li.192; Romanii din, 204-5, 314; Pro-topopul Ar.., 211, 216, 222, 235 ;Kenghelat Eps. la, 240, 297; Weil-khein in, 261, 263; Glogovat langa,397;

Arad conitatul: 27, 47, 66, 91, 93, 112,116, 163, 168, 205, 248, 301-13, 388,

407, 409, 413-15.

Arad §coalele 57-8, 125, 159, (63,174, 184, 205-6, 210, 236, 341-2.

Arad eparhia, dieceza: 5, 43, 54, 61,65, 68, 71, 73, 75, 80-1, 85, 88-9,95-6, 105, 108, 113, 119, 125, 161,166, 169, 171, 173, 177, 179, 203-4,207, 209, 213, 215-9, 222, 227, 230-1,239, 241, 248, 251, 265, 273, 276-7,286-7, 289, 290, 296-7, 300, 314, 323,525, 338, 341, 350-1, 358, 378-9, 404,408, 409.

Araneag sa.t in j. Arad 291.Ardeal, Motit din, 15, Gh. Lazar prin,

29, Nicoara in 31, 145-151; Romaniidin, 42, 61, 66, 161, 355-63; Guver-natorul A., 62, 67 ; Fam. Iorgoviciera din, 56; Francisc I. in, 96, .510;

Halmagiul in, 112; Vladica din, 84n., 211, 361-3; Fam. nobile romanedin, 366, 399.

Ardeal v. Silbie.Ardelean George - Zdrand, 166.Ardeleanul v. Ladislau Erdeliotul.Arsici Sabha, 220-1, 236.Athanasievici $t., protopop. Lugoj ;

Miscarea din a. 1807, 29, 55-6; Can_didat de Eps., 67 n., 69, 70, 163,

171-2; Sinodul 86.Austria (imperial) 25-6, 29-30, 394-6,

403, 418-9.Austerlitz (a. 1805), 21.Avacumovici Pavel, Episc. Aradului

49, 81, 234, 237-8 250; dupa moar-t( a Eps., 41, 59-60, 65, 125, 204, 306,308.

Avacumovici St., Eps. Timisorii 125,

202, 223, 243; Contra lui Tichindeal61, 195; Sinodul 86; Contra lui Ni-coara 108.

Avram Innen 9.

r

www.dacoromanica.ro

434

Baaden liingd Viena, 217; Nicoarti la64, 159-60; Nicoard in audientti laFrancisc I., 29, 403.

Bacica eparhie ortodoxii 43, 75, 86.Balcani, 34.

&tile Hercule v. Mehadia.Isaia Georgevici arh. Mii-

naStirii Dragomirna, 87.Bale/tau Grigore, 37-8.Baleanu-Vricarescu Luxital 36-8; v.

V acarescu.Ba lint Teodor din Mizes, 112.Balta Iosif din Oradea, 17.Banat, 53, 61, 95, 414; Colonizdri in,

42-5, 366, 395-7, Nicoarti in, SS,

90-1, 107, 418; Parohiile din, 99,

Bana timisan 23; Rotratnii din,

3, 5, 8, 11, 41-2, 45-7, 54-6, 76, 124,355; Imparatul prin, 96-7, 310, 408.

Bankidi Ig. 210.Banify, fam. nob. rom. 399; guvern.

Aid. 62, 67; B. George: 168.Banulescu Gavriil, Mitropolit 34-5,

356.Barac Ioan 32,Barsa, Borsa sat j. Arad 47, 228.Basarahia: 34.Mania sat langil Cur tici 51, 221.

Manta sat 259.Beatrice principesa, 176.Beci v. Viena.Becicherecul-Mic parohia lui D. Ti-

chindeal 24, 43, 55, 57, 59, 61, 65,

69, 85, 91, 161, 177, 192, 194-5, 199,202, 208, 215, 223, 242, 2'29; NicOarilin 64, 159-60.

Beius, Being, Beleny 13, 93, 112, 160,

166, 168, 278, 372.

Be les Stefan din Simard 228.Belesan Isaia, Vicar Cerntiuti 71, 174.

Belgea Pavel, capelan din Detna 47.Belgrad 107.Belint in Banat 23, 25.Bella in Bihor 112, 201, 251, 278, 287.Beleny v. Beius.Beresto- in Banat 199.Berici 209.Berzava in Banat 258.Bessenovo M-re, Besinova 81, 87, 91,

126, 203, 214, 238, 351.

Bethlen, principe ard. 394.

Bezdin M-re 84, 91, 126, 214, 237,238, 351.

Bichig judef. 331, 379, 411-2, 416, 418;Campia, 14; Cancelaria judetului,24, 29, 66, 161; .trupe insurectionaledin, 27; Csaba in jud., 115; Gyulain jud., 44, 117, 135, 137, 380, 401,405, 411.

Bihar judetul, 91; preofii din, 47, 112,164; elevi adusi la sc. In Carlovet53, 181, 238; Rhedey administr. b2,168, 171.

Bilnitze Paulus, prof. Presburg, 18,

22, 135-6, 139-40.Bitto, vite-ispan 289, 300, 409.Blaj 32-33, 149-50, 256.

Bob Episcopul 32, 146.Boca in Banat 23, 55.Bodea C. bibliografie 7.Bodrog M-rea 267.Boemia 26.Bagdan-Duicii 7.Bojici din Arad 53, 239.Bolici Procopie arhimandrit 68,, 70,

291-2; Ad-tor Eps. Aradului 81-2,

192, 248, 266; Propus de Eps. 68,

168, 171-3; Atestate 96, 287; Sinod85, 87, 216.

Bolza conte 187.Boris Dr. Tr. 5-6.Botta Moise inv. in Lipova, 3, 125 -7;

contra Ad-torului Brancovici 373Bate° Athanasie din Inen 109, 229.

Bofco Constantin din Chertis-Beli,201.

Bofco Ican din then 112, 235, 253, 291.Bofco Pavel din Chisineu, interogat

in chestiunea datoriilor" 388-90.Brad ortisel 253.Brad Iosif din Ntidab 253.Beadean Pavel, Comlaus 164.Brancovici Gh. Despotul 42, 193.

Brancovici familia 192-3.Brancovici Antonin arhimandrit, 67,

76, 80, 291; destituirea Pr. I. Ser-ban 175, 231; Contra limbei rom.204-5; 233; pfirtinit de Mitr. strati-mirovici 193; Atestate 211, 222, 234;Ad-stor in dieceza Timisorii 373.

Brarv, Brasieu, Corona, 32-4, 148,

152 n., 174.

M-tii,

Bg lgsescul,

www.dacoromanica.ro

Braulik 415-6.Brusturi sat j. Bihor 196Brunswick, J. 296.

Bruswiik 387.Bucovina 42, 71, 174, 355-6, 394.Bucure1ti, Moise Nicoara, irutre anii

1810-15, 9, 32-8, 145, 154-5, 158, 403-4; M. Nic. dupa a. 1825, 121, 593;Muzeul de attach. din, 8.

Buda 25, 110, 179, 182, 191, 234-5,256, 258, 260, 296, 331, 387, 412; M.Nicoara in, 29. 70, 92, 106, 260;Episcopia de, 43, 75, 86, 126; scoli100.

Budapesta, arbivele 3, 6, 25.

Budi Serban din Com Fans 164.Budian Toader din Siclau 166.Bulgaria 34-5.Buteni sat mare in j. Arad 47, 91,

93, 109, 112, 227, 260.

Cacarau sat in j. Arad 50.Caldarusani, Caldaroseni 133, 157.

Campani (Kimpany) in Bihor 164.Capruta pe Mures 258-9.(Arabat Ignatiu 67 n.Caragca-Voda (in Muntenia, '.."f 54-9,

158

Carand sat j. Bihor 251.Caransebes 119 Eps (VIrset) 45, 75:

D-Loga din, 57, T. Thoinici din, 56,86, 242, 297, 374; Imparatul in tre-cere prin, 98, 276, 278; Nicuara in,418.

,Caras judet, 91.Carl' vet mitropolia ortodoxa sarb.

43, 53, 72, 75, 107, 108, 119, 190,

193, 208-9, 238, 277, 281, 293, 389,409; Sinodul dela, 84-5, 215-9, 223:Gh. Lazar in, 29; Mitropcilitul din,32, 44, 65-7, 91, 96, 103, 193, 223,240, 293, 376, 409; Scoli 57, 181,204.

Carlstadt episcopie sarbeasca 43, 75,86, 125.

Carol arhiduce 23, 26.Carpafi M-tii 26.Cefa: local. Bihor 48.Cefanu, dela Radna 69.

chestia datoriilor 391.

435

Cenad judet 27, 44, 93.Cernauti 71, 174.

Cerni 356.Cernoevici Ath. rnitr. 42-3, 171, 395.

Cernovici $t. (pretor de Macea dus-manul lui Nicoara) 113, 116.

Cherechi sat I. Arad 266, 291.Cherelus sat I. Arad 66, 166, 255

Chertis sat j. Arad 201.Chicheri, Chier sat j. Arad 291.Chichinda sat Banat-IngoslavChinezul sat langti Tlinisoara t99.Chinezul Paul 42.Chioar, Kovar tinut, 14, 14 n., 84,

151.Chirilovici Gheorghe, Galsanul, pro-

topopuT GaIsei si Siriei, 235 n., 23711.; propus de Eps. 71, 174; in ac-tiunea alaturi de Nicoarii, 91, l 8,201, 212, 266, 351; Contra lui MoiseNicoara, 102-3, 109, 190, 277-8, 280-1, 290, 293; Alaturi de Tichindeal69.

Chirilovici Ioan din Talpos 253.Chisindia sat in j. Arai, 49-9.Chisineu-Cris 222, 227 n., 228, 250,

235, 279, 291, 352; Th. Popovici al.57, 76, 80, 90, 101, 109, 112, 115,247, 253, 268-70. 267-7 551-2, '80:Imparatul Ia, 25; Gavrila din, 266:protopresbiteralul 267; Bofco din,390. '

Chituta Grigare proiopop In Tnen:ales deputat in a. 1815, 65, 69, 161.

Christian fam. nob. 162.Ciaba, Csaba, in jud. Bikia 155, 577.

388, 390-1.Cioban Dimitrie, din Cuvin 250.Ciobi(?) Th. din Sinitea 253.Ciongrad ne Tisa 44 n., 200.

Cireana femee din Milova 258.Ciufud sat langa Blaf 35, 149.

Cladova sat j. Arad 229.Claria in Banat 199.Clintec din Oradea 196.Closca (din rev. 1784) 398.

Clusiu 31, 145, 146, 148.Cociuba Mihai, ay. stagiar In Pesta

375, 385.

Cociuba sat f. Bihor 50. 228, 253.Cociuban Flerea din Soimos, 253.

85, 91.

Cl9i.

www.dacoromanica.ro

436

Colson Felix autorul carfii DesprePrincipate" 3-4.

Com l'aus sat jud. Arad 66, 164, 181,

226.Comoriste in Banat Tanga Oravila

244.Conop pe Mures j. Arad 211.Constantinopol, Tarigrad 9-10, 35,

39, 394, 420, 422.Copaceni, Kopacsani in Bihor 164.Copand langa Turda 147.Corbesti sat j. Arad 259.Cornea Vasile din Chisindia 49.Corneli, canonic Oradea 29, 392.Coroiu sat j. Bihor 48, 257.Coroiu din Be li 251.Corvin Matei 399.Costea Petru din Dezna 49.Costin 262.Costin Miron 37.Covaci oher comisar 65, 177, 192-5,

245, 279.209, 218, 268.

Covaci loan 91.Coviisinti sat in j. Arad 229, 235, 250,

391.Craiva, Craiova in Bihor 27.

195.

Crapacu (Carpafi ?) 167.Crassos, Crassovi comitat 255, 168,

195.

Crasna judef 14 n.CrOu Matei din Comoriste 244.Crisan Petru din SiclOu 166.Crisan Petru din Zilrand 166.Cr4ana, 99; Romanii din, 41-2, 45-7,

53-7, 76, 127, 131..Crisul Alb 15 n., 17, 88.Crusedol 238.Cseke, Ceica in Bihor 228.Csetelek, Cintelec in Bihor 228.Curtici sat mare Iting5 Arad 66, 40,

90, 166, 207.Cuveid sat i. Timis 69.Cuvin in ud. Arad 44 n., 48, e1,

159 n., 229, 234-5, 250, 277-8, 591.

Dacia 394.Dan Mon din Curtici 166.Dan (Damini) 14.

Danilovici Costin pr. in Cherelug166.

Darabant 240.David Petru din Manta 259.Desna, Dezna, Valea Deznei j. Arad

47, 49, 88, 91.Dersanfalva, Dejani in Banat 351.Died sat in j. Arad 47.Diaconovici-Loga, C-tin 57, 80, 81.

96, 101, 237, 276, 278-9; pentru literele latine 100, 343-4; prof. si se-nior la Arad 206, 221-2, 267; Nes-torovici 243.

Dimitrievici Novae v. Novak.Dobrei Ghenadie din Plea 50.Dobresti in Bihor 164.Dobresti 255.Debroncai prof. Oradea 17.Dodity Deana sotia II-a, a Petru

Nic. 18, 51.Domsa loan 4.Dragomirna, M-rea 87.Drambo Teodor pr. in Trttari-Lunca,

112, 196.Draut sat j. Arad 291.Drig Teodor din Comliiu.s 164.Duca, prieten cu M. N. 29 n.Dud sat j. Arad 226, 229, 291.Dudescu Elenco, clucereasa, manta rui

Tanen VOcOrescu, 37-8, 132, 141.

Dugonits 29.Dumbriivita sat 258.Dunrirea, 43, 97, 418,

Ecaterina II-a 35.EditnfihlErdeliotul, Ladislan .A les,eana 1 39.

Erdeas, Erdeis, Herdeij, azi Pad ureni101, 278-9.

ErdOdy Cancelar 73, 168, 176.Esterhazi conte 416.Europa 27, 33, 422.

0.1

Fabry Stephanus prof. 18, 135-6.Frtgaras, solgabirOu 255.Fagrtrasanul v. Ioanovici Nestor.Familiile nobile din Comitat Arad

162.

Faur, Teodor din Barsa 47.

lui

25.

www.dacoromanica.ro

Feher, fam. nobila rom. 162.Fekete, Georgius (Buda) 387.Felnac sat in Banat 195, 199.Ferdinand, arhiduce 26, 29, 331.Ferdinand al V-lea 4.Ferdinand II., 13.Fierescu a. 6-7.Filip Gligor 255.Finta roman in Viena 189, 211.Fogarasi, din Ju la 390.Francmasonii 348.Franta 59, 42, 403.Frunza (Crisan? din rev. lui Horec.

398.Fiilep, fam. nobila rom. 162.Francisc I. Impgratu'l Austriei si re-

ge al Ungariei; in epoca rash.napoleoniene 21-3, 25, 28-29, 402-404; scoli 57, 205-7; Comisia89-90, 92, 246-7, 300, 515, 326; Si-nodul 82-84, 87, 208, 213-4, 217, 308:Calatoria in Ardeal... Galitia 96-99, 276-8, 281, 510, 407-8; in Italia73-5, 79, 122; Audiente la, 105-4,282, 403, 406; problema banilor94-5, 263-5, 270-5; Alte recursunsi memorii, 59, 67, 101, 224-240,298-352, 406, 410; Intimaturile301-7;...

Gaitovici Jacob preparand 245.Gaja sat, 48, 259.Galitia 97, 394, 396, 407-8.Galsa sat jud. Arad, 59, 65, n, 91,

102-3, 108, 159, 174, 190, 232 n.,237 n., 277, 290, 293, 351.

Galsanul v. Chirilovici Gh.Gavriil v. Wanulescu G.Gavrila Lazar din Vadas 50.Gheorghe dascal in Ticvaniul mare

243-4.Gheorghevici, Athanasie, Thanasie,

278, 288, 377.Gheorghevici Vasile prutopop Timi-

soara 100, 126 n., 243.

Gheorghevici Vasile paroh Arad 250.Gherbovan Ilie din Tarand 166.Gherciu Dim, din JUla-Varsand 253.Ghioroc (Podgoria-Arad) 210.Giroc langi Timisoara,

Giurgiu 54,Gligorascu, ofiter in Bit:Jig 355.

Glogovtit langa Arad 397.Goga Oct. 10 n.Gojdu Emanuil 384.Gradiu Todor din Cuvin 250.Graz (Austria) 192-3.Groman 247.Grosdenkcvitz Cornan d.

Mehadiei 418.Grosi sat j. Arad 259.Grcsz Iohaiines prof. 18, 135-6.Gruescu Partheniu 4, 6, 69, 127 H.

Gubas fam. ronr. 162.Gyika de Dersanfalva 351.

Gyika negustor 247.Gyika 261.

Gyor v. Raab.Guila, Jula 76, 88, 170, 188,

190, 192, 194, 209, 267, 278, 281,295-4, 351, 373; Copilaria si tinere-tea lui M. Nicoara 13, 15-16. IQ,23-5, 28, 31, 135-7, 401, 404; aoma-nii din 66 n., 288; Colonisti in, 44,366; Acasti la M. Nicoara, 64, 76-7, 106, 117, 120, 138, 159-60, 165, 183,416; Biserica din Gyula 376-8.

Gyula-Vrirsand, Jula Varsancl 13 n.,229, 253.

Gyurian St. prof. 20, 138.

militar

437

al

Haager, ministru Viena 192, 199, 202,208, 209, 218, 235.

Habsburgii, politica tor_ 354 sqq.Haines, protopop 398.Hajici, propus pentrit Eps. 85, 216.Hajnik P. prof. 20, 22, 138.Hajcs Gheorghe preot 228.Halle, (Saxonia) 51.Halmagiu, protopopiat 54, 88, 91, 93,

112, 125, 266.

Hatvani J98.Hegyes, Hidis sat in Bill or 164.Hendrey, 388-9, 391.Herlo Ion din Cherelus 166.Hermanstadt v. Sibiu.Hersich Fr. secretar in minister

Viena 382.Highisel, sat 228.1611

GI lila,

www.dacoromanica.ro

438

Hodos M-re 52, 60, 168, 171, 205,235, 238 v. Arh. Manuldovici.

Hohenwart, Cardinal 60, 240.Hopovo M-re 67.Horga Dumitru din Cot-taus 164:

Horga Daniel din Tarcas 228.Horga Nicolae pr. in Se leus 48, 227.

Horia, (revol,) 398.

Horvath a. 25 n.Horvath, 29.Hudelist, 330.Hulvez, sat in Banat 195, 199.

Hutovici, Nicolae, candidat la Tvrda32, 67.

231, lovginas Vasile pr.levies baron 418.Italia 73, 416.

lacadfy 243.Lucas sat 228.

'ea° Poles 42, 125.Ierusalim 13.

Iepure Gligor din Curtici 166.Igreti student rom. 375.Ilie protopop in Sibiu 149.Ilonuta Petru din nrand 166.Ilteu sat pe Mures 258-9.Indrictin Pavel, Stefan, Joan 244.Ineu, Boros,jenii, Tanen j. Arad 42,

65, 109, 112, 161-2, 229, 266.Ioan arhiduce 27.Ioanovici dela CoN iisinti 391.Ioanovici Dam. 5-6.Ioanovici Nestor, Filgarasanul 6, 91,

351; perspectiva Eps. ardelene 32.-

3, 53, 71, 148; preferat de Nicoarii68-9, 73; Vulcan Eps. contra lid,249; Sinodul 84, 86-7, 171-2, 2i4;propus de Eps. 67, 70, 168, 214:Ceruit ca Administ. 81-2; Me rite238; Episcop 126.

Ioanovici Vichentie Eps. 43.Iorga Nicolae inchinare 10, 55.

Iorgovici fam. Iorgovici-Brancoveanu56 n.

Iorgovici Marcu 56.Iorgovici Iosif prof. Arad 57, SI, 06,

206, 243; Sinodul 84, 87-8, 216, 541;Dizident 102-3, 268-9.

Iorgovici Pavel 55-6, 126.Iorgovici Petru 56, 397.Iosif II. 355, 395.Iosza de Ravna fam. nob. 162.

in Sicula 151-4.

Jivulescu Vasile pr. in Dieu 258.Jojika fam. nob. 399.Jula v. Gyula.Jula-Varsand v. Gyula-V.Julian Ion si Costan din Curtici 166.Juliza, Junta, Giulita, Julita j. Arad

langd Radna 258-9, 278.

Kale. Antonia 165.Kamensky Elias 138.Kamensky g-ral rus 34-5, 147.

Karseanu? g-ral

fam. nob. rotana

at in355.

Kenghelat, Chenghelat, familia 51,

95, 241.Kenghelat Directorul scolar 51 n.,

182, 199, 241, 243.Kenghelat Pavel, arhimandrit M-rii

Sf. Gheorghe; 51 n., inclinatii sereUnire, 95, 241; Aspiratie la Eps.95, 99, 216, 240; svoruri ca va fiales Eps. 287; ntidejdi 297.

Kerekes-Stefanovici pr. itn234.

Kerekseig, Cheresig in Bihor 232.Kienmayer g-ral 331.Kimpany v. Campani.Kis Iosif 91.Kisfaludy poet ungur 26-7.Klein, Inoch. Mien Eps. 397.Klirtoe 257.

Kchiry conte 62, 322, 416.Komarom si sotia 91.Kopitar 191.

Koriisladanium in j. Bichis 91.

Radna

Kiiszvynyes, Cnsiis inKotyklet, Cotiglet inKotsoba fam. nob. 162.Kovats prieten cuKovacs, Carol LeopoldKrestici Arhim al Crusedol.Kutusoff g-ral rus 35

Bihor 266.Bihor 228.

Nicoara 157.91.

238.

Rosin

Kendefy 399.

M.

www.dacoromanica.ro

Laniy 522ALanzi conte 416.Lazar fam. nob. rom. 399.Lazar Gabriel capelan in Vadas 207.Lazar Gheorghe 29, 38, 67.

Legradi agent aulic 260.Legradischen Haus in Pesta 384.Lemeny (Bucovina) 71, 174; 29,

146.Leopold I. 43, 192.Linter Carol 164.Lipova, Lippa localitate

91, 159, 182, 211, 223,

373.Londra 55.Loghin Gh. din Dreci 47.Lorenz, consilier 601 75.Ludany, loc. 261.Luaovic arhiduce 20, 122, 330, 402,

416.Lugoj; St. Athanasievici al, 23,

55, 56, 70, 86, 168, 172; Nicoarain, 69, 107, 188; Directorati in,

182.Lukats Ig. 164.

Lille Burgas 39.Lunca, in Bihor 49, 196-7.Luncasprie, in Bihor 164.Lupas, Prof. 1. 8.Lupu Florea din Sic! Rin 166.

15, 44, 69,254-5, 366,

Macca sat Lana Arad 113.Machi, Maki pr. in Ciaba, prieten

cu M. Nicoara 115, 121-2, 380, 382,415; ehestia datoriilor 388-91; t 420.

Maderat, Maghiarat 291.Magureanu trei frati emigrati in

Rusia 356.Mahlern seful politiei Vicna 21, 139.

Maidan, Tanga Oravita 100 n.Major, Gr. Eps. 397.Major Petru, bun prieten cu M. Ni-

coara 29, 64, 92, 106, 122, 191;despre miscarea rom. din 1807,56; Alaturi de miscarea pt, Eps.la Arad 66, 76, 191; scrisoarcadin 1810, polernica 30-34, 145-153;--cererea de a fi canonic 256.

Majlath fam. nob. rom. 399.Mandik Andrei, direct. sc. Arad 79,

20.Mangra Vasile Eps. 5, 8.

Maniu Vasile 8.Manuilovici, Maxim din Varset 126.

Manuilovici Mihail Irate cu Pepe(Oradea) 50, 60, 112, 175; atestate201; Sinodul 85, 216; Nicoara con-tra 93; Tario)rul preot. 173.

Manuilovici Moise Arh. M-rii Hocio-sulati; Arhimandracul Pepe, Pepel,60, 69, 266, 268, 269; Persecutu-rul, tartorul preotimei romaneArad, 49-52, 92-3; 227-8, 231, 2435,

238; Contra limbei rom. 52, 205,245; atestate 96, 201, 266, 269-70; Ura pentru Romani 69.

Maramures, 14, 397.Margineni M-rea 35 -38, 158.Marmatia 151.Martinolli Fr., prieten cu M. Nicoara

21, 176, 186, 189, 247.Marten 388.Matedonia sat in Banat 20g.Maximilian arhiduce 331;Maximilian imparat 332.Medrea Ciciu din Gaja 259.Medrea Madru din Gaja 259.Mehadia (Bane Hercule) 107, 311,

418.Stoica al, 56.

Mekkerek, Mehkerek, sat in BihorMicherechiu 253.

Melentie din Lipova, 111%4 15, 17.Mesici, M-rea 81, 162.Metternich 414, 420.Micalaca, Tanga Arad 80, 235.Micu Samuil 29.Miclosi Mihai preparand 245.Miclosi (Oradea) 257.Mihai/ovici Isaia (Esaia) sprijinitor

al act. roman 91, 237, 238, 351;prowls ca Eps. 84, 214; t 126.

Mihai Vodli M-re 8.Mihochi 292Mihut, Craciun si Florea din Si-

clan 166.

Mihut roan din Beius 166.Mihut fam. in Sicrau 14.Mihut lean, 29 n., 65, 80, 159 n., 20E,

210, 234, 252; studii 53; ocu-lit de S. Vulcan 71-2, 186; pre-ferat de Nicoara 73-75; profe-

dai

439

--

www.dacoromanica.ro

440

sor, senior, director 57, 96, 184,

209, 236, 243; - propus ca Eps.73, 83-86, 214-6; - M. §i Tichindeal,78-9, 190, 216, 240; - bolnav 77,188, 194.

Milano, Mai land 78, 195.

Mil losi, Oradea 252.Millet abate 25.Milova jud. Arad 258.Minisi sat, Mertes j. Arad 211, 250,

235.Miokovici Moise

125, 297.Miscd, sat j. Arad 226-7, 266, 269.

Miscol Bnmb din Com laus 164.Mizes (in Bihor) 112.Mochii (domnisorul) 353.Mocuta Petra din Curtici, 166.

Moga Vasile Eps. 6, 8; Alegerea din1810, 32-3, 53, 59, 74, 146; - pare-rile ltd. M. Nicoara despre, 356,358; - pareri in candidatia de laArad 8, 67, 84 n.; - la sinod 86;--petitia din 1820; 117-19; svonfiride a veui in Arad 3631 123,

Mogosoaia podul 147.Moldova 355-6.Molnar Ioan Dr. oculist. 33 n.Moneasa statinne balneara j. Arad

47.

Monorostia jud. Arad 258.Morava v. Sem lingul mareMorniii la Pavel pr. in Sic lau 166.

Moroda jud. Arad 291.Morosan Marcu 253.Mujlai, icespan 243.Munktics 241, 397.Munteanu, - Toan preparand 245; --

din Buda 29.Muntenia v. T.-romitneaseil.Mures, 95, 208;- satele pe, 88, 211;-

Romanii de pe, 41, 355; preotiidin jostil, 47; - Colonizari 566:-Co lonisti sarbi, 42-3, 54, 355; Ma-rusianos (Kengbelap 241; Mures insus 278.

Musca sat j. Arad 291.Muschitzki Lucian Eps. 126.Mutter Janos 215.

ai Carlstadt ultti 96,

Niidah sat mare in jud. Arad, 253.

Nadas, sat mare in j. Arad 291,Nagy-Lak (Nadlacul?) 93, 227, 230.

Nalazi fam. nob. rom. 399.Nan-Hegesel sat 164.Napoleon, rasboaiele 20-1, 24-9, 403;

contra lui N." poezia, 141-4 ; ina. 1815, 39; 9, 310.

Neagu Nutu v. NigaNeamt M-rea 8.Negru Ignat din Curtici 166.

Neoplanta in Serbia 168.Nesselrode vice-cancelar rus 405.Nestorovici Uros consilier cesaro-

craesc, inspector g-ral al scoalelorortodoxe din Ungaria 58; contraproff. romani 70, 208, 235, 257, 281;scoalele roman, 221-2, 235-7, 243,351-2; introducerea limbei sarbosttin Preparandie, 205-6; partial 182,

202; Tichindeal si N., 61, 243; con-tra cauzei roman. 177; contra tine-rilor rom. la invatatura 52-3, 58;contra limbei rom. 81.

Nico, frafi ofileri ardel. emigrati in,Rusia 355.

Nicoara Moise: introducere 3-12; le-gendar 42. 123; Parintii, copilaria13-6; studii primare 14-5; st, se-cundare Arad, Oradea, 16-8, 210;-Universitare 18-20, 135-40; actiu-nea din a. 1807-8, 22-4, 56, 402;incereari in diploniatie 19-21; ea-riera militara 28-30, 330-1, 403;Functionar in Jula 24-5; rasboaelenapoleoniene 24-7, 402; - In Ar-deal a. 1810, 31-3; in Bucuresti(1810-f4), 34-9, 145-53, 158; Poezii19, 24, 38, 134, 137, 140-4, 154-7;dilator a. 1814, 39; instanta cleruluisi poporului rom. a. 1814, 60; con -ducerea lucrului romanese 64-5,161, 166-7; pregatiri in vedereaplecarii in deputatie 69, 161-6;popas la Buda 70; la Viena 70-4;singurul deputat 74-6; intarit deder si. popor 203-7, 220; Sinodul,82-9, 306, 343-4; instanta din anal1816, 75, 224-40; Comisia ancheta-toare 88, 90-4, 97-8, 261, 265, 270,306, 309, 313, 326, 342-3; Intimaturicontra 296, 301-7, 311-15; Oprit in

-

www.dacoromanica.ro

Viena 190, '321-6; chemat acash 276;iutrigi, trad,iiri, 260, 268-70, 277,

280-1, 287, Tichindeal §i N. 77-9,

97-103, 112, 159-60, 202, 208-9, 215,

218 -9, 223, 242-41 279; Revolta su-fleteasch, desnaclajdniq, 104-7, 110,

113-5, 294-5, 315-211 332, 346-8;

Convingeri, 63, 105-6, 110-1, 106,

187, 2621 285-6; Vulcan, 186, 262,

247, 249, 372, 392; I se propune shfie vladich 71, 173-4, 215, 222-3;Inchisoarea 116-7, 120-1, 410-2; Li-bera,t 118-9; Cere permisie de apardsi Impariltia 122, 315, 346 -7,

352; in preajma plecarii 121-3,414-6; dovezi de iubire dela prte-teni 353-4, 374-5, 380-1, 385-7; Urnlui Putuic 120-1, 335-41, 376-8, 383;cheltuelile, datoriile, 94-8, 101

127, 255, 263-5, 270-5, 282-4, 292-5,301-13, 322-4, 3511 388-91; Recoman-dat in local lui Nestorovici 222;literile latine 100, 344-5; sprijine§tepe Nest. Ioanovici 81-2; Considera-tiuni istorice-polit.-religicka4se stu-diu 354-72; Rezultate 119; I sesolicits ajutor pt. lapta in Timi-para 373; Ortografia 131-3.

Nicoara Moise Liceul, 6.Nicoara... un poph in Vhrsand 43 n.Nicoara Damaschin frate cu Moise

14, 17.Nicoara David Irate cu Moise Nicoa-

ra, 14, 17.

Nicoara David bunicul 13.

Nicoara Maria v. Serban Maria ma-ma lui Moise Nicoarh,

Nicoara Petra sores cu Moise 15, 17,

134.Nicoara Stefan (1627), 13.

Nicoara Petra 13, corespondenta enfiul siitt 19; Ciishtoria II-a 17-8,51; MiKarea din 1807, 22-4; in a.1815, 64, 159; indurerat pentrusuferintele fiului 116-18;', care in-durarea impheateasch 378-80; baniimprumutati 127, 351; interogat inchest, da,torillor 388-90.

Nicopole 34.Niga Onitiu, Nicoara a locuit in

casa lui, 121.

441

Damaschin Stefan de, 193.

Nov a. Dimitrie, (N. Dimitrievicilpr. Arad 52, 201, 230, 234.

Novisad Semlin (13anatul Jugoslav)297.

Obradovici I. 182.

Odessa 9.Odvosi sat 211, 258.Ohaba sat 43.Oradea, 3, 93, 1641 171, 175-6, 181,

215, 229, 238, 265, 287, 359; Fran-cisc I. la, 23; Nicoara, scoala la,16-8; Nicoara la 31, 83, 881 90, 91,

146; Vulcan Eps. al.., si hi., 62-3,72-3, 78, 82, 100, 182, 235, 249, 351,363, 372, 392; Melentie S. paronin, 49, 196-7; Tichindeal la, 59, 79,160, 190, 194, 217; Episcopia Orazii87; Episcopia units 400; Consisto-rittl dela, 89, 240; Pr. I. Serban77, 188-9, 212; Comisia la, 261, 270;Chirilovici Gill§anul la, 293; Gojdudin, 384; Th. Serban la 278; Roma-nii din, 201, 363-4; M. Ambrua din84, 213; V. Manua Eps. al, 5; Pus-poki la, 66, 69, 134, 161, 178, 260,284, 292-3; losif Popescu, 76, `..,51,

257; Mihail Manuilovici la, 50, 60,851 93, 112, 173, 186, 201, 216; Ora-dea cetate 166.

Oravita 56-7, 397.Orsova 418.Ostoici Ioan de Semling 209.Otlaca sat mare

n., 253, 377.Ovidiu poet latin 19, 37.

j. Arad, 13, 66, 163

Pacrat, Pagrat Epsc., 43, 75; IosifPutnic Eps. de, 67, 82, 87, 119, 168,171, 222, 290, 330.

Padureni v. ErdeosPag fam. nobila 162.Pahomie Eps. 233.Palfy, conte de Erdody 382.Piincota sat mare j. Arad 291.Pandurovici Gh., din Tiernea-Banat

199.Pap Lazar din Otlaca 253.

Nimet,

la,

www.dacoromanica.ro

442

Pap Teodor dela Blaj 150.Pappmezo, Popmezeu in j. Bihor

n., 164.Paneava langd Arad 121.Pauli§ (AradPodgoria) 121.

Pec, Ipec in Serbia 42.Pecica orasel j. Arad 44 n., 221, 366.Pena fain. nob. 162Pesta 25, 138, 178, 261, 263, 374, 380,

384-7; Sarbii in, 399; yScoale In 33,57, 402; Universita tea din, 173; Pa-rohul din, 260; Romanii din, 260;

Nicoard. in, 31, 71, 90, 122, 143,

415, 418; Pitspoki in, 71, 257, 260.Pesti§ in Bihor 112, 254.Petersburg 31, 34-5, 51, 404.Peter-Varadiu 209.Petri la Florian 228.Perris pe Mures 259.Petrovici Augustin arhim. 100, 243.

Petrovici Ghedeon Eps. Bacica 86.Petrovici Gheorghe din Be lint 23,

55.

Petrovici loan din Chinezul 199.Petrovici Petra Eps. Timisoara 241.Petrovici Petru din Bocsa 23, 55.Petru Petru din Varsand 253.Ple§a sat j. Arad 50.Podgoria j. Arad 151.Polonia 167,

Pop din Viena 189, 201.Pop Gheorghe din Cociuba 253.Pop Gheorghe din Curtici 253.Pop, Petru din Cherelus 253.Pop Petru din Vadas 253.Pop Stefan 6.Pop, Popescu Iosif inv. Oradea 76,

196, 254,, 262,; 267; informeaza. paM. Nicoara de intrigile contra lui,287; atestaturi 252.

PopoviciPopoviciPopoviciPopoviciPopovici

377.

Popovici Gheorghe dinPopovici Gheorghe din

181.

Popovici Gheorghe din90, 203-7, 246-7.

Alecsa, student Pesta 375.Alexandra pr. Bererhi 228.Avram din Pi iulis 211.Dionisie Eps. din Buda 86.Gheorglie pr. mamesnic

Bolin 112.

Com Ritts 164,

Curtici 80,

PopoviciPopoviciPop oviciPopovici

227.PopoviciPopoviciPopoviciPopoviciPopoviciPopoviciPopovici

112.

PopoviciPopoviciPopoviciPopoviciPopovici

neului

Gheorghe din Misca 226-7.lie pr. In Com laus 164.

loan din Buteni 109, 112.loan capelan in Apateu 50,

Iosif din Batufa 259.Isaia diu Grosi 259.Pavel din Gaja 48, 259.

Pavel din Covasinfi 250.Peiru din Cladova 229.Petru din Co vd.sinti 250.Simion din \ arad-Velen to

Solomon d. J u lita. 259.Teodor d. Corbesti 259.Theodor d. Ghioroc 250.2.Todor d. Covdsinfi 250.Theodor protopopul Chisi-si Zdrandului 76, 90, 101,

253, 268, 276; Miscarea din a. 180? -8, 57; Alaturi de miscarea lui M.N icoard 115, 169, 203-7, 246-7, 276;destituirea namesnicului, 179-80;Contra lui M. Nicoard, aldturi dePutnic 112, 279, 291, 352; Datoriile284, 351, 388-90.

Popovici Zaharie258-9.

Popovici Zaharie pr. in Dumbrdvila258.

Portarescu oliler ardelean in Rusia355.

Presbnrg, Pojon 33, 53, 57, 71, 106;scoalele din, 18-22, 28, 135-40.

Principatele Romane 9, 19, 34-36 64.Preotul Florian din Luncasprie 164.

Preotul George din Cuvin 234-9, 391.Preotul Ioan din Copaceni 164.Preotul Joan din Otlaca 377.Preotul Moise din Gyula 170, 183,

288.

Preotul Nicolae d. Campani 164.Preotul Nicolae d. San-Miclaus 254.Preotul Nicolae d. iclau 166.Preotul Pavel din Dobresti 164.Preotul Simeon din Vara d-Vele ute

254.

Preotul Theodor din Cef a 48.Preotul Vasilie din Vdrasani 164.Preotul Vasilie din Craiva 252.Protassof conte 403.

pr. in Capritta

(,6

M.

www.dacoromanica.ro

Protici Zaharie protopop Varfidia109, 112, 258-9.

Pilspiiki loan, Piuspechi, Director$c. Oradea 182, 196; Deputat alclerului $i pop. 65, 69-70, 161; he-chemat, 70, 178, 234, 257; clevetiri,intrigi, 103, 260, 287; chestiuneabanilor, 284-4, 292-3, 351.

Pfispoki Maria, Piuspechi sotia 176.

Putnic Lisa Eps. Pacratului 67, 70,

73, 126, 237, 267, 276, 287, 297; 01 i-ginea fam. 69, 108, 168; Administr.al Aradului 108-9, 251, 290-2, 501,Candidati, strfiduinte pt. Epio.,Sinod., 82, 87-9, 171-3, 218-9, 222-5;Contra lui Nicoarii 120-1, 293, 345,

376-8.Putnic Elisabeta mama Eps. 227.

Raab, Gyor, Iaurinum 27.Rubinovici, Rabinovici evreu preot

.18, 229.Racevfil M-rea, 81, 168, 171.R.adivoevici, Arhim. M-rii Mesici;

propus la Sinod 85, 87, 216; in 10-cul lui Putnic la Pacraf 88-9, 219;Administr. la Yarset 110; intima-tul contra liti Nicoarfi 313; R5s-punsul bit Nic. 1 II.

Radna 211, 235: Cefanu dela, 69, 391;Kereke- or. in, 234.

Radovanovici I. 182, 242.Itaggmane$ti (Crasos) 255.Rainer arliiduce, loctiitorul Imp6rri-

tulni 73, 81; audiente 98, 322; Ti-chindeal, 217, 223; Adresa cfitro274-5.

Rakos in Ungaria 26.Rat Gavrilii. din (Trader:Palma sat j. Arad 162.Regimentul de Grriniceri din Banal

44, 418.Rhedey, conte, administr. comitain-

lui Bihor 168; propane list6 decandidati In Epia. Arad 62, 67 -S,70, 171, 168; la Arad 217.

Rin 42.Redosto 39.Reit, Roil i. Bihor 253.Roma 55, 63, 211, 397, 413,

252.

443

Roman Flores din Comlaus 164.

Rossetti C. A. 4.Rosu Laziir din Lipova 69.Resule$ti fain. 255.Rnsciuc 34.Rusin 31, 34-5, 44, 51, 355, 404.

Sgdean Avram 3-5.Salonta 88.Srimarton, Shnmarin j. Arad, 188.Sfinmiclfin$, Sent-Miclruis, SA un ico-

laul mare (Banat) 233, 252, 254Sfintandrei, Sent- (Sanaa.

(has) Tanga Timirara 57, 199, 206.

Sari-wean Iordache din Dobre$ti 255.

Sarcat 194.Siiviir§in j. Arad 43, 292.Schok agent aulic 416.Schosulein consilipr 416Schmidt Ferd. P. 136.Schwartzemberg 219.Sebis sat mare j. Arad 91, 93.Sec in ,hid. Bihor 251.Secula Sever 5.Sedelnitzki contele, ministrul poli-

Viena; 97, 322-24, 351, 415.Seipp v. Dna 243.Seleu$ j. Arad 48, 291.Seliste Panel Totv'a'rfidia 259.Semlac sat mare j. Arad 44.Semlingul mare 209.Semlingul mic 209.Serb 'de Mesiensis fam nob. 162.Serb Theedor prielen devotat al lui

M. Nicoarri, 121-3, 380-7.Serbia 42, 44, 356.Sf. Gheorghe M-rea 95, 241.Sibiu 32, 55, 59, 71, 174.Siegenthal, Henric v.. G-ral coin -

sar imperial In Sinodul dela Car -lovef, 83-7, 89, 215-18, 24'.

Silaghi roan abs. preparand 24'1.SIlbie 145, 150.

Simoneti 150 -I.Slnitea sat f. Arad 235.S'rmin M-rea, 70. CI, 168, 171, 18?

214.Slavici loan 7.Slavonia 83, 168, 213.

Stitirfelt, corn isar imperial, 193,

truirei

i

tiei,

www.dacoromanica.ro

444

Socodor in jud. Arad 244, 266, 269;

Romiluii din 66, 163 n.; Serban loanin, 188; Gh. Topos din, 90, 235 n.,247, 390.

Solnoc jud. 14.

Somos 253.Sorsics J. secretar aulic 380.

Spahia-Bncovici din Berestolv, 199.

SpahiikSiiracean din Dobresti, 255.Spania 25; al Ispanilor Crain 144.Stadion Filip conte 20, 330, 402.

Stanislaides D. prof. 18, 135-6.Stancovici Melentie din Oradea 49,

196-7, 219, 227, 252, 257.Slancovici Stefan Eps. 126 n.Stipsics Fr. prof. 20-22, 138.

Stiplitz G-ral 331.Stoica prieten cu Tichindeal si Nic.

29, 186, 189, 195, 201, 256.

Stoica Hristofor din Lipova 254-5.Stoica de Keresturi fam. (Stoe.si) 255.Stoica Nicolae, de Hafeg 56.Striltieriul Ion (Serban Zdrand) 189.

Stratimirovici Stefan Mitropol it u ICailovefului; 44-5; atitudinea in1815. 66-7; Sinodul 68, 84-7, 215-9.

218; fafa de Nestor houovii 72,126, 238; Contra limbei rom. 55;

referitor la prestatiiie preo (nor89, 89 n.; propuneri la Epia A ra-dului 81; Francisc I. la, 103, 281:Contra lui Nicoard si a prof. rom.96; susfinritorul lni Putnic 108,'276,290; sarb incarnat 44-5, 192-4; Cir-culare 170; elevii romani la Car-lovef 181, 238.

Sturza G-ral si Consilier Rusia 356.Sublima Peartil 392, 404-5.Subotica sat 44.Swill din Cuvin 391.Suciil Moise Elul lui Nicolae 291.Simla Nicolae, Popa Nica, cuninatn1

lui Moise Nicoarii, 14 n., 372; poe-7ie pentru, 134; Aspirant la pn ro-

bin Cuvinultii 277-8; stiri dinGyula 170, 288; despre intrigilesdrbesti, triiddri 183, 277; in for-menzil pe M. Nicoarri de cele cese petrec, 76, 170, 267, 293.

Sultanul (1847), 392.

Szanto, instal* din 1814 59-60; dole-

gat al clerului qi pop. roman 60,69, 161,

91 n.Szarvas in jud. Bichis 351.

Szasz fam. nobild 162.Szepitz fam. nob. 162.Szighenthal (Marmafia) 397.

Szitani (Bihor) 164.

Szfits Simon 215.

$aguna Andrei 126 n.Serban familia 14.

Serhan Maria mama lui M. Nicoard9, 13-16, 24.

Serban Gheorghe din SiclauSerban loan, Namesnicul protopop

al Zdrandului, Ziirdndanul, Popo-vici-Serban; Deputat ales dei lersi Popor 65, 69, 161. 204; la Viena70-73; destituit din preofie 175,

179-80, 231,, 234; Intoarcereit delaIriena 74, 76-7, 200-1; dupa sosireaacasil 188-9, 269; pentru M. Nicoard

75, 80, 102, 111, 203-7, 269; faldde Nestor loanovici 203-4; limbain sc. 205-6; Petitia din 1820, 117;

interogat in chest. datoriilor, 388-

90; intrunirea preofilor la Arad,212, 253; Grentlifile intampinale188-9, 212, 267; Intigi 269; I aBeliu 278; Capelanul sdu, 277.

Serhan Theodor parohulfratele mamei lui M. Nit. ativii292;, susfinator al auz-i roindnelirentru Epie, 75, t 11, 166, 20"z .7,

269; delegat la Sinod, 84-5, 87, 213,

215-6, 218, 223; in vederea Comisiei,, 90, 246-7; neclintit in fafaintrigilor 268; Consecvent langaM. Nicoard, 80, 102, 280; Petidin 1820, 117; Chestiunea datorii-lor 127 n., 383-90, 415; desprePntnic, 291-2: la Oradea 190, 278:Nicoard pupas la, 108; Nicolae Sn-ciu s1 san 267, 281; Remittatul strriduinfelor 126.

Sicliin; orilselitl natal al fam. Serban14; Mama lui M. Nicoard era din,14; Ioan Mihuf era din, 57; . Ade-siunea Romunilor din S. pentrq

;

166.

unchiul

www.dacoromanica.ro

Eps. roman 66 n., 166; Moisein, 108; Petru Nic. in, 267; vezi

erban Theodor parohulSiclovan Todor din Curtici lo6,$lcula sat in j. Arad 291, 353, 354.$imand sat in J. Arad 68, 108, 168,

210, 228.Sincai Gheorghe 29 n.Siria (Vilagos) 42, 102, 108, 112, 267.Sistov 34.$oimosi pe Mures 211, 235, 228.,telanovici v. Kerekes.

Taicici Pavel preparand 245.Talpos sat j. Bihor 253.Tasic v. TaiciciTatari in j. Bihor 112.Targoviste 38.Tarnava 149.Tarnova sat J. Arad 291.Tiirnova in Bulgaria 39.Taurovici Angelus arhidiac. Sibiu

67, 71, 174.Taut sat j. Arad 226, 291.Teleky fam. nob. 399.Teleky Fr., 296.Tempea Radu, (Brasov), cunoscut cu

M. Nicoara, 29, 33, 148-9; 67, 71,174 (Rudolphus Tempian).

Theoctist 220.Theodor, fiul popii Moise din Gyula

288.

Thomici Ivan pr. in Arad 211.Thomici Ioan protopopul Caransebe-

sului, 242, 297; Miscarea din 1807,56: caudidat de Eps. 86; atitudineretinuta fata de Nicoara 374.

Tibisc 154.

Ticvaniul-Mare (Banat) 244.T'1,.it 35.Timis comitat 59, 66, 161, 24, 199.

Timisoara 184; Nicoara in, 64, 66 n.,91-2, 159, (249), 404: Obradovici in,182: Tichindeal in, 101, 192, 199;V. Georgevici din. 126; Episcoptil,86, 100. 108, 125, 177, 195, 199, 245;SA rbii din, 177.

Timisoara Eparhia 43, 75, 373; Roma-nii din, 61, 126, 202.

'Pisa 26-7, 43, 167, 200.

445

Moly Sabha, Tekely S. consilienl,dusmanul Romanilor si al limbeirom., 80-1, 205, 216, 234; Sinodul85, 216; atestate, 2052 211, 222, 235.

Tokoly Petru nobil 13, 292.

Tema Todor din Sec 251.Tonta loan din Voivodeni 47.1 ordas. dill Viena 189, 201.

Tornyanski Elias 230.

Tiiriik Deseo 388.Tolvtiradia 93, Zaharie Protici

109, 112, 211, 258-9; satele dintopopiatul, 258-9.

Tiives, 14. Cociuba de, 385.Transilvania 56 n., 71, 75, 414; Motii

din, 15; nalmagiul in, 54, 93; Eps.din 87; Francisc I. prin, 97, 408;Nicoara in, 148; Romanii din, 171,

394-8; Rad,u Tempea din, 174; P.

Maior date despre, 191; Coloni/ari395, 399; Epia unita din, 396; Gra.-nicerii din, 397; Rev. lui Horia,398.

Turcia 19, 35, 63, 399, 401.Turda 32-3, 146-9.Turnu 34.

din,pro-

TaPO4 Gh. pr. in Socodor 90, 233,

253; Comisia 246-7; chestiunea da-toriilor 388-90.

Tara-Romaneascrt, ('Muntenia, Vala-chie): Nicoara in, 27 n., 31, 36,

145, 403-4, 418; Fam. Iorgovici-Brancoveanu din, 56 n., supt Rwpi356; la frantiera, 397, (veziPrincipatele Roman e).

Taring 'reader din Siclau 166.

Tarigrad v. Constantinopol.Tamil, 404.Ternea sat in Banat 199.Tichindeal Dimitrie, paroli in Beci

cherecul mic, prof.; cQrespondenfacu Nicoara, 7; in miscarea din a.1807, 23, 55, in Preparandie 57-58;Aratarea 57 n., 58, 58 n ; Premer-gator lui M. Nicoara 58-64, 159;

regretul clerului pentru destitu:realui, 81, 205-6; numit delegat alelcrului in 1815, 65, 161; nu poatemerge ca delegat 69, 176; Convin-

Nice

si

st

www.dacoromanica.ro

446

geri 242-3; Antagonismul intre elsi M. Nicoari 77-9, 95, 242-44 279;S'nodul, 82-7, 208-9, 215-219, 223La Viena in 1815, 159-60; problernascoalelor, 199, 192, 237; fat5. de Mi-hut 193-4, 216; despresiirbilor 177; Nicoarli la, 91; M1-tropolitul contra lui 96; Al Ataride Nicoara 76, 159, 190-4, 208-9:despre Branco'vici si MitropollitulSt r. 193; La Vulcan in Oradea 59,79, 160 190, 194-5, 217; reflectantla Protopopiatul Lipovei 223; Mon.re 100-102; Rezu. Itatul luptei hii126.

Tope Urs din C6rand 251.Tucudean Toader din Sic1iu 166

Ungaria; Romanii din, 3, 5, 8,

14 n., 22 -3, 394-5, 402-3; &IrbilUngaria 396, 399; Ungurii sibii 44, 171; Despotul Brancovici 42;Supt rash. napoleoniene, 25.27;T-Inbsburgii in 395; Coroana regi-lor, 394-5: Biserica ortodoxii.40Q; Kor5sladanium in, 91: NreAo-l'ONici inspectorul sc. ort. din Un-garia 52; Gyula in, 401, 404; l'coulacliunii lui Nicoarrt in, 406.

Untila Toader din Sicla'n 166.

Ureche Grigore 131.Ursui Onut dik Cherelus 166.Ust!neff rninistrul rus 404.

Vaci Ban din Curtici 166.Vadas Vadris7, ranatori sat j. Arad,

50, 227, 253, 266.Valanyiensis in Bihor 164.Valachie v. Tara Romtmenscii.Valea Todor; - Lica; - Ton din

Cherelus 166.Vankai I., 80.Viirildia 55-6; v. Tot\ rirridia.Varad-Velente (Velenta-Oradea Ma-

re) 112, 245, 252, 254.Varasdin 164.Varga Florea din Zilrand 166.Varna 39.Vitcrirescu Alecu 37.

acarescu, coconita de Viicarescu v.

Dudescu Elenco.,Vacarescu Nicolae 37, 38.

rtca'rescu Luxita -v, Balcanu-V.Vgcrirescu Iancu 37 -38, poezia 140-1

Vilrfuri sat j. Arad 91.Wirset, Colonizrtri 44, 366; Petru

T-rgovici assesor, 56; Radivoeviciad-torul 113; scoala clericals din,119; Marcovici din, 243; Nicoar4 la,107; Varseranii 297.iirsrt Eparhia 43, 75; Putnic Eps.in, 112, 297, 335; Petru Vidac al,86, 125, 199, 291; M-rea Mesici in81; Intimatul publicat in, 311-4,323; Romanii din, 61, 110, 126, '362.

Venetia ( Italia), 186, 208, 400.Verseghy poet magh. 25, 27.Vicenza (Italia) 82.Vidac fratele Eps. 291.

Eps. de Varlet 86, 107,

Vilagos v. Siria.Vinga, in Banat 91.Vitez 223.Viena: Arhivele din, 3-5; Nanole0,1

in, 26, 29; Pavel Torg-ovici in, 51;

Deputatia rom. la, 66; Cancelaridedin, 54, 104, 120, 306, 343, 350-1386; Curtea din, 63, 192; Impg-a-tul dela, 63; Foametea din, 97;Creditorii. dela 98; Mitropoliiulla, 266; Viie5restii la, 37-8, 140-1:Tichindeal la, 61-2, 64, 159-60. 209:Vulcan la, 247, 249; Emig-rati dinTurcia in, 399 -400: Covaci ober-comisar, Viena, 243; Horia, Closea,Cri.t;an la, 398 M. Nicoarri la Viena; - I. intre a. 1807-1810: 20-4,28 -31, 37, 56, 132, 139-41, 150, 402-

3; - TI. intre a. 181547: 8 rt., '39,

63-4, 70-72-74-7, 80, 85. 88-90, 150-60, 176, 178. 182, 185, 187, 190, 4015; - ITT. intre a, 1817-18: 92 -10'_106-7, 208, 212, (218-9). 223, 240,2562' 261-5, 268-75, 279-80, 284'309: IV. dup5 1818: 117, 122, 411,414-6. 418: - V. Audiente la Fr.T.: 89, 104, 282, 321, 408: Petru Nipo-ei ai Th 5erhan in 121 '378-80

Voivodeni sat T. Arad, 47.Vori3s 91.

intrigil.-

din,

elru125.

T,

1' Vidat

www.dacoromanica.ro

Vulcan rosit 4.Vulcan Samuil Episcopul Ordzii 6;

Sinodul dela Turda 32; Legdturilecu Moise Nicoara: - I. ping1815, 29 n., 146; - II. Anti! 1815:interesul dela inceput pentru Nic63, 65-8, 70-2, 166-8, 175-6, 182,

186-7; - III. Anul 1816...7: it re-chehmti dela Viena, ezitad, 74-5,

78-9, 81-3, 195, 243, 247, 249, 262,287; Reveniri 90; din nou nemul-Omit 95, 107, 413; - IV. Ultimoleglturi 372, 392; - Legtiturile cuD, Tichindeal 59-61, 65, 78-9, 100,

190, 192, 194-5, 217, 240, 243; -Chirilovici la, 293; Ezithri faia dePiisptiki 70; Propuneri preferin-te fall de candidati, 70-1, 73, 75,

.168, 171-4, 186; - Fata de Mihuf71, 73; Sinodul dela Carlovet S?-

3; - Facet. de Nestor Ioanovici,73, 249; - Bani imprumutall 65,

447

74, 249, 351; Propaganda elig,

243, 361-3, 413.

Wagram 27.Wateloo 39, 404.Wenkheim Baronul, 241, 417; Comi-

sia anchetatoare 91, 94, 261, 253;

Biserica din Gyula 120, 376-7, LaViena in 1825, 386.

Wurmbrand conte 282.

Wrbna 29, 282.

Zalacker I. 351.Zam 91.Zarand Comitatul 14, 43, 91.Zarand sat in jud. Arad. vezi Names-

nicul loan Serban al, sau dinTh. Popovici protopopul

si Z.

Zeuta 44 n.Zmeskall Nicolae 265.

h

71,

Chisineu-lui

Si

www.dacoromanica.ro

Introducere . .

CUPRINSUL:Pag.

. . . . 3

I. Copilaria. Anii de invitatura. Lupta cu viata (1784-1810) . 13

Psirintii. Prima copillrie, 13. $coala la Oradea si Arad, 17.Studii universitare la Pojon (Presburg), 18. La Viena. 1. In-cercare neisbutita.' de a intra in diplomatie, 20. 2. In slujbaNeamului, 22. - Intors la Jula. Functionar In cancelariajudetului, 24. Voluntar In armata insurectionall 1809. Contralui Napoleon, 25. Usi za.vorite pentru cariera militara, 28.

IL In cautarea de not orizonturi (1810-1814) . . 31

Prin Ardeal spre Tara Roma.neasci, 31. in Bucure$ti (Dec.1810-Aug. 1814). Asteptari zadarnice, 34. Profesor de Latinasi germanbl. Ciuma. Va.carestii. Luxita Rileanu (VS.ca.-rescu) 36. Din nou pe drumuri, 39. Dela Constantinopollnapoi la Viena, 39.

III. Lupta Romanilor pentru emanciparea national-religioasi(1815-1825) . . . . . . 41

Scurta privire retrospective asupra legaturilor dintre Sarbiisi Romanii din Banat si Crisana, 41. Supplex libellus Va-lachorum (1791), 45. Starea proasta a preotimii $i satelordin Banat $i Crisana supt ierarhia sarbeasca, 45. Un ierarhsa.rb : Moise Manuilovici, 49. Incercalri de sirbizare, 51.Reactiunea Romemilor contra ierarhiei sarbesti. Precursorii, . 54Pavel Iorgovici, 55. In jurul lui 1807-1808, 55. Prepa-randia" sau $coala Normal& din Arad, 57. D. Tichindeal,pi tmergatorul lui M. Nicoara, 58.M. Nicoara $i noul cadru de desfdfurare al lucrului romd- 62nesc ", (priviri generale), 62. Inceputul lucrului, 64. Primiipropusi pentru episcopia arAdana, b7. Ultimele pregatiri Inajunul plecarii, 69. Scurt popas la Buda, 70. La Viena, 7C.La Viena : a treia instanta, 72. M. Nicoara ramane singu-rul deputat al Rom&nilor, 74. Acasec la Romanii din Crisana

. .

www.dacoromanica.ro

450

Paggi Banat. Popa Serban din Zirand, 76. Antagonismul dintreD. Tichindeal gi M. Nicoara, 77. Prieteni gi dugmani aicauzei romanegti, 79. Nestor Ioanovici FagarAganul cerutca administrator ; preferarea Arhimandritului Bolici, 81.Sinodul electoral, 82. Reactia. Moise Nicoarei cere comisie, 88.Pregatiri in agteptarea_ comisiei, 89. Nicoard. prezinti Im-paratului planul unei mai bone organizari a comisiei, 92.Inceputul desamagirilor lui Nicoard. Problema cheltuelilor, . 94Singur gi far& ajutor la Viena. Uneltiri gi intrigi acasl, 97.Tichindeal moare, 100. ImpAratul: ultima speranta, 103. LaLa raspantie (Dec 1817), 104. Neinteles de nimeni. Din nouIntre ai s'ai (din Aprilie 1818), 106. In cautarea sandtatii, 107.Protestatia contra numirii lui Iosif Putnic ca administrator(2 Oct. 1818), 108.

.Suferin(ele . . 109...

Contra-protestatia clerului, 111. Revolta sufleteasca. Nicoaracere voe sa iasa pentru totdeauna din imNiriitie, 113. Inchi-soarea. Declarat nebun, 116. Suferintele lui Nicoara sguduepe vechii sad prieteni, 117. Liberat (Sept. 1821), 118. In-cheerea lucrasilor comisiei. Prima In faiptuire, 119. Ultimepalpairi. Ura lui I. Putnic Ii aduce a doua InChisoare, 120.In preajma plearii. Regretele fratilor, 121.

Epilog . . . . . . 125

Cuvant explicativ . . . . . . 131

Anexe . . . . 134

Lista cronologica a documentelor . ' . 423

Explicafia cuvintelor rare, etc. . . 431

Indice de nume gi localitgi . . . . . . 433

.

. .

www.dacoromanica.ro

INDREPTARIImprejuririle, in cari s'a tiparit volumul de fats, au fost putin favorabile. Autoarea lo-

cuind in Bucuresti, o parte din corecturile coalelor nu i-au putut parveni pentru verificare ; aleau fost revizuite pe loc.

Tinand seama de acest fapt, cititorul va trece cu vederea micile greseli strecutate, iarpentru acele can altereaza intelesul fraze!, va folosi indreptarul de mai jos.

Pag.8

3334 si 51436772

89106107113156176

184220

236238239240246

279

285294294296302

Rimini In Inc de se va citi29 Studii de ectemotet 1 Anexa CLXI3; nota 4 Petrograduota 1 Swicner

Romani finetea22 sorai de izbanda23 commendati

9, "iota 1 inlaturat-o2 de sus pe mariinote 1 Je ne suis nnemi pe sonne2 din jos Preotulpenultem De j ele un pat

franctione2 ulttnamnota 1 Anexa LXXX X

gandentem4 din jos enttetclare2 din jos amorumnota 2 Doc. LVII15 minium6 din jos Cei mai mult24 din jos de mi s'au facut141012517ultim2018

a partimiindatori

in grijeaci patimicuvantul de maestriecunoiL(ocum) t(enen) t ia) liTie

studii, alaturi de acteAnexa CXXIVPetersburgSwicknerRomani in finetea.orti de izbandacommendavtalaturat-ope mai mariiJe ne suis l'ennemi de- personnePretorulDe dale nu potfractioneutinamAnexa LXIIgaudentemenitet dareannorurnDoc. XXXVIIIminimamCe-i mai mutt,de nt s au facut.a partini.

indatorbin grijesi patumcuvantul cu maestrienotL(ocum t(enen)t(ia liTie

1

13

si §i

52

www.dacoromanica.ro

Tiparita InTipografia Diecezana Arad

Inreg. la Cam. de Cora. 9i Ind. Nr. 4246/,931.Luna Aug. 1943.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Date post:	02-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	34 times
Download:	0 times

abotu.ipa.roabotu.ipa.ro/Orsova/Banat si Defileul Dunarii...TINTRODUCERE Moise Nicoara s'a ridicat...

Documents