+ All Categories
Home > Documents > ABANDONUL MINORILOR

ABANDONUL MINORILOR

Date post: 01-Jun-2018
Category:
Upload: andrei-iancu
View: 295 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 41

Transcript
  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    1/41

    ABANDONUL MINORILOR

    1.Evolutia fenomenului de abandon al copiilor in Romania

    Adevarata explozie a abandonului s-a produs in ultimele decenii ale regimulucomunist, ca urmare a politicii agresive pronataliste din 1966. Decretul nr. 770 di1967, prin care Nicolae eausescu interzicea avorturile, care a !acilitat nasterea aproximativ " milioane de copii, veniti pe lume pentru ca mamele lor si-au pierdudreptul de a opta intre a mentine o sarcina sau a o intrerupe. Acesti copii nascuintre 1967 si 1970 au avut un destin paradoxal# sunt cei pe care dictatorul se basa construiasca $omania comunista, dar care pana la urma au condus la dizolvareregimului comunist.

    %data cu interzicerea avorturilor, se interzicea si comertul cu produsanticonceptionale, tocmai in ideea de a creste numarul pooulatiei. &nsa a avconsecinte negative, si anume nasterea unui numar mare de copii nedoriti scresterea ratei mortalitatii materne datorate avorturilor empirice. 'enomenul a atincel mai bine zonele sarace cu !amiliile sarace care aveau un interes scazut pentr plani!icarea !amiliala, in special dupa 19(0 )*iruna +op, uana, "00" .

    c/imbarea politicii demogra!ice prin Decretul-lege nr. 1 din "6 decembrie 19(9)avortul !iind permis in primele luni de sarcina ar !i trebuit sa determine imedo reducere drastica a numarului de copii abandonati.Dupa caderea comunismuluin anii 1990-1991 s-a sperat la o scadere naturala2 a !enomenului de abandon, urmare a liberalizarii avorturilor si a accesului liber la contraceptive. Dar acelucru nu s-a intamplat. &n anii scursi dupa 19(9 abandonul a capatat determinadin ce in ce mai complexe care au !acut di!icila gasirea solutiilor pentru scaderenumarului de copii abandonati.

    Abandonarea copiilor )la nastere reprezinta o modalitate rudimentara dgestionare a nasterilor nedorite sau neacceptate din cauze culturale sau3

    economice. +rezenta sau persistenta lor in societatile moderne este generata dabsenta unor servicii, de !unctionare a unor institutii sau de absenta culturutilizarii lor si poate ca noile politici sociale dezvoltate !ata de copiii in di!icultatau purtat amprenta vec/ilor mentalitati care erau atasate valorilor institutionale d protectie, dezvoltate in a!ara si cu ignorarea importantei !amiliei si a satis!acernevoilor copilului.

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    2/41

    &n prezent abandonul copiilor sub 4 ani continua sa !ie o realitate dura pent$omania, care a !ost prea putin in!luentata de re!ormele implementate in domeniu protectiei copilului, dupa 19(9. &n anii "00 si "005, abandonul copiilor s-mani!estat pe aceleasi coordonate ca acum 10, "0, 0 de ani. $e!ormeleimplementate dupa 1990 urmate de crearea a numeroaselor structuri institutionasi servicii in domeniul protectiei copilului au evoluat paralel cu !enomenuabandonarii copiilor, de vreme ce maternitatile si spitalele de pediatrie continua sgazduiasca acesti copii.

    2.Definitii ale abandonului

    &n $omania, ca si in alte tari membre , nu exista inca o de!initie legala cla

    si completa a termenului de abandon a copilului. Aceasta ambiguitate privinaspectele care constituie abandonul copilului ridica !oarte multe semne dintrebare. De-a lungul timpului au existat si exista inca, din pacate, un numar made abandonuri de copii atat in maternitati, cat si in diverse alte locatii care pot punin pericol viata copilului.

    Copil abandonat este acel copil ai carui parinti biologici renunta laasumarea responsabilitatii,ingri8irii si satis!acerii nevoilor !undamentale ddezvoltare ale copilului,separandu-se !izic de acesta ,inainte ca aceastaresponsabilitate sa !ie preluata de o institutie abilitata.

    unt di!erentiate doua tipuri de abandon#

    Abandonul deschis a !ost de!init ca parasirea cu buna stiinta a copilului de catre parintele sau, parinte a carui identitate este cunoscuta si care respinge in mod voraspunderea parinteasca. De asemenea, niciun alt membru al !amiliei nu poate sanu vrea sa isi asume raspunderea de a avea gri8a de copil.Abandonul secret este cel in care parasirea copilului se !ace in secret de catre parintele sau, acesta nu poate !i identi!icat si deci respinge in mod voit si anoniraspunderea parinteasca.

    uana *iruna +op in Dictionarul de +olitici ociale explica abandonulcopilului ca !iind actiunea prin care un copil este parasit, lasat !ara ingri8ire dcatre parintii sai sau de catre persoanele care au obligatii legale de intretinere !ade copil. ec/ea legislatie ) egea 573199 explica din punct de vedere 8uridicreprezentand o /otarare 8udecatoreasca luata ca urmare a !aptului ca parintii s-adezinteresat in mod vadit de copil o perioada mai mare de 6 luni. a urmare

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    3/41

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    4/41

    a p=r=sirea, alungarea sau l=sarea !=r= a8utor, expun>ndu-l la su!erin?e !izicemorale; b ne@ndeplinirea, cu rea-credin?=, a obliga?iei de @ntre?inere prev=zute de leg

    c neplata, cu rea-credin?=, timp de luni, a pensiei de @ntre?inere stabilite pe 8udec=toreasc=, se pedepse te cu @nc/isoare de la 6 luni la ani sau cu amend=)" u aceea i pedeaps= se sanc?ioneaz= neexecutarea, cu rea-credin?=, de c=trcondamnat a presta?iilor periodice stabilite prin /ot=r>re 8udec=toreasc=, !avoarea persoanelor @ndrept=?ite la @ntre?inere din partea victimei in!rac?iuni) Ac?iunea penal= se pune @n mi care la pl>ngerea prealabil= a persv=t=mate.)5 'apta nu se pedepse te dac=, @nainte de terminarea urm=ririi penale, inculp@ i @ndepline te obliga?iile.)4 Dac=, p>n= la r=m>nerea de!initiv= a /ot=r>rii de condamnare, inculpatu@ndepline te obliga?iile, instan?a dispune, dup= caz, am>narea aplic=rii pedepssuspendarea execut=rii pedepsei sub supraveg/ere, c/iar dac= nu sunt @ndeplincondi?iile prev=zute de lege pentru aceasta.

    +otrivit dispozitiilor, cu aceeasi pedeapsa se va sanctiona si neexecutarea, crea-credinta, de catre cel condamnat, a prestatiilor periodice stabilite prin /otarar 8udecatoreasca, in !avoarea persoanelor indreptatite la intretinere din partevictimei in!ractiunii.

    4.Directivele UE privind abandonul copiilor

    &n 'ranta

    Abandonul unui minor de cinsprezece ani intr-un loc oarecare se pedepsestcu 7 ani inc/isoare si cu amenda de 100000 euro,cu conditia cacircumstantele abandonului sa !ie permisa asigurarea sanatatii si securitatacestuia.

    Abandonul unui minor de cinsprezece ani care a dus la mutilare sau oin!irmitate a acestuia se pedepseste cu "0 de ani de inc/isoare penala.

    Abandonul unui minor de cinsprezece ani urmat de moartea acestuia ,s pedepseste cu 0 de ani de inc/isoare penala.

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    5/41

    &n pania

    Abandonul unui minor de catre cel insarcinat cu ingri8irea acestuia,va pedepsita cu pedeapsa inc/isorii de la 1 la " ani.

    e va aplica pedeapsa inc/isorii de la " la 5 ani ,cand,prin circumstanteleabandonului,s-a pus in mod concret ,in pericol viata,sanatatea, integritate!izica sau libertatea sexuala a minorului ,!ara a se aduce atingere pedepsiricorespunzatoare a !aptei cand aceasta constituie alt delict mai grav.

    Daca abandonul a !ost in!aptuit de parinti,tutori sau cei desemnati legal spra-i ingri8i,se va aplica pedeapsa inc/isorii de 1( ani la luni.

    &n &talia

    el care abandoneaza un minor in varsta de 15 ani sau o persoanaincapabila,datorita unei boli mintale sau unei boli trupesti ,sa aiba gri8a de einsasi si pe care trebuie sa o prote8eze sau sa o ingri8easca ,este pedepsit inc/isoare de la 6 luni la 4 ani .

    a aceeasi pedeapsa este supus cel care abandoneaza in strainatate uncetatean italian minor in varsta de 1( ani incredintat lui pe teritoriul statuludin motive de munca.

    +edeapsa este de inc/isoare de la 1 la 6 ani daca in urma !aptei rezulta oleziune corporala si este de la la ( ani daca rezulta moartea. +edepsele sunt marite daca !apta este comisa de parinte,de !iu,de tutore sa

    de sot,sau de cel care adopta.

    &n %landa

    +ersoana care paraseste un copil a!lat sub varsta de 7 ani si care ,prin aceastdevine or!an,ori care abandoneaza un ast!el de copil cu scopul de a-l paras

    este pasibila de executarea unei pedepse cu inc/isoare pana la 7 ani si 6 lunsau impunerea unei amenzi de categoria a cincea. &n situatia in care comiterea in!ractiunei de mai sus se soldeaza cu deces

    victimei ,in!ractorul este pasibil de executarea unei pedepse cu inc/isoare pana la 9 ani sau impunerea unei amenzi de categoria a cincea.

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    6/41

    &n situatia in care o mama,sub imperiul !ricii de a !i descoperit !aptul ca a dnastere unui copil,isi paraseste copilul-devenind prin aceasta or!an,sau iabandoneaza in scopul parasirii,termenele maxime de executare a pedepsecu inc/isoare pot !i reduse la 8umatate.

    Cauzele si conditiile care favorizeaza abandonareaminorilor

    Cauze generale

    *ai multe studii au demonstrat ca cele mai !recvente cauze ale abandonuluiminorilor sunt saracia sau problemele !inanciare, depresia post-natala, restrict privind accesul la avort, lipsa in!ormatiilor legate de plani!icarea !amiliala, situatde a !i parinte singur, un posibil /andicap al copilului, sarcina rezultata ca urmare unui viol, abuz din partea partenerului, dar si o lipsa a serviciilor si resurselo pentru sustinerea parintilor care au copii cu /andicap.

    /iar dac= @n unele situa?ii di!icult=?ile materiale nu reprezint= neap=rat cdeterminant= a abandonului, ele constituie un context negativ, care spore te riscacestuia i al institu?ionaliz=rii copilului in de!avoarea adoptiei Bn aceast= orde idei, !recven?a @nalt= a acestei cauze )96,6C denot= gradul !oarte ridicavulnerabilitate a !amiliilor slab pregatite intelectual i indic= necesitatea ddezvoltare la nivel comunitar a serviciilor de spri8in !amilial, care ar pune accent pe prevenirea abandonului.

    ste semni!icativ indicatorul abandonului copiilor n=scu?i din prima sarcin= "1,7C, ceea ce arat= o necesitate a prevenirii acestor situa?ii prin in!ormareviitorilor parinti privind gradul de importanta pe care il vor avea in cresterea sdezvoltarea pruncului, educa?ie in materia !amiliala, plani!icare !amilial=, asistensocial= etc.

    *ai mult de 8um=tate dintre copii abandonati provin din cadrul unei !amilimonoparentale, @n care mama este singurul p=rinte @ntre?in=tor care se ocucre terea i educarea copilului. *ama solitar= s-a @nregistrat drept una din cauz

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    7/41

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    8/41

    copiii sunt marca?i de @nt>rzieri @n dezvoltarea lor !izic= i psi/ic=. &ata poveunuia dintre copii abandonati ce su!era de mai multe maladii.

    EEDestinul lui este unul tragic i nimeni nu poate !i @nvinuit de ceea ce @nt>mplat. :=ie?elul s-a n=scut @ntr-o !amilie complet=, care l-a a teptner=bdare. ste un !iu i un nepot dorit, @ns= boala i-a !urat copil=ria. a un azile, +etru are mai multe maladii dec>t poate aduna un om @ntr-o via?=, speciali tii sunt sceptici @n ceea ce prive te recuperarea lui. +lasarea lui +etrinternat a !ost singura cale de a-l ?ine @n via?=. +=rin?ii, ambii @nc= studen?i, aar reu i s= @ntre?in= un copil s=n=tos, unul grav bolnav ! ind pentru ei o povar=grea. i l-au adus pe +etru la centru cu lacrimi @n oc/i i continu= s=-l viziteze"- ori pe s=pt=m>n=. opilul nu este lipsit de dragostea p=rin?ilor, at>ta doaace tia nu-l pot lua acas=. ste un caz !oarte trist, c>nd !amilia s-a destr=mat nu vina cuiva, ci a circumstan?elor ne!avorabileF. +=rin?ii lui +etru nu sunt singucare au !ost nevoi?i s=- i lase !iul @ntr-o cas= de copii din cauza bolii. *ii de ca8ung @n aceea i situa?ie, boala !iind una dintre cauzele determinante la plascopiilor @n institu?ii. Aici copiii sunt supraveg/ea?i de speciali ti, ceea ce o !amobi nuit= nu le poate o!eri, !iind i ea lipsit= de spri8inul comunit=?ii i a socieGimp de un an, cu @ngri8irea medicilor i a asisten?ilor, copilul a progresat en

    Dac= la @nceput nu !=cea practic nici o mi care, acum el reac?ioneaz= la voc/iar sc/i?eaz= din c>nd @n c>nd c>te un z>mbet. +=rin?ii lui sper= c= @ntr-vor redresa situa?ia material= i vor !i @n stare s=- i ia !iul acas=, @ns= acest l pare s= se @nt>mple prea cur>nd. a entrul de +lasament, copilul poate r=mdoar p>n= la v>rsta de 6 ani. e @nseamn= pentru copiii bolnavi s= !ie plasa?i @de copii nu po?i @n?elege pe deplin !iind pe dina!ar=. Nu e @n puterile noasapreciem dac= @ngri8irile medicale cali!icate pot @nlocui !amilia i sentimentu!i acas=. Htim @ns= cu to?ii c=, de multe ori, boala poate !i tratat= i

    medicamente, @n sc/imb a!ec?iunea p=rin?ilor nu poate !i @nlocuit= cu nimic.E

    Aceasta este poveste unuia dintre multi alti copii ce au !ost abandonati dicauza sanatatii precare si imposibilitatea parintilor de a-i putea o!eri medicatia ingri8irea de care acestia aveau nevoie. &n acesta situatie, parintii sunt nevoitirecurga la trimiterea copilului intr-un centru de plasament, unde, se presupune, c

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    9/41

    acolo va !i ingri8it corespunzator bolii lui. Dar nimeni nu ii intreaba pe parinta!lati in aceasta situatie daca pot !ace ceva ca acestia sa nu aiba alta solutie decabandonarea minorului. tatul ar trebui sa previna acest !actor de risc, sustinandu pe parintii ce au in crestere un copil cu dizabilitati si maladii, prin o!erirea unua8utor banesc prin care acestia sa ii poata asigura copilului ingri8irea si medicade care are nevoie. e presupune ca parintii ce sunt elevi, student sau care lucreazsa primeasca o indemnizatie mai mare decat aceia ce nu lucreaza. uportul di partea statului trebuie sa !ie unul solid si nu doar pe /artie si !ictiv. De ce copiii csu!era de probleme de sanatate trebuie aruncati in centre de plasamant doar dicauza ca parintii nu au un support material pentru tratarea acestuiaI De ce statul nintreaba parintii a!lati in acesta situatie si care isi doresc sa isi tina copilul langa

    daca au sau nu cu ce sa il cresca si cu ce sa ii poata asigura medicamentatinecesaraI Din acest punct de vedere, parintii trebuie incura8ati si a8utati sa poatine langa ei un copil cu probleme de sanatate, ne!iind obligati din cauza situati!inanciare sa recurga la abandonarea micutului.

    arcina rezultata in urma violulul este un !actor al abandonarii minorului. &aceasta situatie, !emeia ce a !ost violata trebuie sa aiba capacitatea si puterea detrece peste acesta trauma, care cel mai probabil o va urmari toata viata, iar dac

    mai adaugam si o sarcina in acest caz, lucrurile incep sa ia o intorsatura si magrava. e prezum= c= !emeile care au r=mas @ns=rcinate @n urma unui vioincapabile s=- i doreasc= copilul, c= nu vor !i !ericite s= nasc= acel copil i c= complet ne!iresc c= o !emeie s= doreasc= s= aib= copilul unui violator. De multe@ns=, victimele violurilor se a!l= sub presiunea celor apropia?i ca s= !ac= a%amenii se simt adesea !oarte nelini ti?i @n prea8ma unei victime a violului. Nucum s= procedeze cu trauma ei, nu tiu cum s= o consoleze i de multe ori vor problema pur i simplu s= dispar= pentru ca ea s= treac= peste asta2. Ac

    sentimente se ampli!ic= atunci c>nd victima unui viol r=m>ne i @ns=rcinat=. ei @i spun !emeii s= scape de copil pentru c= sarcina @i va reaminti permaneviol, de !apt c/iar ei @n i i sunt aceia care nu pot s= uite c= ea a !ost violat= oc>te ori o v=d @ns=rcinat=. Gotusi, victimele se con!runta cu decizia de a pastranu copilul. De cele mai multe ori, acestea recurg la avort, nedorind sa retraiasca sa cresca proiectia celui ce a traumatizat-o, !iind pusa in situatia de a retrai i

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    10/41

    permanenta acel cosmar. Acest lucru nu este de condamnat insa, deoarece nimennu vrea sa isi asume responsabilitatea pentru un copil ce a rezultat din urma unuviol, totusi, sunt si victime care accepta sa isi continue sarcina, iar odata a8unse acel termen, va /otari sa il dea spre adoptie. &n acesta situatie, mama alege sa dnastere copilului, insa neputand suporta situatia alege sa il trimita intr-un loc icare nimeni nu este dorit, recurgand si ea la o crima asupra propriului copil strans!ormandu-l la randu-i intr-o victima. Ne intrebam daca este bine sau n prentru acel su!let nevinovat sa c/inuie din lipsa dorintei de responsabilitate mamei. opilul nu este vinovat pentru ceea ce a patit mama sa sau pentru ceea ctatal sau a decis sa !aca. Acesti copii nu trebuie aruncati ca niste carpe din cauz!aptului ca sunt rezultati din actiunea unui viol. *ama trebuie sa aiba parte de

    spri8in si incura8area pentru pastrarea si cresterea viitorului copil, si nu incura8sa recurga la avort sau abandon, doar din cauza !aptului ca ceilalti nu vor suportsa se uite la un copil rezultat de pe acesta urma. Acesti copii trebuie prote8ati crescuti la sanul mamei, nu abandonati, ca mai tarziu sa devina si ei victime alviolului sau c/iar violatori. *ama trebuie sa !ie incura8ata sa isi puna in vedereviitorul copilului si posibilele traume ce le va avea de trait.

    Daca aceasta tot nu va vrea sa isi pastreze pruncul, i se poate o!eri sansa de

    o!eri copilul unei !amilii adoptive, unde acesta va putea creste armoniosnedistrugandu-i ast!el viata si o!erindu-i posibilitatea de putea primi caldura protectia pe care ea nu le-a putut o!eri.

    'emeile abuzate de partenerii lor prezinta un !actor de risc al abandonarii propriilor minori. Neintelegerea partenerilor de cuplu, sau agresiunile suportate dcatre sotie, o va determina pe aceasta sa recurga la abandonarea propriilor copiDe ce mamele adopta acesta solutieI Deoarece pun !ata in !ata !ormele d

    agresiune pe care sotul sau concubinul le mani!esta !ata de aceasta si o posibila viitoare agresiune si !ata de acel copil. &n acesta situatie, daca partenerul de viataacesteia detine un comportament agresiv imbinat cu alcoolul, aceasta lucru nu esnici pe de parte a !i !avorabila pentru un minor, mai ales daca se a!la in primelluni sau ani de viata.

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    11/41

    De cele mai multe ori, odata cu mama, minorul a8unge si el sa !ie abuzat !izsau psi/ic. Daca mama tolereaza mai usor agresiunile primite, pentru cel mic, e pot !i !actori declasatori ai unor probleme grave de sanatate si tulburarea buncresteri a acestuia. Din acesta cauza mamele decid institutionalizarea periodica sa permanenta a minorilor, pentru a nu !i supusi, la randu-i, agresivitatii.

    *amele care isi duc copii intr-un centru de plasament sau pur si simplu iiabandoneaza, nu dispun de puterea de decizie asupra propriei !iinte re!uzand ast!sa isi continue viata alaturi de copilul sau si ramanand cu partenerul abuziv salcoolic. &mposibilitatea asigurarii unui trai de viata decent alaturi de o buncrestere si o dezvoltare armonioasa, o determina pe mama, in speranta ca 2dincolcopilul va duce viata pe care aceasta nu si-o permite, sa isi institutionalizeze copi

    e spune ca din doua rele sa o alegi pe cea mai putin rea,ei bine, centrul d plasament nu este cea mai putin rea alegere pe care aceasta o poate lua, din contrmentinerea copilului la sanul sau si eliberarea amandurora de sub presiuneagresiunii suportate de partenerul acestei, ar !i cea mai buna solutie pentrcresterea armonica si bene!ica copilului.

    Daca !emeile sunt deseori cele mai usoare tinte ale agresiunii !izice, nic

    minorii nu sunt mai pre8os. u toate acestea insa, minorii au cel mai mult de su!edin acesta cauza. 'ie ca este abuzat el insusi, !ie un parinte, in cele mai multecazuri mama, copilul su!era tulburari emotionale ce tind sa dureze de la cateva lula cativa ani, tulburari ce va a!ecta starea emotionala, dezvoltand o data cucresterea, stari incontrolate de !rica. &ata povestea unui psi/olog al unui centru plasament despre o !etita ce a !ost adusa din cauza agresiunii !izice si verbale tatalui asupra mamei sale si a acesteia.

    Pe Alina am cunoscut-o in urma intalnirilor dintre psiholog si minor lacentrul de plasament. Alina este in clasa a II-a, iar invatatoarea a observat incomportamentul fetei,frica, izolare, retinere, temere, timiditate. in povestea ei amaflat ca mama divortase de tatal acesteia dupa ce ea a fost adusa , datorita actelor de infidelitate ale acestuia, urmate de violenta fizica fata de mama, la care aceastaera martor. !atal o umilea si bat"ocorea pe fiica, vorbindu-i urat despre mama

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    12/41

    acesteia. In repetate randuri alaturi de mama ei, fetita era supusa la violenta fizica si verbala din partea tatalui. #ama, ne mai suportand agresiunile de la tatal fetei, decide sa o trimita la un centru de plasament, sperand ca intr-o buna zi,dupa ce isi va putea pune in ordine viata fara tatal ei, gasindu-si un loc de munca si un loc unde sa locuiasca, sa o ia de acolo si sa locuiasca impreuna cu ea. $ataa ramas in acest centru de plasament, insa mama nu a mai venit dupa aceasta

    e s-a intamplat, de !aptI omportamentul agresiv al tatalui si parasirea !amilieau condus la indepartarea emotionala a mamei !ata de copil, datorita sentimentulapasator de responsabilitate.

    +entru a nu !i supusi acestor tratamente, mamele decid sa dea copii unor centrde plasament, neconstiind insa, ca nici acolo lucrurile nu vor sta alt!el.&n cele mmulte cazuri minorii care au crescut si au parasit centrele de plasament, au a8uns se drog/eze, sa se prostitueze, sau sa !ie victime ale tra!icului de persoanedevenind ast!el, nici pe de parte ceea ce si-au dorit mamele pentru ei atunci cand a abandonat. Daca punem !ata in !ata cele doua situatii, solutia cea mai bene!ic pentru minor este ramanerea in caminul parintesc sau adoptia. u toate ca parintsunt cei care decid cum isi cresc copii, sunt multe cazuri in care acestia nu acapacitate de decizie, din cauza tulburarilor mentale. &n acest caz, solutia pentruviitor bun al acelui copil este adoptarea de catre o !amilie ce ii va putea o!ercaldura si suportul psi/ic cresterii sale.

    actori de ordin legislativ si administrativ.

    %onform legii &' ' *, toti copiii cetateni romani, straini sau apatrizi caredomiciliaza in +omania, au dreptul la alocatie.

    Acesta alocatie se acorda in urmatoarele situatii#

    +ana la implinirea varstei de 1( ani;

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    13/41

    Dupa implinirea varstei de 1( ani a tanarului, daca aceasta urmeazacursurile de zi ale unei !orme de invatamanat liceal, organizat inconditiile legii si nu repeta anul scolar.

    aloarea alocatiei#

    opii cu varsta de pana la doi ani bene!iciaza de alocatie in valoare de"00 de lei lunar.

    opii cu varsta cuprinsa intre " si 1( ani bene!iciaza de o alocatie invaloare de 5" de lei lunar.

    Ginerii in varsta de peste 1( ani care urmeaza cursurile de zi ale unei!orme de invatamant bene!iciaza de o alocatie in valoare de 5" de leilunar.

    Acestea !iind transpuse vom analiza cauza abandonului din imposibilitatmateriala respectiv, c/eltuielile realizate de catre parintii unui minor pentru a-o!eri minimul necesar cresterii si dezvoltatii acestuia doar din alocatia primitde la stat, in cazul in care acestia nu detin alta sursa de venit.

    azul *inorul in varsta de pana la doi ani bene!iciaza de alocatie ivaloare de "00 de lei lunar. Din acesta suma, parintii trebuie saac/izitioneze urmatoarele bunuri necesare minorului in decursul uneisingure luni#

    - Din cauza starii de sanatatea, proaspata mama nu are posibilitatea de aalapta copilul, ulterior, va trebui sa ac/izitioneze lapte pra! necesaralimentatiei acestuia. &n a8utorul mamicilor, statul intervine si el o!erind parte din laptele pra! necesar, insa cantitatea pe care aceasta o o!era nu estsu!icienta pentru o luna intreaga, asadar, parintii trebuie sa cumpere lapt pra! pentru copil. % buna suma in bani pleaca catre acest produs. nui copii trebuie pampers, lunar el consuma 100-1"0 de bucati, ec/ivalentul in bania 100-140 de lei. +e langa /rana si pampers acestuie ii sunt ncesare

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    14/41

    imbracaminte, produse speciale de ingri8it pentru copii, iar odata ccresterea si dezvoltarea acestuia ii sunt necesare introduse in alimentatie s!ructe, respectiv, legume care, la randul lor trebuie cumparate. uand toatacestea la un calcul amanuntit, unui bebelus ii este necesar in medie, luna peste 6-700 de lei, !ara a mai pune in calcul cele necesare supravietuirii sintretinerii parintilor. &n acest caz, statul o!era doar "00, iar parintii nu au alta sursa de venit. e este de !acutI olutia# +arintii isi abandoneaza copdin imposibilitatea de a le o!erii cele necesare unei bune cresteri. inovatulJuvernul.

    azul & opii cu varsta cuprinsa intre " si 1( ani bene!iciaza dealocatie in valoare de 5" de lei lunar. 'acand o comparatie cu cazulanalizat anterior, ne putem da seama ca pe masura ce minorul crestecresc si nevoie acestuia, insa comparativ cu nevoile, scade si alocatia primita, ea rezumandu-se la modesta suma de 5" de lei. uma din carecopilului nu ii este asigurata nici macar /rana pe " zile. &ata inca un punct in plus in solutia abandonarii si institutionatizatii minorului

    inovat# Juvernul. azul && *ama este studenta. a primeste o indemnizatie in valoare

    600 de lei. +e langa necesarul zilnic ce ii trebuie minorului ea trebuie sisi asigure continuitatea invatamantului. i cu totii stim ca in cazustudiilor universitare si post-universitare, statul nu garanteaza suportudidactic necesar studentului, !apt pentru care acesta trebuie sa isiac/iztioneze de unul singur cele necesare. &nca un motiv pentru carmama renunta la copil, adoptand solutia institutionalizarii.

    actori de ordin economic

    Actuala criza economica si sociala isi va pune amprenta pe evolutia natalitat prin scaderea ei, cat si asupra cresterii ratei abandonului maternal. Din 19(9 s pana acum, rata abandonului maternal nu a cunoscut o scadere, ci, dimpotriva, crescut in ciuda liberalizarii avorturilor si a masurilor luate de Juvernele care s-asuccedat dupa $evolutie.

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    15/41

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    16/41

    copil.*ulti dintre noi trasam linii de la situatia de baza catre restul supozitiilor. 2A!acut acest lucru pentru caK2. Ne asumam dreptatea in !unctie de pro!esie si nu i!unctie de realitate. criem pe /artie daca suntem doctori# gasim motiv psi/ologice# depresia ar !i unul dintre acestea. e a8unge la depresie din priciunei situatii nu tocmai !avorabile din punct de vedere socio-economic. Daca e sne gandim la o depresie ceva mai accentuata am putea sa vorbim despre un caz dalienare mintala care il scoate din circuitul !iresc si normal al vietii pe individ*a8oritatea !emeilor a8ung in aceasta situatie de depresie si respective alienarDin marea masa de oameni depresivi !emeile sunt cele mai a!ectate avand ivedere ca traiul actual este unul di!erit !ata de cel de odinioara. 'emeia s-aemancipat dar odata cu aceasta emancipare s-a produs o sc/imbare ma8ora in cee

    ce priveste acceptarea de catre aceasta a unui regim mult in!erior barbatulu'emeia are inainte de tonate drept de vot3asccensiune pro!esionala3!unctii dconducere. 'emeia s-a implicat alt!el decat atunci cand stadiul ii cereasastea acassa creasca copii si sa curate vase. u aceasta innoire intr-un mileniu &&&accentuat corvoada traiului. $esponsabilitatea acesteia s-a dublat, preluand c/iarsarcini ale barbatului care se presupune ca are calitatea deK 3stalp al casei3 spri8material3spri8in moralK . Goate aceste lucruri au adus noul in ceea ce prives!emeia dar si barbatul. 'emeia are capacitatea de a da viata si implicit de a creste

    rodul !ructi!icat dar de cele mai multe ori se-ntampla ca ea sa duca lipsa deducatie morala si nu de cea !izica. Am putea spune ca !emeia provenita din medunde supravietuirea este la nivel de subzistenta este mult mai predispusa la o !ormde depresie decat cea care provine dintr-un mediu cu con!ort ridicat si cu o !amilnormala. ontrar acestor opinii psi/ologice si psi/iatrice consider ca de !apt esteun act gresit a se considera ca luand in calcul nivelul de trai adica cel socialeconomic inseamnaca se poate a8unge la depresie. *edical vorbind, specialisticonsidera ca stresul este unul dintre !actorii perturbatori care aduce in instant

    depresia. tresul se poate !i unul dintre !actori in opinia mea dar as spune ca acestres este mult mai accentuat la persoanele cu un venit care asigura acestora o zonde con!ort decat a celora care au un nivel de subzistenta. Argumentand aceasta!irmatie pot spune ca oamenii cu situatie economica buna intra in depresidatorita !aptului ca vor sa atinga o anumita per!ectiune iar nea8ungand acolo creeaza o bariera intre ei si restul lumii care pare a !i o angoasa pentru ca n

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    17/41

    !unctioneaza dupa critetiile de acceptare pe care le au acestia in vedere. &n !ond traim intr-o lume per!ecta. ste vorba doar de acceptare si alegere. De partecealalta, cei care sunt din punct de vedere socio-economic la un nivel de trai dsubzistenta isi doresc sa atinga un minimum de con!ort si prin aceasta lasa lucrurisa capete o !orma nu tocmai potrivita si implicit apare !rustrarea pe care o vad cun 2De ce2 nereusind sa-si gaseascaun raspuns viabil si iesind din traiectori!ireasca a vietii a8ung la depresie si !ara a8utor a8ung la suicid. rezand ca !ac bine, oamenii a8ung sa scoata din ecuatie cel mai important lucru, si anume copil

    opilul care, odata !acuta isi cere drepturile. a sa preintampine problema unesarcini nedorite, ar !i de dorit ca actul sexual sa nu aiba loc. &n !ond nimeni numurit din pricina privarii sexuale. &n ipoteza unui viol ar !i de dorit existent un

    legislatii pertinente care sa dea ocazia celor care isi doresc sa !ie parinti, sa adopun ast!el de copil. at despre centrele de plasament consider ca lucrurile nu sunc/iar ca pe /artie iar in interior are loc dezlantuirea iadului pe pamant. +ractic acecopii abandonati sunt primiti intr-un mediu in care persoanele care ar trebui sa socupe de cresterea si educarea lor o!era contrariul a ceea ce ar trebui sa insemneducatie. oncluzionand, consider ca din punct de vedere administrativ, legislativeconomic si psi/ologic nu suntem aliniati la niste standarde de normalitate. opiisunt privati de anumite drepturi, statul se implica prea putin in ceea ce privest

    traiul lor de pe o zi pe alta si acorda mult prea multe drepturi unor parintabuzatori. +arintii abuzatori ar trebui decazuti din drepturile parintesti !ara drept dapel. Avorturile ar trebui sa se e!ectueze doar in conditii de necesitate medicala+ersonalul din centrele de plasament ar trebui supraveg/eat "537 prin monitorizarvideo. opiii ar trebui sa bene!icieze de un sistem medical propriu si gratuicon!orm necesitatilor acestora iar toate acestea ar putea sa dea rod in conditiile icare oameni capabili ar conduce statul de drept si nu interesul propriu al !iecareinstitutii de stat. &n !ond noi suntem statul si nu Juvernul.

    *odalitati si !orme de realizare a abandonului !ealizarea infractiunii analizate

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    18/41

    &n $omania, ca si in alte tari membre , nu exista inca o de!initie legala clasi completa a termenului de abandon a copilului. Aceasta ambiguitate privinaspectele care constituie abandonul copilului ridica !oarte multe semne dintrebare. De-a lungul timpului au existat si exista inca, din pacate, un numar made abandonuri de copii atat in maternitati, cat si in diverse alte locatii care pot punin pericol viata copilului.

    Cazuri "ocante" de copii abandonai, cei mai afectai de criz - presagerman

    Aproximativ trei milioane de oameni tr=iesc @n s=r=cie absolut= @n $om>ni

    membr= a niunii uropene de trei ani. 40.000 dintre ace tia sunt copii, mu!iind abandona?i din lips= de bani, scrie publica?ia german= . Bn "00(, erabandona?i 1 00 de copii. Anul acesta num=rul copiilor @n aceast= situa?ie a ala cel pu?in 1400, la care se adaug= !aptul c= rom>nii din &talia i paniaabandonat la r>ndul lor al?i 500 de copii

    +este milioane de oameni din cei "" de milioane de locuitori c> tig= mai pude 140 euro3lun= iar 40.000 de copii tr=iesc @n s=r=cie lucie. Bn via?a s=r=c=de zi cu zi statul nu !ace @ns= nimic sau !oarte pu?in. Bn casele de copii or!an

    care tr=iesc acum circa "4.000 de copii, se @nt>mpl= continuu abuzuri i maltramulte din cadourile pe care copii le primesc de r=ciun i +a ti a8ung>nd buzunarele personalului de @ngri8ire, sus?ine sursa citat=.

    Doar de r=ciun, politicienii i oamenii de a!aceri se g>ndesc s= le o!ecopiilor s=raci dulciuri i cadouri, aduc>nd la !a?a locului 8urnali ti, pentrdemonstra generozitatea statului.

    itua?ia este i mai grea pentru copii l=sa?i @n strad= de p=rin?ii lor. a @n

    lui decembrie, @n parcul +lumbuita din :ucure ti, a !ost g=sit un copil de aa!lat la al doilea abandon. opilul a !ost g=sit plin de mu c=turi de la c>invagabonzi. Bn alte ?=ri, p=rin?ii ar !i avut de suportat consecin?e 8uridice, @$om>nia acest caz se @nscrie @n lunga serie de cazuri L ocanteL de copii aband

    Autorit=?ile scuz= comportamentul p=rin?ilor invoc>nd criza. n alt exemplumam= i-a abandonat cei doi copii. Dup= ce au !ost g=si?i, autorit=?ile au @ntre

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    19/41

    de ce a !=cut acest gest, iar r=spunsul a !ost c= nu are destui bani s=-i creascAbandonarea copiilor nu se limiteaz= doar la :ucure ti, @n 8ude?ul :i/or, o mamabandon>ndu- i copilul @n v>rst= de "ani @ntr-un t

    Bn spitalele din $om>nia tr=iesc singuri i c/inui?i sute de copii abandona?i d p=rin?i; bebelu i s=n=to i care n-ar avea ce s= caute acolo, dar de care statul ucu anii. unt victimele indi!eren?ei i ilegalit=?ii @ntr-o ?ar= care pare s= nurespecte nimic. +entru ca nu au personal, spitalele ii lasa de izbeliste, desi castiga bani de pe urma lor . A a c= ace ti copii sunt priva?i de dreptul !undamental de aavea o !amilie i r=m>n @n p=tu?ul lor de spital

    pitalul Mude?ean de rgen?= onstan?a culoarele goale, nep=zite, r=sun= a

    pl>nset s!> ietor de copii. 6 seara i programul de vizit= s-a @nc/eiat de mult .opiii sunt singuri i stau pe @ntuneric. Hi pl>ng, pentru c= nu-i bag= nimeni @n

    seam=. >nd se aprinde lumina @n salon, corul de pl>nsete scade brusc @intensitate i pe c/ipul bebelu ilor se i?esc z>mbete mici# e !ericirea c= nu msunt singuri. i sunt copiii nimanui; doar c>?iva din cei 740 de bebelu iabandona?i acum @n spitalele din $om>nia, iar num=rul lor va creste. 740 de cocare intr= @n via?= a a, singuri, @n p=tu?urile lor de care rareori se apropie cin@nv=?>nd de mici s= se bucure de orice gest de c=ldur=. +ove tile acestor copii

    sunt di!erite, dar cu un numitor comun" n-au mai !ost dori?i. nele mame mai vinde c>teva ori pe an s=-i viziteze. Altele nu vor s= tie de ei c/iar de la na tere. Hnu le-a interesat niciodat= ce se @nt>mpl= @n lipsa lor. Bntr-adev=r, sistemul bani nuare. Dar pentru c=ldura uman= nu se o!er= buget de la stat. opiii abandona?i suntignora?i . unt pe cont propriu de c>nd au venit pe lume. Nu-i supraveg/eaz=nimeni, de i accidente se pot produce @n orice moment.De i e interzis, @n spitdin $om>nia un copil abandonat poate s= r=m>n= i doi ani de zile.Georetic, legeaoblig= !ie la reintegrare @n !amilia natural=, !ie la institu ionalizare. dar nu pareintereseze pe cineva. i sunt povara pe care nici statul nu vrea s-o duc=, a a c= @!ace uita?i acolo. Direc?ia de Asisten?= ocial= i +rotec ia opilului se !ace c= nu

    tie, se ascunde @n spatele neadev=rurilor i !unc?ionarii ei dor @n continlini ti?i, indi!eren?i la !aptul c= indolen?a lor poate distruge pe via?= sute sau mde copii.

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    20/41

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    21/41

    a @nceputul anului "007, 75.000 de copii erau @n @ngri8irea statului. Dintrace tia, "6.000 erau institu?ionaliza?i, iar 5(.000 erau inclu i @n programe deasisten?= maternal=.

    Bn anii "00 i "005, abandonul copiilor s-a mani!estat @n acelea i coordonaacum 10, "0, 0 de ani.Amploarea !enomenului s-a determinat prin calcuarea rateiabandonului )num=rul de copii abandona?i la 100 de na teri3intern=ri .Bnmaternit=?i, rata abandonului a !ost de 1,(C, at>t @n "00 c>t i @n "005, duc>nun num=r estimat de 5,000 de copii3an.Bn spitalele i sec?iile de pediatrie rataabandonului exprim= num=rul de copii abandona?i la 100 de intern=ri i a !ost d1,4C @n "00 i de 1,5C @n "005, estim>nd un num=r de 4,000 de copii3an, lanivelul intregii tari. n num=r impresionant de copii abandona?i sunt !=r= identitala momentul extern=rii. on!orm datelor reie ite din studiu, ponderea acestoraa8unge la 65C la externarea din maternitate, 0Cla externarea din spitalele de pediatrie i sub 10C in cazul copiilor a!la?i @n servicii deplasament @n regim durgen?=. +onderea copiilor abandona?i, cu greutate mic= la na tere a !ost de aprode patru ori mai mare dec>t @n popula?ia normal= ) 5C !a?= de 9C . Numarulmamelor care isi parasesc copiii in spitale imediat dupa nastere este in continuaremare. i!rele arata ca numarul abandonului in maternitati a crescut cu 10C in anu"01", !ata de aceeasi perioada a anului "011. u toate acestea, numarul de copiiiabandonati in spitale este mai mic decat in urma cu cu cativa ani.

    Comparnd datele pentru perioada 2003-2004 cu datele ce potf estimate pentru perioada anterioar anului 1990, putemobserva c numrul acestor cazuri de abandon s-a triplat. st!el,con!orm "inisterului #nt$ii , %n 19&9 erau 10.9'4 copii sub 3 ani

    %n or!elinatele din (omnia. )recum rata de prsire a sistemuluisub vrsta de 3 ani era !oarte redus, se poate deduce c, anual,apro*imativ 3.+'1 copii intrau %n or!elinate find abandona$i %nmaternit$i i spitale.

    naliznd situa$ia acestor copii abandona$i, este %n ri ortornumrul mare de cazuri de lips a actelor de identitate /+4 %ncazul celor din maternit$i, 30 %n cazul celor din spitalele depediatrie i sub 10 %n cazul celor din serviciile de protec$ie %nre im de ur en$ . imensiunile !enomenului pot f e*plicate dac

    http://www.ms.ro/http://www.ms.ro/
  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    22/41

    analizm unele caracteristici ale mamelor care recur la aceastmsur - 42,2 dintre ele sunt anal!abete, 2 nu au absolvit

    coala eneral, &0 dintre aveau un nivel socio-economicsczut, iar &' nu au o surs stabil de venit. n fnal, 2& dintremame aveau vrsta sub 20 de ani la momentul na terii copilului.

    Gara cu instinct matern amputat$omania are 50.000 de copii abandonati

    *amele care isi parasesc copii si ii lasa in calea mortii sunt mai tarziu intrebatedaca sunt de acord cu adoptia. Asa cere legea actuala. opiii care au nevoie de

    !amilie sunt ignorati. untem pe primul loc in uropa privind numarul de copii abandonati. GotusJuvernul nu gaseste timp sa studieze un proiect de lege care, pentru multi dintreacesti copii, ar putea insemna salvarea.

    +lansul unui copil l-a abatut din drum pe un barbat care se plimba pe pe maluraului omes. e intampla in "009, intr-o zi rece de octombrie. ub o gramadata dcrengi, acoperita doar cu o patura, zacea o !etita. ra nascuta de cinci zile. inevo lasase acolo, !ara sa-i pese ca ar putea muri de !rig sau omorata de vreun animal

    a spital, asistentele i-au dat un nume# renguta omesan, dupa locul in car!usese gasita. a acea vreme, politia anunta apasat ca mama va !i trasa lraspundere. Dupa o luna de cautari, politistii i-au gasit mama, intr-un sat de lang

    atu *are, in casa viitorilor socri, dar au uitat sa o traga la raspundere. Nu simtenimic. N-a simtit nici atunci cand a lasat-o pe malul apei. orbeste soptit desprsaracie si despre problemele ei. *ai are un baiat si ne!iind in relatii bune cu !amilisotului,acestia i-au spus ca n-are ce cauta cu inca un copil acasa. Asa ca, atunccand a iesit din spital cu !etita in brate, n-a stiut incotro s-o apuce. A lasat-o pmalul apei si n-a mai privit inapoi. &ntr-o tara civilizata, ar !i !ost condamnata pentru tentativa de omor. a noiintrebata daca vrea sa ia copilul acasa. Are toate drepturile pe care i le or!era legeromaneasca. % lege care le da drepturi depline parintilor naturali. Daca ei nu su

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    23/41

    de gasit, atunci sunt cautate rudele de pana la gradul patru, iar procedura de adoptincepe abia dupa ce-si dau toti acordul.

    &n realitate, !etita se numeste Denisa. Asadar, mama are drepturi depline asup

    copilului, desi i-a pus viata in pericol.74C dintre copiii declarati de instante adoptabili sunt mai mari de cinci ani

    tatistic, romanii vor copii mai mici de trei ani, asa ca restul sa-si traiasca copilarin centre de plasament. i asta in vreme ce mii de romani astepta in casa lor ucopil.

    unt aproape 4.000 de parinti care astepta. i 50.000 de copii parasiti. totusi, nu se gasesc unii pe altii. Din cauza unei legislatii care nu priveste neaparainteresul copilului. % lege care obliga !amilia, inclusiv rudele de gradul patru, sa-dea acordul pentru adoptie, o prevedere care cere instantelor trei /otarar 8udecatoresti.

    Dosarele lor sunt 8udecate alaturi de in!ractiuni sau procese civile, asa crareori le vine randul. Asa se a8unge la situatia in care un copil devine adoptabiltrei, patru sau cinci ani.

    ituatia ar !i mai simpla daca $omania ar avea un tribunal al copiilor in toatorasele. xista doar unul la :rasov, care !unctioneaza cu succes.

    Gribunalul opilului de la :rasov e un caz izolat. &n tara, adoptiile sunconsiderate activitati secundare in directiile pentru protectia copilului. &n uneorase nu exista persoane desemnate sa se ocupe de asta, iar in altele un singur oar trebui sa le gaseasca rudele de pana la gradul patru si sa-i reprezinte in instantAsta in conditiile in care, statistic, in !iecare zi un copil este abandonat inmaternitatile din $omania.

    &n plus, nu exista un registru care sa puna !ata in !ata copii adoptabili c parintii care vor sa adopte. &ntre directii nu exista colaborare, iar parintii disperdupa ani de asteptare a8ung sa-si caute singuri copii trimitand adrese la directiidin tara. Georetic, pana in ziua adoptiei, copiii pana la doi ani, ar trebui sa sta igri8a unui asistent matenral. i in teorie in sase luni asistentii trebuie sa le gaseaso !amilie# adoptiva sau naturala. &n practica, lucrurile stau alt!el. unt lasatiasistenti maternali ani de zile. opii cresc, se ataseaza de parintii anga8at

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    24/41

    iar cand a8ung la 10-1" ani unii sunt mutati in centre ca sa !aca loc in caselmaternalilor, nou-nascutilor abandonati in spitale. Asa ca cei dati la o parte, traiesun nou abandon care are asupra lor e!ecte devastatoare.

    &n strainatate, mamele sociale nu tin copiii mai mult de sase luni tocmai pena evita dezvotarea acestui tip de atasament. a noi, a8ung la varste mari si atunsunt trans!erati in centre. &n ultimul an, 1.000 de asistenti maternali au renuntatcopiii pe care ii aveau in gri8a din cauza reducerii cu "4 de procente a salariilor, i

    00 dintre ei au a8uns din nou la casa de copii.

    &n aceste conditii, " .000 de copii cresc singuri in case de copii anadonati si parinti si de autoritati.

    $omanii nu-i vor pentru ca sunt prea mari, iar strainii cei dispusi sa-i in!ieze nmai sunt lasati.

    egea privind protectia copilului aparuta in O97 punea oarecum lucrurile ordine. opiii erau in!iati de straini cu a8utorul %NJ-urilor. nele trans!ormaserasta in adevarate a!aceri. inci ani mai tarziu insa, cerea alinierea legislatiei sreglementarea adoptiilor internationale.

    niunea uropeana conditiona aderarea $omaniei de reglementarile in privint protectiei copilului, asa ca statul presat de europeni a decis stoparea adoptieinternationale.

    &ntre "00" si "004, anul in care guvernul a impus un nou moratoriu, sute dcopii au !ost totusi in!iati de straini prin /otarari de guvern. $aportorul europan

    mma Nic/olson a luat atitudine cand a a!lat ca 100 de copii urmau sa !ie in!iati ditalieni prin /otarare de guvern. Alte 1.100 de dosare erau in asteptare pentru a aprobate de executiv.

    Dupa ce termina scoala, statul isi ia mana de pe copii. &nceteaza masura protectie sociala, iar ei sunt lasati singuri sa-si !aca un rost. Acela este momentul care pentru cei mai multi dintre ei incepe decaderea.

    oarta copiilor abandonati ar putea !i alta daca alesii isi !ac timp sa studieze u proiect de lege potrivit caruia copii ar putea !i declarati adoptabili in primele sasluni de la abandon. +entru parlamentarii nostri insa soarta zecilor de mii de cop

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    25/41

    abandonati nu reprezinta o prioritate, desi statul plateste pentru intretinerea lo peste 100 de milioane de euro anual.

    untem tara cu cei mai multi copii abandonati din uropa si cea mai restrictiv

    lege. *ama care si-a lasat copilul sa moara pe malul apei trebuie sa-si dea acordu pentru adoptie, rudele de pana la gradul patru au si ele un cuvant de spus, iatribunalele 8udeca soarta acestor copii printre picaturi. &n spatele acestor produclungi si greoaie se ascund dramele unor copiii teorectic ocrotiti de stat si totuslasati singuri sa-si traiasca drama de a nu avea o !amilie.

    tatisticile arat= c= ma8oritatea cazurilor de abandon au loc @n maternit=?sec?ii de pediatrie, !emeile !iind cele care !ac actul abandonului. $ealitatea ddincolo de statistici arat= @ns= c= mamele se despart de propriii copii pentru cele, la r>ndul lor, au !ost abandonate de tat=l copilului.

    Efectele si consecintele comiterii infractiunii de abandon a copilului

    aracteristicile individuale de dezvoltare ale !inite umane sunt determinate dmodul in care mediul2 o!era un raspuns nevoilor sale, creand conditii optime, caresa contribuie la implinirea lor sau, dimpotriva, negli8and aceste nevoi.

    Dezvoltarea optima a unui copil ca !iinta umana, capabila de a !i !ericita si de ai !ace !ericiti pe cei din 8urul sau, din contra, orientarea spre comportamensituate la limita normalitatii sau dincolo de ea, depinde in mare masura de modul care cei din 8ur, in primul rand parintii, stiu sa vina in intampinarea nevoilor lui sa inteleaga caracteristicile care tin de varsta copilului.

    $ecunoasterea nevoilor copilului a capatat un caracter o!icial3, si inca mai mult,un caracter de obligativitate pentru adulti, prin stipularea respectarii acestor nevsub !orma unor legi si reglementari legale. +e masura ce nevoile copilului au !o

    2 Societatea, lumea n mijlocul creia trie te cineva

    3 reglementate de Conven ia asupra !repturilor Copilului adoptat de ctre dunarea #enerala a$a iunilor %nite la data de &' noiembrie ()*).

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    26/41

    puse in lumina de catre specialistii in dezvoltarea !initei umane, 8ustitia a rescrsub !orma de drepturi ale copilului acele nevoi.

    ele 45 de articole ale F onventiei %N cu privire la drepturile copiluluireprezinta trebuintele !undamentale pentru dezvoltarea normal a copilului. Dreptde a avea o !amilie, de a nu su!eri, de a bene!icia de ingri8iri medicale si deducatie, de a !i prote8at de toate !ormele de abuz si negli8are traseaza cadrul optde dezvoltare a copilului. %rice stat care a semnat documentul amintit se oblige respecte aceste drepturi, in bene!iciul copiilor lui.

    'amilia reprezinta cadrul in care se dezvolta copilul. +e langa nevoile biologiceale copilului, carora le raspunde dupa posibilitati si dupa cunostintele pe care lare, !amilia reprezinta cadrul in care are loc Fnasterea psi/ica42 a individului.

    'unctia Falp/a2 a !amiliei este de a construe un cadru competent pentrunasterea psihicaa copilului, ceea ce inseamna accesul lui la o gandire autonoma,ca baza a dezvoltarii individualitatii lui unice si irepetibile.prin stimularedezvoltarii acestei !unctii care are rolul de a transmite istoria !amiliei, parintii intreaga constelatie !amiliala incadreaza si acompaniaza maturizarea !izica psi/ica a copilului. opilul se construieste bene!iciind de asistenta corporala4 si psi/oa!ectiva pe care i-o asigura mediul lui de viata. Dezvoltarea psi/ica acopilului-accesul la reprezentari, construirea unui sistem de para-excitatieinteriorizarea care con!era identitate, receptarea istriei !amiliei, care ii parvintransgenerational si orizontal, in grupul !amilial- depinde de sistemul de valori !amiliei si de tipul de relatii stabilite intre membrii ei. xista o mltitudine de !actocare pot periclita buna des!asurare a acestui process complex de dezvoltare psi/ica

    nii dinstre acesti !actori tin de caracteristicile copilului cum ar !i# !ragilitatea l4 #au dezvoltarea capacitatilor copilului

    ' #au medicala

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    27/41

    !izica si3sau psi/ica, prematuritate, intoleranta la !rustrare, reactia la anumitevenimente sau accidente care !ragilizeaza copilul, !acandu-l mai di!icil suaspectul ingri8irilor de care are nevoie. xista, insa, !actori care tin de !unctionar

    de ansamblu a !amiliei sau a unuia dintre membrii sai# boala sau depresie patologie sau !ragilitate mentala, doliu, accidente, catastro!e, procese ddezradacinare a vietii !amiliei etc.

    Dezvoltarea normala a copilului presupune satis!acerea a patru categorii mari denevoi# nevoia de dragoste, nevoia de experiente cognitive, nevoia deresponsabilitati, nevoia de a !i apreciat, rasplatit, valorizat, premiat6.

    a- &evoia de dragosteDragostea o!era !iecarui copil sansa umanizarii si a construirii unei personalitanormale, !ericite, capabile sa dea si sa primeasca. Dragostea este poarta prin cacopilul trece spre umanitate. atis!acerea nevoii copilului de dragoste inseamnconstruirea increderii sale in ceilalti, in lume. &n vreme ce intamplarile placute!ac pe copilul iubit capabil sa depaseasca neplacerile si sa simta, inca o data, gustvictoriei, intamplarile neplacute prin care trece copilul care nu este iubit il !ac pacesta sa se simta murdar, !ara valoare, un Fcos de gunoi2 in care cei din 8ur iarunca resentimentele, o platosa invartosata7 in spatele careia el, copilul, sta in permanenta la panda.

    b- &evoia de e periente cognitiveAsa cum dragostea este /rana ec/ilibrului si a !ericirii copilului, experientele

    cognitive reprezinta /rana dezvoltarii mentale a copilului. +iaget( sustine ca pentrua bene!icia de o dezvoltare normala, copilul nu are nevoie de 8ucarii scumpe doar sa !ie lasat liber, sa & se ingaduie sa exploreze mediul sau de viata.

    n alt tip de experiente de care are nevoie copilul, sunt experientele traite inrelatie cu mediul social. +arintii care isi izoleaza copiii nelasandu-& sa participle

    evenimentele sociale, la discutii cand au vizitatori, la 8oaca cu alti copii, cumparaturi, la plimbare in parc, sa calatoreasca cu tramvaiul singuri sau insoti

    + 5ezi p. 3

    Care este sau a devenit v+rtos ntrit, ngro at, tare, rezistent

    & ean iaget- psi olog francez /) ugust (*)0 1 (0 Septembrie ()*'2

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    28/41

    de prieteni, risca sa dezvolte un copil inabil din punct de vedere al comunicarii, relationarii cu ceilalti.

    c- &evoia de responsabilitatia si cele doua nevoi prezentate anterior, nevoia asumarii de responsabilitati d

    catre copil in!luenteaza dezvoltarea sa.d- &evoia de a fi apreciat/ rasplatit/ valorizat/ premiatAprecierea, valorizarea si premierea copilului este o nevoie simtita intens d

    acesta, din pacate, adeseori neglu8ata c/iar si de parintii Fbuni2. *ulti parint preocupati de evolutia copiilor lor ii sanctioneaza imediat atunci cand gresesc, vreme ce reusitele lor sunt trecute sub tacere, parandu-li-se Fceva normal2. Aceasatitudine conduce insa, con!orm principiilor invatarii comportamentaliste9, spreopusul asteptarilor parintilor !ata de copil.

    &n vreme ce comportamentele pozitive ale copilului nu sunt intarite, cenegative capata si o sanctionare care are si aspectul de pastrare indelungatacomportamentului sanctionat in prim planul constiintei copilului. &n loc sa steaacest comportament asa cum ar dori parintii, sanctiunea il mentine ca pe un !ocde excitatie si ceea ce se obtine in !inal va !i repetarea comportamentului nedorit.

    %ri de cate ori unul dintre !actorii citati mai sus vor lipsi copilul va aveserioase tulburari comportamentale, insa nevoia primordiala10 a copilului este de a!i tinut si educat in cadrul si perimetrul !amiliei.

    #tudiu de caz"&n continuare, vom arata cum poate a!ecta intrarea unui parinte in inc/isoar

    viata unui copil si a intregii !amilii. +entru aceasta ne vom re!eri la un caz concreD. .$.; sex masculine ; 15 ani; este din Gargoviste; mama lui Fi-a abandonat2 canel avea doi ani, din cauza ca tatal lui intrase din nou in puscarie. Atunci toat!amilia s-a destramat si, neavand cine sa-i creasca pe el si cei patru !rati ai lui) tr!rati si o sora copiii au !ost institutionalizati11. opilul a ramas cu Fun gust amar2in ceea ce priveste !amilia, pentru ca nu a avut niciodata o !amilie. l nu-si ma

    aduce aminte de mama lui si nu mai stie nimic despre ea. Gatal lui nu a avut ni96 Psihologia comportamentalista -3eoria personalitatii la 4.5. S6inner

    10 principal11 f multati in cadrul unei institutii

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    29/41

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    30/41

    #entimentul de culpabilitate opilul nu isi pote explica motivul pentru care a !ost abandonat de parinti, si inlipsa posibilitatii acestei explicatii, a8unge sa considere ca ceva a !ost in neregulacu el, ca el este vinovat si din cauza de!ectelor sale parintii au renuntat la el. Deaici decurg o imagine de sine si o stima de sine extrem de scazute , se vor simtiin!eriori, incompleti si incapabili, nedemni de a !i iubiti si apreciati.

    +ulburarile de comportament

    Agresivitatea, mani!estata atat in relatie cu adultii, cat si cu covarstnicii este otulburare de comportament des intalnita , mai ales in cazul copiilor abuzati care, prin acest mecanism isi exprima !uria, teama, nesiguranta, sau reproduc singurul

    model relational pe care l-au invatat.agabonda8ul14, este de cele mai multe ori puntea catre conduitele delincvente, precum !urtul, cersetoria, necesare in acest caz asigurarii mi8loacelor desubzistenta.

    +ulburarile de atasament &n literatura de specialitate, Mo/n :oPlbQ a studiat !elul in care se !ormeazaatasamentul, si importanta !ormarii la copil a unui tip de atasament securizant. +escurt, matricea de atasament se structureaza in relatia primara cu persoana careacorda ingri8iri copilului-mama sau substitutul matern.Nevoia de atasament este onecesitate de baza a !iintei umane, este innascuta si scopul sau este supravietuirea$elatia de atasament sigur este traita de copil in mod securizant, ii o!era un niveloptim de stimulare, ingri8ire si a!ectiune, persoana care se ocupa de ingri8ireacopilului este atenta la nevoile sale, il manevreaza cu gri8a, comunica si !ormeazo relatie emotionala securizanta cu copilul. &n cazul in care aceasta relatie lipsestsau este nesatis!acatoare, copilul interiorizeaza o matrice de atasament nesigur saudezorganizat. +rin intermediul acestor modele, copilul isi !ormeaza in primul an dviata imaginea despre sine si despre ceilalti. *ai mult decat atat, modelul imprimain primii ani de viata va persista si va marca !iecare relatie pe care copilul o vaavea, in !unctie de modul in care a !ost interiorizat acest model. &n cazul copilulu

    1' n!ractiune comisa de o persoan !r domiciliu, !ar ocupa7ie stabil, !r mi loace desubzisten7, care trie:te din e*pediente.

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    31/41

    negli8at16, abandonat, relatiile vor !i marcate de incertitudine, neincredere,nesiguranta, teama de a pierde sau de a !i parasit. Ast!el, copilul nu va putea !ormrelatii durabile si autentice, din cauza ca nu are reprezentarea unei relatiisecurizante. omportamentele sale relationale vor !i !ie de retragere si incapacitade a !orma relatii cu orice persoana )in cazul copiilor care nu au avut o persoana datasament , !ie vor avea tendinta de a se apropia si !orma relatii nepotrivite sisuper!iciale cu toata lumea, inclusiv cu persoanele necunoscute )in cazul copiilorcare au !ost ingri8iti de multe persoane .

    Gipul primar de relatie, cu componentele si caracteristicile sale, prescrie moduin care individul relationeaza mai tarziu.&n !elul acesta, scenariul de viata se reia

    xista, desigur, si !orme mult mai subtile, simbolice, de abandon, cu e!ecte

    considerabile in planul dezvoltarii personalitatii copilului. n exemplu in acest seneste cazul copiilor care nu pot !i crescuti de parinti din diverse motive, si suntincredintati bunicilor, sunt dusi de !oarte devreme la cresa17, sau sunt lasati cu bona1( perioade indelungate. and varsta la care intervine aceasta ruptura intremama sicopil este !oarte mica, in perioada in care relatia este inca !uzionala,copilul resimte situatia ca pe un abandon, deoarece nu-si poate reprezentaintoarcerea mamei si traieste sentimente intense de insecuritate si anxietate19care ilmarc/eaza. De aceea, o separare a mamei de copil, cel putin in primul an de viata,

    este de pre!erat sa !ie evitata, deoarece poate provoca traume ce pot !i trecute usorcu vederea, dar care isi pot releva e!ectele mai tarziu intr-un mod ne!ericit.

    % !oarte mare parte din copiii abandonati sunt institutionalizati. % parte dintreacestia !ug din centrele in care au !ost plasati si a8ung sa cerseasca, sa !ure sau sa presteze di!erite munci.

    1+ Cruia nu i s-a dat aten7ia cuvenit

    1 nstitu7ie care asi ur %n ri irea copiilor pn la vrsta de trei ani, un numr de ore sau dezile, pe sptmn

    1& n ri itoare an a at %ntr-o !amilie pentru a cre:te copiii /:i a-i %nv7a o limb strin

    19 Stare de nelini te, de a teptare ncordat, nso it de palpita ii, jen n respira ie etc

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    32/41

    Cersitul este cea mai usoara cale de a obtine bani sau di!erite alte produse.'ormele cersitului sunt di!erite. el mai adesea este intalnit cersitul la sema!oarein acest caz copiii pro!itand de mila so!erilor auto.

    #tudiu de caz" 5, !imisoara- a de unde ai avut tu bani6- 7, inainte cerseam la semafor4 si acuma cersesc. %erseam si cand

    faceam 1 de lei cat era sticla, hm, ne luam4 ne luam de mancare,mergeam la 879pres si prin gara mergeam4

    - 3i acuma mai ai bani6 #ai faci bani acuma6- Azi nu4prea4ii si politie4 nu d-aia ca imi dati dumneavoastra, da ii si

    politie4

    - a pai o sa-ti dau eu, bine4da eu iti dau azi, dar maine ce-o sa faci6- #aine daca nu e razie, fac4ca se cam uita asa4cateodata mai am si problem cu astia din piata4

    0rupul din Piata Unirii"

    -:;%um faceti voi rost de bani6 %um va cheama6-%

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    33/41

    - pai imi da 0 lei ziua, dar acum a plecat patronul la mare si 0 lei searaca-I pazeam marfa.

    #palat de masini si parbrize

    #tudiu de caz"

    - a, voi nu mai spalati geamuri p=aicea ca acum vad ca v-au luat astialocu6

    - >u, putem sa spalam, da spalam seara, seara.- a?- 3eara, daca vrem, ca acuma n-am4stergator. a fac rost de bani si imi

    iau stergator.Parcari de masini

    #tudio de caz"

    C"

    8 -aha4 a ziceti, voi cum faceti bani6

    - A4pai4cum sa fac6

    - Asa, frumos, cum4- Prin parcari.- %ersiti prin parcari6- >u-i nevoie.- Adica6- Parchez masina.- %um adica parchezi masina6- Ii zic unde sa parcheze.- Aha, si-ti da bani6

    peci!ica Jarii de Nord din :ucuresti, aceasta preocupare pune in evidentacaracterul inovativ"0 al vietii de zi cu zi a copiilor strazii. ste cunoscut !aptul ca,in acest perimetru, este !luxul continuu de masini. opiii identi!ica zonele und pot parca masinile si ii indruma pe so!eri catre acestea.

    20 #au in scimbare

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    34/41

    %unca in constructii

    0" - atuncea aveam si eu banii mei. >u aveam mult;' . #-am dus la unu si ammuncit * zile la rand.

    - %e ai muncit6- @ vila d-astea. Am muncit pana se vad oasele, goale, si inca acum m-am

    refacut, mi-am revenit cu mancarea.

    Alte munci ocazionale

    +e langa muncile cel mai des practicate, care au !ost mentionate, apar si altexperiente legate de modul in care copiii strazii isi procura mi8loacele de existent

    J.# -#a scol dimineata, car urna de la P+@-!V, ma duc, ma plimb4

    - %at va platesc pentru carat urna6

    - Azi pentru ca le-am spalat pe "os, la metrou, unde baga urna mi-a dat ' . . Amluat o inghetata vafa, si o inghetata ca toate inghetatele, la *. lei.

    urturi

    *area parte a copiilor care traiesc pe strada !ura. &n unele cazuri, !urturile sunmarunte, dar exista si situatii in care urmarile pot !i dintre cele mai grave. &n zo%bor, nu mai putin de cinci !osti si actuali copii ai strazii au !ost condamnati pentdi!erite !urturi.

    J, Gimisoara

    - 3igur n-ai furat nciodata6- @ data am furat4 bine, da eram mic si-atuncea nu numai eu. @ data am

    furat, da ce-am furat, ca era . salariul atuncea si era unu beat, prin oras4 dac-ati fost aici atuncea cand era butucurilea ale amici, asa,ca stalpii, cum este mesele in piata, pe randu= asta de langa 8formulaunu na, intre alea doua baticuri, dormea, acolo, baiatu=4 avea baniibagati in cartus de tigari din ala, da era gol cartusul, numai baniierau4 ma duc eu cu unu, Ionita, o sa vina maine ala, ma duc cu cu el si

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    35/41

    zic 8 ba Ionita, uite pa unu, hai ca n-avem bani, cat era ceasu4 era.0 un ceas cu calculator, acolo la baticuri4 si-am zis 8ba, hai sa

    vedem daca are asta bani, era beat mort. >e-am dus la el, l-am facut labuzunare, i-am luat tot, facea 8aa, ce faceti ma4 da nu putea sa se scoale ca era beat mortal.

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    36/41

    Dat !iind !aptul ca absolut oricine isi doreste poate avea acces in mod !acil lin!ormare prin intermediul internetului cat si a retelelor de telecomunicare, ne esmai usor sa ne consultam si sa ne in!ormam asupra unei probleme decat le erstramosilor nostri. Daca acestia, sa presupunem, ca nu erau atat de in!ormati asupabandonarii, deoarece rata abandonului nu era atatde semni!icativa ca in acessecol, in acele vremuri, !ie ca !amilia avea sau nu ce manca, nu isi lepada copi pentru ca nici in alta parte nu era alta situatie. +opulatia era impartita pe doucategorii economice si in acest caz nici un copil dintr-o !amilie saraca nu va a8unla una avuta iar cu atat mai putin se va intampla reversul.

    %data cu dezvoltarea societatii, populatia nu mai ramane in acele doua stadiueconomice, ci se ampli!ica si cunoaste si ea noile in!luente. &nsa odata cu ace!enomen, apare si nevoia si3sau dorinta de a avea ce e nou, de a !i in la zi cnoutatile, atat pe plan te/nologic cat si educational. Ne cuprinde o dorinta atat dmare incat uneori uitam cine si ce suntem si uitam mai ales principiul vietii, lasandeoparte tot ceea ce considerand, in mod gresit, ca este mai putin important

    orbim despre copii ca despre niste 8ucarii nu nu depre niste !iinte cu nevospeciale si ii procream din placerea de a intretine relatii sexuale si nu din dorintade a-i si creste si ingri8i de acestia. De ce a8ung acestia a !i abandonatiI Daceeasi cauza din care un gradinar nu va putea construeasca un automobil dultima generatie. &n acesta situatie, gradinarul, ca si !amilia ce abandoneaza, suslab in!ormati si nepregatiti pentru ceea ce va avea sa urmeze. +entru a rari!ia si reduce numarul copiilor abandonati, trebuie sa placam cu educatia inca de cand sunt inca mici, si nu atunci cand de8a ii tin pe brate si nu stiu ce sa !aca mai apoi ei. +e termen lung, o buna in!ormare si o buna prevenire asupra e!ectelor pe carinstitutioalizarea ii are asupra copiilor,ar putea sc/imba viitorul in unul mai bunDaca este sa ne luam dupa ceea ce vedem pe strazi, si nu ne place, cersetorioameni care ne dau in cap sa ne !ure banii, drogati care sar la bataie, violatori, nne gandim si !actorul care i-a determinat pe acestia sa actioneze in acest mod. Da

    analizam din spate, vom a!la ca un numar impresionant dintre acestia sunt copabandonati de catre parinti, si din lipsa dragostei si a protectiei parintesti, a iau pcai gresite. um prevenim din timp acest !enomenI +rin implicarea societatii ieducarea viitorilor parinti, prin inmultirea centrelor de zi de consultanta a celor cisi doresc sa devina parinti. n loc important unde ar trebui sa ne axam ar !i inmaternitati. Acolo ar trebui sa existe cel putin un asistent social, ast!el incat, viito

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    37/41

    parinti sa !ie in!ormati asupra viitorului copil, si daca este cazul, incura8ati pastrarea si cresterea acestuia, punandu-i in !ata actualii minori abandonati si via pe care acsti o au ina!ara !amiliei si din lipsa a!ectiunii parintilor.

    Autoritatile vor sa modi!ice legislatia ast!el incat toti copiii sa !ie amprentadupa nastere, pentru a !i mai usor de identi!icat ulterior. *amele care vin sa nascala maternitate !ara acte ar putea !i !otogra!iate de +olitie, la sesizarea cadrelomedicale, pentru a reduce cazurile de abandon al copiilor in spital.

    *asura vine si pentru a eradica o practica inca !olosita in spitalele din $omania,spune +anait, F!aptul ca parintii vin sa-si caute copii pentru adoptie in maternitatunde inca exista cazuri de abandon2. FNu cred ca e vreo problema de procedura

    !otogra!ierea mamelor sau amprentarea copiilor, eventual ar putea !i vorba doar dcomoditatea celor din spitale; cand intalnesc un ast!el de caz de posibil abandon, trebuie sa sesizeze +olitia2, a explicat secretarul de stat. Acesta a spus ca ast!el dmasuri de precautie exista de8a in alte state ale lumii si ca Feste rusinos pent$omania ca inca avem certi!icate de nastere ale copiilor care au trecute doualiniute in dreptul numelui celor doi parinti, cred ca se stie de mult ca nu barzaduce copiii2.

    pre exemplu, in tatele nite, certi!icatul de nastere contine, pe langa datel

    de identitate ale parintilor, si amprentele talpilor bebelusului, alaturi de amprentdegetului mamei. F+arintii trebuie sa stie ca este in avanta8ul nostru o ast!el masura si sa o ia ca pe buletinul pe care trebuie sa il aiba copilul la 15 ani2"1

    n !octor care ar putea combate pe termen lung !enomenul de abandon ar pute!i marirea alocatiilor acordate minorilor cu varsta cuprinsa intre "-1( ani, atunccand necesitatile acestuia depasesc modesta suma de 5" de lei. Juvernul ar trebusa o!ere indemnizatia lunara minorilor in !unctie de venitul pe care parintii acestole au, si nu sa ii 2egalizeze2 pe toti, deoarece posibilitatile si nivelul de trai di!e!oarte mult de la o !amilie la alta. Daca aceasta conditie ar !i propusa si admisa dcatre Juvern, rata abandonului ar putea scadea semni!icativ, in acesta masura putand iesi din catalogarea drept careia suntem considerati tara cu cea mai marrata de abandon si tara cu instinct matern amputat.

    21 ;o dan )anait,

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    38/41

    Prevenirea abandonului minorilor. +revenirea consta in actionareadirecta dinainte de a se intampla presupusul abandon al minorului. Ast!el, putemactiona in trei etape pentru a preveni acest !enomen#

    perioada de p>n= la sarcin=; perioada sarcinii i na terea;

    primele luni dup= na tere.

    Perioada de pana la sarcina este una dintre cele mai di!icile perioade pentru aactiona,dar unde se pot obtine cele mai bune rezultate. ste etapa in care, ispecial, datorita in!ormarii, poate !i prevenia o sarcina nedorita. %ri, un lucru e dstiut# e mai bine sa previi conceperea unui copil nedorit decat sa convingi o !amia nu-si abandoneze copilul sau sa cauti solutii pentru un copil abandonat de8a.

    Perioada sarcinii si nasterea este cea mai importanta in prevenireaabandonului. &n acest moment,persoanele cu risc de abandon al copilului pe cale-ati identi!icat de8a sunt oarecum speriate de perspective nasterii. %data sarcina nu mai este o taina , ele au !oarte mare nevoie de cineva caruia sa i se poacon!esa si caruia sa-i poata cere s!atul.

    Pe perioada na1terii/ o mare putere de in!luenta o au anga8atii maternitatilor)obstetricienii-ginecologii, neonatologii, moa ele, asistentele medicale, dar asisten?ii sociali, psi/ologii . Bn aceast=, aparent, scurt= perioad=, mamele @sc/imba radical decizia. Acum, c>nd copilul iat=-iat= va ap=rea pe lume, instinctmatern este mult mai pronun?at i !emeia3!amilia poate !i convins= s= nu renun? propriul copil.

    Perioada de dup na1tere .Dac= mama a ie it din maternitate @mpreun= ccopilul, @nseamn= c= munca Dumneavoastr= a dat rezultat. Gotu i, riscul ca eaabandoneze copilul este @nc= destul de mare. +rimele luni sunt cele mai complicmai ales pentru persoanele care provin din medii i !amilii di!icile. ste importaca mama s= nu se simt= izolat=, marginalizat=, separat= de restul societ=?ii.

    %odalitati de interventie la nivelul comunitatii" - &mplicarea !actorilor de decizie, autoritatile locale, servicii sociale, %N

    urile, !irme, in actiunea de prevenire si combatere a abandonului minorilor.Actiunile pot viza#- &n!ormarea comunitatii cu privire la starea de !apt;

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    39/41

    - Atragerea atentiei asupra gravitatii si consecintelor in plan socio-economic lnivelul 8udetului, dat !iind !aptul ca abandonul datorat saraciei creeaza situatii care minorii sunt expusi cersitului, violentei asupra celorlalti etc.

    - ei care sunt abandonati nu vor avea !ormatia morala si civica necesararolului de parinte la randu-i si a celui de cetatean al comunitatii.

    %odalitati de interventie la nivelul familiei" - onstituirea unor asociatii pentru parintii cu copii a!lati in situatia de risc

    sau abandon, care sa vizeze #- consiliere privind cariera parintelui;-invatarea unor strategii de gasire a unui loc de munca, pentru a-& putea o!e

    monorului cele necesare unui trai decent;- te/nici de rezolvare a situatiilor de criza;- strategii de monitorizare si gestionare a traseului educational al parintelui;%rganizarea de seminarii educationale in scopul in!ormarii parintilor cu privirla variantele optime de adoptie pentru minor;

    pri8in !inanciar sub !orma de lapte pra!, pampers, imbracaminte, iar odata cresterea acestuia, rec/izite, suport didactic, o masa calda in interiorul scolii a celocu situatie materiala precara.

    %odalitati de reeducare a condamnatului , in aceasta situatie !iind mamele.

    Bn ?ara noastr=, aproximativ 50.000 de copii sunt abandona?i, con!orm date

    !urnizate de %!iciul $om>n pentru Adop?ii. De asemenea, cre te num=rul !amilimonoparentale, iar 90C dintre acestea sunt alc=tuite din mam= i copil. Din an"005, oameni cu su!let mare, care @ i spun Asocia?ia pentru o comunitate solidainterven?ie social= )A & , spri8in= !inanciar i emo?ional !amiliile monoparcu risc de abandon al copiilor. Datorit= lor, via?a a peste ".000 de mame i .400copii s-a sc/imbat @n bine. Ast=zi, ace tia sunt @mpreun=, ceea ce @i !ace !emai puternici.

    ine ar !i crezut c= @ntr-o cas= din trada iitorului, din :ucure ti, pent

    mamele uitate de lume i copiii lor se preg=te te, cu r=bdare, munca responsabilitate, un viitor mai bunI Bn acest loc, predestinat ansei, g=se@n?elegere i spri8in !emei a c=ror Lvin=L este aceea c= sunt mame, motiv care cele mai multe au !ost p=r=site, aruncate @n strad= de so?i3concubini @mcu copiii lor, i c/iar @ns=rcinate !iind, sau au !ost agresate !izic, amenin?atemoartea de c=tre parteneri, ori au !ost respinse de !amilia de origine. a aces

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    40/41

  • 8/9/2019 ABANDONUL MINORILOR

    41/41

    organizare a instruirilor etc. peciali tii, care au un rol ma8or @n prevenabandonului de copii, s= !ie instrui?i la urm=toarele teme#

    diversitatea semnelor de risc i a !ormelor de mani!estare pe care le poate l

    abandonul psi/ologia gravidei, a l=uzei i a copilului mic

    consilierea gravidei, l=uzei, !amiliei @n situa?ii de risc sau care a deabandonul

    drepturile i nevoile copilului, importan?a mediului !amilial pentrdezvoltarea lui.

    Concluzii

    Abandonul copiilor, in $omania, este o in!ractiune care are o pondere !oarteridicata iar acest !apt arata un nivel de trai scazut al romanilor si o educatide!icitara. Abandonul este o lovitura data generatiei tinere sau Fmotorulusocietatii2 care se prevala asupra intregii comunitati si loveste crunt in !aramdemnitatii noastre ca popor cat si in economie. *ulti dintre tinerii abandonati aucapacitati intelectuale impresionante insa conditia ii impiedica sa avanseze isocietate, marea lor parte a8ungand sa isi procure /rana prestand munci oportun

    n mare minus care apasa pe umerii unei societati din secolul al RR&&&-lea si trebuie compensate cu un plus in dreptul unui mai mare interes pentru prevenireviitoarelor in!ractiuni din aceasta s!era, iar in dreptul cazurilor savarsite de8gasirea unor masuri pentru reeducare atat a parintilor cat si a victimelor cat sreintegrarea lor in societate.


Recommended