„Anul european al cetățenilor 2013” - anr.gov.ro 2013... · pentru romi iniţiate în plan...

1

„Anul european al cetățenilor- 2013”

RAPORT TEHNIC

privind abordarea dimensiunii socio-medicale

în cadrul campaniei de evaluare a stării de sănătate a

9.393 beneficiari, pe baza conceptului inovator propus și

finanțat de

Agenția Națională pentru Romi prin cadrul metodologic

„Transferuri 2013”

2

Raportul Băncii Mondiale1 semnalează autorităților guvernamentale: sistemul de sănătate

din România are rezultate slabe în ceea ce priveşte furnizarea de servicii de sănătate, în

special către persoanele sărace din zonele rurale, în care locuiesc majoritatea romilor din

România.

Speranța de viață a cetățenilor români aparținând minorității romilor aflați în situație de

risc de excluziune socială. În acest context, romii au de suferit în mod deosebit, iar

speranţa lor de viaţă este în medie cu 6 ani mai mică decât cea a populaţiei nerome din

România. Diferenţele privind speranţa de viaţă sunt în concordanță cu raportul Băncii

Mondiale2 care constată că doar 2,6% din romii din România depăşesc vârsta de 65 de

ani, spre deosebire de 18% din populația generală. Romii au o stare de sănătate precară în

comparație cu populaţia majoritară. Acesta este cazul special al femeilor rome, care

suferă mai frecvent și de la vârste mai tinere de probleme de sănătate, în comparație cu

segmentul de populație feminină neromă. Grupul vulnerabil este definit prin Legea-cadru

a asistenţei sociale nr.292/2011, astfel: „ persoane sau familii care sunt în risc de a-şi

pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situaţii de

boală, dizabilitate, sărăcie, dependenţă de droguri sau de alcool ori a altor situaţii care

conduc la vulnerabilitate economică şi socială ”.

Adresabilitatea scăzută față de serviciile de sănătate publică. În cazul cetățenilor români

aparținând minorității romilor îngrijirea sănătății individuale, a cuplurilor și a familiilor

sunt deficitare, având în vedere:

- numărul scăzut de medici raportat la numărul de locuitori ai comunităților cu cetățeni

români aparținând minorității romilor;

- numărul scăzut de paturi de spital la 1.000 persoane;

- rata crescută a morbidității;

- numărul crescut de îmbolnăviri la 1.000 persoane;

- rata crescută a mortalității infantile;

- proporția scăzută din PIB a cheltuielilor publice alocate pentru Sănătate;

- gradul de acoperire a populației cu asigurări publice sau private de sănătate;

- calitatea scăzută a serviciilor de îngrijiri medicale;

1 Banca Mondială, Raport Intermediar, septembrie 2013 2 idem

3

- calitatea scăzută a serviciilor de asistență socială la domiciliu destinată vârstnicilor;

- pacienții de etnie romă aflați în situație de risc nu se bucură de încrederea în

personalul medical cu care interacționează sporadic;

- lipsa datelor privind proporția populației care beneficiază de venit minim garantat,

venit care garantează necondiționat înscrierea pe lista unui medic de familie.

- lipsa datelor privind proporția populației rome de vârstă activă cuprinsă în sisteme de

asigurări publice și private de pensii.

- adresabilitatea către serviciile publice de îngrijire a populației vârstnice din mediul

rural (peste 65 ani) beneficiară de pensie este scăzută, având în vedere distanța mare

față de primul seviciu public de îngrijire a sănătății.

În acest context, pacienții de etnie romă aflați în situație de risc cel mai adesea nu se

bucură de încredere în personalul medical cu care interacționează sporadic. Așadar,

comportamentul față de propria sănătate se transmite din generație în generație.

România cheltuieşte mai puţin de 5 procente din PIB pentru Sănătate, o cifră redusă

comparativ cu celelalte state membre UE, care cheltuiesc în medie 8,7% din PIB pentru

sănătate

Din cauza numărului limitat de unităţi sanitare, a numărului insuficient de personal medical

şi a temerii de costuri mari a serviciilor medicale, marea majoritate a persoanelor sărace

(85%) nu recurg la îngrijiri medicale decât atunci când au nevoie de ele, apelând la serviciile

medicale de urgență.

- Când accesează serviciile de sănătate, pacienții se plâng de duratele lungi de așteptare,

de persistenţa plăţilor informale, de întreţinerea defectuoasă a infrastructurii şi de

modul ofensator în care sunt trataţi de personalul medical.

- Normele culturale legate de gen din multe comunități cu romi conduc la ideea că

femeile rome trebuie să fie tratate în special ca un grup vulnerabil.

- În anul 2012, rata de ocupare a femeilor din România era de 52,6 %, în comparație cu

66,5 % pentru bărbați. În plus, femeile reprezintă aproape 3/4 din totalul lucrătorilor

familiali neplătiți și sunt în mod semnificativ slab reprezentate în cadrul angajaților și

al anumitor categorii de lucrători independenți și lucrători salariați (legislatori, înalți

oficiali guvernamentali și manageri de companie).

- Majoritatea femeilor care ocupă un loc de muncă sunt concentrate în sectorul public și

în activități economice prost plătite: sănătate și asistență socială, educație, industria

alimentară, comerț și alte servicii.

4

- În comunitățile rome, femeile se căsătoresc adesea de tinere și se așteaptă ca apoi să

stea acasă și să îngrijească copiii.

- Aproximativ 10% din fetele rome au primul copil la vârsta de 12-15 ani și 48% la

vârsta de 16-18 ani. În plus, atitudinea predominată legată de căsătorie, fertilitatea

timpurie și normele de gen referitoare la responsabilitățile din gospodărie și legate de

îngrijirea copiilor adaugă obstacole suplimentare participării femeilor la educație și pe

piața muncii.

- Astfel, numărul mediu de membri în gospodăriile romilor sunt de aproximativ două

ori mai mare raportat la populația generală.

Normele culturale care generează discrepanțele de gen fac extrem de dificilă căutarea unui

loc de muncă, în special pentru femeile rome. Intervenția echipelor multidisciplinare

dezvoltate în cadrul celor 333 proiecte au contribuit la promovarea procesului de

conștientizare asupra dreptului la sănătate.

Pachet de analize medicale de bază – o gândire instituțională multidisciplinar sistematizată

aplicată de societatea civilă în parteneriat cu autoritățile locale cu sprijin financiar al Agenției

Naționale pentru Romi, în conformitate cu metodologia prin care se acordă finanțări

nerambursabile de la bugetul de stat - 2013

Elaborarea unei strategii care să exprime priorităţile României în domeniul sănătăţii, cu

acţiuni şi indicatori clar definiţi; responsabilități instituţionale ale Ministerului Sănătății

Responsabilităţile instituţionale ale Ministerului Sănătății privind elaborarea unei strategii

care să exprime priorităţile României în domeniul sănătăţii, cu acţiuni şi indicatori clar

definiţi şi asumaţi la nivel naţional a fost o condiționalitate pe care România a trebuit să

înceapă să o îndeplinească încă din anul 2012, când s-a făcut un prim pas în asigurarea unui

cadru strategic, de reformă în sistemul sanitar, elaborând Strategia de raţionalizare a spitalelor

care poate fi considerată documentul strategic de referinţă al sănătăţii pentru perioada 2011-

2012.

3 Lista completă a celor 33 de proiecte finanțate este disponibilă la adresa următoare:

http://www.anr.gov.ro/docs/finantari2013/anr_proiecte%20admise.pdf. Observație : cu excepția proiectului IPP,

care a vizat realizarea unui studiu cu privire la accesul romilor la serviciile medicale din România și o campanie

de informare pentru sănătate, celalte 32 de proiecte au vizat intervenții socio-sanitare în comunitățile vizate de

proiecte.

http://www.anr.gov.ro/docs/finantari2013/anr_proiecte%20admise.pdf

5

Cetățeanul de etnie romă aflat la risc de excluziune socială, în situații medicale ce necesită

servicii medicale primare, adesea devine consumator de servicii de urgență. În lipsa unor

centre medicale de îngrijire care să livreze servicii socio-medicale adecvate și adaptate

nevoilor comunității, cetățeanul român aparținând minorității romilor nu devine consumator

de servicii de sănătate publică, prevenție sau screening în timpul recomandat medical. Un

copil născut în mediul rural nu are șansa de a se bucura de dreptul la sănătate, conferit de

legislația în vigoare, atâta vreme cât în comunitate nu există nici măcar un punct sanitar sau

un cadru medical specializat. În lipsa serviciilor medicale primare, părinții aleg să se adreseze

serviciilor de sănătate județene sau serviciilor de urgență.

Aflată în coordonarea Secretariatului General al Guvernului României, Agenţia Naţională

pentru Romi este instituție de specialitate a administraţiei publice centrale. ANR a fost

înfiinţată în anul 2004, prin O.G. nr.78/2004, aprobată prin Legea nr. 7/2005, fiind organizată

şi funcţionând în baza H.G. nr. 1703/2004, cu modificările şi completările ulterioare. În

exercitarea atribuţiilor sale, ANR asigură elaborarea politicii şi strategiei Guvernului în

domeniul protecţiei drepturilor minorităţii romilor, iniţiază, participă şi promovează acţiuni,

proiecte şi programe sectoriale în scopul îmbunătăţirii situaţiei romilor, împreună cu

instituţiile şi organizaţiile neguvernamentale specializate. Principalul obiect de activitate al

instituţiei îl constituie participarea în asigurarea complementarităţii diverselor politici publice

pentru romi iniţiate în plan naţional. ANR se află într-un proces istoric de schimbare și

dezvoltare a politicilor publice față de cetățenii români aparținând minorității romilor din

România. Elaborarea noii strategii destinată incluziunii cetățenilor români aparținând

minorității romilor este proiectată astfel încât să devină cadrul de referință util abordării

socio-medicale a situației mamei și a copilului. ANR colaborează cu societatea civilă și cu

instituțiile implicate în politica față de romi, inclusiv în domeniul promovării dreptului la

sănătate.

ANR a propus un model de inovație socială a abordării socio-medicale a pacientului

vulnerabil, cunoscând că sănătatea individului este influențată inclusiv de ansamblul

elementelor care se referă la:

- poziționarea fizică a comunităților de romi față de primul punct sanitar,

- situaţia economică, socială, culturală, politică în care trăiesc romii,

- conţinutul şi natura activităţilor pe care le desfăşoară,

- caracteristicile relaţiilor şi proceselor sociale la care participă,

- bunurile şi serviciile la care au acces,

6

- modelele de consum adoptate, modul şi stilul de viaţă,

- evaluarea împrejurărilor şi rezultatelor activităţilor care corespund aşteptărilor

populaţiei,

- stările subiective de satisfacţie/insatisfacţie, frustrare în relația pacient-medic, cu

accent pe mamă și copil sau familii

Prin finanțarea celor 33 proiecte în domeniul sănătății în anul 2013, ANR a încurajat

abordarea socio-medicală a stării de sănătate individuală, de familie și comunitate ca o

condiție esențială în schimbarea comportamentelor față de starea de sănătate proprie, a

familiei și în comunitate, asigurându-se că în parteneriatele proiectelor există expertiză de

specialitate adecvată nevoilor specifice cetățenilor români aparținând minorității romilor.

Femeia din mediul rural nu are acces la analize medicale uzuale sau la consiliere medicală și

investigații medicale. Intervențiile socio-medicale finanțate de ANR au ținut cont de

adresabilitatea scăzută a femeilor către medicii specialiști. Dacă tinerele cadre medicale nu

sunt stimulate material în scopul alegerii pacienturii din mediul rural, femeia romă, adesea,

nu este informată la timp și nu are cum să se bucure de beneficiile campaniilor publice de

prevenire a cancerului de col uterin sau de gratuitatea unei examinări radiologice speciale a

sânului, care ajută la detectarea modificărilor la nivelul structurii sânului, cu câțiva ani înainte

de apariția unor semne sau simptome detectabile prin examinare clinică - ca să oferim doar

două exemple uzuale. Minorul român născut pe teritoriul european nu are în cele mai multe

cazuri certificat de naștere tradus în limba română, fapt ce generează creșterea numărului de

copii nevaccinați și creșterea gradului de excluziune a famiilor monoparantele aflate în

imposibilitatea legală de a beneficia de evaluarea anuală a stării de sănătate, situații

transmise de la o generație la alta. În aceste cazuri sociale care necesită relaționarea cu

autorități publice locale, județene sau din afara țării intervine expertul local pentru

problemele romilor în echipă cu mediatorul sanitar și asistentul medical comunitar.

Din anul 2001 Ministerul Sănătății promovează mediatorul sanitar ca pe o resursă umană

capabilă să organizeze la nivel local campaniile de informare, educare și conștientizare

asupra dreptului la sănătate. Însă mediatorul nu face parte dintr-o echipă multidisciplinară

formată în permanență și instruită în funcție de realitățile sociale curente, care să aducă

serviciile la firul ierbii, ci este o resursă umană încadrată de administrația publică locală,

neimplicată în campaniile naționale ale Ministerului Sănătății, decât prin voința administrației

locale. Ca urmare, este nevoie de norme metodologice care să îmbunătățească relațiile de

7

lucru ale mediatorului sanitar și de respectare a fișei postului mediatorilor de către autoritățile

publice locale.

Condițiile funcționale ale campaniei finanțate de ANR au reunit în jurul beneficiarului

vulnerabil o echipă de intervenție specializată care să devină veriga de legătură dintre

cetățenii supuși excluziunii și sistemul de sănătate publică

Respectând principiul confidențialității această verigă de legătură complexă compusă din

lideri romi, mediatori sanitari, experți romi ai primăriilor au facilitat accesul pentru 9393

cetățeni români aparținând minorității romilor, către serviciile medicilor de familie,

asistenților medicali, medicilor specialiști, reprezentanți ai autorități locale și de sănătate

publică.

Această verigă umană complexă a devenit catalizatorul demersului de intervenție socio-

medicală, fiind dezvoltată de organizații civice ale romilor cunoscătoare ale profilul social al

comunității, ținând cont de:

- condiția persoanei;

- profilul economic al populației;

- mediul socio-medical;

- așezările umane învecinate comunității locale de romi;

- condițiile de locuire, gradul de excluziune a familiei;

- gradul de ocupare, resursele economice de trai, venituri;

- consumul de servicii de sănătate publică, serviciile sociale, gradul de educație;

- gradul de asistență sanitară, asigurările sociale, asistența socială;

- calitatea mediului asociativ;

- gradul crescut de implicare a instituțiilor de stat și administrație publică.

Starea de sănătate a cetățenilor români - factori de mediu și ocupaţionali care

influențează starea de sănătate a populației generale stabile din România

După speranţa de viaţă, România este plasată pe penultimul loc în UE

Durata medie de viață este mai mare în urban decât în rural, dar magnitudinea diferenţei

urban-rural diferă semnificativ între regiuni (+0,8 în regiunea Vest şi +3 ani în Bucureşti-

Ilfov) [I.N.S, 2013]. După speranţa de viaţă, România este plasată pe penultimul loc în UE27,

8

iar discrepanţa faţă de populaţia europeană generală este mai accentuată la bărbaţi (-6,5 ani)

decât la femei (-4,9 ani) [Eurostat].

Rata natalităţii, stabilizată în perioada 2006-2010 la valori de peste 10 născuţi vii/‰ locuitori,

reintră pe o tendință descendentă din 2010 și atinge 9,4 născuţi vii/‰ locuitori în 2011.

Natalitatea cea mai mică este în regiunile sudice – exceptând București-Ilfov – iar diferențele

tradiționale dintre urban și rural aproape s-au șters în 2011. Indicele conjunctural al fertilității

este stabilizat de circa 10 ani în jurul valorii de 1,3 copii/femeie în Romania, fața de 1,56

copii/femeie în UE27.

Ca urmare a bilanţului negativ între natalitate, mortalitate și migraţia externă, populaţia

stabilă din România a scăzut substanţial în perioada inter-recensală 2002-2011 (de la 21,6 la

20,1 mil. locuitori), pe fondul unei tendinţe de îmbătrânire prin scăderea nominală și relativă

a ponderii populaţiei tinere și a creşterii ponderii populaţiei de peste 60 de ani până la 20,8%

(2012).

Speranţa de viaţă la naştere - măsură a calităţii vieţii unei naţiuni şi indicator al

randamentului potenţial al investiţiilor în capitalul uman - a avut o evoluţie pozitivă în

ultimele două decade la ambele sexe, aşa încât s-a atins 70,1 ani la bărbaţii şi 77,5 ani la

femei (2011). Mortalitatea generală s-a menţinut la valori în platou în ultimii ani, valoarea din

2011 fiind egală celei înregistrate în 2009 (12 decese‰ locuitori), fiind cu circa 25% peste

media UE27.

În mediul rural se constată un exces de mortalitate (14,2‰) comparativ cu mediul urban

(9,8‰) pe seama populaţiei mai îmbătrânite. La nivel sub-naţional există inegalităţi majore

vis-a-vis de profilul determinanţilor stării de sănătate (factori socio-economici,

comportamentali, din mediul fizic de viaţă şi de muncă şi caracteristicile individuale).

Amendarea efectelor determinanţilor defavorabili ai stării de sănătate este de domeniul

specialiştilor de promovarea sănătăţii dar şi al celor din medicina primară.

Sărăcia este mai pregnantă în mediul rural (risc de sărăcie de 3 ori mai mare), în anumite

regiuni geografice (+23-25% in NE şi SE), la lucrătorii de cont propriu, inclusiv din

agricultură (+ 38%), la femei, în gospodăriile cu copii dependenţi mai ales cele cu 2-3 copii

(aproape dublă), la copiii sub 15 ani (+43%) și la persoanele peste 65 ani (doar înainte de

transferuri sociale).

Câţiva indicatori socio-medicali ai căror evoluţie reflectă o îmbunătăţire a gradului de

incluziune socială între 2010 şi 2011 sunt incidenţa tuberculozei, a hepatitei şi rata

mortalităţii infantile. Nu acelaşi este rezultatul în privinţa ponderii naşterilor la mame minore

sau a naşterilor asistate.

9

Studii recente arată ca 4 din primii 15 factori de risc după povara bolii în populaţie ţin direct

de mediu. Patologiile cunoscute ca având şi determinare de mediu sunt: bolile respiratorii,

cardio-vasculare, neurologice, dar și unele cancere. Gradul de deprivare materială a

gospodăriilor cu 2-3 copii s-a accentuat substanţial în ultimii ani, în analiza Ministerului

Sănătății. Starea de sănătate a populaţiei este determinată multifactorial. Un acces universal şi

echitabil la servicii de sănătate, deşi esenţial, are o contribuţie limitată la îmbunătăţirea stării

de sănătate a unei populaţii.

Grupuri populaţionale cu risc important de sărăcie și excluziune socială în

numeroase țări europene sunt şi minorităţile etnice, persoanele cu probleme de

sănătate mintală şi emigranţii

Conform Comunicării Comisiei Europene din 2011 „Un cadru UE pentru strategiile

naţionale de integrare a romilor până în 2020” incluziunea cetăţenilor aparţinând minorităţii

romilor este una dintre cele mai stringente probleme sociale în Europa. Incluziunea socială

este definită ca un proces prin care se asigură că persoanele confruntate cu riscul sărăciei şi

excluziunii dobândesc oportunităţile şi resursele necesare pentru a participa pe deplin la viaţa

economică, socială şi culturală şi că se bucură de un standard de viaţă şi bunăstare considerat

normal în societatea în care trăiesc. Familiile monoparentale şi gospodăriile cu trei sau mai

mulţi copii au un risc de 1,5-2 ori mai mare de sărăcie. „Coborârea” sistemului de sănătate

publică în comunitatea de romi a constituit o inovație socială adaptată la nevoia cetățeanului

român aparținând minorității romilor, aflat în risc de excluziune socială, în conformitate cu

cerințele Comisiei Europene prin intervențiile socio-medicale ale echipelor multidisciplinare

construite și dezvoltate pe parcursul campaniei finanțate de Agenția Națională pentru Romi.

Factorii care influențează scăderea speranței de viață a cetățenilor români

aparținând minorității romilor

Absenţa unor programe regionale de screening-diagnostic. Speranţa de viaţă în România

urmează o curbă crescătoare, dar şi numărul de pacienţi cu tumori maligne este de aşteptat să

crească, pentru că majoritatea bolnavilor de cancer se prezintă la medic în stadii tardive ale

bolii. Lipsa de campanii de informare/conştientizare, cunoştinţele limitate de sănătate ale

populaţiei, precum şi absenţa unor programe regionale de screening-diagnostic reprezintă

principalele cauze ale acestui comportament.

10

În analiza socio-economică4 a Ministerului Muncii din 2013, prognozele la nivelul UE arată

că numărul de cazuri noi va creşte de la 10 milioane în 2000 la 15 milioane în 2020, dacă nu

se intervine efectiv prin programe de prevenire şi screening. În Romania, 90% dintre familiile

de romi trăiesc în condiţii de deprivare materială severă (faţă de 54% dintre familiile

nerome).5 Deprivarea materială este însoţită de condiţii de locuit precare. Aproape o treime

din gospodăriile rome nu au niciun contract al locuinţei în care locuiesc. În cazul multor

familii de romi foarte săraci lipsa documentelor de proprietate este o problemă comună. O

mare parte din locuinţele romilor sunt construite din paiantă şi chirpici, nefiind conectate la

utilităţi (apă, canalizare şi gaze); 13% dintre romi nu au electricitate, în comparaţie cu 2%,

media la nivel naţional.6 De asemenea, locuinţele sunt supra-aglomerate7 şi slab dotate cu

mobilier şi bunuri de folosinţă îndelungată, se mai menționează în analiza Ministerului

Muncii.

Factori intercorelați ai stării de sănătate. În general, starea de sănătate a populației majoritare

și a populației de romi depinde de numeroşi factori intercorelați, precum: moştenirea

genetică, poziţia socială, opţiunile în ceea ce priveşte stilul de viaţă, atitudinile şi valorile

adoptate cu privire la starea de sănătate.

Riscul excluderii sociale a cetățenilor români aparținând minorității romilor. Diferite studii8

demonstrează că, în România, persoanele de etnie romă sunt cel mai expuse la riscul

excluderii sociale, sunt discriminate şi au un acces inegal la educaţie, la piaţa muncii, la

condiţii decente de locuire, la servicii sociale şi de sănătate.Sărăcia monetară se combină cu

accesul redus la servicii de sănătate şi rezultă într-o speranţă de viaţă mai scăzută decât la

nivelul populaţiei generale, precum şi în prevalenţa mai ridicată a bolilor asociate sărăciei. În

jur de 91% din persoanele adulte de etnie roma nu au medic de familie şi doar 50% din romii

adulţi au acces gratuit la serviciile de sănătate.9 O cincime dintre romii care ştiu că suferă de

o boală gravă nu au consultat medicul pentru solicitarea unui tratament medical.10

4 Analiza socio-economică pentru programarea fondurilor europene 2014-2020, GLT Afaceri Sociale și

Incluziune Socială, comitetul Consultativ Tematic Ocupare, incluziune socială și servicii sociale, MMFPSPV,

București, iunie 2013, pp.22-25 5 FRA, UNDP şi CE (2012) p. 26. 6 Bădescu et al. (2007); ICCV (2010). 7 Tarnovschi (2012) Circa 23% dintre romi împart aceeaşi cameră cu alte două sau mai multe persoane. 8 E.g. Zamfir şi Zamfir (coord.) (1993), Zamfir şi Preda (coord.) (2002), Preda şi Duminică (2003), Bădescu et

al. (2007), Fleck şi Rughiniş (ed.) (2008), Preoteasa, Cace şi Duminică (coord.) (2009), ICCV (2010), Giurcă

(coord.) (2012), Tarnovschi (ed.) (2012), FRA, UNDP şi CE (2012), Banca Mondială şi CE (2012). 9 ICCV (2010). Cercetare realizată în iulie 2010 pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia de romi de 15 ani

şi peste. Proiect POSDRU. 10 Mixich (2012) p. 13.

11

Chiar şi la nivelul copiilor, care prin lege sunt acoperiţi de asigurarea medicală, situaţia de

excludere socială este alarmantă. Mortalitatea infantilă la copiii romi este de patru ori mai

ridicată decât cea la nivel naţional (în perioada 1994-1999). Aproape jumătate (46%) dintre

minorii din comunităţile rome nu au primit toate vaccinurile obligatorii şi subvenţionate prin

Programul Naţional de Imunizări. Corelat, jumătate din populaţia romă nu are acces sau nu a

auzit de serviciile de mediere sanitară, iar 59% dintre romi afirmă că s-au simţit discriminaţi

la medic/spital. În Romania, 90% dintre familiile de romi trăiesc în condiţii de deprivare

materială severă (faţă de 54% dintre familiile nerome).11 Deprivarea materială este însoţită de

condiţii de locuit precare. Aproape o treime din gospodăriile rome nu au nici un contract al

locuinţei în care stau. În cazul multor familii de romi foarte săraci lipsa documentelor de

proprietate este o problemă frecvent întâlnită.

Un număr mare de studii12 demonstrează că, în România, persoanele de etnie romă sunt cel

mai expuse la riscul excluderii sociale, sunt discriminate şi au un acces inegal la educaţie, la

piaţa muncii, la condiţii decente de locuire, la servicii sociale şi de sănătate.

Persoanele ocupate de etnie romă lucrează, în general, pe cont propriu, doar 10-15% fiind

salariaţi. Dintre salariaţii de etnie romă, majoritatea fie nu au nici o calificare formală, fie

desfăşoară activităţi care nu necesită calificare, ca de exemplu personal de serviciu, îngrijitor,

gunoier sau lucrător la spaţii verzi. Per total, din populaţia ocupată de etnie roma de 15 ani şi

peste, 38% lucrează ca muncitori necalificaţi, 32% au ocupaţii calificate (muncitori,

vânzători, comercianţi), 9% sunt muncitori în agricultură, iar 13% au ocupaţii tradiţionale

rome.13

Speranţa de viaţă a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome este în medie cu 6 ani mai

mică decât a populației majoritare. Speranţa de viaţă a cetăţenilor români aparţinând

minorităţii rome este în medie cu 6 ani mai mică decât a restului populaţiei generale din

România, conform studiului Centrului European pentru Drepturile Romilor, octombrie 2013.

Sănătatea bărbaţilor şi a femeilor aparţinând minorităţii rome este determinată și de stilul de

viaţă precum şi de normele sociale care guvernează rolurile lor în comunitate. Pe de altă

parte, comunităţile în care trăiesc cetăţenii de etnie romă sunt foarte diverse. Studiul regional

11 FRA, UNDP şi CE (2012) p. 26. 12 E.g. Zamfir şi Zamfir (coord.) (1993), Zamfir şi Preda (coord.) (2002), Preda şi Duminică (2003), Bădescu et

al. (2007), Fleck şi Rughiniş (ed.) (2008), Preoteasa, Cace şi Duminică (coord.) (2009), ICCV (2010), Giurcă

(coord.) (2012), Tarnovschi (ed.) (2012), FRA, UNDP şi CE (2012), Banca Mondială şi CE (2012). 13 ICCV (2010). Cercetare realizată în iulie 2010 pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia de romi de 15 ani

şi peste

12

2011 UNDP/Banca Mondială/CE14 arată că doar 2,6% dintre romii din România depăşesc 65

de ani, comparativ cu 18% în rândul populaţiei generale. În special în cazul femeilor rome,

problemele de sănătate sunt mai frecvente şi apar la vârste mai mici. Între factorii care

contribuie la starea de sănătate deficitară se regăsesc condiţiile precare de locuire.

Suprautilizarea serviciilor de urgenţă şi ambulanţă

Povara mare a bolilor cronice în rândul romilor este atribuită unui comportament cu risc

crescut, cum este fumatul, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, dieta săracă şi un nivel

scăzut de activitate fizică. Aproape jumătate din adulţii romi fumează regulat, comparativ cu

aproximativ 30% din populaţia generală.

Prevalenţa fumatului în rândul femeilor rome este de 2,2 ori mai mare decât în rândul

femeilor care nu aparţin acestei etnii.

Studiul regional UNDP (2011) constată o utilizare redusă a serviciilor de sănătate de către

cetăţenii români aparţinând minorităţii rome. Astfel, 42% dintre romi declară că nu solicită

asistenţă medicală atunci când au nevoie. Peste 80% dintre romii care nu apelează la

serviciile de sănătate motivează acest comportament prin lipsa mijloacelor financiare, a

asigurărilor de sănătate şi lipsa de cunoştinţe asupra a ceea ce ar avea de plătit dacă merg la

medic, o barieră declarată fiind costurile ridicate ale medicamentelor.

Studiul constată o suprautilizare a serviciilor de urgenţă şi ambulanţă. Este important de

menţionat că direcţiile de acţiune şi măsurile propuse pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a

cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome fac parte din Strategia Naţională de Sănătate şi

vizează perioada 2014-2020. Având în vedere că măsurile de reformă a sistemului de

sănătate, inclusiv din perspectiva procesului de descentralizare recent demarat, sunt în

permanentă dinamică, planul de măsuri propus pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a

cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome va fi revizuit, în funcţie de evoluţia

indicatorilor de morbiditate şi mortalitate. Un alt studiu în rîndul etniei rome subliniază

persistența anumitor probleme, precum lipsa de informații cu privire la utilitatea vaccinării,

frecvența redusă a vizitelor la stomatolog, nutriția inadecvată, automedicația, accesul dificil la

servicii medicale din cauza costurilor pe care mulți dintre romi nu le pot acoperi, ponderea

redusă a femeilor care apelează la servicii de prevenire a cancerului de sân și de col uterin.

14 Banca Mondială, Raport Intermediar, septembrie 2013.

13

Conform aceleiași cercetări, aproape jumătate dintre minorii romi nu au efectuat toate

vaccinurile incluse în Programul Național de Imunizare şi tot atâția dintre adulți nu au

beneficiat niciodată de servicii de medicină dentară; 89,4% dintre femeile rome de peste 15

ani nu au efectuat niciodată o mamografie şi tot atâtea nu au făcut testul Babeş-Papanicolau

pentru depistarea cancerului de col uterin. Şi toate acestea, în condițiile în care studiile arată

că 90% dintre romi au medic de familie – puțin sub media națională de 95% (Duminică şi

Ivasiuc 2013).

Diversificarea dietei copiilor sub un an este frecvent necorespunzătoare

Rata alăptării continuate la vârsta de 12 luni s-a ameliorat (21,3% in 2010), dar rata alăptării

exclusive la sân este net inferioară la copiii din gospodării sărace/extrem de sărace [UNICEF,

2012].15 Diversificarea dietei copiilor sub un an este frecvent necorespunzătoare, iar circa

40% din copiii din gospodăriile rome sunt subnutriţi. Un procent important de copii au

deficite nutriţionale în micronutrienţi şi talie mică raportată la vârstă; iar deficitul nutriţional

sever la copilul sub 5 ani s-a agravat, prevalenţa greutăţii mici pentru talie atingând 10,4%

(IOMC, 2010).16 Prin această valoare s-a depăşit în 2010 pragul critic de 10% de la care

UNICEF consideră că „o ţară are o problemă acută şi semnificativă legată de accesul la

alimente și/sau boală la copil ce necesită un răspuns urgent”.

Prevalenţa anemiei la copii s-a ameliorat în 2010, dar rămâne peste 40% la 12 şi 24 luni.

Profilaxia rahitismului prin vitamina D la 24 luni acoperă 92% copii, dar acoperirea este mai

mică la copiii din mediul rural (89%). Ponderea copiilor romi care primesc profilaxie cu

vitamina D la 12 luni este sub 50%, conform IOMC- (Institutul pentru Ocrotirea Mamei și

Copilului, 2010)

15 Stanculescu MS, Copil in Romania - O diagnoza multidimensionala, UNICEF, 2012 16 IOMC, UNICEF, Raport final, 2010 (nepublicat)

14

Cadrul de lucru pentru organizarea procesului de implementare a Campaniei de

evaluare a stării de sănătate a cetățenilor români aparținând minorității romilor-

HG 1221/2011

În acord cu cererea Comisiei Europene din aprilie 2011 Cadrul UE pentru strategiile

naţionale de integrare a romilor până în 2020, în luna decembrie 2011 a fost aprobată prin

Hotărâre de Guvern nr. 1221/2011 ”Strategia Guvernului României de Incluziune a

Cetăţenilor Români aparţinând Minorităţii Romilor pentru perioada 2011-2020”.

Chiar dacă Ministerul Sănătății a menționat în planul de măsuri H.G. nr. 1221/2011,

implementarea unor “Campanii de evaluare a stării de sănătate a cetățenilor români

aparținând minorității romilor” această prioritate a rămas neconceptualizată și

neconcretizată.

Propunându-și creșterea accesului romilor la serviciile de sănătate publică și conștientizarea

importanței prevenirii îmbolnăvirii atât a adulților cât și a copiilor cu focus pe mamă și copil,

Agenția Națională pentru Romi a prioritizat financiar această măsură, alocând fonduri

bugetare. Respectând cadrul metodologic aprobat de conducerea instituției au fost evaluate și

contractate cereri de finanțare înaintate de organizațiile romilor specializate în acest tip de

intervenții complexe.

În acest context, Agenția Națională pentru Romi a alocat 1.184.503 RON, aproximativ

267.339 EUR prin capitolul „Transferuri” din bugetul ANR pentru evaluarea stării de

sănătate a 9.393 cetățeni români aparținând minorității romilor.

Pentru această inițiativă a fost nevoie de 9.393 de ore de consultații medicale, efectuare

analize medicale, 120 de zile de organizare, mobilizare și implementare, 27 coordonatori

organizații civice, 5 administrații publice locale, 32 inspectori de sănătate publică, 8 monitori

regionali, 32 mediatori sanitari, 32 experți romi din primării cu suportul Birourilor Județene

pentru Romi.

Compoziția grupului țintă - beneficiari ai campaniei naționale de evaluare a stării de sănătate

a cetățenilor romi aparținând minorității romilor, finanțată de Agenția Națională pentru

Romi, 2013. ANR a finanțat în anul 2013 din capitolul de buget „Transferuri”, programul

„Anul european al cetăţenilor” în 8 regiuni de dezvoltare ale României.

15

REGIUNI

GRUP ȚINTĂ

NUMĂR BENEFICIARI

URBAN RURAL

Sud-Muntenia 1501 800

Nord-Est 600 975

Sud-Est 446 200

Centru 1094 790

Sud-Vest 935 300

Nord-Vest 124 445

Vest 0 420

Buc- Ilfov 403 360

5.103 4.290

9.393 beneficiari

TABEL 1– Distribuția beneficiarilor proiectelor finanțate, după regiunile de dezvoltare ale României;

Organizațiile beneficiare ale finanțării neramburabile oferite de ANR prin competiția de

proiecte prin capitolul bugetar „Transferuri”– „Anul european al cetățenilor 2013”

În anul 2013, prin finanțarea Agenției Naționale pentru Romi, un număr total de 9.393 de

cetățeni români de etnie romă au beneficiat de un pachet de servicii de medico-sociale.

Astfel, prin proiectele finanțate s-a asigurat o intervenție socială adaptată nevoilor

individului, familiei și comunității locale, avându-se în vedere în special creșterea

adresabilității romilor către serviciile de sănătate publică, acțiunile de promovare a sanătăţii şi

educaţiei pentru sănătate. Abordarea complexă a acestui acest tip de intervenție socio-

medicală a fost posibilă și prin cooparea în aceste demersuri a autorităților medicale locale și

județene.

Programul ANR „Anul european al cetăţenilor 2013” și-a propus: (1) creşterea participării

actorilor sociali la implementarea politicilor care se adresează romilor şi comunităţilor în care

aceştia trăiesc, în calitate de cetăţeni, și (2) facilitatarea accesului acestora la educaţie,

ocupare, accesul la asistenţă medicală, dreptul la asigurare socială şi de a participa la viaţa

economică, socială, culturală şi politică.

16

În programul „Anul european al cetăţenilor 2013” ANR a acordat finanțare în vederea

implementării acestei campanii pentru 33 contractanți. Aplicanțiile de proiecte contractate de

ANR au acordat servicii pentru un grup țintă de 9.393 cetățeni români aparținând minorității

romilor. Solicitanţii au fost direct responsabili de elaborarea şi managementul proiectului,

având surse stabile şi suficiente de finanţare pentru a asigura funcţionarea organizaţiei lor pe

perioada derulării proiectului şi au participat la cofinanţarea proiectului, cu un procent de

minimum 10% din valoarea totală a proiectului. Acțiunile de promovare a sănătăţii şi

educaţiei pentru sănătate au fost derulate în colaborare cu Direcțiile de Sănătate Publică,

autorități publice locale, medici de familie, cadre didactice, experți locali pentru romi,

inspectori școlari pentru romi, lideri locali ai comunității. Intervențiile socio-medicale au fost

implementate în 8 regiuni de dezvoltare ale României. În această campanie au fost implicate

atât laboratoare de stat, cât și private. Mobilitatea în comunitățile cu romi a acestor

laboratoare a fost esențială pentru atragerea beneficiarilor la acțiunile socio-medicale, fapt ce

a contribuit și la încrederea romilor în astfel de măsuri adaptate profilului socio-economic al

comunității. De asemenea, medicii de medicină școlară au fost și ei implicați în dialogul cu

părinții în demersurile de promovare a importanței vaccinării pentru proprii copii. Fetele de

vârstă școlară au beneficiat de informare și consiliere adecvată. În plus, liderii romi i-au

familiarizat pe medicii de familie cu tradițiile romilor, menționând statutul femeii și a

vârstnicilor în familia romă.

Medicii au pus accent pe prevenția bolilor cardio-vasculare asociate cu consumul crescut de

sare, zahăr și grăsimi; de asemenea, s-a subliniat și importanța prevenirii bolilor pulmonare,

cauzate de fumat. Medicii au expus avantajele dobândirii calității de asigurat medical pentru

adulți, punând accent pe importanța vaccinării minorilor în conformitate cu calendarul

național de vaccinări, ca drept garantat de lege. Sănătatea reproducerii a fost un subiect

dezbătut de medicii specialiști cu adolescenții în spațiul școlar, ceea ce a facilitat dialogul,

într-o manieră prietenoasă (în absența „halatului alb”, factor care intimidează tinerii, în

general).

Prin contribuția financiară a sa, Agenția Națională pentru Romi a susținut mobilizarea a 75

medici specialiști, 70 cabinete medicale individuale cu sprijinul a 32 Direcții Județene de

Sănătate Publică. Mobilizarea grupului țintă reprezentat de 9.393 cetățeni români aparținând

minorității rome a fost reflectată în 76 articole de presă, 1 spot radio și 13.000 materiale

promoționale cu mesaje de promovare a alegerii sănătății.

17

Regiunea nr.1

În regiunea Sud-Muntenia intervenției socio-medicală a fost destinată unui grup țintă de

2.301 beneficiari. Costurile financiare ale intervenției socio-medicale au fost în valoare de

233.637 RON, aproximativ 52.730 EUR. Au fost acordate 2.301 ore consiliere socio-

medicală de către personal specializat.

Resursa umană romă locală și județeană implicată în campania finanțată de ANR a diseminat

informații referitoare la etapele administrative necesare în dobândirea actelor de identitate și a

calității de asigurat medical unui grup țintă compus din 4.682 persoane rome și nerome,

facilitând doar la cererea individuală demersurile pentru construirea relației cu autoritățile

locale și medicale, promovând în limba romani dreptul la sănătate, ca fiind o alegere prezentă

a familiei în scopul susținerii viitoarelor generații.

0

200

400

600

800

1000

AG DB IL CL PH TR

GRUP TINTA URBAN 100 0 300 451 0 0

GRUP TINTA RURAL 650 500 0 0 300 0

INFORMATI 1482 1000 600 1200 400 0

EXAMEN RADIOSCOPIEPULMONARA

0 0 0 301 0 0

FINANTARE ANR 82017 31140 31000 47880 41600 0

ECHIVALENT EURO 18511 7028 6996 10806 9389 0

REFERITIDAS 0 0 0 0 0 0

REFERITI SPECIALISTILOR 750 500 300 451 300 0

Gra

fic

Nr.

1

Regiunea Sud Muntenia - Interventii finantate de ANR in domeniul sanatatii

2013

18

Regiunea nr. 2

În regiunea Nord-Est intervenția socio-medicală a fost destinată unui grup țintă de 1.575

beneficiari. Costurile financiare ale intervenției socio-medicale au fost in valoare de 217.897

RON, aproximativ 49.171 EUR. Au fost acordate 1.575 ore de consiliere socio-medicală de

către personal specializat.




facilitând doar la cererea individuală demersurile în construirea relației cu autoritățile locale

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

BC BT VS SV NT IS


GRUP TINTA RURAL 320 0 200 105 350 0

INFORMATI 310 1350 800 200 350 0

EXAMEN OFTALMOLOGIC 320 350 0 0 0 0

FINANTARE ANR 37224 78093 39080 36500 27000 0

ECHIVALENT EURO 8401 17626 8820 8236 6094 0

REFERITIDAS 320 0 200 105 350 0


Gra

fic

Nr.

2

Regiunea N-E - Interventii finantate de ANR in domeniul sanatatii 2013

19

și medicale, promovând în limba romani, dreptul la sănătate, ca fiind o alegere prezentă a

familiei în scopul susținerii viitoarelor generații.

Regiunea nr.3

În Regiunea Sud- Est, intervenția socio-medicală a fost destinată unui grup țintă de 646

beneficiari. Costurile financiare ale intervenției socio-medicală au fost în valoare de 77.718

RON, aproximativ 17.541 EUR. Au fost acordate 646 ore de consiliere socio-medicală de

către personal specializat.



calității de asigurat medical unui grup țintă compus din 750 persoane rome și nerome,


0100200300400500600700800900

1000

CT TL GL BR BZ VR



INFORMATI 450 300 0 0 0 0

EXAMEN RADIOSCOPPIEPULMONARA

374 0 0 0 0 0

FINANTARE ANR 77718 44880 0 0 0 0

ECHIVALENT EURO 17541 10129 0 0 0 0



Gra

fic

Nr.

3

Regiunea S-E - Interventii finantate de ANR in domeniul sanatatii 2013

20

și medicale, promovând în limba romani, dreptul la sănătate, ca fiind o alegere prezentă a

familiei în scopul susținerii viitoarelor generații.

Regiunea nr. 4

În regiunea Centru grupul țintă a fost compus din 1.940 persoane. Contravaloarea

contractelor de finanțare în regiune a fost în valoare de 77.784 RON, aproximativ 17.556

EUR. Au fost acordate 1.940 ore consiliere socio-medicală de către personal specializat.





și medicale, promovând în limba romani, dreptul la sănătate, ca alegere individuală prezentă

în scopul susținerii viitoarelor generații.

0100200300400500600700800900

1000

AB SB BV MS HR

GRUP TINTA URBAN 620 0 300 0 0

GRUP TINTA RURAL 0 660 0 160 200

INFORMATI 740 1260 600 360 300


0 0 0 0 0

FINANTARE ANR 77784 74493 44505 27990 32432

ECHIVALENT EURO 17556 16813 10045 6317 7320

REFERITIDAS 0 0 0 0 0

REFERITI SPECIALISTILOR 620 660 300 160 200

Gra

fic

Nr.

4

Regiunea Centru - Interventii finantate de ANR in domeniul sanatatii 2013

21

Regiunea nr. 5

În regiunea SV- Oltenia intervenția socio-medicală a fost destinată unui grup țintă de 300

beneficiari. Costurile financiare ale intervenției socio-medicală au fost în valoare de 44.871

RON, aproximativ 10.127 EUR. Au fost acordate 300 ore consiliere socio-medicală de către

personal medico-social specializat.







0100200300400500600700800

VL GJ MH DJ

GRUP TINTA URBAN 0 0 0 0

GRUP TINTA RURAL 0 0 300 0

INFORMATI 0 0 700 0


0 0 0 0

FINANTARE ANR 0 0 44871 0

ECHIVALENT EURO 0 0 10127 0

REFERITIDAS 0 0 0 0

REFERITI SPECIALISTILOR 0 0 300 0

Gra

fic

Nr.

5

Regiunea S-V Oltenia - Interventii finantate de ANR in domeniul sanatatii

2013

22

Regiunea nr.6

În regiunea Nord- Vest intervenția socio-medicală a fost destinată unui grup țintă de 569

beneficiari. Costurile financiare ale intervenției socio-medicală au fost in valoare de 25.351









0100200300400500600700800

CJ SJ BH MM BN SM



INFORMATI 350 710 164 0 0 0


0 0 0 0 0 0

FINANTARE ANR 26622 45000 40700 0 0 0

ECHIVALENT EURO 6008 10157 9186 0 0 0



Gra

fic

Nr.

6

Regiunea N-V - Interventii finantate de ANR in domeniul sanatatii 2013

23

Regiunea nr. 7

În regiunea Vest intervenția socio-medicală a fost destinată unui grup țintă de 420 beneficiari

Costurile financiare ale intervenției socio-medicală au fost in valoare de 78.193 RON,

aproximativ 17.648 EUR. Au fost acordate 420 ore consiliere socio-medicală de către






0

100

200

300

400

500

600

700

TM HD AR CS

GRUP TINTA URBAN 0 0 0 0

GRUP TINTA RURAL 320 100 0 0

INFORMATI 400 350 0 0


0 0 0 0

FINANTARE ANR 43600 34593 0 0

ECHIVALENT EURO 9840 7808 0 0

REFERITIDAS 0 0 0 0

REFERITI SPECIALISTILOR 320 100 0 0

Gra

fic

Nr.

7

Regiunea VEST - Interventii finantate de ANR in domeniul sanatatii 2013

24

și medicale, promovând în limba romani, dreptul la sănătate, ca alegere individuală prezentă,


Regiunea nr. 8

În regiunea București Ilfov intervenția socio-medicală a fost destinată unui grup țintă de 763

beneficiari . Costurile financiare ale intervenției socio-medicală au fost in valoare de 30.670







0100200300400500600700800900

1000

B IF 0

GRUP TINTA URBAN 403 0 0

GRUP TINTA RURAL 0 360 0

INFORMATI 500 800 0


0 0 0

FINANTARE ANR 30670 40700 0

ECHIVALENT EURO 6922 9186 0

REFERITIDAS 0 0 0

REFERITI SPECIALISTILOR 403 360 0

Fig.

8

Regiunea BUCURESTI-ILFOV - Interventii finantate de ANR in domeniul

sanatatii 2013

25

și medicale, promovând în limba romani, dreptul la sănătate, ca alegere individuală prezentă,


Tipurile servicii acordate beneficiarilor campaniei „Anul european al cetăţenilor

2013” în cele 8 regiuni de dezvoltare

Beneficiari Tipuri de serviciile

Acordate

Diagnostic

Continuitate Terapeutică Rezultate și recomandări

Beneficiari:

32 contractanți

ai proiectelor

finanțate de

ANR

a) Recoltare analize-

Glicemie, TGP, TGO,

acid uric, creatinină,

cholesterol, uree)

b) control oftalmologic

c) control EKG

d) interpretare

e) referire către specialiști

f) consiliere în vederea

obținerii actelor de

identitate

g) consiliere în vederea

înscrierii pe lista unui

medic de familie

h) consiliere in vederea

respectării continuității

terapeutice prescrie de

medici

i) organizarea relației de

legătură cu asistentul

medical comunitar

1) Hepatită

2) Obezitate

3) Diabet

4) Osteoporoză

5) Glaucom

6) Pielonefrită

7) Hepatită cronică

8) Gută

9) Spasmofilie

10) Litiază renală

11) Sindrom

neurastenic

depresiv

12) Insuficiență

Venoasă

13) Colon iritabil

14) Sindrom

Hipoanabolic

15) Lipom gigant

16) Polineuropatie

17) Alergodermie

18) Astigmatism

19) TBC

Regim igieno-dietetic,

Echografie abdomino-

pelviană,

Tratament

Dispensarizare,

Repetarea analizelor la 3

luni, Ag. HBs, Ac. HCV

Dispensarizare

cardiologie,

Hemoglobina glicolizată

1) Intervenția a influențat

creșterea adresabilității către

serviciile de sănătate publică însă

nu se cunoaște dacă se

abandonează tratamentele

prescrise.

2) Sunt necesare centre Medico-

sociale cărora familiile în

dificultate să se adreseze în timp

util, la nevoie sau personalul

medico-social să monitorizeze

modificările de comportament

față de propria boală și susținerea

acestuia cu intervenții coerente,

armonizate în funcție de factorii

socio-culturali ai mediului în care

pacientul trăiește.

Tipurile de activităţi în domeniul promovării sănătății finanțate de ANR în conformitate cu

cadrul metodologic postat pe site-ul www.anr.gov.ro :

1. Campanii de evaluare a stării de sănătate a femeilor, copiilor, vârstnicilor, în special a

tinerelor mame, desfăşurate concomitent cu aplicarea analizelor medicale uzuale:

colesterol, glicemie, tensiune, EKG;

http://www.anr.gov.ro/

26

2. Promovarea educaţiei pentru sănătate în rândul tinerelor mame: monitorizarea

sarcinii, alimentaţie sănătoasă, îngrijirea nou-născuţilor şi a copiilor;

3. Educaţie pentru sănătate în rândul familiilor rome: a femeilor, bărbaţilor, persoanelor

vârstnice pentru dezvoltarea comportamentelor favorabile sănătăţii sociale (sănătate

fizică, psihică, socială);

4. Campanii de control oftalmologic pentru copii şi vârstnici;

5. Campanii de informare, educare, comunicare cu privire la riscurile asociate

îmbolnăvirii familiei, comunităţii şi avantajele înscrierii pe lista unui medic de

familie;

6. Organizarea campaniilor locale și regionale de promovare a sănătăţii individului,

familiei şi a comunităţii;

7. Sprijin pentru vaccinarea obligatorie a copiilor, desfăşurate în parteneriat cu Direcţiile

de Sănătate Publică Judeţene, conform Programului Naţional de Imunizare;

În acest context ANR a evaluat, contractat și finanțat 32 proiecte de promovare a sănătății

(din totalul de 33), care să contribuie la acordarea de servicii medicale minime, inclusiv

consiliere de specialitate, în zone în care cetățenii români aparținând minorității romilor nu ar

fi avut atfel acces, având în vedere lipsa serviciilor de sănătate publică și calitatea condițiilor

de locuire. Proiectele finațate de ANR din capitolul bugetar „Transferuri” au contribuit la

dezvoltarea relațiilor de colaborare dintre pacienți și medici, dintre medic și autorități locale,

direcții de sănătate publică și autorități publice locale.

Lipsa implicării autorităților locale în susținerea activităților de medicină școlară este în

continuare un factor care contribuie la starea de sănătate precară a minorilor aflați în

dificultate. În acest sens, s-au semnat protocoale de colaborare în care autoritățile școlare au

pus la dispoziție spații adecvate necesare efectuării de analize medicale de bază, interpretării

și consilierii de specialitate a adulților/aparținătorilor. Autoritatea locală școlară a fost

implicată în activitățile de promovare a educației pentru familie și comunitate. Direcțiile de

Sănătate Publică au fost informate de către beneficiarii contractelor de finanțare cu privire la

lipsa unui cadru adecvat de comunicare adaptat cerințelor profilului socio-cultural al

comunității locale.

Elemente de succes ale celor 33 de proiecte finanțate de ANR:

27

În mediul urban 5.159 cetățeni români aparținând minorității romilor au beneficiat de

pachete de analize medicale (EKG, colesterol total, glicemie, TGO, TGP, hemo-

leucogramă, măsurarea tensiunii arteriale) și control oftalmologic;

În mediul rural 4.234 cetățeni români aparținând minorității romilor au beneficiat de

pachete de analize medicale;

În municipiile Bacău, Botoșani și Călărași 670 cetățeni români aparținând minorității

romilor au beneficiat de control oftalmologic cu echipe de specialiști care s-au

deplasat în comunitate;

Examenele clinice au fost acordate de 28 medici specialiști de medicină internă;

Au fost referiți către servicii de specialitate medicală un număr total de 9.393 de

cetățeni români aparținând minorității romilor (urban și rural);

Au fost mobilizate 76 autorități publice locale;

Au fost mobilizați 76 medici de familie ;

Au fost mobilizați 32 medici de medicină școlară;

Susținerea și asistarea în procesul de adresabilitate către medicii de familie a 9.393

cetățeni români aparținând minorității romilor;

Costul per beneficiar al unui pachet minim de servicii a fost de 126,10 RON

(aproximativ 28,46 EUR;

Cost scăzut al procesului de facilitare în procesul de înscriere pe lista unui medic de

familie;

Costul general al intervențiilor socio-medicale pentru 9.393 pachete analize medicale

minime a fost de 1.184.503 RON (aproximativ 267.339 EUR);

Acordarea serviciilor de consiliere de specialitate medicală, în paralel cu obținerea

actelor de identitate și a calității de asigurat medical, la cererea beneficiarilor/

beneficiarelor de etnie romă;

Familiarizarea cabinetelor de medicină individuală cu elemente de istorie și cultură a

romilor;

Provocări:

Grupul țintă a fost compus din bărbați, femei (inclusiv femei de vârstă fertilă)

și vârstnici.

Pe durata desfășurării proiectelor s-au dezvoltat relații de încredere între

grupul țintă și cadrele medicale. Cu toate acestea, este greu de cunoscut care

va fi comportamentul față de propria sănătate a beneficiarilor, însă în măsura

28

în care ambele părți înțeleg să coopereze pentru sănătatea individuală, de

cuplu, a familiei și nu în ultimul rând a comunității locale.

În absența unei evaluări post-monitorizare a proiectelor de către Direcțiile de

Sănătate Publică este greu de cuantificat abandonul relației pacient-medic, un

fenomen care influențează adresabilitatea către serviciile de sănătate publică;

Perpetuarea inerției existente, în ceea ce privește lipsa atragerii de fonduri în

parteneriat, de către Direcțiile de Sănătate Publică pentru evaluarea stării de

sănătate a membrilor comunității conduce la lipsa unei imagini reale a stării de

sănătate la nivel comunitar;

Direcțiile de Sănătate Publică nu sunt eligibile ca solicitanți în accesarea

fondurilor nerambursabile, însă ca parteneri se pot implica, prin expertiză de

specialitate, alături de autorități în scriere de proiecte în domeniul sănătății;

Comisia Ministerială pentru Romi a Ministerului Sănătății încă nu are un

inventar al practicilor pozitive cu caracter inovator socio-medical în ceea ce

privește sănătatea publică la nivel comunităților de romi. Astfel de practici

novatoare au potențialul să transpună în măsuri de politică publică adoptate la

nivel regional și național aceste tipuri de intervenții adecvate comunităților cu

romi în funcție de profilul socio-economic al acestora;

Poziția spațială a așezărilor de romi față de centrul localității. Echipele

multidisciplinare care s-au deplasat în comunitățile defavorizate, au constatat

că poziția comunității față de strada principală – „locul în care se petrec viața

socială” –, influențează și accesul și participarea la viața socială a comunității

locale. Cabinetele medicale individuale din mediul rural sunt cel mai adesea

poziționate pe strada principală din localitate, iar pacienții romi, care cel mai

adesea locuiesc în așezări izolate, au un acces îngreunat la programarea

consultațiilor medicale. Astfel, interacțiunea dintre pacient și personalul

medical este minimală, fapt ce determină atitudinea față de propria sănătate, în

sensul amânării consultațiilor medicale în faze incipiente ale bolilor și

recurgerea la acestea doar în stadii avansate, de urgențe medicale. Gravidele și

femeile de vârstă fertilă din mediul rural nu au acces sau abandonează

consultațiile periodice necesare evaluării stării de sănătate (ex. ecografii sau

alte investigații de specialitate) a acestora, ori adoptă auto-medicație, fapte ce

conduc la situații de urgențe medicale greu de gestionat, sarcini cu malformații

congenitale sau sarcini cu risc crescut, nedepistate etc.

29

Lipsa condițiilor adecvate de locuire. Supraaglomerarea și lipsa utilităților

minimale (apă-canalizare-încălzire-electricitate) determină menținerea unei

stări de sănătate precare în comunitățile cu romi aflate în stare de extremă

sărăcie. Acestea, cuplate cu lipsa de încredere a romilor în sistemul de sănătate

publică (atitudini discriminatorii, lipsa familiarizării cadrelor medicale cu

elemente de istorie a romilor, dotări precare cu aparatură medicală, dotările

precare, lipsa materialelor și/sau a medicamentelor, sau medicamente scumpe

etc.) îi determină pe mulți dintre pacienții romi să amâne vizita la medic și să

recurgă la serviciile medicale de urgență în stadii avansate ale maladiilor.

Există riscul ca autoritățile publice locale să se complacă în calitatea de

parteneri în proiecte, rămânând dependente de intervenția socială a

organizațiilor civice care se implică în dezvoltarea de proiecte locale, uneori

fără sprijinul autorităților responsabile de sănătatea publică;

Oportunități:

1. Multiplicarea acestei inițiative de către autoritățile publice locale, posibil cu finanțare

nerambursabilă europeană;

2. Organizarea de centre socio-medicale în comunitățile cu romi;

3. Identificarea surselor financiare necesare elaborării cercetării privind starea de

sănătate a romilor în comunitățile în care locuiesc beneficiarii serviciilor socio-

medicale finanțate de ANR.

Atragerea serviciilor medicale mai aproape de comunitate a fost o prioritate a ANR în

conformitate cu metodologia Transferuri 2013. Acum, la finele acestor proiecte, țintă mai

înaltă poate fi un set de recomandări de abordare integrată a acestui tip de intervenție a

echipelor multidisciplinare locale.

Priorități în atenția Comisiei Ministeriale pentru Romi a Ministerului Sănătății:

1. Este nevoie cercetări calitative inițiate de Ministerului Sănătăţii în vederea evaluării

accesului populaţiei rome din România la servicii medicale. Demersurile de

fundamentare a politicilor de sănătate publică trebuie să aibă la bază suport științific

care să exploreze o serie de problematici socio-medicale în strânsă concordanță cu

30

procesul de planificare strategică teritorială, care să ia în considerare inclusiv de

politicile de locuire.

2. Cercetările calitative să fie elaborate de o echipă multidisciplinară de experţi în

cercetare socială, cercetare medicală, economie, urbanism, geografie, sociologie,

telecomunicaţii şi administraţie publică. Studiile pot fi incadrate în domenii tematice,

precum:

a) structuri demografice și evoluție socio-medicală în cele opt regiuni de dezvoltare ale

României (8 studii)

b) libera circulație între starea de sănătate, drepturi și obligații comune (4 studii)

c) protecţia minorului și dreptul la sănătate (1 studiu)

d) starea de sănătate a romilor aflați în zone transfrontaliere (1 studiu)

e) planificare și evaluare a politicilor de sănătate publică (1 studiu)

3. Datele referitoare la starea generală a sănătăţii în România oferă indicaţii în vederea

întreprinderii de acţiuni şi stabilirea de priorităţi, cum ar fi datele referitoare la

sănătatea maternală. Nu există date cantitative în privinţa discriminării romilor în

accesarea serviciilor de sănătate.

4. În vederea dezvoltării echipelor multidisciplinare este nevoie de implicarea

mediatorului sanitar rom, precum și consolidarea poziţiei şi funcţionării acestei

profesii.

5. Autorităţile de sănătate publică sunt principalii catalizatori ai schimbării sociale în

ceea ce privește starea de sănătate și, în acest sens, este nevoie ca acestea să atragă

fonduri pentru creșterea calității serviciilor de sănătate publică.

6. Mediatorii sanitari facilitează obținerea actelor de identitate în vederea obținerii

calității de asigurat.

7. Este imperios necesară activarea Comisiei Ministeriale a Ministerului Sănătății, care

să stimuleze şi să monitorizeze măsurile mai sus menţionate, măsuri ce aduc beneficii

directe accesului pacienților romi la serviciile medico-sociale.

8. ANR trebuie să continue finanțarea campaniilor de evaluare a stării de sănătate a

cetățenilor români aparținând minorității romilor, în vederea creșterii adresabilității

către serviciile de sănătate publică.

9. Ministerul Sănătății, în cadrul Comitetul Consultativ Tematic în domeniul Sănătății

(CCTS), a asigurat cadrul partenerial pentru elaborarea documentelor de programare

privind serviciile de sănătate în România pentru perioada 2014 – 2020, respectiv:

http://www.sdtr.ro/66/Studii

31

Strategia de Raţionalizare a Spitalelor; Acord de Parteneriat; Program /Programe

Operaţionale Regionale. ANR a făcut parte din CCTS și s-a asigurat că problematica

romilor este introdusă pe agenda de lucru a CCTS în vederea armonizării priorităților

H.G. nr. 1221/2011 (Strategia națională pentru incluziunea cetățenilor români

aparținând minorității romilor) - condiționalitate ex-ante pentru semnarea Acordului

de Parteneriat pentru exercițiul financiar 2014-2020, alături de Strategia de Națională

de Sănătate 2014-2020 „Sanătate pentru Prosperitate” –, și a subliniat tipurile de

nevoi de sănătate comunitară, familială și individuală, cu accent pe creșterea accesului

minorului la serviciile de sănătate publică, inclusiv în mediul rural.

10. Comisia Ministerială pentru Romi a Ministerului Sănătății trebuie să prioritizeze pe

agenda reuniunilor de lucru următoarele priorități:

(1) elaborarea cadrului legislativ şi normativ de organizare şi funcționare a centrelor

comunitare furnizoare de servicii medico-sociale de bază intregrate - adresate cu

prioritate, dar nu exclusiv populațiilor vulnerabile din mediul rural, inclusiv romii, în

parteneriat cu liderii locali ai comunității romilor;

(2) dialogul partenerial cu autoritățile responsabile de atragerea și dezvoltarea

infrastructurii sociale în vederea identificării zonelor prioritare, care au infrastructură

socială insuficient dezvoltată în comunitățile cu romi;

(3) finanțarea unor programe regionale de screening-diagnostic, destinate populațiilor

cu speranța de viață scăzută sau supuse excluziunii sociale, inclusiv cetățenii români

aparținând minorității romilor.

-

Date post:	29-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

„Anul european al cetățenilor 2013” - anr.gov.ro 2013... · pentru romi iniţiate în plan...

Documents