FURATA DE PE SOCLU, STATUIA LUI LENIM VA Fl V1NDUTÂ/. PROBABIL, TN TURCIA . . .

în ziua de azi so fură totul». Se fură „revoluţii1', flote maritim», autocamioane, Impulsuri telefonice, copil, so fură trecutul, pre» zentul şl viitorul ... Zilele trecute, folosind o macara, un grup de hoti a furat de po soclu o statuie a lui Lenin, ce cîntărea n« proximativ 10 tone, evenimentul petreeîndu-se la Zestafani, Gruzin. Infractorii l-au ameninţat cu armele pe paznici, f-au închis ni x -un depozit de arme, au încărcat statuia într-un camion şi au dispărut fără a mai putea fi găsiţi de poliţia gruzină. Se pare că tunul, deşi a coincis cu îm plinirea.a doi ani de iapu ciu l -de la Moscova, caro a dus Ia prăbuşirea Uniunii Sovietice, nu aron iclo motivaţie politica, hoţii urmmd să -lv în d ă pe .Lenin". en-eros sau en-detail. duDă toate probabilităţile în Turc îa, localitatea. pe „Lenin", en-gros sau en-detail, după toate probabilităţilemenţionata fiind situată in apropiere de graniţă.

in pag. a 8 - a

Dcm REBREANU

P e tabloul, de absolvire din acest an a uneia din cla­sele „liceului maghiar4*

clujean Brassai S. poate fi citit, do Către cunoscătorii limbii ma­ghiare, următorul moto, cu func­ţie de aforism, desprins din „cu­getările" poetului, tot clujean, Kânyadi Sandor, text pe care un prieten a avut amabilitatea să ni-I traducă: „Limba noastră maternă reprezintă merindea, bl- ta şl arma noastră". Desigur, fie­care îşi socoteşte limba mater­nă cunv crede de cuviinţă, în funcţie de foloasele sau scopu­rile urmărite printr-o definiţie sau alta. Ne-am avut şi ne avem şi noi definitori ai limbii mater­ne şi, credem, comparaţiile, me­taforele în care au învăluit-o spun ceva despre sufletul, simţi­rea, caracterul paşnic al poporu­lui român să amintim doar „fagure de miere", „comoară

• de-nţelepciuno“ şi altele, asemă­nătoare. Există vreo nuanţă de

■ EE33 m m casa «aga w aga, r a s »

agresiune, de ameninţare, măcar de avertizare a altora în aseme­nea definiţii?, _ ,

Sigur, limba maternă poate fl „merindea1* sau „bocceaua" (bat- tyunk) cu cele necesare subzis­tenţei Ia un drum. Dar bîtă (bot- unk) şi armă (fegyvertink)? Bî-

ghiari din ţara noastră, dacă „bî­ta" respectivă n-ar fi agitată a- tîta cît să se înţeleagă că ea nu este sprijin la drum, ci instru­ment de ameninţare. Aşa cum a informat presa noastră, UOMB insistă ca limba maghiară să fie impusă, sub forma denumirilor

tă, pentru a lovi în cine şi ar-- < de localităţi, străzi, instituţii,jD n a D n n n n o n a n n n n n a n n n n n d n a n o n n n m n n n n n n n a n n a n a c

AŞADAR, BIT A...n a n a c u r lr ju a a o a r ir o T ic j'X E O D n L ia a n o a D fjn D ’f i i u * e în n o cmă, pentru a te apăra de cine ; sau a o întoarce împotriva cui? Se poate rcplica: bîta e şi ‘ reazem, sprijin la drum, aşadar toiag. In , înţelesul cel mal cuprinzător, bîta are însă ei funcţie bine de­terminată. Cil ea au fost lo v iţ i ' năpraznic: românii - noştri aflaţi : timp îndelungat, sub : stăpîniro ,austro-ungară . .......

Poate că n-am fi stăruit' asu-i , pra semnificaţiilor , acelei d e fi- ! n iţil,cu sîrg implantate şi în ca­potele generaţiilor tinere de m a-;

probabil şi afişe, comunicate ro­mânilor, din localităţi unde popu­laţia maghiară. ar deţine ponde­rea minimă de zece la sută. Ce­rerea, de un tupeu greu de ima-

. ginat, devenită proiect de hotă- rîre a Consiliului Minorităţilor

. Naţionale şi înaintată Guvernu­lui priveşte, din start' trebuie precizat, numai limba ’ maghiară, -

,'fiindcă nici o altă minoritate dîn România ti-a avut asemenea pre­tenţii, deşi există localităţi unde saşii, şvabii (aşadar, germanii),

sîrbii, ucrainenii, turcii şi, să nu-l omitem, romii pot reprezen­ta zece, la sută din populaţie.

Respingerea proiectului de ho- tărîre de către Guvern sau de către Parlament (s-a susţinut că ar fi numai de competenţa a- cestuia s-o soluţioneze), ■ ni s-a dat de înţeles că ar putea avea consecinţe nefavorabile Româ­niei şi s-a fluturat faldul ca o sperietoare al Consiliului Euro­pei, care ar vedea în neaccepta- rea ideii o formă pe deplin de­mascatoare a absenţei oricărei democraţii în România. Dar fcîfo ţări aparţihînd de fapt şi ’ dc drept acestui organism european aplică principiul sus menţionat, al inscripţionării în toate limbi­le minorităţilor naţionale conlo­cuitoare? înapoiat din Franţa, unul din colaboratorii noştri a- firmă că nu a întîlnit asemenea situaţii în localităţi vizitate şl unde nord-africanii (algerieni cetăţeni francezi, mai ales) au o pondere superioară chiar procen­tului dc 30—35 la sută. Dar în

(Continuare în pag; 8)

T.V. CLUJ IN DIRECT CU DUMNEAVOASTRA

ASTĂZI, MIERCURI, 25 AU­GUST, INTRE ORELE 9,10—9,30, T.V. CLUJ VA INVITA SA PAR­TICIPAŢI LA EMISIUNEA „ÎN­TREBĂRI PENTRU O FUNC­ŢIE", REALIZATA IN DIRECT. INVITAŢII DE ASTAZ1 SINI? REPREZENTANŢII FONDULUI PROPRIETĂŢII PRIVATE „B A - NAT-CR1SANA", CU SEUIUR LA ARAD, ŞI A I AGENŢIEI NAŢIONALE DE PRIVATIZA­RE CLUJ-NAPOCA. ÎNTREBĂ­RILE POT FI ADRESATE PRIN TELEFONUL 18-66-65.

TOXIINFECŢIE ALIMENTARĂ ÎN CARAIn 'z iu a ele 21 - august a.c. In

comuna Cojocna, sat Cara, a fost . organizată o nuntă de către RUS AUREL, în incinta fostului CAP.

. Ca de fiecare dată în asemenea ocazii, cadrele dispensarului me­dical rural au descins la faţa lo-

. cului făcînd instructajul perso­nalului ce urma să pregătească şi să servească preparatele culi­nare, încheind un proces-verbal fn care, sub semnătură, s-au im­pus organizatorilor următoarele: respectarea riguroasă a regulilor de igienă în toate fazele de pre­gătire a mîncărurilor, sacrifica­rea animalelor cu avizul medi­cului veterinar, Interzicerea fo­losirii ouălor de raţă şi a prepa­rării tobei de porc, a sîngerete- lui, etc.

Cu toate acestea,, organizatorul: nunţii, Ifinorînd total aceste pre­scripţii medicale, a dat în con­sum ,tobă de poro pregătită din organe de poro in condiţii total

necorespunzătoare. In consecin­ţă, iată rezultatele: în cursul zi­lelor următoare, încep să se In­terneze în Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Cluj o parte din par­ticipanţii lâ această nuntă, - cu: simptomatologia tipică, unei- to- xiinfecţii alimentare Intr-un nu­măr de 190 cazuri. In primele ore de Ia declanşarea episodului o echipă , de medici din Inspec­toratul d e : Poliţie Sanitară şi Medicină Preventivă se deplasea­ză la faţa locului, intervenind in focar- (recoltare de probe alimen­tare, coprocultura personalului'ce a deservit nunta, cît şi a bolna-. vilor depistaţi ia domiciliu, dis­tribuire de medicamente), iar pe linie administrativă s-au aplicat sancţiuni de 100.000 Iei organiza­torului nunţii şl bucătarului.

Dr. Alexandrina DADARLAT, M edic primar şef laborator

Igienă, Alimentaţie

M B T IB E t P P O t l f lC l r o T i i n w

Puterea fostului FDSN este In­discutabilă. Toţi oameni din pos­turile „cheie" şi fideli puterii a- parţin acestui partid. Pentru a-şi consolida puterea, partidul n-a pregetat să facă o fuziune bine orientată care, iată, s-a ex­tins în teritoriu. După cum ne declara domnul Alexandru Pău- nescu, secretar executiv al orga­nizaţiei judeţene, şi Ia Cluj s-a creat un grup do lucru în care au fost cuprinşi membri ai filia­lelor judeţene ale Partidului Re­publican, Partidului Cooperatist şi ai Partidului Socialist Demo­cratic din România. S-au consti­tuit, noile birouri municipale $1 orăşeneşti, partidul înoindu-şi categoric structura. Micile parti­de, cu orientare mai mult sau mai - puţin5 de stînga, s-au mişcat clar înspre putere.

O N O U Ă M U T A R E !; în urma Conferinţei judeţene care a avut loc la sfirşitul săp- tămînii trecute, liderul de aici, domnul Ionel Roman, a fost schimbat. Era de altfel şi de aş­teptat, acest lucru era pregătit şi din pricină că domnia sa a apărut pe lista care acuza pa mulţi parlamentari de corupţie. Dar esenţa mutării, care ca în orice jo c de şah politic trebuie' gîndită cu rigla şi calculatorul, ieste faptul că domnul prefect Grigore Zano este noul lider; al partidului pe judeţ şl este pre­gătit să facă ordine. Dublă „ma­gistratură11 , va servi categorio partidului .

P,U.N.R.-ul tace şl aşteaptă, dar nu cred câ vechea luptă din­

tre prefect şî primar va dispare^ mai ales acum cînd se pregăteşta un fel de „campanie de toamnă*', lucru resimţit şi de celelalte par­tide. In momentul în care vacan­ta parlamentară va luat sfîrşft războiul va reîncepe. Noul/ve­chiul partid FDSN sprijinitor al domnului Iliescu, îşi spune acum Partidul Democraţiei Sociale dltl România. Ideile social-democra- - ţiei, declara domnul Traian Pop, profesor universitar, vor rămîne la baza axului de devenire a a- cestel formaţiuni politice. Scopul

; acestei fuziuni se doreşte a fl

Dorin SERGIIIB.1

(Continuare în pag. 7)

V jm - ■ a M i i e * s i W â . m * * T e . u x e i « i e M XLITUANIA D EN UN JA ...

Lituania a denunţat ruptura' angajată de Rusia tn de rularea negocierilor cu privire la retragerea trupelor ru­se, declartndu-se dispusă să le reia Imediat. „Punctul de vedere al Lituaniei rămtne neschimbat; tratativele re­prezintă unicul m ijloc civilizat de rezolvare a probleme­lor, tn timp ce alte metode, cum ar fi presiunea politică, militară sau economică sînt inacceptabile", se arată în­tr-un comunicat al Ministerului de: Externe de la V il- nlus, citat de Interfax.

... MOSCOVA EXPLICA...Ea însăşi victimă a stalinlsmuluî, „Rusia democrată

nu poartă nici o.responsabilitate" pentru politica totalt- tarlstă pe care acesta a promovat-o, a declarat purtăto­rul de cuvînt al preşedinţiei de la Moscova, Viaceslav Kostikov, cu referire la problema retrageri) trupelor ru­seşti de pe teritoriul lituanian.

«Pretenţiile nefondate manifestate ds Vilnius faţă do

Rusia, precum şi încercările de exercitare a unor pre­siuni cu implicarea unor terţe state nu pot decît să provoace o reacţie negativă", a precizat Kostikov, expli-

. cînd decizia M oscovei de suspendare a negocierilor.CORESPONDENTA SNEGUR - ELŢÎN

Preşedintele Republicii Moldova, Mircea Snegur, a a- dresat o scrisoare preşedintelui Federaţiei Ruse, Boris Elţîn. Optînd pentru raporturi Interstatale civilizate, co­recte şl echitabile, preşedintele Snegur 8-a referit la problemele apărute tn urma acţiunilor distructive ale forţelor reacţionare din Rusia, orientate spre periclita­rea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Preşedintele Republicii Moldova a atras aten­ţia asupra fărădelegilor săvîrşite de conducerea de Ia T l- raspoi, inclusiv In cazul deţinuţilor politici, fărădelegi care au şl provocat greva foamei, anunţată de soţiile patrioţilor întemniţaţi.ÎMPOTRIVA BARBARIEI TERORISTE

Intr-un comunicat difuzat duminică, la o zi după a- sasinarea fostului premier algerlan Itosdi Merbah, în­

tr-o ambuscadă organizată de persoane rămase, -deocam­dată, neidentificato înaltul Comitet de Stat al 'Algeriei şi-a reafirmat hotărîrea „de a lupta neobosit- împotriva barbariei teroriste". Comunicatul cere tuturor patrioţilor algerieni să se opună agresiunii teroriste, „care urmă­reşte destabilizarea ţării11, informează France Presse.

TRIUNGHIULAR ECOLOGIC

Miniştrii Mediului din Austria, Germania, Elveţia şl Liechtensteln s-au întîlnit în oraşul austriaa Graz într-o reuniune consacrată prevenirii reducerii stratului de p - zo n.

Folosirea din ce în ca mal redusă a clorofluorocarbo- nulul (gaz ce provoacă distrugerea stratului de ozon) şl ; protecţia mediului în Alpl sînt principalele teme a le 'd is­cuţiilor dintre miniştrii celor patru ţâri..Se are in ve­dere armonizarea politicii lor asupra taxelor şl Impozi­telor, mal ales la benzină, precizează A.F.P.

DOMNUL ION RAŢIU LA CLUJ-NAPOCA

Sîmbătă, 28 august, ora 12, 1993 la „Biblioteca Universitară din Cluj-Napoca va avea Ioc con­ferinţa de presă a domnului de­putat Ion Raţiu, vicepreşedinte al Camerei deputaţilor. Se vor dis­cuta probleme generale de par- ţid, dar şi cele legate de sesi­unea extraordinară a Parlamen­tului.

Participă şi lideri ai P.N.Ţ.C.D. din Cluj-Napoca. (U.S.)TURISMUL RURAL — VERDE

Aducem la cunoştinţa, celor in­teresaţi, din Judeţul Cluj, că In data de 10 septembrie, ora 14, la Casa Agronomului din Arcuş— Sf. Gheorghe, jud. Covasna, va avea loc o conferinţă de presă cu tema „Pentru turismul rural- verde de sate şi cătune". In ca­drul conferinţei se vor face re­feriri la rezoluţiile adoptate de

■ şedinţa preşedinţiei Federaţiei Bural-Verde pentru Europa Cen­trală şl de Est, precum şi la o- blectul şi scopul conferinţei inter­naţionale, din 10 septembrie 1993 cu tema „Asigurarea cadrului necesar pentru dezvoltarea tu­rismului rural-verde, sarcinile concrete din România pe baza experienţelor ţărilor vest-europe- no şi. a tradiţiilor-naţionala"

' (S.F.)LECTURI NECESARE .

Spirit enciclopedici romantic răzvrătit, neco nforformtst şl ci­nic, uneori, Bogdan Petriceieu Haşdeu — de lâ a cărui moarte.

. se împlinesc, astăzi, 86 de ani — îşi are-locul în literatura româ­nă, ocupind, potrivit unora, ni­velul dintre Dlmitrie Cantemlr şl Nicolae Iorga. Tinereţea a - venturloasă a scriitorului II lan­sează cu curaj In valorile publl-

. clstlcll. nuvelele, poeziile, bala­dele Istorice, satirele cu adresă direcţă consacrlndu-l drept unul din pilonii de rezistenţă al pro­zei realiste româneşti. Tempera­ment vulcanic, preocupat d e 'is ­torie, Haşdeu scrie roman şi tea­tru istoric, aspirînd să îmbirie tragedia antică greacă cu ' , cea shakespeariană. Să luăm ca e- xemplu tn acest sens,doar ro-

. manul „Ursita" sau drama ro­mantică In versuri „Răzvan şl Vidra". Oricînd, opera lui Haş­deu poate,, fi o bună lecţie de Is­torie, limbă ş l ' stil, dacă ne gîn- dim numai la spectaculozitatea şl naturaleţea replicilor.

CUM STAM ?Ministrul învăţămlntulul,- dom­

nul Liviu Maior a afirmat la o conferinţă de presă susţinută la Cluj că. In ceea ce priveşte In- văţămlntul . superior, numărul studenţilor din România situează tara noastră fn ‘ Europa doar îna­inte de . . . Albania. Se preconi­

zează ca In anul 2000 numărul studenţilor să reprezinte 2 la sută din populaţia ţării. (R.V.)

VACANŢA ACTIVADomnul profesor Kolozsi Ist-

van, directorul Clubului copiilor şi elevilor din Municipiul Cluj- Napoca ne informează că au fost Inmînate premiile la concursul naţional de artă fotografică, or­ganizat de Ministerul învăţămin- tului Ia Tîrgu Mureş. Cercul fo­to din Cluj-Napoca a obţinut 3 locuri I prin Ioana Moldovan, Alexandra Teodor şi Marius Gi­urgiu. îndrumătorului cercului foto. domnul Vlad Chiriţă i-a fosţ Inmînată şi diploma: TITLUL DE LAUREAT, ca o recunoaştere a rezultatelor bune obţinute în ca­drul acestui cerc.

Şi cineclubul a avut o va­canţă activă. Timp de 10 zile, componenţii acestui cerc au par­ticipat la Festivalul clnecluburi- lor şcolare, etapa naţională a acestei competiţii ţinîndu-se la RIul-Alb, judeţul Caraş Severin. Clujenii s-au prezentat cu 5 f i i - , me, realizate pe casetă video şl.1 film color v pe 16 mm. Iată şl rezultatele obţinute: „Cetatea Bo- Ioga" — documentar istoric (vi­deo} — locul I şl premiul „Rtul A lb"; „Plimbare prin Grădina Botanicâ" — documentar . ştiin­ţific (video) — locul I; ^.Cheile Turzii" — documcntar artistic pe .16 mm — locul I ; «Valea Rea" ~ poem pe. video —: locul III; ,',NJct) — Nico •— Nlcoleta" — film /portret pe" video — locul III; ,.T<*ma .10 Tinereţe" — pre­miul speciali al juriului. De - su­bliniat şi faptul câ Cineclubul din Cluj-Napoca a obţinut şi Marele premiu al festivalului pentru calitatea selecţiei filme­lor prezentate. (R-V.>‘

LOCURI DE MnNCA VACANTE .

Situaţia locurilor de muncă vacante Ia data de- 23 august 1993. so prezintă astfel: munci­tori necalificaţi: Coop „Arta de­corativă" (str. Şt. O. los if - nr.1—3, telefon 11.74:13) muncitori necalificaţi — 1 loc; ,S.C. „TIM* S A . (str. Piteşti nr. 7 , telefon 11.69.21): muncitori necalificaţi —10 locuri; . muncitori calificaţi: Coop. „Arta decorativă" (str. Şt.O. Iosif nr. 1—3. telefon 11.74.13): şlefuitor metale — 3 . locuri; S.C.

. Carbochim S A. (str. I Mai nr.3, telefon 13.20.47): strungar —3 locuri; S.C. „Sinterom" * S.A., B-dul Muncii nr. 12. telefon 14.

: 60.88): tinichigiu’ctg.-IV — I Ioc; lăcătuş, ctg. V — ^Jocuri, com- p resort st — 1 loc, zidar şamotor, ctg. IV—V — 1 Ioc; S C . „Ind-

.coop" Cluj (B-dul Eroilor nr. 9): tlmplar, ctg. III—V — 2 locuri; „Evrik-Prod — - Impex" . S.R.L. (str: Jiului nr.' 22): mecanic auto— 2 locuri; tinichigiu auto —

1 loc, vopsitor auto — 1 loc; S.C. „Prodcoop" S.A. (str. Ma­ramureşului nr. 84—86, telefon 13.27.66): tîmplar — 10 locuri;S.C. „TIM" S.A. (str. Piteşti nr. f, telefon 11.69.21): instalatori —30 locuri, lăcătuş mecanic — 10 locuri, sudori — 15 locuri, elec­tricieni — 5 locuri, izolatori r - 5 locuri; S.C. „TOPCON' — Cons- truct" S.R.L. (str. Bariţiu nr. 30, telefon 13,53.43): zugravi — vop­sitori — 10 locuri.

REPUBLICA MOLDOVA ŞI ROMÂNIA

De curînd a fost lansată o carte Ilustrată de pictorul Ion Moraru din Republica Moldova. Este vorba de Iarna pe uliţă de George Coşbuc. Scoasă la editura „Hyperlon" din Chişinău, ea re­prezintă un model pentru ceea ce înseamnă cu adevărat „crucea amintirii", ceea ce vine de de­mult şi este actualitate. Textul clasic al lui Coşbuc care ne-a bucurat sufletele şi minţile a fost editat departe numai pentru a fi mal aproape. în alarmanta criză de cărţi cu grafie latină, semnalată mereu cu durere de conducerea culturală din Basa­rabia ea este riu numai un sem­nal al reîntregirii, ci chiar un

■ pas bine făcut. Cartea este o su­ită de tablouri semnate de Ion Morar In universul fascinant al versurilor lui Coşbuc. Adevărul

. este, dincolo de orice apreciere subiectiv, cu e greu de apreciat linia 'ţină şi bogăţia culorii ..ju­cată mereu de . pictor în univer­sul copilărteL Satul de iarnă, cu­fundat în; albul zăpezii, eu tă­cerea ruptă, de bucuria copiilor aflaţi Intr-o sărbătoare hibernală frenetică, frumoasă, adusă din­colo de hotare. Ceea ce este'cu adevărat matur In această carte este faptul că pictorul, aflat eu o expoziţie de acuarele, la C luj- Napoca. E o „epocă" moldove­nească de neuitat. Satul este a- celaşi o- viaţă cresclnd viguros undeva, într-un spaţiu care'este al nimănui, dar are un ştăpln. Şi este i unul nemuritor — popo­rul român. ,

(D.S.)

( b u le t in m e te o \•mm

Azi. vremea va ff'că lduroasă, cu. cerul .variabil. Spre seară vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări eîectrlce. - Vîntul slab Ia moderat,- din sector sudic. Temperaturile maxime vor fl cu­prinse între 29 şi 31 de grade în următoarele zile vremea va deveni Instabilă şl se va răci.'

Ieri la ora 12, la Cluj-Napoca se înregistrau 26 de grade, iar presiunea era de 731,3 mm Hg. (Caral Pavai, meteorolog de ser­viciu).

D i v i z i aşi ţa — Minerul Anina — 4—0 şi Someşul Satu Mare — Olim­pia Salonta 0—5.

CLASAMENTUL

RADIOGRAFIA ETAPEI A IIA

O etapă, care in scria a IV-a, a însemnat 5 puncte pentru e- chipele in deplasare, performera fiind noua promovată, Olimpia Salonta, victorioasă la scor net la Şatu Mare. Victorie în depla­sare a obţinut (dar pe plan lo­cal) şi C.P.L. Arad, care recu­perează astfel punctele cedată acasă în prima etapă. O consem­nare şi pentru formaţia Unirea Dej, care a realizat scorul eta­pei, intrind parcă In rolul de pretendentă la promovare. Nu­mai de-ar persevera în acest rol. Dar iată rezultatele complete ale etapei a Iî-a : Minerul Cavnlc— Laminorul Zalău 0—0, Uni­rea Dej — Victoria Cărei 6—1, Avîntul Reghin — Vulturii Lu­goj 3—1, Aris Arad — Motorul IMA Arad 3—2, Electrom’jreş Tg Mureş — Minorul Voievozi 1—0, Astra Arad — C.P.L. Arad 0—1, Venus Lugoj — Olimpia Satu Mare 3—1, U.M. Timişoara — Şoimii Lipova 3—0, Arsenal Re-

2 0 0 7—0 2 0 0 2—0 1 1 0 4 -2 1 1 0 2—0

1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1

1 6 —2 2 1 4 —2 ? 1 4 -3 2 1 4 -3 2 1 4 -4 ? 1 3 - 3 2 1 1 -1 2

1. Salonta2. Electromureş3. Venus4. Laminorul5. Unirea6. Arsenal7—8 Avîntul

UM Timişoara9. Motorul

10. Aris11—12 Voievozi

CP Ii Arad13—14 Vulturii

Olimpia15. Anina16. Victoria17. Cavnic18. Şoimii19. Astra20. Someşul

Etapa viitoare (duminică 29august): Minerul Cavnlc — So­meşul, Laminorul — Unirea, Victoria — Avîntul, Vulturii — Aris, Motorul IMA — Electromu- reş, Minerul Voievozi — Astra,

. CPL — Venus, Olimpia Satu Ma­re — UMT, Şoimii — Arsenal, Mineral -Anina — Olimpia Sa- Ibnta.

Eugen HANG

1 1 -1 2 1 2—5 21 2 - 3 2 1 3 -3 2 1 3 - 6 2 1 0 - 2 1'

_ 1 1 - 4 1 Oi 0 2 0—2 Q 0 0 2 0—7 0

J ii. ’

IN FAŢA M ARILOR COMPETIŢII# De vorl>3 cu domnul Florin HERCEAN, antrenor a l echipei CSM •

•— Ştie toată lumea, sînt vre­m u ri-grele pentru sportivi- ?1 sportul pe care-I practică. Şl, cu toate accstea, aţi reuşit, domnule Rercean, să participaţi Ia un im­portant turneu.

— Ne-am întors de la Tîrgu- Mureş, unde am participat. la Cupa „Azo-Mureş". O competiţie de mare valoare pentru zona Transilvaniei, unde am luat lo ­cui I cu - echipa de fete- Diana Cîmpean, Loredaha Popovîci, To­ana D., Daniela Apahldean. Gea- nlna înclezan, Mlklos Della, Deafc Andreea, Irina Moceân s - ' au comportat la „nivelul cerut de această competiţie. Sigur, aşa cum aţi remarcaţi o asemenea deplasare costă o groază de bani.

— N u .v l întreb cit, curiozita­tea mă îndeamnă însă să aflu de, unde atîta bănet?

— şi văd că trageţi cu o- chlul şl la 'rioua sală de judo, complet dotată, renovată,' care permite antrenamentul pentru obţinerea performanţei. Trebuie să vă spun că am beneficiat de generoasa sponsorizare a domnu­lui Ioan Stoica, patronul <3e-amm

• binecunoscutei firme de întraju­torare „Caritas". Generozitate

pentru care ţinem să-i mulţumim şl pe această cale. '

— In campionatul trecut .aţi obţinut locul R pe ţară.

— Şl în virtutea unei legi u- mane, vrem mâl mulţi A m âxat pregătirea fetelor atit- pe 'lucrul pe tatami, cît şî pentru dezvolta­rea condiţiei fizice. îrr acest sens, înţelegerea de care-au dat dovadă cel de la Bazinul Olim­pic a fost benefică. Trebuie să vâ spun că dorim să verificăm acumulările Individuale şl pe e- chipă a sportivelor noastre la Campionatele Internaţionale' de judo ale Ungariei — alţi bani! —, fiind hotărîţi ca înainte de startul campionatului diviziei „A " să obţinem cît mal multe meda­lii la Campionatele internaţionale de tineret ale României.

— Ce alte măsuri întreprindeţi pentru ridicarea potenţialului e- ehipel?

— Slntem într-o fază avan­sată a tratativelor pentru trans­ferul la CSM Cluj a u n or ' certe

' valori. Mă refer Ia Adriana Tur- cuş, de îa CS „Crlşul* Oradea şl a surorilor Fedra .şl Norma

.rSelegean de la AS „Voinţa** Ba­la Mare.

— Alţi bani?— Fără nu se poate, bat-o

vina!Radu VIDA

S îL * £ i

T E L E S P E C T A T O R iProgramul 1: 7,00 TVM. Trlematinal; 10,00 TVR laşi;

11.00 TVR Cluj-Napoca; 12,00 Super Chanel; 13,00 Ecran de vacanţă; 13,30 Desene animate; 14,00 Actualităţi; 14,15 Ora de muzică; 15,00 Album de vacanţă; 15,30 Cursuri de limbi străine (germană); 15,45 O samă de cuvinte;16.00 Actualităţi: 16,05 Virsta a treia; 16.35 Panoramic muzical; 17,05 Sport-cltib; 18,05 Documcntar artistic;18.30 Dosarele Istorici; 19,00 Arhive folclorice; 19,30 De­sene animate; 20,00 Actualităţi; 20,35 Sport; 20,45 Tele- clnematcca: „Drumul spre lumină" (SUA, 1979); 22,45 Simpozion; 23,30 Olimpiada simfonică — Munchen :93;24.00 Actualităţi; 0,15 Televiziune prin cablu. Programul 2: 16,00 Actualităţi; 16,05 Romanţa amintirilor; 16,35 De­sene animate; 17,05 Teatru TV: „Barbă albastră" do Charles PerauJI; 18,30 Emisiune In limba maghiară; 20,00 Actualităţi; 20,35 Worlduet USIA; 21,00 TVM Mesager.;21.30 Spectacol de balet tn serial; 22,00 TV fi Europe;22.30 TVE internacional; 23,00 Edilii în dialog cu dum­neavoastră; 23.30 Maga/ln auto-moto.

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea In legătură cu eventuale modificări Intervenite In programul anunţat.

''XA ’iHj F I L M E

I’ ROGnAMUl. FILMELOR 2 0 - 2 fl AUGUST Republica — Gladiatorul - SUA — PREMIERA (9; H: 13} 15; 17j 19) % D ada ’ A — La limita extremă — SUA

— vlnf-ri (15: 1730): tfmbătâ — Wumlnicfl (13; 15.30; 18); lu n i—jo i (15; 17.30); sala B — Program v id eo (14; 16; t0) 0 Mărăşti ssta A — Un com an do In'llan — înrfla (13; 15: 17; |9>; sala B - Chaplln - SU A (12,30; 15; 17,30) • Victoria - Corp d-1 fet - SUA (9; I I ; 13; 15: 17; 19) O Arta - Anall/fl finală - SUA M I; 13; 15; 17: 19) 0 A pollo — 2 0 —2J nuanst — îubeţte şl mnţcă — SUA (15.30: IB): 23—24 onanst Jocuri de ci)ll«e — SU A (IS.30; 18); 2 5 - ?6 august Caix'-ina nclaaşă — FW ic K ong (15.30: 18) « Favorit - B.idygtiard - SU A (11; 13.30; 16; 18,30)

f f lT A n O M

(B 0(*w lfln 1ln er<il N oi»»»» ipr» f*>rni 7 03(l'tnl plnfl «IrrMtfl 10 28 O'mi plnfl ilrnbălă In-•liijlu), 11,00 (luni ptnA «Intri ln«liulvV

T E L E F O A N E U T I L E

• Poliţia Cluj: 955î Polifio lerovlarâ; 13 49 76; Pompierii: 981; Salvarea; 961; Salvarea CFR.»I I 85 91; Internaţional: 971» Interurban- 99Îi O ra exaclâ; 958; Regia aolonomo de |e*moficare dii- petoral’ I I 87 48; Rer)io ayicnomâ de apâ canal ditpocerat: î l 63 02; SC. „Salubrilaloa** S.A. di»-

poeorat: 14 40 27; Comomî jpociato pentru tram* port reiiduuri; 11-10-12 (interior 132J; Gară • in­formaţii: 952.

F A R M A C I I

FAnMACII c n SERVICIUL PEHMANFNT: FARMA­CIA „CnUAFAHM-, str. Ion N W er nr 4. tel 17-51 05.

GARDA DE NOAPTE: FARMACIA nr. 4 „HEDERA*, str. Gh. Doja nr. 32, tel. 13-00-77, orar 20—8.

(§ T R A N S P O R T C . F . R

Plecări din Cluj Napoca (Irenuri acceloralo fi rapide) spra- Bucureşti (ora)i 0,59; 1.52 (nu circu­lă. tîmbnta, duminica ţi In torbolorile legale); 10,21; 11,43; 22,00: 23.53; Oradea (ora): 0,10s 7,20 (nu circulă in perioada 12 VI - 20 IX 1993); 15,08; 17,43; 21,09; Timişoara (ora); 1,30; 5,38; 14,10 (circula cu ordin special); 15,44; 22.50; laşi (ora):0,44; 13,05; 21,05; Bara More (ora)' 5,31? Î6.I5; Tirgu Muraf (orah 16.31; 20,41; Galoti (ora): 9,08; Sibiu (ora): 10,55; 15,30 (prin Vtnfu dc Jos).

PAG. 3 ...- ......... ........ ADEVARUl DE Cu ”RECTORATUL UNIVERSITĂŢII TEHNICE DIN CLUJ-NAPOCA

anunţă Facultăţile, Profilurile şi Specializările !a care se organizează concurs de admitere pentru anul universitar 1993/1994: _

FACULTATEA PROFILUL, TIPUL DE INVĂIAMÂNT Şl DURATA STUDIILOR

NR.LOC

SPECIALIZAREA

CONSTRUCŢII DE MAŞINI . _ ^ Bd. Muncii nr.105. tel 095142387

i - i

MECANlC/ingineri-zi. 5 ani

SISTEME DE PRODUCţlE/ingineri-zi, 5 ani < ELECTROMECANlC/ingineri-zi. 5 ani J

155

5025

!Tehnologia construcţiilor de maşini Maşini unelteIngineria sistemelor de producţie * Roboţi industrialiRoboţi industriali (cu predare in Ib. engleză şi germană)*

Vi

j| MECANICĂţi Bd. Muncii nr.105, tel 095142387ţi ■■■; ,

Ii

MECANIC/ingineri-zi. 5 ani

ELECTROMECANlC/ingineri-zi, 5 ani

120

20

Mecanică finăMaşini şi echipamente termiceMecanică agricolă (maşini şi instalaţii agricole) 4 ^ ^Autovehicule rutiereIngineria sistemelor de circulaţie rutieră

ŞTIINŢA Şl INGINERIA MATERIALELOR Bb. Muncii nr.105. tel 095142387

METALURGIE/îngineri-zi, 5 ani

MECANlC/ingineri-zi.,5ani

75

25

Ştiinţa materialelor Turnarea metalelorPrelucrări plastice şi tratamente termice '-«Ss&Si Utilaj tehnologic

ŞCOALA DE ÎNALTE STUDIIPOSTUNIVERSITAREBd: Muncii nr.105. tel 095142387

POSTUNIVERSITARA. 2 ani

POSTUNiVERSITAR/zi. 1.5 ani

25

20

Management

Management energetic şi inginerie mecanică (în 1b. engleza)

CONSTRUCflI j str.C.Daicovîciu nr.15, • 1 ■ j tel 095134555/095132277

CONSTRUCŢll/ingineri-zi, 5 ani

INSTALAŢll/ingineri-zt. 5 ani

ARHiTECTURÂ/arhitecţj-zi. 6 ani

125

60

25

Construcţii civile, industriale şi agricole Căi ferate, drumuri şi poduriInstalaţii pentru construcţii ' Instalaţii şi echipamente pentru protecţia atmosferei Arhitectură

, ELECTROTEHNICA str.Gh.Bariţju nr.26,

j tel 095134565/095132277

ELECTRlC/ingineri-zi.S ani

ELECTROMECANIC/ingineri-zi. 5 ani | . ENERGETIC/ingineri-zî. 5 ani

125

2525

Electrotehnica generalăElectrotehnică generală (cu predare în Ib. germana}** Acţionări electrice . - - Electromecanică ^Energetică industrială

\ ELECTRONICĂ Şl TELECOMUNICAŢII , str.Gh.Bariţiu nr.26, tel 095134565 ..

ELECTRONlC/ingineri-zi. 5 ani 190: Electronică aplicata : r Comunicaţii

AUTOMATICĂ Şl CALCULATOARE str.Gh.Bariţiu nr.26, tel 095134565

ŞTIINŢA SISTEMELOR Şl A CALCULATOARELOR/ingineri-zl, 5 ani

160 Automatica şi informatica industrială Calculatoare

COLEGIUL UNIVERSITAR TEHNICBd. 22 Decembrie nr.128-J30. tel 095147966

MECANIC/conductor tehnîc-zî. 3 ani

METALURGlE/conductor tehnic-zi, 3 ani

ECONOMIC-modul Management/tehnician . economist-zi, 3 aniELECTROMECANIC/conductor tehnic-zi, 3 ani ELECTRONIC/conductor tehnic-zi, 3 ani

ŞTIINŢA SISTEMELOR Şl A CALCULATOARELOR/condiictor tehnic*zî, 3 ani

25

25

: 25 .

2550

25

Tehnologia prelucrării metalelor (se şcolarizează la Cugir, str. 21 Decembrie 1'989,nr.1. tel 096751992)Turnătorie, forja şi tratamente termice (se şcolarizează la Alba-lulia, Bd. 1 Decembrie nr.47, tel 096823815) Organizarea producţiei şi a muncii (se şcolarizează fa Bistriţa, str. Ursului nr.12, tel 099011573)Exploatare maşini şi utilaje Comunicaţii şi exploatare poştala gş.Electronica s -l '* Tehnică de calcul (se şcolarizează la Satu Mare, str. M.Eminescu nr.5, tel 099737137)

; COLEGIUL UNIVERSITAR DE CONSTRUCŢII i Bd. 22 Decembrie nr.128, tel 095147966

CONSTRUCTII/conductor tehnic-zi. 3 ani v

JNSTALAŢll/conductor tehnic-zi, 3 ani

100

25

Tehnologia construcţiilorDrumuri şi poduriCăi ferate şi lucrări de artăOrganizarea şi economia construcţinoiInstalaţii

, * Pentru-aceasta specializare nu se organizează separat concurs de admitere. Selectarea studenţilor se va face dintre candidaţii reuşiţi la concursul de admitere din 1993,, la specializările din profilurile mecanic, electric şi electromecanic pe baza unui test eliminatoriu de limba engleza sau germana şi a notei obţinute la concursul de admitere.| •* Pentru această specializare nu se organizează sepa.at concurs de admitere. Selectarea studenţilor se va face dintre candidaţii reuşiţi la concursul de admitere din 1993ţ

la specializările din profilul electric pe baza unui test eliminatoriu de iimba germana şi a notei obţinute la concursul de admitere.■■■ v

• La învăţământul de lunga durată (ingineri-zi. 5 ani) înscrierea candidaţilor are loc în perioada 31 august • 8 septembrie, iar probele scrise au toc în zilele de 10,11 şi 12 septembrie 1993. ,, ,• La. învăţământul de scurtă durată.(conductori tehnici-zi. 3 ani) înscrierea candidaţilor are loc în perioada 31 august * 8 septembrie, iar probele scrise au loc în zilele da

| 10 şi 12 septembrie 1993.(«La profilul arhitectura (unde admiterea se desfăşoară în două etape) înscrierea candidaţilor are loc în perioada 26-30 august, iar proba eliminatorie (desen tehnic şi da$ft$ i liber) are loc In data de 1 septembrie 1993. ; ;• La şcoala de înalte studii postuniversitare pot‘participa numai absolvenţi cu diplomă de învăţământ superior. 1

| Relaţii privind ; înscrierea candidaţilor şi modul de desfăşurare a concursului de admitere.se pot obţine de la comisia de admitere «'Universităţii Tehnice,

RECTOR. ^Prof.dr.ing. Viorel HANQRA"*tUCA

" .............. .... ................................................... ........................................ " - i ; ;

^ ^ ,,U R s u s ,,^ r wiCLUJ-NAPOCA

începînd cu data de 16 AUGUST 199$, ; va cîerâ, la un preţ de 18.000 Iei *• !

B BERE "URSUS" la buioî(1 0 0

i; In cazul Tn care beneficiarii nu dispun * de butoaie la schimb, practicăm *,§!

: ÎNCHIRIEREA BUTOAIELOR la preţuri | l _ ■ _ avantajoase. $*; Vâ rugăm contactati-ne pentru 5 |i PROGRAMARE s

Iatelefon: 095/16-77-66; , £ ji 16-79-94/143.(79) 2

NICOIVIEX IMPEX. S.R.L.Societate mixta greco-romana

: Cu sediul Tn TURDA, str. 22 Decembrie nr.33 î tel 0 9 5 /3 1 - 3 6 -1 6: C O F E C T I O N E A Z Ă en-gros:: 11 CUIE PENTRU CONSTRUCTII; « diametrul: 1,8 - 4,4 mm *: * lungimea cuielor: 30 -1 4 0 mm: Se primesc comenzi numai prinî c o n tra c t© fe rm e I (2 8 5 1 7 )

fl'

f l P E I ţ S K C O t l Ă '. hm tfc'

A O EN T s i V fM Z Ă R I D IN A M IC 'Daci doriţi să lucraţi pentru cea mai ^

interesantă companie, dacă doriţi un salariu pare, NOI VĂ CĂUTĂM! 4 g T

■x

*

ŞCOALA NR. 2 CLUJ-NAPOCA str. Prahgvel nr.10

osqanizeazâ in dala de 7 septembrie 1993, concurs

pentru postul del l CONTABIL SEF.informaţii la secretariat (101)

Cerinţe:□ &drîitfă d& & mutici dlu §f£wj

□ Studii superioare;□ Pomlclffw permanent fn municipiul Oiu/f

. q. Vîrsta 2 5 » 3 5 de ani; ^Q P#rmîs d« condm&m categdflâ is

q 0uei®şftaţe myJfumlfoere de llmba^enalexiL

Vă rugăm trimiteţi currîculum vita© în limba engleză d-lui Doron Engel, ; QUADRANTPEPSI COlAl.sţnPraganr. 5S sect. 1, Bucureşti,*

TR APE NÂKITAELEGANTĂ <& CONFORT * UTILITATE

S.C. "HRAM IM PEX" S.R.L. Str. Bolintineanu nr;r, tel. 14.47.13• .comercializează şl montează

TRAPE AUTO(28898)

S.C. "TURISM TRANSILVANIA" S.A. ClujrNapoca, angajează, prin concurs,

următorul personal: ,9 TEHNICIAN AUTO -

/ ® JURIST (2 posturi).. Concursul va avea loc în data de V 1 septembrie 1993, ora 10. la sediul %

socletatfl din P-ţa Unirii rir.10; -.*%• SEFSERVICiU TVA~ tarife - pretori f f• SKF SKKVICU] control financiar" '• ECONOMISI1 serviciul financiar- _

coi)tai»nil;>lc(2jx>s(uri) •'KCONOMl.STscrviciui tarife pretori > ţ :

Concursul va avea locîn data de 6 septembrie 1993, ora i 0, la sediul

societâtil din P-ta Unirii nr.10. Reiaţii supllmentare'la tel. 11.20.61, ■•••■/■ (28921)

PROIECTARE si EXECUŢIE i §

: CONSTRUCTII : INSTALÂTII p- t . 'p r in - •* - - A

SOCIETATEA DE CONSTRUCTII ‘ tBAC PROIECT ’

CLUJ-NAPOCA Oferte la sediul societătii din

Cluj-Napoca, B-dul 22 Decembrie nr.3/3 tel. 11.13.37, orele a -1 6. (28939)

Ui t B ff K » ■ ' » R M I R M R K M

* S.C. IPROCHIM S.A. ; BUCUREŞTI i

FILIALA CLUJ-NAPOOĂ ;Str. Borzesti nr. 17-19, tel. 11.80.34, § î

sau 11.67.82 » . • Este autorizata să întocmeasca.LUCRARI DE * \

EVALUARE în vederea VÎNZÂRII, CUMPĂRĂRII, *- ASOCIERII, STABILIRII aportului tn natura la *

CONSTITUIREA DE GARANŢII îh vederea ^ J obţinerii unor CREDITE şl altele,1 fiind MEMBRU J

* ASOCIAT al ASOCIAŢIEI NAŢIONALE A ^ EVALUĂRILOR DIN ROMÂNIA. . '

Aşteptam com enzile d-voastră la adresa d e mal su s sau la SEDIUL CENTRAL din Bucureşti,

Calea Plevnei nr. 137-139. (104)

Organizează concurs pentru ocuparea s• postului de - *

B INGINER ŞEF la E.M.AGHIREŞ, în data de 10 septembrie 1993, ora 10, 1lă sediul unitStli, str. Horea nr.70, Cluj-Napoca J

I

I

î I

* ' Condttn:I * INGINER MINER, PREPARATOR, sau >* ELECTROMECANIC DE MINĂ . 1 • VECHIME 10 ani • BĂRBAT 1 I Informaţii la tel. 13.42.88, Int. 144,187. I

___________I

S.C. "URSUS;1 S.A . Cluj-Napoca, str, Mănăştur nr. 2-6

organizează,W ...... fn data de 31.08.1993,

; • LICITAŢIE DESCHISA pentruvînzarea unor BUTOAIE DE <

ALUMINIU de 100 litri pentru bere(şl alte lichide alimentare). (28267)

r FIRMA PARTICULARA angajeazâ.fn condiţii avantajoase, © TiMPLARI • CROITORI şl

k s PERSONAL NECALIFICAT In vedsrea calificării în meseriile

mai sus amintite. . Informaţii la telefon 1 6 .34.30.

' (28840)

; y .

o s.r.l; f AGENŢIE IMOBILIARĂ sm t e mi o ii i a /' a VÂNZAREA şi CUMPAP.AREA de VILE, C A SE ,: APARTA 'M kNTF.;TERENURl. *

DISCREŢIA. SIGURANŢA şl GARANŢIA urioi trari/tVjni rapida fără risc.

Calea Dorobanţilor nr. 4._ telefon 11.21.5 5,înt. 146.

... orele 8.30 - ie. (28342)

■ ■ v a m m a m a • m m a n a t

• SOCIETATEA DE CONSTRUCTII *• "BAC PROIECT" S.R.L '' A n g a J e a z 5, de urgentâ.Tncondiţii de '

. salarizare deosebite, m uncain acord : ■*B INGINERI CONSTRUCTORI pentru!! activitatea de PROIECTARE s l,; EXECUŢIE ..B l ZUGRAVI, DULGHERI, ZIDARI, •• MOZAICARI, INSTALATORI •• .? Informaţii:̂ B-dul xk Decembrie nr.3/3, •• ; tel.11»13-37, orele 8 i 16. (28897) t I * * ■ • • • ■ * a • ■ • ■ « • * • I

PAG. 5 / i r ^ w A p u i n c r t | j j

G.X. REGIONALA CLUJ

ÎN ATENŢIA CONSUMATORILOR' OE GAZEpentru preîntîmpinarca dc accidente (clinice, incendii sau explozii revenim asupra respectării cu stricteţe â următoarelor:

1 Consumatorii de gaze sînt rugaţi să revadă INS­TRUCŢIUNILE DE UTILIZARE A GAZELOR IN CON­DIŢII DE SIGURANŢA, înmînate cu ocazia verificări­lo r . periodice şi să le aplice Întocmai, Iar asociaţiile de locatari să !e afişeze la loc vizibil pentru a putea fl ci­tite sl însuşite de către toţi locatarii

2. înainte de a se aprinde focul sau lumina electrică, se va face aerisirea încăperilor, în ficcare dimineaţă sau ; ori de cîte orî este cazul, iar dacă se simte miros carac­teristic de gaze { a ouă alterate) se va anunţa Imediat distribuţia de gaze pentru remedierea defecţiunilor timp în care se va avea grijă să nu se umble cu surse de fao sau care produc scîntei ce pot declanşa explozii.

Intervenţiile sînt gratuite.3. Consumatorii de gaze care locuiesc în blocuri de

locuinţe sau în clădiri cu subsoluri sau pivniţe, vor a- sigura orificil de aerisire la partea superioară care vor

. ii tn permanenţă deschise, iar de fiecare dată cînd se Vntră în aceste încăperi se va controla prezenţa gazelor prin mirosire, orice emanaţie de gaze urmînd să fie a- nunţată Imediat la distribuţia de gaze, fără a se umbla cu surse de foc sau ce produc scîntei, pînă la remediere.

4. Este interzis a se dormi sau a părăsi locuinţa lăsînd

gazul aprins nesupravegheat şi a dormi în bucătării în care prepararea hranei se face cu reşouri şi aragazuri sau a folosi aceste aparate pentru încălzirea încăperilor, precum şl a lăsa copil să manevreze robinetele de gaz.

5. Este interzisă folosirea sobelor cu plite crăpate sau care prezintă defecţiuni precum şi încălzirea excesivă a

. acestora deoarece produc asfixieri.6. Este Interzisă modificarea constructivă, a arzătoa­

relor, aparatelor de consum şi folosirea discurilor meta- ; lice pe arzătoarele aragazelor şi reşourilor.

7. Consumatorii de gaze sînt rugaţi să-şi verifice per­manent starea coşurilor de fum, a burlanelor de legă-, tură şi a tirajului acestora, orice defecţiune constatată să fie remediată imediat prin RAIAFL Cluj, fiind inter­zis consumul de gaze pînă la remedierea defecţiunii constatate.

8. Este Interzisă opturarea coşurilor de fum şi a burla­nelor sau folosirea directă (dirijarea) gazelor de la bur­lane şi coşuri de fum pentru încălzirea încăperilor.

9. Se vor menţine permanent în stare de funcţionare prizele de acces aer din exterior şi gurile de evacuare a gazelor arse la încăperile prevăzute cu asemenea orificii.

10. Consumatorii de gaze sînt obligaţi să permită per­sonalului distribuţiei de gaze să execute verificarea şl revizia instalaţiilor de utilizare conform prevederilor legale în vigoare, personal care se legitimează cu ordi­nul de serviciu zilnic şl cu legitimaţia de serviciu.

11. Este Interzisă orice modificare sau extindere a Instalaţiilor de gaze fără aprobare legală. Contravenien­ţilor 11 se va sista furnizarea gazelor şi se vor aplica prevederile Decretulu 205/1984 prin pedepsirea cu în­chisoare de la 3 luni Ia 1 an, sau cu amendă de îa 5000

la 10.000 Iei. Aceleaşi pedepse se vor aplica şi celor care execută lucrările pentru consumatori. Toate lucră­rile în instalaţiile de gaz se pot executa numai prin uni­tăţi autorizate, de instalatori autorizaţi.

Informăm cu această ocazie consumatorii de gaze din municipiul Cluj-Napoca în legătură cu următoarele: ,

1) Programul de încasare, la sediul Regionalei D.G.N. Cluj la str. Karl M arx nr. 93—95

— luni, miercuri şi vineri între orele 8,00—13,00;— marţi şi joi între orele 10,00— 17,00In ultima zi lucrătoare, din fiecare lună, ghişeul este

Închis pentru inventar. 'Cu această ocazie rugăm abonaţii să asigure accesul

casierilor-încasatori, pentru citirea corectă a contoare­lor de gaze, precum şi încasarea, în teren, pentru evita­rea aglomeraţiei la ghişeul unităţii, pentru economisirea timpului dumneavoastră liber.

Totodată apelăm şi pe această cale la toţi consumatorii . de gaze naturale de a utiliza cu maximă eficienţă ga­zele şi numai pentru strictul necesar, economisirea a- cestora fiind o îndatorire cetăţenească.

Pentru orice reclamaţie, sesizare şi relaţie în cadrul, distribuţiilor de gaze de pe raza Judeţului Cluj, există personalul de serviciu cu orar permanent, care poate fi ; solicitat la următoarele numere de telefon:

Cluj-Napoca — '.30561 şi 134786, Str. K Marx 93—95Turda — 313717. Str. Republicii 26Cimpia Turzii — 367666, Slr. Laminoriştilor 119Dej — 211855, Str. N. Titulescu 49-AGherla — 241938, Str. T. Vladimirescu nr. 23Regionala de distribuţie a gazelor naturale Cluj. str.-

Karl Marx 03

e a m « a

softexo f e r ă . '. >

-Monitoare DAEWOO Crystal SVGA color LR î -Compact Personal Computer (16 MHz, 40 Mb

î HDD, 3,5" FDD, 1 Mb RAM, Monitor VGA color) -Gama completă de calculatoare compatibile IBM ' PC/AT!

-Imprimante SEIKOSHA, H P ;-Consumabile;

Livrabile d i n stoc!

1 Optaţi pentru oferta noastră | Este cea mai bună!

Şi cea mai completă !

str. Observatorului nr. 3 Tel.195477/155; Fax 157598

— ....

PUBLICITATE

i

• Vînd TV color Funai, vi­deo player Funai. Tel. 17-44-42. (28864-A)

• .Colecţionar cumpăr deco­raţii, medalii şi efecte militare termane diri timpul celui de.al doilea război mondial. Telefon 17-15-17. (28873)■ • Vlnd apartament 3 camere, cu garaj, finisat, zonă centrală, pe valută; Telefon 11-09 01, (28879.A) .

• Vînd TV color nou Funai, cu teletext, Telefon 16.63-15, In­tre orele 17-19. (28890-A)

• Vlnd calculator HC-9I. Preţ avantajos. Telefon 15-01-20- . (28904) ’

♦. Vlnd Mercedes 300 D, su. tomatlc. îri stare Impecabilă, Te­lefon 11 33.23. (289)6)

• Vlnd, pentru colecţionar, «o- Ipc ţărănesc deosebit, aatat 1906. 8tr. Mănajlur 83, si. IV, ap, 89.

'P89Q8.a );7 ... . ; .

Vînd video p la yer '; Or ton; stare perfectă. Str. Mănăştur 85, so., IV, etv II, ap, 89., (28903)'' • Cumpăr apartament 2-3 .ca­

mere, ocupabil imediat. Telefon 14;01-83, orele 19-21. (28910)* ;

• Vînd garsonieră confort , I, parchetată, faianţă la bucătărie, baie, cartier Gheorgheni, etaj VI, ascensor. Informaţii Bala Mare, telefon 994 — 74-124 sau 12-976,' între orele 18-21. (28911)

• Cumpăr apartament două camere. Telefon 17-95-69.(28918) • . . . .

• Vtnd 2 -maşini Audi 100, în­matriculate. Preţ convenabil. Str. Aurel Vlaicu nr, 27, bloc V 17, ap. 66. (28920) • •

• Vînd urgent apartament con­fort 1, tmhunfităţlt, 3 camere, în Oradea. Preţ Informativ 11 milioane Iei Tel. 099 - 14.86-72.(28919 )

. • . Vînd autocar Setra S 120, 50 locuri cu piese de .schimb. Informaţii zilnlo 19-21. la tele-

’ fon 099 — 41-46-08. (28273) - ;• Vînd camion Mercedes 2244,

mode) 1988, dubă frigorifică 12marffi, stare perfectă. Preţ

informativ 6.300 DM ' Telefon 099 - 43.11-60. . (28114 B)

S.C. NINOX IMPEX S.R.L. ;organizeaza excursii In POLONIA - oraşele VARŞOVIA sl CRACOVIA

9 piecare'în flecare MIERCURI, orele 22 1 B se ăsigurif CAZARE la preţul de 20 DM

/noapte i • sB ghldQABl ALBUŢ 9 preţul excursiei este 25.000 lei

Informaţii şl înscrieri P-ta IVlVlteazu, nr.30, tel.13.20.31 / zllnicîntre

orele jO-18.VA AŞTEPTAM ! (27783)

’ • Vlnd ciment, ipsos, fier be: ton, sîrmă zincată, pătrat, de opt, corniere, platbande;:, ţeavă

; neagră, cuie, vopsele de ulei, coloranţi, cretă precipitată, ..hu­mă, sobă de teracotă, cărămidă, plasă ' de rabiţ şi bitum.;, Str- Fabricii de Zahăr 102, între ore­le 9 şi 17, (28445-C)’ • Vînd autobasculantă ŞRD , 5 to, în stare perfectă.. î motor şi xutie viteză Mercedes : 3000 'D , la preţuri ’ avantajoase. Sat Ma- cău 192, după orele 19. (28C09-A)

. • • Sumpăr , garsonieră «confort I, In cartierul Gheorgheni. Re­laţii la telefon ; 15-80-16, - după orele 17. (28651) ' *

• Vînd sufragerie antică sculp­tată, compusă din 13 bucăţi, Olt. cit Club, casă cu încălzire cen­trală,' gaz, • g a ra j." posibilitate de privatizare Baia Şprie, jud. Ma­ramureş, telefon 099 — 45-05-08. ' (25386)' • Vînd televizor color- Funai sigilat. ; Telefon 17-54-36. (28630)

:• Vînd două maşini de înghe­ţată fn stare perfectă 'P reţ in­formativ 1.200.000 lei/bucată. Re­laţii la ' telefon .18-91-39, . între

•orele J0-20. (28636-A) -. . ' }• Vlnd; şase .cuburi tip foto.

liu-pat noi, .preţ 72 000, Str!, Mă­năştur nr .70,' bl ' E 5, ap , ' 60. ‘ (28637)' - ‘ •'• • ■' , ; ■: ■ ' :

• Vînd , Dacia 1309- Telefon 15 84.42, (28672-A) V

' • Vînd Renault ,18 pentru pie- ’ se, camion gaz Înmatriculat şl . Dacii „1309 LM noi. Informaţii: telefon 12-07-36 (28684-A)

• Vînd avantajos calculator T G X T şl AT 386 DX. Informa­ţii Ia. 12-18.53 zilnic 15.20, (28636) ’ ■

• Vînd casă cu anexe- şi gră- ' dină îri Stejar .— Varadia de M ureş,,Jud Arad Telefon 0990

■ — 5-74-61. (28689)1. ' . '< ' , ';.. • Vtnd vilă notiă, -zonă, deo­sebită, trei. ‘nivele, '$ass "cartiere

[piu* mansarda.. holuri, încălzirecentrală, pentru pretenţioşi, In­formaţi I fam! Ilieş, str.'Gh.; La- zăr nr. 8, (28720)

• Vînd Volkswagen ■ Passat, mode) 1980, înmatriculat şl rul­ment roată faţă nou âe Volks­wagen Golf. Telefon 1313-01. (28692)' i ^ •

• Cumpăr apartament sau garsonieră. Telefon 14-29-07 sau 14-75.13. (28811-13)

{ « Cumpăr .Mercedes Cobra, avariat, cu acte. JTeL .19-62-78. . (28698)

• Cumpăr urgent apartament d ou ă . camere, .decomandate, „ în . Gheorgheiiî. .Telefon -’ 14 -27-94.' ; (28693). •; ; ; ; , ; l ! • Vînd, urgent Toyota Sorola 1987, din California, 5 .viteze, gri - ; metalizat, stare ■ perfectă plus piesă rezervă. Preţ convenabil; «Telefon 18^03-83/ (28698), ■: • V ind bicicletă dame, Î.ÎZ 175,' căşti' moto, grill, ■ presso ca­fea,- tuner.v pisk^up,, deck, % roţi; Mercedes, anvelope R .14 , x -155; Telefon 13-84-53. (28701),*:- • Vînd autocamion G AZ 5 to. ne; nou, : înmatriculat. Preţ a . văntajos. Telefon 16 -56-82. , ' -(28704),::: / : :.* • : Cumpăr, motor Zuk 212Q cmc. Telefon 16-13-33,• orele ; 18- 22. (28705) i : ■'■ ,’ • V înd:plese.de.schlm b;pentru Raba, Saviem, ATO TV (arbori, set motor, elemente -> cutîe, trans-

-m isie.direcţie etc.)i — ambalaje -din: folie’ polietilenă,' Telefon 0990,1- 21.-28.7.c(28314)

• Vînd AUDI 80, fabricaţie -1990,* stare impecabilă,’- consum , .6,5 1 benzină, .preţ negociabili; Informaţii ;la-'telefon . 12-30-73.: (23711-A ) :: - ; Î : :t ■ • Vînd mobilă de cameră,, bu- .cătărle^ covoare.; persane,.-pernp, •- îmbrăcăminte, şl pantofi , dame.. : Telefon 18-06-78 . (28713) . • - -■ « 'Brazi tăiaţi, de vîn/are Str/. B raşov 15. „T e le fon ' '14-47-80. (28714) . ?

." « Vînd mobilier, comercial, pal melnminnt ^alb, rafturi. plus..-tej* (ţhele, Cumpăr talon Dacia-break. ' T e le fon . 13-06.78. (28716)- . . .

• Vînd aparat sudură 380 V, putere ş i . durată mare.- -T elefon - ,15 05.70^ după: orele 13. (20222) , r V î n d TV- Panasonio- 54 cm,' dublu n O. :,TVS, digitali autore- vers, video player Goldstar. Toa-

•te. noi., Telefon 1K2TŢ-38,. (23713). • De. vlnzarp. ARO l5, . Anul

‘fabricaţiei 1939, preţ convenabil* ' Telefon -13-78.13,, orele 19 21. \ (28717). ■' .• • V'lnd rolîot de -bu jăLârle cu, toate operaţiunile.-Tel. 16.42-29. (28719) V; • . .

• Cumpăr cărucior pentru distribuit lapte. Tel- 14-29.07 sau 14-75-13. (28841-C)* • Vînd spaţiu comercial, şi televizor color. :Tel. JG-83-15. (28841-A)

«• Cumpăr apartament 2 ca- mere. Telefon 15.60-13. (28861-A)

© Vînd . Dacia nouă şi ac­ţiuni UUSUS. Informaţii tele­fon 18-10-88, oreto 20-23. (28905)

• Vînd .Frumoasa Am erica­nă nouă, la preţul de fabri­caţie. Gherla, fel 24-30-03. (2S016-A)

• Vînd apartament 4 ca­mere, confort I, cu plata în valută- Informaţii: zilnic du. pă ora 16, telefon 16-30-55. (28087)

• Vînd Fiat Ducate 1,5 i,- supraînSIţaţ, p e , benzină, fa ­bricaţie deccmbrie 1984,. în- piatriculat,' , stare . perfectă, 6.000 DM, negociabil. Telefon 14-10.12 sau G. Brîncoveanu 52-38. (29253)— • - 1 -

• Caut pentru cumpărare teren. pentru construciţe' în Cluj-Napoca; caut pentru cumpărare apartament cu 3-4 camere (telefon, garaj) fii zo­nă 'centrală. Caut bucătărea­să cu înaltă calificare pentru' a lucra în ltalia. Relaţii la telefon 12 03-60, dimineaţa de ' la -6 la 8 , 'soara după .ora 22. (29258), ■ ■. . ■: :

• Cumpăr’ ' teren - pentru construcţii de locuinţe,' aso. ciere, variante. Tel. 11-13.37, - Orele 7.30-16. (29288)’ ; -

• Cumpăr 4 cauciucuri-.195 (205) x 60 ,R 14, noi (sau pu. ţin rulate). Oferte: le le fon . 11-13-37, oreie 8-16- (29288-A)

-• -Vindem pentru preten­ţioşi, ceasuri Rolex,,— elveţie- • ne — placate In nur, cu ga-, ranţle.--Preţ 400 DiVl saii e- chlvalentul in lei: căutăm re., prezentantă- Telefon 13*86.64,. orele 8-16. (28152) - .

• Vindem en-gros sau en. detall, cu adaos comercial 0 la sută, elcctroemanatorl (cu pastile) fmpotriva ţfnţarllor şl muştelor - - mado fn Italia. Telefon, 13-S6 61, orele 8 16, - (28452.C) . .

i •- In atenţia tavlmetrlştl. IrtrI Vindem lla t Regata, pro­ducţie 1987;'cu sUtem City Maţie»- dare favorizează on consum mic de ben 'lnă. Preţ neaoelahll: 5 000 DM. sau erliivaleiital t n l e i -Telefon

-13-SG.&1, oreltt ,3.16. 428452 n)

ADEVĂRUL DE CLUJ PAG. 6

vffiA^CCLPUBLICITATEMatrimoniale• Agemla Matrimoniale Ita­

liana Ricerca ragazze di bella prezenta 18-33 anni. Desiderose sposarsi con uotnini italiani. Se. lezionati necesari a foto. Seri ve­re: Mail El Service Viale Belfio* re 12, Bo\- 141 50144 Firenze I- taly- (27448)

Cumpăr garsonieră, rtament sau teron

fI apartame I pentru construcţii I Telefon 14.75.13, v 14.29.07. nssn

«*SM>

• Cumpăr pompă centrală frî. nă pentru Ford Sierra. Telefon 17-57-95, după ora 20. (29262)

• De vînzare foarfecă elec­trică de croit, nouă. Tel. 12.42-35, între orele 20-21. (29266)

• Vind tractor U 650, cu re­morcă, plug ţi motocositoare. In­formaţii la telefon 1.13-85, Dej, după ora 19. (29267)

• Vînd TV Samsung şi video Funai, sigilate. Telefon 13-59-48. (2S270-A)

• Vînd video Funai, sigilat. Telefon 13-89-48. (29270)

• Vînd DM. Telefon 11-02-85. (29272)

• Vind Lada 1200 S, sta~e bună. Str- Dunării nr. 103. (29271)

închirieri

• Angajăm, de urgenţă, pentru restaurantul cu tera­să “ Napoca 15“ : bucătar, aju­tori bucătari, femeie de ser. viciu şi ospătari. Informaţii: zilnic Pe str. Napoca nr. 15. (29264)

® Cumpîr, avantajos.O ARŞON JERĂj a p a r t a m e n t ,CASA sau TEREN, T«lefon 11 -57-15.

------------ ------------- ■ --------S .întocmim contracte 1 vînzare-cumpărare AUTOVEHICULE• Traducem acte

■ Completăm fişe de înmatriculare

ke T.RCOMAUTO s.rl 1 Str. Miron Costin nr.2, cart. GRUIA (spre hotel

"Transilvania%tel 13.97.26. (21932)k_ ■

• Vînd Dacia 1300 şi broscu­ţi. Telefon M5-2G-15 (29004)'

• Vînd bibliotecă *Milcov“ 9 corpuri. Telefon 13-95-07.(29005)

• Vînd Fiat Regata, diesel1985, VW Golf, neînmatriculat, 5300 DM şi 1200 DM, negociabil. Telefon 17-60-61- (23723)

• Vînd microrbus Mercedes 207 D, neln matriculat, Opel K a. dett şi Datsun Shery, neînmatri­culate, sau piese, piese motor M ercedes 200 D. Tel. 14-99-20.(28726)

• Vind bulbi lalele pentru forţat Braşov, 092 — 16-31-82.(28728)

• Vind rulotă cu dozator, mon­tat interior, trei capete suc şi unul bere. Preţ 3.000.000. Tele­fon 094 — 61.507. (29242)' • Vind Mazda G2B, din 1980,

In perfectă stare de funcţionare Preţ 1-200.000 lei. Tel. 17.45-52. . (2924 I.A )

■ • Vînd mobilă. TeL 14-75-69. (29240), . •

» Vind apartament cu două .cam ere,. Telefon 11-42-03, între orele 19-2/. (29237)

. • Vînd Mercedes 220 DieseL Telefon H-90-16. (29233)

• Vind cărămidă şamot. T e ., lefon 17.10-32. (29257)

• Vînd TV Funai, v ld e o p la - yer Funai, sigilate, Tel. 16-13-26- (29259* A)

• Vind TV Funai cu teletext, sigilat. Telefon 17-33-19. (29239)

• Vind Audi 100 CC, 1986 (114.000 km), vamă plătită, 10.500 DM. negociabil. Tel. 15-30-43. (1j2C0)

• SIndent străin caut o garsonieră sau ■ apartament pentru. închiriat cu două ca. mere, telefon, mobilat, în zona centrală, Zorilor, Pata; Informaţii la tel. 11-50-87, o- rele 15-23. (2924G) -

. • Caut pentru închiriat o casă particulară sau vilă. sin­gură fn curte. Tel. 13-63-56, în afară de sîmbătă şi dumi­nică. (28913)

• Caut de închiriat garso. nieră sau apartament 2 ca­mere, ofer 30.000 — 50.000. Telefon 13-46.23, înfre orele 14.17. (28885)

• ' CaUt să închiriez casă particulară cu grădină sau curte în zona parcului, Donath, Andrei Mureşanu. Telefon13-86-64, orele 8-16. (28452-A)

• Caut apartament 2 came. re. mobilat, cu telefon- Infor­maţii Ia telefon 16.8S-89.(28727)_• Studentă, caut garsonie.

ră de închiriat, pe iei. Infor­maţii ia telefon 16-63-85, zil­nic 17.19. (29261)

: • Absolventă a Liceului Pe­dagogic Sibiu, secţia germană, caut penţru închiriat una cam e- ră separată, contra ore de lim ­ba germană, Informaţii la tele­fon 13-23.45. (28679)

• Două studente din Grecia caută apartament cu 3 camere, nemobilat sau semimobilat, cu frigider şi telefon. Preferăm zo-

. na cenrtală. Pata şl Zorilor —' Pasteur. Telefon 11-58-90. (23571); • Caut de închiriat garsonie­ră sau apartament în Mănăştur. Plata anticipat pe un an. Te­lefon 17.41-62; 16.47-09. (28660.A)

• Dau tn chirie spaţiu pentru birouri, în f«ntru. Tel- 13-19-83. (28695)

• Studentă, caut pentru închi­riat garsonieră, preferabil Gheor­gheni. Telefon 14-99-76, între IG-18. (28634)

• Saut de închiriat garsonieră sau apartament cu 2 camere în Zorilor, Grigorescu, Mănăştur.F.ventual cu telefon. Telefon 15-42-28, între 8-18. (29249)

• Caut de închiriat garaj în zona spitalului de recuperare, In cartierul Zorilor. Telefon12-43-93, după ora 14. (28914)

• Doi studenţi, caută garsonie­ră de inchiriat Telefon 14-65.56. (28915) ,

• Caiit apartament, pentru chi­rie, cu telefon, m obilat Telefon15-05.01. (28890)

• Student medicină (român) caut apartament minim 3 came* re sau casă singur în . curte, o . bllgatoriu telefon- Ofer 100 mărci lunar, plata în avans. Telefon13-47-67. (28426.C)

• Persoane interesate să lucreze în străinătate. Infor­maţii lnni.vineri între orele10-18, P-ţa Cipariu . nr. 11. ap.11. (28888).

• Angajăm menajeră. Telefon14-62-90. (29247-A)

• Angajăm secretară. - Infor­maţii la telefon 17-46-46. (28917)

• S.C. angajează 2 vlnzători. Telefon 15.51-70, după ora 15. (28893-A)

• S-C. Transideal SRL anunţă practicarea adaosului comercial între 0 ţi 400 la sută. (28883)

• Inginer, meditez matematică, fizică, informatică Toi. 11-01*68. (28428-C)

• S.C. Lumea Copiilor Cluj- Napoca anunţa intenţia de ma­jorare a adaosului comercial de la 30 la sută la 40 la sută la vîn- zarea cu amănuntul, începînd cu23 septembrie 1993 (23525)

• Sponsorizez studentă • plă­cută la mare. Plecare vineri. Te­lefon 11-23-99, după 20. (28647-A)

.• Firmă particulară angajăm vînzăto3re în " condiţii avantajoa. se. Telefon 14-19-70, în data de26 august 1993, orele 17-22- (28688) ,

• C a u t; femele ; (eventual in. ternă) adus copil s 4 ani de la grădiniţă; Telefon 11.53-76. (28691) - - .. ;

• Solicit urgent 4 milioane le i Dobîndă negociabilă. Tele­fon 16-39.25, (d-ra Loren), orele 18-20. (28709)

• Secretară stenodactilografă, corespondenţă comercială şi limbi străine, doresc angajare. Telefon 13-89.91, zilnic 10-20. (28685)

• Angajez manichiuristă şl pedichiuristă. Telefon 18-81-86.(28729)

• S .C Taşkimer SRL anunţă Intenţia de majorare a preţurilor de la 30 — 100 la sută- {29269)

• S.C. Angesard Total SR5, anunţă Intenţia de majorare a adaosului comercial, între 0 — 100 la sută. (29271) / .

• S.®. “Multitrend" Impex SRL anunţă majorarea adaosu­lui comercial (de la 30 la sută la 300 la sută) începînd cii data de 1 septem brie-1993. (29273)

Schimburi i• Schimb două camere,

bloc din cărămidă, proprieta­te personală. Cer două gar­soniere. Suport diferenţa. In . formaţii după ora 17, telefon 16.73-81 sau 17-11-2L (29232)

• Schimb apartament 4 ca­mere, confort II, cu două came. re. plus diferenţă. Informaţii la telefon 16-03-30, după ora 18. (29251)

• Schimb o cameră, zonă cen­trală, pentru o garsonieră. In­formaţii strada Universităţii 8, după masa. (28903)

• Schimb apartament 2 ca­mere, Gheorgheni şi diferenţă, cu apartament 4 camere Gheor. ghenL Telefon 14-12-10. (28702)

• Schimb apartament 4 ca . mere; proprietate personală, cart. Zorilor, e t II, cu un apartament2 camere şl diferenţa de preţ- Z ilnic între orele 7-9 ş l 19-22, telefon 12-00-32. (23708)

• Schimb urgent apartament două camere, confort II, Gheor* gheni, cu garsonieră plus dife­renţă. Telefon 15-97-75. (28730)

« cu adlncă durere anunţăm încetarea din viaţă a arhitectu­lui SEBESTrEN GHEORGHE, Ia

,21 august, la Bucureţtl. Familia îndurerată. (380)

9 Cu ndtncă durere anunţăm stingerea din vlaţâ, după o lun­gă ţl crea suferinţă, a celui care a fost lt. col. (r) M X MEDEŞAN IOAN,. In vîrstă de 64 ani. în- mor min tarea are loc azi, miercuri 2î august 1933, ora 12, ta Ciml. tirul Crljan. Familia. (28012-A)

9 Cu adlncă durere tn suflet anunţăm dispariţia fulgerătoare dlntro noi a celui care a (ost lată ţl so}, CAPUŞAN VASILE, In vîrstâ de H ani. Inmormtnta- rea aro Ioc azi miercuri 23 au* gust, o rele |3, din Capela ie -

| che din Mănăştur. Durerea din Inima, ţl golul din suflet nn pot (I exprimata In cnvlnte acum. Ne-al părăsit prea devreme, tn veci vom II namîmjîlaţl, Imaginea ta va rămîne veşnic tn sufletele

: noastre. Lldia, Gnbl ţl Crlstt.' (29250)_________ '

0 Cu alese sentimente de com­pasiune, împărtăşim durerea co- legulul nostru Wagner Ştefan Ia pierderea soţiei dragi. Slncero condoleanţe. Colectivul S.C.P.P. Cluj. (23125),

0 Sintem alături da CamlUa Volcu Duca In marea durere pricinuită - da moartea tatălui. Sincera condoleanţe.' Colectivul

J' Cercetare — Proiectare “ceroc“ S.A. ChlJ-Napofia. (28685)

0 Mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi ţl l-au condus pe ultimul drum ' po

scumpul nostrn soţ ţl tată, cniŞAN IULIU. Familia îndure­rată. (23678)'

0 V a pios şt ultim omagiu la trecerea In nerilnţă a cuscrei GUŢU MARIA. Sâ-1 fie ţârîna uţoară. Familia col. Dlldereanu Nicolae. {2S573-A)

0 Regretăm trecerea tn ne. flintă a celei care a fost mătu- ţa noastră GUţU MARIA. Să-l fie (ărlna uţoară. Fam. Chlntoan Gheorghe. (28GJ5-B)

0 Vom păstra noţtearsă amin* tirea dragului nostru Ing. AUREL BAKAIan. Dumnezeu să-l odih­nească, Sincere condoleanţe fa­miliei. Familia Cernea. (28673- A)

0 In aceste momente de cum­pănă ţl grea încercare, datorită pierderii soţiei drngl, sintem a- lături de colegul nostra Gavren Gavril. Sincere condoleanţe din partea colectivului da lucrători de la BANKCOOP Cluj. (28721)

0 Un glnd pios ţl dureroasă aducere amlnto ia împlinirea u- nui an ţl respectiv trei de clnd au trecut'tn eternitate cel mal mlnuna(l părinţi, socri ţl bunici LUCREŢIA ţl VASILE PAPUC. Dumnezeu sa le vegheza som­nul veţnlc. Slujba da pomeniră va avea loc duminică, 29 august I993, Ia Biserica din cartierul I. rts. Familia veţnlc îndurerata. (28703)

P IE R D E R I• Bogdan Carmen, pierdut le .

gitlmaţie de serviciu. O declar nulă, (29237)

0 Dragă Luci, sintem alături de tino tn aceste clipa erele pri­cinuite do pierderea tatălui tău. Liana ţl atlrcca Mânan. (2SG90)

0 Sincere condolcanţo ţl In- treaga compasiune, colegei noas* tre 'P la Ignat le docesul tatălui drag, preot IGNAT EUGEN. Co- legii Contabilitate — Financiar. {2:s>D" 0 Lo trecerea In neîllnţă a

surorii sale dragi, exprimăm compasiune ţl sincere condolean­ţe colegului nostru cercetător şt IInfIfIc principal Alexandru Stănescu. Colegii. (28916) '

'0 Cu durere anunţăm înceta­rea din viaţă a mamei, soacrei

ţl bunicii noastro BĂLAN' MARIA, născută DAVID. din. Şolment. Inmormîntarea are loc att, miercuri 23 august 1391, ora12, din capcti» 1, cimitirul Mă. năţlur. Familia. <29331)

0 Sîntem alături de colocata­rul nostru Dezso fn marea dure­re pricinuită de decesul mamei dragi. Sincere condoleanţe fami­liei. Asociaţia . Dottaih 107. (20233) ■

0 Locatarii din str. Iugosla­viei 70 sînt alături- de famllUt Sezntblraly In marea durere pri­cinuită do dispariţia tatălui drag.(25234)

I« Sintem alături de famlIU

Ignat In suferinţa- cauzată dl pierderea preotului drag , IGNAT EUGEN. - Locatarii din -lleea Bor. sec nr. i . {202!i)

0 c a tristeţe ne despărţim d« j scnmpul nostru frate IONICA ; MEDEŞAN, plecat dintre noi da- i pă o grea suferinţă, oumnerea ; sâ-1 odihnească In pace. Fraţii ţl surorile. 129243)

0 Sincere condoleanţe şl în­treaga noastră compaslano fa­miliei Gavroa Gavril la pierde. Tea prematura a soţiei dragL Fam. Stan Romulus. < 2K M )_ .

0 un ultim omagiu vecinei noastre KELEMEN MABGIT »l condoleanţe familiei. Locatorii din bloc. (2925») - ■■■ .

0 Sintem, alături de colega noastră şclUopu Cecllla, tn ma­rca durere pricinuită de moartea tatălui drag. Sincere condolean­ţe întregii famlIU. Cologll dia Banca Comercială.- SucursalaCluj. (29287)__________

0 Din tot ce-a lost a rămas numai durerea ţl un tWr o®** tins, acum la î ani da clnd a plecat pe drumul fără intoarce- ro dragul nostru sot. tatâ, so­

cru ţl bunic COJOCNEAN GA VIUL. Vie sâ-1 fie. amintirea ţl veţnlcă odihna. Famllln tndu. rerată. (202S6)

« In aceste cllpo grele sintem alături d e colosul nostrn Ga- vreo Gavril. Prin pierderea so­ţiei dragi. Colegii de la Federal- COOP Cluj. (29277) _

* Ail so Impilneţte un nn 01 cînd ne-a părăsit scumpul nos­

tru soţ, tată, socru şl bunic FENEŞAN VALEU. Slujba de po- monlre' va avea loc duminică, .29 august, la Blserlco Grădini Rlă- năştur. Familia. (29231)

0 un glnd pios ţl cllpo de reculegere lo- 1 de clnd Iu­bitul nostru sot, tatâ şl fiu, Ing. MARIUS MUREŞ AN, a plecat pe calea veşniciei. Fie ea dragostea noastră să-I vegheze somnul. Dumnezeu să-l odihnească In pa­ce. comemorarea, - simbătă- - *8august, ora 16. ia. roormlnt. Fa­milia Îndurerată. (29256)

ţ Sintem alături de Liana, Şert-.an ţl Vlctoraş. la trecerea Ia eternitate a celui coro a fost. soţ ţl tata nepreţuit. Informat!etan CORIHŞ GF.LU. Sincere condo.

| leanţe familiei dr. Lansa Tra- ian, la plerJcrea ginerelui drag. Familiile! Bodea, Cosma, Florea, Iancu, Mădărăţan ţl Rotani.( 2 9 2 6 3 ) ________

0 c u adlncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame, soacre (I bunic! COCEA EOZALIA. tomormtata- rea azi 25 august 1993, ora U^O,In cimitirul Mănăţtur, capela veche. Dormi In pace. Nu te vom uita niciodată! Ncln, Lena şl Mi­hai. (23961) '

Cu adlncă durere În suflet anunţăm moartea scumpei noas­tre soţii ţl mame RUS RAFILA# născută PALACEAN. din BârM,!n ctat# do 72 ani. Inmormlnt»- rea va avea Ioc iot 26 ougust 1993, ora 12, din str. Ioan lins»2î, cluJ-Napaca. Soţul GavrB ea fiul Pulu, (29321). ̂ s-au scurs 6 luni de durere

ţi tristeţe, de dud na-a păr&slt fiul nostru CIPRIAN

ALEXANDRU, lo numai I* ani.Nu to vom uita niciodată. Ma* ma, iota, fraţii» Claudlu, Clas* dia, Daniel şl cumnata carmen. Fle-I tărlna uţoară. (29237)

0 Dureroase gtndurl şl duioa­se amintiri la ( ani de la trece» rea tn eternitate o scumpului meu soţ IOSIF pAŞCANU. Fl»*« (ărlna uşoară. Soţia Vlctorlta,(29338)

PAG. 7 waijjiiEui wwwmM' ADEVARUL DE CLUJ

„Femeia română este departe de a firespectată...

•In eWlusi^iUterperttru b E y Ă R U l i p E ^ O i l U ^

afirm ă doamna Ileana MANDRI- IA, preşedinte. Uniunea _ Naţio­nală a Femeilor din România

— Doamna Mândrllă, vă pro­pun pentru început un subiect le"at de tema colocviului, turilc femeii române şi modul în carc sînt acestea respectate.

— In cadrul Uniunii Naţio­nale a Femeilor avem o comisie specială care se ocupă cu drep­turile femeilor, cu respectarea acestora. Ştim f oare bine ce ‘am­prente, cum era privită şl res­pectată femeia în anii dictaturii ceauşiste, ce indicaţii „preţioase" veneau de la cabinetul 2. In plan soelo-profesional femela nu putea, nu avea cum să se afirme

•■^Obstrucţiile erau numeroase şl diverse.

— Femeia arc de făcut faţă u. nor noi problem e. . .

— In momentul de faţă, fe­m ela română este departe de a #1 respectată. . , Chiar şl afir­marea femeii In perioada de tranziţie este dificilă. Majorita­tea plîngerilor pe care le înre­gistrăm la Uniune privesc păs­trarea femeii în serviciu, apă-1-înd un statut nou, cel de şomer. In multe, foarte multe cazuri, â- vem femei care-şl întreţin sin- jfure familia, cu unul sau doi copii, divorţate, părăsite sau abandonate. In general, din fa­milii destrămate sau pe cale de destrămare. Sînt puse pe drumuri fără explicaţii, fără motivări. Se ia c diferenţieri de vîrstă la an­gajări. preferîndu-se cele tinere, pînă la 35 .de ani. Dar nici sco-, purile patronilor ■ nu sînt întot­deauna ortodoxe. • Prostituţia, practicată deschis, fără reţineri $1 reticenţe. Şi sub acest aspect, fem ela este neglijată, expusă pericolelor, de sănătate mai ales.

— Este Uniunea Naţională a Femeilor pentru legalizarea pros­tituţiei?

— Din punctul de Vedere al sănătăţii, ar : trebui legalizată. Prea mart şi multe sînt perico­lele — boli venerice, SIDA, des­trămarea familiilor, copil aban­donaţi, decăderea morală şl fi­zică.

— Din 1990 încoace, au apă­rut publicaţii pentru femei, con­duse de femei. Cîteva titluri f i-

.lnd şocante, „Fufa", „Ţ îţe", „Prostituţia", .,Dragoste murdară, „Emanuelle", Reflectă aceste pu­blicaţii femeia d c azi?.

— Atingeţi puncte sensibile. Problemele femeilor sînt prea pnţfn susţinute, prea puţin apă­rate. Chiar şl în publicaţiile fe­meilor. Se caută senzaţionalul, bîrfa Ieftină $1 măruntă, viaţa

starurilor. Şi de aceasta avem n e v o ie ... In România încă- nu se cunoaşte rolul femeii în so­cietate, Importanţa el. Sînt fe­mei care din 1990 s-au realizat, au pus firme pe picioare. Este însă o luptă pentru realizarea personală, materială, în primul rînd. Presa românească este pre­ocupată cu politica, comentariile abundă. Este prea puţin să dai într-o notiţă, numărul şomerelor.

— Ce acţiuni aveţi înscrise în program pentru toamna lui *93?

— Prima acţiune va avea loc la Bistriţa. Ideea noastră a fost de a înfiinţa, am şi reuşit, o fundaţie, Un aşezămînt, „Elena Doamna", care să vină în aju­torul fetelor orfane din România. Dorim ca acest aşezămînt să-şl reia menirea pentru care a şi fost conceput şi construit. Do­rim şl o educaţie duhovnicească a tinerelor, noastre'fete.

Demostene ŞOFRON

MAREŞALUL CONSTANTIN PfcEZÂN

In acest an se împlinesc 50 de ani de cînd inima marelui pa­triot român, mareşalul Constan­tin Prezan a încetat să mai bată. El a murit la 27 august 1943. împlinise 82 de ani.

Constantin Prezan s-a născut Ia 27 ianuarie 1861. După ter­minarea liceului urmează cur­surile Şcolii Speciale de Artile­rie şi Geniu din Bucureşti, pe care a absolvit-o în anul 1883. In 1886 termina cursurile Şcolii de Aplicaţii de Artilerie şi Geniu din Franţa.

Ca ofiţer s-a remarcat încă de tînăr prin activitatea sa ca şef de sector în cadrul construcţiei forturilor pentru asigurarea apă­rării Bucureştilor. Corect şl de înaltă ţinută profesională şî mo­rală, lipsit de ambiţii sau făţăr­nicie, sincer cu subordonaţii, dez­interesat pînă Ia sacrificiu, ur­mărind numai preocupările sale militare în serviciul oştirii şl

ţării — acestea sînt calităţile ce­lui care, în vara anului 1914, se găsea la comanda Corpului 4 Armată Iaşi. In acelaşi an este mutat la Statul său Major, co­mandantul escadronului de elevi de la Şcoala de Cavalerie din Tlrgovişte, tinărul căpitan Ion Antonescu. Declanşarea primu­lui război mondial îl găseşte pe Constantin Prezan ca general de divizie, la comanda Armatei de Nord, participînd la luptele pen. tru eliberarea Transilvaniei. In această funcţie, ca şi în . cea de comandant al Grupului arma­telor de Sud, în timpul luptelor de pe Neajlov şi Argeş, genera­lul Prezan face dovada calităţi­lor sale excepţionale de militar şi om. După retragerea armatei române în Moldova, în toamna anului 1916, este numit în frun­tea Marelui Cartier General ro­mân, avînd misiunea dificilă şl de mare răspundere a refacerii, reorganizării, dotării şi instruirii trupelor române, copleşite în confruntările cu forţele mereu împrospătate ale Puterilor Cen­trale.

PARTIDELE^ POLITICE IN» COTIDIAN

O N O U Ă M U T A R E !(Urmare din pag. I)

scoaterea ţârii din criza în care se află. înainte de a vorbi de o stingă sau dreaptă politică, e' bi­ne de a pune umărul la o orien­tare pentra ţarS. Noua formaţi­une se declară to continuare des­chisă tuturor. Partidul îşi păs­trează orientarea sociat-democra- tică modernă, dar înainte de a-şi manifesta ambiţia pentru o doc­trină sau pentru practicarea ei fundamental rămîne binele ţării ţl ol neamului.

Reorientarea şl accentuarea pa­triotismului în noua formaţiune politică poate spune multe. Pen­tru câ, dacă acest nou partid păstrează apăsat o poziţie: a ro- mânismnlul contracarînd P.U.N. R.-uî şi iar se vor bate „grecii cu grecii", cum spunea un mare poet antic, iese dezastru. Adevă­rul e că partidul de guvernă- mînt nu vrea să cedeze nimic. Şl bine face, la urma urmei, pen­tru că viaţa noastră politică are aceeaşi tentă balcanică şi In fond trebuie să ascultăm d e ci-; neva. Punerea pe picioare a de­mocraţiei este mereu âmînată din diverse motive. Liberalii se vor uni, stînga este parţializată. In umbră stă însă echipa dom­nului Uiescu, fără de reproş, cl dornică de a-sî face treaba. Po­

liticienii săi ştiu ce vor, Iară a-şi pricinui dureri de cap,

Ace3t lucru s-a văzul şi lâ conferinţa de presă, care a avut loc în sala mică a Prefecturii, avînd ca invitat special pe dom­nul Liviu Maior, ministrul învâ- ţămîntului.

Problemele ce ţin strict de în - văţămînt Ie vom revedea într-un alt articol, pentru câ ele sînt cele care au dominat conferinţa de presă, dar foarte importante au fost luările de poziţie faţă ds presă. Domnul prefect Grigore Zanci noul lider local a cerut, foarte ferm (pdate./prea) ajutorul presei, acuzînd de pildă „Mesage­rul transilvan** de dezinformare. Domnia ca este, se pare, foarte hotârît să nu mai dea nici o marjă acestor practici ce pun în­tr-o poziţie dificilă atît guvernul cît şi cetăţenii, fără a se ameste­ca în practicile presei, cele nor- • male, uzuale, cele ce respectă a- devărul. Domnul Grigore Zanc a ţinut să sublinieze că se adresea­ză presei ca un coleg şl a accen­tuat asupra faptului că are cu­noştinţă despre amănuntele scri­sului'şi ale tipăririi ca şl despre necazurile obişnuite ale gazeta­rului. Totodată, dpmnia sa a „apăsat pedala" pe un fapt apa­rent comun, dar foarte nociv: pornografia — în toate formele

ei: de lâ reviste p în i la filme' sau alte forme de manifestare. In general, nu se poate spune că acest partid nu are ctteva pune-* te de atac ce se doresc morali­zatoare şi foarte,.puritane. Expre­sia domnului Liviu Maior, Mi­nistrul Învăţămîntului, că nu va rămîne (ca şi întregul partid!) un simplu observator poate pu­ne pe gînduri guralivii. Este foar. te evident că noul FDSN nu se va culca pe o ureche, ci va ser­vi o minge dură tuturor celor care încearcă să-i mişte poziţia. Poate câ avem un nou partid to- talitarist, dar. în acelaşi timp nu este mai puţin adevărat faptul că partidul si guvernul ati ţînut de el nu va ceda mergînd înainte cu. lozinca democraţiei. Şi dacă va reuşi, toate aceste schimbări din interiorul sau exteriorul sâu vor avea efecte şocante. Echili­brul, deocamdată, a fost păstrat şl nu ne rămîne decît să ne sîn-

; dim la acest lucru. Faptul că majoritatea guvernamentală este- din noua stingă, cu noi intelec­tuali, foşti activişti în vechiul a- parat de partid, dar ca ide! noi, doritori de altceva este semnifi­cativ. Domnul Iliescu a ştim sâ se înconjoare de o armată de tehnocraţi greu de dat la o par­te. Ofensiva guvernamentală, pe cale legală, dar dură, este pre­gătită. Victoria pare însă hotă- rîtă. Opoziţia va mai aştepta o vreme.

In virtutea atribuţiunilor ce-1 reveneau, cu cadre puţine şl lipsuri materiale nenumărate, în- suflînd subordonaţilor energie şl dragoste faţă de armată şl ţară, generalul Prezan reuşeşte reîn­vierea armatei române,’ pe care, apoi, o conduce în epopeea lup­telor sîngeroase din vara anului 1917 de la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz. împotriva dorinţei sale şl în plină vigoare. Constantin Pre­zan este nevoit să părăsească, în 1918, cadrele active ale ar­matei, retrăgindu-se la Suhuleştl- Schineta, proprietatea sa din Moldova.

Toamna anului 1918 readuce speranţa eliberării ţării datorită începerii ofensivei trupelor alia­te care rup frontul de Ia S a lo ­nic şi înaintează către Dunăre. Armata română este din nou mobilizată şi pentru a doua «ia­ră, la comanda Marelui Cartier General este adus generalul Pre­zan. Intre 1918—1920 reorganizea­ză din nou rmata, conduce ne­m ijlocit trupele române In lupte. Istoria, arăta colaboratorul şi prietenul său. Ion A n ton escu ?... va stabili cît de mult ţara dato­rează acţiunii sale personale ho­tarele. ei de astăzi — pentru a ocupa şi organiza noile teritorii bîntuite de anarhie; a apărat Basarabia, in la vest, a îm plîn- tat steagul nostru victorios la Budapesta®.

Constantin Prezan a fost nn devotat şi credincios ostaş al ţării* participant nemijlocit ia înfăptuirea visului de veacuri a l neamului-românesc, sub ., voinţa căruia armata română cucerise singura capitală duşmană In care instaurase ordinea şl liniştea. /

în primăvara anulnî 1920, ca urmare a păcii încheiate, armata româna din Ungaria este . retrasă pe linia de demarcaţie fixată. Marele Cartier General român este desfiinţat. Soldatul-mareşal Constantin Prezan a ştiut să ră- mînă simplu şî m odest EI este unul dintre cel care au contri­buit Ia făurirea României Mari. A fost al doilea mareşal al Ro­mâniei.

Colonel (r) Teodor GHOZEA

. s c ă d e r e a n a t a l i t ă ţ i i ;

In primul semestru al acestui an In Judeţul Cluj s-a înregistrat un număr de 3.002 noi născuţi (vil), ceea ce ta o mîe locuitori adulţi reprezintă 8,5.1 a mie, faţă de 4703 noi născuţi în primai semestru al anului 1989 (12,8 la mie>. în cifre absolute. în primul semestru al anului 1989, la nivel de Judeţ se înregistrau 2214 în­treruperi de sarcini, tar în prima Jumătate a acestui an ele s-au ridicat la 7919. (E.S.) ,

fcnnnmia judeţului Cluj în luna iulie 1993~ în INDUSTRIE, în luna iulie, s-a menţinut la mulţi agenţi economici din judeţ tendinţa de redresare a acti­vităţii. Producţia realizată pe ansamblul judeţului re­prezintă 34,8 miliarde lei, în volum absolut nivelul aces­teia fiind mai mare cu 1,7 miliarde lei faţă de luna iu­nie a.c., respectiv cu 5,2 la sută. Urmare acestei evoluţii, s-a micşorat descreşterea faţă de nivelul producţiei medii lunare din anul trecut cu 1,2 la sută. S-au fabricat can­tităţi mal mari comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent la unele produse fizice de bază din economia judeţului, cum sînt: oţel, laminate finite pline din oţel, slrmă laminată din oţel pentru trăgătorii, medicamente, produse cosmetice şi de parfumerie, ciment, plăci de faianţă, cherestea, placaje din lemn, încălţăminte, pro­duse zaharoase şi altele.

Dinamica ascendentă înregistrată în luna iulie a asi­gurat, de asemenea, diminuarea descreşterii nivelului pro­ducţiei realizată pe 7 luni din ncest an faţă de perioada corespunzătoare din anul trecut, de la 11,3 la sută pe semestrul I la 10,6 la sută pe 7 luni.

De la începutul acestui an agenţii economici au livrat şl facturat produse, semifabricate şl servicii cu caracter Industrial in valoare de 172,3 miliarde lei; stocul de produse finite existent la societăţile comcrciale cu capi­tal de stat şl la regiile autonome la sfîrşitul lunii Iulie8 reprezentat 20,4 miliarde lei, înreglstrîndu-se o creş­tere de 0,5 miliarde lei comparativ cu luna precedentă.

In perioada seursă din acest an, s au încheiat contracte ţi s-au obţinut comenzi, de la diverşi beneficiari, a căror

valoare reprezintă 195, 9 miliarde lei, mai mult cu 14,4 miliarde lei comparativ cu finele semestrului I a.c., la31 iulie au rămas neononite contracte în valoare de 8,2 miliarde lei.

Numărul de salariaţi din industria judeţului la sflr- şltul lunii iulie a fost de 97600, mai puţin eu 0,2 la sută faţă de 30 iunie a.c.. Iar gradul de utilizare a timpului disponibil de lucru înregistrat pe şapte luni a fost de 82,4 Ia sulă.

Productivitatea muncii realizată în luna Iulie reprezin­tă 356135 lel/salarlat, fiind cu 5,4 la sută superioară faţă de luna precedentă, dar cu 0,4 la sută inferioară lunii Iulie 1992.

In AGRICULTURA, potrivit datelor operative furni zate de Direcţia generală pentru agricultură şl alimen­taţia Cluj, rezultă câ pînă la data de 12 august s-a recoltat orzul de pe întreaga suprafaţă euliivată, griul de pe 55 la sută din suprafaţa cultivată şl oizoaieă de pe 8 la sută. S-au eliberat de pale 14023 ha •*! s-au efec­tuat arături de vară pe 8428 ha (16 la sută din program).

La sfîrşitul lunii Iulie, efectivele de antnmle din uni­tăţile agricole cu capital de stat au fost de 182290 bo­vine (cu 17,2 la sută sub nivelul existent la aercaşi dată a anului trecut), de 163122 porcine (plus 11.q la sută) şl 28014 ovine şl caprine (—9 la sulă). La nc^stp categorii de unităţi producţia de lapte de vacă o scăzut faţă do7 luni din anul trecut ru 27,6 la sută.

In privinţa Intrărilor de produce agrleolp la fondul de stat, menţionăm câ la piodusele animale, de la începu­

tul acestui an, prodncătorll agricoli din judeţ au livrat 12721 tone-viu cam » (mai puţin cu 21,5 Ia sută faţă de perioada corespunzătoare din anul trecut). 342078 hl lapte de vacă (mal puţin cu 3,5 la sată faţă d i aceeaşi perioadă din anul trecut) şl 17,6 milioane ouă pentru consum (cu 71 Ia sută sub nivelul eelor 7 luni d?n anal precedent).

VlNZARlLE DE MĂRFURI CU AMĂNUNTUL (sector public, cooperatist şi privat) au reprezentat de la înce­putul acestui an 79 miliarde lei, înregîslrîndu-se o des­creştere de 4.8 la sută faţă de aceeaşi perioadă din 1992. Ponderea v idărilor prin sectorul privat tn totalul co ­merţului cu amănuntul a fost la 31 iulie a.c de 39.J Ia sută.

VOLUMUL SRRVICIILOR COMERCIALE prestato populaţiei tn primele şapte luni însumează 36 miliarde lei, înregistrînd o creştere de 73,9 la sută faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut. Ponderea serviciilor comerciali» reafi/ate în sectorul privat este de 71,5 la sută

NIVELUL PREŢURILOR Şl TARIFELOR SERVICII­LOR, pe ansamblu, a crescut In luna Iunie cu 5,5 la sută faţă de luna mal sl cu 229,7 Is sută fată de Iunie 1992.

NUMĂRUL-ŞOMERILOR la data de 12 august 1993 a fost de 30801. Din totalul şomerilor 83,2 la sută sin» muncitori Iar 61,9 'Io sută femei. Rata şomajului calcu­lată faţă de populaţia activă a înregistrat o scădcre, do la 12,6 la sută la 30 Iunie a.c. Ia 10,3 la sută la 12 au­gust a c .

I-a sfîrşitul lunii Iulie existau tn economia Jud ţulul 41 regii autonome, 229 societăţi comerciale cu capital do stat, 12491 societăţi comerciale cu capital pilvat şl 7794

'în1r»p?l/fltorl particulari (172S asociaţii f imlllale şl W>65 persoane Independente).

Direcţia judeţeană de statistică Ciul

An EV*pU» n c r ' n j sP A G . 8

e OPINII e Q Pi NII O PINII OPiNH 1>-OPINII o OP! * QPINI>I

• A T I T U D I N I V A m i D u ¥ l » ^ A T I T U D I N I

Reprezentanţi al unor formaţiuni politico sau cu caracter cultural, ai diferitelor organizaţii, cefa- ţcni din judeţul nostru continuă, să-şi prezinte punctul de vedere în chestiunea artificial stîrnită a- cum. menită să provoace noi tensiuni şi conflicte într-un moment cînd numai de asemenea frămin- tări sau dispute nu avem nevoie, a inscripţionării denumirilor de localităţi .străzi, instituţii şi în lim­ba sau limbile naţionnlităţilor ce ar constitui cel puţin zece la sută din populaţia acelei localităţi. Le prezentăm; neomiţîiul şi precizările sau punctul nostru de vedere, acolo unde este cazul.

Prof. Victor MARIAN,-- membru în Dclega|ia permanentă a P.N.Ţ.C.D.:

„MAI MULT PATRIOTISM, DOMNILOR GUVERNANŢI!"

- La întîlnirea cu d-nii Thcodor Melescanu şi Viorel Hrebenciuc, d-l Van der Stoel, înalt ■ Comisar CSCE pentru problemele mino­rităţilor a declarat:' „Problemele minorităţilor nu se pot rezolva Sn lipsa democraţiei, care în Ro­mânia este efectivă: aici dreptu­rile minorităţilor privind limba, cultura si religia sînt întru totul respectate, iar ele. minorităţile naţionale trebuie să rămină loia­le ţării în eare trăiesc11.

Tn calitatea mea de membru al PNŢCD îmi exprim totalul dezacord faţă de hotărîrlle luate de Comisia guvernamentală con­dusă de dl Viorel Hrebenciuc pri­vind linele măsuri referitoare la inscripţiile bilingve sau multi­lingve fn unele localităţi undo trăiesc cîteva procente, de mino­ritari, circa 10 la sută.

Amărăciunea mea a fost că nu s-a'consultat domnul respec­tiv cu. oameni implicaţi In sem­narea tratatelor de la Helsinki, la care România este parte. Pă­cat, domnule Hrebenciuc.

Nici 10 la sută şl nici 49 Ia sută nu dau dreptul, conform Constituţiei, la folosirea alteî i limbi ih relaţii oficiale, decît a ; limbii române, In statul nostru naţional, unitar şl suveran.

Mai revedeţi Constituţia, dom - 1 n ilor demnitari, poate conştiinţa dumneavoastră ar trebui restruc­turată.

Poate că declaraţiile d-lui Van der Stoel nu au fost edificatoare ; şi atunci unul care ar avea da­toria de a apăra ce avem de a- părat să declare contrariul. Pă­cat, domnilor.

(Urmare din pag. 1) .

Germania? întrebările pol con­tinua prin extinderea şi pe alte continente, filn-lcă nici cei ' mal democrat stat din lume, SUA nu n transformat în lege inscripţio* narea în limba spaniolă, de e- xemplu, acolo unde originari din M fxic, Porto- Riro' etc. slnt fn suhslaii(inlâ majoritate. Limba oficială a sfatului e obligatorie penlru Intl. en condiţionează a- Cordarna cetăţeniei şi existenta a două-trei limbi oficiale Intr-o tară unrfp mal multe naţionali­tăţi trăiesc rcunilo şl Intr-un re­lativ echilibru numeric nu schim­bă dalele problemei.

Liviti MAIOU, membru al Gu­vernului:

„O PROPUNERE CARE NU VA Fl PUSĂ TN APLICARE"

D-l I.ivlu Maior, ministru în ­văţământului ̂ a declarat la o re­centă conferinţă de presă la Cluj- Napoca: „Trebuie înţeles foarte limpede un lucru şi anume că acest Consiliu Consultativ al Mi­norităţilor din România face doar propuneri. Asta nu înseam­nă că propunerile sînt întotdea­una acceptate de Guvernul Ro­mâniei. Eu, ca membru al aces­tui guvern, spun foarte limpede: noi primim ' propuneri de toate felurile, pentru a le da o legiti­

mare printr-o hotărîro a Guver- nu'i'i. Şi aceasta este o propune­re aespre care eu nu pred că va fi- pusă în aplicare. Deocamdată, nu s-a făcut şi nu s-a discutat nici un fel de hotărîre în .legă­tură cu propunerea Consiliului Consultativ al Minorităţilor; încă n-a ajuns la Guvern, dar dacă ya ajunge acolo ea va trebui să fie foarte serios argumentată şi nu la proporţiile ce care le-a so­licitat acest Consiliu; ea s-ar pu­tea discuta la un procent de 80 îa sută din populaţie, eventual. De altfel, Guvernul, prin modul., său de a lucra, nu poate lua o astfel de decizie. Avem în cadrul lui jurişti, care la orice decizie luată de Guvern, pun în faţă Constituţia ţării Or, noi nu a- vem dreptul să încălcăm Consti­tuţia sub .nici o formă11. .. . ,

_ Ionel ROMAN, parlamentar:

„101 MINORITĂTI - 101 LIMBI"

Prezent la Cluj-Napcea la Con­ferinţa judeţeană a PDSR, d-l Ionel Roman, secretar al Adu­nării deputaţilor, ne-a declarat ■ in legătură cu recenta propunere •

; a Consiliului Consultativ al Mi­norităţilor: „La Sulina. sînt con­semnaţi reprezentanţi ai 101, mi­norităţi. In cîte limbi vor'trebu i scrise inscripţiile acolo dacă un om reprezintă 10 la sută din populaţia respectivă. Probabil într-o altă limbă decît limba ro­mână” .Grigore ZANC, prefectul. judeţu­lui Cluj':

„NU SUSŢINEM O ASEMENEA

INIŢIATIVA"Domnul prof. univ. dr. Gri­

gore Zanc, prefectul judeţului Cluj, preşedintele Consiliului ju ­deţean Cluj al PDSR, referin- du-se la recenta Hotărîre a Con­

siliului pentru Minorităţi a de­clarat corespondentului Rompres: „în legătură cu Hotărîrea Consi­liului pentru Minorităţi vreau să fie interpretată ca o propunere care s-a făcut la nivelul acestui organism consultativ, propunere care, fireşte îşi urmează cursiv, ca şi altele spre Guvern, dar cs- re pe acest parcurs trebuie cc: - fruntată cu prevederile constitu­ţionale, cu utilitatea, justificarea sau nejustificarea unei asemene?, propuneri ori solicitări. Pe de o parte sînt situaţii în care numă­rul etniilor în anumite localităţi este foarte mare şi ar însemna să faci nişte tabele nesfîrşite cu inscripţiile respective. Pe de altă parte, să ne fie cu Iertare, dar., nu înţeleg ca locuitorul unei a- numite localităţi de pe teritoriul României să nu poată sâ recu­noască, să-şi pronunţe denumirea localităţii, denumire românească decit dacă este scrisă şi traduşi şi in limba proprie. In ce pri­veşte organizaţia judeţeană a PDSR (fost FDSN), fireşte, nu

avem de gînd să susţinem o ase­menea iniţiativă . neconstituţio- nală“. •.

Un comunicat al Asociaţiei Dialog Interetnic

ASOCIAŢIA DIALOG INTERETNIC susţine proiectul de 'hotă­rîre adoptate de Consiliul Minorităţilor privind legalizarea in -, scripţiilor bilingve în localităţi în care una din minorităţile din- România depăşeşte 10 Ia sută din numărul total de locuitori. '

De asemenea, condamnă cu fermitate ultimul comunicat difu­zat de PUNR, prin preşedintele său Funar Gh., în această pro­blemă prin care un partid extremist încearcă, din nou, să ridice noi obstacole în calea acceptării României în Consiliul Europei şl să menţină starea de tensiune interetnicâ din ţara noastră.

Facem un apel eătre toţi cetăţenii care doreso cu adevărat bi­nele României să susţină acest proiect de hotărîre care vine în intîmpinarea dorinţelor reale de convieţuire interetnicâ paşnică şl de reconciliere, în deplin acord cu tratatele internaţionale în problema drepturilor minorităţilor/ tratate semnate şl de către România. _ ;

Preşedinte,Dr. Octavian C. BURACU

Nota red. Publicăm punctul de vedere al Asociaţiei Dialog In- teretnîc în problema ' inscripţio­nării tn limbile minorităţilor na­ţionale dîn România, acolo undo acestea reprezintă cel puţin zcce

Dar in România? Hotărîrea în cauză a provocat fireasca reacţie a formaţiunilor politice şi a ce-

a i B I B B I B B B I i a i B I I

AŞADAR, BÎTA...

« ■ B B B a a n u a a n n H n a i

tăţenilor preorupaţi cu adevă­rat de pacea şi liniştea din tara noastră. Cnre p ajutorul real. e- fcctiv, al dublei sau triplei ins-

la sută din numărul locuitorilor unui oraş, al unei comune etc» obscrvînd că acest comunicat se face „purtătorul de cuvînt” atlt al principiilor, cit şi al metode­lor practice de lucru ale unei a-

criptionări unde minoritarii slnt: în procent ncrelevant? : Prin drepturile şi obligaţiile statuate de calitatea lor de cetăţeni ro­mâni, toţi membrii unei comuni­tăţi minoritare ştiu (ăr trebui sS ştie!) atita limbă română Incit să Înţeleagă că municipiul Cluj- Napoca e CIuj-Napoca şi nu an oraş din Asia sau Australia, de pildă, că „strada e stradă şi „Primăria" e primărie, nu o ins­tituţie confundabilă cu alta.

De ce să nu ridicăm, Insă, chestiunea limbilor minorităţilor najr'on.'iic din România la nivel de problemă internaţională? Ia­tă, „limba maternă" maghiară începe să-şi dea pc faţă caracte­rul de bîtă.

sociaţil ce se pretinde, îri primul rînd, de „dialog". Comunicatul nu motivează în nici un fel „jus­teţea" proiectului de hotărîre formulat cu mare grabă, la in­sistenţele UDMR, nu aduce nici Un argument credibil în favoa­rea lui, se mulţumeşte cu o sim­plă ridicare de mină, automată, fără să mediteze ceva mai pro­fund asupra a ceea ce 'a r însem­na, concret, adoptarea şi aplica­rea unei atit de aberante hotărîri. In nici un caz „reconcilierea" in-:, vocată, fiindcă românii nu sînt păpuşi de paie să înghită inscrip­ţiile în alte limbi —şi care ar o- ficializa aceste limbi — îri loca­lităţi unde ei sînt în proporţie, de 90 la sută! Dacă, prin absurd,, în Bucureşti şi-ar stabili domici­liul concetăţeni maghiari, însu- mînd 10 Ia sută din locuitori, ar deveni Capitala României un o- raş bilingv? Aşa văd unii pro-

Rcalităţi comentate

blema extlnzîndu-se asupra In- tregii ţărif

In altă ordîne de - Idei, comu. nicatul nu e decît un jalnic atac la adresa punctului de vedere bine argumentat al unui' partid, pe care dl. Burâcu şi puţinii săi acoliţi îl tratează drept „extre­mist". De ce. extremist — fiind­că demonstrează absurditatea ţl caracterul antinaţional, anticon­stituţional al unei hotărîri de natură să provoace noi tensiuni interetnice? Să fio acesta „dia­logul" pe care ni-1; propune aso­ciaţia specializată în „dialoguri" defăimătoare, antiromâneşti? De­altfel, „apelul către toţi cetăţe­nii" a şi fost preînţîmpinat da oameni care ne-au vizitat la re­dacţie sau ne-au telefonat, pro- testînd împotriva unei pretenţii ce convine naţionalismului şovin maghiar din România şi din ime­diata ei vecinătate.

De ce să dăm noi în... gropi?Din nou am observat prin cen­

trul civic al municipiului Turda, uneori şi pe străzile lăturalnice, mişcare: echipe, cu mai mulţi sau mai puţini oameni, au înce­put să .. . plom beze gropile fă­cute din cauza circulaţiei mare cu autovehicule, a ploilor sau din pricina lucrului făcut da mlntuială.

Vedem că mereu se plombea. ză şi totuşi gropi au fost, sînt şi vor fi, dacă tot aşa se va munci, gropi care au aceleaşi „proprie. tăţi“ : să-i facă pe cei care. din iuţeală sau nebăgare de seamă să ajungă la spital sau să devi­nă sportivi de performanţă. Doar au multe obstacole de tre­cut! Mai ales în Piaţa centrală agroindustrială- Aici, gropilor şi şănţuleţelor rămase după repa­raţiile făcute ta conductele de apă sau la Introducerea lor, U se adaugă şl o altă groapă făcu­

tă la o gură de canal. Cînd e a- glomerăţie, toţi cei ce dau . pes­te ea şi au mai dat, îşi aduc a. minte (trebuie să recunoaştem: nu In termeni elogioşi) de cel care ar trebui să O' repare. CJ unde nu-l cap (s-a-dovedit şl sa dovedeşte mereu pe străzile ^ trotuarele Turzii) e vai de picia? rele pietonilorl

Şi-atunci nu pe bună drepta­te se întreabă oam enii: de ce sl dăm noi în .. . gropi? Şi tot d răspund: să dea cei ce sînt plă­tiţi să le astupe I

Ion CORDOŞ

ECHIPA TEHNICA DR « F R V ir iU

(SORECTIîRAî Rjirfo Sflntcja- denn, Vlctnrla Pef»uş, Crbtlaa nara. Cala* Chlorenna.

CA9Â-0S EDITURA':

ja,. — i *y|

IS8BR9BMAutorizată prin S.C. nr.123/1991,

Judecator/a Cluj-Napoca,, înmatriculata la Oficiul Registrului ; Comercial Judeţului Cluj, sub nr. | J/12/308/1991 din 22.03.1991

C O L E G I U L D E R E D A C Ţ I E :; ILIECflLIAN (redactor şef); DAN REBREANU (redactor şef adjunct); VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); NICOLAE VEREŞ (secretar general de redacţie); NiCOLAE iPETCU; MARIA SÎNGEORZAN: RADU VIDA. ’

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca nr. 16. t e l e f o a n e - , 11.10.32 (redactor şef); 11.75.07 (redactor şef adjunct şl secretariatul de redacţie);

11.74.18 şl 11.74.90 (redactori); 11.73.07 (administrata şl contabilitate ziarului); Telex: 31444. Fax: 11.28.28. Mica publicitate*

se primeşte zilnic între orele 9-16, str. Napoca nr.16 (la* parter). Sîmbata sl duminica închis. Informaţii, reclame -

şl publicitate Ja telefon 11.73.04. Corectura: 14.78.22