a5 Layout 1 - philatelica.rophilatelica.ro/philatelica02-09.pdf · maia postage stamps broughtin...

Mișcarea filatelică românească este în pragde faliment. La această stare au contribuit maimulţi factori. Unul dintre ei a fost eliminarea fi-lateliei de masă în anii ce au urmat evenimen-telor din Decembrie 1989. Numărul mani-festărilor filatelice a scăzut periculos, iar puţi-nele expoziţii care se mai organizează s-autransformat în evenimente de revedere alemembrilor unui grup restrâns. Au dispărut cudesăvârșire expoziţiile de nivele inferioare, ju-deţene și interjudeţene, care erau forul de ma-nifestare pentru „filateliștii de masă”.

continuare în pag. 1

inEDITORIAL

Poște militare străine în România

pagina 4-9 �

pagina 18-22 �

Sticla între mărgică și fibra optică

pagina 10-16 �

pagina 28-30 �

pagina 2-3�

pagina 35-40 �

Viaţa și opera poetuluinaţional, Mihai Eminescu

pagina 41-43 �

Paradisul din Delta Dunării

Eroi ai ciberneticii - Grigore Constantin Moisil

philatelica.roAnul I. nr. 2 - iunie 2009

editor-fondator: DAN N. DOBRESCU redactor şef: LÁSZLÓ KÁLLAI

Expoziţie documentară - Dunărea, fluviu europeanl Gazda evenimentului a fost Palatul Parlamentului European l La eveniment au participat toate statele

membre ale UE, riverane DunăriiPoșta română

în Transnistria, 1941-1944

FILATELIA LA PARLAMENTUL EUROPEAN

Expoziţia filatelică naţionalăde literatură LIBRAFILA 2009

Împotrivă

philatelica.ro

A pariţia acesteipublicaţii a ge-nerat numeroa-

se ecouri, pe care vi lepunem la dispoziţie, înordinea în care au sosit,la rubrica ecouri. Mulţu-mim tuturor aceloracare ne-au scris sautransmis mesaje de în-curajare.

Suntem la începutde drum și nutrim spe-ranţa că vom beneficiade ajutorul nemijlocit aldumneavoastră, cititoriși autori, într-un cuvântprieteni ai filateliei,pentru a continua cusucces demersul nostruîn folosul lumii filate-

lice. Astfel, începând cuacest număr vom bene-ficia de colaborareaunor autori din afaraRomâniei.

Câţiva dintre Dvs.ne-au propus să renun-ţăm la formatul de livrepoche și să-l înlocuimcu formatul A4. Nuvom da curs propune-rii, considerând că toc-mai acest format neeste specific.

Să auzim numai debine...

urmare de pe coperta 1

Cauza este lipsa unui mana-gement eficient, care se poaterealiza doar prin profesionaliza-rea mișcării filatelice româneștidupă modelele engleze sauamericane. Invocarea lipsei fon-durilor este falsă. Bani sunt, darsursele se cer a fi identificate șiatrase. Cel mai grav este, însă,„alungarea” tinerilor, care tre-buiau să formeze generaţiile vii-toare de filateliști. Juniorii noștrinu au loc de manifestare, lor nuli se acordă condiţii și spaţiu ex-poziţional. În ultimile două de-cenii mișcarea filatelică româ-nească a fost acaparată în exclu-sivitate de cei care se declară„profesioniști”. În realitate, ma-joritatea lor sunt niște mici pre-cupeţi, fără o cultură filatelicăautentică, și care au devenit„cunoscători” după ce au reușitsă pună mâna pe câteva piesemai scumpe.

Filatelia mondială a trecutprintr-un hop similar celui princare trece în ultima perioadămișcarea filatelică naţională. Ex-

poziţiile filatelice din multe ţăriau ajuns evenimente elitiste/mondene. Pentru a revigora fila-telia de masă, instituţiile inter-naţionale ale filateliei aurecomandat organizarea unorexpoziţii denumite generic „unpanou”. Primele federaţii - Aus-tralia, India, Indonezia și SUA -care au organizat asemenea ex-poziţii, au avut un succes nebă-nuit. Un exemplu elocvent estecazul Indiei. În luna decembriefederaţia filatelică de pe sub-continent va organiza „Stam-pmania 2009”, o expoziţienaţională de „un panou”. Cudouă luni înainte de expirareatermenului de înscriere, organi-zatorii au fost nevoiţi să regân-dească expoziţia și să su-plimenteze numărul feţelor deexpunere de la 400 la 620. Ma-joritatea expozanţilor înscrișisunt cei de la clasa de tineret.

Mișcarea filatelică din ţărilefostului bloc sovietic are nevoie,în cel mai scurt timp, de o revi-gorare. Avem nevoie de tineri.Acestora trebuie să li se ofere

ocazii de manifestare, ocazii dea expune. La început pe „unpanou”. Sunt sigur că aceastăschimbare va fi anevoioasă. Fi-lateliștii „profesioniști” nu vorceda ușor. Mulţi dintre ei nu vorînţelege faptul că aceastăschimbare este chiar și în avan-tajul lor. Ei vor insista mult timppentru statutul propriu de miciprecupeţi și vor gândi precumducesa Polignac. Nobila de laCurtea Mariei Antoneta, în tim-pul Revoluţiei Franceze, în oc-tombrie 1789, când locuitoriiParisului manifestau pe străzicerând pâine, spunea reginei:„Ce neghiob e poporul ăsta,care vrea neaparat pâine, cândar putea să-și cumpere cozo-nac!” Nu știu dacă această po-veste e adevărată sau este doaro legendă care a supravieţuitcelor două secole. Oricum,aceste vorbe ridiculizează și as-tăzi persoanele lipsite de simţulrealităţii.

Ce neghiob sunt, neapăratvreau filatelie autentică atunci cândse pot cumpăra „capete de boi”!

Publisher´s corner

editorial

T he issue of thisjournal generatedmany echoes,

which we put at yourdisposal, as they arrived,under the heading ofechoes.

We thank all of youwho wrote us or sent usencouragements.

We are at the begin-ning and we hope to getthe immediate help fromyou, readers and aut-hors, friendly of phila-tely, in order to suc cess-

fully continue our wayfor the benefit of thephilatelic life. So that,beginning with this issueof the journal we’ll takeadvantage from the co-operation with authorsfrom abroad.

Some of you sugges-ted us to give up to livrepoche format and to re-place it with A4 size.We’ll not follow this pro-posal, because we thinkthat our format is preci-sely the one which offersus a specific note.

All the best!

Cuvântul editorului

pagina 1�

inEDITORIAL - Împotrivă

�d

Pentru a atrage atenţia asupraimportanţei europene a Dunării șia determina o creștere a priorită-ţii fluviului în cadrul politicilor eu-ropene, doamna europarla-mentar Silvia Adriana Ţicău a ini-ţiat organizarea unei expoziţii do-cumentare cu tema Dunărea,fluviu european.

Expoziţia a avut loc între 30martie și 3 aprilie 2009 la PalatulParlamentului European din Bru-xelles și a cuprins imagini și docu-mente legate de Dunăre. Auparticipat la expoziţie toate sta-tele membre ale Uniunii Euro-pene, riverane Dunării: Germania,Austria, Slovacia, Ungaria, Bulga-ria și România.

Trebuie remarcat faptul căprima instituţie europeană afuncţionat în ţara noastră, la Ga-laţi, încă din 1856. Este vorba des-pre Comisia Economică a Dunării,care a instituit un regim interna-ţional pentru protejarea libereinavigaţii pe Dunăre.

Graţie eforturilor deosebiteale doamnei Silvia Adriana Ţicău,vicepreședintă a Comisiei deTransport și Turism a Parlamen-tului European, expoziţia a bene-ficiat de un spaţiu expozi- ţional

foarte important, iar din acestmotiv și foarte solicitat, din Pa-latul Parlamentului European dela Bruxelles, numit Pasarela.Este cea mai circulată zonă a Par-lamentului European, care asi-gură accesul către sala deședinţe în plen, dar și către altezone aglomerate ale clădirii șidin acest motiv o expoziţie orga-nizată în acest loc oferă posibili-tatea vizionării de către foartemulte persoane.

România a participat cu o seriede fotografii din diverse localităţidunărene și cu fotocopiile unor im-portante documente istorice, toateprezentate de Muzeul de Istorie dinGalaţi. Pe lângă acestea, au fostprezentate și mărci poștale, ilus-trate maxime și alte piese filatelice,care ilustrau sectorul românesc alDunării, de la Cazane la Deltă, con-stituite într-o colecţie prezentatăde Muzeul Naţional Filatelic.

Prezenţa filateliei în cadrulmanifestării a fost primită cu sim-patie de către cei prezenţi la ver-

nisajul expoziţiei - parlamentari,ziariști sau simpli vizitatori. Peparcursul celor cinci zile cât adurat expoziţia, publicul a pututadmira panourile pe care erauprezentate mărcile poștale, docu-mentele și fotografiile care ilus-trau parcursul Dunării de laizvoare la vărsarea în Marea Nea-gră. Timbrele expuse au subliniatideea că filatelia este o oglindăperfectă a societăţii în care trăimși că ele reflectă aspectele so-ciale, culturale, economice saupolitice ale vieţii. Mărcile poștaleromânești au adus în faţa publi-cului podurile dunărene, portu-rile și navigaţia pe marele fluviu,fauna și flora Deltei, atfel spusDunărea românească. Conside-răm că valenţele de propagandăculturală ale mărcilor poștale aufost demonstrate cu succes printimbrele expuse la Bruxelles, careau arătat bogatul patrimoniu decare dispunem, într-o manierăinedită dar care a fost bine apre-ciată de vizitatori.

philatelica.ro eveniment

Dunărea a avut întotdeauna o importanţădeosebită pentru Europa,

din punct de vedere social,economic și cultural.

De fluviul, care scurtează cu 4.000

de kilometri drumul dintreMarea Nordului și Marea

Neagră, sunt legate multeevenimente din istoria

bătrânului continent și, în același timp, în jurul

lui s-au format multe proiecte europene de viitor.

pagina 2�

Cristian SCĂICEANUDirector adjunct

- Muzeul Naţional Filatelic

Filatelia la Palatul Parlamentului European

Philately at the Palace of the European Parliament

philatelica.ro event

To draw attention to the Euro-pean importance of the Danubeand to make the river prioritiesgrowing for the European politics,the parliamentarian lady SilviaAdriana Ţicău initiated the orga-nization of a documentary exhibi-tion with the theme Danube,European river.

The exhibition was held bet-ween March 30th and April 3rd,2009, at the Palace of the Euro-pean Parliament from Brusselsand had shown images and docu-ments related to Danube. All thecountries members of the Euro-pean Union, riverain to the Da-nube, took part at the exhibition:Germany, Austria, Hungary, Bul-garia and Romania.

We have to mention that thefirst European institution was wor-king in our country, at Galatzi, since1856. We speak of the EconomicCommission of the Danube, whichset up an international regime for

the protection of the free naviga-tion on the Danube.

Due to the special efforts ofMrs. Silvia Adriana Ţicău, the vice-president of the European Parlia-ment Commission for Transportand Tourism the exhibition washosted in a very important exhibi-tional area, so that very deman-ding, of the Palace of theEuropean Parliament from Brus-sels, named Footbridge. It’s themost crowded area of the Euro-pean Parliament, assuring the ac-cess way to the meeting roomsand also to the other importantareas of the building and that’swhy an exhibition organized inthis place offers the possibility tobe seen by so many people.

Romania took part with a seriesof photos from different Danubianlocalities and with copies of someimportant historical documents, allof them exhibited by the Museumof History from Galatzi. Beside all

this, stamps, pictured maximumcards and other philatelic items il-lustrating the Romanian section ofthe Danube, from Cazane to theDelta, gathered into a colection,were presented by the NationalPhilatelic Museum.

The presence of the philately atthis event was received with sym-pathy by the attendance to the ex-hibition vernisage - parliamen-tarians, journalists or visitors. Du-ring those five days of the exhibi-tion period, the attendance couldadmire the frames showing thestamps, documents and photos il-lustrating the way of the Danubefrom the sources to the influx inthe Black Sea. The stamps exhibi-ted proved the idea that the phila-tely is a perfect mirror of thesociety we live in and they reflectall the social, cultural, economicaland political aspects of life. The Ro-manian postage stamps brought inthe attention of the public the Da-nubian bridges, the ports and thenavigation on the great river, thefauna and the flora of the Delta, ina word, the Romanian Danube. Wethink that the valences of the cul-tural propaganda of the stampswere revealed with success throu-ghout the stamps exhibited inBrussels, which have shown therich patrimony we have at our dis-posal, in an original manner, wellreceivced by the public.

pagina 3�

The Danube had always a special importance

for Europe, from social,economical, and cultural

point of view. From theriver which shortens with

4000 Km the way between

the North Sea and the Black Sea many

events of the old continentare connected and at the

same time around it manyprojects for the European

future are related.

Cristian SCĂICEANUDeputy Manager of the National Philatelic Museum

philatelica.ro

A. 3) Poșta militară bulgară în România (1916-1918).

Acţiunea militară a Bulgariei s-alimitat la Dobrogea (Armata 3 Bul-gară, cu Diviziile 1, 4, 6, 12 Infan-terie și 1 Cavalerie), dar comanda-mente și formaţiuni de etape aufost stabilite și în restul Românieiocupate (mai ales în București).

Nu sunt cunoscute ștampile dezi ale oficiilor poștale militare bul-gare din România pe corespon-denţe efectiv circulate, astfel că,similar celei civile, poșta militarăeste cartată în cvasitotalitate decătre oficiile poștale civile bulgă-rești de ocupaţie (ce foloseauștampile rotunde bilingve, bulgaro-franceze, cu numele localităţii). Demulte ori apare doar cașetul unită-ţii, fără nicio ștampilă de oficiupoștal. Armata a 3-a bulgară aveași o secţie de cenzură poștală cuștampilă proprie, care cenzura oparte a poștei militare, aparentdoar cea trimisă din zona de norda Dobrogei (Babadag-Tulcea).

Unităţile militare aplică pe co-respondenţă cașete/ștampile ad-ministrative, care permit identifi-carea (extrem de rar acestea suntpersonalizate cu denumiri româ-nești, vezi Fig. 12-13). Totuși aces-tea nu apar decât pe un numărredus de piese, în rest unitatea mi-litară poate fi indicată în adresaexpeditorului, sau nu există nicioastfel de menţiune (în acest caz,apartenenţa la poșta militară serecunoaște doar prin lipsa mărci-lor poștale, care sunt altfel apli-cate pe corespondenţa civilă).Poșta militară bulgară poate oferipiese interesante, provenind de launităţi rare, cum ar fi aviaţia (maiales staţiile de baloane captive dinDobrogea), marina (două vedetetorpiloare și un submarin, vezi Fig.11), sau altele.

A. 4) Poșta militară otomană în România (1916-1918).

Pe frontul din România turciiau trimis Corpul VI Armată (Divi-ziile 15, 25 și 26 Infanterie) care a

acţionat în Dobrogea (în subordi-nea Armatei 3 Bulgare), staţio-nând apoi până spre sfârșitulrăzboiului pe râul Siret, până laBrăila (în subordinea Armatei 9Germane). Otomanii au avut douătipuri de entităţi poștale militare:

a) Structuri poștal-militarefixe, localizate în București:

- Oficiul Poștal Militar 1, ce fo-losea o ștampilă-sigiliu cu textulMenzil Sahra Postasi 1/1335 șiavea aparent rolul de oficiu mili-tar de tranzit și cartare (Fig. 14);

- Oficiul Poștal Militar 65, cefolosea o ștampilă bilingvă cu tex-tul Bükreș Osmanli Sahra Postasi65/Turkische Feldpost Bukarest65, servind ca oficiu poștal deetapă în București;

- Oficiu pentru pachete (cu oștampilă cu text integral arab);

- Oficiu militar de cenzură acorespondenţei4.

b) Structuri poștal-militare aron-

date Marilor Unităţi de pe front,care au folosit ștampile cu text inte-gral în limba arabă sau ștampile-si-giliu negative cu text arab. Pe oparte din corespondenţele militaresunt aplicate și ștampile administra-tive (cașete) ale unităţilor, care potfi cu text integral arab, cu text bi-lingv sau integral german. Ștampi-lele de poștă militară ale diviziilorsunt rar aplicate pe corespondenţe,de cele mai multe ori acestea suntobliterate doar cu cașete sau/și lanivelul oficiului poștal militar 1 (întranzit). O parte din corespondenţesunt personalizate, folosind cărţipoștale ilustrate românești, ceea ceușurează identificarea.

Poște militare aparţinând forţeloraliate pe teritoriul României(1916 - 1918 - 1920).

A) În prima fază a RăzboiuluiMondial 1916-1918,

Poște militare străine în România (sec. XX) - partea a II-aDan-Simion GRECU

Fig 11: carte poştală cu două ştampile violete (liniară a comandan-tului şi rotundă a navei) ale vedetei torpiloare STROGI, obliterate în localitatea bazei navale Tulcea cu ştampila bilingvă TOULCEA

la 5 august 1918. Cenzurată la secţia de cenzură a Armatei 3 Bulgare, probabil în Babadag (ştampilă roşie).

Fig. 11: Post-card with two violet cancellations (straight of the commander and round of the ship) of STROGI torpedo boat,

cancelled in the locality of the naval base of Tulcea by bilingual postmark TOULCEA on August 5th, 1918. Censored by the

censorship section of the 3rd Bulgarian Army, probably in Babadag (red cancellation).

4 Detalii despre acestea: Grecu Dan-Simion - Oficiile poştale militare otomanedin Bucureşti 1917-1918, Filatelia nr. 7-8/2007.

uuu

istorie postala,

^pagina 4 �

philatelica.ro

singurele forţe militare aliate con-sistente și organizate au fost cele ru-sești (din rândul cărora au fostrecrutate în 1917 primele unităţinaţionale poloneze). În număr mairedus, s-au aflat în România militarifrancezi, britanici și din alte state aleAliaţilor.

B) În a doua fază a războiului1918-1920 (să o numim „faza răz-boaielor locale, naţionale”) mili-tari străini au ajuns pe teritoriulRomâniei Mari în mai multe cir-cumstanţe:

- sârbii ce au ocupat Banatul, capretendenţi la teritorii revendicatede ambele ţări (Serbia și România);

- francezii, care aveau atât mi-siunea de a alunga forţele ger-mane ale lui Mackensen, îndrep-tându-se apoi spre bolșevicii dinUcraina (Armata Dunării), cât șiaceea de a servi drept trupe tam-pon între români și unguri, ro-mâni și sârbi în Banat și Arad(Armata de Ungaria);

- o coaliţie de trupe aliate(franceze, britanice, poloneze, ro-mânești) ce luptau cu bolșeviciipeste Nistru în zona Odesei; înanumite situaţii strategice, ele s-auaflau și în Basarabia sau chiar înRomânia Veche.

- trupe aliate (engleze, apoiitalienești și franceze) care au ser-vit drept forţe tampon în zona desud a Dobrogei (Cadrilater) pânăla clarificarea apartenenţei aces-tei zone la România.

A. 5) Poșta militară rusă în România (1916-1917).

Considerând din perspectivagenerală a teritoriilor istorice ro-mânești, unităţile rusești au fostastfel repartizate:

- în Bucovina (ducat austriacla acel moment) ele s-au aflat dedouă ori consecutiv în poziţia deforţe militare de ocupaţie (august1914 - februarie 1915 și iunie1916 - iulie 1917), ocupând zonediferite ca întindere5;

- în România Veche ele s-auaflat în poziţia de aliat, subordo-nate Armatei 9 Ruse, începând cuseptembrie 1916 până după de-clanșarea Revoluţiilor din 19176.Dacă în toamna anului 1916 au

activat mai ales în Dobrogea șiMuntenia, din ianuarie 1917 s-auconcentrat (odată cu întreaga Ar-mată Română) în Moldova neocu-pată și în Delta Dunării.

Multitudinea unităţilor și a ofi-ciilor poștale militare nu ne per-mite nici măcar o timidă înșirare alor (acest lucru a fost făcut cu des-tul succes în bibliografia enunţatăîn subsol); se poate preciza doar căcvasitotalitatea corespondenţelorpoartă atât ștampila poștală decampanie (din care există maimulte tipuri, cu texte în litere chi-rilice, iar identificarea unităţii mili-tare arondate se face atât cunumere, cât și cu litere ale alfabe-

tului), cât și cașetul/ștampila admi-nistrativă a unităţii (aceasta însă îngeneral cu texte neutre, gen Ar-mata de Operaţii, fără nici o indi-care în clar a numelui unităţii). Iarmulte dintre ele sunt scrise pecărţi poștale ilustrate românești,reprezentând localităţile din Ro-mânia de unde scrie expeditorul,astfel încât pot fi localizate și per-sonalizate muţumitor (Fig. 15).

A. 6) Militari polonezi pe teritoriul României (1917)

a) Soarta polonezilor, divizaţiîntre cele două mari imperii, Aus-triac și Rusesc, nu a fost de invi-diat în timpul războiului

Fig 12: caşete militare bulgare fără localizare: a) Bateria 7 din Reg. 5 Artilerie (Divizia 4 Infanterie, Dec.1916); b) Compania 12 din Reg. 5 Marş, Oct.1917; c) Regimentul 4 Etape, Secţia 2 (Medgidia, Mai 1917); d) Comandantul Bateriei 4 din Reg. 3 Obuziere (Divizia 4 Infanterie, zona Isaccea, Mar.1917); e) Ştabul Armatei 3 (Babadag, Iul.1918, alături de ştampila secţiei de cenzură a Armatei 3 Bulgare). Fig. 12: Bulgarian military cancellations without localization: a) 7th Battery of 5th Artillery Regiment (4th Infantry Division, Dec.1916); b) 12th Company of 5th March Regiment, Oct.1917; c) 2nd Section of 4th Staging Regiment (Medgidia, May 1917); d) 4th Battery Commander of 3rd Howitzer Regiment (4th Infantry Division, Isaccea area, Mar. 1917); e) 3rd Army HQ (Babadag, July 1918, next to the cancellation of the censorship section of the 3rd Bulgarian Army).

5 Detalii vezi la: Alexander Epstein - Russian Posts in Northern Bucovina, The Post-Rider (Canada) nr. 41/Nov. 1997, retipărit şi în Romanian Postal History Studies(SUA) - mai jos RPHB - nr. 23/1997; Grecu Dan-Simion - Bucovina în timpul ocu-paţiilor ruseşti 1914-1917, Buletin ABB no. 1(35)/Feb. 2001.6 Despre acestea vezi articolele lui Alexander Epstein - Russian Postal Mail from Ro-mania 1916-1918, The Post-Rider nr. 34/Iunie 1994; nr. 36/Iunie 1995; nr.38/Iunie1996 (retipărite şi în RPHB nr. 14/1994, 17/1995 şi 19/1996).

uuu

istorie postala,

^pagina 5 �

philatelica.ro

când, pe lângă cuceririle reci-proce ale celor două puteri amin-tite (ce se făceau pe seamateritoriilor poloneze din Galiţia șiRusia), au fost ocupaţi în bunăparte și de germani. Faptul că auluptat pentru autonomie și aureușit să alcătuiască unităţi mili-tare naţionale nu este de mirare,interesant este faptul că au făcut-o, în condiţii istorice și profitândde situaţii diferite, de ambelepărţi ale baricadei:

- în cadrul armatei austro-un-gare a fost înfiinţată încă din1914, sub coordonarea lui Pil-sudski, o Legiune Poloneză for-mată din două Brigăzi, care aluptat contra rușilor în ideea uneiPolonii independente postbelice.Principala sa activitate a fost înGaliţia, dar ocazional a luptat și înBucovina (zona Cernăuţi, etc). Aprodus numeroase efecte poștalecirculate (cărţi poștale ilustrate,ștampile ale unităţilor în limbapoloneză, viniete), căutate de co-lecţionari, dar nu vom intra în de-talii întrucât nu au ajuns niciodatăpe teritoriul României Vechi.

- în 1917, Revoluţia din februa-rie afirmă dreptul naţiunilor la au-

todeterminare, ceea ce va permitemilitarilor de origine poloneză dinArmata Rusă să formeze pe toatefronturile Uniuni (Soiuz-uri) ale mi-litarilor polonezi. Așa s-a întâmplatși pe frontul din Moldova, undeUniunea Militarilor Polonezi s-a în-fiinţat în garnizoana Armatei a 9-aRuse din Piatra Neamţ (de unde aemis și un apel care cerea o „Polo-nie Independentă, Unită și Demo-cratică cu ieșire la mare”). Totatunci încep recrutările printre cei700.000 militari polonezi ai fosteiarmate ţariste, cu scopul de a con-centra trei corpuri de armată polo-neze (cu același obiectiv al refaceriipostbelice a unui stat naţional). Po-lonezii din unităţile rusești din Mol-dova au recrutat pentru Corpul 3Armată (cu comandamentul în Vin-niţa). Fostul comandant al Corpului29 Armată Rusesc din Moldova a

fost numit șef-inspector al Forţelorarmate Poloneze din Ucraina și ra-porta direct comandantului Arma-tei a 9-a rusești. Ideea este aceeacă polonezii din unităţile ruseștiaparţinând Frontului Românesc(estimaţi la 160.000) au avut o con-tribuţie importantă la organizareaacestor unităţi naţionale, contribu-ţie încă necunoscută datorită se-cretizării până de curând aarhivelor corespunzătoare. Înfinal, Corpul 3 Armată Polonez vafi atacat și distrus în aprilie 1918 laNemirov de populaţia bolșevizată,iar resturile se vor preda austro-ungarilor (aceștia începuseră ocu-parea Ucrainei din martie 1918),care îi vor dezarma la Odesa.

Dacă eventuale piese prove-nind de la Corpul 3 Polonez nu aulegătură directă cu România, înschimb corespondenţe în legăturăcu Uniunea Militarilor Polonezidin Armata a 9-a (din Moldovaașadar) au devenit accesibileprintr-o șansă; chiar dacă nu suntspectaculoase, ele reprezintă do-cumente de mare importanţă is-torică, vezi un exemplu în Fig. 16.

b) în a doua parte a războiului,Divizia 4 Poloneză a participat,alături de aliaţi francezi și greci, lacampania din Ucraina (Odesa)contra bolșevicilor. Întregul frontva fi nevoit să se retragă în aprilie1919 peste Nistru, în Basarabia.După evacuarea Odesei, Divizia 4va fi desfășurată de la mijlocullunii aprilie pe o linie de apărarede-a lungul Nistrului, în sectoruldintre Tălmaci și Olănești. Ulte-rior, divizia s-a alăturat ArmateiPoloneze din Galiţia în lupta sacontra Ucrainienilor. Corespon-denţe de acest gen din Basarabianu sunt însă cunoscute.

(continuare în numărul următor)

Fig 13: caşete militare bulgare personalizate (cu localizare în România ocupată):a) Împuternicitul militar bulgar pe lângă administraţia militară germană M.V.i.R, alături de ştampila bilingvă bulgară din Bucureşti, Feb.1917; b) Comandatura de etape Constanţa, sep.1918; c) Exploataţia Gării Comana România (!, localitate pe calea ferată Medgidia-Negru Vodă), Dec.1917.Fig. 13: Bulgarian personalized military cancellations (located in the occupied Romania): a) The Bulgarian Military Authorized Person near the German Military Administration M.V.i.R, next to the Bulgarian bilingual cancellation from Bucharest, Feb.1917; b) Staging Command, Sept.1918; c) Railway Comana Station Romania (locality at the railway Medgidia-Negru-Vodă, Dec.1917).

Dan Simion GRECU, născut la 2 mai 1962 în Hunedoara, licenţiat

al Facultăţii de Medicină Timișoara (1987) și al Facultăţii de Istorie

Sibiu (2007), medic primar psihiatru.

Preocupări filatelice: istoria poștală a teritoriilor românești pe perioada

conflictelor militare (1913, 1914-1918, 1939-1945) și a anilor postbelici,

cu referire mai ales la poșta militară, cenzură, corespondenţa prizonierilor,

internaţilor, refugiaţilor, deportaţilor, etc.

Contact: [email protected]

istorie postala,

^pagina 6 �

postal historyphilatelica.ro

Foreign military posts in Romania (XX Cen.) - Second Part

A. 3) Bulgarian military post in Romania (1916 - 1918)

The Bulgarian military actionwas limited to Dobroudja (the 3rd

Bulgarian Army, with the divi-sions no. 1, 4, 6, 12 Infantry andno. 1 Cavalry), but comman-dments and standing groupswere also established in the restof the occupied Romania (espe-cially in Bucharest).

There are not known day can-cellations of the Bulgarian fieldpost offices from Romania onthe correspondence effectivelycirculated, so that, similarly tothe civil mail, military mail is sor-ted, almost entirely, by the Bul-garian occupation civilian postoffices (which used round Bulga-rian-French bilingual cancella-tions, with the name of the

locality). Many times it appearsonly the cancellation of the unit,without any cancellation of postoffice. The 3rd Bulgarian Armyhad a section for censorshipwith its own postmark, used forthe cancellation of a part of themilitary post, apparently onlythose sent from the NorthernDobroudja (Babadag-Tulcea).

The military units cancels themail using administrative cancella-tions, which allow the identifica-tion (extremely rare there arepersonalized by Romanian names,See Fig. 12-13). Although these areseen on a few number of items, ot-herwise the military unit could beindicated only by the sender ad-dress, or there is no such a men-tion (in this case the affiliation tothe military post is recognized onlybecause of the lack of stamps,which are normally used for the

civil correspondence).The Bulgarian field post could

offer interesting items, comingfrom rare units such as aviation (es-pecially the stations for captive bal-loons from Dobroudja), navy (twotorpedo gun boats and one subma-rine, See Fig. 11), and others.

A. 4) Ottoman military post in Romania (1916-1918)

Turks have sent to the Roma-nian front the 6th Corps (Divisions15, 25 and 26 Infantry) which wasoperational in Dobroudja ( subor-dinate to the 3rd Bulgarian Army),then, from January 1917, stayinguntil the end of the war at theSiret River, north of Braila (subor-dinate to the 9th German Army).The ottomans had two types ofmilitary postal entities:

a. Stable military postal struc-tures, localized in Bucharest ;

- Military Post Office no. 1,using a cancellation-seal with thetext Menzil Sahra Postasi 1/1335having apparently the role of amilitary transit and sorting office(Fig.14);

- Military Post Office no. 65,using a bilingual cancellation withthe text Bükreș Osmanli SahraPostasi 65/Turkische FeldpostBukarest 65, working as a stagingpost office in Bucharest;

- Post Office for parcels (witha postmark having a text whollyin Arabian language)

- A military censorship bu-reau4

b. Military postal structures af-filiated to the Great Units of thefront, using cancellations withtext wholly in Arabian language ornegative cancellation-seals withArabian text.

Part of the military corres-pondence has administrativecancellations of the units, thetext being wholly in Arabian lan-guage, bilingual or wholly in Ger-man language.

The cancellations of the divisio-nal field post offices are rarely puton the correspondence, most ofthe time the mail is

Fig 14: carte poştală românească, expediată de pe frontul Siretului (zona Brăila) de către un militar otoman în anul 1917.

Corespondenţa este iniţial ştampilată cu sigiliul militar al Comandamentului Artileriei Otomane (în partea inferioară,

de culoare neagră, cu textul: Osmanli Topcu Taburu Komandanli,având completată în partea mediană, cu mâna, data de 16 mai 1917),apoi tranzitează Oficiul Poştal Militar 1, care aplică ştampila-sigiliu

în culoare albastru.Fig. 14: Romanian post-card, sent from Brăila area by an Ottoman

military man in 1917. Initially the post card is cancelled by the military seal of the Ottoman Artilery Commandment (at the bottom,in black color, having the text: Osmanli Topcu Taburu Komandanli,

and at the middle, in hand writing, the date of May 16th, 1917), and afterwards in transit at the Military Post Office no. 1,

which put the cancellation-seal of blue color. uuu

Dan-Simion GRECU

pagina 7 �


canceled by military cancellationor/and at the military post officeno. 1 (in transit). Part of the corres-pondence is personalized, usingRomanian picture post-cards, thusthe identification being easier.

Military posts of the allied forceson the Romania’s territory (1916-1918/1920)

A) At the first stage of theWorld War 1916-1918, the uni-que military allied forces, sub-stantial and organized, were theRussian ones (among which wererecruited in 1917 the first Polishnational units). There were also inRomania, but in a lower number,military men from France, GreatBritain and other allied countries.

B) At the second stage of thewar 1918-1920 (let’s call it local,national war stage) the foreignmilitary men arrived on the terri-tory of the Great Romania, inmany circumstances:

- Serbians which occupiedthe Banat, as pretenders to theterritories claimed by both coun-tries (Serbia and Romania)

- Frenchmen, with the mis-sion to drive away the Germantroops of Mackensen, and to goto the Bolshevists from Ukraine(the Army of the Danube) andalso to serve as buffer troops bet-ween Romanians and Hungarianpeople, Romanians and Serbianpeople in Banat and Arad (theArmy of Hungary)

- A coalition of allied troops(French, British, Polish, Roma-nian) fighting with Bolshevistsover Nistru River in Odessa zone;in some strategic situations, theywere also in Basarabia or even inOld Romania

- Allied troops (English, af-terwards Italian and French)which served as buffer troops inthe southern part of Dobroudja(Cadrilater), until the situation re-garding the affiliation of this areato Romania was clarified.

A. 5) Russian military post in Romania (1916-1917)

Considering from the generalperspective of the „historical Ro-

manian territories”, the Russian di-visions were distributed as follows:

- in Bukovina (Austrian duchyat that time) they were two timesconsecutively in a position of mi-litary forces occupation (August1914 - February 1915 and June1916 - July 1917) occupying diffe-rent areas5;

- in Old Romania they were asallied forces, subordinated to the9th Russian Army, beginning withSeptember 1916 until the startingof the Revolutions from 19176. Ifin the autumn of 1916 they hadactivated especially in Dobroudjaand Walachia, from 1917 theyhave been concentrated (in thesame time with the RomanianArmy) in the unoccupied Molda-via and Danube Delta.

The multitude of the units andof the military post offices put usin a position to not make any at-tempt to enumerate them (this issuccessfully done by the biblio-graphy mentioned in the footnote); we can only underline thatthe majority mails bear both thepostal campaign cancellation (of

which there are many types, withCyrillic texts, and the identifica-tion of the afferent military unit ismade by numbers and also by al-phabet letters) and the adminis-trative cancellation of the unit(this one has, generally, neutraltexts, e.g.: „Army of Operations”,without clear mention of theunit’s name). Many of them arewritten on Romanian picturedpost-cards representing localitiesof Romania from which the sen-der wrote, so that the localizationand the identification could be sa-tisfactory done. (Fig. 15)

A. 6) Polish military men on the territory of Romania (1917)

a) The fate of the Poles, dividedbetween the two great empires,Austrian and Russian, was not oneto envy during the war, besides themutual conquests of the two men-tioned Powers (done upon the ter-ritories from Galitzia and Russia),they have been mostly occupied,on the other hand, by the Ger-mans. It makes sense that

Fig. 15: un exemplu tipic de poştă militară rusă din Moldova neocupată, CPI reprezentând Oficiul Poştal din Moineşti,

ştampilată cu un caşet violet gen „Armata de Operaţii”, obliterată la 19 februarie 1917 (calendar iulian!) de către Oficiul Poştal

Militar nr. 26 (aparţinând Corpului 24 Armată).Fig. 15: A typical example of Russian military post from the

unoccupied Moldavia, pictured post-card representing the Post Office of Moineşti, cancelled by a violet postmark type „Army

of Operations”, cancelled on February 19th, 1917 (Iulian Calendar!)by the Military Post Office no. 26 (belonging to the 24th Army Corps).

uuupagina 8�

philatelica.ro

they fought for autonomy andthey did it under historical circum-stances, taking advantage of diffe-rent situations, from the two sidsof the barricade.

- as part of the Austro-Hunga-rian Army, a Polish Legion of twobrigades was created since 1914,under the co-ordination of Pil-sudski, which fought against theRussians, thinking at a free post-war Poland. Its main activity was inGalitzia, and occasionally in Buko-vina (Cernăuţi area, etc). It made alot of circulated postal items (pic-tured post-cards, cancellations ofthe units in Polish language, stamplabels) in great demand of the col-lectors, but we will not detail this,because they never arrived on theterritory of Old Romania.

- in 1917, the Revolution ofFebruary stated the rights of thenations to auto-determination,fact which will give the possibilityto military men of Polish originfrom the Russian Army to createon all the fronts Unions (Soyuz)of the Polish military men. It hap-pened alike to the Moldavianfront, were the Union of the Po-lish Military men was created inthe garrison of the 9th RussianArmy of Piatra Neamt (from thisplace it was launched an appealfor the foundation of an Inde-pendent, United and DemocraticPoland with exit to the sea). Inthat period of time also beginthe recruitments among the700,000 Polish soldiers of theformer tsarist Army in order toconcentrate three corps of Polisharmy (with the same aim of thepost-war reconstruction of thenational state).

The Poles of the Russian unitsfrom Moldavia recruited people forthe 3rd Army Corps (with the com-mandment at Vinnitza). The formercommander of the 29th RussianArmy Corps from Moldavia was ap-pointed chief-supervisor of the Po-lish Army Forces from Ukraine andhe has to report directly to thecommander of the 9th RussianArmy. The point is that the Polesfrom the Russian units belonging tothe Romanian front (about160,000) brought an importantcontribution to the organization of

these national units, contributionunknown because of the secret re-gime of the respective archives, re-cently accessible. Finally, the 3rd

Polish Army Corps will be attackedand destroyed in April 1918 at Ne-mirov, by the population underBolshevik regime, and the rest willsurrender to the Austro-HungarianArmy (which began the Ukraine oc-cupation in March1918) and will bedisarmed at Odessa.

If the possible post-cards co-ming from the 3rd Polish Corpsdon’t have direct connection toRomania, in exchange, the corres-pondence referring to the Unionof the Polish Military men of the9th Army (so that from Moldavia)became accessible by chance;even if there are not spectacular,

they represent documents of highhistorical importance, see theexample in Fig. 16.

b) in the second part of the war,the 4th Polish Division took part,next to French and Greek allies, atthe campaign from Ukraine(Odessa) against the Bolsheviks.The entire front will be obliged toretire in April 1919 over the Nistruin Bassarabia. After the evacuationof Odessa, the 4th Division will bedisplayed, from the middle of April,on a defensive front line on Nistrulength, in the section between Tal-maci and Olănești. Later on, the di-vision joined the Polish Army fromGalitzia for the fights against Uk-raine. This type of mails from Bas-sarabia are not known.

(to be continued)

Fig. 16: carte poştală militară rusească oficială gratuită (pentru Armata de Operaţii), scrisă în limba poloneză, expediată

de la Corpul 2 Armată din Moldova (confirmat de aplicarea ştampilei Oficiului poştal militar nr. 4 cu data de 6 iulie 1917),

adresată Armatei de Operaţii, Uniunea Polonezilor Militari din Armata 9-a, Secţia Sanitară. Aşadar, o circulaţie

exclusiv în Moldova.Fig. 16: Official and free of charge Russian military post-card (for the Army of Operations), written in Polish language, sent

from the 2nd Army Corps of Moldavia (event confirmed by the cancellation of the military Post-Office no. 4 on 6th of July,1917),

to the addressee: Army of Operations, the Union of the Polish Military men from the 9th Army, Sanitary Section. So that

an exclusive circulation on Moldavian territory.

postal history

Dan Simion GRECU is native of Hunedoara, Romania, and received his education in medicine and history. Working in philately: postal history of Romanian territory. Contact: [email protected]

pagina 9�

filatelie tematica

^

philatelica.ro

Sticla, între mărgică și fibra optică (I)

În filatelie STICLA poate consti-tui o temă de colecţionare la fel deinteresantă ca altele, aşa cum amconsiderat şi eu în urmă cu maimulţi ani, când am început să punîntr-un mic clasor marca Abria, tim-bru după timbru, ceea ce mi s-apărut că ar fi util în reflectareaacestei teme. Simultan, ca un te-matician care se respectă, amcolecţionat şi alte materialefilatelice la temă, care însă, la fel caşi majoritatea timbrelor din acelclasor, nu erau dedicate STICLEI însine, ci mai degrabă unor domeniicare prezentau şi obiecte, total sauparţial confecţionate din sticlă. Îmiaduc aminte că la un moment dat

am pus deoparte toate personajelegăsite pe timbre, atât cele anonimecât şi celebrităţile, care purtauochelari, dar am renunţat - celpuţin în parte - la acest paragraf decolecţie la tema STICLA deoarecerespectivele timbre copleşeau dinpunct de vedere numeric restulcelor care păreau mai potrivitetemei restrânse. Ceea ce am obser-vat atunci în problema persoanelorcu ochelari de pe timbre este că fe-meile sunt ultraminoritare la acestcapitol, poate şi din cauză că ideeade a le prezenta pe doamnele cuafecţiuni oculare purtând banaliiochelari nu ţine de acel des clamatpolitical correctness. Se pare cădoamnele contemporane apărutepe timbre au fost salvate de acestclasic auxiliar optic prin inventarealentilei de contact (făcută, de celemai multe ori, tot din sticlă). Vommai vorbi despre acest subiect alochelarilor la momentul potrivit.

După ani de colecţionare aacestei teme pot spune că existărelativ puţine timbre care să ilus-treze subiectul propriuzis al fa-bricării şi prelucrării sticlei ori aobiectelor din sticlă (Suedia estecampioană în domeniu, Fig. 1 - tim-bru inclus în carnetul Mi #C142,vezi şi altele în continuare), majori-tatea mărcilor poştale care pot fiincluse la tema în discuţie în-făţişând doar produsul finit. Nu maivorbesc, de exemplu, deprezentarea drept subiect principalpe piesele filatelico-poştale a

mărgelelor, care suntobiecte mici şi relativ mo-notone, ori a geamurilor şioglinzilor, a căror desenare/ma-chetare ca atare ar fi total nespec-taculoasă dar şi neatractivăcomercial din punctul de vedere alproducătorilor de timbre, datorităcelor două proprietăţi fizice caresunt, în acelaşi timp, două mari ca-lităţi ale sticlei: transparenţa (pen-tru geamuri) şi reflexivitatea(pentru oglinzi). De aceea, pe ilus-traţiile mărcilor poştale vom găsidestul de rar aceste obiecte din sti-clă ca element principal (mărgele,oglinzi, geamuri sau parbrize), elefiind prezente mai mult în contex-tul unor imagini conţinând şi alteelemente: de exemplu, ca să vor-bim despre o românca celebră-Anna de Noailles (care, dacă tot amcomentat mai sus, nu poartă...ochelari cel puţin aici, unde esteprezentată la tinereţe), pe marcapoştală franceză Mi #1998 este în-făţişată având la gât un şirag deperle sau de mărgele, iar în păr oagrafă asortată din aceleaşi perlesau mărgele (nu ştim exact din ceanume sunt făcute acestepodoabe, deoarece nu se pre-cizează nicăieri despre ce anume arfi vorba, dar ştim că de foartemulte ori, chiar dacă aveau un şiragscump din perle veritabile, doam-nele îşi păstrau colierul autentic şivaloros într-un seif, iar la recepţiipurtau o dublură mai ieftină, dinsticlă, care imita perfect originalul);pe suportul ilustratei maxime(Fig.2) Anna de Noailles poartădoar colierul, dar pe ştampila Pre-mier Jour din Paris apare din nou,la fel ca pe timbrul poştal, cu am-bele podoabe. În alte cazuri,vorbind, de exemplu,

Florin PATAPIE-RAICU

Omniprezentă în viaţa de zi cu zi şi atât de aparent banală, folosită de către toţi ca şi cum ar fi o prelungirefirească a mâinilor sau un auxiliar aflat uneori pe traseul organelor noastre de simţ, vizibilă permanent (dar frecvent neglijată de vederea noastră) într-o diversitate de obiecte înconjurătoare care o înglobeazăparţial sau total, spărgând-o din neglijenţă şi scuzându-ne cu acel cioburile aduc noroc faţă de cei din jur ori faţă de noi înşine dacă suntem singuri, aruncând-o cu uşurinţă - spartă sau întreagă - la ghena de gunoi de unde este eventual recuperată, STICLA face parte de când lumea, aproape la fel ca şi aerul, din mediul uman.

Fig. 1

pagina 10� uuu

Fig. 2

philatelica.ro filatelie tematică

^

despre geamuri, ele apar ca o partecomponentă a ferestrelor, asa cumeste în cazul originalei serii de tim-bre cehoslovace dedicate Expo-ziţiei Filatelice InternaţionalePRAGA 1978 (Fig.3, Mi #2364-2368), care are ca subiect ferestreistorice pragheze.

Pentru ilustrarea acestui articolcu piese filatelice care să reflectetema încă din primele momenteale istoriei umanităţii nu aveamnimic în colecţia personală şi nicinu cunosc să se fi emis pe undevaîn lume vreun timbru poştal înacest sens. Mi-am amintit însa că,în urmă cu șapte ani, citind revistaPhilatelia Chimica et Physica edi-tată de gruparea tematică ameri-cană CPOSSU (Chemistry andPhysics on-Stamps Study Unit, afi-liată la ATA) al cărei membru sunt,văzusem prezentat exponatulfilatelic The development of Che-mistry al colegului de grupare te-matică, Dr. Bengt-Göran Österdahl.În acel exponat, la pagina 2 undeîncepea prezentarea pieselorfilatelice, în paragraful intitulat Ori-gins of applied Chemistry (Originilechimiei aplicate) colegul (şi acumprietenul) Bengt-Göran prezentatrei piese (două francaturimecanice şi un timbru postal) careacopereau istoria sticlei, respectiv,pentru epoca omului primitiv, an-ticul Egipt şi Roma antică. Eramfoarte interesat de a reproduce înacest articol francatura mecanicăpurtând numărul 1, dedicată des-coperirii sticlei naturale de cătreomul primitiv şi apărută în SUA, înanul 1939, intr-o serie numărândcel puţin 21 de francaturi mecanicededicate Istoriei sticlei. Singurasoluţie era să-i scriu coleguluiBengt-Göran Österdahl din Suedia(cum spuneam mai sus, ţară aflatăpe primul loc în emiterea de timbrepoştale dedicate fabricării şi prelu-crării sticlei) şi să-l rog să-mi per-

mită a reproduce respectiva fran-catură mecanică în articolul meu.După cum bănuiţi, colegul suedez,ca orice persoană cu înaltă edu-caţie, a răspuns prompt la soli-citarea mea, acordându-mi nunumai dreptul de a reproduce

acea francatură mecanică, darchiar trimiţându-mi o imaginemai bună a ei cât şi a altor

două din serie, aflate acum înnoul său exponat care tocmai a fostprezentat la Expoziţia FilatelicăMondială CHINA 2009, unde a fostmedaliat cu aur (a obţinut 91 depuncte) iar acum, când scriu acesterânduri, pleacă spre Sofia la Expozi-ţia Filatelică Europeană BULGARIA2009. Îi doresc succes la Sofia prie-tenului Bengt-Göran Österdahl şi îimulţumesc pe această cale pentruimaginile menţionate din ex-ponatul său, imagini pe care le potvedea imediat mai jos şi cititoriiromâni, cu speranţa că în viitor untânăr sau mai puţin tânăr filatelistde pe la noi va construi un exponatcompetitiv inspirat de acest articol.

Sticlele sunt un amestec dedioxid de siliciu şi silicaţi aidiferitelor metale, cu proprietăţicare le conferă o foarte diversăgamă de aplicaţii în viaţa de zi cu zi.Sunt materiale amorfe, având rezis-tenţă mecanică şi duritate mare, întimp ce coeficientul de dilatare estemic. Nu au punct de topire precisdefinit aşa cum este în cazul me-talelor şi aliajelor metalice, ci pre-zintă o plajă a temperaturilor de-alungul căreia se produce topirea.Prin încălzire se înmoaie treptat,ceea ce permite prelucrarea sticleiprin suflare, presare, turnare, la-minare sau tragere în fire subţiri.

Cea mai veche sticlă este sticlanaturală, fie de origine vulcanică,rezultată prin răcirea rapidă a lavei,fie apărută pe plajele marine şi îndeşerturile nisipoase prin topireabanalului nisip (dioxid de siliciu) latemperatura înaltă a trăznetului.

În istoria omenirii sticla a fostcunoscută încă din epoca de piatră,când omul primitiv a găsit întâm-plător bucăţi de sticlă naturală cudiverse mărimi şi forme, observândreflexiile luminii solare pe frag-mentele din sticlă rătăcite pe pla-

jele marine ori în albiilerâurilor, printre aluviunile

aduse din zonele vulcaniceaflate în amonte. O francaturămecanică din SUA (Fig.4), văzută cudata de 28 noiembrie 1939, careface parte dintr-o serie emisă defirma „Owens-Illinois Glass Com-pany” din SUA şi este dedicată Isto-riei sticlei, redă în cartuşul ilustratun om primitiv descoperind sticlănaturală pe valea unui râu.

Diferite obiecte din sticlă natu-rală, cum ar fi vârfuri de suliţe, har-poane, topoare, oglinzi, mărgele sepăstrează în muzee la secţiunea deînceputuri a lumii pe care ocunoaştem. Pe timbrul egipteandin Fig. 5, Mi #602, se poate ob-serva un şirag de mărgele la gâtulzeităţii feminine.

În Mesopotamia anului 3500 î.C.se confecţionau mărgele din topi-tura nisipului cuarţos, uneori vitrifi-cat în mod natural prin acţiuneatrăznetului. Folosirea acestei tehniciîn jurul anului 1700 î.C. a condus laextinderea domeniului de folosire asticlei, în Mesopotamia şi Egipt în-florind artizanatul podoabelor dinbucăţi de sticlă fixate în suporturimetalice (coroane, brăţări, inele)care se exportau.

După cum arată dovezile is-torice, în Egipt sticla era cunoscutăde prin mileniul III î.C., fabricarea saextinzându-se pe la 1.500 î.C. Oechipă germano-britanică de ar-heologi a descoperit recent la Qan-tir-Piramesses (în delta Nilului)urme de sticlă topită în creuzeteceramice cilindrice pe locul unormari ateliere de sticlărie

pagina 11�

Fig. 3

Fig. 4

Fig. 5

uuu

philatelica.ro

ale Egiptul anului 1250 î.C. Aici seproduceau în serie lingouri din sti-clă colorată, care erau apoi prelu-crate sub forma diverselor obiectedecorative sau a unor podoabepentru elitele locale ale vremii, oripentru export în zona meditera-neană (Fig. 6, Egipt Mi #653, Fig. 7,RDG Mi #2332). Tot egiptenii aumeritul de a fi cei care au realizatprimele proteze oculare.

În biblioteca regelui asirian As-surbanipal (668-626 î.C.) s-a găsitcea mai veche reţetă cunoscutăpentru fabricarea sticlei.

Despre chinezi se spune căfoloseau sticla (nu fabricată de ei,ci probabil găsită în natură) încă dinmileniul IV î.C., în aceeaşi perioadăcu mesopotamienii.

În mileniul II î.C., în întregulbazin al Mării Mediterane se con-fecţionau oglinzi cu suprafeţe lus-truite din obsidian duracea sticlăde origine vulcanică pe care meş-teri iscusiţi o tăiau în foi cât maisubţiri. Aşadar, doamnele bogateîşi permiteau să-şi aprecieze sin-gure gradul de frumuseţe, fără aapela la opiniile sclavelor, careputeau fi subiective, formale şi maiales false. Bărbaţii foloseaumărgele din sticlă (ceva mai maridecât cele de la gâtul doamnelor)pentru a-şi înfrumuseţa veş-mintele: în Fig. 8, pe basoreliefulpersan (datat în jurul anului 500î.C.) de pe timbrul din RDG, Mi#1786, suliţaşul poartă inserateastfel de mărgele de sticlă deculoare albastră pe uniforma

militară (haina şi pantalonii), ma-chetatorul mărcii poştale reuşindsă sugereze sticlirile materialuluiamorf în lumina zilei.

Istoricii şi arheologii estimeazăcă producerea unor vase în în-tregime din sticlă a început cu 700de ani î.C. Modelul confecţionatdin argilă nisipoasă, prins la vârfulunei vergele metalice, era înmuiatîn sticla vâscoasă. Sticla care aderala model era încălzită la flacărăpentru a se distribui cât mai uni-form şi a se netezi. Apoi, miezul dinargilă era îndepărtat treptat dupărăcire. Procesul tehnologic eragreu şi periculos, iar preţul sticlei

era apropiat de cel al pietrelorpreţioase (Fig. 9, Egipt Mi #189,reluat în culori schimbate pen-tru Palestina, Mi #46).

Trebuie subliniat că pânăla această epocă, în Asia sauîn Egipt, sticla produsă era opacă.Pentru obţinerea unei sticle trans-parente era necesară o tempe-ratură minimă de 1.500 gradeCelsius, despre care se afirmă că nuputea fi obţinută cu tehnologiaacelor vremuri.

Pe la începutul erei noastre afost descoperit procedeul de fa-sonare prin suflare a obiectelor dinsticlă goale în interior. Se pare căprocedeul a fost inventat în Siria,dar tehnica s-a răspândit repede întot Imperiul Roman. Unele surseatribuie romanilor această de-

scoperire, prob-abil deoarece,la fel ca în multealte domenii,romanii au per-fecţionat înmod spectacu-los tehnologiainiţială. În sec. Ie.n., un meşterroman anonima înlocuit ver-

geaua metalică printr-o ţeavă meta-lică, având la capăt un muştiuc dinlemn, care ferea gura sticlarului detemperatura înaltă a ţevii. Adunândla capătul metalic o bilă din sticlălichidă şi suflând, se obţinea o bulăcare putea fi apoi uşor modelată.Francatura mecanică din SUA (Fig.10), văzută cu data de 7 mai 1940 şicare face parte din aceeaşi seriededicată Istoriei sticlei, în cartuşulilustrat redă un interior de atelier şiun sticlar roman utilizând dispozi-tivul de suflat sticlă.

Această tehnologie nouăa fost făcută posibilă şi decuptoarele avansate ale romanilor,care permiteau atingerea unortemperaturi mai înalte şi obţinerea,în locul sticlei vâscoase a egipte-nilor - imposibil de prelucrat prinsuflare - a unei sticle aproapelichide. Obiectele din sticlă s-aufabricat apoi timp de aproape 2000de ani pe baza acestei tehnici man-ufacturiere a romanilor. Două dinvalorile unei foarte reuşite serii detimbre sue deze gravate de către re-gretatul Czeslaw Slania (Fig. 11, Mi#746 şi Mi #747) prezintă doisticlari din sec.XX, utilizând clasiculdispozitiv inventat de romani pen-tru suflarea sticlei topite, iar pedouă din vinietele seriei spaniole(Fig. 12, Mi #2820-2825) se vădatât capetele ţevilor metalice cubulele de sticlă topită, cât şi uneltemetalice auxiliare procesu-

filatelie tematica

^pagina 12 �

Fig. 6-7

Fig. 8

Fig. 9

Fig. 10

Fig. 11

uuu

philatelica.ro

lui de producere a minunatelor vasedin sticlă reproduse pe timbrelepropriu-zise ale seriei. Foarte expre-sivă este imaginea de pe prima vini-etă, care infăţişează o grămăjoarăstrălucindă din cioburi de sticlă-ma-teria primă pentru ceea ce vorajunge a fi la final obi ectele înnobi-late prin tehnica şi măiestriasticlarului anonim; gră măjoaraaceasta de cioburi mai subliniazăo calitate de neînlocuit a sticlei -aceea de a fi un material 100%reciclabil. În zilele noastre, cândcei 3 R (Reducere, Reutilizare,Reciclare) sunt la ordinea zilei,sticlele sparte şi cioburile - cumse spune dintotdeauna - aducnoroc pentru că reprezintă o ma-terie primă ieftină în industriaenergointensivă a sticlei.

Sticla romană scumpă eraobţinută din nisipuri albe, foartepure, fiind incoloră şi translucidă(dar încă nu transparentă). Erafolosită pentru veselă, bibelouri,podoabe şi ornamente preţioase.Foarte scumpe erau si ceştile desticlă pentru spălatul mâinilor(trulla), vase folosite de mesenidupă fiecare fel de mâncare (ro-manii nu cunoşteau tacâmurile).

Printre regretatele secrete pier-dute ale unor tehnologii romaneeste şi modul de producere al cu-pelor murrhine-vase mici şi fără or-namente, dar cu străluciri ului -toare, în mii de scânteieri multicol-ore, care erau mai scumpe decât

aurul, iar una din cele mai ieftinevalora preţul a zeci de sclavi. Sespune că faimosul împărat Nero aplătit pentru un astfel de vas numai puţin de şaptezeci de talanţi(echivalentul a trei sute de sclavitineri şi puternici). Diatretele, la felde scumpe, erau vase din sticlăduble, cu o cupă în interior şi odantelă de sticlă în exterior. Dan-tela nu atingea cupa interioară,

permiţând menţinerea ori con-sumarea unor băuturi fierbinţi fărăpericol de ardere din partea utiliza-torului. Până în zilele noastre s-aumai păstrat în jur de zece diatrete,numai câteva fiind întregi. Se pre-supune că au fost făcute de cătreun singur meşter roman, care a duscu el în mormânt secretul de fabri-caţie. O serie de mărci poştale dinBerlinul de Vest, emisă in anul1986 (Mi #765-768 pe plicul efec-tiv circulat la Iaşi, Fig. 13) şi ilus-trând capodopere ale arteisticlarilor din primele secole aleerei creştine, redă pe ultima valo-are (Mi #768, vezi săgeata roşie) odiatretă romană din secolul IV.

Sticla romană policromă a în-

ceput să fie tot mai mult între-buinţată pentru a produce cupe şipocale, clondire (Fig. 14, Elvetia Mi#1056), vase de păstrat parfum oripahare pentru ocazii festive (Fig. 15,Elveţia Mi #1031 şi Fig. 16, RDG Mi#2186), pentru biberoane şi alteobiecte practice. Am scormonit înpropria memorie filatelică încăutarea unui timbru cu biberonspre exemplificare şi mi-am amintitde acel timbru polonez (Fig. 17, Mi#1274) care este faimos pringreşeala de machetare: deşi sticlabiberonului este înclinată, suprafaţa

laptelui în recipient, în loc să fie ori-zontală este şi ea… înclinată, lucruimposibil în prezenţa gravitaţiei te-restre! Vedem de aici cum sticla, prinfaptul că are o proprietate esenţialănumită transparenţă, nu ne poate„minţi”! Transparenţa, în mod evi-dent, este soră bună cu

filatelie tematica

^

Fig.12

Fig.13

Fig.14

Fig.15

Fig.16

Fig.17

pagina 13 �uuu

philatelica.ro

adevărul, afirmaţie aplicabilă şi înviaţa cotidiană!

Pe lângă sticla în culorile funda-mentale, meşterii romani au creatnenumărate alte varietăţi de sticlă,de la cele ce păreau a fi din pietrepreţioase (imitând smaraldul,safirul, opalul, peruzeaua ori ru-binul) până la cele care imitau as-pectul lemnului sau forma şiculoarea fructelor. În această epocăapare ornamentarea cu aplicaţiidin sticlă şi folosirea formelor sau amatriţelor pentru prelucrări com-plexe (vase care imitau chipuri saureprezentau scene de luptă). Deasemenea, se realizează primelefire din sticlă (precursorii antici aiviitoarelor fibre optice), destinateîn special colierelor şi altorpodoabe feminine. Un alt domeniude utilizare a sticlei în care romaniişi-au dovedit tehnica şi talentul afost cel al mozaicurilor. Realizate fiedin ceramică şi piatră smălţuită, fieintegral din sticlă, mozaicurile ro-mane au rămas până astăzi un e-xemplu concludent de măiestrie şirafinament artistic.

Sticla transparentă produsă deromani a intrat în uzul curent alalchimiştilor, farmaciştilor ori în celal medicilor. Pe la anul 1000 e.n.,prin cercetările lor, alchimiştii dez-voltau tehnica realizării aparatelorchimice, compuse din ţevi, serpen-tine, retorte din sticlă (Fig. 18,

Elveţia, Mi #1220) şi perfecţionauprocedeele de distilare în alambi-curi metalice, dar şi din sticlă (fran-catura mecanică daneză din Fig. 19prezintă partea principală a unuiaparat de distilare - produs defirmă din sec. XX). Deşi nu au reuşitsă obţină nici piatra filozofală, niciaur din metale comune, alchimiştiiau pus bazele ştiinţei care, ceva

mai târziu, se va numichimie. Apropiaţi ca pre-ocupări cu alchimiştii, farmaciştiisau spiţerii mileniului I utilizau re-cipientele din sticlă pentru simplapăstrare a unor substanţe biologicactive ori pentru prepararea unorprincipii magistrale cu acţiune, realori doar aparent, vindecătoare. Înacele timpuri medicii de familie (şinu ai oricăror familii, ci doar alecelor care îşi permiteau un astfel demedic) foloseau recipiente din sti-clă, de exemplu, pentru simplaanaliză cantitativă a unor lichide bi-ologice umane, cum ar fi urina, înscopul diagnosticării diabetului. Petimbrul austriac (Mi #1702) dedicatcelui de-al 5-lea Congres al Asoci-aţiei Europene pentru Urologieapare un personaj, uroscopistul,preluat de pe o miniatură dinCanonul lui Avicenna (980-1037),celebrul filozof, medic şi fizicianarab care, prin gândirea şi lucrărilesale, a marcat ştiinţele secolelor ur-mătoare. Miniatura din Canonul luiAvicenna (Fig. 20) este reprodusă,se pare, în întregime pe ilustraţiaFDC-ului acestei emisiuni poştale,pe ştampila prima zi inspirată deaceeaşi miniatură desenul ei apareaproape complet, iar pe marcapoştală apare doar uroscopistul,într-o imagine după aceeaşiminiatură menţionată. Dacă privimmai atent, pe timbru este o imagi-

ne în oglindă în raport cu cea dinminiatură: pe ilustraţia FDC-ului şipe ştampila prima zi uroscopistulţine în mâna dreaptă paharul dinsticlă transparentă supus obser-vaţiei şi apoi degustării conţinutuluisău (într-o curajoasă tentativă deanaliză semicantitativă, pentru adecide dacă pacientul său, per-soană importantă după cum sevede şi din mărimea asistenţei dinsuită, are sau nu diabet şi, în cazafirmativ, în ce stadiu anume albolii se află), în timp ce pe marcapoştală uroscopistul are paharul cuproba de urină în mâna stângă. Şiîn acest caz optica, iar prin ea sticlatransparentă (sau invers, sticla şiprin ea optica) deconspiră şme -cheria grafică arhicunoscută şi camieftină a unor machetatori de a nevinde imaginea în oglindă a uneiaşi aceleiaşi figuri, utilizând una lamachetarea timbrului şi alta la ceaa ştampilei prima zi şi/sau a ilus-traţiei plicului. Rămâne de văzutcare este imaginea adevărată dinCanonul lui Avicenna. În mod cert,recipientul din sticlă transparentăseamănă foarte bine cu ceea ce,peste vreo opt secole, se va numipahar Berzelius, după numele sa-vantului suedez Jöns Jakob Ber -zelius (1779-1848), care prin geniulsău a marcat puternic ştiinţa chi -miei în secolele XVIII-XIX ale mile-niului trecut.

Se afirmă de către unii istorici căromanii nu au izbutit să obţină sti-clă transparentă (ci doar translu-cidă) şi ca urmare nu ar fi obţinutnici geamul, nici oglinda

filatelie tematica

^pagina 14 �

Fig.18

Fig.19

Fig.20

uuu

philatelica.ro filatelie tematica

^

din sticlă. Intr-adevăr, în secolul I alerei noastre ferestrele bogaţilorvremii se executau din piatră trans-parentă, tăiată în foi subţiri, iarcetăţenii mai săraci aveau gratii dinlemn în locul ferestrelor sau doarorificii practicate în pereţi prin carelăsau să patrundă aerul şi lumina.Totuşi, se pare că romanii reuşiserăsă obţină şi sticla transparentă,după cum o atestă resturile degeamuri descoperite în ruinele dela Pompei. Rămâne în sarcina is-toricilor de a stabili dacă nu cumvatehnologia fabricării de către ro-mani a sticlei transparente pentrugeamuri a fost uitată şi re-descoperită mai târziu, după un EvMediu rece şi întunecat, plin devitregii ale istoriei.

În primele secole din mileniul IIal erei creştine a început constru-irea marilor catedrale gotice în Eu-ropa catolică. Se pare că difi -cultatea insurmontabilă la aceavreme de a produce plăci mari dinsticlă a condus la inventareatehnicii vitraliilor. Tehnologia ro-mană de fabricare a geamurilorplane devenită uitare, ori simplulfapt că secretul manufacturării sti-clei pentru ferestre fusese binepăstrat de autori au făcut să înflo-rească tehnica vitraliilor, care a per-mis închiderea marilor ferestreogivale ale catedralelor sau a feres-trelor bisericilor, cu sticlă coloratăîmbinată sub forma unor mariopere de artă. Meşterul sticlarsufla sticla topită sub forma uneibăşici de dimensiuni convenabile,la care se ataşa o vergea de fier înpartea opusă ţevii de suflare. Dupădesprinderea bulei topite se rotearapid vergeaua şi sticla căpătaforma unui disc. Vitraliile se con-fecţionau din astfel de discuri saubucăţi din discuri tăiate la formeledorite pentru a fi îmbinate după undesen prestabilit ca într-un puzzle.Aceste monumente din piatră şi sti-clă ale artei Evului Mediu au rezis-tat secolelor, fiind acum incluse decătre UNESCO pe lista patrimoniu-lui artistic şi cultural al umanităţii.Catedrala din Canterbury, constru-ită în jurul anului 600 (Fig. 21,Marea Britanie Mi #587-589), cat-edrala Saint-Etienne din Sens (Fig.

22*, Franţa Mi #1513), a cărei con-strucţie începe la 1135 şi este con-siderată adesea ca fiind primacatedrală gotică, apoi catedrala dinChartres - catalogată a fi drept celmai important ansamblu de vitraliidin secolul al XIII-lea, construităîntre anii 1142-1240 şi inauguratăîn 1260 (Fig. 23*, ilustrata maximăfranceză cu marca postală Mi#1453), catedrala Notre Dame dinParis, construită în două etape,între 1183-1250 şi continuată între1250-1450 (Fig. 24*, Franţa Mi#1474), biserica Sainte Madeleinedin Troyes construită la mijloculsecolului al XII-lea (Fig. 25*, FranţaMi #1598), biserica Sainte-Foy dinConches, construită în secolul alXVI-lea (Fig. 26*, ilustrata maximăfranceză cu marca poştală Mi#1427) sunt doar câteva exempleale unor locuri celebre cu încărcă-tură religioasă dintre multele pecare le întâlnim illustrate cu vitraliipe mărcile poştale. Şi pentru a con-tinua exemplificarea, mergând dela vest către estul Europei, a-mintim vitraliile religioase din ca-tedralele şi bisericile germane (Fig.27*, RFG Mi #B13, la care şiştampila prima zi din Bonn,16.11.1976, este ilustrată cu ele-mentul central al desenului vitrali-ului, apoi West Berlin Mi #B5, WestBerlin Mi #B6) sau din capela St.Jakob construită la Gräpplang în1150 (Fig. 28*, Elveţia Mi #905),din biserica St. Erhard-Breitenauconstruită în jurul anului 1390 (Fig.29*, Austria Mi #1435) ori din lă-caşuri de cult poloneze (patru tim-bre cu vitralii religioase din secoleleXIV-XV, parte a unei serii având catemă generală Pictura pe sticlă,Polonia Mi #2102-2109).

La trecerea a şapte secole de laînceperea construcţiei catedraleiSaint Etienne din Metz - catedrala

franceză cu cea mai maresuprafaţă a vitraliilor (aproape6500 de metri pătraţi) şi cu celemai mari vitralii gotice din Europa,o altă vitregie a istoriei (vorbim aicide cel de-al Doilea Război Mon-dial) a dus la distrugerea unor marisuprafeţe ale acestor capodopereîn urma bombardamentelor ger-mane. După război, religiosul şilaicul au conlucrat în acţiunea derenovare a catedralei din Metz,mari artişti plastici ai Franţeiaducând o atmosferă de mod-ernism în interpretarea subi ectelorreligioase de pe noile vitralii, careau înlocuit operele meşteriloranonimi făcute cioburi de explozii-le războiului.

* vezi pagina 16(continuare în numărul următor)

Florin PATAPIE-RAICU, licenţiat al Facultăţii de fizică a Universităţii Al.I.Cuzadin Iaşi, cercetător ştiinţific principal cu activitate în domeniul biofizicii mem-branelor celulare şi în cel al ştiintei materialelor cu aplicaţii în aeronautică şiîn energetica nucleară.Domeniile de specializare filatelică: astrofilatelia, filatelia tematică axată înprincipal pe istoria ştiinţei, de la micro- la macrocosmos; machetator a peste250 de ştampile ocazionale (în ţară, dar şi în străinătate), al unui număr similarde ilustraţii pentru plicuri ocazionale şi al unor întreguri poştale, autor a peste200 de articole filatelice în diverse publicaţii din ţară si din străinătate. Preşedinte al Societăţii Filatelice Moldova-Iaşi. Contact: [email protected]

Fig.21

pagina 15 �


^

Fig.22

Fig.24

Fig.25

Fig.26

Fig.27

Fig.28

Fig.29

pagina 16 �

Fig.23

Johnny Weissmüller, născutPeter Johann Weissmüller, (2 iunie1904, în cartierul Freidorf din Ti-mişoara, pe atunci în Austro-Un-garia - d. 20 ianuarie 1984,Acapulco, Mexic) a fost un sportivşi actor american de origine ger-mană. Părinţii săi, şvabii bănăţeniPetrus Weissmüller şi ElisabethWeissmüller născută Kersch, auemigrat în SUA împreună cu fiullor în vârstă de şapte luni.

Copil bolnăvicios, a fost sfătuitde un medic să se apuce de înot.Aşa a ajuns de cinci ori campionolimpic la înot (1924-1928),deţinătorul a 67 de titluri mondi-ale şi a 52 de titluri naţionale. Adeţinut recordurile la stilul liber latoate probele de la 100 de yarzi lajumătate de milă şi a fost primulcare a înotat 100 m sub un minut.A devenit celebru prin seria defilme Tarzan, ecranizări inspiratede romanele lui Edgar Rice Bur-roughs. Seria de filme a început lastudiourile MGM, cu Tarzan omul-maimuţă (Tarzan the Ape Man), în1932. Se povesteşte că în timpulrevoluţiei cubaneze, pe cândJohny Weissmüller juca golf cunişte prieteni în Cuba, jucătorii s-autrezit înconjuraţi de revoluţionariînarmaţi. Fără să-şi piardă cumpă-tul, Weissmüller a lansat celebrulstrigăt al lui Tarzan, iar soldaţii, re-cunoscându-l, au fost foarteîncântaţi să escorteze grupul într-ozonă sigură.

Respectându-i-se dorinţa, la în-mormântarea sa coşciugul a fostcoborât în groapă, având ca fondsonor celebrul strigăt al lui Tarzan.

Celebrul urlet al lui Tarzan estesubiect de dispută. Moștenitoriiscriitorului Edgar Rice Burroughs,creatorul legendarului personaj,vor să obţină dreptul exclusiv de ase folosi de strigătul omului-maimuţă. Oficiul pentru Mărci alUniunii Europene refuză să de-clare marcă înregistrată sunetelescoase de Tarzan pe numele lor,pe motiv că acestea nu pot fitranspuse pe note muzicale.

sursă Wikipedia.com

philatelica.ro pastila

^pagina 17 �

Urletul lui Tarzan la Oficiul pentru Mărci al UE

Grigore Constantin Moisil (fig.1) s-a născut la 10 ianuarie 1906 înTulcea, România. I s-a dat nu numainumele de Grigore, după bunic, ciși cel de Constantin, după tată, careera istoric și membru al AcademieiRomâne, unde a fost Director alBiroului de Numismatică (fiind șicolecţionar de monede). Mama luiMoisil, Elena, era învăţătoare înTulcea și ea a fost aceea care l-a în-văţat să socotească și să calculeze,chiar înainte ca el să înceapă săcitească și să scrie.

Moisil era un copil curios, în-totdeauna întrebând de ce, vrândsă afle ce este în spatele lucrurilorpe care le vedea. Îşi petrecea maidegrabă timpul citind şi studiinddecât jucându-se cu ceilalţi copii.

A urmat şcoala primară şi secun-dară în Bucureşti. După ter-minarea şcolii secundare în 1922a urmat Facultatea de Matema-tică a Universităţii din Bucureşti.Părinţii săi aveau mai multă în-credere în studiile de inginerie şil-au convins să urmeze şi cursurileUniversităţii Politehnice din Bu-cureşti. Deşi învăţa bine, Grigorenu a fost mulţumit de aceastăalegere şi în 1929 a renunţat laUniversitatea Politehnică. În ace-laşi an a obţinut doctoratul înmatematică cu o teză despreMecanici analitice ale sistemelorcontinue. Studiul a fost publicat laParis şi a fost primit favorabil delumea matematicienilor aceluitimp. În 1930 s-a înscris la Univer-

sitatea din Paris să-şi con-tinue studiile în Mate-matică, dar în 1931 s-aîntors în România pentru a ac-cepta un post de profesor (fig. 2)la Facultatea de Matematică aUniversităţii din Iaşi. Aici a scris lu-crări asupra mai multor subiectede matematică avansată și a înfi-inţat şi predat primul curs de al-gebră modernă din România. În1936 a fost numit profesor de cal-cul diferenţial şi integral, iar în1939 a devenit şi profesor de cal-cul matematic.

În 1941 a acceptat numirea caprofesor la Facultatea de Mate-matică - devenită mai târziu Fac-ultatea de Matematică şi Infor-matică - a Universităţii Bucureşti.

Primul calculator în România

După cel de-al Doilea RăzboiMondial Moisil a început să pre-dea Logica matematică, elînţelegând că noul domeniu, cel alcalculatoarelor, care apărea, vaavea repercusiuni enorme înschimbarea societăţii. Moisil acontinuat ideile lui Shannon însensul că circuitele electrice şi lo-gica binară au un punct comunprin aceea că ambele folosesc unsistem da/nu sau deschis/închis șiîn 1961-1962 și-a publicat celedouă volume ale cărţii Circuite cutranzistori. A continuat să-şi pu-blice lucrările de matematică, al-gebră, teoria numerelor, meca-nică, logică matematică şi studiulteoriei automatizării, cum ar fi deexemplu Teoria algebrică a me-canismelor automate. A încurajatstudiul calculatoarelor în Româniaşi i-a îndemnat pe studenţii săi dela Matematică să studieze progra-marea calculatoarelor. În acest felel a jucat un rol important în dez-voltarea domeniului ştiinţei calcu-latorului din România.


^

Eroi ai ciberneticii - Grigore Constantin MoisilWobbe VEGTER

O idee începe prin a fi un paradox, continuă prin a fi o banalitate și sfârșește prin a fi o prejudecată (Grigore C. Moisil)

Matematicianul român și specialistul în știinţa calculatoarelor Grigore C. MOISIL a fost unul dintre pionierii dezvoltării industriei tehnicii de calcul în România.

uuu

Fig. 1

Fig. 2 - Carte poştală românească (Cod 0060/81), emisă în 1981, la comemorarea a 75 de ani de la naşterea sa, prezentându-l pe

Moisil atât pe ilustraţie cât şi pe marca fixă. Cartea poştală a fostemisă de asemenea şi în culoarea maro (tot cu codul 0060/81).

Fig. 2 - Romanian postal card (Cod 0060/81), issued 1981, commemorating 75 years anniversary of his birth, showing Moisil in both the stamp design and the cachet. The card has been issued

also in a brown color (also with Cod 0060/81)pagina 18�


^

Acestui fapt i se datoreazăprimul calculator dinRomânia - CIFA 1 - care a

fost construit în 1954 la Institutulpentru Fizică Atomică al Acade-miei Române (CIFA este o abre-viere a cuvintelor româneştiCalculator al Institutului de FizicăAtomică). Acest calculator foloseatuburi electronice, o memorie petambur magnetic, bandă de hârtieperforată (la intrare) și produceala ieșire o bandă pe hărtie perfo-rată via teletype. Maşina era pro-gramată în cod maşină, fiindurmată mai târziu de CIFA-2 şiCIFA-3, iar la începutul anilorşaizeci - bazat pe tranzistor - deCET în 1964.

Moisil a murit subit la 21 mai1973, în cursul unei călătorii înCanada, la Ottawa. Opt ani maitârziu, Facultatea de Matematicăa Universităţii Bucureşti a organi-zat un seminar care să comemo-reze 75 de ani de la naşterea sa.În cuvântul de început se spuneacă Prof. Grigore C. Moisil a luptatcu toată perseverenţa pentru adeschide calea înţelegerii mate-maticii în ţara noastră şi pentru vi-itor. A fost conştient de impor-tanţa informaticii, a ciberneticii şia teoriei automatelor. A creatcentre de calcul. A fost cu ade-vărat tatăl ştiinţei calculatoarelordin România.

Moştenirea lui Moisil

Deoarece Moisil a fost forţaconducătoare de la începutul in-dustriei româneşti de tehnică decalcul este interesant de observatcum destul de puţine piesefilatelice ilustrează elemente alemoştenirii sale.

În 1971 primul microprocesora fost introdus în SUA (fig. 3), faptce a fost comemorat 30 de animai târziu printr-un timbru.

În 1972 Întreprinderea ICEFelix (fig. 4) a fabricat primul cal-culator de capacitate medie dingeneraţia a 3-a, Felix C-256 (fig. 5).Tehnologia sa de bază a fost iniţialpatentată de Franţa. Produsele lorerau exportate către alte ţări aleblocului estic, R. P. Chineză şi alteţări din Asia şi Africa. Observaţianii diferiţi din piesa ştampilatămai sus (1972-1997) - 25 de ani dela realizarea calculatorului Felix C-256, faţă de anii de pe timbrul dinfig. 5 (1947-1977) - a 30-a aniver-sare a proclamării Republicii, cuacelaşi desen.

Deja în 1975 România arăta căîn ţările socialiste obligaţiile fe-meilor sunt egale cu cele ale băr-baţilor, ilustrând un plic, oca-zionat de Anul Internaţional al Fe-meii, cu o femeie care verifică ocentrală telefonică automată (fig.6, întreg poştal Cod 0337/75).

Rezultatele din 1977 ale re-censământului populaţiei au fostînregistrate pe cartele perforate(fig. 7) şi prelucrate cu echipa-mente de tabulare - precursori aicalculatoarelor de capacitatemare de mai târziu. Acest plic

românesc din 1976 (Cod 0369/76)atestă acest fapt într-o manierăpolicromă. Aceeaşi ilustraţiepoate fi întâlnită în 1977 pe ocarte poştală maro (Cod 0421/76).

În anii şaptezeci au fost pro-duse primele minicalculatoareromâneşti perfecţionate (fig. 8 -seriile INDEPENDENT I-100, I-101,etc.) care au fost curând urmatede minicalculatorul CORAL.

Astăzi, un număr mare decompanii de calculatoare suntreprezentate în România (fig. 9),de când industria ei de calcula-toare s-a maturizat.

Acordarea de distincţii academice lui Moisil

În 1948 Moisil a fost ales mem-bru al Academiei Române; a fost,de asemenea, membru al Acade-miei de Ştiinţe din Bologna. În1996 IEEE (Institutul Inginerilor înElectricitate şi Electronică) - Soci-etatea de Calculatoare i-a acordatpost-mortem lui Moisil premiulComputer Pioneer (fig.10).Nota editorului: Vezi şi Dobrescu,Dan N. - Familia MOISIL, Filatelia,XLVIII (512), 12, 1998, 8.

Wobbe VEGTER, originar din Olanda, se autointitulează un cyber philatelistpentru că el colecţionează şi studiază subiectul Calculatoare pe timbre şi în-treguri poştale. Wobbe a fost implicat în IT vreme de peste 40 de ani. Eltrăieşte în Africa de Sud şi este pensionar din 2006.Exponatul său De la abac la Internet, care descrie istoria şi dezvoltarea cal-culatorului modern, a fost premiat cu Vermeil, Vermeil mare şi Aur la expoziţiinaţionale şi internaţionale. Este membru al Societăţii Filatelice Bellville alcărei preşedinte este din 2003. Este membru al unor organizaţii de filatelietematică din mai multe ţări. Wobbe a scris numeroase articole despre CyberPhilately şi expunerea tematică, articole care au fost publicate în revistefilatelice din Africa de Sud, Olanda şi Statele Unite. Exponatul şi articolele salepot fi văzute pe site-ul său http://wvegter.hivemind.netContact: [email protected]

pagina 19�

Fig. 3

Fig. 4

philatelica.ro thematic philately

Cyber Heroes of the past - Grigore Constantin Moisil

Grigore Constantin Moisil(fig.1) was born on January 10,1906, in Tulcea, Romania. He wasnamed not only after his grand-father Grigore, a clergyman, butalso after his father Constantin, a

historian and member of the Ro-manian Academy where he wasthe Director of the NumismaticsOffice (he was also a coin collec-tor). Moisil’s mother Elena was aprimary school teacher in Tulcea

and it was she who taughtthe young Grigore tocount and calculate, even beforehe started to read and write.

Moisil was an inquisitive child,always asking the „why?” behindthe things he noticed. He ratherspent his time reading and study-ing than playing with other chil-dren. He attended primary schooland high school in Bucharest.After graduation from high schoolin 1922, he attended the Facultyof Mathematics at the Universityof Bucharest. His parents hadmore faith in a study in engi-neering and convinced him to at-

tend the Polytechnic University ofBucharest as well. Although hedid well, he didn’t enjoy this topicand in 1929 he quit the Polytech-nic University. That same year hegot his Ph.D. in Mathematics witha thesis on Analytical mechanicsof continuous systems. The studywas published in Paris and wasfavourably received by the math-ematics world of that time. In1930 he attended the Universityof Paris to further his studies inMathematics, but in 1931 he re-turned to Romania to accept ateaching post (fig. 2) at the Fac-ulty of Mathematics at the Uni-versity of Iaşi. Here he wrotepapers on many complex mathe-matical subjects and he devel-oped and taught the first modernalgebra course in Romania. In1936 he was appointed Professorin Differential and Integral Calcu-lus and in 1939 he also becameProfessor of Calculus. In 1941 heaccepted an appointment as Pro-fessor in the Faculty of Mathe-matics - later to become theFaculty of Mathematics and Com-puter Science - at the Universityof Bucharest.

Fig. 6

Wobbe VEGTER

New ideas appear first as paradoxes, then they become commontruth and ultimately they die as prejudices. (Grigore C. Moisil)

The Romanian mathematician and computer scientist Grigore C. Moisil was one of the pioneering forces in establishing the computer industry in Romania.

uuu

Fig. 5

pagina 20�

Fig. 7

The first computer in Romania

After World War II Moisilstarted teaching mathematicallogic as he understood that thenew emerging field of computerswould have enormous repercus-sions for the social fabric of soci-ety. He continued on the ideas ofShannon that electric circuits andbinary logic have a commonalityin that both use a system ofyes/no or open/closed and in1961-1962 he published his two-volume Transistor Circuits. He

continued to publish his papers onmathematics, algebra, numbertheory, mechanics, mathematicallogic and the study of automatatheory, like The Algebraic Theoryof Switching Circuits. He advo-cated the study of computers inRomania and encouraged hismath students to study computerprogramming. That way he playedan essential role in the develop-ment of the field of computer sci-ence in Romania. This resulted inthe first Romanian computer - theCIFA-1 - being built in 1954 at theInstitute for Atomic Physics at theRomanian Academy (CIFA is an ab-breviation of the Romanian wordsfor Computer of the Institute forAtomic Physics). This computerused electronic vacuum tubes, amagnetic drum memory, punchedpaper tape (input) and producedits output on a typewriter. Themachine was programmed in ma-chine code and would later be fol-lowed by the CIFA-2 and CIFA-3 inthe early sixties and the transis-tor-based CET in 1964.

Moisil died suddenly on May21, 1973, during a trip to Canada,in Ottawa. Eight years later, theUniversity of Bucharest’s Facultyof Mathematics organized a sem-inar to commemorate his 75thbirthday. In the opening addressit was stated that Prof Grigore C

Moisil has fought with all his en-ergy and perseverance in orderto open the way to the under-standing of mathematics in ourcountry now and in the future.He has been aware of the impor-tance of informatics, cyberneticsand automata theory. He has cre-ated centers of computation. Hetruly was Romania’s father ofcomputing science.

Moisil’s legacy

As Moisil was the drivingforce behind the birth of the Ro-manian computer industry, it’sinteresting to note how quite afew philatelic items show di-verse elements of his legacy.

In 1971 the first microproces-sor was introduced in USA (fig.3) with a commemorative stampbeing issued thirty years later.

In 1972 the ICE Felix Company(fig. 4) manufactured the firstthird-generation Felix C-256mainframe computer (fig. 5). Itsunderlying technology was origi-nally licensed from France. Theirproducts were exported to othereast-bloc countries, P. R. Chinaand other countries in Asia andAfrica. Note the different yearsin the pictorial cancel above(1972-1997) - 25 years from theaccomplishment of the Felix C-256 computer vs. the


Fig. 8

Fig. 9

pagina 21�

uuu

years in the stamp of fig. 5(1947-1977) - 30th anniversaryof Republic proclamation, withthe same design.

Already in 1975 Romaniashowed that in socialist countrieswomen are equal to men’s tasksby showing a woman doing repairwork (fig. 6) to a large automatedexchange’s inner workings (postalenvelope Cod 0337/75).

The results of the 1977 popula-tion census were captured inpunched cards (fig. 7) andprocessed via tabulating equip-ment - the forerunners of the latermainframe computers. This 1976Romanian envelope (Cod 0369/76)attests to this fact in colorful fash-ion. The same cachet can be foundon a 1977 brown colored postalcard (Cod 0421/76).

In the late seventies the firstRomanian developed minicom-puters (fig. 8) were released - theIndependent series (I-100, I-101,etc) - and were soon followed bythe Coral minicomputer.

Today a large number of com-puter companies are representedin Romania (fig. 9) since its com-puter industry has matured.

Moisil honored

In 1948 Moisil was elected tothe Romanian Academy; he alsowas a member of the Academyof Sciences of Bologna. In 1996the IEEE (Institute of Electricaland Electronics Engineers) Com-puter Society posthumouslyawarded Moisil the Computer Pi-oneer Award (fig. 10).


Fig.10 - Doamna Viorica Moisil, soţia omului de ştiinţă Grigore C. Moisil, a expediat această carte poştală.

Fig.10 - Mrs. Viorica Moisil, the wife of the scientist Grigore C. Moisil, addresses the mail.

Wobbe VEGTER, who hails from theNetherlands, calls himself a cyberphilatelist as he collects and studiesthe topic Computers on stamps andpostal stationery. Wobbe has beeninvolved in IT for more than fortyyears. He lives in South Africa andretired in 2006. His exhibit From Abacus to Internetwhich describes the history and de-velopment of the modern computerhas been awarded Vermeil, LargeVermeil and Gold on national and in-ternational exhibitions. He is amember of the Bellville Philatelic

Society which he also serves as itsPresident since 2003. He is a mem-ber of several other thematic organ-izations in a number of countries.Wobbe has written numerous arti-cles on Cyber Philately and thematicexhibiting which have been pub-lished in philatelic magazines inSouth Africa, the Netherlands andthe United States. His exhibit and ar-ticles can be viewed on his extensivewebsite http://wvegter.hivemind.netContact: [email protected]

Publisher’s comment. See also Dobrescu, Dan N. - Familia MOISIL(MOISIL family), Filatelia, XLVIII (512), 12, 1998, 8.

Muzeul Naţional Filatelic a luat parte la 16 maia.c. la Noaptea Muzeelor 2009, iniţiată de Minis-terul Culturii şi Comunicării din Franţa. Cu aceastăocazie, Muzeul Naţional Filatelic a prezentat pu-blicului vizitator o expoziţie de maximafilie în careau expus: Leon Iancovici - Precursori ai maximafilieimoderne (1894-1930), studiu (medalie de Aur laEFIRO 2008); Ioan Daniliuc - Incursiune în antichi-tatea greacă (medalie de vermeil la EFIRO 2008);Muzeul Naţional Filatelic - Autoportrete.

În cele trei săli de expunere au putut fi admirateo parte a celor peste 11 milioane de timbre, consti-

tuind aproximativ trei milioane de serii filatelice,unele unicat la nivel mondial, matriţele originaledin oţel cu care s-au tipărit cele patru valori dinprima emisiune „Cap de Bour” Moldova (1858) pre-cum şi probe, machete şi diverse stadii de realizareale timbrelor din anul 1872 până astăzi. La acestease adaugă obiecte poştale datând din a doua jumă-tate a secolului al XIX-lea şi din prima jumătate asecolului XX, care ilustrează evoluţia Poştei Româneîn această perioadă. Expoziţia a fost vizitată depeste 24.000 de persoane.

pagina 22�

► pe scurt ► pe scurt ►pe scurt ►pe scurt ►pe scurt ►

pagina 23�

EMISIUNILE ANULUI 2009Grupaj: dr. Ioan DANILIUC

Emisiunea poștală cu tematică specială este urmarea iniţiativeipreședinţilor statului Chile și al Finlandei lansată în 2007. În de-plin consens, administraţiile poștale din cele două ţări au propusși altor state să se alăture programului de a se realiza o emisiunede mărci poștale având ca temă protejarea regiunilor polare șia gheţarilor. O serie de ţări nordice ale Europei dar și Australia,Canada, Noua Zeelandă, Brazilia, Africa de Sud, precum și multealte ţări s-au alăturat acestui proiect. Printre acestea se numărăși România.Mărcile poștale emise de ţările participante vor avea același în-semn specific: simbolul grafic al unui cristal de gheaţă, lângăcare, statele semnatare ale Tratatului Antarctic, vor adăuga șiconturul continentului alb.Data punerii în circulaţie: 21.03.2009 Dimensiuni: - mărcile 33mmx48 mm.

- bloc-coliţa dnt. 130mmx100mm. Machetator: Mihai VĂMĂȘESCU Prezentare: - minicoli cu nouă mărci pentru fiecare valoare(3x3), cu perfor deschis pe orizontală. Rândul al II-lea estepoziţionat tête-bêche.

- bloc-coliţă cu cele două mărci dispuse în caseteseparate cu perfor închis, încadrat de o manșeta pe care secontinuă compoziţia grafică. Blocurile coliţă sunt numero-tate cu negru și o mică parte numerotate cu roșu și impri-mate cu un desen hologramă care au fost inserate înlucrarea Contribuţii la evocarea unor evenimente 1985-2008, (conf. tirajelor din tabel). Tipărit offset, la cinci culori pe hârtie cromo-gumată (Anglia). Un FDC în tiraj de 415 buc, echipat cu cele două valori aleemisiunii, numerotate și obliterate cu ștampila P.Z.

Tiraje (Run printing)

1829 PROTEJAŢI REGIUNILE POLARE ŞI GHEŢARII

PRESERVE THE POLAR REGIONS AND THE GLACIERS

The special thematic postal issue follows the initiative laun-ched in 2007 by the presidents of Chile and Finland states.In full agreement the Postal Administrations from these twocountries proposed also to other states to join the programof creating a postage stamps issue having as theme preservethe polar regions and glaciers. A series of Northern Euro-pean countries, but also Australia, Canada, New Zealand,Brazil, South Africa and many other countries joined thisproject. Romania is one of them.The stamps issued by the participating countries will havethe same specific sign: the graphic symbol of an ice crystaland next to it, the member states of the Antarctic Treaty willalso add the outline of the white continent.Date of issue: 21.03.2009 Stamp size: 33mmx48 mm. Miniature sheet size 130mmx100mm. Designer: Mihai VĂMĂȘESCU Page composition: minisheet of nine pcs. for each value andperf. miniature sheet of two stamps. Printing system: offset, in five colours, on chrome paper -UK origin. Run printing: 242,500 stamps: 193,500 stamps in minisheetof nine pcs. and 49,000 stamps in perf. miniature sheets(24,500 miniature sheets) of which 1,000 miniature sheetsimprinted in silver foiling with hologram design and num-bered in red from 000001-001000, and 23,500 miniaturesheets numbered in black Nr. 0001001-0024500.One FDC’s, 415 pcs equipped with the postage stamps,numbered and cancelled with the first day postmark ofthe issue.

Total135.000 28.300 163.300

bloc-coliţă nrt. N

Valoarea1,60 L

1.800 28.300 30.100- 23.500* 23.500

8,10 L

* Numărul mărcilor din blocurile-coliţă nu a fost inclus în tirajul defalcat pe valori.

bloc-coliţă nrt. R - 1.000* 1.000

• 0,30 Lei: Floarea de colţ (Leontopodium alpinum), declaratămonument al naturii și ocrotită prin lege, înflorește în lunileiulie-august.• 0,60 Lei: Steluţa alpină (Aster alpinus) sau ochiul boului. În-florește în perioada mai-iunie. •1,00 Lei: Garofiţa de munte (Dianthus superbus), înfloreșteîn iunie-iulie și o întâlnim prin locuri ierboase și stâncoase,uneori chiar pe stâncile golașe.•1,20 Lei: Opaiţul Munţilor Rodnei (Silene nivalis), este ceamai cunoscută floare, specie endemică ce reprezintă em-blema Parcului Naţional Munţii Rodnei, acesta fiind singurulareal de distribuţie.•2,40 Lei: Clopoţei (Campanula persicifolia), înflorește în pe-rioada iunie-iulie. •3,10 Lei: Crinul de pădure (Lilium martagon), una dintre celemai vechi flori cultivate de om, datând de cel puţin cinci mi-lenii, mai veche decât trandafirul.Data punerii în circulaţie: 28.03.2009 Dimensiuni: mărcile 24mmx24mm. Machetator: Mihai VĂMĂȘESCU Prezentare:

- coli cu 50 de mărci pentru fiecare valoare (5x10). - minicoli cu opt mărci de valori identice și o vinietă pla-

sată în poziţie centrală. Perforul este deschis pe orizontală iarpe marginea inferioară, mai lată, se desfășoară ca imaginegrafică un peisaj montan Tipărit offset, la patru culori pe hârtie cromo-gumată (Anglia). Un set de două FDC-uri, echipate fiecare cu trei valori ale se-riei, numerotate și obliterate cu ștampila P.Z. Tiraj 470 seturi.

1830 FLORĂ DIN ARII PROTEJATE - MUNŢII RODNEI

• RON 0.30: Edelweiss (Leontopodium alpinum), a real wonderof the nature, stated nature’s monument and protected by law.It flowers in July and August.• RON 0.60: Alpine Aster (Aster alpinus), illustrated on the stamp withthe face value of . It flowers in May and June.• RON 1.00: Large Pink (Dianthus superbus). The large pink flo-wers in June and July and we can find it in grassy rocky places,sometimes even on desert rocks.• RON 1.20: Pigeon’s Gizzard (Silene nivalis). It is the most well-known flower, endemic species which represents the emblemof Rodna Mountains National Park; here is the only area whereit grows.• RON 2.40: Bell-flowers (Campanula persicifolia) The plant flo-wers in June and July. • RON 3.10: Martagon Lily or Turk’s cap Lily (Liliummartagon).The lily is one of the oldest flowers planted by hu-mans, dating from at least five thousand years ago, even olderthan the rose. Date of issue: 28.03.2009 Stamp size: 24mmx24 mm. Designer: Mihai VĂMĂȘESCU Page composition: in sheet of 50 pcs. and in minisheet of eightpcs.+one label for each value. Printing system: offset, in four colours, on chromo paper - UKorigin. Run printing: 2,006,640 stamps: 1,806,000 stamps in sheet of50 pcs. and 200,640 stamps in minisheet of eight pcs.+one label. Two FDC’s, 470 sets: equipped with the three postagestamps, numbered and cancelled with the first day postmarkof the issue.

FLORA FROM PROTECTED AREAS - THE RODNA MOUNTAINS

pagina 24�

Tiraje (Run printing)Total

200.000 59.440 259.440

1,00 L

Valoarea0,30 L

200.000 59.440 259.440500.000 59.440 559.440

0,60 L

* Un număr de 33.440 de seriicomplete sunt incluse în minicolide opt mărci şi o vinietă

1,20 L 300.000 59.440 359.4402,40 L 300.000 59.440 359.4403,10 L 150.000 59.440* 209.440

1832 EUROPA 2009 - ASTRONOMIE

EUROPA 2009 - ASTRONOMY

pagina 25�

v1

v2

Date of issue: 24.04.2009 Stamp size: 48mmx33mm. Designer: - Mihai VĂMĂȘESCU Page composition: in sheet of 24 (3x8) stampsand minisheet of six pcs.+three labels. Printing system: offset, in five colours, onchromo paper - UK origin. Run printing: 121.200 stamps: 48.600 stamps insheet of 24 stamps, 72,600 stamps in minisheetof six+three labels. One FDC: 1,000 pcs: equipped with the pos-tage stamp of the issue, having in attached eit-her label one or label two numbered and can-celled with the first day postmark of the issue,having in addition imprinted clearly in silver foi-ling the first day postmark of the issue.

Data punerii în circulaţie: 24.04.2009 Dimensiuni: - 48mmx33mm. Machetator: - Mihai VĂMĂȘESCU Prezentare: - coli cu 24 de mărci (3x8); marginea dreaptă a colii este formatăde o coloană cu TABS-uri ce partă alternativ grafica celor două viniete.

- minicoli cu șase mărci și trei viniete dispuse pe coloana de mijloc. Tipărit offset, la cinci culori pe hârtie cromo-gumată (Anglia). Un FDC, echipat cu marca însoţită de una din viniete, numerotate și oblite-rate cu ștampila P.Z. Tiraj 1.000 buc.

Total24.000 97.200* 121.200

Valoarea2,40 L

* Un număr de 72.600 de mărcidin acest tirajsunt incluse în 12.100 minicoli.


1831 ROMGAZ - 100 DE ANI

ROMGAZ - 100 YEARS

Tiraje (Run printing)Total

50.000 209.100 259.100

bloc tip. I

Valoarea2,40 L

3.000 209.100 212.100*- 31.000 31.000**

9,10 L

* Un număr de 60.300 de serii complete şi 46.998 din valoarea de 2,40 lei, suntcuprinse în minicoli de 6 mărci iar un număr de 31.800 de serii în 5.300 perechi de minicoli cu manşetă ilustrată şi numerotate cu roşu. ** Numărul mărcilor cuprinse în blocuri a fost inclus în tirajul fiecărei valori în parte.

bloc tip. II - 29.000 29.000**

Valoarea de 2,40 Lei reproduce într-un cadru compozi-ţional portretul lui Galileo Galilei, alături de telescopulinventat de el și de imaginea Turnului din Pisa a căruiconstrucţie este strâns legată de experienţele prin caremarele savant a fundamentat existenţa mișcării de ro-taţie a Pământului.Valoarea de 9,10 Lei reproduce o parte din harta conste-laţiilor cerului boreal, alături de imagini sugestive careredau atât mișcarea planetelor cât și Universul, care încămai ascunde multe secrete pe care omenirea s-a străduitși se străduiește să le descopere.Data punerii în circulaţie: 06.05.2009 Dimensiuni: - mărcile, 48mmx33mm, blocuri110mmx90mm. Machetator: - Octavian Ion PENDAPrezentare: - minicoli cu șase mărci (3x2) cu valori iden-tice; la o parte a tirajului marginea superioară formeazăo manșetă generoasă ce poartă ilustraţii grafice la temaemisiunii.

- blocuri cu patru mărci (două serii) în două va-riante de dispunere. Tipărit offset, la patru culori pe hârtie cromo-gumată(Anglia). Un set de trei FDC-uri în tiraj total de 1.370 buc. (550echipate cu seria, 420 cu blocul tip I și 400 cu blocul tipII), numerotate și obliterate cu ștampila P.Z. Un set de două ilustrate maxime (suport identic echipatcu fiecare din cele două valori ale seriei). Tiraj 425 seturi.

The face value of RON 2.40 illustrates in a compositional backgroundGalileo Galilei's portrait, next to the telescope that he invented andthe image of the Tower of Pisa, the building that is closely related tothe experiences through which the great scientist grounded the exis-tence of the Earth's movement. The face value of RON 9.10 illustrates a part of the map of the bo-real sky constellations, together with inspiring images representingthe movement of the planets, as well as the Universe that still hidesmany secrets which mankind has strived and still strives to discover.Date of issue: 06.05.2009 Stamp size: 48mmx33mm, block size 110mmx90mm.Designer: - Octavian Ion PENDA Page composition: in minisheet of six (3x2) stamps (each value), mi-nisheet of six stamps with illustrated margin and block of four (twosets) x two models. Printing system: offset, in four colours, on chromo paper - UK origin. Run printing: 471,200 stamps: 167,600 stamps in minisheet of sixstamps, 63,600 stamps in minisheet of six stamps with illustratedmargin (5,300 pairs of minisheets numbered in red from 000001-005300), 240,000 stamps in block of four stamps. Three FDC’s: 1,370 envelopes, numbered and cancelled with the firstday postmark of the issue. Maxicards 425 sets of two maxicards (the same illustrated postcard,affixed with each of the two stamps.

pagina 26�

1833 A 60-a ANIVERSARE A CONSILIULUI EUROPEI

Valoarea de 6 Lei - Clădirea Palatului Eu-ropei de la Strasbourg, creaţie a arh.Henry Bernard. The bulding of the Palace of Europe inStrasbourg, a creation of the architectHenry BernardData punerii în circulaţie: 11.05.2009 Dimensiuni: - 63mmx27mm. Machetator: - Mihai VĂMĂȘESCUPrezentare: - minicoli cu opt mărci (2x4),marginea stângă formează o coloană depatru TABS-uri, pe care se repetă o graficăemblematică plasată pe patru fonduri deculoare.Tipărit offset, la patru culori pe hârtiecromo-gumată (Anglia). Un FDC echipat cu marca, numerotat șiobliterat cu ștampila P.Z. Tiraj 510 buc.

THE 60th ANNIVERSARY OF THE COUNCIL OF EUROPE

Date of issue: 11.05.2009 Stamp size: 63mmx27 mm.Designer: - Mihai VĂMĂȘESCU Page composition: in minisheet of eight (2x4) stamps with illustrated attachement. Printing system: offset, in four colours, on chromo paper - UK origin. Run printing: 35,200 stamps in minisheet of eight stamps. One FDC: 510 pcs, numbered and cancelled with the first day postmark ofthe issue.

Total2.000 33.200 35.200

Valoarea6,00 L


philatelica.ro maximafilie

Alianţa Nord Atlantică la a 60-a aniversare

Aniversarea a 60 de ani de lafondarea coaliţiei militare a statelordemocratice a fost marcată deGrupa de Maximafilie Cluj prin or-ganizarea unei expoziţii cu generi-cul NATO-60.

Manifestarea a avut loc în pe-rioada 4-11 aprilie 2009 la sediulAsociaţiei Filateliștilor din Cluj, ma-terializând intenţia și dorinţa orga-nizatorilor la care s-a adăugatsubstanţialul sprijin acordat de dl.Ioan Constantinescu, vicepreșe-dinte al Camerei de Comerţ și In-dustrie Cluj și președinte de onoareal A. F. Cluj. Cu deosebită amabili-tate și bunăvoinţă domnia sa a pusla dispoziţia organizatorilor atâtaparatura necesară cât și un talen-tat operator în persoana d-lui

Valentin Balea, prin al cărui profe-sionalism au fost realizate materi-alele expoziţiei. Acestea au constatdintr-un inedit pliant, o diplomă e-legantă și o ilustrată maximă. Pen-tru această din urmă piesă a fostfolosită o carte poștală realizată înurmă cu cinci ani de dl. Petre Suciu,președintele C. F. Turda, cu prilejulinvitaţiei făcută României de adera-re la NATO. Obliterarea s-a realizatcu o ștampilă ocazională ma-chetată de dl. dr. Ioan Daniliuc, carene-a fost alături și de această dată.

Materialele au fost oferite atâtexpozanţilor cât și tuturor celor im-plicaţi în organizarea manifestării.

Expoziţia a avut o participaremodestă, datorită atât tematiciifoarte restrânse cât și caracteruluisău aniversar-demonstrativ, ne-competitiv. Activitatea de apre-

ciere a juriului, condus de vete-ranul maximafiliei clujene, dl. dr.Petru Pitea, nu s-a finalizat în acor-darea de distincţii, ci în observaţiiși recomandări deosebit de instruc-tive și utile. Pe lângă exponatele se-niorilor M. Domșa și V. Surdu a fostremarcat și cel al tânărului colec-ţionar Nándor Licker, care sub în-drumarea d-lui Iuliu Szilágyi, res-ponsabilul financiar al A. F. Cluj, areușit să realizeze un interesant ex-ponat de studiu dedicat Zilei Ar-matei Române.

Mica și frumoasa manifestaremaximafilă s-a datorat întreguluicomitet de organizare și sprijinuluicelor amintiţi anterior, cărora leadresăm și pe această cale mulţu-mirile noastre. Aceleași mulţumirile adresăm dlui G-ral de Brigadă (r)Alexandru Mateescu, care ne-a pusla dispoziţie cu deosebită amabili-tate frumoasa documentare refe-ritoare la evenimentul aniversat.

col. (r) Victor SURDU

pagina 27�

Revoluţionar de meserieDr. Ernesto Rafael Guevara de la Serna (n. 14 iunie 1928

- d. 9 octombrie 1967) mai cunoscut sub porecla sa de CheGuevara sau el Che a fost un revoluţionar de stânga, lideral regimului comunist cubanez şi insurgent sud-american.S-a născut în Argentina, în localitatea Rosario del Fe, ca celmai mare dintre cei cinci copii ai unei familii prospere.

La 26 iunie 1955, îl întâlneşte pe Fidel Castro, care îi dăgradul de el Comandante, cel mai înalt din cadrul gherilei,şi îi conferă, Steaua José Martí, pe care Guevara o va punepe bereta sa neagră. Această imagine a revoluţionarului cuberetă şi stea va deveni celebră în lumea întreagă, datorităfotografului cubanez Alberto Korda, autorul acesteia.

philatelica.ro istorie postala

^

,

1. Transnistria

Teritoriul dintre Nistru și Bug,purtând denumirea de Transnis-tria, a făcut parte din aria de for-mare a poporului român din celemai vechi timpuri. În vremea ma-relui rege dac Burebista regatuldac se întindea până la gurile Bu-gului, iar odată cu cucerirea Da-ciei de către romani, autoritateaacestora se întindea și dincolo deNistru, până la cursul Bugului.

Mai târziu românii au apărutmereu ca factori importanţi înașezările acestor locuri. În croni-cile călugărului Nistor, în secolul alIX-lea, românii apar sub numelede volochi, iar istoricul germanRudolf Wedell, în Atlasul IstoricGeografic publicat la Berlin în anul1824, arăta că la anul 900 româniiajunseseră la Nipru.

În secolul al XII-lea cronicariiruși vorbesc despre înfiinţareaunei organizaţii politice româneșticunoscute sub numele de ŢaraBolohovenilor (Volohovenilor),care îngloba regiunea Volhyniei,Podolia și ajungea până aproapede Kiev. Această ţară a existatpână la jumătatea secolului al XIII-lea, când a fost desfiinţată deprincipele de Kiev.

În secolele următoare româniiși-au înfiinţat organizaţii militareproprii, conducătorii lor fiind IonPotcoavă, Pavel Apostol, etc.

În anul 1681 Duca Vodă aveasub stăpânirea sa întreg ţinutuldintre Carpaţi și Nipru, deveninddomn al Moldovei și hatman alUcrainei. În anul 1774, în timpulîmpărătesei Ecaterina a II-a, Impe-riul rus s-a întins până la Bug șiabia în anul 1792, prin pacea de laIași dintre ruși și turci, Transnistriaa trecut sub ocupaţie rusească.Moldovei i-a rămas doar un mic te-ritoriu, cuprinzând orașul Moghi-lău (fondat de voievodul moldo-vean Ieremia Movilă). Acest terito-riu a trecut sub ocupaţie ruseascăîn anul 1812, odată cu străbunulpământ românesc Basarabia.

La 17 decembrie 1917 a avutloc la Tiraspol un impresionantcongres al românilor din Transnis-tria pentru unirea cu România,însă condiţiile politice nu au per-mis acest lucru.

Pentru a încerca să creeze unnou curs al istoriei și să-și legali-zeze pretenţiile asupra Basarabieiși chiar a întregii Moldove, URSS acreat la 12 octombrie 1924 Repu-blica Moldovenească AutonomăSovietică Socialistă cu o suprafaţăde 7.516 Km2 și 600.000 de locui-tori. Aceasta cuprindea patru ju-deţe: Rîbniţa, Dubăsari, Tiraspol șiAnaniev.

La începutul celui de-al DoileaRăzboi Mondial, cancelarul ger-man Adolf Hitler a vrut să ofereRomâniei în compensaţie pentrupierderea teritoriului românescdin Nord-Vestul Transilvaniei,cedat Ungariei horthyste prin ne-dreptul dictat de la Viena din 1940,ţinutul dintre Nistru și Nipru, carefusese cucerit în urma luptelor cuURSS în lunile august-octombrie1941. Totuși, mareșalul Ion Anto-nescu, conducătorul statuluiromân, a acceptat numai adminis-

trarea teritoriului dintre Nistru șiBug, ţinut unde se găseau localităţicu populaţie majoritară româ-nească, fără să uite nicio clipă teri-toriile românești care rămâneausub ocupaţie străină: Nord-VestulTransilvaniei și Cadrilaterul.

Administraţia civilă română înTransnistria a fost instituită prinDecretul nr. 1 din 19 august 1941,dat de Marele Cartier Generalromân la Tighina. Printr-un noudecret din 17 octombrie 1941,Odesa împreună cu toată regiu-nea înconjurătoare a fost încorpo-rată în regimul administraţieicivile din Transnistria, Odesa de-venind capitala „Guvernământu-lui Civil al Transnistriei”.

Suprafaţa sa era de 39.733 km2,cuprinzând 13 judeţe, 64 raioane,1.292 comune, 2.468 sate și douămunicipii: Odesa și Tiraspol. Popu-laţia în anul 1942 era de2.326.226 persoane faţă de statis-ticile anterioare războiului caremenţionau 3.492.552 locuitori.

În timpul administraţiei ro-mâne toate plăţile se efectuau înlei și Reichkreditkassenschein(RKKS). Administraţia

pagina 28�

Poșta Română în Transnistria, 1941-1944 (I)ing. Călin MARINESCU

Fig. 1 - Carte poştală militară românească de 1 leu expediată pe 19 oct. 1941 din Tiraspol la Galaţi.

Fig. 1 - 1 Leu Romanian military postcard, sent on October 19th

1941, from Tiraspol to Galaţi.

uuu

philatelica.ro

civilă a Transnistriei a durat până ladata de 1 februarie 1944, când da-torită apropierii liniei frontului șiofensivelor iminente ale armatelorsovietice a fost instituită Adminis-traţia militară română a Transnis-triei, care nu a diferit din punct devedere poștal de cea civilă.

2. Organizarea poștală

La 3 septembrie 1941 a fost i-naugurat serviciul poștal român înTransnistria. Pentru început seadmitea pentru public expediereacărţilor poștale simple scrise înlimba română și a actelor origi-nale și în copii în plicuri recoman-date fără corespondenţă particu-lară. Nu se admiteau la expedierescrisori simple sau alte obiecte decorespondenţă.

Obiectele de corespondenţă ad-mise la expediere erau supuse cen-zurii. Corespondenţa provenită dela „autorităţi” și „public” conformnormelor de mai sus era admisănumai pentru localităţile din inte-

riorul Transnistriei și din România.De la 6 octombrie 1941 au

fost admise în traficul poștal șiscrisori simple ale publicului cucaracter particular, atât pentruinteriorul Transnistriei, cât șipentru România.

Serviciul de scrisori recoman-date s-a admis probabil de la 15mai 1942. Din vara anului 1942 s-aaprobat ca oficiile poștale dinTransnistria să primească cores-pondenţă poștală pentru toateţările cu care România era aliatăși cu cele cu care România nu eraîn stare de război. O mare partedin corespondenţa transnistreanăexternă era tranzitată pe la Oficiulpoștal București-Gara de Nord,unde avea loc o recenzurare a sa.Trebuie menţionat faptul că laacest oficiu se cenzura numai co-respondenţa externă sosită și ex-pediată în/din România, iarDirecţia Generală PTT voia săarate și prin această măsură căTransnistria nu era încorporată în

România, toată corespondenţaexpediată între România și Trans-nistria fiind considerată cores-pondenţă externă.

În ceea ce privește expediereacitaţiilor și actelor de procedură,în luna martie 1943 se preciza că:Direcţia PTT a Transnistriei neface cunoscut că unele oficii poș-tale din ţară (România - n.a.)admit la prezentare acte de pro-cedură pentru oficiile poștale dinTransnistria. Întrucât formele deprocedură îndeplinite de oficiilepoștale din susnumita provincie n-au efect juridic, fiind îndeplinitepe un teritoriu separat de Româ-nia, rugăm luaţi măsuri ca să nuse mai primească citaţii și acte deprocedură pentru Transnistria.

Direcţia PTT a Transnistriei amai funcţionat și la începutullunii martie 1944, iar pentru lunaaprilie 1944 a dat preaviz funcţio-narilor săi. În luna iulie 1944 Di-recţia PTT a Transnistriei, aflatăîn lichidare, își avea sediul

istorie postala,

^

Fig. 2 - Carte poştală cenzurată expediată de la Golta la Albac-Turda pe 7 iulie1942Fig. 2 - Censored postcard sent from Golta to Albac-Turda on July 7th, 1942.

pagina 29�

uuu

în București, pe Strada Anghel Sa-ligny la nr.8, în fostul local al ofi-ciului PTT București 24 Senat.

3. Oficiile poștale

Primele oficii poștale româ-nești înfiinţate în luna septembrie1941 au fost Tiraspol și Balta. Auurmat apoi: Dubăsari, Rîbniţa,Iampol, Moghilău, Tulcin, Ana-niev, Berezovca, Birzula și Razdel-naia. La 22 octombrie 1941 s-aînfiinţat Oficiul poștal Odesa I, iarla 15 februarie 1942 s-a deschisoficiul poștal Smerinca.

În luna ianuarie 1942 se admi-tea corespondenţă și pentru altelocalităţi din Transnistria, pelângă cele menţionate mai sus șianume: Grigoriopol, Ocna, Obo-dovca, Berșad, Carelnic, Olgopol,Savrani, Liubașevca, Troiţcoe, Va-legoţulovo (Valea Hoţilor), Jugos-troi, Crijopol, Tomașpol, Vap-niarca, Codima, Camenca, Pes-ceanca, Ploti, Braţlav, Ladjine, Su-remec, Sargord, Golta, Oceacov,Niceanoe și Ovidiopol. Deocam-dată nu s-au găsit informaţii pri-vind înfiinţarea unor oficii sauagenţii poștale în aceste localităţipână în luna ianuarie 1942.

Oficiile și agenţiile poștale înfiin-ţate și care trebuiau să se înfiinţezepână la 1 august 1942, repartizatepe judeţe, sunt prezentate în Tabe-lul nr. 1. (vezi pagina 31)

Analizând conţinutul acestuitabel se pot face mai multe ob-servaţii. Numerotarea oficială aunităţilor poștale se făcea atât cucifre romane (Odesa I, II, III, IV, Li-petchi I), cât și cu cifre arabe(Babcinţi 1, Dalnic 2), dar ștampi-lele acestor oficii erau inscripţio-nate de multe ori și cu cifreromane, și cu cifre arabe (OdesaI, Odesa N-1, Odesa 3, etc.).

Oficiul poștal din localitateaMoghilău, deși purta oficial denu-mirea MOGHILĂU, avea uneleștampile, inclusiv cele de cenzură,inscripţionate MOGHILEV.

În Judeţul Jugastru, fiind sem-nalată agenţia poștală Babcinţi 1,se poate presupune că se preve-dea înfiinţarea și a altor agenţiipoștale în localitatea respectivă.Mai curioasă este denumirea

agenţiei poștale Dalnic 2, întrucâtnu se cunoaște deocamdată înTransnistria existenţa unei agen-ţii poștale sau a unui oficiu poștalDalnic 1. În aceste cazuri s-ar maiputea emite o supoziţie, șianume, că numerele 1 și 2 să nureprezinte numărul agenţiei poș-tale, ci numărul localităţii. Astfel,exista o localitate Dalnic în apro-pierea Odesei, dar nu s-a găsit ohartă mai detaliată din care să sevadă dacă această localitateaparţinea Judeţului Odesa sau Ju-deţului Ovidiopol, ori mai existao a doua localitate Dalnic în Jude-ţul Ovidiopol. O localitate Dalnicera semnalată în Judeţul TreiScaune din România, dar în pe-rioada 1941-1944 ea făcea partedin teritoriul cedat Ungariei.

La 13 noiembrie 1942 s-a des-chis oficiul poștal Odesa V - Gu-vernământ, probabil în sediul

Guvernământului Civil al Trans-nistriei din Odesa. Așa cum searăta și mai sus, unele ștampileale acestui oficiu erau inscripţio-nate cu cifre arabe Odesa 5 și nuse menţiona denumirea oficialăGuvernământ.

La 1 decembrie 1942 se sem-nala deja înfiinţarea în unele ju-deţe a unor noi oficii și agenţiipoștale faţă de 1 august 1942,fără a fi în general nominalizate,astfel: 3 în Judeţul Dubăsari, 1 în

Judeţul Jugastru, 1 în JudeţulOceacov, 1 în Judeţul Ovidiopol, 1în Judeţul Tiraspol și 1 în JudeţulOdesa (Agenţia Ilianka). În lunamartie 1943 s-au înfiinţat agenţiipoștale la Cazacovca și Potochi înJudeţul Moghilău, deservind oserie de sate din acest judeţ.

În lunile mai-iunie 1943 s-auînfiinţat noi agenţii poștale, caresunt prezentate în Tabelul nr. 2.Agenţia poștală Domoniovca(Judeţ Golta) trebuia să se înfiin-ţeze încă din anul 1942.

Se impun aceleași observaţiide mai sus privind agenţia poștalăNicolaevca II, necunoscându-sepână acum nicio agenţie poștalăNicolaevca I. La fel pentru agenţiapoștală Zastava I. Faptul cel maicurios este că această numero-tare (fie cu cifre arabe, fie cu cifreromane) apare pentru niște agen-ţii poștale ale unor localităţi mici,

în care era puţin probabilă nece-sitatea înfiinţării mai multor uni-tăţi poștale. Desigur, la Odesas-au înfiinţat cel puţin cinci oficiipoștale, dar în celelalte reședinţede judeţ s-a înfiinţat numai câteun singur oficiu. Mai sunt nece-sare cercetări în această direcţie.

Este posibil ca numărul oficii-lor și agenţiilor poștale să fie cevamai mare, urmând ca datele deînfiinţare și desfiinţare a lor să fieîntregite prin cercetări ulterioare.

pagina 30�

philatelica.ro

Ing. Călin MARINESCU, născut în anul 1955 la Dorohoi, licenţiat

al Institutului Politehnic din Iași, Facultatea de inginerie chimică.

Preocupări filatelice: istorie poștală în legătură cu România.

Contact: [email protected]

Data deschiderii/Opening date

Agenţia poştală/Post agency

Judeţul/District

13 mai 1943 Ciurni-Cut Ananiev

13 mai 1943 Nicolaevca II Ananiev

13 mai 1943 Striucovo Ananiev

2 iun.1943 Balşoi-Fontana Odesa

… iun.1943 Zastava I Odesa

15 iun.1943 Trihati Oceacov

23 iun.1943 Domoniovca Golta

Tabel nr. 2/Table no. 2

istorie postala,

^

philatelica.ro postal history

Romanian post in Transnistria, 1941-1944 (I)

1. Transnistria

The territory between NistruRiver and Bug River namedTransnistria was part of the for-ming area of the Roman peoplefrom the oldest times. During theAge of Burebista, king of theDacs , the Dac kingdom stretchedto Bug River, and at the sametime with the Roman conquestof Dacia, their authority exten-ded even over the Nistru River toBug River.

Later, the Romanians wereknown as an important factors forthe settlements on these places.In the chronics of the monk Nistorfrom the 9th century, the Roma-nians appears under the name ofVolochi, and the German histo-rian Rudolf Wedell in the Historicand Geographic Atlas, issued inBerlin in 1824, revealed that in1900 the Romanians arrived atNistru River.

In the 12th century the Russianchroniclers speak about the foun-dation of a Romanian political or-

ganization known as „Bolohoveni(Volohoveni) country”, which in-cluded Volhyn region, Podolia andstretched near to Kiev. This coun-try lasted until the middle of the13th century, when the prince ofKiev dissolved it.

In the following centuries theRomanians founded military orga-nizations of their owns, their lea-ders being Ion Potcoava, PavelApostol, etc.

In 1681 Duca Voda possessedthe whole territory between Car-pathian Mountains and

eng. Călin MARINESCU

uuu

Nr. crt.Crt. no.

Judeţul/DistrictUnităţile poştale/

Post offices

1. AnanievOf. Ananiev, Ag. Cernovo, Jerebcova, Petroverivca, Siraevo, Sfânta Troiţă,Valea Hoţilor, Simcova (se va înfiinţa/it will be set up), Handrabura (se va înfiinţa/it will be set up)

2. Balta Of. Balta, Ag. Berşad, Savrani, Olgopol, Pesceana, Cecelnic, Obodovca

3. Berezovca Of. Berezovca, Ag. Veselinovo, Landau, Mostovei (se va înfiinţa/it will be set up)

4. Dubăsari Of. Dubăsari, Ag. Cioara, Ocna, Grogoriopol, Zaharievca, Tibulenca

5. Golta Of. Golta, Ag. Crivoi-Oziero, Liubaşevca, Vradievca, Domoniovca (se va înfiinţa / it will be set up)

6. Jugastru

Of. Iampol şi Vapniarca, Ag. Cerneviţi, Crijopol, Tomaşpol, Dizigovca,Olşanca, Miaşcova, Maiovca, Babcinţi 1, Podislovca (se va înfiinţa/it will be set up), Mironovca (se va înfiinţa/it will be set up), Jabrocrici (se va înfiinţa/it will be set up)

7. Moghilău

Of. Moghilău, Smerinca , Ag. Şar-Gorod (s-a cerut oficiu/office was demanded), Vindiceni (s-a cerut oficiu/office was demanded),Copai-Gorod, Blachi, Stanislavcic, Crasnoie, Dijurin, Iaroşinca, Murafa, Lucineti, Severinovca, Cazacovca, Potochi

8. Oceacov Of. Oceacov, Niceanoe, Ag. Varvarovca, Alexanderfeld (în curs de înfiinţare/ in course of foundation)

9. Odesa Of. Odesa I, II, III, Telefoane, IV (în curs de înfiinţare/in course of foundation), Ag. Janovca, Blaguevo, Antono-Codineevo

10. Ovidiopol Of. Ovidiopol, Ag. Grossliebenthal, Neuburg, Bilaevca, Dalnic 2, Vigoda (în curs de înfiinţare/in course of foundation)

11. RîbniţaOf. Rîbniţa, Birzula, Ag. Abolemicovo, Camenca, Codima, Nestoita, Lipeţchi I,Colbasana, Cruti, Grabova, Pesceanca, Popiluchi-Gară, Rudniţa, Slobotca,Voroncău, Mocra, Popenco, Rascov

12. TulcinOf. Tulcin, Ag. Brasslav, Chirnasovca, Juralevca-Gară, Jurcovca, Ladjine,Peceara, Tahne, Spicova, Trostineţ, Capuşteani (se va înfiinţa/it will be set up), Clebani (se va înfiinţa/it will be set up)

13. Tiraspol Of. Tiraspol, Ag.Razdelnaia, Tebicova, Slobozia, Grosulova, Zelz

Tabel nr. 1/Table no.1

pagina 31�


Nipru River, becoming prince ofMoldavia and leader of Ukraine.

In 1774, during the empressEkaterina’s 2nd reign, the RussianEmpire stretched to Bug Riverand only in 1792, after the peaceof Jassy between the Russiansand the Turks, Transnistria pas-sed under Russian occupation.The territory left to Moldaviawas a small one, belonging Mo-ghilău city (founded by the Mol-davian voivode Ieremia Movilă).This territory passed under Rus-sian occupation in 1812, toget-her with the ancient Romanianterritory Basarabia.

On December 17, 1917, an im-portant Congress of the Roma-nians from Transnistria was heldat Tiraspol, for the union with Ro-mania, but the political circum-stances did not allow this union.

In order to create a new co-urse of the history and to legalizethe claims over Basarabia andeven over the entire Moldavia,USSR founded in October 12th

1924 the Autonomous SocialistSoviet Moldavian Republic havinga surface of 7,516 km2 and600,000 inhabitants. This one hadfour districts: Rîbniţa, Dubăsari,Tiraspol and Ananiev.

At the beginning of the 2nd

War World, the German chancel-lor Adolf Hitler wanted to offerto Romania, as compensation forthe loss of the Romanian terri-tory from the North-West ofTransylvania, surrendered to theHorthy’s Hungary by the unfairDictate of Vienna from 1940, theterritory between Nistru Riverand Nipru River, conquered afterthe battles against USSR of Au-gust - October 1941. But, themarshal Ion Antonescu, the lea-der of the Romanian state, ac-cepted only the administrationof the territory between NistruRiver and Bug River, a regionwith a majority of Romanian po-pulation without forgetting anyminute the Romanian territoriesleft under foreign occupation:the North-West of Transylvaniaand Cadrilater.

The Romanian civil administra-tion in Transnistria was set up bythe Decree no. 1 of August 19th

1941, issued by the RomanianHeadquarters at Tighina. By anew decree of October 17th, 1941,Odessa and all the surroundingterritories were incorporated intothe regimen of the civil adminis-tration of Transnistria, Odessa be-coming the capital of the „CivilGovernment of Transnistria”.

Its surface was of 39,733 km2,including 13 districts, 64 depar-tments, 1292 communes, 2468villages and two municipalities:Odessa and Tiraspol.

The population in 1942 was of2,326,226 people comparingwith the previous statistics be-fore the war which mentioned3,492,552 people. During theRomanian administration all pay-ments were made in lei and Reich-kreditkassenschein (RKKS).

The civil administration inTransnistria lasted until February1st 1944, when, due to the ap-proaching of the front line and tothe imminent offensive of the So-viet armies, the Romanian mili-tary administration of Trans-nistria was set up, which was notdifferent, from postal point ofview, than that of civil one.

2. Postal organization

On September 3rd, 1941, theRomanian postal service in Trans-nistria was inaugurated. In the be-ginning it was allowed for thepublic the dispatch of usual post-cards written in Romanian and ofthe original documents and co-pies in registered envelopes, wit-hout personal correspondence.The dispatch of simple letters orother items of correspondencewas forbidden.

The items of correspondenceaccepted to be dispatched weresubmitted to the censorship.

The correspondence comingfrom the „authorities” and „public”,accordingly to the standards men-tioned bellow, was accepted onlyfor the localities from the interior ofTransnistria and from Romania.

From October 6th, 1941, it wasaccepted into the circulation theusual letters of the public with per-sonal character, in the interior ofTransnistria and also in Romania.

The service of registered let-ters was allowed probably fromMay 15th 1942.

From the summer of 1942 thepost offices of Transnistria got theapproval to receive the postal cor-respondence for all the allied co-untries of Romania to

pagina 32�

Fig. 3 - Scrisoare cenzurată, expediată recomandat din Tiraspol la Bucureşti, francată filatelic, dar circulată efectiv.

Fig. 3 - Registered censored letter sent from Tiraspol to Bucharest,philatelic franking, effectively circulated

uuu


which Romania was not in war. Abig part of the external correspon-dence of Transnistria was in transitthrough the Post Office Bucharest- North Railway Station, whereanother censorship operation wasmade. It has to be mentioned thatat this post office only the externalcorrespondence arrived and sentin/from Romania was censoredand the PTT General Office wantedto prove by this directive thatTransnistria was not incorporatedto Romania, all the correspon-dence sent between Romania andTransnistria being considered ex-ternal correspondence.

Regarding the dispatch of thesummons and of the proceedingsdocuments, in March 1943, it wasspecified that: The PTT Office ofTransnistria lets us know thatsome post offices of the country(Romania - n.a.) agree to receiveproceedings documents for thepost offices from Transnistria. Be-cause the proceedings forms ful-filled by the post offices from theprovince mentioned bellow haveno juridical consequences, beingaccomplished on a separated ter-ritory from Romania, please takemeasures in order to not receivesummons and proceedings docu-ments for Transnistria.

The PTT Office of Transnistriaworked even at the beginning ofMarch 1944, and on April 1944noticed its employees.

In July 1944 the PTT Office ofTransnistria, being in liquidation,had its headquarters in Bucha-rest, 8, Anghel Saligny Str., the for-mer residence of the PTT OfficeBucharest 24 Senate.

3. Post offices

The first Romanian post officesfounded on September 1941were Tiraspol and Balta. Then fol-lowed: Dubăsari, Rbniţa, Iampol,Moghilău, Tulcin, Ananiev, Bere-zovca, Birzula and Razdelnaia. OnOctober 22nd 1941 the post officeOdessa 1 was founded and on Fe-bruary 15th 1942 the post officeSmerinca was opened.

On January 1942 the corres-pondence for other localities of

Transnistria was also accepted, ex-cept those mentioned above, sothat: Grigoriopol, Ocna, Obodovca,Bersad, Carelnic, Olgopol, Savrani,Liubashevca, Troiţcoe, Valegoţu-lovo (Valea Hoţilor), Jugostroi, Cri-jopol, Tomashpol, Vapniarca,Codima, Camenca, Pesceanca,Ploti, Braţlav, Ladjine, Suremec,Sargord, Golta, Oceacov, Niceanoeand Ovidiopol. Till now no infor-

mation was found regarding thefoundation of some post offices oragencies in these localities until Ja-nuary 1942. The post offices andagencies founded and which hadto be founded until August 1st,1942, by districts, are presented inthe Table no. 1 (see page 31). Manycomments could be done analyzingthe content of this table.

Fig. 4 - Scrisoare recomandată cenzurată, expediată din Odesa la T.Severin pe 31 dec.1943, francată cu mărci poştale transnistrene

de 3 lei (Colecţia Em. Săvoiu).Fig. 4 - Registered censored letter sent

from Odessa to T.Severin, on December 31,1943, stamped with Transnistria postage stamps of 3 Lei (Em. Săvoiu collection).

uuupagina 33�


The official numbering of thepost offices was done in Romannumbers (Odesa I, II, III, IV, LipetchiI), and also in Arabian numbers(Babcinţi 1, Dalnic 2), the postmarks of these offices were fre-quently written with Roman andArabian numbers at the same time(Odesa I, Odesa N-1, Odesa 3, etc.).

The post office from the loca-lity Moghilău, bearing officially thename MOGHILĂU had some can-cellations, including censorshipcancellations, written MOGHILEV.

In the district of Jugastru dueto the notification of the postagency Babcinţi 1 the suppositionthat it was foreseen also thefoundation of some other postagencies in the irrespective loca-lity could be made. A little bitmore curious is the name of thepost agency Dalnic 2, because, tillnow the existence in Transnistriaof a post agency or post officeDalnic 1 has been unknown. Inthis case a supposition could bemade: the numbers 1 and 2 don’trepresent the number of the postagency but the number of the lo-cality. So that a locality Dalnicexisted next to Odessa, but a de-tailed map hasn’t been found inorder to see if this locality belon-ged to Odessa district or to Ovi-diopol district, or if it was a

second locality Dalnic in Ovidio-pol district. A locality Dalnic wasnotified in the district Trei Scaunefrom Romania, but during the pe-riod 1941-1944 it belonged to theterritory surrendered to Hungary.

On November 13th, 1942, thepost office Odessa V - Govern-ment was opened, probably atthe headquarters of the Civil Go-vernment from Odessa. As it hadbeen shown above, some postmarks of this office were writtenwith Arabian numbers Odesa 5and the official name Guvernă-mânt (in translation Government)was not mentioned.

On December 1st 1942 it wasnotified the foundation in somedistricts of new post offices andagencies comparing with August1st 1942, without being gene-rally nominated, e.g.: 3 in Duba-sari district, 1 in Jugastrudistrict, 1 in Oceacov district, 1in Ovidiopol district, 1 in Tiras-pol district and 1 in Odessa dis-trict (Ilianka Agency).

In March 1943 post agencies in

Cazacovca and Potochi in Moghilăudistrict were founded, serving a lotof villages of this district. In May-June 1943 new post agencieswhich are presented in Tabel no. 2(see page 30) were founded. Thepost agency Domoniovca (Goltadistrict) was supposed to be foun-ded since 1942.

The same observations fromabove have to be done regar-ding the post agency NicolaevcaII, being unknown until now ofany agency Nicolaevca I. Thesame situation is for the postagency Zastava I. The most cu-rious fact is that this numbering(either with Arabian numbers orRoman ones) appears for somepost agencies of some small lo-calities were the necessity ofthe foundation of many postunits was unlikely.

Possibly the numbers of postoffices and agencies is bigger,further research could find moredata of their foundation andsuppression.

(to be continued)

Eng. Călin MARINESCU is born in Dorohoi, Romania, and received his education in engineering. Working in philately: postal history in connection with Romania.Contact: [email protected]

O pasiune filatelică longevivă Un bun exemplu în această privinţă îl con-

stituie o ilustrată TCV (Timbre côté vue) trimi-să din Franţa la Craiova în decembrie 1919,unui tânăr student, D. Pasşalega, care va de-veni o distinsă personalitate a filatelieiromâneşti timp de peste 60 de ani.

Ilustratele TCV, aceste precursoare ale ma-ximafiliei de azi, făceau obiectul unui intensschimb între colecţionari, încă de la sfârşitulsecolului XIX. Această ilustrată TCV prezintăparticularitatea că provine de la un ofiţer alRegimentului 47 Artilerie din Franţa şi poartăştampila cenzorului unităţii (le Vaguemestre =subofiţerul furier), iar la sosirea în România,ştampila rotundă în negativ Censura militară,aplicată cu precădere corespondenţei dinstrăinătate. (Titus ORĂDEAN)

pagina 34�

philatelica.ro

Viaţa și opera poetului nostrunaţional Mihai Eminescu (15 ianu-arie 1850, Botoșani-15 iunie1889, București) a constituit șicontinuă să constituie subiecte destudiu care atrag atenţia multorcercetători și colecţionari îndomeniu (a se vedea site-ulGrupării Eminescu Botoșani aflatla adresa http://digitalin.ro/lucea-farul). Rezultatele acestorcercetări și interpretarea as-pectelor din vasta sa operă suscită

și astăzi interesul românilor careau văzut în Mihai EminescuLuceafărul poeziei românești.Filatelia, devenită pe nesimţite șineimpus o reflectare a tuturor as-pectelor vieţii sociale ale uneinaţiuni, nu a rămas impasibilă,abordând în tematicile grafice alemărcilor poștale, emise cu diverseprilejuri aniversare sau comemo-rative, chipul marelui poet saucompoziţii inspirate din opera sa,aducând astfel un prinos de re-cunoștinţă celui care printr-ocreaţie de excepţie a contribuit ladezvoltarea și perfecţionarea lim-

bii române moderne.Acest articol își propune o tre-

cere în revistă a mărcilor poștalecare au reflectat în imaginile ilus-trate teme cu referire directă laMihai Eminescu. În numerele ur-mătoare îmi propun o trecere înrevistă și a altor piese ce facobiectul colecţionării filatelice șinumismatice: întreguri poștale,cărţi poștale ilustrate și semiilus-trate, ștampile ocazionale, banc-note și monede, medalii, ale cărorcompoziţii grafice ne bucurăprivirea cu imaginea simbol apoeziei românești.

Coriolan CHIRICHEŞ

Mihai Eminescu (I)

Cele patru fotografii-portret executate, la diferite perioade de timp, în timpul vieţii poetului. Imaginile ilustrate pe mărcile poştale, ca şi pe diverse alte reproduceri, au la origine chipul

său înfăţişat de una dintre aceste fotografii.1 - realizată în 1869 la Praga de către Jan Tomas;2 - realizată în 1878 la Bucureşti de către Franz Duschek; 3 - realizată în 1885 la Iaşi de către Nestor Heck; 4 - realizată în 1887 la Botoşani de către Jean Bieling

filatelie tematica

^

Prima emisiune de mărci poştale dedicate lui Mihai Eminescu apare la 22 mai 1939,

comemorând 50 de ani de la decesul poetului(Mi #596-7). Ea este formată din două mărci

poştale care reproduc: stânga - valoarea de 5 LEI, pe fond oliv şi dreapta - valoarea

de 7 LEI, pe fond brun carmin.Machetare: Ioana Basarab; tipar:

heliogravură; hârtie albă cu filigran CC;dantelat: 13½; dimensiuni: 29mmx24mm; tiraj: 250.000 serii dantelate şi 200 serii

nedantelate. Retrasă din circulaţie la 1 noiembrie 1940.

De remarcat la unele exemplare ale valorii de 5 LEI prezenţa unor defecte minore de tipar, constând dintr-un mic semn,

ca o aluniţă, pe obrazul drept (a se vedea şi în imaginea alăturată). uuu

pagina 35�

1 2 3 4

pagina 36�


^

În iunie 1947 apare emisiunea Institutul de studii româno-sovietic, conținând opt valori,

fiecare cu un nominal de 1500+1500 LEI. Una dintre valori - Mi #1049 este dedicată

lui Mihai Eminescu.Machetare: necunoscută; tipar: heliogravură; hârtie albă cu filigran MM; dantelat: 14:14½; dimensiuni: 22 mmx35mm; tiraj: 225.000 serii.

De remarcat că, urmare a unui defect de tipar, unelemărci poştale apar imprimate cu o dungă de culoare închisă, care traversează marca la cel de-al doilea U

al cuvântului INSTITUTUL până la pata de pe obrazulstâng, precum şi un punct vizibil sub papion (aici se vede

pe prima marcă din perechea reprodusă alăturat).

Cea mai mare emisiune, ca număr de mărci poştale în serie, a fost emisă în anul 1950 (26 februarie). Ea este compusă din cinci

timbre (Mi #1196-1200), toate cu valoarea nominală de 11 LEI, unul reproducând portretul lui Mihai Eminescu (foto nr. 3), fond albastru şi este machetat de Emeric Droczay, iar celelalte patru sunt inspirate de poeziile: Împărat şi proletar (fond roz), Înger

şi demon (fond brun), Viaţa (fond violet) şi Scrisoarea a III-a (fond verde), fiind machetate de pictorul D. Ştiubei. Tipar

adânc (tiefdruk); hârtie albă cu filigran RPR; gumă albă; dantelat: 13½; dimensiuni: 33mmx28mm; tiraj: 198.700 serii

(100.000 serii rămase după supratipărire).O parte din tirajul acestei emisiuni (98.700 serii) a fost supratipărită

cu negru şi roşu în 1952 (28 ianuarie), odată cu schimbarea sistemului monetar (Mi #1308-12).

16 februarie 1961 este data la care este pusă în circulaţie emisiunea Sculpturi din artanaţională, în care lucrarea Eminescu, realizată de ConstantinBaraschi, este reprodusă pe valoareade 50 BANI în culoareabrun închis (Mi #1946).Machetare: N. Grant şi I. Drugă; tipar adânc; hârtie albă cretată; dantelat:13½:14; dimensiuni: 27mmx37,8mm;tiraj: 3.000.000 serii.

uuu

Emisiunea Scritori români, pusă în circulaţie la 31 martie 1958, reproduce din nou foto nr. 1 - Mihai Eminescu, în culoarebrun-lila, valoare nominală 55 BANI (Mi #1704). Machetare: S. Zainea; tipar adânc; hârtie albă cu filigran RPR XVII;gumă albă; dantelat: 14:14½; dimensiuni: 27mmx37,8mm; tiraj: 2.000.000 serii.

pagina 37�


^

Aniversări culturale, pusă în circulaţie la 20 iunie 1964,reprezintă un mare pas înainte

în evoluţia mărcilor poştale cu tematica Eminescu. Valoarea

de 5 BANI - Mi #2288 este tipărită în două culori (cu verde-teiul din parcul

ieşean Copou, iar cu brun închis-aceeaşi foto nr. 1 a poetului).

Machetare: I. Ionescu - Iaşi şi I. Mihăiescu; tipar: offset; hârtie cretată; dantelat: 13¼;

dimensiuni: 32mmx27mm; tiraj: 500.000 serii complete.

Împlinirea a 125 de ani de la naşterea poetului a fost marcată de lansarea, la data

de 15 mai 1975, a unei emisiuniformate dintr-o marcă poştală cu valoarea nominală de 55 B (Mi #3262). În partea stângă

a imaginii apare chipului poetului din foto nr. 1(imaginea în oglindă),

iar în partea dreaptă este reprodusă imaginea casei părinteşti din Ipoteşti. Machetare: Ion Untch; tipar adânc în patru culori;

hârtie cromo; dantelat: 13¼; dimensiuni: 48mmx32mm; tiraj: 5.000.000 mărci poştale.

Prima emisiune a Poştei Republicii Moldova, în care

este omagiat Mihai Eminescu,este pusă în circulaţie la 30

iulie 1996 sub denumireaAniversări - comemorări.

Valoarea de 0.10 L (Mi #213)ilustrează portretul

poetului, având pe fundalulmărcii poştale o pagină manu-

scris din poemul Luceafărul,iar coliţa cu valoarea

nominală de 1.80 L (Mi #B10)are ca desen un portret al poetului, ilustrat în colţul

din stânga-sus cu Luceafărul figurat simbolic, alături de arborele genealogic al familiei Eminescu. Machetare: ElenaCaracenţev; tipar offset pe hârtie albă, gumată, la două culori;

marca poştală - dantelat: 14:13¾; dimensiuni: 32,8mmx27,5mm;tiraj: 800.000 mărci poştale tipărite în coli de 2x5 mărci; coliţa -dantelat: 13¾:14; dimensiuni coliţă: 96 mm x 66mm; dimensiuni

marcă: 27,5mmx32.8mm; tiraj: 50.000 bucăţi.

Valoarea de 2 L (Mi #4556) din emisiunea Aniversări -

comemorări, pusă în circulaţie la data de 18 august 1989, estededicată poetului (foto nr. 1).Machetare: V. Stoianov; tipar

adânc în policromie; hârtie cromo gumată; dantelat:

13¼; dimensiuni: 33mmx48mm; tiraj:

1.700.000 mărci poştale.

uuu


^

La 9 octombrie 1998, cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la tipărirea primei mărci poştale moldoveneşti (româneşti),

Poşta Republicii Moldova emite o serie formată din patru mărci, tipar offset, metalografie pe hârtie albă, gumată, policromie, cu dantelatura 14, format 43mmx25,5mm,

în coală de 2x5 mărci; tiraj: 500.000 bucăţi. Machetarea a fost realizată de Oleg Usatâi şi Nicolae Tărăcilă.

Marca poştală cu valoarea nominală de 2,40 L (Mi #294) reproduce - în afară de marca de 108 parale (1858) şi de imagineaunei mărci uzuale cu valoarea de 0,45 L, emisă de Poşta Moldovei

în 1994 (în colţul din dreapta-sus) - primul timbru dedicat lui Eminescu de Poşta Moldovei în 1996 (în colţul din stânga-jos).

Următoarea emisiune a Companiei Naţionale Poşta Românădedicată marelui nostru poet a fost lansată la data de 15 ianuarie 2000, la aniversarea a 150 de ani de la naştere

şi este compusă dintr-un bloc (Mi #B312) cu dimensiunile de 122 mm x 90 mm, format din patru mărci

(de 42 mm x 27 mm.), tipărit la cinci culori pe hârtie cromo în sistemul de tipar adânc (tiefdruck). Cele patru mărci poştale,fiecare cu valoarea nominală de 3400 Lei, reproduc respectiv,cele patru fotografii clasice ale lui Mihai Eminescu împreună

cu ilustraţii la opera sa, astfel: Viaţa, Împărat şi proletar,Luceafărul şi Scrisoarea a III-a.

Tiraj: 588.000 blocuri; machetare: Elena Caracenţev.

�d

ASTROFILA Botoșani la cea de-a 25-a aniversareGruparea de astrofilatelie și filatelie tematică cos-

mos a marcat la 14 aprilie a.c. un sfert de veac de ac-tivitate organizată și recunoscută de forurilediriguitoare ale lumii filatelice din România.

Într-un amplu material Dl. președinte Ștefan Nico-lau, trece în revistă activitatea și manifestările orga-nizate de gruparea ASTROFILA în cei 25 de ani de

activitate. Este meritoriu că sunt menţionaţi, fără ex-cepţie, toţi cei care au pus umărul la afirmarea astro-filateliei în România. Un rol important în dezvoltareaastrofilateliei în ţara noastră l-a jucat buletinul infor-mativ al grupării - ASTROFILATELISTUL. Dacă în 1990gruparea număra 275 de membri, astăzi nu se maiștie exact câţi dintre ei mai activează în domeniul as-trofilateliei. Probabil o duzină.pagina 38�

Următoarea marcă poştală pe careapare chipul poetului nostru naţionalface parte din emisiunea Distincţiile

Republicii Moldova, pusă în circulaţiela 31 iulie 1999, machetată de Simion

Odainic şi Oleg Cojocaru, tipărită offset în policromie pe hârtie albă, gumată cu dantelatură de 13¾:14.

Tiraj: 500.000 serii complete.Marca poştală cu valoarea nominalăde 90 b (Mi #318), cu dimensiunile

de 27,5 mm x 32,8 mm, tipărită în colide 2x5 mărci reproduce medalia Mihai

Eminescu şi a avut un tiraj de 200.000 bucăţi. uuu


^

La data de 1 iulie 2005, cu ocaziadenominării monedei naţionale,

Poşta Română a pus în circulaţie o emisiune de mărci poştale care

reproduc aversul şi reversul tuturornoilor monede şi bancnote.

Perechea de mărci cu valoareanominală de 2,40 lei (RON)

prezintă ambele feţe ale bancnotei de 500 lei (RON).

În ansamblul grafic al aversului se regăseşte, după foto nr. 1, chipul genialului nostrupoet. Tipar offset pe hârtie albă, gumată, la şase culori, dimensiunile de 42mmx27mm. Mărcile poştale apar în coli mari cu valori identice, în coli mici de câte cinci perechi(avers şi revers) precum şi în blocuri formate din toate cele 20 de valori ale emisiunii.

Machetare: Mihai Vămăşescu.

La aceeaşi dată şi cu aceeaşi machetatoare (desigur, cu acelaşiprilej), apare în Republica Moldova o coliţă (Mi #B21) executată

la tipar offset, în policromie, pe hârtie albă, gumată, având dimensiunile de 141mmx111mm, cu un tiraj de 200.000 de exemplare.Pe fundal apar: imaginea casei părinteşti din Ipoteşti în dreapta-jos,

iar imaginea teiului din Grădina Copou în colţul din stânga-sus. În prim plan sunt reproduse câteva pagini din manuscrisele

poetului. Coliţa conţine cinci mărci poştale şi o vinietă dispuse pe două rânduri. Dimensiunile lor sunt 27,5 mm x 32,8 mm,

iar dantelura este 13¾:14. Pe rândul de sus, de la stânga la dreapta, cele trei mărci poştale prezintă pe: Raluca Eminovici, mama poetului(20 b); Mihai Eminescu, foto nr. 2 (5 L); Gheorghe Eminovici, tatăl

poetului (25 b). În rândul de jos: Veronica Micle, poetă, dulcea amică a poetului (3 L); bustul lui Mihai Eminescu (vinieta)

realizat de arhitecţii L. Averbuch, L. Dubinovski, I. Chieptănaru,înălţat în 1957 pe Aleea clasicilor literaturii moldoveneşti;

Iosif Vulcan, redactorul revistei Familia în care a fost tipărită prima poezie a lui Mihai Eminescu (1,5 L).

În seria de emisiuni Europa2003- arta afişului (12 iunie),

Poşta Republicii Moldova emiteo serie formată din două mărcipoştale, tipar offset pe hârtie

albă, gumată, policromie, cu formatul de 30mmx48mm.

Valoarea de 5 L (Mi #464) redăun afiş realizat de Muzeul

Naţional de Istorie al Moldoveicu ocazia expoziţiei dedicate

aniversării a 150 de ani de la naşterea poetului.

Tiraj: 100.000 exemplare în colizece timbre şi încă 60.000

exemplare în coli mici de câtetrei serii (pentru carnete).

Dantelura este 13¼ , machetarea aparţine

lui Vitalie Pogolşa, tiparul fiindrealizat de Cartor Security

Printing, Franţa.

pagina 39�uuu


^

Închei această prezentare cu ultimele mărci poştale pe care le cunoscla tema în discuţie. Acestea au fost emise în seria Dialoguri între

civilizaţii din anul 2005 de către Admistraţia Poştală din Pakistan. Plic circulat recomandat de la Lahore (Pakistan) la Botoşani,

francat cu cele două valori ale emisiunii.Emisiunea prezintă valori universale din Pakistan şi din România:

poeţii Allama Iqbal şi Mihai Eminescu. Aceasta este formată din două mărci poştale cu valori identice de 5 rupii (PK). Pe ambele mărci sunt reproduse chipurile celor doi poeţi

(pentru Mihai Eminescu este folosită foto nr. 1), precum şi drapelelecelor două state. Pe una din mărci este reprodusă coperta unui

volum scris de Emil Ghiţulescu, iar pe cealaltă apare MonumentulIqbal - Eminescu din Islamabad. Tipar offset pe hârtie albă,

gumată, policromie, cu formatul 29 mm x 35 mm. (continuare în numărul următor)

Coriolan CHIRICHEȘ, născut la 21 septembrie 1956, Suceava,România, licenţiat al InstitutuluiPolitehnic Iași, Facultatea de Mecanică (1980). Preocupări filatelice: maximafilie,filatelie tematică. Decorat cu me-dalia comemorativă a României 150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu (2000). Contact: [email protected]

Muzeul Naţional Filatelic a participat laexpoziţia Familia regală, o istorie în imagini, găzduită de Muzeul Naţional de Isto-rie a României, în perioada 8 mai - 15 iuniea.c. Evenimentul a fost organizat de Minis-terul Culturii, Cultelor şi PatrimoniuluiNaţional, Muzeul Naţional de Istorie aRomâniei, Muzeul Naţional Filatelic,Muzeul Naţional de Artă a României,Muzeul Naţional Peleş, Muzeul NaţionalCotroceni, Muzeul Naţional Bran, MuzeulNaţional Militar Regele Ferdinand şiMuzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti.

Muzeul Naţional Filatelic a expus ma-

chetele grafice ale unor mărci poștalereprezentând membri ai familiei regale,emise de Poşta Română, precum regeleCarol I, regina Elisabeta, regele Ferdinand,regele Carol al II-lea sau regele Mihai. Deasemenea, au fost expuse două pietrelitografice care au servit la imprimareacelebrelor mărci clasice româneşti Carol Icu favoriţi (1868) şi Carol I cu barbă (1871).Unele dintre machetele expuse sunt operegrafice mai puţin cunoscute ale unor artiştiromâni, precum Ludovic Bassarab, AurelBordenache sau Dimitrie Ştiubei.

(Comunicat de presă al CNPR).pagina 40�

Pietrele litografice Carol cu favoriţi şi Carol cu barbă la Muzeul Naţional de Istorie

http://razboifilatelic.blogspot.com

filatelie tematicaphilatelica.ro

O călătorie prin paradisul dinDelta Dunării începe, inevitabil, dela Tulcea, oraş denumit și poartadeltei. Aceasta, cu o existenţă depeste zece milenii, a fost descope-rită încă de la apariţie de cătrepăsări în călătoriile lor şi care nu auezitat să o cucereascã în mod de-finitiv. Aluviunile strânse de apeleDunării de pe o jumătate din Eu-ropa au favorizat existenţa unorcondiţii optime de viaţă și dez-voltare pe o suprafaţă foarte re-dusă, în comparaţie cu imensasuprafaţă a globului. Unele păsăridin deltă aparţin tipului faunisticeuropean sau celui mediteranean,dar și tipurilor asiatic, arctic, sibe-rian, mongol sau chiar chinez,reușind o coexistenţă perfectă.

În prezent au fost identificate cucertitudine, în delta propriu-zisă(între braţele Chilia și Sf. Gheor-ghe), un număr de 274 de specii,dintre care 176 sunt clocitoare iar98 sunt neclocitoare.

Un vizitator în Delta Dunării,care este în căutarea speciilor, areîn primul rând șansa de a observapăsările cele mai mari și abia la oatentă cercetare va putea observapăsările mai mici.

Astfel, primul care va fi căutat șiobservat este uriașul deltei - Peli-canul - (Pelecanus onocrotalus),care a găsit ultimul loc din Europaunde mai poate cuibări în coloniimari. Este ușor de recunoscut dupăculoarea albă-trandafirie a corpuluiși după vârful negru al aripilor. Fiindo specie ocrotită, a intrat ușor înatenţia administraţiilor poștale dinîntreaga lume. Astfel, până acums-au emis peste 42 de mărci po-ştale și blocuri, iar în Româniapasărea a fost reprodusă pe emisi-unile din: 1957 - Fauna din DeltaDunării - valoarea de 1,30 lei; in1965 - Vânatul migrator - valoareade 3,25 lei; in 1980 apare pe coliţadantelată cu valoarea de 10,00 leidin emisiunea Anul European alocrotirii naturii, pentru ca în final săo găsim pe blocul din 2004 dedicatDeltei Dunării pe marca de 16.000

lei. Deoarece am menţionat că spe-cia a fost reprodusă în întreagalume, amintesc câteva din ţărilecare au dedicat cel puţin o marcăpoştală pelicanului: Bulgaria (Mi#3660); Grecia (Mi #1376); Mongo-lia (Mi #1811-2); Albania (Mi #630,Mi #1138-42); Benin (Mi #690) iarmai recent menţionez minicoaladin Ucraina emisă în 2007 (Mi#897-900) cu multe aspecte și in-formaţii ornitologice, etc.

Un alt reprezentant al genuluieste Pelicanul creţ (Pelecanus cris-pus). Este puţin mai mare decâtprecedentul, cu penele de un albmurdar și cu vârful aripilor negrunumai pe partea inferioară, vine îndeltă în luna martie și începecuibăritul la începutul lui aprilie.Seria din 1984 a Poștei române, in-titulată sugestiv Faună ocrotită dinrezervaţiile românești, aduce înatenţie momente importante dinviaţa pelicanului creţ (sosirea îndeltă; pregătirea cuibului;creșterea puilor). Menţionam căpelicanul creţ nu s-a bucurat deaceeași atenţie precum cel prece-dent, de aceea apare în lumenumai pe 20 de mărci poştale, dinţări ca: Albania (Mi #2617-8); Bul-garia (Mi #1218, Mi #1836, Mi#3303-6); Mongolia (Mi #1813-4);Grecia (Mi #2075); Benin (Mi #B2);Armenia (Mi #627), etc.

O altă pasăre mare, dar cu unfarmec deosebit, este Lebăda devară (Cygnus olor) care este de un

alb imaculat și cu gâtul unduitor întimp ce înoată lin sau culege plantede sub oglinda apei. Fiind răspân-dită pe toate continentele, eaapare în imaginile a peste 50 demărci poştale și coliţe. România i-aacordat un număr de trei mărcipoştale, și anume: Vânatul migra-tor din 1965 - valoarea de 1,35 lei;Fauna din rezervaţii naturale din1968 - valoarea de 0,10 lei și 1977- Animale ocrotite în România - va-loarea de 1,00 lei (Fig. 1). Din celepeste 50 de timbre poştale și coliţeemise în lume pentru lebăda devară amintim câteva ţări care i-auacordat atenţia: Finlanda (Mi#463); URSS (Mi #2310); Mongolia(Mi #795, Mi #1872-5); Bulgaria(Mi #2474); Austria (Mi #1788);Anglia (Mi #1426-30), etc.

O pasăre aparte este Lopătarul(Platanea leucorodia), care are uncioc lung și turtit ca o lopată (deunde și numele popular). Este opasăre rară chiar și în deltă,aflându-se din acest motiv pe listapăsărilor ocrotite. La noi a fostprezentat doar în două emisiunipoştale, si anume: 1957 - Fauna dinDelta Dunării pe valoarea de 0,20lei și apoi pe emisiunea din 2006,Păsări protejate - Lopătarul eu-roasiatic, unde pe cele 4 valori suntreproduse momente esenţiale alevieţii speciei: sosirea în deltă,procurarea hranei și creștereapuilor. Lopătarul a fost

Aurel DIACONU

Paradisul din Delta Dunării

Fig. 1

uuupagina 41�

^


creditat cu peste 25 de mărci poş-tale din: Ungaria (Mi #1597, Mi#3171); Bulgaria (Mi #1840); URSS(Mi #3550); Turcia (Mi #2407);Croaţia (Mi #499); Iugoslavia (Mi#1462, Mi #2781), etc.

Căutată cândva pentru căprimăvara poartă pe spinare unmănunchi de pene alungite și fine,care, intrate în circuitul modei, audus la macelărirea la începutul se-colului XX a mii și mii de exem-plare, ajungem şi la Egreta mare(Egretta alba) - Fig. 2. În prezentaceasta este ocrotită de lege. Eaapare în România pe valoarea de0,10 lei din emisiunea anului 1957- Fauna din Delta Dunării; pe val-oarea de 0,55 lei din anul 1968 -Faună din rezervaţii naturale și perecenta emisiune poştală din 2009- Păsări din Delta Dunării, valoareade 2,10 lei. Trăind pe cele cinci con-tinente ale planetei albastre,egreta mare apare pe mai mult de50 de mărci și coliţe din: Ungaria(Mi #1596, Mi #4399, Mi #B146);URSS (Mi #3548); Franţa (Mi#1904); Grecia (Mi #2071); Iu-goslavia (Mi #3231); Ucraina (Mi#B48), etc.

De aceeași soartă tristă s-a bu-curat și Egreta mică (Egrettagarzetta), care este mai mică decât

precedenta, dar care poartă și eaacelași mănunchi de pene alungiteși fine, încât astăzi este deaseme-nea ocrotită prin lege. În Româniaapare numai pe marca poştală de4,00 lei din emisiunea de timbreuzuale Păsări acvatice (1991). Înlume a fost reprodusă în: Ungaria(Mi #1594); Albania (Mi #632);Guernesey (Mi #882); Bulgaria (Mi#1837); Jersey (Mi #899), etc.

Elegant colorat cu alb, ruginiu șinegru, Califarul (Tadorna tadorna)este o altă pasăre ocrotită de legedin cauza rarităţii sale. Cuibăreșteîntr-o vizuină de vulpe (uneori încăfolosită), depunând 8-12 ouă pe unmic așternut alcătuit din plantefine uscate, pene și puf. Apare înemisiunea poştală din 1960 - Mon-umente ale naturii - pe valoarea de1,20 lei; în 1968 timbrul cu valo-area de 0,40 lei prezintă califarul înemisiunea Fauna din rezervaţii na-turale, iar ultima apariţie este în1993, când în seria Faună protejatătimbrul de 25 lei reproduce un cali-far. În lume au apărut peste 23 demărci poştale cu aceasta pasăre,dintre care amintim câteva: Mon-golia (Mi #790); Bulgaria (Mi#2474); URSS (Mi #5965); Estonia(Mi #191); Suedia (Mi #1795); Tur-cia (Mi #2956); Irlanda (Mi #1021,Mi #1398), etc.

O barză în miniatură poate finumit Piciorongul sau Cataliga (Hi-mantopus himantopus). Este intâl-nită destul de rar, drept pentrucare este ocrotită de lege. Cuaceastă pasăre filateliaromânească a fost un pic mai dar-nică, ea fiind reprezentată pemarca de 0,05 lei, din emisiuneaFaună din Delta Dunării din anul1957; pe marca de 0,20 lei înFaună din rezervaţii na-turale dinanul 1968 și pe marca poştală de1,60 lei în recenta emisiune din2009 - Păsări din Delta Dunării.Este răspândit în jurul Mării Medit-erane, dar și în Sudul Asiei si Africii.Așa se face că îl găsim pe mărcileunor ţări precum: Ungaria (Mi#1234, Mi #3456); Italia (Mi#1929); Portugalia (Mi #1572);Ciprul turc (Mi #649), etc.

O pasăre ce seamănă cu un po-rumbel alb-negru, dar înalt pe pi-cioare, cu un moţ pe cap și cu unglas mieunat tipic - este Nagâţul(Vanellus vanellus). Îl găsim pe tim-brul de 0,35 lei din 1959 al emisiuniiPăsări cântătoare și folositoare și pemarca poştală de 3,00 lei din emisi-unea de timbre uzuale Păsări -1991. S-au realizat peste 30 demărci cu această pasăre, din careamintim: Cehoslovacia (Mi #1230);Franţa (Mi #1332); Ungaria (Mi#1815); Belgia (Mi #1707); Dane-marca (Mi #875); Irlanda (Mi #1020-1, Mi #B7, Mi #1388); Anglia (Mi#1616); Finlanda (Mi #1356), etc.

Un ghemotoc de pene (are doar16-18 cm lungime) splendid co-lorat, cu pieptul ruginiu și cuspinarea albastră-verzuie estePescărușul albastru (Alcedo atthis),care în plin zbor pare o piatrăpreţioasă - Fig. 3. Pândește stândpe o cracă peste apă și se aruncă înpicaj, cu capul lui mare și ciocul cao suliţă, asupra prăzii - un peștișor,pe care - odată așezat din nou pecreangă - îl aruncă în sus și-l înghitecu capul înainte. Bijuteria a fost re-produsă pe trei mărci poştale înRomânia, și anume: în 1977 pemarca de 4,80 lei din emisiuneapoştală Animale ocrotite în Româ-nia; în 1980 pe marca de 0,55 leidin emisiunea Anul European alOcrotirii Naturii și recent

pagina 42�

Fig. 2

uuu

^


(2009) pe marca de 0,50 lei dinemisunea Păsări din Delta Dunării.Este răspândit în toata Europa, darși în sudul Asiei, cu Pescaruşul al-bastru fiind emise peste 65 demărci poştale și coliţe. Exempli-ficăm cu cele emise în: R.F.G. (Mi#404); Bulgaria (Mi #B294); R.D.G.(Mi #1276); Albania (Mi #1323);Danemarca (Mi #602); Grecia (Mi#1375); Franţa (Mi #2856), etc.

În zona deltei se intâlnesc șipăsări răpitoare, atât de zi cât și denoapte. Dintre acestea, una binecunoscută victimelor aripate și nunumai, este Șoimul dunărean(Falco cherrug). Este unul dintre ceimai puternici și aprigi șoimi, cu omăiestrie în zbor de neegalat,putând ataca și vietăţi ce aleargăpe sol (mai ales popândăi). Este

puţin răspândit în Europa, dar maimult în centrul Asiei. În Românianu apare decât pe două mărci poş-tale, și anume: în 1967, pe marcade 0,40 lei din emisiunea Păsări depradă și pe marca de 3,10 lei dinemisiunea Păsări din Delta Dunării- 2009; apare în schimb pe 21 detimbre din: Ungaria (Mi #3628, Mi#4202-5); Iugoslavia (Mi #2648);Azerbaidjan (Mi #172); Ucraina (Mi#B52); Kirghizstan (Mi #77A-B), etc.

Tot din categoria păsărilor răpi-toare face parte și Codalbul (Hali-aetus albicilla). Este unul dintreuriașii lumii aripatelor, cu anver-gura aripilor de peste doi metri.Adulţii au corpul brun si coada albă(de unde si numele de codalb).Trăiește în Estul si Nordul Europeiși în toată Asia de nord si centrală.

Îl găsim în România pe marca de5,00 lei din emisiunea Fauna dinDelta Dunării din 1957, pe marcade 500,00 lei din emisiunea Prote-jarea mediului - Delta Dunării din1994 și pe recenta coliţă a emisiuniiPăsări din Delta Dunării, cu va-loarea de 8,10 lei. În lume s-auemis peste 46 de timbre și coliţe cuacest subiect, din care amintim:Ungaria (Mi #333, Mi #3627); Polo-nia (Mi #1202, Mi #2446); Albania(Mi #1125); Islanda (Mi #399);Monaco (Mi #970); Norvegia (Mi#605); Suedia (Mi #825, Mi #1479,Mi #1840); Mongolia (Mi #1700,Mi #1991-94), etc.

Cum aminteam la începutulacestui articol, în Delta Dunăriitrăiesc o mulţime de păsări, carecuibăresc sau sunt numai în tre-cere; dintre acestea o categorieaparte o reprezintă familia raţelor,care prin mulţimea speciilor arputea reprezenta un subiect pen-tru un viitor articol. Pentru astăzicele prezentate mai sus sunt sufi-ciente în a inspira pe un iubitor depăsări și de filatelie în vederea re-alizării unei colecţii cu tematicaPara-disul din Delta Dunării.

Fig. 3

^

Poşta Română a participat la expoziţia 1939- Zile de pace, Zile de război, găzduită deArhivele Naţionale ale României, în perioada30 aprilie-29 mai a.c. În cadrul evenimentuluiau fost prezentate documente ce contureazăo schiţă a societăţii româneşti din anul 1939într-un moment de tranziţie: de la anul de vârfal economiei româneşti, 1938, la criza genera-tă de contextul ameninţării celui de-al DoileaRăzboi Mondial. Poşta Română a participat laaceastă expoziţie cu timbre din patrimoniulMuzeului Naţional Filatelic emise în cursul a-

nului 1939, ce evocă diverse evenimente pre-cum împlinirea a 50 de ani de la moartea luiMihai Eminescu, participarea României la Ex-poziţia Universală de la New York, centenarulnaşterii lui Carol I ș.a. Expoziţia a fost organi-zată de Arhivele Naţionale, sub Înaltul pa-tronaj al Preşedintelui României, cu sprijinulArhivelor Diplomatice din cadrul MinisteruluiAfacerilor Externe, Arhivei Naţionale de Filme,Societăţii Române de Radiodifuziune, PoşteiRomâne si Muzeului Naţional de Istorie aRomâniei. (Comunicat de presă al CNPR)

�d

Aurel DIACONU, născut la 9 martie 1942 în Brașov, licenţiat al Institutului Politehnic Iași - Facultateade Construcţii. Preocupări filatelice: filatelietematică, astrofilatelie.Contact: [email protected]


pagina 43�

4. Alte priorităţi româneşti la început de veac XX

Continuăm prezentarea suc-cintă a unor cărţi maxime desorginte românească, expuse laEFIRO 2008 în colecţia de studiuPrecursori ai maximafiliei mo-derne (1894-1930), aparţinândsubsemnatului şi distinsă de pres-tigiosul juriu internaţional cumedalia de aur.● SPIC DE GRÂU, 16 APR (1)901

Subiectul concordant îl repre-zintă spicul de grâu, evidenţiatatât pe cartea poştală, cât şi pefrancatura dublă. Cartea poştalăprezintă un montaj ce are în prim-plan o fetiţă în mijlocul unui peisajrustic, iar ulciorul spart aflat la pi-cioarele copilei explică motivultristeţii sale evidente. În plan se-cund îndepărtat distingem douăimobile aflate la marginea loca-lităţii, de unde, spre prim-plan, serevarsă ogorul. Copila este încon-jurată, până la genunchi, de vege-taţia specifică: spice şi maci (vezifig. 1, coperta 3). Machetatorulcărţii poştale este indicat doar prininiţialele N.P.G., identificarea pie-sei cartofile continuând pe reverscu specificaţia serie 39, No. IX.Trimiterea poştală este francată,pe avers, cu o pereche de timbrefiecare având valoarea nominalăde 3 bani (suprafrancată), de cu-loare brun, din emisiunea Spic degrâu (Mi #131), emisă în anul1900 şi având putere de circulaţiepână în anul 1908. Efigia regeluiCarol I este gardată, pe fiecaremarcă, de două spice. Menţiuneaspecială a timbrării - francat - a

fost consemnată de expeditor pereversul ilustratei. Trimiterea poş-tală a fost realizată de Corneliu,care adresează salutări dom-nişoarei Nory Ghigortz din Bu-cureşti, str. Văcărescu I No. 17.Francatura este obliterată cuştampila oficiului poştal CON-STANŢA 16 APR. 901, care a fostaplicată şi pe revers. Tot pe reverssunt aplicate ştampilele localităţiide destinaţie, respectiv BU-CURESCI CURSA I, precum şigoarna poştală nr. 147. ● CAROL I, 21.V.(1)901.

Ilustrata maximă are dreptconcordanţă de subiect efigiaregelui Carol I. Cartea poştală(UPU, apărută în editura H.I. Far-machi din Cernavodă) înfăţişeazăPodul Regele Carol I, edificat deAnghel Saligny în perioada 1890-1895 şi care uneşte, în localitateaCernavodă, cele două maluri alefluviului Dunărea. Imaginea podu-lui este prezentată frontal, avândamplasată efigia regelui în parteadin dreapta sus (vezi fig. 2, cope-rta 3). Cartea poştală este extremde rară, întrucât - astfel cum aconsemnat cercetătorul filatelicing. Silviu Dragomir - efigiileregelui Carol I şi ale reginei Elisa-beta au putut fi întâlnite o extremde scurtă perioadă de timp (ccașase luni), după care au fost deza-

fectate şi nu au mai fost ream-plasate niciodată. Efectul poştal afost francat, pe avers, cu marcapoştală de 5 bani verde (Mi #113)din emisiunea Spic de grâu/1898şi care reprezintă efigia regelui ori-entată cu privirea de la dreaptaspre stânga, la fel ca şi cea exis-tentă pe frontispiciul podului.Marca poştală a fost obliteratăCERNAVODA cu data pe trei linii21 V 901. Data ştampilei este iden-tică cu menţiunea olografă21/5/901 consemnată de realiza-tor cu cerneală de culoare violetăpe aversul ilustratei. Aceeaşiştampilă poştală este aplicată şi perevers, în spaţiul destinat franca-turii (vezi fig. 2 back, coperta 3).Destinatarul trimiterii este dl. A.Dubert din Constanţa. Sub aspec-tul identificării realizatorului ilus-tratei maxime, împărtăşim ipotezalansată de ing. Silviu Dragomir, însensul că ne aflăm în faţa uneitrimiteri poştale autoadresate. Peaversul cărţii poştale, expeditorula consemnat menţiunea: Pentrucolecţie. 21/5/901. Mai mult, ace-laşi autor avansează ipoteza că dl.A. Dubert ar fi funcţionat la oficiulpoştal Cernavodă, având astfelacces la ştampila poştală, precumşi posibilitatea de a reţine efectulpoştal după obliterare, realizat ex-clusiv pentru colecţie.

(continuare în numărul următor)

Primul, prima...

ROMÂNIA: priorităţi mondiale la EFIRO 2008 (II)

philatelica.ro istoria maximafiliei

av. Leon IANCOVICI,medalia de aur pentru maximafilie

Leon IANCOVICI, născut la 16 ianuarie 1949 în Craiova, licenţiat al Facultăţiide Drept, Universitatea București (1972), secţia știinţe juridice, specializatîn drept comercial internaţional, drept maritim și fluvial internaţional, creator în România al dreptului asigurărilor comerciale. Preocupări filatelice: activitate filatelică recunoscută documentar (1961),studii și cercetări în maximafilie. Contact: 0745 209 209.

►BULETINUL INFORMATIV DE ASTROFILATELIE, nr. 5/2009,prezintă într-un amplu articol (29 de pagini) intitulat CANIS& MACACUS COSMICUS, participarea celor aproximativ 50de căţei, maimuţe, pisici ce și-au adus contribuţia la dez-voltarea programelor spaţiale. Contact: Ștefan Nicolau [email protected]

► pe scurt ► pe scurt ►pe scurt

pagina 44�

ERATĂÎn nr. 1 al revistei, la grupajul Emisiunileanului 2009, capetele coloanelor 2 și 3 aufost inversate între ele. Prin urmarecifrele ce indică tirajele destinate CNPRaparţin Romfilatelia și invers. Tirajulcorect al emisiunii Sfintele Paști 2009este 721.900 serii (700.000 destinateCNPR și 21.900 Romfilatelia).

maximaphily historyphilatelica.ro

The first...

ROMANIA: World priorities at EFIRO 2008 (II)

4. Other Romanian priorities atthe beginning of the XX century

We continue the concise pres-entation of some maximum cardsof Romanian origin, exhibited atEFIRO 2008 in the study collection:Predecessors of the modern max-imaphily (1894-1930), belonging tothe undersigned and awarded withGold Medal by the impressive in-ternational jury.● WHEAT EAR, APRIL 16th (1)901.

The concordant subject is wheatear, illustrated by the post-card andalso by the double franking. Thepost-card shows an arrangementhaving in first plan a little girl in themiddle of a rustic landscape, andthe broken pot at her legs explainsthe reason of her obvious sadness.In the distant second plan we cansee two buildings from the marginof the loca-lity, where a wheat fieldis overflowing to the first plan. Thelittle girl is surrounded until herknees by the specific vegetation:ears and wild roses (see fig. 1, 3rd

cover). The designer of the post-card is indicated only by the initialsN. P. G., the identification of thepost-card is continued on the re-verse side by the note: series 39,No. IX. The postal dispatch isfranked, on the obverse , with a pairof stamps having the face value of3 bani (overfranking), brown col-ored, of the issue Wheat ear (Mi#131), released in 1900 and circu-lated until 1908. The effigy of theKing Carol I is surrounded on theboth stamps by two wheat ears.The special note of the franking - inRomanian francat - is written by the

sender on the reverse of the pic-tured post-card. The dispatch wasmade by Corneliu, who send re-gards to Miss Nory Ghigortz fromBucharest, Street Vacaresco I No.17. The obliteration is made withthe postmark of the post officeCONSTANTA 16 APR. 901 whichwas also applied on the reverse. Onthe reverse also, there are appliedthe postmarks of the locality ofdestination, respectively BU-CURESCI CURSA I, and the postalbugle no. 147.● CAROL I, 21.V.(1)901.

The maximum card has as con-cordance the effigy of the KingCarol I. The post card (UPU, issuedby H. I. Farmachi Publishing Housefrom Cenavodă) illustrates theBridge Carol I, built by AnghelSaligny between 1890 and 1895which makes, in Cernavoda city, thejunction between the two bordersof the Danube River. The image ofthe bridge is shown from thefrontal side, having in the rightupper corner the effigy of the King(see fig. 2, 3rd cover). The post-cardis extremely rare, because - as itwas noticed by the philatelic re-search Eng. Silviu Dragomir - the ef-figies of King Carol I and QueenElisabeth were there an extremelyshort period of time (about sixmonths), afterwards they were dis-mantled and never replaced. The

postal items was franking on theobverse with the green postagestamp of 5 bani (Mi #113) of theissue Wheat ear/1898 which repre-sents the effigy of the king havingthe face oriented from the right tothe left, as the one from the bridgefrontispiece. The postage stampwas cancelled CERNAVODA, withthe date on three lines 21 V 901.The date of the postmark is thesame with the holograph mention21/5/901 written by those who re-alized the item in violet ink on theobverse of the pictured post-card.The same postmark is also appliedon the reverse, on the space dedi-cated to the cancellation (see fig. 2back, 3rd cover). The address of thedispatch is Mr. A. Dubert from Con-stanta. Regarding the identificationof the person who realized themaximum card we agree the hy-pothesis of Mr. Eng. Silviu Dargomir,that it is about a postal dispatchsend to him self. On the obverse ofthe postcard the sender men-tioned: For the collection 21/5/901.Even more, the same author rulesthe hypothesis that Mr. A. Duberthave been worked at Cernavodapost office, having access to thepostmark and having also the pos-sibility to get the postal item aftercancellation, exclusively realized forthe collection.

( to be continued)

Leon IANCOVICI, born on January 16th, 1949, in Craiova, licentiate of Faculty of Law - University of Bucharest (1972), Juridical Section, specialistin international commercial laws, international maritime and fluvial laws,the author in Romania of the laws of the commercial insurance.Philatelic studies: recognized documentary philatelic activity (1961), studiesand research in maximaphily.Contact : 0745 209 209.

Barrister Leon IANCOVICI,Gold medal at Maximaphily

pagina 45�


Revista TOPICAL TIME, mai-iunie 2009, No. 3, p. 78publicaţie a Asociaţiei Americane de Filatelie Te-matică (American Topical Association), prezintă orecenzie a lucrării Contribuţii la evocarea unorevenimente 1985-2008, de Dan N Dobrescu. Cu

acest prilej editorul amintește cititorilor deprezenţa autorului în paginile publicaţiei. O altărecenzie a aceleiași lucrări aparţine D-lui senatorAndrei Potcoavă și a fost publicată în ziarulMesagerul Olteniei, nr. 19, martie 2009.

evenimentphilatelica.ro

pagina 46�

► ecouri ► echoes ► echos ► ecouri ► echoes ► echos ´ ´

Titus ORĂDEANBucurești, [email protected], 4 aprilie 2009,

Salut cu satisfacţie apariţianumărului 1 al revistei philatelica.ro. Consider oportunsă se trimită revista și d-lui FritzHeimbuechler în schimb de publicaţii cu organul Der Rumaenine Sammler. Cu urări de deplin succes în curajoasa acţiune și luptăpentru asanarea filatelieiromânești,

Titus Orădean

Mihai CEUCĂBacău, [email protected], 7 aprilie 2009, 10:16 PM

Bună seara, domnule Dan Dobrescu!Am citit cu plăcere primul număr al revistei, pentru care meritaţi toate felicitările!Vă rog să fiţi mesager pentru felicitări și către întregul colectiv redacţional.Revista are meritul de a provoca la lectură și chiar la studiu dar, vă declar cu toată sinceritatea că mirosul de praf de pușcă emanat chiar din primele articole mă va obliga să deschid fiecare număr cu foarte multă prudenţă și, de ce nu, să o evit dacă se va dovedi un iminent pericol de explozie...Vă transmit încă odată felicitări și sper că vom auzi numai de bine!Cu consideraţie,

Mihai Ceucă

Adrian EANEBucurești, [email protected],8 aprilie 2009, 12:46 PM

Bună Dane și felicitări. Poate larubrica cu calculatoare intro-duci și o istorie a calculatoruluiîn România, bineînţeles în-soţită și de plicuri cu diverseevenimente legate de aceasta.Numai bine și sănătate,

Adrian Eane

Paul POPESCUParis, Franţa, [email protected], 15 aprilie 2009, 1:03PM

Domnilor Dan Dobrescu și László Kállai,Doresc să vă exprim admiraţia mea pentru revista de filatelie pe careaţi iniţiat-o. Calitatea articolelor și a ilustraţiilor este excelentă. Dorescrevistei mult succes în România și pe plan internaţional. Traducerea înlimba engleză a celor mai importante articole va permite accesulfilateliștilor din lumea întreagă la această revistă. Sincere felicitări șiurări de succes pentru philatelica.ro

Paul Popescu, Docteur-en-Science de l'Université de Paris XI Orsay,

Directeur de Recherche à l'INRA

Leonard Alexandru POPBaia Mare, [email protected], 17 aprilie 2009

Jurnal de vineri, an VIII, nr. 322, 17 - 23aprilie 2009, p. 18 semnalează, sub sem-nătura D-lui Leonard Alexandru Pop,apariţia primului număr al revistei de cul-tură filatelică philatelica.ro

Prof. Gheorghe N. DOLINSKI727015 Comuna Arbore nr. 698, Jud. Suceava, 26 aprilie 2009

Stimate Domnule Dobrescu,Felicitări pentru faptul c-aţi reușit săpuneţi la dispoziţia iubitorilor de mărcipoștale, și nu numai, o așa revistă intere-santă și utilă. Îmi închipui ce cheltuielimari aţi făcut pentru a o îmbrăca înasemenea straie.Alese mulţumiri pentru faptul că v-aţigândit și la noi.Succes în activitate! HRISTOS A ÎNVIAT!Cu deosebit respect,

Gh. Dolinski

Călin MARINESCUBucurești, [email protected],23 aprilie 2009, 8:49PM

Bună seara,Felicitări pentru revistă! Merită tot efortul!

Călin

evenimentphilatelica.ro

Teodor GHIAŢĂ - MELNICBucurești,[email protected],8 aprilie 2009, 6:37PM

Felicitări! Mult succes!Melnic

Titus ORĂDEANBucurești, [email protected], 26 aprilie 2009, 1:18AM

Stimate coleg filatelist,Primul număr al revistei philatelica.ro mi-a produs o de-osebită plăcere, atât prin conţinutul său cât și prinprezentarea grafică excepţională. Deasemenea, formatuleste foarte practic, chiar simpatic. Cele mai călduroase fe-licitări și urări de succes în continuare.

Titus Orădean

► ecouri ► echoes ► echos ► ecouri ► echoes ► echos ´ ´

Bernard JIMENEZAlbi, Franţa, [email protected], 27 aprilie 2009, 10:30PM

Dear Dan,You have done a superb job. Congratulations!Kind regards,

Bernard Jimenez

Alec BARTOSCluj-Napoca, [email protected],30 aprilie 2009, 10:14PM

Felicitări! Am listat-o și am citit-o încă decând a apărut în formatul electronic. Intere-sant și articolul D-lui Patapie-Raicu!Vă doresc succes și la cât mai lungă viaţă cuaceastă realizare!Toate cele bune,

Alec

Wobbe VEGTERBellville, Africa de Sud, [email protected],1 mai 2009, 1:34PM

Hi DanIt’s an interesting magazine. It seems you have interesting times in the Romanian philatelic circles.I’ll send you an article on one of my Romanian Cyber Heroes.I would appreciate a copy of the magazine once the article is published.Kind regards,

Wobbe

René-Tony GESLINBois-Colombes, Franţa, 12 mai 2009

Cher Ami,Quelle joie pour moi d’apprendre que vous venez de créer une revue philatélique: philatelica.ro et quel plaisir de recevoir le premier numéro ! …. Encore félicitations et merci !Agréez Cher Ami, mon amicale pensée.

René GESLIN

�d

pagina 47�

Petre NIŢEANUBucurești, [email protected],24 aprilie, ora 00:20Revista presei - Forţa Presa la B1 TV

A apărut o revistă pentru filateliști: phi-latelica.ro. Redatorul șef este colegulmeu, jurnalistul László Kállai. E o revistăfrumoasă și scrie despre... Poște militarestrăine în România, Emisiunile anului2009 ș.a.m.d. Filatelia nu este un hobbypentru cei mulţi și cu posibilităţi finan-ciare reduse, susţin „filateliștii bogaţi” -scrie László în editorial.Mdaaa! Cine vrea să cumpere revista...philatelica.ro, contactele le poate găsipe site-ul philatelica.ro

anunturi,philatelica.ro

► Responsabilitatea juridicăpentru conţinutul articoleloraparţine autorilor► Responsabilitatea pentruconţinutul anunţurilor (schimb,vând, cumpăr) revine exclusivcelor care au solicitat apariţia lor

► Reproducerea parţială sau in-tegrală a materialelor din revistăeste permisă numai cu acordulscris al editorului►Manuscrisele spre publicarese transmit editorului: [email protected]

este o marcă rezervatăISSN 2065 - 6009

Tipărit la Director: Coriolan CHIRICHEŞ

pagina 48�

MARTINEL 2009 - MICIMACKÓ 2009

Avem onoarea de a vă invita laExpoziţia Filatelică InterjudeţeanăMARTINEL 2009 - MICIMACKÓ2009, care va avea loc în zilele de31 iulie - 1 august 2009 la MU-ZEUL SECUIESC ORĂȘENESC dinMiercurea Ciuc.

Vernisajul va avea loc în datade 31 iulie 2009, ora 11.00.

Sunt invitaţi să participe cu ex-

ponate copii cu vârsta cuprinsăîntre 7-14 ani, care vor avea apro-barea asociaţiei filateliștilor dinjudeţul în care locuiesc.

Informaţii și alte lămuriri:ing Lőrincz BarnabásTel.: 074-050.730e-mail: [email protected]ȘEDINTE,ing. Lőrincz Barnabás

Asociaţia Filateliștilor din Harghita-HARFILA-

Hargitai Bélyeggyűjtők Egyesülete530101 Miercurea-Ciuc; Str. Kőrösi Csoma Sándor nr. 3/C/9 et. 2

Tel.: 0266-372.306; Fax: 0266-371.265; Mobil: 0722-507.307 HARFILA este membră a Federaţiei Filatelice Române

INVITAŢIE

► schimb f ilatelic ► cumparare ► vanzare ►

► philatelic exchange ► buy ► sell ►

► l icitatii ► auction ►

Profila Auctionshttp://www.profila.hu

Darabanth Aukciósházhttps://darabanth.hu

David Feldmanhttp://www.davidfeldman.com

Antonio M. Torreshttp://www.antoniotorres.com

Corinphila Auktionenhttp://www.corinphila.ch

Céres Philatéliehttp://www.ceres.fr/vso/default.aspx

François Feldmanhttp://www.francoisfeldman.com

Roumethttp://www.roumet.fr

Christoph Gärtner Auktionenhttp://www.auktionshaus-gaertner.de

YAMAN AUCTION HOUSEhttp://www.yamanauction.com

,

► Schimb timbre poștale din Cehiacu cele românești. Ing. AntoninRERABEK, Sadova 338, 251 64 MNI-CHOVICE, Czech Republic.► Buy computer topics, information:http://www.philatelica.ro/my_want_list.htm► Sell Romania classic lithographedissues (1865-1872), Large vermeilmedal FIP, information:http://www.philatelica.ro/sell.htm► Cedez album supermaxime tema-tica muzicieni (Enescu, în context eu-ropean), realizări personale pesuporturi vechi, începutul sec. XX,numai oferte serioase, av. Leon IAN-COVICI, Tel.: 0745 209 209► I am interested in stamps from theNordic Countries, Finland, Norway,Sweden, Denmark, Iceland, Green-land, Aland and the Faroes. I can offeryou stamps from Malta, used in veryfine condition. Please, contact me di-rectly at: edmund@maltanet. net► I am interested in exchanging FirstFlight covers or cards, mail trans-ported by balloon, helycopter orother special carriers. Sorry, selling of-fers are not taken into consideration,nor replied. No profit expected, but

always mutually fair exchange as-sured. Vittoriano Zambrini [email protected]► I want in exchange stamps fromParaguay, Uruguay, Peru, Colombia,Venezuela, Panama issued mostly be-tween 1980-2009 and used Australiansheet stamps issued including sou-venir sheets, se-tenant pairs,strips&blocks. - azoo1@bellsouth. net► Recherche cachets jumelésDAGUIN de Bulgarie: des villes deTIRNOVO, ROUSTCHOUK, SOPHIA ca-chet bleu plusieurs frappes. Aussi ca-chets DAGUIN de Roumanie de villeBUCURESCI. Achat ou échange contrecachets DAGUIN français 1ére année1884 ou cachets flamme. Cautobliterări DAGUIN din Bulgaria:orașele TIRNOVO, ROUSTCHOUK,SOPHIA, obliterări albastre, multiple.De asemenea obliterări DAGUINromânești ale orașului BUCURESCI.Cumpăr sau schimb contra obliterăriDAGUIN franţuzești ale primului an1884 sau flame. René-Tony GESLIN, 16Rue Jean-Jaurés, B.P. 45, 92270 BOIS-COLOMBES, Franţa.

Traducerea în engleză: Gilda ROŞCA

Cap limpede: Florin PATAPIE-RAICUPentru abonamente: [email protected] electronic: http://www.philatelica.ro/revista.html

► Taxa de mică publicitate (schimbfilatelic, vânzare - cumpărare) este de€ 0.20 pentru fiecare cuvânt, dar numai puţin de € 4 - 20 cuvinte. Pentru 6apariţii se plătesc cinci apariţii, iar pen-tru 12 apariţii se plătesc 9 apariţii. Tex-tul se trimite d-lui László KÁLLAI,([email protected]) iar contra-valoarea anunţurilor de mică publici-tate se achită d-lui Coriolan CHIRICHEȘ,([email protected]).

► Minimum charge € 4.00. Six timesfor the price of five. Twelve times forthe price of nine. Send text to LászlóKÁLLAI, [email protected] andpayement to Coriolan CHIRICHEȘ, e-mail: [email protected]

Publicitate. Machete și negociere tarifeAdvertising. Up-making and

publicity price listLászló KÁLLAIe-mail: [email protected]

^

^


^

Fig. 1

Fig. 1back

Fig. 2back

Fig. 2

cartea de pe coperta

^

Lucrarea bilingvă (română-en-gleză) a Domnului senator AndreiPOTCOAVĂ, apărută la edituraSITECH din Craiova, 2009, 476pag., întregește lucrările Domnilordr. ing. Marcel ȘAPIRA - Catalogulmărcilor poștale românești atipice,vol. 1, erori 1865 - 1991, edituraSIGMA din București, 1992, 54pag. și ing. Mircea-Nicolae PĂ-TRĂȘCOIU - Catalog specializat al

mărcilor poștale românești cu„greșeli de machetare” 1858 -1998, Ediţiile „Colecţionarului”,București, 1998, 36 pag., făcândcunoscut în întreaga lume acestsubiect, prin prezenţa și a unei ver-siuni în limba engleză.

Lucrarea beneficiază de o pre-faţă scrisă de Dl. Jean-Pierre Man-gin, președintele Academiei Mon-diale de Filatelie, autor al lucrăriiGuide mondial des timbres erro-nés, Ed. Yvert & Tellier, Paris, 2003(vol. I), 2005 (vol. II).

Lucrarea debutează cu argu-mentele autorului privind frumu-seţea filateliei și unde greșelile demachetare îi dau un plus de atrac-tivitate, fiind însoţită de un amplutext privind istoria introduceriimărcilor poștale.

Lucrarea prezintă sistematicgreșelile de machetare indentifi-cate pe mărcile poștale românești,însoţite de ample explicaţii, pre-

cum și de un index al celor carele-au semnalat pentru prima datăîn literatura filatelică. O bibliogra-fie bogată însoţește lucrarea.

Este meritoriu faptul că, pentrua ne convinge că în lucrare estevorba de greșeli de machetare, s-amachetat eronat coperta exte-rioară a lucrării, unde s-a scris ge-reșeli în loc de greșeli. Observămcă lucrarea ar fi pus mai bine în evi-denţă reproducerile dacă acesteaar fi fost color.

Pentru munca depusă, felici-tăm autorul și-i dorim să perseve-reze cu alte lucrări filatelice,aceasta fiind doar a treia carte.

Lucrarea a fost distinsă cu me-dalia de vermeil la expoziţia naţio-nală filatelică de literaturăLIBRAFILA 2009.

Cei interesaţi în această lucrare,îl pot contacta pe autor la tel.:0724-211.483, 0251-547.397, e-mail: [email protected]

Greșeli de machetare pe mărci poștale românești (1858 – 2005)

Precursori ai maximafiliei/In memoriam Grigore ScărlătescuLucrarea bilingvă (română-en-

gleză) a Doamnei avocat Antoa-neta SCĂRLĂTESCU este un motivde interes nu numai pentru maxi-mafiliștii români ci și pentru ceidin întreaga lume. Este o cartecare dacă nu ar fi fost scrisă dedistinsa maximafilistă DoamnaAntoaneta Scărlătescu, nu ar fifost scrisă de nimeni și nu pentrucă este dedicată memoriei părin-telui său, ci pentru că prezintăpiese selecţionate din perioadade început a TCV-urilor (sfârșitulsecolului 19 și începutul secolului20) și a maximafiliei, așa cum afost definită pentru început înFranţa în anul 1932.

Cartea bogat ilustrată, cupeste 75 piese de maximafilie,este structurată pe câteva direcţiiale memoriei muzicologului, ban-cherului și colecţionarului Gri-gore SCĂRLĂTESCU; amintiriiprivind contribuţia la dezvoltareamaximafilei românești, și nunumai, a Dr. Valeriu NEAGA; evo-

cării participărilor autoarei la di-verse manifestări filatelice denivel internaţional și a titanilormaximafiliei mondiale pe care i-acunoscut cu acest prilej; selecţio-nării unor piese (TCV și ilustratemaxime), dintre care unele cu va-loare de unicat, aflate în colecţiadistinsei autoare.

Lucrarea nu trebuie să lip-sească din biblioteca oricărui ma-ximafilist. Parcurgerea ei te facesă înţelegi de ce în întreaga istoriea maximafilei la nivel FIP, numaitrei exponate au fost distinse cumedalii de Aur (Nicos RANGOS -Europa Nostra 1901-1940, China2009; Leon IANCOVICI; Margue-rite KOTOPOULI). Autoarea dove-dește că este un om demn, cucunoștinţa învăţăturii primite,aceasta fiind de fapt o consecinţăa însușirii educaţiei specifice me-seriei, în spiritul respectării ade-vărului știinţific și al reflectăriicorecte a realităţii în care a trăit.

Lucrarea a fost distinsă cu o me-

dalie de Bronz - argintat la expoziţiafilatelică mondială CHINA 2009.

Cei interesaţi în această lu-crare, apărută în editura ECA2008, în condiţii grafice deose-bite, conţinând 94 pagini, o potcontacta pe autoare la tel.: 0729-255.397, 021- 331.26.61, e-mail:[email protected]

pagină realizată de Dan N. DOBRESCU

�d

Date post:	28-Feb-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	12 times
Download:	0 times

a5 Layout 1 - philatelica.rophilatelica.ro/philatelica02-09.pdf · maia postage stamps broughtin...

Documents