8/3/2019 A-Ti Asuma Crearea Lumii_Mircea Eliade

1/7

8/3/2019 A-Ti Asuma Crearea Lumii_Mircea Eliade

2/7

MIRCEA ELIADE

Sacrul~i profanulTraducere din limb a franceza deRODICA CHIRA

_' , ...!:!!.~.:ru

8/3/2019 A-Ti Asuma Crearea Lumii_Mircea Eliade

3/7

49 SACRUL $1 PROFANULA-ti asum.a Crearea LumiiSa subliniem, pentru inceput, diferentaradicaUi care se desprinde din compararea eelordoua eomportamente - "traditional" ~ "mo.-dern" -in legatura eu Iocuinta omeneasca. Estesuperfluu sa insistam asupra valorii ~ functieispatiului de locuit in societatile industriale: ele

sint destul de cunoseute. Potrivit.formulei unuicelebru arhitect contemporan, ,~, Corbusier,casa este 0 "ma9ina de locuit" Ea se numara,deci, printre nenumaratele masini produse i nserie de societatile industriale, Casa Ideala a lu-mii moderne trebuie s a fie.. Inainte de: toate,functionala, adica s a Ie permita oamenilor ' s alucreze ~;;i s a se odihneasca pentru.ia asiguramunca. ,,}\la~ina de locuit" poate fi schimbatala fel de frecvent ca bicic1eta, frigiderul, auto-mobilul. Pot fi par~site, de asemenea, orasul sauprovincia natala, fari i l alt Inconvenient decit eelcare dccurge dintr-o schimbare de clima,

Nu ne propunem s a descriem aid istoriadesacralizurii lente a locuintei umane. Acestproces Lice parte integranta din uriasa trans-forman' a Lumii, asumata decatre societatileindustriale si deveFl,ita.posibila prin desacraliza-rea Cosmosului, sub aotiunea gindirii stiintificesi mai ales a descoperirilor senzationale ale fi-zicii si chimiei. Vom avea mai tirziu ocazia ~ne intrebam daca aceasta secularizare.a .Naturiieste ell adevarat definitiva, dam nu existii nicio posibilitate, pentru omul modern, dea regasidimensiunea sacra a existentei In LUJ}1e.Dupacum am vazut ~ C'-!ID vom putea vedea in .con-

8/3/2019 A-Ti Asuma Crearea Lumii_Mircea Eliade

4/7

50 MIRCEA ELIAD& SACRUL $1 PROF AIVULtinuare, anumite imagini traditionaJe; anu11liteurme ale conduitei omului premodern inca maipersista, ea ,.~sup'J.i'avietui:ri", ehilia.rin sOcietatilecele mai indestrializate. Ceea ce ne mtereseuz.l,deoearndata este sa aratarn, Imstacdliul pur, com-.portament1J.!l1 traditional eu privire Ia Iecuin t a ~i"sa degajam acea WeltanschJ' fCung pe care 0 im-.plica. Instalarea intr-ufI teritoriuceonstruireaunei Iocuinte echivaleaza, cum am vazut, ell ohotartre vitala-, atit pentru eomunitate, cit~pentru mdivid, Aeeasta, pentru ca tre-:buie asumata creerea "lumii" alese pen-tru a fiIocuWi. Trebuie imitata deei' lucrareazeilor, cesmogonia. Acest lucru lIn este intotdea-'una usor, pentru e a exista ~ r cosrrrogonii tragiee,sirrgeroase: imitator al gesturilcr divine, ornuftrebuie sa Ie repete. Daca a trebuit ca zeii sa rd~puna ~i sa taie in bucafi un Monstru marin satilJo Fiinta primordiala perrtru a putea salva lurnea]omul, La rindul san, trebuie sa-f imito atuncfcind isi construieste lumea, eetatea sau casa.Rezulta, de aiei, necesitatea sacrificiilor singe- .roase sau simbelice ell ocazia construirid, in l~gatura eu care vom avea de spus citeva cuvinte,'Oricare sr fi structura unei societftti tra-dltionale - fie ea 0' soeietate de pastori ~ivina.-. 'tori, de agricuItoFi sau ajunsa deja in stadiul ci...vilizatier urbane -, })euil'F~aeste intotdeaunaganc~ifkata datorita faptulut c a ea constituie tJimag& mundi si c a lumea este 0' creatie divina.ExisM insa mal multe modalitatj de ~ ornologalocuinta CU l Cosraesul, tocmai pentru a existamal rnulte tipuri de 05mogonie:. Pentru scopul

urm~trit aici, este suficient sa distingem doaa.mij!oace de transformare rituala a 4oeU' in ie i (atita teritoriului, cit ~ 1 . a casei) in Cosmos, conferin-du-i valoarea de imago mundi: a) asimilind-ocu Cosmosul, prin proieotarea eelor patru uri-zonturi pornind de la un punct central, eind estevorba despre un at, sau prin instalarea simbo-lica a lui Axis mundi, cind este yorba despre 10-cuinta f'amiliala ; b) repetind, printr-un ritualde construire, actul exemplar al zeilor datoritacaruia L u m ~ a a luat nastere din cOrPu1 urruiDragon mann sau al unui Urias primerdiai. Nuu ebuie s a insistarn aici asupra diferentei radi-calc de Weltanschauur>vg dintre aceste doua mo-dalitati de sanctificare a iocuintei, nici asupra aceea ce ele presupun in pian istorico-oultural. Saspunem do.rr ca primul jD C - "cosmicizarea"unui spatiu prin proiectarea orizenturilor sauprin Instalarea lui Axis mundi - este deja ates-tat in studiile cele rnai arhaice de eultura (rei,: tilpull.:auwa-auwa al australienilor achilpa), intimp ce al d ilea mijloc pare a fi lost inauguratde cultivatori arhaici. Ceea ce intereseaza oeroe-tarea noastra este faptul ca, in toate culturiletraditionale, Iocuinta comports un aspec t sacrusi, prin insusi faptul acesta, reflecta Lumea.Intr-adevar, locuinta populatiilor primi-tive arctice, nord-americane sau nord-asiatice,prezinta un stilp central, care este asimilat euAxis mutuii, cu Coloana cosmica sau eu Arbo-rels Lumii care, dupa cum am vazut, unesc Pa-tnintul si Cerul. Cu alte cuvinte, se releva, inInsii$i stTuctura locuintei, simbolismwl cosmic.ecrul este conceput ca un cort imens susjinut

8/3/2019 A-Ti Asuma Crearea Lumii_Mircea Eliade

5/7

52 MIRCEA ELIADEde un stilp central: tarusul cortului sau stilpulcentral a1casei sint asimilati ell Coloanele Lumii~i slnt astfel numiti. La picioarele sttlpului cen-tral au Ioc sacrificiile in onoarea Fiintei celestesupreme; aceasta ne ajuta s a intelegem impor-tanta functiei lui rituale. Acelasi simbolisms-a pastrat la pastorii-crescatori din Asiacentrals, dar locuinta cu acoperis conicsi stilp central este inlocuita, aici, cu .iurta, functia mitico-rituala a stilpului,~iind acorda t a deschiderii superioa re pentrueliminarea fumului. La fel ca stilpul (=Axismundi), arborele f~lra ramuri a1 carui virf iest;prin deschizatura superioara a iurtei ($ i care sim-bolizeaza Arborele cosmic) cste conceput canscars ce duce la Cer : pe el se c aia ra s am atriiin calatoria lor celesta. Ei zboara prin deschi-zatura superioara 22. Coloana sacra, inaltata in .mijlocul locuintei, se mai intilneste in Africa,la popoarele de pastorl hamiti ~i harnitoizi 23 ,

In concluzie, orice locuinta se situeazain apropierea lui Axis muruli, -deoarce ornul re-ligios doreste sa traiasca in "CenlI'ul Lumii'",altfel spus, in reel.Cosmoqonie $i sacrifidul construiriio conceptie similiara se intilneste tntr-ocultura atit de evoluata precum aceea a Indiei.dar aid l?i face loc si cealalta modalitate de omo-.logare a casei eu Cosmosul, modali tate despre~----2~ M. Eliade, Lc Cha,11la'll.isme ct Its t,x71?J'i.q'lc~archaiqu.es de l'extase (Paris, ' 1951), p.. 28U ~'! urrn.23 Wilhelm Schruidt, per heilige 1\'fiu':i,!ahl drs. HI11!SeS (,J\.nthropos",XXXV-XXXVI, 1!l10--\'1\1 ,. ll. !If,1

53 SJiCRUL $IPROFANULcare am spus citeva cuvint mai sus. Inainte cazidurii sa puna prima piatra, astrologul Ie in-didi punctul tern liei, aflat deasupra Sarpeluicare sustine lumea, Mesterul zidar ciopleste unF'u'U$ : ; ; i illnfige in pamin t exact in punctul de-scmnat, pentru a pironi capul sarpelui. 0 pia-tra de ternelie este pusa apoi deasupra tarw~ului.Piaira un9hiula1'ii se giise$te, astf~l, exact i~.Cenivu: LU7nii 2\ Pe de alta parte, actul fun-darii rcpcta actul cosmogonic ; infigerea taru-sului in capul sarpelui f } i pironirea lui echiva-leaza eu imitarea gestului primordial al luiSoma sau al lui Indra care, potrivit Rig Vedei."a lovit Sarpele in cuibul lui" (VI; XVII, 9)si i-a ,.refezat capul" eu strafulgerarea ochilorsai (I, II, 10). Cum am amintit deja, Sarpeleeimbolizeazii Haosul, amorjul, ceea ce nu s-omanifestat. A-l decapita echivaleazii eu un acde creatie, cu trecerea de 1a virtual si amor f.la formal. Ne amintim en zeul-Marduk .a .mo-delat lumea din corpul unui monstru marinprimordial, Tiamat. Aceasta victorls era repe-- tata simbolic in fiecare an, deoarece LUl11eaS reinnoiestc 1 1 1 Iiecare an. Actul exemplar al is-toriei divine era repetat, de asemenea, Cll oca-zia fiecarei noi constructii, deoareee orice con-structle noua reproducea Crearea Lumil.Accst al doilea tip de cosmogonie estemult mai complex, astfel incit nu vom facedecit 8 a - 1 schitam. Nu putem s a ne dispensamde el deoareee, in ultima instanta, cu 0 ase-, . .menea cosmogonie sint 'solidare nenumaratele

21 , S. Stevenson, The RUes of the Twice-BOTn(Oxford, 1920), p, 354.

8/3/2019 A-Ti Asuma Crearea Lumii_Mircea Eliade

6/7

54 MIRCEA ELIADEforme de sacrifieiu al construirii, care no este~in definitiv, deeit 0 imitare, adesea simb(j lica." ,a sacrificiului primordial care a dat R~teFeLumii, lntr-adevar, de la un anumit tip de cuf. :tura, mrtul eosmogonie i-nterpreteazii'iCreafjaprin uciderea unui Urias (Yrnir, In mitoIbgiEfgermanica, Purusa, in mftologial indIa~P'an-ku, in China) = - organele sale dau na~terediferitelor regiuni' cosmice. Potrivit altor 'gr~~puri de mituri, nu numai Cosmosul i a nasterein urma sacrificarii unei Fiinte primordiale ~;din chiar substanta acesteia, ei ~i plantele c~mestibile, .rasele omenesti sau diferitele elasesociale, Saerificiile construirii depind de aeeststipuri de mituri cesmogonice. Pentru a dura.,"eonstru:ct;ie" (casa, ternplu, opera tehnica etc.)trebnie s a fie animata, sa primeasca atitvia~cit $ i suflet, "Transferul" sufletului nu este ~sibil decit pe calea unui sacrificiu singeros. 1&1toria religiilor, etnologia, folclorul cunosc n~:numarate forme de sacrificii ale construirii, d ; .sacrificii singeroase satr simboliee, facute ~folosul unei constructii 25. In sud-estul Europei,aceste rituri si credinte au dat nastere unorbalade populare admirabile, reprezentind sacri-iicarea sotiei mesterului zidar pentru ca 0 con-structie sa poata fi terrninata (cf. baladclepodului Aria din Grecia, a manastirii Arges inRomania, a cetatii Scutari in Albania ctc.)..

25 ct. Paul, Sartori, Ueber tias SauopjeT (,.zeitschriHIilr Effmologie", XXX, fagS, p. 1-54:): lVI, Eliade, M a ;1 01~et ~e Monastere d'ATl}.esh ("ReV'ue des Etudes roumnlr r - s" .III-IV, Pari. 1955-56,p, 7-28),

55 S.4.CRU L -51 PROF'lLYUlAm vorbit destul despre semnificatiereligioasa a Iocuintei umane pentru ca anu-mite eoncluzii sa se lmpuna de 1a sine. Ca ~jeetatea sau sanctuarul, easa este sanctificatain parte sau 'in totalitate, printr-un simbolismsau un ritual cosmogonic. Din acest motiv, a it'instala undeva, a construi un sat sau dear 0casa reprezinta 0 hotarire grava, deoarece an-gajeaza insa$i existenta omului : este yorba, defapt, -de a crea propria "lume" ~i a asuma res-ponsabilitatea de a 0mentine $ia 0 reinnoi. Lo-cuinta nu se schimba eu inima usoara, 'pentruca nu este usor sa-ti abandonezi .Jumea" _Lo-cuinta nu este un obiect, 0 "n1a~inade locuit"ea este Uniuersul pe care $i-l constru.ie$tc omu!

imitind Creatia exempli'u'ii a zeilor, cosmoqo-nia. Oriee construire si orice inaugurare a un--inoi Iocuinte echivaleaza, intr-o oareeare rna-sura, eu un nou inceput, CU 0 viatii noua. . . . . iorice inceput repeta inceputul primordial, c idcJUniversu1 a iesit la lumina zflei pentru intiiaoara. Pina si in societatile moderne, atit de pu-ternic desaeralizate, sarbatorile ~i veselia cr.Insotesc instalarea intr-o casa noua inca malpastreaza amintirea festivitatilor zgornotoas-care marcau odinioara indpit vita nova. Fiindo imago mundi, locuinta se situeaza simbolic in"Cen trul Lumii ". Multimea, chiar infini tateaCentrelor Lumii nu este 0 piedica pentru aln-direa religioasa, De fapt, nu este yorba de ;pa-t i ul geometric, ci de un spatiu existential $)saeru, care prezinta 0 eu totul alta structura,fiind susceptibil de 0 infinitate de rupturi si,prin unnare, de comunicari ell transcendentul

8/3/2019 A-Ti Asuma Crearea Lumii_Mircea Eliade

7/7

MIRCEA ELIAIJEAm sublinia t semnificatia cosmologica si rolu}ritual a1 deschizaturli superioare a difcl'itelorforme de locuinta. In alte culturi, aceste sem,nif ic3vi i cosmolog ies ~i fu nc tli ritu a le s int a tri-,buite caminului (orificiul pentru fum) ~i partii;din acoperis aflate deasupra "coltului sa c ru " ,:indepartata sau chiar sparta in caz de agoni-eprelungita. Vom avea ocazia sa aditam semni- .Iicatia profunda a aces te i "distrugeri a acope-risului " , legata de omologarea Cosmos-Casa-Corp omenesc, S a amintim, deocamdata, e a celemai vechi sanctuare erau hipetre sau prezen-.tau deschizatura in acoperis : era "ochiuldomnului " , simbolizind ruptura de nivel, co-.nunicarea eu transcendentul.A7'h 'ltect~1 'a sacrd nu a fucut tiecit sar ia $ i s o ' dezvolte sirnbolismul cosmologic dejaprezetii in structure Zocui.n telor prim itive. La .rindul ei, locuinta umaria fusese precedata,c -onologic, de .Jocul sfint" provizoriu, de spa-tiul consacrat $i cosmicizat provizoriu (cf. aus-tralienii achilpa). Altfel spus, toate simbelu-rile si ritualurile legate de temple, cetati,case deJ'ivc1 ,in u~ tim a instanta , din expe1 'ienfap?'imm'd a spatiului sccru.