NR. 126 » 5-11 mai 2007 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]
Jurnali[tii de profesie nu mai s`nt singurii de]in\toriai adev\rului. Vor exista mereu persoane care [tiu mai multdec`t reporterul despre subiect.
UN TEXT DE M|D|LINA COCEA ~N » PAGINA 7
JURNALISMCET|}ENESC
UN TERITORIU NOUAL PROZEICONTEMPORANE
Lumini]a Marcu
Vedeta absolut\ a romanuluiLorgean este ora[ul. Nu un ora[simbolic, nu o metafor\ citadin\...
~N » PAGINILE 10-11
PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » EDI}IA DE IA{I » WWW.SUPLIMENT.POLIROM.RO
CRONIC|DE CARTE
~n spa]iul dintrevia]\ [i moarte
Emilia Chiscop
„Scena din subsol“ este al doilea proiectini]iat de Olti]a C`ntec la Teatrul Luceaf\-rul, dup\ „dramatIS“, cel destinat promo-v\rii dramaturgilor ie[eni contemporani.
~N » PAGINA 4
INTERVIU CU FOTOGRAFUL COSMIN BUMBU}:
„Fotografia contemporan\româneasc\ a pierdut startul“
Maraton: 15 orede lectur\
Veronica Niculescu
Sibiul se preg\te[te pentru MaratonulEuropean de Poezie, ce va reuni, latoamn\, o sut\ de poe]i, `ntr-o lectur\public\ de 15 ore. Evenimentul esteini]iat de scriitorul Andrei Bodiu.
~N » PAGINA 3
»Odat\ cu apari]ia Internetului,
toat\ lumea are acces latoat\ lumea, cum ar veni,cert e c\ fotografia con-temporan\ româneasc\ areni[te lipsuri, a pierdut star-tul pe fondul represiuniicomuniste. {i-a mai datdrumul de cur`nd, de c`ndcu apari]ia digitalului.Fotografia occidental\ estemai evoluat\, are ni[te ani`n plus de libertate deexprimare fa]\ de noi.
Trupele române[ti Iris, Cargo, Celelalte Cuvinte [i Vi]a de Vievor concerta la ARTmania Festival 2007, la Sibiu, `ntre 15 [i 17iunie.
ARTmania» 2
ordinea de zi
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 126 » 5-11 mai 2007
Emilia Chiscop
AAtteenneeuull TT\\tt\\rraa[[ii [[ii CCeennttrruull CCuullttuurraall FFrraanncceezz aauu ooffeerriittiiuubbiittoorriilloorr ddee tteeaattrruu ccoonntteemmppoorraann NNooaapptteeaa aarraabb\\,, ddeeRRoollaanndd SScchhiimmmmeellppffeennnniinngg,, `̀nn vvaarriiaannttaa rreeggiizzoorraall\\ aa lluuiiBBeennoo`̀tt VViittssee.. Piesa este o metafor\ a visului – singurulcare mai poate umple golul din via]a personajelor.~nsu[i titlul acesteia trimite la o lume imaginar\, `n-truc`t noaptea prezentat\ de Schimmelpfenning estearab\ doar dac\ ne raport\m la amalgamul de simbo-luri [i de fantasme ce decoreaz\ spa]iul occidentalcontemporan al ac]iunii.
Fatima, unul dintre cele dou\ personaje feminine, estesingurul „element“ real ce are leg\tur\ cu lumea isla-mic\. ~ns\ na]ionalitatea eroilor este nesemnificativ\,`ntruc`t singura lor identitate pare s\ o reprezinte de
fapt singur\tatea, izolarea pe care o tr\iesc `ntr-un zg`rie-nori situat `ntr-un ora[ ce poate fi oriunde `n lumeanebun\ a timpului nostru. De fapt, personajul principalal Nop]ii arabe este disperarea pe care o resimt, pro-babil, sear\ de sear\, zeci de milioane de oameni de peglob, care, ajun[i acas\ dup\ o zi de munc\, `ncep s\con[tientizeze vidul din via]a lor [i lipsa de sens. Au-torul transmite acest mesaj folosind un stil cinematogra-fic, de planuri paralele. Personajele evolueaz\ simultan,fiecare `n apartamentul s\u din blocul mamut, fiecarecu claustrarea sa, cu singur\tatea, cu propria dram\ [icu propriile vise. Iar acestea din urm\ fac trimitere lalumea pove[tilor, nu neap\rat la cele din O mie [i unade nop]i. E o lume cu prin]ese contemporane ce a[teapt\s\ fie trezite de prin]i [i `n care un personaj ajunge
prizonier `ntr-o sticl\ din visul nocturn al prin]esei.Excelent\ aceast\ expresie a senza]iei de claustrare,idee pe care autorul insist\ de-a lungul spectacolului(o reg\sim [i la personajul blocat `n lift, care nu maipoate ajunge la Fatima, iubita secret\ a nop]ilor dinblocul turn). Spectacolul lui Beno`t Vitse reu[e[te s\transmit\ `n exces atmosfera ap\s\toare din spa]iulpiesei lui Roland Schimmelpfenning, iar din acest punctde vedere poate c\ maratonul la care s`nt supu[i spec-tatorii este cam obositor. Cu at`t mai salutar este astfeljocul savuros al lui Daniel Busuioc, interpretul perso-najului mereu `n c\utare de ap\, de fapt `n c\utarea pro-priei lui salv\ri. (Metafora c\ut\torilor de oaze din de[erto reg\sim sub forma prozaic\ a unui vecin care mergepe casa sc\rii, disperat c\ apa iar nu a ajuns la etajul 7.)
AAcceesstt ccooll]] ddee ppaaggiinn\\ eessttee,, rreeppeett ppeennttrruupprriieetteenniiii ccaarree nnuu ss--aauu dduummiirriitt `̀nncc\\,, uunnuull`̀nn ccaarree nnuu ppoott ffaaccee mmaaii mmuulltt ddeecc`̀tt ss\\--mmiiddaauu ccuu pp\\rreerreeaa ddiinn ppoozzii]]iiaa ddee tteelleessppeecc-ttaattoorr ssaauu ddee cciittiittoorr aall jjuurrnnaalleelloorr,, cceeeeaa ccee`̀mmii aaccoorrdd\\ ccaalliittaatteeaa ddee cchhiibbii]] aall ppoolliittii-cciiii,, nniimmiicc mmaaii mmuulltt.. Iar din calitatea asta,pe care n-a[ avea nici o ra]iune s\ nu mi-oasum `ntru totul, nu fac dec`t s\ a[tept,asemenea altor chibi]i cu p\reri, fie eleexprimate `n public sau `n particular, s\se `nt`mple ceva care s\ m\ pun\ peg`nduri. Care s\-mi provoace, adic\, ungest, o mi[care, o dorin]\, o simpatiesau o antipatie.
A[a se explic\, pentru aceia[i prietenic\rora le dedic articolul curent, de ceun text anti-B\sescu poate fi urmat, `ncazul meu, f\r\ nici o problem\ de unulanti-Coali]ia majoritar\ de azi, c\ci `mipermit, asemenea tuturor chibi]ilor, s\cred `n ceva ast\zi pentru a fi m`inedezam\git de propria-mi credulitate. {is\ spun lucrurile astea, s\ recunosc c`ndm\ ̀ n[el, s\ m\ amuz chiar de propriile-migafe, s\ nu `ncerc s\ mi le scuz prin „in-forma]ii eronate venite pe surse“ [amd.Eu, evident, nu primesc informa]ii pesurse. La drept vorbind, habar n-am cumpoate s\ arate o surs\: nu pot dec`t s\mi-o imaginez, ca ̀ ntr-un scenariu, noaptea,`ntr-o fabric\ dezafectat\, cu pardesiunegru, lung p`n\ la p\m`nt, cu ochelari[i mai negri, sco]`nd de la piept un dosargros, ̀ ntinz`ndu-l cu m`na tremur`nd\ zia-ristului [i lu`nd, cu cealalt\ m`n\, la felde tremur`nd\, un teanc cu bani. Apoi,disp\r`nd `n noaptea groas\.
~n ultima vreme `ns\, continu`nd pelinia imaginar\ mai sus construit\, pare-sec\ s-a produs o explozie de v`nz\ri laraioanele de pardesie lungi p`n\ la p\-m`nt [i negre, precum [i la cele `n carese pun la dispozi]ia cump\r\torilor o-chelari de soare la fel de negri. Pentruc\, privind la televizor [i citind ziare,am senza]ia `n curs de acutizare c\ `nRomânia anului 2007 a ap\rut o nou\meserie, extrem de rentabil\, foarte po-pular\ [i foarte populat\: aceea de surs\.Televiziunile & ziarele afl\ permanent,„pe surse“, despre tot ceea ce `nseamn\via]\ politic\, despre cum va decurge vreunvot `n Parlament, despre mi[c\rile pecare le va face pre[edintele-suspendat,despre lucrurile pe care le ]es, `n spatelecortinei, ferocii parlamentari antiprezi-den]iali etc. etc. ~n imagina]ia mea,nop]ile României devin `nsp\im`nt\toare:la fiecare col] de fabric\ p\r\sit\, se `n-ghesuie un c`rd imens de surse, carestau cumin]i la coad\ pentru a-[i vindeinforma]ia c`rdului de ziari[ti a[eza]i lafel de cumin]i `n cozi ordonate.
Numai `ntr-un asemenea scenariu s-arjustifica de ce o informa]ie „pe surse“ [i`n exclusivitate dintr-un anume coti-dian apare, concomitent, `n toate cele-lalte cotidiene. Probabil, `n timp ce stau
la cozi, at`t sursele, c`t [i jurnali[tii vor-besc `ntre ei, altfel nu-mi explic. Sauexist\, se poate lua `n calcul [i variantaasta, ca `ntr-un serial american cu vr\-jitoare ce a fost intens difuzat `n Româ-nia `n ultimii ani, o surs\ suprem\, care`mparte binele [i r\ul, adic\ informa]ia,tuturor ziari[tilor dispu[i s\ o crediteze.Acest din urm\ scenariu sc`r]`ie totu[i:la c`te informa]ii false au ap\rut `n ultimavreme, o surs\ unic\ [i suprem\ s-ar fidecredibilizat total `ntre timp. A[a c\revin la imaginea c`rdurilor de infor-matori de tip nou. Acolo, dac\ unul d\o informa]ie fals\, poate fi dec\zut ime-diat din statutul de surs\, iar ziaristulapeleaz\ la altul, ceva mai competent.
problema n-ar fi fost ̀ nc\ prea ap\s\toare.~n ultima vreme `ns\, cu un interes re-suscitat de evenimentele de pe scenapolitic\, o groaz\ de prieteni, amici,cuno[tin]e `mi dau, senini, verdictuldespre ceea ce se va `nt`mpla la referen-dum, despre alian]ele pe care le vor faceliberalii cu pesedi[tii sau cu celelaltepartide parlamentare, ba chiar [i desprecum va reac]iona `n cur`nd Uniunea Eu-ropean\. {i asta pe un ton at`t de sigur`nc`t `ncep s\ cred tot mai mult c\, `ndrumurile lor de la servicii spre case,trec pe l`ng\ fabrici p\r\site [i se `nt`lnesc,mai mult sau mai pu]in `nt`mpl\tor, cuoameni `n pardesie negre [i lungi p`n\la p\m`nt.
Pentru c\ spa]iul nu-mi permite s\merg cu imagina]ia mea ludic-naiv\ maideparte, m\ opresc din glum\ pentru aobserva doar, la final, c\ `n ultima vreme,`ntr-o situa]ie at`t de incert\ politic, lumeas-a umplut de certitudini. Fiecare opi-nie este exprimat\ cu o siguran]\ deru-tant\ pentru ascult\tor, o opinie at`t deferm\ `nc`t cel care o emite pare hot\r`tchiar s\ treac\, la o adic\, la lupta fizic\pentru a [i-o impune. Nu [tiu c`t\ vin\are `n asta Parlamentul, cu cei 322 dehot\r`]i ai lui, sau pre[edintele, cu aceanehot\r`re de 5 minute. Dar rezultatul„muncii“ lor e o societate at`t de divi-zat\ `n opinii ferme [i opuse, `nc`t are„darul“ de a te `nsp\im`nta. {i c`nd teg`nde[ti c\, de fapt, la sf`r[itul acesteilupte te a[teapt\ o simpl\ foaie de h`rtie,`n care po]i s\-]i pui [tampila, simplu,fie pe DA, fie pe NU...
Opinii livrate „pe surse“
NOAPTEA ARAB| LA ATENEU
AFRIM PUNE ~NSCEN| JUSTE LAFIN DU MONDE
CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:
Lucian Dan TEODOROVICI
» ~n imagina]ia mea, nop]ileRomâniei devin `nsp\im`nt\-toare: la fiecare col] de fa-bric\ p\r\sit\, se `nghesuieun c`rd imens de surse, carestau cumin]i la coad\ pentrua-[i vinde informa]ia c`rdu-lui de ziari[ti.
www.supliment.polirom.ro
Un spectacol `n regia lui Radu Afrimpe textul JJuussttee llaa ffiinn dduu mmoonnddee allui Jean-Luc Lagarce va marca anul`n care acest autor [i regizor fran-cez este omagiat `n ]\ri din`ntreaga lume. Piesa regizat\ deRadu Afrim va avea premiera laTeatrul Odeon pe 24 [i 25 mai, `naceast\ perioad\ fiind `n plin\desf\[urare repeti]iile. Afrim cola-boreaz\ din nou cu actri]a RodicaMandache, dup\ joi.megaJoy, unspectacol care le-a adus recentam`ndurora premii UNITER. Dindistribu]ie fac parte [i AntoanetaZaharia, Paula Niculi]\, CristianBalint, Mihai Smarandache, AlexBogdan, Meda Victor [i AdrianDr\g\nescu.
Jean-Luc Lagarce ar fi `mplinit,`n 2007, 50 de ani. De la decesuls\u, `n 1995, opera lui dramatic\,ce cuprinde 25 de piese, a fostpunctul de plecare pentru nume-roase mont\ri. ~n Fran]a, este celmai jucat autor dramatic contem-poran. Lagarce a murit de SIDA, lav`rsta de 38 de ani. ~n afar\ de Justela fin du monde, a scris, printre al-tele, piesele Derniers remordsavant l’oubli, Les Prétendants [i LePays lointain. A fondat Théâtre dela Roulotte la sf`r[itul anilor ’70 [i apus `n scen\ piese de Ionesco, Ma-rivaux, dar [i texte proprii.
Artistul Dan Perjovschi are, din 2 mai, la Muzeul de Art\ Modern\ dinNew York (MoMA), prima expozi]ie personal\ `ntr-un muzeu dinStatele Unite. Perjovschi a lucrat aproape o s\pt\m`n\ la proiectul„Projects 85: Dan Perjovschi“, desen`nd pe pere]ii muzeului `n timpulorelor de vizitare, pentru a prezenta publicului procesul de crea]ie.~n 2006, artistul a avut o expozi]ie personal\ la Tate Modern dinLondra, iar `n 2007 a expus la Centrul Georges Pompidou din Paris.
Dan Perjovschi s-a n\scut `n 1961 la Sibiu [i a urmat cursurile fa-cult\]ii de arte plastice din Ia[i, sec]ia pictur\. ~n 1985 a fost reparti-zat la Muzeul }\rii Cri[urilor din Oradea, „un complex muzeal [i cup\s\ri `mp\iate, [i cu domnitori, [i cu picturi“. {i-a `nceput carieraca pictor, `n perioada Epocii de Aur [i a republicii multilateral dez-voltate, dar a adoptat pe parcurs un limbaj mai simplu [i u[or de re-cunoscut. ~n prezent, Perjovschi deseneaz\ direct pe pere]ii galeriilor[i muzeelor.
ARTISTUL S|PT|M~NII SUPLIMENTUL LUI JUP
Veronica Niculescu
Maratonul European de Poezie va avealoc pe 5 octombrie, iar din cei aproxi-mativ o sut\ de poe]i participan]i, [aizecivor fi români. Restul vor veni din ]\rimembre UE, dar [i din Republica Moldova[i Ucraina.
Organizatorul principal al eveni-mentului este scriitorul Andrei Bodiu,care a realizat proiectul prin Asocia]iaScriitorilor Profesioni[ti din România(ASPRO). „Maratonul este un evenimentinterna]ional care se va desf\[ura ca olectur\ public\ de poezie, g`ndit\ ca osuccesiune, de la ora 14 a zilei de 5 oc-tombrie, p`n\ a doua zi la ora 5 dimi-nea]a“, spune Andrei Bodiu.
Poe]ii vor recita c`te zece minute,dup\ care vor r\m`ne la maraton, al\turide spectatori. Programul va fi extrem deprecis, la minut, iar accesul publiculuiva fi liber. „Vom `ncerca s\ realiz\mcaiete cu ceea ce vor citi poe]ii, iar spec-tatorii vor putea cere semn\turi de laautori chiar pe acele caiete, ce vor fi [itraduse pentru str\ini“, afirm\ Bodiu.Poeziile citite nu se vor `ncadra `ntr-otem\ anume, singura condi]ie fiind cadurata lecturii s\ fie de exact zece minute.
Spa]iu de lectur\ liber
Maratonul se va desf\[ura `n holul nou-lui sediu al Bibliotecii Astra, o cl\diremodern\, aflat\ `n imediata apropiere avechii biblioteci, inaugurat\ `n acest an.Holul va fi decorat special, cu afi[e,portrete, iar `n pauze este posibil s\ ru-leze filme, `ns\ nimic nu va fi comercial,totul va fi gratuit. „Va fi un spa]iu delectur\ liber, `n care sibienii [i to]i par-ticipan]ii la programul «Sibiu – Capital\Cultural\ European\ 2007» vor fi bine-veni]i. Este unul dintre pu]inele eveni-mente literare [i de aceea e important s\`l transform\m `n unul de referin]\. Am`nceput s\ invit\m poe]i români [i str\-ini, din toate genera]iile. Mi-am asumatdreptul s\ fac selec]ia, m-am consultat[i cu colegii din Sibiu [i Bra[ov, [i cupre[edintele nostru Ion Bogdan Lefter“,a spus Bodiu.
Au confirmat deja participarea EmilBrumaru, Mircea C\rt\rescu, Nichita Da-nilov, Liviu Antonesei, Robert {erban,Alexandru Mu[ina, Ioan Moldovan, si-bienii Dumitru Chioaru [i Ioan RaduV\c\rescu, iar mul]i al]ii au fost invita]i.
Scriitorul a precizat c\ unul dintremotivele pentru care a ales Sibiul pen-
tru un astfel de eveniment este, pe l`ng\statutul de Capital\ Cultural\ Euro-pean\, faptul c\ aici tr\ie[te poetul Mir-cea Iv\nescu: „Este un fel de omagiu pecare i-l aducem [i vom fi onora]i dac\ `lvom avea printre noi“.
C`t despre scriitorii str\ini invita]i,este prea devreme pentru a se avansanume certe. Unul dintre motive este [ifaptul c\ pentru ace[tia nu se poate asi-gura transportul. Printre numele poe]i-lor str\ini invita]i, Andrei Bodiu a amin-tit-o pe Almudena Guzmán.
Antecedent
Andrei Bodiu nu se afl\ la prima experi-en]\ de acest fel; un antecedent la scar\mai mic\ s-a petrecut la Bra[ov, unde, laFacultatea de Litere a Universit\]ii Tran-silvania, al c\rei decan este, a organizatun recital de poezie maraton de 7-8 ore.„Se creeaz\ o stare cum n-am mai `nt`lnit`n România“, spune scriitorul.
Maratonul de la Sibiu are un caracterinedit [i din alt punct de vedere. „Esteprima dat\ c`nd ASPRO intr\ `ntr-o com-bina]ie cu Uniunea Scriitorilor din Ro-mânia. Mai exact, c`nd USR sprijin\ omanifestare organizat\ de ASPRO“, aprecizat Ioan Radu V\c\rescu, pre[e-dintele USR Sibiu, partener al eveni-mentului.
Bugetul total al proiectului este de64.000 euro, din care 10.000 euro estecontribu]ia USR, iar restul, a ConsiliuluiLocal Sibiu.
»„Poezia nu are un pu-blic foarte mare, darpoate avea un public ci-vilizat. O astfel de ma-nifestare are [i rolul dea umaniza poezia. Pareparadoxal, dar a[a e.“ –Andrei Bodiu
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 126 » 5-11 mai 2007 www.supliment.polirom.ro
Ioan Radu V\c\rescu, pre[edintele USR Sibiu: „Este prima dat\c`nd ASPRO intr\ `ntr-o combina]ie cu Uniunea Scriitorilor dinRomânia. Mai exact, c`nd USR sprijin\ o manifestare organizat\de ASPRO“.
3 «
capitala cultural\PREMIER|
ROMÂNII E DE{TEP}I
Radu Pavel GHEO
Zilele trecute, printr-o `nt`mplarenefericit\, m-am trezit la tastaturaunui computer al c\rui soft eratradus `n român\. Nu [tiu dac\ave]i idee cum e, a[a c\ o s\ dauun exemplu simplu. Atunci c`ndlucrezi mai mult pe un computer,`ncepi s\ folose[ti automat a[a-nu-mitele shortcut keys, adic\ ape[idirect tastele „Ctrl–C, Ctrl–V“ cas\ copiezi un document, „Ctrl–I“ca s\ faci textul cu cursive [.a.m.d.~mi cer scuze dac\ spunbanalit\]i.
Ei bine, am f\cut la fel cu „tas-tatura româneasc\“, adic\ pecomputerul cu softul `n român\.Am f\cut-o ca de obicei la ope-ra]iunile simple, adic\ f\r\ s\ m\mai uit, fiindc\ nu e cazul. Daraici era cazul. Ce-a ie[it, Doamne!E destul s\ zic c\ operam pe untext oarecare `n Word [i, cumc\utam ni[te cuvinte, am tastat„Alt–E–F“, adic\ Edit–Find, ca s\g\sesc ni[te cuvinte din text. Nu-mai c\ pe române[te doar Edit ar\mas „E“, de la „Editare“. A[a c\m-am trezit c\ am `n text ociud\]enie de care abia amsc\pat. {i am `nceput s\ lucrez camelcul, atent la fiecare shortcutkey pe care o foloseam. Altfelmi-a[ fi f\cut harcea-parcea c`tevas\pt\m`ni de munc\.
Cum se `nt`mpl\ a[a ceva?Simplu: pe tastatura `n român\„Alt–E–F“ a devenit „Alt–E–G“,adic\ Find a fost `nlocuit de„G\se[te“. {i astfel, prin schimba-rea limbii, s-au dat peste cap ogr\mad\ de comenzi.
Nu, v\ jur c\ nu s`nt un deni-grator al limbii române. Dar `ncazul \sta particular, al softurilorextrem de r\sp`ndite, de la Win-dows la Office, traducerea maidegrab\ `ncurc\ dec`t u[ureaz\munca. A[a am p\]it-o eu, trec`ndde pe englez\ pe român\: toateabilit\]ile de utilizare rapid\ a tas-taturii s-au transformat `n metodede distrugere rapid\ a muncii.Dar la fel ar p\]i [i un utilizatorobi[nuit cu tastatura româneasc\,care ar lucra la un moment dat cuun soft `n englez\.
Ce-i drept, la prostia traduceriiinutile nu ne-am `nh\mat numainoi. Au f\cut-o mai demult [i al]ii.Francezii, desigur. Nem]ii... Ei, [iacum imagina]i-v\ c\, dac\ totcircul\m liber prin str\in\tate, a-junge]i `n Germania [i n-ave]i ladispozi]ie dec`t o tastatur\ `n ger-man\. Dac\ nu [ti]i germana,computerul devine brusc asemeneaunui cofraj cu ou\: ori `l manipula]icu maxim\ grij\, ori cine [tie cumface]i kaput. La fel [i `n francez\.Sau `n alte limbi. A[adar, pornind
de la ideea c\, vai, nu toat\ lumea[tie engleza!, se ajunge `n situa]iaabsurd\ `n care te po]i bloca `nfa]a computerului dac\ [tii engleza,dar nu [i germana, franceza, hindi,urdu sau mai [tiu eu ce limb\.
Gre[eala a fost provocat\ [i deorgolii [i frustr\ri, dar `n primulr`nd de o idee eronat\: aceea c\toate comenzile `n englez\ repre-zint\ texte americ\ne[ti. Colonia-liste sau mai [tiu eu ce. Ei bine,nu s`nt a[a ceva. S`nt doar ni[tecomenzi, pe care cel care folo-se[te PC-ul le `nva]\ ca atare, cape un cod (nu ca pe o limb\), fiec\-i zice „copy-paste“, fie „copi-az\ [i lipe[te“. A[adar, nu era maisimplu s\ fie toate `n acela[i cod?Cum v-a]i sim]i dac\ butoaneleuneia [i aceleia[i telecomenzi TVs-ar modifica `n func]ie de limba]\rii? Ai TV coreean – „ON/OFF“e sus, `n st`nga. La TV-ul euro-pean e jos, `n dreapta, la cel ar-gentinian pe undeva pe la mijloc[.a.m.d. Ar fi bine?
Dac\ da, iat\ propunerile melepentru l\rgirea bazei de termeniIT autohtoni:
» hard disk – talgerul tare
» Microsoft Office – CancelariaMolicic\
» Microsoft Word – Voroav\ Mo-licic\
» Open – „Purcede!“
» Close – „Gata!“
» Save – „Cru]\“
» Left Click – „De[tu’ h\is“
» Right Click – „De[tu’ cea“
» Find – „Scotoce[te“ (fa]\ de„G\se[te“ am deja o antipatiepersonal\)
» Cut – „Ciunte[te“
» Paste – „Lipe[te“ (parc\ e dejaastfel pe Office-ul `n român\)sau „~ncleiaz\“
» Delete – „Nimice[te“.
~n fine, Enter poate fi tradus prinsugestivul „}`[ti!“. Astfel am putearela]iona logic ni[te opera]iuni `nlimba român\ [i, desigur, pentruExit am avea „B`[ti!“.
Buna[a (OK). Stinge socotitoa-rea! (Turn off computer)
Apas\ tasta „Pleac\!“» Nu, v\ jur c\ nu s`nt un
denigrator al limbii ro-mâne. Dar `n cazul \staparticular, al softuri-lor extrem de r\sp`ndi-te, de la Windows laOffice, traducerea maidegrab\ `ncurc\ dec`tu[ureaz\ munca.
SIBIU 2007
Maratonul poeziei,15 ore de lectur\ public\
Ioan Radu V\c\rescu, pre[edinteleUSR Sibiu, a dezv\luit c`teva dintreproiectele literare ale Sibiului `n2007:
» 11-12 mai – Spiritualitatea Cer-cului Literar de la Sibiu – organi-zat de revista „Euphorion“ [iUSR.
» 13-15 iulie – ~ntrunireaAsocia]iei de Literatur\ General\[i Comparat\.
» noiembrie – Zilele Poeziei „IustinPan]a“, edi]ie special\.
Sibiul se preg\te[te pentru Maratonul European de Poezie, ceva reuni, la toamn\, o sut\ de poe]i, `ntr-o lectur\ public\ de15 ore. Evenimentul ini]iat de scriitorul Andrei Bodiu este celmai ambi]ios proiect din domeniul literar, din cadrul programu-lui „Sibiu – Capital\ Cultural\ European\ 2007“.
Nu au nume, ci ini]iale. Primul este X, care de]ine [i cheia piesei,iar ceilal]i s`nt C [i A. Starea lor le este adus\ la cuno[tin]\ deun `nger de sex feminin – personajul I –, numit de cei trei~ngeri]a, care le transmite [i ce le e scris s\ li se `nt`mple.
EROII» 4
ordinea de zi
www.supliment.polirom.ro
Unii români `[i au ]ara pe care omerit\. M-am convins de truismulacesta `n dou\ momente din ulti-mele zile.
Mai `nt`i, la o `ntrunire a jurna-li[tilor de la Ia[i, un grup de oa-meni – altfel respectabili – dincartierul T\t\ra[i au venit la Ate-neul lui Vitse pentru a-l vedea `ncarne [i oase pe Mihai Tatulici. Sediscuta la acea reuniune despre otem\ la mod\ `n zilele noastre: re-la]ia dintre patronat [i trusturilede pres\. Acel grup g\l\gios a`ncercat – [i, pre] de c`teva zecide minute, a [i reu[it – s\ muteproblema `nspre ceea ce ei v\ddrept r\stignirea lui B\sescu. Numai conta c\ o sal\ `ntreag\ veniseacolo pentru altceva, c\ se vorbeadespre lucruri f\r\ nici o leg\tur\cu politica. Ba chiar, la un momentdat, o cucoan\ din sal\ s-a ridicat`n picioare [i a agitat „ni[te doco-mente“. Avea, se `n]elege, de tran-[at o problem\, iar Mihai Tatuliciera cel vizat, ba, pardon!, somats\-i g\seasc\ rezolvarea. Toateaceste momente mi-au adus a-minte de imaginile din 1990, c`ndvedeam, pe str\zile Ia[ului, gru-puri care plimbau un sicriu pecare era scris „Corneliu Coposu“.
Al doilea moment uluitor pentruanul 2007 s-a petrecut pe 1 mai.La mitingul PSD, o droaie de oa-meni s-au `nghesuit la micii [i be-ricile organizatorilor. Nu am nicicea mai mic\ urm\ de compasiunepentru ace[tia, pentru c\ nu potg\si `n s\r\cie justificarea etern\pentru lipsa demnit\]ii. S-a discutat
mult despre rela]ia dintre ace[tiindivizi care s`nt dispu[i s\ poarte[epci ro[ii [i partidul pe care, cic\,l-ar vota de fiecare dat\. Oare dac\ar fi organizat PD-ul sau ar fi pusla cale PRM-ul acela[i tip de `ntru-nire molf\itoare, respectivii nu s-arfi aflat, promp]i ca tot românulapolitic, nici de st`nga, nici dedreapta, la fa]a locului, agit`ndsimbolurile acelor forma]iuni?
Leg\tura dintre aceste dou\instantanee e una extrem desimpl\: decupa]i, fundamentali[tiipolitici ai lui B\sescu de la Ia[i sepotrivesc de minune [i `n cadrulpesedist de la revelioanele luiVanghelie [i miti(ti)ngurile lui MirceaGeoan\. Arat\, c`t se poate destr\lucitor, lipsa de caracter a ro-mânului. A unora dintre români,]in s\ precizez, pentru c\ s`nt [ioameni care nu ar face niciodat\a[a ceva. ~l admir sincer pe acel]\ran ap\rut, acum c`teva s\pt\-m`ni, la Realitatea TV. ~ntrebat dereporter ce p\rere are despre de-miterea lui B\sescu, a l\sat naibiir\spunsul [i a fugit gr\bit din cadru,c\tre o vac\ a sa care o luase te-leleu pe c`mp.
S`nt foarte mul]i români cuprobleme de s\n\tate, juridice saucu venituri mici [i care nu s-ar ducevreodat\ s\ ia parte la pomenipublice sau s\-[i strige frustr\rile`n fa]a unui realizator tv. Nu pentruc\ ar fi dezinteresa]i de mediul `n-conjur\tor, ci pentru c\ ei gravi-teaz\ `n jurul unui punct: acela `ncare, ideal, se `nt`lnesc lungul na-sului [i grosimea obrazului.
LA LOC teleCOMANDA
Alex SAVITESCU
Cum sf`r`ie minteape gr\tar
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 126 » 5-11 mai 2007
Emanuel Pârvu [i-a ima-ginat distan]a dintrevia]\ [i moarte ca pe unspa]iu c`t se poate de real,`n care cei ajun[i `n situ-a]ii limit\ se `nt`lnesc,comunic\ `ntre ei, `[i po-vestesc via]a [i se roag\de `ngeri s\ `i salveze.
Emilia Chiscop
PPeennttrruu uunniiii,, ssaallvvaarreeaa `̀nnsseeaammnn\\ vviiaa]]aa,,ppeennttrruu aall]]iiii,, mmooaarrtteeaa,, iiaarr rreegguullaa ccaarree llii sseeaapplliicc\\ ttuuttuurroorr eessttee aacceeeeaa cc\\ nniimmeennii nnuupprriimmee[[ttee ccee [[ii--aarr ddoorrii,, ccii nnuummaaii ccee `̀ii eessccrriiss,, aaddiicc\\ eexxaacctt ppee ddooss.. Acest exerci]iudramatic, intitulat Sectorul S, i-a adusactorului Emanuel Pârvu premiul pen-tru debut `n literatur\, `n 2004. Cu untext simplu, pe alocuri poate chiaranost, f\r\ vorbe de duh sau replici scli-pitoare, Sectorul S s-a dovedit a fi opies\ bun\ pentru un show de teatruunderground. Pus `n scen\ la GreenHours chiar de autor, spectacolul a inau-gurat la Ia[i (`n regia studentului VladCepoi) proiectul „Scena din subsol“,ini]iat de Olti]a C`ntec la Teatrul Lucea-f\rul. Este al doilea proiect de anvergur\al acesteia, dup\ „dramatIS“, cel destinat
promov\rii dramaturgilor ie[eni con-temporani.
Spa]iul (cam mohor`t) al ClubuluiImperivm s-a dovedit a fi scena potrivit\a Sectorului S(inuciga[i), pe care auto-rul piesei [i l-a `nchipuit ca pe un bar `ncare „clien]ii“ care au comandat via]\primesc moarte [i invers. Ca spectator`ns\, nu afli asta de la `nceput, ci pem\sur\ ce evolueaz\ cei trei eroi, careau vrut s\ se omoare din dragoste. Sec-torul S este doar unul dintre cele trei alespa]iului dintre via]\ [i moarte, extremde riguros organizat `n comedia neagr\a lui Emanuel Pârvu. Mai este raionul„Normal“ – unde „nu e bar... E ca la ho-tel... Cu multe camere, mi[to... Au [i ro-om-service. Tragi de o aripioar\ [i vine`ngeri]a...“ –, precum [i raionul „Com\“ –„cu piscin\, cu saun\, masaj“ –, undecel mai „distractiv“ e c`nd vin „grupurileorganizate“, adic\ „\[tia din accidentede avion, de autocar“.
Eroii nu au nume, ci ini]iale. Primuleste X, care de]ine [i cheia piesei, iarceilal]i s`nt C [i A. Starea lor le esteadus\ la cuno[tin]\ de un `nger de sexfeminin – personajul I –, numit de ceitrei ~ngeri]a, care le transmite [i ce le escris s\ li se `nt`mple: „X: Spitalul Muni-cipal, perfuzii, 4 ore de com\. Diagnos-tic: nesigur, f\r\ vizitatori. C: Spitalulde Urgen]\, coloan\ fracturat\, trauma-tisme craniene multiple, 6 ore de com\.Diagnostic: 20 la sut\ [anse. A: neridicatdin apartament, o or\ de com\, [anse desupravie]uire: `n sc\dere, momentan 70
la sut\“. Ironia face ca personajul cu[ansele cele mai mari s\ moar\, iar celcu [ansele cele mai pu]ine s\ supravie-]uiasc\, spre disperarea am`ndurora: „A-dic\, dac\ mi-e scris s\ tr\iesc, tr\iesc [idac\ m\ arunc de la 7? A[a cu coloanarupt\, cu capu’ `n col]uri, cu [uruburiprin mine, [i-n c\rucior? Nu, tat\! Eunu mai vreau s\ tr\iesc! Nu mai vreau,`n]elegi?“.
Schimbul de destine,interzis
~n zadar `ncearc\ s\ fac\ schimb de des-tine, pentru c\ u[a vie]ii, respectiv cea amor]ii – situate de o parte [i de alta aSectorului S – nu i se deschid dec`t cui`i e dat s\ treac\ dincolo de ele. Iar celcare `i convinge s\ `[i accepte soarta esteX. Doar ~ngeri]a [tie c\ el este cel carele-a [i scris-o.
Chiar dac\ morala acestei piese i-arputea `ndemna pe unii s\ se arunce dela etajul 7 sau s\ `nghit\ un pumn decalmante, Sectorul S r\m`ne o comedieneagr\ bine jucat\ de actorii de la „Lucea-f\rul“ C\t\lin Cucu, Adrian Buliga, E-manuel Florentin [i Mariana Ivanov. {i,`n ciuda faptului c\ `n spectacolul regi-zat de Vlad Cepoi se simte la un mo-ment dat nevoia unui ritm mai alert cares\ sparg\ monotonia – o amenin]arepentru orice reprezenta]ie underground –,el merit\ v\zut. Fie [i pentru c\ e singu-ra [ans\ de a bea relaxa]i o cafea sau ungin, `n spa]iul dintre via]\ [i moarte.
La o cafea sau un gin, `nspa]iul dintre via]\ [i moarte
» Alex. Leo {erban, De ce vedem filme.Et in Arcadia Cinema, colec]ia „Ego.
Publicistic\“, EdituraPolirom, 2006
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 126 » 5-11 mai 2007 www.supliment.polirom.ro
Cartea s-a v`ndut foarte bine, semn c\ oamenii simt nevoia cuivacare s\-i `ndrume printr-o jungl\ tot mai aglomerat\.Iar numele lui Alex. Leo {erban e o garan]ie. Leo e deja unbrand, nu?
5 «
carteDE CE VEDEMFILME...
SALUT|RI DE LA PETRILA DE ION BARBU
Iulia Blaga
PPee LLeeoo `̀ll [[ii ccuunnoosscc,, [[ii pprriinnttrree lluuccrruurriilleeccaarree--mmii ppllaacc llaa eell eessttee cc\\ nnuu iiaa nniicciiooddaatt\\ffiillmmeellee ssaauu ccrriittiiccaa ddee ffiillmm ccaa ppee oo cchheess-ttiiuunnee ccaappiittaall\\ ppeennttrruu eell [[ii ppeennttrruu oommeennii-rree.. Nu `ncepe s\ te urasc\ ori s\ te evitedac\ nu te-ai topit la filmul care lui i-apl\cut la nebunie. Nu e un intelectual,de[i e foarte sobru c`nd scrie pentru„Idei `n Dialog“. E pl\cut s\ discu]i cuLeo despre filme, mai ales c\ are un soi
de detector
pentru am\nunte importante [i un sim]ludic extrem de serios uneori, combinatcu o bravad\ adolescentin\ care-l fac, depild\, s\ guste triste]ea comic\ din fil-mele lui Iosseliani, dar [i s\ se ia `n gur\cu cinefilii de pe cinemagia.ro, cinefan.ro,care nu de pu]ine ori s`nt obraznici.
Un numecare e deja un brand
De ce citesc, a[adar, cronicile lui Leo?Pentru c\ m\ fac s\ nu m\ simt ca o stu-dent\ la curs, pentru c\ s`nt vii, glu-me]e, deschise unei lumi care dep\[e[teecranul, pentru c\ – poate `n primul
r`nd – am `ncredere `n gustul, cu-no[tin]ele [i condeiul lui. Pentru
c\ [tiu c\ nu se rezum\ la Film.Cartea sa De ce vedem filme.Et in Arcadia Cinema s-a v`n-dut foarte bine, semn c\ oa-menii simt nevoia cuiva cares\-i `ndrume printr-o jungl\tot mai aglomerat\. Iar nu-mele lui Alex. Leo {erban
e o garan]ie. Leo edeja un brand,nu?
Cartea se ci-te[te foarte u-
[or din momentul`n care te racordezi
la felul de a scrie al luiLeo (asta dac\ n-ai f\-cut-o p`n\ acum, maiales c\ volumul str`ngece e mai bun din ce apublicat el `n ultimii 16ani), [i pl\cerea e cu at`tmai mare cu c`t sim]i c\autorul iube[te Filmul [ic\ nu scrie ca s\ fac\ pede[teptul.
Leo are stil, caut\ ex-primarea cea mai potrivi-t\, [tie c`nd s\ arunce cuverdictul (arma criticu-
lui) – dar nu e r\u, dup\ cum nu e nicisuav sau pre]ios. E un lucid care dinprea mult\ transparen]\ emite c`teodat\judec\]i trans-lucide, cum e cea de la fi-nalul unui text despre miracolul `n cine-ma, c`nd, vorbind despre un scurtme-traj cu o familie care e confruntat\ cuagonia [i moartea tat\lui, conchide:„Doar c\ Miracolul `nt`rzie s\ soseasc\.Singurul lucru la care s`ntem p\rta[i eexperien]a a[tept\rii lui. {i miracolulcare se petrece atunci c`nd [tii c\ nupoate s\ vin\ se nume[te (tot) Cinema“.Leo se apropie de Film cu un amestecde inocen]\, luciditate [i `ncredere –c\ut`ndu-se mai degrab\ pe sine [ic\ut`nd `n spatele ecranului un fel de fi-losofie a existen]ei. Asta nu-i anuleaz\teribilismele. Declar\, de pild\, f\r\re]inere, c\ de la proiec]ia de la Cannesa filmului lui Theo Angelopoulos, Eter-nitatea [i o zi, a plecat dup\ prima ju-m\tate, la fel de bine cum `[i exprim\plin de umor sastisirea fa]\ de moda fil-melor iraniene, mai exact fa]\ de exta-zierea occidentalilor pentru re]eta aces-tora („Oamenii s`nt s\raci, dar asortareaunui v\l albastru cu pantofii [i cerul esteun must“).
Criticul e un avocat
Citindu-i cartea `]i dai seama, mai alesc`nd g\se[ti comentarii cu care nu e[ti`ntru totul de acord, c\ meseria de critice foarte asem\n\toare celei de avocat.Leo [tie s\ conving\ [i are, probabil, cuat`t mai mult efect cu c`t nu d\ impresiac\ s-ar lua prea mult `n serios. E fasci-nant cum un critic ajunge uneori s\ teconving\ c\ un film e bun chiar dac\ ]ienu ]i-a f\cut aceea[i impresie. Argumen-ta]ia e totul, felul `n care s`nt c\utate ele-mentele [i ]esut\ din ele o p`nz\ elastic\[i rezistent\ din care cititorul s\ nupoat\ ie[i. Probabil c\ unui text bun de-spre film `i trebuie, dincolo de argu-menta]ie [i verdict, o voce. Textele luiLeo au aceast\ voce, iar ea reu[e[te s\ fiede multe ori la fel de captivant\ ca filmul`n sine. {i din acest unghi De ce vedemfilme este o carte pe care o cite[ti cu re-laxare atent\. Ca s\ nu mai spun c\, de[iuneori trebuie s\-]i `ncordezi materiacenu[ie, cartea are tot timpul un soi deatitudine prietenoas\ fa]\ de tine, d`ndu-]iimpresia (a[a cum face [i Leo `n dis-cu]iile din via]a „diurn\“) c\ e[ti de[tept[i pe faz\ [i c\ la multe dintre lucruriledin ea te-ai g`ndit [i tu. Este clar: nu a-vem nevoie numai de filme bune, ci [ide c\r]i bune despre ele.
PE MARGINEA C|R}II DE CINEMA A LUI ALEX. LEO {ERBAN
De ce citim cronicide film? (De ce nu?)La un moment dat, mi-am spus a[a: n-o s\ mai citesc cronici defilm, pentru c\: 1. Nu am `ncredere `n alte p\reri, [i dac\ cinevam\ sf\tuie[te s\ nu m\ duc la un film, nu v\d de ce nu m-a[ duce,[i 2. P\rerile [i gusturile criticilor s`nt at`t de diferite `nc`t te bag\-ncea]\. Evident c\ nu exist\ o a doua persoan\ care s\ aib\ exactacelea[i gusturi & idiosincrazii cu tine. Dac\ lu\m critica francez\de film, mi s-a `nt`mplat de multe ori s\ m\ enervez pentru c\ oa-menii de acolo g\seau chestii noi, nemaipomenite [i automat inte-lectuale (mai ales) unde nu era cazul. Dar s`nt m\car dou\ motivepentru care nu m\ pot rezuma doar la lecturarea interviurilor dinrevistele de cinema, din cauza a cel pu]in doi oameni pe care `icitesc cu pl\cere [i cu `ncredere: Roger Ebert [i Alex. Leo {erban.
E un spectacol ca un goblen `n care fiecare minigest, perfectarmonizat cu celelalte, compune o v`rst\-tren de curs\ lung\.E un spectacol cu o for]\ vizual\ extras\ din polenul obiectelormi[c\toare.
VIA}| LUNG|» 6
teatru
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 126 » 5-11 mai 2007 www.supliment.polirom.ro
Mihaela Michailov
EE ddiimmiinneeaa]]\\.. Amor]eala e zg`l]`it\. Tru-purile `ncep `ncet, `ncet s\ se trezeasc\,s\ p\[easc\ moc\it, `nc\ mo]\ind. Mi[-carea mije[te. B\tr`neii s`nt pe punctul dea intra `ntr-o nou\ zi. Se dau jos din pa-turi, merg [ont`c-[ont`c [i mi[un\ tic\itprin apartamentul plin ochi de obiecte, demici nimicuri adunate habotnic o via]\.Sert\ra[ele existen]ei lor se deschid [idin ele picur\ a]e, tablouri, bl\nuri, c`rligede rufe, haine pr\fuite. Multe, multe, multepentru c\, cu c`t e[ti mai b\tr`n, cu at`t tedespar]i mai greu de lucru[oarele iubite.De fabrica amintirilor tale dospite `ntr-osaltea. Devii `mp\iat printre obiecte pecare nu le-ai arunca pentru nimic `n lume.Printre granule de memorie vie care telocalizeaz\ `n timp [i `n spa]iu. Cum s\la[i `n urm\ propriile tale urme? Tac`-murile, gulerele de vulpe, stropitoarea`n form\ de broscu]\, plantele frumosaliniate, eprubeta cu urin\, caltabo[ul [idulcea]a? Ca s\ nu ui]i te transformi `ntr-unobiectoman.
Fiecare col]i[or de scen\e umplut de s`mburide ac]iuni simultane
Spectacolul regizat de Alvis Hermanis, im-pecabil construit, cu un sim] minu]iosal distribu]iei rela]iilor cu obiectele, e odetaliad\ care `n[ir\ particule de atunci,de c`ndva, de acum ca demult. Care ordo-neaz\ `ntr-o cas\ la comun via]a unoromule]i g`rbovi]i, nostalgici, vitali, depa-natori de amintiri b\tute `n cuie pe pere]iscoroji]i. Nici un cuv`nt, doar [oapte,s`s`ieli, ]iuituri de carne pr\jit\, microfonie.
Fiecare pat cu obiectele aferente dinjurul lui e o celul\ a v`rstei a treia, o ram\pus\ la p\strare `ntr-un apartament `ncare intimitatea e a nim\nui[i a tuturor. Camere
`ntr-o camer\-tunel, care d\ pe-afar\ deat`tea lucruri `ndesate, decorul din Via]\lung\ e un fel de cimitir viu. C`nd `l veziplin de plin, ai o prim\ senza]ie de preamare `nghesuial\ ca [i cum ai fi `ntr-unautobuz `n care pasagerii se lipesc uniide al]ii. Numai c\ aceast\ aglomerare eperfect ]inut\ sub control [i fiecare obiecte exemplar folosit, e extrem de bine lo-cuit, animat, personalizat. Performativi-tatea obiectelor, orchestra]ia lor presu-pun un tip de interac]iune total\. Obiec-tele se `ntrep\trund, `[i r\spund, cores-pondeaz\ de la baie la buc\t\rie. Oala [ifr`nghia de rufe, dulcea]a [i pipiul s`ntdoar c`teva link-uri dintr-o camer\lung\ ca un vagon `n cea mai lung\ dintrev`rstele posibile. Hermanis reu[e[te s\fac\ s\ se aud\ at`t de multe detalii f\r\s\ fie rostit nici un cuv`nt, `ntr-o t\cerespart\ doar de orga b\tr`nului DJ, cu ceimai imobili [i hipnotici ochi pe care i-amv\zut vreodat\.
Gestul na[te o lume developat\ ca unfilm cu cadre b\tr`ne, moc\ite, cu v`rst-nici `nduio[\tori care se mi[c\ exact cani[te g`nd\cei printre obiectele lor mi-nuscule, printre mirosuri [i sunete. Obiec-tul e prelungirea corpurilor `n[urubate`n b\tr`ne]e, e tubul prin care respir\colec]ionarii unui timp pe duc\. Specta-colul regizat de Hermanis teatralizeaz\exact corpus-ul experien]elor umane carecircul\ `ntre obiecte [i spectatorii perfor-mance-ului b\tr`ne]ii at`t de dinamice `ninevitabila ei mole[eal\. Obiectele devinautentice pentru c\ ele semnalizeaz\ lumiesen]ial subiective, `ntregi [i rotunde,capsule purt\toare de univers ie[it parc\din orice timp. Obiectul este, `n primulr`nd, „nucleu unitar de experien]e“, dup\cum sus]ine [i Corrado Maltese `n Mesaj[i obiect artistic (Meridiane, Bucure[ti,1976).
Fiecare col]i[or de scen\ e umplut des`mburi de ac]iuni simultane. Fiecaremi[care intr\ `n fibra obiectelor. Din de-
talii infinitezimale e construit\ anteca-mera mor]ii, nostalgic-hilar\. B\tr`nii facsuporturi de lum`n\ri din prezervative,se ating cu degetele noduroase, se spri-jin\ unii pe al]ii, se seduc.
Una dintre b\tr`ne `[i scoate haina deblan\ dintr-un sac de plastic, o m`ng`ieca pe un copil, soarbe alcoolul dintr-obomboan\, dup\ care o d\ vecinului, [itrage la m\sea de stinge.
Actorii au o capacitateuluitoare dea-[i contorsiona corpul
Hermanis e un regizor obsedat de conspi-ra]ia detaliilor, care lucreaz\ cu fotogramegestuale. ~nfige ace fine `n grotescul,candoarea [i triste]ea unor pensionaricare te acro[eaz\ [i te ]in cu ochii hol-ba]i la tot ce fac. Drumul de la m`n\ laobiect, apucarea lui, dezechilibrul, mi[-c\rile voit „sughi]ate“, toate s`nt teatralexplorate. Actorii magnetici ai lui Her-manis au o capacitate uluitoare de a-[icontorsiona corpul, de a fi din acela[ialuat cu obiectele pe care le ating. B\-tr`neii – `nnebune[ti c`nd vezi, la sf`r[itulspectacolului, c\ toate rolurile s`nt jucatede tineri – se s\rut\, `[i fac cu ochiul,c`nt\ [i danseaz\. Love is deeper than age.
Via]\ lung\ e un spectacol ca un go-blen `n care fiecare minigest, perfect ar-monizat cu celelalte, compune o v`rst\-tren de curs\ lung\. E un spectacol cu ofor]\ vizual\ extras\ din polenul obiec-telor mi[c\toare. joi.megajoy al lui A-frim `i e frate geam\n.
E noapte. Cu o p\pu[ic\ `n bra]e [iun ursule] pe pern\, b\tr`nii adorm.
M`ine `ncepe o nou\ zi dintr-o lung\de lung\ via]\.
V\rul meu Gicu e b\iat de ]ar\,[colit profesional `n ora[, `mpinsc\tre industrie de condi]iile epocii’65-’70, nu de nevoia sa elemen-tar\. Muncitor onest, Gicu a re-zistat greu `n fabric\ [i-n aparta-ment. Mereu pe drum, `ntreora[ul m\cel\rit de-o administra]ieincompetent\ [i satul natal p\r\-sit de noroc, Gicu s-a `ntors „labrazd\“ imediat dup\ retroceda-rea p\m`nturilor, `n ’91. Doi copii]inu]i `n facult\]i, o nevast\ fu-dul\ care-[i dezvoltase neb\nuiteabilit\]i de excursionist\ la Istan-bul, p\rin]ii de `ngrijit, infla]ia ga-lopant\ – astea l-au `mpiedicat `nanii ’90 s\-[i cumpere unelte agri-cole [i s\ devin\ fermier, pe m\-sura dorin]ei sale. C`nd nevastal-a abandonat, f\r\ s\ c`nte m\car„eu m\ duc, te p\r\sesc“, sep\rea c\ Gicu va capota sub da-torii [i s\r\cie, singur `n pat [i-napartament – copiii decol`ndu-ideja pe traiectorii personale. Nus-a `nt`mplat a[a. Trecut de 50 deani, pensionat la restructur\rilemasive de la `nceputul deceniuluicurent, b\rbat s\n\tos, viguros,potent, a g\sit o cre[tin\ pe m\-sur\ [i e azi proprietar de p\m`nt,nu prosper, ci `ndestulat. V`rsta `lre]ine s\ intre `n afaceri agricolepe calapod european. {i, desigur –dar n-o spune –, faptul c\ am`ndoicopiii nu vor s\ aud\ de agricul-tur\. „Dec`t vin pe-acas\ pentruvreo halc\ de carne gratis, un co[de ou\ la Pa[te, o damigean\ cu]uic\, m\car c\ nu e nici unulbe]iv ca p\rin]ii no[tri!“ – `mi zicev\rul, [i clipe[te `ng\duitor.
N\scut `n 1949, Gicu n-a prinsniciodat\ gustul muzicii rock. Deascultat, da, i-a r\bdat urecheah\rm\laia pe care-o puneam peplatanul pick-upului s\u, pe vremeac`nd eu n-aveam astfel de aparat,dar cump\ram discuri Phoenix,Sfinx, Progresiv TM sau neuitatulEP Cream, Canned Heat, Rare Bird,spart de alt v\r, `ntr-o petrecere depomin\. ~n ga[ca noastr\ (da, copii,eram [i noi „organiza]i“ `n ga[c\,
[i-aveam ca imn primele m\suridintr-o arie a lui Moriconne, darnu aia din deschiderea concertelorMetallica!), v\rul Gicu era ciucab\t\ii cu vorbe, ]inta ironiilor,exemplul de „a[a nu!“. El nu sesup\ra, nu contrazicea, nu discutachestii de-astea neserioase – cemuzic\ e mai valoroas\, cine aivrea s\-]i c`nte la nunt\, pe ceacorduri te-ai bucura s\ treci `nlumea cealalt\... Gicu prefera clar[i definitiv muzica popular\. Româ-neasc\, de bun\ seam\, fiindc\ –vorba tat\lui s\u – „asta e na]iamea!“. Primise educa]ia p\rinteasc\f\r\ s\-[i pun\ problema dac\ ebun\ sau rea. B\tr`nul se enervape muzica ascultat\ de mine [irestul g\[tii [i repeta o zis\ de-alui Anton Pann: „C`nt\-]i, m\i frateromâne, c`ntecele-n limba ta, [ilas\-le pe cele str\ine s\ [i le c`nteei `n a lor!“ (Acum `mi dau seamac\ n-am avut curiozitatea s\ veri-fic dac\ Pann a scris asemenea`ndemn!). „Iste]ul ca un proverb“exprima un punct de vedere tole-rant [i – din perspectiv\ modern\ –„corect politic“. Tat\l lui Gicu erane`nduplecat: nu suferea nici picrockul, nu pricepea nimic din pie-sele str\ine, fie ele rock-and-roll,blues, jazz, opere sau operete!(„Ce cr\oneal\ e asta? Stinge,naibii, prosti-aia!...“)
Toleran]a lui Gicu devenise pro-verbial\. Aia fa]\ de nevasta c\l\-(to)rea]\ – absolut de poveste! Dec`te ori m\ vizita, `i puneam Alexan-dru Mica. Interpretul teleorm\nean`l contrariaz\ [i azi, fiindc\ nu sea-m\n\ cu nimic din ce se nume[temuzic\ popular\. C`nd c`nt\ Mica,v\rul meu face efort s\ nu plece,iar eu m\ prefac interesat de altechestii, nu de muzic\. M\ distrezpe seama incapacit\]ii lui Gicu dea-[i `n]elege r\d\cinile? Pesemnec\ am o doz\ de sadism pu[tesc,mo[tenirea anilor c`nd f\ceam perockerul la marginea [an]ului [i pe]\r\noiul `n cluburile bucure[tene,f\r\ s\ [tiu c\ eram un punker...protocronic!
Rubedenii & mo[teniri
ROCKIN’ BY MYSELF
Dumitru UNGUREANUDJ pensionar cautsolist\ de v`rsta a treiaBunica mea str`ngea [or]uri. ~n debaraua alb\ din hol,`n pungi bine legate, erau amestecate zeci de [or]uri [iresturi de materiale. M`neci, jum\t\]i de jupe, rochiit\iate, ca `ntr-un bazar old-fashioned cu costume pe care]i le puteai imagina, c`ndva, `ntregi [i apretate.
Probabil cele mai cunos-cute imagini transmise `ntimpul [tirilor despremasacrul de la Universi-tatea din Virginia `iapar]in unui t`n\r de 23de ani, pe nume Jamal.Filmule]ul, surprins cuun telefon mobil [i difu-zat la nesf`r[it de CNN, adeterminat `ntreaga lumes\ vorbeasc\ despre unalt fel de jurnalism:„jurnalismul cet\]enesc“.
M\d\lina Cocea
DDuupp\\ 1111 sseepptteemmbbrriiee 22000011,, lluummeeaa aa `̀nn-cceeppuutt ss\\ ccaauuttee [[ttiirriillee ppee IInntteerrnneett,, ppeennttrruucc\\ ssiimm]]eeaauu cc\\ mmaarriillee ppoossttuurrii ddee tteelleevvii-zziiuunnee nnuu ssppuunn `̀nnttrreegguull aaddeevv\\rr.. ~n iulie2005, odat\ cu atacurile din metroullondonez, cele mai importante contri-bu]ii sub form\ de fotografii [i m\rturiiau venit din partea celor care erau la fa]alocului: BBC [i-a dat atunci seama devaloarea informa]iilor primite de la mar-tori [i a realizat o pagin\ special\ `n carecititorii erau `ndemna]i s\ trimit\ m\r-turii, contribu]ii foto [i video.
Luna trecut\, la Universitatea Teh-nic\ Virginia, un student a `mpu[cat 32de studen]i [i profesori, `n cel mai s`n-geros atac de acest gen din Statele Uniteale Americii. Dar pentru prima dat\ `ncazul unui eveniment at`t de tragic, `nacea zi [i `n cele care au urmat, lumea astat cu ochii nu doar pe canalele princi-pale de [tiri, ci [i pe cele netradi]ionale:bloguri, pagini personale ale studen]ilor,forumuri, site-uri pe care se g\seau fo-tografii sau filme surprinse cu telefonulmobil. Cea mai emo]ionant\ poveste leapar]ine studen]ilor de la cursul de jur-nalism care s-au baricadat `n clas\ [i au`nceput s\ posteze articole pe Internetdespre ce se `nt`mpla l`ng\ ei.
I-Reporter pentru CNN
Pe buzele tuturor a plutit expresia „jur-nalism cet\]enesc“, un termen rezervatp`n\ acum speciali[tilor `n domeniulmedia sau al Internetului. G`ndit de obi-cei `ntr-o cheie diferit\ dec`t jurnalismultradi]ional, cel cet\]enesc este practicatde persoane f\r\ o preg\tire special\,care colecteaz\ [i transmit informa]iiprin intermediul Internetului. Poate fivorba de o fotografie a unui eveniment
la care a asistat cineva, de o m\rturiescris\ pe blog, de un filmule] surprinscu telefonul mobil [i postat pe YouTube.Autorii se transform\ ̀ n „jurnali[ti“ pentruc\ `[i prezint\ informa]iile `n fa]a uneiaudien]e globale: milioanele de oameniconecta]i la Internet.
A[a a fost [i cazul lui Jamal Albau-ghouti, un student din campusul Virgi-nia care a surprins pe telefonul mobilun schimb de `mpu[c\turi `ntre poli]i[ti[i agresor [i care a fugit dup\ for]ele deordine pentru a filma mai bine. Filmul afost preluat de CNN [i difuzat `ntr-osec]iune special\ dedicat\ contribu]iilorfoto [i video telespectatorilor: „I-Reporter“.La c`teva ore, fusese deja v\zut de pesteun milion de persoane.
12.000 de fotografii,1 reportaj
Jamal nu a fost `ns\ singurul care a sur-prins imagini din ziua respectiv\. Altezeci de tineri au trimis fotografii sau filmespre diverse site-uri [i au l\sat informa]iipe paginile personale pentru cei dragi
sau pentru cei care `ncercau s\ afle ceeace se `nt`mpla. Astfel, din sute de bu-c\]ele de informa]ie, s-a putut formapuzzle-ul unei zile de co[mar.
Iar aceasta este una dintre principa-lele caracteristici ale mult-discutatuluijurnalism cet\]enesc: informa]ia nu apar-]ine unei singure persoane, ci reprezint\,de cele mai multe ori, rezultatul unuiefort colectiv. De exemplu, pe Flickr s`ntaproape 12.000 de fotografii cu eticheta„Virginia Tech“ – cele mai interesante,de[i au fost postate de peste o sut\ depersoane diferite, formeaz\ un foto-re-portaj coerent [i emo]ionant al acelor zile,f\r\ a fi editat de nimeni.
Astfel, dincolo de posibilitatea teh-nic\ de a se adresa unui public, jurnalis-mul cet\]enesc mai are la baz\ [i ideeac\ jurnali[tii de profesie nu s`nt singuriide]in\tori ai adev\rului: printre cei carese uit\ la televizor sau citesc [tirea`ntr-un ziar vor exista mereu persoanecare vor [ti mai mult dec`t reporteruldespre un anumit subiect. Iar prin con-tribu]iile acestora, apoi ale altora, infor-ma]ia devine din ce `n ce mai complex\.
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 126 » 5-11 mai 2007 www.supliment.polirom.ro
~nceputurile jurnalismului cet\]enesc s`nt legate de apari]ia,`n anul 1999, a unui site de informa]ii alternative pentru ceicare f\ceau parte din mi[carea anti-globalizare: Indymedia.
7 «
specialINDYMEDIA
ANTI-GLOBALIZAREA A REINVENTAT MEDIA
Jurnalismul cet\]enesc.Informa]ia la
persoana I
~nceputurile jurnalismului cet\]enesc s`nt legate de apari-]ia, `n anul 1999, a unui site de informa]ii alternativepentru cei care f\ceau parte din mi[carea anti-globali-zare: Indymedia. Con[tien]i c\ pe marile canale de te-leviziune nu ar fi avut parte dec`t de imagini de c`tevasecunde de la un protest `mpotriva OMC, activi[tii [i-aucreat propriul site cu informa]ii, fotografii [i `nregis-tr\ri video. Apari]ia blogurilor, apoi a site-urilor carepublic\ [tiri ale jurnali[tilor amatori a f\cut ca fenomenuls\ aib\ din ce `n ce mai mult\ amploare. ~nv\]`nd lec]iacelor mai ample tragedii ale ultimilor ani, canalele
tradi]ionale de media au ales s\ ia `n considerare ceeace au de spus cititorii lor, cer`ndu-le `n mod activcontribu]iile (texte, fotografii, `nregistr\ri video): BBC,CNN, NBC [i chiar TVR 2 `n România realizeaz\ emisiunisau materiale media cu ajutorul audien]ei. {i dac\ p`n\nu demult termenul de „jurnalism cet\]enesc“ `i deran-ja pe majoritatea jurnali[tilor cu [tate vechi, comenta-torii fenomenului media spun c\, dup\ relat\rile de laUniversitatea Virginia, ziarele [i televiziunile nu voravea alt\ alegere dec`t s\ `i ia `n considerare [i pe jur-nali[tii-cet\]eni. F\r\ s\ mai a[tepte viitoarea tragedie.
Jurnalismul cet\]enesc.Informa]ia la
persoana I
Cosmin Bumbu] e pestetot. Mai bine spus,fotografiile sale. Fie c\deschide]i revistele defashion sau v\ uita]i lapanouri, fie c\ r\sfoi]ialbume autohtone sauinterna]ionale, Bumbu]este deja un brandromânesc `n materie defoto. Are un album deart\ care a luat premiulAsocia]iei EditorilorRomâni (AER) `n 2003,a avut numeroaseexpozi]ii individuale [icolective `n ]ar\ [i `nstr\in\tate, iar `n compe-ti]iile interna]ionale aob]inut premii pentrucare s-au b\tut foto-grafi celebri.
Interviu realizat deSmara Voicu
Ai `ncercat s\ faci alte dou\ facult\]i`nainte s\ absolvi ATF-ul (sec]ia ima-gine), pe care `ns\ le-ai abandonat. Unadintre acestea era chiar Facultatea deMine din Baia Mare. Ce „ie[eai“ de acolo?
De-acolo a[ fi ie[it inginer miner. Apoi,am f\cut Facultatea de Jurnalism aici, `nBucure[ti, la o universitate particular\. Nule-am terminat pentru c\ n-a fost s\ letermin. La cea de Mine, mi-am dat seama`n anul al III-lea, c`nd `nv\]am pentru unexamen, c\ nu m\ intereseaz\ nimic dinceea ce se f\cea acolo. A[a c\ a doua zi amvorbit cu mama. I-am zis: „Mam\, m\ lasde [coal\, te superi?“. {i nu s-a sup\rat.Pentru asta `i s`nt ve[nic `ndatorat. I-amzis c\ vreau s\ plec la ora[ (`n Bucure[ti,n.r.) ca s\ fac fotografie, fotografie depres\, m\ rog, nu eram eu chiar at`t dehot\r`t. {i am fost angajat `n timpul fa-cult\]ii la ziarul „Azi“. {i mi-ai dat seamac\ nici fotografia de pres\ de pe vremeaaia nu m\ interesa.
De ce? Ce te nemul]umea?
Pentru c\ m\ trimiteau `n ni[te locuri caremi se p\reau nesemnificative, adic\ mu-reau odat\ ce ap\reau `n ziare, nu mai a-veau nici o importan]\ peste o lun\. F\-ceam practic o fotografie foarte perisabil\.De exemplu, l-am fotografiat pe Petre Ro-man introduc`nd bile]elul la Referendumulpentru Constitu]ie. Am stat [ase luni re-porter la ziarul lor, apoi mi-am dat seamac\ nu-mi place ce fac. Din nefericire, „pevremea mea“ fotografia de pres\ nu se-m\na deloc cu ce reprezint\ ea ast\zi. Pec`nd acum mi-ar pl\cea s\ m\ re`ntorc la
asta, s\ fiu fotograf de pres\ pentru
un ziar care public\ reportaje ample, a-loc\ spa]ii documentarelor.
{i ce te-ar opri acum?
Nu mai pot acum, clar. Nu mai am timp.~n plus, s`nt foarte mul]i fotografi tinericare put de talent. De fapt, cred c\ m-am[i blazat.
Erai deja hot\r`t s\ faci fotografie c`ndte-ai angajat la „Azi“?
P\i, da, am plecat din Baia Mare tocmaica s\ fac fotografie. ~mi doream s\ ajungla un nivel profesionist [i nu [tiam undes\ merg. Cu hot\r`tul a fost foarte simplu.Prietenul meu, Silviu, care a r\mas `n BaiaMare [i care-mi era coleg de facultate, avenit dintr-o vacan]\ de la mare cu ni[tepoze cu el [i iubita lui [i mi s-au p\rutaltfel dec`t fotografiile de vacan]\ din ci-clul „Cu Familia“. {i a[a, dintr-o joac\,dintr-o plictiseal\, am zis c\ pot [i eu s\v\d altfel, a[a cum v\zuse el lucrurile `nfotografiile alea. Cam a[a a `nceput, dintr-oglum\, dintr-o t`mpenie.
Ai ̀ nceput cu „Dilema“. Cum de-ai mersla ei?
Fa]\ de ziarele care existau pe vremea aia,`n ’93, „Dilema“ era singura care publicafotografie de calitate [i care nu era ne-ap\rat legat\ de tematica articolului res-pectiv. Am v\zut ni[te eseuri acolo [imi-am zis: „Uuau, ce frumos!“, plus c\era primul ziar din România care avea –cum, de altfel, are [i acum – o fotografiepe toat\ coperta. {i m-am g`ndit c\ a[ fim`ndru s\ public fotografii la ei. Am luatsub bra] ce poze aveam atunci [i m-am
dus direct `n redac]ie, lor le-au pl\cut,a[a c\ am r\mas. Am cunoscut foarte mul]ioameni dup\ aceea, care [tiau de minedin „Dilema“.
Apare ̀ n CV-ul t\u tab\ra de anul trecutde la Ro[ia Montana. Cum vezi tu dez-voltarea proiectelor artistice cu miz\social\?
C`nd a trebuit s\ mergem acolo nu [tiamnimic din ce va fi la Ro[ia Montana. Au-zisem multe p\reri [i [tiam c\ o s\ fie ciudat.{i ciudat a [i fost. F\c`nd fotografii `n loca-litate, toat\ lumea ne `ntreba dac\ s`ntempro sau contra, neutri nici n-ar fi conce-put c-am putea fi, trebuia s\ ai o pozi]ieferm\. Eu nu s`nt pro sau contra niciacum. Petrec`nd o s\pt\m`n\ la Ro[ia [ivorbind cu oameni [i de-o parte [i decealalt\, nu po]i s\ ai o opinie clar\. Chiardocument`ndu-m\ apoi suplimentar, ci-tind [i num\rul din „Dilema Veche“ refe-ritor la Ro[ia Montana, unde existau ia-r\[i p\reri pro [i contra, am r\mas tot a[a:`n coad\ de pe[te.
Deci tu nu ]i-ai propus ceva anume laRo[ia Montana, nu a fost un proiectpersonal?
Nu, grupul „7 zile“ a fost invitat s\-[i ]in\tab\ra de prim\var\ din 2006 acolo. Cu„7 zile“ am f\cut proiecte timp de [apteani `n Maramure[, st\team [ase zile [i `na [aptea expuneam ce-am lucrat. Ei bine,ne-am s\turat de locurile alea, apoi am`ncercat Victoria, iar anul trecut am mersla Ro[ia Montana.
La sf`r[itul lui 2002 a ap\rut Transit,un album foto personal care `n anulurm\tor a primit Premiul AER pentrualbum de art\. ~n ce perioad\ au fostf\cute fotografiile?
Fotografiile au fost f\cute `n decembrie1996, `nainte de Cr\ciun. Eram student[i mergeam mult la Baia Mare cu trenul,`n vacan]e. ~n perioada aceea au fost f\-cute, [tiu c\ era o vacan]\ studen]easc\.Ele nu s`nt deloc prelucrate, tot ce pareprelucrat e aburul caracteristic CFR-uluide pe vremea aceea – nu [tiu cum mai eacum, dar atunci a[a era.
De[i ai tot avut de-a lungul vremiifoarte multe proiecte de fotografie artis-tic\, se spune despre tine c\ e[ti un fo-tograf comercial...
Din fotografia comercial\ `mi c`[tig exis-ten]a. ~ncerc s\ fac proiecte bune [i cu fo-tografia comercial\. De cele mai multe orinu se poate `ns\, pentru c\ e[ti destul demult condi]ionat. Eu m\ bucur c\ fac fo-tografie, punct. Se spune c\ fotografiapur\ este cea facut\ de amatori, cea carenu are nici un scop, pe care nu vrei s-ovinzi, nu vrei s-o expui.
Tot a[a cum spun unii dintre scriitoric\ nu se g`ndesc la un public atuncic`nd scriu?
Exact, dar nici unul dintre cei care sus]inasta nu este sincer. ~n fotografie, `n mo-
mentul `n care te g`nde[ti c\ mergi unde-va cu lucr\rile tale, c\ le expui `n galeriipublice sau private, deja `ncepi s\ faci uncompromis. Iar fotografia comercial\ esteea `ns\[i un compromis.
~n ce sens?
~n sensul c\ lucrezi dup\ un concept,mare parte din ce faci nu-]i apar]ine, nue crea]ia ta, tu e[ti mai mult un execu-tant. De exemplu, ai de fotografiat treioameni care stau la plaj\ [i meritul t\uacolo e strict profesional, c\ nu dai rate-uri [i c\ faci un lucru mai bun dec`t al]ii.{i nu mi-e jen\ c\ fac [i fotografie comer-cial\, [i fotografie artistic\; eu m\ bucurpur [i simplu pentru c\ fac fotografie [ic\ declan[ez aparatul. Iar bucuria vinedin faptul c\ m\ caut\ lumea, m\ sun\ [i`mi cere colaborarea. Pentru mine, o astfelde satisfac]ie este destul de mare.
Te inspir\ arta plastic\? Cum vezi le-g\tura dintre fotografie [i celelalte ar-te g`ndindu-te la arti[tii plastici [i fo-tografii actuali din România?
Nu cred c\ s`nt legat sau impulsionatcumva de arta plastic\ din România, pro-babil s`nt marcat de albumele de pictur\pe care le-am v\zut [i de c\r]ile pe caream fost nevoit s\ le [tiu atunci c`nd amdat admiterea la ATF. De fapt, cred c\ cine-matograful m-a inspirat mai mult dec`tarta plastic\.
Ce regizori sau filme te-au inspirat?
Multe filme. Pot s\-]i spun primele dou\filme pe care le ]in foarte bine minte, filme
v\zmicarcarTaAppofilmspuurm[i c
Anni[tatcons\ peintastpl\preg`nm\ce[a[
O com
„Din fotografia comercial\ `mi c`[tig existen]a. ~ncerc s\ facproiecte bune [i cu fotografia comercial\. De cele mai multeori nu se poate `ns\, pentru c\ e[ti destul de mult condi]ionat.Eu m\ bucur c\ fac fotografie, punct.“
INTERVIU CUFOTOGRAFULCOSMIN BUMBU}
» 8
interviu
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 126 » 5-11 mai 2007
„C~ND TR|GEAM PEFILM ERA MAI FRUMOS“
„A[ face orice `n m
Cum te-a ajutat/ sau nu apari]ia digitalului?
Mi-a f\cut via]a mai grea. Muncesc mai mult acum, trebuie s\ descarc, s\aleg, s\ procesez [i toat\ lumea vrea fotografiile azi sau a doua zi. C`ndtr\geam pe film era mai frumos, duceam filmul la studio, luam pozele`n trei zile, acum muncesc mai mult nef\c`nd practic mai mult\ fotografie,
ci `mpachet`nd [i livr`nd produsul.
Unii fotografi spun c\ e cu totul alt\ senza]ie atunci c`nd tragi pe film, c\se simte altfel dec`t atunci c`nd folose[ti un aparat digital. {i pentru tine
este la fel?
Cu siguran]\. ~nc\ mai trag pe film, e ceva aproape inexplicabil, trebuies\ sim]i asta, ai senza]ia c\ faci ceva mai serios, te responsabilizeaz\.Faptul c\ la digital vezi [i po]i controla tot timpul ce faci te ajut\, darte [i `ncurc\ pentru c\ ratezi multe imagini [i frac]iuni de secund\.~n plus, imaginea pe film arat\ altfel, nu arat\ mai bine, arat\ chiarmai r\u, dar parc\ are mai mult sentiment, nu [tiu, altfel se im-prim\ imaginea `n granula de argint [i altfel `ntr-un senzor digital.
Dar nu po]i s\ nu te ui]i pe ecran dup\ ce faci fotografia?
v\zute la Cinematec\ prin ’90. V\z`ndu-le,mi-am dat seama c\ exista un tip acolocare filmeaz\, care face fotografie `n mi[-care. Vorbesc acum despre C\l\uza luiTarkovski [i Apocalypse Now. P`n\ s\ v\dApocalypse Now, urm\ream `ntr-un filmpovestea, personajele; dup\ ce am v\zutfilmul \sta, am avut o revela]ie, mi-amspus, „wow, uite ce imagine“. Acum nu maiurm\resc povestea a[a mult c`t imaginea[i ce se-nt`mpl\ cu camera.
Anul trecut ai primit primele dou\premii [i 12 men]iuni la cea de-a patraedi]ie a uneia dintre cele mai impor-tante competi]ii de fotografie dinlume – International PhotographyAward. ~n ce m\sur\ a contat astapentru tine?
Anul trecut mi-am propus s\ particip lani[te concursuri. Premiile astea m-au aju-tat pentru c\ sim]eam c\ am nevoie de oconfirmare interna]ional\, practic voiams\ v\d unde m\ situez `n afar\. A contatpentru c\ am concurat cu mari fotografiinterna]ionali care erau obi[nui]i ai uneiastfel de competi]ii. Erau unii care-mipl\ceau mult [i care nu luau cine [tie cepremii [i-atunci asta m-a incitat, m-amg`ndit ca a[ vrea s\ v\d [i eu cam pe undem\ situez `n raport cu ei. Unii dintre a-ce[tia fac fotografie de reportaj, a[a cuma[ vrea [i eu.
De unde nevoia asta de confirmare in-terna]ional\ av`nd `n vedere c\ tu aiavut multe expozi]ii `n str\in\tate?
O expozi]ie este cu totul altceva dec`t ocompeti]ie, un concurs de fotografie. La
o expozi]ie, vine ni[te lume, se uit\ peperete la tine, zice da, foarte frumos [ieventual mai [i cump\r\. La un concursinterna]ional ai o expunere mult mai mare.
Ai avut expozi]ii personale `n Amster-dam, Berlin, Ungaria, New York, O-landa, expozi]ii colective `n Belgia,Fran]a [amd [i, de asemenea, foartemulte `n România. Spune-mi `n ce feldifer\ percep]ia, modul de receptare,atitudinea criticilor, a vizitatorilor dinstr\in\tate fa]\ de a celor din România?
Eu s`nt anti-social, deci nu prea stauprintre oameni s\ observ lucruri. Deexemplu, la New York, `n 2000, aveauun sistem ciudat. Deschiderea expozi]ieiera spre sf`r[itul perioadei de expunere `ngaleria particular\. Fotografiile erau ex-puse, `nr\mate [i puse pe pere]i, dar auavut openingul dup\ trei s\pt\m`ni. Amstat trei s\pt\m`ni la New York pentru c\a trebuit s\ merg cu fotografiile, s\ lepun, s\ le aranjez [i openingul a fost `nultima mea sear\ de stat acolo. ~n treis\pt\m`ni mi se cam acrise de New York[i nu mai aveam chef de nici o chermez\,de nici un schimb de c\r]i de vizit\. Deciexpozi]ia mi-a folosit, dar nu [i `nt`lnirilede-acolo, de fapt, n-am profitat eu de ele.Bine, dup\ ce am plecat, am aflat c\ GabrielByrne a cump\rat dou\ fotografii din seriaTransit. Eu tocmai `l v\zusem `n Suspec]ide serviciu [i-mi pl\cuse at`t de mult,`nc`t faptul c\ el fusese cump\r\torul m\bucurase mai mult dec`t c\ se v`nduser\dou\ fotografii.
C`t au costat? Po]i s\ ne spui asta?
Da, fiecare imagine costa `n jur de patrusute de dolari, asta `n 2000.
Cum te-ai g`ndit s\ faci proiectul cu`nchisoarea din Aiud? Cum ai convinsde]inu]ii s\-]i pozeze?
Greu [i nu cred c\ m\ ]ine s\ continuiproiectul. N-am avut idee c`t am avut[ans\. V\z`nd Transitul, purt\toarea decuv`nt a Administra]iei Penitenciarelor aluat leg\tura cu mine prin redac]ia revistei„Tabu“ [i m-a ̀ ntrebat dac\ nu doresc acces`n `nchisorile din România. Am zis ok,dar am vrut s\ v\d c`teva ca s\-mi fac oidee. Am v\zut trei `nchisori – Gherla,Aiud [i Satu Mare. Am ales Aiudul, pentruc\ mi s-a p\rut o `nchisoare veche, inte-resant\.
Pe de]inu]i i-am convins s\ pozezear\t`ndu-le poze. Cel pu]in a doua oar\,c`nd le-am dus poze cu ei `n[i[i, au fostfoarte deschi[i. Dac-a[ mai merge acumacolo, a[ fi ca un c`ine cu un clopo]el `ncoad\, se strig\ deja dup\ mine [i nu maipot s\ fac fotografia pe care-a[ vrea s-ofac, nu mai pot s\ fiu discret pentru c\vuie[te `nchisoarea c-am venit.
La `nceput m\ plimbam din camer\-ncamer\ [i-i alegeam, tu, tu, tu, n-am stats\ m\ g`ndesc pe ce criterii, era o chestiede moment, de sclipire, dar c`teodat\ tre-buia s\ trag o `nc\pere `ntreag\ pentru c\era o presiune foarte mare [i dac\ `i foto-grafiam prea mult individual, ceilal]i seenervau, `njurau.
Ai face lucruri care nu te reprezint\ `nmaterie de fotografie?
Cred c\ a[ fi dispus s\ fac aproape orice`n materie de foto, [i, dac\ e ceva noupentru mine, cu at`t mai mult m-ar tentas\ `ncerc. Cui s\ nu fac poze, nu [tiu cui,pre[edintelui poate. Pentru mine e o bu-curie s\ declan[ez aparatul [i s\ m\ con-centrez pentru ca fotografia s\ ias\ bine.
Spune-mi, ai luat sau ai lua oameni depe strad\ s\-i pozezi?
A[ lua, dar mi-e jen\ s\ intru `n contactcu oamenii pe strad\. ~mi trebuia odat\un model, un tip pentru un proiect, [iv\zusem unul `n metrou care mi se p\reac\ s-ar fi potrivit, `ns\ mi-a fost jen\ s\-labordez, s\ nu cumva s\ cread\ c\ vreaus\-l ag\]. Mai v\d pe strad\ tipe care mise par expresive [i cu care mi-a[ dori s\lucrez, dar ce s\ fac, s\ m\ duc s\ le zic:„Auzi, eu s`nt fotograf, nu vrei s\ facini[te poze pentru mine?“ – pune-te-n lo-cul lor.
Oameni de pe strad\ fotografiez foartemul]i pentru revista „Tabu“, dar mi-i a-duc ei. Tot felul de oameni– care se iu-besc, care nu se iubesc, ei au tot felul dedosare tematice [i mi-e foarte drag s\-ifotografiez.
~mi doresc mult s\ am proiecte perso-nale, `ns\, din p\cate, acum nu prea maiam timp, am multe chestii comerciale [ila cerere. Uite, asear\ am f\cut c`teva pozepersonale b\iatului meu de 5 ani `m-br\cat `n Zorro.
www.supliment.polirom.ro
„Anul trecut mi-am propus s\ particip la ni[te concursuri.Premiile astea m-au ajutat pentru c\ sim]eam c\ am nevoie deo confirmare interna]ional\, practic voiam s\ v\d undem\ situez `n afar\.“
9 «
interviuCONFIRMAREINTERNA}IONAL|
„FOTOGRAFIACONTEMPORAN|ROMÂNEASC| ARENI{TE LIPSURI“materie de foto“
Exist\ vreo diferen]\ `ntre foto-grafia contemporan\ româneasc\[i cea european\/ interna]ional\?
Odat\ cu apari]ia Internetului,toat\ lumea are acces la toat\ lu-mea, cum ar veni, cert e c\ foto-grafia contemporan\ româneasc\are ni[te lipsuri, a pierdut startulpe fondul represiunii comuniste.{i-a mai dat drumul de cur`nd, dec`nd cu apari]ia digitalului. Foto-grafia occidental\ este mai evo-luat\, are ni[te ani `n plus de li-bertate de exprimare fa]\ de noi.Caut fotografie de reportaj dinperioada comunismului [i efectivnu g\sesc dec`t peisaje idioate cusoare [i c\pi]e [i drumuri iluminate,nu g\sesc o fotografie cinstit\.To]i au l\sat o fotografie de sa-lon, genul cu care nu m\ `mpacdeloc.
{i chiar n-ai g\sit nici un foto-graf care s\ fac\ fotografie co-munist\ digerabil\?
Recent, l-am descoperit pe AndreiPandele, care a fotografiat tragi-comic cozi la alimente, cozi lamanifest\ri de 23 August, lucruricare mie acum mi se par foartevaloroase [i pe care nu le-amg\sit la al]i fotografi din perioadacomunist\.
De ce are nevoie un t`n\r carevrea s\ fac\ fotografie?
Ambi]ie [i timp liber. At`t. Nicim\car talent nu trebuie s\ aib\.S\ fie un bun executant [i s\ fieoamenii siguri pe el, s\ [tie lumeac\ nu rateaz\, pentru c\ o [edin]\foto cost\, mai ales `n publicitate.
»Caut fotografie dereportaj din peri-oada comunismului[i efectiv nu g\sescdec`t peisaje idioa-te cu soare [ic\pi]e [i drumuriiluminate, nug\sesc o fotogra-fie cinstit\. To]iau l\sat o fotogra-fie de salon, genulcu care nu m\`mpac deloc.
Vasile Ernu, N\scut `n URSS, edi]ia a II-a, con]ine CD, postfa]\ de Sorin Antohi,colec]ia „Ego-grafii“, Editura Polirom, 272 de pagini, 29.95 lei
Volum recompensat cu Premiile pentru debut acordate de USR [i revista „România lite-rar\“ pe anul 2006. Proiectul CD-ului s-a realizat cu sprijinul membrilor trupei Auktyon,una dintre legendarele trupe din perioada sovietic\ ce activeaz\ cu mare succes [i `n zilele
noastre.
„N\scut `n URSS se cite[te pe ner\suflate [i cu bun folos intelectual. Bancu-rile geniale abund\, Ilf [i Petrov s`nt la ordinea zilei [i, `n general, fiecarestrat al vie]ii `n Uniunea Sovietic\ este descompus `ntr-o sumedenie de`nt`mpl\ri [i istorioare cu t`lc, excelent narate de autorul debutant. Dincolode acest savuros desf\[ur\tor, exist\ `ns\ [i reflec]ii de mare profunzime,
analiza, de pild\, a raportului libertate-interdic]ii ar\t`nd acuitate [i acurate]ecritic\.“ (Daniel Cristea-Enache)
Recunosc, mi-a r\mas `n minteo fraz\ g\sit\ pe Net, o fraz\care se refer\ la cartea luiJean-Lorin Sterian. Iat-o: „Desiam mentionat si eu de cartela mine pe blog, s`nt destulde `n dubii `n ceea ce privesteveleitatea eseistic\ ale lui JLSterian“. Sigur c\ autorul n-arenici o vin\ c\ un cititor zicec\ „a men]ionat de carte“ sauc\ e „`n dubii `n ce prive[teveleitatea“, dar exprimarea ec`t se poate de relevant\ pentrupreten]iile agramate care plu-tesc `n multe din aceste zonetrendy electronice ale datuluicu p\rerea despre c\r]i [i su-biecte culturale `n general. Iaracestei zone trendy – sau falstrendy – `i este tributar\, celpu]in prin aranjamentul voitde autor, [i cartea despre carediscut\m. Adic\: e o carte cares-a n\scut dintr-un blog – pu-te]i vedea pasaje `ntregi peblog-ul lui Jean-Lorin Sterian –,e o carte care s-a lansat la oemisiune de televiziune, auto-rul e prezentat ca jurnalistmonden [i ca absolvent de fa-cultate particular\ „Spiru Haret“(aici iar\[i trebuie s\ recunoscc\ am [i eu „dubii `n ceea ceprive[te veleitatea“ universi-tar\ a unor astfel de institu-]ii!)... Nici fotografia de pecopert\ cu b\rbat-t`n\r-fum`nd-plictisit-de-via]\-u[or-high-piept-p\ros-la-vedere nue de natur\ s\ m\ fac\ s\-milas dubiile la o parte...
Lumini]a Marcu
{i totu[i... Am cititLorgean [i iat\ce am g\sit.
~~nn pprriimmuull rr`̀nndd,, oo vvooccee.. DDaacc\\ aacceeaasstt\\ ffoorr-mmuull\\ aa jjuurrnnaalluulluuii oonnlliinnee `̀nn ccaarree ssee ddee-vveerrsseeaazz\\ ttooaattee mmiicciillee mmiizzeerriiii aallee vviiee]]iiiiccoottiiddiieennee mmeettrrooppoolliittaannee ppooaattee aavveeaa oo rree-lleevvaann]]\\ lliitteerraarr\\,, aacceeaassttaa ttrreebbuuiiee ss\\ vviinn\\`̀nn pprriimmuull rr`̀nndd ddiinnttrr--oo vvooccee.. Dac\ voceablog-istului, s\ zicem, e interesant\, ha-ioas\, inteligent\, auto-ironic\, dac\ [ties\ creeze senza]ia de sinceritate [i au-tentic, atunci textul e interesant, atuncicartea merit\ efortul. {i pot s\ spun, cutoat\ sinceritatea mea de cititor care n-areblog, c\ vocea din Lorgean e c`t se poatede catchy. Acest narator poveste[te de-spre fosta lui iubit\, despre cum [i-a pier-dut casa `n care-[i investise to]i banii,despre sms-ul pe care i l-a scris aceasta(„m\ bucur c\ e[ti `n mizerie“), despresingur\tatea teribil\ dintr-o camer\ `n-chiriat\ `n centrul Bucure[tiului („Eraprim\var\ [i m\ ciocneam de pere]ii a-partamentului ca o bil\ de biliard“), de-spre oamenii din cluburi („Poate c\ a-ce[ti oameni erau superficiali, dar eraufrumo[i“), despre un amor româno-el-ve]ian, despre o evadare `n de[ert, `nMaroc. Ironizeaz\ astfel visele compen-satorii ale oric\rui angajat [i seauto-ironizeaz\. Cel maimare merit al acestuitip de atitudine estec\, de[i aceste micipove[ti metropoli-tane tr\iesc [i sehr\nesc din pro-priul lor glamour(„Dac\ Brett Eas-ton Ellis ar fi fostromân, [i-ar fi pla-sat romanul care l-af\cut celebru `n acestmediu“), niciodat\ cel
care le poveste[te nu este prins sau fas-cinat cu adev\rat de aceast\ lume, c\reia`i vede `ntotdeauna lipsa de substan]\,comicul, de[ert\ciunea. De[i un aseme-nea cuv`nt, „de[ert\ciune“, ar fi, desigur,cum nu se poate mai ne-cool `ntr-unmediu de oameni perfec]i din punct devedere vestimentar, „o comunitate elec-tro-hippy pa[nic\, ferchezuit\ [i obse-dat\ de out-fit“, totu[i acesta este jocul:permanenta pendulare `ntre destroy [ianxietate, `ntre frumuse]e [i gol. Este re-]eta perfect\, rareori `ncercat\ p`n\ a-cum `n proza contemporan\ româ-neasc\, a alien\rii din miezul cel mai luciosal vie]ii metropolitane contemporane.
Un text cu fragmentenu o dat\ extrem de binescrise
Vedeta absolut\ a acestei c\r]i – iar\[i onoutate foarte a[teptat\ [i cerut\ de edi-torii din str\in\tate, de pild\ – este o-ra[ul. Nu un ora[ simbolic, nu o meta-for\ citadin\, ci pur [i simplu Bucure[tiul,cu nume de str\zi [i cafenele, cu clubu-rile reale, cu patiserii [i fast-food-uri, cuve[nica problem\ imobiliar\, cu mizeria,dar [i cu o poezie suav\, aproape inter-belic\, `ns\ filtrat\ de cea mai contem-poran\ dintre sensibilit\]i: „Alexandru
Donici e o str\du]\ lini[tit\, nu foartecirculat\, pe care o folosesc une-ori c`nd vreau s\ evit Maria Ro-setti, care leag\ direct Bulevar-dul Magheru de Calea Mo[ilor.Vara, s`nt scoase c`teva mesepe trotuar [i e o pl\cere s\-]ipetreci seara al\turi de prie-teni, cu o bere `n fa]\. Pentruc\ aici pre]urile s`nt mari, pre-feram s\ m\n`nc la rotiseria
Interbelique, c\reia, amuz`nd-ope M\d\lina, eu `i spuneam
bistro, pentru c\ mi se p\rea
Stilul eseistic-subiectiv, de reportaj asumat `n cheie biografist\,este, cred, partea care `i iese cel mai bine lui Jean-Lorin Sterian,al\turi de jurnalul-blog.
CEL MAI BINE» 10
printre r`nduri
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 126 » 5-11 mai 2007 www.supliment.polirom.ro
SEMNAL
Aharon Appelfeld, Badenheim 1939, traducere din limba englez\ deAntoaneta Ralian, colec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom,200 de pagini, 17.95 lei
Ac]iunea romanului este plasat\ `n pragul celui de-al Doilea R\zboi Mondial. ~nprim\vara anului 1939, or\[elul austriac Badenheim este invadat, ca de obicei,de turi[tii burghezi veni]i la festivalul anual organizat de doctorul Pappenheim,un ins cu `nclina]ii artistice dintre cele mai excentrice. Localnicii – un farmacist[i so]ia sa bolnav\, cele dou\ prostituate ale ora[ului, un cofetar mereu indig-nat – se preg\tesc pentru mul]imea de vizitatori, c`nd, din senin, apare un„Departament al Asan\rii“ care `ncepe s\ fac\ inspec]ii [i liste lungi de nume.~n scurt timp, nimeni, fie turist, fie localnic, nu mai poate p\r\si ora[ul. Totu[i,atmosfera de vacan]\ se p\streaz\, pe fundalul bizar al festivalului, iar via]aor\[elului dob`nde[te un aspect suprarealist, ca `ntr-un joc de societate – o so-cietate amenin]at\ s\ dispar\ f\r\ urm\.
Ro[ul u[or e rozul iluzor((CCoonnttiinnuuaarree ddiinn nnuumm\\rruull ttrreeccuutt))
— Afirma]i `n paragraful anterior, `i spuse Nora profului Vasile, c\ da]i im-presia c\-l combate]i, `n jurnal, pe Julius Evola... Cum comenta]i?
— Vre]i s\ v\ dau un soi de interviu, z`mbi Vasile Elisav.— Un interviu, un... intermort, ce v\ convine, recurse Carmen la un ieftin
calambur.— Pentru c\ v\ v\d inteligente pe-am`ndou\, Nora Aron & Carmen Carpen,
am s\ v\ explic numaidec`t. Ei bine, fetelor, eu dau impresia fals\ c\-l combatpe Evola, ca autor al unei c\r]i faimoase, anume Metafisica del Sesso, `n favoa-rea unei alte c\r]i faimoase, anume Physique de l’Amour, de unul Rémy deGourmont...
— Rémy e suficient, fredon\ Carmen, inton`nd sunetul secund [i ter] al ba-nalei game do major.
— Muzical nume, fu [i Nora de acord.— Nu tot pe-at`ta, `ns\, de sonor ca Klinkenberg, ad\ug\ Vasile.— Vre]i s\ spune]i: de clinchetitor, `l corect\, `n treac\t, Nora; ca s\ adauge,
[i ea, dup\ o pauz\:— Muzical, sonor, clinchetitor, i proci, i proci; numai c\ mie-mi aminte[te,
mai cu seam\, rummy-ul (se pronun]\ römi!), adic\ acel joc de societate cu c\r]isau cu pl\cu]e prismatice de piatr\, de lemn etc., marcate cu cifre colorate felu-rit, pe care-l juca s`mb\ta spre sear\ p`n\ la miezul nop]ii bunic\-mea cu prie-tenele ei.
— Pl\cu]ele puteau s\ fie [i de filde[, de bronz, de os obi[nuit, de plexiglas,`n care caz, fire[te, mica plac\ era vopsit\ pe revers, continu\ Carmen.
— E ceea, `n propria-mi defini]ie se sub`n]elege, zise Nora, pe litere [i `n]e-pat\, prin e-t-c-ul ce urmeaz\ dup\ lemn.
— „Oh, lucrurile cum vorbesc,/ {i-n pace nu vor s\ te lase,/ Lemn, catifea,bronz sau m\tase...“, rondeliz\ Vasile Elisav.
— Bunic\-mea avea un rummy de catifea albastr\, [i altul de m\tase...— Cu ape vi[inii ca gu[a de porumbel, zise Vasile.— De unde [ti]i, f\cu mirat\ Nora.— Chiar tu mi-ai spus-o c`nd, de plictiseal\, am vrut s\ facem am`ndoi o
piatr\, [i regretam c\ nu avem, la mas\, cel pu]in un partener `n plus.— Mi-am z\uitat, zise, prostindu-se, aceasta.— Nu `n]eleg un lucru, zise Carmen: cum poate fi un rummy de catifea sau
de m\tase, c`nd pl\cu]ele-i trebuie s\ fie rigide, inflexibile ca piatra, ca lemnul,ca filde[ul, ca osul, ca plexiglasul, fie el [i transparent.
— C`nd spun, explic\ Nora, un rummy de catifea albastr\ [i altul de m\tase...— Cu ape vi[inii ca gu[a de porumbel, o complet\ Vasile.— Ei, da, cu ape vi[inii, continu\ Nora, nu m\ refer, draga mea Carmen, la
un substitut inadecuat al pietrei, lemnului, ivoriului e-t-c, ci la faptul c\ pl\-cu]ele de rummy erau, pe verso, c\ptu[ite cu catifea albastr\ sau cu m\tase, maiexact: cu moar...
— Cu ape vi[inii, ca gu[a... — De porumbel, `l `ntrerupse Carmen pe Vasile, ad\ug`nd: `n felul sfintelor
icoane vechi, sau al iconi]elor mai noi, ferecate-n aur sau argint.— Data viitoare, zise Vasile Elisav, uit`nd c\-i `ntr-o cas\, nu `n clas\, vom
aborda mai in extenso, mai pe larg, problema Evola-Gourmont.
c\ seam\n\ cu localul unde se m`nca `nSeinfeld. Principala atrac]ie a cartierului,pe l`ng\ multele case memoriale [i con-struc]ii vechi, este ceain\ria Metoc.Imagina]i-v\ o gr\din\ s\lba-tic\ `n care mesele [iscaunele nu se aducdec`t ̀ n momentul c`ndapar clien]ii. Printrepicioare mi[un\ pisici,iar `n august se cocsmochinele, care pot fiservite cu m`na directdin copac. ~n meniu s`ntzeci de ceaiuri exotice,dulce]uri, [erbet [i pr\-jiturele. Nu m\ puteamab]ine aproape niciodat\s\-mi iau dulcea]\ de nuciverzi, `nso]it\ `ntotdeaunade un pahar cu ap\ rece“.Acest stil eseistic-subiectiv,de reportaj asumat `n cheiebiografist\, este, cred, par-tea care `i iese cel mai binelui Jean-Lorin Sterian, al\turide jurnalul-blog din care se`ntrupeaz\ foarte bine unpersonaj simbolic pentru vre-murile noastre, dar un perso-naj care nu mai ]ine nici dec\minele mizere de studen]i, nicide s\r\cia romantic\ a t`n\ruluiintelectual, ci chiar de zona ceamai dinamic\ a societ\]ii con-temporane, aceea la care viseaz\s\ ajung\ orice t`n\r de[tept al zi-lelor noastre. Cum arat\ aceast\zon\, a cluburilor „cu fi]e“, a DJ-ilorla mod\, a out-fit-ului perfect sau apublicitarilor, asta e o alt\ poveste.Destul s\ spunem totu[i c\ ea nu eniciodat\ idealizat\, ba dimpotriv\.Iat\ un comentariu acid, care face`nc\ o dat\ credibil\ vocea acestui„cronicar monden“: „Am oftat. Aveamo problem\ cu publicitatea. Cu indivi-zii care-[i prostituau inteligen]a pentruprop\[irea imaginii [i cre[terea v`nz\rilorunor branduri abstracte. Indivizi pentrucare lumea era un target. O ]int\. Indi-vizi care aveau preten]ia c\, de multe ori,fac art\. Ve[nic nemul]umi]i, mali]io[i,orgolio[i, obseda]i de cople[itoarea im-portan]\ a muncii lor [i de numele a-gen]iei pe care `l reprezint\“.
Pe l`ng\ trunchiul jurnalului, Jean-Lorin Sterian `ncearc\ alte c`teva jocurinarative, altoind diverse pove[ti, de labiografia unui expat excentric, p`n\ larelat\rile legate de o fr\]ie a femeilor carevor s\ r\zbune sacrificiul Anei lui Ma-nole sau la conspira]ia universal\ a star-shitter-ilor, cei care boicoteaz\ lumeag\unoas\ a vedetelor fabricate de media
printr-o programatic\ defeca]ie `n caselevip-urilor respective. Pove[tile au mai multsau mai pu]in umor, a[a cum efectele li-terare ale persoanei a III-a din final sauale g\selni]ei Lorgean pot fi mai mult saumai pu]in ingenioase. Important mi separe c\ Jean-Lorin Sterian intr\ pe unteritoriu nou al prozei contemporane,bine racordat la tradi]ia american\ a ge-nului [i c\ impune `n peisaj o voce foartebine articulat\ [i un text cu fragmente
nu o dat\ extrem de bine scrise. Despremixajul general, sigur, se mai poate dis-cuta. Dar cred c\ volumul este, `n gene-ral, o reu[it\.
Emil Brumaru: „~n vacan]a dintre clasa a [aptea [i-a opta, amf\cut o «pasiune» r\v\[itoare pentru o feti]\ de v`rsta mea,venit\ la Ia[i pentru o s\pt\m`n\... Sta `n curtea TeatruluiNa]ional, la o rud\... jucam fel de fel de jocuri...“
11 «
printre r`nduriPASIUNER|V|{ITOARE
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 126 » 5-11 mai 2007
SEMNAL
Gabriela Gavril, Fiecare cu Budapesta lui, colec]ia „Ego. Proz\“,272 de pagini, 19.95 lei
Romanul Gabrielei Gavril zugr\ve[te, cu un umor merg`nd p`n\ la sar-casm [fichiuitor, un portret de grup care apar]ine `n egal\ m\sur\ lumiiuniversitare [i boemei Ia[ilor. Personajul principal, {tefan Negru, estevehiculul care ne conduce prin evenimentele din acea lume: o lansarede carte `ncheiat\ cu un scandal de pomin\, o [edin]\ de „graffiti“ pecoapsele unei femei planturoase, `nmorm`ntarea cu [taif a unui profe-sor, la care preocuparea de baz\ a participan]ilor este s\ p`ndeasc\ [is\ `mpiedice sosirea amantei la sicriu, [i alte momente amuzante...Scenele, c`nd dramatice, c`nd de-a dreptul grote[ti, s`nt `ntrerupte dinloc `n loc de fragmente de fresc\ dintr-o copil\rie lipsit\ de idilism, darplin\ de culoare [i vitalitate.
Donna Leon, Moarte `ntr-o ]ar\ str\in\, traducere din limba englez\ [i note de MirceaPric\jan, edi]ie cartonat\, colec]ia „Thriller“, Editura Polirom, 424 de pagini, 34.95 lei
Moarte `ntr-o ]ar\ str\in\ este primul roman din serie av`ndu-l ca protagonist pe comisarulGuido Brunetti.
Vene]ia la primele ore ale dimine]ii e `ntruchiparea calmului. Asta p`n\ `ntr-o zi c`nd pacea espulberat\ de cumplita descoperire a cadavrului unui soldat american `n apele unui canal.Opun`ndu-se presiunilor venite din partea superiorului s\u, care, la r`ndul lui, e „convins“ depoliticieni s\ claseze cazul drept o simpl\ crim\ de strad\, comisarul Guido Brunetti cerceteaz\cu tot mai mult\ aten]ie dubioasele `mprejur\ri ale mor]ii soldatului. ~ntreb\rile la care trebuies\ r\spund\ s`nt numeroase. Cine voise moartea t`n\rului? Ce c\uta acesta `n Vene]ia `n noapteac`nd `[i aflase sf`r[itul? {i de ce au fost ascunse droguri `n apartamentul americanului, cu inten]iaclar\ de a fi g\site de poli]ie? Este de datoria comisarului s\ desc`lceasc\ adev\rul dintr-un amestecde dovezi adev\rate ori false.
De pe la 6-7 ani am fost `ndr\gos-tit permanent... Normal, iubeamfete mai mari ca mine care nici nub\nuiau c\ s`nt adorate. Asta m\jignea enorm; `n visul meu EA tre-buia s\ [tie, doar nu degeaba osalvam de bandi]i fioro[i, `n plin\p\dure, [i d`nsa c\dea le[inat\ peruguri de mure, aproape goal\, `nbra]ele mele sub]irele... [i eu os\rutam pe gura `ntredeschis\ [ipe p\r, uneori chiar pe s`nii orbi-tori de albi, p`n\ `[i revenea... eraat`t de uimit\ `nc`t m\ lua de dup\g`t... iar eu o duceam `ntr-un turnsinguratic de piatr\! Pe la vreo13-14 ani, tot depozit`ndu-le acolo,creasem o `nghesuial\ cleioas\...Se instalase [i un soi de promis-cuitate... Alegeam pe cine vro-iam... Devenisem st\p`nul unuiharem, majoritatea fiind femei `ntoat\ firea, colege de-ale maic\-mii,desigur!!! (Preferata mea a r\masso]ia picherului din Ciceu, doamnaManolache! M\ „a[tepta“ `n fundulunei cur]i pline cu castani. Dincauz\ c\ eram atacat, `n drumspre [coal\, de-o trup\ r\zboinic\de curcani ve[nic pu[i pe scandal[i m\rgele ro[ii, m\ refugiam `ncamerele ei enorme, umbroase,`mb`csite de parfumuri [i de izurigalopante. Doamna Manolache,boln\vicioas\, micu]\, cu p\rulnegru-alb\strui c`rlion]at voluptuos,z\cea sau lenevea `ntr-un pat largc`t un imperiu, sub o plapum\u[oar\, spumoas\, l\s`ndu-[i lavedere, `n afara fe]ei mofturoase,cu ochii lacom bomba]i de un soide lubricitate lene[\ [i buzele bo-sumflate a suspin, doar c`te un pi-cior lung, nesim]it de frumos `ntregenunchi [i glezn\, fraged `n alc\-tuirea carnal\ a pulpei plutind `nderiv\ peste cearceafurile mototo-lite, cumva abandonat curiozit\]iimele de copil... [i umerii rotunzi,cu gropi]e ad`nci... [i m`inile ondu-
late de `ncheieturi delicate pe su-prafa]a pernei... Amuzat\ de spaimamea, par[iv\ [i ocrotitoare, m\ rugas\-mi scot ghetu]ele [i m\ primeaal\turi, a[a `mbr\cat cum eram, s\m\ lini[tesc... Trupul doamneiManolache dogora ca o sobi]\ bine`ncins\... M\ asculta, sur`z`nd `ng\-duitoare, adunarea [i sc\derea...[i-mi f\cea repro[uri alintate dac\gre[eam... amenin]`ndu-m\ cu de-getele-i fluide c\ m\ spune „m\-michii“, ele fiind prietene... O sin-gur\ dat\ am `ndr\znit s\-i prindclaia de c`rlion]i `n pumnul meupofticios... A r`s ascu]it [i nu mi-amai dat voie niciodat\ `n a[ternu-turile viclene...) {i... cred c\ `nvacan]a dintre clasa a [aptea [i-aopta, am f\cut o „pasiune“ r\v\-[itoare pentru o feti]\ de v`rstamea, venit\ la Ia[i pentru o s\pt\-m`n\... Sta `n curtea TeatruluiNa]ional, la o rud\... jucam fel defel de jocuri... s\ream... deveni-sem un portar cu reflexe formida-bile `n cinstea ei... C`nd a plecat,ploua. Ne-am b\gat `ntr-o ni[\ cutrepte... Nici s\ vorbim nu reu-[eam... I-am dat, ca s\ m\ ]in\minte, un ciot de pieptene, r\t\-cit prin buzunare... Mi-a scris, am[i acum scrisorile ei... ~i scriam [ieu, dar nu la ea acas\, ci la o rud\,o m\tu[\ `ng\duitoare... Culmeae c\-i scriam `n versuri, lung-lung,ceva aduc`nd a Minulescu... }inminte c\ locuia deasupra unuirestaurant, „Vraja m\rii“. Am fostla Bucure[ti [i ne-am `nt`lnit!!! Peurm\... Nu at`t iubirile, c`t `ncepu-turile lor m\ tulburau... Perioadaaceea `n care nimic nu e sigur, ges-turile parc\ `mbie, cuvintele au in-tona]ii speciale, numai de cei doi`n]elese... totul e o nesf`r[it\ des-coperire a celuilalt... lucrurile ca-p\t\ semnifica]ii necunoscute p`n\atunci... [i se aliaz\ cu `ndr\gosti]ii...fac parte dintr-un `ntreg fermecat...
CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEA}|
Emil BRUMARU
Iar eu o duceam `ntr-unturn singuratic...
Compania francez\Tahra a pus pe pia]\cinci noi discuri din seriaPiano Archives. AlfredCortot [i Vlado Perle-muter, Arturo Bene-detti-Michelangeli,Monique Haas, ClaraHaskil [i Youra Guller s`nteroii seriei. Cea maimare parte a `nregistr\-rilor s`nt inedite, prove-nind din arhivele unorposturi de radio, `n spe-cial Radio Suisse Romande.~ntre arti[tii enumera]i sedistinge, ca personalitatea pianului [i prin via]apar]ial misterioas\, pia-nista Youra Guller, ac\rei memorie era p\s-trat\ p`n\ acum de om`n\ de discuri, `nregis-trate toate dup\ ce`mplinise 70 de ani.AApp\\rruuttee ssuubb eettiicchheetteellee EErraattoo,, DDaannttee [[iiNNiimmbbuuss RReeccoorrddss,, `̀nnrreeggiissttrr\\rriillee ccuunnooss-ccuuttee ssee lliimmiittaauu llaa 1111 mmaazzuurrccii [[ii 55 nnoocc-ttuurrnnee ddee CChhooppiinn,, uullttiimmeellee ddoouu\\ ssoonnaatteebbeeeetthhoovveenniieennee,, oopp.. 111100 [[ii 111111,, [[ii oo aann-ttoollooggiiee „„AArrttaa YYoouurreeii GGuulllleerr““ ((BBaacchh// LLiisszztt,,AAllbbeenniizz,, CCoouuppeerriinn,, RRaammeeaauu,, DDaaqquuiinn,,CChhooppiinn [[ii GGrraannaaddooss)).. Urmare a apari]ii-lor ei neregulate pe scenele de concert [ia num\rului redus de `nregistr\ri, Gullerlipse[te din antologia `n o sut\ de dis-curi a marilor piani[ti ai secolului XX,realizat\ de casa Philips.
Tahra a exhumat acum o seriede `nregistr\ri exclusiv Chopin dinarhivele radioului elve]ian, `ntrecare domin\ cel de-al doilea Con-cert de pian, live 1959, la care seadaug\ Barcarola [i trei mazurci(1969), precum [i dou\ nocturne(1975).
Youra Guller s-a n\scut `n ia-nuarie 1895, dup\ unii autori`n România, dup\ Frédéric Gaus-sin, autorul excelentului livretTahra, la Marseille, unde p\rin]iis\i, o mam\ românc\, probabildin Basarabia, [i un tat\ rus, s-arfi refugiat din cauza pogromu-rilor ]ariste. Copil minune, cuun prim recital cunoscut lav`rsta de cinci ani, Guller aveas\ fie primit\ la 12 ani la Con-servatorul din Paris. ~n 1909`[i `ncheia studiile oficiale `n-cununat\ cu un premiu `nt`i,`naintea colegei [i prieteneisale Clara Haskil. Un critic pa-rizian men]iona atunci „vir-tuozitatea remarcabil\, dege-tele de o]el, o manier\ de ac`nta consistent\, colorat\,variat\, cu nuan]e personale...Stil [i brio“. Acela[i criticvorbea despre premiul al doi-lea, Clara Haskil, definindu-iinterpretarea „foarte bun\ [i
personal\. Sunet frumos, mecanism su-perb, execu]ie foarte fin\, extrem de si-gur\, cu elan, c\ldur\, detalii pl\cute“.
Primul r\zboi mondial avea s\ `ntre-rup\ cariera Yourei, ca [i a Clarei Haskil,reluat\ apoi pentru a se impune treptat`n lumea muzical\ interbelic\. DariusMilhaud o alegea pentru a-i c`nta sonatade vioar\ [i pian; alte amintiri persist\despre serile Chopin, ̀ mpreun\ cu ArthurRubinstein, `n casa mecenei contese dePolignac. Dac\ Haskil suferea de pe urmafizicului ei, Guller avea s\ fie cunoscut\pentru un psihic instabil. ~n fa]a uneiconcuren]e acerbe pe scenele pariziene,Guller se retrage `n Elve]ia, la Geneva,`nlocuindu-l pentru un an, ca profesoar\la Conservator, pe José Iturbi. Compo-zitorul Louis Vierne va scrie ulterior c\`n ea s`nt „reunite o tehnic\ f\r\ pereche[i o `n]elegere perfect\ a operelor diversedin marele repertoriu de pian, pe care leinterpreteaz\ cu o personalitate ale c\reicalit\]i s`nt sensibilitatea rafinat\ [i mu-zicalitatea absolut\“.
Diverse alte nota]ii o amintesc al\turide compozitorii Ravel, Sauguete, Poulencsau pianistul Jean Wiener [i concertelesale „salate“, al\tur`nd jazzul muzicii con-temporane. Din aceea[i epoc\ esteamintit un concert la curtea regal\ ro-
mân\, `mpreun\ cu George Enescu, [i oserie de integrale de sonate `mpreun\ cuJosef Szigeti.
Cel de-al doilea r\zboi mondial `i re-zerva soarta suferit\ de to]i marii instru-menti[ti de origine evreiasc\ din Fran]a:retras\ o vreme `n sud, pe domeniulcontesei Lili Pastré, la Montredon, undeo aduce [i pe Clara Haskil [i unde aveaus\ fie ad\posti]i o vreme [i Monique Haascu Marcel Mihalovici. Dup\ r\zboi, „gravbolnav\“, din 1948 dispare din nou depe scenele de concert, iar legenda spunec\ ar fi tr\it o vreme la Shanghai. Aveas\ revin\ `n 1955, c`nt`nd `n Elve]ia subbagheta lui Ernest Ansermet [i `nregis-tr`nd pentru disc un program Chopin. ~n1959 se afla la Londra, de unde disparedin nou o vreme pentru a reveni `n 1966,c`nd un ziarist de la „Times“ `i recenzaapari]ia tinereasc\ [i dragostea declarat\pentru Bach [i Beethoven. Lumea o des-coperea sau o redescoperea, la Berlin, laCarnegie Hall, la New York; sub presiuneaMarthei Argerich, la 78 de ani, `nregis-treaz\ ultimele sonate de Beethoven pen-tru Erato, iar apoi, la 80 de ani, pentruNimbus Records, ceea ce avea s\ r\m`n\albumul [i faima unui „pianist legen-dar“. Un motiv `n plus de a asculta nouldisc Tahra.
Copil-minune, cu un prim recital cunoscut la v`rsta de cinci ani,Guller avea s\ fie primit\ la 12 ani la Conservatorul din Paris. ~n1909 `[i `ncheia studiile oficiale `ncununat\ cu un premiu `nt`i,`naintea colegei [i prietenei sale Clara Haskil.
PREMIUL ~NT~I» 12
teorie [i practic\
www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 126 » 5-11 mai 2007
BUCURE{TI FAR WEST
Daniel CRISTEA-ENACHE
SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)
Victor ESKENASY, Radio Europa Liber\, Praga
Piano archivesYoura Guller
MM`̀nnii nneemmeerrnniiccee: o splendid\ tablet\lovinescian\, publicat\ `n noiembrie1937 `n „Adev\rul“, aducea `n prim-plan un inedit personaj negativ. Evorba despre m`inile marelui critic,comparate cu ale unui tovar\[ decompartiment (spirit `ntreprinz\-tor), privite apoi piezi[ [i ascunsela spate cu ru[ine. Bra]ele lui Pierrot,vechiul amic, ridicaser\ [coli, bise-rici, conace, cooperative, `ndigu-iser\ mii de hectare, p\storiser\oi [i porci f\r\ num\r... Cele alelui E. Lovinescu – ce f\cuser\?~nnegriser\ c`teva mii de pagini:volumele de Critice, Istoria civili-za]iei române moderne, cea a li-teraturii române contemporane,romanele, memoriile, alte aseme-nea fleacuri tip\rite. Z\d\rnicie...
Competi]ia m`inilor este rapidtran[at\ `n favoarea personajuluipe c`t de activ, pe at`t de expan-siv, iar cel `nfr`nt coboar\ (`ntr-oalt\ pagin\ memorialistic\) laConstan]a, pentru a-[i v\rsa oful`n fa]a statuii lui Eminescu: „M-amstrecurat apoi, prin cea]\, spremarea zgomotoas\ [i invizibil\, [i,prin dreptul bustului lui Eminescu,l-am implorat: – «{efule», numaitu m\ po]i dezlega de ru[ineaunor m`ni ce n-au plantat vi]\ devie [i n-au ridicat hambare, conace,[coli [i biserici, n-au `ndiguit miide hectare, n-au p\storit trei miide oi [i o mie de porci [i, dup\ ceau comandat un corp de armat\,n-au administrat hoteluri `n ora[ul`n care a murit c`nt`nd Ovidiu [iprive[ti tu eternitatea zbuciumuluim\rii. Ori c\ auzise c\ l-am def\i-mat, ori pentru c\ pur [i simplu ede bronz, «[eful» nu mi-a r\spuns`ns\. M`ng`ierea mi-am scos-o totdin substan]a fiin]ei mele [i poatedin fondul de fatalitate al rasei.Nu e[ti r\spunz\tor dec`t de ceeace-]i intr\ `n putin]\; m`nele ce nu[tiu – nu c\ nu vor – `ntoarce un
comutator electric trebuie s\-[isuporte f\r\ cazuri de con[tiin]\destinul de a scrie inutil.“ (Memorii.Aqua forte).
Am\r\ciunea criticului – aici, maimult jucat\ dec`t real\ – face unacu cea a scriitorului. Se datoreaz\,pe de o parte, incapacit\]ii tehnicea omului de litere, iar pe de alta,inutilit\]ii `n ordine pozitiv\ a lite-raturii `nse[i. Iat\ un domeniu cepare destinat vis\torilor, lunaticilor,oamenilor f\r\ sim]ul realit\]ii,inadapta]i la planul orizontal-oblical societ\]ii. Ei construiesc celemai fantasmagorice teorii, dar nu`n]eleg cele mai simple lucruri; seextaziaz\ de ni[te c\r]i jerpelite,dar `i las\ indiferen]i probleme desuccesiune spinoas\ [i grase mo[-teniri; se ambaleaz\ pentru nimic(un articol publicat `ntr-o revist\obscur\), dar privesc f\r\ s\ vad\oportunit\]ile ce le ies `n cale. Vorfi exist`nd [i printre ei oameni maiserio[i cu care s\ ne putem, la oadic\, `n]elege (f\c`nd un business,rezolv`nd o trebu[oar\, aranj`ndun credit), dar majoritatea prezint\acea privire fix\, halucinat\, carea ajuns s\ ne inerveze. P\l\vr\gescnumai [i numai despre marea lor„oper\“ [i se uit\ la noi de sus,chiar dac\ au fost [i r\m`n ni[team\r`]i. Rata]i cu ifose. {oareci debibliotec\. Suflete muceg\ite, carenu vrea s\ dea o lacrim\ pe minu-natele noastre manele. V-a]i uitat,cu dezgust, la mutrele lor. Dar i-a]iv\zut vreodat\ f\c`nd ceva, cevala concret, cu m`nu]ele-alea dou\,care nu [tiu s\ ]in\ dec`t pixul?...
S-a `n]eles c\ `n discursul critics-a ag\]at [i un fir str\in, mai gros[i viu colorat. Este discursul Româ-nului priceput, pe care E. Lovines-cu nu l-a mai apucat. Spre noroculomului; [i spre paguba scriitoruluiatent la pliurile tipologiei umane.
Românul priceput (I)
SSccrriiaamm ccuu cceevvaa ttiimmpp `̀nn uurrmm\\ ddeesspprree uunnffiillmm „„ccuu bb\\ttrr`̀nnii““,, rreeaalliizzaatt ddee OOttaarr IIoossssee-lliiaannii,, LLaa CChhaassssee aauu ppaappiilllloonnss,, ccaarree rree-uu[[eeaa ss\\ ssee aapprrooppiiee eexxttrreemm ddee mmuulltt ddeeccaallmmuull vv`̀rrsstteeii aa ttrreeiiaa,, cc`̀nndd nnuu ttee mmaaiiggrr\\bbee[[ttii cc\\ nnuu mmaaii aaii ddee ccee [[ii cc`̀nndd ssiimmpplluullggeesstt ddee aa nnuumm\\rraa ppaassttiilleellee ppee mmaass\\,, ccuummaaii aalleeggee ffaassoolleeaa,, aarree mmaaii mmuulltt\\ iimmppoorr-ttaann]]\\ [[ii mmuulltt mmaaii ppuu]]iinn\\ iimmppoorrttaann]]\\ ppeecc`̀tt aamm ppuutteeaa ccrreeddee.. Nu mai [tiu dac\ amspus deja, dar noi tr\im `ntr-o marelips\ de comunicare [i de `n]elegere`ntre genera]ii. Astfel de filme, lipsite deemfaz\ [i de accente patetice, ne arat\c\ b\tr`ne]ea nu `nseamn\ numai inco-tinen]\ urinar\ [i senilitate, dar mai alesc\ [i noi vom ajunge aici. Dac\ nu se`nt`mpl\ ceva neprev\zut, asta e antica-mera mor]ii, perioada c`nd se pun soco-telile la punct.
~n Venus, Peter O’Toole interpre-teaz\ un actor celebru, odinioar\ [i maicelebru, dar care acum, fiind `n v`rst\,prime[te `n special roluri de mo[ule]i ce`[i dau duhul pe patul de spital. El areun prieten apropiat (interpretat de Les-lie Phillips), [i el actor, [i el `n v`rst\, caree mult mai ar]\gos, un alt prieten care
mediaz\ certurile dr\g\stoase dintre ei, ofost\ so]ie (Vanessa Redgrave) pe care al\sat-o de mult cu trei copii mici [i careacum e bolnav\ [i singur\. Apari]ia uneinepoate obraznice care coboar\ din nor-dul ]\rii s\ aib\ oficial grij\ de mo[ule]ular]\gos, dar neoficial s\ scape de trecut,readuce un strop de lumin\ pe drumultot mai `ntunecat al prietenului jucat deO’Toole.
Filmul e f\cutdin r\mas-bun-uri
Filmul scris de Hanif Kureishi [i regizatde Roger Michell (cei doi au mai colabo-rat printre altele la The Mother, 2003,povestea amorului dintre o mam\ [i iu-bitul fiicei ei) men]ine balan]a perfect\`ntre umor [i triste]e, asum`ndu-[i toateriscurile, inclusiv pe acela de a-[i duceeroul s\ moar\ la final pe malul oceanului.Melodrama se `neac\ `ns\ la mal, pentruc\ filmul nu `]i for]eaz\ sentimentele capensionarele care se `mping `n autobuzcu po[eta `n tine ca s\ le oferi locul, ciare extrem de mult\ grij\. Grij\ fa]\ depersonaje, grij\ fa]\ de toate genera]iile
despre care vorbe[te, dar mai ales grij\fa]\ de cum se apropie de subiectulmoarte. Dup\ ce ne cam luase piuitul cuscenariul lui Intimacy (regia PatriceChéreau), Hanif Kureishi scrie acea po-veste despre b\tr`ne]e [i moarte pe caream vrea s-o vedem pentru a ne preg\tinoi `n[ine. Desigur, idila nepotrivit\ dintreMaurice [i Jessie e pe c`t de pervers\, peat`t de tandr\. Dar c`nd ai peste 70 deani [i o opera]ie de prostat\ care ]i-aanulat virilitatea pe care o mai aveai,b\nuiesc c\ e destul de greu s\ faci dife-ren]a `ntre grotesc, umilitor [i sublimc`nd o fat\ te las\ s\ o s\ru]i pe g`t detrei ori. Scenariul e foarte atent la nu-an]e, dar `]i arat\ cu o `n]elepciune carede regul\ e apanajul b\tr`ne]ii c\ acestenuan]e s`nt uneori at`t de fine `nc`t `]ipierzi timpul `ncerc`nd s\ le despar]i cape pastile. Esen]ialul unei perioade devia]\ poate sta uneori `ntr-un s\rut peg`t, o `nt`lnire cu prietenii vechi sau des-coperirea b\uturii Baccardi Breezer. Numarile evenimente, ci micile pastile devitalitate, m\run]i[urile care `]i aduc a-minte c\ e[ti viu.
Filmul e f\cut din r\mas-bun-uri(sic). Dar cum se desf\[oar\ ele? Ce sespune `n asemenea condi]ii? Ceva capi-tal, esen]ial? ~]i ceri iertare? Pl`ngi? O s\vede]i, totul se desf\[oar\ foarte firesc,la fel ca muritul pe plaj\.
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 126 » 5-11 mai 2007 www.supliment.polirom.ro
~n filmul scris de Hanif Kureishi [i regizat de Roger Michell,Peter O’Toole interpreteaz\ un actor celebru, care acum, fiind `nv`rst\, prime[te `n special roluri de mo[ule]i ce `[i dau duhul pepatul de spital.
13 «
teorie [i practic\PETER O’TOOLE
FILM
Iulia BLAGA
Venus `n blue jean[i
COPYLEFT.RO
Constantin VIC|
eLiberaticaFLOSS: Free/Libre/Open SourceSoftware. Un acronim care a `m-p`nzit Internetul. Cinci litere dincodul public al ra]iunii. FLOSS. Canumele virtual al unui serial dedesene animate pentru comuni-t\]ile epistemice. O onomatopeebun\ c`nd `]i pic\ uindousu: „Ceai p\]it asear\? Mi-a cr\pat siste-mul de operare! Iete FLOSS \sta almeu nu pic\ niciodat\“. ~ntr-unfel, FLOSS e drog social. Bagi FLOSS,ai milioane de prieteni, de la Beijingla New York. Sau cum ziceau ver-surile: de la Atlantic la Carpa]i, s\ne avem to]i ca fra]i! Unii zic c\FLOSS e al doilea comunism. Al]iinu zic nimic [i fac treaba s\ mearg\.{i nu oriunde, ci MADE INROMANIA.
~n perioada 18-19 mai, la Bra-[ov, va avea loc conferin]a eLibe-ratica. Organizatorii spun c\ va fiuna dintre cele mai importanteconferin]e din domeniul IT. Euspun c\ va fi cea mai important\.De ce? Motivele le selectez de pesite-ul lor: prezentarea Open Source[i Free Software ca alternativ\ va-lid\ [i complementar\ la sofware-ulproprietar (un pas foarte necesar`n momentul actual, `n care Parla-mentul `nc\ mai respinge proiectebazate pe FLOSS din simplul motivc\ nu merge Microsoft Word pe ele);apoi prezentarea unor modele deafaceri bazate pe OS/FS [i modul`n care acestea pot fi implementatede antreprenorii români (al doileapas: mi[c\rile open source nu s`ntfalanstere cu circuit `nchis, ci unmodel general de management);urmeaz\ prezentarea unor solu]iiOS/FS, ce se adreseaz\ autorit\]ilorlocale, ca op]iuni viabile [i puter-nice ce pot fi aplicate `n adminis-tra]ia [i conducerea public\ (statulromân trebuie s\ urmeze trenduleuropean [i s\ nu mai cheltuie dinbani publici pentru solu]ii `nchise
[i s\ nu mai sus]in\ monopolul u-nor firme); iar la final `nt\rirea co-munit\]ii FLOSS din România [i aleg\turilor cu comunitatea FLOSSinterna]ional\. Mie cel mai mult`mi place ultimul punct, care artrebui s\ rezolve re]eaua local\:FLOSS-ul `n România `nc\ e cen-tralizat `n jurul unor departamenteuniversitare de informatic\. Desi-gur, avem [i o comunitate simpa-tic\ Ubuntu „independent\“, darmai e mult p`n\ la diversitatea caregul\ fundamental\ a FLOSS.
La eLiberatica vor participa,printre al]ii, ni[te domni (apropo,de ce a[a pu]ine femei `n FLOSS?)celebri pentru micile lor pasiuni:Rasmus Lerdorf (inventatorullimbajului PHP), Monty Widenius(principalul proiectant [i supervi-zor al MySQL), Brian Behlendorf(unul dintre ini]iatorii proiectuluiApache, serverul care sus]ine peste60% din web) [i Zak Greant (repre-zentantul Mozilla Foundation, cre-atorii celui mai r\sp`ndit browserfree and open source). Subiectelede conferin]e [i workshop-uri sun\foarte, foarte bine, [i nu numai lainvita]ii str\ini. De la problemapropriet\]ii intelectuale p`n\ la ceeste web-ul semantic, cu trecereprin aplica]iile open source pentrumediul de cercetare, biblioteci [icomunicare, conferen]iarii românipar mai degrab\ `n versiune 2.0fa]\ de cei str\ini. Ideea oricum efoarte bun\: cei care au [i argu-mentul unei pie]e `n cre[tere, a-dic\ str\inii, s\ prezinte direc]iileprincipale `n FLOSS, iar româniis\ dezvolte situa]iile locale saucele „marginale“.
Tim O’Reilly (cel care a descrisprima dat\ evolu]ia web 2.0) ademonstrat c\ nu mai conteaz\ce sistem de operare [i programefolose[ti pe calculatorul personal.Pentru c\ tu, `n lumea conectat\la Internet, vei folosi FLOSS. Chiardac\ [tii sau nu. Dar e vremea s\[tii. Pe http://eliberatica.ro/2007.
Unul dintre personajele serialului Everybody Loves Raymond/Dragul de Raymond realizeaz\ c\, trentagenar fiind, e mai greu s\se potriveasc\ cu o fat\ de 20 de ani atunci c`nd, dup\ o `nt`lnire,revine printre ai lui [i reg\se[te confortul nepl\cerilor comune alev`rstei – junghiuri `n spate, schimburi de medicamente etc. Fiecarev`rst\ are problemele ei [i, teoretic, a[a cum zodiile consecutive nuse potrivesc, nici decadele consecutive nu au [anse de succes. Celepe extreme au mai multe. B\tr`nii se `n]eleg foarte bine cu copiii,poate pentru c\ `nchid cercul. Zodiile opuse la 180 de grade secompleteaz\ la fel de bine (pe c`t se pot respinge).
C\uta]i-v\, v\ rog, prin buzunare.M\run]i[? Chei? Gum\ de meste-cat? Eu, spre exemplu, am datpeste o brichet\ [i s`nt convins\ c\ar trebui s\ am `n sacou un bilet deautobuz compostat doar pe jum\-tate. Bine, `l voi g\si numai dac\n-au scotocit `naintea mea pe-acoloLyl [i Evy. Extratere[trii de buzunar.
PPeennttrruu cc\\ nnuu eexxiisstt\\ nnuummaaii ssppiirriidduu[[ii ccaarree--]]iiddeessppeerreecchheeaazz\\ cciioorraappiiii,, ccii [[ii oommuullee]]ii ddee--oo[[cchhiiooaapp\\ ccaarree ssee pplliimmbb\\ ttooaatt\\ zziiuuaa ccllaann-ddeessttiinn pprriinn bbuuzzuunnaarree.. Le place aici, peplaneta pe care „tr\iesc ni[te oameni maricare trag dup\ ei ni[te buzunare mici“.La ei e tocmai pe dos: buzunarele s`ntmai mari, au motor [i un nasture dreptvolan [i func]ioneaz\ cu fiole de benzin\pentru brichet\. Lyl [i Evy nu pot `n]elegerostul buzunarelor p\m`ntene. Mi-i `n-chipui chicotind pe seama lor [i ridi-c`nd din umerii mici a nedumerire.
„P\re]i grozav de caraghio[i. {i astapentru c\ t`r`i]i toat\ ziua-bun\ ziua bu-zun\ra[ele alea mici [i pr\p\dite dup\voi. Asta, desigur, fiindc\ s`nt mult prea micipentru voi, astfel c\ nu le pute]i utilizanicidecum ca mijloc de transport, cums-ar cuveni. P\i, de ce nu le face]i maimari? V\ e lene?“, s-ar mira Lyl.
„Ha! Ha! Ha! {i eu m\ `ntreb de ceoare voi, p\m`ntenii, ave]i obiceiul s\ v\c\ra]i numai m`inile `n buzunare, `n locs\ intra]i `n ele, cu totul... s\ le pune]i
motor [i s\ c\l\tori]i confortabil! C\normal ar fi s\ v\ duc\ buzunarele pevoi, [i nu voi pe ele, de colo-colo...“, l-arcompleta Evy.
~mi `nchipui cum mi-ar sta `ntr-unbuzun\ra[ cochet de jeans, cu un nastu-re nichelat pe post de volan [i m\ apuc\,`n g`nd, r`sul.
Caramele, agrafe[i creioane
Dac\ v\ g`ndi]i c\ nu ve]i da niciodat\nas `n nas cu un extraterestru de buzu-nar, v\ `n[ela]i amarnic. Probabil c\ era]ic`t pe ce s\ prinde]i unul ̀ n pumn `n timpce scotocea]i dup\ m\runt la chio[c. Lylsus]ine c\ se ascunde mai mereu prinbuzunare c`nd vine pe P\m`nt [i r\m`nef\r\ combustibil. Da, fire[te, e ca [i cumai c\l\tori clandestin cu trenul, dar ei s`ntat`t de iscusi]i, `nc`t nu ne d\m niciodat\seama c\-i purt\m leg\nat dup\ noi.
„Desigur“, str`mb\ mofturos din n\-suc Evy, „s`nt [i lucruri care nu neplac... De exemplu, obiceiul vostru de a`nghesui tot felul de lucruri prin buzu-nare: radiere, peni]e, vreun pieptene, o
oglinjoar\, batiste, creioane, agrafe, cara-mele... ba nu!, astea din urm\ ne plac.Le ron]\im cu mare pl\cere! {i se maig\sesc acolo c`te [i mai c`te... chei, carne-]ele, bile]ele...“
Iar pentru c\ aglomera]ia e mare, iarextratere[trii de buzunar stau deseori`nghesui]i, unii – nu to]i, numai cei mair\ut\cio[i dintre ei – „arunc\ anumitelucruri din buzunar, spre a-[i face maimult loc [i a c\l\tori mai confortabil“. Deaceea c\ut\m deseori c`te o h`rtiu]\ pe careeram convin[i c\ o puseser\m bine sauvreo cheie, sau vreo bomboan\ mento-lat\.
Nu v\ enerva]i totu[i, extratere[triide buzunar s`nt p`n\ la urm\ fiin]e rezo-nabile [i duc totul pe PLANETA OBIEC-TELOR PIERDUTE DIN BUZUNARE. M\rog, „Planeta Obiectelor Pierdute dinGhiozdane, din Sertare, din B\nci ori dinBuzunare“. Unde se ajunge `n cel maisimplu mod cu putin]\: r\sucind u[or,de trei ori, spre dreapta, un nasture cusutde m`na voastr\.
M\ opre[te lumea pe strad\[i m\ `ntreab\ admirativ cumreu[esc s\ scriu articole a[ade bune [i totu[i s\-mi p\strezmodestia. Le r\spund c\ num\ pot ab]ine [i c\ geniul,
oric`t de modestai vrea s\ fii, `]iiese `n eviden]\
[i te mar-cheaz\ pevia]\, con-
damn`ndu-te practic la suc-cese [i la recuno[tin]a ve[nic\a publicului cititor. Oric`t demult mi-a[ dori s\ scriu prost,pur [i simplu nu pot, iese totcapodoper\, chiar [i f\r\efort. Nu-mi r\m`ne dec`t s\m\ `mpac cu ideea [i s\-miduc crucea mai departe `ntruprop\[irea imperiului mediaal domnului Lupescu, ca unv`rf de lance diamantat. S\v\ spun cum se na[te o ca-
podoper\. De obicei mier-curi, cam pe la ora asta.C`nd stau lini[tit `n fotoliu lateveu [i-mi savurez violurilede dup\ pr`nz. Telefonulsun\ emotiv, iar la cel\l\ltcap\t este George, care cumult respect cere o audien]\la marele scriitor. Ne [tim demult, e b\iat bun, vi-l reco-mand. Sfios, m\ informeaz\c\ era r`ndul meu s\ scriu.Dup\ mici calcule `mi dau
seama c\ omul are dreptate,dar nu trebuie niciodat\ re-cunoscut lucrul \sta. ~i r\s-pund de pe v`rful limbii c\articolul este scris de mult,dar avoca]ii mei tocmai auintentat proces pentru cincimilioane de coco firmei deInternet, fiindc\ de juma’ deor\ `ncerc s\ trimit comoaraonline [i nu se uploadeaz\.Dup\ care izbesc puternic cupumnul `n mas\, pentru a fi
mai conving\tor. Mi se r\s-punde imediat c\ nu estenici o grab\, ei m\ vora[tepta oric`t, chiar de-ar fis\ nu scoat\ revista o lun\.
Subiectele de articol nuconteaz\, important este sti-lul. S`nt a[a de bun, `nc`t a[lua premiul Puli]er doar re-lat`nd Teorema lui Pitagora.A[ ]ese o intrig\ fenomenal\despre dou\ catete care s-auhot\r`t s\-[i cumpere c`te un
p\trat fiecare, mai mare [i maifrumos dec`t al ipotenuzei, dar,oric`t s-au chinuit, nu au re-u[it dec`t s\-l egaleze, `ns\asta numai dup\ ce [i-au `n-sumat p\tratele, printr-o a-lian]\ de conjunctur\. De aicio `ntreag\ leg\tur\ cu clasapolitic\ din România, ad`ncianalize [i comentarii, care facdin scrierile mele ceva unic [ia c\ror `n]elegere reclam\ mult\`nteligen]\. Mai studia]i, copii.
La extratere[trii de buzunar e pe dos: buzunarele s`nt mai mari,au motor [i un nasture drept volan [i func]ioneaz\ cu fiole debenzin\ pentru brichet\.
PE DOS» 14
fast-food
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 126 » 5-11 mai 2007 www.supliment.polirom.ro
SECRETUL ADRIANEI
Adriana BABE}I
Acuma parc\ `mi pare r\u c\ s\p-t\m`na trecut\, ca un cioclu, amvirat rubrica spre un secret ade-v\rat, dar cam macabru. N-am`ns\ `ncotro [i trebuie s\ `mpingpovestea p`n\ la cap\t, foarte pescurt. A[adar, `n 20 aprilie mi-amadus brusc aminte cum a muritsuspect, fix cu 60 de ani `n urm\,o femeie pe care, `mpreun\ cu ceidoi Mirci (Nedelciu [i Mih\ie[), amf\cut-o personaj de roman. ~n 20aprilie 1947 a fost omor`t\ `ntr-unmic apartament dintr-un tihnitcartier timi[orean Ana PersidaCump\na[ (pentru rudele dinComlo[); sau Ana Ciolac (pentruserviciile de emigrare din SUA);sau Anne Sage (pentru FBI, Al Ca-pone [i John Dillinger); sau Tu[a Ana(pentru mine, Emunu [i Emdoi);sau femeia `n ro[u (pentru romanulnostru). Din toat\ t\r\[enia cumoartea misterioas\ a tu[ichii, dinsenza]ionala ei via]\, care a cul-minat `n 1934 cu momentul c`ndl-a predat FBI-ului, `n fa]a cinema-tografului „Biograph“ din Chicago,pe inamicul public nr. 1 al Ame-ricii, John Dillinger, din f\c\tura cudispari]ia Inamicului, noi am tri-cotat la [ase m`ini, `n nici trei s\p-t\m`ni, un roman. Credeam c-amdesc`lcit ni[te fire [i c\ am fabulatpe marginea realit\]ii. Numai c\,la scurt\ vreme dup\ ce am ter-minat cartea, realitatea a `nceputs\ o ia pe urmele `nchipuirilornoastre, ba chiar s\ le `ntreac\.
Primul semn ciudat a fost unanun] la mica publicitate din ziarullocal, „Drapelul ro[u“, prin caream aflat c\ o familie din Comlo[anun]\ `ncetarea din via]\ a m\-tu[ii Ana Persida Cump\na[, `nv`rst\ de 54 de ani. Le-am spusMircilor de coinciden]\, am con-venit to]i trei c\ e chiar o chestie[i ne-am v\zut fiecare de treab\.Peste cinci zile, `n fa]a casei del`ng\ mine a ap\rut un echipaj demili]ie [i profesorul Cri[an, cel maicunoscut medic legist din ora[,
t\cut, `ntunecat. Ne ajutase multla documentarea pentru roman,ne povestise cum se face o autopsie,ne `mprumutase tratatul lui Mino-vici, ne l\sase teleleu prin morgaSpitalului Jude]ean, s\ c\ut\mprin arhiva `n curs de casare, s\prindem vreun fir despre crimadin ’47. Emdoi a fost at`t de im-presionat de cum putea s\ arate,s\ vorbeasc\, s\ se mi[te un le-gist, `nc`t l-a f\cut personaj. Sigurc\ avea alt nume, alt\ biografie,sigur c\ Mircea n\scocise multe.Cum, de pild\, doctorul Tit Liviuajunge `n final s\ fac\ autopsia fe-meii pe care a iubit-o din copil\-rie, Anapersida noastr\. Dar nicio-dat\ nu ne-am fi `nchipuit c\ `nrealitate profesorul avea s\-[iautopsieze prietena din tinere]e,legista pensionar\, vecina mea,care, `n toamna lui ’86, luase unpumn de somnifere. Apoi a venitRevolu]ia. ~n morga Jude]eanuluis-au `nt`mplat lucruri cumplite. Nul-am mai v\zut pe profesor dec`tpeste c`]iva ani, `ntr-un ferpar dinziare, din care am aflat c\ a muritciudat, sub ro]ile unui tramvai, `nplin\ zi.
~ntre timp, s-a `mboln\vit MirceaNedelciu. La scurt\ vreme dup\premiera filmului Femeia `n ro[u ac\zut la pat [i s-a stins Mircea Veroiu.Apoi s-a sinucis Elena Albu, so]ialui [i interpreta Annei Sage din film.Apoi au murit fie cu min]ile r\t\-cite, fie `n chinurile unor bolicrunte, cinci din cei [apte martoripe care i-am tras de limb\ ca s\ nescriem romanul. Apoi a intrat `nscen\ cu dou\ scrisori-bomb\`nsu[i Adrian Marino, martor in-voluntar imediat dup\ r\zboi al`nt`mpl\rilor din roman. Pur [isimplu ni[te coinciden]e (a zis secEmunu). Oh, Jung, ah, sincronici-tate (am delirat eu). O pedeaps\pentru c\ am tulburat vie]ile unoroameni, pentru c\ le-am rescris (aspus Emdoi cu c`teva s\pt\m`ni`nainte de a muri). Da?
Tu[ica se `ntoarce (II)
VOI N-A}I ~NTREBAT f\r\ zah\r V| R|SPUNDE » COGITO, ERGO SCRIU
Cu m`inile `n buzunare
Bruno Serralongue este unartist fotograf francez careinvestigheaz\ realitatea creat\de mass-media [i care [i-aasumat `n practica sa artis-tic\ metodele fotojurna-lismului. Dup\ cum declara`ntr-un interviu, motorul care`l „ghideaz\“ `n produc]ia fo-tografic\ este comanda uneiserii de lucr\ri, el lu`ndu-[iastfel rolul de operator, a[acum este acesta `n]eles `n fo-tografia aplicat\.
~n proiectul s\u Fapte diverse, reali-zat `ntre 1993 [i 1995, Serralongue ana-lizeaz\ modul `n care informa]ia esteprodus\ [i diseminat\ de mass-media.Timp de aproape doi ani, artistul a cititrubrica zilnic\ de informa]ii dintr-uncotidian regional, „Nice-Matin“, pentruca apoi s\ `ncerce s\ identifice locuriledescrise `n [tirile publicate. Procesul nua fost unul simplu, pentru c\ `n multecazuri informa]ia era doar aluziv\ sauchiar imprecis\. Rezultatul a fost o seriede fotografii realizate f\r\ a se ob]ine ocalitate estetic\ [i care au fost puse `n re-la]ie cu textul ap\rut `n ziar. Imagina]ia[i originalitatea artistului au fost incluse`n „costumul str`mt“ al conceptului.
Arta lui Serralonguenu este militant\
De-a lungul anilor ’90, estetica snap-shot-ului, sferele intimit\]ii [i strategiileproximit\]ii, imaginile anonime g\site
`nt`mpl\tor [i recontextualizate au fostcurente dominante `n fotografie. BrunoSerralongue este unul dintre fotografiioriginali care prin concept au realizatnoi rela]ii `ntre subiectivitate, obiectivi-tate, realitate, fic]iune [i comentariu.Imaginile sale import\ limbajul fotografieide pres\, gen pe care l-a [i practicat caproiect artistic pentru perioade limitatede timp. Chiar dac\ a documentat aspecte
din via]a comunit\]ilor din toat\ lumea –de la s\rb\torile comuniste din Cuba luiFidel Castro, la mitingurile indienilorChiapas ori s\rb\torile turistice din Alpiifrancezi maritimi –, el nu dore[te s\schimbe lumea. Arta sa nu este mili-tant\, a[a cum ar p\rea la o lectur\ desuprafa]\, ea fiind o documentare lucid\a lumii globalizate `n care cu to]ii, de voie-de nevoie, s`ntem constr`n[i s\ tr\im.
ARTE VIZUALE
Matei BEJENARU
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 126 » 5-11 mai 2007 www.supliment.polirom.ro
~n proiectul s\u Fapte diverse, realizat `ntre 1993 [i 1995,Bruno Serralongue analizeaz\ modul `n care informa]ia esteprodus\ [i diseminat\ de mass-media.
15 «
fast-foodPROIECT
CONCURSUL „IOAN PETRU CULIANU“ – A TREIA EDI}IE
Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/214111
Colegiul editorial: Emilia Chiscop,Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici(senior editor)
Redactor-[ef: George Onofrei
Redactor-[ef adjunct: Anca Baraboi
Secretar general de redac]ie: Victor Jalb\
Rubrici permanente:Adriana Babe]i, Marius Babias, Bobi [i Bobo(F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Ruxandra Cesereanu,M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, {erbanFoar]\, Radu Pavel Gheo, Casiana Ioni]\, FlorinL\z\rescu, Doris Mironescu, Cristi Neagoe,Ana-Maria Onisei, Diana Soare, Lucian DanTeodorovici, Luiza Vasiliu. Carte: Lumini]aMarcu, Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu. Muzic\: Victor Eskenasy,
Dumitru Ungureanu, R\zvan }upa.Film: Iulia Blaga. Teatru: Mihaela Michailov.Arte vizuale: Matei Bejenaru.Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu.
Edi]ia de Ia[i: Andreea Archip
Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294
Distribu]ie / Abonamente: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.0232/ 216112
„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata-logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abo-namente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii Rodi-pet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal. Cititoriidin str\in\tate se pot abona la adresa:[email protected].
Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni
Tipar: Print Multicolor
Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului » „Suplimentul decultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri NewsIn » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\
Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarulde Ia[i“ [i „Gazeta de Sud“. Suplimentul se distribuiegratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.
VERBA WOLAND
Ruxandra CESEREANU
Acesta este titlul unui poem (dinvolumul OOcceeaannuull SScchhiizzooiiddiiaann) pecare l-am scris despre Jim Morrison.Toat\ lumea [tie cine este, cine afost cel poreclit Regele-{op`rl\,fiindc\ buhul i s-a dus `ndeajunsde mult [i `ntruc`t a fost idolulmai multor genera]ii, fiind recu-perat spectaculos la sf`r[itul seco-lului XX [i reingurgitat `n rela]iecu sub-cultura drogurilor [i cu unsoi de psihedelic barbar, ambelepalpabile `n albumele forma]ieiThe Doors (al c\rei nume prove-nea de la celebrul titlu al nu maipu]in faimosului Aldous Huxley,The Doors of Perception). Fire[te,presta]ia lui Jim M trebuie recon-siderat\ [i din perspectiva poezieisale (An American Prayer, The Ce-lebration of a Lizard, Wilderness)foarte bine acomodat\ [i `n con-sonan]\ cu muzica [i cu st\rile detrans\ ale starului care [oca pringesturile sale libertine [i provoca-toare. {i mai ales cu dansul s\ude dervi[ rotitor halucinat! Jim Mredevenit faimos [i datorit\ filmu-lui iconoclast al lui Oliver Stone,care a ales `n rolul fascinantuluirebel pe un alt rebel furios (campleonastic\ formul\!), Val Kilmer.
Dar toate acestea s`nt deja lo-curi comune. Poemul `n care `lomagiam pe Jim, [i nu oricum, cipun`ndu-l s\ c\l\reasc\ [arpelecvasi-[amanic care `l mistuia, era`ns\ legat de altceva. Am scris, `nepisoadele trecute, despre ceea ce
am `nv\]at ca poetic\ de la PinkFloyd [i Van Der Graaf Generator(id est Peter Hammill). E timpuls\ scriu acum despre ceea ce am`nv\]at de la Jim, c\ci muzica [icuvintele Regelui-{op`rl\ m-aumarcat la nivelul poeziei pe caream ajuns s\ o scriu. Cine vrea s\`[i aduc\ aminte concret de Mor-rison, panorameaz\ `nt`i de toatesuita Break on Through to the OtherSide (un fel de art\ poetic\ à lalongue), The End [i Light My Fire,ajunge apoi la Riders on the Storm[i la demen]iala The Soft Parade,dar nu uit\ nici People Are Strangesau When the Music’s Over. {imai s`nt destule secven]e. Eu am`nv\]at cele mai multe lucruri `ns\din schismele [i rupturile vocii luiJim Morrison, din alternan]ele salerugoase, r\gu[ite, violente din TheSoft Parade, de pild\, la suavelesonorit\]i de `nger beat [i trist dinIndian Summer ori The CrystalShip; `ntre acestea, exista voceaplictisit\ [i blazat\, mahmur\, dinSummer’s Almost Gone sauSpanish Caravan. Rupturile acesteade voce, ritm`nd cuvintele dup\o logic\ a unui delir asumat, erauni[te lec]ii grozave despre cum s\scrii poezie sim]it\ cu asupra dem\sur\, poezie netrucat\ adic\.Poezie autentic\, cu unghiile `n-fipte `n carne. Poezie vie, nemor-tificat\. Iar acest lucru a fostesen]ial.
Jim c\l\re[te[arpele
Mar]i, 1 mai a.c., au `nceput `nscrierile pentru cea de-atreia edi]ie a concursului de debut „Ioan Petru Culianu“,organizat de Editura Polirom. Candida]ii au timp s\depun\ manuscrisele p`n\ `n octombrie.
Lucr\rile prezentate trebuie s\ se `nscrie `n domeniile:istoria religiilor, studii culturale, mentalit\]i, antropolo-gie. Pot participa [i manuscrise din alte domenii, precum[tiin]e socio-umane (psihologie, sociologie, istorie, [tiin]\politic\, studii de gen, asisten]\ social\), comunicare,rela]ii publice, studii media, informeaz\ editura. Valoareapremiului este de 1.000 de euro, lucr\rile premiate ur-m`nd a fi publicate. S`nt acceptate `n concurs [i manu-scrise ale autorilor care au participat cu materiale `nvolume colective deja publicate.
Manuscrisele vor fi expediate `n plic, f\r\ semn\tur\[i prefa]ate de un moto, pe adresa editurii din Ia[i, `nformat electronic [i print (ambele obligatorii). ~n plic
separat, concuren]ii s`nt ruga]i s\ introduc\ acela[imoto, precum [i un CV. Ambele plicuri vor purta men-]iunea „Pentru concursul Ioan Petru Culianu“. Manuscri-sele primite nu se `napoiaz\.
~n 2007, vor fi luate `n considerare manuscrisele sosite`n perioada 1 mai-1 noiembrie. Este de preferat ca ma-nuscrisele s\ con]in\ `ntre 200 [i 300 de pagini a c`te2000 de semne. Manuscrisele vor fi examinate de unjuriu cu aceea[i componen]\ ca la primele edi]ii: DanPetrescu, Liviu Antonesei, Tereza Culianu Petrescu, SilviuLupescu. ~n func]ie de manuscrisele primite, vor fi inclu[i`n juriu [i speciali[ti din domeniul respectiv.
Lucr\rile premiate anul trecut, Labirintul de oglinzi.Repere pentru o poetic\ a metatranzitivit\]ii de CatrinelPopa (premiul I) [i Corpul `n imaginarul virtual al tehno-culturii de Lucia Simona Dinescu (premiul al II-lea),urmeaz\ s\ fie publicate `n aceast\ prim\var\.
PPeerrssoonnaajjuull ppee ccaarree nnii--ll pprreezziinntt\\ rroommaannuullCCoorrttuull rroo[[uu ((EEddiittuurraa PPoolliirroomm,, 22000077,, ttrraa-dduucceerree ddiinn lliimmbbaa eenngglleezz\\,, nnoottee [[ii ppoosstt-ffaa]]\\ ddee LLuummiinnii]]aa MMaarrccuu)),, `̀nn ttooaatt\\ sspplleenn-ddooaarreeaa,, `̀nncceepp`̀nndd ccuu jjooccuurriillee ccooppiill\\rriieeii,,ttrraannssffoorrmmaarreeaa ccooppiilluulluuii--ffeemmeeiiee `̀nn ffeemmeeiieeppee ddee--aa--nnttrreegguull,, ccaarree `̀[[ii ccoonnttuurreeaazz\\ oo-cchhiiii ccuu kkhhooll ppeennttrruu aa ppuutteeaa „„ss\\ vvaadd\\mmaaii ddeeppaarrttee““,, ccaarree iiuubbee[[ttee,, rr\\zzbbuunn\\,, rreess-ppeecctt\\ ttrraaddii]]iiiillee oorrii llee rreessppiinnggee `̀nn ttaaiinn\\,,ee uunnuull bbiibblliicc,, ddeeccii uunnuull aanncceessttrraall,, uunnii-vveerrssaall,, ssiimmbboolliicc.. Destinul acestei Dinase las\ `n m`inile autoarei americane [ise autogenereaz\ `n fic]iune. ~n fapt, fe-meia misterioas\ e men]ionat\ `n CarteaSf`nt\ episodic, fiind „plasat\“ `ntre doib\rba]i cu pove[ti puternice, Iacob(tat\l ei) [i Iosif (fratele ei). Interesanteste c\, dac\ ̀ n varianta „original\“, ele-mentul-femeie-Dina apare doar ca s\accentueze prezen]a b\rba]ilor [i dis-pare din scen\ dup\ epuizarea misiu-nii, `n fic]iune ea r\stoarn\ canonul [id\ glas femeii [i femeilor de pretutin-deni. ~mbibat\, oricum, de feminitate, po-vestea e dublat\ [i de simboluri incan-descente precum cel al cortului ro[u,„cortul menstrual“, din care se ridic\, odat\ pe lun\, umpl`nd aerul, „mirosuls\rat al femeilor“.
Dina modern\ [iindependent\
~ns\ aceast\ celebrare a feminit\]ii nuare nimic patetic ori melodramatic, `n
ciuda firului narativ `n]esat de pove[tiadiacente, suspine [i finaluri (episodice)nea[teptate. Ea urm\re[te, temerar, des-tinul pasional al Dinei, pentru a-i aflaacesteia „finalul“ [i a compune, `n cer-curi concentrice, alte [i alte universurifeminine care graviteaz\ `n jurul uneisociet\]i patriarhale. Aici se contureaz\puternic tu[ele de feminism – voite,tind s\ cred – pentru c\, `n ciuda tradi-]iilor pe care le poart\ `n s`nge, Dina emodern\ [i independent\, curajoas\ [inesupus\, vibrant\ [i vizionar\. Iar feri-cirea ei cald\ [i calm\ nu se sf`r[e[te `nbra]ele vreunui b\rbat (acolo zac doarpasiunea [i fascina]ia complementari-t\]ii), ci `n toate femeile care i-au marcatexisten]a, de la mama cea `n]eleapt\Lea, la Rebeca, bunica-Oracol, cea ac\rei faim\ de „ghicitoare, de vindec\-toare [i de profet\“ e r\sp`ndit\ `n tot]inutul. {i tot Dina le poart\ – p`n\ laepuizare – pove[tile [i le r\zbun\ teme-rile, sub cerul albastru, de culoarea pie-trei de lapislazuli.
Femeie, feminitate, feminism
~n romanul Anitei Diamant, celebrarea feminit\]ii nu are nimicpatetic ori melodramatic, `n ciuda firului narativ `n]esat depove[ti adiacente, suspine [i finaluri (episodice) nea[teptate.
CORTUL RO{U» 16
supliment de lectur\
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 126 » 5-11 mai 2007 www.supliment.polirom.ro
EN}ICLOPEDIAENCARTA
Luiza VASILIU
LisboaM\ g`ndeam c\ am mate-rial de vreo zece articoledup\ o s\pt\m`n\ petre-cut\ la Lisabona, dar pus`n situa]ia de a m\ re-str`nge la trei mii de semne`mi dau seama c\ nici nu[tiu de unde [i cum s\`ncep. Cred c\ a fost ceamai intens\ perioad\ dinvia]a mea, dac\ iau `n cal-cul „bombardamentul“ deimagini diferite – fiecarest`rnindu-mi o emo]ieaparte – care m-au „lovit“`ntr-un timp at`t de scurt.
~nt`i ar fi ora[ul `n sine,ca o fiin]\ vie pe spinareac\reia te plimbi magnetizatde ceea ce vezi, p`n\ c`nd
o gur\ uria[\ se casc\ [i te`nghite. Chiar [i `n metroue ceva grozav de v\zut: lo-calnicii, care la c`teva se-cunde dup\ ce s-au a[ezatpe scaunul de al\turi `nceps\-]i vorbeasc\ precum ni[tecons\teni prieteno[i, indi-ferent dac\ pricepi au batot ceea ce-]i spun. A[a seface c\ motivul principal alplec\rii mele acolo – pre-zentarea scurtmetrajuluiLampa cu c\ciul\ `n cadrulFestivalului de Film Indepen-dent Indie Lisboa 2007 – adevenit pentru mine cumvaun eveniment secund (chitc\ totul a decurs excelent,de la reac]ia publicului [ip`n\ la faptul c\ Lampa... ac`[tigat acolo marele pre-miu pentru scurtmetraj).
Dincolo de toate, exist\dou\ chestii profund por-tugheze, care nu pot fitr\ite dec`t la fa]a locului [ipe care vreau s\ vi le reco-mand:
1. O sear\ de fado. Evita]irestaurantele luxoase, cuconsuma]ie minim\ de 30de euro, `n care scopulshow-ului e s\ pape baniituri[tilor. Exist\ str\du]eascunse, cu localuri de maxi-mum zece mese, `n careoamenii c`nt\ cu patim\,de pl\cere. Eu am avut no-rocul s\ dau peste unuldintre acestea. Am intratauzind din\untru o vocecu nimic mai prejos dec`tcea a Amaliei Rodriguez.Dup\ ce-am ascultat c`tevamelodii de la mama lor,
c`ntate chiar de mama lor,b`nd un pahar cu vin de lamama lui, eram deja`nc`ntat. ~ns\ a urmat unspectacol de neimaginat:pe r`nd, pe nea[teptate, seridica de la mas\ un alt in-terpret de fado care intra`n dialog cu cel din mijlo-cul „scenei“. Cur`nd aveams\-mi dau seama c\ mai binede jum\tate dintre meseerau ocupate de c`nt\re]ide fado [i de apropia]ii lor.
2. Un meci de fotbal pestadionul echipei BenficaLisabona – Estadio da Luz.
Nu-i lua]i `n seam\ pe ceicare v\ vor spune c\ e im-posibil de procurat un biletacolo dec`t dac\ e[ti mem-bru cotizant al clubului. Eumi-am cump\rat unul di-rect de la cas\, f\r\ s\ staula coad\, cu trei ore`nainte de `nceperea derbi-ului Benfica – Sporting. Ces\ v\ zic de atmosfera deacolo? Doar c\ stadionul edenumit de localnici „Ca-tedrala“. Dac\ Dumnezeuse uit\ la fotbal, sigur areo loj\ special\ undeva peEstadio da Luz.
TRIMISUL NOSTRU SPECIAL
Florin L|Z|RESCU
Sarko [i muscaPeste c`teva zile, Fran]a o s\ aib\un nou pre[edinte (domn saudoamn\). Am alergat p`n\ lawww.sarkozy.fr [i-am ascultat docil„Proiectul meu“ (al lui Sarko, desi-gur), citit frumos [i cu intona]ie deJean Reno. M-am plictisit repede, [in-am ]inut minte dec`t un singurcitat, cam à la Caragiale: „Dac\vrea s\ r\m`n\ ea `ns\[i, ]aranoastr\ are nevoie de schimb\riprofunde“. Dar Sarko de ce are ne-voie, ca s\ r\m`n\ el `nsu[i? De lipsaumorului, bine`n]eles (nu c\ asta arfi o tr\s\tur\ fundamental\ pentruun viitor pre[edinte, dar sigur n-aravea de ce s\-i strice). Cotidianul„Le Monde“ a adus argumente `nplus pentru sus]inerea acestei afir-ma]ii, dezv\luind pe 28 aprilie po-vestea cu Sarko [i musca. ~n de-cembrie 2005, `n „Le Monde“ aap\rut un desen al lui Plantu (cari-caturist al cotidianului din 1972)cu Chirac depun`nd o coroan\ `nmemoria sclavilor; `n spatele lui, unales UMP, `mbr\cat `n uniform\ decolonialist, `i [u[ote[te la urecheministrului de Interne un plan detr\dare. „Era cald, [i musca zburajos, cam din `nt`mplare“, spunePlantu. A doua zi, caricaturistul pri-me[te o scrisoare cu antetul Minis-terului de Interne, `n care Sarko searat\ dezam\git de prezen]a mu[tei`n desen, ea fiind de obicei `nso]i-toarea fidel\ a lui Le Pen (tot `n de-senele lui Plantu): „Ignor completcauza unui astfel de tratament, c\ciconsider c\, de-a lungul cariereimele politice, am comb\tut ideileextremei drepte: rasismul, intole-ran]a, antisemitismul [i, `n general,tot ceea ce aduce atingere omului`n demnitatea sa, `ncep`nd chiar cusclavia“. Plantu public\ a doua zi ocaricatur\ a lui Sarko, cu trei mu[tedeasupra capului. De atunci, Sarkos-a tot pl`ns conducerii ziarului c\ afost desenat `n chip de c\]el, saupurt`nd banderola „I.N.“ (pentruIdentitatea Na]ional\, preluat\ totde la Le Pen), sau `nso]it de mu[te.Plantu `ns\ are libertatea deplin\ `ncadrul redac]iei [i `[i motiveaz\ „ata-curile“ prin dorin]a de a restabiliun echilibru: „Adev\rul e c\, detrei s\pt\m`ni `ncoace, lumea neacuz\ [e vorba de «Le Monde»,considerat a fi de dreapta] multmai pu]in c\ am fi sarkozy[ti...“.O explica]ie cel pu]in excentric\pentru majoritatea jurnali[tilor dinRomânia.
Frumoas\ cartea Anitei Diamant, ca o femeie tulburat\[i str\lucind\ `n `ntunericul unei nop]i de dragoste.Exotic\, pentru c\ relev\ o lume `ndep\rtat\, mistic\ [i`nc\rcat\ de ritualuri femeie[ti. Zbuciumat\, fiindc\ `npoveste exist\ permanent o alternare a ipostazelorst\p`n-supus, c\l\u-victim\, b\rbat-femeie. Profund\,`ntruc`t coboar\ `n cele mai ad`nci mistere ale `ntreguluifeminin. {i, deloc pu]in lucru, intrigant\, dac\ ne g`ndimc\ aerul arhaic, supus al unui (imaginat) destin biblic,cap\t\ o nuan]\ discret\ de libertinaj, independen]\ [iemancipare a femeii.
» „C`nd ne-am descle[tat, am v\zut c`t de mult se schimbase `n cele c`teva lunic`nd ne desp\r]iser\m. Era cu o jum\tate de cap mai `nalt\ dec`t mine [i nu maiera nevoie s\-[i str`ng\ hainele pe ea ca s\ i se vad\ s`nii. C`nd am v\zut [i cen-tura care ar\ta c\ deja era femeie, am amu]it. Intrase `n cortul ro[u! Nu mai eracopil, ci femeie. Mi-am sim]it obrajii dogorind de invidie, `n timp ce ai ei s-au`nro[it de m`ndrie. Aveam zeci de `ntreb\ri s\-i pun despre ceremonia ei [i dac\lumea era diferit\ acum, c\ locul ei era diferit.“ – Anita Diamant, Cortul ro[u
![Page 1: a pierdut startul“suplimentuldecultura.ro/numarpdf/126_Iasi.pdf · nebun\ a timpului nostru. De fapt, personajul principal al Nop]ii arabeeste disperarea pe care o resimt, pro-babil,](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022062416/610b3ad46562af72f917f2d0/html5/thumbnails/1.jpg)
![Page 2: a pierdut startul“suplimentuldecultura.ro/numarpdf/126_Iasi.pdf · nebun\ a timpului nostru. De fapt, personajul principal al Nop]ii arabeeste disperarea pe care o resimt, pro-babil,](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022062416/610b3ad46562af72f917f2d0/html5/thumbnails/2.jpg)
![Page 3: a pierdut startul“suplimentuldecultura.ro/numarpdf/126_Iasi.pdf · nebun\ a timpului nostru. De fapt, personajul principal al Nop]ii arabeeste disperarea pe care o resimt, pro-babil,](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022062416/610b3ad46562af72f917f2d0/html5/thumbnails/3.jpg)
![Page 4: a pierdut startul“suplimentuldecultura.ro/numarpdf/126_Iasi.pdf · nebun\ a timpului nostru. De fapt, personajul principal al Nop]ii arabeeste disperarea pe care o resimt, pro-babil,](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022062416/610b3ad46562af72f917f2d0/html5/thumbnails/4.jpg)
![Page 5: a pierdut startul“suplimentuldecultura.ro/numarpdf/126_Iasi.pdf · nebun\ a timpului nostru. De fapt, personajul principal al Nop]ii arabeeste disperarea pe care o resimt, pro-babil,](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022062416/610b3ad46562af72f917f2d0/html5/thumbnails/5.jpg)
![Page 6: a pierdut startul“suplimentuldecultura.ro/numarpdf/126_Iasi.pdf · nebun\ a timpului nostru. De fapt, personajul principal al Nop]ii arabeeste disperarea pe care o resimt, pro-babil,](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022062416/610b3ad46562af72f917f2d0/html5/thumbnails/6.jpg)
![Page 7: a pierdut startul“suplimentuldecultura.ro/numarpdf/126_Iasi.pdf · nebun\ a timpului nostru. De fapt, personajul principal al Nop]ii arabeeste disperarea pe care o resimt, pro-babil,](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022062416/610b3ad46562af72f917f2d0/html5/thumbnails/7.jpg)
![Page 8: a pierdut startul“suplimentuldecultura.ro/numarpdf/126_Iasi.pdf · nebun\ a timpului nostru. De fapt, personajul principal al Nop]ii arabeeste disperarea pe care o resimt, pro-babil,](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022062416/610b3ad46562af72f917f2d0/html5/thumbnails/8.jpg)
![Page 9: a pierdut startul“suplimentuldecultura.ro/numarpdf/126_Iasi.pdf · nebun\ a timpului nostru. De fapt, personajul principal al Nop]ii arabeeste disperarea pe care o resimt, pro-babil,](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022062416/610b3ad46562af72f917f2d0/html5/thumbnails/9.jpg)
![Page 10: a pierdut startul“suplimentuldecultura.ro/numarpdf/126_Iasi.pdf · nebun\ a timpului nostru. De fapt, personajul principal al Nop]ii arabeeste disperarea pe care o resimt, pro-babil,](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022062416/610b3ad46562af72f917f2d0/html5/thumbnails/10.jpg)
![Page 11: a pierdut startul“suplimentuldecultura.ro/numarpdf/126_Iasi.pdf · nebun\ a timpului nostru. De fapt, personajul principal al Nop]ii arabeeste disperarea pe care o resimt, pro-babil,](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022062416/610b3ad46562af72f917f2d0/html5/thumbnails/11.jpg)
![Page 12: a pierdut startul“suplimentuldecultura.ro/numarpdf/126_Iasi.pdf · nebun\ a timpului nostru. De fapt, personajul principal al Nop]ii arabeeste disperarea pe care o resimt, pro-babil,](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022062416/610b3ad46562af72f917f2d0/html5/thumbnails/12.jpg)
![Page 13: a pierdut startul“suplimentuldecultura.ro/numarpdf/126_Iasi.pdf · nebun\ a timpului nostru. De fapt, personajul principal al Nop]ii arabeeste disperarea pe care o resimt, pro-babil,](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022062416/610b3ad46562af72f917f2d0/html5/thumbnails/13.jpg)
![Page 14: a pierdut startul“suplimentuldecultura.ro/numarpdf/126_Iasi.pdf · nebun\ a timpului nostru. De fapt, personajul principal al Nop]ii arabeeste disperarea pe care o resimt, pro-babil,](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022062416/610b3ad46562af72f917f2d0/html5/thumbnails/14.jpg)
![Page 15: a pierdut startul“suplimentuldecultura.ro/numarpdf/126_Iasi.pdf · nebun\ a timpului nostru. De fapt, personajul principal al Nop]ii arabeeste disperarea pe care o resimt, pro-babil,](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022062416/610b3ad46562af72f917f2d0/html5/thumbnails/15.jpg)
![Page 16: a pierdut startul“suplimentuldecultura.ro/numarpdf/126_Iasi.pdf · nebun\ a timpului nostru. De fapt, personajul principal al Nop]ii arabeeste disperarea pe care o resimt, pro-babil,](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022062416/610b3ad46562af72f917f2d0/html5/thumbnails/16.jpg)
![ine · Dinozaurii stau gata s\ sar\ la g` tul Editurii Thomson-Reuters, `n timp ce as piran]ii la o carier\ `n cercetare `[i prind u re chile `n ceea ce, spre disperarea lor, nu `[i](https://static.documente.net/doc/80x56/5e49adb9047a0a619c7ca135/dinozaurii-stau-gata-s-sar-la-g-tul-editurii-thomson-reuters-n-timp-ce-as-piranii.jpg)
