INSTITUTUL NAŢIONAL DE RECUPERARE,MEDICINĂ FIZICĂ ŞI
BALNEOCLIMATOLOGIE
A IXA IX--a Conferinţă Naţională de Balneologiea Conferinţă Naţională de BalneologieNeptunNeptun
12 12 –– 14 mai 201114 mai 2011
Laboratorul de BioclimatologieLaboratorul de Bioclimatologie
Determinări microclimatice şi de ionizarea aerului însalina Ocna Dej
Conf. dr. Liviu Enache, Asistent cercetare Iulia Bunescu
Localizarea în teritoriuSalina Ocna
Dej
Ocna Dej(jud. Cluj)
Date generale fizico - geografice
Aşezare: partea de nord-vest a Transilvanieidepresiunea Dejului;
Altitudine: 320 m
Climat: temperat continental moderat, influenţat de circulaţia predominant vestică (temperatura medie anuală 7 – 9 0C, media anuală a cantităţilor de precipitaţii 600 – 700 mm).
Obiective
• Descrierea condiţiilor microclimatice din interiorul salinelor;
• Estimarea caracteristicilor bioclimatice;• Determinarea regimului ionizării naturale a
aerului;• Evaluarea aerosolului salin.
Metode de lucru
Microclimat: psihrometrie, anemometrie, barometrie;
Bioclimat: indici de confort termic (indicele Thom şi nomograma Iakovenko);
Ionizarea aerului: contor de ioni de tip Ebert cu aspiraţie;
Aerosol atmosferic: conimetrie.
Rezultate - Microclimatul
Temperatura medie:13,7 0C
Umezeala relativă: 63 %
Viteza curenţilor de aer:< 0,1 m/s
Diferenţa de presiune atmosferică: +16,5 mmHg
Bioclimatul
Bioclimatul
TEMPERATURA EFECTIV-ECHIVALENTĂ(temperatura efectiv resimţită de corpul uman) Indicele de temperatură – umezeală THI (Thom, 1958, cf. Licht, 1964) → în absenţa curenţilor de aer
TE = 0,4 (td + tw) + 4,8
LIMITE DE CONFORT 18 – 22 0TE
7,1 – 14,6 °TEE → zone de inconfort prin răcire moderată.
Rezultate - Bioclimatul
8,0 – 14,0 0TE
Biomicroclimat caracterizat prin inconfort prin răcire (răcire moderată)
Rezultate - BioclimatulSTRESUL CUTANAT(Indicele de vânt rece - temperatură, umezeală, curenţi de aer) →(Siple, Passel,1945, Besancenot,1974, Teodoreanu, Dacos, 1980)P = [10√v+10,45-v)(33-t)P = puterea de răcire kcal / m²Limite: P = 0 - 149 (-2) hipotonic; 150 - 299 (-1) hipotonic300 - 599 (0) relaxant; 600 > 1500 (+1, +2, +3, +4) hipertonic
Uşor hipertonic, către relaxant. → Stres prin declanşarea termogenezei
STRESUL PULMONAR(Becancenot, 1974)
(scara J.P.Nicolas, Besancenot, 1974, Teodoreanu ş.a.1984)Tensiunea vaporilor de apă (mb): < 7,6 dezhidratant;7,5 - 11,6 echilibrat; (-1) 11,7 - 15,9 ; (-2) 16,0 - 21,1, (-3) 21,2 - 26,5; (-4) 26,6 - 31,2 hidratant; > 31,3 – dificultăţi pentru respiraţie
Dezhidratant, către echilibrat. → Stres mai stimulent, mai uşor de suportat
Rezultate – Ionizarea aerului
n+ = 370 ioni/cm3,n- = 340 ioni/cm3,
ntotal = 710 ioni/cm3,k = 1,07.
Ionizare asemnea celei dintr-o atmosferă liberă curată, în medie preponderent pozitivă.
Rezultate – Aerosolul
400 – 500 part./cm3
În punctele intens circulate concentraţiile depăşesc 1000 part./cm3.
Particule mai mari de 5 µm au avut o pondere de 2,5 - 7 % din totalul măsurătorilor.
Concluzii
Microclimatul, în sezonul de vară, este apreciat drept constant, moderat răcoros, cu o umiditate normală (conform tipurilor higrometrice ale aerului), cu diferenţe barometrice specifice adâncimii punctelor de observaţie şi curenţi de aer aproape inexistenţi (cu excepţia momentelor de funcţionare ale sistemului de aeraţie artificială);
Bioclimatul prezintă un caracter de inconfort prin răcire moderată, stresul cutanat fiind hipotonic, iar stresul pulmonar uşor deshidratant;
Concluzii
Ionizarea naturală a aerului din interiorul salinei este, în medie, asemănător sau uşor mai mare decât în mediul din afara salinei;
Aerosolul prezintă deosebiri între punctele de măsurare în funcţie de condiţiile locale, cu un regim moderat al concentraţiilor particulelor solide aflate în suspensie şi o pondere relativ mică a particulelor mai mari de 5 µm.
RECOMANDĂRI
Din punct de vedere microclimatic, mediul din incinta salinei, este caracterizat de factori fizici, ale căror valori permit efectuarea de tratamente de specialitate (boli ale aparatului respirator, în special afecţiuni bronhopulmonare cronice şi astm), cu acordul mediculuişi sub supravegherea acestuia.
Se consideră necesară continuarea studiilor care să vizeze indicii bioclimatici efectiv resimţiţi de organismul uman (pe categorii de pacienţi) pe durata timpului de tratament.
Conform rezultatelor experimentale semnalate de literatura de specialitate şi din cele proprii, se pot îmbunătăţii condiţiile de mediu din salină prin acţiunea controlată a aeroionilor negativi, generaţi artificial, ce exercită o acţiune favorabilă asupra organismului, în general, şi asupra sistemului cardiovascular, în particular.
