A fost odată ca niciodată......

Gabriel Ben Meron“Straie de zile mari”

Editura HASEFER Bucureşti 2011Editura HASEFER Bucureşti 2011

În aceiaşi editură:editură:

Viitorul anilor trecuţi

(1999)( )

Arta cameleonis

mului

(2001)(2001)

A fost odată ca niciodatăA fost odată ca niciodată.....Se povesteşte că o familie de evrei angajase o bonă pentru cei trei copii de vârstăcopii de vârstă fragedă......Dădaca şi cei doi părinţi erau foarte mulţumiţi de alegerea făcută, iar tânăra bonă se bucura de zilebonă se bucura de zile libere, in care avea ocazia să-şi întâlnească

i t l l f îprietenele la o cafea în oraşÎntr-o asemenea ocazie fuÎntr-o asemenea ocazie fu întrebată cum e să trăieşti într-o casă evreiască

Superb declară tânăra doar căSuperb, declară tânăra, doar că .....

Nu prea înţeleg sărbătorile lor!!!!!

Câteodată ei mânâncă în sufragerie dar

Şi au o sărbătoare în care totul se face în toaletă!!!sufragerie dar

fumează la toaletă...

Altăd tă f ă

face în toaletă!!!

Altădată fumează în salon, dar mânâncă în toaletă....O să vă miraţi, mai există

una în care şi mânâncă şi fumează în sufragerie şifumează în sufragerie, şi asta timp de 7 zile!!!!

Ghici ghicitoarea mea!!!!Ghici ghicitoarea mea!!!!

În Moldova mea natalăÎn Moldova mea natală....“Î f ili f ili d“În familia mea, familie de ateişti convinşi, lucrurile arătau complet altfel. Părinţii mei unul medic şi cealaltămei , unul medic şi cealaltă farmacistă, proveneau amândoi din case evreieşti în adevăratul înţeles aladevăratul înţeles al cuvântului. Chiar dacă datinele erau departe de a fi respectate comme il fautrespectate comme il faut, tradiţiile erau tratate cu tot dichisul. Dar baza intelectuală, spirituală, ceaintelectuală, spirituală, cea scrisă şi transmisă din generaţie în generaţie făcea corp comun cu însăşi p şexistenţa lor şi mai ales era dezbătută cu fiecare ocazie.”

Apoi în IsraelApoi în Israel.....“Citind tot timpul, urmărind cele

spuse şi scrise de cei din jurulspuse şi scrise de cei din jurul meu, dar mai ales copiind datinele strămoşeşti aşa cum sunt ele respectate în Israel, tot ce am făcut î tă di ţi j t t ăîn această direcţie m-a ajutat să înfrâng extremul complex de inferioritate şi să păşesc cu încredere într-o nouă fază a vieţiiîncredere într o nouă fază a vieţii mele intelectuale, cea de israelian născut pe alte meleaguri, căruia îi este permis să nu ştie o mulţime de l i diţi ă ilucruri, cu condiţia să-şi înşuşească acele elemente de bază care să-i permită să coexiste alături de cei pentru care toate noţiunilede cei pentru care toate noţiunile legate de tradiţie şi religie fac parte integrantă din atmosfera intelectuală în care se născuseră şi în care îşi d c iaţa de i c i ”în care îşi duc viaţa de zi cu zi.”

Oare se poate trage o concluzie privitor la sărbătorile evreieşti?ÎÎn mod cu totul paradoxal, nu toate sărbătorile evreieşti au un caracter religiosO bună parte reflectă ocupaţii milenare, mai ales legate de agricultură, sub toate g gaspectele eiPurimul, Hanuka, Paştele şi bine înţeles ZiuaPurimul, Hanuka, Paştele şi bine înţeles Ziua Independenţei- toate au o evidentă conexiune istorică, în special legate de luptaconexiune istorică, în special legate de lupta pentru supravieţuire şi eliberare de sub jug străinstrăin

Iar legatura lor cu alte sărbători religioase pare de la sine înţeleasă

“Creştinsimul şi islamul îşi trag seva din iudaism aceste“Creştinsimul şi islamul îşi trag seva din iudaism, aceste amândouă religii monoteiste apărând pe pământul Israelului de azi, prima acum 2000 ani iar a doua în

l l l VII l i tsecolul al VII al erei noastre.Realitatea care primează e cea după care o unică

divinitate uneşte cele trei religii şi le face să se referedivinitate uneşte cele trei religii şi le face să se refere, de fapt , la aceiaşi Putere Supremă, şi atunci să nu ne mirăm că unele sărbători evreieşti sunt preluate sub o formă sau alta de celelalte două religii monoteiste Deformă sau alta de celelalte două religii monoteiste. De exemplu Rusaliile (ziua care marchează întemeierea bisericii creştine), momentul în care Sfantul Duh s-a coborît asupra apostolilor se sărbătoreşte exact 50 decoborît asupra apostolilor, se sărbătoreşte exact 50 de zile dupa paşte şi ca dată e similară Şavuotului iudaic.

Ca să nu mai amintim faptul că fiecare din cele două preligii monoteiste apărute după cea mozaică îşi are ziua ei de odihnă, o realitate identică cu cea din iudaism “

Şi oare ce se poate spune despre volumul de faţă??!!

S t l d t d fi i li t îSemnatarul e departe de a fi un specialist în materieP t ă băt il i ti t tă dPovestea sărbătorilor evreieşti e prezentată, de fapt, sub forma unor....poveştiA t l li i t t d i iAspectele religioase sunt prezente, dar nici decum nu ocupă o poziţie centrală T diţiil t t t t ă l i tăTradiţiile sunt accentuate pentru că ele reprezintă un element de continuitate într-o istorie de mii de anianiNu lipsesc trimiterile la realitate, realitatea evreiască dar mai ales cea israeliană o realitateevreiască dar mai ales cea israeliană, o realitate pe cât de colorată şi diversă, pe atât de palpitantă

Sărbătoarea mea preferată?!p“Pesahul reprezintă cea mai mare victorie a omenirii,

eliberarea de sub sclavie şi începutul drumului plin de b t l ă ăt ţă ii i d tobstacole spre recăpătarea ţării pierdute.

În familia mea, trunchiată de tragedie, povestea pesahului, aşa numita hagada (în ebraică-legendă) se citeşte cu sfinţenie în fiecare an. Am citit-o şi în România, oarecum pe ascuns, în vremuri în care mă închideam, în zilele de pesah, şapte la număr, în

l t l ţi i d i d l I tit t l O l iclosetul secţiei de reanimare de la Institutul Oncologic din Bucuresti pentru a-mi lua prânzul ce conţinea pasca tradiţională.

Citim pe rând, dând prioritate celor tineri, pentru că ei citesc ebraica într-un ritm mult mai rapid decât al nostru, al adulţilor născuţi şi educaţi pe alte meleaguri. , ţ ţ ş ţ p gDar toti cei prezenti ştiu că trebuie acordat Cezarului ceea ce-i aparţine ! Eu sunt cel care în fiecare an recitez faimoasa frază care precizează că fiecare fiinţă umană trebuie să interpreteze legenda eliberării din Egipt ca şi cum aceasta ar fi propria sa poveste de eliberare.”

Ceea ce mi rămâne eCeea ce-mi rămâne e.....A vă ura o lectură plăcutăA ă î j ă

Speciale mulţumiri Dnei Rodica Precupeţu şi

organizaţiei ALLIANCEA vă încuraja să aprofundaţi acele subiecte care vi se par

organizaţiei ALLIANCE of CIVILISATIONS

subiecte care vi se par interesante A va sfătui să a s ătu sădescoperiţi aspecte noi în aceste sărbători ale unui popor multimilenarA vă mulţumi pentru t ţiatenţie