A Doua Sansa Secundar Istorie Elev 2

Centrul Step by Step, 2006

UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

MIHAI STAMATESCU

ISTORIEModulul 2Acţiune și decizie umanăîn istorieGhidul elevului

Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”Programul „A doua șansă”

© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” 2003 –au fost realizate de o echipă de experţi ai Ministerului Educaţiei și Cercetării pentru a fi folosite în perioada deaplicare experimentală a programului educaţional revizuit „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua șansă” – învăţământ secundar inferiorDorina Kudor, autoare „Limba și literatura română”Gina Anton, autoare „Limba și literatura rromani”Carmen Costina, autoare „Limba engleză”Iudit Sera, autoare „Limba engleză”Nicolae Pellegrini, autor „Matematică”Ariana-Stanca Văcăreţu, autoare „Matematică”Luminiţa Chicinaș, autoare „Știinţe”Ioana Mihacea, autoare „Știinţe”Mihai Stamatescu, autor „Istorie”dr. Horaţiu Popa-Bota, autor „Geografie”Elena Bălan, autoare „Cultură civică”dr. Doina-Olga Ștefănescu, autoare „Cultură civică”Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum și materiale educaţionale”

Ghidul este realizat în conformitate cu programa școlară pentru disciplina Istoriedin cadrul programului „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior, aprobată de Ministerul Educaţiei și Cercetării prin Ordinul nr. 5375/29.12.2005, și este distribuit gratuit cursanţilor înscriși în acest program educaţional.

Toate materialele din cadrul programului educaţional „A doua șansă” vor fi modificate, conform sugestiilor deîmbunătăţire formulate în urma utilizării lor în școală.În acest sens, trimiteţi comentariile și sugestiile dumneavoastră pe [email protected]

Coordonator editorial: Laura CodreanuDesign copertă, layout: Elemér KönczeyDesign și DTP: András TánczosIlustraţii: Levente SzekeresCorectură: Mirabela Mitrică

Acest material este publicat în scopuri educaţionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicareexperimentală a programului educaţional „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.Autorii s-au străduit să intre în legătură cu proprietarii imaginilor pentru a obţine permisiunea de a le folosi înaceastă ediţie. Îi rugăm pe aceia pe care nu i-am putut contacta să ia legătura cu noi [email protected].

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiSTAMATESCU, MIHAI

Istorie : modulul 2 : ghidul elevului / Mihai Stamatescu. – București : Step by Step, 2006IndexISBN (10) 973-1706-06-2 ; ISBN (13) 978-973-1706-06-1

371.3:94(100)

Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”,componenta „A doua șansă”.Editorul materialului: Ministerul Educaţiei și CercetăriiData publicării: august 2006

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 3

Cuprins

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

Ghidul tãu pentru Istorie – Cum foloseºti aceastã carte? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

Capitolul I. Primele civilizaþii europene . . . . . . . . . . . . . . 81. Vechii greci au inventat democraþia . . . . . . . . . . . . 102. Educaþia ºi cultura grecilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123. Roma – cetatea eternã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

Capitolul II. Popoare ºi state – o lume în miºcare . . . . . 181. Noile popoare europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202. Românii – popor european . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 223. Statele – „organisme vii” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 244. Regele Soare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265. SUA – o lume nouã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286. Franþa în revoluþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

Capitolul III. Secolul XX – secolul contrastelor . . . . . . . 341. Douã rãzboaie mondiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 362. Holocaustul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 383. România ºi lumea dupã rãzboi . . . . . . . . . . . . . . . . 404. Drepturile mele în lumea contemporanã . . . . . . . . 425. Globalizarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 446. Culturã ºi divertisment . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

Index de concepte ºi termeni istorici . . . . . . . . . . . . . . . . 50Încheiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

ACŢIUNE ȘI DECIZIE UMANĂ ÎN ISTORIE

Introducere

ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI4

Bine ai venit între paginile acestei cãrþi!Aceastã carte este o poveste, spusã pe scurt, despre regi ºiîmpãraþi, despre conducãtori ºi lideri politici, dar ºi despreoameni simpli, care prin acþiunile ºi deciziile lor auschimbat cursul istoriei. Ea vrea sã-þi spunã cã ºi tu poþi fiun astfel de om, poþi schimba istoria!

Istoria ta personalã înseamnã viaþa ta! Poþi s-o schimbisingur dacã eºti nemulþumit de ceea ce þi se întâmplã acum;istoria mai înseamnã familia ta, grupul tãu de prieteni, locultãu de muncã, localitatea în care trãieºti, þara ta. Cu cât lecunoºti mai bine, cu atât le poþi conduce mai bine!

Titlul cãrþii este ISTORIE, dar alãturi vei gãsi un titlu care teîndeamnã la reflecþie: „Acþiune ºi decizie umanã în istorie”.În 15 lecþii vei afla cã actorii principali ai istoriei suntoamenii.

Vei descoperi descrierea unor evenimente ºi proceseistorice, precum ºi rolul unor personalitãþi în desfãºurareaevenimentelor.

Spiritul tãu de observaþie ºi de cercetare va fi solicitat sãcaute cauze, dar ºi consecinþe ale evenimentelor, sã observeoamenii simpli ºi personalitãþile istorice. E ca ºi cum ai fiprezent în Piaþa Victoriei ºi ai observa, ca un reporterconºtiincios, ce se întâmplã cu oamenii de pe stradã (suntgrãbiþi, pierd vremea, participã la o manifestaþie, sunt doarîn trecere?), cu cei care lucreazã în sediile firmelor deacolo (sunt îmbrãcaþi elegant, sunt activi, comunicã scurt ºirepede într-o limbã neînþeleasã, sunt amabili?), în timp ceîn sediul Guvernului se iau decizii care influenþeazã viaþanoastrã a tuturor: a celor de pe stradã, a celor din firme ºifabrici, a celor care lucreazã în agriculturã ºi chiar a celorcare momentan nu se aflã în þarã. Istoria înseamnã viaþatuturor acestor oameni.

Vei învãþa sã relatezi convingãtor aceste lucruri folosindîntotdeauna argumente ºi exemple care sã te ajute îndemonstraþia ta. Nimeni nu te crede pe cuvânt atunci cândpovesteºti o întâmplare, un eveniment; cei care te ascultãvor dovezi, vor argumente logice. Dacã vei reuºi sãformulezi ºi sã transmiþi mesaje simple, accesibile ºiinteligente, vei dobândi încrederea celorlalþi ºi vei avea cusiguranþã succes. Asta e valabil ºi în viaþa de toate zilele, înfamilie, cu vecinii, cu colegii de ºcoalã sau de serviciu. Nuuita ce þi-am spus mai sus: aceasta e istoria ta – viaþa ta!


La fel de important este sã fii în stare sã-iasculþi pe ceilalþi: cu rãbdare, cu înþelegere ºi –de ce nu? – cu încredere. Dar niciodatã nu telãsa sedus de ceea ce spun ceilalþi: gândeºte cumintea ta, analizeazã, comparã, prelucreazãinformaþia, formeazã-þi propria pãrere ºi apoi fãcum crezi tu de cuviinþã. Asta ca sã nu spui, încaz de eºec: „celãlalt e de vinã!” Asta senumeºte gândire criticã, reflecþie personalã ºiasumarea responsabilitãþii. Eºti suficient deputernic încât sã înþelegi ce se întâmplã înjurul tãu, sã ai curajul rãspunderii ºi sã-þiconduci singur viaþa.

Televizorul, ziarele, internetul, publicitatea,vecinii, colegii, toate ºi toþi te bombardeazã cutot felul de ºtiri, noutãþi, informaþii, reclame.Sunt atât de multe, încât nu le poþi cuprinde.Nici nu te strãdui! Selecþioneazã doar ceea ce teintereseazã ºi informaþia de calitate.

Toate acestea te vor ajuta sã observi eficientschimbãrile petrecute în viaþa oamenilor; ºitotul din punctul tãu de vedere, dinperspectiva modului în care tu percepi ºiînþelegi istoria. Nimeni nu deþine adevãrulabsolut despre trecut, aºa cã tu singur poþi sã-þiformezi propria pãrere. Nici opinia ta nu estedefinitivã: întotdeauna se vor gãsi oameni caresã aibã pãreri diferite, vor apãrea documentesau cãrþi care te vor face sã reflectezi din nouasupra unui eveniment sau proces istoric.

Toate aceste lucruri îþi sunt folositoare în viaþacotidianã. În fiecare zi luãm decizii, de la celemai simple – cum sã ne îmbrãcãm mâine? –, lacele mai complicate – cum sã investim o sumãmare de bani? Deciziile ºi acþiunile noastre potsã ne schimbe viaþa nouã ºi celor din jur:familie, prieteni, colegi de la locul de muncã.

Dacã suntem raþionali ºi responsabili, avemtoate ºansele sã avem o viaþã de succes. Dacãacþionãm din instinct ºi vom da vina pe alþii încaz de eºec, probabil cã alþii ne vorconduce viaþa.

Fii raþional ºi responsabil!Succes!


Ghidul tău pentru Istorie


În cuprinsul Ghidului elevului pentru ISTORIE vei gãsi:• Instrucþiuni de folosire a ghidului (adicã exact lucrurile pe care le citeºti acum);• 15 lecþii împãrþite în trei capitole (primul capitol are 3 lecþii, iar celelalte douã au câte

ºase lecþii);• douã pagini de autoevaluare/evaluare la sfârºitul fiecãrui capitol (care te vor ajuta sã

vezi cât de multe lucruri ai învãþat ºi ce mai ai de fãcut);• Index de concepte ºi termeni istorici.

Cum folosești cartea?Cartea, numitã Ghidul elevului, o poþi folosisingur, colaborând cu alþi colegi sau cu ajuto-rul profesorului. Ca sã te descurci singur, tre-buie sã ºtii cã:• Fiecare capitol se deschide cu douã pagini

care te introduc în atmosfera perioadei pecare urmeazã sã o studiezi. Vei gãsi indica-te titlurile lecþiilor din cuprinsul capitolu-lui, precum ºi imagini ºi comentarii carese referã la subiectele puse în discuþie.Citeºte-le ºi ia astfel primul contact cu lu-mea pe care urmeazã sã o desoperi!

• Fiecare lecþie are douã pagini, în care veigãsi urmãtoarele elemente:– Titlul lecþiei– Priveºte lumea din jur! Este o invitaþie

la observarea lumii înconjurãtoare.Oamenii de azi seamãnã câteodatãfoarte bine cu cei din trecut: fac ace-leaºi lucruri, gândesc la fel, iau deciziiasemãnãtoare, au aceleaºi dorinþe.E bine sã observi cã tu eºti la fel cu ceicare au trãit înaintea ta. Poþi fi mai bundacã faci, astãzi, lucrurile mai binedecât ei! Nu trebuie sã-i judeci, ci doarsã înveþi lucrurile bune ºi sã nu repeþigreºelile lor.

– Din cãrþile de istorie poþi afla cã… Esteo parte din lecþie care îþi oferã informa-þii utile ºi esenþiale despre subiectulpus în discuþie. Uneori textul aratã ca opoveste, alteori trebuie sã descoperi ºisã reconstitui singur istoria cu ajutorulsurselor ºi a documentelor istorice.

– Reflecteazã asupra trecutului! Este oinvitaþie la a-þi forma o pãrere despretrecut, despre evenimente sau oameni.

– Acþioneazã în prezent! Este un îndemncare îþi cere sã te implici în istoria pre-zentã, sã iei decizii ºi sã acþionezi caun om responsabil. Comunicã mereucu colegii tãi, lucraþi în echipã, ajutaþi-vã reciproc! Este singura ºansã princare putem avea succes!

• Cele douã pagini de autoevaluare/evalua-re conþin exerciþii care te ajutã sã afli câtde multe cunoºtinþe ai acumulat în capi-tolul respectiv. De asemenea, vei desco-peri cerinþe care îþi solicitã sã foloseºticonoºtinþele ºi deprinderile însuºite, darºi sã reflectezi asupra trecutului. Fiecareexerciþiu este însoþit de explicaþii cu pri-vire la modul de rezolvare ºi de punctarea sarcinilor de lucru.

• Indexul de concepte ºi termeni istorici teajutã sã descoperi rapid informaþia încuprinsul ghidului. Spre exemplu, veiafla cã despre subiectul „drepturile omu-lui” vei gãsi informaþii la paginile indica-te. Nu ezita sã foloseºti acest instrumentde lucru, mai ales atunci când te pregã-teºti pentru o evaluare de capitol saupentru evaluarea de modul.

• Imaginile pe care le vei descoperi în ghidte ajutã sã pãtrunzi în atmosfera epocii.Uneori trebuie sã le priveºti cu atenþie,pentru cã despre ele trebuie sã formuleziun punct de vedere. De regulã, ele suntînsoþite de un text explicativ, pe care tre-buie sã-l citeºti cu atenþie. Întotdeauna teajutã sã gãseºti rãspunsul potrivit. Alteo-ri, imaginile comunicã cu tine despreprezent. Priveºte-le cu înþelegere ºi umor!


Ce probleme pot apărea?• Sã nu înþelegi cuvinte, termeni sau concepte utilizate în lecþie…

Soluþii:– poþi gãsi orice termen explicat într-un dicþionar de termeni istorici sau în DEX;– poþi apela la ajutorul profesorului.

• Sã nu poþi rezolva unele cerinþe…Soluþii:

– citeºte încã o datã întrebarea;– citeºte încã o datã textele unde se aflã rãspunsul;– citeºte încã o datã documentul istoric pus în discuþie;– asigurã-te cã ai înþeles toate cuvintele din întrebare sau din texte;– cere ajutorul profesorului.

• Când rezolvi o cerinþã sau un exerciþiu împreunã cu alþi colegi formând o echipã, potapãrea puncte de vedere diferite despre rãspunsuri, rezolvãri, formulãri sau idei.Soluþii:

– negociaþi un punct de vedere comun;– încearcã sã-þi impui punctul de vedere folosind argumente logice;– acceptã cã un coleg poate avea un rãspuns mai bun ca al tãu sau o soluþie mai

potrivitã pentru problema respectivã;– nu vã certaþi, e doar un exerciþiu;– nu-þi pierde rãbdarea ºi calmul;– fii politicos;– nu reclama profesorului neînþelegerile voastre. Rezovaþi-vã singuri problemele!

• Nu înþelegi mesajul lecþiei sau cerinþa formulatã într-un exerciþiu…Soluþie:

– cere ajutorul profesorului!

• Nu poþi rezolva cu nici un chip un exerciþiu, nu înþelegi nimic ºi nu vrei sã ceriajutorul nimãnui!Soluþie:

– treci peste problema respectivã! Nimeni nu ºtie sã rezolve toate problemele de pelumea asta!

Cu siguranþã mai existã ºi alte probleme!Ai încredere în tine: le vei rezolva pe toate cu calm ºi îndemânare!

Un sfat!Nu trebuie sã te sperii de ISTORIE. Ea nu înseamnã doar ani, personalitãþi, evenimentecare trebuie memorate.

Istoria poate fi frumoasã dacã reuºeºti sã descoperi oamenii din spatele evenimentelor.Sunt oameni obiºnuiþi care au dorit sã se implice în anumite evenimente (mult mai multdecât o facem noi, ceilalþi) sau care au avut ºansa sã participe la evenimente istorice.

ªi tu poþi deveni actor al istoriei! Sau poþi fi martor al unor evenimente despre care veiciti peste ani într-o carte de istorie! Sau poþi povesti copiilor ºi nepoþilor tãi ceevenimente importante ai trãit!

PRIMELE CIVILIZAŢII EUROPENE

Capitolul I


• Vechii greci au inventat democraţiaPrincipiile și valorile democraţiei ateniene

• Educaţia și cultura grecilorO educaţie a spiritului, o educaţie a mișcărilor corpului, o educaţie pentru frumos…

• Roma – cetatea eternăImperiul roman este asemenea vieţii unui om care crește și se dezvoltă spiritual odată cu bogăţia dobândită…


Mergi în piaþa publicã dinlocalitatea în care trãieºti ºidescrie: instituþiile aflate acolo,monumentele ºi statuile, spaþiilecomerciale, cafenelele ºiterasele, biserica. Oameniifrecventeazã locurile acelea cutreabã sau fãrã? Observã-i: seîntâlnesc, se plimbã, faccumpãrãturi, discutã, se roagã,fac afaceri, fac planuri, bârfesc,se ceartã, lanseazã zvonuri?Dupã ce ai rãspuns la acesteîntrebãri, vino la ºcoalã maimulte zile la rând ºi încearcã sãnu vorbeºti cu nimeni, sã nupovesteºti nimic ºi sã nu asculþice vorbesc alþii. Cât crezi cã ai sãreziºti? De ce crezi cã oameniisimt nevoia sã comunice?

Din cărţile de istorie poţi afla că…


Vechii greci au inventat democraţia 1


Privește lumea din jur!

Nevoia naturalã a oamenilor de a comunicai-a ajutat sã se înþeleagã unii pe alþii, sã seajute, sã fie mai eficienþi, sã se organizezemai bine. Aºa s-a nãscut politica, adicã aceaactivitate care îi face pe oameni sã cautesoluþii pentru a le fi mai bine împreunã.

Acum 2 500 de ani, vechii greci fãceaupoliticã în piaþa publicã. Aici se adunaucetãþenii Atenei, participau la conducereacetãþii, luau decizii, discutau problemelezilei. Grecii au inventat astfel democraþia,adicã dreptul ºi puterea poporului de a par-ticipa la viaþa publicã ºi de a conduce ora-ºul, cetatea.

Cetãþenii alcãtuiau demosul, adicã poporul,ºi erau grupaþi în partide care susþineau punc-te de vedere diferite despre treburile Atenei, înfuncþie de interesele pe care le apãrau. Cu toþiifãceau parte din adunarea poporului.

Atena era condusã dupã o constituþie ºidupã legi care erau fãcute pentru a-i apãrape oameni de abuzuri ºi pentru ca interese-

le tuturor sã fie protejate. Unul dintre ceimai importanþi conducãtori ai Atenei a fostPericle. Datoritã însuºirilor sale oratorice,militare, diplomatice, politice, el a fost ales15 ani la rând strateg al Atenei, fãrã ca, înaceastã lungã perioadã, sã devinã tiran saudictator. Ba chiar, în vremea sa (secolul Vî.H.), democraþia s-a dezvoltat: el a elaboratConstituþia atenianã, a susþinut ideea caaceia care ocupã funcþii publice sã fie plãti-þi cu un salariu pentru serviciile pe care lefac comunitãþii, iar ocuparea funcþiilor sã sefacã prin tragere la sorþi. Acþiunile saledemocratice au creat o stare de spirit în rân-dul cetãþenilor Atenei, care s-a exprimatprin participarea lor activã la viaþa publicã.Perioada în care el a trãit este cunoscutã subnumele de „Secolul lui Pericle” sau „Seco-lul de Aur”.

Din pãcate, democraþia atenianã a dispã-rut dupã moartea lui Pericle ºi din cauzaunui rãzboi în care Atena a fost implicatã.


Reflectează asupra trecutului!1. Cautã într-un dicþionar definiþia cuvintelor politicã ºi democraþie.

2. Crezi cã ocuparea funcþiilor prin tragere la sorþi poate fi un principiu democratic? De ceDA? De ce NU?

3. Identificã în textul de mai jos valori ale democraþiei ateniene, adicã ce era foarteimportant pentru atenieni.

„Trãim într-o formã de guvernãmânt

care nu invidiazã legile altora, ci este

un model pentru alþii. Deoarece

administrarea statului nu are în vedere

doar o minoritatea, ci pe majoritatea

oamenilor, aceastã formã se numeºte

guvernãmânt popular sau democraþie.

Toþi se bucurã de drepturi egale,conform cu constituþia, iar în activitateapoliticã ne comportãm ca oameni liberi.Fiecare este apreciat dupã meritul sãuºi nu dupã categoria de avere.”

Tucidide, Rãzboiul peloponesiac

4. Care dintre valorile pe care le-ai descoperit sunt actuale ºi astãzi, dupã 2 500 de ani?

5. În lista de mai jos sunt enumerate acþiuni ºi atitudini democratice ºiautoritare/dictatoriale. Alcãtuieºte un tabel conform modelului prezentat, în care sã separipe douã coloane cele douã tipuri de atitudini ºi comportamente.

Atitudini ºi acþiuni DEMOCRATICE

Atitudini ºi acþiuniAUTORITARE/DICTATORIALE

• alegeri libere;• legi fãcute de un singur om;• dreptul de vot al tuturor cetãþenilor;• conducãtor unic numit pe viaþã;• libertatea presei;

• egalitatea oamenilor în faþa legii;• bogaþii conduc comunitatea;• eliminarea din viaþa publicã a celor ce

au pãreri opuse conducãtorului.

Acţionează în prezent!1. Cine sunt conducãtorii din localitatea în care trãieºti? Îi cunoºti, le cunoºti acþiunile mai

importante? Crezi cã acþioneazã democratic?

2. Cum te implici tu în viaþa publicã? Bifeazã în lista urmãtoare acþiunile pe care tu le-aiîntreprins pânã acum. Adaugã eventual altele!• mergi la întruniri;• faci parte dintr-o organizaþie;• faci parte dintr-un partid;• faci petiþii cu propuneri;• participi la ºedinþele Consiliului local;• protestezi împreunã cu alþii atunci când eºti nemulþumit.

3. Alcãtuieºte o listã de calitãþi umane necesare unei personalitãþi politice!


Educaţia și cultura grecilor 2


Privește lumea din jur!Gândeºte-te la cântecul tãu preferat! De ce îþi place? Îþi place ritmul, linia melodicã, îþiplac versurile? Ce simþi atunci când asculþi acest cântec? Îþi place sã-l fredonezi, sãdansezi pe muzica asta, te incitã, îþi dã poftã de viaþã?Te-ai plimbat vreodatã printr-un castel sau pe ruinele unei cetãþi? Existã în localitatea încare trãieºti monumente, sculpturi, case sau construcþii foarte vechi, cu o arhitecturãdeosebitã? Crezi cã ele înfrumuseþeazã sau urâþesc locul în care se aflã?

Din cărţile de istorie poţi afla că…Întotdeauna oamenii au încercat sã înfrumu-seþeze locul în care au trãit, sã-l facã plãcutºi agreabil, sã-l facã deosebit, sã-l facã sãspunã ceva: iatã-mã, impresionant, mãreþ, tereprezint, nu-i aºa cã te simþi bine în preaj-ma mea? Îþi place sã mã vezi, te bucuri ºivrei sã te întorci în apropierea mea?

Lucrurile s-au întâmplat la fel întotdeauna.În Atena (cetate ridicatã în cinstea zeiþei înþe-lepciunii), acum 2 500 de ani, Pericle, îm-preunã cu un sculptor ºi arhitect pe numeFidias, au creat temple, palate, clãdiri publice,pieþe, monumente care înfrumuseþau oraºul ºiîi fãceau pe oameni sã fie mândri de Atena.Atenienii trãiau cu plãcerea de a vedea în jurullor, în casã sau pe stradã, lucruri frumoase.Chiar se spune despre greci cã au inventat fru-mosul. Atenienii erau convinºi cã unitateaunui popor se întemeiazã pe bunãstarea mate-

rialã, pe forþa militarã ºi, în mod egal, pe cul-turã ºi pe realizãrile artistice. Acest lucru a fostposibil doar în condiþiile în care grecii benefi-ciau de un solid sistem de educaþie.

Educaþia începea la 6 ani, iar copiii învã-þau sã descopere natura ºi lumea, sã le înþe-leagã ºi sã le facã folositoare omului. Educa-þia moralã ºi cea politicã erau consideratefoarte importante, iar sportul era esenþialpentru sãnãtate ºi pentru a avea un corp fru-mos. Idealul de frumuseþe umanã al grecilorse vede în trupurile umane realizate desculptorii greci. Atena era un model de edu-caþie ºi de culturã pentru toate oraºele gre-ceºti. Unul singur, Sparta, avea o altã con-cepþie despre culturã ºi educaþie. Spartaniiîºi creºteau copiii pentru a deveni soldaþi,singura menire a bãrbaþilor fiind aceea de asluji în armatã pânã la vârsta de 60 de ani.

Vas de ceramicã reprezen-tând doi pugiliºti. Sportulera o activitate foarte preþuitãde greci.Jocurile sportiveaveau loc regulat ºi fãceauparte din viaþa culturalã agrecilor. Cele mai celebreerau jocurile desfãºurate laOlympia, denumite ºi„jocurile olimpice”. Ele auînceput încã din secolulVIII î.H. ºi s-au desfãºuratregulat, din patru în patruani, timp de peste o mie deani, pânã în anul 393 d.H.

Doriforul (Purtãtorul de

lance). Un celebru arhi-

tect roman, Vitruviu, a

spus referindu-se la

aceastã sculpturã cã:

„frumosul constã în pro-

porþiile pãrþilor: adicã

deget faþã de deget,

toate degetele faþã de

palmã ºi de încheietura

mâinii, acestea faþã de

antebraþ, antebraþul faþã

de braþ ºi toate pãrþile

între ele”.

Reflectează asupra trecutului!1. Citeºte textele urmãtoare ºi descoperã:

a. Care erau disciplinele studiate în ºcolile ateniene ºi cu ce scop erau studiate acestea?b. Ce însemna copilãria la Sparta?

„Dascãlii îi pun sã citeascã poemele

poeþilor buni ºi îi silesc sã le înveþe pe

de rost, cãci în ele sunt multe sfaturi

bune, multe desluºiri, îndemnuri ºi

elogii ale oamenilor de ispravã din

trecut, astfel încât copilul sã-i imite ºi sã

devinã asemenea lor. Dascãlii de citharã

le dau sã înveþe ºi operele altor poeþi de

vazã care au alcãtuit ºi muzicã, astfel ca

ritmurile ºi armoniile sã pãtrundã în

sufletele copiilor, insuflându-le mai

multã blândeþe ºi sã devinã destoinici la

vorbã ºi la faptã. În afarã de asta îi

trimit ºi la instructorul de gimnasticã

pentru ca, având trupuri mai sãnãtoase,

sã le poatã pune în slujba unei gândiri

folositoare ºi sã nu se lase pradã laºitãþii

din cauza stãrii rele a trupurilor.”

Platon, Protagoras

„La Sparta copiii erau crescuþi încomun, în aceeaºi disciplinã, ei nuînvãþau decât strictul necesar; cea maimare parte a educaþiei consta însupunere. Erau raºi în cap, obiºnuiþi sãmeargã desculþi ºi sã se joace împreunãmai mult goi. La vârsta de 12 anidormeau în comun, organizaþi în trupe,pe aºternuturi pregãtite de ei înºiºi dintrestii rupte cu mâinile. Celor puternicili se ordona sã aducã lemne, iar celormai mici, legume. Ceea ce ascundeauera considerat furt, iar cel prins erabiciuit ºi forþat sã posteascã.”

Plutarh, Viaþa lui Lycurg

2. Priveºte imaginile, citeºte descrierea fiecãreia ºi alcãtuieºte, împreunã cu alþi colegi, unpliant publicitar care recomandã turiºtilor sã viziteze Grecia.

Acţionează în prezent!1. Propune conducerii ºcolii un proiect de înfrumuseþare a clasei, a ºcolii sau a curþii, cu

titlul: „Mediul înseamnã educaþie”. Alcãtuiþi mai multe echipe de proiect.

2. Fã din locuinþa ta un loc frumos, de care sã fii mândru!


Teatrul din Epidaur.

Spectacolele de teatru

nu erau doar un diver-

tisment, ci ºi o formã

de educaþie. Teatrele

greceºti aveau o acus-

ticã excepþionalã ºi

puteau sã primeascã

10 000 de spectatori, care asistau la reprezentarea

unor tragedii sau comedii.

Acropola din Atena.Acropola era undeal situat în mijlo-cul Atenei, în jurulcãruia s-a dezvoltatcetatea. Acropolaera consideratã unloc sfânt, unde se pãstra tezaurul spiritual al greci-lor, unde aveau loc ceremoniile religioase ºi civiceale atenienilor. Aici se gãseau temple a cãror calita-te arhitectonicã uimeºte ºi astãzi: Partenonul, tem-plul zeiþei Atena Nike ºi altele.

Roma a fost întemeiatã în anul 753 î.H., pemalurile râului Tibru ºi se întindea pe ºaptecoline. Legenda spune cã fondatorul cetãþii afost Romulus, care a dat ºi numele oraºului.Timp de cinci secole cetatea Romei ºi-aextins stãpânirea asupra întregii lumi cunos-cute ºi a devenit „Imperiul Roman”. Rãz-boaiele cu cartaginezii (în care s-au înfruntatdoi dintre cei mai celebri generali din toatetimpurile – Scipio Africanul ºi Hannibal), cugrecii, galii sau dacii au fost purtate de gene-rali ºi împãraþi care au fãcut din legiunileromane cele mai temute armate ale timpului.

Cultura ºi civilizaþia latinã s-au rãspân-dit, prin procesul de romanizare, la aproapetoate popoarele cucerite, care au învãþat lim-ba latinã ºi au deprins obiceiurile ºi tradiþi-ile romane.

Împãraþi romani precum Cezar, OctavianAugustus sau Traian au fãcut din Roma celmai important oraº al Antichitãþii. Oraºulavea peste un milion de locuitori, era încon-jurat de ziduri ºi porþi de acces, avea insta-laþii portuare, pieþe, parcuri, palate imperia-le, teatre, aproape 400 de temple, circuri (cel

mai important se numea Circus Maximus,putea sã primeascã 300 000 de spectatori ºiacolo se desfãºurau curse de cai cu atelaje ºicare), amfiteatre, terme, clãdiri administrati-ve, arcuri de triumf, apeducte, biblioteci,fântâni arteziene ºi monumente dedicatezeilor ºi împãraþilor.

Dupã aproape o mie de ani de credinþã înzei, la Roma s-a rãspândit o nouã religie:creºtinismul. Primul împãrat roman creºtin(Constantin cel Mare, creºtinat împreunã cumama sa Elena – amândoi devenind mai târ-ziu sfinþi ai Bisericii), a fãcut din creºtinismreligia oficialã a statului roman în anul 313.Creºtinismul a însemnat o nouã spiritualita-te romanã ce s-a transmis popoarelor Euro-pei care s-au format în cursul mileniului I.

Invazia barbarilor ºi atacurile acestoraasupra Romei din secolele IV–V au dus ladecãderea oraºului ºi la criza ImperiuluiRoman. Jafurile, incendiile, violenþa migra-torilor ºi teama locuitorilor care au fugit dinoraº au distrus mãreþia Romei. În anul 476,Roma a fost cuceritã de barbari ºi astfel aluat sfârºit istoria Imperiului Roman.


Roma – cetatea eternă 3



La Bãile Herculane, indiferentde anotimp ºi de temperaturade afarã, vei gãsi oameni carefac baie, pe malurile Cernei,în bazine de marmurã în careajunge din munte apã termalãcaldã. Aceste amenajãridateazã din vremeaîmpãratului roman Traian.Bãile termale de aici se aflausub protecþia zeului Hercules,de unde ºi numele localitãþiide azi.

De ce se îngrijeau romanii de corpul lor fãcând bãi cu ape termale ºi minerale? Ca sã aibãmens sana in corpore sano, adicã „minte sãnãtoasã în corp sãnãtos”.


Reflectează asupra trecutului!1. Alcãtuieºte un tabel cronologic, dupã modelul de mai jos, în care sã înregistrezi toate

evenimentele ºi procesele istorice întâlnite în textul de mai sus.

2. Priveºte imaginea, citeºte textele ºi spune ce crezi:a. De ce Roma a fost supranumitã „cetatea eternã”?b. De ce romanii organizau astfel de serbãri publice?c. Ce crezi cã se întâmpla cu gladiatorii ºi cu animalele care luptau în arenã?d. De ce oamenilor le fãcea plãcere sã vadã asemenea spectacole sângeroase?e. Ce înseamnã astãzi divertismentul?

Cum se distreazã oamenii?

An/Secol Eveniment/Proces istoric


„Coloseumul era locul unde se

desfãºurau luptele de gladiatori.

Amfiteatrul putea sã gãzduiascã

87 000 de spectatori. În anul 248, cu

prilejul serbãrilor organizate la Roma,

în Coloseum s-au luptat: 1 000 de

perechi de gladiatori, cu 32 de

elefanþi, 10 tigri, 60 de lei, 30 de

leoparzi, 10 hiene, 6 hipopotami, 10

zebre, 1 rinocer, 10 girafe, 50 de cai

sãlbatici.”

„Cât timp va dura Coloseumul, va dura ºi

Roma; când se va prãbuºi Coloseumul, se

va prãbuºi ºi Roma; ºi când se va prãbuºi

Roma, se va prãbuºi toatã lumea.”

Ovidiu Drîmba, Istoria culturii sicivilizaþiei

3. Priveºte imaginea, citeºte textul care oînsoþeºte ºi explicã:a. De ce împãratul Traian a dorit sã ridice

un astfel de monument la Roma?b. Cum se poate motiva dorinþa lui Traian

de a cuceri Dacia?

Columna lui Traian.Columna lui Traian are oînãlþime de aproape 30 demetri, a fost lucratã înmarmurã ºi se aflã ºi azi înForul lui Traian din centrulRomei. În jurul ei seînfãºoarã, ca pe un fus, 200de metri de benzi sculptatecare prezintã imagini dinrãzboaiele duse de Traianpentru cucerirea Daciei înanii 101–102 ºi 105–106.

Acţionează în prezent!Alcãtuieºte, în echipã cu alþi colegi, un portofoliu care sã conþinã cel puþin 10 imagini dinRoma. Însoþiþi fiecare imagine de o descriere ºi de o scurtã relatare a istoriei locurilorrespective. Folosiþi internetul pentru a gãsi imagini ºi descrieri ale Romei.


Autoevaluare I


Întrebãrile care urmeazã te ajutã sã îþi fixezi câteva informaþii cu valoare de reper înistoria Antichitãþii; punctajul obþinut indicã nivelul cunoºtinþelor tale.Alege rãspunsul corect (un singur rãspuns este corect; primeºti un punct pentru fiecarealegere corectã).

1. Democraþia atenianã a dispãrut dincauza:a. rãzboiului în care Atena a fost

implicatã;b. reformelor lui Pericle;c. cheltuielilor cu construirea de

temple.

2. Democraþie înseamnã:a. popor;b. templu;c. puterea poporului.

3. Întemeietorul Romei a fost:a. Cezar;b. Romulus;c. Traian.

4. Primul împãrat roman creºtin a fost:a. Traian;b. Constantin cel Mare;c. Cezar.

5. Roma a fost cuceritã de barbari înanul:a. 753 î.H.b. 313c. 476

6. Procesul de romanizare a însemnat:a. învãþarea limbii latine ºi

deprinderea obiceiurilor ºitradiþiilor romane de cãtrepopoarele cucerite;

b. cucerirea Daciei de cãtre romani;c. oficializarea creºtinismului în

Imperiul Roman.

7. Roma a fost cuceritã în anul 476 de:a. daci;b. greci;c. barbari.

8. Creºtinismul a devenit religie oficialãa Imperiului Roman în anul:a. 753 î.H.b. 313c. 476

9. „Secolul lui Pericle” a fost:a. secolul V;b. secolul V î.H.;c. secolul VI.

Cerinþa urmãtoare îþi propune sã exersezi folosirea corectã a unor noþiuni istorice,deoarece este foarte important ca atunci când comunicãm sã folosim corect cuvintelepentru ca toþi ceilalþi sã înþeleagã exact ceea ce vrem sã spunem.Cere sprijinul profesorului pentru evaluarea rãspunsurilor.Dacã nu îþi mai aminteºti sensul noþiunilor, cautã-le semnificaþia în lecþiile în carele-ai întâlnit.Acordã-þi singur un punctaj!

Alcãtuieºte câte douã enunþuri cu fiecare dintre termenii urmãtori:

• democraþie;• romanizare;• creºtinism;

• Imperiul Roman;• barbari;• templu.

Sarcinile de lucru ºi temele de reflecþie de mai jos te ajutã sã te deprinzi cu un tip deexerciþii reflexive pe care le vei întâlni ºi în evaluarea finalã de modul. Zilnic trebuie sãluãm decizii, sã alegem, sã rãspundem la întrebarea „de ce?”. În desfãºurareaevenimentelor istorice, decizia umanã este esenþialã. Exerciþiile care urmeazã au ca scop:• sã te înveþe sã-þi exprimi opinia;• sã formulezi argumente care sã-þi susþinã opinia;• sã alegi între mai multe variante, sã decizi în cunoºtinþã de cauzã ce anume îþi satisface

un interes sau altul;Cere ajutorul profesorului în evaluarea acestor sarcini de lucru!

1. Reanalizeazã textele lecþiilor din capitolul I ºi alcãtuieºte o listã cu cinci evenimente aleAntichitãþii greco-romane care crezi cã au influenþat într-o mare mãsurã viaþa oamenilor.

___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

2. Alcãtuieºte un eseu de 10–12 rânduri în care sã argumentezi titlul „Vechii greci auinventat democraþia”.

3. Ce le-ai povesti copiilor tãi despre greci? Enunþã câteva idei!

___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

4. Dacã ar trebui sã optezi între a vizita Atena ºi Roma, pe care dintre ele ai alege-o? De ce?

___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

5. Alege dintre imaginile capitolului I pe cele care ar sugera cel mai bine:• cultura atenianã;• gloria romanã;• Atena;• Roma.


POPOARE ȘI STATE – O LUME ÎN MIȘCARE

Capitolul II


• Noile popoare europeneEtnogeneza europeană este departe în timp. Nu ajută la numic dacă stabilimclasamente și priorităţi în istorie

• Românii – popor european„Poporul român – o enigmă și un miracol istoric”

• Statele – „organisme vii”O hartă nu e niciodată definitivă

• Regele SoareRăzboiul și construcţiile – sursa bogăţiei și imaginea prestigiului Regelui Soare

• SUA – o lume nouăPentru a construi o lume nouă trebuie să o distrugi pe cea veche

• Franţa în revoluţie„Cu toţii ne naștem oameni liberi și egali în drepturi”



Noile popoare europene 1



Popoarele se deosebesc între ele printr-omulþime de lucruri: prin limba pe care ovorbesc, prin obiceiuri ºi tradiþii, prin por-tul popular, prin sãrbãtorile lor, prin mâncã-rurile specifice pe care le pregãtesc, prineroii pe care îi venereazã, prin poveºtile pecare le spun copiilor când sunt mici, prinevoluþia lor de-a lungul timpului – uneles-au dezvoltat mai lent, altele au fost maiputernice, unele au adoptat valorile culturiigreco-romane, altele au fost influenþate maimult de cultura orientalã.

Existã însã ºi lucruri prin care popoareledin Europa de azi se aseamãnã: aproape toþieuropenii sunt de religie creºtinã, fie cã suntcatolici, ortodocºi sau protestanþi. Excepþiasunt cele câteva popoare musulmane: turcii,albanezii, bosniacii. Un alt lucru comunpopoarelor europene este faptul cã s-au for-mat cam în aceeaºi perioadã de timp, acum1 000–1 500 de ani ºi cã unele sunt înruditeîntre ele, având o origine comunã.

Spre exemplu, francezii, românii, spanio-lii, portughezii ºi italienii sunt de originelatinã. Aceste popoare s-au format pe terito-riul fostului Imperiu Roman prin amestecul

populaþiilor romanizate cu migratorii ger-manici ºi slavi.

Un alt grup important este cel al popoare-lor de origine germanicã, situate în nordulEuropei: germanii, englezii, olandezii, dane-zii, norvegienii, suedezii.

La fel de important este grupul popoare-lor de origine slavã, situate în nordul, cen-trul ºi sud-estul Europei: ruºii, polonezii,ucrainenii, bieloruºii, slovacii, cehii, croaþii,slovenii, sârbii ºi bulgarii.

Mai existã în Europa câteva popoare deorigine asiaticã: ungurii, înrudiþi cu finlan-dezii ºi turcii.

În afara grecilor, care au o istorie de aproa-pe 3 000 de ani, toate aceste popoare s-au for-mat la sfârºitul Antichitãþii ºi începutul EvuluiMediu. Vechile popoare europene din Anti-chitate (romanii, dacii, galii etc.) sunt strãmo-ºii europenilor de azi. Fiecare popor a pãstratîn propria istorie imagini ale strãmoºilor.

Cu privire la etnogeneza europeniloraproape cã nu existã izvoare istorice scrise.De aceea istoricii au uneori pãreri diferite,mai ales despre teritoriul pe care s-au formatunele popoare.


Ia telecomanda televizorului ºi fã un inventar allimbilor în care se vorbeºte pe canalele TV pe caretu le recepþionezi prin cablu! Ce popoare vorbescaceste limbi? Fã o listã cu toate popoarele dinEuropa de care ai auzit!

Reflectează asupra trecutului!1. Obiceiurile ºi tradiþiile fac parte din istoria popoarelor. Alege ºi descrie obiceiuri diferite

de Crãciun, de Paºte, de nuntã, înmormântare sau altele în funcþie de religia oamenilor.De ce crezi cã existã aceste diferenþe?

2. Citeºte textele de mai jos ºi alege din lista urmãtoare de trãsãturi umane pe cele pe carele recunoºti în descrierea vechilor germanici: curaj, hãrnicie, hoþie, castitate, forþã,rezistenþã, violenþã, lene, religiozitate, iubitori de artã, de jocuri, de bãuturã.


„Când nu se duc la rãzboaie, îºi petrec

vremea cu vânatul, dar mai mult stau

degeaba, dedaþi somnului ºi mâncãrii; chiar

cei mai viteji ºi mai aprigi la luptã nu fac

nimic; grija casei, a cãminului ºi a ogoarelor

o lasã în seama femeilor, a bãtrânilor ºi a

celor neputincioºi din casã, iar ei se tâmpesc

de lene.”Tacitus, Germania

„Furturile comise în afara graniþelor unui

trib nu atrag dupã ele dezonoarea; ba chiar

germanii pretind cã aceste furturi sunt un fel

de exerciþiu pentru tineret ºi se practicã

pentru a înlãtura trândãvia. (…) Germanii

sunt de staturã foarte înaltã, iar curajul ºi

îndemânarea lor în luptã sunt de necrezut.

De mici se deprind cu viaþa obositoare ºi

anevoioasã. Cei care ºi-au pãstrat castitatea

mai multã vreme se bucurã de mare stimã

printre ai lor; germanii cred cã din cauza

aceasta unii cresc mai înalþi, iar alþii devin mai

puternici ºi cu nervi mai tari.” Cezar, Rãzboiul galic

„Berea era pregãtitã din cereale; în procesul de

fermentaþie i se adãuga o plantã sãlbaticã,

coada ºoricelului, pentru a-i da un gust uºor

amãrui. Berea ºi hidromelul (un amestec de

miere ºi apã, fiert ºi pus la fermentat) erau

bãute numai la ocazii în familie sau la

sãrbãtori, din cupe confecþionate din coarne de

bou. Aflãm de la Cezar cã germanii nu erau

deloc temperaþi la bãuturã; ospeþele se

terminau cu certuri, încãierãri ºi chiar

omucideri.” Ovidiu Drîmba, Istoria culturii si civilizaþiei

3. Imaginea pe care popoarele o au despre strãmoºii lor este, în general, una idealizatã. Defapt, se pare cã ei nu au fost nici mai buni, nici mai rãi decât suntem noi astãzi. Ce crezicã deosebeºte civilizaþia contemporanã de lumea vechilor popoare germanice? Nu uita sãanalizezi informaþiile cuprinse în toate textele anterioare!

Acţionează în prezent!Alcãtuiþi grupuri de lucru ºi încercaþi sã pregãtiþi pentru colegi:• o expoziþie (prezentare) de costume populare (fotografii) aparþinând unor popoare

europene;• reþete culinare specifice;• muzicã popularã;• poveºti ºi personaje populare.

Utilizaþi internetul pentru informare, colecþia de cãrþi „Poveºti nemuritoare”, Cd-uri cumuzicã, relatãri ale pãrinþilor sau ale bunicilor.


Românii – popor european 2


Privește lumea din jur!„Suntem asemenea orbilor care, pipãind o parte sau alta aunui elefant, sunt convinºi unul cã atinge o coloanã, altul,un ºarpe, al treilea, o substanþã durã, al patrulea, un zidsau o perie prevãzutã cu o coadã flexibilã, dupã cum atingpiciorul, trompa, colþii, corpul sau coada.”

Siniti Kunar Chatterji

Mai citeºte o datã acest text! ªi acum alege rãspunsul „corect” la întrebarea „cum suntromânii?” – harnici, leneºi, apatici, energici, viteji, fricoºi, toleranþi, intoleranþi, duri,blânzi, ospitalieri, reci, credincioºi, ordonaþi, raþionali.

Din cărţile de istorie poţi afla că…Românii sunt un popor european, neolatin, creºtin, format în aceeaºi perioadã cu celelaltepopoare europene despre care ai aflat în lecþia anterioarã. Iatã mai jos câteva extrase dincãrþile de istorie despre strãmoºii românilor, modul în care s-a petrecut etnogeneza ºidespre spaþiul în care a avut loc acest proces istoric.

„Înainte de a ajunge la Istru,

Darius (regele perºilor) birui mai

întâi pe geþi, care se cred

nemuritori, mãcar cã ei sunt cei

mai viteji ºi mai drepþi dintre

traci.” (…)

„În ochii geþilor, nemunca are cea mai

mare cinste. A munci pãmântul e

lucrul cel mai de ruºine, iar când

trãieºti de pe urma rãzboiului ºi a

prãdãciunilor, faci un lucru cât se poate

de vrednic.” Herodot, Istorii

„Burebista i-a înãlþat pe geþi prin

exerciþii, abþinere de la vin ºi

ascultare de porunci. Ca dovadã

pentru ascultarea ce i-o dãdeau,

este ºi faptul cã ei s-au lãsat

înduplecaþi sã taie viþa-de-vie ºi sã

trãiascã fãrã vin.” Stabon, Geografia

„Traian trecu Istrul ºi a purtatrãzboi mai mult cu chibzuialãdecât cu înfocare, biruindu-i pedaci dupã îndelungi ºi grelestrãdanii. În felul acesta Daciaajunse sub ascultarea romanilor ºiTraian stabili în ea oraºe decoloniºti.”Cassius Dio, Istoria romanã

„Traian i-a învins pe dacii luiDecebal ºi a transformat înprovincie romanã teritoriul de

dincolo de Dunãre; dar în timpulîmpãratului Aurelian, acesta i-amutat de acolo pe romani.” Rufius Festus, Scurtã istorie apoporului roman

Primele informaþii despre români le avem din secolul al IX-lea, atunci când ei suntpomeniþi în izvoarele istorice cu numele de vlahi sau valahi, trãind alãturi de slavi lanordul Dunãrii ºi în jurul Carpaþilor.De-a lungul Evului Mediu românii au venit în contact firesc cu alte popoare vecine saumai îndepãrtate. Unele dintre ele (slavii, ungurii, saºii, secuii, turcii ºi altele) auinfluenþat civilizaþia româneascã astfel cã ºi astãzi constatãm diferenþe de limbã, dearhitecturã a caselor ºi de organizare a gospodãriilor, de obiceiuri ºi tradiþii, de portpopular, de mod de preparare a hranei, de muzicã etc. între diversele regiuni ale þãrii:Maramureº, Oltenia, Banat, Bucovina, Dobrogea, Ardeal, Muntenia, Moldova.

Reflectează asupra trecutului!1. Comparã informaþiile despre stãmoºii românilor cu cele despre germanici ºi observã

asemãnãrile dintre obiceiurile celor douã popoare.

2. Identificã în textele prezentate etapele etnogenezei românilor: cucerirea Daciei de cãtreromani, constituirea provinciei Dacia romanã, procesul de romanizare, creºtinarea daco-romanilor, aºezarea slavilor ºi a ungurilor în spaþiul locuit de valahi.

3. Iatã o listã de cuvinte provenite în limba românã popularã din limbile popoarelor vecine.Completeazã aceastã listã cu alte cuvinte populare din zona în care trãieºti.Uicã=unchi, Cîrceag=urcior, ªustãr=cizmar, Maltãr=tencuialã, ªtrimf=ciorap,Firiz=ferestrãu, Vãlãu=jgheab, Arºãu=hârleþ, Gang=coridor, Ches=traistã.

4. Alcãtuieºte o listã cu cuvinte, pe care le folosim astãzi din ce în ce mai des, provenite înlimba românã din limba englezã. Crezi cã aceste influenþe lingvistice pot distruge limbaromânã? De ce DA? De ce NU?

Acţionează în prezent!1. Crezi cã e bine ca diferenþele culturale dintre diversele regiuni ale þãrii sã fie pãstrate?

Dacã DA, cum putem acþiona pentru asta? Dacã NU, ce anume le distruge ºi de ce?

2. Crezi cã românii de azi se aseamãnã mai mult cu dacii sau cu popoarele contemporanenouã? Explicã!


„Sfinþii apostoli ai Mântuitorului,

precum ºi ucenicii lor s-au

împrãºtiat în toatã lumea locuitã

pe atunci. Dupã tradiþie, lui

Andrei i-a cãzut la sorþi sã meargã

în Sciþia (Dobrogea de azi).”

Eusebius din Cesareea,

Istoria bisericeascã

„Ungurii, venind dinspre rãsãrit,mergeau grãbiþi prin munþii ceiînalþi, începurã sã se lupte cuvalahii ºi cu slavii care trãiauacolo. În urmã însã ungurii gonirãpe valahi ºi luarã în stãpânireaceastã þarã ºi se aºezarã cu slaviiîmpreunã.”

Cronica lui Nestor


Statele – „organisme vii” 3



Formarea popoarelor la începutul EvuluiMediu a fost urmatã de organizarea acestoraîn state. Relaþiile dintre state se bazau pealianþe matrimoniale. Adicã, la cãsãtorie vii-toarea reginã primea drept zestre un terito-riu important al statului respectiv. Dacã ease cãsãtorea cu regele altui stat, atunci aces-ta devenea stãpân ºi peste zestrea reginei ºiastfel graniþele statelor se modificau. Lucru-rile se întâmplã la fel ºi astãzi în familiileobiºnuite, numai cã proprietãþile transferatedintr-o familie în alta la cãsãtorie sunt imo-bile, maºini, bani, foarte rar pãmânturi.

O altã cauzã a schimbãrilor teritorialeerau raporturile de putere dintre state: rãz-

boaiele de cucerire, exercitarea dominaþieiunui stat asupra altui stat, schimburile teri-toriale între marile puteri pe seama statelormici. Aceastã situaþie a durat în Europapânã în zilele noastre.

Statele românilor s-au format în secolulal XIV-lea ºi au fost Þara Româneascã ºi Mol-dova. Transilvania s-a format douã secolemai devreme ºi, deºi era locuitã în majorita-te de români, ea a fost un voievodat careaparþinea regatului Ungariei. De-a lungulEvului Mediu ºi pânã în timpul celui de-alDoilea Rãzboi Mondial au avut loc mai mul-te evenimente care au modificat statutulpolitico-juridic ºi graniþele românilor.

Reflectează asupra trecutului!Analizeazã tabelul cronologic de mai jos ºi rãspunde la urmãtoarele cerinþe:???a. Statele româneºti au fost mari puteri sau state mici? Formuleazã douã argumente.b. Alege din lista urmãtoare factorii care crezi cã fac dintr-un stat o mare putere:

populaþie numeroasã; teritoriu întins; resurse financiare; monarhie; armatã; resurse dematerii prime; ieºirea la mare; dominaþia exercitatã asupra altor state; republicã;alianþele cu alte state. Explicã fiecare alegere.

c. Care dintre aceºti factori crezi cã a lipsit þãrilor române pentru a fi „mari puteri”?d. Urmãreºte pe hãrþile unui atlas istoric evoluþia teritoriului locuit de români!e. Modificarea graniþelor a avut loc datoritã unor procese istorice sau datoritã unor

evenimente?


Priveºte o hartã politicã a Europei.Cunoºti state care dupã 1989 ºi-auschimbat frontierele prin divizare sauunificare? Din ce cauze statele îºi modificãastãzi frontierele?

Acţionează în prezent!1. Ce consecinþe crezi cã poate avea pentru oamenii de rând modificarea frontierelor unui

stat astãzi? Poþi da exemple contemporane?

2. Crezi cã oamenii pot influenþa modificarea graniþelor statelor? Dacã DA, cum? Dacã NU, de ce?

Anul/Secolul

Transilvania Þara Româneascã Moldova Dobrogea

XIIFormarea voievodatului caparte a regatului maghiar

XIVFormareavoievodatului

Formareavoievodatului

1418Intrã încomponenþaImperiului Otoman

XVDevine stat vasalImperiului Otoman

Devine stat vasalImperiului Otoman

1541

Turcii cuceresc Transilvania,care devine principatautonom sub suzeranitateotomanã

1600Mihai Viteazul stãpâneºte

Transivania, Þara Româneascã ºi Moldova

1699Austriecii integreazãTransilvania în ImperiulHabsburgic

1718Habsburgii ocupãOltenia

1739Oltenia revine încomponenþa ÞãriiRomâneºti

1775Bucovina de Nordintrã în componenþaImperiului Habsburgic

1812Basarabia este cedatãImperiului Rus

1859Þara Româneascã ºi Moldova se unesc ºi

formeazã ROMÂNIA

1867Transilvania trece încomponenþa ImperiuluiAustro-Ungar

1877 ROMÂNIA devine stat independentDobrogea intrã încomponenþaRomâniei

1918Basarabia, Bucovinade se unesc

Nord ºi Transilvaniacu ROMÂNIA

1940NV Transilvaniei este anexatde Ungaria

Basarabia ºi Bucovinade Nord sunt anexatede URSS

1945Transilvania revine încomponenþa României



Regele Soare 4


Privește lumea din jur!Citeºte descrierea de mai jos ºi spune de ce crezi cã ultimele clipe de viaþã ale luiLudovic al XIV-lea reprezintã „o moarte exemplarã”.


„Regele Soare îºi luase rãmas-bun de la

viaþã printr-o moarte exemplarã, care

umpluse de admiraþie chiar ºi pe cei mai

mari duºmani ai lui. Niciodatã Versailles-ul

nu asistase la un spectacol atât de exemplar:

în timp ce cangrena îi devora picioarele,

bãtrânul despot dãdea dispoziþii amãnunþite

cu privire la funeraliile lui ºi îºi lua adio de

la micul strãnepot menit sã-i urmeze la tron,

de la principi ºi de la întreaga curte,

adresând fiecãruia fraze nobile ºi solemne în

care demnitatea ºi curajul monarhului se

îmbinau cu credinþa sincerã a creºtinului.”

Benedetta Craveri,

Amante ºi regine

Ludovic al XIV-lea a trãit 77 de ani, din care72 a fost rege al Franþei. A condus efectivþara începând din 1661 ºi a fost fascinat tottimpul de rolul sãu de rege. Unul dintrecolaboratorii sãi cei mai apropiaþi, Colbert,l-a convins cã existã douã cãi de consolida-re a puterii ºi a prestigiului suveranului:rãzboaiele ºi construcþiile. Ludovic le-aurmat pe amândouã ºi, în scurt timp, a fãcutdin Franþa cea mai mare putere a Europeidin vremea aceea ºi a creat o imagine a pute-rii absolute din care s-au inspirat toþimonarhii europeni.

Franþa a fost, în vremea lui Ludovical XIV-lea, o monarhie absolutã, de dreptdivin, adicã o monarhie în care puterea eradãruitã de Dumnezeu regelui ºi, în consecin-þã, nimic omenesc sau pãmântean nu puteasã-i limiteze puterea, deciziile sau dorinþele.

Toþi locuitorii regatului erau supuºii regelui,toate instituþiile statului erau controlate derege, oamenii erau judecaþi în numele rege-lui, religia era una singurã: cea catolicã.

Comerþul, organizarea finanþelor ºi admi-nistraþiei, politica colonialã ºi construireaunei flote puternice au fost pilonii care aususþinut prosperitatea internã a Franþei ºiuriaºele cheltuieli cu rãzboaiele. Moderni-zarea armatei, construirea fortificaþiilor lagraniþe, constituirea flotei de rãzboi au asi-gurat hegemonia militarã, politicã, dar ºiculturalã a Franþei pe continent.

Limba francezã, literatura, filosofia, muzi-ca, pictura, arhitectura sunt domenii ale spi-ritului uman care au adus Franþa în centrulculturii europene. Peste toate, în aceastã„epocã de aur” a Franþei, a strãlucit imagineaRegelui-Soare.

3. Cunoºti conducãtori politici din secolul XX care au încercat sã fie asemenea RegeluiSoare, Ludovic al XIV-lea? Prin ce au încercat ei sã iasã în evidenþã: prin rãzboaie, princonstrucþii, prin imaginea personalã, prin acþiuni culturale, prin acþiuni internaþionale?

Reflectează asupra trecutului!1. Imagineazã-þi cã eºti rege la sfârºitul Evului Mediu ºi decide în ce ordine vei desfãºura

acþiunile urmãtoare pentru a avea succes. Argumenteazã-þi opþiunile!


• voi declanºa rãzboaie pentrua supune statele puternice;

• voi susþine comerþul;• voi rãspândi cultura þãrii mele

pentru a-i domina pe ceilalþi;• voi construi o flotã puternicã;

• voi organiza o armatã puternicã;• voi organiza administraþia ºi finanþele;• voi stimula munca meºteºugarilor ºi a

agricultorilor;• îmi voi alege colaboratori competenþi;• voi cuceri noi colonii.

2. Priveºte imaginile ºi explicã afirmaþia lui Ludovic al XIV-lea: „Statul sunt eu!”

4. Care este impresia pe care þi-o lasã portretul lui Ludovic alXIV-lea? Fii atent la vestimentaþia regelui, dimensiunilecalului, la înger. Ce comunicã aceste detalii?

Acţionează în prezent!Un proiect de dezvoltare personalã este asemãnãtor cuproiectul de dezvoltare a unei instituþii sau a unui stat.Obiectivele pe care þi le propui, mijloacele pe care lefoloseºti, timpul în care vrei sã-þi atingi obiectivele,acþiunile pe care le vei desfãºura, raþiunea ºi echilibrulsunt câteva elemente esenþiale. Fã un astfel de proiectpentru urmãtorii 20 de ani, respectând cele enumerate maisus! Încearcã sã-l urmezi pas cu pas, cu rãbdare, tenacitateºi calm!

Palatul de la Versailles. Palatul de la Versailles este o imagine a luxului,a bogãþiei, a puterii, a grandorii, dar ºi a distanþei uriaºe pe care Ludovical XIV-lea o pusese între el ºi supuºii sãi.

Ludovic al XIV-lea,portret. Portretele luiLudovic al XIV-lea suntimagini oficiale aleregelui. El apareîmpodobit cu însemneregale, ca împãrat romansau împreunã cu familia.


SUA – o lume nouă 5


Privește lumea din jur!În lista urmãtoare se aflã enumerate câteva nume propriicare provin din America. Le cunoºti? Ce reprezintãfiecare? Se poate spune cã sunt simboluri americane?Dacã nu le cunoºti semnificaþia, încearcã sã tedocumentezi pe internet!Casa Albã, Microsoft, Michael Jordan, Hollywood,Coca-Cola, J.R. Ewing, Statuia libertãþii.

Din cărţile de istorie poţi afla că…O þarã care îºi exportã simbolurile ºi valori-le peste tot în lume este o superputere.

SUA s-a nãscut ca stat la sfârºitul secolu-lui al XVIII-lea, în urma unui rãzboi de inde-pendenþã purtat de coloniile engleze dinAmerica de Nord împotriva Angliei. La 4iulie 1776, în numele coloniºtilor, ThomasJefferson a redactat „Declaraþia de indepen-denþã”, prin care coloniile engleze se pro-clamau independente în raport cu Anglia.

Cum a reuºit America sã ajungã, în douãsecole, sã fie cel mai puternic stat din lume?Gãseºte rãspunsul la aceastã întrebare citindtextul de mai jos ºi reflectând asupra trecu-tului naþiunii americane!

Când, spre sfârºitul Evului Mmediu, înEuropa începeau sã se contureze statelemoderne, opinia regilor, a împãraþilor, a filo-sofilor, dar ºi a oamenilor de rând era aceea cãguvernele ºi regii trebuie sã asigure ordinea ºisã apere stabilitatea socialã. În contrast cuaceste idei, lumea americanã considera cã pri-ma îndatorire a guvernãrii este aceea de a apã-ra drepturile individului. Pentru prima datã,nu statul, nu societatea, ci individul era con-siderat valoarea supremã. Americanii consi-derau cã un guvern este bun nu dupã cât debine funcþioneazã statul, ci dupã cât de libereste individul în raport cu stãpânirea. Deaceea, libertatea, drepturile oamenilor, suve-ranitatea poporului au devenit fundamenteledemocraþiei ºi de civilizaþiei americane.

În anul 1787, liderii politici americani,Thomas Jefferson ºi George Washington, auelaborat o constituþie simplã ºi clarã, careavea doar ºapte articole, în care erau prevã-zute regulile dupã care trebuia guvernatnoul stat care purta numele de Statele Uniteale Americii. SUA era o republicã federalã,alcãtuitã din 13 state. Conducerea SUA eraasiguratã cu respectarea principiului separa-þiei puterilor în stat. Puterea era împãrþitãîntre: preºedinte, care era ºi ºeful guvernu-lui (primul preºedinte al SUA a fost GeorgeWashington), parlament (numit Congres ºialcãtuit din Camera Reprezentanþilor ºi Sen-at) ºi judecãtori independenþi care reprezen-tau puterea juridicã. Aceastã constituþie, cufoarte mici modificãri, este valabilã ºi astãzi.

Drepturile ºi libertãþile cetãþenilor ameri-cani au fost consemnate într-un documentseparat cunoscut sub numele de „Cele zeceamendamente” sau „Declaraþia DrepturilorOmului”. Astãzi numãrul amendamentelorla Constituþia SUA este de 26 ºi ele au spo-rit permanent gradul de libertate ºi drepturi-le americanilor. Spre exemplu, prin Amen-damentul XIII, din anul 1865, a fostdesfiinþatã sclavia, prin Amendamentul XV,din anul 1870, era eliminatã discriminareade rasã în domeniul dreptului de vot, prinAmendamentul XIX, din 1920, a fost elimi-natã discriminarea de sex în domeniul drep-tului de vot.

Reflectează asupra trecutului!1. De ce America poate fi consideratã „o lume nouã”? Comparã concepþia despre guvernare

a americanilor cu cea europeanã din vremea aceea!

2. Numeºte trei decizii importante ale liderilor politici americani din secolul al XVIII-leacare au schimbat soarta Americii de Nord.

3. Citeºte textul de mai jos ºi descoperã:• De ce puterea în stat era împãrþitã între mai multe instituþii?• Self made man este o expresie care desemneazã un om capabil sã câºtige întotdeauna

prin valoare ºi prin mijloace personale. De ce într-o societate în care oamenii nudispun de libertate, sunt dependenþi de stat sau unii de alþii omul nu se poate afirma?


„Constituþia din 1787 tinde sã

aducã în stare de echilibru

impulsurile animalului uman,

întotdeauna egoist ºi feroce.

Thomas Jefferson spunea cã

«trebuie ca puterile sã fie atât de

împãrþite ºi de echilibrate între

diferitele corpuri (instituþii), încât

nici unul sã nu poatã depãºi

limitele legale fãrã sã fie eficace

împiedicat de celelalte.» Fiecãruia

îi era permis sã-ºi încerce ºansa

într-o lume mai deschisã, mai

avantajoasã ºi mai liberã decât

oriunde. Self made man este

imaginea clasicã a acestei

Americi.”Fernand Braudel,

Gramatica civilizaþiilor

4. Democraþia americanã nu a fost ºi nu este perfectã. Amendamentele introduse de-a lungultimpului demonstreazã limitele iniþiale ale Constituþiei SUA. De ce crezi cã:

a. Sclavia a fost desfiinþatã abia în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea?b. Femeilor le-a fost acordat drept de vot abia în anul 1920?

Acţionează în prezent!1. Crezi cã în ºcoala unde înveþi libertatea ta este îngrãditã? În ce situaþii ºi de cãtre cine?

Cum poþi schimba aceastã situaþie?

2. Care ar fi pentru tine cel mai important proiect personal în urmãtorii ani? Crezi cã poþideveni un self made man?


Franţa în revoluţie 6


Privește lumea din jur!În 1989, în România, se spune cã a avut loc o revoluþie.Cere informaþii despre aceste evenimente de la persoanecare le-au trãit în calitate de participanþi direcþi laevenimente, de martori sau de simpli contemporani! De cecrezi cã relatãrile sunt diferite? Ce a însemnat revoluþiapentru oamenii de rând? Dar pentru liderii politici?

Din cărţile de istorie poţi afla că…La 14 iulie 1789, populaþia Parisului s-a rãscu-lat împotriva monarhiei absolute, a cuceritBastilia – închisoarea simbol a absolutismu-lui – ºi a decretat o nouã ordine socialã procla-mând „libertatea, egalitatea ºi fraternitatea”.

Dar ce anume a generat aceastã izbucnirede violenþã ºi rãzbunare faþã de un sistempolitic vechi de mai multe secole? Incompe-tenþa, corupþia, frica de schimbare ºi dereforme a monarhiei franceze; criza finan-ciarã determinatã de cheltuielile uriaºe alecurþii regale (petreceri, lux, toalete, cons-trucþii strãlucitoare); decizia de a susþinefinanciar lupta coloniilor împotriva Anglieiîn America de Nord; slabele producþii agri-cole ºi criza alimentelor. Aceste enunþurisunt cauze ale Revoluþiei Franceze.

Se adaugã noile idei ale filosofilor dinsecolul al XVIII-lea: „oamenii se nasc tot-deauna ºi pretutindeni liberi”; „toþi oameniiau dreptul la cãutarea fericirii”; „toþi oame-nii sunt egali”; „munca este sursa bogãþieifiecãruia”; „republica este un contract întreoameni liberi ºi egali, care îºi desemneazãconducãtorii ºi le deleagã puterea”.

Timp de ºase ani, în Franþa au avut locepisoade de o violenþã extraordinarã: rãzboa-ie împotriva puterilor strãine care invadase-rã Franþa în ajutorul monarhiei, ghilotinarearegelui Ludovic al XVI-lea ºi a aristocraþilor;confiscarea averilor, asasinarea unor condu-cãtori ai revoluþiei; judecarea, condamnareaºi executarea propriilor lideri politici.

Ce a schimbat revoluþia dupã ani de exce-se, anarhie, teroare ºi sãrãcie? LocuitoriiFranþei au devenit, din supuºi ai regelui,cetãþeni egali în drepturi. Au fost înlãturateprivilegiile ºi inegalitãþile în domeniile eco-nomic, al proprietãþii, al justiþiei. Monarhiade drept divin a fost înlocuitã cu monarhiaconstituþionalã ºi, mai apoi, cu republica.Legea fundamentalã a statului a devenitConstituþia.

În 1795, Franþa era epuizatã financiar,obositã moral ºi era, în plus, ameninþatã demonarhiile absolutiste europene care nupriveau cu ochi buni la schimbãrile produsede revoluþie. În 1799, pe scena politicã aEuropei a explodat geniul politic ºi militaral lui Napoleon Bonaparte.

Reflectează asupra trecutului!1. Cautã pe internet la adresa www.ro.wikipedia.org biografia

lui Napoleon Bonaparte ºi încearcã sã gãseºti argumentepentru a explica afirmaþia: „Napoleon este considerat omulcel mai inteligent care a trãit în ultimii 2 000 de ani”.


2. Unul dintre documentele cele mai importante elaborate în timpul Revoluþiei Franceze afost „Declaraþia drepturilor omului ºi ale cetãþeanului”. Citeºte fragmentul urmãtor ºiobservã care dintre drepturile ºi libertãþile enunþate la 1789 se regãsesc în DeclaraþiaUniversalã a Drepturilor Omului din 1948?

„Art. 1: Oamenii se nasc ºi rãmân

liberi ºi egali în drepturi.

Art. 2: Drepturile naturale ale

omului sunt libertatea,

proprietatea, rezistenþa la

agresiune.

Art. 3: Naþiunea este sursa

esenþialã a principiului oricãrei

suveranitãþi.

Art. 4: Libertatea constã în a

putea face tot ceea ce nu

dãuneazã altuia.

Art. 5: Legea nu are dreptul sã

interzicã decât acþiunile

vãtãmãtoare societãþii.”

3. Comparã ideile, desfãºurarea evenimentelor ºi urmãrile Rãzboiului pentru Independenþãdin SUA ºi cele din timpul Revoluþiei Franceze. Descoperã asemãnãri ºi deosebiri!

Acţionează în prezent!Întotdeauna oamenii sunt nemulþumiþi de lumea în caretrãiesc: fie nu au destui bani, fie doresc sã aibã mai mult,fie se simt înºelaþi de ceilalþi sau dezamãgiþi de birocraþie,corupþie, incompetenþã; sau, pur ºi simplu, nu-ºi gãsescfericirea personalã!

Care crezi cã sunt cele mai potrivite mijloace prin careputem sã schimbãm lumea din jurul nostru? Alege ceva cete nemulþumeºte ºi propune o variantã de schimbare înbine a lucrurilor!


Autoevaluare II


Exerciþiile de mai jos te ajutã sã îþi fixezi câteva repere cronologice importante:

1. Ordoneazã cronologic urmãtoarele serii de evenimente. Rãspunsul tãu va consemna oînºiruire de litere. Noteazã mai întâi anul desfãºurãrii fiecãrui eveniment ºi abia apoiîncearcã sã le ordonezi. Consultã lecþiile din capitolul al II-lea dacã nu-þi aminteºti datadesfãºurãrii unora dintre ele.

Seria I:a. începutul Revoluþiei Franceze;b. elaborarea Constituþiei SUA;c. proclamarea independenþei SUA;d. Napoleon preia conducerea Franþei.

Seria II:a. Basarabia a fost cedatã Imperiului Rus;b. Marea Unire a României;c. Mihai Viteazul uneºte Tara Româneascã, Transilvania ºi Moldova;d. Basarabia ºi Bucovina de Nord sunt anexate de URSS.

Seria III:a. a fost elaboratã Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului;b. Tara Româneascã ºi Moldova se unesc ºi formeazã România;c. Transilvania a intrat în componenþa Imperiului Habsburgic;d. Unirea Transilvaniei cu România.

Notã: Fiecare serie ordonatã corect îþi aduce 20 de puncte. Consultã profesorul pentru aafla rãspunsurile corecte.

2. Asociazã elementele celor douã coloane. Pe prima se aflã indicate date, iar pe a doua,evenimente. Rãspunsul tãu va consta în asocierea literei din prima coloanã cu cifracorespunzãtoare din coloana a doua.a. 1775 1. Oltenia intrã în componenþa Imperiului Habsburgicb. 1940 2. România devine stat independentc. 1718 3. Bucovina este cedatã Imperiului Habsburgicd. 1877 4. Þara Româneascã ºi Moldova formeazã Româniae. 1859 5. Nord-Vestul Transilvaniei este anexat de Ungaria

Notã: Fiecare asociere corectã îþi aduce 2 puncte. Total 10 puncte. Consultã profesorulpentru a afla rãspunsurile corecte.

• Cerinþa urmãtoare îþi propune sã exersezi folosirea corectã a unor noþiuni istorice,deoarece este foarte important ca atunci când comunicãm sã folosim corect cuvintelepentru ca toþi ceilalþi sã înþeleagã exact ceea ce vrem sã spunem.

• Cere sprijinul profesorului pentru evaluarea rãspunsurilor.• Dacã nu îþi mai aminteºti sensul noþiunilor, cautã-le semnificaþia în lecþiile în care

le-ai întâlnit sau într-un dicþionar.• Acordã-þi singur un punctaj!

Formuleazã câte un enunþ cu fiecare dintre noþiunile de mai jos:etnogenezã; popoare neolatine;slavi; absolutism;egalitate; drepturile omului;constituþie; valahi;voievodat; libertate.

• Sarcinile de lucru ºi temele de reflecþie de mai jos te ajutã sã te deprinzi cu un tip deexerciþii reflexive pe care le vei întâlni ºi în evaluarea finalã de modul. Zilnic trebuiesã luãm decizii, sã alegem, sã rãspundem la întrebarea „de ce?” În desfãºurareaevenimentelor istorice, decizia umanã este esenþialã. Exerciþiile care urmeazãau ca scop:

– sã te înveþe sã-þi exprimi opinia;– sã formulezi argumente care sã-þi susþinã opinia;– sã alegi între mai multe variante, sã decizi în cunoºtinþã de cauzã ce anume îþi

satisface un interes sau altul;• Cere ajutorul profesorului în evaluarea acestor sarcini de lucru!

1. Descoperã în cele ºase lecþii ale acestui capitol:a. cinci evenimente care au schimbat cursul istoriei;b. trei personalitãþi care prin deciziile lor au influenþat cursul istoriei.Argumenteazã în cinci rânduri fiecare alegere.

2. Asociazã popoarelor din lista de mai jos simbolurile ºi trãsãturile naþionale care crezi cãle corespund cel mai bine. Argumenteazã fiecare alegere! Crezi cã „etichetele” pe care tule-ai pus exprimã adevãrul despre aceste popoare? De ce DA? De ce NU?

Popoare Simboluri Trãsãturi naþionale

Germani Turnul Eiffel reci, distanþi

Francezi Coloseum riguroºi, calculaþi

Români Big Ben veºnic îndrãgostiþi

Italieni Coloana Infinitului ospitalieri

Englezi Poarta Brandemburg gurmanzi


3. Alcãtuieºte un eseu de 20 de rânduri cu tema „America este þara tuturor posibilitãþilor”.

4. Þiganii sunt un popor de origine asiaticã. Ei au ajuns în Europa în cursul secoluluial XIV-lea ºi de atunci trãiesc, fãrã a avea o þarã proprie, în mijlocul altor comunitãþinaþionale.a. Fã un inventar al elementelor (mod de viaþã, ocupaþii, organizare socialã, obiceiuri,

tradiþii, sãrbãtori, credinþe religioase etc.) care-i diferenþiazã pe þigani de celelaltepopoare europene.

b. Þiganii pot fi astãzi consideraþi un popor european? Dacã DA, de ce? Dacã NU, de ce?Alcãtuieºte un portofoliu pe aceastã temã.

SECOLUL XX – SECOLUL CONTRASTELOR

Capitolul III


• Două războaie mondialeSecolul XX a fost mai sângeros decât toată istoria la un loc

• HolocaustulO crimă împotriva umanităţii

• România și lumea după războiLumea – între democraţie și dictatură

• Drepturile mele în lumea contemporanăLibertatea și drepturile noastre înseamnă calitatea vieţii noastre

• GlobalizareaAm devenit vecini cu oricine de pe glob

• Cultură și divertismentNe simţim bine împreună



Două războaie mondiale 1


Privește lumea din jur!Colegi, prieteni, necunoscuþi pe stradã, vecini, oameni care merg la serviciu, poliþiºti,profesori la ºcoalã, oameni amabili sau nemulþumiþi… Unii te enerveazã, pe foarte puþiniîi iubeºti, alþii îþi sunt indiferenþi! Completeazã tu lista aceasta de imagini cu oameni dinjurul tãu! Comparã ceea ce trãieºti azi cu relatãrile care urmeazã!


„Au reuºit sã sugrume în noi tot ceea ce,

cândva, fusese omenesc. Nu mai cunoºteam alt

limbaj decât pe cel al armelor. De ce ne

cãsãpim aºa? Pentru Patrie? Pentru Führer?

Pentru onoare, decoraþii, avansãri? Nici

pomenealã! Din teama de a nu pierde o viaþã

pe care punem preþ. Fiecare clipã e un infern; îl

laºi pentru o secundã pe camaradul de alãturi

ºi, când revii, dai peste o grãmadã de carne

sfârtecatã într-o bãltoacã de sânge.”

„Comandantul diviziei era un imbecil. În mod

ciudat era ºi foarte religios. Îngenunchea în

fiecare dimineaþã rugându-se pentru victoria

armatei germane. Ne þinea lungi discursuri

despre superioritatea germanilor ºi

exterminarea raselor inferioare – deci a tuturor

celor care nu aparþineau rasei superioare, cu

creierul marcat de crucea încârligatã.”

„Trebuia sã primim 14 zile de odihnã. Ne-au

dat în schimb, fiecãruia, câte 50 de grame de

brânzã. Dar nu s-a ajuns pentru toþi. Atunci ne-

au dãruit câte o fotografie în culori a lui Hitler;

ne-am întors pe poziþii ºi fãrã sã ne fi odihnit ºi

fãrã brânzã. Unul dintre camarazi s-a dus

direct în tufiº, descoperind imediat

cum sã foloseascã fotografiile Führerului.”

„Trebuie sã treci prin spital ca sã ºtii ce înseamnãa fi rãnit. Rãni de toate felurile: la cap, a cãrorurmare e nebunia, la coloana vertebralã, careprovoacã paralizia. Amputarea unui membru,dacã nu a celor patru deodatã, ºi din om nu mairãmân decât trunchiul ºi capul. Un glonþ în ochi,care te face sã orbeºti; ranã la stomac, cunenumãrate consecinþe; rãni ale oaselor, ale cãroraºchii urcã mereu la suprafaþa plãgilor purulente;rãni la faþã…Pentru tot restul zilelor târãºti untrup sfâºiat, al cãrui mers dureros ºi ºchiopãtândstârneºte batjocura copiilor.”

„Cu pãrere de rãu vã înºtiinþãm cã fiuldumneavoastrã a murit pe câmpul de luptã.Credincios drapelului sãu, a cãzut ca un erou,pentru Adolf Hilter ºi pentru marele Reichgerman. Heil Hitler! Führerul vã prezintãcondoleanþele sale ºi vã mulþumeºte pentrusacrificiul dumneavoastrã. Dumnezeu vã varãsplãti. Aceastã scrisoare a fost expediatã în miide exemplare într-o singurã zi, pentru un singurregiment.”

Sven Hassel, Blindatele morþii

Europa s-a autodistrus în 30 de ani de douãori. Între 1914 ºi 1945 au avut loc douã rãz-boaie mondiale care au durat împreunã 10ani. Au murit 60 de milioane de oameni ºipeste 100 de milioane au fost rãniþi sau

mutilaþi. La sfârºitul Primului Rãzboi Mon-dial (1914–1918) învinºii au fost pedepsiþiprin tratatele de pace: s-a desenat o nouãhartã a Europei în defavoarea lor, au fostobligaþi sã plãteascã despãgubiri de rãzboi,

iar sentimentul naþional ºi mândria popoa-relor au fost cãlcate în picioare. Sentimentulde rãzbunare ºi de revanºã pentru revizuireatratatelor ºi a frontierelor a apãrut aproapefiresc.

Pe fondul ideilor naziste, în mai puþin de20 de ani a izbucnit un nou conflict: al Doi-lea Rãzboi Mondial (1939–1945). Lagãre de

exterminare a evreilor, prizonieri trimiºi înSiberia, rãzboi purtat în jungla insulelor dinPacific, bomba atomicã: aºa aratã cel maicrunt rãzboi purtat vreodatã. El s-a încheiatcu victoria unei alianþe formate din statedemocratice (SUA, Anglia) ºi un stat totali-tar (URSS), care ºi-au împãrþit lumea dupãrãzboi.


Reflectează asupra trecutului!1. Cum poþi explica atitudinea unor soldaþi germani,

reflectatã în aceste texte, faþã de rãzboi, faþã de comandanþiºi faþã de Führer?

2. Formaþi echipe de lucru ºi alcãtuiþi câte un portofoliu cutemele „Primul Rãzboi Mondial” ºi „Al Doilea RãzboiMondial”.

3. Lista urmãtoare de evenimente prezintã câteva momenteesenþiale în evoluþia operaþiunilor militare. Cu ajutorulunui atlas istoric ºi al altor surse de informare, precizeazãce înseamnã fiecare: 1 septembrie 1939, 22 iunie 1940, 22iunie 1941, 7 decembrie 1941, 2 februarie 1943, 23 august1944, 9 mai 1945, 2 septembrie 1945.

Acţionează în prezent!1. Care este semnificaþia zilei de 9 mai pentru europenii de azi?

2. Filmul artistic este un mijloc de a te familiariza cu atmosfera unei epoci. Încearcã sãvizionezi unul dintre filmele Charlot soldat cu Charlie Chaplin sau cele din ciclulCompania a 7-a cu Louis de Funes. Crezi cã putem aborda rãzboiul glumind pe seamalui? Argumenteazã rãspunsul!

Picasso: Guernica


Holocaustul 2



Cãrei religii îi aparþine cimitirul din imaginea de mai sus? Ce reprezintã semnele desenatepe pietrele funerare? Ce semnificaþie crezi cã are profanarea unui cimitir evreiesc, înzilele noastre, cu simboluri naziste?

Din cărţile de istorie poţi afla că…Holocaustul reprezintã acþiunea de persecutare ºi exterminare a evreilor în Europa,organizatã de statul nazist german ºi de statele aliate Germaniei între 1933 ºi 1945.Numãrul evreilor uciºi în timpul Holocaustului se ridicã la aproximativ 6 milioane depersoane. Citeºte textele urmãtoare ºi apoi reflecteazã asupra trecutului!

„Mauthausen e un lagãr deexterminare prin muncã. E ocarierã de piatrã, careînseamnã, în primul rând,186 de trepte. O scarã pe caretrebuie s-o urci încãrcat depietre, alergând în îmbulzealade oameni, sub loviturilepaturilor de puºcã sau alebastoanelor de cauciuc, întoate zilele, pe orice vreme,înfometat, însetat,înspãimântat, fie cã eºti preatânãr sau prea bãtrân,muribund sau convalescent.”

Christian Bernadac, 186 de trepte

putea fi subjugat de evrei.

Evreul este un parazit ce

trãieºte pe corpul altor

popoare. Fiind o rasã

inferioarã, evreul nu posedã

nici cea mai micã aptitudine

pentru a crea o civilizaþie.

Evreul nu se supune la nimic

altceva decât purului

egoism.” Adolf Hitler, Mein Kampf

„Germanul a fost

întotdeauna o rasã

superioarã ºi a rãmas o rasã

purã ºi neamestecatã cu

rasele inferioare. Omul

superior va cuceri ºi va

supune lumea pe o întindere

destul de mare ca sã fie

singurul stãpân al

pãmântului. Un popor de

rasã purã ºi care e conºtient

de valoarea sângelui nu va

Reflectează asupra trecutului!1. Cum se numeºte ideologia care clasificã rasele umane în rase superioare ºi rase inferioare?

2. Are Hitler argumente pentru a-ºi susþine teoria? Prin ce se deosebesc evreii de alte popoare?

3. Formaþi echipe ºi alcãtuiþi un portofoliu despre Holocaust. Utilizaþi cãrþi aflate înbiblioteca ºcolii: Reflecþii despre Holocaust, Ecouri din Holocaust în literatura universalã,Holocaust sub guvernarea Antonescu, Raport final ºi Documente ale ComisieiInternaþionale pentru Studierea Holocaustului în România.

Acţionează în prezent!1. Cunoºti astãzi, în România, manifestãri rasiste? De ce crezi cã se urãsc oamenii unii pe

alþii? Existã soluþii pentru împiedicarea manifestãrilor rasiste?

2. Încearcã sã vizionezi unul dintre filmele dedicate Holocaustului: Lista lui Schindler sauLa vita e bella.

3. 9 octombrie este ziua de comemorare anualã a Holocaustului în România. Organizaþi oacþiune de marcare a acestei zile.


nu-i mai împuºcau, îi aruncau devii direct în râpã, peste foc. Pe ceimaturi îi ucideau împuºcându-i. Pemarginea râpei stãteau poliþiºtiucraineni ºi jandarmi români.Împuºcau cu schimbul. Câte optmai odihniþi luau locul celor opt…obosiþi de atâta împuºcat…”Marcu Rozen, Holocaust subguvernarea Antonescu

uºile. Tabloul era cutremurãtor: trupurilemoarte stau îngrãmãdite unul peste altul.Membrele cadavrelor sunt încolãcite, pielea,sfâºiatã ºi însângeratã. Chipurile sunt vinete ºiatât de desfigurate, încât nu pot fi recunoscute.Sunt 2 000 de cadavre, care urmau sã fie arsepentru a ºterge orice urmã. O datã s-aîntâmplat sã fie gãsitã în camera de gazare omamã moartã, cu un copil pe care îl strânseseatât de puternic la piept, încât acesta nuinspirase destul gaz ºi mai era în viaþã. SS-iºtiiau împuºcat copilul ºi l-au aruncat pestecelelalte cadavre.”

Ota Kraus, Erich Kulka, Fabrica morþii

„La crematoriu erau introduºi mai întâi în

«vestiarul morþii». Aici li se spunea sã se

dezbrace, sã-ºi împãtureascã frumos

lucrurile, sã-ºi lege pantofii ºi sã þinã bine

minte numãrul cuierului pentru a-ºi regãsi

uºor lucrurile dupã baie ºi dezinfecþie. Pe

urmã li se ordona sã intre în baie, adicã în

camerele de gazare. Uºile se închideau

ermetic. Dar în loc sã dea drumul la apã,

SS-iºtii introduceau gazul toxic. Agonia dura

20 pânã la cel mult 30 de minute; se

întâmpla însã ca, din cauza cantitãþii

insuficiente de gaz, oamenii sã se chinuiascã

ºi câteva ore. Dupã aceea se deschideau

„La Bogdanovka, în Transnistria,bolnavii ºi infirmii au fost bãgaþi îngrajduri cãrora li s-a dat foc; restul aufost masacraþi în grupe de 3–400folosindu-se în acest scop cartuºeexplozive. Cadavrele celor împuºcaþiau fost arse, operaþie care a durataproape douã luni. (…) Se ucideaucam 2 000 de oameni pe zi: femei,bãrbaþi, bãtrâni, copii. Pe copii nici


România și lumea după război 3


Privește lumea din jur!Ia un atlas istoric ºi comparã teritoriul României din 1914, harta României în 1918 ºisituaþia teritorialã a statului român în 1945. De ce crezi cã existã diferenþe atât de mari?Teritoriul României de azi este acelaºi cu cel din 1945?

Din cărţile de istorie poţi afla că…Cele douã rãzboaie mondiale s-au încheiatcu redesenarea hãrþilor politice ale Europeiºi ale lumii. Dupã al doilea rãzboi mondial,oamenii politici au considerat cã, pentru aevita un nou conflict, toate statele – învingã-tori ºi învinºi deopotrivã – trebuie susþinutesã se dezvolte economic ºi sã-ºi ºteargã rãni-le rãzboiului. Se considera cã o astfel depoliticã nu va mai crea umilinþã ºi dorinþã derevanºã pentru învinºi. Singurii pedepsiþi aufost liderii politici naziºti ºi din statele alia-te Germaniei, care prin politica lor au împinspopoarele lumii într-un asemenea mãcel.

Calculul s-a dovedit corect, chiar dacã lu-mea a fost împãrþitã între învingãtori: SUAºi Anglia au sprijinit dezvoltarea liberã astatelor occidentale, în timp ce URSS a ocu-pat militar ºi ideologic statele din Europarãsãriteanã. Lumea s-a împãrþit astfel în sta-

te democratice ºi state comuniste. Cele douãgrupãri de state au funcþionat dupã regulidiferite. Statele democratice aveau la bazãstatul de drept, economia de piaþã, proprie-tatea privatã ºi respectarea drepturilor omu-lui. Statele comuniste au fost conduse deregimuri politice totalitare, dictatoriale, cu oeconomie bazatã pe proprietatea de stat,centralizatã ºi planificatã, în care drepturileomului au fost încãlcate în mod flagrant.

România, datoritã vecinãtãþii cu URSS, aintrat în zona comunistã a Europei.

Între cele douã lumi s-a lãsat în mod sim-bolic o „cortinã de fier” ºi s-a purtat un „rãz-boi rece” pânã în anul 1989, când statele dinEuropa de Est s-au eliberat de comunism.Din 1991, când URSS s-a dezintegrat, iarcomuniºtii au pierdut ºi aici puterea, putemvorbi despre epoca istoriei recente.

Reflectează asupra trecutului!1. Citeºte textele urmãtoare, reflecteazã ºi formuleazã rãspunsuri la întrebãri:

a. Care sunt mijloacele prin care comunismul a ajuns ºi s-a menþinut la putere?b. Identificã drepturi ale omului încãlcate în regimurile comuniste.c. De ce crezi cã deciziile lui Gorbaciov au dus la prãbuºirea comunismului?

„Începânddin 1985, în URSS, Mihail Gorbaciov a dus opoliticã de descentralizare ºi de reducere acontrolului partidului comunist asupra societãþii. Ela recunoscut nevoia de realizare a unor schimbãriîn economie, de reorganizare a întregului sistempolitic, de limitare a prerogativelor partiduluicomunist ºi de diminuare a puterilor aparatuluirepresiv. Câþiva ani mai târziu, comunismul s-aprãbuºit ca un castel din cãrþi de joc”

Vladimir Tismãneanu, Reinventarea politicului

„Stalin a dat ordin ca toþi cei care se opuneau sau

aveau de gând sã se opunã regimului comunist sã

fie descoperiþi ºi lichidaþi. În fiecare þarã

comunistã est-europeanã, dictatorii locali au

procedat la fel. Stalin a creat echipe speciale de

„consilieri”, care conduceau în mod direct

interogatoriile ºi contribuiau la pregãtirea

diabolicelor scenarii care sã justifice pedeapsa cu

moartea pentru acuzaþi. Procesele erau publice ºi

doreau sã demonstreze forþa partidelor comuniste.

Diferenþele ideologice erau transformate, de un

sistem de justiþie supus, în crime comune.”

Acţionează în prezent!1. Cum crezi cã poþi acþiona azi împotriva deciziei unor oameni de a reinstaura un regim de

tip comunist? Alege din lista urmãtoare variantele democratice de acþiune:sã particip la activitatea unei organizaþii pentru apãrarea drepturilor omului;sã nu votez un partid cu ideologie comunistã;sã-i ameninþ pe lideri cu moartea;sã mã înscriu într-un partid cu un program democratic;sã acþionez împotriva lor prin forþã;sã povestesc altor oameni ce a însemnat comunismul.

2. Stai de vorbã cu persoane care au trãit în regimul comunist. Pune-le sã-þi povesteascãîntâmplãri din viaþa lor, fapte de viaþã cotidianã, evenimente importante la care auparticipat sau la care au fost martori. Observã dacã din relatãrile oamenilor se degajã:nostalgie, urã, satisfacþie, indiferenþã, nemulþumire, bucurie.


„Începând din 1985, în URSS, Mihail

Gorbaciov a dus o politicã de

descentralizare ºi reducere a controlului

partidului comunist asupra societãþii. El a

recunoscut nevoia de realizare a unor

schimbãri în economie, de reorganizare a

întregului sistem politic, de limitare a

prerogativelor partidului comunist ºi de

diminuare a puterilor aparatului represiv.

Câþiva ani mai târziu, comunismul s-a

prãbuºit ca un castel din cãrþi de joc”

Vladimir Tismãneanu,

Reinventarea politicului

„Stalin a dat ordin ca toþi cei care se

opuneau sau aveau de gând sã se opunã

regimului comunist sã fie descoperiþi ºi

lichidaþi. În fiecare þarã comunistã est-

europeanã, dictatorii locali au procedat la

fel. Stalin a creat echipe speciale de

„consilieri”, care conduceau în mod direct

interogatoriile ºi contribuiau la pregãtirea

diabolicelor scenarii care sã justifice

pedeapsa cu moartea pentru acuzaþi.

Procesele erau publice ºi doreau sã

demonstreze forþa partidelor comuniste.

Diferenþele ideologice erau transformate, de

un sistem de justiþie supus, în crime

comune.”

„Metodele de torturã folosite desecuritate în închisorile comunisteerau: bãtaia la tãlpi, strivireaunghiilor, arderea tãlpilor, bãtaia încap cu ciocanul, bãtaia cu sacul denisip care ducea la dislocareaorganelor interne, crucificarea peperete, smulgerea unghiilor, atârnareaanchetatului cu capul în jos” Cezar Zugravu, Metodele de torturã la Securitate

„Securitatea a fost desemnatã sã

restrângã pânã la anulare drepturile

omului pentru a impune rigorile

partidului-stat, în numele dictaturii

proletariatului ºi al fãuririi

socialismului. Poliþia politicã a

consolidat comunismul prin terorism

de stat. Principala sa atribuþie a fost

inocularea ºi administrarea

sentimentului de fricã.” Marius Oprea,

Banalitatea rãului


Drepturile mele în lumea contemporană 4


• la viaþã, libertate ºi la siguranþã;• la un proces echitabil în cauzele civile sau

penale;• de a vota ºi a participa la alegeri;• la libertatea de gândire, de conºtiinþã ºi de

religie;• la libertatea de exprimare (incluzând lib-

ertatea media);• de a poseda bunuri ºi de a le folosi;• de întrunire ºi asociere;

Ea interzice:• tortura ºi pedepsele sau tratamentele inu-

mane sau degradante;• pedeapsa cu moartea;• sclavia ºi munca forþatã;• discriminarea în exercitarea drepturilor ºi

a libertãþilor garantate de Convenþie;• expulzarea cetãþenilor unei þãri ºi refuzul

de a-i lãsa sã revinã;• expulzarea selectivã a strãinilor.

Toate aceste drepturi, consemnate în documente internaþionale la care România a aderatde-a lungul timpului, sunt ºi ale tale. Se întâmplã adesea ca oamenii sã nu se respecteîntre ei, sã doreascã, prin atitudini autoritare, sã-i controleze pe ceilalþi, sã acþioneze fãrãsã þinã seama de libertatea ºi de drepturile celorlalþi. De asemenea, instituþiile statuluiconsiderã uneori cã interesul statului este mai important decât libertatea personalã ºiproduc abuzuri ºi încãlcãri ale CEDO. Dreptul de proprietate, libertatea de exprimare,dreptul la informaþie, egalitatea de ºanse sunt printre cele mai frecvente astfel de situaþii.Fie cã sunt încãlcate de stat, fie de persoane particulare, respectarea drepturilor ºilibertãþilor noastre poate fi cerutã în justiþie.

Privește lumea din jur!Cunoºti drepturi ale omului încãlcate la tine în ºcoalã? Dar în familie? Alcãtuieºte o listãcu acestea ºi, împreunã cu colegul de bancã, propuneþi soluþii de rezolvare a acestorsituaþii! În situaþii grave, adresaþi-vã unui avocat!

Din cărţile de istorie poţi afla că…Primele documente care au vorbit oficialdespre drepturile omului au fost„Declaraþia de independenþã” (1776) acoloniilor engleze din America de Nord,Constituþia SUA (1787) ºi Declaraþiadrepturilor omului ºi ale cetãþeanului dinFranþa (1789). Ele au fost baza teoreticã aDeclaraþiei Universale a DrepturilorOmului, adoptatã în anul 1948 deOrganizaþia Naþiunilor Unite. Pornind de laDeclaraþia Universalã, Consiliul Europei aelaborat „Convenþia Europeanã aDrepturilor Omului” (CEDO), deschisã spresemnare, începând din 1950, tuturorstatelor. CEDO ºi protocoalele ei garanteazão serie de drepturi:

Reflectează asupra trecutului!1. De ce crezi cã problema drepturilor omului a revenit în atenþia publicã dupã cele douã

rãzboaie mondiale? Argumenteazã rãspunsul!

2. Citeºte textul ºi precizeazã:a. Ce drepturi ºi libertãþi sunt invocate în text?b. La ce tip de discriminare se referã autorul?


ªi atunci când vom da voie libertãþii sã seînalþe, când o vom lãsa sã rãsune din fiecaresat ºi cãtun, din fiecare stat ºi oraº, atuncivom putea grãbi sosirea acelei zile în care toþicopiii lui Dumnezeu – oamenii negri ºioamenii albi, evrei ºi arieni, catolici ºiprotestanþi – vor putea sã-ºi dea mâna ºi sãcânte cuvintele vechiului negro spiritual,«liberi, în sfârºit liberi, mulþumesc luiDumnezeu Atotputernic, suntem liberi însfârºit».”Martin Luther King jr., Am un vis, 1963

„Sunt fericit sã fiu alãturi de voi, astãzi, în

ceea ce istoria va consemna ca fiind cea mai

mare demonstraþie pentru libertate din istoria

naþiunii noastre. (…)

Cu aceastã credinþã vom putea preschimba

zgomotoasele vrajbe din sânul naþiunii noastre

într-o frumoasã simfonie a libertãþii.

Cu aceastã credinþã vom putea munci

împreunã, ne vom putea ruga împreunã, vom

putea lupta împreunã, vom putea merge la

închisoare împreunã, vom putea sã apãrãm

împreunã libertatea ºtiind cã într-o zi vom fi

liberi. (…)

Acţionează în prezent!1. Citeºte textul ºi identificã forme în care se poate exprima cooperarea ºi solidaritatea

civicã, ca modalitãþi de apãrare a drepturilor omului.

care respinge marile corporaþii în favoarea

muncii de unul singur ºi a micilor

întreprinderi. În ºcoli, înseamnã o activitate

sporitã din partea pãrinþilor, care pun sub

semnul întrebãrii sistemul învãþãmântului de

stat – ºi în unele cazuri îl resping în favoarea

ºcolilor particulare sau (încã mai radical) a

educaþiei la domiciliu. (…)

Existã grupuri de autoajutorare pentru

aproape orice problemã imaginabilã:

pensionare, vãduvie, controlul greutãþii,

abuzul de alcool ºi medicamente, boli mintale,

handicapaþi, divorþ, maltratarea copiilor ºi

multe altele.”John Naisbitt, Megatendinþe

„Autoajutorarea a constituit dintotdeauna o

componentã a vieþii americane. Autoajutorare

înseamnã grupuri comunitare care acþioneazã

pentru a preveni crima, a întãri relaþiile de

vecinãtate, pentru a asigura hrana celor în

vârstã ºi a reclãdi case, fãrã ajutor

guvernamental. Din punct de vedere medical,

autoajutorare înseamnã asumarea

responsabilitãþii pentru deprinderi sãnãtoase,

un mediu înconjurãtor ºi un stil de viaþã

sãnãtoase ºi solicitarea unor tratamente de

ansamblu. Este cerinþa de a fi tratat de

practicienii medicali ca o persoanã întreagã –

trup, spirit ºi sentimente. Autoajutorare

înseamnã propãºirea miºcãrii antreprenoriale,

2. Alcãtuiþi echipe ºi formulaþi câte un proiect de organizare comunitarã într-un domeniucare este deficitar în comunitatea în care trãiþi. Formulaþi obiective ale proiectului,mijloace de realizare, costuri, cooperarea cu alte instituþii, acþiuni, termene ºiresponsabilitãþi.


Globalizarea 5


Privește lumea din jur!Ce faci dacã vrei sã-þi anunþi prietenii sau rudele din Australia sau din Canada sau deoriunde din Europa despre un eveniment fericit din viaþa ta? E simplu, nu? Acesta esteunul dintre aspectele globalizãrii: reducerea distanþelor ºi apropierea dintre oamenimijlocitã electronic.

Din cărţile de istorie poţi afla că…Ultimii 15–20 de ani fac parte din ceea ce senumeºte istoria recentã, adicã istoria desfã-ºuratã în timpul vieþii noastre, la care sun-tem martori sau, dacã suntem implicaþi învreun fel în evenimente, suntem actori aiistoriei. Procesul istoric cel mai vizibil astã-zi este globalizarea sau mondializarea.

Globalizarea înseamnã toate fluxurile ºischimburile de informaþii, mãrfuri, capitalu-ri care au loc la nivel mondial ºi care nu þinseama de graniþele dintre state sau de barie-rele geografice. Mãrci precum Microsoft,Coca-Cola, Mc Donald’s, Texaco sau altelesunt cunoscute în toatã lumea deoarece eleºi-au extins activitatea dincolo de graniþelestatale. Ele sunt una dintre imaginile globa-lizãrii. Dezvoltarea tehnologiilor din ultimiiani: internetul, telefonia mobilã, reþelelemultimedia, televiziunea, sistemele de cap-tare a imaginii (camere video, aparate foto),monitorizarea prin satelit (GPS) ºi viteza deevoluþie a acestora este atât de mare, încât,atunci când vei citi aceste rânduri, scrise în

anul 2006, s-ar putea ca alte tehnologii decomunicare rapidã sã fi apãrut.

Omul trãieºte azi într-un mediu înconjurã-tor inteligent. Calculatoarele care asistã distri-buþia apei, a gazelor sau a consumului energe-tic, aparatele casnice, sistemele de siguranþã ºide protecþie au transformat locuinþa într-o„casã electronicã”. La locul de muncã existãroboþi, linii automate de asamblare, cartele ºicarduri de acces, bancomate, automate pentrucafea ºi sucuri. Timpul liber ni-l petrecempracticând jocuri on-line sau folosind interne-tul ºi televizorul ca sursã de informare sau dedivertisment. Serviciile sunt ºi ele electronice:comerþ, taxe ºi impozite, bilete de transport,de vacanþã, acte, formulare, informaþii bancaresau bursiere – toate pot fi obþinute de acasã,din faþa unui calculator conectat la internet.

A devenit esenþial în zilele noastre ca fie-care om sã ºtie sã se integreze în acest mediuelectronic, sã ºtie sã-l utilizeze ºi sã-l stãpâ-neascã. Altfel, riscãm sã rãmânem în afaralumii globale.

Reflectează asupra trecutului!1. Alege un eveniment din istoria recentã, documenteazã-te asupra lui ºi prezintã-l colegilor.

2. Cautã pe internet la adresa www.google.com, folosind cuvântul „terorism”, informaþiidespre evenimentele din 11 martie 2004 petrecute la Madrid.

3. Identificã articole de presã cu urmãtoarele subiecte:• rãspândirea gripei aviare în lume;• crima organizatã ºi traficul de droguri;• migraþia forþei de muncã.

4. Citeºte textul ºi rezolvã urmãtoarele cerinþe:a. Cunoºti state care s-au destrãmat în ultimii 15 ani?b. Care consideri cã au fost cauzele dezmembrãrii acestora?c. De ce crezi cã unul dintre efectele negative ale globalizãrii este rãspândirea

organizaþiilor criminale?


„Între consecinþele negative ale

globalizãrii se aflã ºi falimentul unor

state destrãmate, prãbuºite, fapt ce

ilustreazã eºecul construcþiei statale.

Proliferarea rãzboaielor ºi a

organizaþiilor criminale scãpate de sub

controlul statelor este unul dintre

aceste efecte. În asemenea împrejurãri

nu poate fi vorba de eradicarea

terorismului, ci, cel mult, de reducerea

ºi pedepsirea acestuia.”

John Gray, Capcana modernitãþii sau

haosul rodnic ºi haosul sterp

Acţionează în prezent!1. Bifeazã din lista urmãtoare serviciile electronice pe care le-ai utilizat pânã în prezent:

cataloage on-line de produse ºi servicii ale unor firme;servicii financiare – plãþi electronice, depozite bancare, informaþii financiare,asigurãri etc.;servicii profesionale – arhitecþi, avocaþi, contabili, consultanþi, experþi etc.;servicii turistice – rezervãri de hoteluri, bilete de avion, ghiduri turistice, informaþiidespre muzee etc.;ziare on-line;e-mail ºi chat;documente – articole, cãrþi, legislaþie etc.;distracþie – jocuri, muzicã etc.;informaþii de referinþã – enciclopedii, dicþionare;ºtiri;buletin meteo.

2. În zilele noastre „bogãþia” cea mai importantã este consideratã informaþia. Ea te poateajuta sã-þi plasezi eficient economiile, sã-þi gãseºti rapid un loc de muncã, sã investeºtiîntr-o afacere profitabilã, sã obþii informaþii utile despre firme, persoane, servicii. Cautãpe internet:

• oferte de locuri de muncã în România ºi în Europa;• informaþii despre autorul acestei cãrþi;• firme care oferã servicii de poºtã rapidã;• ultimele informaþii din politica internaþionalã.

Reflectează asupra trecutului!Citeºte textele ºi identificã:1. tipuri de divertisment ºi relaxare;2. motive ale practicãrii unor activitãþi;3. implicaþii asupra familiei, asupra modei ºi asupra

economiei.


Cultură și divertisment 6


Privește lumea din jur!Câte ore munceºti pe zi? Faci muncã fizicã sau intelectualã? Simþi nevoia sã te relaxezi?Cum o faci, de regulã? Fã o listã de acþiuni de relaxare pe care le practici!

Din cărţile de istorie poţi afla că…Divertismentul a fost întotdeauna un mijloc prin care oamenii au încercat sã evadeze dinmijlocul problemelor pe care le au în viaþa cotidianã. Încã din Antichitate, oamenii augãsit diverse formule de a se relaxa ºi de a se simþi bine din punct de vedere spiritual.Aminteºte-þi faptul cã la începutul acestui curs ai aflat câte ceva despre construcþiile de laAtena ºi Roma dedicate acestor activitãþi! Care erau distracþiile oamenilor acum 2 000 deani? Religia a fost un suport spiritual pentru oameni? Dar arta, teatrul, jocurile, literatura?

Indiferent de domeniu, tot ceea ce îi facepe oameni sã se simtã bine, sã se detaºezede problemele de la serviciu, de muncamonotonã din fabricã, de stresul zilnicaparþine zonei culturii ºi divertismentului.Fiecare dintre noi gãseºte diverse mijloacede a se destinde. Ele fac parte din istoriavieþii oamenilor ºi sunt o parte din ceea cenumim mentalitate. Divertismentulpracticat într-o anumitã epocã ne poate dainformaþii despre relaþiile dintre oameni,despre cât erau de sociabili, despre valorileapreciate, despre tehnologia ºi cultura epocii respective. Defapt, felul în care înþelegem sã ne distrãm spune cevadespre noi: ne place sã fim singuri sau împreunã cuprieteni sau necunoscuþi, ne place sã ne folosim mintea ºispiritul sau sã ne abandonãm unor plãceri care nu nesolicitã intelectual, ne place tehnologia sau sportul.

Acţionează în prezent!Alege din lista urmãtoare de activitãþi pe acelea pe care îþi place sã le practici sau la careparticipi ca spectator.1. Care dintre preocupãrile enumerate aparþin domeniului culturii?2. Cât din timpul tãu sãptãmânal aloci fiecãreia dintre activitãþile alese?3. Ce riscuri implicã activitãþile la care participi?4. Ce cheltuieli presupun aceste activitãþi?


demonstraþii de înaltã mãiestrie cunosc unsucces fãrã precedent: de exemplu, numãrulschiorilor profesioniºti se tripleazã în 20 deani. Epoca noastrã a imaginat, a desãvârºit ºia democratizat noi sporturi care însemnã:efort, joc ºi desfãtare a trupului. Semn alacestor timpuri noi, îmbrãcãmintea sportinvadeazã oraºele: hanoracul alungãimpermeabilul, a cãrui vânzare scade cu 25%.Acesta este noul statut al sportului: la birou,ca ºi pe stradã, poþi purta îmbrãcãmintesport.”

Philippe Ariès, Georges Duby, Istoria vieþii private

„În ziua de 19 aprilie 1762, Raymond a intrat

într-o tavernã sã bea un pahar ºi a început,

împreunã cu trei parteneri, printre care ºi

cârciumarul, o partidã de cãrþi. Soþia sa a venit

pe neaºteptate ºi, sub pretext cã vrea sã discute

cineva cu soþul ei, a încercat sã-l oblige sã

pãrãseascã jocul. Dându-ºi seama cã nu are

sorþi de izbândã, s-a repezit asupra jucãtorilor,

le-a rupt cãrþile ºi ºi-a târât soþul acasã.”

„Odatã cu apariþia joggingului, la sfârºitul

anului 1970, acesta indicã relaxarea

individualã sau sociabilitatea amicalã.

Sporturile individuale care oferã senzaþii tari ºi

citesc cãrþi;vãd filme;merg pe stadion;ascult muzicã;fac sport;merg la discotecã;navighez pe internet;merg la teatru;merg la bisericã;pescuiesc;îngrijesc grãdina;

privesc la televizor;am un hobby, o pasiune;mã plimb în parc;merg într-un muzeu;ies cu prietenii;particip la activitatea unui club;sunt membru într-o organizaþie;fac diverse activitãþi voluntare;gãtesc;merg la spectacole;particip la serbãri publice.


Autoevaluare III


• Exerciþiile de mai jos te ajutã sã îþi fixezi câteva repere cronologice ºi câteva noþiuniimportante ale secolului XX:

Alege rãspunsul corect (un singur rãspuns este corect; primeºti un punct pentru fiecarealegere corectã; consultã profesorul pentru a afla rãspunsurile corecte).

1. Al Doilea Rãzboi Mondial s-a încheiat la:a. 9 mai 1945;b. 23 august 1945;c. 9 mai 1944.

2. Perioada confruntãrii dintre regimurile politice democratice ºi cele comuniste dupã 1945se numeºte:a. perioada interbelicã;b. perioada rãzboiului rece;c. perioada istoriei recente.

3. Comunismul s-a prãbuºit în URSS în anul:a. 1989;b. 1991;c. 1999.

4. Istoria recentã înseamnã:a. perioada de dupã 1991;b. perioada de dupã 1945;c. perioada de dupã anul 2000.

5. Statele democratice funcþioneazã pe baza:a. proprietãþii de stat ºi a economiei de piaþã;b. proprietãþii de stat ºi a economiei centralizate;c. proprietãþii private ºi a economiei de piaþã.

6. Discriminarea este:a. o atitudine ºi o acþiune negativã la adresa unor minoritãþi;b. libertatea de exprimare;c. dreptul de vot.

7. Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului a fost adoptatã în anul:a. 1945;b. 1947;c. 1948.

8. Comunicaþiile rapide la mare distanþã sunt o componentã a:a. drepturilor omului;b. globalizãrii;c. regimurilor politice democratice.

9. Libertatea de exprimare este un drept al:a. politicienilor;b. tuturor oamenilor;c. majoritãþii.

• Sarcinile de lucru ºi temele de reflecþie de mai jos te ajutã sã te deprinzi cu un tip deexerciþii reflexive pe care le vei întâlni ºi în evaluarea finalã de modul. Zilnic trebuie sãluãm decizii, sã alegem, sã rãspundem la întrebarea „de ce?” În desfãºurareaevenimentelor istorice, decizia umanã este esenþialã. Exerciþiile care urmeazã au ca scop:

– sã te înveþe sã-þi exprimi opinia;– sã formulezi argumente care sã-þi susþinã opinia;– sã alegi între mai multe variante, sã decizi în cunoºtinþã de cauzã ce anume îþi

satisface un interes sau altul;• Cere ajutorul profesorului în evaluarea acestor sarcini de lucru!

1. Identificã, în cele ºase lecþii ale capitolului III, trei personalitãþi ale cãror acþiuni ºi deciziipolitice au avut o influenþã negativã asupra vieþii oamenilor. Argumenteazã fiecarealegere!

2. Oamenii politici iau decizii care sunt, de regulã, puse în aplicare de oamenii obiºnuiþi.Holocaustul sau acþiunile Securitãþii comuniste sunt astfel de exemple. De ce crezi cãoamenii ucid cu atâta nepãsare ºi cu sânge rece alþi oameni? Ai putea face parte dintr-unpluton de execuþie? De ce DA? De ce NU? Rãspunde formulând un text de 12–15 rânduri.

3. Alege o acþiune din lista urmãtoare prin care poþi combate discriminarea minoritãþilor.Explicã:• Tipul de discriminare pe care doreºti sã-l înlãturi: discriminare socialã; discriminare

etnicã; discriminare culturalã; discriminare sexualã.• Conþinutul activitãþii pe care þi-o propui. (maxim 15 rânduri)

– participarea la manifestãri publice;– vizitarea persoanelor în vârstã ºi ajutorarea acestora;– realizarea de afiºe;– crearea unui grup de susþinere a unor colegi cu dificultãþi de învãþare;– crearea unei reviste.

4. Fã o recomandare cât mai convingãtoare pentru petrecerea timpului liber prinparticiparea la o acþiune culturalã!

5. Alcãtuieºte un eseu de 20–25 de rânduri, în care sã argumentezi titlul capitolului III:„Secolul XX – secolul contrastelor”.



Index de concepte și termeni istorici


Aal Doilea Rãzboi Mondial 24, 37, 40

Bbomba atomicã 37

Ccatolic 20, 26, 43colonii engleze 28, 30, 42comunism/stat comunist 40, 41constituþie 10, 11, 28, 29, 30, 42Convenþia Europeanã a Drepturilor

Omului 42

„cortina de fier” 40creºtinism/creºtin/religie creºtinã 14, 20,

22, 24culturã 12, 46, 47

Ddemocraþie/stat democratic 10, 11, 28, 40, 41demos 10dictatura proletariatului 41

drept divin 26, 30drepturile omului/drepturi ºi libertãþi

cetãþeneºti 28, 31, 40, 41, 42

Eeducaþie 12, 13egalitate 11, 30, 42

etnogeneza 20, 22

Gglobalizare/mondializare 44, 45

HHolocaust 38, 39

Iinternet 15, 21, 28, 31, 44, 45 istorie recentã 40, 44


Llagãr de exterminare 37, 38 libertate 11, 28, 29, 30, 42, 43

Mmigratori/migraþii 14, 45monarhie absolutã 26, 30

monarhie constituþionalã 30

Oortodox 20

Ppoliþie politicã 41popoare germanice 20, 21, 24popoare neolatine 20, 22

popoare slave 20, 23, 24Primul Rãzboi Mondial 36protestant 20, 43

Rrasã superioarã 36, 38, 39„rãzboi rece” 40romanizare 14, 20, 24

republicã 30Revoluþia Francezã 30

Ssaºi 23secui 23Securitate 41

stat de drept 40stat totalitar 37suveranitatea poporului 28

Tterorism 45 turci 20, 23

Uunguri 20, 23, 24

Vvalahi 22, 23, 24 voievodat 24, 25


Încheiere


Dacã ai ajuns pânã aici înseamnã cã s-a întâmplat cevaimportant în viaþa ta: ai încheiat cu bine modulul de istorie„Acþiune ºi decizie umanã în istorie”, care îþi dã ºansa sãmergi mai departe.

Poate te-ai plictisit, poate n-ai înþeles anumite lucruri,poate nu þi s-au pãrut folositoare! Sau poate ai descoperitlucruri noi, interesante, poate ai învãþat sã comunici maibine, sã înþelegi lumea din jurul tãu ºi pe cei care au trãitcu mult timp înaintea noastrã, poate chiar sã fii mairesponsabil ºi mai raþional, aºa cum îþi doream înIntroducere.

Cu siguranþã câte ceva din toate acestea s-a întâmplat!

Dacã te-a pus ceva pe gânduri, dacã te-a fãcut ceva sãreflectezi la tine ºi la ceilalþi, sã te hotãrãºti cã meritã sãasumi viaþa personalã ca pe ceva ce-þi aparþine în totalitate,înseamnã cã acest curs ºi-a atins scopul.

Vei uita multe dintre lucrurile învãþate! De altele îþi veiaminti cãlãtorind sau încercând sã obþii un loc de muncã!Nu trebuie sã te îngrijorezi! Mai importante sunt lucrurilepe care ai învãþat sã le faci parcurgând acest modul. Istoria,pe lângã multe altele, ne învaþã sã facem lucrurile în modresponsabil, sã nu repetãm greºelile altora, sã luãm deciziicumpãnite, sã nu ne grãbim.

Dacã vei continua sã vii la ºcoalã, te vei întâlni cu încã unsubiect interesant: atitudinile ºi valorile din viaþaoamenilor. Vei redescoperi valori creºtine ºi pãgâne, veicunoaºte construcþii, tablouri ºi cãrþi care vorbesc despreviaþa oamenilor de altãdatã ºi de astãzi. Vei învãþa sãpriveºti în jur ºi sã nu te simþi strãin!

Nu te lãsa! Te aºtept la Modulul 3!

Date post:	11-Aug-2015
Category:	Documents
Upload:	roxenia73
View:	228 times
Download:	17 times

A Doua Sansa Secundar Istorie Elev 2

Documents