+ All Categories
Home > Documents > A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

Date post: 28-Nov-2015
Category:
Upload: stelea-doina
View: 123 times
Download: 17 times
Share this document with a friend
40
Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ Programul „A doua ºansã“ Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã. Mihaela Bucinschi Nivelul I Ghidul cadrului didactic A, B, C Limba ºi literatura românã
Transcript
Page 1: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“

Programul „A doua ºansã“

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Mihaela Bucinschi

Nivelul I

GGhhiidduull ccaaddrruulluuii ddiiddaaccttiicc

A, B, C

Limba ºi literaturaromânã

Page 2: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentrugrupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai MinisteruluiEducaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalãa programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“Carmen Costina, autoare „Limba englezã“Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“Cristiana Ilie, autoare „Istorie. Geografie“Iudit Sera, autoare „Limba englezã“dr. Doina–Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum

ºi materiale educaþionale“

Coordonator editorial: Mihaela MarinDesign copertã: Dinu DumbrãvicianDesign ºi dtp: Gabi IancuFoto copertã: Dinu Dumbrãvician

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuridezavantajate“, componenta „A doua ºansã“Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi CercetãriiData publicãrii: martie 2006Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Page 3: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

Ghidul cadrului didactic • Limba ºi literatura românã I 3

Cuvânt de bun venit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4Prezentarea programei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6

START . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10Literele mari ºi mici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10Sunete – litere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11Cuvinte – silabe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12Imaginile ºi comunicarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13Sã ne cunoaºtem . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14Ne salutãm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15

ANUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16Primãvara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16Vara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17Toamna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18Iarna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .19

TIMPUL LIBER . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20Programe TV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20Vederea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22La restaurant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23

PRACTIC ªI UTIL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24Semne de circulaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24Reþete culinare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26Instrucþiuni de folosire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27

DIN ZIARE ªI REVISTE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28Vremea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28Horoscop . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30Anunþuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31

CUMPÃRÃTURI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32Amenajarea locuinþei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32Prospecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34Lista de cumpãrãturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .35

RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36Utilizeazã calendarul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36Harta României . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .37Formular de înscriere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38Chestionarul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .39

Pregatire pentru examen . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40

Cuprins

Unitatea 1

Unitatea 2

Unitatea 3

Unitatea 4

Unitatea 5

Unitatea 6

Unitatea 7

Partea I

Partea a II-a

Page 4: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

4 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Stimatã învãtoare,Stimate învãþãtor,

Felicitãri pentru cã faceþi parte din marea echipã a proiectului „A douaºansã – Învãþãmânt primar“!

Prezentul ghid face parte dintr-o serie de materiale educaþionale elaborateîn cadrul proiectului Acces la educaþie pentru grupuri defavorizate care vor fiutilizate în cadrul componentei A doua ºansã pentru învãþãmântul primar decãtre cadre didactice, directori, inspectori ºcolari care conduc saucoordoneazã clase de tip „a doua ºansã“. În acelaºi timp, ele pot fi folositeºi ca resursã în eforturile de construire a unor ºcoli incluzive.

Forma pe care au dobândit-o aceste ghiduri se înscrie în concepþia unitarãa programul A doua ºansã pentru învãþãmântul primar, program definit prin:

• modularitate ºi flexibilitate în organizare• caracter activ, practic aplicativ al curriculum-ului• respectarea individualitãþii în învãþare ºi evaluare.

Ghidurile pentru cadrele didactice ºi pentru cursanþi au fost realizate înconformitate cu programele ºcolare aprobate pentru anul ºcolarexperimental 2005-2006.În ghidurile pentru cursanþi urmãresc aplicarea unui model constructivist,secvenþial, accesibil ºi bine structurat de tip orientare, achiziþie, aplicare ºitransfer. Astfel, modelul didactic ales ºi pãstrat ca un laitmotiv se coreleazãcu etapele pe care le poate parcurge o unitate de învãþare, fiecare dintremomente cuprinzând secvenþe precum cele enumerate:

• etapa de orientare poate cuprinde prezentarea scopurilor, semnificaþieiºi contextului din perspectiva cursantului, activarea ºi valorizareacunoºtinþelor ºi deprinderilor anterioare ale acestuia, captarea atenþieicursanþilor prin conexarea subiectului cu unul de interes vital pentruei, introducerea unor întrebãri ºi situaþii provocatoare de cãtre cadruldidactic º.a.,

• etapa de achiziþie cuprinde rezolvarea de sarcini, exerciþii, însuºireanoilor cunoºtinþe având ca rezultat înþelegerea ºi operarea de cãtrecursant cu conceptele, etapã în care sunt alese cele mai eficientemetode de predare-învãþare-evaluare adecvate atât grupului þintã, darºi specificului subiectului predat.

• etapa de aplicare ºi transfer se concretizeazã prin integrareaconceptelor achiziþionate în contexte noi, elaborarea unor produse aleactivitãþii (de tip eseu, poster, tabel, colaj, model, proiect), evaluareaºi auto-evaluarea atât a proiectului cât ºi a rezultatelor obþinute.

Ghidurile elaborate pentru cursanþi cuprind, pe lângã unitãþile de învãþaredetaliate, activitãþi de reactualizare a conceptelor cheie ale modulului/nivelului anterior, probe de evaluare ºi auto-evaluare, dicþionar cu termeniutilizaþi, pagini pentru aplicaþii ºi proiecte sau anexe cu informaþiiesenþializate pentru consolidarea învãþãrii.

Cuvânt de bun venit

Programul „A doua ºansãpentru învãþãmântulprimar“ în anul ºcolar2005-2006 va fi aplicat pebaza O.M. nr. 5160 din6.10.2005 în conformitatecu urmãtoarele documente:• Metodologia privind

organizarea procesuluide învãþãmânt în cadrulProgramului „A douaºansã pentruînvãþãmântul primar“;

• Planul cadru pentruprogramul „A douaºansã pentru învãþã-mântul primar“;

• Programe ºcolareintegrate prin care se realizeazã educaþiade bazã.

• Materiale educaþionalepentru elevi ºi cadredidactice.

Page 5: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

Ghidul cadrului didactic • Limba ºi literatura românã I 5

Fiecare dintre ghidurile pentru cursanþi pentru fiecare disciplinã sau nivel destudiu se completeazã cu ghidul adresat cadrului didactic, astfel încâttranspunerea în practicã a ideilor programului sã fie cât mai coerentã ºimai transparentã.

Ghidurile pentru cadrele didactice reprezintã cel mai complex instrument princare programele ºcolare prind viaþã. Ghidurile cadrelor didactice sunt ooglindã a fiecãrei unitãþi de învãþare prezentate ºi o aprofundare a ei dinperspectiva scopului, a metodologiei, a formelor de organizare posibil deabordat. Caracterul alternativ al acestor ghiduri se explicã prin aceea cãordonarea conþinuturilor relevante sugerate, ritmul ºi metodologia abordãriilor vor fi stabilite de cãtre fiecare cadru didactic în funcþie de stilul sãudidactic, particularitãþile grupului cu care lucreazã, resursele de învãþaredisponibile, contextul local în care se defãºoarã învãþarea. Ghidurile cadrelor didactice cuprind într-o manierã flexibilã ºi individualãsecþiuni prin care se prezintã programa ºcolarã specificã disciplineirespective, se prezintã sugestii de întocmire a planificãrii, se oferãconceptele ºi achiziþiile cheie ale disciplinei pentru fiecare nivel ºicorespondenþa dintre acestea ºi metodologia didacticã cea mai eficientã.Ghidurile prezintã într-o manierã succintã informaþii atât teoretice, dar ºipractice despre realizarea evaluãrii formative dar ºi a celei sumative, atâtprin forme clasice, dar ºi alternative, cu exemple de probe de evaluareconstruite pe baza standardelor de evaluare regasite în programele ºcolarepentru fiecare disciplinã ºi nivel de studiu.Ghidurile cuprind ºi referiri la alte surse bibliografice utile pentru derulareademersului didactic specific fiecãrei discipline. Acestea sunt fie lucrãri dereferinþã ale pedagogie sau didacticii dsciplinei, fie adrese utile pentrucadrele didactice care doresc sã se foloseascã de Internet. Ghidurile pentru cadrele didactice pot fi cu uºurinþã adaptate ºiindividualizate în funcþie de contextul local, de resursele materiale de caredispune ºcoala, de stilul de predare al cadrului didactic ºi departicularitãþile cursanþilor. În multe dintre unitãþile de învãþare propuse ladiferite discipline de studiu pot fi întâlnite sarcini care se rezolvã cuajutorul computerului, mici proiecte ºi cercetãri care se desfãºoarã încomunitate sau în diferite instituþii º.a. Cadrul didactic împreunã cu clasapot hotarî în legãturã cu oportunitatea desfãºurãrii sarcinilor ºi aplicaþiilorpropuse astfel încât cursanþii sã trãiascã experienþe de succes în învãþare.

Dat fiind caracterul experimental al programului „A doua ºansã pentruînvãþãmântul primar“ în acest an ºcolar ºi necesitatea revizuirii tuturormaterialelor educaþionale elaborate pânã la extinderea programului în anulºcolar 2006-2007, contribuþia dumneavoastrã, a tuturor celor care lucraþicu aceste materiale în aceastã perioadã este foarte importantã. Aºteptãmsugestiile de revizuire, comentariile, observaþiile sau aprecierile pe [email protected].

Vã mulþumim ºi vã dorim succes!Cristiana Boca

Page 6: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

6 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Programa de Limba ºi literatura românãpentru Modulul I – A.B.C, a fost conceputã avândca obiectiv major alfabetizarea cursanþilor,însuºirea limbajului convenþional al citit-scrisului, dobândirea unor achiziþii de bazãpentru o exprimare corectã oralã ºi scrisã. Lanivel atitudinal se va urmãri conºtientizareacursanþilor asupra utilitãþii cititului, scrierii ºicomunicãrii orale în rezolvarea problemelorcotidiene.

Obiectivele cadru sunt identice cu cele dinprograma naþionalã destinatã învãþãmântului demasã la clasa I, însã obiectivele de referinþã aufost revizuite pentru a rãspunde specificuluiacestei forme de învãþãmânt: timpul redus deînvãþare, vârsta cursanþilor ºi experienþa de viaþãa acestora.

Conþinuturile învãþãrii au fost reduse, cea maiimportantã noutate oferitã de aceastã programãfiind eliminarea scrierii cu litere de mânã. Atâtpentru scris, cât ºi pentru citit se vor folosinumai litere de tipar.

Principalele conþinuturi ale învãþãrii sunt:

Formarea capacitãþii de lecturã• Cartea. Direcþii de orientare în materialul tipãrit.• Literele de tipar mari ºi mici ale alfabetului

(excepþie K, Q, W, Y).• Grupurile de litere (ce, ci, ge, gi, che, chi,

ghe, ghi).• Citirea cuvintelor.• Citirea propoziþiilor enunþiative ºi interogative

(fãrã folosirea terminologiei).• Textul. Titlul unui text. Citirea textelor.

Formarea capacitãþii de comunicare• Comunicarea oralã.• Comunicarea – schimb de informaþii între

oameni.• Formularea mesajului oral.• Cuvântul – element de comunicare.

Pronunþarea articulatã a cuvintelor dinvocabularul activ.

• Propoziþia – Formularea de propoziþii logice(fãrã terminologie).

• Intonarea propoziþiilor enunþiative (fãrãterminologie).

• Dialogul – convorbirea între douã sau maimulte persoane. Utilizarea formulelor de salutºi prezentare.

Comunicarea scrisã

Procesul scrierii• Literele mari ºi mici, de tipar, ale

alfabetului(excepþie K, Q, W, Y);• Despãrþirea în silabe a cuvintelor (dupã auz);• Scrierea cu litere de tipar;• Respectarea spaþiului dintre cuvinte;• Poziþionarea datei ºi a titlului unui text.

Ortografie• Scrierea ortograficã a cuvintelor;• Scrierea grupurilor de litere (ce, ci, ge, gi,

che, chi, ghe, ghi);• Scrierea cu majusculã la începutul

propoziþiilor ºi a substantivelor proprii (fãrãterminologie).

PunctuaþiaSemnele de punctuaþie: punctul.

Elemente de construcþie a comunicãriiPropoziþia. Cuvântul. Silaba.Sunetul – litera.

Evaluarea iniþialãIntrarea în modulul I nu presupune o testare

din partea unei comisii speciale, dar învãþãtorulcare coordoneazã colectivul trebuie sã cunoascãdisponibilitãþile, particularitãþile individuale alefiecãrui cursant problemele acestora, pentru a-ºiputea adapta demersul didactic în funcþie deacestea.

Se recomandã o evaluare iniþialã care sã ofereinformaþii asupra:• nivelului de dezvoltare a limbajului;• capacitãþii curente de citit/scris;• memoriei vizuale, spiritului de observaþie;• acuitãþii auditive ºi vizuale;• dezvoltãrii motricitãþii fine.

Pentru determinarea nivelului de dezvoltare alimbajului, prin dialog cu fiecare cursant, se vorcompleta liste de verificare asemãnãtoare celeide mai jos:

Legendã:Î – întotdeaunaD – deseoriU – uneoriN – niciodatã

Prezentarea programei

Page 7: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

Ghidul cadrului didactic • Limba ºi literatura românã I 7

Completarea acestei liste se poate face lainterviul pentru înscrierea în modulul I sau înprimele zile de ºcoalã.

Pentru testarea acuitãþii vizuale, a motricitãþiifine, dar ºi pentru identificarea capacitãþiicurente de scris/citit, puteþi propune un test scrisasemãnãtor urmãtorului:

POÞI COPIA SEMNELE? LE RECUNOªTI?

• m n u

• mnu mnu nmu nmu umn umn

• d b p

• dbp pbd dpb pbd bpd

Testãrile se vor face sub observaþia învãþãtorului,care paralel cu colectarea unor date despre fiecareelev va acorda sprijin, folosind formulãri ca: Te pot ajuta cu ceva?, Ar fi bine ca aici sã…,Apreciez felul în care…, Îmi place cum… etc.

Acest lucru va conferi confort cursanþilor, carenu se vor simþi „sub lupã“ ºi în acelaºi timp vapermite învãþãtorului sã fie vãzut de aceºtia caun partener, o persoana pe care se pot baza ºicare sã fie acceptat ulterior ca ºi consilier. Întimpul testãrii urmãriþi dacã scrierea s-a realizatde la stânga la dreapta ºi dacã instrumentele descris sunt utilizate cu uºurinþã. Verificaþi dacãmodelele au fost corect reproduse ºi dacã s-arealizat încadrarea în spaþiul destinat scrierii

Întrebaþi cursanþii dacã recunosc literele.Solicitaþi-le sã dea exemple de cuvinte care începcu aceste litere. În situaþia în care cursanþii nurecunosc literele, învãþãtorul va pronunþa sunetelecorespunzãtoare literelor ºi le va cere sã deaexemple de cuvinte care încep cu acestea. Testarea memoriei vizuale poate fi realizatã printr-oactivitate desfãºuratã în clasã dupã cum urmeazã:

Pe o masã aºezaþi 6-7 obiecte familiare cursanþilor(un chibrit, un pix, o monedã etc.) ºi distribuiþi-leacestora cartonaºe pe care sã fie imagini corespun-zãtoare acestora. Asiguraþi-vã cã imaginile suntsugestive ºi sunt corect asociate de cursanþi cuobiectele reale! Timp de 20-30 de secundeaceºtia vor avea sarcina de a observa obiectelede pe masã. Apoi acoperiþi-le ºi, cu discreþie,luaþi unul sau douã obiecte din cele expuse.

Cursanþii vor avea sarcina de a semnalasesizarea obiectului sustras prin ridicareacartoanelor corespunzãtoare.

Repetaþi aceastã activitate înlocuind obiectelecu planºe pe care sunt scrise cuvinte pe carecursanþii le-ar fi putut vizualiza în viaþa cotidianã(exemplu : TAXI; BAR, PÂINE etc.) sau semnesociale frecvent întâlnite în comunitate.

Prin desfãºurarea acestei ultime activitãþi veþiputea testa ºi capacitatea de citire globalã a unorcuvinte familiare.

Alãturi de modalitãþile de evaluarea propuse,la nivelul unitãþii ºcolare se pot concepe ºi altebaterii de teste. Scopul acestora este bunacunoaºtere a cursanþilor în vederea proiectãriiunui demers didactic individualizat, care sãpermitã alfabetizarea tuturor cursanþilor.

De asemenea este utilã identificarea nevoilorºi aspiraþiilor personale ale cursanþilor. Încercaþiprin discuþii libere sã aflaþi care sunt acestea, cestil de învãþare are fiecare. Puteþi realiza o listãcomunã a aºteptãrilor realiste ºi realizabile, pecare sã o afiºaþi în clasã ºi pe care sã o pãstraþipânã la sfârºitul modulului. Afiºul poate purta unnume, de exemplu „Ce vreau sã ºtiu“, iaraspiraþiile cursanþilor sã fie formulate caobiective (sã înþeleg mai bine ºtirile de la radiosau TV, sã completez formulare, sã citesc latelevizor etc.).

Cursantul: Î D U N

Înþelege sensul unei comunicãri verbale formatã din cuvinte uzuale

Înþelege întrebãrile ºi dã rãspunsurile aºteptate

Cere lãmuriri când nu înþelege un mesaj audiat

Cunoaºte sensul cuvintelor pe care le utilizeazã

Pronunþã articulat cuvintele

Face acordul între subiect ºi predicat în exprimare

Vorbeºte utilizând corect timpurile verbului

Relateazã experienþe personale

Page 8: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

8 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Cum se poate adapta modululcontextului dumneavoastrã?

În elaborarea programei s-a þinut seamade varietatea contextelor în care ea va fi aplicatã,varietate datã de: vârsta ºi experienþa cursanþilor,particularitãþile individuale ale acestora, mediulsocial ºi cultural din care provin, personalitateaºi stilul didactic al învãþãtorilor. Conþinuturileînvãþãrii vizeazã formarea unor competenþe debazã prin învãþarea activã ºi personalizatã ºi eletrebuie adaptate grupului þintã. De exemplu,scrierea se va realiza cu litere de tipar, întrucâtobiectivele de referinþã prevãzute de programãpot fi atinse chiar dacã elevii nu au aceastãdeprindere, dar ºtiu sã citeascã ºi sã scriefolosind litere de tipar.

Organizarea lecþiilor trebuie realizatã în blocuride ore, care pot varia între 2-4 ore, în funcþie decaracteristicile grupului de elevi ºi de felul în careorarul a fost negociat cu elevii. Fiecãrei unitãþi deînvãþare i se pot aloca 1 sau 2 blocuri de ore.

Textele suport propuse în ghidul cursantuluisunt orientative, ele putând fi înlocuite saucompletate cu altele pe care învãþãtorul leconsiderã potrivite interesului grupului þintã ºicare permit realizarea obiectivelor programei.

Activitãþi specificeInteresul cursanþilor pentru studiul limbii

române se poate cultiva numai prin dezvãluirea“secretelor“ acesteia în raport cu posibilitateaaplicãrii ºi utilitatea cunoºtinþelor noi în viaþacotidianã, aºa încât învãþãtorul trebuie sãgãseascã modalitãþi prin care sã-i ajute pe elevisã înþeleagã scopurile unei sarcini anume,motivele pentru care au fost alese, cum ºi cândpot folosi ceea ce au dobândit. Elevii trebuie sãutilizeze citirea, scrierea, vorbirea ºi ascultareaca instrumente care îi ajutã sã fie persoaneeficiente în interacþiunile interpersonale.

Una dintre modalitãþile care pot fi folositepentru adaptarea demersului educativ laparticularitãþile grupului clasã, este aceea de aorganiza a blocurile de ore dupã aceeaºi structurã:

1. Discuþii libere 2. Activitate de predare-învãþare3. Sinteza zilei

1. Discuþiile libere este indicat sã aibã loc laînceputul zilei de ºcoalã, sã dureze 7-10 minuteºi sã poarte un titlu generic,ca de exemplu ªtiri,La taifas, O nouã zi, un nou început, care va fipãstrat pe tot parcursul modulului.

Sub acest generic elevii se vor putea înscriesã prezinte colegilor evenimente din viaþapersonalã, experienþe, gânduri, ºtiri pe care el leconsiderã interesante ºi pe care doreºte sã leîmpãrtãºeascã celorlalþi. În timp un elev prezintãaceste „ºtiri“, ceilalþi ascultã, iar la sfârºit vorformula întrebãri, îºi vor spune pãrerea sau vorface comentarii legate de ºtirea ascultatã. Deexemplu: Un elev prezintã ºtirea „Astãzi voimerge la film cu prietena mea“. Cei care auurmãrit pot formula întrebãri pentru a solicitainformaþii suplimentare: La ce cinematografmergi? Cum se numeºte prietena ta ? etc.

Crearea acestor momente este deosebit deeficientã întrucât:• Încurajeazã exprimarea liberã, împãrtãºirea

impresiilor ºi sentimentelor;• Exerseazã deprinderile de a vorbi, de a

asculta, de a rezolva probleme, de a-ºi însuºireguli de comunicare eficientã;

• Creeazã o atmosferã pozitivã, prietenoasã;• Dau ocazia participãrii individuale ºi în grup la

activitãþi• Oferã învãþãtorului posibilitatea de a corecta

greºelile de exprimare, pronunþie în contextemai puþin formale;

• Învãþãtorul poate evalua formativ capacitãþilede exprimare ºi receptare a mesajului oral.

Activitatea de predare – învãþare – evaluare

Obiectivul major urmãrit pe parcursulmodulului I este alfabetizarea cursanþilor, însuºireadeprinderilor elementare de citit-scris ºi iniþiereaîn citirea conºtientã.

Educaþia adulþilor este diferitã de educaþiacopiilor. Cea mai mare diferenþã este aceea cãadulþii vor cu adevãrat sã înveþe, sunt motivaþisau constrânºi. Aceºti cursanþi ºi-au reluatcontrolul asupra propriilor vieþi prin reîntoarcereala educaþie toþi având acum obiective pozitive:mulþi dintre ei vor sã intre pe piaþa muncii, sã îºicaute slujbe mai bune, sã îºi continue studiile

P R E Z E N T A R E A P R O G R A M E I

Page 9: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

Ghidul cadrului didactic • Limba ºi literatura românã I 9

sau sã îºi îmbunãtãþeascã nivelul de alfabetizarepânã la un prag pe care ei îl considerã satisfãcãtor.

Predarea-învãþarea va fi conceputã cainteracþiune permanentã între cadru didactic ºicursanþi, între acesta ºi grupe de cursanþi, dar ºiîntre învãþãtor ºi cursant ca individualitate.

Învãþãtorul va adapta conþinuturile programei,le va putea regrupa altfel decât în manual, vaputea înlocui, omite, adãuga materiale suport.

Textele propuse în ghid au caracter informativ,sunt similare ca formã celor pe care cursanþii le-ar fi putul întâlni în viaþa cotidianã(prospecte,instrucþiuni de folosirea unor produse, afiºe,reclame publicitare ) ºi oferã pretexte pentrudesfãºurarea unor activitãþi practice.

Învãþarea noilor conþinuturi trebuie sã serealizeze prin descoperire, plecând de laparticular la general, de la concret la abstract.Metodologia de predare-învãþare se va baza peprincipiile învãþãrii centrate pe elev pentru a daposibilitatea cadrelor didactice sã sprijine, sãgestioneze procesul de învãþare ºi sã maximizezeînvãþarea individualã unui proces de evaluareiniþialã, prin care se pot identifica scopurile

individuale de învãþare care stau la bazaplanurilor individuale de învãþare.

Ghidul cursantului cuprinde 6 unitãþi deînvãþare. Numãrul de ore alocat fiecãreia va fistabilit în funcþie de particularitãþile colectivuluiºi complexitatea conþinuturilor abordate. Lasfârºitul fiecãrei unitãþi propuneþi evaluãrisumative, care sã cuprindã sarcini de lucruconcepute pe mai multe nivele, însã potriviteaceloraºi obiective. Evaluarea trebuie sã ofereelevului posibilitatea de a reuºi – evaluarea nutrebuie sã punã probleme suplimentare. Astfel:• dacã elevul nu deþine abilitãþi de redactare

bune, aveþi în vedere utilizarea evaluãrii orale; • dacã elevul a trecut prin experienþe neplãcute

în cadrul examenelor, aveþi în vedere utilizareaunor metode alternative de evaluare pentru aîntãri respectul de sine ºi motivaþia Evaluarea finalã va consta în probe orale ºi

scrise concepute pe baza standardelor deperformanþã precizate în programã. Cursanþii vortrebui sã fie capabili sã-ºi demonstrezecompetenþele corespunzãtoare pentru a puteapromova modulul I.

P R E Z E N T A R E A P R O G R A M E I

Page 10: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

10 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

• Formularea unor enunþuri logice potrivite unorsituaþii familiare;

• Familiarizarea cu noþiunile de: propoziþie,cuvânt, silabã, sunet, literã;

• Discriminarea sunetelor în cuvinte;• „Citirea“ unor indicatoare ºi panouri de

avertisment;• Recunoaºterea, prin citire globalã,a unor

cuvinte uzuale (denumirile unor magazine,propriile nume etc.);

• Scrierea propriilor nume ºi prenume, adreseiºi a datei de naºtere. (Scrierea se va face prin imitaþie).Înainte de parcurgerea paginilor din ghidul

cursantului este indicat sã alocaþi o orã sau douãunei teme prin care sã urmãriþi conºtientizareacursanþilor asupra necesitãþii însuºirii deprin-derilor de scriere ºi citire ºi exprimare oralã.

Discutaþi despre mijloacele de comunicare(telefon, radio, televizor, scrisori, ziare, reviste etc.).

Pentru sublinierea importanþei exprimãriiscrise puteþi folosi ambalaje ale unor produse,ziare, reviste, cãrþi, vederi, scrise, formularetipizate etc. Prin întrebãri deschise oferiþi-leposibilitatea cursanþilor de a identifica situaþiifamiliare din viaþa cotidianã în care sunt nevoiþisã scrie ºi sã citeascã. De asemenea tot înaceastã perioada organizaþi activitãþi prin caresã verificaþi în ce mãsurã cursanþii cunoscanumite litere sau au capacitatea de a citiglobal cuvinte. (numele unor magazine sauinstituþii, etichete care însoþesc indicatoare,cuvinte întâlnite în diferite formulare –NUMELE; PRENUMELE; STRADA, ªCOALA;CLASA; POLIÞIE etc.).

Propuneþi activitãþi prin care sã testaþi memoriavizualã ºi spiritul de observaþie al cursanþilor.

Literele mari ºi miciScrieþi titlul lecþiei pe tablã. Citiþi-l cursanþilor.

Scrieþi apoi pe tablã o înºiruire de simboluri carenu sunt litere sau cifre (de exemplu, # &%¤#“).Cereþi-le sã încerce sã le „citeascã“. Întrebaþi-ide ce nu pot citi. Dacã nu obþineþi rãspunsul,aºteptat explicaþi-le cã pentru a putea citi siscrie se folosesc anumite simboluri, literele.

Explicaþi-le ca alfabetul este format din litere,cãrora în vorbire le corespund sunete. Este important sã fie observat de cãtre cursanþifaptul cã pentru un sunet se folosesc litere mariºi mici. Le puteþi da exemple de astfel decuvinte. (Sugestie:puteþi scrie chiar numeledumneavoastrã folosind doar majuscule ºifolosind litere mari ºi mici de tipar)

Cursanþii vor scrie apoi, dupã modelul oferitde dumneavoastrã, literele alfabetului. Atenþie! Din alfabet lipsesc literele: q, k, y, w. Le puteþi spune acest lucru cursanþilor.

Verificaþi apoi în ce mãsurã cursanþii aucapacitatea de a scrie, prin imitaþie, literelealfabetului. Nu uitaþi cã se va folosi scrierea culitere de tipar! Fiþi atenþi la modul în carecursanþii folosesc instrumentele de scris ºi lafelul în care se încadreazã în spaþiul destinatscrierii. Le puteþi sugera cursanþilor sã facãanalogii între forma literelor ºi obiecte familiare(nu neapãrat pentru toate).

Unitatea

1 START

Page 11: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

Ghidul cadrului didactic • Limba ºi literatura românã I 11

Sunete – litereÎn aceastã lecþie se urmãreºte familiarizarea

curanþilor cu noþiunile de „sunet“ ºi „literã“ ºicu faptul cã unui sunet îi corespund litere mariºi mici.

Activitatea poate începe prin plasarea unoretichete pe care sã fie scrise cuvintecorespunzãtoare unor obiecte din clasã (uºã,tablã, bancã etc.). Cuvintele vor fi scrise atât culitere mari cât ºi cu litere mici. Cursanþii vor aveasarcina de a „ghici“ ce este scris pe fiecareetichetã. Pentru fiecare cuvânt cereþi-lecursanþilor sã precizeze sunetul iniþial. Acesteetichete vor rãmâne mai mult timp pe obiecte.

Cadrul didactic va citi din ghidul cursantuluiºirurile de cuvinte care încep cu acelaºi sunet.Pe rând cursanþii vor da exemple de cuvinte careîncep cu sunetele precizate. Exerciþiul de identifi-care a cuvintelor care încep cu litera precizatãpoate fi rezolvat independent de cãtre cursanþi,dupã ce vor fi rezolvate la tablã 2- 3 exemple.

Ca activitate suplimentarã, puteþi distribuicursanþilor cartonaºe pe care sunt scrise anumitelitere. Fiecãruia i se va spune ce literã sau literea primit. Dumneavoastrã veþi spune cuvinte, iarcursanþii vor avea sarcina de a semnala sesizareasunetului iniþial al cuvântului prin ridicareacartonaºului cu litera corespunzãtoare. Acestecartonaºe le puteþi folosi pentru formarea ºipentru citirea unor cuvinte simple. Dumneavoastrãveþi scrie cuvinte scurte (da, nu, el, om, ori etc.),iar cursanþii care au cartoanele cu literele dincuvânt le vor „citi“ spunând pe rând sunetelecorespunzãtoare literelor. Explicaþi-le cãpronunþarea în citire a unor sunete (consoanele)se face fãrã pronunþarea vocalei de sprijin „Γ

Exerciþiile 2 ºi 3 presupun punerea încorespondenþã, în cadrul unor cuvinte, a literelormari cu cele mici. Cursanþii vor rezolva sarcinilefolosindu-se de pagina anterioarã din ghid, undesunt scrise literele alfabetului.

La sfârºitul lecþiei întocmiþi împreunã cucursanþii o lista cu trei-patru cuvinte scurte pecare aceºtia le-au reþinut ºi le-ar putea citiglobal. (De exemplu: da, DA, cu, Cu, la, LA, nu,NU, an, AN ). Aceastã listã va rãmâne deschisã,va fi afiºatã în clasã ºi va fi completatã în fiecaredintre orele care vor urma.

S T A R T

Page 12: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

12 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Cuvinte – silabePrin activitãþile propuse în ghidul cursantului

se urmãreºte dezvoltarea capacitãþii de analizã ºisintezã foneticã a cuvintelor. Despãrþireacuvintelor în silabe nu trebuie sã constituie unscop în sine, ci trebuie sã reprezinte uninstrument pentru scrierea ºi citirea corectã acuvintelor. Acest lucru este bine sã fie ºtiut ºi decursanþi. Explicaþi-le felul în care se face citirea(prin rostirea sunetelor în ordinea în care aparliterele corespunzãtoare în cuvinte). Însoþiþiexplicaþiile cu trei-patru exemple.

Scrieþi pe tablã câteva cuvinte scurte,monosilabice, de preferat din cele din lista decuvinte întocmitã în lecþia anterioarã. Dinacestea, formaþi alte cuvinte. Citiþi cuvinteleformate pe silabe pentru a fi observat de cãtrecursanþi faptul cã citirea pe silabe duce la ocitire mai rapidã.

Cereþi-le cursanþilor sã spunã cuvintecorespunzãtoare imaginilor de la exerciþiul 1.Pronunþaþi ºi dumneavoastrã aceste cuvinte rar,pentru a-i face pe cursanþi sã sesizeze dupã auzsilabele cuvintelor. Spuneþi-le sã dea ºi ei exemplede cuvinte pe care sã le pronunþe pe silabe. Ca un exerciþiu suplimentar, le puteþi propunecursanþilor sã spunã versurile unor cântececunoscute, pronunþând fiecare cuvânt pe silabe.

Cuvintele corespunzãtoare imaginilor vor fiapoi introduse de cãtre cursanþi în propoziþii.

Scrieþi pe tablã o propoziþie din trei-patrucuvinte simple. Citiþi-o arãtând fiecare cuvântcitit. Marcaþi fiecare propoziþie printr-un segmentla sfârºitul cãruia folosiþi punctul ºi fiecarecuvânt printr-un dreptunghi. Explicaþi-lecursanþilor cã acestea vor fi simbolurile pentrupropoziþie, respectiv, cuvânt. Citiþi-o ºi cereþi-lecursanþilor sã o repete. Propuneþi o activitate deanalizã ºi sintezã foneticã a cuvintelor. Subcuvintele propoziþiei marcaþi cu o linie fiecaresilabã ºi cu o casetã fiecare literã a cuvântului.

La exerciþiul 2 cursanþii trebuie sã sesizeze cãîn fiecare ºir cuvintele corespunzãtoare imaginilorse aseamãnã faptul cã primele, respectiv ultimelesilabe sunt aceleaºi. Dirijaþi atenþia cursanþilorastfel încât aceºtia sã observe acest lucru ºi înscrierea cuvintelor.

La exerciþiul 3 cursanþii trebuie sã sesizezevocalele specificate în cuvintele corespunzãtoare

imaginilor. Acest lucru se va realiza prin analizafoneticã a cuvintelor. Înainte de aceastãactivitate cereþi cursanþilor sã dea exemple decuvinte care încep sau conþin o anumitã vocalã.Dirijaþi o activitate frontalã de analizã foneticã acuvintelor ºi de plasare a sunetelor/ literelor însilabele cuvântului. Ca activitate suplimentarã,puteþi propune ºi poziþionarea acestora în silabe.Încurajaþi cursanþii sã plaseze în cuvinte literelepe care le cunosc sau sã numeascã anumitesunete marcate în silabe.

De exemplu:pat masã

• - •

scaun birou

- • • -

La sfârºitul lecþiei întocmiþi o listã de cuvintescurte, uzuale pe care cursanþii sã le reþinã.

U N I T A T E A 1

Page 13: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

Ghidul cadrului didactic • Limba ºi literatura românã I 13

Imaginile ºi comunicareaAvând în vedere vârsta cursanþilor este de

aºteptat ca mulþi dintre ei sã cunoascã sau sãintuiascã semnificaþia unor indicatoare. Puteþiîncepe lecþia cu o discuþie despre felul în careeste dirijatã circulaþia pe drumurile publice.Întrebaþi cursanþii ce semne de circulaþie cunoscºi dacã ºtiu semnificaþia lor.

Încurajaþi cursanþii sã descrie sau sã desenezeanumite indicatoare pe care le-au întâlnit, dar acãror semnificaþie nu o cunosc. Indicatoarele nutrebuie sã fie neapãrat de circulaþie.

Vor fi apoi intuite imaginile de la exerciþiul 1.Cereþi-le sã observe prin ce se aseamãnã ºi prince se deosebesc. La indicatoarele de avertizare leputeþi cere sã scrie prin imitaþie cuvântul care serepetã (Atenþie!). Discutaþi apoi despre locul încare pot fi întâlnite indicatoarele prezentate.Dacã aveþi la dispoziþie ºi imaginile altorindicatoare, le puteþi folosi, atâta timp câtacestea sunt utile cursanþilor. Explicaþi-le cãunele indicatoare sunt folosite în cea mai mareparte a þãrilor lumii (indicatoare pentru toalete,hoteluri, parcãri, spitale etc.)

Pe parcursul lecþiei urmãriþi ca pe bazamemoriei vizuale cursanþii sã reþinã imaginileunor cuvinte uzuale ºi sã le asocieze cu anumiteindicatoare sau situaþii ilustrate.

Este indicat ca la sfârºitul lecþiei sã stabiliþiîmpreunã cu cursanþii o listã de cuvinte de 4- 5cuvinte uzuale pe care sã le poatã citi global sauidentifica în diferite situaþii reale (închis,deschis, trage, împinge, stop, sus etc.). Se recomandã scrierea acestor cuvinte cu literemajuscule, dar ºi cu litere mici de tipar.

S T A R T

Page 14: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

14 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Sã ne cunoaºtemSolicitaþi-le cursanþilor ca pentru aceastã

lecþie sã aibã pregãtite copii sau originale aleactelor de identitate, întrucât scopul principaleste familiarizarea cursanþilor cu scrierea ºirecunoaºterea propriilor nume ºi prenume, adatei de naºtere ºi a adresei.

Puteþi începe lecþia prin urmãtoarea activitate:Pe rând, fiecare cursant va repeta numele

colegului care s-a prezentat anterior, spunându-ºiapoi ºi el numele. (El/Ea este ……… Eu sunt…….). Pregãtiþi ecusoane pe care sã fie scrisenumele ºi prenumele fiecãrui cursant. Pe mãsurãce se prezintã distribuiþi-le ecusoanele. Fiecareva avea sarcina de a observa timp de 3-5 minutepropriile ecusoane, pentru a reþine felul în careeste scris numele ºi prenumele fiecãrui cursant.Atrageþi-le atenþia cã numele de persoane sescriu întotdeauna cu litere iniþiale mari.

Discutaþi apoi despre datele importante caresunt oferite de cartea de identitate (numele ºiprenumele, data naºterii, adresa, codulnumeric personal). Cereþi-le cursanþilor sãobserve locul în care acestea sunt precizate înactele de identitate. Explicaþi-le folosireaprescurtãrilor pentru cuvintele: stradã, numãr,localitate, bloc, sector. Nu este obligatoriu sãfie reþinut de cãtre cursanþi felul în careacestea se scriu, ci doar sã le recunoascã însituaþia în care le întâlnesc.

Dirijaþi o discuþie despre situaþii în care suntnevoiþi sã ofere aceste date personale.

Cursanþii vor avea apoi sarcina ca, folosindu-sede actele de identitate ºi de ecusoane, sãcompleteze pe Ghid spaþiu destinat scrieriidatelor personale. Oferiþi-le sprijin permanent! Ca activitate suplimentarã, puteþi prezenta

cursanþilor mai multe tipuri de formulare în caretrebuie completate datele personale.

Multiplicaþi-le ºi daþi-le ca sarcinãsuplimentarã completarea acestor date.

Completaþi lista de cuvinte uzuale cu :numele, prenumele, adresa, strada.

Insistaþi pe recunoaºterea acestor cuvinte ºisolicitaþi-le cursanþilor ca în urmãtoarele ore, laînceputul lecþiilor sã-ºi scrie numele ºiprenumele pe foaia Ghidului.

U N I T A T E A 1

Page 15: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

Ghidul cadrului didactic • Limba ºi literatura românã I 15

Ne salutãmPe parcursul acestei lecþii propuneþi jocuri de

rol în care sã se foloseascã diferite formule desalut. Dirijaþi o discuþie din care cursanþii sãdeprindã câteva reguli de utilizare acestora. Deexemplu: cine salutã primul în diferite situaþii, ince situaþii nu trebuie neapãrat sã salutãm, ceforme de salut se folosesc în contexte variate.)

Exerciþiile propuse în ghidul cursantului au cascop dezvoltarea capacitãþii de citire globalã aunor cuvinte uzuale (bunã, dimineaþa, seara,ziua) ºi a celei de a copia anumite cuvinte(copierea se va face ca reproducere identicã aunor simboluri).

Puteþi propune de asemenea exerciþii deformulare de propoziþii.

De exemplu: Distribuiþi cursanþilor bileþele pecare sunt scrise cuvintele: dimineaþa, ziua, seara.Cursanþii trebuie sã recunoascã ce cuvânt estescris pe bileþelul primit ºi sã formuleze un enunþîn care sã prezinte o activitate pe care o face deobicei în acel moment al zilei. Corectaþi cu tactgreºelile de exprimare! Puteþi formula ºi cerinþeprin care sã dezvoltaþi capacitatea cursanþilor deanalizã ºi sintezã foneticã.

Exemplu:• Câte cuvinte are enunþul formulat;• Care este al …. cuvânt din propoziþie;• Câte silabe are un anumit cuvânt etc.La sfârºitul lecþiei, continuaþi lista de cuvinte

uzuale pe care aþi întocmit-o în orele anterioare.Identificaþi în ce mãsura cursanþii sunt capabilisã citeascã global cuvintele. Ca exerciþiusuplimentar, puteþi cere cursanþilor sã identificeanumite cuvinte „ascunse“ într-un ºir de litere.

Exemplu:stop susjostopnumele snumeleat

ACTIVITATE PRACTICÃCereþi-le cursanþilor sã decupeze din ziare sau

reviste taloane de concurs în care sunt solicitatedatele personale. Solicitaþi-le sã completezefiecare aceste date.

S T A R T

Page 16: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

16 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

• Formularea unor enunþuri logice pe o temã datã;• Recunoaºterea literelor: a, A, m, M, i, I, n, N,

u, U, r, R, s, S, c, C, e, E, b, B;• Recunoaºterea grupului de litere „ce“;• Scrierea literelor a, A, m, M, i, I, n, N, u, U, r, R,

s, S, c, C, e, E, b, B, a grupului de litere „ce“ ºia unor silabe ºi cuvinte care conþin aceste litere;

• Citirea unor propoziþii scurte;• Recunoaºterea ºi citirea globalã a cuvintelor

care denumesc lunile anului.Pe parcursul acestei unitãþi la fiecare lecþie

cursanþii îºi vor scrie pe pagina Ghidului numele ºiprenumele, precum ºi data. Dumneavoastrã veþi scriedata, scriind numele lunii, iar cursanþii o vor copia.

PrimãvaraSolicitaþi cursanþilor sã spunã pe rând data

naºterii. Cereþi-le sã se grupeze în funcþie deanotimpul în care s-au nãscut. Fiecare grup vaavea sarcina de a alcãtui oral propoziþii despreanotimpul respectiv. Urmãriþi ca propoziþiile sãfie logice din punct de vedere al conþinutului ºicorecte din punct de vedere al exprimãrii.

Cereþi-le cursanþilor sã recunoascã anotimpulilustrat ºi sã formuleze propoziþii pe baza imaginii.Aceºtia vor preciza apoi care sunt lunile acestuianotimp. Scrieþi la tablã denumirile lunilor deprimãvarã ºi solicitaþi-i pe cursanþi sã identifice pepagina Ghidului locul în care sunt scrise acestecuvinte (fãcând apel la spiritul de observaþie).

Pe paginile calendarelor ilustrate la începutullecþie cursanþii vor avea sarcina de a marca zilelecare au pentru ei o semnificaþie deosebitã(sãrbãtori religioase, aniversãri etc.)

La exerciþiul urmãtor dumneavoastrã veþi citicuvintele: anul, martie, aprilie, mai, primãvara.Aceste cuvinte vor fi analizate fonetic, insistându-sepe poziþia în cuvinte a sunetelor care urmeazã a fistudiate: a, m, i. Citiþi apoi cuvintele lacunare.Cursanþii vor trebui sã sesizeze ce sunete lipsesc.Spaþiile lacunare vor fi completate de cãtrecursanþi, fãcându-se legãtura între sunetul carelipseºte ºi litera corespunzãtoare.

La exerciþiul 2 textul va fi citit dedumneavoastrã. Discutaþi despre mesajul pe careîl transmite formulând întrebãri. În textul din ghidcursanþii vor încercui literele specificate în cerinþaexerciþiului. Puteþi propune analiza foneticã aaltor câteva cuvinte din text : ora, Arad, perioada,Mangalia. Dacã dispuneþi de o hartã a Românieiputeþi localiza pe hartã localitãþile amintite.

Înaintea citirii independente de la exerciþiul 3scrieþi pe tablã silabele ce se pot forma culiterele a, m ºi i. Combinaþi aceste silabe pentrua obþine cuvinte. Reamintiþi-le cursanþilor cum seface citirea pe silabe. Ca activitate suplimentarã,puteþi propune formarea de cuvinte ºi silabe culiterele alfabetarului mobil.

Exerciþiile 5 ºi 6 urmãresc completarea culitere sau silabe a unor cuvinte date. Solicitaþicursanþii sã dea exemple de alte cuvinte careconþin silabele: ma, mi, i, a.

Scopul exerciþiului 7 este de exersare ºidezvoltare a spiritului de observaþie ºi a memorieivizuale a cursanþilor. Cursanþii vor încercui încareu cuvintele precizate la cerinþã. Deasemenea, cei care mai cunosc ºi alte litere vorputea identifica ºi alte cuvinte scurte (ca, la nu,ea, zi, eu, nume, Ica)

La exerciþiul 8 cursanþii vor scrie litere, silabeºi cuvinte pe care le pot forma cu literelecunoscute. Puteþi dicta silabe sau cuvinte.

Pe lista de cuvinte uzuale scrieþi denumirilelunilor primãverii.

Unitatea

2 ANUL

Page 17: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

Rezolvarea exerciþiului 6, care presupuneformarea din silabe date a unor cuvinte, poate firealizatã individual ºi corectatã frontal. Ca sarcinã suplimentarã, puteþi propune scriereacuvintelor obþinute.

La exerciþiul 7 cursanþii vor citi cuvintele careurmeazã sã fie scrise în propoziþiile lacunare.Acestea vor fi citite de dumneavoastrã. Cursanþiivor preciza care sunt cuvintele potrivite. Fiecareva completa spaþiile libere. Solicitaþi-lecursanþilor sã observe cã primul cuvânt al fiecãreipropoziþii se scrie cu literã iniþialã mare.

Pe spaþiul destinat scrierii, în funcþie departicularitãþile grupului ºi de cele individualeputeþi propune exerciþii de copiere, dictare,scriere liberã.

Completaþi lista de cuvinte uzuale cu denumirilelunilor de varã. Recitiþi întreaga listã de cuvinte.

Ghidul cadrului didactic • Limba ºi literatura românã I 17

VaraSolicitaþi cursanþii sã spunã cuvinte care le

vin în minte când se gândesc la anotimpul vara.Notaþi pe tablã câteva cuvinte spuse de cursanþi.Alãturi de acestea scrieþi ºi lunile de varã. Ca ºiîn lecþia anterioarã cursanþii vor completa pecalendarele celor trei luni de varã date care ausemnificaþii deosebite.

La exerciþiul urmãtor dumneavoastrã veþi citicuvintele : vara, anul, iunie, iulie, august. Acestecuvinte vor fi analizate fonetic, insistându-se pepoziþia în cuvinte a sunetelor n, u ºi r. Citiþi apoicuvintele lacunare. Cursanþii vor trebui sã sesizezece sunete lipsesc. Solicitaþi cursanþii sã dea exemplede cuvinte în care aceste sunete se aflã laînceputul, în interiorul sau la sfârºitul cuvântului.

Textul în care cursanþii urmeazã sã recunoascãliterele n, u ºi r va fi citit de dumneavoastrã.Este posibil ca o parte dintre cuvinte sã nu fieînþelese de cãtre cursanþi. Oferiþi explicaþiilenecesare. Pentru dezvoltarea deprinderilor deexprimare oralã, dirijaþi o discuþie despre felul încare trebuie pregãtitã o vacanþã.

Dupã recunoaºterea literelor scrieþi la tablãsilabe care se pot forma din literele studiate.Solicitaþi-le cursanþilor sã le citeascã ºi sãformeze cuvinte din aceste. Pentru aceastãactivitate puteþi folosi ºi alfabetarul.

Silabele ºi cuvintele de la exerciþiul 3 vor ficitite pe rând de toþi cursanþii. Aceºtia vor scrieapoi literele de la exerciþiul 4. Puteþi propune ºiscrierea de silabe.

La exerciþiul 5 citirea cuvintelor scrise pesilabe se poate organiza ca activitate pe perechi.Cursanþii vor citi unul altuia cuvintele. Lascrierea cuvintelor care se formeazã, atrageþiatenþia cursanþilor sã nu lase spaþiu între silabelecuvintelor. Verificaþi frontal citirea cuvintelor ºifaceþi aprecieri individuale asupra felului în careau scris cursanþii.

La exerciþiul 5 cursanþii vor numi obiecteleilustrate. Acestea se vor despãrþi în silabe. Înfiecare silabã a cuvintelor, în urma analizeifonetice, sub îndrumarea dumneavoastrã,cursanþii vor scrie literele pe care le cunosc.

A N U L

Page 18: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

18 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

ToamnaPornind de la denumirile lunilor de toamnã,

urmând acelaºi demers didactic din lecþiileanterioare din aceastã unitate, se va facefamiliarizarea cu sunetele ºi literele s,c ºi e.Cereþi-le cursanþilor sã dea exemple de cuvintecare conþin sunetele precizate.

Recunoaºterea acestor litere se va face pe untext care reprezintã un afiº publicitar. Citireatextului o veþi face dumneavoastrã. Solicitaþicursanþii sã precizeze cuvintele necunoscute dintext ºi oferiþi explicaþii despre sensul lor.Formulaþi întrebãri pentru a verifica înþelegereade cãtre cursanþi a mesajului audiat. Discutaþidespre rolul afiºelor ºi despre informaþiile pe careacestea le pot oferi.

Scrieþi pe tablã toate literele studiate. Cereþicursanþilor sã formeze silabe sau cuvinte cu acestea.Fiecare va citi silaba sau cuvântul format.

Citirea silabelor ºi cuvintelor de la exerciþiul 3se va face independent ºi apoi în perechi. Toþicursanþii vor fi solicitaþi apoi sã citeascã selectiv,cu voce tare.

Exerciþiile 4 ºi 5 sunt cu grad scãzut dedificultate ºi urmãresc familiarizarea cu scrierealiterelor studiate.

Urmãtoarele douã exerciþii vizeazã în aceeaºimãsurã formarea deprinderilor de citit ºi scris.Exerciþiul 6 va fi rezolvat dupã modelul celor deacelaºi tip din lecþiile anterioare. Puteþi propunescrierea ºi citirea mai multor cuvinte care se potforma cu literele studiate.

La exerciþiul urmãtor, cursanþii trebuie sãpunã în corespondenþã numere cu litere astfelîncât sã obþinã cuvinte. Aceºtia întâi vor scriecuvintele ºi apoi le vor citi Spuneþi-le cursanþilorsã fie atenþi la spaþiul dintre litere în cadrulcuvintelor ºi dintre cuvinte în cadrul propoziþiei.Citirea cuvintelor se poate face selectiv, dupãanumite indicaþii oferite de dumneavoastrã.Exemplu: Citeºte cuvântul cu cele mai multe/celemai puþine litere; Citeºte cuvintele care au ultimaliterã „u“ etc.

Exerciþiul 8 poate fi folosit ca o activitate deevaluare. Cursanþii vor spune cuvintecorespunzãtoare imaginilor pe care apoi le vorscrie. Explicaþi-le cursanþilor cã pentru a scriecorect este indicat sã se foloseascã dedespãrþirea în silabe a cuvintelor. Însoþiþiexplicaþiile cu exemple (puteþi utiliza cuvintelede la exerciþiul 6 ºi din lecþiile anterioare).

Pe spaþiul destinat scrierii puteþi solicitacopierea unor ºiruri de cuvinte care apoi vorordonate pentru a se obþine propoziþii. Amintiþi-leregula de scriere cu literã mare la începutulpropoziþiei.

Exemplu:sus, Maria, e;car, sac, eu, un;nas, are, ea, un, mic.

Completaþi lista de cuvinte cu denumirilelunilor de toamnã.

U N I T A T E A 2

Page 19: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

Scrieþi ºi dumneavoastrã propoziþiile caretrebuie obþinute pe tablã ºi solicitaþi-lecursanþilor sã se auto sau intercorecteze folosindmodelul dat.

Exerciþiul 7 urmãreºte recunoaºterea saucitirea denumirilor lunilor anului. Nu este obligatoriecitirea conºtientã a tuturor denumirilor lunilor cidoar a celor pentru care se cunosc literele.

La sfârºitul unitãþii de învãþare organizaþi olecþie de recapitulare ºi consolidare a literelorstudiate. Concepeþi seturi de fiºe individualizatecare sã permitã recuperarea, ameliorarea ºidezvoltarea cunoºtinþelor.

ACTIVITATE PRACTICÃPropuneþi cursanþilor sã-ºi confecþioneze un

calendar anual pe care sã-l foloseascã pentru anota anumite evenimente sau zile speciale pecare nu trebuie sã le uite.

Realizaþi la nivelul clasei un panou în care sãtreceþi lunile anului ºi alãturi de acestea numelecursanþilor nãscuþi în lunile respective. Daþipanoului un titlu:

Exemple: „La mulþi ani!“, „Aniversãri“,„Sãrbãtoriþii anului“ etc.

Ghidul cadrului didactic • Limba ºi literatura românã I 19

IarnaPuteþi începe lecþia prin „citirea“ din lista

cuvintelor uzuale a lunilor de primãvarã, varã ºitoamnã. Cursanþii vor spune ce luni ale anului nusunt precizate ºi cãrui anotimp corespund.Solicitaþi cursanþilor sã scrie cuvântul potrivitanotimpului iarna.

Cursanþii vor marca pe calendarele din ghidzilele care au pentru ei o semnificaþie deosebitã(sãrbãtori religioase, aniversãri etc.).

Se va rezolva apoi exerciþiul1. cursanþii vor fifamiliarizaþi cu sunetul ºi literele b, B ºi cugrupul de litere „ce“. Solicitaþi cursanþii sã deaexemple de cuvinte care conþin literele.

Citiþi textul suport. Explicaþi cuvintelenecunoscute. Formulaþi întrebãri care sã ajute laînþelegerea mesajului transmis de text.

Exemplu:Ce se poate câºtiga la concurs?; Ce întrebare a fost formulatã în talon?; Care erau variantele de rãspuns?;Care este rãspunsul corect?; Ce semnificaþie au celelalte zile amintite?.

Cursanþii vor completa apoi datele solicitate întalonul de concurs.

Se vor citi apoi silabele ºi cuvintele de laexerciþiul 3. Puteþi solicita ºi citirea unor silabeînchise (ab, eb, ib, ub). Ca activitatesuplimentarã, puteþi distribui fiecãrui cursantcartonaºe cu patru-cinci litere studiate. Aceºtiavor avea sarcina de a forma cuvinte cu acestelitere. Fiecare va introduce cuvântul format într-opropoziþie (oral sau scris, dupã propoziþiaformulatã ºi nivelul de pregãtire al cursanþilor).

La exerciþiul 5, citirea cuvintelor scrise pesilabe se poate organiza ca activitate pe perechi.Cursanþii îºi vor citi unul altuia cuvintele. Vorscrie apoi cuvintele care se formeazã din silabeledate. Ca sarcinã suplimentarã, le puteþi propunesã-ºi dicteze unul altuia trei-patru cuvinte dincele formate. Verificaþi frontal citirea cuvintelor ºifaceþi aprecieri individuale asupra felului în careau scris cursanþii.

La urmãtorul exerciþiu, trebuie completatepropoziþiile lacunare cu cuvinte date.

Primele trei propoziþii conþin cuvinte formatedin literele studiate, deci pot fi citite de cursanþi.Urmãtoarele douã trebuie citite dedumneavoastrã. Cursanþii vor alege din ºirulcuvintelor date pe cele potrivite ºi vor completaspaþiile libere.

A N U L

Page 20: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

20 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

• Formularea unor propoziþii logice pe o temã datã;• Recunoaºterea literelor: t. T, o, O, l, L, v, V, d,

D, ã, Ã, p, P, º, ª ºi grupul „ci“;• Scrierea literelor t. T, o, O, l, L, v, V, d, D, ã,

Ã, p, P, º, ª, a silabelor ºi cuvintelor careconþin aceste litere ºi grupul „ci“;

Programe TVSolicitaþi cursanþilor sã spunã cât timp petrec

la locul de muncã ºi câte ore pentru treburilegospodãreºti. Iniþiaþi o discuþie despre ce ºi-ardori fiecare sã facã în orele în care se destind.Cereþi cursanþilor sã se grupeze dupã modul încare îºi petrec cea mai mare parte a timpuluiliber: vizionarea programelor TV, cluburi,restaurante, întâlniri cu prietenii, practicareaunui sport. Membrii grupului vor discuta între eiºi vor preciza trei motive pentru care preferã sãîºi petreacã timpul liber în acest mod.

Se va cere cursanþilor sã reþinã motivelepentru care colegii din celelalte grupe au alteopþiuni decât cele ale lor ºi sã redea la alegereuna dintre propoziþiile ascultate.

Pe parcursul acestei activitãþi urmãriþi caexprimarea cursanþilor sã fie prin enunþuri logice,coerente, corecte din punct de vedere gramatical.

Grupa cursanþilor care preferã vizionareaprogramelor TV va prezenta exemple de programepreferate ºi motivele pentru care le urmãresc.Întrebaþi-i de unde aflã ora la care se difuzeazãemisiunile preferate. Faceþi astfel legãtura cutextul suport, pe care cursanþii vor avea sarcinade a identifica literele ce urmeazã a fi studiate.Pentru a vã asigura cã cea mai mare parte acursanþilor va putea descifra textul, propuneþicâteva exerciþii de analizã foneticã a unor cuvintecare conþin literele t, o ºi l. Este indicat deasemenea sã solicitaþi cursanþilor citirea ºiformarea unor silabe ºi cuvinte care conþinaceste litere (cu ajutorul alfabetului mobil).

Cu sprijinul dumneavoastrã, cursanþii vor cititextul suport, precizând emisiunile prezentate ºiorele de difuzare. Puteþi discuta cu aceastãocazie ºi despre exprimarea orelor (orei 8:00 a.mîi corespunde ora 20:00 )

Se vor citi silabele ºi cuvintele formate cuajutorul literelor nou învãþate ºi se poate cerecursanþilor sã descopere cuvinte care se referã lafiinþe (tu, om, oi, leu, lei, cal, sora, nora). Puteþi

propune formularea de enunþuri în care cuvintele: leu, lei sã aibã sensuri diferite. În propoziþiileformulate solicitaþi-le sã precizeze locul pe care îlocupã cuvântul în propoziþie (la început, lamijloc, la sfârºit).

Pentru desprinderea informaþiilor din textulcitit se va rezolva exerciþiul 4, dupã ce înprealabil textul suport va fi recitit. Exerciþiulpoate fi rezolvat individual sau frontal, în funcþiede caracteristicile colectivului de cursanþi.

Se scriu apoi literele ºi cuvintele pe spaþiul dinghid, folosindu-se modelele date. Puteþi solicitacursanþii sã scrie la tablã ºi alte cuvinte (deexemplu, cele ce urmeazã a fi citite la exerciþiulurmãtor, sau cuvinte date ca exemple de cursanþi).

Cu ajutorul alfabetului mobil propuneþiexerciþii de punere în corespondenþã a literelormari studiate cu cele mici. Puteþi distribuicursanþilor litere mari sau mici ale alfabetului, iarei sã formeze perechi punând în corespondenþãliterã mare – literã micã. Astfel perechile formatevor citi în perechi cuvintele propuse la exerciþiul 7.

Unitatea

3 TIMPUL LIBER

Page 21: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

Ghidul cadrului didactic • Limba ºi literatura românã I 21

T I M P U L L I B E R

Amintiþi-le cursanþilor modul în care se facecitirea pe silabe pe cuvinte ºi apoi sinteza acestuia.

Pentru observarea formelor articulate alesubstantivelor (fãrã folosirea terminologiei)formulaþi douã propoziþii cu forma articulatã ºicu cea nearticulatã a unui substantiv. Pe bazaauzului cursanþii trebuie sã observe diferenþadintre cele douã forme. Cu aceastã ocaziediscutaþi despre folosirea incorectã a formelorunor substantive (copilu, omu, blocu etc.).Folosind alfabetarului propuneþi exerciþii detransformare a unui substantiv nearticulat însubstantiv articulat. (exemplu: coc – cocul; sac-sacul, rac – racul etc. ). Cursanþii vor citicuvintele de la exerciþiul 8 ºi vor scrie individualforma articulatã a substantivelor date.

Cursanþii vor citi individual, în ºoaptã,propoziþiile de la exerciþiul urmãtor. Citirea cuvoce tare se va face selectiv. Solicitaþi toþicursanþii sã citeascã propunând sarcinidiferenþiate ca grad de dificultate.

Exemplu: Citeºte primul cuvânt din a douapropoziþie; Citeºte propoziþia a treia; Citeºtepropoziþia care conþine cuvântul „maro“ etc.

In spaþiul destinat scrierii dictaþi cursanþilorsilabe ºi cuvinte care se scriu cu literele studiate.

Page 22: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

22 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

VedereaIniþiaþi o discuþie despre petrecerea timpului

liber în cãlãtorii, excursii, drumeþii. Urmãriþi felulîn care se exprimã cursanþii. Corectaþi cu tactgreºelile acestora.

Se intuiesc imaginile din Ghidul cursantului.Se spun cuvinte potrivite ºi se analizeazã fonetic,pentru sesizarea sunetelor:v, d ºi ã. Solicitaþi-lecursanþilor sã formuleze propoziþii în careintegreze cuvintele analizate ºi care sã se referela utilitatea acestora.

Urmãtoarea sarcinã este completarea în cuvinteledate (avion, vedere, busolã) a literelor cunoscute.Pentru perceperea vizualã a literelor ce urmeazãa fi studiate, se va face legãtura între sunete ºilitere, insistându-se pe locul acestora în silabe.

Textul vederii din ghid va fi folosit la începutpentru recunoaºterea literelor v, d ºi ã. Deasemenea, puteþi supune observaþiei aºezarea peformatul vederii cu precizarea poziþiei datei,titlului, semnãtura expeditorului, locul unde estescrisã adresa destinatarului (fãrã a se utilizanoþiunile de destinatar ºi expeditor ºi fãrã a seinsista pe structura propriu-zisã a unei vederi).

Se citesc silabele ºi cuvintele scurte de laexerciþiul 2. Opþional, pe baza acestora, puteþipropune un exerciþiu de formare de cuvinte noiprin adãugare de litere.

Exemplu: do – dor; var – varã; est-rest, este;dus – adus etc.

La exerciþiul 3 se citesc cuvintele de pe coloane.Puteþi propune exerciþii de citire „în lanþ“ sau „ºtafetã“.

Pentru rezolvarea exerciþiului 4 se face maiîntâi un exerciþiu asemãnãtor, de completare aunor silabe pentru obþinerea de cuvinte, în caresunt precizate silabe ce pot fi utilizate.

De exemplu: ma – (re, me, sa).Completarea cu silabe potrivite a cuvintelor

din Ghidul cursantului se va face frontal oral, iarîn scris individual.

Pentru rezolvarea exerciþiului 5 supuneþiobservaþiei exemplul dat, iar pentru mai bunãînþelegere a sarcinii de lucru apelaþi la activitateapropusã suplimentar la exerciþiul 2. Cereþi-lecursanþilor sã despartã în silabe cuvinteleobþinute din cuvintele de bazã ºi sã precizeze cesilabe au fost adãugate. Propoziþiile de laexerciþiul urmãtor vor fi citite individual, prin

efort propriu ºi apoi cu voce tare. Propuneþiexerciþii de citire selectivã. Ca sarcinãsuplimentarã, puteþi modificarea propoziþiilorcitite prin modificarea topicii.

Exerciþiul de despãrþire în silabe a cuvinteloreste necesar formãrii deprinderii de scrierecorectã. De aceea, este indicat ca dupã acestexerciþiu sã dictaþi cursanþilor câteva dintreaceste cuvinte. La scrierea literelor ºi cuvintelorde la exerciþiul 3 urmãriþi respectarea spaþiuluidintre litere în cadrul cuvintelor ºi întrecuvintele copiate. La exerciþiul de punere încorespondenþã a sinonimelor cereþi cursanþilorsã sublinieze cuvintele al cãror sens nu îlcunosc. Individual vor forma perechi desinonime doar pentru cuvintele al cãror sens îlcunosc, urmând ca prin eliminare sã descoperesensul celor necunoscute.

La rubrica „Ce poþi scrie ºi citi“ oferiþi-lecursanþilor posibilitatea de a scrie din imaginaþiecuvinte, silabe, propoziþii la libera lor alegere.

Lucraþi individual cu cei care necesitãactivitãþi de recuperare.

U N I T A T E A 3

Page 23: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

dupã ce dumneavoastrã veþi oferi modelul descriere corectã.

La exerciþiul 7, ca ºi în lecþiile anteriore, dupãdespãrþirea cuvintelor în silabe propuneþi unexerciþiu de dictare în perechi. Cursanþii se vorautocorecta folosind ghidul. Discutaþi greºelile ºiexplicaþi-le celor cu greºeli frecvente care estetehnica scrierii dupã dictare sau din imaginaþie(trebuie sã reiasã ideea cã despãrþirea în silabeeste necesarã pentru scrierea corectã).

Exerciþiul 8, care presupune scrierea formelorde plural a unor substantive, are un grad scãzutde dificultate ºi poate fi folosit ca probã leevaluare la sfârºitul lecþiei, împreunã cu citireaunui enunþ din textul de la exerciþiul 9. Acestadin urmã va fi citit prin efort propriu de cãtrefiecare cursant. În spaþiul destinat scrierii puteþipropune dictarea unor propoziþii scurte.

ACTIVITATE PRACTICÃFiecare cursant va întocmi un meniu pentru o

sãptãmânã. Recomandaþi-le sã cearã sprijinuldumneavoastrã, al unor prieteni sau rude însituaþia în care vor fi nevoiþi sã scrie cuvinte dincare nu cunosc anumite litere.

Ghidul cadrului didactic • Limba ºi literatura românã I 23

La restaurantLa începutul acestei lecþii ar fi indicat sã se

facã o scurtã recapitulare a literelor învãþate caresã constea în formarea ºi citirea unor silabe ºicuvinte cu ajutorul alfabetului mobil.

Se intuiesc imaginile din ghidul cursantului(paºaport, ºurubelniþã, ciocan). Discutaþi despreutilitatea fiecãrui obiect. Cereþi-le sã observecuvintele corespunzãtoare imaginilor ºi sãrecunoascã literele care nu au fost studiate.Realizaþi exerciþii de familiarizare cu sunetele ºiliterele P, p, º, ª ºi grupul ce.

La exerciþiul 2, dupã ce vor fi recunoscuteliterele nou studiate realizaþi exerciþii de analizãfoneticã a cuvintelor care conþin aceste litere.

Puteþi iniþia o discuþie asupra câtorva regulide comportare civilizatã într-un restaurant(bãrbatului intrã în local înaintea femeii, bãrbatuleste cel care face comanda, dupã ce se studiazãmeniul, folosirea corectã a tacâmurilor etc.).Pentru a testa capacitatea de înþelegere a unuimesaj audiat puteþi formula afirmaþii cãroracursanþii trebuie sã stabileascã valoarea deadevãr. Pentru fiecare alegere solicitaþi-i sãmotiveze rãspunsul. Exemplu: Într-un restaurantînaintea bãrbatului intrã femeia.

Când dorim sã comandam într-un restaurantstrigãm dupã ospãtar.

Citirea silabelor ºi cuvintelor de la exerciþiulurmãtor se realizeazã ca ºi în lecþiile anterioare. Casarcinã suplimentarã, pentru formarea capacitãþiide citire conºtientã puteþi solicita citire selectivã.

Exemplu: Citiþi cuvintele care sunt denumiri aleunor plante. (pir, pãr, maci, nuci).

În scrierea literelor ºi cuvintelor de la exerciþiul4 atrageþi atenþia cursanþilor asupra spaþiuluidintre cuvinte ºi dintre litere în cadrul cuvintelor.

Exerciþiul 5 se va rezolva ca ºi în celelaltelecþii. Puteþi propune o activitate suplimentarã,organizatã pe trei grupe. Fiecare grupã va aveasarcinile sã reconstituie cuvintele din prima, adoua, respectiv a treia coloanã (integral sau parþial),având la dispoziþie cartonaºe pe care sunt scrisesilabele ºi lista cuvintelor care trebuie formate.

Exemplu: Grupa I – Pe cartoane sunt scrisesilabele: par; ca; re; pe; ri ;e; cum; pã ;rã; tim;pul. Cursanþii trebuie sã reconstituie cuvintele:parcare, perie, cumpãrã, timpul. Ei vor primi listacuvintelor ce trebuie formate.

Exerciþiul 6 presupune scrierea din memorie anumerelor de la unu la nouã ºi este indicat sã fierezolvat independent. Fiecare cursant se va corecta

T I M P U L L I B E R

Page 24: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

24 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

• Familiarizarea cursanþilor cu citirea unorindicatoare de circulaþie;

• Familiarizarea cursanþilor cu texte informative;• Desprinderea mesajului dintr-un text (citit/ audiat);• Dezvoltarea capacitaþii de a rãspunde oral la

întrebãri;• Familiarizarea cu sunetele ºi literele þ ºi z;• Citirea silabelor ºi cuvintelor care conþin litere

studiate;• Scrierea unor propoziþii scurte.

Semne de circulaþie Dirijaþi o conversaþie din care sã reiasã

utilitatea ºi importanþa folosirii semnelor decirculaþie. Discutaþi ºi despre mãsurile legalecare se iau în cazul nerespectãrii regulilor decirculaþie ºi semnificaþiei indicatoarelor. Referiþi-vã în mod deosebit la cele care se adreseazãpietonilor, bicicliºtilor, conducãtorilor de vehiculecu tracþiune animalã.

Folosindu-se de imaginile din ghid, cursanþiivor descrie apoi în cuvinte proprii fiecare semnde circulaþie referindu-se la forma pe care o au ºila simbolurile pe care le conþin. Pe mãsuraintuirii imaginilor spuneþi –le cursanþilordenumirile semnelor ºi explicaþi cuvintele maipuþin familiare (limitare, staþionare).

Scrieþi apoi pe tablã denumirea unuia dintresemne: Staþionarea interzisã. Analizaþi foneticfiecare cuvânt al sintagmei, pentru sesizareasunetelor ºi literelor þ ºi z. Cereþi-le cursanþilor sãdea exemple de alte cuvinte pe care conþinaceste litere. Dacã printre cuvintele exemplificateexista situaþii în care cuvintele pot fi scrise,solicitaþi cursanþii sã le scrie la tablã cu sprijinuldumneavoastrã.

Se va realiza apoi frontal exerciþiul derecunoaºtere a literelor noi ºi punerea încorespondenþã a semnelor de circulaþie cudenumirile corespunzãtoare.

Înainte de citirea silabelor ºi cuvintelor de laexerciþiul 2 puteþi propune exerciþii de formarede silabe ºi cuvinte folosind alfabetul mobil.Acestea vor fi citite de toþi cursanþii. Vor fi scrisedupã model literele nou studiate.

Cuvintele de la exerciþiul 4 de vor citiindependent de fiecare cursant, întâi în ºoaptãapoi selectiv cu voce tare. Citirea cuvintelor se vaface pe silabe ºi apoi integral, dupã scrierea

proprie. Ca activitate suplimentarã puteþi solicitacursanþilor sã introducã cuvintele citite în enunþuriproprii (oral pentru cei de nivel minim ºi în scrispentru cei care dovedesc deprinderi de scrierecorectã).

Urmãtorul exerciþiu din Ghidul cursantuluiurmãreºte activizarea ºi îmbogãþirea vocabularului,paralel cu formarea deprinderii de citire. Se vorciti cuvintele de pe cele douã coloane ºi se vaexplica sensul celor mai puþin familiare. Sarcinade punere în corespondenþã a sinonimelor se varealiza individual. Corectarea modului de rezolvarea sarcinii de lucru se poate realiza frontal, princitirea perechilor de sinonime sau se poatepropune autocorectarea, prin folosirea unui modelde rezolvare corectã oferit de dumneavoastrã.

Pentru dezvoltare puteþi propune exerciþii decopiere a unor propoziþii, în care cursanþii vor aveasarcina de a înlocui anumite cuvinte cu sinonime.

Exemplu:Ea este nevasta lui.; Vine miros de mâncare.;Viorel a luat raþia de orz.

Unitatea

4 PRACTIC ªI UTIL

Page 25: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

Ghidul cadrului didactic • Limba ºi literatura românã I 25

P R A C T I C º I U T I L

Propoziþiile de la exerciþiul 6 vor fi citite cuvoce tare, folosindu-se ambele variante (ºi ceacorectã ºi cea incorectã). Dupã auz cursanþii vorstabili varianta corectã, vor recunoaºte cuvântulcorect ºi-l vor tãia pe cel greºit. Pentru cei carefac frecvente greºeli de exprimare, în special deacord, propuneþi exerciþii suplimentare.

Urmãtorul exerciþiu (scrierea unor diminutive)va fi rezolvat întâi oral ºi apoi în scris. În funcþiede colectiv stabiliþi dacã sarcina va fi rezolvatãfrontal sau individual.

Exerciþiul 8 poate fi dat ca temã pentru acasã.Acesta oferã posibilitatea exersãrii citirii conºtienteºi este recomandat cursanþilor care pot citi fãrãsprijin cuvinte formate din mai multe litere. Pespaþiul destinat scrierii dictaþi 2-3 propoziþii scurte.

Page 26: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

26 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Reþete culinarePentru dezvoltarea deprinderii de desprindere a

mesajului global dintr-un text audiat ºi pentruintroducerea în temã, prezentaþi cursanþilor oral,într-un text scurt o situaþie asemãnãtoare cuurmãtoarea: În familie sãrbãtoriþi un eveniment.Veþi avea musafiri ºi doriþi sã pregãtiþi pentru masãceva special. Doriþi sã primiþi sfaturi asuprameniului pe care sã-l pregãtiþi. Textul pe care îlveþi prezenta poate cuprinde mai multe amãnunte:ce eveniment sãrbãtoriþi, cine sunt invitaþii, cesumã de bani sunteþi dispuºi sã cheltuiþi etc.

Dupã ce veþi prezenta textul formulaþi întrebãripentru a vã asigura cã toþi cursanþii au înþelesmesajul transmis. Încurajaþi cursanþii sã discutedespre preferinþele culinare, despre felul în carese preparã anumite mâncãruri, astfel încât sãfaceþi legãtura cu titlul lecþiei: Reþete culinare. Petextul propus în Ghidul cursantului vor fi identifi-cate literele ce urmeazã a fi studiate: g ºi f.

Propuneþi câteva exerciþii de recunoaºtere asunetelor g ºi f în cuvinte, prin analizã foneticã(de preferat cuvinte care se gãsesc în textulreþetei culinare; gãinã, grame, legume, fierbeetc.). Apoi, în perechi, cursanþii vor da exemplede cuvinte care încep sau conþin aceste sunete ºivor formula propoziþii cu acestea (unul spunecuvântul, celãlalt formuleazã propoziþia). Seintuiesc literele mari ºi mici de tipar.

Cursanþii vor citi individual textul, apoi înperechi, oferindu-ºi sprijin. Se va citi apoi textulcu voce tare, de mai multe ori, pentru a seasigura înþelegerea conþinutul acestuia. Dacã estecazul efectuaþi ºi o citire model. Formulaþiîntrebãri pe marginea textului citit, cursanþii vorrãspunde. Insistaþi pe formularea rãspunsurilor înenunþuri complete.

Dacã doriþi exerciþiile de citire a silabelor ºicuvintelor ºi de scriere a literelor nou studiate,exerciþiul 2, respectiv 3 ºi 4, pot sã preceadãcitirea textului, întrucât sunt mai puþin dificile.

La exerciþiul 5 ca ºi în lecþiile anterioarecitirea cuvintelor se va face pe silabe ºi apoiintegral. Citirea cu voce tare este indicat sã serealizeze selectiv. De exemplu: Citeºte primulcuvânt din a doua coloanã; cuvintele formate dintrei silabe; cuvântul care are ultima silabã „fe“.Acest tip de citire duce ºi la dezvoltareacapacitãþii de orientare în paginã.

La exerciþiul 7 este necesar sã explicaþicursanþilor ce sunt „cuvintele cu înþeles opus“.Pentru aceasta propuneþi o activitate tip joc:„Cum e dacã nu e….“. Spuneþi un cuvânt ( deexemplu, fierbinte) ºi apoi întrebaþi: cum e dacãnu e fierbinte?Exerciþiul poate fi rezolvat

independent. Spuneþi-le cursanþilor sã vã cearãsprijinul dacã au nelãmuriri sau întâmpinãdificultãþi. Evaluaþi rezultatele fiecãruia.

Pentru urmãtorul exerciþiu puteþi propunepentru început o altã sarcinã decât cea precizatãîn ghidul cursantului. Aceºtia vor completa oralpropoziþiile lacunare folosind cuvinte care sãducã la obþinerea unor enunþuri logice, urmândapoi sã scrie cuvintele potrivite din cele propuse.

Exerciþiul 9 poate fi folosit ºi pentru evaluare.Cursanþii vor trebui sã scrie cuvinte care sã înceapãcu literele precizate pe coloane. Ca sarcinãsuplimentarã, puteþi propune formularea în scrisa unor propoziþii în care sã utilizeze cuvintele depe verticala tabelelor: agrafa, garoafa.

La rubrica „Ce poþi scrie ºi citi?“ puteþi propuneactivitãþi diferenþiate, în funcþie de nivel:

- copierea unor cuvinte ºi propoziþii;- dictãri de cuvinte scurte ºi copieri de

propoziþii;- exerciþii de obþinere din cuvinte prin

anagramare ºi dictãri de propoziþii;- formularea de propoziþii cu cuvinte date;- scrierea unor propoziþii pe teme liber alese.Este important ca sarcinile de lucru sã fie

individualizate ºi adaptate obiectivelor propuse.

U N I T A T E A 4

Page 27: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

ACTIVITATE PRACTICÃ1. Fiecare cursant va avea sarcina de a aduce

un prospect sau instrucþiuni de folosire a unuiprodus pe care îl foloseºte. Sugeraþi produsefamiliare majoritãþii cursanþilor (detergenþi,medicamente, instrucþiuni de pregãtire a unoralimente semipreparate etc.). Fiecare cursant vaavea sarcina de a prezenta modul de folosire alprodusului cãruia îi aparþine prospectul.

Sau2. Fiecare cursant trebuie sã scrie (din

memorie sau prin copiere) o reþetã culinarãsimplã. Aceasta trebuie sã conþinã ingredienteleºi modul de preparare.

Ghidul cadrului didactic • Limba ºi literatura românã I 27

Instrucþiuni de folosireLecþia poate debuta cu prezentarea unui

obiect electrocasnic familiar cursanþilor (ceaselectronic, uscãtor de pãr, râºniþã de cafea).Întocmiþi un text care sã cuprindã instrucþiunisimple de folosire a acestuia. Fiþi atenþi sãfolosiþi cuvinte care sã poatã fi citite cu litereleînvãþate. Scrieþi acest text pe tablã. Solicitaþicursanþii sã citeascã ºi cereþi-le sã spunã cereprezintã textul. Iniþiaþi o discuþie din care sãreiasã importanþa citirii instrucþiunilor de folosirea obiectelor electrocasnice. Puteþi extindediscuþia cãtre importanþa prospectelor,etichetelor unor produse. Puteþi arãta cursanþilorexemple autentice de prospecte, etichete,instrucþiuni de folosire.

Dupã acest demers cursanþii vor avea sarcinade a recunoaºte în textul suport literelenecunoscute (î ºi â). Scrieþi la tablã toatecuvintele din text care cuprins aceste litere.Realizaþi analiza foneticã a cuvintelor. Cuajutorul alfabetului mobil formaþi ºi alte cuvinte.Explicaþi regula de scriere a cuvintelor cu î sau â.Pentru aceasta propuneþi ºi rezolvarea exerciþiului2. Atenþie! Nu se prezintã excepþiile în care sescrie î în interiorul cuvântului. Acest lucru sepoate realiza în situaþia în care cursanþiiîntâlnesc un astfel de cuvânt.

Urmeazã apoi citirea textului suport. Acesta seva face de mai multe ori, pentru a vã asigura cãtoþi cursanþii au înþeles conþinutul sãu. Verificaþiacest lucru adresând întrebãri pe baza textului.

Se vor citi apoi cuvintele de la exerciþiul 3.Este indicat ca ceastã activitate sã se realizezefrontal, activizând cât mai multe persoane,pentru a se putea motiva scrierea cu î sau â ºipentru a se permite fixarea regulii de scriere. Cu acest scop se vor rezolva ºi exerciþiile 4 ºi 5.Pentru exerciþiul 5 transformarea verbelor date seva face întâi oral, apoi în scris.

Ordonarea cuvintelor pentru obþinerea propo-ziþiilor, exerciþiul 7, se va realiza independent,dupã ce se va rezolva un exemplu la tablã.Cursanþii trebuie sã observe cã topica propozi-þiilor poate fi alta. Cursanþii vor citi propoziþiileobþinute. Vor fi scrise la tablã toate variantelecorecte. Exerciþiile 8 ºi 9 pot fi folosite pentruevaluare. Oferiþi sprijin celor care îl solicitã.

P R A C T I C º I U T I L

Page 28: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

28 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

• Desprinderea mesajului global dintr-un scurttext citit sau audiat;

• Formularea unor scurte propoziþii cu cuvintedate (oral ºi scris);

• Sesizarea acordului gramatical între subiect ºipredicat în propoziþii scurte (fãrã folosireaterminologiei);

• Familiarizarea cu sunetele ºi literele: h ºi j ºicu grupurile de litere „ge“ ºi „gi“;

• Citirea ºi scrierea unor silabe, cuvinte, propoziþiiîn care sunt utilizate literele studiate.

VremeaPrezentaþi cursanþilor mai multe ziare. Dirijaþi

o discuþie din care sã reiasã rolul acestora ºitipul de informaþii pe care le conþin.

Pe grupe, distribuiþi câte un ziar (ziarediferite). Studiindu-l, cursanþii trebuie: sã spunãnumele ziarului, sã identifice locul unde estescrisã data apariþiei ºi unde sunt numerotatepaginile; sã precizeze numãrul de pagini; sã scrietitlurile a trei articole; sã identifice locul în careeste prognoza meteo.

Citiþi-le apoi din ghid articolul despre vreme ºisolicitaþi-le sã sesizeze cuvintele necunoscute.Explicaþi sensul acestora. Recitiþi textul ºiformulaþi întrebãri pentru a verifica în ce mãsuracursanþii au deprinderea de a desprindeinformaþiile esenþiale dintr-un text audiat.

Solicitaþi apoi cursanþii sã identifice în textulsuport cuvintele care conþin grupurile de litere„ge“ ºi „gi“. Spuneþi-le care sunt sunetele cores-punzãtoare acestor grupuri. Daþi exemplu, ºi dealte cuvinte acre le conþin ºi cereþi-le ºi lor sã deexemple. Supuneþi analizei fonetice 5-6 cuvinte.

Cu sprijinul dumneavoastrã, cursanþii vor cititextul suport (în ºoaptã ºi apoi cu voce tare).

Citirea silabelor ºi cuvintelor de la exerciþiile 2ºi 3 se va realiza ca ºi în lecþiile anterioare. Casarcinã suplimentarã, puteþi propune exerciþii demodificare a formei unor verbe, prin schimbareatimpului sau persoanei (fãrã folosireaterminologiei), sau a unor substantive prindiminutivizare, prin schimbarea numãrului etc.

Exemplu:fugi – fugim, fuge, fugeam, fugeaþi, fugeau,

fugisem etc.deget – degeþel, degete, degeþele, degetului,

degetelor etc.La exerciþiul 4 sugeraþi cursanþilor sã

completeze întâi oral cuvintele, încercând perând grupurile „ ce“, „ci“, „ge“ sau „gi“, urmândsã completeze în scris varianta corectã.

Prin rezolvarea exerciþiului 5 urmãreºte pe deo parte scrierea corectã a cuvintelor care conþingrupurile de litere „ge“ ºi „gi“, iar pe de altãparte utilizarea corectã a verbelor (în special acelor la persoana a III-a numãrul plural) înexprimare. Puteþi propune ca sarcinãsuplimentarã completarea unor propoziþiilacunare cu forma potrivitã a unor verbe date.

Exemplu: Ei (înþelegem) ……… ce spui tu.

Unitatea

5 DIN ZIARE ªI REVISTE

Page 29: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

Ghidul cadrului didactic • Limba ºi literatura românã I 29

Exerciþiul 6 va fi rezolvat independent decursanþi, dupã citirea cu voce tare a cuvintelor ºidupã rezolvarea oralã a sarcinii de transformare asubstantivelor de la singular la plural.

Exerciþiul de despãrþire în silabe a cuvintelor,exerciþiul 7, poate fi completat de o sarcinãsuplimentarã, care sã constea în reconstituireaunor cuvinte din silabe date. Activitatea poate firealizatã în perechi. Fiecare cursant va scrie uncuvânt din cele de la exerciþiul 7. Apoi, pe bucãþide hârtie, va scrie silabele din care este formatcuvântul. Colegul / Colega va avea sarcina de areconstitui cuvântul. Aceastã activitate se vadesfãºura sub atenta dumneavoastrã observaþie,pentru a vã asigura cã au fost corect scrise ºidespãrþite în silabe cuvintele „puzzelul-lui“.

Formularea propoziþiilor de la exerciþiul 8 seva realiza întâi oral ºi apoi în scris. Solicitaþi câtmai mulþi cursanþi. Dacã observaþi cã suntîntâmpinate greutãþi în formularea propoziþiilor –cuvintele nefiind uzuale – sarcina va fi rezolvatãfrontal, propoziþiile vor fi scrise la tablã, iarpropoziþiile vor fi copiate.

În spaþiul destinat scrierii, puteþi propune ocopiere selectivã. Cursanþii vor primi o fiºã pecare sunt scrise trei-cinci propoziþii simple ºi voravea sarcina de a le copia numai pe acelea careîndeplinesc anumite criterii date dedumneavoastrã. Criteriile vor fi formulate cudiferite grade de dificultate.

Exemplu:Se dau propoziþiile:

Acum este ger.Gina pleacã în Germania.Costel este la Gicã.La marginea satului e ceaþã.Vremea este caldã.

Sarcini propuse:1. Copiazã propoziþiile care conþin nume de

persoane.2. Copiazã propoziþiile care conþin cuvinte

scrise cu grupul de litere „ge“.3. Copiazã propoziþiile în care sunt

prezentate fenomene ale naturii.

D I N Z I A R E º I R E V I S T E

Page 30: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

30 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

HoroscopPrezentaþi cursanþilor un tabel cu denumirile

zodiilor, cu perioadele corespunzãtoare fiecãreia ºisemnele zodiacale. Explicaþi-le cursanþilor ce esteun horoscop. Folosindu-se de acest tabel, cursanþiivor identifica zodia în care sunt nãscuþi. Citiþi-ledintr-un ziar care conþine horoscop zilnic care suntpreviziunile pentru ziua respectivã pentru fiecaredintre zodii. Dacã textele conþin litere cunoscutede cursanþi, acest lucru poate fi fãcut de ei înºiºi.

Dupã introducerea în temã, pornind de lacuvântul „horoscop“ faceþi familiarizarea cusunetul ºi literele H ºi h. Cursanþii vor da ºi eiexemple de cuvinte care încep sau conþin acestsunet. Supuneþi analizei fonetice câteva dintrecuvintele exemplificate.

Prin efort propriu, cursanþii vor citi textulsuport. Vor avea sarcina de a sublinia cuvintelecare conþin literele h sau H ºi de a le încercui peacelea al cãror înþeles nu îl cunosc. Se va lãmurisensul cuvintelor necunoscute ºi se va recititextul. Formulaþi întrebãri legate de conþinutultextului suport.

Silabele ºi cuvintele monosilabice de laexerciþiul 2 vor fi citite de toþi cursanþii. Laexerciþiul 3 propuneþi o activitate de citire înperechi. Frontal aceste cuvinte vor fi cititeselectiv, „în lanþ“ sau „ºtafetã“.

Înainte de rezolvarea urmãtorului exerciþiu,folosind alfabetul mobil, propuneþi o activitate pegrupe în care cursanþii vor avea sarcina de aobþine cuvinte din silabe date. Puteþi folosicuvinte din cele din exerciþiul anterior. Fiecaregrup va avea alte cuvinte. Puteþi dezvolta cerinþasolicitându-i sã formuleze propoziþii cu acestecuvinte. Exerciþiul 4 va fi rezolvat independent.

Urmãtorul exerciþiu urmãreºte formareadeprinderii de citire conºtientã ºi îmbogãþireavocabularului. Cursanþii vor putea descoperisensul unor cuvinte mai puþin uzuale, prinpunerea în corespondenþã a acestora cusinonime. O altã activitate pe care o puteþipropune este înlocuirea în propoziþii a unorcuvinte date cu sinonime.

Exemplu:În holdã sunt maci.; Veºmintele ei sunt noi.Sarcina exerciþiului 6 are un grad scãzut de

dificultate ºi poate fi rezolvatã independent decãtre cursanþi. Aceºtia vor citi propoziþiileformulate. Corectaþi greºelile de exprimare sau descriere ºi propuneþi exerciþii corective în funcþiede greºelile observate.

Rezolvarea exerciþiului 7 va fi precedatã deexerciþii orale asemãnãtoare. Puteþi propuneobþinerea de cuvinte noi pornind de la verbeuzuale: a cânta – cântec, cântãreþ, cântãreaþã,cântãtor, cântãtoare; a cãlãtori, a visa etc.

Prin rezolvarea exerciþiului 8, cursanþii vorexersa citirea unor substantive proprii care începcu litera „H“. Cu aceastã ocazie, puteþi repetaregula de scriere a substantivelor proprii.Localizarea pe hartã a oraºelor contribuie laformarea capacitãþii de orientare pe hartã. Înacest scop, puteþi formula întrebãri suplimentare.Exemplu: Care dintre localitãþile de pe hartã estecel mai aproape/mai departe de Hunedoara?

Pentru ca identificarea cuvintelor din careul dela exerciþiul 9 sã se realizeze cu mai multãuºurinþã, propuneþi-le cursanþilor sã scrie numai cumajuscule cuvintele ce trebuie descoperite (huma,har, holda, habar, ham etc.). Explicaþi sensulcuvintelor necunoscute. Ca sarcinã suplimentarã,solicitaþi cursanþilor sã scrie cuvinte pe care leobservã în careu (hol, tir, bar, oi, iar, ora etc.).

La rubrica „Ce poþi scrie ºi citi“ puteþipropune cursanþilor sã formuleze 2-3 propoziþiicare sã cuprindã cel puþin câte un cuvânt careconþine literele“h“ sau „H“.

U N I T A T E A 5

Page 31: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

de citire conºtientã. Pentru cei care întâmpinãgreutãþi, formulaþi propoziþii care sã conþinãcuvinte mai scurte, uzuale.

Exemplu: Completeazã propoziþiile urmãtoare cu: jar, joi

sau joc.…… vin la ea.

Eu ……. hora.În sobã e …….

În spaþiul destinat scrierii puteþi propunecopieri selective din textul suport.

ACTIVITATE PRACTICÃCursanþii sã scrie un anunþ potrivit unei

situaþii la alegere:• vânzarea unui obiect;• cãutarea unui loc de muncã;• cumpãrarea unui obiect etc. Grupaþi cursanþii în funcþie de situaþia aleasã

ºi oferiþi-le explicaþii suplimentare. De exemplu:ce informaþii trebuie sã ofere despre obiectul pecare doreºte sã-l vândã sau sã-l cumpere; ceabilitãþi are persoana care cautã un loc demuncã; unde poate fi contactatã etc.

Ghidul cadrului didactic • Limba ºi literatura românã I 31

AnunþuriPuteþi începe lecþia citind cursanþilor câteva

anunþuri dintr-un ziar, care sã se refere fie lavânzarea unor obiecte, fie la oferte sau cereri deserviciu. Cereþi-le sã precizeze prin ce seaseamãnã texte audiate.

Cursanþii vor avea apoi sarcina de arecunoaºte în textul suport literele care nu aufost studiate ºi sã sublinieze cuvintele care leconþin. Alegeþi dintre acestea câteva cuvinteuzuale pe care le veþi analiza din punct devedere fonetic, pentru a se face familiarizarea cusunetul „j“. Solicitaþi-i apoi sã dea exemple decuvinte care conþin acest sunet. Atenþie! Esteposibil ca în exemplele date, datoritã pronunþieincorecte sunetul „j“ sã fie confundat cu „º“ sau„z“. Corectaþi exprimarea greºitã.

Cursanþii vor fi familiarizaþi apoi cu literele „j“ºi „J“. Vor citi silabele ºi cuvintele monosilabicede la exerciþiul 2 ºi vor scrie literele dupã model

Vor citi apoi textul suport. Pentru fiecareanunþ, ei trebuie sã precizeze ce informaþii suntoferite. Dirijaþi o discuþie din care sã reiasã ce artrebui sã conþinã un anunþ prin care se solicitãun loc de muncã. Dacã aceastã sarcinã estedificilã pentru cursanþi, le puteþi citi câteva astfelde anunþuri pentru a putea rãspunde cerinþei.Pentru exersarea exprimãrii orale, organizaþijocuri de rol care sã reprezinte dialoguri posibileîntre vânzãtor-cumpãrãtor; angajat-angajator.Interveniþi cu sugestii în dialoguri dacã observaþicã acestea nu pot fi menþinute.

Cursanþii vor citi apoi cuvintele de la exerciþiul3 ºi vor marca cu X cuvintele pe care nu leînþeleg. Oferiþi explicaþii despre sensul acestora.Se vor face apoi exerciþii de citire cu voce tare.Solicitaþi toþi cursanþii. Aceºtia vor scrie cuvintelecare se formeazã din silabele date.

Exerciþiul 4 va fi rezolvat frontal. In primeledouã-trei cuvinte pronunþaþi dumneavoastrãcuvintele care se formeazã adãugând „º“ ºi apoi„j“ (aºazã, ajazã). Cursanþii vor stabili care estevarianta corectã dupã auz.

Exerciþiul urmãtor va fi rezolvat cu ajutoruldumneavoastrã, întrucât conjugarea verbelor „ aangaja“ ºi „a bandaja“ este destul de dificilã.Pentru fixarea scrierii corecte a acestor verbeeste indicat sã propuneþi exerciþii de formulare înscris a unor propoziþii care sã le conþinã.

Completarea propoziþiilor de la exerciþiul 6 seva face individual de cãtre cei care au capacitatea

D I N Z I A R E º I R E V I S T E

Page 32: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

32 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

• Familiarizarea cu sunetele ºi literele x ºi X;• Citirea conºtientã, în ritm propriu, a unor propoziþii;• Identificarea sensului unui cuvânt familiar în

funcþie de context;• Exersarea exprimãrii libere pe teme familiare

sugerate.

Amenajarea locuinþeiLecþia poate debuta solicitând cursanþii sã

citeascã prin efort propriu, în ºoaptã, textulsuport, timp de 5-7 minute. Spuneþi-le sã vãcearã ajutorul dacã existã cuvinte pe care nu lepot citi. Este de aºteptat ca, deºi cunosc literelecare intrã în alcãtuirea grupurilor „che“ ºi „chi“,cursanþii sã nu poatã citi cuvintele care le conþin.Imediat ce vã este solicitat sprijinul întrerupeþiexerciþiul de citire individualã ºi realizaþiactivitãþi prin care sã se realizeze familiarizareacu sunetele ºi grupurile de litere amintite. Acestlucru se poate realiza prin analiza foneticã a unorcuvinte din textul suport (de exemplu: lichid,pachet), prin precizarea unor cuvintecorespunzãtoare unor obiecte (reale saureprezentate prin imagini) etc.

Cursanþii trebuie apoi sã sesizeze (sub aspectvizual) în textul suport cuvintele care conþin„che“ ºi „chi“. Se vor citi cuvintele identificateva face citirea textului.

Formulaþi întrebãri pe baza textului suport: La cefolosesc produsele din lista de cumpãrãturi? Careeste cel mai scump produs? Dar cel mai ieftin? etc.Completarea listei de produse cu preþurile permitedesfãºurarea unor activitãþi matematice.

Citirea silabelor ºi cuvintelor de la exerciþiile 2ºi 3 se face ca ºi în lecþiile anterioare, frontal, peperechi sau individual. Propuneþi exerciþiisuplimentare de stabilire a sinonimelor ºiantonimelor pentru o parte din cuvintele citite.(Exemplu: Cum putem spune în loc de: Eu techem.; Soþia mea are un chip frumos.; Covoruldin camerã este vechi.).

Exerciþiul 4 presupune citirea conºtientã aunor cuvinte care conþin grupurile de litere „che“ºi „chi“. Cursanþii au sarcina de a identificaacele cuvinte care denumesc meserii. Pentrufiecare meserie identificatã, cereþi-le cursanþilorsã spunã unde îºi desfãºoarã activitatea, ceinstrumente sau unelte folosesc, în ce constã

activitatea lor. Puteþi dirija o discuþie despremeseriile pe care le au sau doresc sã le aibã.Solicitaþi-i doar pe cei care doresc sã vorbeascãdespre acest subiect.

Folosindu-se de informaþiile desprinse dindiscuþia despre meseriile enumerate ºi de propriaexperienþã, cursanþii vor avea sarcina de aformula oral propoziþii în care sã utilizezedenumirile acestora. Puteþi dicta sau se pot scriedin memorie o parte din propoziþii.

Pentru rezolvarea exerciþiului 5 se vorparcurge urmãtorii paºi: 1. Citirea prin efort propriu a propoziþiilor lacunare

ºi a cuvintelor care urmeazã a fi utilizate.2. Citirea cu voce tare a propoziþiilor lacunare ºi

completarea lor oral, folosindu-se cuvinte carese potrivesc din punct de vedere logic (nuneapãrat cele din lista de cuvinte date);

3. Identificarea în coloana de cuvinte a celuipotrivit ºi punerea în corespondenþã a acestoracu propoziþiile;

4. Scrierea independentã a cuvântului corespunzãtor.

Unitatea

6 CUMPÃRÃTURI

Page 33: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

Ghidul cadrului didactic • Limba ºi literatura românã I 33

Exerciþiul 6 va fi rezolvat frontal, oral ºi apoi înscris. Pentru descoperirea cât mai multor cuvinteputeþi formula propoziþii lacunare în care cuvintelespecificate trebuie scrise la forma corectã.

Exemplu:Eu am (chirie) un apartament. – închiriatSchiurile sunt (chirie)- închiriate(Chirie) se numeºte Dan – chiriaºul etc.La rubrica „Ce poþi scrie ºi citi“ puteþi

distribui cursanþilor o lista de cuvinte care conþingrupurile „che“ ºi „chi“. Aceste cuvinte vortrebui grupate dupã criterii date. Exemplu: Pelista de cuvinte vor fi scrise: chiuvetã, chipiu,jachetã, chibrit, mochetã, ochelari, brichetã,parchet, rochie. Pe grupe, cursanþii vor aveasarcina de a copia doar cuvintele care :

a) denumesc obiecte care ar încãpea într-o poºetã;b) denumesc obiecte de îmbrãcãminte;c) denumesc obiecte de dotare a locuinþelor.Cu cel puþin un cuvânt din cele transcrise

cursanþii vor formula în scris propoziþii.În funcþie de colectivul de cursanþi ºi de

particularitãþile individuale, puteþi alege ºi alteactivitãþi care sã ducã la atingerea obiectivelorpropuse.

C U M P Ã R Ã T U R I

Page 34: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

34 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

ProspectePuteþi începe lecþia anunþându-i pe cursanþi

cã vor învãþa o nouã literã, care este deosebitã decelelalte studiate, întrucât se pronunþã în douãfeluri. Prezentaþi-le litera x, introducând-o încuvântul TAXI, care, cel mai probabil, este familiarcursanþilor. De asemenea, folosind obiecte realesau ilustraþii, cursanþii vor observa felul în carese scriu ºi se pronunþã cuvinte ca : pix, fix.

Scrieþi apoi cuvinte în care litera x sepronunþã „gz“: exerciþiu, exact, examen. Citiþi-ledumneavoastrã pronunþând clar, astfel încâtcursanþii sã sesizeze deosebirea dintre pronunþialiterei x în cuvintele supuse anterior observaþiei ºicele citite de dumneavoastrã.

Se va solicita cursanþilor sublinierea cuvintelorcare conþin litera nou studiatã (în textul suport).Atenþie! Nu cereþi cursanþilor sã citeascã textul, cidoar sã recunoascã vizual cuvintele care conþin x.Acesta are o întindere destul de mare ºi citirease va realiza sub îndrumarea ºi cu sprijinuldumneavoastrã.

Supuneþi analizei fonetice aceste cuvinteidentificate, insistând pe pronunþia corectã.Cuvintele analizate vor fi introduse de cãtrecursanþi în propoziþii.

Urmeazã apoi citirea textului suport. Datoritãîntinderii textului ºi a limbajului utilizat, estenecesarã citirea explicativã. Fiecare enunþ va ficitit în ºoaptã, apoi cu voce tare, vor fiidentificare ºi explicare cuvintele necunoscute.Citirea enunþurilor se va face de mai multe ori,pentru a se asigura înþelegerea textului din punctde vedere al conþinutului.

Pentru înþelegerea fragmentului din text încare se explicã modul de utilizare al produsuluiputeþi propune o activitate practicã. Folosiþi unrecipient de la detergent lichid sau balsam derufe. Spuneþi-le cursanþilor sã-ºi imagineze cãacesta conþine detergentul prezentat ºi cãmãsura amintitã în text este capacul sticlei. Pe grupe, ei vor avea sarcina sã simulezeutilizarea produsului dupã instrucþiunile oferiteîn prospect.

Dupã acest exerciþiu puteþi opta pentrurezolvarea exerciþiului 4, care presupunestabilirea valorii de adevãr a unor afirmaþii careau legãturã cu textul suport.

Fixarea scrierii ºi citirii cuvintelor care conþinlitera x se va realiza prin rezolvarea sarcinilorpropuse la exerciþiile 2, 3, 5. Acestea suntsimilare celor din lecþiile anterioare ºi pot firezolvate independent, în perechi sau frontal.

Exerciþiul 6 urmãreºte consolidarea scrierii ºipronunþiei corecte a cuvintelor care conþin literax. Ca sarcinã suplimentarã puteþi propuneintroducerea cuvintelor selectate ca fiind corecteîn enunþuri proprii (oral sau scris)

Exerciþiile 6 ºi 7 pot fi rezolvate frontal, oral ºiapoi în scris, individual. Acestea împreunã cu oscurtã dictare (la exerciþiul 8) poate constitui oprobã de evaluare curentã.

U N I T A T E A 6

Page 35: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

întâi locul în care sunt grupurile de litere „ghe“ºi „ghi“. Cuvintele care trebuie descoperite sunt:ghearã, triunghi, unghi, unghie, verighetã,unghie, junghi, veghe, ghepard, frânghie,lighean, ghioaca.

Exerciþiul 9 va fi rezolvat independent.Verificaþi corectitudinea enunþurilor formulate. Ca sarcinã suplimentarã, puteþi propunetransformarea propoziþiilor formulate prinschimbarea topicii.

ACTIVITATE PRACTICÃTimp de o sãptãmânã cursanþii sã noteze

zilnic cheltuielile fãcute, precizând scopulacestora sau produsele achiziþionate ºi sumacorespunzãtoare fiecãreia.

Puteþi supune discuþiei listele întocmitestabilind: pe ce s-au cheltuit cea mai maresumã; ce produse ar fi putut fi eliminate din listãpentru a se face economii etc.

Ghidul cadrului didactic • Limba ºi literatura românã I 35

Lista de cumpãrãturiLecþia poate începe direct cu rezolvare

exerciþiului 1, întrucât tema abordatã estefamiliarã. Cursanþii vor recunoaºte vizualcuvintele care conþin grupurile de litere „ge“,„gi“, „ghe“, „ghi“.

Dumneavoastrã veþi scrie pe tablã într-untabel, pe coloane, cuvintele corespunzãtoarefiecãrui grup de litere. Pentru explicarea feluluiîn care se scriu ºi se citesc aceste cuvintepropuneþi analiza foneticã a acestora ºi realizaþianalogii între grupurile de litere „ce“; „ge“; „ci“,„gi“; „che“. „ghe“, „chi“, „ghi“. Cursanþii vor daexemple de alte cuvinte cu aceste grupuri delitere ºi le vor scrie pe tablã.

Citirea textului suport se poate realiza parþialfrontal (citirea pãrþii introductive) ºi pe grupe,pentru fiecare dintre cele patru liste decumpãrãturi. Fiecare grupã trebuie sã citeascãlista de cumpãrãturi ºi sã formuleze propoziþii încare sã utilizeze denumirile produselor precizateîn text. Urmeazã apoi citirea cu voce tare,integralã a textului.

Exerciþiul 2, care reprezintã o copiere selectivãdin textul suport, va fi rezolvat individual.

Se vor citi în lanþ ºi selectiv cuvintele de laexerciþiile 3 ºi 4. Explicaþi cuvintele necunoscute.

Înainte de rezolvarea exerciþiului 6 puteþi scriela tablã grupuri de propoziþii în care un anumitcuvânt are sensuri diferite. Cursanþii vor aveasarcina de a preciza sensul cuvântului în funcþiede context.

Exemplu:Pentru petrecere am cumpãrat vin.Ei vin la mine.Exerciþiul poate fi rezolvat apoi independent

de cãtre cursanþi. Aceºtia vor citi propoziþiileformulate. Verificaþi dacã scrierea este corectã ºidacã sunt respectate acordurile gramaticale.

La exerciþiul 7 sugeraþi cursanþilor sãcompleteze întâi oral cuvintele, încercând perând grupurile „ge“, „gi“, ghe“, „ghi“, ºi apoi sãcompleteze în scris varianta corectã.

Pentru ca identificarea cuvintelor din careulde la exerciþiul 8 sã se realizeze cu mai multãuºurinþã sugeraþi-le cursanþilor sã observe mai

C U M P Ã R Ã T U R I

Page 36: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

36 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

La începutul acestei ultime unitãþi,comunicaþi cursanþilor care sunt standardele deperformanþã care trebuie atinse ºi care vor sta labaza elaborãrii subiectelor de examen.

Discutaþi apoi cu fiecare cursant,confidenþial, pentru a stabili împreunã caresunt punctele slabe ºi pentru a propune ostrategie de recuperare. Dacã este cazul,propuneþi-le sarcini suplimente ºi organizaþi orede pregãtire individualã sau pe grupe de nivel.Exprimaþi-vã încrederea în reuºita cursanþilor,subliniind progresele pe care le-au fãcut întimpul acestui modul.

În lecþiile din aceastã unitate va predominaactivitatea independentã a pentru a se putearealiza astfel o pregãtire pentru examen ºi dinpunct de vedere psihologic.

Utilizeazã calendarulCursanþii vor citi cerinþa ºi enunþurile

lacunare. Ei trebuie sã completeze spaþiilelibere cu date din calendare ilustrate sau cuinformaþii despre semnificaþia unor date (8 Martie, 1 Decembrie). Vor exersa scriereacorectã a lunilor anului, citirea conºtientã ºiscrierea corectã din memorie.

Încurajaþi-i sã formuleze întrebãri pentru a-ºilãmuri neclaritãþile. Enunþurile vor fi completateoral ºi apoi în scris. Amintiþi-le cã scrierea unorsãrbãtori se face cu literã mare. Daþi-le un timpde lucru, stabilit în funcþie de particularitãþilecolectivului. Supravegheaþi ºi oferiþi sprijin celor

care ºtiþi cã întâmpinã probleme. Pentru ceicare lucreazã rapid ºi corect pregãtiþi sarcinisuplimentare.

Oferiþi apoi un model de rezolvare corectã.Cursanþii se vor autocorecta ºi vor face aprecieriasupra felului în care au lucrat.

Unitatea

7 RECAPITULARE

Page 37: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

Ghidul cadrului didactic • Limba ºi literatura românã I 37

Harta RomânieiAmintiþi-le cursanþilor de lecþia în care au avut

de identificat pe harta României anumitelocalitãþi (lecþia în care au studiat litera H).Cereþi-le sã deschidã manualul la paginarespectivã ºi sã citeascã denumirile localitãþilorpe care le-au localizat pe hartã. Reamintiþi-lecare punctele cardinale (aceste cuvinte au maifost folosite în lecþiile anterioare).

În perechi, vor rezolva prima cerinþã dinlecþie. Pentru a le fi mai uºor sugeraþi-lecursanþilor sã parcurgã urmãtorii paºi:• sã memoreze denumirile localitãþilor precizate;• sã citeascã numele oraºelor de pe hartã într-o

anumitã ordine (de sus în jos, de la stânga ladreapta, de jos în sus etc.) ºi simultan sã letaie pe cele care au fost citite ºi nu sunt pelista celor ce trebuie localizate.Exerciþiul 2 poate fi rezolvat individual.

Amintiþi-le cursanþilor cã scrierea denumirilorlocalitãþilor se face cu literã iniþialã mare.

Pentru urmãtorul exerciþiu este necesar sãpropuneþi câteva sarcini care sã facilitezerezolvarea cerinþei de a completa enunþurile datecu anumite informaþii: localizarea pe hartã aoraºului Galaþi ºi a Mãrii Negre; o conversaþiedirijatã din care sã reiasã care este cel maiapropiat oraº de localitatea în care sunt cursanþii.

Rezolvarea sarcinii în scris va fi realizatãindependent. Corectarea se poate face înperechi. Fiecare cursant va citi propoziþiileformulate de coleg / colegã.

R E C A P I T U L A R E

Page 38: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

38 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Formular de înscriereLecþia poate începe cu intuirea imaginii.

Dirijaþi apoi o discuþie despre importanþaexerciþiilor fizice în menþinerea sãnãtãþii. Puteþiatinge aspecte care se referã la precauþiile ºiregulile ce trebuie respectate în cazul practicãriiunor activitãþi fizice (sã nu bea apã rece imediatdupã un effort fizic susþinut, sã-ºi dozeze efortulîn funcþie de afecþiuni fizice ºi starea desãnãtate, sã respecte regulile de conduitãspecifice unor spoturi pentru evitareaaccidentelor etc.)

Prezentaþi apoi formularul de înscriere dinghidul cursantului. Prin efort propriu cursanþii voravea de citit ºi de identificat cuvintele al cãrorînþeles nu îl cunosc, sau pe care nu le pot citi.Aceste cuvinte vor fi subliniate, iardumneavoastrã le veþi explica. Textul suport va ficitit cu voce tare, solicitând cât mai multicursanþi. Formulaþi întrebãri pentru a vã convingecã toþi cursanþii au înþeles conþinutul textuluisuport ºi sarcina de lucru.

Independent, cursanþii vor completa diverseformulare. În timpul activitãþii oferiþi sprijinpermanent celor care vã solicitã ajutorul.

Verificaþi dacã au fost corect completatedatele personale ale fiecãruia ºi dacã dateleoferite sunt sau pot fi reale.

U N I T A T E A 7

Page 39: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

Ghidul cadrului didactic • Limba ºi literatura românã I 39

ChestionarulPuteþi începe lecþia prezentând mai multe

imagini ale unor indicatoare sau semne socialepe care le consideraþi utile cursanþilor. Deexemplu: simboluri de pe etichetele unor produsetextile care aratã dacã produsele se pot spãla ºila ce temperaturã, simboluri care indicã dacãambalajele unor produse sunt reciclabile, dacãun produs este toxic sau inflamabil etc.

Sugeraþi-le cursanþilor sã realizeze o lecturãindividualã ºi apoi sã se grupeze pentru a-ºilãmuri neclaritãþile în legãturã cu semnificaþiaindicatoarelor sau legate de vocabularul folosit întext. Oferiþi-le ajutor dacã este cazul.

Alegerea variantei corecte de rãspuns va fisarcinã individualã.

Ca activitate similarã, dar cu grad scãzut dedificultate, puteþi propune o activitate de atabilirea valorii de adevãr a unor afirmaþii. De exemplu,alãturi de indicatorul „staþie de autobuz“ sãscrieþi afirmaþia: Acest indicator se foloseºte înapropierea unor garaje. Cursanþii vor trebui sãspunã dacã afirmaþia este adevãratã sau falsã.

Dacã învãþãtorul considerã cã activitãþilerecapitulative sunt complicate, sau dimpotrivã,facile poate propune alte sarcini de lucru ºi altetexte suport.

Fiþi flexibili ºi optimiºti, deschiºi, parteneri destudiu al cursanþilor!

R E C A P I T U L A R E

Page 40: A Doua Sansa Primar Limba Romana Cadru Didactic 1

Pornind de la standardele ce trebuie atinse de cãtre cursanþiconcepeþi un test de examinare la final de modul.

STANDARDE DE EVALUARE

Dezvoltarea capacitãþii de receptare a mesajului oral

• Desprinderea semnificaþiei globale a unui mesaj audiat;

• Identificarea dintr-un enunþ oral a cuvintelor, silabelor ºi literelorcare îl compun.

Dezvoltarea capacitãþii de exprimare oralã

• Pronunþarea clarã, precisã ºi articulatã a enunþurilor;

• Formularea unor scurte enunþuri logice potrivite unor situaþiidate;

• Utilizarea în comunicare a formulelor de salut ºi prezentare.

Dezvoltarea capacitãþii de receptare a mesajului scris

• Asocierea corectã a formei cuvintelor cu sensul lor;

• Citirea corectã, cu voce tare, în ritm propriu a unor enunþuri;

• Formularea de rãspunsuri la întrebãri care vizeazã informaþiileesenþiale din enunþuri citite.

Dezvoltarea capacitãþii de exprimare scrisã

• Copierea corectã ºi lizibilã a unor enunþuri;

• Scrierea corectã dupã dictare a propoziþiilor enunþiative;

• Redactarea unor propoziþii enunþiative cu respectarea regulilorortografice studiate.

Pregãtire pentru examen


Recommended