Rudyaid Kipling

A DOUA CNRTEA JTJNGLEITraducere 9i note de Mihnea Gheorghiu

&&. : LttEhAo

CupRrNs

Tabel cronolngic 5

Cum s-a iscat frica 9

Legea-juaglgi .... 31

.MinunealuiPurunBhagat:..... ...:.. 34

CAnteculluiKabir ..:... 56

CoborArea junglei spre vii. 57

Cintecul lui Mowgli impotriwa oamenilor 95

Cioclii. 97

CAntecul valului

Anktrs-ulRegelui ......131Cintec de pui de vinitor.

QuiquernAngutivunTina. ......187Dhole-cAinelerogu.. ..189CAnteculluiChil ...... ......221Goanaprimiverii. .....223CAnteculdeplecare ....249

CUTTzt S-A ISCAT FRICA

Uscat e lacul ;i secate par rdurile pe uecie;

in ,roro asta, tu cu mine kgdm aici prietenie.

Lipili, pe mal, unul de altul, cu burtile-atdrndnd prdfoase,

Neghiobi ;i-nfrigurali de taind, ne scurmd-aceeasi groald-n lase

$i acela;i dinte ca un sfredel ne mdndncd, cdndfird, urere

Visdm, pierduli, udnat si sdnge; iar ghemuitd tn tdcere

O cdprioard-;i lasd iedul ca sd priueascd-ntdia oard

De aproape lupul, ce aqi pare mai slab ca el, de;i efiarq

$i tnsusi cerbul, jdrd teamd, se uitd-n collii de potaie,

Cu care tatdl sdu (pe uremuri)fu spintecat tn mdruntaie.(lscat e malul ;i pe aecie par hek;teiek seci;

ln troro asta, tu cu mine suntem din nou prieteni, deci,

Si aom rdmdne sigur asfel atdta timp cdt incd norul(JVoroc s-aueli, ;i prdai tnfolcd!) nu ua-ntrerupe, roditorul.

Chep;a impdcare-a apei, pe carefi.arele n-o-ncalcd!

Mai veche decAt toate legile pdmAntului, Legea jungleiprevede aproape toate nenorocirile ce s-ar putea abate asupravie;uitoarelor junglei; astd,zi timpul ce a trecut si practica auamendat-o gi au adus-o la desivArsire. Daci a;i citit celelaltepovestiri despre Mowgli, vi mai amintiti desigur ci el ;i-apetrecut o mare parte din viapi in haiticul lupilor Seeonee,

10 RUDYARD KIPLING

invilAnd Legea de la Baloo, ursul cafeniu. Iar atunci cAnd

bdiatul se revolta impotriva ordinelor severe, Baloo era acela

care-i spunea ci Legea este asemenea lianei uriase, deoarece

se agagi de trunchiul fieciruia gi nimeni nu poate scipa de ea.

-CAnd vei trii tot atdtea zile lungi ca mine, fri;ioare, te

vei incredinla cd. toate vietilile junglei se supun aceleiagi legi.

Iar descoperirea aceasta nu prea i9i va fi pe plac, spunea in-

leleptul Baloo.Lui Mowgli insi asemenea vorbe ii intrau pe o ureche ;i-i

ie;eau pe cealalti, cdci un biiat care nu are altd grijd decAt

si minAnce gi si doarmi nu se sinchise;te de o nenorociredecAt in clipa cAnd trebuie si o priveascd infatl,. Dar a venitun an in care vorbele lui Baloo s-au dovedit a nu fi lipsite de

temei gi Mowgli vizu atunci cum toatd.jungla se inchindaceleiaqi legi.

Aceasta s-a intAmplat cAnd ploile de iarni intitrziard" in-delung gi nu mai era nidejde si vini. Sahi, porcul spinos,intAlninduJ pe Mowgli intr-un stu{bri; de bambus, ii povesti

ci tuberculii au inceput s5. se usuce. Dar cum toati lumeaspunea despre Sahi ci are gusturi delicate, cd nu minAncidecAt ce-i mai bun ;i mai bine pArguit, Mowgli incepu sirAdi gi-i rispunse in bdtaie de joc:

-Ei, ;i ce-mi pasi mie de asta?

-Deocamdatd" n-are ce s5-9i pese, se imbufnd Sahi, scu-

turAndu-gi tepii, dar om vedea noi mai tdrziu. Ce-ai sd zici,de pildi, cAnd are si se termine cu scildatul in vadul albinelor,lrdtioare?

-Apu aiandtdngb,e aproape secati, a;acd.n-am chef si-misparg capul sirind in ea, spuse Mowgli, incredintat ci el

singur ;tie mai multe decAt ar putea sti cel pulin cinci vie-guitoare din poporul junglei, luate la un loc, oricare ar fi ele.

A DOUA CARTE A 'UNGLEI

Cu atAt mai riu pentru tine, ;i nu !i-ar strica s[-1i spargi

un pic capul, ca si-9i intre-n el un fir de-ngelepciune.

$i Sahi se fiuri;[ in hili;, ca nu cumva Mowgli si-l apuce

de gepii ce-i purta pe nas. Iar Mowgli ii povesti lui Baloo tot

ce auzise de la Sahi. Ursul cdzupe gAnduri si murmurd"ceva,

ca pentru sine:

-Dac6, a; fi singuq mi-ag schimba neintdrziat locurile de

vAndtoare inainte sI prindi ceilal;i de veste. Numai cd" vdnd"-

toateaprintre striini se sfAr;egte mai intotdeauna cu bitaie,

ba i s-ar putea intArnpla vreun riu ;i puiului meu de om' Ma'i

bine deci si aqtept[m pAni cAnd va inflori mohu'n.

Dar in primdvara aceasta, mohrua, arborele pe care Baloo

il indrigea atit de mult, nu apuci sX inforeasci. Florile de

cearl., d.e culoarea untului, cu ape verzui, furi ucise de aryitd'

inainte chiar de a se natte. Doar cAteva petale ve;tede, cu

miros greoi, cdnxS"la pimAnt cAnd Baloo , a;ezatpe picioarele

dinapoi, incepu si scuture copacul. Atunci, pe nesimfite,

ar;iga, nedomolitd de ploile toamnei, se furi;i pini in inima

pidurii;jungla ingilbeni, apoi deveni cafenie;i in fine neagri'

Costigele arse de fierbingeali se uscari de ajunseri ca gepii

de sArm[ gi rdsucite ca ;oricul ars la f1acdt6' Apa iezerelor

ascunse scizu de tot, iar malurile pArjolite p[strau nenumfrate

urme de copite, de parci forma lor ar fi fost turnatd in fier;

lianele, cu tulpina mustoasi, cdzurd de pe arborii pe care-i

incoliceau ;i muriri, sufocate, la picioarele lor; trestiile de

bambus pieriri incetul cu incetul, zinginind uscat in adierea

vAnturilor de foc, iar mu;chiul de pe stAncile umbrite din

inima junglei se usci gi cilzu, pdnd ce acestea rimaserd gola;e

qi fierbin;i, ca pietrigul albistrui ce mijea in albia torentului'

Zburdtoarele si maimugele pribegiseri de mult spre rrriazd"-

noapte, cici ;tiau prea bine ce avea s[ se intimple; cerbii ;imistreqii invadard cAmpurile pustiite ale satelor indepdrtate,

11

RUDYARD KIPLING

murind adesea chiar sub ochii oamenilor, prea sleiti gi ei cas5-i mai poati ucide cu mAna lor. CAt despre Chil, vulturul,el rimase pe loc, ba chiar se ingrisd, cici pdmAntul era, cAtvedeai cu ochii, presirat de starvuri. ln fiecare seard, er vesteafiarelor, prea sldbite pentru a se putea tAri spre noi locuri devAndtoare, ci soarele omorAse jungla pdnd,la o depirtarede trei zile de zbor spre apus gi spre risirit, spre miazirroupr.;i spre miazdzi.

Mowgli, care pAnd atunci nu cunoscuse inlelesul cuvAntuluifoame, trebui sd se multumeascd cu miere stitutd de trei ani,pe care o zg6,ria de pe stAncile unde poposiseri cAndva roiu_rile de albine. Mierea aceasta era neagri capd.cura,acoperitide un strat de z,ahdr uscat si ingi.lbenit, ca praful. Apoi bdiatuiincepu sd vaneze larvele cariilor ce sfrederesc drumuri ne-vd"zute in scoarta copacilor gi furi cu indemAnare oudleascunse ale viespilor. vanatul din jungli era doar pierea siosul, asa ci Bagheera trebuia si ucidd de trei ori pe noapteca si-;i asigure o masi ca lumea. Dar cea mai ingrozitoareera, fdrd. indoiali, lipsa de apd", cd"ci daci popoarele jungleibeau destul de rar, md.car atunci ele trebuie si bea p. ,at,r.it..

cildura crestea, crestea mereu ;i sugea toatd.urnezeala dinpimAnt ;i din aer, pind" cAnd uriaga albie a fluviului Wain_gunga fiu singura care mai adipostea un firicel subgire deapi intre malurile ei parjolite; gi cand Hathi, elefantul sil-batic, care trdieste o sutd de ani si mai bine, zdnridicandu-sedin fundul albiei un lan! subtire si albistrui de stanci, erchibzui cd" aceasta trebuie si fie StAnca impicdrii ;i, pe dati,igi ridici trompa si proclami pentru toate vietuitoarere jungleiPacea apei, asa cum o ficuse pirintele siu in urmi cu cinci_zeci de ani. Cerbul, mistrelul gi bivolul imprigtiari vestea peglasuri rigu;ite, iar Chil, vulturul, o suieri in depdrtiri tutipdt asculit.

12

A DOUA CARTE A

'UNGLEI

Legea junglei pedepsegte cu moartea pe cel ce se incumetX

sI ucidi laaddpdtoare, de indati ce Pacea apei a fost statornicit5.

$i aceasta pentru ci setea este mai aprigi chiar decAt foamea.

l,'iecare locuitor al junglei se descurci intr-un fel sau altulr:And vAnatul se impugineazd.; de api insi nu te pofi lipsi, gi

rlacd in jungl5 nu a mai rimas decAt un singur tzvo\ vlnd'-toarea e opriti acolo, cAnd cei din jungli se duc si se adape.

irr timpuri bune, cAnd apa curgea din bel;ug, cei ce coborauspre malurile Waingungd| ca si-;i domoleasci setea, sau in:rlti parte, cu aceeagi tintd, o f6ceau adesea cu pregul viegii

lor, cici ii pAndea primejdie de moarte si acest mare pericolsporea, poate, farmecul expedigiilor nocturne: s[ te strecoripind" la vale cu atAta pricepere, incAt si nu tresari nicioI'runzd"; si intri in api pdnd.Ia genunchi, s-o auzi bolborosind

;i ducAnd cu ea toate zgomotele; si bei, privind deasuprarumirului, cu fiecare muqchi intins, gata in orice clipi pentruun salt deznidijduit; si te tivileqti apoi pe girmul nisipos ;isi te intorci cu botul umed ;i pAntecele rotunjit la cireada ce

tc admiri, toate acestea, pentru tinerii cerbi cu coarne lucii,crau pliceri neprefuite, tocmai pentru ci in fiecare clipi,o stiau ei prea bine, Bagheera sau Shere Khan le-ar fi pututsdri in spate. Dar acum, jocul acesta pevral6 si pe moarte se

slhrsise, ;i poporul junglei se tAra, infometat ;i hirguit, pAnila albia secituitS, tigri, urgi, cerbi, bivoli;i mistreli deopotrivi,iar dupi ce sorbeau din apa aceasta noroioasi, rimAneau cu

gAturile intinse deasupra albiei, prea istoviti ca si se mai

lroatd urni din loc.

Cerbul si mistretul riticiseri toat6. ziua cu nXdejdea civor gisi ceva mai de soi decAt scoar![ uscati ;i frunze veqtede.

Ilivolii nu intAlniseri in drum nici mla;tini umede in care sise poati tivili in voie, nici rzlazuri proaspete pentru piscut.

$erpii pirisiseri jungla si acum coborau spre rAu, doar-doar

13

CANTTcUL LUI KnnIzu

Ci lumea in mAni ugoari-i pirea,Povara-avutiilor sale, ce grea!Lisat-a in urmi bogatul palat

$i giulgiul pribeagului el l-a-mbrdcat.

Si calea spre Delhi-i uitatS-n vecie,Doar zdrentele-l apdrd"-acum de vipie.PuStiul, mulgimea din drum nu-l abat;El cautd Calea-n giulgiu-mbrdcat.

Spre Om el privit-a cu limpezi priviri(Doar unu-i de-a pururi, roste;te Kabir);$i Negura Faptei s-a-mpri;tiat'-El calea o afli - in giulgiu-mbrdcat.

ldrdnasi fiara, si DumnezeuI-s fraf ;i le-nvapi rostirea mereu.Cinstirile toate in urm[-a lisat(u Auzi? " Kabir sp une) ;i -un giul g iu - a-mbr E"cat.

1 GAnditor indian, din secolul aI XII-lea a cirui doctrini urmirea si impacebudismul cu mahomedanisrnul

COnORAREA JUNGLEI SPRE VAI

O! liand.,Jloare, iarbd'-naltd de pddure,

Tbncuie, ascunde, dd uitdrii aremii sure

Miro sul, Jdp tur a, glasul s tirp ei lor de - atdte,

O, de-atdte ori urdte!

Groase scrumuri negre, pl,oaie ddnluie pe-altare

Delgolite, cu tdlPi albe ;i usoare!

iatd-n cdmp cerboaica, -n cdmpul cel acum pustiu, pustie'

Nimeni. Lini; te' T,br<iu.

Fdrd nume, orb, se darmd <idul uechi ;ifird u;i,

In atdta grea tdcere, nime nu-siface culcu;!

Daci a9i citit cele dintAi povestiri din prima carte a junglei'

v[ veli aminti desigur cI Mowgli, dupi ce a bitut pielea lui

Shere Khan in giru;i, la StAnca Sfatului, a in;tiinfat pe lupii

din haiticul Seeonee, care-i rimiseseri credincio;i, ci de aici

inainte el va vAna singur in jungli, iar cei patru pui ai mamei

Lupoaice ;i ai tatilui Lup, care-l crescuseri, ii spuser[ ci vor

vAna;i ei alituri de el. Dar nu e lucru ugor si-9i schimbi felul

de a trii de la o zila alta;i asta mai ales in jungli' A;a ciprimul lucru pe care-l fbcu Mowgli, cind membrii haiticului

,..rolt.t se r[spAndirI prin pidure, fu si se duci la peqtera

RUDYARD KIPLING

lui gi si doarmd acolo dus, o zi ;i o noapte. Apoi incepu sipovesteasci Lupoaicei gi tatdlui Lup tot ce puteau ei pricepedin pSganiile lui printre oameni. Si cAnd, in lumina alburiea zorrlor, ficu si sclipeasci lama cugitului siu asculit (acelasicutit cu care-l jupuise pe Shere Khan), lupii incuvlintard. ci"el invdpase ceva de cind plecase din haiticul lor. pe urmi.Akela si Fratele Cenusiu ii povestiri si ei, la rAndul lor, cefbcuseri ca si indrepte bivolii silbatici citre rApe. Dorindsi audi gi el povestea, Baloo urci sontAc-sontAc dealul, iarBagheera, aflAnd de cAte minunitii era Mowsii in stare,se scirpini de pldcere din cap pAnS in picioare.

Soarele se iniltase sus pe ceq dar nimeni nu avea de gAndsI se culce. Din cAnd in cAnd, lupoaica ridica botul in aer;i adulmeca multumiti, cAnd vAntul ii aducea mirosul iuteal pielii de tigru, intinsi pe StAnca Sfatului.

-Firi ajutorul lui Akela si al Fratelui Cenugiu, pe care iivedegi aici, spuse Mowgli in incheiere, nu as fi fost in starede nimic. O, mami, mamd., dacd, ai fi vd.zut bivolii negricoborAnd in goani rApa sau imbulzindu-se pe poartd.,in timpce oamenii mi alungau cu pietre!

- La drept vorbind, sunt tare bucuroasi ci n-am fost defatd, spuse Lupoaica, supirati, cici eu nu prea am obiceiulsi ingidui ca fiii mei si fie alungati ca puii de gacal. Oameniiar fi trebuit s5-mi pliteascd cu vArf gi indesat o asemeneafapti. Numai pe femeia care fi-a dat lapte ag fi crufat-o, da,pe ea a; fi crufat-o, dar numai pe ea...

- Linigte;te-te, Raksha! spuse domol tatdl Lup. Brotaculnostru s-a intors si e a;a de inlelept cd propriul lui pirinte se

simte indemnat sd-i lingi tilpile. La urma urmei, ce impor-tantd"poate avea o zgArieturi sau doui? Lasi omul in pace!

Iar Baioo si Bagheera strigard ;i ei:

-Ldsafi omul in pace!

A DOUA CARTE A JUNGLEI

Mowgli, cu capul spriinit pe umirul Lupoaicei, rispunsese,

cu un zdmbetfericit, ci dore;te din toatd inima si nu mai vadd,

si nu mai audi gi si nu mai simt[ miros de om, in viata lui.

-Bine, frdgroare, dar ce-ai si te faci daci oamenii nu tevor lasi in pace? spuse Akela, ciulindu-gi urechile.

-Noi suntem cinci cu tolii, rispunse Fratele Cenusiu,

rotindu-;i privirea jur-imprej ur.

$i, zicAnd aceste cuvinte, clIngSni aprig din dinf.-La v|"ndtoarea asta am putea lua parte ;i noi, spuse

Bagheera, plesnind din coadi gi privind linti spre Baloo. Darnu prea pricep, Akela, de ce trebuie sd ne gAndim tocmaiacum la oameni?

-Iatd" de ce, rispunse Lupul Singuratic. Dupi ce pielea

acestui tAlhar galben a fost intinsi pe stAnci, m-am intors pe

aceeasi potece in sat, cXIcAnd tot timpul pe urmele paqilor

mei ;i culcAndu-mi din cAnd in cAnd, pentru ca urmele sd

se amestece gi si nu poati fi recunoscute daci cineva ar fivrut sd" ne urm[reasci. Dar tocmai cAnd amestecasem aqa

de bine urmele ci eu insumi cu greu le-a; fi putut cunoa;te,

se ivi Mang, liliacul, care zbtra gribit printre ramuri. Ag5-

tAndu-se de o cracd, el imi spuse intr-un sufet: ,,Satul cu

oamenii care au alungat puiul de om e in mare fierbere si

miguni ca un furnicar".

- Da, spuse Mowgli. Le-am aruncat un bolovan cam

miricel!$i i;i aminti cum adesea, din joaci, arunca fructe coapte

de pawpaw in cuibul de bondari, rupAnd-o apoi la fugi ;ivArAndu-se in api pAni la gAt, mai inainte ca bondarii si-lpoate ajunge din urmi.

- intrebai atunci pe Mang ce anume vS.zuse in sat. $i el

mi-a rispuns ca Floarea Ro;ie inforise la marginea satului

si ci oamenii, inarmali pAni in dinti, stiteau roati in jurul ei.

59