A. DA   

Primsecunzi dinți depuține v

Con 1.6 ‐ 2.6 ‐

 CronolDebutuFinalizaErupţiaFormar Dimenlungime

înălţim

diametrvestibu

diametr

lungime P M D

 N

ataşat uredus în

B. CARA

ocluzală      

ATE GENE

mii molari susuperiori (s pe arcada variații anatform sistem‐ pentru mo‐ pentru mo

logie: ul calcificărarea formăa rea comple

nsiunile mea totală m

ea coronar

rul coronarlar

rul coronar

ea rădăciniPalatinale:MV DV

Numărul loun lob M‐P cn cursul filog

RACTERIAre o formăă. 

V.2.1 

ERALE: 

uperiori ocuspre mezialmaxilară. Dtomice şi demului internolarul prim olarul prim 

rii ării smalţul

etă a rădăci

edii ale primedie

ră

r M-D

r V-P

ii:

bilor de dezcare este degenezei). 

STICI MOă cuboidală 

PRIMU

upă pozițiile) şi cu molaDintre toți me aceea va fnațional de nsuperior drsuperior stâ

lui

inii

imilor mola22-23 mm

7 - 8 mm

10 -10,8mm

11,7 mm

13-14 m 12,5-13 12,5-12

zvoltare varenumit tube

ORFOLOGformată di

UL MOLA 

e 6 pe arcadarii secunzi smolarii supefi folosit ca snotare, codept âng 

Săpt3 – 46 – 79 -1

ri superiori 

m

mm 3mm 2,7mm

riază între 4erculul lui C

GICE CORn patru lob

AR SUPE

dele dentaresuperiori (spriori este cestandard îndurile lor su

tămâna 25 i4 ani 7 ani 0 ani

sunt următ

4 şi 5 (2 V şi Crabelli (ace

RONAREi şi având p

ERIOR 

e fiind vecinpre distal).  el care prez comparațient: 

i.u.

toarele: 

2 P), uneoresta este un

E: atru fețe la

ni cu premoSunt cei mintă cele mae cu ceilalți

ri mai existân mugure de

terale şi o f

olarii ai mari ai . 

ând entar 

față 

I. FAȚA

2. ContuA

cervical

 a) margmai marelieful b) marguşoară dmarginespre rădradiculac) marg

Dimen

Co

A VESTIBU

urul: Are forma uă şi ocluzală

ginea ocluzare decât cecuspizilor Mginea cervicdenivelare îea cervicalădăcini. Acesară. ginile aprox

nsiunile feței Vsup

nturul feței VEs

ULARĂ: 

unui trapez ă. 

ală: are forl  distal. BraM‐V şi D‐V.  cală: are forîn zona bifuă este formaste segment

ximale: sunt

VESTIBULARperior drept 1

VESTIBULAREuperior drept

cu baza ma

ma unei linațele acesto

rma unei linurcației rădăată din douăte sunt sepa

t uşor conve

RE a primului 1.6

E a primului mt 1.6

1

o

are spre ocl

ii frânte aseor “V”‐uri su

nii foarte puăcinilor vestă segmentearate printr

exe şi puțin 

molar

molar Fațadr

c

1.Dimensiu

înălț lățim

ocluzală)  lățim

uzal. Este fo

emănătoareunt mult des

uțin curbatetibulare. Une curbe la car‐un punct în

convergent

a VESTIBULArept 1.6 (dintecolorația spec

ni: 

țimea 7,5‐8 mea maximă

mea minimă

ormat din p

e literei “W.schise, ele r

e (aproape oneori existăare convexitndreptat sp

te spre cole

ARĂ a primulue natural extracifică fumători

precară.

mm ă 10 mm (în

ă 7,4 mm (ce

patru margin

. ”V”‐ul mezreprezentân

orizontală) c impresia cătatea este dpre bifurcați

et.  

ui molar superas). Se observăilor cu igienă

n 1/3 

ervical) 

ni: M, D, 

zial este nd 

cu o ă dirijată ia 

rior ă

d

              3. Relie

Ca

s

o

cv

 

II.FAȚAEste ma1. Dime

î

2. Contua) margmezial eM‐P şi Db) marg

Marginea mmediană. Înd)margineamezială.  

Estecerv

Con  Datvestsens

ful: Cei doi cuspambele senPrezintă unspre distal (La ½ feței vo fosetă. Dacă dintelcu cel DV, dvestibulari smolar supe

A PALATINai lată la nivensiuni: înălțimea emarginea our: are tot fginea ocluzaeste cu mulD‐P. ginea cervic

mezială are n 1/ 3 cervica distală es

e uniform covicală.  vexitatea mtorită înclinătibular este s ocluzo‐cer

pizi vestibulnsuri cu conn şanț vertic(datorită favestibulare, 

e este examdar cel MV ese poate obrior). 

NALĂ: vel ocluzal d

ste mai micocluzală are forma unui ală: are tot t mai mare 

cală: are for

Relieful feței

convexitatecală conturute mai scur

onvexă de l

maximă esteării puterniposibil să srvical.

lari deseneavexitatea mcal care sepaptului că loşanțul vert

minat separeste un pic bserva o par

ecât fața ve

că decât cealățimea de trapez cu bforma unudecât cel d

rma unei lin

i VESTIBULA

ea  maximă ul devine pltă, mai con

a unghiul D

e în 1/3 medce a coroanse vadă o pa

ază relieful maximă în 1/ară cei doi lbul mezial eical (denum

at în pozițiemai mare. Prte din cont

estibulară. 

a a feței ves10,2 mm 

baza mare oi “W” coresdistal în conf

nii uşor curb

ARE a primulu

la întâlnireat, uneori cvexă şi mai 

D‐Ocl. care e

diană. nei acestui marte din fața

feței vestib/3 cervicalăobi vestibueste mai mamit şi şanț de

e verticală, Pe un plan mturul  cuspid

stibulare 

cluzal şi bazspunzător ceformitate şi

be cu conve

ui molar super

a 1/3 ocluzachiar concavconvergen

este rotunjit

molar, la oba distală car

bulare care eă spre mezialari şi care eare decât cee descărcar

cuspidul MVmai posteriodului MP (ve

za mică cervelor doi lobi cu diferen

exitatea spre

rior drept 1.6

ale cu 1/3 v. tă decât cea

t şi până la 

bservația dinre este conv

este convexal. este situat mel distal).  re) se termin

V este sensor celor doiezi planșa p

vical. i palatinali.ța dintre cu

e apex. 

a 

linia 

nspre vexă în 

x în 

mai 

nă într‐

ibil egal i cuspizi primului 

 ”V”‐ul uspizii 

c) margdouă msuperpounghiul                3. Relie

c sCC

ej

îts

              

III. FAȚ1. Dime

ginile aproxargini aproxozabilă pe mocluzo‐dist

ful: convex în dsunt prezenCuspidul MCuspidul DPmare dintre

Reliefulexistă un şajumătatea îmai spre disîn 50‐60% dtuberculul lseparat de      

ȚA MEZIAensiuni: este

Conturul și d

ximale: suntximale estemarginea Mtal mult ma

ublu sens cnți doi lobi pP este relatP este mult e cuspizii DP

l feței PALATIanț palatinaînălțimii fețstal datoritădin cazuri pelui Carabellicuspidul M

 

LĂ: e cea mai la

dimensiunile f

t convergene mult mai m a feței vesti rotunjit. 

cu convexitapalatinali: Mtiv rotunjit şmai scurt şP ai molarilo

INALE al cu origineței palatinală dimensiune lobul MP i. Acest tubP printr‐un 

ată dintre to

feței PALATIN

nte spre cervmare decât tibulare. M

atea maximMP și DP. Ceşi înalt. El rei îngust şi aor superiori

ea pe fața oce. Pe fața pnii mai marapare o forercul are o mic șanț. 

oate fețele a

NALE F

sup

vical. Diferela fața vestarginea D s

ă în 1/3 mijel MP este meprezintă 3/re un contui.  

Tubecluzală carepalatinală tri a lobului Mmațiune mamare variab

aproximale

Fața PALATINperior drept 1

ența dimensibulară. Mae diferenția

jlocie mult mai ma/5 din diamur mai conv

erculul lui Cae se pierde taiectul acesMP.  amelonată bilitate dim

 ale dinților

NALĂ a primu1.6 (dinte natu

sională dintarginea M ează de cea a

are decât ceetrul coronex. Este cel 

arabelli treptat sprestui şanț est

denumită ensională ș

r laterali. 

ului molar ural extras).

tre cele este a FV prin 

el DP. nar MD. mai 

e te situat 

și este 

diam diam diam înălţ

 

 2. Contu

adm

îbfcsccCd

Contu

m.V-P la nivm. V-P în 1/m V-P la nivţimea feţei m

urul: are foa)Margineadată de vermarcat de vMP. Creastaînclinată neb)Margineafoarte scurtconturul despre palatinc)Margineacuspidian. MCarabelli esd)Margineamarginea o

rul și dimensimolar

vel cervical/3 cervicalăvelul marginmeziale: 7,5

rma unui tra ocluzală: rsanții ocluzversanții oca marginalăeregulat spra vestibulartă distanță evine  un picnal. a palatinalăMaximum dste foarte pa cervicală:ocluzală. 

iunile feței MEr superior drep

: 10 mm ă: 11,7 mmnii ocluzale5 mm 

rapez cu bazare forma lzali ai cuspizluzali ai cusă mezială emre linia cerviră:  este foaplană  sau uc convex pâ

ă: este unifode convexitaroeminent  : este deseo

EZIALE a pript 1.6

e: 7 mm 

za mare spriterei ”V” czilor MV și Dspizilor mezmerge din vicală.  arte convexuneori lejerână la vârful

orm convexate este în 1conturul po

ori neregula

imului Faț1.6 (dproce

re ocluzal.u deschiderDV. Conturuiali. Cuspiduversanții cus

xă în 1/3 cer concavă înl cuspidian 

xă de la linia1/3 medianoate fi nereată, ea are o

ța MEZIALĂ (dinte natural es carios la ni

rea spre oclul marginii oul MV este spidieni me

rvicală. Ea d 1/3 mediecu o putern

a cervicală pă. Dacă  tubegulat.  o lejeră conv

a primului moextras). Se obivelul zonei de

uzal. Formaocluzale estmai înalt deziali şi este 

devine apoi . Pornind denică înclinar

până la vârfberculul lui 

vexitate spr

olar superior bservă existențe contact apro

a este te ecât cel 

pe o e aici, re spre 

ful 

re 

drept ța unui oximal.

   3. Relie

Sc

Z

C Î

              .             IV. FAȚAspectu               1. Conturedus. a)margCuspiducuspizi mşi situataccesorb,c)marpe FM. d)margdinți po2. Relie

Relief

ful: Suprafața mconcavă sprZona aproxi

jonc jonc

ConvexitateÎn zona cerv                                       

ȚA DISTALul general e

ur şi dimen

inea ocluzaul  DV este mmeziali. Cretă la un niverii dar poaterginile vestiSuprafața Vinea cervicaoate fi aproaful: este coFața distalăEste convex

eful feței MEZI

Conturuprimul

mezială estere cervical.  imală de cocțiunea 1/3 cțiunea 1/3 ea maximă evicală există 

LĂ: ste acelaşi c

siuni: contu

ală: este mamult mai preasta marginel mult mai e fi traversaibulară şi pV este compală: prezintape rectilininvex în dubă este mult xă în ansam

ZIALE a primudrept 1.6

ul și relieful felui molar supe

e convexă în

ontact este rocluzale cuV cu 1/3  meste situatăă o uşoară d

ca la fața m

urul este as

arcată de cuoeminent dnală D este cervical dectă de un şaalatinală suplet vizibilă.tă o lejeră cie. blu sens.  mai mică de

mblul ei şi de

ului molar sup

eței DISTALEerior drept 1.6

n partea ocl

rotundă sauu 1/3 mediamediană în să în apropiedepresiune

mezială. 

emănător c

uspidul DV, decât cel DPmult mai sccât creasta nț distal. unt superpo onvexitate î

ecât fața mevine  lejer 

perior Faț

a

6 Fața

uzală şi dev

u ovoidă. Eană în sens osens V‐L  rea margini

cu cel al fețe

creasta maP. Cei doi cucurtă în senmarginală m

ozabile pe m

în direcția m

ezială.  plană în sec

ța MEZIALĂ a1.6 (d

a DISTALĂ adrept 1.6 (d

vine mai mu

a se situeazăocluzo‐cerv

ii ocluzale 

ei meziale, 

rginală distuspizi maschns VP, mai pmezială. Nu

marginile co

marginii ocl

ctorul rădăc

a primului modinte natural e

a primului moldinte natural ex

ult plană sau

ă la: ical,  

dar este mu

ală şi cuspidhează parțiapuțin proemu are tuberc

orespunzăto

luzale. La an

cinii DV.  

olar superior dextras).

lar superior xtras).

u 

ult mai 

dul DP. al cei doi minentă culi 

oare de 

numiți 

drept

ZV

C   

V. FAȚLa e

1. Contu A

C              a) margcuspizilo

ş a e

b) marg c e

c) marg co

ed) marg

Maceste şpuțin m2. Reliecreste d

Zona aproxVP cât şi ceConvexitate

ȚA OCLUZAexaminarea ur: Are forma uUneori poamarginilor aConturul ar

ginea vestibor vestibulaşanțul interare o lungimeste converginea palaticorespundeeste mai maginea meziacu margineobtuz. este reprezginea distal

este conpalatina

Marginile apşanțuri suntmarcate contful: este fode smalț.

Conturum

imală de corvico‐ocluzaea maxim a

ALĂ: dinspre ocl

unui paralelte avea formaproximalere unghiurile

bulară: are ari. rlobar o împme de 10mmrgentă spre inală: este e crestelor sare decât mală: este ceaa vestibular

entată de clă: este mainvexă. Cu mală un unghroximale sut profunde  turul nu va rmat din ur

ul feței OCLUmolar superio

ontact este al.  re o formă 

uzal se con

logram cu dma unui tra. e M‐P şi D‐V

o formă bilo

parte în doum distal față dtot bilobatăsagitale ale marginea vea mai mare ră formează

creasta mar mică decât

marginea vei ascuțit. unt întrerupcontururileavea decât rmătoarele 

UZALE a primor drept 1.6

situată sens

ovoidă cu a

stată că sun

diametrul mapez dacă ex

V obtuze iar

obată, conv

uă părți ineg

de margineă cu partea cuspizilor pstibulară margine (1ă un unghi a

ginală de smt cea meziastibulară fo

pte  la 1/2 loe vor prezeno singură celemente: 4

mului Fa

supe

sibil în 1/3 m

axul mare V

nt vizibile: 1

maxim între xistă o conv

r cele M‐V ş

vexă, şi core

gale (mezia

ea palatinalămezială dupalatinali. 

1,7 mm) ascuțit iar c

malț. lă (10,5 mmormează un 

or de şanțurnta două coconvexitate.4 cuspizi, 3 

ața OCLUZALerior drept 1.6

mediană co

‐P. 

1/3 din FV ş

cuspidul Mvergență ma

şi D‐P sunt a

espunde cre

lă mai mare

ă. blă față de 

u cea palati

m) unghi obtu

rile marginaonvexități; d. fose, 3 şanț

LĂ a primulu6 (dinte natura

oronară atât

şi 1/2 din F

‐V şi cel D‐Pai mare a 

ascuțite 

estelor sagit

e decât dist

cea distală.

inală un ung

uz iar cu cea

ale M şi D. Ddacă ele sun

țuri, mai mu

i molar al extras).

t în sens 

FP. 

P. 

tale ale 

ală) 

.

ghi 

a 

Dacă nt mai 

ulte 

               a) Cusp

îc

b) Şanțu

1. Şanțsuntmez

2. Şanțgăsede laun u

izii: 2 vestibularîntre cuspizcreasta obli

Are cusp

 crede mscur

urile intercu

țul intercuspt plasate în zio‐distală. țul intercuspeşte în foseta ½ feței veunghi aproa

Cuspizii de pmo

Șanțurile demo

ri şi 2 palatizii MP şi DV ică de smalțo formă anpizii MV şi Dstele esențimarginea mrte şi mai abuspidiene: s

pidian mezicâte o fose

pidian vestita centrală,estibulare. Şape drept. 

pe fața OCLUlar superior d

e pe fața OCLolar superior

nali. În ordiexistă o creț ngulată cu dDP. Formeaziale de sma

mezială. Acesbrupte decâsunt în num

io–central: etă (fosetă m

ibulo‐centra, iar traiectuŞanțul mezio

UZALĂ a primdrept 1.6

LUZALĂ a primdrept 1.6

inea mărimeastă de sm

eschiderea ză un unghilț ale cuspizst fapt duceât cele distamăr de 3: MC

‐ separă cusmezială şi ce

al: ‐ separă ul său părăso‐ central şi

mului Fața

mului F

sup

ii: MP, MV,malț care îi u

unghiului si de 145‐160zilor sunt uşe la existențale.  C, CV şi DP

spizii MV şi entrală). Are

cuspizii MVseşte fața oci cel vestibu

a OCLUZALĂdrept 1.6 (d

Fața OCLUZAperior drept 1.

 DV, DP. uneşte şi car

spre mezial.0grd. cu vârşor convexeța unor pan

MP. Extreme traiect rec

V şi DV. O excluzală şi seulo‐central f

Ă a primului m(dinte natural

ALĂ a primul.6 (dinte natur

re se numeş

. Separă întrful spre spre şi mai aprote meziale 

mitățile şanțctiliniu cu d

xtremitate se termină înformează îm

molar superiorextras).

lui molar ral extras).

şte 

re ei re DP. opiate mai 

țului direcție 

se n foseta mpreună 

r

3. Şanțse te

a) fose  

   

          

2 fosma

1 focent

b) cresesendecâ

C. CAR Are  3 ră

R

R

țul intercuspermină pe fetele: 

sete principalț.  

foseta draport cmărgini

v

Foseta mdelimita

   

setă secundtral. Este de

planul m planul d planul m

stele de smanțiale ale cuât cea dista

RACTERI

ădăcini: 1 pRădăcina pa Este cea Este apl Pe fața 

Rădăcinile v Cea  M‐

Foseteprimu

pidian distofața palatina

pale (una m

distală are ucu creasta otă de: versantul dpanta mezimezială estată de: versantul opanta mezipanta mezdară – se găelimitată demezial al vedistal al versmezial al vealț: cresteleuspizilor. Crlă. 

STICI MO

palatinală, 2alatinală: a mai mare latizată vestpalatinală pvestibulare‐V este mai 

ele de pe fața ului molar sup

o‐palatinal:ală. 

mezială şi un

un contur moblică de sm

istal al cresală a versane situată în 

ocluzal al acală a versanială a versaăseşte la inte: rsantului cesantului cenrsantului cee marginalereasta marg

ORFOLOG

 vestibulare

tibulo‐palatprezintă un e: aplatizată î

OCLUZALĂ perior drept 1.

‐ separă cu

a distală). S

mai mult saumalț şi este o

tei oblice dntului ocluzvecinătate

cestei crestentului ocluzntului ocluztersecția şan

entral  al cuntral al cuspentral distal mezială şi ginală mezia

GICE RAD

e (mezio‐ve

tinal şanț longitu

n sens M‐D

a 6

Fsupe

uspidul MP d

Sunt delimit

u mai puțin orientată se

e smalț;  al al cuspida crestei ma

e; al a cuspiduzal a cuspidnțurilor ves

spidului DVpidului MV; al cuspiduldistală se uală este mai

DICULAR

stibulară şi 

udinal 

D decât rădă

Fața OCLUZALerior drept 1.6

de creasta o

tate de cres

liniar. Este ensibil paral

ului DP; arginale me

ului MV; ului MP. stibulo‐cent

V; 

lui MP; nesc cu cre lungă şi ma

RE: 

disto‐vestib

ăcina D‐V. 

LĂ a primulu6 (dinte natur

oblică de sm

stele margin

situată distlel cu aceas

eziale. Este 

ral şi mezio

stele sagitaai proemine

bulară) 

ui molar ral extras).

malț şi 

nale de 

al în sta. Este 

o‐

ale şi entă 

    

Aspectunorm

Dinspre Toat Cele

Rădăcin Rădăcin Vârfurilcă, în ge

l rădăcinilor dă vestibulară 

 

 

 se observă

e vestibularte cele trei e 2 rădăcini 

na M‐V prezna D‐V prezie celor doueneral, cele 

din  Aspecdin no

ă gradul mare 

r: rădăcini suV au un tru

zintă câte unntă şanț lonă rădăcini vdouă rădăc

ctul rădăcinilormă palatinal

 RĂDĂCI

 RĂDĂCI

de divergență

nt vizibile.unchi comun

n şanț longingitudinal nvestibulare cini au o dir

r lă 

Aspectno

INILE MOLAR

INILE MOLARă dintre rădăc

n  pe 1/3 di

itudinal pe anumai pe fasunt recurbrecție diverg

tul rădăcinilor ormă mezială

 ULUI 1.6

 ULUI 2.6cina palatinală

n înălțime p

ambele fețeța mezială bate unul spgentă. 

din  Asp

ă și rădăcinile

pornind de 

e 

pre altul cu t

pectul rădăcinnormă dista

 

 

e vestibulare 

la linia cerv

toate 

nilor din ală 

vicală. 

Pe mijlocul feței vestibulare a trunchiului există un şanț puțin profund.    Rădăcinile vestibulare sunt, în general, relativ înguste în sens MD.   Rădăcina MV este la început verticală apoi se înclină spre distal în 1/3 apicală. În general, apexul este pe aceeaşi verticală cu vârful cuspidului MV.  

Rădăcina DV are o înclinare distală în 1/3 cervicală şi mediană iar apoi o înclinare spre mezial în 1/3 apicală.  

Rădăcina P este vizibilă printre cele două rădăcini V pe un  plan mai posterior, este cea mai lungă şi mai voluminoasă dintre cele 3. 

Dinspre palatinal:  în planul depărtat, conturul mezial al  rădăcinii MV este vizibil în întregime. La fel, o parte din conturul distal al rădăcinii DV este de asemenea vizibil.  

În prim plan, o singură rădăcină P care porneşte dreaptă de la baza cervicală. Este largă în sens MD, cu un apex mai mult sau mai puțin rotunjit. Este cea mai lungă dintre cele 3 ale acestui dinte. Este marcată de o depresiune puțin adâncă care merge de linia cervicală până în 1/ 3 mediană radiculară. Apexul este sensibil aliniat cu mijlocul coroanei. 

Dinspre mezial:  Rădăcina MV este largă şi plată în sens V‐P.   Rădăcina  P apare îngustă în formă de banană. Ea se recurbează spre palatinal pornind de la baza rădăcinii iar apoi merge spre marginea V în 1/3 apicală. Această rădăcină se proiectează în afara conturului coronar palatinal. 

Dinspre distal:  Cele trei rădăcini sunt vizibile la observarea dinspre fața distală.   Marginea V şi apexul rădăcinii MV constituie planul îndepărtat al rădăcinii DV. Rădăcina DV este scurtă și îngustă. Ea se ridică vertical pe proiecția conturului vestibular coronar.  

Rădăcina P se orientează spre o direcție palatinală pe 273 din înălțimea sa  apoi se înclină puternic spre FV la nivelul 1/3 sale apicale.