Revistă şcolară

Numărul 20 mai 2017

Din sumar:

Mirajul credinței

Mirajul cuvintelor

Mirajul civilizaţiilor

Mirajul artei

Mirajul ştiinţei

Mirajul succesului

Şcoala Gimnazială ,,Elena Cuza‖

Vaslui

Colectivul de redacție:

Cârlan Bianca-Ionica-Sînziana

Floareș Ana-Maria

Mandrea Radu

Țiplea Matei

PROFESORI COORDONATORI:

Diana Gabriela Șfaițer Simona Laura Conduruță

Liviu Chirază Anița Avram Rusu Maria-Magdalena Floareș

Plăeșu Marilena

2

ISSN 24457-3930

ISSN-L 2457-3930

Editura MEDIA SIND

Str.Donici, nr.2

Coperta revistei:

Cârlan Bianca-Ionica-Sînziana

Floareș Ana-Maria

Desen copertă:

Pruteanu Alexandra

Imnul Şcolii Gimnaziale “Elena Cuza”

R: Să fii elev în Şcoala „Elena Cuza” Înseamnă bucuria de-a trăi. De eşti elev în Şcoala „Elena Cuza” Să ştii că dintre cei mai buni vei fi. Să fii elev în şcoala-n care versul Răsare tandru-n orice dimineaţă Să-ţi ocrotească zâmbetul şi mersul Ce învăţătura ţi-l croieşte-n viaţă, Să fii elev în şcoala-n care gândul Are cuprins şi are împlinire Înseamnă a cunoaşte şi a şti Că viaţa toată este pregătire. R: Să fii elev în Şcoala „Elena Cuza” Înseamnă bucuria de-a trăi. De eşti elev în Şcoala „Elena Cuza” Să ştii că dintre cei mai buni vei fi. Versuri : Anca Nica

,

Elena Cuza—Prima Doamnă a României

Elena Cuza (n. 17 iunie 1825, Solești, jud. Vaslui- d. 2 aprilie 1909, Piatra

Neamș, Jud. Neamț) a reprezentat, alături de Domnul Unirii, Alexandru Ioan Cuza,

una dintre cele mai remarcabile personalități ale județului Vaslui. Alegerea lui Cuza

ca domn în ambele Principate a propulsat-o la vârful vieţii sociale româneşti. Avea să

recunoască într-o scrisoare adresată mamei sale că „am trăit mai totdeauna departe de

societate şi nu ştiu nici eticheta, nici îndatoririle pe care trebuie să le am‖. Cu toate

acestea Doamna Elena Cuza a afişat până la sfârşitul mandatului soţului său un

comportament public ireproşabil.

În egală măsură s-a îngrijit de soarta orfanilor din Bucureşti, inaugurând în

1862 Azilul „Elena Doamna‖ în Cotroceni, sau de problemele celorlalte categorii

sociale defavorizate, cum ar fi bolnavii incurabili lăsaţi în îngrijirea statului,

vârstnicii, nebunii sau deţinuţii. Ca patroană a vieţii mondene bucureştene, aceasta a

organizat baluri de caritate, a prezidat dineuri, a oferit sprijin financiar tinerelor

talente şi a răspândit parte din convingerile sale despre rolul femeii în societate,

sedimentate în urma experienţelor pariziene şi româneşti.

Abdicarea impusă soţului său (11 februarie 1866) a însemnat un exil, întreaga

familie stabilindu-se la Heidelberg (Germania). Doamna a rămas alături de soţ până

la moartea acestuia. Ulterior s-a întors la moşia de la Ruginoasa şi a continuat

operele de binefacere. A fost apreciată şi stimată de cuplul princiar de Hohenzollern,

care a sprijinit-o în actele sale caritabile. S-a stins din viaţă la numai câteva luni după

împlinirea semicentenarului Unirii Principatelor Române, moment în care a fost

omagiată de întreaga suflare românească. Incompatibilă cu preocupările sterile ale

protipendadei bucureştene, ieşene sau gălăţene, Elena Cuza a reuşit să se mobilizeze

exemplar şi să-şi asume responsabilităţile ce decurgeau din rolul său social. A militat

pentru educaţia femeilor şi mai puţin pentru emanciparea politică a acestora, însă

prin devotamentul şi spiritul său de sacrificiu a demonstrat că prin eforturi

individuale sau colective se poate modifica profilul societăţii civile româneşti.

(http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Elena_Cuza)

5

Mirajul credinţei

Despre Botezul Sfântului Împărat Constantin cel Mare

Despre botezul Sfântului Constantin cel Mare se povesteşte astfel:

Cu purtarea de grijă a lui Dumnezeu, Cel ce le rânduieşte toate spre

folosul omenesc, împăratul Constantin a căzut într-o lepră foarte

cumplită, încât tot trupul lui era cuprins de bube, de la cap până la

picioare. Şi au fost aduşi la el mulţi doctori preaînţelepţi şi vrăjitori, nu

numai din stăpânirea Romei, ci şi din Persia; însă niciun folos n-a

câştigat la boala sa. Iar mai la urmă, venind la împărat slujitorii idoleşti

de la Capitoliu, aceştia i-au zis: „De nu-ţi vei face scăldătoare din sânge

de copii mici şi de nu te vei spăla într-însa, fiind caldă, apoi nu poţi să te

tămăduieşti; iar de vei face aşa, atunci îndată vei fi sănătos, căci altă

doctorie nu este mai bună decât aceasta".

Atunci împăratul a trimis pretutindeni ca să adune prunci mici,

pentru a face din sângele lor scăldătoarea. Şi au fost adunaţi la Capitoliu o mulţime de prunci

mici, care sugeau la sânul maicilor lor. Şi sosind ziua în care erau să fie junghiaţi, a mers şi

împăratul la Capitoliu, pentru că acolo îi pregăteau slujitorii idoleşti scăldătoarea cea de

sânge. Şi iată, s-au adunat atunci o mulţime de femei, care îşi smulgeau părul de pe cap şi cu

unghiile îşi zgâriau feţele, tânguindu-se şi plângând cu amar. Deci întrebând împăratul care

este pricina plângerii lor şi aflând că sunt mame ale pruncilor adunaţi pentru junghiere, s-a

umilit şi, văzând plângerea şi tânguirea lor cea amară, a zis: „O, cât de mare este neomenia

celor ce m-au sfătuit să vărs sânge nevinovat şi nu este lucru încredinţat de voi fi sănătos,

dacă mă voi spăla în sângele cel nevinovat! Şi chiar de aş fi ştiut cu adevărat că mă voi

tămădui, apoi mai bine este ca eu unul să rabd durere, decât să vărs sângele la atâţia prunci,

care nici un rău nu mi-au făcut mie, şi încă şi pe maicile lor să le umplu de neîncetată

tânguire şi mâhnire". Acestea zicând, s-a întors la palat şi îndată a poruncit să le dea

mamelor pe fiii lor sănătoşi, încă şi aur din vistieriile împărăteşti, şi astfel le-a eliberat pe ele

cu pace.

Iar Preabunul Dumnezeu, văzând o milostivire ca aceasta din partea împăratului, i-a

răsplătit cu îndoită sănătate şi trupească şi sufletească, deoarece a trimis la dânsul pe Sfinţii

şi Marii Apostoli Petru şi Pavel, care i s-au arătat în vedenie pe când dormea, stând lângă

patul lui. Iar împăratul i-a întrebat pe dânşii cine sunt şi de unde vin, iar ei au zis: „Noi

suntem Petru şi Pavel, Apostolii lui Hristos, trimişi de Dânsul la tine să te povăţuim la calea

mântuirii, să-ţi arătăm baia în care vei câştiga sănătatea sufletului şi a trupului şi să-ţi

făgăduim viaţa cea veşnică de la Dumnezeu, pentru viaţa cea vremelnică pe care ai dăruit-o

pruncilor, fiindcă i-ai cruţat pe dânşii de moarte. Deci cheamă

la tine pe episcopul Silvestru, care se ascunde de frica ta în

munte şi să asculţi învăţătura aceluia, pentru că el îţi va arăta

o scăldătoare în care te vei curăţi de toate spurcăciunile şi din

care vei ieşi sănătos cu trupul şi cu sufletul". Acestea zicându

-i, Sfinţii Apostoli s-au dus de la dânsul.

Iar împăratul deşteptându-se din somn, se minuna de

acea vedenie când a intrat la dânsul doctorul

Mandrea Radu,

clasa a VII-a A

6

Mirajul credinţei

dânsul doctorul. Atunci împăratul a zis către dânsul: „De acum nu mai am trebuinţă de doctoria

voastră, fiindcă nădăjduiesc spre dumnezeiescul ajutor".

Şi 1-a trimis pe el de la dânsul. După aceea, a poruncit ca îndată să caute pretutindeni pe episcopul

Silvestru şi să-1 aducă la dânsul cu cinste. Deci, fiind găsit episcopul Silvestru şi adus la împărat,

Constantin 1-a primit pe el cu mare cinste şi 1-a îmbrăţişat prieteneşte.

Apoi 1-a întrebat pe dânsul, zicând: „Oare sunt la voi oarecare dumnezei cu numele Petru şi

Pavel?" Silvestru a răspuns: „Împărate, Unul este la noi Dumnezeu, Care a zidit cerul şi pământul

şi toate cele ce sunt pe dânsul.

Iar aceia cărora tu le zici Petru şi Pavel, nu sunt dumnezei, ci robi ai lui Dumnezeu, care au

propovăduit în toată lumea numele lui Iisus Hristos şi mai pe urmă şi-au vărsat sângele lor pentru

Domnul, fiind ucişi de către Nero". Auzind aceasta, împăratul s-a bucurat foarte mult şi a zis:

„Rogu-mă ţie, episcope, arată-mi mie asemănarea lor, dacă o ai pe icoană închipuită, ca mai cu

încredinţare să ştiu de sunt aceia ce mi s-au arătat mie în vis". Atunci Silvestru a trimis îndată un

diacon să aducă icoana Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Deci, văzând împăratul feţele lor

apostoleşti, a zis: „Cu adevărat aceştia sunt cei văzuţi de mine!" Atunci împăratul a spus

episcopului cu de-amănuntul toată vedenia lui şi 1-a rugat pe el să-i arate scăldătoarea aceea, în

care ar putea să se cureţe de lepra sufletească şi trupească, după cuvântul apostolilor, care i s-au

arătat lui în vedenie. Iar Sfântul episcop Silvestru a zis împăratului: „Nu se cade ţie să intri într-alt

fel în scăldătoarea aceea, decât să crezi fără şovăire mai întâi în Dumnezeul acela, pe Care L-au

propovăduit apostolii ce ţi s-au arătat ţie." Împăratul a răspuns: „De n-aş fi crezut că Iisus Hristos

este Unul Dumnezeu, apoi niciodată nu te-aş fi chemat la mine pe sfinţia ta". Grăit-a lui sfântul:

„Se cade ţie mai întâi să posteşti, apoi, cu rugăciuni şi lacrimi, prin mărturisirea păcatelor tale, să

milostiveşti pe Dumnezeu. Deci, leapădă-ţi porfira şi coroana împărătească timp de şapte zile şi să

te închizi în camerele dinăuntrul palatului şi, în sac şi în cenuşă, să-ţi faci pocăinţa plângând şi

aruncându-te la pământ. Şi porunceşte să se închidă capiştile idoleşti şi jertfele lor să înceteze; pe

creştinii ce sunt izgoniţi slobozeşte-i şi celor ce stau în legături dăruieşte-le libertate; fii bun cu cei

ce se roagă ţie, împlineşte toate cererile drepte şi dă din averea ta multă milostenie săracilor".

Şi a făgăduit împăratul că pe toate acestea o să le împlinească iar episcopul, punându-şi mâna

pe capul lui, s-a rugat şi 1-a pus în rândul celor chemaţi la primirea Sfântului Botez. Apoi,

adunând pe toţi credincioşii, le-a poruncit şi lor asemenea să postească şi să se roage, ca astfel să

înceteze prigoana împotriva Bisericii lui Dumnezeu, să piară întunericul închinării de idoli şi să

strălucească tuturor lumina cea mântuitoare.

Şi sosind a şaptea zi, Sfântul Silvestru a venit la împărat şi, învăţându-1 multe despre tainele

sfintei credinţe celei întru Preasfânta Treime, i-a pregătit scăldătoarea Sfântului Botez. Iar când a

intrat împăratul în aceasta, după ce Sfântul Silvestru 1-a afundat de trei ori în numele Preasfintei

Treimi, deodată a strălucit o lumină mare din cer, mai mult decât razele soarelui, încât s-a umplut

casa de negrăită strălucire. Atunci împăratul îndată s-a curăţit de lepră, care, căzând de pe trupul

lui ca nişte solzi de peşte, a rămas toată în apă. Şi a ieşit sănătos din scăldătoare, încât n-a mai

rămas nici urmă din bubele ce au fost pe trupul lui. Apoi, îmbrăcându-se în haine albe după

Sfântul Botez, a povestit singur, zicând: „Când m-am afundat în apă, am simţit o mână de sus,

întinzându-se şi atingându-se de mine".

Bibliografie: Vieţile sfinţilor pe mai, Editura Episcopiei Romanului, 1999.

Prof. Cucorianu Ileana

7

Mirajul credinţei

Tu, Doamne

Tu, rugăciunile ni le asculţi

Şi oameni suntem mulţi,

Care credem în Tine!

Tu, ca un Bun ce eşti,

Pe toţi, de-s răi sau buni, iubeşti!

Eşti tot ce avem mai bun

Şi sper din suflet să mă ierţi,

Căci nu mă rog în fiecare noapte!

Dar trebuie să ştii,

Că-Ţi spun mereu numele,

În şoapte!

Tofănel Ingrid,

clasa a IV – a B Domnul nostru

Domnul nostru Cel de sus,

Iartă- ne greşelile,

Ascultă- ne rugăciunile

Şi vom face ce ne-ai spus!

Ajută- ne să ajungem

Calea sfinţeniei s-o atingem,

Să nu minţim, să nu furăm,

Sufletul să ni-l curăţăm!

Dumnezeule, miluieşte-ne

Şi deschide-ne mintea,

Să nu ne depărtăm niciunul

De la calea Ta!

Rotariu Bianca,

clasa a IV- a B

Din suflet

Din sufletul nostru să dăruim

Şi în el pe Dumnezeu să- L primim!

Să alungăm orgoliul şi minciuna,

Pentru a purifica lumea!

Îndrumă- ne Tu, Doamne,

Spre ce e cel mai bine,

Pe scara cerului să urcăm,

De tot răul să scăpăm,

De mici să ştim,

Ce e iubirea de Dumnezeu

Şi milostivirea!

Clapa Andreea,

clasa a IV- a A

Proca Roberta

clasa a VI-a B

Cârlan Silvian

clasa a III-a B

Botezatu Daria

clasa a III-a A

8

Mirajul credinţei

Fără Dumnezeu

Fără Dumnezeu nimic n-ar fi,

Nimic n-ar exista!

Fiind creştin, mereu să ştii

Că te va ajuta!

Acum El te priveşte,

De rele te păzeşte.

Ascultă-L şi te va ghida

Spre bine, în viaţa ta!

Nu uita: El te iubeşte neîncetat!

Dacă abia acum tu ai aflat,

Încearcă să- I mulţumeşti, căci

Sigur ştie cât de mult Îl iubeşti!

Ursulescu Diana

clasa a IV- a B

Primăvara

Primăvara a sosit ca un greier care a luat locul întâi la maratonul de

viteză.

Natura începe să devină frumoasă. Zăpada a murit din cauza

soarelui cald. Cerul este senin. Soarele începe să înverzească dealurile şi

pădurile. Ghioceii revin la viaţă, fiindcă soarele le- a trimis o scrisoare

în care le- a spus că este anotimpul lor. Iarba începe să crească. Pomii

sunt bucuroşi, deoarece sunt încoronaţi cu flori frumoase. Albinele au

început să culeagă nectarul din flori. Insectele se dezmorţesc după ce au

stat toată iarna în culcuşurile lor calde. Păsările călătoare se întorc din

ţările însorite.

Tot primăvara ne aduce şi bucuria Învierii Domnului nostru Iisus

Hristos. Eu sunt foarte fericit când găsesc ouăle roşii şi iepuraşul de

ciocolată, ascunse de mami în grădină. Dar cea mai mare emoţie o am

atunci când primesc de la părinte, Lumina Sfântă în noaptea de Înviere şi

când cântăm cu toţii „Hristos a înviat!‖

Toate acestea fac din primăvară cel mai frumos anotimp din toate!

Cucorianu Rafael

clasa a II- a C

Filote Măriuca

clasa a IV-a A

Cârlan Silvian

clasa a III-a B

Rusu Ștefania

clasa a III-a A

9

Mirajul cuvintelor

Cartea deschide porțíle sufletului

Cartea este un obiect al educației și al învățării, în care își

au rădăcinile nevoi umane care ne modelează spiritul,

ridicându-l la un rang superior:

Nevoia de împrospătare

Dar respirația și mișcarea sunt cu noi tot timpul. Exista

riscul, tentația ca ele să devină rutină, să nu le acordăm

nicio atenție, cum de fapt se și întâmplă în general. Rutina

nu poate și nu trebuie eliminată total, o mare parte a

comportamentului nostru urmează reguli precise, țin de

civilizație.

Problema este de a reduce rutina la minimul necesar, de a

nu deveni sclavul ei, cum se întâmplă din păcate frecvent.

Așa cum avem grijă zilnic să ne împrospătam corpul prin

odihnă, prin mișcare și prin folosirea apei și săpunului, avem nevoie și de o împrospătare a

mintii, a simțurilor, a sufletului nostru. Fiecare carte, prin varietatea ideilor pe care ni le

transmite, reprezintă un nou înceut.

Nevoia de întrebare și mirare

Lumea unei cărți este ca un labirint a cărui cheie este însușirea mesajului surprins în

aceasta. Până la final, cititorul se află într- o permanentă stare interogativă, de curiozitate, de

mirare, de extaz în fața spectacolului lumii, al propriei ființe

Starea de mirare, de extaz, îți alimentează pofta de viață, oferindu-ți un plus de enrgie,

un elan permanent. Dacă nu ne menținem starea de curiozitate, de mirare, de dorința de a

înțelege lumea, nu doar de a o înregistra, atunci nu ne putem forma capacitatea de

problematizare, de identificare a aspectelor neelucidate, nu putem sesiza amploarea și natura

ignoranței noastre.

Nevoia de îndoială și suspiciune

Ce poate fi mai uman decât ezitarea, nehotărârea, nedumerirea? Pentru Rene

Descartes, starea de îndoială este semnul clar al naturii gânditoare a ființei umane. Un

același lucru poate fi considerat din mai multe puncte de vedere și, în aceste condiții, spiritul

critic ne obligă la o analiză comparativă, care uneori nu conduce la un rezultat ferm, ci la o

pluralitate de posibilități, fiecare fiind descrisă în termeni de grad de plauzibilitate. Până la

decodificarea mesajului unei cărți, suntem cufundați într-o permanentă stare de suspiciune,

privind cu interes fiecare detaliu în procesul deplin al înțelegerii ideilor.

Nevoia de joc

In tentativa noastră fireasca de a înțelege lumea, totul se întâmplă ca și cum lumea ne

spune: «cauți să mă înțelegi, dar eu mă ascund; și cu cât lucrul pe care-l cauți este mai

interesant, mai semnificativ, cu atât îl ascund mai bine și îl fac mai greu de găsit. Dar merită

să-l cauți. Chiar fără rezultatul așteptat, căutarea îți va da satisfacții, care însă ar putea fi

altele decât cele la care te gândeai inițial. Cauți ceva, nu-l găsești, dar găsești altceva; uneori

mai interesant decât ceea ce căutai inițial». La fel e și lumea unei cărți: autorul iși ascunde

viuziunea asupra lumii în spatele pesonajului, al acțiunii sau al peisajului liric, în funcție de

gen. E ca un joc ‚‖de-a v-ați ascunselea‘‘. Eu mă ascund, iar tu mă cauți și dacă mă găsești,

ai câștigat.

Mirajul cuvintelor

10

Nevoia de cultură

Omenirea a acumulat un imens tezaur de cultură științifică, literar-artistică,

tehnologică, religioasă, filosofică etc. Culmi ale spiritualității umane, în matematică,

astronomie, fizică, chimie, biologie, filosofie, literatură, muzică, arte vizuale, teatru, științe

juridice, economice, istorice, arheologice, geografice, geologice și, mai recent, în film și în

disciplinele informației și ale comunicării stau mărturie pentru splendoarea omenescului,

pentru puterea sa de pătrundere, de imaginație, de descoperire și de invenție. Dar cine

beneficiază de ele, câți sunt cei care au acces la aceste piscuri, le înțeleg, își pot umple

sufletul și mintea de înțelepciunea și frumusețea lor, se pot astfel înălța spiritual mult peste

starea de animalitate ?

Nevoia de transcendență

Ne aflăm aici la modul superior, de cea mai înaltă complexitate, pe care o poate căpăta

nevoia de a da un sens vieții. Etimologic, trans înseamnă dincolo, iar verbul latinesc ce i se

alătură s-ar traduce prin a te cățăra. Obiceiul copiilor de a se cățăra în copaci, pe garduri, pe

stâlpi exprimă nevoia, tentația de a se înălța, de a se depărta de sol. Așa începe

transcendența. Să treci dincolo de limitele, de cadrul ce ți-au fost impuse prin naștere, să nu

rămâi sclavul percepției senzoriale și empirice, să încerci să le depășești. Cartea exprimă

dorința autorului de a recrea lumea, de a se apropia de Creatorul suprem, înălțându-se.

Citind, lectorul percepe această stare și simte nevoia să se autodepășească, de asemenea.

Dragu Ilinca

clasa a VIII-a B

Sosirea primăverii

A venit primăvara, iar natura revine la

viaţă. Totul este de un verde crud şi este plin de

culoare.

Primăvara, fiica cea mai tânără şi mai

frumoasă a anului, cea aducătoare de bucurie şi voie

bună, a sosit cu alaiul ei de flori, lumină şi culoare.

Totul e învăluit cu razele de lumină aurii a soarelui

cald şi vesel care mângâie pământul trezit la viaţă.

Pomii au haine de sărbătoare, iar pe cer mingea de foc

încălzeşte păsărelele care abia au venit din ţările calde, dar şi insectele care mişună printre

firele de iarbă de smarald. Zilele sunt mai blânde şi mai lungi, iar nopţile mai scurte.

Văzduhul e limpede ca lacrima, iar bolta albastră se oglindeşte în apele limpezi ale

râurilor.Primăvara a aşternut peste tot un covor multicolor. În păduri, muşchiul copacilor e

moale ca o pernă de catifea. Primavara trezeşte la viaţă întreaga natură.

Cu mantia plină de lumină, primăvara împarte voioşie şi culoare. Să ne bucurăm

cu toţii de acest minunat mărţişor primit în dar de la Crăiasa de smarald!

Botezatu Daria –Maria

clasa a III-a A

11

Mirajul cuvintelor

Dolănescu cel flămând

Într-o zi de vară, pe la prânz, motanul Dolănescu a văzut o vrăbiuță ce stătea și se

odihnea. În mintea lui se declanșă un întreg scenariu. Se așeză în poziția de luptă și

se azvârli fără a mai sta pe gânduri peste victima sa.

Dar, ce să vezi, planul a eșuat, vrăbiuța mai sprintenă decât Dolănescu l-a

păcălit. Acesta, în acțiunea sa, a aterizat direct în vasul cu apă rece, rostogolindu-se ca

o minge dezumflată.

Nefericit și ud leoarcă acesta spuse:

- Data viitoare o să-ți vin de hac!

Maria Sofron

clasa a-II-a A

Pisicuța nătăfleață

Pisicuța mea frumoasă

E un pic cam nătăfleață.

Toată ziua stă la pândă,

Încercând din greu s-ajungă

La o biată vrăbiuță,

Mică-mică, dar grăsuță.

Pisicuța s-a apropiat tiptil de ea, gândind:

-Ce masă delicioasă o să am!

Și, dintr-o săritură încercă să prindă vrăbiuța. Dar, surpriză! Aceasta a zburat iute ca

vântul pe deasupra vasului cu apă pentru animale și pisicuța mea a aterizat în mijlocul lui.

- Miau ! Miau! Ce rușine am pățit!gândi nătăfleața, zbătându-se în apă.

Scuturându-se de apă, pisicuța zise, uitându-se spre vrăbiuță:

- Ai scăpat tu, dar nu pentru mult timp!

Matei Tăcuțanu

clasa a-II-a A

Ursul fericit

Ursul merge la marginea pădurii căci trebuie să se întâlnească cu Iepurilă. În drum

se întâlneşte cu un arici.

-Bună ziua! spune ursul.Unde te duci?

-Mă duc acasă,răspunde ariciul. Mulţumesc de întrebare. Dar tu unde mergi?

-Eu merg să mă întâlnesc cu prietenul meu, Rilă Iepurilă, răspunde ursul.

-Drum bun, ursule!

Ursul a plecat fericit. Și cum mergea el aşa pe drum se întâlneşte cu o vulpe tristă.

Ursul o întreabă:

-De ce eşti supărată?

-Am vrut să merg la râu, dar raţele nu mai vor să mă primească astăzi.

-Lasă că voi vorbi eu cu ele.

Ursul a plecat mai departe în căutarea iepuraşului.

Andreea Gavriliuc

clasa I B

Mirajul cuvintelor

12

Anotimpurile

Primăvara ne aduce-n cale

Flori, mireasmă, sărbătoare.

Păsările călătoare

Se-ntorc la noi în țară.

Rândunele, cocori, berze,

Vin în stoluri lungi, discrete.

Vara noi ne bucurăm,

Vacanța mare o așteptăm

Să ne cățărăm pe munte

Urmărind niște lăcuste.

Briza mării, nisipul fierbinte

Ne vor oferi mai multe!

Toamna vine agitată,

Răspândind vestea prin țară:

Începe școala de-ndată

Ce vântul contenește să bată.

Apoi, pleacă mai departe

Luând cu ea frunze uscate.

Iarna mergem

să colindăm, Vestea bună să o dăm,

Căci în seara de Crăciun

Îl slăvim pe Cel Prea Bun.

Moșul trece pe la noi în grabă,

Anul Nou o fi în a lui desagă?

Floria Ana-Maria

clasa a III-a A

Crucianu Mihnea

clasa a III-a A

Botezatu Daria

clasa a III-a A

Rotaru Andreea

clasa a III-a A

Rusu Ștefania

clasa a III-a A

13

Mirajul cuvintelor

Aventuri în Alaska

În îndepărtatul și nemilosul ținut al

viscolului, locul în care anotimpurile nu se

diferențiază aproape deloc unul de celălalt,

în prea crunta și friguroasa Alaska,

Alexander Dermici străbate cu sania și cu cei

doisprezece câini ai lui, suprafața înghețată a

unui fluviu care înșira în urma lui, umbrele

giganților munți tăcuți și acoperiți de zăpadă.

Înaintea lui, apa respectivă se despărțea în

numeroase brațe, înainte de a face loc

insulelor din mijlocul ei. Insule erau tăcute și

albe. Nu se zărea niciun animal, nicio pasăre

nu zbura prin aerul înghețat și nicio insectă

nu bâzâia în văzduh, ca să spargă liniștea atotstăpânitoare. Nu se zărea nicio ființă

omenească, nicio urmă care să arate cum că ar fi trecut careva pe acolo. Natura era adormită

și părea cufundată în somnul morții.

Alexander părea să cadă și el victimă năprasnicului ger. Însă din când în când își

lovea cu putere mâna de lemnul gros al saniei, iar în timp ce o scutura își freca nasul și obraji

cu cealată mană. Dar dorința lui de mare aventurier încă nu îngheță, pentru că tocmai din

acest scop Alexander Demirci se afla aici. Pentru ași potoli setea de aventuri și de asemenea

primejdii care ar putea să-l coste viața. Însă nimic nu-l oprea. El se grăbea căci a doua zi la

prânz, trebuia să fie ajuns la capătul râului pe care îl traversa pentru a pleca acasă cu ultima

navă care mai pleca de la tărm pe vremea aceasta cumplită de iarnă. Fruntea îi era acoperită

de cozorocul căciulii sale de blană, ale cărei margini căzute îi acopereau urechile reci. Ceea

ce mai rămânea din chipul lui, era acoperit de o barbă deasă, castaniu-aurie, aflată sub o

crustă subțire de gheață. Câinii erau și ei sleiți de puteri, iar atunci când stăpânul striga să se

oprească, ei cazură suflând greu în zăpadă. Acesta se uită la ceas și observa că era deja seară,

așa că urcară cu putere panta dificilă ce se afla în fața lor și merseră până la o cabană

micuță, ridicată din trunchiuri de copac, unde se opriră obosiți. Cabana era pustie având o

singura încăpere de nici 3 metri. El aprinse focul în sobița metalică cu lemnele de lânga ea

lăsate probabil de alt călător. Deshămă câinii de la sanie și îi legă într-o mică debara din

spatele cabanei unde le puse câteva pături și le aduse fiecăruia somon uscat la soare și apă

caldă. Făcu același lucru și pentru el, își puse câteva bucăți de gheață în ibric și o lăsă să se

topească, în timp ce el se înveli cu un strat moale de paturi visând la alte aventuri

extraordinare.

El rămase aici peste noapte iar în dimineța următoare, plecă grăbit pentru a ajunge la

doc. Mână câinii cu putere și îndârjire, iar atunci când unul dintre ei se oprea, iar ceilalți se

opreau și ei, întorcâdu-se cu privirile către stăpânul lor agitați și întrebători, acesta îi încuraja

cu vorbe blânde dar și cu câte o lovitură ușoară de bici pe spinare. În sfârșit ajunse la timp la

vapor, se îmbarcă și plecă fericit că a mai explorat un loc minunat despre care o să își

amintească placut într-o zi .

În timp ce soarele îi mângâia chipul obosit și mâinile degerate, el pe jumătate

adormit sub căldura blândă a soarelui visa la următoarele lui călătorii palpitante, de data asta

poate într-o țară mai caldă....

Savin Denisa

clasa a VII-a C

Mirajul cuvintelor

14

Basm iernatic

Deschid ochii! Un vâjâit groaznic bate în geamurile aburite. Parcă un război cu mama-

natură s-ar fi dezlănțuit afară. Mă uit pe geamul acoperit cu croșet gros de gheață și văd

copacii îngroziți, încercând zadarnic să stea drepți, fără a-și apleca trunchiurile groase pe

pământ, în ciuda năprasnicului vănt. Fulgii groși și mari zboară prin respirația rece a iernii,

ce își făcuse loc dintre dealurile troienite. Luna fuge speriată, în caleașca ei de nori, după

zarea cea alba și pustie. Crengile tremură sub stratul de zăpada sclipitoare și rece, încercând

parcă să se descotorosească de povara albă pe care o poartă în spate.

Deodată totul se lumină și deveni mai clar căci regele cerului apăru! Acum că viscolul în

sfârșit s-a oprit totul mi se pare desprins dintr-un basm. Copacii de vată de zahăr sclipesc

mai tare ca cele mai scumpe diamante. Râurile încă

neînghețate curg repezi la vale ca venele dintr-un trup

omenesc. Nicio gâzuliță nu îndrăznește să iasă în aerul

înghețat. Totul este cuprins de o liniște mormântală, până

când, copiii cu obrajii roșii ca focul, mâinile înghețate și

urechile acoperite de cozorocul gros al căciulii, la rândul ei

acoperită și ea de țurțuri mici de zăpadă sparg tăcerea cu

țipete, râsete și chicoteli.

Mi se pare minunat cum natura fericită și adormită,

acum este plină de viață și armonie, iar basmul liniștit și alb

în care mă pierdusem cu totul, acum devine un minunat și viu peisaj însuflețit de râsetele

gingașe ale jucăușilor și neastâmparaților copii.

Savin Denisa

clasa a VII-a C

Omul de zăpadă

A venit iarna și odată cu ea și vacanța. Toți copiii sunt bucuroși.

Pe stradă, un copil, doi, trei, mai mulți se adună să se joace cu zăpada. Este o

adevărată avuție! Apare un bulgăre, unul mic și drăguț. Mai apare unul; de data aceasta

mai mărișor. Fratele lor nu întârzie nici el; acum unul mare și puternic. Dar se pare că

bulgării au și musafiri.

O mătură, doamna Măturică, un morcov, domnul Portocaliu-

Rotunjel, și niște cărbuni – frații Cărbunei. În curând a fost gata. Un

om de zăpadă foarte frumos a apărut în curte. El era domnul Curat-ca

-Lacrima. Este prietenul din vacanța de iarnă. Sub privirile atente ale

acestuia, săniile zboară pe derdeluș, iar chiotele copiilor umplu

întreaga atmosferă.

Cu toții se bucură de frumusețile vacanței și își doresc să nu se

termine niciodată!

Donosă Ștefan

clasa a III-a A Omul de zăpadă

Lucrare colectivă-

clasa a III-a A

15

Mirajul cuvintelor

Vis vegetal

Era odată o frunzuliță care a apărut într-un sfârșit de

primăvară frumoasă.

Ea și-a petrecut toată vara alături de surorile ei, dar când a

venit toamna, frunzele au început să se ofilească și să cadă.

Vântul bătea din ce în ce mai tare și îi era frică să nu cadă,

dar se ținea bine. Ea își dorea să vadă primii fulgi de zapadă.

La sfârșitul toamnei a rămas singură. Doar o vrăbiuță venea

în fiecare zi și vizita frunzulița, în ciuda frigului. Într-o zi, aceasta îi spuse vrăbiuței:

-Tu de ce nu pleci? De ce ai rămas cu mine? Vrăbiuța nu a spus nimic și a plecat.

Frunza era gata să se lase purtată de vânt, când, deodată, au început să cadă fulgi de

zăpadă sclipitori.

Frunzulița era fericită. La atingerea primului fulg și-a dat drumul și a plutit cu

sufletul împăcat.

Simona Căpitanu

clasa a V-a C

Ghiocelul

Din clăbucii de zăpadă,

Un ghiocel bucuros

Scoțând capul spre lumină,

Se laudă copilăros.

─ Uite așa, cât sunt de mic,

Într-un picior mă ridic.

Mă lupt cu zăpada rece,

Nicio floare nu mă-ntrece.

Sunt un mărțișor râvnit,

De toată lumea iubit.

Măgureanu Iuliana

clasa a III-a B

Laleaua pestriță

Cu glas mic si subțirel

A ieșit un ghiocel.

Dar nu-i singur vai de el!

Pe pământ de catifea

A ieșit și-o viorea!

Frunze mii au prins curaj

Să admire-un toporaș.

Gingașele lăcrămioare

Stau în așteptare

Ca să vadă o lalea pătată.

E minune! Iat-o!

O suavă floricică,

Cu tulpină subțirică,

Cu petale-clopoțel,

Mov cu puțin alb în el.

Floarea-șah sau bibilica

Se închină maiestuos

Către soarele voios:

Mulțumesc de mângâiere!

Cu plăcere!

Martor fu o gărgăriță

Ce se legăna alene pe-o ... lalea pestriță.

Matei Iacob Solomon

clasa I B Iacob Miruna Ioana

clasa I A

Mirajul cuvintelor

16

Cele şase zâne

Trăiau odată şase zâne: zâna naturii – Flora, zâna apei – Laila, zâna focului – Alis,

zâna nopții – Luna, zâna vântului – Iasmin, zâna soarelui – Sorela. Toate şase erau bune

prietene. Toate aveau câte un rol: zâna apei făcea curat, zâna nopții mergea la cumpărături,

zâna naturii făcea de mâncare, zâna soarelui avea grijă de animale, zâna focului aprindea

focul; doar zâna vântului, fiind prea mică, nu făcea nimic.

Într-o zi, se auzi o bătaie la ușă:

- Cine este? a întrebat zâna apelor, cea mai mare dintre ele.

- Un mesager al prințului zânelor, spuse vocea.

Fata deschise ușa. Mesagerul intră, salută și începu să citească mesajul:

Toate fetele bune de măritat – istețe, frumoase și bune la magie –

pot veni la balul de diseară, în onoarea prințului,

care se va căsători cu una dintre invitate.

Imediat ce plecă mesagerul, începu o mare hărmălaie.

- Eu sunt cea mai mare și cea mai deșteaptă dintre toate! spuse Laila, zâna apei.

- Dar nu contează că ești cea mai mare, eu sunt cea mai frumoasă! spuse zâna nopții.

- Să știți că eu sunt cea mai bună la magie dintre voi toate! strigă zâna naturii.

- Nu, nu, nu, eu sunt cea mai frumoasă și cea mai isteață, nu aveți nicio șansă cu mine

la bal! spuse zâna soarelui.

- Toată lumea știe talentele mele! Sunt o zână perfectă! grăi zâna focului.

Zâna vântului, sfioasă, spuse și ea:

- Eu nu pot spune nimic despre mine, dar îmi voi face rochia singură.

Îndată ce spuse aceste cuvinte, toate se uitară la ceas. Era aproape ora balului, așa că

toate se duseră la un croitor ca să le facă haine potrivite pentru bal. Mai puțin mezina, care

își luă acul și ața și începu să coasă. A terminat fix când a venit trăsura.

Ajunse la palat, cele cinci fete mai mari au început să se împingă și să-şi arate

frumuseţea în fața prințului. Dar el se uita numai la Iasmin. Nu doar rochia îl încânta, dar și

modestia cu care a intrat în palat. Până la urmă, își făcu curaj și o invită la dans. La sfârșitul

balului a cerut-o de soție. Ea a acceptat și s-a făcut o nuntă mare care a durat trei zile și trei

nopți. Se spune că și acum trăiesc fericiți împreună.

Raisa Botez şi Maya Arhire

clasa a II-a C

17

Mirajul cuvintelor

Floarea- speranţei

Este o noapte grea, iar stelele au dispărut de pe cer. Zeiţele apelor nu pot ţese

filigranul de argint fără lumina oferită de stele. Îngrijorate, au plecat în căutarea Făuritorului

de Stele, iar acesta le-a spus:

- Nu mai am putere pentru a vă ajuta. Sunt tare bolnav... Ar fi însă un mod de a-mi

recăpăta puterea pentru a vă ajuta să vedeţi din nou stelele şi lumina lor să vă inspire în a

recrea filigranul de argint al aştrilor.

- Care? Care este acest mod?

- În oraşul oamenilor care şi-au pierdut credinţa, într-o casă mică în care trăiesc doi

bătrânei se află un lucru pe care îl poţi simţi, dar nu îl poţi vedea. Cei doi sunt singurii care

mă pot ajuta. Fiţi însă cu băgare de seama şi să nu vă opriţi din drum, orice s-ar întâmpla!

Zeiţele plecară spre oraş, dar drumul era pustiu: nicio fiinţă nu li se arăta în cale.

Deodată au ajuns la o răscruce în care toate drumurile erau înfundate de munţi de hârtie,

carton şi plastic. Cum să treacă obstacolul???!!

Salvarea a veni de la o mogâldeaţa, prima

fiinţă vie cu care s-au întâlnit: un şoricel nevinovat.

- Nu cred că doriţi să mergeţi mai departe! le

-a spus el.

- Ba da, chiar asta intenţionăm. Ce s-a

întâmplat? Unde-s oamenii?

- Din cauză că omul a stricat natura, aceasta

nu l-a mai recunoscut ca stăpân, s-a revoltat şi l-a

pedepsit pentru păcatul comis. O furtună mare a adus

aceste resturi care blochează drumurile în toate părţile.

De săptămâni n-am văzut alte fiinţe vii. Aici suntem

doar noi...

- Ne puteţi ajuta să trecem munţii de deşeuri? Mergem în Oraşul celor fără de

credinţă, să-i aducem Creatorului - Făuritorul de Stele- leacul pentru el, pentru noi şi…cred

că şi pentru voi.

Mai multe glasuri au răsunat hotărât:

- Vă ajutăm şi vă însoţim!

Toţi şoriceii s-au adunat şi nu s-au lăsat până nu au ros suficient pentru a lăsa un

culoar de trecere prin munţii de deşeuri.

Zeiţele au plecat mai departe, dar drumul era pustiu: nici ţipenie de vietate, cât de

mică, nici măcar un fir de iarbă nu le-a bucurat ochii... Doar pământ crăpat pe-alocuri şi- în

rest- deşeuri. Singurele lucruri pe care le mişca vântul erau resturi de cutii, ambalaje de turtă-

dulce, chiar şi recipiente goale de sucuri naturale. Acestea erau ,,vietăţile‘‘ locurilor prin care

au trecut ele.

- Nu e de mirare că aceşti oameni şi-au pierdut credinţa! Nicio speranţă nu mai au...

La un moment dat au ajuns lângă râu sufocat de pet-uri mici, mari şi uriaşe. Zeiţele

apelor au încercat să ajungă la apă, în speranţa că-l vor învia, dartotul a fost în zadar. Cu cât

stăteau mai mult, cu atât îşi pierdeau credinţa că se mai poate rezolva ceva. Şi-au amintit de

vorbele Creatorului - Făuritor de Stele: ,,Să nu vă opriţi din drum!”.

Au plecat mai departe, sperând încă că în oraş vor găsi o explicaţie. După un drum

lung, spre seară, au intrat în Oraşul celor fără de credinţă. Era pustiu şi aici, ca şi pe câmp,

doar că tronau cladiri fastuoase, luminate de mii de felinare multicolore.

Mirajul cuvintelor

18

Panourile publicitare îţi luau ochii şi te îmbiau să cumperi multe, multe... Însă acestea erau

privite şi admirate doar de tonele de ambalaje care le îngreunau mersul Zânelor, parcă

obligându-le să se oprească şi să privească...

În sfârşit au ajuns la casa celor doi bătrâni. Aici nu erau nici

clădiri fastuoase, nici felinare colorate, nici panouri publicitare.

Şi parcă vântul nu le mai împiedica mersul cu atâtea deşeuri...

Locuinţa era mică şi sărăcăcioasă, dar- în întunericul din jur- la

fereastră, o floare lumina cărăruia care ducea spre intrare.

Bătrânul le-a povestit Zeiţelor că civilizaţia

modernă a smuls cu o mare viteză resursele pământului pentru

a-şi asigura bunăstarea, iar pe de altă parte a otrăvit natura prin

deşeuri, distrugând astfel sistemele naturale de regenerare.

Astfel, s-au abătut asupra oamenilor cataclisme naturale, secetă,

încălzire globală, inundaţii, ducând la dispariţia unor specii de

animale şi plante. Omul a uitat că nu este stăpânul absolut al

naturii, pentru că nu este el creatorul. A uitat că rolul lui este de

a proteja natura şi nu de a distruge. Omul nu se poate desprinde

de natura, căci e plămădit din aceeaşi ţărână din care e făcut universul, fiind astfel înrudit cu

toată natura prin trupul său…

-Nu ştim dacă mai este cineva care să sensibilizeze omul, cineva care să-i

reamintească toate acestea, deoarece Creatorul este bolnav. Noi pentru asta am venit: să

luăm de la voi acel lucru pe care îl poţi simţi, dar nu îl poţi vedea. Care este acel lucru?

- Acel lucru este Floarea- speranţei... Luaţi-o cu voi!

- Dar cum poate o floare să-l facă pe om să nu mai distrugă mediul în care

trăieşte şi cum l-ar vindeca pe Creatorul-Făuritor de stele? murmurau ele neîncrezătoare.

- Aveţi speranţă: doar aceasta îl va sensibiliza pe om şi îi va reaminti că natura

este o parte din el, iar Creatorul se va însănătoşi odată cu însănătoşirea creaţiei lui.

Mara Floria

clasa a VI-a B

Gardianul

A fost odată ca niciodată un gardian. Acest gardian era cel mai bun, dar şi cel mai

norocos slujitor la curtea unui rege. El era cel care îl însoţea pe rege prin castel şi în lupte.

Însă acest gardian nu părăsise domeniul regelui niciodată, doar pe câmpul de luptă fusese.

Avea o dorinţă mare: să vadă lumea, ce este dincolo de hotarele regatului.

Într-o zi, gardianul îi spuse regelui:

- Regele meu, aş vrea să explorez lumea.

- Bine, îţi dau voie s-o faci. Poţi pleca doar pentru trei zile.

- Mulţumesc şi aşa să fie, spuse gardianul.

Şi gardianul plecă să vadă lumea.

Merse ce merse, ieşi din regat şi, în drumul lui, intră într-o pădure mare şi foarte deasă.

Când a ajuns în mijlocul pădurii, a simţit pământul de sub picioare cutremurându-se. Fu

cuprins de un sentiment ciudat, un amestec de teamă şi uimire. Şi-a continuat mai repede

drumul prin pădure ajungând pe o câmpie.

19

Mirajul cuvintelor

În mijlocul câmpiei se afla o căsuţă. Gardianul înaintă, ajunse

la căsuţă, intră încet şi nu mică îi fu mirarea când în interior se

întâlni cu un pitic.

Când îl văzu pe gardianul nostru, piticul spuse:

- Bună ziua, bunule domn, bine ai venit !

- Bună şi ţie, răspunse gardianul.

- Ce vânt te aduce pe meleagurile noastre?

- Treceam prin pădurea alăturată şi am simţit un tremur

ciudat. M-am grăbit să ies din ea şi am ajuns pe această câmpie

şi la casa ta.

Cum a terminat de rostit aceste cuvinte se auzi un urlet

îngrozitor, iar după un minut ieşi din pădure un dragon mare,

cu două capete.

Piticul i-a explicat gardianului că acela era dragonul de

aramă. Tot piticul i-a mai spus şi de fraţii acestuia, dragonul de

argint şi dragonul de aur. Tot piticul îi spuse că aceşti trei

dragoni trăiau în trei păduri şi făceau necazuri mari locuitorilor

de lângă acestea.

Auzind acestea, viteazul nostru gardian s-a pregătit şi i-a

înfruntat pe cei trei dragoni.

Drept mulţumire, piticul i-a oferit găzduire gardianului

nostru pentru a se odihni, spunându-i că poate rămâne la el cât timp doreşte. După mult

timp, gardianul se hotărî să plece. Merse ce merse şi ajunse într-o pajişte unde se

întindeau un han şi un mare castel.

Se cază la han şi întrebă ce este în acel castel. Hangiul îi spuse că în palat se află o

zână foarte frumoasă, păzită de tot felul de arătări, nişte grifoni foarte puternici. Hangiul

îi mai spuse ceva foarte important: cel care o eliberează pe zână va stăpâni pădurea şi

castelul.

Atunci, gardianul se gândi că ar putea să-i dea zâna regelui său şi astfel să îl

îmbuneze pentru lipsa lui mai mare de trei zile de la palat; el ar putea să rămână cu

castelul. Cum se gândi la asta, se şi duse la castel. Nici nu intră bine că şi văzu doi

monştri păzind o uşă mare cât o casă, cu un gemuleţ prin care pătrundea o lumină aurie.

Scoase arcul, îşi pregăti săgeţile şi nimeri monstrul din stânga. Când văzu cel din dreapta

iscusinţa gardianului, se miră, dar nu pentru mult timp, pentru că cea de-a doua săgeată îl

nimeri.

Gardianul a înaintat către uşă, a deschis-o încet şi înăuntru văzu

ceva neobişnuit de ciudat: un cufăr pe care era un bileţel mic cât un

bob de mazăre. Pe bileţel scria aşa: poţi să iei tot ce pofteşti, dar să nu

te lăcomeşti! Gardianul îşi ridică capul şi văzu o grămadă de oase,

dându-şi seama că acelea erau oasele celor care au mai venit pe aici şi

nu au ascultat ce scria pe hârtiuţă. Inima i se făcuse cât un purice.

Cu grijă deschise cufărul şi văzu acolo felurite diamante şi o

armură. S-a gândit foarte bine şi şi-a ales armura, gândindu-se că îi va

fi de folos în luptă pentru eliberarea zânei. Apoi a plecat din acea cameră.

Trecu prin uşa din faţa lui, iar de data asta, dădu peste ceva uimitor de ciudat:

treizeci de pui de tigru păzeau o altă uşă şi mârâiau ameninţător la el. Scoase sabia şi,

luptându-se vitejeşte, îi învinse. Când termină cu toţi cei treizeci de tigri, deschise uşa

făcută din aramă.

Mirajul cuvintelor

20

În faţa lui se întindeau două şiruri de scări care se uneau şi se terminau cu uşa

unei alte camere. Gardianul nostru urcă şi trase cu ochiul prin gaura cheii. Văzu un cerc de

grifoni şi, în centru, ceva strălucitor. De curiozitate, gardianul dădu buzna în cameră.

- Vrei să mai trăieşti sau nu ?! spuseră grifonii în cor şi puţin miraţi că un picior de

om a reuşit să ajungă până la ei.

- Mai bine mor dar să mor într-o bătălie pentru eliberarea zânei! spuse el curajos.

- Atunci, hai la luptă, îi strigară grifonii!

Se luptară ei cât se luptară şi mult şi bine, iar, în final, gardianul câştigă şi această

bătălie încinsă. După aceasta gardianul văzu că în mijloc era chiar zâna cea foarte

frumoasă. O ajută să scape din capcană.

Zâna îi mulţumi şi îl rugă pe gardian să o ia cu el. Cel doi s-au întors la palatul

regelui gardianului. Ajungând acolo, ei au aflat că regele a murit.

Aşa, gardianul nostru luă zâna de soţie, rămase stăpân peste castel şi au trăit fericiţi

până la adânci bătrâneţi.

Bogdan Munteanu

clasa a II-a C

Copilaria- cel mai frumos lucru

Copilăria este lumea mirifică din care lipsește tristețea. Aici, copiilor

li se citește mereu pe fețe veselia, iar grijile îi ocolesc cu încăpățânare.

În acest tărâm al fanteziei, buzele lor știu doar să râdă, iar sufletele lor

zboară precum fluturii suavi în lumina caldă a soarelui de primăvară.

Inocența cu care copiii își trăiesc copilăria este asemenea gingășiei

prin care florile gustă din splendoarea vieții. Atunci când vorbesc

despre copilărie, primul meu gând este legat de cel mai frumos lucru

pe care îl are orice om pe acestă lume: mama. Zâmbetul ei cald m-a

întâmpină de la primele secunde de viață. Glasu-i liniștit mi-a șoptit povești seară de seară

și mi-a deschis drumul spre calea viselor frumoase. Chipul ei luminos mi-a călăuzit pașii

pe tot parcursul copilăriei. Pentru copilăria mea, mama a fost pentru mine exact ce

înseamnă razele soarelui pentru petalele plăpânde ale unei flori: viață și speranță.

Dacă alipesc cuvântului copilărie termenul bunătate, în fața ochilor minții, precum

o icoană, îmi apare figura blândă a bunicii. Zilele însorite de vară petrecute cu ea, mirosul

teiului din fața casei ei ce inunda parcă întreg orașul, sunt imagini vii care îmi bucură

memoria și mă fac să zâmbesc. Grija cu care m-a crescut atunci când stăteam la ea mi s-a

întipărit adânc în minte. La fel și mirosul prăjiturilor delicioase pe care le făcea cu

dragoste pentru mine, pe care îl simt și acum în nări. Copilăria nu ar fi completă fără

primii ani din viața de elev, perioadă în care învățătoarea nostră se străduia din răsputeri să

ne educe și să ne formeze, în funcție de aluatul din care eram construiți fiecare. Școala

rămâne un capitol special din lumea copilăriei mele, o etapă plină de bucurie și împliniri.

Copilăria va rămâne mereu proaspătă în memoria mea și va fi în permanență un

reper despre ce înseamnă fericirea. Atât timp cât voi avea în suflet o bucățică din copilăria

mea fericită, cred că îmi voi putea păstra un zâmbet pe față, indiferent de încercările prin

care mă va purta viața.

Costin Ioana Stefania

clasa a VII-a B

Ana Pricop IA

21

Mirajul cuvintelor

Curiozitați despre Limba română "Curioase lucruri are şi limba românească!"

George Coşbuc

Știai că:

ELECTROGLOTOSPECTROGRAFIE (25 de litere) este cel mai lung cuvânt din

DEX'09. Există însă cuvinte mult mai lungi. Unii termeni medicali sau din chimie pot ajunge

chiar la peste 30 de litere. Iată câteva exemple:

DIFOSFOPIRIDINNUCLEOTIDPIROFOSFATAZĂ (36 de litere)

ENCEFALOMIELOPOLIRADICULONEVRITĂ (32 de litere)

GASTROPILORODUODENOJEJUNOSTOMIE (31 de litere)

DICLORDIFENILTRICLORMETILMETAN (30 de litere)

-Cea mai lungă denumire de localitate din România ar putea fi:

Staţiunea Climaterică Sâmbăta (27 de litere), un sat din jud. Braşov

-Cea mai lungă denumire de localitate din România formată dintr-un singur cuvânt:

Streisângeorgiu (15 litere)

-Cea mai scurtă denumire de localitate din România:

Ip (2 litere)

-Cele mai lungi cuvinte alcătuite dintr-o singură silabă:

STRINCHI (regionalism pentru "ciorapi"), STRÂMPŢI, STRIMPŢI (variante pen-

tru "strâmţi") (8 litere) (trimise de Ion I. Badea - Tuzla)

ŞTREANG, TRUNCHI, SCONCŞI, SFINCŞI, PROMPŢI, ŞCHIOPI etc. (7 litere)

-Cel mai lung cuvânt din DEX'09 alcătuit doar din vocale:

UIUIU (5 litere)

-Cel mai lung cuvânt care conţine o singură consoană:

ACIOAIEI (8 litere)

-Cele mai lungi cuvinte care conţin aceeaşi consoană:

CIOCOAICEI, LĂLĂIELILE, LOAIALULUI ş. a. (10 litere)

În cazul în care nu știați, în Limba română avem și palindromuri amuzante

(grupuri de cuvinte sau cuvinte care pot fi citite de la stânga la dreapta și de la dreapta la

stânga, fără să-și piardă sensul). Citiți-le fără să țineți seama de diacritice!

Ele ne seduc cu desenele.

Era sa pozez o pasare.

Elisa va lasa Toyota sa la Vasile.

Era o tipa rapitoare.

Limba noastră în citate celebre:

“A vorbi despre limba în care gândești este ca o sărbătoare. Limba română este pa-

tria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numește, de aceea, pentru mine, iarba

iarba se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăște, de aceea, pentru mine, viața se

trăiește.”– Nichita Stanescu

Limba este întâiul mare poem al unui popor.” – Lucian Blaga

Informaţii prelucrate de elevii clasei a VII-a B

Mirajul cuvintelor

22

George Coşbuc este unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori

români. Deşi au trecut aproape 100 de ani de la moartea sa, foarte

multe detalii despre viaţa lui au rămas ascunse în scrisori,

manuscrise şi cărţi vechi.Folosind amintirile celor care l-au

cunoscut, a fost realizată o listă de curiozităţi despre viaţa şi opera renumitului scriitor

român:

- Poetul era aproape obsedat de Divina Comedie a lui Dante Aligheri. Lucrase ani de zile la

traducerea operei, variantă considerată şi una dintre cele mai bune. Obsesia poetului mergea

atât de departe, încât acesta făcuse propriul plan al infernului inspirat din Dante.

- Dorul de meleagurile natale aproape îl îmbolnăvea. Atunci când i se făcea dor de casă,

nimic nu-l putea reţine. Pleca spre munţi, la Hordoul său.

- În familia lui au fost 14 generaţii de preoţi. Chiar şi în prezent această tradiţie este dusă

mai departe, regăsind preoţi care se trag din familia lui Coşbuc în comuna Leşu, de

exemplu.

- La vârsta de 7 ani, George Coşbuc ştia deja să scrie şi să citească

şi veşnic avea câte o carte cu el.

- Doar în clasa a IV-a, a scris 160 de poezii.

- Slavici a refuzat să publice o poezie de-a lui Coşbuc în Tribuna,

pentru că o considera prea pesimistă. George Coşbuc a trimis

Balada Infernală, pe când era în clasa a VIII-a.

- Dacă nu îi plăcea ceva la vreuna dintre poeziile sale, lua foaia pe

care era scrisă şi o rupea sau o arunca în foc. Prietenii poetului îşi

amintesc că o dată a aruncat în foc 10 poezii, în doar câteva

secunde.

- George Coşbuc a tradus opere din sanscrită, latină, germană,

italiană şi engleză.

-Data naşterii lui George Coşbuc ar fi greşită. Dacă data oficială de naştere ar fi 20

septembrie, într-o scrisoare el spune că este născut de Sfânta Maria, pe 15 august.

- După moartea unicului fiu, Alexandru, soţia poetului nu lăsa pe nimeni să modifice absolut

nimic din camera acestuia. Nici măcar ultima carte din care citise înainte să moară nu putea

fi închisă, rămânând deschisă la ultima pagină lecturată de fiul preaiubit.

Gosav Ștefania

clasa a VII-a B

Curiozități despre George

Coșbuc

23

Mirajul cuvintelor

Povestea unei picături de ploaie

Ploaia s-a pornit. Picăturile de ploaie cad încet, pe o adiere caldă. Fiecare

picătură o ia pe drumul ei. Unele cad pe ramurile copacilor, altele plutesc ore

in şir, purtate de vânt, şi cine ştie câte destine mai pot avea! Vara le poate duce

oriunde!

O ultima picătura se scurge din nor. Aceasta îl întreabă speriată:

-Nu voi ramâne cu tine? Toate celelalte picături s-au dus! Eu cu cine voi sta?

-Te vei descurca, am încredereîn tine! o îmbărbătă norul. Acesta îţi este destinul,

Picătură de Ploaie! La revedere!

Şi fără să mai poată spune un cuvânt, Picătură de Ploaie se văzu purtată de vânt. Ce

privelişte! Era totul încântator, de acolo de sus! Copiii ieşiră din case dansând. Picătură de

Ploaie vedea pentru prima oara atâtea fiinţe colorate!

Deodată, se izbi de acoperişul unei case. Mica picătură era confuză.

-Salut! Ai călătorit bine? Ştiu cum e să zbori!

Picătură de Ploaie tresări. Un glas dulce, îi vorbea, şi nişte ochişori ca gămăliile de ac,

o priveau.

-Cine eşti? Întrebă şi mai derutată picătura.

-Sunt o zburătoare, o micuţă aviatoare, o buburuză! Spuse glasul.

Dar nici nu apucă să se cunoască bine că Picătură de Ploaie începusă se scurgă de pe

acoperiş. Călătoria continuă.

Nu după mult timp, drumeaţa noastră, trecu pe deasupra unui lac.

-Haide aici! Intră în lac, cu celelalte picături! spuse un peştişor vesel. Te vei distra!

Bun venit, primăvară!

Primăvara a sosit,

Iarba iar-a înverzit,

Colţf raged şi nou a prins,

De un verde crud, distins.

Gâzuliţele micuţe

Iar la soare au ieşit.

Albinuţe hărnicuţe

Nectar deja au găsit.

Brânduşa şi ghiocelul

Iar primii au răsărit!

O narcisă mai geloasă,

Toată ziua-i cicăli.

Nimeni nu mai stă în casă

Pe o vreme aşa frumoasă.

Păsările au revenit,

Primăvara a sosit!

Clapa Andreea

clasa a IV-a A

Primăvara Primăvara a venit...

Ghiocelul se trezește,

Toată iarba înverzește

Și zăpada s-a topit.

Se-ntorc rândunelele,

Înfloresc lalelele,

Vremea iară se-ncălzește

Și pomul înmugurește.

Copilul prin noroi pășește,

Nu-i pasă de se murdărește.

Și chiar de s-ar murdări

Asta nul-ar necăji.

Toți copiii de la țară

Iar se duc la joacă afară.

Primăvară, mulțumesc,

Eu cu tine mă mândresc!

Andrei Lupașcu

clasa a IV-a A

Mirajul cuvintelor

24

- Nu pot, eu merg unde mă poarta

vântul!

Plecă mai departe, dar soarta dori ca,

călătoria, să se oprească. Din senin, Picătură

de Ploaie se trezi căzând direct spre pământ.

Nimeri într-o găleată, unde crezu că-i este

sfârşitul. Dar, brusc găleata începusă se

mişte. Din găleată căzu într-o stropitoare şi

de acolo pe tulpina unei flori. Aventura se

sfârşi.

-Ce bine este! şoptipicătura.

Iar soarele o evaporă şi astfel avu

şansa de a porni într-o noua aventură! Dar

acesta este o altă poveste...

Clapa Andreea

clasa a IV-a A

Povestea unei frunze

Într-o zi de toamnă, când vântul adia, o

frunză a intrat confuză pe geam, întrebându-

se:

- Oare unde am ajuns?

Prima dată când am auzit-o m-am speriat,

dar s-a dovedit a fi o mică faptură. M-am

apropiat și am întrebat-o:

- Dar ce cauți aici, mititico?

Stăteam lângă surorile mele și, dintr-o

dată, m-a luat vântul în zbor și se pare că am

ajuns pe un nou tărâm.

- Ai putea să mă ajuți să mă întorc acasă?

șpuse frunza.

- Nu mai poți să te întorci, a venit

toamna, toate surorile tale vor cădea la rândul

lor, pentru că la primăvara o să apară alte

frunze noi.

- Păi și eu, ce voi face?

- Nu îți fie frică,voi avea eu grijă de tine

și îți voi face o căsuță nouă.

După ce i-am făcut ierbarul, i-am

prezentat noua casută. Era foarte fericită și a

început să îmi mulțumească. Se citea pe

chipul ei bucuria de a avea o noua casuță și

un nou prieten.

Crețu Fabian

clasa a V-a C

Mareția pădurii

Printre crengile-ncurcate

Printre codri cei măreți

Se zărește de departe

Un mic pui de căprioară,

Care e de rău ferit.

În pădurea ca o mamă

Umedă și răcoroasă

Care e așa frumoasă

Că aș pune-o într-o ramă,

Se aude de departe

Răsunând frumos și lin

Un izvor ce se desparte

Printre pietre viu și fin.

Iar prin frunze încă ude

Liniștea parcă răsună

Se ridică alba lună

Noapte bună!

Denisa Popa

clasa a V-a C

Five o`clock- actual

Five o`clock- pe englezește înseamnă

cinci ceasuri. În lumea mare, fiecare damă-și

hotărăște o zi pe săptămână când primește la

ceasurile cinci, după-amiaza, vizite și face

tratații cu ceai.

25

Mirajul cuvintelor

Eu: Azi e joi. Haide la madam Piscopescu!

Madam Piscopecu, dați-mi voie...

Măndica: Vii tocmai la pont.

Tincuța: Ai fost?

Măndica: Taci tu!.. Las` să-l întreb eu... Ai

fost aseară-n club?

Eu: Am fost.

Tincuța: Cine mai...

Măndica: Taci, soro! N-auzi? Ai văzut pe

Laura?

Eu: Pe fiica dumitale?

Măndica: Da. Era cu cineva..?

Eu: E... cred ca era cu o prietenă...

Tincuța: Era cu...

Măndica: Taci! Era cu un băiat?

Eu: Nu...

Măndica: Îmi spui adevărul?

Eu: Desigur, doar nu te-aș minți.

Măndica: Bine... Dar pe Io...

Tincuța: Pe Ionel l-ai văzut?

Eu: Pe fiul dumitale?

Tincuța: Da...

Eu: L-am văzut... Era cu... Laura.

Măndica: Ce?

Eu: Da, l-am văzut cu ea.

Măndița: Păi și de ce nu ai zis nimic?

Eu: Scuzați-mă madam Piscopescu.

Tincuța: Păi si, au dansat îm...

Măndica: Au dansat împreuna cumva?

Eu: ...Nu...

Tincuța: Uite că vine Ionel...

Măndița: ...Și Laura...

Tincuța: Ce faceți? Unde ați fost?

Laura: Eu am fost la o prăjitură.

Tincuța: Dar...ce-i cu florile astea?

Laura: Le-am primit.

Tincuța: De la cine?

Laura: ...

Măndica: Ia mai las-o cu întebările. Nu-i mai

pune atâtea. Ești tu mai curioasă ca mine.

Tincuța: Dar tu Ionel, unde ai fost? Ai mers

cu ea?

Ionel: ...

Măndica: Haide zii! Ai mers sau nu cu ea?

Ionel: ...Da.

Măndica: ...Vezi, Tincuțo! Si a fost frumos,

Ionele?

Tincuța: Ionel! Nu răspunde la întrebarea

ei... e aiurită.

Măndica: Ba tu ești!

Tincuța: Ba nu!

Eu: Doamnelor, linistiți-vă...vă rog.

Cele două s-au calmat și și-au terminat

ceaiul în liniște.

Tătaru Georgiana

clasa a V-a C

Vizită după 20 de ani

Era anul 2037. Am fost în vizita din

nou la Maria Popescu. Exact cu 20 de ani în

urmă am fost la ziua onomastică a fiului ei,

Ionel, care era plecat în America.

Am mers la Maria, iar ea m-a primit

cu ușa deschisă, cu o ceașca de cafea

fierbinte și o chesea de dulceață. La ea acasă

locuia nepoțelul ei de 8 anișori pe nume

David. David mergea pe urmele tatălui său.

Era obraznic și neascultator ca tatăl lui, dar

de data aceasta bunica lui îl mai și certa. În

acea zi eu și Maria ne uitatam prin pozele cu

Ionel de cand era mic și ea, cu lacrimi

scânteietoare mi-a spus:

- Mi-aș dori să fie aici, cu noi.

Apoi deodată s-a auzit soneria. Era

Ionel și soția sa, Andreea. Cât timp Maria s-a

îndreptat spre ușă, David a văzut în album

poza în care tatăl lui mi-a pus dulceața în

șoșoni, așa că Daviduc a vrut să-l imite. El i-a

pus dulceața în papucii tatălui său și a spus:

-Tu ai pus dulceața în șoșonii altuia,

așa că acum ai primit și tu în ai tăi.

Tatăl său nu era supărat. S-a uitat

pentru un moment în ochii copilului, ca și

cum s-ar fi uitat într-o oglindă. După ceva

timp am plecat acasă cu gândul că această

întâmplare cu papucii va ramane o tradiție.

Simona Capitanu

clasa a V-a C

Mirajul cuvintelor

26

Un prieten, o forţă revelatorie

Pe vreamea când paradisul inocenţei îmi adăpostea gândurile imprecise, ideile

nesemnificative şi trăirile nostalgice, trei principii care urmau să îmi dezvolte calitatea

propriei mele fiinţe, am decis să mă retrag în paginile altor ţinuturi, ale lumii reale, la

persoanele care mi-au inspirat întotdeauna forţa înţelepciunii şi a încrederii, bunicii mei.

Păşind pe solulm care îmi povestea amintirile, văzând via vârstnică îmi reaminteam

toate discuţiile pe care lea-m purtat cu frunzele acesteia şi am pbservat chipurile bunicilor ce

îmi inspiră o nouă sete de cunoaştere. Acest algoritm are ca reyultat renaşterea. Când finisez

această ecuaţie simt cum amintirile şi desoperirile îmi pătrund corpul şi îmi dau puetrea de a

renaşte într-o nouă fiinţă, dezvoltarea caracterului meu.

O nouă zi alături de aceste persoane influenţante, alte ore petrecute pe aceste tărâmuri

ale nostalgiei etrne, noi descoperiri pentru fructificarea persoanei mele.

Însă, în acea zi, m-am hotărât să fiu eu un exemplu, să aflu pe cont propriu tainele

acestor meleaguri profunde, să reuşesc să îmi răspund singură la întrebările care îmi

provoacă freamăte, doar când rostesc o mică sintagmă din aceasta, să realizez o amintire care

în viitor să mă facă mândră. Întrebarea la care voiam să îmi răspund era „Un prieten poate fi

o forţă revelatorie?‖. Am luat o carte din biblioteca bunicii, chiar dacă atunci nu desluşeam

secretele cititului, deoarece ea mi-a povestit câteva XXXXXX în legătură cu acest subiect,

relatări din care eu am dedus că toate acele pagini închegate într-o copertă din piele creşte

nivelul înţelepciunii şi te face să asimilezi în moduri diferite informaţiile. Înecată de un mare

val de curiozitate am pornit în căutarea răspunsului, pe drumul care te importă spre o

fortăreaţă a inocenţei, un mic foişor, ce niciodată nu se plictisea să îmi asculte basmele.

Mergând cu un aspect al unui simplu copil, în mintea mea se dezvoltă o mulţime de

răspunsuri şi un nou tezaur al imaginaţiei îşi înfipse rădăcinile. În timp ce corpul mă purta

spre fortăreaţa copilăriei, iar minmtea îmi zbura către alte orizonturi, am auzit un lătrat, ceea

ce era destul de neobişnuit pentru că buncii mei nu aveau vreun câine. M-am oprit din cale,

m-am uitat în jur, iar la un moment dat am simţit o furnicătură pe piciorul drept. M-am uitat

în jos şi am observat un căţel, un mic suflet cu ochi, cu ochi ce impuneau inocenţa ca

trăsătură de bază şi cu un aspect destul de minuscul, idee prin care am dedus că şi acesta se

află, încă, în minunatul paradis al copilăriei. M-am aplecat asupa lui şi mi-am trecut mâna

prin firava lui blană.

Ne-am împrietenit rapid. I-am făcut un anumit semn, el ştiind că vreau să mă urmeze.

După câteva minute am ajuns în palatul tainelor, viselor şi gândurilor mele, foiţorul păzit de

crengile imense ale alunului ce părea chipul impunător în tot peisajul. Ne-am aşezat la masa

din lemn de stejar, masa care îmi trimitea o putere care mă făcea să mă simt stăpână pe acele

meleaguri, nu şi data asta. Eram doar eu şi căţelul, care4 ulterior a primit un nume, Bengi.

Am început să îi relatey poveşti care aveau scopul să îl dezvolte în caracter, i-am povestit

despre bunicii mei şi în final i-am făcut istoria fărămiţată a vieţii mele de camarad al acestui

univers al purităţii.

După câteva ore petrecute în castelul profund al amintirilor, ne-am întors pe drumul

care îţi impune sp faci incursiuni în diferite lumi şi am ajuns la staţia dorită, casa primitoare

a bunicilor, biblioteca, elemntul vital al imaginaţiei şi a cunoştinţelor mele.

Într-un sfârşit, am găsit şi răspunsul la întrebare: un ăprieten este ca un trifoi cu patru

foi, foarte greu de găsit, dar te poţi considera norocos că îl ai. Dar, această propoziţie nu este

întocmai corectă, ba chiar incompletă...Un prieten este persoana care apare din pură

întâmplare în cartea vieţii tale, trebuie să te bucure doar faptul că îi vezi chipul firav şi

uneori inconştient alături de al tău, să îl simţi mereu în preajma ta, chiar dacă nu se află

acolo, să fie acea stea care luminează pe cerul întrunecat al realităţii brute. Irimia Diana

clasa a VIII-a B

27

Mirajul cuvintelor

Primăvara a sosit!

Primul ghiocel, alb ca neaua, vine de sub zăpadă și

vestește primăvara. Păsările ciripesc, iepurii ies din vizuinele

lor, peste tot sunt flori frumos colorate.

E frumos afară și copiii sunt în parc. Buburuzele au

iesit și vântul adie ușor.

Florile zâmbesc la soare știind că vremea se va încălzi!

Bine ai venit, primăvară!

Garabet Ariana-Maria

clasa I B

Primăvara A înflorit clopoțelul de argint.

Primăvara te duce cu gândul la un ținut de basm.

Acest anotimp aduce flori pe câmpii, vânturi line,

calde ploi și veselie.

Râdunelele venite de departe taie albastrul

cerului precum săgețile. Prin iarbă se văd cîteva raze

aurii. Codrul este tânăr și răsună de veselie și fericire.

Păsările scot triluri minunate, ca sunetele unui

maestru al muzicii.

În grădină sunt numai flori multicolore.

Toată natura s-a trezit la viață și se bucură de

razele calde ale soarelui care cad încet pe pământ!

Brinză Maia Ioana

clasa I B

Primavara

Este dimineață. Mă uit pe geam. S-a dus zăpada

albă. Primăvară, fiica cea mai

tânără a bătrânului an, cea care aduce bucurie și

voie bună, a sosit. Rândunica iși reface cuibul.

Ciocârlia cântă cu glasul ei dulce triluri

dumnezeiești.

Acest minunat anotimp aduce flori in câmpie,

vânturi line, calde, ploi și veselie. Copiii aleargă pe

afară bucurându-se de razele ghidușe ale soarelui.

Natura s-a trezit la viață.

Bine ai venit primăvară !

Raluca Hanganu

clasa I B

”Fantezie și culoare”

Dulcescu—Bîrleanu Daria– Elena

clasa I A

Nechita Darius

clasa I A

Mirajul cuvintelor

28

Aventura Astridei

A fost odată ca niciodată, în era vikingă o fată pe nume Astrid. Ea avea un dragon

mare şi puternic, pe care-l chema Tăişul Nopţii.

Într-o zi, de ziua vânătorii, începu aventura. Când s-a trezit, Astrid a luat toporul şi pe

dragon şi s-a dus la tatăl său, Oswan cel

Viteaz, şeful insulei Tontului.

-Tată, pot să merg azi la vânătoare?

întrebă fata suspicioasă

-Nu, nu eşti destul de mare şi…punct!

zise Oswan foarte serios.

-Bine, spuse ea tristă şi plecă acasă.

Ajunsă acasă îi spuse mamei ei:

-Mamă, vreau să merg şi eu la

vânătoare, dar tata nu mă lasă.

-Du-te, zise mama.

-Ce? Cum să mă duc dacă tata mi-a

interzis?

-Dacă vrei, du-te. Vorbesc eu cu tatăl tău.

-Mulţumesc, mamă! spuse Astrid fericită.

Îşi luă toporul şi şaua spunând:

-Hai, Tăişul Nopţii, la vânătoare!

-Grrrrrrrr, răspunse dragonul.

Dragonul se ridică în înaltul cerului, spre bucuria Astridei.

-Iupiiiii, ce bine-i aici sus! strigă Astrid.

Zburară ei ce zburară până ce au auzit un strigăt

de dragon ce părea în pericol. S-au îndreptat în acea

direcţie şi au ajuns la o insulă. Strigătul se auzea din ce

în ce mai tare. Tăişul Nopţii împreună cu Astrid s-au

dus după acel sunet. Şi ce să vezi, un uriaș Taifumerang

prinsese în ghearele lui masive un biet pui de Coşmar

Monstruos. Micul dragon s-a luptat cât a putut, dar dintr

-o dată a căzut frânt la pământ. Şi uite-aşa a fost prins în

ghearele uriaşului Taifumerang.

Astridei i se făcu milă de bietul pui amărât aşa că

îl atacă împreună cu Tăişul Nopţii, care a tras cu foc şi

cu spini până ce l-au doborât pe arţăgosul Taifumerang

şi acesta s-a retras în pădure.

Când l-a văzut pe pui plin de răni, Astrid l-a luat cu ea şi împreună au plecat spre

Insula Tontului.

De atunci Astrid are un nou prieten şi locul din faţă la vânătorile tatălui ei.

Raisa Pascal Ştefania

clasa a II-a A

29

Mirajul cuvintelor

Ghiocelul

Într-o zi minunată de primăvară, cu soare cald și mângâietor,

eu și părinții mei am fost în pădure. Soarele împărțea razele lui

tuturor plăntuțelor ce se iveau printre frunzele uscate. Pământul s-a

împodobit cu un covor verde, presărat de flori gingașe și gaze de-

abia trezite la viață.

─ Mami, tati, uitați un fulg de nea! strig eu cu uimire.

─ Fetiță dragă, acesta este un ghiocel, vestitorul primăverii!

─ Un singur ghiocel vestește primăvara? întreb nedumerită.

─ Nu, uită-te în jurul tău!

Într-adevăr, pădurea părea ninsă. La plecare am cules un ghiocel și

pentru bunica mea.

Pletoianu Mara Teodora

clasa a II-a B

Legenda Iernii și a Verii

Legenda spune că demult, la începutul lumii, o regină pe nume Iarna a pus

stăpânire pe Terra. Iarna făcea ca fulgi scânteietori și moi să cadă din cerul plumburiu.

Totul era încremenit într-un ocean de zăpadă. Toată natura doarmea sub plapura albă de

nea. Gerul cumplit care nu se îndura deloc, era slujitorul credincios al prințesei de gheață.

Sora sa, Vara, se apropie de dânsa și o întrebă:

─ Soră, de ce nu putem conduce lumea împreună?

Iarna se uită la ea încruntată. Cele două surori au început să se certe de zor

dar Tatăl lor, Bătrânul An, apropiindu-se de ele le spuse împăciuitor:

─ Fetele mele, conduceți Terra împreună!

Și astăzi, spiritul iernii geroase și divine intră în inimile încălzite ale

oamenilor în fiecare an dar, nu uita să îi facă loc și surorii sale, Vara cea caldă și veselă.

Averchi Radu Laurențiu

clasa a II-a B

Proverbe și zicători despre păsări

Fiecare pasăre pe limba ei piere.

Cinstea-i pasăre sălbatică, dac-o scapi, nu o mai

prinzi.

Pasărea se cunoște după cântec și omul după vorbă.

Cu o rândunică nu se face primăvară.

Puiul, dacă face aripi, la cuib nu-l mai găseşti.

Nu da vrabia din mână pentru cioara de pe gard.

Fiecare cioara își laudă puiul.

Vrabia mălai visează.

Vulturul după muște niciodată nu zboară.

Pe craca uscată nu cântă privighetoarea.

Ciofu Sabin

clasa a II-a B

Mirajul cuvintelor

30

Ce reprezintă vlogging-ul?

Cuvântul ―vlogger‖ sau ―vlogging‖ nu mai este de

mult un lucru neștiut de oameni sau cel puțin, de adolescenți

și copii. Aș putea să îl numesc o cale de exprimare a senti-

mentelor, a cuvintelor pe care le ai de spus sau ceva amuz-

ant la care cei ce te privesc vrei sa râdă și să își înveselească

ziua în timp ce spun : ―Ce tare e tipa/tipul ăsta!‖.

Vlogging-ul nu reprezintă doar ceva la care nu depui muncă sau un lucru cu care să

îți pierzi timpul doar pentru că nu ai ce face și te plictisești, este total invers. Pentru a face

vlog, trebuie să depui efort, uneori chiar foarte mult pentru a deveni cunoscut și pentru ca

ceilalți să își dorească să se uite la tine. Probabil vă gândiți că aș fi o specialistă în așa ceva și

că sunt vlogger-iță, dar nu sunt. Aceste lucruri le știu de la alți adolescenți care fac asta pe

internet și pe care îi apreciez foarte mult datorită lucrurilor pe care le-au făcut și muncii pe

care au depus-o.

Dacă stăm să ne gândim, a face vlogging înseamnă a te filma cu un telefon sau o

cameră în timp ce ești tu însăți și faci ceea ce îți place, dar pe lângă asta sunt și alte lucruri,

însă în fond asta este esențial. Cei care ne sunt exemple pe internet au devenit cunoscuți da-

torită muncii pe care au depus-o și o depun în continuare, dar și a creativității de care dau

dovadă. Chiar și tu poți fi un vlogger dacă simți că ești în stare și ai o înclinație spre așa

ceva. Eu însămi m-am gândit să fac asta în vară împreună cu o prietenă de-a mea.

În țara noastră, din păcate, vlogging-ul nu este la fel de apreciat sau de remarcat

precum în Anglia, America etc. , dar noi, cei din generația de astăzi, sperăm ca acesta să

devină peste ani poate chiar un job, pentru că din vlogging nu obții doar popularitate ci și

bani dacă ai un conținut bun, așa că poate te-am convins să faci și tu asta într-o zi.

Mandache Laura-Maria

clasa a VII-a A

.

Modul în care adolescenții de astăzi își petrec timpul liber

Timpul liber obișnuia să fie un privilegiu pentru toți aceia care își îndeplineau cu

succes atribuțiile sociale. Mai mult decât atât, timpul liber reprezenta implicarea în alte

activități, care aveau finalitate educativă. Adolescenții din ziua de astăzi consideră, în

general, că timpul lor ar trebui să fie liber. Se sustrag adeseori tuturor responsabilitaților care

îi pregătesc pentru viață spre a se deda risipei de timp. În felul în care aleg să își consume

timpul dăruit de către părinții care fac totul în locul lor, influențează alegerile viitoare.

Pe de-o parte, adolescența este o parte din pregătirea pentru viață și toate activitățile ar

trebui să se concentreze în jurul acestui aspect. Timpul liber nu ar trebui să fie un timp al

golului și al inutilului, pentru că atunci nu mai este libertate, ci vid existențial.

31

Mirajul cuvintelor

Prima tentație este aceea a jocului pe calculator, dar acesta nu generează experiență și nu îți

schimbă lumea. Consider că timpul liber, definit ca timp în afara studiului și al micilor

îndatoriri din cadrul familiei, ar trebui alocat unui animal de companie, implicarea în

activități creative și recreative. Adolescenții trebuie să se pregătească pentru lumea în care

vor trăi, cea reală, și nu pentru subtitutele ei virtuale.

Așadar, într-o societate informatizată și superficială este ușor să îți pierzi reperele.

Timpul liber, pe care omenirea a luptat să îl câștige, inventând tot felul de lucruri menite să

ne ușureze viața, devine pentru mințile prea tinere un timp al autodistrugerii, al acțiunilor

negative ori al abandonării totale. Poate adulții ar trebui să înțeleagă că adevăratul dar pe

care îl pot face copiilor lor nu este acela al timpului liber, pentru ca ei să muncească înzecit,

luând pe umerii lor toate responsabilitățile, ci acela al timpului petrecut împreună pentru

construirea marelui lor viitor.

Ioana Grigoraș

clasa a VII-a A

Dependențele acestei generații

Consider că oamenii din zilele noastre sunt dependenți de anumite lucruri. Unii de

jocuri, alții, din păcate de droguri și multe altele. Dependența de jocuri se creează datorită

timpului liber în exces și pasiunea față de respectivele distracții. Mai bine ar fi dacă oamenii

ar fi dependenți de cărți. Acestea nu le pot face nimic rău. Dimpotrivă, ar primi sfaturi din

experiențele unor persoane, ar căpăta abilitatea de a scrie bine, ar afla informații din diverse

domenii și multe altele. Dacă România ar avea o populație cultă, cu siguranță nu ar mai fi

văzută ca o populație de analfabeți.

Generația de astăzi e dependentă de telefoane, tablete. Copiii sunt dependenți de

jocurile de pe acestea, in timp ce adolescenții, de rețelele de socializare. Aceștia nu sunt

dependenți de telefoane,ci de persoanele cu care comunică: prieteni, rude etc. Adolescenții,

la această vârstă se schimbă, unii sunt greu de stăpânit, prin pedepse învățând, apar

sentimentele față de anumite persoane dragi lor, dar consider că mai multă atenție ar trebui

acordată învățăturii pentru că orice materie, informație acumulată din cele 12 clase e

importantă mai târziu.

Cu mai multă bucurie muncești la un job care îți place, decât la unul pe care-l faci

pentru bani. Până la urmă, aproape toată lumea muncește pentru bani pentru a se putea

întreține, a avea o familie, lucrurile pe care le dorești, mai pe scurt, pentru fericire. Într-

adevăr, aceștia nu aduc fericirea, dar te ajută la construirea ei.

Cei dependenți de droguri, din punctul meu de vedere nu au niciun viitor. Chiar dacă

își revin după acea perioadă, vor fi tratați altfel de cei din jur și vor regreta lucrurile făcute,

într-un final.Unii îi ignoră, alții se ascund sau fug de ei pentru că știu că nu sunt în siguranță

în prezența lor.

Această dependență de droguri nu se creează pe zi ce trece, ci datorită unui motiv.

Oricare ar fi acela, nu mi se pare normal ca să se drogheze. Se poate datora prietenilor, unei

depresii, supărări, dar e greșit.

Într-un final, omul poate fi dependent de multe lucruri, însă trebuie să aleagă cu mare

atenție care sunt acelea.

Popa Mălina

clasa a VII- a A

Mirajul cuvintelor

32

O ușă…

Mergeam ușor printre blocuri, pașii mei fiind singurii care se auzeau însoțiți de

scârțâitul ferestrelor. Toate ușile erau la fel, toate închise, noi, proaspăt vopsite, însă

una mi-a atras atenția:ușa din capătul drumului... O ușă scrijelită de vântul aspru, fără

vizor și închisă... În fața ei era un covoraș de sfoară pe care se găsea așezată o cutie

veche de lemn obişnuită, dar tentantă.

M-am apropiat de ușă și am observat că prin crăpaturi

ieşea o lumină orbitoare, care mă ţinea la distanţă. Însă

curiozitatea m-a împinstot mai aproape... Stăteam chiar alături,

dar o forță invizibilă m-a împins la o parte, nelăsându-mă să

ating clanţa. După nenumărate încercări de a mă apropia, m-am

decis să iau cutia și să plec. Am început să fug pe stradă,

felinarele stingându-se în urma mea şi întunericul acaparând

aleile părăsite.

Ajunsă acasă, m-am închis în cameră și - cu grijă–am scos

din rucsac cutia de lemn. Am analizat-o cu privirea pentru a mă

convinge că gestul meu nu e periculos sau greșit. Apoi am

deschis-o, iar din interior a ieşit un abur înecăcios. Imediat am observat înăuntru o

cheie de care era prinsă o scrisoare. Cu mâinile tremurânde, am deschis-o și am citit:

Ușa în fața căreia ai găsit cutia îţi reprezintă mintea. Era închisă pentru a-ți arăta că

trebuie să te deschizi, să prinzi curaj. Forța care te-a împins este relația ta cu

persoanele din jurul tău, aceștia dându-te la o parte din cauza faptului că nu îți

exprimi sentimentele, nu vorbești și te temi de lucrurile noi. Ia cheia ca un semn că te

vei dezvălui: să nu vezi lumea cum este, ci cum ar putea fi…

În seara aceea nu am putut să dorm... Am stat cu cheia în mână și m-am gândit la

fiecare cuvânt din epistolă... Avea dreptate: o schimbare trebuia să apară!

Din aceea zi m-am schimbat: am început să socializez mai mult, am prieteni pe

care mă pot baza... Nu se poate spune că m-am deschis complet, dar o iau cu pași mici.

Unele lucruri probabil nu se vor schimba... Dar de atunci port cheia la gât, pentru a-mi

reaminti că acel lacăt cu care m-am încuiat a fost deschis. Partea din mine care nu

vorbea și stătea ascunsă încă e acolo, dar prefer acum să nu o mai arăt. Ușa din capătul

drumului acum este pe jumătare deschisă și prefer să o țin așa, cum am zis... Unele

lucruri însă nu se vor schimba niciodată!

Arhire Bianca Anemona

clasa a VII-a B

A fost odată ca niciodată...

A fost odată ca niciodată este expresia care ne

introdace în universul magic al basmelor, rolul ei

binecunoscut fiind acela de a introduce pe cititor într-

un timp mitic, unic, irepetabil, când totul era posibil.

Celebra expresie ne ajută să ne situăm în afara

timpului, să păşim în lumea viselor şi a visurilor, să

renunţăm la forţa realităţii imediate pentru a călători

şi explora alte tărâmuri. Ne permite să dăm timpul înainte şi înapoidupă bunul plac...

33

Mirajul cuvintelor

Formula magică de la începutul poveştilor marchează nu doar un alt timp, ci şi un

alt spaţiu. Astfel, imaginaţia lectorului este complet descătuşată, hoinărind fără restricţii.

Originea lui a fost odată ca niciodată se află chiar în mesajul pe care îl evocă – fiecare

moment al vieții noastre prezente devine trecut și următorul este viitor, iar memoria

noastră are nevoie de povești pentru a ne situa pe orbita unui timp imemorial și a unui

spațiu nedeterminat, care să ne permită condensarea tuturor axelor timpului și ale

spațiului la un loc. Avem nevoie să surprindem esența vieții, dincolo de caracterul

aleatoriu al existenței noastre.

Revenind în realitatea greșelilor gramaticale, când scriem odată într-un cuvânt și

când îl notăm o dată, în două cuvinte? Odată din a fost odată ca niciodată se scrie într-

un cuvânt, deoarece are sensul de odinioară sau cândva şi, de asemenea, când are sensul

de imediat, însfârșit, ca în Odată terminată cartea, voi pleca la piață, sau în locuțiuni,

precum dintr-odată, odată cu și odată ce.

Se scrie în două cuvinte, o dată, în situații precum Aș dori să mai ascult o dată

această poveste!, când este vorba de numeralul cardinal adverbial, exprimând ideea de

repetare (o dată, de două ori etc.). Scriem o dată și în cazul alăturării articolului

nehotărât o cu substantivul dată – Să stabilim o dată când ne vom întâlni pentru a citi

basme.

Articol prelucrat de elevii clasei a VII-a B

Un strop de întuneric într-un ocean de lumină...

Doar o simplă privire înapoi și natura parcă era alta... În față se întindea câmpia

plină de praf alb cândva. Acum aștepta timidă un strop de culoare – poate o mângâiere a

soarelui care să o încălzească, să o readucă la viață... Totul părea rupt dintr-un tablou

trist şi uitat, dar care merită admirat cu zâmbetul pe buze şi cu lacrima stinsă în colţul

ochiului.

Soarele stătea oarecum pitit după norii fumurii, încât ţi se părea că mai are puţin

şi plânge. Doar vântul adia îndrăzneţ, prevestind că mâine va fi mai bine. Pierdute în

zare, pe coama dealului, se vedeau câteva case vechi, lipsite fumul care iese din coş,

străjuite de câţiva copaci înalți și bătrâni, aplecaţi uşor ca o şoaptă spre pământ.

Pașii mei curgeau prin iarbă, ca şi cum un suflu tainic ar fi trecut spre nicăieri.

Îmi continuam drumul străbătând câmpia, privind în jur și întrebându-mă cum am ajuns

acolo. Era adevărat ceea ce vedeam sau era doar o nălucire? Poate priveam un tablou

atât de bine realizat, încât credeam că e real... Nu, nu era un tablou. Era doar amintirea

ce își căuta sufletul.

Un sentiment de tristeţe adâncă mă însoţea ca un ecou, pas cu pas. Cred că totul

era cauzat de întinderea verde a câmpiei sau poate că mă atrăgea singurătatea pădurii

care se profila în zare. Aerul ei dulce-îmbietor se simţea din ce în ce mai puternic şi m-

am lăsat purtată ca de un miraj...

Ajunsă în pădure, m-am așezat lângă un copac bătrân. Eram parte a acestui

peisaj etern, iar arborii îmi șoptea să rămân, să le devin prietenă şi confidentă, descuind

inimi bănuite sub scoarţa brună şi crăpată de vremuri.Totul îmi amintea de momente

dragi din copilărie, chiar dacă gândul îmi era topit asemenea unei lumânări. Flacăra ei

pâlpâia şi eu retrăiam ca o pasăre prinsă în furtună: chipuri, mirosuri, culori, adiere...

Mirajul cuvintelor

34

Am rămas mult acolo, ca într-o îmbrăţişare, până când mi-am dat seama că mai

aveam ţinuturi întinse de colindat. Aproape smulgându-mă, am ieșit din pădure și m-am

îndreptat spre căsuţele acelea uitate de timp. Nu mai era nimic din ceea ce a fost, dar pentru

mine însemna aproape toată copilăria. Acolo am fost atât de fericită, încât doare când mă

gândesc... Mulți ar putea crede că la această vârstă ar trebui să îți vezi viitorul și să uiți de

trecut, să îl lași să moară exact cum dispare un peisaj de primăvară... Însă ce ar fi viitorul

fără un trecut?

Probabil că am citit prea mult înainte de culcare și acum visez cu ochii deschişi. O

fetiţă mă priveşte curioasă prin aburii amintirilor: sunt eu pe la vreo patru-cinci anişori, când

aici mi se părea că începe şi sfârşeşte o lume. Aşa o fi? Sunt convinsă că aici a început... M-

am prins de mânuţa şi am continuat să merg. Mă sfâşia dorul să alerg desculţă, să-mi pătez

rochiţa cu cireşe de la vecini şi să mă prefacperfect că nu aud când mă strigă bunica la masă.

Amintirea bucură şi doare...

M-am trezit brusc. Era cu puțin trecut de miezul nopții şi mi-am dat imediat seamă cănu mai

eram într-un vis, ci într-o realitate în care îmi plăcea să trăiesc - o realitate a mea. Simt că

totul are un curs, totul are un sens: oricine eşti, oriunde trăieşti, pe oricine ai alături - chiar și

singur, abandonat de eşti - o lume a ta în care să fie totul perfect există. Acea lume e a ta și

nimeni nu o poate distruge. Îmi voi trăi realitatea, probabil,într-o pădure, cu căsuţe proiectate

pe cerul amintirilor..

Pruteanu Alexandra

clasa a VII-a B

Învaţă de la indieni!

Cultura indiană este una din cele mai străvechi din istorie. Indienii, fiind un popor

obișnuit să trăiască în liniște și armonie, ne pot oferi exemple pline de înțelepciune și

bunătate: o lecție de viață profundă, care reflectă interacțiunea omului cu natura și felul în

care acesta înțelege lumea, fericirea, dragostea.

- Iată câteva picături din înţelepciunea acestui popor:

- Omul bun vede semnele bune.

- Pentru a te asculta, ai nevoie de zile pline de liniște.

- Dacă observi că te deplasezi pe un cal mort – coboară!

- Cel care tace cunoaște de două ori mai multe lucruri decât cel vorbăreț.

- Mai întâi privește urmele pașilor tăi, abia mai apoi judecă neajunsurile altor oameni.

- Patria – acolo unde te simți bine!

- În interiorul fiecărui om se duce o luptă între lupul cel rău și cel bun.

- Întotdeauna câștigă cel pe care-l hrănești.

- Dacă ai ceva de spus ridică-te, pentru a fi văzut.

- Nu întotdeauna inamicul este dușman și prietenul – prieten.

- Nu judeca un om, până când nu ai fost două luni în pielea lui.

- Totul în lume are propria sa melodie.

- Copilul – este un oaspete în casa ta: hrănește-l, educă-l șil asă-l.

- Chiar și peștele mort poate pluti upă flux.

- Viața curge din interior spre exterior.

- Dacă vei urmări acest gând, vei deveni o realitate.

35

Mirajul cuvintelor

Întâlnirea cu Mark Twain

Citeam pentru a doua zi câteva pagini din cartea lui Mark

Twain „Aventurile lui Huckleberry Finn‖. După câteva minute, am

intrat parcă într-o ceaţă deasă ca o pânză. Înaintam prin ea cu

curaj. Într-un final, ca prin minune, s-a luminat. Am ajuns pe

marginea unui râu unde pescuia un domn în vârstă, cu o pălărie cu

boruri mari.

- Bună ziua, domnule! Deranjez? Pot sta lângă

dumneavoastră?

- Bună ziua, fetiţo! Ia loc pe scăunel lângă mine. Ce ai în

mână?

- O carte pe care trebuie să o citesc pentru şcoală până mâine.

- Îţi place?

- Da, foarte mult! E scrisă de Mark Twain. Am mai citit cărţi scrise de el: „Din

copilărie‖, „Tom Sawyer‖ şi „ Prinţ şi cerşetor‖.

- Mă bucur că îţi plac! Ştii tu, cărţile au puterea de a te purta în lumi neîntâlnite, cu

oameni speciali şi locuri minunate.

- Aşa este, domnule! Citind îmi pot imagina orice: câmpuri de bumbac, râuri

învolburate, pajişti înflorite...

Încântat, domnul cu pălărie mi-a luat cartea şi a scris pe prima pagină :

„ Nu înceta să visezi!

Cu drag,

Mark Twain‖

Ursulescu Diana Maria

clasa a IV-a B

- Omul trebuie să-și creeze singur săgețile.

- Când legi calul de un stâlp, oare aștepți ca acesta să prindă la puteri?

- Totul pe pământ are un scop, fiecare boală – un medicament care o vindecă, și

fiecare om are o misiune.

- Broasca nu bea apa în care trăiește.

- Spune-mi și voi uita, arată-mi și voi ține minte, provoacă-mă să particip și voi

înțelege!

- Iubesc pământul. Acesta nu este o moștenire primită de la părinții, ci împrumutat

de tine pentru copiii tăi.

- Cunoștințele sunt ascunse în fiecare lucru. La un moment dat, întreaga lume era o

bibliotecă.

- Cândva fi tăiat ultimul copac, cândva fi otrăvit ultimul râu, cândva fi prinsă ul-

tima pasăre – doar atunci veți înțelege că banii nu pot fi mâncați.

Articol prelucrat de elevii clasei a VII-a B

Mirajul cuvintelor

36

Bobul de Orez

Ce mult îmi place să citesc!

În ultima lectură citită, am „ cunoscut‖ un bob de orez care, deşi fizic semăna cu

celelalte treisprezece miliarde de boabe de orez, acesta nu se putea împăca cu soarta ce îl

aştepta. Misiunea lui pe pământ nu se putea limita doar la a creşte, a se înmulţi şi a îngroşa

fiertura din Măria Sa Wokul.

Rebel cum era, Bobul de Orez plecă în căutarea rostului său în lume. Cu o

bocceluţă şi un aparat de fotografiat împrumutat, îşi începu călătoria în desaga unui ţăran

sărac.

Deşi nu a avut noroc, întrucât a ajuns în „ colbul drumului‖, destinul s-a arătat

darnic cu Bobul de Orez. Înţepenit între şanţurile tălpii unei ghete de alpinist, a avut şansa de

a vedea şi fotografia Munţii Himalaya.

A ajuns apoi pe un alt continent, unde s-a pomenit într-un lan de grâu, în care

toate boabele considerau că rostul lor era doar de a creşte, a se înmulţi, de a fi măcinate şi

transformate în făină.

Nemulţumit, a pornit spre Paris de unde a luat vaporul călătorind spre continentul

de dincolo de ocean. Şi aici dezamăgirea l-a cuprins cu rapiditate întrucât toate boabele de

porumb erau mulţumite cu soarta ce le aştepta: să se transforme în pop-corn. Mergând , a

ajuns la New York, într-un loc familiar- Cartierul chinezesc. Aproape că se împăcase cu

ideea că va ajunge alături de celelalte boabe în wok, când destinul i-a surâs.

Nu era la fel ca celelalte boabe. Era perfect, neted şi avea o strălucire aparte. O

gingaşă chinezoaică i-a dat un alt rost: L-a pictat şi l-a pus alături de alte boabe la fel de

speciale într-un vas cu miros plăcut, şi nu într-un wok. Minunat este că, în sfârşit, s-a simţit

împlinit!

Ceea ce a fost pictat pe el descrie în câteva cuvinte tot zbuciumul Bobului de Orez:

” Drumul pe care îl alegi în viaţă depinde doar de tine!”

Ursulescu Diana Maria

clasa a IV-a B

Află mai multe!

Cine crede că bobul de orez este o sămânță

banală se înșală. Învelișul său este un suport foarte

bun pentru opere de artă. Printre sculptorii dedicați

miniaturilor este și românul Ioan Astalus din Târgu

Mureș care a reușit să cioplească chipul lui Eminescu

pe un bob de orez. Sculptura in orez nu este deloc

simplă. La început se aleg boabele, iar dintr-un

kilogram dacă rămân vreo șapte bune pentru cioplit.

37

Mirajul cuvintelor

Venirea păsărilor călătoare

Păsările povestesc, cu al lor glas meșteșugit,

Ce-au văzut în lungul drum spre casa lor.

Florile, vrând să le-ascult, își scot capetele din verdele

covor,

Iar domnița primăvară ascultă de pe terasa de argint.

Vântul îmbie mugurii verzi să înflorească,

O nouă înfățișare gazdei lor să dea.

O ciocârlie zboară, dorind să alunge iarna grea,

Lăsând locul liber pentru primăvara cea măiastră.

Pascaru Ana Miruna

clasa a V-a B

Primăvara

Bătrâna iarnă a-nceput să plângă.

Și fuge alergând prin vâi.

Căci gerul ei nu poate să mai învingă

Strălucitorul soare care-n-truna aruncă văpăi.

Soarele rotund și cald s-a întors către pământ,

Alungând gerul sălbatic și aducând flori colorate.

Ghioceii albi și firavi și-au scos capul din zăpadă

Reînviind natura moarta și-adăugând un strop de viață.

Dumitru Alexandra

clasa a V-a B

Primăvara

Ghiocelul răsare, încet de tot

Vestind peste tot revenirea primăverii în țară

Frigul dispare, nu mai este nicăieri

Căldura venind, încântând numai priviri.

Soarele apare, încântând mai tare

Mii de copii ce la joc vor fi.

Păsările vin să umple golul lăsat

De către sunetul urban

Viorela Stîngaciu

clasa a V-a B

Primăvară

Primăvara mult dorită

Se ivi într-o clipită;

Proaspătă și parfumată.

Cu eșarfă înflorată.

Cu alaiul ei de flori,

De căldură și lumină,

În al nostru suflet gol,

Revarsă bogăția-i senină.

Crucianu Sara

clasa a V-a B

Mirajul cuvintelor

38

Rapsodii de primăvară

Iată-un ghiocel plăpând,

Cum se zbate să răsară,

Văntul îl mângâie ușor...

E miros de primăvară!

Primăvara se-ntrezare,

Soarele-i mai luminos,

Se-aud păsărele-n zare:

Un acord armonios...

Gâze zumzăie, fac zarvă

De pe mugurii-nverziți,

Se adună rândunele

Prin copacii înfloriți

Radu Vasilescu

clasa a V-a B

Astăzi omul de zăpadă

Are fruntea-n gândurată.

Că o rază aurie,

I-a ciupit din pălărie.

Peste tot ceva se-ntâmplă:

Codri, dealuri se frământă.

Tot-n jur înmugurește,

Firul ierbii încet crește.

Ciocârlia ne încântă

Cucul numele și-l strigă

Rândunica a sosit,

Sturzul zboară tot grăbit.

Ce se-ntîmplă? Ce e oare?

Zarva asta așa de mare?

Ce să fie? Nu-i nimic!

Primăvara a sosit

Și natura s-a trezit!

Raluca Văduva

clasa a V-a B

Primăvara a sosit cu verdeața ei,

Iar copiii pe câmpie sar de bucurie,

Pe cerul senin, nu vezi nori,

Ci doar cârduri de cocori...

Alți copii culeg din păduri,

Lăcrămioare și viorele.

Și le împletesc cu zor

Pentru mamele lor.

Maria Alexandra Moșneagu

clasa a V-a B

Mama

8 Martie, un simbol al primăverii

Al mulțumirii și al iubirii

Pentru o ființă dragă

Numită mamă.

Aceast-I ființa cu mângâierea fină

Cu inima de dragoste plină

Cu ochii blajini

De lacrimi plini.

Cuzepan Cezara

clasa a V-a B

Mirajul civilizaţiilor

39

Sintagme păstrate din limba latină

În vorbirea curentă, folosim mai multe expresii provenite din limba latină, care au

rezistat testului timpului, fiind încărcate de semnificaţii – curriculum vitae, sui-generis, in

vino veritas, in extremis, post mortem, hic et nunc, persona non grata, grossomodo etc.

Aceste sintagme latine s-au păstrat în uzul comun al limbii române, fiind utilizate des nu

doar înscris, ci și în vorbirea curentă. Iată câteva dintre ele și… povestea lor!

Cogito, ergo sum– gândesc deci exist– este o expresie devenită celebră datorită

filozofului francez René Descartes. Acesta a folosit-o în lucrarea Principia philosophiae,

pentru a proclama dovada rațională a existenței umane.

Quid pro quo – unul în locul altuia–este o sintagmă care se referă la confuzii, erori,

devieri de la datele reale ale unei discuții sau probleme prin substituire de termeni. Există

și cuvântul folosit inițial de francezi, fiind apoi preluat în limba română – quid pro quo –

desemnând o situație comică, în teatru, când un personaj este confundat cu altul, rezultând

multe încurcături.

Memento mori – adu-ți aminte de moarte sau nu uita că vei muri–este o expresie pe

care François-René de Chateaubriand a atribuit-o, în opera Le gènie de christianisme

(1802), călugărilor trapiști din ordinul trapist (înființat în secolul al XVII-lea). Nu există

alte dovezi că aceștia foloseau însă acest salut.

Menssana in corporesano – minte sănătoasă în corp sănătos–reprezintă o expresie

pe care Iuvenal, poet latin care a trăit în secolele I și II după Hristos, a folosit-o în celebra

lucrare Satirae (Satire). Ulterior, aceste cuvinte au devenit deviza educației fizice.

Carpe diem! – bucură-te de ziua de azi!–este atribuită lui Horațiu, unul dintre cei

mai importanți poeți romani din perioada de aur a literaturii romane (43 î.Hr. – 14 î.Hr.),

care scria înOde: Carpe diem, quam minimum credula postero!. (Bucură-te de ziua de azi

și încrede-te prea puțin în cea de mâine!).

Divide etimpera – dezbină și stăpânește–este o sintagmă care este atribuită de

istorici regelui Filip al Macedoniei (382-336 î.Hr.). Niccolo Machiavelli (1469-1527),

diplomat, funcționar public, filozof, om politic și scriitor italian, a studiat politica

Imperiului Roman și a rezumat-o în acest principiu de guvernare. Romanii spuneau: Divide

utregnes! (Dezbină ca să domnești!).

Gaudeamus igitur – să ne bucurăm, deci! –aminteşte de începutul unui vechi

cântec Gaudeamus igitur, iuvenes dum sumus! (Să ne bucurăm, așadar, cât suntemt ineri!),

care a devenit imnul studenților în multe țări. Cântecul datează din secolul al XVIII-lea și

este inspirat dintr-un manuscris în limba latină, din 1287.

Articol realizat de elevii clasei a Vll-a B

Joc de cuvinte: Acrostih: Sapienter

Cogitare

Honeste

Operari

Loque

Argute

Ubi haec omnia discimus?

Cârlan Bianca Ionica Sînziana

clasa a VIII-a B

Mirajul civilizaţiilor

40

KALENDAE Romanii împărţeau timpul ca şi noi în

ani, luni, zile şi ore. Ca să se exprime anul se

pune de cele mai multe ori numele

consulului în Ablativ, de ex. M. Mesalla M.

Pisone consulibus. Se făcea socoteala anului

de la fondarea Romei. Alteori se punea însă

direct numărul anilor de la fondarea Romei

cu numerale ordinale de ex. anno

trecentesimo quinquagesimo post Romam

conditam (anul 350 după fondarea Romei).

Ca să aflăm anii înainte de Hristos scădem

din 753 (data fondării Romei ) numărul

anilor de la fondarea Romei şi restul

reprezintă anii dinainte de era noastră.

Astfel: 753 - 350 = 403 î.Hr.

Romanii aveau 12 luni şi

anume: Ianuarius , Februarius, Martius,

Aprilis, Maius, Iunius, Iulius, Augustus,

September, Octomber, November,

December. Numele lunilor erau deci

adjective. pe lângă care se înţelege mensis

Numele lunilor Iulius şi Augustus sunt

târzii, la început numindu-se: Quinctilis,

Sextilis. Anul roman începea cu luna

martie , de aceea octombrie era luna a opta,

noiembrie a noua , etc. După anul 153 î.Hr. ,

consulii intrau în funcţie la 1 ianuarie şi deci

anul începea de atunci, pe când anul religios

începea tot la 1 martie. Înainte de reforma

calendarului a lui Cezar, în 46 î.Hr. lunile

martie,mai, iulie şi octombrie aveau 31 de

zile, februarie 28 şi restul 29. După reforma

lui Cezar, lunile ianuarie, martie, mai ,

iulie , august, octombrie şi decembrie aveau

31 de zile, celelalte 30 şi februarie numai

28.

Zilele lunilor se socoteau de la trei

puncte fixe în fiecare lună. Ziua întâi a

fiecărei luni , care se numea kalendae

(Ianuariae, Martiae, etc.), Nonele

(Nonae) care cădeau pe 7 în martie, mai,

iulie şi octombrie şi pe 5 în celelalte luni, şi

Idele(Idus), care cădeau pe 15 când nonele

erau pe 7 şi pe 13 când Nonele erau pe 5. Se

numeau None fiindcă era a noua zi înainte

de Ide.

Zilele lunii se socoteau după aceste

termene fixe. Ziua imediat înaintea

termenului fix se arăta cu pridie (Kalendas,

Nonas, Idus ). Celelalte zile erau arătate prin

numărul înaintea termenelor fixe contând la

socoteală ambele zile. Astfel, pe când 31

ianuarie este pridie Kalendas Februarias, 30

ianuarie este dies tertius ante Kalendas

Februarias, adică 30, 31 şi 1. Tot asemenea

se socoteşte şi înaintea Nonelor şi

Idelor. Data se exprima astfel: quarto(die

ante) Kalendas Februarias, scurtat: IV

Kal.Feb.=29ianuarie, sau: Ante diem

quartum Kalendas Februarias, scurt a.d. IV

Kal. Feb.

Ziua era împărţită în 12 ore sau două

jumătăţi de câte şase , de ex. : Ora întâi se

numea hora prima, ora a doua hora

secunda etc; seara se numea hora prima

noctis care echivala cu ora 19 la noi. În

tabere şi în general în armată , noaptea se

împărţea în patru veghe de câte trei ore

(vegilia prima, secunda, terţia, quarta).

După acest mod de diviziune se împărţi şi

ziua în 4 părţi: (6-9= mane, 9-12= ad

meridiem, 12-3= de meridie şi 3-

6= suprema.

In anul 46 a. Chr., cu ajutorul

învățaților Flaviu din Roma și Sosigene din

Alexandria (Egipt), Caesar a făcut reforma

calendarului. Noul calendar, numit ,,iulian,

și pe care Caesar l-a introdus în anul 45

a.Chr., a fost aplicat și în țara noastră până

după Primul Razboi Mondial. Potrivit

calendarului iulian, anul avea 365 de zile și

6 ore, repartizate în 12 luni inegale, cu o zi

suplimentară din patru în patru ani, intre 24

și 25 februarie.

După calendarul actual,numit

„gregorian”(introdus de papa Grigorie al

XIII-lea in 1582), anul are o durata de 365

de zile, 5 ore, 48 minute și 46 secunde, u o zi

suplimentară din patru în patru ani.

Aramă Teodora

clasa a VIII-a B

Mirajul civilizaţiilor

41

Zilele săptămânii in limba

latină

Denumirea zilelor săptămânii îşi are

originea în Egiptul Antic şi Babilon, unde

fiecare zi era dedicată unui Zeu. Zilele

săptămânii în limba română provin din limba

latină, unde fiecare zi era numită după o

planetă: Luni-Luna, Marţi-Marte, Miercuri-

Mercur, Joi-Jupiter, Vineri-Venus, Sâmbătă-

Saturn, Duminică-soare.

1. Duminică (Solis Dies). Considerată

prima în ordinea zilelor săptămânii, această zi

corespunde cu ziua soarelui la păgâni şi chiar

şi-a mai păstrat acest nume până azi la

germani (Sonntag) şi englezi (Sunday), care,

traduse în limba română, înseamnă ziua

soarelui. Dimanche în franceză, Domenica în

italiană, Domingo în spaniolă, originea se

gaseşte în latinescul Dominic – ziua lui

Dumnezeu..

2. Luni (Lunae Dies). Nume care

vine de la Lună, acest lucru îl aflăm şi din

alte limbi: Lundi — franceză şi Montag —

germană, Lunedi în italiană şi Lunes în

spaniola.

3. Marţi (Martis Dies) mai este

numita și ziua lui Marte, în franţuzeşte

Mardi, nemţeşte Dienstag de la Tiu = zeul

războiului la germani.

4. Miercuri (Mercūri Dies), această zi

este dedicată lui Mercur, planetă şi zeu al

romanilor, pentru noi românii înseamnă și —

jumătatea săptămânii.

5. Joi (Iovis Dies), de la Joe sau

Jupiter, planetă şi zeu. Nemţii o numesc

Donnerstag de la Donnar, zeul tunetului.

Denumirile latine sunt asemănătoare: Jeudi în

franceză, Giovedi în italiană, Jueves în

spaniolă provin de la Jupiter. Romanii

numeau această zi ―dies Jovis‖ – ―ziua lui

Jupiter‖.

6. Vineri (Venēris Dies), îşi trage

numele de la zeiţa şi planeta Venus, ziua mai

fiind numită de romani ―dies veneris‖. Nemţii

o numesc Freitag, de la vechiul cuvânt

german Fria, numele zeiţei Venus. Vendredi

în franceză, Venerdi în italiană şi Viernes în

spaniolă, aceste denumiri se asemuiesc între

ele.

7. Sâmbăta (Saturni Dies).Le țineau

pe amândouă, adică și sâmbăta și duminica:

pe cea dintâi în memoria creațiunii ca ziua de

odihnă a lui Dumnezeu, conform decalogului,

iar pe a doua în amintirea învierii

Domnului.Această zi era considerată la evrei

ca ziua Domnului. Multă vreme au continuat

şi creştinii să o păstreze tot pe aceasta.

Mai târziu a rămas ca zi a Domnului

— zi de odihnă şi serbare, duminica.‖ Iisus

Hristos, sfinţii Săi apostoli şi primii

credincioşi creştini, nu s-au ruşinat să serbeze

ziua Domnului, ziua a şaptea, sâmbăta,

pentru că tot sâmbăta era şi ziua de sărbătoare

a iudeilor care nu voiau să primească şi să

creadă în Isus Hristos ca Domn şi Mântuitor

al lor. Motivul, care a determinat Conducerea

Bisericii creştine, după unirea ei cu Statul

roman, să adopte ziua soarelui (Dies Solis)

sărbătoarea poporului roman, în locul zilei

Domnului, ziua a şaptea, sâmbăta, din

Biserica creştină primitivă, pare să-l

lămurească George Poboran în cartea

„Sărbătorile romane şi române‖, din care

extragem citatele următoare: „Sărbătorile

stabilite, acelea cu zi anumită, cad toate în

zilele de sărbători ale păgânilor, care s-au

creştinat.‖

De ce?

Fiindcă era greu să faci pe păgânii

creştinaţi să se lase deodată şi cu de-a sila de

obiceiurile lor din strămoşi să-şi lepede

sărbătorile, să-şi uite idolii şi zeii lor. Ei

trebuiau deprinşi încetul cu încetul.

Astfel, s-au lăsat neatinse zilele lor de

sărbători, dar în loc de zeii lor, treptat s-au

rânduit sfinţi creştini într-aceste zile, ca să fie

sărbătoriţi.

http://adevarul.ro/locale/oradea Cârlan Sînziana

clasa a VIII-a B

Mirajul civilizaţiilor

42

School Uniforms:

School is daily routine for us:

In the morning, we‘re sure to make a big fuss

Even when the sun isn‘t up,

Here we are awaken at 6 A.M. sharp.

Remember those old-fashioned desks?

But what about our fashion-school interests?

Everyone in the school has to wear the same dressed

And this idea makes me very distress…

We are unable to fit them in one flat form

Or keep them lukewarm.

So, I disagree uniforms so much

I would destroy them by a simple touch.

Doesn‘t school do enough damage, making kids think the same?

Now they fade our damn flame.

When we‘re all dressed just the same.

So we no longer do that way

Dressed all the same every day!

Sadici Teodora

clasa a VIII-a B

Aperit ianuam

En Ianuarius;

Violas timidas

Fert Februarius;

Adventat Martius

Venitis infestus,

Aptilis imbribus

Ades molestus;

Et Maius flosculos

Pandit suaves,

Circum quos musicae

Volitant aves.

Iuniums lumine

Terram circumdat

Et iam arbiribus

Fructus rotundat;

Comparat Iulius,

Fervidos aestus

Et fulvas segetes

Metit Augustus

Septembre pinguia

Poma rubescunt,

Octobri dulcia

Musta fervescunt.

Folia cumolat

Solo November,

Et annum operit

Nive Decembre.

(Guido Vitali, poet italian

contemporan)

Cârlan Bianca -Ionica-Sînziana

clasa a VIII-a B

Lunile anului

Mirajul civilizaţiilor

43

Easter in Romania

In Romanian, the word for Easter is ―Paşte‖. In our

country, the most commonly known tradition is paiting eggs.

Usually, the eggs are dyed red, which symbolizes Jesus’

blood when he was crucified, but now they can have many

other colors like green, yellow or blue. We hit them one

against the other, the first to hit the egg says ―Christ has res-

urrected!‖, while the second person responds by saying

―True, he was resurrected!‖. This is repeated until one of the

two eggs is cracked on both ends.

Another tradition is to bake ―pască‖, made with dough, cheese and raisin, and other

traditional dishes. At midnight, on Easter Eve, we go to church to receive the Holy Light.

We light a candle and bring light into our home.

These are some of our Easter Traditions.

Epure Miruna

clasa a VII-a B

Hope

I believe in a simple word

That flies away like a little bird.

Hope is something magical

And it makes you think it’s cosmical.

When you know you don’t have a chance,

It comes to you and invites you to dance.

We all need hope in our lives

For people to put down their knives.

Think positive and forget the past

Like someone didn’t even ask.

Plopu Erica-Elena

clasa a VII-a B

‖Hope is the thing with feathers

That perches in the soul,

And sings the tune without

The words,

And never stops at all...‖

-Emily Dickinson

Mirajul civilizaţiilor

44

Le design français

Le fait que majorité des termes à la mode aussi bien que

chic, a la moda vogue,haute-couture,prés-à-porte est enracinée en

francais n’est pas une pure coincidence.

Designers tells que Coco Chanel,Christian Dior,Yves Saint Lau-

rent,Hubert de Givenchy et Jeanne Lanvin ont ete des pionners

de l’industrie de la mode ,transformant meme les plus fonctionnel-

les articles vestimentaires en veritable oeuvres d’art dans leurs sa-

lons in Paris.

Développer votre look

Chanel Gabrielle Bonheur‖Coco‖Chanel déjà lance leurs

boutiques plus en France lorsque ces dessins ont été publiés dans

les magazine en mars 1917.Elle a été inspirée par la mode masculi-

ne,en particullier dans le blazerele porté par son amant.

Christian Dior „‟New look‟‟

Le français plusieurs modeles posant a coté de ce qui ses creations en 1948.Un an

avant Bazaar de Harper’s lui a donne sa colléction de debuts surnomme se compose de ro-

bes fatites de maniere riché,des silhouettes flatteur’’New look’’.

Yves-Saint-Laurent L’un fumer de ses plus grandes contribution était son fumer votre glam androgyne-

mais en meme temps.Costume de la femme qui deviendra sa chanson.

Gosav Ștefania

clasa a VII-a B

Mirajul civilizaţiilor

45

RIDDLES 1. The easy one: I have six faces but not even one body connected,

21 eyes in total but cannot see. What am I?

2. The medium one: If a green man lives in a green house, a purple man lives

in a purple house, a blue man lives in a blue house, a yellow man lives in a yellow

house, a black man lives in a black house. Who lives in a white house?

3. The hard one: My sister has two children. I had two children. My brother

has two children. My cousin has two children. Wow, that's a lot of children! How

many children are there in all?

Answers: 1. A dice; 2. The President (of USA); 3. Six children (If you said

eight children you are wrong! I had two children refers to the past tense.)

Harja Emanuela

clasa a VII-a B

Thoughts on a loving family

We all think about love. There are people that sing about it, talk about it or dream

about it. And why does this happen? Love could be such a small word paired with a vital

meaning. Love is a universal word easy to spell, hard to define but impossible to leave

without.

Our purpose on earth is to discover new things such as good life and real love. In

my opinion, if you find real love your life will be great. Love is not touchable, you can’t

see it; you can only feel it and enjoy it. Love is a great feeling and if you have the chance

to find it make sure you will never lose it.

For me, I believe love is a priceless diamond, because a diamond has thousands

of reflections, and each reflection represents a meaning of love. With love, I can accept a

person's imperfections without any condition. With love, I have the power to fight against

loneliness, sadness, and illness, and am able to change them into happiness. But on the

other hand, my love cannot be a substitute for anything, which means nothing can be sub-

stituted for my love.

The first people in our life that we love are the members of our family. I think that

whenever you feel like you don’t belong to someone, there will always be a special group

of people who have your back, your family. For this reason, I believe that family relation-

ships are the most important, for they are the foundation of your life, and your never end-

ing support system. My family is my biggest support, and I have learned nearly everything

I know from them. My family has taught me how to act towards other people, how to be

caring and compassionate, how to handle other personal interactions, and most important

how to love. I look up to everyone in my family, and each individual has had an impact on

me in some way.

In conclusion, love is and it will be the greatest thing that can happen to all the peo-

ple around the world. It is the one thing that we all, as humans, have in common. I am

thankful that I have a loving family that takes care of me, and love me, while I return the

favor.

Crețu Fabian Ilie

clasa a V- a C

Mirajul civilizaţiilor

46

Devinette

1.Qui a 5 doights,mais ne possède pas d'ongles?

2.Deux pères et 2 fils vont au restaurant. Combien comanderont ils de repas ?

3. J'ai 2 chambres ,une sonnette, plusieurs pièces et pourtant personne ne m'habite , car je ne

suis ni une maison. Qui suis-je?

4.Quel est l'animal le plus trompeur?

5. Un escargot veut atteindre le sommet d'un poteau de 9 m. Il part du sol ,monte de 3 m le

jour et redescend la nuit 2 m.

Combien de temps lui faudra-t-il pour arriver en haut?

6.Je ne travaille que lorsque j'ai très chaud ? Qui suis-je ?

7.Que l'on m'enlève une lettre , deux lettres ou même trois, je reste toujours le même. Qui

suis-je ?

8.Une jupe rouge , un caillou au coeur. Dans l'arbre avec ses soeurs.

9. C'est souvent plein le jour et vide la nuit. Qu'est-ce?

1. Le gant

2. 3 repas, car il s`agit d`un grand-pére, de son fils et du fils de ce dernier qui est aussi

pére

3. Je suis une-bicyclette

4. La crocodile, car dans tous les cas il ment (caiman)

5. Il lui faudra 7 jours

6. Le fer à repasser

7. Le factuer

8. La cerise

9. La chaussure

Chiper Rareș

clasa a VII-a A

À ton avis Où ècrire le signe + ou le signe - dans chaque case pour obtenir le total indiquè au bout de

la ligne?

Radu Mandrea

clasa a VII-a A

1 30 2 13 = 20

8 7 2 2 = 5

12 3 4 15 = 20

6 15 8 10 = 3

Mirajul artelor

47

Raluca-Maria Dascălu

clasa a VII-a A Bechea Flavia

clasa a VI-a B

Huțu Ioana Roberta

clasa I A

Raluca-Maria Dascălu

clasa a VII-a A

Bechea Flavia

clasa a VI-a B

Anghel Raluca Diana

clasa a IV-a B Filip Denisa Liliana

clasa a IV-a B

Mirajul artelor

48

Cârlan Silvian,

clasa a III-a B Iancu Ana Maria,

clasa a III-a B

Motaș Magdalena,

clasa a II-a B

Suflet Aura,

clasa a II-a B Cârlan Silvian,

clasa a III-a B

Colțea Emilia,

clasa a III-a B

Piseru Vlad

clasa I A Nechita Darius

clasa I A

Anghel Raluca Diana

clasa a IV-a B Filip Denisa Liliana

clasa a IV-a B

Mirajul artelor

49

Stanciu Andreea

Lăcătuș Nicola

Blănaru Luca George Stancu Maya

Cuciureanu Erik Simion Lavinia

Iorga Lucas

Sofia Niță Bolat Daniela

Matei Ciobanu

Colaje clasa I A– ”Cu alai de frunze...”

Sava Ioana

Mihai Iannis Andrei

Stănciuc Andreea

Mihai Denisa

Popa Ioana Teodora Ghețău Octavian

Mirajul ştiinţei

50

Radu și Mircea descoperind Galaxia

Încă din copilărie eram pasionaţi de lumea astrelor şi a Universului ce ne înconjoară.

Totul a început când noi, Hosofschi Mircea şi Mandrea Radu, împreună cu colegi noştri,

Chiper Rareş şi Ciofu Răzvan, am auzit de la doamna profesoară de fizica, Nebunu Livia,

că se organizează un Centru de astronomie la Liceul,, Ştefan Proco-

piu’’. La aceste activităţi am acumulat multe cunoştinţe despre astro-

nomie, împărtăşite de profesorul nostru drag , Dumitraşcu Leonaş.

Una dintre cele mai frumoase experienţe pe

care le-am trăit până acum a fost atunci când ne

-am decis să mergem în ,,Tabăra Natională de

Astronomie si Astrofizică” din Suceava. Acolo

Am studiat zi de zi şi am aflat numeroase infor-

maţii despre planete şi Sistemul Solar, dar şi

despre zecile de constelaţii ale Universului. În

fiecare zi am întâlnit diferite personalitaţi

foarte cunoscute în acest domeniu. La sfârşitul taberei s-a organizat

un concurs, ce a constat într-o prezentare şi un test despre

constelaţii şi diferite probleme ştiinţifice. Noi am reuşit să luam

medalii de bronz cu ajutorul măreţei lunete astronomice, construită

de noi piesă cu piesă. Acumulând experiente din această tabără ne-am ambiţionat să

mergem la ,,Olimpiada de Astronomie si Astrofizică” unde am obţinut premii (Hosofschi

Mircea premiul al II-lea si Mandrea Radu menţiune).

Sperăm că această pasiune pentru astronomie să continuie şi în viitor.

Hosofschi Mircea

Mandrea Radu

clasa a VII-a A

E bine de ştiut …

Creierul uman uită 80% din ceea ce a învăţat timp de o zi.

Un om trist ne influențează negativ, un om vesel ne face și pe noi să ne simțim

optimiști.

Dacă ai scăpat ceva din mâini, uită-te în ochii unui om şi el cu siguranţă va ridica

ceea ce a căzut.

Fericirea, supărarea, tristeţea, frica, repulsia şi uimirea sunt singurele şase emoţii care

se pot exprima universal, deci peste tot în lume.

O îmbrăţişare scurtă, de numai 25 de secunde, eliberează în corp substanţe chimice

care sporesc încrederea în persoana pe care o iei în braţe.

Când ne amintim un eveniment din trecut, ne reamintim de fapt ultima oară când ne-

am amintit de el. Nu ne amintim evenimentul în sine, ci amintirea lui.

Mirajul ştiinţei

51

În procesul comunicării, 55% îi revine fiziologiei (limbajul corpului), 37% vocii (ritm și ton)

și numai 8% cuvintelor purtătoare de informație.

Când te înfurii, sângele circulă mai repede și îți este mai ușor să înșfaci o armă sau să

lovești un dușman. Bătăile inimii cresc și se degajă hormoni precum adrenalina, ceea ce

generează un plus de energie suficient de puternic pentru o faptă în forță.

Tipul de muzică pe care îl asculţi afectează modul cum percepi lumea.

Dragostea este o reacţie chimică la nivel de creier şi cu inima nu are nicio legatură.

Există o genă a pesimiştilor, care îi face pe aceştia să vadă totul în negru, aproape tot

timpul.

Cheltuind bani pentru alţii ai mai multe satisfacţii decât cheltuind bani pentru tine

însuţi.

Comunicarea ne face mai inteligenţi şi potenţează memoria.

Femeile se stresează mai mult decât barbaţii.

Conform ultimelor rezultate, zestrea genetică nu prea influenţează IQ-ul.

Oamenii care fac voluntariat sunt mai multumiţi de viaţa lor decât cei care nu sunt

implicaţi în acte de binefacere.

Articol prelucrat de elevii clasei a VII-a B

Cele zece nevoi umane, în viziunea lui Solomon Marcus

Solomon Marcus (1925 -2016), matematician român de etnie evreiască, membru

titular (2001) al Academiei Române, a publicat numeroase cărți și articole pe diferite

subiecte culturale, din poetică, lingvistică, semiotică, filosofie sau istoria științei și a

educației.În viziunea sa, cele zece porunci pot fi abordate în complementaritate cu zece

nevoi umane, care își au rădăcinile în copilărie. Acestea ar trebui să facă obiectul educației și

al învățării, la toate vârstele.

Iată ce afirma , în legătură cu acest subiect, marele matematician: Desigur, nu sunt

acestea singurele nevoi umane. Dar sunt dintre cele mai importante și dintre cele mai

neglijate. Trăim acum un moment al unui nou început. Voi, oameni ai școlii și ai

universității, voi elevi și studenți, voi, părinți ai elevilor și studenților, voi, oameni de

cultură, intelectuali, ce ar fi să valorificăm a doua nevoie evocată mai sus și să ne

împrospătăm ?

1. Nevoia de a da un sens vieții, la nivel elementar

Măcar o dată pe zi savurează faptul că respiri; că privești cerul și pământul; că te miști;

trăiește-le ca mari evenimente. Bucură-te că ai schimbat un zâmbet cu un copil care a trecut

pe lângă tine. Toate acestea să-ți fie suficiente pentru a simți că viața are un sens, că merită

să fie trăită, că este un dar pentru care cei care te-au adus pe lume și te-au crescut au dreptul

la iubirea și recunoștința ta

2. Nevoia de împrospătare

Dar respirația și mișcarea sunt cu noi tot timpul. Exista riscul, tentația ca ele să devină rutină,

să nu le acordăm nicio atenție, cum de fapt se și întâmplă în general.

Rutina nu poate și nu trebuie eliminată total, o mare parte a comportamentului nostru

urmează reguli precise, țin de civilizație.

Mirajul ştiinţei

52

Problema este de a reduce rutina la minimul necesar, de a nu deveni sclavul ei, cum se

întâmplă din păcate frecvent. Așa cum avem grijă zilnic să ne împrospătam corpul prin

odihnă, prin mișcare și prin folosirea apei și a săpunului, avem nevoie și de o împrospătare a

mintii, a simțurilor, a sufletului nostru. Să ne trezim în fiecare dimineață capabili de a arunca

o privire proaspătă asupra lumii, cu dispoziția unui nou început, cu o limpezire a simțurilor și

a gândurilor; într-un anume sens, să recăpătăm, să recuperăm candoarea copilăriei.

3. Nevoia de întrebare și de mirare

Eram în copilărie într-o permanentă stare interogativă, de curiozitate, de mirare, de extaz în

fața spectacolului naturii și al lumii, al propriei mele ființe. Pentru a da un singur exemplu,

sunt de-a dreptul fermecat de năzdrăvăniile creierului meu, în materie de memorie și de

imaginație. În fiecare seară, când mă las pradă somnului, mă întreb ce călătorii neașteptate

îmi vor oferi visele din noaptea respectivă. Starea de mirare, de extaz mi-a alimentat

totdeauna pofta de viață, a fost mereu o sursă de energie. Atunci când sunt întrebat: de ce

trăiești ? îi răspund: pentru a mă mira.[...] Dar dacă nu ne menținem starea de curiozitate, de

mirare, de dorința de a înțelege lumea, nu doar de a o înregistra, atunci nu ne putem forma

capacitatea de problematizare, de identificare a aspectelor neelucidate, nu putem sesiza

amploarea și natura ignoranței noastre.

4. Nevoia de îndoială și de suspiciune Ce poate fi mai uman decât ezitarea, nehotărârea, nedumerirea?[...] În educație și în învățare,

este recomandabil să adoptăm prezumpția de suspiciune. Ne naștem criticând ; plânsul nou-

născutului este reacția să critică față de o nemulțumire. Să privim cu interes, dar cu

suspiciune orice ni se livrează de la catedră, de la o tribună, de pe internet, din cărți, din

orice fel de publicații, așa cum un polițist care caută pe autorul unei crime suspectează totul.

Educatorii, profesorii ar trebui să fie primii care să recomande, să stimuleze această atitudine

la elevi, la studenți, să le spună acestora: «Cel mai clar semn de respect pe care mi-l puteți

arăta este să-mi acordați atenție, dar să nu acceptați nimic din ceea ce va spun înainte ca

spiritul vostru critic să vă asigure de adevărul și de interesul spuselor mele; dacă nu mă

înțelegeți, să nu mă lăsați să trec mai departe, să-mi cereți să fiu mai clar; dacă vi se pare că

nu am dreptate, să vă manifestați argumentat dezacordul».[...]

5. Nevoia de greșeală și de eșec

De câte ori am eșuat până să deprindem să folosim furculița, cuțitul și lingura ! De câte ori

am căzut, ne-am julit genunchii, până să învățăm să ne ținem pe picioare și să mergem ! Este

clar că învățarea, drumul spre dobândirea unui nou comportament trec prin greșeli și eșecuri;

ele sunt prețul pe care-l plătim pentru a ne îmbogăți înțelegerea și pentru a acumula noi

capacități. Trebuie deci să distingem între greșelile de acest fel, care au un rol pozitiv,

benefic, și greșelile ordinare, făcute din neatenție sau ca urmare a altor imperfecțiuni

senzoriale sau psihice. A plasa greșeala și eșecul, la modul general, în sfera infracțiunii sau/

și păcatului denotă o confuzie gravă[...]. O veche vorba latinească plină de înțelepciune ne

amintește că a greși este omenesc. Dar reflecția respectivă continuă prin a condamna

perseverarea în greșeală. Aici este nevoie de o precizare. De exemplu, să repeți mereu

traversarea străzii pe culoarea roșie a semaforului este într-adevăr de condamnat și de

sancționat; în general, nerespectarea deliberată a unor reguli ale comportamentului uman,

social este de sancționat și aici intră în funcție justiția și

Mirajul ştiinţei

53

Crossword puzzle

Inventor of the light bulb (two words);

Activity providing amusement or fun where participants follow rules;

Its capital is Athens;

Part of the nose by where the air enters;

Pseudo- scientist who tried to turn lead into gold;

CH4

Proportion in Mathematics;

Explosion that gave birth to the Earth;

Christopher Columbus is supposed to be the one who discovered this continent;

Famous puzzle with six sides;

The Queen of England at present

morala; dar să comiți mereu greșeli, alte greșeli, în încercările în care te aventurezi pentru a

străpunge necunoscutul – este un lucru normal, inevitabil.[...] Am putut verifica personal și

bănuiesc că e adevărat în general faptul că drumul spre multe (poate cele mai multe!) idei

și teoreme matematice a urmat o cale sinuoasă, de tatonări, rătăciri, confuzii, greșeli de tot

felul, până s-a cristalizat varianta sub care ele sunt acreditate. A cunoaște, măcar în unele

cazuri, aceasta istorie zbuciumată mi se pare esențial, dacă vrem să înțelegem natura

profunda a creației umane. Personal, am făcut aceasta experiență pe unele situații din

matematică, din informatică, din lingvistică, din domeniul literar-artistic, dar cred că este

valabil în general.

Ținând seama de inevitabilitatea eșecurilor, este esențial să educăm rezistența la eșec,

înțelegerea faptului că eșecul este normal; mai mult: dintr-un eșec este totdeauna ceva de

învățat.[...]

Vă promitem că vom continua în numărul viitor al revistei noastre!

Articol prelucrat de elevii clasei a VII-a B

Radu Mandrea

clasa a VII-a A

Mirajul ştiinţei

54

CURIOZITĂŢI DIN ŞTIINŢĂ, DEOSEBIT DE INTERESANTE

După modul în care se predă ştiinţa la şcoală adică , lecţii cu prezentarea teoriei şi

puţine experimente, duce la neînţelegerea faptului cât de amuzantă poate fi ştiinţa.

Aşadar, aici am colectat nişte curiozităţi din ştiinţă incredibile care nu se învaţă la şcoală.

1. Un lichid poate fierbe şi îngheța în acelaş timp.

Acesta se numește „punctul triplu‖ şi apare atunci când temperatura şi presiunea sunt

tocmai potrivite pentru coexsistenţa celor trei faze ale substanței (gaz, lichid şi solid) într-un

echilibru termodinamic.

2. Laserul poate fi prins într-un şuvoi de apă.

Experimentul ne arată modul cum lucrează fibra de cabluri optice pentru a ghida fluxul

de lumină.

3. Noi avem nave spațiale care se avântă spre marginea sistemului nostru solar foarte şi

foarte repede.

Noi cu toţii ştim că rachetele sunt foarte rapide, iar spaţiul este foarte mare. Dar,

uneori, când vorbim despre timpul de care avem nevoie pentru a ajunge în regiunile

îndepărtate ale Sistemului Solar, se poate părea că navele noastre spațiale abia se târâie acolo

în spațiu.

4. Un ou arată sub apă ca o meduză nebună.

Un ou spart de sol poate face mare mizerie, dar la 18 metri sub suprafața oceanului,

presiunea asupra oului este de 2,8 ori mai mare decât cea atmosferică, şi ea menține forma

oului întreagă ca o coajă de ou invizibilă.

5. Iată ce se întâmplă când o gaură neagră înghite o stea.

În timp ce steaua este absorbită de gaura neagră, un jet imens de plasmă este eliminat

în afară şi el se întinde pe o distantă de sute de ani lumină.„Atunci când o stea este

sfărâmată în bucăţi de forțele gravitaționale ale găurii negre, o parte din rămășițele stelei cad

în gaura neagră, în timp ce restul se aruncă în afară la viteze mari‖, explică cercetătorul de la

Universitatea John Hopkins, Suvi Gezari (en)

6. Pocnitul cu încheieturile degetelor nu este neapărat dăunător.

Un cercetător a pocnit degetele sale de la o mână timp de 60 de ani, dar nu şi de la

cealaltă, şi nu a găsit nicio diferență sesizabilă în cantitatea de artrită la ele la sfârșitul

experimentului.

7. O singură explozie solară poate elibera o cantitate de energie echivalentă cu milioane

de bombe atomice de 100 megatone.

8. Pisicile aterizează întotdeauna pe picioarele lor datorită fizicii.

Pisicile folosesc separat ambele jumătăți ale corpului său pentru a-și asigura o rotație

rapidă.

9. Mai degrabă o să supraveţuiţi după explozia unei grenade la sol decât a uneia ce a

detonat sub apă.

10. Dacă rotiţi o minge în timp ce o aruncaţi de la înălţime, ea zboară.

Vreau să spun că, ea într-adevăr zboară. Aceasta se datorează efectului Magnus, care

apare atunci când aerul de pe partea frontală a unui obiect în rotaţie se mişcă în direcţia

rotaţiei, ceea ce înseamnă că, el este atras împreună cu obiectul şi deviază înapoi.

În timp ce, aerul din partea cealaltă a bilei se deplasează în direcţie opusă, astfel încât fluxul

de aer se separă.

Mirajul ştiinţei

55

11. Un singur fulger conţine suficientă energie pentru a găti 100 mii de felii de

pâine prajită.

Acesta e un număr foarte mare de pâine prăjită, dar şi fulgerul nu e atât de scund în

energie cu peste cinci miliarde de Jouli. Aceasta înseamnă că un fulger tipic ar putea

alimenta un toaster cu doua felii de 1000 Watt pentru 84.000 de minute, timp în care se

pot face aproximativ 100.000 de felii de pâine prăjită.

12. Aerul într-o cameră obişnuită cântăreşte aproximativ 50 kilograme.

Cei mai mulţi din noi cred că aerul – este „nimic‖ – dar acesta aparent „este ceva‖

dacă este format din anumite gaze. Gazul nu are o dimensiune anumită sau formă, dar el

ocupă un anumit spaţiu.

În condiţii normale un metru cub de aer cântăreşte aproximativ 1 kilogram, dacă să fim

mai precişi la nivelulul mării, la o temperatură de zero grade Celsius, masa unui metru

cub de aer este egală cu 1,293 kilograme. Dacă să ne închipuim spre exemplu o cameră

cu înăţimea de 2.5 metri, lungimea 5 metri şi lăţimea 3.5 metri putem uşor calcula

volumul.

Cârlan Sînziana

clasa a VIII-a B

10 lucruri interesante despre poluarea globală

Poluarea este cea mai mare problemă a umanităţii astăzi, mai gravă decât

războaiele, bolile sau alte stigmate ale omului. Efectele sale se întind asupra tuturor

oamenilor pe un timp nedeterminat şi în orice loc.

Oamenii au scăpat deja frâiele poluării, care a devenit un fenomen de masă,

global, afectând miliarde de oameni.

De aceea oamenii trebuie să cunoască cele mai importante aspecte ale poluării:

1. Poluarea rapidă a mediului planetar a început cu revoluţia industrială.

2. Industria este principalul actor al poluării apelor globale. Aceasta pentru că multe

industrii nu respectă regulile despre interdicţia deversărilor deşeurilor poluante în râuri,

lacuri şi oceane.

3. Apa uzată industrial şi scurgerile toxice sunt principala sursă de poluare a apei. Se

estimează că lumea la acest moment generează mai mult de 4 miliarde de tone de deşeuri

pe an.

4. Mai mult de 15000 de oameni mor în fiecare zi datorită poluării apei, adică un om

moare la 5 secunde din cauza apei.

5. Poluarea aerului contribuie din plin la poluarea solului şi apei.

6. Poluarea este mult mai gravă în ţările în curs de dezvoltare în comparaţie cu ţările

dezvoltate, datorită faptului că acestora le lipsesc fondurile pentru combaterea ei.

7. Smogul este cea mai gravă formă de poluare. Este creată în principal de industriile

de cărbune şi petrol, care generează energie.

8. Poluarea interioară a caselor (chimicale, combustibil fosil etc.) este o problemă

mult mai mare decât poluarea exterioară, deoarece conform datelor Organizaţei

Mondiale a Sănătăţii, ea cauzează mai multe morţi decât cea exterioară.

Mirajul ştiinţei

56

Curiozități despre ecologie Protecția mediului ar trebui să prezinte pentru fiecare un interes

major. Iată zece curiozități eco ce ne ajută să ne menținem viu acest

interes pentru mediu:

1. Statisticile spun că 84% din deșeurile din casă pot fi reciclate;

2. Sticla realizată din sticla reciclată produce cu 20% mai puțină

poluare în aer și cu 50% mai puțină poluare în apă, decât cea făcută de

la ‗0′;

3. În urmă cu 20 de ani s-a inventat trenul magnetic, care nu are un

motor propriu zis. Vagoanele levitează cu ajutorul unor magneți

permanenți care interactionează cu câmpul electromagnetic generat de

calea ferată. De aceea, poluarea pe care o produce este minimă. Din

păcate, un astfel de tren circulă momentan doar în… China;

4. Un laptop este mai eco friendly decât un calculator clasic. Consumă

de 5 ori mai puțină energie;

5. Reciclarea unei tone de hârtie salvează 17 copaci și 4.100 KW de

energie;

6. Doar 1% din energia geotermală a Australiei ar fi de ajuns pentru a alimenta țara

pentru următorii 26.000 de ani. Însă, momentan nu există tehnologii pentru a folosi această

energie;

7. În România există peste 250.000 de hectare de păduri virgine. Acestea reprezintă 65%

din pădurile virgine rămase în Europa;

8. Reciclarea unei doze de aluminiu salvează energia necesară pentru ca un televizor să

meargă 3 ore;

9. La muzeul Antipa se află singurul schelet întreg din lume al speciei de dinozaur

Deinotherium (animal îngrozitor). Acesta este înalt de 4,5 metri si a fost descoperit în 1894 ,

în apropiere de județul Vaslui;

10. În țara noastră se află cea mai mare concentrație de carnivore de talie mare din

Europa: ursi, lupi si râsi. Alături de Bulgaria, adăpostim aproape jumătate din populația

totală din UE a acestor trei specii.

Sursa: Umbrelaverde.ro

Cârlan Bianca Ionica Sînziana

clasa a VIII-a B

9. Energia regenerabilă este cheia pentru stoparea poluării climatic. Atâta timp cât

combustibilii fosili rămân principala sursă de energie, nu se va putea opri creşterea

aberantă a poluării şi a efectelor acesteia asupra planetei.

10. Poluarea fonică este una dintre cele mai neglijate forme de poluare din lume şi

cauzează imense prejudicii, mai ales în oceane. Spre exemplu, Statele Unite nu are încă o

instituţie federală care să reglementeze poluarea fonică în oceane.

Sursa: http://www.dailyinterestingfacts.com

Cârlan Bianca Ionica Sînziana

clasa a VIII-a B

Mirajul ştiinţei

57

Ajută-l pe pui să ajungă la mama sa.

Bojoagă Marian Ion

clasa VII- a B

ŞTIAI CĂ...?

1. M. Gorki citea cu o viteză de patru mii de cuvinte pe minut .

2. Stalin citea 400 de pagini pe zi , susținând că aceasta e norma

minimă.

3. T. Edison citea 2-3 rânduri odată, memorând textul aproape

întregii pagini datorită concentrației maxime.

4. Cu citirea rapidă fatigabilitatea ochilor e mai mică, comparativ

cu cel lent.

5. 95% dintre oameni citesc foarte lent – 180-220 de cuvinte pe minut (1 pagina în 1,5-2

minute).

6. Nivelul de înțelegere a citirii tradiționale este de 60%, cu rapidă – 80%.

7 . Într-o oră, 57 minute de lectură ochii sunt fixați pe text, prin urmare sunt în relativă

pace.

8. Balzac a citit un roman de două sute de pagini în jumătate de oră.

9. În tipul lecturii ochii cititorului se uită la diferite litere, transmite diferite imagine, iar

creierul le combină într-o singură imagine.

10. E. Gaon textual a reținut 2500 de cărți citite.

11. Ochii omului cu abilități medii de lectură face pe o linie de pagină 12-16 opriri, cel cu

o lectură rapidă – 2-4 opriri.

12. N. A. Rubakin a citit 250.000 de cărți. 13. Elevilor li se întâmplă 20 de mișcări regresive pe linie, studenților – 15.

14. Napoleon avea o rată de citire de două mii de cuvinte pe minut.

Grosu Ana-Maria

clasa a VII-a B

Mirajul ştiinţei

58

Vasluiul, de-a lungul istoriei

Vasluiul a fost atestat documentar, încă din anul 1375. Aici s-a

constituit în secolul al XV-lea, prima școală de artă post-bizantină,

care a interpretat datele iconografice bizantine în pictură, broderie,

miniatură

Așezarea înregistrează o dezvoltare în vremea domniei lui

Ștefan cel Mare când este reconstruită curtea domnească ridicată în timpul lui Alexandru

cel Bun. În memoria bătăliei de la Vaslui (Podul Înalt), din 10 ianuarie 1475, unde Ștefan

cel Mare a obținut o răsunătoare victorie asupra armatei turcești condusă de Suleyman

Pașa, voievodul ctitorește biserica ― Tăierea Capului Sfântul Ioan Botezătorul‖.

După moartea lui Ștefan cel Mare, Târgul Vasluiului rămâne

o așezare liniștită, ce s-a confruntat, de-a lungul timpului cu atacuri

ale hoardelor tătare și turcești, fiind distrusă și apoi renăscând, fără

însă a mai cunoaște faima de odinioară, de care amintesc

documentele.

Îndeletnicirile de bază ale oamenilor, care le asigurau acestora

traiul, au fost albinăritul și pescuitul, până la începutul anului 1939,

când, în localitate s-a construit o topitorie de cânepă.

În perioada comunismului, 1965- decembrie 1989, Vasluiul a cunoscut o puternică

industrializare, fiind construite o serie unități reprezentative pentru industria constructoare

de mașini - ventilatoare și instalații de ventilație

(Mecanica), industria chimică - fire poliesterice

(Moldosin), industria materialelor de construcții - industria

lemnului (Fabrica de Mobila ), industria textilă și a confecțiilor

(Fabrica de confecții, Textila), industria alimentară ( Întreprinderea

pentru Colectarea și Industrializare a Laptelui - ICIL, Fabrica de

pâine, Vascar etc.), care au contribuit la dezvoltarea, inclusiv din

punct de vedere demografic, a localității.

În aceste condiții, în urma sistematizării, localitatea își schimbă complet înfățișarea,

transformându-se dintr-un târgușor de case vechi, unele chiar cu valoare istorică (Casa

Mavrocordat- actual Palatul Copiilor, Palatul de Justiție –

Judecătoria Vaslui etc.), într-un oraș specific perioadei regimului

comunist alcătuit, aproape în totalitate din blocuri.

După revoluția din decembrie 1989, majoritatea unităților

industriale au fost privatizate și apoi desființate, astfel încât, la

momentul actual, motorul economic al localității îl constituie

puținele capacități de producție care au fost modernizate și

adaptate după privatizare ( fosta Întreprindere pentru Colectarea și Industrializare a

Laptelui – actual S.C. VIO S.R.L., Confecția S.A. etc.), societățile comerciale care au ca

obiect de activitate comerțul cu diverse produse, sectorul bancar, sectorul bugetar, precum

și banii trimiși în țară de persoanele plecate la muncă în străinătate.

Ansamblul arheologic Curțile domnești a fost reconstruit în perioada 2008-2015, pe

baza unor proiecte prin care au fost atrase fonduri europene, constituind, în prezent, una

dintre atracțiile turistice ale orașului.

Chiosa Vlad-Andrei

clasa a VII -a B

Mirajul ştiinţei

59

Misterul timpului

Relativitatea lui Albert Einstein

Timpul ne însoţeşte pretutindeni, amintindu-ne de unicitatea fiecărei clipe a trecerii

noastre prin Univers. Dar ce este timpul în esenţa să? Astăzi, la început de secol XXI,

majoritatea fizicienilor sunt convinşi că accepţia comună a timpului care se scurge

ireversibil, zi de zi, este complet greşită şi că, în curând, vom avea instrumentele teoretice şi

practice necesare descoperirii adevăratei naturi a timpului, o natură mult mai subtilă şi mai

complexă decât cea pe care o bănuiam.

Timpul este anonimul care ne alunecă printre degete, luând cu el întreaga noastră

existenţa. Fiecare ştie ce este timpul deoarece îl simte cum trece – acesta este, probabil, cel

dintâi aspect al experienţei umane.

La fel de adevărat este însă că această trecere este percepută diferit de către fiecare

individ. Timpul psihologic nu este la fel de obiectiv că timpul fizic. Albert Einstein spuneacă

„o ora petrecută în compania unei fete drăguţe trece mult mai repede decât o ora petrecută pe

scaunul unui dentist.― Poate că de aceea au apărut ceasurile – modul ştiinţific de a măsură

timpul obiectiv, în afară trăirilor personale. Acum câteva sute de ani, oamenii presupuneau

că timpul şi spaţiul sunt pur şi simplu date de Dumnezeu. Sf. Augustin din Hippo a remarcat

faptul că „încercarea de a defini timpul se manifestă prin înşiruirea unor cuvinte ce se vor

pierde fără a reuşi, însă, să contureze un portret al acestuia.―

Demonstraţia lui Albert Einstein conform căreia timpul este relativ a fost un adevărat

şoc şi pentru comunitatea ştiinţifică, şi pentru cea religioasă. Pe scurt şi pe înţelesul tuturor,

esenţă teoriei este că „timpul meu nu este acelaşi cu timpul tău, dacă ne mişcăm diferit.―

Dacă iei, de exemplu, un avion de la Bucureşti la Cape Town, vei fi în contratimp cu câteva

nanosecunde (nanosecundă este a miliarda parte dintr-o secundă) faţă de cei rămaşi pe loc.

Mai precis, durata călătoriei va fi un pic diferită dacă o măsori tu în avion, faţă de cea

indicată de ceasul Aeroportului Otopeni. Deci intervalul de timp dintre două puncte stabile

nu este fix, ci depinde de contextul în care este măsurat. Deformarea timpului prin mişcare

se numeşte efect de dilataţie şi poate fi demonstrată folosind ceasuri atomice. Într-un faimos

experiment din 1971, doi fizicieni au instalat într-un satelit care urmă să se învârtă în jurul

Pământului două ceasuri atomice. Ele au înregistrat o diferenţa de 59 de nanosecunde faţă de

ceasurile de pe Pământ – exact cum prezicea teoria lui Einstein.

Teoria lui Albert Einstein s-ar confirmă şi mai convingător dacă am deţine tehnologia

necesară pentru a depăşi viteză luminii (300.000 km/s) – lucru care astăzi este irealizabil,

ţinând de domeniul fizicii teoretice sau al SF-ului. În sfârşit, ipotetic vorbind, dacă am atinge

această viteză, consecinţele ar fi cel puţin ciudate: de exemplu, am putea călători cu o

rachetă timp de doi ani până la cea mai apropiată stea, urmând că apoi să ne reîntoarcem pe

Pământ, unde i-am găsi pe cei dragi mai bătrâni cu 14 ani decât i-am lăsat. Acestase numeşte

„efectul gemenilor―: dacă un membru al unei perechi de gemeni ar pleca în călătorie, la

înapoiere cei doi nu ar mai avea aceeaşi vârstă.

Rămâne un mister, dacă admitem că fizicienii au dreptate, de ce percepem timpul că pe

ceva ce trece moment cu moment. Filosofii şi fizicienii cercetează de milenii dacă scurgerea

timpului este un efect fizic, sau o iluzie. Ceea ce se ştie sigur este că în fizică nu există nimic

care să corespundă unui flux sau unei mişcări a timpului. Sunt unii care ar putea spune că,

deşi conceptele de trecut şi viitor nu au un sens universal, cu siguranţă există o distincţie în

timp între direcţia spre trecut şi direcţia spre viitor. Ei ar argumentacă suntem totuşi

înconjuraţi de procese care au o direcţie în timp: oamenii îmbătrânesc, focul se aprinde, arde,

Mirajul ştiinţei

60

apoi se stinge. Însă acestora fizicienii le pot răspunde că la mijloc se află o lege

fundamentală a naturii – căldură părăseşte corpurile calde şi intră în corpurile reci.

Când punem mai multe cubuleţe de gheaţă într-un pahar cu whisky, nu ne aşteptăm că

lichidul să înceapă să clocotească. Întregul Univers pare a fi supus unei degradări termice

continue şi ireversibile: toate sursele sale de energie – asemenea stelelor – se consumă şi

mor. Toate procesele din Cosmos se hrănesc din resturile de energie ale Big Bang-ului, până

când această va fi epuizată în întregime, moment în care Universul va muri. Dacă acceptăm

această teorie – tributară cosmologiei clasice a Big Bang-ului –, atunci putem spune că

moartea termică a Universului va însemna şi moartea spaţiului şi a timpului.

Toate lucrurile care au un început ajung la un sfârşit. Dacă timpul s-a născut o dată cu

Big Bang-ul, neexistând un înainte, dacă credem, asemenea Sf. Augustin, că „lumea a fost

făcută cu timp, nu în timp―, atunci e logic că timpul să se termine la un moment dat. Această

teorie are însă, şi în fizică, şi în filosofie, numeroase critici şi alternative.

Dragu Ilinca

clasa a VIII-a B

Curiozităţi din domeniul chimiei

Ştiaţi că: -corpul unui om de 70 de kg cuprinde 6 kg de hidrogen, 44 kg de oxigen

şi 14 kg de carbon ?

- metanul a fost descoperit de A. Volta în anul 1778 în mâlul bălţilor?

- 1 km pătrat de pădure de conifere elimină în atmosferă o cantitate de

oxigen de 10 ori mai mare decât aceeaşi suprafaţă cultivată cu culturi

agricole?

- Marea Moartă are o salinitate de 240g/litru?

- cele 7 metale cunoscute în antichitate sunt: aur, argint, cupru, plumb, mercur, fier şi staniu?

- din cele 109 elemente chimice cunoscute, 92 se găsesc în natură, iar restul au fost obţinute

pe cale artificială?

- diametrele aproximative ale atomilor sunt cuprinse între 0,0000001 mm (hidrogen) şi

0,0000005 mm (cesiu)?

- într-un punct minuscul desenat cu creionul sunt 30.000.000.000.000.000 de atomi?

- numele celui mai rar element de pe Pământ este astatiniu (69 mg în toată scoarţa

Pământului)?

- pentru prima oară în lume, profesorul Hatsujiro Hashimoto, de la Universitatea din Osaka,

a realizat fotografierea structurii interne a atomului?

- electronul gravitează în jurul nucleului atomului cu o viteză de aproximativ 2000 km/s? Cu

o astfel de viteză electronul ar putea înconjura Pământul în 20 de secunde?

- clorul este primul halogen obţinut în stare liberă (1774)?

- clorul a fost primul gaz folosit ca armă de luptă, de către germani, în primul război

mondial?

- cel mai vechi material plastic este celuloidul, fabricat în Statele Unite în 1870 pentru a

înlocui fildeşul bilelor de biliard?

- apa regală este unul din puţinii reactivi care pot dizolva aurul şi platina? Dar că aceasta

constă dintr-un un amestec de acid clorhidric şi azotic?

Irimia Diana

clasa a VIII-a B

Mirajul ştiinţei

61

O altă parte a muzicii românești

E-an-na reprezintă o trupă de rock românească, mai exact

de folk metal fondată la jumătatea anului 2014. Trupa a

apărut la dorința lui Andrei (voce, instrumental) și a lui

Ovidiu (chitară) de a realiza o trupă de folk metal. În scurt

timp de la acceptarea deciziei, s-au alăturat noi membri

alături de cei doi, primul fiind Dragoș (bass) urmat de Alex

(chitară). Mai târziu li s-a alăturat Paul (tobe) care prezenta

un interes în căutarea unei trupe, iar ocazia de a face parte

din „E-an-na‖ a fost bine venită.

Până în anul 2016 aceasta era

structura trupei, avându-l

component și pe Edwin

(acordeon) care s-a alăturat la

scurt timp după Paul, dar care, în acel an, a renunțat la trupă

din motive personale.

După plecarea lui Edwin s-a alăturat Ioana (clape), o tânără

elevă la conservatorul din Brașov. Cel mai nou membru al

trubei este Roxana

(vioară).

Cu un stil aparte de

interpretare al muzicii folk, trupa reușește să capteze

ușor noi fani, având un ritm energic, deosebit, fapt

datorită căruia în anul 2015 E-an-na a fost

nominalizată la titlul de „Best metal newcomer‖ în

cadrul Metalhead Awards, obținând locul al doilea.

Într-un interviu luat în jurul anului 2015, Andrei a

afirmat cu privire la numele trupei că: „Numele l-am

ales în timp ce citeam o parte din –Tratatul de

istorie al religiilor- al lui Eliade și am dat peste

această denumire, despre care citisem și acum ceva

vreme. Mi s-a părut că ea reprezintă ceea ce vrem

să transmitem noi prin muzica noastră, așa că am

ales acest nume. E-an-na înseamnă –casa cerului- în sumeriana antică. Pentru noi ea

reprezintă o lume nouă pe care o creem în timp ce cântăm.”

Momentan membrii trupei sunt: Dragoș(bass); Paul(tobe); Ovidiu(chitară); Andrei

(voce,instrumental); Roxana(vioară); Ioana(clape); Alex(chitară)

Pruteanu Alexandra

clasa a VII-a B

Mirajul succesului

62

BUCURIA DE A DĂRUI

Ca și în ceilalți ani, în ziua de 17 noiembrie 2016 s-a desfășurat o amplă acțiune de

strângere de legume, fructe și alte produse alimentare (ulei, orez,

făină, mălai, diferite conserve, paste etc.) cu implicarea activă a

cadrelor didactice și a elevilor voluntari și prin generozitatea

părinților. Această campanie s-a desfăşurat în cadrul Strategiei Na-

ţionale de Acţiune Comunitară (SNAC), eveniment ajuns la a VIII-a

ediție, intitulată „Săptămâna legumelor și

a fructelor donate”. Scopul acesteia este

acela de a sensibiliza elevii și profesorii din unitățile de învățământ

de masă cu privire la situația dificilă în care se află persoanele

afectate de lipsa de alimente.

Produsele colectate au fost donate unor copii din școală

aflați în dificultate, altor două familii nevoiașe din orașul Vaslui și

din comuna Zăpodeni, dar și copiilor care locuiesc permanent sau temporar în centrele so-

ciale din subordinea DGASPC Vaslui.

Bunătatea, altruismul și solidaritatea ne-a unit pe toți în jurul legumelor și fructelor și

a altor produse alimentare de bază donate din suflet. Mulțumim tuturor pentru participare!

Prof. Polcovnicu Emilia,

Responsabil SNAC

Mirajul succesului

63

Interviu cu foști elevi ai școlii

Mihaela Coşescu ( Picioroaga) a fost eleva şcolii noastre pe care a absolvit-o în 1996.

A terminat Facultatea de Ştiinte Politice în Bucureşti şi în prezent este fondatoarea Aso-

ciaţiei Creştem Oameni care dezvoltă proiecte şi activităţi educative în Bucureşti şi în ţară.

Mai mult, anul trecut a lansat la Vaslui şi în oraşe mari

din ţara prima sa carte pentru copii , Te iubesc, orice cu-

loare ai avea, De curând a terminat o a doua carte, care

aşteaptă să fie tipărită şi lansată. Membră a corului Fanta-

sia, Mihaela îşi aminteşte cu drag şi emoţie de şcoala

generală.

1.Radu : Fac parte din generaţia despre care se spu-

ne că nu mai citeşte cărţi. Cum poate fi îndreptat acest lu-

cru?

1.Mihaela : Pe când eram elevă, cititul era activita-

tea mea preferată alături de cântat. Citeam oricând, oriun-

de, însă mi-ar fi plăcut, de exemplu, să fac și sport. Cititul

nu trebuie să stea sub incidența lui TREBUIE. Ar fi foarte

important ca părinții și cadrele didactice să observe foarte

mult interesele copilului și să îi caute resurse de documentare, povești în acord cu interesele

lor. Poate un copil nu citește, dar e pasionat de biciclete, motociclete. Poate ar citi cu plăcere

cărți despre cum au fost create acestea . Și poate, din aproape în aproape, ar ajunge să desco-

pere apoi și alte cărți. Important e să citească orice, nu neaparat romane clasice din literatura

rusă.

2.Radu: Lansarea cărții “Te iubesc, orice culoare ai avea!” a avut loc la Vaslui. Ai im-

plicat elevi voluntari care au mers în şcolile din oraș și din satele din județ pentru a citi copii-

lor cartea și pentru a o dona bibliotecilor. Iubești Vasluiul. Ce crezi că putem face noi, copiii

și tinerii din Vaslui pentru orașul nostru?

2.Mihaela : Cred că oamenii sunt cea mai puternică resursă a Vasluiului și în ei tre-

buie investit. În zilele noastre, dacă un elev din Vaslui face ceva extraordinar, acel ceva poa-

te face înconjurul lumii. Mi-ar plăcea să văd la Vaslui un nucleu de informaticieni care lan-

sează proiecte inovatoare, să văd organizat un festival

coral mare, găzduit de Corala Fantasia. Fiecare din noi

poate contribui la un Vaslui mai frumos prin ceea ce face

zilnic: ajutând un necunoscut pe stradă, citind o carte,

împărțind echitabil muncile casnice din familie, tratând

cu responsabilitate sarcinile de la școală, gândindu-ne în

ce mod vrem să cotribuim, cu puterile noastre, la o lume

în care ne place să trăim.

3.Radu: Amintiri de la « Scoala 4 »? Profesori, ore

preferate?

3.Mihaela : Perioada petrecută la Școala 4 a fost

una luminoasă și frumoasă în viața mea. Îmi amintesc cu

cel mai mare drag de doamna profesoara de istorie,

doamna Cozma, care mă fascina mereu prin modul în care sistematiza informația pe care ne-

o aducea în clasă, prin explicațiile și conexiunile pe care le făcea.

Mirajul succesului

64

Îmi aduc aminte cu mare plăcere și de pasiunea cu care profesorul de matematică, domnul

Luca, își făcea orele. Se închidea școala seara târziu și tot mai stătea cu noi să ne mai explice

tot felul de teoreme. Doamna dirigintă Chirvăsuță a rămas în mintea mea ca o imagine a

blândeții, fiind foarte apropiată de noi, mereu cu o vorbă bună. Doamna profesoară Hulpac a

fost cea care m-a făcut să iubesc limba franceză în copilărie, iar domnul profesor Alupoaiei a

fost omul care mi-a dat încredere să mă exprim și prin culoare, care lumina clasa când intra

în ea. Cele mai frumoase amintiri le-am de la Corala Fantasia, locul în care am crescut ca

într-o familie mare și cu care am continuat relația și după finalizarea școlii. Este ceva extra-

ordinar ce a reușit să facă domnul profesor Negură, sper să continue cât mai mult. Corala

Fantasia e o moștenire în devenirea copiilor ca oameni.

4.Radu: Ce mesaj ai pentru noi, elevii Școlii 4 de azi?

4.Mihaela: Știu că elevii Școlii 4 sunt foarte competitivi. Dacă ar fi să transmit un

gând, acesta este ca atunci când sunteți foarte sus să întindeți o mână de ajutor, celui căruia

poate îi este chiar teamă să privească în sus. Mi-ar plăcea să văd pe lângă competiția aceasta

care ajută societatea să evolueze și foarte multă cooperare, profesorii și învățătorii să cultive

cooperarea între copii, implicându-vă în cât mai multe proiecte pe echipă.

.

***

Radu Constantin Ifrosă, a absolvit Scoala 4 în 1998 și

în prezent are propriile spectacole de mentalism şi magie

şi este vlogger. Predă cursuri de actorie şi dezvoltare perso-

nală pentru copii şi adulţi în Bucureşti dar în perioada va-

canţei de vară, de doi ani, beneficiază de aceste cursuri şi

copiii din Vaslui. A participat la spectacole populare la noi,

Romanii Au Talent şi IUmor.

1.RM : Nu ai o meserie obişnuită. Cum este o zi de

lucru la tine ?

1.RC : O zi de lucru… nu consider că lucrez pentru

că fac totul din pasiune.Pentru mine nu există « de la 8 la

5 » cum e un program normal, fac asta mereu fără să mă

gândesc cât timp petrec.

2.RM : Este nevoie de curaj ca să fii artist în Romania astăzi ?

2.RC : Curaj cred că e un cuvânt prea mare. Pasiune şi perseverenţă. Din punctul meu

de vedere, talentul fără perseverantă nu reprezintă nimic. Deci curaj îti trebuie exact cât să te

porneşti.

3.RM : Tehnologia se dezvoltă rapid, iar latura spirituală a oamenilor pare sa aibă de

pierdut. Ce crezi că trebuie să facă copiii şi tinerii pentru a ajunge la un echilibru între cele

două aspecte ?

3.RC : Tind să cred că dintotdeauna au existat diferite tipuri de oameni, iar eu cred că

spiritualitatea nu se diminuează, eu sunt înconjurat de oameni iubitori şi frumoşi…deci nu

ştiu să răspund la aceasta întrebare( râde).

4.RM : Te întorci cu drag în Vaslui ?

4.RC : De fiecare dată îmi place locul unde m-am născut şi am copilărit, de asta vin cu

Mirajul succesului

65

drag şi în fiecare vară pentru cursurile de actorie și dezvoltare personală pe care le predau.

De mic mi-am dorit ca atunci când voi creşte să pot oferi oraşului şi comunităţii unde m-am

născut noi posibilităţi şi viziuni, iar visul meu s-a îndeplinit mai repede decat aş fi sperat.

5.RM: Am fost în septembrie la spectacolul Conflict, pe care l-ai organizat la Vaslui. A

fost ceva nou pentru oraşul nostru, publicul a fost încântat. Spune-ne despre aceste activități

ale tale.

5.RC: Da, am spectacole în toată ţara cu partea de mentalism, iar de jumatate de an

sunt şi pe partea de vlogging cu 5Pași. Cea din urmă are un salt uriaș într-o perioadă foarte

scurtă de timp, îmi place ceea ce fac, asta mi-am dorit mereu, să fiu actor, să am spectacole,

să filmez să fiu artist.

6.RM : La ce te gândeşti când treci pe lângă fosta ta şcoală? Ce amintiri ai acolo ?

6.RC : Pentru mine e o perioadă destul de îndepărtată, dar îmi amintesc cu drag de ea.

Am fost un elev nu foarte silitor, dar au avut grijă profesorii să îmi explice că învăţatul este

foarte important pentru dezvoltarea mea. Îmi amintesc cu drag de doamna Sfaiţer Diana, de

domnul Doru Balan, şi de toţi, au fost nişte profesori foarte tari.

7.RM : Ce sfaturi ai pentru noi, copiii şi adoles-

cenţii care suntem acum elevi la Școala 4 ?

7.RC : Singurul sfat pe care aş putea să îl spun

tuturor oamenilor, nu doar copiilor, este acela să îsi ur-

meze visele, pasiunile.

8.RM: Ai un secret, un ritual , pentru a-ţi învinge

emoţiile înainte să intri pe scenă?

8.RC : Nu am un ritual, îmi place foarte mult ceea

ce fac şi abia aştept să urc pe scenă de fiecare dată. Îmi

plac emoţiile de la începutul oricărui eveniment, simt că

trăiesc. Într-adevar există multe ritualuri pentru a învin-

ge emoţiile pe care le poţi găsi cu uşurintă pe YouTube.

Eu personal nu am aşa ceva.

9.RM: Şi acum un gând pentru elevii de clasa a opta, pe care îi aşteaptă un examen se-

rios şi o alegere importantă în viată.

9.RC: Oh, îmi aduc aminte că eu am fost prima generaţie care a prins Testele

Naționale. Gândul meu pentru ei este să înțeleagă că învăţatul are rolul său în dezvoltare. De

multe ori când eram mic mi-am pus întrebarea la ce e bună atâta matematică şi alte obiecte

aparent făra folos- ei bine, crescând am realizat că ele sunt necesare pentru dezvoltarea ca-

pacităţilor tale de a sintetiza, de a analiza lucrurile. Iar gândul meu pentru ei este să mun-

cească, pentru că munca lor nu va rămâne fără răsplată, garantez asta.

Radu Mandrea

clasa a VII-a A

Mirajul succesului

66

Șezătoare

Sărbătoarea de Paște la români este una dintre cele

mai importante sărbători din an , învierea domnului

Iisus Hristos. Este prilej de apropiere și momente de

liniște și bucurii alături de cei dragi. Este perioada în

care fiecare dintre noi, ne reamintim de speranță,

iubire și încercăm să marcăm cum se cuvine încă un

pas din viața noastră. Această șezătoare are ca

obiectiv păstrarea tradițiilor de Paște, tradiția

încondeierii ouălor și păstrării portului popular. Alt

obiectiv a fost acela de a educa capacitatea de

expresivitate afectivă, prin raportare la versuri și muzică adecvată, cultivarea unor

aptitudini artistice. Si aici vorbim de calitătile artistice de care au dat dovada cele doua

eleve, Cârlan Bianca și Mariana Stoica și nu în ultimul rând, elevii participanți la

sceneta‖ Vizită‖ de Ion Luca Caragiale, dând dovadă de calități interpretative de calitate.

La această șezătoare au participat următorii elevii: Balan Cosmina, Raluca Văduva,

Geles Amalia din clasa aV-a B, Botez Raisa , Cucoreanu Rafael din clasa a II-aC și

Floares Ioana de la clasa pregătitoare B.

Bibliotecar,

Fracase Genuța

Sărbătoarea celor 100 de zile de școală

Elevii Clasei Pregătitoare B au sărbătorit, cu entuziasm şi satisfacţie, primele

100 de zile de şcoală în martie 2017.

Activitatea, care s-a bucurat de prezența emoţionantă a părinților şi bunicilor, s-a

întins pe parcursul unei zile de școală în care elevii au arătat ce au învățat în această

perioadă.

Împreună cu părinții săi, fiecare elev și-a prezentat propria colecţie realizată din

100 de obiecte. Fiecare colecţie a avut o poveste inedită, în care s-au îmbinat armonios

pasiunile copiilor cu talentul şi îndemânarea acestora. Colecţiile de scoici, nasturi,

fotografii, jetoane, mașinuțe, fluturi, timbre, flori confecționate, lingurițe care formează

un abajur, arici cu 100 de țepi, mărțișoare, cartonaşe cu fotbalişti sau personaje din Stras

Wars ş.a., toate au demonstrat talentul copiilor, susţinut și încurajat de părinţi.

A fost un eveniment așteptat și apreciat atât de către elevi cât și de către

părinți. Într-un entuziasm general, împreună s-au bucurat de bilanţul primelor 100 de

zile de şcoală.

Activitatea s-a încheiat cu degustarea tortului aniversar.

Colectivul clasei pregătitoare B

Prof. Moraru Cerasela

Mirajul succesului

67

„TEDI- ȘCOALA SIGURANȚEI”

„Tedi- Școala siguranței‖ este un program educational care se înscrie în inițiativa

îmbunătățirii siguranței copiilor. Proiectul este inițiat de firma Tymbark Maspex și brandul

Tedi, împreună cu Ministerul Educației Naționale și s-a desfășurat în perioada noiembrie

2016- mai 2017.

Scopul proiectului îl reprezintă conștientizarea elevilor cu privire la pericolele care se

expun în cazul nerespectării regulilor privind circulația pe drumurile publice.

Prin obiectivele urmărite ne-am propus ca elevii să cunoască drepturile și obligațiile pe care

le au atunci când se deplasează pe drumurile publice în calitate de pietoni sau bicicliști, să

prezinte semnificația indicatoarelor rutiere relevante, să-și exprime opinia pe teme rutiere în

urma vizionării videoclipurilor prezentate, să completeze/coloreze paginile din materialul

suport, să memoreze poezii/cântece pe tema siguranței, să cunoască regulile jocului Sunt

pieton/biciclist atent, să se implice în realizarea unei lucrări plastice, să participe la

realizarea mascotei proiectului, să manifeste interes pe parcursul derulării activităților.Prin

implementarea proiectului, colectivul de elevi ai clasei I A a răspuns inițiativei Companiei

TymbarK Maspex ROMÂNIA S.R.L., de a derula activități educative pe tema siguranței pe

stradă/șosele, acasă/în vacanță și la școală.

Pentru ca activitățile din proiect să se desfășoare într-o atmosferă specială, părinții au

venit cu propunerea de a procura tricouri cu sigla proiectului. Ideea lor a fost apreciată de

copii care au hotărât ca în fiecare vineri, zi în care s-au desfășurat activitățile de proiect să

vină la școală îmbrăcați astfel.

Activități desfășurate: Siguranța pe stradă /șosele, Siguranța acasă/în vacanță,

Siguranța la școală.

După muncă și răsplată…CÂȘTIGĂTORI!

Câștigătorii lunii martie 2017:

Școala Gimnazială Elena Cuza, Vaslui, Vaslui (Înv. Dragu Mihaela) – premiu

în produse Tymbark Maspex România pentru elevii participanți.în produse Tymbark

Maspex

România Suntem o echipă

Prof. Dragu Mihaela

Mirajul succesului

68

„Așii cunoașterii”

“Succesul nu este fruct care ca-

de singur din pomul vieții în pal-

ma omului.” (Seneca)

Succesul nu vine dacă îl

aștepți. El vine pentru cel care

muncește mult, pune pasiune în

ceea ce face. Ne mândrim cu

elevii noștri premianți și le urăm

succes pe mai departe.

Olimpiada de limba și literatura română Etapa națională

Avădanei Andrada, clasa a VII-a B, prof. Avram-Rusu Anița– Premiul special

Etapa județeană

Avădanei Andrada, clasa a VII-a B- prof. Avram- Rusu Aniţa, Premiul I

Ouatu Smărăndiţa, clasa a VI-a B- prof. Avram- Rusu Aniţa, Premiul al II-lea

Chirilă Bianca- Georgiana, clasa a VI-a B- prof. Avram- Rusu Aniţa– Menţiune

Secuianu Ştefania, clasa a VII-a B- prof. Avram- Rusu Aniţa, Menţiune

Părăoaru Alesandra- Elena, clasa a VII-a B- prof. Avram- Rusu Aniţa, Menţiune

Crucianu Sara, clasa a V-a B, prof. Șfaițer Diana-Gabriela– 103,5p

Cupezan Cezara, clasa a V-a B, prof. Șfaițer Diana-Gabriela-97p

Dumitru Alexandra, clasa a V-a B, prof. Șfaițer Diana-Gabriela-96,5p

Dragu Ilinca, clasa a VIII-a B, prof. Șfaițer Diana-Gabriela-101,5p

Irimia Diana, clasa aVIII-a B, prof. Șfaițer Diana-Gabriela-99p

Etapa locală

Secuianu Ştefania, clasa a VII-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa—Premiul al II-lea

Epure Miruna, clasa a VII-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa—Premiul al II-lea

Chirilă Bianca- Georgiana, clasa a VI-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa– Premiul al III-lea

Ouatu Smărăndiţa, clasa a VI-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa—Mențiune

Harja Emanuela, clasa a VII-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa– Mențiune

Avădanei Andrada, clasa a VII-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa– Mențiune

Grosu Ana- Maria, clasa a VII-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa– Mențiune

Pascaru Miruna, clasa a V-a B, prof. Șfaițer Diana-Gabriela

Crucianu Sara, clasa a V-a B, prof. Șfaițer Diana-Gabriela

Dumitru Alexandra, clasa a V-a B, prof. Șfaițer Diana-Gabriela

Cuzepan Cezara, clasa a V-a B, prof. Șfaițer Diana-Gabriela

Cristea Claudia, clasa a V-a B, prof. Șfaițer Diana-Gabriela

Bulboacă Bianca, clasa a V-a B, prof. Șfaițer Diana-Gabriela

Tudorache Denisa, clasa a V-a B, prof. Șfaițer Diana-Gabriela

Elevii participanți la etapele naționale ale olimpiadelor și

concursurilor școlare: Avădanei Andrada, Rășcanu Robert, Ouatu

Smărăndiţa, Țiplea Matei, Chirilă Bianca Georgiana, Rusu Petra

Luciana, Vlad Andreea

Mirajul succesului

69

Popa Mălina, clasa a VII-a A, prof. Șfaițer Diana-Gabriela

Dascălu Raluca, clasa a VII-a A, prof. Șfaițer Diana-Gabriela

Dragu Ilinca, clasa a VIII-a B, prof. Șfaițer Diana-Gabriela

Irimia Diana, clasa a VIII-a B, prof. Șfaițer Diana-Gabriela

Dărângă Maria Irina, clasa a VIII-a B, prof. Șfaițer Diana-Gabriela.

Olimpiada de matematică Etapa locală

Cuzepan Cezar Maria, clasa a V-a B, profesor îndrumător Balan Doru - Locul al II-lea

Olimpiada de geografie Etapa națională

Rășcanu Robert-Ionuț, clasa a VIII-a B, profesor îndrumător Carp Lucica - Premiul special

Etapa județeană

Rășcanu Robert-Ionuț, clasa a VIII-a B, profesor îndrumător Carp Lucica - Premiul I

Etapa locală

Rășcanu Robert-Ionuț, clasa a VIII-a B, profesor îndrumător Carp Lucica – Mențiune

Olimpiada de istorie Etapa națională

Ţiplea Matei, a VIII-a B, profesor îndrumător Dogariu Tiberiu - Mențiune

Etapa județeană

Ţiplea Matei, a VIII-a B, profesor îndrumător Dogariu Tiberiu -Premiul I

Stoica Mariana, a VIII-a B, profesor îndrumător Dogariu Tiberiu - Premiul al II– lea

Balan Petru, a VIII-a B, profesor îndrumător Dogariu Tiberiu - Premiul al III– lea

Etapa locală

Ţiplea Matei, a VIII-a B, profesor îndrumător Dogariu Tiberiu - Premiul I

Stoica Mariana, a VIII-a B, profesor îndrumător Dogariu Tiberiu - Premiul al II-lea

Balan Petru, a VIII-a B, profesor îndrumător Dogariu Tiberiu - Premiul al III– lea

Eșanu Ștefan, a VIII-a B, profesor îndrumător Dogariu Tiberiu - Premiul al III– lea

Olimpiada de astrofizică Etapa județeană

Hosofschi Mircea, clasa a VII-a A, profesor îndrumător Dumitrașcu Leonaș - Premiul al II– lea

Mandrea Radu, clasa a VII-a A, profesor îndrumător Dumitrașcu Leonaș - Mențiune

Etapa locală

Mandrea Radu, clasa a VII-a A, profesor îndrumător Dumitrașcu Leonaș - Premiul I

Hosofschi Mircea, clasa a VII-a A, profesor îndrumător Dumitrașcu Leonaș - Premiul al II-lea

Olimpiada de Lingvistică Etapa județeană

Pascaru Ana- Miruna, clasa a V-a B – prof. Şfaiţer Diana / Balan Remu-Doru– Premiul al II-lea

Dumitru Alexandra, clasa a V-a B– prof. Şfaiţer Diana / Balan Remu-Doru-Premiul al III-lea

Crucianu Sara, clasa a V-a B- prof. Şfaiţer Diana Gabriela/ Balan Remu-Doru-Mențiune

Pruteanu Alexandra, clasa a VII-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa—Mențiune

Olimpiada Naţională ”Lectura ca abilitate de viaţă” Etapa județeană

Oatu Smărăndiţa, clasa a VI-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa– Premiul al II-lea

Chirilă Bianca- Georgiana, clasa a VI-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa– Mențiune

Harja Emanuela, clasa a VII-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa– Mențiune

Plopu Erica, clasa a VII-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa– Mențiune

Mirajul succesului

70

Concursul Naţional de Creaţie Literară şi Plastică ”Ion Creangă- cel mai

frumos mărţişor al românilor ” Etapa naţională:

Rusu Petra- Luciana, clasa a VI-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa, creaţie literară- Premiul I

Gosav Ştefania, clasa a VII-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa, creaţie literară– Premiul al III-lea

Arhire Bianca- Anemona, clasa a VII-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa, creaţie plastică– Premiul I

Benchea Flavia, clasa a VI-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa, creaţie plastică– Premiul I

Proca Roberta, clasa a VI-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa, creaţie plastică– Premiul I

Etapa județeană

Rusu Petra- Luciana, clasa a VI-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa, creaţie literară-Premiul al II-lea

Gosav Ştefania, clasa a VII-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa, creaţie literară– Mențiune

Benchea Flavia, clasa a VI-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa, creaţie plastică– Premiul I

Proca Roberta, clasa a VI-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa, creaţie plastică– Premiul al II-lea

Arhire Bianca- Anemona, clasa a VII-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa, creaţie plastică– Mențiune

Concursul Interdisciplinar ”Descrierea Moldovei”- creaţie literară

Etapa județeană

Pruteanu Alexandra, clasa a VII-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa– Premiul I

Irimia Diana, clasa a VIII-a B, prof. Şfaiţer Diana– Premiul I

Harja Emanuela, clasa a VII-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa– Premiul al II-lea

Avădanei Andrada, clasa a VII-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa– Premiul al II-lea

Chirilă Bianca- Georgiana, clasa a VI-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa– Premiul al III-lea

Dorobăţ Mihai, clasa a VII-a C, prof. Ştefan Aurora– Premiul al III-lea

Căpitanu Simona, clasa a V-a C, prof. Ştefan Aurora– Mențiune

Oatu Smărăndiţa, clasa a VI-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa– Mențiune

Savin Denisa, clasa a VII-a C, prof. Ştefan Aurora- Mențiune

Olimpiada de limba engleză Etapa județeană

Rusu Petra Luciana, clasa a VI-a B, profesor îndrumător Eșanu Romica, Premiul al II-lea

Etapa locală

Rusu Petra Luciana, clasa a VI-a B, profesor îndrumător Eșanu Romica, Premiul al II-lea

Arania Teodora, a VIII-a B, prof. Bănceanu Mioara– Mențiune

Eşanu Ştefan, a VIII-a B, prof. Bănceanu Mioara– Mențiune

Concursul de monologuri ”Speak out” Etapa județeană

Rusu Petra Luciana, clasa a VI-a B, profesor îndrumător Eșanu Romica, Premiul I

Vlad Andreea, clasa a VII-a B, profesor îndrumător Eșanu Romica, Premiul I

Cazacu Ella Maria, clasa a V-a A, profesor îndrumător Eșanu Romica, Premiul al II-lea

Crucianu Sara Teodora, clasa a V-a B, profesor îndrumător Eșanu Romica, Mențiune

Concursul Judeţean ”Flori de tei înmiresmate ‖ Pruteanu Alexandra, clasa a VII-a B- prof. Avram- Rusu Aniţa, Premiul I

Concursului Naţional Transdisciplinar ”Ionel Teodoreanu”

Etapa națională

Ouatu Smărăndiţa, clasa a VI-a B- prof. Avram- Rusu Aniţa- calificată la etapa naţională

Etapa județeană

Ouatu Smărăndiţa, clasa a VI-a B- prof. Avram- Rusu Aniţa– Premiul I

Mirajul succesului

71

Olimpiada de limba franceză Etapa județeană

Epure Miruna, clasa a VII-a B, prof. îndrumător Moraru Alina-Premiul I

Dragu Ilinca, clasa a VIII-a B, profesor îndrumător Ungureanu Mihai – Premiul I

Pruteanu Alexandra, clasa a VII-a B, prof. Moraru Alina– Premiul al II-lea

Secuianu Alexandra, clasa a VII-a B, prof. Moraru Alina– Premiul al III-lea

Plopu Erica, clasa a VII-a B, prof. Moraru Alina-Premiul al III-lea

Răscanu Robert, clasa a VIII-a B, profesor îndrumător Ungureanu Mihai – Mențiune

Irimia Diana, clasa a VIII-a B, profesor îndrumător Ungureanu Mihai – Mențiune

Etapa locală

Dragu Ilinca, clasa a VIII-a B , profesor Ungureanu Mihai – Premiul I

Epure Miruna, clasa a VII-a B, prof. Moraru Alina-Premiul I

Pruteanu Alexandra, clasa a VII-a B, prof. Moraru Alina- Premiul I

Avădănei Andrada, clasa a VII-a B, prof. Moraru Alina- Premiul I

Secuianu Alexandra- Ştefania, clasa a VII-a B, prof. Moraru Alina- Premiul I

Rășcanu Robert, clasa a VIII-a B, profesor Ungureanu Mihai – Premiul al II-lea

Grosu Ana- Maria, clasa a VII-a B, prof. Moraru Alina– Premiul al II-lea

Plopu Erica, clasa a VII-a B, prof. Moraru Alina– Premiul al III-lea

Irimia Diana, clasa a VIII-a B, profesor Ungureanu Mihai – Premiul al III-lea

Cazan Rareş, clasa a VII-a B, prof. Moraru Alina– Mențiune

Concurs Regional Francofete, ediţia a III-a- creaţie literară: Grosu Ana- Maria, clasa a VII-a B, prof. Moraru Alina– Premiul I

Epure Miruna, clasa a VII-a B, prof. Moraru Alina;- Premiul al III-lea

Secuianu Alexandra- Ştefania, clasa a VII-a B, prof. Moraru Alina- Premiul al III-lea

Plopu Erica- Elena, clasa a VII-a B, prof. Moraru Alina- Premiul al III-lea

Pruteanu Alexandra, clasa a VII-a B, prof. Moraru Alina- Premiul al III-lea

Olimpiada de chimie Etapa locală

Dragu Ilinca, clasa a VIII-a B, profesor îndrumător Gheorghe Silvica - Mențiune

Olimpiada de Fizică Etapa locală

Mandrea Radu, clasa a VII-a A, profesor îndrumător Nebunu Livia- Mențiune

Concurs Național Interdisciplinar „Cultura și spiritualitate românească”

Etapa națională

Chirilă Bianca Georgiana, clasa a VI-a B, prof. Avram– Rusu Anița, prof. Cucorianu Ileana—calificată

la etapa națională

Etapa județeană

Chirilă Bianca, a VI– B, prof. Avram– Rusu Anița, prof. Cucorianu Ileana - Premiul I

Oatu Smarandița, a VI-a, prof. Avram– Rusu Anița, prof. Cucorianu Ileana - Premiul al II– lea

Dragu Ilinca, a VIII-a B, prof. Șfaițer Diana, prof. Cucorianu Ileana - Premiul al II– lea

Irimia Diana, a VIII-a B, prof. Șfaițer Diana, prof. Cucorianu Ileana- Mențiune

Harja Emanuela, a VII-a, prof. Avram– Rusu Anița, prof. Cucorianu Ileana - Mențiune

Concursul Comunicare.Ortografie.Ro

Premiul I Prof Avram Rusu Anița: Chirilă Bianca- Georgiana, Ouatu Smărăndiţa, Rusu Petra Luciana, Floria

Mara (clasa a VI-a B), Avădănei Andrada, Harja Emanuela, Secuianu Ștefania –Alexandra, Pruteanu

Alexandra, Părăoaru Elena– Alessandra, Bărbuţă Maria, Epure Miruna, Plopu Erica (Clasa a VII-a– B)

Mirajul succesului

72

Prof. Șfaițer Diana: Mandache Laura, Dascălu Raluca (clasa a VII-a A)

Premiul al II-lea prof. Șfaițer Diana: Dumitru Alexandra, Cristea Claudia, Bulboacă Ioana Bianca(Clasa a V-a B);

Leon Diana, Mandrea Radu, Craiu Bogdan, Chiper Rareș (Clasa a VII-a A); Irimia Diana, Dragu

Ilinca (clasa a VIII-a B)

Prof. Avram Rusu Anița: Radu Victor, Cucoranu Maria- Iulia, Cazacu Ella- Maria, Danciu Cosmin

( clasa a V-a A) Moşniagu Ana- Maria, Tăcuţanu Anamaria , Bechea Flavia (clasa a VI-a B) , Grosu

Ana– Maria, Arhire Bianca- Anemona , Aniţei Eusebio- Rareş , Cazan Rareş (clasa a VII-a B) ;

Ciucă Andreea , Moraru Miruna (clasa a VIII-a A)

Prof. Ștefan Aurora: Căpitanu Simona- Elena (clasa a V-a C), Menghiţă Raluca- Georgiana (clasa a

VII-a C)

Premiul al III-lea

Prof. Avram- Rusu Aniţa: Cloşcă Raluca, Albu Cristian, Grosu Cosmin, Iacob Teodor (Clasa a V-a A)

Ciobotaru Larisa, Ciot Roxana, Bădărău Marina- Elena, Acameniţoae Daniela, Enache Ovidiu-

Cătălin, Manea Mădălina (clasa a VI-a B) Gherghescu Gabriel, Leon Alina, Bujor Ana- Maria (clasa

a VIII-a A)

Prof. Șfaițer Diana: Cuzepan Cezara Maria, Afăsînei Aida-Elena, Pascaru Ana-Miruna ( clasa a V-a

B) Grigoraș Ioana, Ciofu Răzvan (clasa a VII-a A) Aramă Teodora , Spânache Ionuţ- Alexandru (clasa

a VIII-a B)

Prof. Ștefan Aurora: Bulboacă Denisa- Marina, Tătaru Georgiana- Aida (clasa a V-a C), Savin Denisa

- Gabriela (clasa a VII-a C) Coroiu Răzvan- Ionuţ , Iacob Andreea- Beatrice (clasa a VIII-a C)

Mențiune

Prof. Avram- Rusu Aniţa: Toma Daria, Vîntu Teodor- Cristian (cl a V-a A) Proca Maria- Roberta,

Ciobu Antonio- Matei , Leugan Mădălina, Chetran Erika, Ţibuleac George, Pricob Andrei (cl. a VI-a)

Bejan Albert- Cristian, Harnagea Georgiana- Mădălina, Hrum Ionuţ (cl. a VIII-a A)

Prof. Șfaițer Diana: Popa Maria, Rășcanu Ilinca, Balan Florentina Cosmina (cl. a V-a B)

Popa Mălina (cl. a VII-a A) , Dărângă Maria, Balan Petru (clasa a VIII-a B)

Concursul Național ”Alege ! Este dreptul tău” Etapa județeană

Ciucă Andreea, clasa a VIII- a A profesor îndrumător Manolachi Doina - Premiul al III– lea

Concursul Școlar Național de Geografie ”Terra”

Etapa națională

Chirilă Bianca, clasa a VI-a B, profesor îndrumător Carp Lucica –Premiul special

Etapa județeană

Chirilă Bianca, clasa a VI-a B, profesor îndrumător Carp Lucica - Premiul I

Etapa locală

Chirilă Bianca, clasa a VI-a, B, profesor îndrumător Carp Lucica - Premiul I

Manea Mădălina, clasa a VI-a B, profesor îndrumător Carp Lucica - Mențiune

Crucianu Sara Teodora, clasa a V-a B, profesor îndrumător Carp Lucica - Mențiune

Bulboacă Ioana Bianca, clasa a V-a B, profesor îndrumător Carp Lucica - Mențiune

Tudorache Denisa Andreea, clasa a V-a B, profesor îndrumător Carp Lucica - Mențiune

Concursul național de chimie “Magda Petrovanu

Dragu Ilinca, clasa a VIII-a B, profesor îndrumător Gheorghe Silvica - Mențiune

Irimia Diana, clasa a VIII-a B, profesor îndrumător Gheorghe Silvica - Mențiune

Concursul de astronomie și astrofizică- Suceava Mandrea Radu, clasa a VII-a A, profesor Dumitrașcu Leonaș - Medalie de bronz

Mircea Hosofschi, clasa a VII-a A, profesor Dumitrașcu Leonaș - Medalie de bronz

Mirajul succesului

73

Concursul Regional de Creaţie Plastică ”Drepturile copilului în viziunea mea” Arhire Bianca- Anemona, clasa a VII-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa, creaţie plastică– Premiul I

Părăoaru Elena- Alessandra, clasa a VII-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa, creaţie plastică-Premiul I

Benchea Flavia, clasa a VI-a B, prof. Avram- Rusu Aniţa, creaţie plastică-Premiul I

Concursul „Povești de iarnă”

Etapa județeană

Bechea Flavia, clasa a VI-a, profesor îndrumător Andrusca Palade Roxana-Premiul I

Chirilă Bianca, clasa a VI-a, profesor îndrumător Andrusca Palade Roxana - Premiul al II-lea

Concursul ”Culorile lui Mărțișor” Etapa județeană

Popliuc Andreea, clasa a VII-a , profesor îndrumător Andrușcă Palade Roxana- Premiul I

Vlad Andreea, clasa a VII-a , profesor îndrumător Andrușcă -Palade Roxana- Premiul I

Concursuri și competiții sportive

Cupa Tymbark –Fotbal U12 Băieți– prof. Scripcaru Mircea

Locul I –Etapa locală

Locul I –Etapa județeană

Locul IV –faza finală( zonală)

U8 Fete—prof. Botez Costinel

Locul I faza locală

Locul I faza județeană

Locul I faza finală ( zonală)

U 12 fete– prof. Botez Costinel

Locul I faza locală

Locul I faza județeană

Locul IV faza finală ( zonală)

Olimpiada Gimnaziilor

Handbal– prof. Scripcaru Mircea

Băieți: Locul III etapa municipală

Fete: Locul I etapa municipală

Locul I etapa județeană

Mențiune (locul 5) etapa de zonă –

Onești jud Bacău)

Baschet– prof. Scripcaru Mircea

Băieți – Locul III etapa municipală

Fete – Locul III etapa municipală

Fotbal– prof. Botez Costinel

Baieți- Locul I faza locală

Locul I faza județeană

Locul I faza zonală

Mirajul succesului

74

Concursul național ”Lumina Math” Clapa Andreea, clasa a IV-a A, prof. Floareș Maria Magdalena– Premiul I

Lupașcu Andrei, clasa a IV-a A, prof. Floareș Maria Magdalena- Premiul I

Premiul al II-lea

Apopuțoaie Vlad, clasa a III-a A, prof. Polcovnicu Emilia

Meluș Rareș, clasa a III-a A, prof. Polcovnicu Emilia

Epureanu Albert, clasa a IV-a A, prof. Floareș Maria Magdalena

Rotariu Bianca Maria , clasa a IV-a B, prof. Plăeșu Marilena

Mențiune

Pletoianu Daria Ioana, clasa a IV-a B, prof. Plăeșu Marilena

Concursul național ”Limba română este patria mea”

Faza națională Donosă Ștefan, clasa a III-a A, prof. Polcovnicu Emilia– Premiul al III-lea

Rotariu Bianca Maria , clasa a IV-a B, prof. Plăeșu Marilena– Mențiune

Faza județeană Premiul I

Donosă Ștefan, clasa a III-a A, prof. Polcovnicu Emilia

Premiul al II-lea

Pletoianu Daria Ioana, clasa a IV-a B, prof. Plăeșu Marilena

Premiul al III-lea

Meluș Rareș, clasa a III-a A, prof. Polcovnicu Emilia

Crucianu Mihnea, clasa a III-a A, prof. Polcovnicu Emilia

Epureanu Albert, clasa a IV-a A, prof. Floareș Maria Magdalena

Mențiune

Gabără Andrei, clasa a III-a A, prof. Polcovnicu Emilia

Rotariu Bianca Maria , clasa a IV-a B, prof. Plăeșu Marilena

Ursulescu Diana Maria, clasa a IV-a B, prof. Plăeșu Marilena

Concursul de matematică și științe ale naturii ”Hyperion”

Faza regională Premiul I

Rotariu Bianca Maria , clasa a IV-a B, prof. Plăeșu Marilena

Clapa Andreea, clasa a IV-a A, prof. Floareș Maria Magdalena

Filote Măriuca, clasa a IV-a A, prof. Floareș Maria Magdalena

Anghel Raluca Diana, clasa a IV-a B, prof. Plăeșu Marilena

Premiul al III-lea

Rotariu Eduard, clasa a II-a A, prof. Floria Flaviana

Mențiune

Pletoianu Mara Teodora, clasa a II-a B, înv. Conduruță Simona Laura

Epureanu Albert, clasa a IV-a A, prof. Floareș Maria Magdalena

Lupașcu Andrei, clasa a IV-a A, prof. Floareș Maria Magdalena

Faza județeană Premiul I

Archip Andrei, clasa a II-a A, prof. Floria Flaviana

Rotariu Eduard, clasa a II-a A, prof. Floria Flaviana

Clapa Andreea, clasa a IV-a A, prof. Floareș Maria Magdalena

Rotariu Bianca Maria , clasa a IV-a B, prof. Plăeșu Marilena

Premiul al II-lea

Lupașcu Andrei, clasa a IV-a A, prof. Floareș Maria Magdalena

Anghel Raluca Diana, clasa a IV-a B, prof. Plăeșu Marilena

Premiul al III-lea

Epureanu Albert, clasa a IV-a A, prof. Floareș Maria Magdalena

Mirajul succesului

75

Filote Măriuca, clasa a IV-a A, prof. Floareș Maria Magdalena

Aprodu Ștefan Alexandru, clasa a IV-a B, prof. Plăeșu Marilena

Ursulescu Diana Maria, clasa a IV-a B, prof. Plăeșu Marilena

Mențiune

Ciofu Sabin, clasa a II-a B, înv. Conduruță Simona Laura

Pletoianu Mara Teodora, clasa a II-a B, înv. Conduruță Simona Laura

Șchiopu Cosmina, clasa a IV-a A, prof. Floareș Maria Magdalena

Ursulescu Diana Maria, clasa a IV-a B, prof. Plăeșu Marilena

Concursul Comper- comunicare și Comper-matematică Participarea la acest concurs a fost numeroasă la clasele I- IV, obținându-se rezultate foarte bune atât

la etapa I cât și la etapa a II-a. Elevii calificați pentru etapa națională (100 p ambele etape):

Comper comunicare: Clasa pregătitoare B, prof. Moraru Cerasela Cătălina: Bărgan Erica Maria, Benchea Teodor, Buzatu

Rareș Costin, Ciobanu Denis George, Crîșmariu Yannis Andrei, Filip Ștefania Eliza, Floareș Ioana,

Gabără Andreea Raluca, Nechifor George Alexandru, Ninu Alia, Stanciu Matei, Toma Ruxandra

Ioana, Vidru Călin Ștefan, Zaharia Călin Gabriel

Clasa I A , prof. Dragu Mihaela: Iftene Ioan Andrei, Codreanu Mihnea Aurelian

Clasa I B, prof. Lăcătușu Victoria: Bîrgău Maria Mădălina, Brînză Maia– Ioana, Hanganu Raluca

Elena, Garabet Ariana Maria, Gavriliuc Andreea

Clasa a II-a B, înv. Conduruță Simona Laura: Pletoianu Mara Teodora,

Clasa a III-a A, prof. Polcovnicu Emilia: Gabără Andrei, Crucianu Mihnea, Donosă Ștefan,

Apopuțoaie Vlad, Meluș Rareș

Clasa a III-a B, înv. Bută Maria: Vărariu Ianis, Popliuc Rebeca,

Clasa a IV-a B, prof. Plăeșu Marilena: Didea Gabriela Alexandra, Rotariu Bianca Maria,

Tofănel Ingrid Elena

Comper matematică: Clasa pregătitoare B, prof. Moraru Cerasela Cătălina: Benchea Teodor, Bujor Albert Gabriel,

Buzatu Rareș Costin, Carari Maria, Dănilă David Andrei, Nechifor George Alexandru, Ninu Alia,

Simion Călin Tudor, Zaharia Călin Gabriel, Vidru Călin Ștefan

clasa I A, prof. Dragu Mihaela: Iftene Ioan Andrei

Clasa I B, prof. Lăcătușu Victoria: Gavriliuc Andreea, Hanganu Raluca Elena,

Țutuianu Alexandra

Clasa a II-a B, înv. Conduruță Simona Laura: Ciofu Sabin

Clasa a III-a A, prof. Polcovnicu Emilia: Apopuțoaie Vlad

Clasa a IV-a A, prof. Floareș Maria Magdalena: Clapa Andreea,

Lupașcu Andrei, Filote Măriuca, Anghel Raluca Diana

Concursul ”Gazeta matematică Junior”

Calificați la faza națională (100p ambele etape– Premiul de excelență): Iftene Ioan Andrei, clasa I A, prof. Dragu Mihaela

Codreanu Mihnea Aurelian, clasa I A, prof. Dragu Mihaela

Hanganu Raluca Elena, clasa I B, prof. Lăcătușu Victoria

Crucianu Mihnea, clasa a III-a A, prof. Polcovnicu Emilia

Clapa Andreea, clasa a IV-a A, prof. Floareș Maria Magdalena

Lupașcu Andrei, clasa a IV-a A, prof. Floareș Maria Magdalena

Anghel Raluca Diana, clasa a IV-a B, prof. Plăeșu Marilena

Rotariu Bianca Maria , clasa a IV-a B, prof. Plăeșu Marilena

Concursul național ”Tedi– școala siguranței” Premiul special- Colectivul clasei I A

Mirajul succesului

76

Concurs național ,,Planeta Pământ, casa tuturor” - cultură generală Faza Națională

Premiul I

Scraba George Alexandru, clasa I A, prof. Dragu Mihaela

Popa Luca, clasa I A, prof. Dragu Mihaela

Brînză Maia Ioana, clasa I B, prof. Lăcătușu Victoria

Hanganu Raluca Elena, clasa I B, prof. Lăcătușu Victoria

Garabet Ariana Maria, clasa I B, prof. Lăcătușu Victoria

Gavriliuc Andreea, clasa I B, prof. Lăcătușu Victoria

Premiul I

Costin Horia, clasa I B, prof. Lăcătușu Victoria

Mențiune

Ganea Delia Maria, clasa I B, prof. Lăcătușu Victoria

Iftene Ioan Andrei, clasa I A, prof. Dragu Mihaela

Concursul național de creație literară și plastică ”Creangă- cel mai frumos mărțișor al

românilor” Faza Națională

Cârlan Silvian Gabriel, clasa a III-a B, înv. Bută Maria- Premiul I

Niță Sofia Maria, clasa I A, prof. Dragu Mihaela- Premiul al II-lea

Ciobanu Daria, clasa a IV-a A, prof. Floareș Maria Magdalena-Premiul al II-lea

Clapa Andreea, clasa a IV-a A, prof. Floareș Maria Magdalena-Premiul al II-lea

Sava Ioana Daniela, clasa I A, prof. Dragu Mihaela- Mențiune

Ganea Delia Maria, clasa I B, prof. Lăcătușu Victoria- Mențiune

Iacob-Hobjilă Andreea, clasa I B, prof. Lăcătușu Victoria- Mențiune

Filote Măriuca, clasa a IV-a A, prof. Floareș Maria Magdalena- Mențiune

Concursul regional de creație plastică ”Drepturile copilului în viziunea mea” Faza regională

Premiul I

Botiș Bianca Maria, clasa pregătitoare A, înv.Ureche Andreea

Gherasim Cezara Elena, clasa pregătitoare A, înv.Ureche Andreea

Floareș Ioana, clasa pregătitoare B, prof. Moraru Cerasela

Iacob-Hobjilă Andreea, clasa I B, prof. Lăcătușu Victoria

Gavriliuc Andreea, clasa I B, prof. Lăcătușu Victoria

Ungureanu Maria, clasa I B, prof. Lăcătușu Victoria

Suflet Aura Maria, clasa a II-a B, înv. Conduruță Simona Laura

Manea Diana Gabriela, clasa a II-a B, înv. Conduruță Simona Laura

Rusu Ștefania, clasa a III-a A, înv. Polcovnicu Emilia

Șchiopu Cosmina, clasa a IV-a A, prof. Floareș Maria Magdalena

Ciobanu Daria, clasa a IV-a A, prof. Floareș Maria Magdalena

Filote Măriuca, clasa a IV-a A, prof. Floareș Maria Magdalena

Premiul al II-lea

Nechifor George Alexandru, clasa pregătitoare B, prof. Moraru Cerasela

Mențiune

Țugulea Sofia– Maria, clasa pregătitoare A, înv.Ureche Andreea

Filip Ștefania Eliza, clasa pregătitoare B, prof. Moraru Cerasela

Dulcescu- Bîrleanu Daria Elena, clasa I A, prof. Dragu Mihaela

Ignat Alessia Ioana, clasa I A, prof. Dragu Mihaela

Pletoianu Mara Teodora, clasa a II-a B, înv. Conduruță Simona Laura

Rusu Andreea, clasa a III-a A, prof. Polcovnicu Emilia

Mirajul succesului

77

Mulțumim profesorilor :

Șfaițer Diana Gabriela- profesor de limba și literatura română-director

Avram Rusu Anița-profesor de limba și literatura română

Ștefan Aurora– profesor de limba și literatura română

Eșanu Romica-profesor de limba engleză

Bănceanu Mioara, profesor de limba engleză

Cucorianu Ileana- profesor de religie

Ungureanu Mihai- profesor de limba franceză

Moraru Alina- profesor de limba franceză

Dogariu Tiberiu– profesor de istorie

Nebunu Livia– profesor de fizică

Gheorghe Silvica– profesor de chimie

Manolachi Doina– profesor de educație tehnologică

Șopron Andreea– profesor de biologie

Andrușcă– Palade Roxana-profesor de desen

Negură Vasile-profesor de muzică

Moraru Cerasela-profesor învățământ primar

Dragu Mihaela- profesor învățământ primar

Victoria Lăcătușu- profesor învățământ primar

Floria Flaviana- profesor învățământ primar

Conduruță Simona Laura– învățător

Bateriuc Alina- profesor învățământ primar

Polcovnicu Emilia- profesor învățământ primar

Bută Maria– învățător

Plăeșu Marilena- profesor învățământ primar

Floareș Maria Magdalena- profesor învățământ primar

Ca în fiecare an, colectivul de redacție al Școlii

Gimnaziale Elena Cuza a pregătit o nouă ediție a revistei școlare

Mirajul Labirintului, ce dorește a fi o cale de comunicare artistică

dintre elevi, profesori și părinți. Prin intermediul acestei reviste,

dorim să promovăm calitatea educației la nivelul școlii, al

județului și național, elevii evidențiindu-se prin calitățile artistice,

cât și prin cele științifice.

Sperăm ca spiritul revistei să dăinuiască mult timp în

sufletele elevilor, dar și al profesorilor, și urăm mult succes

următoarelor echipe de redacție care vor avea oportunitatea să

conceapă o nouă ediție a revistei.

Scoala

Gimnazială

Elena Cuza

Vaslui

adresa: str. Mihai Viteazu, nr.10

cod.730140, Vaslui, Romania

tel/fax 0335404811

e/mail:sc4elenacuzavs@yahoo.com

web:www.scoalaelenacuzavaslui.info