1 Decizia nr. 9 din 03.03.2015 privind închiderea investigaţiei declanşate prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 671/19.08.2011 având ca obiect posibila încălcare a prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 102 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene de către SC RCS&RDS SA prin refuzul de a negocia retransmiterea canalului de televiziune GSP TV CONSILIUL CONCURENŢEI în baza: 1. Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 240 din 3 aprilie 2014, cu modificările şi completările ulterioare; 2. Decretului nr. 700/27.04.2009 pentru numirea Preşedintelui Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 30 aprilie 2009; 3. Decretului nr. 701/27.04.2009 pentru numirea Vicepreşedintelui Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 30 aprilie 2009; 4. Decretului nr. 703/27.04.2009 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 30 aprilie 2009; 5. Decretului nr. 974/19.12.2011 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 20 decembrie 2011; 6. Regulamentului de organizare, funcţionare şi procedură al Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 14 februarie 2012; 7. Regulamentului din 5 octombrie 2010 privind analiza şi soluţionarea plângerilor referitoare la încălcarea prevederilor art. 5, 6 şi 9 din Legea concurenţei nr. 21/1996 şi a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Partea I, nr. 687 din 12 octombrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare; 8. Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 5 august 2010; 9. Instrucţiunilor privind regulile de acces la dosarul Consiliului Concurenţei în cazurile referitoare la art. 5, 6 şi 9 din Legea concurenţei nr. 21/1996 şi a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, precum şi în cazurile de concentrări economice, publicate în Monitorul Oficial
Transcript
1
Decizia nr. 9 din 03.03.2015
privind închiderea investigaţiei declanşate prin Ordinul Preşedintelui Consiliului
Concurenţei nr. 671/19.08.2011 având ca obiect posibila încălcare a prevederilor art. 6
alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, şi ale art. 102 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene de către
SC RCS&RDS SA prin refuzul de a negocia retransmiterea canalului de televiziune
GSP TV
CONSILIUL CONCURENŢEI
în baza:
1. Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României nr.
240 din 3 aprilie 2014, cu modificările şi completările ulterioare;
2. Decretului nr. 700/27.04.2009 pentru numirea Preşedintelui Consiliului
Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 30
aprilie 2009;
3. Decretului nr. 701/27.04.2009 pentru numirea Vicepreşedintelui Consiliului
Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 30
aprilie 2009;
4. Decretului nr. 703/27.04.2009 pentru numirea unui membru al Plenului
Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
284 din 30 aprilie 2009;
5. Decretului nr. 974/19.12.2011 pentru numirea unui membru al Plenului
Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
901 din 20 decembrie 2011;
6. Regulamentului de organizare, funcţionare şi procedură al Consiliului
Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 14
februarie 2012;
7. Regulamentului din 5 octombrie 2010 privind analiza şi soluţionarea
plângerilor referitoare la încălcarea prevederilor art. 5, 6 şi 9 din Legea
concurenţei nr. 21/1996 şi a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind
funcţionarea Uniunii Europene, Partea I, nr. 687 din 12 octombrie 2010, cu
modificările şi completările ulterioare;
8. Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante, publicate în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 553 din 5 august 2010;
9. Instrucţiunilor privind regulile de acces la dosarul Consiliului Concurenţei în
cazurile referitoare la art. 5, 6 şi 9 din Legea concurenţei nr. 21/1996 şi a
prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene,
precum şi în cazurile de concentrări economice, publicate în Monitorul Oficial
2
al României, Partea I, nr. 189 din data de 18 martie 2011, cu modificările şi
completările ulterioare;
10. Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene, versiunea consolidată,
publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, C 115, 09.05.2008;
11. Ordinului Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 671/19.08.2011 de
declanşare a unei investigaţii având ca obiect posibila încălcare a art. 6 din
Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare şi a art. 102 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene de
către SC RCS&RDS SA prin refuzul de a negocia retransmiterea postului de
televiziune GSP TV în grila de programe a SC RCS&RDS SA;
12. Raportului de investigaţie prezentat Consiliului Concurenţei de către raportor;
13. Observaţiilor la Raportul de investigaţie transmise Consiliului Concurenţei de
către părţile implicate;
14. Declaraţiilor făcute în cursul audierii din data de 11.12.2014 de către
reprezentanţii părţilor implicate;
15. Faptului că în data de 11.12.2014 a avut loc deliberarea de către Plenul
Consiliului Concurenţei cu privire la acest caz, fiind întrunită condiţia de
cvorum pentru ca Plenul Consiliului Concurenţei să poată decide în mod valabil
şi luând în considerare următoarele:
1. Sumar executiv
1. În data de 02.06.2011 întreprinderile Antena TV Group SA (denumită în continuare Antena
Group) şi Camina Trust SRL (denumită în continuare Camina) au înaintat Consiliului
Concurenţei, cu adresa RS–27/02.06.2011, o plângere privind existenţa unui posibil abuz de
poziţie dominantă săvârşit de către SC RCS&RDS SA (denumită în continuare RCS&RDS)
prin refuzul de a purta negocieri pentru retransmiterea canalului de televiziune GSP TV.
2. Potrivit celor susţinute în cuprinsul plângerii refuzul întreprinderii RCS&RDS de a negocia
retransmiterea canalului de televiziune GSP TV în grila sa de programe ulterior datei de
23.05.2011 constituia un comportament anticoncurenţial care încălca prevederile art. 6 alin.
(1) lit. f) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare (denumită în continuare Legea concurenţei).
3. Ca urmare a plângerii, la data de 19.08.2011 s-a declanşat, prin Ordinul Preşedintelui
Consiliului Concurenţei nr. 671/19.08.2011, o investigaţie privind posibila încălcare a
prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, şi a art. 102 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene
(denumit în continuare TFUE) de către SC RCS&RDS SA.
4. SC Antena TV Group SA (denumită în continuare Antena Group) este o întreprindere ce
activează pe teritoriul României şi al cărei principal obiect de activitate este furnizarea de
servicii media audiovizuale în domeniul serviciilor de programe de televiziune. Antena Group
deţine licenţele audiovizuale pentru posturile de televiziune Antena 1, Antena 2, Euforia
Lifestyle, Antena 1 Internaţional şi GSP TV.
3
5. SC Camina Trust SRL (denumită în continuare Camina) este o întreprindere ce activează pe
teritoriul României şi al cărei principal obiect de activitate este furnizarea de servicii media
audiovizuale în domeniul serviciilor de programe de televiziune. Camina a deţinut licenţa
audiovizuală pentru postul de televiziune GSP TV în perioada 22 iulie 2008 - septembrie
2011.
6. SC RCS&RDS SA (denumită în continuare RCS&RDS) este o întreprindere ce activează
pe teritoriul României şi al cărei principal obiect de activitate constă în furnizarea de servicii
de retransmitere a programelor audiovizuale prin intermediul reţelelor de cablu (digitale şi
analogice) şi prin satelit. Aceasta are ca obiect de activitate şi furnizarea de servicii media
audiovizuale în domeniul serviciilor de programe de televiziune, deţinând licenţe audiovizuale
pentru mai multe posturi de televiziune, printre care Digi Sport 1, Digi Sport 2, Digi Sport 3,
Digi Life, Digi World, Digi Animal World, Digi 24 etc.
7. În data de 27.03.2008 întreprinderile TV Antena 1 SA (denumită în continuare Antena 1) şi
RCS&RDS au încheiat un document intitulat Memorandum privind constituirea unui
Consorţiu, document care stabilea modalităţile în care părţile la acest document urmau a
coopera în vederea dobândirii şi valorificării drepturilor de televiziune ale Ligii I de Fotbal.
Acest consorţiu a participat la licitaţia organizată de către LPF în data de 31.03.2008 şi a
câştigat drepturile de televiziune ale meciurilor de fotbal din cadrul Ligii I pentru sezoanele
2008/2009, 2009/2010 şi 2010/2011. Ulterior câştigării licitaţiei, între LPF şi Consorţiu a fost
încheiat contractul de cesiune a drepturilor de televiziune ale Campionatului naţional de fotbal
- Liga I nr. 428/08.04.2008.
8. În vederea exploatării drepturilor câştigate Antena 1, Camina şi RCS&RDS au încheiat
contractul de asociere în participaţiune cu nr. 16367/22.07.2008. Contractul urma a se derula
până la data finalizării ultimului meci de fotbal în legătură cu care era valabil şi în derulare
contractul încheiat de către Consorţiu cu LPF. Prin intermediul acestuia Antena 1 şi-a asumat
obligaţia de a lansa un post de televiziune cu conţinut sportiv. Antena 1 a lansat, prin
intermediul Camina, postul de televiziune cu profil sportiv GSP TV. RCS&RDS a introdus
canalul de televiziune GSP TV în reţelele sale de cablu şi DTH, în pachetul de bază, fără a
modifica tariful care trebuia plătit de către abonaţi pentru acest pachet.
9. Până la data de 21.05.2011 - data desfăşurării ultimului meci de fotbal din cadrul sezonului
2010/2011 al Campionatului naţional de fotbal Liga I - postul de televiziune GSP TV a fost
retransmis doar de către întreprinderea RCS&RDS în reţelele sale de cablu (digital şi
analogic) şi DTH. Principala sursă de venituri pentru GSP TV a fost, până la această dată,
vânzarea de spaţiu publicitar de televiziune.
10. În primăvara anului 2011 Antena Group a iniţiat negocieri cu întreprinderile implicate în
furnizarea de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale în vederea retransmiterii
canalului de televiziune GSP TV.
11. Antena Group a avut iniţiativa deschiderii negocierilor cu RCS&RDS în vederea
retransmiterii canalului GSP TV. Negocierile dintre Antena Group şi RCS&RDS au avut loc
pe fondul unor grave neînţelegeri între cele două întreprinderi, neînţelegeri care au avut ca
rezultat introducerea mai multor acţiuni în justiţie
12. Negocierile dintre Antena Group şi RCS&RDS s-au întrerupt fără a duce la niciun rezultat
ca urmare a faptului că RCS&RDS nu a răspuns după primirea adresei Antena Group nr.
CEOAG 135/24.05.2011. Întrucât negocierile nu au dus la niciun rezultat, ulterior datei de
21.05.2011 canalul de televiziune GSP TV nu a mai fost retransmis de către RCS&RDS în
reţelele sale. RCS&RDS a refuzat să introducă GSP TV în oferta sa de programe destinată
abonaţilor şi după ce acest canal de televiziune a fost inclus de către Consiliul Naţional al
4
Audiovizualului în lista posturilor cu statut must carry. GSP TV a fost retransmis de către
RCS&RDS în reţelele sale de tip CATV analogic şi digital ca urmare a admiterii de către
instanţa investită în acest sens a unei cereri de ordonanţă preşedinţială formulate de Antena
Group.
13. Practica analizată de către Consiliul Concurenţei este reprezentată de refuzul RCS&RDS
de a retransmite programul de televiziune GSP TV în reţelele sale de retransmisie a
programelor de televiziune. Perioada care a fost analizată este reprezentată de intervalul
21.05.2011 – momentul la care GSP TV a fost transformat în canalul de televiziune ZU TV
întrucât comportamentul RCS&RDS a produs efecte în toată perioadă.
14. Pentru ca un comportament al unei întreprinderi să intre sub incidenţa art. 6 alin. (1) din
Legea concurenţei, este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiţii:
întreprinderea acuzată să deţină o poziţie dominantă pe o anumită piaţă relevantă;
întreprinderea acuzată să abuzeze de poziţia sa dominantă.
15. În ceea ce priveşte prima condiţie, în cadrul investigaţiei au fost definite următoarele pieţe
relevante - piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive (piaţă care
a fost divizată în mai multe pieţe relevante), piaţa canalelor de televiziune cu plată, piaţa
canalelor de televiziune fără plată, piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii şi piaţa
serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune furnizate prin intermediul platformei
tehnologice bazate pe cablu coaxial/HFC (numite în cuprinsul deciziei şi servicii CATV) şi a
platformei tehnologice DTH (numite în cuprinsul deciziei şi servicii DTH)1 din România.
16. Analiza efectuată a dus la concluzia deţinerii de către RCS&RDS a unei poziţii dominante
pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune furnizate prin intermediul
platformei tehnologice bazate pe cablu coaxial/HFC şi a platformei tehnologice DTH din
România.
17. Practica RCS&RDS de a refuza sa retransmită GSP TV în reţelele sale a fost analizată în
funcţie de caracteristicile acesteia şi a fost caracterizată ca reprezentând un refuz de a trata în
sensul prevederilor art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea concurenţei. Prin urmare în ceea ce priveşte
cea de-a doua condiţie, analiza practicii RCS&RDS a fost realizată pentru a se determina în ce
măsură sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţiii:
i. refuzul RCS&RDS se referă la un produs sau serviciu care este necesar în mod
obiectiv pentru a putea concura efectiv pe pieţele relevante din aval ori pe pieţe
relevante relaţionate cu acestea (în acest caz, piaţa de achiziţionare a
drepturilor de televizare a competiţiilor sportive);
ii. este probabil ca refuzul RCS&RDS să ducă la eliminarea concurenţei efective
de pe pieţele relevante din aval;
iii. este probabil ca refuzul RCS&RDS să aducă prejudicii consumatorilor.
18. Analiza Consiliului Concurenţei pentru a determina în ce măsură este îndeplinită condiţia
(i) a dus la următoarele concluzii:
1 Pe parcursul deciziei piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune se va regăsi şi sub
denumirea piaţa serviciilor de retransmisie a programelor TV sau piaţa serviciilor de retransmisie a canalelor de
televiziune. Întreprinderile prezente pe această piaţă se regăsesc în cuprinsul deciziei sub denumirile de furnizori
de servicii de retransmisie a programelor de televiziune, retransmiţători sau distribuitori de servicii.
5
Antena Group nu poate să reproducă factorul de producţie reprezentat de reţelele de
retransmisie de tip CATV şi DTH capabile să retransmită programe de televiziune la
nivelul întregii ţări;
serviciile de retransmisie a programelor de televiziune furnizate prin intermediul altor
platformele tehnologice decât cele bazate pe cablu coaxial/HFC, respectiv DTH – în
speţă, transmisia prin sistemele radioelectrice terestre, retransmisia prin satelit,
transmisia prin internet, transmisia prin sistemul de televiziune digital terestră – nu
reprezintă pentru Antena Group alternative viabile din punct de vedere economic la
serviciile de retransmisie a programelor de televiziune furnizate prin intermediul
platformelor tehnologice bazate pe cablu coaxial/HFC, respectiv DTH, necesare
transmiterii GSP TV de către consumatori;
din datele comunicate de Antena Group, respectiv din modul de funcţionare al pieţelor
relevante relaţionate cu piaţa relevantă din aval, rezultă că accesul la reţelele de
retransmisie a programelor de televiziune bazate pe platformele tehnologice cablu
coaxial/HFC, respectiv DTH operate de întreprinderea RCS&RDS nu este
indispensabil Antena Group pentru retransmiterea postului GSP TV, existând o serie
de alternative viabile din punct de vedere economic la acesta reprezentate de accesul la
reţelele de retransmisie a programelor de televiziune bazate pe platformele tehnologice
cablu coaxial/HFC, respectiv DTH operate de către celelalte întreprinderi concurente
cu RCS&RDS care furnizează servicii de retransmisie a programelor de televiziune
din România prin intermediul platformelor tehnologice.
19. Principalele criterii folosite pentru a determina în ce măsura GSP TV a găsit alternative
viabile din punct de vedere economic la accesul la reţelele de retransmisie a programelor de
televiziune bazate pe platformele tehnologice cablu coaxial/HFC, respectiv DTH operate de
RCS&RDS sunt (i) gradul de acoperire al reţelelor operate de concurenţii acestei întreprinderi
din punctul de vedere al numărului de abonaţi pentru care GSP TV a fost disponibil şi (ii)
veniturile totale obţinute de către GSP TV.
20. Din punctul de vedere al acoperirii, ulterior declarării ca liber la retransmisie a canalului
GSP TV, acesta a fost retransmis şi a fost disponibil pentru [...]% dintre abonaţii serviciilor de
retransmisie în anul 2011 şi pentru [...]% dintre abonaţii acestor servicii în anul 2012. Datorită
declarării ca liber la retransmisie a GSP TV precum şi datorită contractelor de retransmisie
încheiate de Antena Group cu diferiţi retransmiţători, GSP TV a fost disponibil unui număr
mai mare de spectatori prin comparaţie cu perioada în care acest canal de televiziune a fost
retransmis doar de către RCS&RDS.
21. Analiza realizată în cadrul investigaţiei a dus la concluzia că GSP TV a realizat cifre de
afaceri totale mai mari în perioada în care nu a fost prezent în reţelele RCS&RDS (sau a fost
prezent doar în reţelele de tip CATV ale acestei întreprinderi) decât în perioada în care a fost
prezent exclusiv în reţelele RCS&RDS.
22. Din cuantumul cifrelor de afaceri obţinute de către GSP TV în perioada care a făcut
obiectul investigaţiei rezultă că refuzul RCS&RDS nu a fost de natură a elimina postul GSP
TV de pe pieţele relevante din aval pe care acest post este prezent – piaţa canalelor de
televiziune cu plată, piaţa canalelor de televiziune fără plată, piaţa de publicitate prin
intermediul televiziunii. Acest refuz nu a fost de natură să elimine Antena Group de pe piaţa
de achiziţionare a drepturilor de televizare cu conţinut sportiv, piaţă situată în amonte faţă de
piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune din România.
6
23. Refuzul RCS&RDS de a retransmite canalul de televiziune GSP TV nu a fost de natură să
creeze probabilitatea eliminării concurenţei efective de pe pieţele din aval, indiferent de
modul de definire a acestor pieţe relevante.
24. Analiza realizată pentru a determina în ce măsură refuzul RCS&RDS de a acorda GSP TV
accesul la reţelele sale de retransmisie bazate pe platformele tehnologice cablu coaxial/HFC,
respectiv DTH este justificat, a dus la concluzia că refuzul de a furniza al acestei întreprinderi
este un refuz justificat.
25. Având în vedere poziţia deţinută de către RCS&RDS pe piaţa relevantă a serviciilor de
retransmitere a programelor de televiziune furnizate prin intermediul platformelor tehnologice
bazate pe cablu coaxial/HFC, respectiv DTH din România, respectiv concluziile analizei
efectuate pentru a determina în ce măsură comportamentul RCS&RDS privind canalul de
televiziune GSP TV a reprezentat un posibil abuz de poziţie dominant, rezultă că
întreprinderea RCS&RDS nu a abuzat de poziţia sa dominantă deţinută pe piaţa relevantă a
serviciilor de retransmitere a programelor de televiziune furnizate prin intermediul
platformelor tehnologice bazate pe cablu coaxial/HFC, respectiv DTH, nefiind incidente în
această speţă prevederile art. 6 alin. (1) din Legea concurenţei.
26. Prin urmare, Consiliul Concurenţei dispune:
închiderea investigaţiei declanşate prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei
nr. 671/19.08.2011 privind posibila încălcare a prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea
concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a art.
102 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene de către SC RCS&RDS SA,
întrucât aceasta nu a dus la descoperirea unor dovezi privind încălcarea art. 6 alin. (1)
din Legea concurenţei care să justifice impunerea de măsuri sau sancţiuni de către
Consiliul Concurenţei;
respingerea plângerii înaintate de către Antena TV Group SA şi Camina Trust SRL,
înregistrate la Consiliul Concurenţei cu nr. RS–27/02.06.2011.
27. Având în vedere: (i) poziţia dominantă a RCS&RDS pe piaţa relevantă a serviciilor de
retransmitere a programelor de televiziune furnizate prin intermediul platformelor tehnologice
bazate pe cablu coaxial/HFC, respectiv DTH din România, (ii) evoluţia acestei întreprinderi
care indică o previzibilă consolidare a poziţiei acesteia pe piaţa relevantă, respectiv creşterea
gradului de integrare verticală a acestei întreprinderi, (iii) caracteristicile pieţei relevante,
respectiv existenţa unor bariere structurale la intrarea pe piaţă Consiliul Concurenţei
recomandă întreprinderii RCS&RDS publicarea unei oferte de referinţă privind cadrul general
şi condiţiile de acordare a accesului radiodifuzorilor la reţelele sale de retransmisie a
programelor de televiziune.
2. Părţile implicate
2.1 Întreprinderi reclamante
28. Părţile implicate care au calitatea de reclamant sunt SC Camina Trust SRL şi SC Antena
TV Group SA.
29. SC Camina Trust SRL are următoarele date de identificare:
- sediu: Bucureşti, bd. Ficusului, nr. 44A, bloc corp A, etaj 3, camera 11, sector 1;
- cod unic de înregistrare: 8573143;
- nr. de înregistrare în Registrul comerţului: J40/10138/1995.
7
30. Obiectul de activitate este furnizarea de servicii media audiovizuale în domeniul
serviciilor de programe de televiziune. În perioada 22.07.2008 – septembrie 2011 Camina a
deţinut licenţa audiovizuală pentru postul de televiziune GSP TV.
31. SC Antena TV Group SA are următoarele date de identificare :
- sediu: Bucureşti, str. Gârlei, nr. 1B, clădirea Grivco Business Center, sector 1;
- cod unic de înregistrare: 1599030;
- nr. de înregistrare în Registrul comerţului: J40/3765/1991.
32. Obiectul principal de activitate al acestei întreprinderi este reprezentat de furnizarea de
servicii media audiovizuale în domeniul serviciilor de programe de televiziune.
33. Antena Group deţine licenţele audiovizuale ale posturilor de televiziune Antena 1, Antena
22, Euforia Lifestyle, GSP TV şi Antena Internaţional. Licenţele audiovizuale pentru aceste
posturi de televiziune au zona de acoperire naţională, cu excepţia postului Antena
International, canal în cazul căruia licenţa audiovizuală are o zonă de acoperire internaţională.
În vederea difuzării canalului de televiziune Antena 1, întreprinderea Antena Group deţine
licenţe audiovizuale cu acoperire locală sau regională pentru un număr de 37 de oraşe din ţară.
34. Întreprinderile Camina şi Antena Group au aceiaşi acţionari principali, dl. Dan
Voiculescu, dna. Camelia Rodica Voiculescu şi dna. Corina Mirela Voiculescu fiind membri
ai aceleiaşi familii (gradele I şi II de rudenie). Între întreprinderile Camina şi Antena Group,
pe de o parte, şi întreprinderea SC Antena 3 SA (în continuare Antena 3), pe de altă parte,
există legături structurale (la nivelul acţionariatului) care duc la concluzia că aceste
întreprinderi fac parte din acelaşi grup de întreprinderi. Antena 3 deţine licenţa audiovizuală a
postului de televiziune Antena 3 - News&Current Affairs, zona de acoperire a acestei licenţe
fiind naţională.
35. Persoana desemnată să reprezinte ambele întreprinderi în faţa Consiliului Concurenţei este
dl. [...].
2.2 Întreprinderea reclamată
36. Partea implicată care a avut calitatea de reclamată este întreprinderea SC RCS&RDS SA.
Această întreprindere are următoarele date de identificare:
- sediu: Bucureşti, str. Dr. Staicovici, nr. 75, Clădirea Forum 2000, faza I, etaj 2, sector
5;
- cod unic de înregistrare: 5888716;
- nr. de înregistrare în Registrul comerţului: J40/12278/1994.
37. Principalul obiect de activitate al RCS&RDS este reprezentat de furnizarea de servicii de
retransmitere a programelor audiovizuale prin intermediul reţelelor de cablu (analogice şi
digitale) şi prin satelit (marca Digi TV). Alte activităţi în care este implicată această
întreprindere sunt furnizarea de servicii de telefonie fixă, de servicii de acces la internet, de
servicii de comunicaţii, de servicii de telefonie mobilă, furnizarea de servicii media
audiovizuale în domeniul serviciilor de programe de televiziune etc.
2 Postul de televiziune Antena 2 s-a transformat în Antena Stars în cursul lunii decembrie 2013.
8
38. RCS&RDS deţine, direct sau prin întreprinderi pe care le controlează, licenţele
audiovizuale pentru posturile de televiziune DIGI SPORT (DIGI SPORT 1, DIGI SPORT 2,
DIGI SPORT 3 şi DIGI SPORT PLUS), DIGI FILM 1 (DIGI FILM 2 – PREMIUM), DIGI
aceste posturi de televiziune au zona de acoperire locală.
2.3 Relaţiile existente între părţile implicate
40. Antena Group deţine licenţele audiovizuale pentru mai multe posturi de televiziune şi
principala sa activitate este reprezentată de producerea de canale de televiziune care sunt puse
la dispoziţia (contra cost sau cu titlu gratuit) întreprinderilor prezente pe piaţa serviciilor de
retransmitere a programelor audovizuale pentru a fi distribuite consumatorilor finali -
telespectatorii.
41. RCS&RDS deţine, direct sau prin intermediul unor întreprinderi pe care le controlează,
licenţele audiovizuale pentru mai multe posturi de televiziune. Principala activitate a
RCS&RDS este reprezentată de furnizarea de servicii de retransmitere a programelor
audiovizuale prin intermediul diferitelor platforme (cablu analogic şi digital, DTH, IP-TV).
RCS&RDS este o întreprindere integrată vertical, producându-şi propriile posturi de
televiziune, posturi pe care le retransmite prin intermediul reţelelor sale de retransmisie.
42. În ceea ce priveşte relaţia existentă între Antena Group şi RCS&RDS, aceasta este, în mod
obişnuit, o relaţie pe verticală întrucât întreprinderea RCS&RDS acţionează ca un distribuitor,
prin intermediul propriilor reţele, al posturilor de televiziune produse de către Antena Group.
43. Luând în considerare şi faptul că Antena Group şi RCS&RDS produc propriile posturi de
televiziune, posturi care sunt furnizate întreprinderilor prezente pe piaţa serviciilor de
retransmitere a programelor audiovizuale, concluzia este că aceste întreprinderi se situează la
acelaşi nivel, fiind întreprinderi concurente.
3. Piaţa relevantă
44. Definirea pieţei relevante a avut în vedere lanţul valoric existent în ceea ce priveşte
retransmiterea canalelor de televiziune din România. Producătorii canalelor de televiziune din
România (radiodifuzorii) produc sau achiziţionează anumite programe de televiziune pe care
le încorporează în cadrul unor canale de televiziune cu profil diferit şi pe care încearcă apoi să
le pună la dispoziţia consumatorilor finali (telespectatorii) prin intermediul serviciilor
furnizate de către întreprinderile prezente pe piaţa serviciiilor de retransmitere a programelor
de televiziune.
45. Prin urmare, definirea pieţei relevante are în vedere pieţele de achiziţionare a drepturilor
de televizare care prezintă relevanţă pentru analiza practicii investigate (drepturi de televizare
cu conţinut sportiv), piaţa canalelor de televiziune (cu diferenţierile care se pot face în cadrul
acestei pieţe), piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii şi piaţa serviciilor de
retransmitere a programelor de televiziune.
9
46. Definirea pieţei/pieţelor relevante în ceea ce priveşte drepturile de televizare cu conţinut
sportiv precum a pieţei/pieţelor relevante a/ale canalelor de televiziune din România trebuie
precedată, pe de o parte, de prezentarea modului în care este reglementat domeniul
audiovizual şi, pe de altă parte, de o prezentare a modului în care acesta funcţionează.
3.1 Cadrul de reglementare a domeniului audiovizual în România
47. Domeniul audiovizual este reglementat la nivelul Uniunii Europene şi la nivel naţional.
Domeniul audiovizual este reglementat la nivelul Uniunii Europene, în principal, prin
Directiva 2010/13/EU a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 martie 2010 privind
coordonarea anumitor dispoziţii stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în
cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva
serviciilor mass-media audiovizuale).
48. Legea audiovizualului nr. 504 din 11 iulie 2002, cu modificările şi completările ulterioare
(denumită în continuare Legea audiovizualului), a transpus în legislaţia română Directiva
serviciilor media audiovizuale în vigoare la momentul adoptării legii, respectiv Directiva
89/552/CEE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 octombrie 1989 privind
coordonarea anumitor acte cu putere de lege și acte administrative ale statelor membre cu
privire la desfășurarea activităților de difuzare a programelor de televiziune, directivă care a
fost abrogată între timp.
49. Legea audiovizualului stabileşte cadrul de funcţionare şi principiile după care se
desfăşoară activitate de furnizare a serviciilor media audiovizuale în România. Unica
autoritate de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale este Consiliul Naţional
al Audiovizualului (denumit în continuare CNA). În temeiul atribuţiilor sale CNA a adoptat
acte de legislaţie secundară care au relevanţă pentru analiza practicii supuse investigaţiei
Consiliului Concurenţei.
50. Legea audiovizualului reglementează, în principal, următoarele domenii:
- conţinutul comunicării audiovizuale;
- protecţia minorilor;
- regimul dreptului la replică;
- regimul juridic al proprietăţii în domeniul audiovizual;
- condiţiile de eliberare a licenţelor şi autorizaţiilor;
- limitele dreptului la exclusivitate.
51. Este necesară prezentarea anumitor termeni din Legea audiovizualului şi din legislaţia
secundară din domeniul audiovizualului. O noţiune de bază cu care operează Legea
audiovizualului este noţiunea de “serviciu de programe de televiziune”. Conform definiţiei de
la art. 1 alin. (2) al Legii audiovizualului “serviciul de programe de televiziune” este
“serviciul media audiovizual liniar prestat de un radiodifuzor, în care programele sunt
difuzate în succesiune continuă, indiferent de modalitatea tehnică utilizată, având un conţinut
şi un orar prestabilite, pentru vizionarea/audierea simultană de programe, pe baza unei grile
de programe, sub o anumită denumire şi identificat printr-o siglă, în cazul televiziunii, sau
printr-un semnal sonor, în cazul radiodifuziunii”.
10
52. Legea audiovizualului defineşte mai multe categorii de servicii de televiziune, pentru
analiza prezentului caz prezentând relevanţă noţiunea de “serviciu tematic de televiziune”. În
accepţiunea Legii audiovizualului un astfel de serviciu de televiziune este „serviciul care
difuzează programe audiovizuale dedicate preponderent unui anumit domeniu şi care se
adresează unui segment al publicului”.
53. Serviciile de programe de televiziune sunt realizate de către radiodifuzori şi sunt puse la
dispoziţia publicului prin intermediul distribuitorilor de servicii. Art. 1 pct. 14 din Legea
audiovizualului defineşte un distribuitor de servicii ca fiind “orice persoană care constituie şi
pune la dispoziţia publicului o ofertă de servicii de programe prin retransmisie, pe bază de
relaţii contractuale cu radiodifuzorii ori cu alţi distribuitori”.
54. Un radiodifuzor aflat sub jurisdicţia României îşi desfăşoară activitatea în temeiul unei
licenţe audiovizuale, act juridic emis în baza deciziei CNA “prin care se acordă unui
radiodifuzor aflat în jurisdicţia României dreptul de a difuza, într-o zonă determinată, un
anume serviciu de programe; în funcţie de modalitatea tehnică de transmisie, licenţa
audiovizuală poate fi analogică sau digitală”.
55. Licenţele audiovizuale de televiziune emise de către CNA, indiferent dacă sunt analogice
sau digitale, cuprind:
- numărul licenţei;
- datele de identificare a titularului acesteia, precum şi structura acţionariatului până la
nivel de persoană fizică şi juridică, asociat sau acţionar care deţine o cotă mai mare de
20% din capitalul social ori drepturile de vot ale unei societăţi titulare de licenţă
audiovizuală;
- tipul serviciului de programe;
- denumirea şi elementele de identificare ale serviciului de programe;
- formatul de principiu al serviciului de programe şi structura programelor;
- zona de difuzare;
- perioada de valabilitate;
- mijlocul de telecomunicaţii folosit pentru difuzare şi deţinătorul acestuia;
- frecvenţa/frecvenţele sau canalul/canalele asignate, în cazul licenţei audiovizuale
analogice;
- multiplexul digital în care se încadrează licenţa audiovizuală digitală.
56. Procedura şi condiţiile de eliberare şi modificare a licenţei audiovizuale sunt stabilite prin
decizie de către CNA. Potrivit prevederilor art. 50 din Legea audiovizualului furnizarea unui
serviciu de programe în sistem analogic de un radiodifuzor aflat în jurisdicţia României se
poate face numai în baza licenţei audiovizuale analogice şi, după caz, a licenţei de emisie.
57. Aceste prevederi trebuie coroborate cu prevederile din art. 52 al cărui prim alineat are
următoarea redactare: “Licenţa audiovizuală analogică sau digitală se eliberează fie în baza
unui concurs, în cazul unui serviciu de programe difuzat pe cale radioelectrică terestră, fie în
baza unei decizii a Consiliului, în cazul unui serviciu de programe difuzat prin orice tip de
reţele de comunicaţii electronice”.
11
58. Licenţele audiovizuale de televiziune sunt clasificate de către Legea audiovizualului3 şi în
funcţie de criteriul zonei geografice în care deţinerea unei licenţe permite difuzarea unui
program de televiziune. În funcţie de acest criteriu, licenţa audiovizuală care permite
difuzarea unui program de televiziune poate fi:
- naţională şi dă dreptul la difuzarea unui program de televiziune într-o zonă geografică
ce cuprinde o audienţă potenţială de peste 70% din populaţia recenzată a României;
- regională şi dă dreptul la difuzarea unui program de televiziune pe teritoriul unuia sau
mai multor judeţe, fără a realiza însă o acoperire de peste 70% din populaţia
României;
- locală şi dă dreptul la difuzarea unui program de televiziune în cadrul unei zone de
acoperire mai mică decât cea prevăzută pentru licenţa audiovizuală regională, servind
o singură comunitate locală.
59. Apare ca necesară prezentarea modului de reglementare a principiului must carry în
legislaţia audiovizuală din România întrucât modalitatea de reglementare şi de aplicare a
acestui principiu prezintă relevanţă pentru analiza practicii investigate de către Consiliul
Concurenţei.
60. La nivelul Uniunii Europene Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire
la reţelele şi serviciile electronice de comunicaţii (denumită în continuare Directiva privind
serviciul universal) a prevăzut posibilitatea pentru statele membre de a impune obligaţii de
difuzare (“must carry”) pentru transmiterea anumitor canale sau servicii de radio şi
televiziune întreprinderilor aflate în jurisdicţia lor şi care administrează reţele de comunicaţii
electronice pentru difuzarea publică a emisiunilor de radio sau televiziune, în cazul în care un
număr mare de utilizatori finali ai acestor reţele le folosesc ca mijloace principale pentru a
recepţiona emisiunile de radio sau televiziune.
61. Obligaţiile de difuzare se impun doar în cazul în care sunt sunt necesare pentru
îndeplinirea unor obiective de interes general care au fost clar stabilite şi sunt proporţionale şi
transparente.
62. Prevederile acestei directive în ceea ce priveşte obligaţia must carry au fost implementate
în România prin intermediul Legii audiovizualului. Obligaţia must carry este reglementată, în
principal, de art. 82 al Legii audiovizualului, articol care are următorul conţinut:
“(1)Orice distribuitor care retransmite servicii de programe prin reţele de comunicaţii
electronice, cu excepţia celor care utilizează exclusiv spectrul radio, are obligaţia să includă
în oferta sa serviciile de programe ale Societăţii Române de Televiziune destinate publicului
din România, precum şi alte servicii de programe, libere la retransmisie şi fără condiţionări
tehnice sau financiare, ale radiodifuzorilor privaţi, aflaţi sub jurisdicţia României, în limita a
25% din numărul total de servicii de programe distribuite prin reţeaua respectivă, precum şi
serviciile de televiziune a căror obligativitate de retransmitere este stabilită prin acorduri
internaţionale la care România este parte. Criteriul de departajare pentru radiodifuzorii
privaţi este ordinea descrescătoare a indicelui anual de audienţă4.
3 Art. 44 alin. (12) din Legea audiovizualului 4 Măsurarea audienţelor posturilor de televiziune este realizată în temeiul art. 45 din Legea audiovizualului de
către o instituţie specializată care este desemnată prin licitaţie.
12
(2)Distribuitorii care retransmit servicii de programe au obligaţia, la nivel regional şi local,
să includă în oferta lor cel puţin două programe regionale şi două programe locale, acolo
unde acestea există; criteriul de departajare va fi ordinea descrescătoare a audienţei.
(3)În mediul rural, pentru reţele cu mai puţin de 100 de abonaţi Societatea Română de
Televiziune poate asigura gratuit recepţia programelor publice, în vederea retransmisiei.
(4)În localităţile în care o minoritate naţională reprezintă o pondere mai mare de 20%
distribuitorii vor asigura şi servicii de transmitere a programelor care sunt libere la
retransmisie, în limba minorităţii respective.
(5)În limita posibilităţilor, distribuitorii care retransmit servicii de programe prin reţele de
telecomunicaţii vor include în ofertele lor de programe serviciile publice ale Societăţii
Române de Radiodifuziune, ale unui program de radiodifuziune naţional şi ale unui program
de radiodifuziune local, private”.
63. Prevederile art. 82 din Legea audiovizualului trebuie coroborate cu prevederile art. 74 din
76. Formularea prin care este reglementată aria de aplicare a obligaţiei must carry diferă în
Decizia 72/2012 faţă de prevederile art. 82 alin. (1) din Legea audiovizualului. Astfel, în timp
ce art. 82 alin. (1) al Legii audiovizualului prevede că obligaţia must carry trebuie să fie
aplicată de către distribuitorii de servicii de programe audiovizuale, cu excepţia celor care
utilizează exclusiv spectrul radio, Decizia 72/2012 foloseşte sintagma “cu excepţia celor care
utilizează pentru retransmisie reţele publice cu acces prin satelit de tip Direct-to-Home
(DTH)”.
77. Cu alte cuvinte, în timp ce Legea audiovizualului exceptează de la aplicarea obligaţiei
must carry pe distribuitorii de servicii de programe care utilizează exclusiv spectrul radio în
vederea retransmiterii de servicii de programe, Decizia 72/2012 exceptează de la aplicarea
obligaţiei must carry pe distribuitorii de servicii de programe care utilizează pentru
retransmisie reţelele de tip DTH. Rezultă că, în interpretarea dată de CNA art. 82 alin. (1),
reţelele de tip DTH utilizează exclusiv spectrul radio pentru retransmiterea programelor
audiovizuale.
78. Această interpretare a prevederilor legale este susţinută chiar de către CNA care, în cadrul
unui comunicat de presă emis la data de 25.04.2012, a specificat următoarele: “Precizăm că,
în conformitate cu art. 82 din Legea audiovizualului care stabileşte regulile de aplicare ale
principiului must carry, reţelele DTH nu intră sub incidenţa acestei obligativităţi, constituind
una din excepţiile prevăzute de articolul invocat, excepţie preluată şi prevăzută explicit în
Decizia CNA privind obţinerea avizului de retransmisie”6.
79. Consecinţa este că, în practică, furnizorii de servicii de retransmisie prin intermediul
reţelelor de cablu (analogic şi digital) nu trebuie să plătească radiodifuzorilor sume de bani
pentru introducerea în lista lor de programe a unui anumit canal de televiziune cu statut must
carry, în timp ce furnizorii de servicii de retransmisie prin DTH se pot regăsi în situaţia în
care li se poate solicita plata unor sume de bani de către radiodifuzorul care produce
respectivul canal de televiziune cu statut must carry, chiar dacă respectivul canal de
televiziune a fost declarat ca fiind liber la retransmisie, fără condiţionări tehnice sau
financiare. Această interpretare a prevederilor din legislaţia din domeniul audiovizualului a
fost adoptată şi de către unii dintre radiodifuzorii din România7.
3.2 Modul de funcţionare a sectorului audiovizual în România
80. În România canalele de televiziune sunt produse de către radiodifuzori (potrivit
terminologiei folosite de către Legea audiovizualului). Aceste canale de televiziune au profile
diferite, în funcţie de conţinutul programelor pe care le difuzează. Legea audiovizualului face
o distincţie între canale generaliste8 şi canale tematice.
81. Canalele tematice se adresează unei categorii de public mai restrânse decât canalele
generaliste, iar în cadrul categoriei canalelor tematice pot fi identificate canale cu profil
sportiv, de ştiri, canale dedicate filmelor şi serialelor, canale de documentare, canale pentru
copii, canale cu profil muzical, canale cu profil gastronomic etc.
6 http://www.cna.ro/Comunicat,5020.html. 7 A se vedea în acest sens pct. 2.7 al capitolului IV din Decizia Consiliului Concurenţei nr. 56/2012 referitoare la
plângerea înaintată de către SC RCS&RDS SA împotriva SC Antena TV Group SA, disponibilă la adresa
de televiziune, intermediari, agenţii). După lansarea ofertei, în funcţie de strategia
deţinătorului de drepturi, de drepturile disponibile, de interesul manifestat, acesta fie solicită
oferte de preţ, fie poartă negocieri directe cu fiecare dintre entităţile interesate, fie
organizează licitaţii”10.
9 Adresa înregistrată cu RG 3936/22.03.2013 10 Adresa înregistrată cu RG 5389/16.04.2013
16
89. De regulă, drepturile de televizare cu conţinut sportiv sunt achiziţionate pe perioade care
sunt cuprinse între 1 şi 3 ani, în special în cazul campionatelor organizate pentru diferite
competiţii sportive. Cu toate acestea, achiziţionarea drepturilor de televizare cu conţinut
sportiv se poate realiza şi pe o bază punctuală. Acest mod de achiziţionare este folosit în ceea
ce priveşte evenimentele sportive care se desfăşoară la anumite intervale de timp (Jocurile
Olimpice de Iarnă şi de Vară, Campionatele mondiale sau europene pentru diferite discipline
sportive etc.) sau evenimentele sportive care au un caracter ocazional (gale de box, meciuri
amicale din diferite discipline sportive etc).
90. Ca regulă generală, drepturile dobândite dau dreptul radiodifuzorilor să exploateze aceste
drepturi prin intermediul tuturor tipurilor de platforme folosite pentru retransmisia
programelor de televiziune (cablu analogic/digital, DTH etc.). Dobândirea de drepturi de
retransmisie pentru toate tipurile de platforme se reflectă în preţul final de achiziţie.
91. La acest nivel (al achiziţionării drepturilor de televiziune cu conţinut sportiv) concurenţa
se manifestă între diferiţii radiodifuzori care sunt interesaţi de dobândirea unor drepturi de
televizare a unor competiţii sportive care prezintă interes pentru consumatorii finali ai
canalelor de televiziune (telespectatorii) şi care pot face respectivele canale de televiziune mai
atractive.
92. Drepturile de televizare cu conţinut sportiv nu sunt exploatate de către radiodifuzorii
români doar prin intermediul canalelor de televiziune cu profil sportiv. În funcţie de strategia
comercială a fiecărei întreprinderi, anumite drepturi de televizare cu conţinut sportiv pot fi
exploatate şi prin intermediul unor canale de televiziune generaliste11.
93. În România, întreprinderile care furnizează servicii de retransmisie a programelor
audiovizuale pot fi considerate şi radiodifuzori în înţelesul Legii Audiovizualului dacă produc
propriile canale de televiziune, cumulând astfel calitatea de radiodifuzor şi de distribuitor. În
această situaţie se regăsesc întreprinderile RCS&RDS şi Romtelecom SA (denumită în
continuare Romtelecom)12.
94. În general, canalele de televiziune produse intern de către furnizorii de servicii de
retransmisie a programelor de televiziune sunt distribuite, în primul rând, propriilor abonaţi,
în cadrul diferitelor pachete de programe oferite acestora (cu titlu de exemplu canalele de
televiziune cu profil sportiv care sunt produse de către RCS&RDS sunt incluse în pachetul de
bază). Aceste canale de televiziune pot fi disponibile şi pentru abonaţii altor distribuitori de
servicii în măsura în care între operatorii respectivi şi întreprinderea furnizoare a canalului de
televiziune s-a ajuns la un acord în vederea retransmiterii canalului de televiziune.
95. După ce sunt produse de către radiodifuzori, canalele de televiziune sunt furnizate
întreprinderilor care sunt active în retransmisia serviciilor de programe de televiziune, aceste
întreprinderi având rolul de a distribui respectivele canale de televiziune către telespectatori
prin intermediul reţelelor lor de comunicaţii electronice care utilizează diferite tehnologii.
Analiza cu privire la caracteristicile serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune
prin diferitele platforme tehnologice a fost realizată în cadrul secţiunii dedicate pieţei
relevante în ceea priveşte piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune.
11 Cu titlul de exemplu, în sezonul 2012/2013 al Campionatului Naţional de Fotbal Liga I Antena Group a
retransmis meciurile care puteau suscita un interes sporit şi cote de audienţă ridicate pe postul de televiziune
generalist Antena 1, iar celelalte meciuri de fotbal asupra cărora Antena 1 deţinea drepturi au fost retransmise pe
canalul de televiziune GSP TV. Întreprinderea Pro TV practică o strategie similară în ceea ce priveşte anumite
meciuri de fotbal asupra cărora deţine drepturi de televizare - unele meciuri sunt transmise pe postul Pro TV, în
timp ce alte meciuri sunt transmise pe postul Sport.ro, post de televiziune a cărui licenţă audiovizuală este
deţinută de către întreprinderea cate deţine licenţa audiovizuală şi pentru Pro TV. 12 Actualmente această întreprindere are denumirea Telekom Romania Communications SA.
17
96. Radiodifuzorii au nevoie de serviciile de retransmisie oferite de către întreprinderile active
pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune pentru ca aceste canale de
televiziune să poată fi vizionate de către telespectatori, iar furnizorii de servicii de
retransmisie utilizează canalele produse de către radiodifuzori pentru a le agrega în mai multe
pachete şi a le oferi consumatorilor finali.
97. Canalele de televiziune produse de către diferiţi radiodifuzori sunt distribuite de către
retransmiţători dacă între radiodifuzori şi retransmiţători s-a ajuns la un acord în acest sens.
De rezultatul negocierilor dintre radiodifuzori şi distribuitorii de servicii depinde numărul de
abonaţi ai serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune pentru care este disponibil
un anumit canal de televiziune.
98. În funcţie de aceste negocieri, un canal de televiziune poate să fie disponibil pentru 100%
dintre abonaţii serviciilor de retransmisie sau, dimpotrivă, poate să fie disponibil doar pentru
abonaţii anumitor întreprinderi prezente pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de
televiziune.
99. În funcţie de profilul canalului de televiziune, de puterea de piaţă a întreprinderilor între
care se poartă negocierile, precum şi de prevederile legale aplicabile în domeniu (în speţă
Legea audiovizualului), în practică se poate ajunge la una din următoarele situaţii:
dreptul de a retransmite canalele de televiziune este dobândit de către furnizorii de
servicii de retransmisie a programelor de televiziune contra cost (caz în care sunt
încheiate între radiodifuzori şi retransmiţători contracte de retransmisie a respectivelor
canale de televiziune) în care sunt prevăzute sumele ce trebuie plătite de către
retransmiţători pentru retransmisia canalelor;
dreptul de a retransmite canalele de televiziune este dobândit de către furnizorii de
servicii de retransmisie a programelor de televiziune cu titlu gratuit (atunci când
radiodifuzorii declară respectivele canale ca fiind libere la retransmisie în înţelesul
Legii audiovizualului şi aceste canale de televiziune sunt incluse de către CNA în lista
must carry). Iniţiativa declarării ca liber la retransmisie a unui canal de televiziune
aparţine radiodifuzorilor. După ce un canal de televiziune a fost declarat ca fiind liber
la retransmisie, singurul criteriu care trebuie îndeplinit pentru a face parte din lista
must carry întocmită de către CNA este reprezentat de criteriul audienţei. Acest lucru
a dus în practică la situaţia în care din lista must carry fac parte posturi de televiziune
cu profile dintre cele mai variate: generaliste, de ştiri, de sport, de muzică etc.
Decizia de a declara un canal ca fiind liber la retransmisie aparţine în totalitate
radiodifuzorului care produce respectivul canal de televiziune, iar decizia presupune
efectuarea unui calcul pierderi - beneficii. Declararea ca liber la retransmisie a unui
canal de televiziune şi includerea acestuia în lista must carry prezintă avantaje şi
dezavantaje pentru un radiodifuzor.
Principalul avantaj al declarării unui canal ca liber la retransmisie şi includerea
acestuia în lista must carry era reprezentat, înainte de intrarea în vigoare a Deciziei
72/2012, de faptul că respectivul canal era retransmis de către toţi retransmiţătorii în
toate reţelele folosite de către aceştia pentru furnizarea de servicii de retransmisie a
programelor audiovizuale (cablu analogic/digital, DTH), fiind disponibil pentru toţi
abonaţii serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale din România. În
practică acest lucru se traducea prin posibilitatea atingerii unei cote de audienţă mai
mari de către respectivul canal şi, implicit, în posibilitatea obţinerii unor venituri mai
mari din vânzarea de spaţiu publicitar de televiziune.
18
Principalul dezavantaj al declarării ca liber la retransmisie a unui canal de televiziune
şi al includerii acestuia în lista must carry era reprezentat, înainte de intrarea în
vigoare a Deciziei 72/2012, de faptul că radiodifuzorii nu mai puteau obţine venituri
din încheierea cu retransmiţătorii a unor contracte prin intermediul cărora dreptul de
retransmitere a unui canal de televiziune era acordat în schimbul plăţii de către
retransmiţători a unor sume de bani. Ulterior publicării Deciziei 72/2012 s-a ajuns la
situaţia în care anumiţi radiodifuzori (cu o putere de piaţă importantă) au solicitat
retransmiţătorilor plata unor sume de bani în schimbul acordării dreptului de
retransmitere prin intermediul DTH a unor canale de televiziune declarate libere la
retransmisie.
canalele de televiziune sunt retransmise de către furnizorii de servicii de retransmisie a
programelor de televiziune în schimbul unei sume plătite de către radiodifuzori.
Această situaţie este rar întâlnită pe piaţa din România, constituind excepţia faţă de
celelalte două situaţii expuse anterior.
100. În situaţia în care canalele de televiziune sunt furnizate distribuitorilor de servicii contra
cost, radiodifuzorii acţionează ca nişte vânzători en gros. Concurenţa la acest nivel se
desfăşoară între radiodifuzori care urmăresc să obţină venituri cât mai importante în urma
încheierii contractelor de retransmisie cu retransmiţătorii.
101. În situaţia în care un radiodifuzor produce mai multe canale de televiziune, contractele în
vederea retransmiterii se pot încheia pentru un singur canal privit în mod individual sau,
dimpotrivă, prin intermediul unui singur contract se poate dobândi dreptul de retransmisie a
mai multor canale de televiziune produse de către respectivul radiodifuzor.
102. Preţul pentru licenţierea acestor canale este stabilit fie sub forma unei sume fixe (flat
fee), determinată sau nu în funcţie de numărul de abonaţi, fie sub forma unui tarif/abonat. Ca
regulă generală, încheierea între radiodifuzor şi retransmiţător a unui contract de retransmisie
a unui canal de televiziune dă dreptul acestuia din urmă să retransmită respectivul canal de
televiziune în toate reţelele folosite pentru retransmisia programelor audiovizuale, indiferent
de tehnologiile folosite (cablu analogic/digital, DTH, IPTV).
103. În ceea ce priveşte criteriile luate în considerare de către retransmiţători atunci când
decid să cumpere un anumit canal de televiziune Romtelecom a arătat că „preţul de vânzare al
canalului este foarte important în cursul negocierilor dintre platforme şi canale deoarece
dacă este excesiv se traduce automat în creşteri de preţ la abonaţii finali. De asemenea,
conţinutul şi calitatea programelor transmise reprezintă un criteriu esenţial de cumpărare
pentru operatorii de platforme, în special având în vedere capacitatea limitată a reţelei de
retransmisie”13.
104. În afară de obţinerea unor venituri din acordarea drepturilor de retransmitere a canalelor
de televiziune, radiodifuzorii pot urmări să realizeze venituri şi din vânzarea de spaţiu
publicitar de televiziune. Prin urmare, aceşti radiodifuzori sunt interesaţi ca posturile de
televiziune să fie disponibile pentru un număr cât mai mare de clienţi ai serviciilor de
retransmisie a programelor de televiziune, iar faptul că posturile de televiziune sunt
retransmise de către un retransmiţător în toate reţelele sale, indiferent de tehnologia folosită,
nu poate decât să vină în întâmpinarea unui asemenea obiectiv. Un număr cât mai mare de
clienţi înseamnă un număr mai mare de telespectatori potenţiali ai respectivelor canale şi
echivalează cu posibilitatea obţinerii unor venituri mai importante din publicitate.
13 Adresa înregistrată cu RG 3834/20.03.2013
19
105. Ulterior încheierii contractelor în vederea retransmiterii, canalele de televiziune sunt
grupate de către întreprinderile care furnizează servicii de retransmisie de programe de
televiziune în mai multe pachete de programe (componenţa acestor pachete fiind determinată
de către fiecare întreprindere în parte, în funcţie de strategia comercială aleasă, unul din
principalele criterii care determină includerea unui canal de televiziune într-un pachet sau
altul fiind reprezentat de cota de audienţă) şi sunt distribuite către consumatorii finali -
telespectatorii - pe piaţa din aval, în speţă pe piaţa cu amănuntul a serviciilor de retransmisie a
programelor de televiziune.
106. Pachetele de programe conţin canale de televiziune produse în România sau în afara ei,
iar conţinutul acestor pachete de programe reprezintă un element important în luarea deciziei
de abonare de către clienţii serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale.
107. Indiferent însă de numărul de pachete de programe şi de componenţa acestor pachete,
fiecare retransmiţător oferă abonaţilor săi un aşa numit pachet de bază, pachet care conţine
canalele de televiziune care au fost declarate libere la retransmisie de către radiodifuzori şi
care fac parte din lista must carry întocmită de către CNA precum şi anumite canale de
televiziune cu plată care au fost incluse în acest pachet de către retransmiţător în funcţie de
propria strategie comercială.
108. Din datele aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei rezultă că pachetul de bază este
preferat de majoritatea abonaţilor la serviciile de retransmisie a programelor audiovizuale din
România, indiferent de tehnologia folosită pentru retransmisia programelor (cablu
analogic/digital, DTH)14.
109. În funcţie de rezultatul negocierilor dintre radiodifuzori şi furnizorii de servicii de
retransmisie a programelor audiovizuale, un canal de televiziune poate să facă parte din
pachetul de bază (şi în acest caz respectivul canal este disponibil tuturor abonaţilor la
serviciile oferite de un furnizor de servicii de retransmisie) sau, dimpotrivă, poate face parte
din unul din pachetele de servicii extra-bază.
110. Includerea unui canal de televiziune în pachetul de bază poate avea avantaje importante
pentru radiodifuzor:
- obţinerea unor sume de bani mai importante din acordarea dreptului de retransmisie a
canalului de televiziune respectiv în situaţia în care preţul pentru retransmisia
canalului de televiziune este determinat sub forma unui tarif/abonat sau sub forma
unei sume globale care ţine seama de numărul total de abonaţi ai întreprinderii care
furnizează servicii de retransmisie a programelor de televiziune;
- venituri mai mari din vânzarea de spaţiu publicitar de televiziune deoarece includerea
în pachetul de bază echivalează cu un număr mai mare de telespectatori potenţiali,
ceea ce poate avea ca efect atingerea unor cote importante de audienţă15.
111. Aceste pachete de programe conţin un număr diferit de canale de televiziune şi au preţuri
diferite, în funcţie de conţinutul pachetului de programe de televiziune. Includerea unui
program de televiziune într-un pachet sau altul depinde de mai mulţi factori care sunt luaţi în
considerare de către distribuitorul de servicii între care menţionăm preţul programului,
conţinutul acestuia etc.
14 Conform Raportului Cercetării de Calibrare (Establishment Survey) realizat de către SC Kantar Media
Audiences SRL 15 În România audienţele obţinute de către diferitele canale de televiziune sunt măsurate de către furnizorul
Serviciului Naţional de Măsurare a Audienţelor TV (SNMATV). La momentul actual SNMATV este furnizat de
către SC Kantar Media Audiences SRL.
20
112. Este de menţionat totodată faptul că diferitele pachete de programe oferite de către
retransmiţători (în special pachetul de bază) trebuie să conţină canale de televiziune cu un
profil cât mai variat şi care obţin cote de audienţă cât mai bune pentru a putea atrage şi a
fideliza un public cât mai numeros şi cât mai variat din punctul de vedere al preferinţelor în
ceea ce priveşte conţinutul de televiziune.
113. După introducerea în pachetele de programe, canalele de televiziune sunt distribuite la
nivel de retail de către furnizorii de servicii de retransmisie a programelor de televiziune.
Odată ce sunt distribuite la nivel de retail, concurenţa dintre canalele de televiziune are loc
pentru obţinerea unor cote cât mai mari de audienţă. Cotele de audienţă prezintă importanţă
atunci când respectivele canale vând spaţiu publicitar în cadrul diferitelor emisiuni şi
programe de televiziune pe care le prezintă.
114. Spaţiul publicitar de televiziune este vândut de către radiodifuzori prin intermediul unor
contracte încheiate în acest sens fie cu agenţiile de publicitate care acţionează ca mandatari ai
întreprinderilor care doresc să îşi promoveze produsele sau serviciile la televizor (situaţie
foarte comună în România), fie direct cu întreprinderile care urmăresc să îşi facă publicitate.
În general, întreprinderile care doresc să îşi facă publicitate prin intermediul televiziunilor
cumpără spaţiu publicitar de la mai multe staţii de televiziune, numărul şi profilul acestora
depinzând de strategia comercială a acestor întreprinderi şi de obiectivele pe care acestea
urmăresc să le atingă prin intermediul spoturilor publicitare.
115. O practică foarte des întâlnită constă în încheierea unor contracte prin intermediul cărora
radiodifuzorii se obligă să furnizeze un anumit număr de GRP16 contra unei sume de bani
precis determinate. Preţul pentru GRP depinde de mai mulţi factori dintre care este necesar a
fi menţionate numărul de puncte de audienţă cumpărate, bugetul alocat de către clienţi pentru
cumpărarea de spaţiu publicitar de televiziune, perioada din an şi perioada din timpul zilei în
care sunt difuzate reclamele, grupul demografic căruia i se adresează anumite reclame etc.
116. Alternativ, radiodifuzorii pot încheia contracte prin intermediul cărora vând spaţiu
publicitar de televiziune pentru difuzarea unor spoturi publicitare într-un anumit moment şi
contra unei anumite sume de bani, fără a fi luat în considerare numărul telespectatorilor care
vor viziona respectiva reclamă.
3.3 Piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive
117. La nivelul Comisiei Europene, în deciziile adoptate cu ocazia unor concentrări
economice, s-au făcut diferenţieri în ceea ce priveşte drepturile de televizare în funcţie de mai
mulţi factori: natura programelor, platforma de distribuţie şi forma de distribuţie17. Pieţele
relevante în legătură cu drepturile de televizare au fost examinate atât din punctul de vedere al
ofertei, cât şi din punctul de vedere al cererii.
118. Din punctul de vedere al cererii, în practica Comisiei Europene s-a arătat că, ţinând cont
de criteriul naturii programelor de televiziune care sunt achiziţionate de către diferiţi
radiodifuzori, piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a fost divizată în trei pieţe
relevante:
- piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru filme şi seriale recente;
16 GRP (Gross rating point) - reprezintă o unitate de măsură prin care este exprimată mărimea audienţei realizată
de un anumit spot publicitar. Mai concret, GRP reprezintă numărul afişărilor în rândul unui public ţintă exprimat
ca 1% din populaţia publicului ţintă, definită de obicei prin caracteristici demografice. 17 COMP/M.4504- SFR/Tele 2 France, para. 24
21
- piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare cu conţinut sportiv;
- piaţa de achiziţionare a altor programe de televiziune (programe de stoc)18.
119. Tot la nivelul Comisiei Europene s-a stabilit că evenimentele sportive majore reprezintă
un element de input vital pentru radiodifuzorii importanţi19.
120. În ceea ce priveşte piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare cu conţinut sportiv,
analiza realizată de către Comisia Europeană în cazul unor operaţiuni de concentrare
economică a dus la următoarea concluzie: „în sens larg ...deşi drepturile de televizare cu
conţinut sportiv pot să constituie un domeniu separat faţă de alte programe de televiziune,
acestea ar trebui să fie divizate în mai multe pieţe ale produsului”20. În continuarea acestei
idei s-a arătat că drepturile de televizare a meciurilor de fotbal nu pot fi considerate ca fiind
substituibile cu drepturile de televizare pentru alte competiţii sportive.
121. În ceea ce priveşte piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor
fotbalistice, la nivelul Comisiei Europene s-a făcut, în mai multe decizii luate cu ocazia unor
operaţiuni de concentrare economică, distincţia între:
- piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru evenimentele care au loc cu
întreruperi, în general o dată la 4 ani (Campionatul mondial FIFA şi Campionatul European –
fiecare dintre aceste competiţii fiind foarte probabil să constituie pieţe separate);
- piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru evenimentele care se desfăşoară în
mod regulat pe tot cuprinsul anului (şi care implică meciuri din campionatul intern – în
special campionatul naţional şi cupa naţională, Liga Campionilor UEFA precum şi Cupa
UEFA)21. După cum se poate observa Comisia Europeană a făcut, implicit, o distincţie în
funcţie de naţionalitatea echipelor.
122. În cazul analizei unor posibile practici anticoncurenţiale care constau în vânzarea în
comun a drepturilor asupra unor meciuri de fotbal, Comisia Europeană a definit piaţa
relevantă ca fiind “piaţa achiziţionării drepturilor de transmisie de televiziune a meciurilor de
fotbal din cadrul competitiţiilor care se desfăşoară în mod regulat în cursul fiecărui an"22.
123. În ceea ce priveşte drepturile de televizare a altor competiţii sportive (altele decât
fotbalul) Comisia Europeană nu a adoptat în deciziile sale o poziţie clară în ceea ce priveşte
posibilitatea ca drepturile de televizare a acestor competiţii să fie divizate în mai multe pieţe
relevante distincte. Cu toate acestea, s-a arătat că “acest conţinut este foarte important pentru
operatorii de televiziune cu plată în măsura în care aceste drepturi de televizare au în vedere
evenimente care au potenţialul de a atrage interesul a numeroşi consumatori finali (de
exemplu, turnee de tenis importante, meciuri de box, golf şi curse de motociclete)”23.
124. Consiliul Concurenţei a identificat în practica sa o piaţă a drepturilor de difuzare a
competiţiilor sportive, arătându-se că evenimentele sportive în general nu pot fi considerate
subsituibile cu alt gen de programe de televiziune24. Cu alte cuvinte, se poate vorbi, în sens
larg, de o piaţă a drepturilor de difuzare a competiţiilor sportive. În legătură cu piaţa
drepturilor de difuzare a competiţiilor sportive s-a arătat că această piaţă poate fi segmentată
18 COMP/M.4504- SFR/Tele 2 France, para. 25 19 COMP/M. 4066- CVC/SLEC, para. 29 20 COMP/M.2843- Group Canal+/RTL/GJCD/JV, para.19 21 COMP/M.2483 - Group Canal+/RTL/GJCD/JV, para. 21, COMP/M. 2876 - NewsCorp/Telepiu, para. 64-65 22 COMP/C.2-37.398, para. 63. 23 COMP/M.2876-NewsCorp/Telepiu, para. 70 24 Decizia Consiliului Concurenţei nr. 64 din 13.08.2008, para. 13
22
în piaţa de achiziţionare a drepturilor de difuzare a competiţiilor sportive şi în piaţa de
revânzare a acestor drepturi.
125. Întrucât investigaţia a avut ca obiect posibila încălcare a prevederilor relevante din
legislaţia de concurenţă săvârşită de RCS&RDS în legătură cu un canal de televiziune cu
profil sportiv, canal care transmite competiţii sportive, a fost analizată situaţia drepturilor de
televizare cu conţinut sportiv şi a modului în care aceste drepturi sunt achiziţionate.
126. În cadrul investigaţiei au fost trimise chestionare privind drepturile de televizare cu
conţinut sportiv principalilor radiodifuzori din România (din punctul de vedere al veniturilor),
radiodifuzorilor intraţi recent pe piaţa din România - Transilvania Look SA (denumită în
continuare Look TV) şi care transmit diferite evenimente sportive, SRTV, precum şi
furnizorilor de servicii de retransmisie a programelor de televiziune din România care
acţionează şi ca radiodifuzori (RCS&RDS şi Romtelecom) şi care sunt implicaţi în
achiziţionarea de drepturi de televizare cu conţinut sportiv.
127. Chestionarele au fost trimise doar radiodifuzorilor din România întrucât aceştia dispun
de informaţiile cele mai precise în ceea ce priveşte preferinţele publicului român, iar
drepturile de televiziune cu conţinut sportiv sunt achiziţionate de către aceştia pe o bază
naţională.
128. În ofertele de pachete de programe ale furnizorilor de servicii de retransmisie a
programelor de televiziune se regăsesc şi canale de televiziune care sunt furnizate de către
radiodifuzori străini (cu titlu de exemplu Eurosport 1 şi Eurosport 2, Sport 1, ESPN America,
ESPN Clasic, Sport 1, Sport Klub), dar, în general, aceşti radiodifuzori achiziţionează
drepturile de televizare cu conţinut sportiv pe o bază mai largă decât naţională (spre exemplu
pan-europeană), având în vedere competiţii sportive care pot prezenta interes pentru
consumatorii de la nivelul întregului continent. În plus, audienţa majorităţii acestor canale (cu
excepţia canalelor Eurosport 1, Eurosport 2 şi Sport 1) nu este măsurată şi, prin urmare, nu se
pot trage concluzii în legătură cu atractivitatea conţinutului sportiv pe care aceste canale îl
oferă consumatorilor.
129. Factorii care sunt avuţi în vedere de către radiodifuzorii din România atunci când decid
să achiziţioneze drepturi de televizare cu conţinut sportiv diferă de la un radiodifuzor la altul.
Aceşti factori depind de tipul radiodifuzorilor care urmăresc să dobândescă anumite drepturi.
Radiodifuzorii care obţin o parte foarte importantă a veniturilor din publicitate (Pro TV,
Antena Group) iau în considerare, în cadrul deciziei de cumpărare, factori care, cel puţin
parţial, sunt diferiţi de cei care sunt luaţi în considerare de furnizorii de servicii de
retransmisie a programelor de televiziune care produc propriile canale de televiziune cu
conţinut sportiv (RCS&RDS şi Romtelecom).
130. Antena Group a arătat că “decizia de achiziţionare a drepturilor de conţinut sportiv, atât
în cazul postului Antena 1, cât şi în cazul postului GSP TV are în vedere în primul rând
audienţa pe care difuzarea respectivului conţinut sportiv o poate genera, având în vedere că
un conţinut sportiv de calitate, generator de audienţă ridicată, conferă notorietate canalului
tv şi conduce la fidelizarea publicului”25. În continuarea răspunsului său, Antena Group a
arătat că potenţialul de audienţă şi avantajele din punctul de vedere al brandului tv sunt
principalii factori care determină achiziţionarea acestor drepturi26.
25 Adresa înregistrată cu RG 3936/22.03.2013 26 Adresa înregistrată cu RG 3936/22.03.2013
23
131. În răspunsul său la solicitarea de informaţii a Consiliului Concurenţei27, Pro TV a
identificat următorii factori care influenţează decizia de achiziţionare a drepturilor de
televizare cu conţinut sportiv:
- audienţa estimată a programului, respectiv audienţa pe care o va avea pauza de
publicitate a programului;
- veniturile pe care programul respectiv le poate genera;
- preţul programului care este achiziţionat, de câte ori poate fi vizionat programul, dacă
este sau nu exclusiv, dacă poate fi folosit ca vehicul de marketing al postului;
- măsura în care respectivul program corespunde politicii de programe a postului de
televiziune şi identităţii postului;
- criteriul financiar este cel în baza căruia se ia decizia finală;
- disponibilitatea acestor drepturi.
132. Look TV a identificat, în mare, aceiaşi factori, cu precizarea că răspunsul vine de pe
poziţia unui radiodifuzor intrat de curând pe piaţă. Astfel, Look TV a arătat că „decizia
privind achiziţionarea de drepturi cu conţinut sportiv de televiziune are la bază în egală
măsură potenţialul de audienţă pe care îl conferă astfel de programe dar şi preţul de
achiziţie. Pentru o televiziune în dezvoltare, potenţialul de notorietate şi de audienţă obţinut
precum şi accesul către un public cât mai larg fără alte tipuri de constrângeri, primează.
Puterea unei televiziuni pe piaţă este măsurată prin cota de audienţă, ori din această prismă
televiziunile vor fi întotdeauna interesate să îşi construiască grila de programe în aşa fel
încât să fie cât mai atractivă pentru public”28.
133. Elementele care sunt luate în considerare de către furnizorii de servicii de retransmisie a
programelor de televiziune care acţionează şi ca radiodifuzori diferă, într-o măsură mai mare
sau mai mică, de factorii enumeraţi mai sus.
134. RCS&RDS a arătat că achiziţionează drepturi de conţinut sportiv pentru a difuza
conţinut sportiv prin intermediul propriilor canale de televiziune cu profil sportiv. În
continuare, aceeaşi întreprindere a subliniat că urmăreşte difuzarea de conţinut sportiv de
calitate, „scopul final fiind fidelizarea abonaţilor şi atragerea de noi clienţi, care sunt
interesaţi de cât mai multe programe aflate în oferta de servicii de programe retransmise de
RCS&RDS”29.
135. Romtelecom a identificat drept factori principali care determină decizia sa de a
achiziţiona drepturi de conţinut sportiv, alături de preţul plătit pentru respectivele drepturi şi
de veniturile din publicitate - „potenţialul respectivei competiţii de a atrage mai mulţi abonaţi
şi, de fapt, potenţialul competiţiilor în privinţa cărora se achiziţionează drepturile de a reţine
abonaţii existenţi la serviciile de retransmisie programe TV”30.
136. În legătură cu modalităţile de exploatare a drepturilor de televiziune cu conţinut sportiv,
răspunsurile din partea întreprinderilor care achiziţionează aceste drepturi duc la concluzia că
transmisiunile în direct au cea mai mare audienţă. Astfel, Antena Group a subliniat că
potenţialul cel mai ridicat de audienţă este reprezentat de transmisiunile sportive în direct ale
unor competiţii locale sau ale unor competiţii la care participă sportivii români31. În acelaşi
27 Adresa înregistrată cu RG 3935/22.03.2013 28 Adresa înregistrată cu RG 10.277/12.08.2013 29 Adresa înregistrată cu RG 5389/16.04.2013 30 Adresă înregistrată cu RG 2206/21.02.2013 31 Adresa înregistrată cu RG 3936/22.03.2013
24
răspuns Antena Group a arătat că “emisiunile în reluare nu sunt în general generatoare de
audienţă ridicată”.
137. Acest fapt este confirmat de către RCS&RDS care a apreciat că “transmisiunile decalate
(înregistrate) şi reluările au audienţe, de regulă, mai mici decât transmisiunile în direct.
Există totuşi posibilitatea ca transmisiunile înregistrate sau reluările să aibă audienţe
similare, dacă evenimentul suscită un interes crescut sau dacă ora de difuzare în direct este
nepotrivită pentru o astfel de vizionare”32.
3.3.1 Posibilitatea segmentării pieţei relevante de achiziţionare a drepturilor de
televizare cu conţinut sportiv în funcţie de natura sporturilor
138. În ceea ce priveşte drepturile de televizare cu conţinut sportiv care sunt achiziţionate de
către radiodifuzorii din România, anumite distincţii se impun în funcţie, în special, de natura
sporturilor ale căror competiţii fac obiectul drepturilor de televizare care sunt achiziţionate de
către radiodifuzori.
139. Conform informaţiilor furnizate de către întreprinderi Consiliului Concurenţei în cadrul
anchetei de piaţă, fotbalul este un eveniment sportiv foarte important şi a cărui transmitere
televizată este aptă să genereze cote importante de audienţă, cote de audienţă care, în general,
nu pot fi atinse de alte sporturi33.
140. Această informaţie este coroborată cu informaţii din studiile independente în ceea ce
priveşte piaţa de media din România în care se arată că fotbalul constituie una dintre
principalele preferinţe ale telespectatorilor34. Audienţele mari realizate de transmiterea
meciurilor de fotbal pot avea însă un efect şi asupra deciziei de abonare a potenţialilor clienţi
ai serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune.
141. În răspunsul său la cererea de informaţii a Consiliului Concurenţei35 Romtelecom a arătat
că “competiţiile de fotbal constituie unul din elementele principale în funcţie de care abonaţii
operatorilor de servicii de retransmisie programe TV fac alegerea furnizorului de astfel de
servicii, pe lângă conţinutul canalelor de interes foarte mare (Antena 1 şi Pro TV)”. Unii
operatori au emis ideea că anumite drepturi de retransmisie a meciurilor de fotbal pot
reprezenta elemente de conţinut TV cheie36.
142. În afara faptului că transmiterea televizată a meciurilor de fotbal poate atinge cote
importante de audienţă, competiţiile fotbalistice (în special Campionatul naţional de fotbal -
Liga I precum şi competiţiile europene la care participă echipele româneşti) fac obiectul unor
emisiuni de tip talk-show care pot obţine cote importante de audienţă.
143. În ceea ce priveşte celelalte sporturi a căror transmisiune televizată este considerată
importantă de către radiodifuzorii, răspunsurile la chestionarul trimis de către Consiliul
Concurenţei întreprinderilor care achiziţionează drepturi de televiziune cu conţinut sportiv în
România au relevat existenţa unor opinii diferite în legătură cu competiţiile sportive care
prezintă importanţă pentru radiodifuzori.
32 Adresa înregistrată cu RG 5389/16.04.2013 33 Adresa Pro TV înregistrată cu RG 3935/22.03.2013 34 Media Fact Book 2013, pag. 26 35 Răspuns înregistrat cu RG 3834/20.03.2013 36 Adresa Orange România înregistrată cu RG 9941/31.07.2013
25
144. Antena Group a menţionat următoarele sporturi ca fiind capabile de a obţine cote
importante de audienţă: tenis de câmp, tenis de masă, rugby, handbal şi sporturi de contact37.
145. Legat de drepturile de televizare cu conţinut sportiv, RCS&RDS a arătat că există alte
sporturi care rivalizează sau pot rivaliza cu fotbalul din punctul de vedere al audienţelor
obţinute. Întreprinderea RCS&RDS a identificat ca făcând parte din această categorie sporturi
precum: sporturile de contact (desfăşurate în cadrul unor gale profesioniste sau în cadrul
Jocurilor mondiale, Campionatelor Mondiale sau europene), sporturile de iarnă (desfăşurate în
cadrul Jocurilor Olimpice de iarnă, campionatelor mondiale sau campionatelor europene),
atletismul (desfăşurat în cadrul Jocurilor Olimpice, Campionatelor mondiale, Campionatelor
Europene, Diamond League), gimnastica, sporturile cu motor (Formula 1, Nascar, Moto GP),
ciclism (Turul Franţei, Turul Italiei, Turul Spaniei), handbal, baschet, tenis de câmp etc.
146. În legătură cu aceste drepturi, RCS&RDS a admis faptul că aprecierea societăţii poate fi
una subiectivă întrucât, “în lipsa difuzării de publicitate şi în lipsa indicatorilor de măsurare
a audienţei, nu putem cunoaşte impactul difuzării competiţiilor sportive prin intermediul
posturilor noastre de televiziune”38.
147. Pro TV a enumerat următoarele sporturi ca fiind capabile de a obţine cote importante de
audienţă ca urmare a transmisiei televizate - handbal, box, gimnastică, kickboxing, tenis - în
timp ce Romtelecom, în răspunsul său39, a identificat următoarele sporturi: baschet, handbal
(masculin şi feminin), Formula 1, box şi MMA40.
148. Conform opiniei exprimate de către SRTV41 sporturile care prezintă interes din punct de
vedere al audienţelor obţinute sunt patinajul artistic, gimnastica feminină, atletismul şi tenisul
masculin.
149. O opinie diferită a fost exprimată de către Look TV. Astfel, potrivit acestei întreprinderi,
fotbalul este sportul care realizează cele mai importante audienţe, celelalte sporturi nefiind
capabile să obţină cote importante de audienţă. Look TV a enumerat ca posibile excepţii
Jocurile Olimpice, competiţiile sportive importante sau meciurile unor echipe româneşti din
cupele europene şi a exemplificat cu meciurile de handbal desfăşurate de către echipa Oltchim
Râmnicu Vâlcea în cupele europene.
3.3.1.2 Analiza Consiliului Concurenţei
150. Analiza efectuată de către Consiliul Concurenţei a arătat că, în general, preţurile care
sunt plătite de către radiodifuzori pentru obţinerea drepturilor de televizare a principalelor
competiţii fotbalistice sunt superioare sumelor plătite pentru obţinerea drepturilor de
televizare a altor competiţii sportive. Prin urmare se poate susţine că, din punctul de vedere al
telespectatorilor, fotbalul nu poate fi considerat ca substituibil cu alte sporturi şi că piaţa de
achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice reprezintă o piaţă
separată.
151. Distincţia fotbal – alte sporturi nu trebuie însă absolutizată. Nu se poate susţine că toate
competiţiile fotbalistice prezintă aceeaşi importanţă pentru consumatori şi că respectivii
consumatori ar alege să vizioneze un meci de fotbal, indiferent de competiţia în care se
desfăşoară, în detrimentul unei transmisii care are în vedere un alt sport decât fotbalul.
37 Adresa înregistrată cu RG 5020/09.04.2012 38 Adresa înregistrată cu RG 6383/09.05.2012 39 Răspuns înregistrat cu RG 5628/24.04.2012 40 Mixed Martial Arts 41 Adresa înregistrată cu RG 6802/21.05.2012
26
152. Astfel, este posibil ca transmisia televizată a unui campionat mondial sau european de
gimnastică feminină la care participă echipa României să obţină cote de audienţă importante
prin comparaţie cu cotele de audienţă obţinute de un meci amical de fotbal sau de un meci
desfăşurat în cadrul Ligii a II-a de fotbal din România42.
153. Drepturile de televizare cu privire la alte sporturi pot prezenta însă interes pentru
radiodifuzori din două motive:
- realizarea unor transmisiuni în direct/emisiuni sportive care au ca subiect alte sporturi
permit atingerea unui segment al publicului care este interesat şi de alte sporturi în
afară de fotbal;
- deţinerea unor astfel de drepturi de televizare poate duce la obţinerea unor cote
importante de audienţă în perioadele în care, din cauza calendarului de desfăşurare, nu
au loc meciuri de fotbal.
154. În ceea ce priveşte piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile
fotbalistice, se impune a se face distincţia între:
- piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice care se
desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului (şi care implică meciuri din
Campionatul Naţional de fotbal - Liga I şi Cupa României, Liga Campionilor UEFA
precum şi Liga Europa);
- piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice care au
loc cu întreruperi, în general o dată la 4 ani (Campionatul Mondial FIFA şi
Campionatul European de Fotbal).
155. Motivele care stau la baza acestei distincţii şi în temeiul cărora au fost identificate două
pieţe relevante diferite în ceea ce priveşte achiziţionarea drepturilor de televizare a
competiţiilor fotbalistice sunt prezentate în cele ce urmează.
156. Competiţiile fotbalistice care au loc în fiecare an şi la care participă echipe din România
au potenţialul de a stimula interesul publicului în legătură cu un sport în care elementul de
identificare al suporterilor cu echipa favorită este foarte important. Meciurile din cadrul Ligii
I de Fotbal pot suscita un interes crescut, interes care este mai mare în situaţia în care
meciurile au loc între echipe importante din România (Steaua, Dinamo, CFR Cluj).
157. Acelaşi lucru poate fi susţinut şi despre participarea echipelor din România la Liga
Campionilor UEFA şi la Liga Europa. Interesul pentru aceste competiţii creşte în măsura în
care echipele româneşti participante se califică în fazele superioare ale competiţiilor. Acest
lucru a fost confirmat de către anumite răspunsuri primite în cadrul anchetei de piaţă din
cadrul investigaţiei.
158. Pro TV a arătat că “meciurile de fotbal ale echipelor româneşti sunt cele mai urmărite.
Ca medie, meciurile echipei Steaua sunt mai urmărite decât jocurile echipei naţionale de
fotbal”43. Acest punct de vedere este confirmat şi de răspunsul Romtelecom care a exprimat
opinia potrivit căreia “cea mai ridicată cotă de audienţă este obţinută de transmisiile în
direct, în mod deosebit cele de fotbal. La rândul lor acestea sunt diferenţiate în funcţie de
evenimentul transmis. Întotdeauna un meci din cadrul campionatului naţional de fotbal Liga I
va face cea mai bună audienţă, fiind urmat de meciurile echipei naţionale de fotbal, meciurile
echipelor româneşti în Champions League şi Europa League”44.
42 Adresa SRTV înregistrată cu RG 6802/21.05.2012 43 Adresa Pro TV înregistrată cu RG 3935/22.03.2013 44 Adresa Romtelecom înregistrată cu RG 2206/21.02.2013
27
159. Competiţiile care se desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului sunt caracterizate
prin lungime şi prin regularitate şi cuprind un număr mult mai mare de meciuri prin
comparaţie cu competiţiile care au loc doar o dată la 4 ani. Cu titlu de exemplu, meciurile din
cadrul unei etape a Ligii I de Fotbal (9 meciuri) sunt transmise în 4 zile consecutive (de vineri
până luni seara), pe întreaga perioadă de desfăşurare a acestei competiţii.
160. Acest lucru echivalează în practică cu posibilitatea pentru canalele de televiziune care
transmit respectivele meciuri de a obţine cu regularitate şi de o manieră durabilă cote
importante de audienţă şi, pe cale de consecinţă, venituri din publicitate. Totodată, faptul că
aceste competiţii se desfăşoară cu regularitate are un important efect de fidelizare a
telespectatorilor faţă de emisiunile prezentate pe canalele de televiziune care transmit
respectivele competiţii.
161. În ceea ce priveşte canalele de televiziune cu conţinut sportiv care sunt produse de către
întreprinderile active pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune,
prezenţa în grila de programe a canalului/canalelor de televiziune oferit/oferite de către
respectivii retransmiţători, a unor asemenea competiţii poate constitui un motiv important în
decizia consumatorilor de a alege serviciile de retransmisie oferite de către respectivii
retransmiţători în detrimentul serviciilor oferite de către alţi retransmiţători. Prezenţa în grila
de programe a unor astfel de posturi de televiziune are şi rolul de fidelizare şi de retenţie a
abonaţilor.
162. Preţurile pe care radiodifuzorii le plătesc pentru obţinerea drepturilor de televizare a
competiţiilor de fotbal care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an (în special pentru
meciurile din cadrul Ligii I de fotbal) sunt superioare sumelor de bani plătite pentru obţinerea
drepturilor de televizare în cazul altor competiţii sportive.
163. În ceea ce priveşte drepturile de televizare asupra competiţiilor fotbalistice care au loc
intermitent, situaţia este diferită. Din răspunsurile la solicitările de informaţii ale Consiliului
Concurenţei a rezultat că sumele necesare pentru obţinerea drepturilor de televizare pe
teritoriul României a meciurilor de fotbal din cadrul Campionatului Mondial de Fotbal şi al
Campionatului European de Fotbal sunt foarte importante.
164. Aceste meciuri obţin cote ridicate de audienţă (cote de audienţă care sunt şi mai ridicate
în situaţia în care echipa naţională de fotbal a României evoluează în cadrul acestor
competiţii), dar doar pe perioada limitată a desfăşurării competiţiei (3-4 săptămâni). Cu alte
cuvinte, o întreprindere care deţine drepturi de acest gen nu poate obţine venituri importante
din publicitate decât pentru o perioadă relativ scurtă de timp. În acelaşi timp, din cauza
perioadei relativ scurte de desfăşurare a respectivei competiţii fotbalistice, efectul de
fidelizare sau de retenţie a telespectatorilor sau a abonaţilor este mult mai puţin pronunţat.
165. Suplimentar, există importante obstacole de ordin juridic în ceea ce priveşte exploatarea
drepturilor asupra acestor competiţii fotbalistice. Aceste drepturi nu pot fi exploatate de o
manieră exclusivă (lucru care prezintă importanţă pentru radiodifuzori) fără respectarea
anumitor prevederi legale.
166. Legea audiovizualului conţine prevederi care limitează dreptul radiodifuzorilor de a
exploata anumite evenimente pe o bază exclusivă. Astfel, conform prevederilor art. 21 alin.
(1) şi (2) din Legea audiovizualului:
“(1) Evenimentele de importanţă majoră pot fi difuzate în exclusivitate numai dacă difuzarea
nu privează o parte importantă a publicului din România de posibilitatea de a le urmări în
direct sau în transmisie decalată în cadrul unui serviciu de programe cu acces liber.
28
(2) Lista evenimentelor considerate de importanţă majoră se stabileşte prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea Consiliului, şi va fi comunicată Comisiei Europene; modificările
ulterioare urmează aceeaşi procedură”.
167. În aplicarea acestor prevederi a fost adoptată, de către Guvernul României, Hotărârea nr.
47 din 16 ianuarie 2003 privind stabilirea evenimentelor de importanţă majoră difuzate în
cadrul programelor de televiziune45. Conform prevederilor acesteia, o parte importantă a
publicului este constituită din cel puţin 70% din populaţia recenzată a României.
168. Anexa la H.G. 47/2003 prevede ca fiind evenimente de importanţă majoră următoarele:
- Festivalul internaţional “George Enescu”;
- Jocurile Olimpice de Iarnă;
- Jocurile Olimpice de Vară;
- Campionatul mondial de fotbal şi jocurile de calificare ale echipei naţionale a
României la acest campionat;
- Campionatul european de fotbal şi jocurile de calificare ale echipei naţionale a
României la acest campionat.
3.3.2 Piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a altor competiţii sportive
169. Ancheta de piaţă realizată în cadrul investigaţiei a dus la concluzia că poate fi definită o
piaţă relevantă a achiziţionării drepturilor de televizare a altor competiţii sportive, fără a se
impune însă o segmentare a acestei pieţe în funcţie de diferitele discipline sportive ale căror
drepturi de televizare sunt dobândite de către radiodifuzori.
170. Aplicarea în cazul României a distincţiei operate de către Comisia Europeană duce la
diferenţierea între competiţiile fotbalistice regulate la care participă echipe din România
(Campionatul naţional de fotbal Liga I, Cupa României, Liga Campionilor UEFA şi Liga
Europa) şi competiţiile fotbalistice care se desfăşoară cu regularitate în alte ţări. În consecinţă,
în cadrul investigaţiei a fost analizată şi situaţia drepturilor de televizare asupra competiţiilor
fotbalistice care au loc în fiecare an, dar care nu implică echipe din România (campionatele de
fotbal şi cupele naţionale ale altor ţări).
171. În perioada analizată în România au fost/sunt încă difuzate prin intermediul diferitelor
canale de televiziune meciuri de fotbal care s-au desfăşurat/se defăşoară în următoarele
campionate de fotbal: Anglia, Spania, Germania, Italia, Franţa, Ucraina, Olanda, Portugalia,
Grecia, Rusia, Ucraina, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Argentina. În aceeaşi perioadă au
fost/sunt încă difuzate pe teritoriul României meciuri desfăşurate în cadrul Cupelor naţionale
a mai multe ţări din Europa.
172. Analiza de piaţă realizată a plecat de la constatarea faptului că drepturile de televizare ale
acestor competiţii prezintă interes pentru radiodifuzorii din România, în special în măsura în
care meciurile de fotbal au loc în campionate de fotbal importante din Europa (Spania,
Anglia, Germania, Italia46, Franţa) sau în campionate în care activează jucători români. Acest
interes se reflectă în special în disponibilitatea radiodifuzorilor români de a plăti sume
45 Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 82 din data de 10 februarie 2003 46 Campionatele de fotbal ale Spaniei, Angliei, Germaniei şi Italiei ocupă primele patru locuri în clasamenul
coeficienţilor pe ţară realizat de către UEFA pentru sezonul 2012/2013, clasament care este disponibil la adresa
de internet http://www.uefa.com/memberassociations/uefarankings/country/index.html.
importante de bani pentru obţinerea drepturilor de televizare ale anumitor campionate de
fotbal importante din Europa (de exemplu Anglia, Spania, Italia, Franţa47).
173. Deşi prezintă interes pentru radiodifuzorii români, campionatele de fotbal desfăşurate în
America de Nord sau în America de Sud prezintă anumite inconveniente legate de modul în
care pot fi exploatate. Din cauza decalajului orar, transmiterea în direct a unor meciuri de
fotbal desfăşurate în cadrul campionatelor de fotbal din SUA, Argentina, Brazilia nu se poate
realiza decât la ore foarte târzii, lucru care poate avea un efect semnificativ asupra cotelor de
audienţă obţinute.
174. RCS&RDS a exprimat în răspunsul său48 opinia potrivit căreia drepturile de televizare a
meciurilor desfăşurate în campionatele străine de fotbal sunt interschimbabile cu drepturile de
televizare a meciurilor desfăşurate în cadrul competiţiilor regulate din cursul anului -
Campionatul Naţional Liga I, Cupa României, Liga Campionilor şi Liga Europa. RCS&RDS
a subliniat că: “În cadrul campionatelor străine, în special din Europa, activează toate
echipele înscrise în Liga Campionilor şi Liga Europa. Apreciem că este evident faptul că
meciurile echipelor valoroase prezintă un potenţial mai ridicat de a fi urmărite atât în cazul
meciurilor desfăşurate în campionatele străine, cât şi în cadrul competiţiilor europene,
existând numeroase rivalităţi între diferite cluburi de fotbal care pot contribui la suscitarea
unui interes crescut pentru meciurile respective. De asemenea apreciem că sunt telespectatori
care urmăresc fenomenul fotbalistic cu o anumită detaşare, cu o anumită obiectivitate şi
microbiştii care sunt fani ai unor echipe, aceştia având o apreciere subiectivă asupra jocului,
asupra echipei, asupra jucătorilor, existând resorturi complexe care determină telespectatorii
să urmărească meciurile de fotbal. Presa de specialitate, emisiunile care prezintă
evenimentele sportive pot fi de natură să crească interesul pentru un anumit meci, indiferent
dacă acesta este din cadrul competiţiilor interne, europene sau străine”.
175. Romtelecom a exprimat o opinie care confirmă doar într-o măsură parţială părerea
exprimată de către RCS&RDS privind problema definirii pieţei relevante în ceea ce priveşte
drepturile de televizare a meciurilor desfăşurate în campionatele străine de fotbal.
Romtelecom a arătat că “în funcţie de conţinutul oferit şi de contextul în care se difuzează (de
exemplu, într-o pauză a celorlalte competiţii), anumite drepturi de televizare a meciurilor
desfăşurate în campionatele străine de fotbal pot fi interschimbabile cu drepturi de televizare
a meciurilor desfăşurate în cadrul Liga 1, Europa League şi Champions League”49.
176. O opinie contrară a fost exprimată de anumite întreprinderi. Astfel, conform răspunsului
furnizat de către Pro TV: "există consumatori de programe sportive care primesc cu acelaşi
interes meciuri de fotbal din campionat, la fel cum există categorii care urmăresc doar
meciuri dintr-un anumit campionat. Audienţele de televiziune, nu numai de la noi din ţară, ci
şi din străinătate, arată că pretutindeni cel mai mare interes este suscitat de meciurile de
fotbal din liga internă a ţării respective. Ele sunt urmate, într-o ordine care cu mici excepţii
se respectă în aproape fiecare ţară europeană, de meciurile din campionatele Angliei,
Spaniei, Germaniei şi Italiei. Vorbim aici despre mediile de audienţă înregistrate de
campionatele respective, care sunt influenţate de distribuţia canalelor care le transmit... În
opinia noastră marea majoritate a românilor ar alege în locul unui obişnuit FC Vaslui -
Concordia Chiajna meciul Manchester United- Chelsea, dacă ar putea şi dacă cele două
47 Actualmente drepturile de televizare pe teritoriul României a campionatului de fotbal al Germaniei-
Bundesliga, unul din campionatele foarte importante din Europa, nu sunt deţinute de către un radiodifuzor
român, ci sunt deţinute de către întreprinderea care produce canalele de televiziune Eurosport 1 şi Eurosport 2. 48 Răspuns înregistrat cu RG 5389/16.04.2013 49 Adresa Romtelecom înregistrată cu RG 2206/21.02.2013
30
meciuri s-ar suprapune. Dacă vorbim însă de un întreg an competiţional, Campionatul
României ar fi cel ales...”50.
177. În concluzie, spre deosebire de susţinerile RCS&RDS, nu există, la momentul actual,
suficiente elemente de natură a include drepturile de televizare pentru aceste competiţii în
cadrul pieţei relevante a drepturilor de televizare pentru evenimentele fotbalistice care se
desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului (şi care implică meciuri din Campionatul
Naţional de fotbal - Liga I şi Cupa României, Liga Campionilor UEFA precum şi Liga
Europa).
178. Suplimentar, trebuie precizat că, în cadrul politicii sale de achiziţionare de drepturi de
televizare a competiţiilor sportive, RCS&RDS a dus, încă de la începuturile prezenţei sale pe
această piaţă, o politică prin care a urmărit (şi a reuşit) să obţină o parte foarte importantă a
drepturilor de televizare ale meciurilor de fotbal desfăşurate în cadrul Campionatului Naţional
de fotbal - Liga I, lucru care subliniază importanţa pe care RCS&RDS o acordă drepturilor de
televizare asupra acestei competiţii sportive. Acest lucru constituie încă un argument în sensul
ideii că drepturile de televizare a meciurilor de fotbal din cadrul Campionatului Naţional de
Fotbal - Liga I nu pot fi considerate ca fiind substituibile cu drepturile de televizare asupra
meciurilor din campionatele străine de fotbal.
179. Cu toate acestea, ţinând cont de importanţa şi atractivitatea anumitor meciuri din
campionatele străine de fotbal (meciuri precum Real Madrid - FC Barcelona, Manchester
United - Chelsea, Juventus - AC Milan), nu poate fi exclus ca, în viitor, drepturile de
televizare a anumitor campionate străine de fotbal să poată fi incluse în piaţa relevantă a
drepturilor de televizare pentru evenimentele fotbalistice care se desfăşoară în mod regulat pe
tot cuprinsul anului.
180. Prin urmare, drepturile de televizare asupra campionatelor străine de fotbal fac parte din
piaţa relevantă a drepturilor de televizare a altor competiţii sportive.
181. În concluzie, pieţele relevante identificate în legătură cu achiziţionarea de drepturi de
televizare cu conţinut sportiv sunt următoarele:
- piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice care se
desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului (şi care implică meciuri din
Campionatul Naţional de fotbal - Liga I, Cupa României, Liga Campionilor UEFA şi
Liga Europa);
- piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice care au
loc cu întreruperi, în general o dată la 4 ani (Campionatul Mondial FIFA şi
Campionatul European de Fotbal);
- piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a altor competiţii sportive.
182. Ţinând cont de pieţele relevante care au fost identificate mai sus, se pot trage
următoarele concluzii:
- Antena Group şi RCS&RDS sunt prezente pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de
televizare pentru evenimentele fotbalistice care se desfăşoară în mod regulat pe tot
cuprinsul anului (şi care implică meciuri din Campionatul Naţional de fotbal - Liga I,
Cupa României, Liga Campionilor UEFA precum şi Liga Europa). În anumite cazuri
- licitaţia organizată în anul 2011 de către LPF pentru valorificarea drepturilor de
televiziune pentru meciurile de fotbal desfăşurate în cadrul Ligii I de fotbal în
50 Adresa Pro TV înregistrată cu RG 3935/22.03.2013
31
sezoanele 2011/2012, 2012/2013 şi 2013/2014 - întreprinderile Antena Group şi
RCS&RDS au fost concurenţi direcţi pentru obţinerea acestor drepturi;
- Antena Group şi RCS&RDS sunt prezente pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de
televizare a altor competiţii sportive.
183. Pieţele relevante identificate mai sus constituie pieţe posibil afectate de comportamentul
RCS&RDS investigat.
184. În ceea ce priveşte piaţa drepturilor de televizare pentru competiţiile de fotbal care se
desfăşoară în mod regulat de-a lungul unui an, la nivelul Comisiei Europene s-a considerat că
această piaţă este naţională datorită faptului că drepturile de difuzare sunt vândute pe baze
naţionale chiar şi pentru competiţiile care se desfăşoară la nivel european cum ar fi UEFA
Champions League şi Cupa UEFA. În ceea ce priveşte drepturile de difuzare pentru
campionatele şi cupele naţionale, specificitatea acestui produs datorată unor factori culturali
legaţi de cerere precum şi preferinţele naţionale duc la concluzia că piaţa este naţională51.
185. Din punct de vedere geografic, piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a
competiţiilor sportive este naţională, indiferent de segmentările care au fost operate în cadrul
acestei pieţe. Principalul motiv în favoarea acestei definiri a pieţei geografice este reprezentat
de faptul că drepturile de televizare a competiţiilor sportive le sunt licenţiate radiodifuzorilor
pe baze naţionale. Aceste drepturi sunt achiziţionate pentru a fi exploatate pe teritoriul
României, pe această piaţă concurenţa manifestându-se în sensul obţinerii dreptului de a
transmite evenimente sportive consumatorilor finali români.
3.4 Piaţa canalelor de televiziune cu plată şi piaţa canalelor de televiziune fără plată
3.4.1 Opinia Antena Group
186. Antena Group a definit piaţa relevantă a produsului pe care acţionează postul de
televiziune GSP TV ca fiind “piaţa serviciilor de programe de televiziune în general şi piaţa
serviciilor de programe de televiziune cu conţinut sportiv în particular”52.
187. În răspunsul înregistrat cu RG 3936/22.03.2013, Antena Group a detaliat problema
definirii pieţei relevante şi a subliniat particularităţile existente pe piaţa audiovizuală şi de
distribuţie din România.
188. Antena Group a prezentat circumstanţele care prezintă relevanţă pentru definirea pieţei
relevante:
- spre deosebire de practica de la nivelul Comisiei Europene conform căreia canalele cu
plată sunt acele canale de televiziune care îşi finanţează activitatea din veniturile din
abonamente (utilizatorul final având posibilitatea de a contracta direct cu
radiodifuzorul recepţionarea unui canal cu plată), în România posturile de televiziune
nu au posibilitatea de a contracta direct cu utilizatorii finali, contractele privind
recepţionarea posturilor de televiziune fiind încheiate între distribuitorii de servicii şi
consumatori;
- în România întreprinderile care furnizează servicii de retransmisie a programelor
audiovizuale (distribuitorii de cablu în terminologia folosită de către întreprinderea
Antena Group) oferă consumatorilor abonamente pentru pachete de programe care
includ atât canalele must carry (oferite distribuitorilor în mod gratuit de către
51 COMP/M.2876- Newscorp/Telepiu, paragraful 67 52 Adresa Antena Group înregistrată cu RG 5020/09.04.2012
32
radiodifuzori), cât şi canale care nu sunt libere la retransmisie. Antena Group a afirmat
că “din perspectiva radiodifuzorilor, faptul că un post de televiziune este liber la
retransmisie şi este oferit gratuit, fără a percepe nici un tarif de retransmisie în ceea
ce priveşte distribuţia prin cablu, nu se reflectă mai departe în relaţia distribuitor
consumator, utilizatorul final plătind în realitate un abonament către distribuitor
pentru recepţia postului tv must carry respectiv, alături de alte programe”.
189. În continuare, Antena Group a făcut următoarele aprecieri53:
- „în ceea ce priveşte retransmisia prin DTH, tariful perceput de radiodifuzor
distribuitorului are corespondent în faptul că utilizatorul final plăteşte un abonament
distribuitorului, ceea ce înseamnă că întreaga relaţie radiodifuzor-distribuitor-
consumator este consecventă din punctul de vedere al principiului aplicabil
(efectuarea unei plăţi); cu toate acestea, consumatorul nu are posibilitatea de a alege
ce posturi doreşte să plătească, ci doar de a alege unul din pachetele oferite de
distribuitor în schimbul plăţii unui abonament, fapt ce contravine accepţiunii clasice a
canalelor tv cu plată (pay-TV) al căror succes depinde de numărul de abonaţi pe care
reuşesc să îl atragă;
- în ceea ce priveşte retransmisia prin cablu analogic/digital, în privinţa posturilor
must carry, există o inconsecvenţă din perspectiva faptului că primul segment al
relaţiei mai sus menţionate (radiodifuzor-distribuitor) nu presupune efectuarea nici
unei plăţi pentru retransmisie, în schimb al doilea segment (distribuitor-consumator)
presupune plata unui abonament de către consumator către distribuitor. Aceasta
înseamnă că pe piaţa din România, din perspectiva consumatorului, abonat al unei
societăţi de cablu şi destinatar al programelor oferite de un post de televiziune must
carry, nu poate fi făcută o distincţie între posturile must carry (oferite gratuit de
radiodifuzor) şi posturile care nu sunt must carry, din punctul de vedere al
abonamentului plătit. Inconsecvenţa este generată şi de faptul că din perspectiva
achiziţiei drepturilor, a producţiei de conţinut sau a audienţei, posturile must carry
concurează direct cu posturile care nu au statut must carry. În schimb, din punctul de
vedere al abonatului unei societăţi de cablu, anumite posturi tv pot fi considerate
substituibile (indiferent de statutul acestora), faptul că respectivul post este oferit
gratuit de radiodifuzor (must carry) neavând nicio pondere în aprecierea
consumatorului”.
190. Ulterior, în cadrul răspunsului la o altă solicitare de informaţii a autorităţii de concurenţă,
Antena Group a definit piaţa relevantă afectată de practica analizată ca fiind piaţa serviciilor
de programe de televiziune în general şi piaţa serviciilor de programe de televiziune cu
conţinut sportiv în mod particular. Această întreprindere a considerat că pe această din urmă
piaţă GSP TV concurează cu un canal similar al trustului CME (Sport.ro) şi cu canalele
similare deţinute de către RCS&RDS.
191. Piaţa geografică a fost definită ca fiind reprezentată de teritoriul României.
3.4.2 Opinia RCS&RDS
192. În răspunsul la solicitările de informaţii ale Consiliului Concurenţei, RCS&RDS a
identificat piaţa relevantă pe care sunt prezente canalele de televiziune Digi Sport 1, Digi
Sport 2, Digi Sport 3 şi Digi Sport HD ca fiind “piaţa relevantă a serviciilor de programe de
televiziune”.
53 Adresa înregistrată cu RG 3936/22.03.2013
33
193. Principalele argumente aduse de către RCS&RDS în sprijinul acestei definiri a pieţei
relevante, aşa cum acestea sunt prezentate în adresa înregistrată cu RG 6383/09.05.2012, sunt
următoarele:
- „măsurarea audienţei este realizată pentru canalele de televiziune, indiferent de
profilul fiecărui canal de televiziune;
- posturile de televiziune generaliste achiziţionează în mod frecvent şi difuzează prin
intermediul acestor canale drepturi de televiziune cu conţinut sportiv;
- telespectatorii au obiceiuri de consum în domeniul audiovizualului dintre cele mai
diversificate, astfel cea mai mare parte a consumatorilor este interesată de conţinut
audiovizual din domeniile: ştiri, sport, divertisment, muzică, filme, ştiinţă etc.
- nu credem că există consumatori care să fie interesaţi numai de un anumit tip de
conţinut audiovizual;
- datorită numărului mare de programe disponibile în oferta furnizorilor de servicii de
programe prin cablu şi prin satelit, fiecare consumator vizionează zilnic programele
unor posturi de televiziune cu conţinut cât mai variat;
- posturile de televiziune vizează prin oferta conţinutului audiovizual difuzat un public
ţintă cât mai diversificat, intrând în competiţie şi putând fi captată atenţia
telespectatorilor cu orice tip de emisiune, care concurează cu programele posturilor
de televiziune ale tuturor celorlaţi radiodifuzori, consumatorul obişnuit având
obiceiul de a viziona un conţinut audiovizual foarte diversificat”.
194. RCS&RDS a identificat drept principali concurenţi pe piaţa relevantă posturile de
televiziune ale Grupului Pro TV, ale Grupului Intact, Societatea Română de Televiziune,
Eurosport, Kanal D, Realitatea TV, Prima TV, B1 TV.
3.4.3 Analiza Consiliului Concurenţei
195. În majoritatea deciziilor adoptate la nivelul Comisiei Europene în analiza unor operaţiuni
de concentrare economică a fost făcută o distincţie clară între canalele cu acces liber şi
canalele cu plată. Această distincţie a avut la bază diferenţa existentă la nivelul modului în
care aceste canale îşi finanţează activitatea. În mai multe decizii ale Comisiei Europene54 se
arată faptul că diferenţierea între piaţa televiziunii cu plată şi piaţa televiziunii cu acces liber
constă în principal în modul diferit de finanţare a acestora, Televiziunile cu acces liber sunt
finanţate din publicitate, iar televiziunile cu plată sunt finanţate, în principal, din abonamente.
196. Într-o decizie recentă în ceea ce priveşte o operaţiune de concentrare economică avînd
efecte şi pe teritoriul României55 Comisia Europeană a analizat dacă, în cadrul pieţei
televiziunii cu plată, se poate face distincţia între, pe de o parte, canale de televiziune cu plată
de tip basic şi canale de televiziune cu plată de tip premium. În cadrul aceleiaşi decizii,
Comisia Europeană a analizat posibila distincţie care se poate face între canalele de
televiziune cu plată de interes general şi canalele de televiziune cu plată tematice. În cazul
ambelor probleme Comisia Europeană a lăsat deschisă piaţa relevantă considerând că,
indiferent de modul de definire a pieţei relevante, operaţiunea de concentrare economică
supusă controlului nu ridica probleme de concurenţă.
COMP/M. 6880 Liberty Global/Virgin Media, paragrafele 33 şi 37. 55 COMP/M.6866 Time Warner/CME
34
197. În trecut, în practica sa, Consiliul Concurenţei a adoptat puncte de vedere similare
Comisiei Europene în ceea ce priveşte distincţia dintre canalele cu acces liber şi canalele cu
plată (pay tv). Astfel, autoritatea de concurenţă a arătat că: “diferenţierea între televiziunile cu
plată şi televiziunile cu acces liber constă, în principal, în modul diferit de finanţare a
acestora; astfel, televiziunile cu acces liber sunt finanţate din publicitate, iar televiziunile cu
plată sunt finanţate, în principal, din abonamente, existând o relaţie comercială între difuzor
şi telespectator/abonat”56.
198. Cu toate acestea, în definirea pieţei relevante în prezentul caz trebuie să se ţină seama de
mai multe particularităţi ale modului de funcţionare a pieţei din România.
199. Dacă în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene există posibilitatea pentru
utilizatorul final de a contracta direct cu un anumit radiodifuzor pentru recepţionarea unui
canal de televiziune cu plată, în România utilizatorul final nu poate face acest lucru. Pentru a
recepţiona canalele de televiziune majoritatea utilizatorilor din România trebuie să apeleze la
serviciile oferite de către întreprinderile prezente pe piaţa de retransmisie a programelor de
televiziune57. Excepţia este reprezentată de acei utilizatori care nu apelează la serviciile de
retransmisie oferite de către retransmiţători şi care folosesc pentru recepţionarea canalelor de
televiziune antena terestră sau antena de satelit proprie, fără a deveni abonaţi ai serviciilor
oferite de către retransmiţători58.
200. Prin urmare, sintagma „canal de televiziune cu acces liber” nu poate fi folosită decât
pentru canalele de televiziune care sunt recepţionate prin intermediul acestor modalităţi, fără
plata unui abonament. După cum se poate observa acest mod de recepţionare a canalelor este
foarte puţin utilizat de către consumatorii români.
201. Utilizatorii serviciilor de retransmisie îşi pot exercita opţiunea doar în ceea ce priveşte
alegerea dintre mai multe pachete de programe al căror număr şi componenţă sunt prestabilite
de către întreprinderile care furnizează servicii de retransmisie a programelor de televiziune şi
nu în privinţa canalelor care alcătuiesc pachetele de programe. Aceste pachete de programe
sunt configurate şi oferite de către retransmiţători în funcţie de propria politică comercială.
202. Pachetele de programe care sunt realizate de către retransmiţători şi sunt recepţionate de
către utilizatorii finali conţin canale cu plată (pentru care radiodifuzorii solicită
retransmiţătorilor plata unor sume de bani în schimbul acordării dreptului de a retransmite
canalele în reţelele acestora) şi canale fără plată (produse de către acei radiodifuzori care nu
solicită bani pentru retransmisia acestor canale).
203. În România cea mai mare parte a canalelor fără plată care sunt prezente în pachetele de
programe oferite abonaţilor de către retransmiţători este reprezentată de acele canale de
televiziune care au fost declarate de către radiodifuzori ca fiind libere la retransmisie şi care
fac parte din lista must carry elaborată de către CNA. Pentru aceste canale de televiziune
principalii indicatori ai succesului pe piaţă sunt reprezentaţi de cotele de audienţă şi de
veniturile realizate din vânzarea de spaţiu publicitar de televiziune.
204. Alegerea diferitelor canale care vor face parte din pachetele de programe este realizată de
către retransmiţători. Întrucât consumatorul final poate să îşi exercite opţiunea doar în ceea ce
priveşte pachetele de programe pentru care plăteşte un abonament, respectiv între
56 Decizia Consiliului Concurenţei nr. 64/2008 57 Potrivit informaţiilor cuprinse în Raportul realizat în aprilie 2010 de către Gallup pentru ANCOM, 95% din
gospodăriile din România folosesc serviciile de retransmisie a programelor de televiziune pentru care plătesc un
abonament lunar. 58 Potrivit Raportului Gallup deja citat această modalitate de recepţie a programelor de televiziune este folosită
de 5% din gospodăriile din România.
35
distribuitorii de servicii, rezultă că, în majoritatea cazurilor, consumatorul final nu cunoaşte
pentru care dintre canalele de televiziune din cadrul unui pachet de programe radiodifuzorul a
solicitat sau nu avantaje pecuniare în vederea retransmiterii.
205. Ţinînd cont de aceste lucruri o eventuală distincţie între canale de televiziune cu plată şi
canale de televiziune fără plată nu poate fi realizată decât din perspectiva retransmiţătorilor
întrucât aceste întreprinderi negociază direct cu radiodifuzorii în vederea dobândirii dreptului
de a retransmite un anume canal de televiziune.
206. Preferinţele consumatorului final al canalelor de televiziune prezintă însă relevanţă în
ceea ce priveşte conţinutul acestor canale. Canalele de televiziune, indiferent dacă sunt cu
plată sau fără plată, concurează pentru a obţine cote cât mai ridicate de audienţă. Obţinerea
unor cote de audienţă ridicate este importantă, în special, pentru canalele care îşi finanţează
activitatea, în cea mai mare parte, din publicitate.
207. Obţinerea unor cote de audienţă ridicate este importantă şi pentru canalele de televiziune
care îşi finanţează activitatea, în principal, din veniturile obţinute de la retransmiţători în
schimbul acordării dreptului de retransmisie. Cotele de audienţă ridicate pot să echivaleze cu
obţinerea unor venituri din publicitate şi, în acelaşi timp, pot să reprezinte un avantaj
semnificativ în negocierile purtate cu retransmiţătorii în vederea încheierii contractelor pentru
retransmiterea canalelor de televiziune.
208. Consumatorul are de ales între a viziona canale de televiziune cu profile dintre cele mai
diverse (generaliste, cu profil sportiv, de filme, de călătorii etc). Faptul că anumite canale de
televiziune îşi propun, prin intermediul conţinutului lor de programe, să suscite cu precădere
interesul unui anumit grup de telespectatori nu poate duce, la momentul actual, la concluzia că
piaţa relevantă a canalelor de televiziune (cu plată sau fără plată) trebuie să fie definită şi în
funcţie de conţinutul acestor canale întrucât, din perspectiva consumatorului final care
urmăreşte să vizioneze programe de televiziune, un canal de televiziune cu profil generalist
poate fi substituibil cu un canal de televiziune tematic în funcţie de preferinţa de vizionare
exprimată la un moment dat de către respectivul consumator.
209. Decizia 72/2012 exceptează de la aplicarea obligaţiei must carry pe retransmiţătorii care
folosesc tehnologia DTH. Retransmiţătorii care folosesc alte tehnologii (cablu analogic şi
digital) pot să introducă în pachetele lor de programe canalele de televiziune care au statut
must carry fără a plăti nimic în schimbul dreptului de retransmisie.
210. Pe cale de consecinţă, din perspectiva acestor retransmiţători, aceste canale pot fi definite
drept canale de televiziune fără plată. Retransmiţătorii care folosesc tehnologia DTH se pot
regăsi în situaţia de fi nevoiţi să plătească sume de bani radiodifuzorilor în schimbul dreptului
de retransmitere a canalelor de televiziune care au fost declarate ca fiind libere la retransmisie.
Din acest punct de vedere, canalele de televiziune în această situaţie pot fi considerate canale
de televiziune cu plată şi sunt prezente pe aceeaşi piaţă pe care sunt prezente canalele de
televiziune pentru a căror retransmitere sunt solicitate sume de bani, indiferent de tehnologia
folosită pentru retransmiterea lor.
211. În concluzie, piaţa canalelor de televiziune din România poate fi segmentată în piaţa
canalelor de televiziune cu plată şi piaţa canalelor de televiziune fără plată. Posibilitatea unei
segmentări a canalelor de televiziune cu plată în funcţie de tematica acestor canale a fost luată
în considerare dar, la momentul actual, o segmentare în funcţie de acest criteriu nu se impune.
În acest sens, chiar dacă a fost definită o piaţă de achiziţionare a drepturilor de televizare a
competiţiilor sportive, în practică aceste drepturi sunt folosite de către radiodifuzori pe diferite
canale de televiziune, cu profil diferit: generalist, cu conţinut sportiv.
36
212. În ceea ce priveşte canalul de televiziune GSP TV, pentru retransmiterea acestui canal a
fost solicitată întreprinderilor de pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor
audiovizuale interesate de retransmiterea acestui canal plata unor sume de bani. Prin urmare,
încă din anul 2008 GSP TV a fost prezent pe piaţa canalelor de televiziune cu plată.
213. La data de 01.07.2011 GSP TV a fost declarat liber la retransmisie fără condiţionări
tehnice şi/sau financiare de către întreprinderea Camina şi a fost inclus de către CNA la
poziţia 13 din listă, în topul staţiilor de televiziune întocmit de către această autoritate în
vederea respectării principiului must carry de către distribuitorii de servicii de programe
retransmise prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice. Retransmiţătorii care
folosesc pentru retransmitere reţele de cablu analogic sau digital nu plătesc nimic în schimbul
retransmiterii canalului de televiziune GSP TV.
214. Ca urmare a acestui lucru GSP TV poate să fie considerat un canal de televiziune fără
plată din perspectiva furnizorilor de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale care
retransmit programe prin reţele de cablu analogic şi digital.
215. Investigaţia Consiliului Concurenţei a arătat că, ulterior datei de 21.05.2011, Antena
Group a acordat dreptul de retransmisie a GSP TV unor întreprinderi care oferă servicii de
retransmisie a programelor de televiziune prin intermediul tehnologiei DTH în schimbul plăţii
de către acestea a unor sume de bani. Ţinând cont de acest lucru, GSP TV poate fi considerat
un canal de televiziune cu plată.
216. Luând în considerare toate aceste aspecte, pieţele relevante pe care este prezent canalul
de televiziune GSP TV sunt definite ca fiind piaţa relevantă a canalelor de televiziune cu plată
şi piaţa relevantă a canalelor de televiziune fără plată.
217. RCS&RDS deţine licenţele audiovizuale pentru mai multe canale de televiziune.
Întrucât, din informaţiile aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei, rezultă că RCS&RDS
solicită retransmiţătorilor plata unor sume de bani pentru acordarea dreptului de retransmisie a
acestor canale, indiferent de tehnologia folosită pentru retransmisie, se poate trage concluzia
că întreprinderea RCS&RDS este prezentă, prin intermediul acestor canale, pe piaţa canalelor
de televiziune cu plată.
218. RCS&RDS deţine, prin intermediul unor întreprinderi în care deţine o cotă de participare
la capitalul social de cel puţin 50%, licenţele audiovizuale pentru următoarele canale de
televiziune: Music Channel, H!T Music Channel, U Televiziune Interactivă. Aceste canale de
televiziune au fost libere la retransmisie şi fac parte din Topul staţiilor tv pentru anul 2013 în
vederea aplicării principiului must carry întocmit de către CNA59. Ţinând cont de faptul că
pentru retransmiterea acestor canale de televiziune nu se solicită plata unor sume de bani,
întreprinderea RCS&RDS este prezentă, în mod indirect, pe piaţa canalelor de televiziune fără
plată.
219. În ceea ce priveşte piaţa geografică, Comisia Europeană a considerat că piaţa geografică
fie este naţională60 fie are potenţialul să cuprindă o zonă mai mare şi omogenă din punct de
vedere lingvistic61.
220. În ceea ce priveşte România, negocierile dintre radiodifuzori şi retransmiţători în ceea ce
priveşte retransmiterea canalelor de televiziune (cu plată sau fără plată) au loc pe baze
naţionale. Prin urmare, piaţa geografică a canalelor de televiziune cu plată şi a canalelor de
(II), para.16, IV/M.1574- Kirch/Mediaset, para.11 63 Decizia Consiliului Concurenţei nr. 64/2008, para. 10 64 Având în vedere importanţa deosebită pe care o prezintă pentru analiza practicii problema definirii pieţei
relevante a serviciilor de retransmitere a programelor de televiziune a făcut obiectul unui capitol separat. 65 Secţiunea 2.1 a documentului intitulat Commission Staff Working Document, Explanatory Note to the
Commission Recommendation on Relevant Product and Service Markets within the electronic communications
sector susceptible to ex ante regulation in accordance with Directive 2002/21/EC of the European Parliament and
of the Council on a common regulatory framework for electronic communication networks and services (Second
edition); 66 Publicate în Monitorul Oficial cu nr. 197 din 22 martie 2011.
38
acces a acestor furnizori de servicii şi a utilizatorilor finali în orice parte a acestei zone, în
condiţii similare şi viabile din punct de vedere economic.
227. Similar abordării Comisiei Europene, în reglementările din domeniul comunicaţiilor
electronice adoptate de către Consiliul Concurenţei, se prevede că substituibilitatea din punct
de vedere al cererii este principalul instrument folosit pentru definirea pietei relevante a
produsului, în scopul identificării restricţiilor asupra concurenţei în sensul art. 5 alin. (1) şi al
art. 6 alin. (1) din Legea concurenţei.
228. Substituibilitatea din punct de vedere al cererii presupune identificarea
produselor/serviciilor considerate de consumator ca fiind substitute unele pentru altele. A
decide dacă două produse reprezintă un substitut unul pentru celalalt depinde de mai mulţi
factori: (i) disponibilitatea produselor/serviciilor, (ii) preferinţele consumatorului, (iii)
capacitatea consumatorului de a face rapid schimbarea unui produs/serviciu cu un altul sau,
dimpotrivă, nevoia de timp pentru adaptare la alt produs/serviciu, (iv) similitudini în ceea ce
priveşte calitatea produselor/serviciilor respectiv a condiţiilor de furnizare a acestora, (v)
preţul produselor/serviciilor, respectiv costurile ocazionate de furnizarea
produselor/serviciilor în cauză.
229. Substituibilitatea din punct de vedere al ofertei apare în cazul produselor/serviciilor pe
care unii producatori/furnizori pot să le realizeze uşor şi acceptabil din punct de vedere
economic, prin mărirea capacităţilor lor de producţie sau prin reconvertirea unor capacităţi de
producţie, produsele putând deveni, într-o perioadă de timp rezonabilă, substituienţi pentru
produsele incluse deja în piaţa relevantă a produsului.
4.1.2 Structura testului utilizat pentru definirea pieţei relevante
230. Analiza substituibilităţii serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune care
utilizează platformele tehnologice arătate mai sus, are în vedere următoarele criterii:
1. din perspectiva cererii:
a. utilitatea serviciilor – aptitudinea unui produs/serviciu de a satisface nevoile
consumatorilor;
b. caracteristicile serviciului, reflectate de calitatea serviciului – criteriu evaluat
din perspectiva următorilor factori: (i) conţinutul serviciului - numărul şi
varietatea programelor TV din grila de programe oferite, respectiv existenţa
unor canale oferite în mod exclusiv (de exemplu, canale de sport sau de film),
(ii) calitatea transmisiei, în speţă stabilitatea şi calitatea semnalului TV ce este
recepţionat de consumator;
c. preţul serviciilor de pe piaţa cu amănuntul;
d. condiţiile de furnizare a serviciilor de retransmisie a programelor TV – criteriu
evaluat din perspectiva următorilor factori: (i) costurile ocazionate de
instalarea serviciului (în speţă, costurile legate de achiziţionarea/închirierea şi
instalarea echipamentelor de recepţie şi a accesoriilor), respectiv (ii) tariful
pentru serviciile de retransmisie a programelor TV, suportate de utilizatorul
final (consumator) în cazul mai multor puncte de acces (aparate TV) dintr-o
gospodărie;
e. costurile schimbării furnizorului de servicii de retransmisie a programelor TV;
39
f. preferinţele consumatorilor – criteriu evaluat din perspectiva următorilor
factori: (i) gradul de inerţie al consumatorului în ceea ce priveşte schimbarea
furnizorului de servicii de retransmisie a programelor TV evaluată din
perspectiva ratei de dezabonare, al numărului abonaţilor care au schimbat
serviciul CATV cu serviciul DTH, şi invers, furnizate, pe de o parte, de aceeaşi
întreprindere, iar pe de altă parte de operatori concurenţi; (ii) posibilitatea de
achiziţionare a unor pachete de servicii de tip multiplay; (iii) disconfort în
instalare, impactul estetic al diferitelor tehnologii (aspectul inestetic al
2. densitatea populaţiei (în speţă, zone de densitate mică – arii rurale, respectiv zone de
densitate medie/mare – oraşe);
3. includerea sau nu a serviciului de retransmisie a programelor TV în pachetele de
servicii de tip multiplay.
233. În ceea ce priveşte piaţa geografică relevantă, evaluarea acesteia a fost realizată din
perspectiva următoarelor criterii:
1. ariile de prezenţă a concurenţilor: numărul acestora şi cotele de piaţă;
2. politica comercială a fiecărei întreprinderi care acţionează pe piaţă, evaluată din
perspectiva existenţei unor oferte de servicii CATV locale/regionale, diferite faţă de
oferta naţională: (i) coexistenţa sau nu cu oferte naţionale, (ii) natura şi dimensiunea
diferenţelor faţă de oferta publică date de nivelul tarifului, respectiv conţinutul
serviciului, (iii) raţiunea introducerii ofertelor respective, (iv) intervalul de timp şi
ariile geografice în care acestea sunt (au fost) valabile;
3. capacitatea concurenţilor de a constrânge comportamentul concurenţial al RCS&RDS
din punct de vedere al preţurilor şi al calităţii serviciului, respectiv credibilitatea
ameninţării concurenţilor potenţiali67 în ceea ce priveşte acţiunea RCS&RDS pe piaţa
relevantă;
67 În speţă, a distribuitorilor de servicii de retransmisie a programelor TV situaţi în arii geografice diferite -
învecinate - de cele în care este prezent RCS&RDS sau întreprinderi din grupul din care face parte această
întreprindere.
40
4. caracteristicile cererii: costurile schimbării (în speţă, existenţa sau nu a efectului de
blocare a consumatorilor), comportamentul de consum (în speţă, disponibilitatea
consumatorilor de a schimba furnizorul actual, cu un altul localizat într-o zonă
geografică învecinată);
5. barierele la intrarea pe piaţă – impedimente sau obstacole care conduc sau pot
conduce la identificarea unor pieţe geografice relevante distincte (condiţiile
concurenţiale diferă semnificativ între zone geografice învecinate).
4.1.3 Concluzii privind piaţa relevantă rezultate din analizele anterioare întreprinse de
Consiliului Concurenţei în cazuri de abuz de poziţie dominantă
234. Serviciile de retransmisie a programelor de televiziune furnizate prin intermediul
platformelor tehnologice arătate mai sus au făcut obiectul analizei pieţei relevante prezentate
în Decizia Consiliului Concurenţei nr. 237 din 12.12.2006 (finalizat cu sancţionarea
întreprinderii UPC România SA, ca succesor economic şi legal al întreprinderii Astral
Telecom SA, pentru abuz de poziţie dominantă). Având în vedere în principal aria de
acoperire şi condiţiile de furnizare a serviciilor de retransmisie a programelor TV prin
platformele tehnologice arătate mai sus, Consiliul Concurenţei a identificat la momentul
respectiv piaţa serviciilor de retransmisie a programelor TV prin cablu (numite şi servicii
CATV) ca piaţă relevantă distinctă faţă de pieţele altor servicii de retransmisie a programelor
TV, în special în ceea ce priveşte serviciile de retransmisie a programelor TV ce utilizează
platforma tehnologică DTH - prin satelit.
235. Delimitarea pieţei relevante a serviciilor CATV faţă de piaţa serviciilor DTH în decizia
menţionată anterior s-a realizat în urma evaluării în mod cumulativ a următorilor factori:
1. preţul serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune furnizat prin
intermediul fiecărei din cele două platforme tehnologice (analiza a identificat tarife
mai mari în cazul serviciilor DTH decât în cazul serviciilor CATV);
2. condiţiile de furnizare a serviciului corespunzătoare serviciilor respective – în special
date de costurile de instalare a serviciului pe care le suportă abonatul, respectiv tariful
pentru serviciul furnizat la mai multe puncte de acces ale aceleiaşi gospodării (analiza
a identificat costuri mai mari în ceea ce priveşte serviciul DTH faţă de instalarea
serviciului CATV, iar tarifele pentru puncte de acces multiplu în aceeaşi gospodărie
sunt mai mari în cazul serviciilor DTH decât în cazul serviciilor CATV);
3. comportamentul consumatorului – în special inerţia abonatilor la serviciile CATV, cel
puţin din marile oraşe, de a schimba platforma tehnologică bazată pe cablu cu cea
DTH în vederea recepţionării semnalelor TV;
4. posibilitatea de furnizare a unor pachete de servicii de tip multiplay – analiza a relevat
faptul că, spre deosebire de platforma tehnologică CATV, platforma tehnologică DTH
nu permite furnizarea de servicii de tip multiplay;
5. rata de penetrarea a serviciilor CATV şi DTH – reflectată de evoluţia numărului de
abonaţi. Analiza a relevat o rată de creştere a numărului de abonaţi CATV mai mare
decât cea corespunzătoare serviciilor DTH. Mai mult, ariile în care erau furnizate
servicii DTH erau formate cu precădere din zonele geografice de densitate redusă,
respectiv ariile în care nu era prezentă vreo reţea CATV, ori semnalul furnizat de
reţeaua CATV respectivă era de calitate foarte slabă. Concluzia deciziei în cauză este
că: „întrucât numărul abonaţilor la serviciile CATV a crescut şi după apariţia pe
41
piaţă a tehnologiei DTH, abonaţii la serviciile CATV nu au perceput noua tehnologie
ca un substitut pentru serviciile de cablu şi nu au migrat către noua tehnologie”;
6. existenţa/inexistenţa avantajului competitiv al primului intrat pe piaţă – concluzia
analizei efectuate a fost că operatorii CATV deţineau avantajul primului intrat pe
piaţă, acesta constituind o barieră structurală la intrarea pe piaţă.
236. În ceea ce priveşte piaţa geografică relevantă corespunzătoare serviciului CATV, având
în vedere inexistenţa unor constrângeri concurenţiale de preţ în ariile în care acţionau
operatorii investigaţi la momentul respectiv de timp, au fost identificate:
1. arii geografice în care operatorii (distribuitorii serviciilor de retransmisie a
programelor audiovizuale) deţineau poziţii de monopol pe piaţa relevantă, respectiv
2. arii geografice în care existau suprapuneri ale reţelelor de cablu operate de diferiţi
distribuitori de servicii de pe piaţa relevantă a produsului/serviciului.
4.1.4 Evoluţii pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor TV ulterioare emiterii
Deciziei Consiliului Concurenţei nr. 237 din 12.12.2006
237. Ulterior momentului respectiv (în speţă, finele anului 2006), pe piaţă au fost înregistrate
o serie de evoluţii legate în principal de:
1. dezvoltarea platformelor tehnologice utilizate în vederea furnizării serviciului de
retransmisie a programelor TV (bazate pe diverse tehnologii), evoluţii care au avut ca
efect: (i) creşterea gradului de suprapunere a reţelelor de comunicaţii electronice
utilizate în vederea furnizării serviciului de retransmisie a programelor TV, respectiv
(ii) creşterea gradului de penetrare în rândul populaţiei a serviciilor de retransmisie a
programelor TV furnizate prin alte platforme tehnologice decât cele bazate pe cablu.
În particular, principala evoluţie a constituit-o creşterea gradului de disponibilitate,
respectiv de accesibilitate, a serviciilor de retransmisie a programelor TV ce utilizează
platforma tehnologică DTH. Începând din anul 2005 (anul în care a început utilizarea
în scop comercial a retransmiterii programelor audiovizuale prin platforma digitală
DTH pentru comunicaţii electronice prin satelit), Consiliul Concurenţei a luat în
considerare creşterea gradului de substituibilitate a serviciilor de retransmisie a
programelor TV furnizate în sistem DTH cu serviciile de retransmisie a programelor
TV furnizate prin reţele de cablu. În cazurile de concentrare economică instrumentate
până în prezent de Consiliul Concurenţei, din analiza principalilor indicatori de piaţă
corespunzători serviciilor de retransmisie a serviciilor de programe TV a rezultat că, la
nivelul pieţei cu amănuntul, ofertele comerciale ale distribuitorilor de servicii de
programe audiovizuale prin intermediul sistemelor de comunicaţii prin satelit de tip
DTH şi cele ale distribuitorilor prin intermediul reţelelor de cablu erau comparabile
din punctul de vedere al utilităţii, caracteristicilor şi preţului, existând astfel
posibilitatea determinării unei singure pieţe relevante în ceea ce priveşte serviciile de
retransmisie a programelor TV pe bază de abonament oferite prin intermediul
suporturilor de cablu şi a sistemelor de comunicaţii prin satelit de tip DTH. Datele şi
informaţiile analizate de Consiliul Concurenţei în cazurile respective indicau existenţa
unor constrângeri de preţ în ceea ce priveşte cele două categorii de servicii de
retransmisie a programelor TV (serviciile DTH, respectiv serviciile CATV), ca
rezultat al substituibilităţii din perspectiva cererii dar şi a ofertei, reflectată prin
scăderile preţurilor serviciilor respective, în condiţiile creşterii calităţii serviciului (atât
calitatea semnalului TV, cât şi a numărului de programe incluse), precum şi a gradului
42
de diferenţiere a acestor categorii de servicii (reflectat în numărul de pachete de
programe TV).
Însă, trebuie precizat că în cazurile de concentrare economică respective, fie
contribuţiile entităţilor achiziţionate la poziţia achizitorului pe piaţă nu erau
semnificative (structura pieţei/pieţelor relevante nefiind astfel afectată în nicio ipoteză
privind definiţia pieţei relevante), fie nu existau suprapuneri din punct de vedere
geografic între părţile implicate în ceea ce priveşte activităţile lor de pe piaţa/pieţele
relevante. Astfel, nu a fost necesară realizarea unei analize amănunţite a condiţiilor
concurenţiale şi a structurii pieţelor relevante;
2. intervenţia CNA (prin Decizia 72/2012) în ceea ce priveşte restrângerea sferei
destinatarilor obligaţiilor must carry (în speţă, operatorii de reţele de comunicaţii
electronice care furnizează servicii de retransmisie), în funcţie de tehnologia pe care
aceştia o utilizează. Concret, în temeiul acestei decizii, obligaţiile must carry nu sunt
aplicabile distribuitorilor de servicii care operează platformele tehnologice de tip
DTH. Acest fapt ar putea determina, în anumite condiţii, segmentarea pieţei relevante
a serviciului de retransmisie a programelor TV, în funcţie de tehnologia utilizată
pentru furnizarea acestui serviciu.
4.2 Descrierea lanţului valoric de pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor TV
238. Pe lanţul valoric corespunzător serviciului de retransmisie a programelor audiovizuale, se
află două categorii de întreprinderi:
1. furnizori de servicii media audiovizuale în domeniul serviciilor de programe de
televiziune şi/sau de radiodifuziune, denumiţi radiodifuzori şi
2. furnizori de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale, denumiţi distribuitori
de servicii. Aceştia preiau semnalele electrice de la radiodifuzori şi le transportă în
vederea distribuirii către utilizatorii finali (consumatori).
239. Din sfera serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale, din perspectiva
caracteristicilor, a utilităţii, respectiv a politicii de preţuri, se identifică în mod distinct
serviciile de retransmisie a programelor de televiziune.
240. În România, pe lângă patru operatori principali de reţele de cablu, şi anume RCS&RDS,
UPC, NextGen Telecommunication S.A. – subsidiară a Romtelecom SA (numită în
continuare NextGen) şi Digital Cable Sistem SA (numită în continuare DCS), activează un
număr foarte mare de operatori de reţele locale sau regionale de cablu (din datele ANCOM, la
31.12.2012 existau peste 413 de operatori de reţele de cablu, iar actualmente există 5 furnizori
de servicii DTH – în speţă, RCS&RDS, Focus Sat, Romtelecom, SC Orange România SA
(denumită în continuare Orange România) şi SC Freesat SRL (denumită în continuare
Freesat).
241. Comportamentul întreprinderii RCS&RDS a făcut obiectul investigaţiei Consiliului
Concurenţei în legătură cu un posibil abuz de poziţie dominantă săvârşit pe piaţa serviciilor de
retransmisie a programelor de televiziune, manifestat prin refuzul său de a retransmite canalul
GSP TV către utilizatorii săi finali (abonaţi), refuz susceptibil de a afecta mediul concurenţial
de pe următoarele pieţe:
1. piaţa canalelor de televiziune cu plată;
2. piaţa canalelor de televiziune fără plată;
43
3. piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii.
4.3 Piaţa relevantă a produsului/serviciului - piaţa relevantă cu amănuntul a serviciilor
de retransmisie a programelor de televiziune
242. În intervalul de timp relevant (în speţă, cel corespunzător comportamentului
întreprinderii RCS&RDS investigat), soluţiile tehnologice utilizate pentru furnizarea
serviciilor de retransmisie a programelor TV sunt bazate pe următoarele platforme
tehnologice:
1. platformele bazate pe cablu coaxial/HFC68;
2. platformele bazate pe retransmisii prin satelit, în sistem „Direct-to-Home” – DTH;
3. platformele bazate pe retransmisii prin satelit, altele decât DTH;
4. platformele bazate pe utilizarea frecvenţelor radioelectrice terestre (în sistem
analogic);
5. platformele bazate pe tehnologia IP – IPTV sau WEBTV;
6. platformele bazate pe tehnologiile 3G/UMTS69.
243. Din datele disponibile Consiliului Concurenţei rezultă că principalele platforme
tehnologice utilizate în vederea furnizării serviciilor de retransmisie a programelor TV (din
punct de vedere al numărului de consumatori de astfel de servicii) sunt cele bazate pe cablu
coaxial/HFC, respectiv DTH.
244. Din informaţiile transmise Consiliului Concurenţei de către reclamanţi cu privire la piaţa
relevantă pe care RCS&RDS ar deţine o poziţie dominantă - poziţie care ar putea fi utilizată
în mod anticoncurenţial de către RCS&RDS pentru a exclude un concurent al său (GSP TV)
de pe piaţa din amonte - rezultă că RCS&RDS furnizează servicii de retransmisie a
programelor TV prin intermediul celor două platforme tehnologice pe care le operează, în
speţă cea bazată pe cablu coaxial/HFC (în sistem analogic şi/sau digital), respectiv DTH.
245. Prin urmare, punctul de plecare în definirea pieţei relevante îl constituie serviciul de
retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformei tehnologice bazate pe
cablu coaxial/HFC - numit şi serviciul CATV, respectiv serviciul de retransmisie a
programelor TV furnizat prin intermediul platformei tehnologice DTH (prin satelit, în sistem
„direct-to-home”) – numit şi serviciul DTH.
4.3.1. Serviciul de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformei
tehnologice bazate pe cablu coaxial/HFC (serviciul CATV)
246. Aşa cum s-a arătat şi în Decizia Consiliului Concurenţei nr. 237 din 12.12.2006, în cazul
platformelor tehnologice bazate pe cablu coaxial/HFC, reţeaua de distribuţie prin cablu a
programelor TV (denumită în continuare reţea CATV) constă într-un ansamblu de linii, staţii
centrale, de amplificare, repartitoare şi echipamente asociate, având ca principală utilitate
recepţionarea de programe TV din spaţiul radioelectric terestru sau prin satelit şi retransmisia
acestora, prin cablu în format analogic şi/sau digital (în acest ultim caz standardul este DVB –
68 Hybrid Fiber-Coax solution – în speţă, soluţii tehnice hibride bazate pe fibră optică şi cablu coaxial. 69 3rd Generation mobile/Universal Mobile Telecommunication System – denumire generică a comunicaţiilor
mobile de generaţia a treia, respectiv a standardului tehnologic (Sistem Universal de Telecomunicaţii Mobile).
44
C70), în zonele de consum sau către consumatori. Aceasta asigură recepţia, modularea,
transmisia şi demodularea semnalului audiovizual până la aparatul de recepţie TV, astfel încât
consumatorul să poată viziona programele TV respective.
247. Caracteristica principală a acestei tehnologii este dată de faptul că furnizarea serviciilor
CATV nu poate fi extinsă în afara ariei acoperite de reţea, prin acorduri de interconectare.
Prin urmare, un operator poate furniza serviciile sale de CATV numai în aria în care operează
o asemenea reţea.
248. Trebuie precizat faptul că serviciile CATV în format analogic prezintă o serie de limitări
din perspectiva calităţii, conţinutului şi facilităţilor oferite faţă de serviciile CATV în format
digital. Pe de altă parte, recepţia semnalului TV transmis în format digital presupune
instalarea unor dispozitive suplimentare, în funcţie de soluţia tehnică adoptată de operatorul
respectiv. Însă, potrivit opiniei distribuitorilor de servicii chestionaţi (de exemplu
Romtelecom), din punct de vedere al utilizatorilor finali, dar şi din punct de vedere al
distribuitorilor de servicii (operatori de reţele CATV şi/sau DTH), aceste diferenţe nu sunt
suficient de importante ca să necesite definirea unor pieţe relevante separate.
249. Având în vedere scopul investigaţiei Consiliului Concurenţei, nu este necesară o analiză
aprofundată cu privire la necesitatea segmentării pieţei relevante a produsului în funcţie de
tipul formatului (analogic sau digital) utilizat pentru furnizarea serviciilor CATV. În acest
sens, analiza a fost realizată în acest caz fără a lua în considerare eventuale diferenţe –
nerelevante în acest caz – în ceea ce priveşte serviciile CATV în format digital şi serviciile
CATV în format analogic.
250. În consecinţă, premisa de la care pleacă analiza concurenţială în acest caz este că aceste
servicii fac parte din aceeaşi piaţă relevantă, în speţă piaţa serviciilor CATV. Mai mult, se
observă faptul că principalii operatori CATV optează pentru migrarea voluntară către
serviciile CATV în format digital. În acest sens, ponderea numărului de abonaţi prin reţele de
cablu digital este în continuă creştere, atingând (în 2012) deja 30% din numărul total de
abonaţi prin reţele de cablu71.
4.3.2. Serviciul de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformei
tehnologice DTH (serviciul DTH)
251. Platformele DTH folosesc standardul DVB – S72. Tehnologia cunoscută sub denumirea
DTH - Direct to Home - presupune recepţia unor programe transmise de către posturile TV,
prelucrarea şi retransmisia programelor TV de către furnizorul de servicii DTH prin
intermediul unui satelit cu putere mare şi receptionarea programelor de către client.
Operatorul serviciului trebuie să recepţioneze la head–end, de pe diferiţi sateliţi, programele
TV ce urmează a fi distribuite prin intermediul platformei digitale. Toate aceste semnale se
vor remodula, „împacheta” şi codifica pentru a putea fi „urcate” pe un singur satelit. Trebuie
menţionat că prin acest proces nu se aduc modificări de structură programelor TV, conţinutul
acestora rămânând intact. Circuitul prezentat este necesar deoarece numai aşa se poate crea
posibilitatea tehnică de a recepţiona cu o singură antenă de satelit un grup de programe TV
care, în mod normal, sunt retransmise de pe mai mulţi sateliţi.
70 Digital Video Broadcasting – Cable. 71 Potrivit Raportului anual al ANCOM pentru anul 2012, pag. 96. 72 Digital Video Broadcasting – Satellite.
45
252. Având în vedere caracterul comercial al acestui serviciu, toate programele ce sunt
transmise prin intermediul acesteia vor fi codate, pentru a putea permite vizionarea lor numai
de către cei care au achiziţionat acest serviciu.
253. Pentru recepţionarea semnalului de pe satelit, abonatul are nevoie de un echipament de
recepţie şi de decodare73. Prin intermediul acestei tehnologii se asigură recepţionarea de către
abonaţi a unui număr de programe comparabil cu numărul de programe recepţionate prin
cablu (în sistem digital). Dezvoltarea acestei tehnologii asigură furnizarea unui număr mare de
programe TV, precum şi alte servicii suplimentare în legătură cu distribuirea de conţinut TV
(serviciul DTH, ca şi servicul CATV în format digital oferă interactivitate, posibilitatea de
programare electronică a emisiunilor favorite).
254. Tehnologia DTH oferă facilitatea de a putea fi recepţionat semnalul de pe satelit
(corespunzător programelor TV, în format digital) oriunde pe teritoriul României (cu excepţia
unor zone în care nu poate fi recepţionat semnalul transmis de satelit din motive de orientare a
antenei sau din cauza unor obstacole care ecranează semnalul TV), fără a mai fi necesară o
reţea de cablu între echipamentele furnizorului şi receptorul TV al abonatului. Cea mai
importantă caracteristică a tehnologiei DTH este dată de faptul ca o platformă DTH acoperă
în totalitate teritoriul ţării.
4.3.3. Analiza substituibilităţii serviciului de retransmisie a programelor TV furnizat
prin intermediul platformei tehnologice bazate pe cablu coaxial/HFC, respectiv a
serviciului de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformei
tehnologice DTH, cu serviciile de retransmisie a programelor TV care utilizează alte
platforme tehnologice
4.3.3.1. Serviciul de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformei
tehnologice bazate pe utilizarea frecvenţelor radioelectrice terestre în sistem analogic
255. În intervalul de timp relevant, consumatorii aveau posibilitatea de a recepţiona programe
TV transmise direct de către unii radiodifuzori prin utilizarea unei platforme tehnologice
bazate pe utilizarea frecvenţelor radioelectrice terestre în sistem analogic (recepţia se
efectuează pe bază de antenă individuală de cameră/de bloc). Aceste servicii sunt disponibile
la nivel naţional.
256. Însă serviciile respective nu sunt substituibile cu serviciile de retransmisie a programelor
TV care utilizează platformele tehnologice bazate pe cablu coaxial/HFC, respectiv DTH, din
următoarele motive:
257. a) Substituibilitatea serviciilor din perspectiva cererii:
1. preţul, respectiv condiţiile de furnizare a serviciilor de retransmisie a programelor TV
către utilizatorii finali (abonaţi) - spre deosebire de retransmisia programelor TV prin
73 Cei care doresc să recepţioneze grupurile de programe furnizate de operatorul DTH vor trebui să intre în
posesia unui kit de recepţie satelit. Acest kit cuprinde:
- o antenă de recepţie satelit (de mici dimensiuni - 60 cm);
- amplificatorul de semnal pentru antena (LNB - low noise block);
- sistemul de prindere a antenei;
- cablu coaxial şi conectică specifică;
- cartela de acces a serviciului DTH.
După instalarea echipamentului la domiciliul abonatului, acesta trebuie să îşi achiziţioneze cartele prepay ale
operatorului DTH, pentru a putea să îşi încarce contul personal.
46
cablu, respectiv DTH, furnizarea serviciilor prin acest tip de retransmisie se
efectuează, de regulă, fără perceperea vreunui tarif de instalare sau abonament, fiind
independentă de numărul de aparate TV dintr-o gospodărie. În cazul serviciilor de
retransmisie a programelor TV care utilizează platformele tehnologice bazate pe cablu
coaxial/HFC sau DTH, sursa principala de venituri a operatorilor (furnizori de servicii
de retransmisie a programelor TV către utilizatorii finali) o constituie tarifele
percepute consumatorului pentru distribuirea pachetelor de programe audiovizuale. În
acest sens, pentru achiziţionarea serviciului de retransmisie a programelor TV prin
reţelele de cablu, respectiv DTH, consumatorii trebuie să achite un abonament lunar,
care acoperă costurile legate de achiziţionarea licenţelor (drepturilor) de retransmisie a
programelor TV, costurile de operare a reţelei, precum şi un tarif de instalare.
Menţionăm că, spre deosebire de transmisia pe cale radioelectrică terestră în sistem
analogic, în cazul retransmisiei programelor audiovizuale recepţionate de consumatori
pe alte căi, în lanţul tehnologic şi valoric dintre radiodifuzor şi consumator
(telespectator) intervin distribuitorii de servicii, care pun la dispoziţia acestora
menţinerii în vigoare şi a efectuării plăţii contravalorii serviciilor contractate de către
beneficiar pe întreaga durată iniţială (durata minimă) a contractului, excepţie făcând culpa
gravă, dovedită, a operatorului. De asemenea, operatorul este îndreptăţit să solicite
beneficiarului plata oricăror altor despăgubiri care să acopere întregul prejudiciu suferit, dacă
se dovedeşte că valoarea acestuia este mai mare decât valoarea despăgubirii mai-sus
menţionate.80
306. Prin urmare, chiar dacă nivelul costurilor pe care abonatul trebuie să le suporte în cazul
rezilierii contractului - ca pas premergător pentru schimbarea furnizorului de servicii -
estimate de RCS&RDS nu ar fi de natură în sine să blocheze abonatul în reţeaua acestui
operator, totuşi se observă faptul că dimensiunea acestor costuri nu este neglijabilă, crescând
semnificativ în cazul în care abonatul beneficiază de serviciul CATV ca element al pachetului
de servicii pe care l-a achiziţionat.
307. De asemenea, RCS&RDS are o politică de retenţie a propriilor abonaţi, ofertele
promoţionale fiind condiţionate de fidelitatea acestora81 (respectiv furnizarea neîntreruptă a
serviciilor CATV pe durata minimă a contractului).
308. În contextul în care [...] abonaţilor RCS&RDS beneficiază de serviciile CATV în cadrul
unui pachet de servicii multiplay (cel puţin la nivelul anului 2011, procentul abonaţilor acestei
întreprinderi care utilizează pachete de servicii multiplay furnizate în tehnologia CATV în
totalul numărului de abonaţi la serviciile CATV fiind de [...]%, respectiv de [...]% în numărul
total al abonaţilor RCS&RDS), coroborarea acestor aspecte conduce la concluzia existenţei
unui efect puternic de blocare a consumatorului în reţeaua RCS&RDS.
309. Analiza efectului de blocare a consumatorului a fost detaliată la secţiunea dedicată
analizei dominanţei.
4.3.4.1.6. Preferinţele consumatorilor
4.3.4.1.6.1 Gradul de inerţie al consumatorului în ceea ce priveşte schimbarea tehnologiei
serviciului, respectiv schimbarea furnizorului de servicii de retransmisie a programelor TV
310. Studiul Gallup în ceea ce priveşte piaţa serviciilor de transmisie a programelor TV,
realizat pentru ANCOM (aprilie 2010), a reliefat o inerţie foarte mare a consumatorului în
ceea ce priveşte schimbarea furnizorului de servicii (ori a platformei tehnologice utilizate),
respectiv o rată a migrării către serviciile concurenţilor foarte redusă.
311. Din datele transmise de către distribuitorii de servicii chestionaţi, au rezultat
următoarele:
1. RCS&RDS: din datele transmise de către această întreprindere a rezultat că în
intervalul ianuarie 2010, respectiv iunie 2013, un număr de [...] de clienţi au renunţat
la serviciul de retransmisie prin DTH al RCS&RDS în schimbul unui serviciu similar
de retransmisie prin CATV al RCS&RDS. În sens invers, un număr de [...] de clienţi
au renunţat la serviciul de retransmisie prin CATV al RCS&RDS în schimbul unui
serviciu similar de retransmisie prin DTH al aceleiaşi întreprinderi. În opinia
RCS&RDS, acest fapt reflectă existenţa unei concurenţe între cele două platforme.
80 Sursa: http://www.rcs-rds.ro/resources/doc/contracte/contract_servicii_editia4r9.pdf. 81 Potrivit informaţiilor postate pe site-ul RCS&RDS, oferta promoţională este disponibilă pentru servicii nou
contractate şi pentru clienţii ale căror servicii nu au fost suspendate şi care nu au solicitat încetarea furnizării
serviciilor în ultimile 6 luni anterioare momentului noii contractări a acestora sau în perioada de valabilitate a
Această întreprindere nu favorizează o anumită platformă tehnologică în relaţiile cu
clienţii săi, furnizând servicii DTH în ariile în care operează o reţea CATV.
RCS&RDS a precizat că nu este în măsură să furnizeze date şi informaţii privind
clienţii care au renunţat la serviciile sale şi au migrat către serviciile concurenţilor;
2. UPC: numărul abonaţilor care au schimbat furnizorul de servicii de retransmitere a
programelor TV (migrând de la UPC către un alt furnizor) este în scădere (de la [...] în
anul 2011, la [...] în anul 2012, respectiv la [...] la data de 30.06.2013. Rata de
dezabonare82 are o evoluţie descrescătoare, de la [...]% în anul 2011, la [...]%, la
nivelul anului 2012. Motivele pentru care majoritatea83 abonaţilor au schimbat
furnizorul de servicii nu sunt specificate, lipsind totodată informaţii cu privire la
operatorul către care au migrat abonaţii respectivi. Datele transmise sugerează totuşi
că o parte a abonaţilor au migrat către RCS&RDS, ca urmare a ofertelor lansate de
această întreprindere.
3. Focus Sat: numărul abonaţilor care au schimbat furnizorul de servicii de retransmitere
a programelor TV (migrând de la Focus Sat către un alt furnizor) este în scădere,
situându-se sub [...]% (de la [...] în anul 2011, la [....] în anul 2012, respectiv la [...] la
data de 30.06.2013). Majoritatea abonaţilor au optat pentru serviciile DTH furnizate
de Romtelecom şi, într-o proporţie mai redusă, pentru cele furnizate de RCS&RDS;
4. Romtelecom: la nivelul anului 2012, un număr de [...] de abonaţi ai acestei
întreprinderi au optat să se deconecteze de la servicul DTH, în condiţiile în care la
nivelul anului 2012 numărul de abonaţi era de [...] pentru serviciile DTH şi de [...]
pentru serviciile CATV. Prin urmare, rata de dezabonare la nivelul anului 2012 este de
[...]%. Majoritatea abonaţilor care au renunţat la serviciul DTH furnizat de această
întreprindere au migrat către serviciile oferite de operatorii de cablu (cca. [...] % din
totalul abonaţilor care s-au deconectat). Principalul motiv de deconectare a fost preţul
([...]%) şi oferta mai bună din partea concurenţilor ([...]%). După deconectarea de la
serviciile DTH ale Romtelecom, [...]% au optat pentru serviciile oferite de
întreprinderea RCS&RDS ([...]% pentru servicii CATV, iar [...]% pentru servicii
DTH);
5. DCS: numărul abonaţilor care au schimbat furnizorul de servicii de retransmitere a
programelor TV migrând de la DCS către un alt furnizor este unul important ([...] anul
2010, [...] în anul 2011, [...] în anul 2012, respectiv [...] în 2013). Astfel, rata de
dezabonare la nivelul anului 2011 este de [...]%, la nivelul anului 2012 este de [...]%,
fiind estimată o creştere la [...]% în anul 2013. Majoritatea abonaţilor care au renunţat
la serviciile CATV furnizate de DCS au optat pentru serviciile DTH şi CATV
furnizate de concurenţi.
312. După cum se observă, cel puţin în cazul RCS&RDS, numărul abonaţilor care schimbă
serviciile CATV cu serviciile DTH ale aceluiaşi furnizor este [...]. Pe de altă parte, numărul
abonaţilor care schimbă serviciile DTH cu serviciile CATV ale aceluiaşi furnizor, [...]. Datele
furnizate de către distribuitorii de servicii chestionaţi, susţin observaţiile formulate de Kantar
Media cu privire la un trend descrescător în ceea ce priveşte numărul de abonaţi care
82 Numită şi rata de churn. Este calculată ca raportul dintre numărul abonaţilor care au renunţat la servicii în
intervalul de timp avut în vedere, şi numărul mediu al abonaţilor din intervalul respectiv (media aritmetică dintre
numărul de abonaţi de la începutul intervalului de timp şi numărul de abonaţi de la finele intervalului de timp
avut în vedere. Calculul s-a realizat luându-se în considerare 1 an ca interval de timp. 83 […] de abonaţi în anul 2011, […] de abonaţi în anul 2012, respectiv […] de abonaţi la data de 30.06.2013.
58
utilizează serviciile DTH, respectiv un trend crescător în ceea ce priveşte utilizarea serviciilor
CATV, mai ales serviciile CATV în format digital.
313. Datele furnizate indică faptul că trecerea de la serviciile CATV către serviciile DTH şi
invers are loc preponderent în condiţiile în care serviciile respective sunt furnizate de
operatori diferiţi.
314. Rata de dezabonare, respectiv de schimbare a furnizorului de servicii este variabilă,
depinzând semnificativ de poziţia pe piaţă a operatorului respectiv (reflectată de numărul de
abonaţi). Datele şi informaţiile transmise indică faptul că, în contextul unor politici agresive
de preţuri, este posibil ca rata de schimbare a furnizorului de servicii (în anumite arii
geografice) să crească. În acest sens, merită menţionat faptul că, potrivit declaraţiilor
Romtelecom, în ceea ce priveşte serviciile DTH furnizate de această întreprindere, în
intervalul de timp 2011 – 2012 au existat [...] de localităţi care în urma acţiunilor RCS&RDS
au înregistrat impact pe zona serviciilor TV oferite de Romtelecom. Au fost considerate „cu
impact” localităţile unde churn-ul84 de TV a crescut cu mai mult de [...]% faţă de evoluţia
obişnuită. Cele mai multe localităţi au fost din judeţele: [...], [...], [...], [...], [...]. Ca nivel de
urbanizare, localităţile sunt din mediul rural ([...] de localităţi), mici localităţi urbane ([...] de
localităţi), respectiv urban mediu ([...] localităţi).
315. Motivul principal al schimbării distribuitorului de servicii este dat de obţinerea unui preţ
mai mic, dar comparabil, pentru servicii similare (comparabile din punct de vedere al calităţii)
puse la dispoziţia consumatorului respectiv de către concurenţi prin campanii promoţionale.
Potrivit distribuitorilor de servicii chestionaţi, migraţia clienţilor, atât dinspre CATV către
DTH, cât şi invers, dovedeşte că serviciile CATV sunt substituibile cu serviciile DTH.
316. În opinia unui distribuitor de servicii (în speţă, DCS), migraţia clienţilor are la bază mai
degrabă experienţa (pozitivă sau negativă) a clientului cu un anumit furnizor de servicii decât
cu tehnologia utilizată pentru furnizarea serviciilor de retransmitere a programelor TV.
Această migraţie relevă existenţa unei presiuni concurenţiale între cele două platforme
tehnologice (CATV şi DTH), cu atât mai mare cu cât acestea sunt operate de distribuitori de
servicii diferiţi.
317. Prin urmare, există suficiente indicii pentru a aprecia că tipul platformei tehnologice nu
influenţează în mod decisiv opţiunea consumatorilor în ceea ce priveşte achiziţionarea de
servicii CATV sau DTH, preferinţele acestora fiind influenţate în mod determinant de preţul
şi calitatea serviciului de retransmitere a programelor TV (în principal numărul de programe).
Gradul de inerţie al consumatorului este influenţat în mod determinant de gama serviciilor din
care poate alege. Creşterea gradului de disponibilitate a serviciilor DTH, respectiv scăderea
preţului acestora, iar, pe de altă parte, creşterea gradului de suprapunere a reţelelor CATV
(mai ales în ariile de densitate care au justificat extinderea reţelelor respective) au determinat
creşterea presiunii concurenţiale asupra operatorilor CATV deja existenţi în ariile respective,
manifestată prin creşterea ratei de dezabonare. Prin urmare, există indicii cu privire la o
scădere în timp a inerţiei consumatorului, chiar dacă această scădere nu este una drastică.
318. Pe de altă parte, interpretarea ratelor de dezabonare trebuie corelată cu costurile
schimbării furnizorului, respectiv cu politicile de preţ ale distribuitorilor de servicii. Astfel,
acest aspect va fi reluat la analiza dominanţei de pe piaţa relevantă.
84 În speţă, rata de dezabonare de la serviciile unui furnizor. Pe baza informaţiilor şi datelor transmise Consiliului
Concurenţei, se poate aprecia că în marea majoritate a cazurilor, dezabonarea pe această piaţă relevantă se
realizează în vederea migrării către serviciile unui furnizor concurent.
59
4.3.4.1.6.2. Posibilitatea de achiziţionare a unor pachete de servicii de tip multiplay
319. O serie de radiodifuzori (de exemplu, SBS Broadcasting) au menţionat că determinarea
pieţei relevante trebuie să se realizeze inclusiv din perspectiva utilităţii fiecărui tip de
platformă de retransmisie în raport de serviciile pe care le poate pune la dispoziţia
consumatorilor. De asemenea, având în vedere practica distribuitorilor de servicii de
retransmisie a programelor audiovizuale de a furniza pachete de servicii multiplay, Consiliul
Concurenţei a evaluat influenţa practicii de împachetare a mai multor servicii de comunicaţii
electronice în pachete de servicii multiplay asupra definiţiei pieţei relevante a serviciului.
320. În prealabil, trebuie menţionat că această practică este una larg răspândită, fiind utilizată
de principalii distribuitori de servicii (operatori). Potrivit opiniei operatorilor chestionaţi, nu
se justifică definirea unor pieţe relevante ale pachetelor de servicii, în mod distinct de
serviciile componente. Motivele pe care este fundamentată această opinie vor fi prezentate în
detaliu la secţiunea dedicată acestui aspect.
321. Datele şi informaţiile transmise de către operatorii chestionaţi au relevat că există un
număr important de utilizatori finali care achiziţionează pachete de servicii multiplay.
Pachetul de servicii multiplay include servicii CATV, respectiv servicii DTH, în funcţie de
tehnologia utilizată de operatorii respectivi. Astfel, Romtelecom furnizează serviciile sale
DTH (Dolce TV) la pachet cu alte servicii de comunicaţii electronice (preponderent servicii
de telefonie fixă, respectiv servicii de acces la Internet de bandă largă furnizat la puncte
fixe)85. De asemenea, Orange România include serviciul său DTH (Orange TV) în pachete de
servicii de comunicaţii electronice mobile86.
322. Mai mult, potrivit informaţiilor furnizate Consiliului Concurenţei, inclusiv RCS&RDS
are oferte disponibile de servicii multiplay (2 – 5 play, în diferite combinaţii), atât pentru
serviciul de retransmisie prin CATV, cât şi pentru cel prin DTH. În acest sens, potrivit datelor
furnizate de RCS&RDS87 avem următoarea situaţie, la nivelul anului 2011:
1. numărul de abonaţi care au achiziţionat, în baza unui contract care producea efecte la
data de 31.12.2011, serviciul de televiziune (prin cablu – CATV, sau DTH):
a. [...] abonaţi la serviciile CATV incluse în pachetele de servicii multiplay
(serviciile CATV la care se adaugă 1, 2, 3 sau 4 alte servicii);
b. [...] abonaţi la serviciile DTH incluse în pachetele de servicii multiplay
(serviciile DTH la care se adaugă 1, 2, 3 sau 4 alte servicii);
2. numărul de abonaţi care au achiziţionat în baza unui contract care producea efecte la
data de 31.12.2011 numai serviciul de televiziune (prin cablu sau DTH):
a. [...] abonaţi numai cu servicii CATV;
b. [...] abonaţi numai cu servicii DTH.
323. După cum se observă, la sfârşitul anului 2011, procentul abonaţilor acestei întreprinderi
care utilizează pachete de servicii multiplay în totalul abonaţilor este de [...]% în cazul
serviciilor furnizate în tehnologia CATV, de [...]% în cazul serviciilor furnizate inclusiv în
tehnologia DTH, respectiv de [...]% în numărul total al abonaţilor. Potrivit datelor ANCOM
85 Potrivit informaţiilor transmise de către Romtelecom, procentul abonaţilor care achiziţionau serviciile DTH la
pachet cu alte servicii de comunicaţii electronice era de […]% din numărul total al abonaţilor Romtelecom la
serviciile DTH. 86 Platforma Orange TV a fost lansată efectiv pe 11 iunie 2013, televiziunile din oferta sa fiind retransmise prin
intermediul companiei de sateliţi SES. 87 Adresa înregistrată cu RG 6383/09.05.2012
60
numărul abonaţilor RCS&RDS la serviciile de retransmisie a programelor TV furnizate la
pachet cu alte servicii de comunicaţii electronice a crescut de la [...] de abonaţi la data de
31.12.2011, la [...] de abonaţi la data de 31.12.201288. În contextul extinderii reţelei HFC
operate de RCS&RDS, respectiv a politicii acestei întreprinderi privind vânzarea de pachete
de servicii89, este de aşteptat ca procentul abonaţilor la serviciile CATV, respectiv la serviciile
DTH, furnizate la pachet cu alte servicii de comunicaţii electronice în totalul numărului de
abonaţi ai acestei întreprinderi, să crească.
324. Prin urmare, faptul că platforma DTH nu poate fi utilizată pentru transmiterea unor
pachete de servicii multiplay nu constituie un impediment pentru operatori în a „împacheta”
serviciul DTH cu alte servicii de comunicaţii electronice furnizate pe baza altor platforme
tehnologice (fixe sau mobile) şi de a furniza astfel utilizatorilor finali pachete de servicii de
comunicaţii electronice.
325. Mai mult, potrivit unor informaţii transmise Consiliului Concurenţei, chiar şi în cazul
unor reţele prin fir, furnizarea serviciului CATV presupune existenţa unei reţele separate faţă
de reţeaua prin care se furnizează celelalte servicii de comunicaţii electronice (telefonie fixă,
acces la internet).
326. Există soluţii tehnologice care, fie utilizează aceeaşi infrastructură de transport, respectiv
de distribuţie a semmnalului şi de acces la utilizatorul final (tehnologia DOCSIS), fie
utilizează reţele de distribuţie şi/sau de acces (la utilizatorul final) diferite. Însă, în acest caz,
cel mai important aspect nu este dat de posibilitatea operatorului de a realiza „împachetarea”
serviciilor la nivel tehnologic prin utilizarea aceleiaşi platforme tehnologice, ci de
posibilitatea furnizorului de a „împacheta” serviciile sale la nivel comercial.
327. Din această perspectivă, atât serviciul CATV, cât şi serviciul DTH pot fi furnizate în
pachete de servicii multiplay. Drept dovadă a acestei concluzii o constituie evoluţia
Romtelecom pe piaţă (această întreprindere furnizează serviciul său DTH atât de sine stătător,
cât şi la pachet cu serviciile de telefonie fixă şi serviciile de acces la internet de bandă largă
furnizat la puncte fixe; menţionăm că NextGen, subsidiară a Romtelecom, furnizează servicii
CATV atât de sine-stătător, cât şi la pachet cu serviciile de telefonie fixă şi serviciile de acces
la internet de bandă largă furnizat la puncte fixe).
328. Mai mult, din informaţiile transmise Consiliului Concurenţei, inclusiv RCS&RDS
include serviciul DTH în pachete de servicii multiplay (totuşi, într-o proporţie semnificativ
mai redusă faţă de serviciile CATV).
329. Deşi platformele filare (inclusiv cea bazată pe cablu coaxial) permit împachetarea de
servicii la nivel tehnologic mai ridicat, totuşi, cu excepţia RCS&RDS, numărul utilizatorilor
finali care optează pentru pachete de servicii multiplay este mai redus decât cei care
achiziţionează servicii CATV (fiind de [..]% în cazul UPC, respectiv de [...]% în cazul DCS).
Prin urmare, există suficiente cazuri în care utilitatea platformei CATV nu este folosită la
capacitatea acesteia de către abonaţi, ceea ce indică faptul că utilitatea platformei tehnologice
nu joacă un rol determinant în alegerea consumatorului.
88 Conform datelor preliminare deţinute de ANCOM în ceea ce priveşte anul 2012. 89 Din informaţiile de pe site-ul acestui operator privind ofertele promoţionale de servicii, cel puţin în anumite
arii geografice în care a fost extinsă reţeaua sa de fibră optică, furnizarea de servicii este condiţionată de
achiziţionarea a minimum 2 servicii. Astfel, „promotia este valabilă inclusiv pentru zonele în care RCS & RDS a
extins recent reţeaua sa de fibră optică. Într-unele din aceste zone, mai ales în cele de case, este necesară
contractarea a minim 2 servicii pe infrastructura fixă (TV, internet fix, telefonie fixă).” Sursa: http://www.rcs-
330. Pe de altă parte, Romtelecom furnizează serviciul său DTH preponderent în cadrul unor
pachete de servicii multiplay, ca urmare a politicii comerciale a acestei întreprinderi.
331. În concluzie, utilitatea fiecărui tip de platformă de retransmisie în raport de serviciile pe
care le poate pune la dispoziţia consumatorilor, reflectată prin posibilitatea de achiziţionare a
unor pachete de servicii de tip multiplay, nu constituie, în acest caz, un criteriu de delimitare a
pieţei serviciilor CATV de piaţa serviciilor DTH.
332.Această analiză nu are ca scop determinarea lanţului de substituienţi ai
produsului/serviciului de tip multiplay. În acest sens, o eventuală analiză a acestor servicii
poate reliefa existenţa unor pieţe relevante distincte, în funcţie de conţinutul pachetelor de
servicii (de exemplu, pachete de servicii multiplay furnizate la puncte fixe, sau pachete de
servicii multiplay furnizate la puncte mobile), cu atât mai mult cu cât distribuitorii de servicii
favorizează furnizarea de pachete de servicii în raport cu serviciile CATV, ori DTH
individuale (în regim stand-alone) ori condiţionează furnizarea serviciilor de pe piaţa
relevantă de achiziţionarea unor servicii suplimentare90.
333. Obiectivul acestei analize a Consiliului Concurenţei este de a determina rolul pe care îl
joacă posibilităţile unei platforme tehnologice de a furniza sau nu servicii de tip multiplay (în
speţă, servicii de comunicaţii electronice, inclusiv serviciul CATV sau DTH, împachetate la
nivel tehnologic) în alegerea consumatorului.
4.3.4.1.6.3. Disconfort în instalare, impactul estetic al diferitelor tehnologii
334. Radiodifuzorul SBS Broadcasting a apreciat că, spre deosebire de platforma CATV,
utilizarea platformei DTH presupune un disconfort în instalare (deoarece sunt compuse din
receptor exterior – antena şi decodor), având totodată un aspect inestetic (antenele trebuie
montate în exteriorul clădirilor, în dreptul geamului din camera în care se află aparatul TV)91.
Această opinie a fost susţinută de către întreprinderea Freesat (distribuitor de servicii DTH
nou intrat pe piaţă)92.
335. Pot exista cazuri în care alegerea consumatorului este influenţată de aspectele analizate
în această secţiune. Până în prezent, nu a fost întreprins un studiu care să ia în considerare
aceste aspecte, în vederea determinării gradului acestora de influenţare a deciziei
consumatorului cu privire la platforma tehnologică pe care o preferă în vederea furnizării de
servicii de retransmitere a programelor TV. Cu toate acestea, chiar dacă s-ar admite existenţa
unui grad de disconfort, respectiv a unui aspect inestetic, mai accentuate în cazul amplasării
echipamentelor de recepţie a semnalului TV corespunzătoare platformei tehnologice DTH,
respectiv a unui număr de consumatori a căror decizie este influenţată de aceste aspecte, totuşi
achiziţionarea de servicii DTH în ariile de prezenţă a serviciilor CATV - chiar în zonele
urbane - relevă faptul că aceste aspecte nu sunt determinante pentru un număr important de
consumatori, de natură să influenţeze în mod decisiv decizia de achiziţie a serviciului DTH
sau a serviciului CATV. În acest sens, toţi distribuitorii de servicii chestionaţi (ce operează
90 De exemplu, în cazul RCS&RDS, promoţiile postate pe site-ul acestei întreprinderi (http://www.rcs-
rds.ro/promotii) privind serviciile CATV analogic şi digital sunt valabile inclusiv pentru zonele în care RCS &
RDS a extins recent reţeaua sa de fibra optica, într-unele din aceste zone, mai ales in cele de case, fiind necesară
contractarea a minim 2 servicii pe infrastructura fixa (TV, internet fix, telefonie fixă). Prin urmare, această
întreprindere condiţionează furnizarea de servicii în anumite arii geografice, pentru anumiţi clienţi, de
achiziţionarea altor servicii din portofoliul acestei întreprinderi. 91 Adresa înregistrată cu RG 3368/13.03.2013 92 Adresa înregistrată cu RG 9540/22.07.2013
62
reţele CATV şi/sau DTH)93 au precizat că decizia consumatorului privind achiziţionarea de
serviciilor lor de retransmisie a programelor TV nu are în vedere eventualul disconfort în
instalarea serviciului, respectiv aspectul inestetic al echipamentelor.
336. Prin urmare, nu se poate aprecia că aceste aspecte sunt de natură să influenţeze în mod
determinant decizia consumatorului cu privire la platforma tehnologică utilizată în vederea
recepţionării programelor TV.
4.3.4.2. Substituibilitatea serviciilor din perspectiva ofertei
4.3.4.2.1. Disponibilitatea serviciului
337. Din punct de vedere tehnic, serviciul CATV nu poate fi furnizat decât în ariile de
acoperire a reţelelor de cablu (ori reţele constituite prin implementarea unor soluţii hibride
bazate pe fibră optică şi cablu coaxial), în particular a reţelei de acces constituită din
ansamblul punctelor de branşament ale utilizatorilor finali (abonaţi) la reţea. Ariile geografice
în care poate fi furnizat acest serviciu nu pot fi extinse prin încheierea unor acorduri de acces
şi interconectare cu alţi distribuitori de servicii. Migrarea către soluţiile bazate pe fibră optică
ar putea permite utilizarea unor asemenea elemente de infrastructură de către un concurent.
338. Însă cel puţin la nivelul anului 2012, potrivit ANCOM, majoritatea reţelelor CATV
(circa 67%) erau bazate cablu coaxial analogic94. Prin urmare, pentru a furniza servicii CATV
într-o anumită arie geografică, este necesar ca operatorul respectiv (în speţă, distribuitorul de
servicii) să edifice sau să achiziţioneze o reţea de cablu. Intrarea pe piaţa serviciilor CATV
presupune depăşirea unor bariere de ordin structural, caracteristice pieţei acestor servicii.
339. Din punct de vedere tehnic, serviciul DTH poate fi furnizat la nivel naţional, cu excepţia
imobilelor unde nu este posibilă recepţia semnalelor satelit datorită orientării acestora (din
direcţia S – SV) sau a unor ecranări. Furnizarea de servicii DTH presupune constituirea unei
reţele (platformă tehnică şi reţea de distribuire a serviciilor) ale cărei costuri sunt importante.
340. Informaţiile transmise Consiliului Concurenţei indică faptul că gradul de suprapunere a
reţelelor CATV cu reţelele DTH a crescut în mod constant. Astfel, aproximativ 90% din
gospodăriile din România sunt conectate la reţelele de cablu. Conform datelor statistice
publicate de ANCOM la nivelul lunii decembrie 2012, numărul total de abonaţi la serviciile
DTH era de 2,19 milioane, iar numărul de abonaţi ai serviciilor CATV era de 3,80 milioane,
reprezentând o rată de penetrare la nivel de gospodării de 85%.
341. De asemenea, datele publicate de ANCOM relevă o rată de creştere constantă a gradului
de acoperire a reţelelor de cablu, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural, după cum
urmează:
93 În acest sens, potrivit opiniei Orange România, design-ul şi mărimea antenei de satelit necesită un regim
special arhitectural de instalare, având impact asupra aspectului clădirii. Cu toate acestea, acest aspect este mai
relevant pentru zonele urbane cu densitate mai ridicată a populaţiei, neavând aceeaşi importanţă pentru
persoanele din mediul rural, din zonele urbane mai mici şi din localităţile situate lângă oraşele mari. În mod
similar, instalaţiile CATV pot întâmpina propriile lor dificultăţi, de la modul în care cablurile conectează cea mai
apropiată locaţie deja alimentată cu spaţiul clientului şi până la complexitatea generată de cablarea în interiorul
clădirii. Oricum, aceste particularităţi estetice sau arhitecturale nu determină o preferinţă semnificativă a
consumatorilor pentru o platformă sau alta. 94 Raportul ANCOM asupra pieţei serviciilor de comunicaţii electronice din România (date statistice la nivelul
anului 2012); http://www.ancom.org.ro/uploads/links_files/Raport_integrat_DS_-_sem_II_2012.pdf.
4.3.4.3.3. Posibilitatea segmentării pieţei/pieţelor relevante a produsului/serviciului în funcţie
de furnizarea sau nu a serviciilor de retransmisie a programelor TV în pachete de servicii
multiplay
384. Având în vedere practica distribuitorilor de servicii de retransmisie a programelor
audiovizuale de a furniza pachete de servicii multiplay, Consiliul Concurenţei a evaluat
influenţa practicii de împachetare a mai multor servicii de comunicaţii electronice în pachete
de servicii multiplay asupra definiţiei pieţei relevante a serviciului, respectiv măsura în care
pachetele de servicii multiplay pot constitui servicii distincte în raport cu serviciile
componente ale pachetelor.
385. Potrivit opiniei operatorilor chestionaţi, nu se justifică definirea unor pieţe relevante ale
pachetelor de servicii care includ serviciul de retransmitere a programelor TV, în mod distinct
de serviciile componente. Potrivit Romtelecom, tendinţa operatorilor este să furnizeze pachete
de servicii, însă trebuie avut în vedere că aceste pachete de servicii sunt extrem de variate atât
din punct de vedere al conţinutului, cât şi din punct de vedere al preţurilor, fiind imposibil să
99 Cu atât mai mult cu cât operatorul respectiv este capabil să contracareze în mod eficient acţiunile noilor intraţi
pe piaţă (de exemplu, prin scăderea preţurilor serviciilor).
72
fie găsit un numitor comun care să permită evaluarea gradului de substituibilitate a unui
pachet de servicii cu altul. Astfel, în cadrul pachetelor multiplay pot să difere atât numărul şi
conţinutul canalelor TV transmise, dar şi calitatea celorlalte servicii (de exemplu, lăţimea de
bandă a serviciului de internet, numărul de minute incluse în abonamentele de voce etc.).
386. De asemenea, UPC (de fapt Focus Sat) a apreciat că disponibilitatea celor 2 servicii de
retransmisie (la pachet şi stand alone) către consumatori este similară, iar diferenţele de preţ
nu sunt semnificative, astfel încât nu se justifică definirea unor pieţe ale produsului diferite
pentru pachetele de servicii ce includ serviciul de retransmisie, în raport cu serviciul
individual de retransmisie (stand-alone). În plus, orice combinaţie de servicii va include
întodeauna serviciul de retransmisie a programelor TV.
387. Aşa cum s-a arătat în secţiunea anterioară, datele şi informaţiile transmise de către
operatorii chestionaţi au relevat faptul că serviciul CATV, dar şi serviciul DTH (într-o
proporţie mai redusă) sunt furnizate în cadrul unor pachete de servicii, însă în proporţii
diferite (în cazul unor distribuitori de servicii, acestea devenind preponderente, în cazul altora
fiind nesemnificative). Un pachet de servicii satisface atât nevoile cumpărătorilor pentru
serviciile de conţinut TV, cât şi nevoi suplimentare ale acestora. Prin urmare, în anumite
condiţii, din punct de vedere al utilităţii serviciului s-ar putea realiza o distincţie între serviciul
CATV (sau DTH) şi pachetul de servicii multiplay care include aceste servicii de retransmisie
a programelor TV.
388. În acest sens, practica oferirii de reduceri tarifare în cazul achiziţionării unui pachet de
servicii multiplay, respectiv emiterea unei facturi unice, indică faptul că pachetele de servicii
multiplay pot constitui produse de sine-stătătoare, capabile să formeze o piaţă sau pieţe
relevante ale serviciului, distincte în raport cu serviciile componente.
389. Prin urmare, această practică poate determina, în anumite condiţii, necesitatea definirii
unor pieţe relevante ale serviciului corespunzătoare pachetelor de servicii multiplay. În acest
sens, contrar opiniei Romtelecom, se poate stabili existenţa unui lanţ de substituienţi ai
produsului/serviciului care pot fi incluşi în aceeaşi piaţă relevantă a serviciului.
390. Însă, având în vedere obiectivul investigaţiei Consiliului Concurenţei, nu a fost necesară
o analiză detaliată în acest sens, cel puţin din perspectiva faptului că serviciul CATV,
respectiv serviciul DTH, reprezintă componente esenţiale ale pachetelor de servicii multiplay,
astfel încât segmentarea sau nu a acestei pieţe relevante nu poate conduce la concluzii diferite
în ceea ce priveşte poziţia distribuitorilor de servicii, în particular a RCS&RDS, pe piaţa
relevantă.
4.3.4.3.4. Influenţa obligaţiei must carry asupra definirii pieţei relevante a serviciului
391. Obligaţia must carry limitează puterea de negociere a operatorilor în raport cu
radiodifuzorii, fiind instituită prin lege în baza unor raţiuni de ordin public (asigurarea
pluralităţii surselor de informaţii, raţiuni de ordin cultural etc.). Modul de reglementare a
acestei obligaţii în România (includerea în lista posturilor TV must carry fiind dictată numai
de audienţa canalului TV respectiv) avantajează radiodifuzorii care se bazează în principal pe
veniturile din publicitatea de televiziune pentru susţinerea activităţii lor economice.
392. Pe de altă parte, au fost avantajaţi în special operatorii de dimensiuni mici/medii care nu
trebuia să plătească pentru preluarea canalelor TV respective în vederea retransmiterii către
utilizatorii finali (abonaţi).
393. Prin Decizia 72/2012, reţelele de comunicaţii electronice care utilizează platformele
tehnologice de tip DTH, au fost exceptate de la aplicarea obligaţiei respective. Astfel,
73
respectiva obligaţie se adresează numai retransmisiei programelor audiovizuale prin reţele
CATV, nu şi în ceea ce priveşte retransmisia programelor audiovizuale prin DTH.
394. Această nouă reglementare a determinat unele mutaţii în ceea ce priveşte lanţul valoric
de pe piaţa canalelor TV. Astfel, anumiţi radiodifuzori ale căror canale TV înregistrează cote
importante de audienţă au optat să solicite sume de bani distribuitorilor de servicii DTH
pentru acordarea dreptului de retransmisie a acestor canale, rămânând totuşi libere la
retransmisie (fără condiţionări de ordin tehnic şi economic) în cazul distribuitorilor de servicii
CATV, aceştia din urmă fiind obligaţi să preia canalele TV respective.
395. Prin urmare, distribuitorii de servicii care utilizează platformele DTH pot fi dezavantajaţi
faţă de cei care utilizează platforma CATV, având în vedere necesitatea de a plăti pentru
achiziţionarea drepturilor de retransmisie a unor programe TV (în principal a posturilor TV
care înregistrează cote importante de audienţă). În acest sens, potrivit opiniei distribuitorilor
de servicii, licenţa pentru conţinutul TV şi costurile aferente constituie un input esenţial
pentru distribuitorii de conţinut TV. Costurile pentru licenţa de conţinut TV reprezintă
majoritatea costurilor distribuitorilor TV şi determină numărul şi calitatea canalelor TV
disponibile pentru consumatori.
396. În plus, modul specific de reglementare a obligaţiei must carry în România cere ca
distribuitorii să includă în oferta lor de programe canalele care fac parte din lista must carry,
canale care în general înregistrează cote importante de audienţă. Acest fapt determină un
raport cost-beneficiu important pentru astfel de distribuitori, fiind de natură să constituie
elementul cheie al ofertei distribuitorului.
397. Puterea de piaţă a distribuitorilor de servicii este un factor determinant în cadrul
negocierilor privind achiziţionarea drepturilor de retransmisie a unor canale TV. Acest fapt
poate determina variaţii în ceea ce priveşte preţul canalelor TV ce urmează să fie incluse în
oferta de servicii. Astfel, este posibilă afectarea ofertei distribuitorilor de servicii DTH în
raport cu cea a distribuitorilor de servicii CATV. Însă trebuie avut în vedere faptul că
principalii actori de pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor TV operează atât reţele
CATV, cât şi reţele DTH. Prin urmare, efectul acestei reglementări asupra acestor operatori
este mai redus.
398. Pe de altă parte, operatorii de reţele CATV nu au aceeaşi libertate comercială cu
operatorii DTH în ceea ce priveşte stabilirea structurii grilei de programe. În acest sens, spre
deosebire de operatorii DTH care au libertate comercială deplină inclusiv în ceea ce priveşte
stabilirea grilei lor de programe TV, grila de programe a operatorilor CATV este prestabilită
în proporţie de 25% din numărul de canale TV retransmise, ca efect al reglementării obligaţiei
must carry.
399. Astfel, cel puţin în opinia Freesat, aplicarea principiului must carry în funcţie de
platforma tehnologică utilizată ar putea conduce la diferenţierea serviciilor CATV de
serviciile DTH, astfel încât acestea ar constitui totuşi pieţe relevante distincte.
400. Însă, în opinia majorităţii distribuitorilor de servicii, aplicarea principiului must carry în
funcţie de platforma tehnologică utilizată conduce la distorsionarea concurenţei dintre
furnizorii de serviciul DTH şi CATV chestionaţi, însă fără a determina definirea unei pieţe
relevante a serviciilor CATV în mod distinct de piaţa serviciilor DTH.
401. Din analiza ofertelor de servicii DTH disponibile pe piaţă ulterior implementării Deciziei
72/2012, nu rezultă diferenţe semnificative în ceea ce priveşte calitatea serviciului, respectiv
nivelul tarifului (apreciate din perspectiva pachetului de bază şi a celorlalte pachete de
servicii) faţă de ofertele CATV. În acest sens este şi observaţia Orange România, potrivit
74
căreia, deşi obligaţia de tip must carry influenţează conţinutul serviciului şi preţurile pentru
distribuţia TV şi ar putea rezulta în oferte diferite având în vedere limitările tehnologice ale
diferitelor platforme (de exemplu, cablul analog poate transporta până la 60 de canale, pe
când celelalte tehnologii suportă mai multe canale), în general, ofertele de servicii de
retransmisie a programelor TV (serviciile CATV şi serviciile DTH) nu diferă substanţial100.
402. Acest fapt poate fi explicat prin faptul că, până în prezent, majoritatea radiodifuzorilor au
optat pentru preluarea în mod gratuit a canalelor lor TV de către distribuitorii de servicii
DTH, în vederea asigurării audienţei de care au nevoie pentru obţinerea veniturilor din
publicitatea TV. Această strategie a radiodifuzorilor respectivi a oferit posibilitatea
distribuitorilor de servicii DTH de a absorbi cel puţin o parte semnificativă a preţului solicitat
de unii radiodifuzori pentru retransmiterea canalelor lor TV către abonaţi, partea de preţ
eventual transferată către utilizatorul final fiind nesemnificativă în raport cu tariful serviciului
DTH, pe ansamblul său.
403. Astfel, cu unele excepţii (în cazul RCS&RDS care nu a preluat canalele TV ale Antena
Group), distribuitorii de servicii DTH au inclus în oferta lor de servicii canalele TV care fac
parte din lista must carry, astfel încât structura pachetului de bază oferit de distribuitorii de
servicii DTH este similară cu cea a pachetului de bază oferit de distribuitorii de servicii
CATV.
404. Prin urmare, deşi acţiunea CNA (prin reglementarea obligaţiei must carry) ar putea
conduce la delimitarea pieţei serviciului CATV de piaţa serviciului DTH, totuşi, în intervalul
de timp relevant nu se poate aprecia că acţiunea respectivă a avut un impact major la nivelul
pieţei cu amănuntul, de natură să conducă la identificarea pieţei serviciului CATV în mod
distinct de piaţa serviciului DTH.
405. Astfel poate fi explicată opinia unor distribuitori de servicii chestionaţi, care au apreciat
că reglementarea acestui principiu prin Decizia 72/2012 nu este de natură să conducă la
segmentarea pieţei relevante în funcţie de platforma tehnologică, ci este de natură să
distorsioneze concurenţa pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor TV care
înglobează toate platformele.
406. În concluzie, în intervalul de timp relevant, reglementarea obligaţiei must carry nu a
condus la delimitarea pieţei serviciului CATV ca piaţă relevantă distinctă faţă de piaţa
serviciului DTH.
4.3.4.4. Concluzii în ceea ce priveşte piaţa relevantă a produsului/serviciului
407. În urma analizei întreprinse asupra substituibilităţii serviciilor de retransmitere a
programelor TV din perspectiva cererii, respectiv a ofertei, a rezultat că serviciile CATV şi
serviciile DTH fac parte din aceeaşi piaţă relevantă a produsului/serviciului.
408. Serviciile de retransmitere a programelor TV care utilizează celelalte platforme
tehnologice analizate mai sus nu fac parte din aceeaşi piaţă relevantă cu serviciile CATV,
respectiv cu serviciile DTH.
409. De asemenea, în urma analizei posiblităţii, respectiv a necesităţii segmentării pieţei
relevante în pieţe relevante distincte, având în vedere contextul obiectivului urmărit în această
investigaţie s-a concluzionat că nu este necesară operarea unei distincţii între posibilele
diferite segmente de piaţă şi analiza separată a acestora.
100 Potrivit Orange România, din punctul de vedere al consumatorului nu există o diferenţă materială între
distribuitorii DTH şi CATV în privinţa numărului sau varietăţii de canale oferite şi a preţurilor acestora.
75
410. În aceste condiţii, în acest caz se identifică piaţa serviciilor de retransmisie a programelor
de televiziune furnizate prin intermediul platformei tehnologice bazate pe cablu coaxial/HFC
şi a platformei tehnologice DTH ca fiind piaţa relevantă a produsului/serviciului în raport cu
care se va analiza puterea de piaţă pe care o deţine întreprinderea RCS&RDS, în speţă poziţia
acestei întreprinderi pe piaţa relevantă şi posibilitatea acesteia de a se manifesta în mod
unilateral în raport cu concurenţii săi şi cu beneficiarii săi.
4.4. Piaţa relevantă geografică
411. Aşa cum a fost statuat inclusiv la nivel comunitar101 definiţia pieţei relevante nu este
scop în sine, ci un mijloc de evaluare a concurenţei efective în vederea realizării unei
intervenţii eficiente a autorităţilor. Astfel, piaţa geografică relevantă este definită102 ca fiind
zona în care întreprinderile în cauză sunt implicate în cererea şi oferta de produse sau
servicii, în care condiţiile de concurenţă sunt suficient de omogene şi care poate fi delimitată
de zonele geografice învecinate, deoarece condiţiile de concurenţă diferă în mod apreciabil în
respectivele zone. Practic, piaţa geografică este definită din perspectiva constrângerilor
concurenţiale pe care întreprinderile localizate într-o zonă le exercită asupra întreprinderilor
localizate în aceeaşi regiune ca şi întreprinderea/întreprinderile investigate.
412. Astfel, în vederea definirii pieţei geografice a serviciilor de retransmitere a programelor
TV trebuie stabilită existenţa şi dimensiunea constrângerilor comune asupra politicii tarifare
care este exercitată asupra întreprinderilor situate în arii geografice diferite. Raţiunea este
următoarea: dacă tarifele practicate de întreprinderile din zona A sunt rezultatul manifestării
unor constrângeri concurenţiale venite din partea întreprinderilor din zona geografică B
învecinată, atunci rezultă că există constrângeri concurenţiale comune între operatorii din
zonele geografice respective, constrângeri care determină, de fapt, definirea unei singure pieţe
geografice compusă din zona A şi zona B.
413. În acest sens, au fost determinate ariile de prezenţă a distribuitorilor de servicii, respectiv
interacţiunile concurenţiale care se manifestă între aceştia.
414. În prealabil, trebuie menţionat faptul că, în opinia distribuitorilor de servicii chestionaţi
(inclusiv RCS&RDS), piaţa geografică relevantă este naţională. Acest fapt este datorat atât
creşterii gradului de acoperire a teritoriului cu reţele CATV, cât şi a gradului de suprapunere a
reţelelor CATV cu reţelele DTH, în contextul în care nevoile satisfăcute de cele două
categorii de servicii (în speţă serviciile CATV şi serviciile DTH), caracteristicile similare ale
serviciilor de retransmisie oferite (inclusiv în ceea ce priveşte conţinutul şi calitatea
serviciilor), respectiv preţurile percepute utilizatorilor finali sunt similare, ceea ce arată
substituibilitatea serviciilor oferite (serviciile CATV şi serviciile DTH), atât din punct de
vedere al cererii, cât şi din punct de vedere al ofertei103.
101 Secţiunea 2.1 a documentului intitulat Commission Staff Working Document, Explanatory Note to the
Commission Recommendation on Relevant Product and Service Markets within the electronic communications
sector susceptible to ex ante regulation in accordance with Directive 2002/21/EC of the European Parliament and
of the Council on a common regulatory framework for electronic communication networks and services (Second
edition). 102 Potrivit Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante, emise de către Consiliul Concurenţei şi puse în
aplicare prin Ordinul nr. 388 din 5 august 2010, publicat în Monitorul Oficial cu numărul 553 din data de 5
august 2010 103 În acest sens, Romtelecom a apreciat că, faţă de dezvoltarea tehnologiei DTH în ultimii ani şi creşterea
numărului ce companii ce furnizează servicii de retransmitere folosind această tehnologie (n.n. Orange România,
Freesat au intrat în 2013), nu mai există în prezent o justificare pentru a diferenţia piaţa serviciilor de
76
415. Pe de altă parte, o serie de radiodifuzori consideră că piaţa relevantă a produsului ar
trebui definită în mod separat, în funcţie de tehnologia utilizată pentru retransmisia
programelor TV, întrucât platformele DTH nu constituie un competitor real pentru transmisia
prin cablu. Pe cale de consecinţă, având în vedere definiţia pieţei relevante a produsului şi
existenţa barierelor la intrare pe piaţa serviciilor CATV, piaţa relevantă geografică
corespunzătoare ar trebui definită la nivel local. În opinia radiodifuzorilor respectivi, un
element de dovadă a existenţei mai multor pieţe locale, spre deosebire de o singură piaţă
naţională, îl constituie strategia comercială a principalilor distribuitori de servicii (inclusiv
RCS&RDS) care adoptă diferite strategii comerciale în arii geografice diferite.
416. În opinia Discovery104, scopul strategiilor comerciale respective este acela de a închide
piaţa potenţialilor concurenţi precum platformele DTH, oferind preţuri mai mici decât cele
mai mici preţuri care puteau fi oferite de operatorii de platforme DTH. Cu toate acestea,
întreprinderea respectivă consideră că problema existenţei unor pieţe distincte locale a
serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale prin cablu poate fi lăsată deschisă.
417. Aşa cum s-a arătat mai sus, serviciile CATV sunt substituibile cu serviciile DTH, atât din
punct de vedere al cererii, cât şi din punct de vedere al ofertei. Substituibilitatea celor două
servicii din punct de vedere al cererii reprezintă, de fapt, aptitudinea acestora de a fi luate în
considerare de către consumatori în procesul de alegere a serviciului, în vederea satisfacerii
nevoilor consumatorilor. Substituibilitatea celor două servicii din punct de vedere al ofertei
reprezintă, de fapt, aptitudinea întreprinderilor de a furniza serviciile respective pe piaţa
geografică relevantă.
418. Însă faptul că serviciile CATV şi serviciile DTH fac parte din aceeaşi piaţă relevantă a
serviciului nu conduce la imposibilitatea definirii unor pieţe geografice subnaţionale. În acest
sens, deşi acoperirea serviciilor DTH este naţională, există posibilitatea ca politica de preţuri
în ceea ce priveşte aceste servicii să fie diferită, în funcţie de condiţiile concurenţiale existente
la un moment dat într-o anumită arie geografică (de exemplu, politica comercială a
RCS&RDS). De asemenea, din informaţiile transmise de distribuitorii de servicii CATV
rezultă că strategiile comerciale ale acestora (manifestate prin preţul şi calitatea serviciului)
depind de condiţiile concurenţiale din ariile geografice în care acţionează.
419. Prin urmare, este posibilă existenţa unor arii geografice în care condiţiile concurenţiale
diferă semnificativ faţă de ariile vecine, astfel încât să fie necesară definirea unor pieţe
relevante subnaţionale.
420. Din analiza datelor şi informaţiilor colectate de Consiliul Concurenţei în cursul
procedurii de investigaţie, a rezultat că există o serie de arii geografice în care fiecare
distribuitor de servicii CATV este singurul furnizor de asemenea servicii.
421. De asemenea, există arii geografice în care 2 sau mai mulţi distribuitori de servicii
furnizează servicii CATV, respectiv DTH.
422. Astfel, în localităţile în care nu sunt suprapuneri ale reţelei CATV operate de UPC cu
reţele CATV operate de alţi operatori concurenţi avem următoarea situaţie:
a. Numărul gospodăriilor din localităţile respective: [...];
b. Numărul gospodăriilor cu reţea UPC din localităţile respective: [...];
retransmisie a programelor TV prin cablu de piaţa serviciilor de retransmisie a programelor prin satelit, acestea
făcând parte dintr-o singură piaţă relevantă. 104 A se vedea în acest sens decizia Decizia Consiliului Concurenţei nr. 21 din 29.05.2013 referitoare la
plângerea înaintată de către Discovery Communications Europe Limited împotriva SC RCS&RDS SA
77
c. Numărul abonaţilor UPC din localităţile respective: [...];
d. Numărul estimativ al abonaţilor concurenţilor: [...].
423. În localităţile în care există suprapuneri ale reţelei CATV operate de UPC cu reţele
CATV operate de alţi operatori concurenţi avem următoarea situaţie:
a. Numărul gospodăriilor din localităţile respective: [...];
b. Numărul gospodăriilor cu reţea UPC din localităţile respective: [...].;
c. Numărul abonaţilor UPC din localităţile respective: [...];
d. Numărul estimativ al abonaţilor concurenţilor: [...].
424. Numărul total, la nivel naţional de abonaţi ai UPC la serviciile CATV este de
aproximativ [...].
425. Potrivit declaraţiilor UPC, în localităţile în care această întreprindere este singurul
furnizor de servicii CATV, clienţii pot opta pentru achiziţia de servicii DTH de la ceilalţi
operatori prezenţi la nivel naţional. De asemenea, în majoritatea ariilor în care această
întreprindere este prezentă cu servicii CATV, există suprapuneri cu reţelele CATV operate de
alţi distribuitori de servicii, în principal RCS&RDS, NextGen, DCS, Romtelecom. Presiunea
concurenţială exercitată de aceşti operatori, atât prin tehnologia CATV, cât şi prin tehnologia
DTH, influenţează în mod determinant politica de preţuri a acestei întreprinderi, astfel încât,
chiar în condiţiile unei creşteri a bazei de servicii, acestea produc un impact negativ asupra
veniturilor anuale ale UPC. UPC a precizat că aceeaşi operatori (precum şi alţii de dimensiuni
mici) sunt prezenţi în ariile învecinate reţelei CATV operate de această întreprindere. Potrivit
UPC, concurenţa exercitată de operatorii respectivi se observă prin intrări cu reţele CATV în
ariile geografice în care UPC opera singura reţea CATV.
426. Trebuie precizat că şi UPC are o paletă diversă de oferte locale (de exemplu, ofertă de
servicii CATV în format analogic105, oferte door-to-door în anumite oraşe106, respectiv oferte
sociale107, oferte de servicii multiplay adresate clienţilor concurenţilor acestei întreprinderi
care beneficiază de servicii CATV/multiplay108, oferte de retenţie109) ca acţiuni tactice110, cu
alte cuvinte, ca răspuns la presiunile concurenţiale exercitate de către ceilalţi distribuitori de
servicii.
427. Pe de altă parte, oferta Focus Sat pentru serviciul de pe piaţa relevantă este aceeaşi la
nivel naţional. Întrucât Focus Sat furnizează serviciul de retransmisie în orice localitate din
România, orice operator care are o ofertă într-o anumită localitate este concurent al Focus Sat.
Astfel, se exercită o presiune concurenţială suplimentară la nivel regional asupra preţurilor şi
în general asupra politicii tarifare a Focus Sat. Cu toate acestea, Focus Sat consideră că
această presiune suplimentară nu ar justifica definirea unor pieţe relevante geografice
locale/regionale.
428. Potrivit declaraţiei Romtelecom, în ariile geografice în care această întrepindere,
respectiv subsidiara sa NextGen, operează o reţea de cablu sunt prezenţi şi alţi operatori de
cablu. Romtelecom a apreciat că în eventualitatea existenţei unor cazuri în care nu există alţi
105 Servicii CATV (single play, adică numai serviciul CATV) cu […] lei în oraşele doar cu TV analogic. 106 […] luni discount de la preţurile de listă ale pachetelor, la contractele pe termen de […] luni; ofertă în
vigoare. 107 Servicii TV la preţ de […] lei şi servicii de telefonie fixă la preţul de listă. 108 Discount timp de […] luni în cuantum de […]% din preţul de listă al pachetului achiziţionat. 109 [….] 110 […]
78
operatori, acestea sunt exemple de cazuri izolate şi cu impact minor asupra numărului de
abonaţi. Potrivit Romtelecom, RCS&RDS are un număr semnificativ de abonaţi în ceea ce
priveşte serviciile CATV şi serviciile DTH, fiind capabil să influenţeze în mod semnificativ
politica de preţuri a Romtelecom, care se află în situaţia de a scădea preţurile pentru a limita
numărul de deconectări. În acest sens, Romtelecom a apreciat că RCS&RDS practică oferte
regionale pentru servicii TV la tarife mai mici decât cele corespunzătoare ofertelor naţionale
pentru aceste servicii, fără a deţine informaţii exacte cu privire la ofertele respective. Cu
privire la acest aspect, trebuie precizat că oferta de servicii CATV şi de servicii DTH a
RCS&RDS este diferenţiată din punct de vedere al densităţii populaţiei (în zone rurale şi zone
urbane). Astfel poate fi explicat impactul mai mare al ofertei de tip „popular” al RCS&RDS
(pentru serviciile CATV şi serviciile DTH din zonele rurale) în localităţile unde rata de
dezabonare la serviciile de retransmitere a programelor TV în defavoarea Romtelecom a
crescut cu mai mult de [...]% faţă de evoluţia obişnuită. Aşa cum s-a arătat anterior, cele mai
multe localităţi au fost din judeţele: [...], [...], [...], [...], [...]. Ca nivel de urbanizare, localităţile
sunt din mediul rural ([...] de localităţi), mici localităţi urbane ([...] de localităţi), respectiv
urban mediu ([...] localităţi).
429. Potrivit declaraţiei DCS, există concurenţi ai acestei întreprinderi la nivel naţional, prin
platforme DTH. De asemenea, există concurenţi la nivel regional şi local în ceea ce priveşte
serviciile CATV. În acest sens, [...]% - [...]% din reţelele DCS sunt dublate de reţelele CATV
operate de RCS&RDS (această întreprindere fiind identificată ca fiind cel mai puternic
concurent şi pe infrastructura CATV), existând, de asemenea, şi alţi concurenţi la nivel
regional/local (UPC, Nextgen, Clar Television, Cabel television etc., în localităţile în care
sunt prezente aceste întreprinderi). Pe de o parte, oferta CATV, inclusiv cea a DCS, variază de
la o regiune la alta, practică întâlnită în cazul tuturor operatorilor de CATV. O parte a
cauzelor care determină acest fapt sunt date de diferenţierile geografice date de obligaţia must
carry (posturile TV locale), precum şi de structura costurilor (deoarece EON, CES, Enel
practică tarife diferite pentru accesul la stâlpi, pe de altă parte există taxe locale diferite, taxe
de drumuri etc.). Pe de altă parte, oferta DTH este naţională, oferind strict aceleaşi servicii
indiferent de regiunea geografică - cu privire la acest ultim aspect, trebuie precizat că, contrar
celor declarate de DCS, oferta de servicii DTH a RCS&RDS este diferenţiată din punct de
vedere al densităţii populaţiei (în zone rurale şi zone urbane). Trebuie remarcat faptul că,
potrivit declaraţiei DCS, prezenţa concurenţilor locali nu are influenţă asupra politicii de preţ
a acestei întreprinderi, ci asupra politicii de oferte promoţionale. De asemenea, potrivit
declaraţiei DCS, concurenţii vecini nu influenţează în nici un fel nicio politică comercială a
acestei întreprinderi.
430. Această opinie a DCS a fost analizată din perspectiva faptului că ariile de prezenţă a
reţelei CATV operate de această întreprindere sunt situate preponderent în ariile rurale sau
urbane mici, în general arii de densitate mai redusă a populaţiei. Astfel, DCS nu înfruntă o
concurenţă semnificativă din partea operatorilor de reţele CATV din ariile geografice
învecinate, aceştia fiind preponderent de dimensiuni mici. Pe de altă parte, deşi sunt prezenţi
preponderent în ariile geografice de densitate mare/medie a populaţiei (localităţi urbane de
dimensiuni mari/medii din punct de vedere al numărului de gospodării, respectiv de locuitori),
principalii actori de pe piaţă (RCS&RDS, UPC, Romtelecom) sunt prezenţi şi în arii de
densitate mai redusă a populaţiei (preponderent, prin achiziţia operatorilor de reţele CATV
care acţionau în zonele respective, respectiv prin furnizarea de servicii DTH), aşa cum se va
observa în analiza situaţiei concurenţiale realizate în secţiunea următoare. Acest fapt
determină o presiune concurenţială asupra DCS, manifestată prin rata de dezabonare destul de
ridicată în cazul acestei întreprinderi (prin raportare la numărul de abonaţi ai DCS).
79
431. În opinia Orange România, preţurile şi ofertele operatorilor activi pe piaţa serviciilor de
retransmisie a programelor TV (inclusiv cele ale Orange România) sunt concepute la nivel
naţional, constrângerile de preţ (exercitate de concurenţi) manifestându-se pe întreg teritoriul
României. Astfel, piaţa geografică relevantă a serviciilor de retransmisie a programelor TV
este naţională.
432. Potrivit declaraţiilor RCS&RDS, există arii geografice în care reţelele CATV operate de
această întreprindere ori de subsidiare ale acesteia nu sunt dublate de reţelele altor operatori
de reţele CATV, respectiv arii în care reţelele CATV ale întreprinderilor din grupul din care
face parte RCS&RDS se suprapun cu reţelele operate de alţi distribuitori de servicii, în
principal UPC. Datele furnizate de RCS&RDS nu permit o estimare precisă a numărului de
abonaţi ai acestei întreprinderi în ariile respective.
433. Însă, din coroborarea informaţiilor transmise de toţi distribuitorii de servicii chestionaţi
(inclusiv RCS&RDS), rezultă că această întreprindere, prin cele două platforme tehnologice
pe care la operează (în speţă, CATV şi DTH), este principala sursă de presiune concurenţială
pe piaţa relevantă. Reţeaua de cablu nu acoperă în întregime teritoriul naţional, însă este
prezentă în marea majoritate a zonelor de densitate medie/mare a populaţiei, ceea ce permite
acestei întreprinderi să realizeze economii de densitate semnificative.
434. De asemenea, deşi nu în aceeaşi măsură, RCS&RDS deţine reţele de cablu şi în zone de
densitate mai redusă a populaţiei. Mai mult, această întreprindere are, la nivel naţional, un
număr apreciabil de abonaţi ai serviciilor sale DTH. Aşa cum s-a arătat mai sus, această
întreprindere este capabilă să exercite constrângeri concurenţiale, atât la nivel naţional, cât şi
la nivel regional/local, influenţând determinant politica comercială a concurenţilor săi.
435. Informaţiile furnizate de distribuitorii de servicii chestionaţi relevă o sensibilitate destul
de ridicată a consumatorului în ceea ce priveşte în principal preţul serviciului şi conţinutul
acestuia (deşi într-o proporţie ceva mai mică). Rata de dezabonare este redusă în cazul
principalilor actori de pe piaţă, fiind mai mare în cazul operatorilor de dimensiuni medii/mici
tocmai ca urmare a acţiunii concurenţilor lor de pe piaţă, prin urmare aceasta depinde de
posibilitatea distribuitorului de servicii de a contracara acţiunile concurenţilor.
436. În consecinţă, disponibilitatea consumatorului în ceea ce priveşte schimbarea
furnizorului de servicii se manifestă în condiţiile prezenţei pe piaţă a unei oferte concurente
net avantajoase din perspectiva reducerilor tarifare oferite la achiziţionarea serviciilor. În
acest sens, strategiile de menţinere a bazei de clienţi şi de atragere de noi clienţi aplicate de
către principalii operatori au ca şi componentă principală, pe lângă lărgirea paletei de servicii
oferite, şi mărirea perioadelor de gratuităţi oferite în legătură cu aceste servicii.
437. Sensibilitatea la preţ şi la calitatea serviciului a consumatorului stă la baza acţiunilor pe
piaţă a distribuitorilor de servicii. În acest sens, trebuie avut în vedere faptul că RCS&RDS
derulează în mod frecvent campanii promoţionale agresive, atât în scop de păstrare a
propriilor abonaţi, cât şi de atragere a unor noi abonaţi111, în cursul cărora sunt acordate
reduceri de 50% ale abonamentului pentru durate cuprinse între 6 luni şi un an, în funcţie de
oferta locală promoţională112. Promoţiile respective, coroborate cu nivelul costurilor
schimbării premature a furnizorului de servicii în contextul furnizării serviciilor de pe piaţa
relevantă la pachet cu alte servicii de comunicaţii electronice (în special serviciile de acces la
111 Potrivit site-ului RCS&RDS, oferta este disponibilă pentru servicii nou contractate şi pentru clienţii ale căror
servicii nu au fost suspendate şi care nu au solicitat încetarea furnizării serviciilor în ultimile 6 luni anterioare
momentului noii contractări a acestora sau în perioada de valabilitate a ofertei curente. http://www.rcs-
rds.ro/promotii. 112 Conform informaţiilor postate pe pagina de internet a acestei întreprinderi. http://www.rcs-rds.ro/promotii.
internet de bandă largă furnizate la puncte fixe) sunt de natură să creeze un efect de blocare a
consumatorului în reţeaua RCS&RDS, efect mai accentuat decât în cazul abonaţilor altor
distribuitori de servicii.
438. Pe de altă parte, derularea unor promoţii la nivel local reflectă existenţa unor
neomogenităţi în ceea ce priveşte condiţiile concurenţiale existente în anumite arii geografice,
neomogenităţi care ar putea determina apariţia unor pieţe geografice relevante subnaţionale.
439. Costurile schimbării furnizorului, deşi apreciabile (mai ales în prima parte de derulare a
contractului), sunt contracarate de către unii distribuitori de servicii, în speţă RCS&RDS113,
prin oferirea de gratuităţi la achiziţionarea propriilor servicii de retransmitere a programelor
TV. Costurile schimbării furnizorului sunt mai mari în cazul în care serviciile CATV,
respectiv DTH sunt furnizate la pachet cu alte servicii de comunicaţii electronice114.
440. În acest context, contracararea acestora depinde de posibilitatea întreprinderii de a
absorbi costurile de achiziţie a abonaţilor. Acest aspect va fi reluat la secţiunea dedicată
analizei dominanţei. În concluzie, din punct de vedere al caracteristicilor cererii, nu se
justifică definirea unor pieţe geografice relevante subnaţionale. Pe de altă parte, având în
vedere caracteristicile cererii arătate mai sus, considerăm că, în vederea definirii pieţei
geografice relevante, este necesară analiza barierelor la intrarea pe piaţă, respectiv a
constrângerilor concurenţiale care se manifestă pe piaţă.
441. În ceea ce priveşte barierele la intrarea pe piaţă, întreprinderea RCS&RDS a apreciat că
acestea nu există. Mai mult, acţiunile municipalităţilor nu au un impact deosebit asupra
operatorilor. Suporturile care permit retransmiterea în format digital (cablu şi satelit) nu au
restricţii de capacitate, noii intraţi putând concura cu cei existenţi.
442. Romtelecom a apreciat că, din analiza situaţiei actuale a pieţei serviciilor de retransmisie
a programelor TV, rezultă că nu există bariere semnificative la intrarea pe piaţă. Odată cu
dezvoltarea accelerată a serviciilor DTH, barierele la intrarea pe piaţă reprezentate de
necesitatea accesului la infrastructură au fost şi mai mult diminuate şi chiar eliminate având în
vedere nivelul redus al investiţiilor necesare pentru extinderea reţelei (determinate de
echipamentele de abonat şi echipamentele de acces la sateliţii de comunicaţii).
443. Cu toate acestea, Romtelecom apreciază că pot fi analizate 2 posibile bariere: (i) plata
despăgubirilor pentru încetarea prematură a contractelor semnate de utilizatorii finali cu
furnizorii de servicii de retransmisie a programelor TV, în funcţie de profilul utilizatorilor,
poate constitui o piedică în decizia acestora de a schimba operatorul şi (ii) faptul că operatorii
oferă serviciul de retransmisie împreună cu alte servicii de telecomunicaţii (oferite de
operatorul respectiv) poate determina utilizatorul final să fie mai prudent când decide să
schimbe furnizorul de servicii de retransmisie a programelor TV. Aceste aspecte au fost
analizate în secţiunea dedicată analizei dominanţei.
113 Şi în trecut RCS&RDS a avut o politică agresivă pe piaţa cu amănuntul a servicilor de retransmitere a
programelor TV, lansând, potrivit informaţiilor din presă, în anumite zone (zeci de oraşe, cum ar fi Bucureşti,
Târgovişte, Buzău), oferte individuale clienţilor UPC România S.A. cărora le expira contractul până la data de
31.12.2010, prin care acestora li se oferea până la zece luni de gratuitate pentru furnizarea servicilor de
retransmitere a programelor audiovizuale şi de telefonie fixă de către RCS&RDS pentru a nu mai prelungi
contractul cu UPC România S.A. şi a trece la RCS&RDS, plus încă trei luni gratuite după ce devin abonaţi ai
RCS&RDS pentru serviciile respective. 114 Cel puţin la nivelul anului 2011, procentul abonaţilor acestei întreprinderi care utilizează pachete de servicii
multiplay furnizate în tehnologia CATV în totalul numărului de abonaţilor la serviciile CATV fiind de […]%,
respectiv de […]% în numărul total al abonaţilor RCS&RDS, actualmente, fiind de aşteptat ca procentele
respective să fie mai mari pe fondul dezoltării reţelei de fibră optică a RCS&RDS, respectiv al strategiei
comerciale derulate de această întreprindere pe piaţa cu amănuntul.
81
444. UPC şi Focus Sat au apreciat drept bariere la intrare pe piaţa relevantă: (i) costul relativ
mare al investiţiei în construirea unei reţele de comunicaţii electronice de acces la utilizatorii
finali pentru distribuţia semnalului TV către aceştia, (ii) puterea sporită de negociere a
furnizorilor de conţinut (radiodifuzorii) în relaţia cu distribuitorii.
445. DCS a apreciat ca bariere la intrarea pe piaţa relevantă a serviciilor de retransmitere a
programelor audiovizuale – tarifele mari şi în continuă creştere pentru infrastructură (în
special chiria pe stâlpi), dificultăţi în identificarea la nivel local (în special în mediul rural) a
forţei calificate de muncă, puterea de cumpărare din ce în ce mai scăzută a consumatorului
final, nivelul mare al investiţiei iniţiale într-un astfel de afacere.
446. Freesat a apreciat că principala barieră a fost constituită de practica distribuitorilor de
servicii concurenţi de finanţare a echipamentelor de recepţie.
447. Orange România a apreciat că cele mai importante bariere la intrarea pe piaţa serviciilor
de retransmisie TV sunt: actuala structură a pieţei, care este concentrată şi dominată de
jucători cu putere semnificativă pe piaţă, convergenţa serviciilor de retransmisie TV şi a
serviciilor în bandă largă datorită economiilor de scară şi scop generate de infrastructura
comună CATV/ bandă largă, ratele scăzute de dezabonare, saturarea pieţei, monopolul asupra
anumitor drepturi de conţinut etc.
448. După cum se observă, au fost identificate în principal bariere de ordin structural, date de:
(i) costurile ocazionate de construirea reţelei de distribuţie a semnalului TV, (ii) posibilul
efect de blocare al consumatorului în reţea reflectat de o rată redusă de dezabonare – ca
urmare a costurilor ocazionate de schimbarea prematură a furnizorului de servicii, respectiv
furnizarea serviciului CATV, respectiv DTH în cadrul unor pachete de servicii, ceea ce ar
reduce motivaţia utilizatorului final de a schimba furnizorul, (iii) prezenţa pe piaţă a unor
operatori care realizează economii semnificative de scară şi scop şi care controlează
infrastructuri capabile să împacheteze la nivel tehnologic diverse servicii de comunicaţii
electronice (accentuând fenomenul de convergenţă a serviciilor de retransmisie TV şi
serviciilor de bandă largă), (iv) deţinerea în mod exclusiv a unor drepturi de retransmisie TV
de conţinut cu valoare comercială ridicată, (v) subvenţionarea preţului echipamentelor
necesare recepţiei semnalului TV (antene, decodoare).
449. Efectele acestor bariere de ordin structural sunt amplificate de stadiul actual al acestei
pieţe, acesta fiind una matură, cu un grad ridicat de saturaţie. Deşi în opinia distribuitorilor de
servicii aceste bariere se manifestă la nivel naţional, totuşi, aşa cum s-a arătat anterior, fiecare
din barierele de ordin structural identificate mai sus (eventual cu excepţia ultimei) poate
conduce la delimitarea unor pieţe geografice distincte la nivel subnaţional. Prin urmare,
trebuie analizate interacţiunile concurenţiale ce se manifestă între distribuitorii de servicii ce
acţionează pe piaţă.
450. După cum se observă, există o serie de elemente care indică existenţa unor constrângeri
concurenţiale care se manifestă la nivel naţional, datorită în principal substituibilităţii
serviciilor CATV cu serviciile DTH. Pe de altă parte, există o serie de neomogenităţi în ceea
ce priveşte numărul şi dimensiunea concurenţilor în anumite arii geografice, fiind evidenţiată
şi existenţa ofertelor la nivel subnaţional, inclusiv în ceea ce priveşte serviciile DTH (cu
precădere cele furnizate de RCS&RDS). O parte importantă a ofertelor la nivel subnaţional
sunt rezultatul manifestării constrângerilor concurenţiale din zonele geografice respective,
acestea constituind indicii cu privire la posibila existenţă a unor condiţii concurenţiale
neomogene, care ar putea determina definirea unor pieţe geografice relevante la nivel
subnaţional.
82
451. Definiţia pieţei relevante, inclusiv în ceea ce priveşte piaţa geografică relevantă, este un
mijloc de evaluare a concurenţei efective în vederea realizării unei intervenţii eficiente a
autorităţilor, în particular a Consiliului Concurenţei. În acest caz, având în vedere practica
RCS&RDS reclamată, respectiv pieţele produsului/serviciului posibil a fi afectate de
comportamentul acestei întreprinderi, definirea pieţei relevante trebuie să releve posibilitatea
întreprinderii RCS&RDS de a înlătura, de a restrânge ori de a distorsiona concurenţa de pe
piaţa afectată (pe care acţionează reclamantul), prin utilizarea în mod anticoncurenţial a
poziţiei concurenţiale pe care o deţine pe piaţa relevantă.
452. Prin urmare, în acest caz se defineşte piaţa geografică relevantă corespunzătoare pieţei
relevante a serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune furnizate prin intermediul
platformei tehnologice bazate pe cablu coaxial/HFC şi a platformei tehnologice DTH ca fiind
naţională, constituită din teritoriul României.
453. Din informaţiile deţinute de Consiliul Concurenţei, rezultă că o definire mai largă a
pieţei geografice relevante ca fiind naţională, dată de teritoriul României, ori o definire mai
restrânsă a pieţei geografice relevante ca fiind constituită dintr-un ansamblu de arii geografice
subnaţionale distincte, nu modifică concluziile acestei investigaţii în ceea ce priveşte puterea
de piaţă a întreprinderii RCS&RDS pe piaţa relevantă, după cum se va arăta mai jos.
454. În acest sens, sunt prezentate concluziile studiului întreprins de Kantar Media la nivelul
lunii mai a anului 2012 asupra repartiţiei gospodăriilor în funcţie de furnizorul de servicii de
retransmitere a programelor TV, indiferent de platforma tehnologică (raportat la un total de
7.136.000 gospodării):
1. Total (la nivel naţional):
a. RCS&RDS: [...]% + DIGI: [...]%;
b. UPC (fără Focus Sat): [...]%;
c. Alţi operatori de cablu: [...]%;
d. Dolce (Romtelecom): [...]%;
e. Alţi operatori DTH (inclusiv Focus Sat): [...]%;
f. Radioterestru analogic: [...]%;
g. Alte situaţii: [...]%.
2. În zonele urbane:
a. RCS&RDS: [..]% + DIGI: [...]%;
b. UPC (fără Focus Sat): [...]%;
c. Alţi operatori de cablu: [...]%;
d. Dolce (Romtelecom): [...]%;
e. Alţi operatori DTH (inclusiv Focus Sat): [...]%;
f. Radioterestru analogic: [...]%;
g. Alte situaţii: [...]%;
3. În zonele rurale:
a. RCS&RDS: [...]% + DIGI: [...]%;
b. UPC (fără Focus Sat): [...]%;
c. Alţi operatori de cablu: [...]%;
d. Dolce (Romtelecom): [...]%;
e. Alţi operatori DTH (inclusiv Focus Sat): [...]%;
f. Radioterestru analogic: [...]%;
g. Alte situaţii: [...]%.
83
455. Astfel, după cum se observă, cel puţin din perspectiva cotelor de piaţă, întreprinderea
RCS&RDS este susceptibilă să deţină o poziţie dominantă pe piaţa relevantă, atât în ipoteza
definirii pieţei geografice relevante ca fiind naţională, cât şi în ipoteza definirii pieţei
geografice relevante ca fiind constituită din pieţe ori ansamblu de pieţe geografice relevante
subnaţionale.
5. Analiza faptelor
456. Art.6 din Legea concurenţei interzice folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe
întreprinderi a unei poziţii dominante deţinute pe piaţa românească sau pe o parte substanţială
a acesteia. Aceste practici abuzive pot consta în special în:
a) impunerea, în mod direct sau indirect, a unor preţuri inechitabile de vânzare ori de
cumpărare sau a altor condiţii inechitabile de tranzacţionare şi refuzul de a trata cu anumiţi
furnizori ori beneficiari;
b) limitarea producţiei, comercializării sau dezvoltării tehnologice în dezavantajul
consumatorilor;
c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii
echivalente, provocând, în acest fel, unora dintre ei un dezavantaj concurenţial;
d) condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii
suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură
cu obiectul acestor contracte;
e) practicarea unor preţuri excesive sau practicarea unor preţuri de ruinare, în scopul
înlăturării concurenţilor, ori vânzarea la export sub costul de producţie, cu acoperirea
diferenţelor prin impunerea unor preţuri majorate consumatorilor interni;
f) exploatarea stării de dependenţă în care se găseşte o altă întreprindere faţă de o asemenea
întreprindere sau întreprinderi şi care nu dispune de o soluţie alternativă în condiţii
echivalente, precum şi ruperea relaţiilor contractuale pentru singurul motiv că partenerul
refuză să se supună unor condiţii comerciale nejustificate.
457. Aşa cum reiese din textul de lege, pentru a intra sub incidenţa art. 6 din Legea
concurenţei, este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor două condiţii:
a. întreprinderea acuzată să deţină o poziţie dominantă pe o anumită piaţă relevantă;
b. întreprinderea acuzată să abuzeze de poziţia sa dominantă.
458. Cu alte cuvinte, aplicarea art. 6 din Legea concurenţei presupune existenţa unei poziţii
dominante şi a anumitor legături între această poziţie dominantă şi pretinsul comportament
abuziv.
5.1 Condiţia deţinerii unei poziţii dominante pe piaţa/pieţele relevante definite
459. Legea concurenţei nu conţine o definiţie a conceptului de „poziţie dominantă”. La
nivelul Curţii Europene de Justiţie conceptul de poziţie dominantă a fost definit ca fiind „o
poziţie de putere economică de care se bucură o întreprindere şi care îi permite să împiedice
menţinerea unei concurenţe efective pe o piaţă dată, acordându-i posibilitatea de a se
84
comporta, într-o măsură apreciabilă, în mod independent faţă de concurenţii săi, faţă de
clienţii săi şi, în ultimă instanţă, faţă de consumatori”115.
460. Actuala formă a Legii concurenţei instituie prin art. 6 alin. (3) o prezumţie de dominanţă.
Conform acestei prezumţii una sau mai multe întreprinderi se află în poziţie dominantă în
situaţia în care cota sau cotele de piaţă cumulate, înregistrate în perioada supusă analizei, este
mai mare de 40%. Prezumţia instituită de către Legea concurenţei este relativă şi poate fi
răsturnată de către orice întreprindere interesată.
461. În cadrul investigaţiei a fost determinată poziţia deţinută de către RCS&RDS, în perioada
analizată, pe fiecare din pieţele relevante identificate.
5.1.1 Poziţia pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive
462. În evaluarea poziţiei deţinute de către RCS&RDS pe piaţa de achiziţionare a drepturilor
de televizare a competiţiilor sportive au fost luaţi în considerare următorii factori:
i. eventualele bariere la intrarea pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a
competiţiilor sportive;
ii. poziţia deţinută de către RCS&RDS şi de către principalele întreprinderi concurente pe
diferitele pieţe relevante care au fost identificate în interiorul pieţei de achiziţionare a
drepturilor de televizare a competiţiilor sportive.
5.1.1.1 Barierele la intrarea pe piaţă
463. În ceea ce priveşte barierele la intrarea pe piaţă, Antena Group a susţinut ca principala
barieră în achiziţionarea drepturilor de conţinut sportiv este reprezentată de distribuitorii de
servicii care deţin şi propriile posturi de televiziune. În opinia Antena Group, aceşti
distribuitori tind să îşi avantajeze propriile posturi în defavoarea celor concurente. În
continuare această întreprindere a susţinut că “fiind deţinătorii a două segmente de activitate
importante (radiodifuzarea şi distribuţia), aceste societăţi utilizează puterea financiară
generată de distribuţie pentru a genera clienţi captivi şi pentru a sprijini achiziţia de conţinut
care să fie difuzat pe propriile posturi de televiziune”116.
464. Potrivit Antena Group, distribuitorii de servicii obţin venituri semnificative din
abonamentele percepute consumatorilor (abonamente percepute inclus pentru posturile must
carry care sunt preluate gratuit, dar sunt distribuite consumatorilor contra cost), iar pe de altă
parte distribuitorii de servicii plătesc costuri semnificative pentru achiziţia drepturilor de
conţinut pe care îl difuzează pe propriile posturi de televiziune de nişă, canale de televiziune
care nu difuzează publicitate. Conform aprecierii aceleiaşi întreprinderi, în lipsa surselor de
venit din abonamente, posturile de televiziune la care face referire nu ar avea capacitatea de a
se autofinanţa sau de a suporta costurile foarte importante pe care le implică achiziţionarea
drepturilor de conţinut.
465. În continuare, Antena Group a arătat că distribuitorii de servicii au posibilitatea de a
decide ce posturi de televiziune includ în grila de programe, precum şi poziţionarea în grilă a
propriilor posturi faţă de posturile concurente şi calitatea tehnică la care acestea sunt
retransmise.
115 Cauza 27/76 United Brands Company şi United Continentaal BV/Comisia, para. 65 116 Adresa înregistrată cu RG 3936/22.03.2013
85
466. În răspunsul RG 3935/22.03.2013, Pro TV a identificat următoarele bariere întâlnite de
către radiodifuzori la dobândirea drepturilor de televiziune pentru competiţiile majore:
- bariere de natură tehnică (poate exista cerinţa expresă ca radiodifuzorul care depune
oferta să aibă un nivel minim de acoperire tehnică a teritoriului sau de audienţă medie
în perioade precedente depunerii ofertelor pentru competiţia respectivă);
- bariere de natură financiară în cazul în care în anii precedenţi competiţiile în discuţie
într-un anumit moment au fost achiziţionate în mod repetat pentru sume de bani situate
la un anumit nivel, fiind astfel creată aşteptarea ca acelaşi nivel financiar să fie realizat
pentru sezoanele sau competiţiile ulterioare.
467. Analiza informaţiilor aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei a dus la concluzia
existenţei mai multor bariere întâlnite de către radiodifuzori în achiziţionarea de drepturi de
televiziune cu conţinut sportiv. Aceste bariere sunt de natură financiară sau tehnică.
468. Barierele de natură financiară sunt reprezentate de faptul că sumele de bani necesare
pentru achiziţionarea drepturilor de televizare pentru anumite competiţii sportive se situează
la un nivel foarte ridicat (în cadrul ultimelor proceduri organizate de către LPF pentru
vânzarea drepturilor de televizare ale meciurilor de fotbal desfăşurate în cadrul Campionatului
Naţional de Fotbal Liga I drepturile de televizare au fost adjudecate contra unor sume de
ordinul zecilor de milioane de euro, cu ocazia licitaţiei organizate în 2008 de către LPF pentru
vânzarea acestor drepturi înregistrându-se un adevărat record din acest punct de vedere).
469. Nivelul ridicat al sumelor ce trebuie plătite pentru dobândirea drepturilor de televizare a
anumitor competiţii sportive reprezintă o barieră la intrare foarte serioasă pentru toţi
radiodifuzorii, dar pot fi afectaţi, în special, acei radiodifuzori care obţin partea cea mai
importantă a veniturilor în urma vânzării de spaţiu publicitar de televiziune. Pentru
recuperarea investiţiei în drepturi de televizare a competiţiilor sportive este necesar ca
posturile de televiziune cu conţinut sportiv produse de aceşti radiodifuzori să obţină cote de
audienţă cât mai ridicate.
470. Trebuie subliniat însă că aceste canale de televiziune concurează pentru obţinerea unor
cote cât mai mari de audienţă atât cu alte canale de televiziune care oferă programe cu
conţinut sportiv, cât şi cu posturi de televiziune cu profil diferit (generaliste, de ştiri, de filme
etc). Acest lucru nu poate duce decât la diluarea cotelor de audienţă care pot fi obţinute de
către canalele de televiziune cu conţinut sportiv.
471. În contextul crizei economice bugetele dedicate de către întreprinderi pentru
achiziţionarea de spaţiu publicitar de televiziune au cunoscut o scădere foarte importantă.
Conform datelor publice, bugetele totale alocate de către întreprinderile din România pentru
achiziţionarea de spaţiu publicitar de televiziune au scăzut de la 337 milioane de euro în 2008
la 193 de milioane de euro în 2012117.
472. Scăderea bugetelor de publicitate a dus în mod inevitabil la scăderea veniturilor pe care
radiodifuzorii le pot obţine din vânzarea de spaţiu publicitar de televiziune, iar recuperarea
investiţiilor în drepturile de televizare a competiţiilor sportive a devenit substanţial mai
dificilă. În acest sens, Antena Group a afirmat că “din punct de vedere financiar, difuzarea
competiţiilor sportive (pentru care achiziţionarea drepturilor presupune costuri
semnificative) nu este generatoare de profit ...”118.
117 Media Fact Book 2013, pag.19 118 Adresa RG 3936/22.03.2013
86
473. În ceea ce priveşte durata pe care sunt încheiate contractele de licenţiere a drepturilor de
televizare a competiţiilor sportive - acestea sunt încheiate pe durate diferite de timp, dar, în
general, durata acestor contracte nu depăşeşte 3 ani. Prin urmare, în stadiul actual, nu se poate
considera că durata pe care sunt încheiate aceste contracte reprezintă o barieră la intrarea pe
piaţă.
474. Barierele de natură tehnică sunt reprezentate de cerinţele ca radiodifuzorii care participă
la anumite proceduri de vânzare a drepturilor de televizare să aibă un nivel minim al acoperirii
tehnice119. Cu toate acestea, la ultimele proceduri publice de achiziţie de drepturi de
televiziune cu conţinut sportiv barierele de acest tip nu au avut un rol semnificativ în ceea ce
priveşte rezultatul procedurii.
475. În ceea ce priveşte întreprinderile integrate vertical şi care au dubla calitate de
radiodifuzori şi de furnizori de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale, este
adevărat că integrarea pe verticală poate duce la anumite economii de scală şi de scop de
natură a îmbunatăţi poziţia pe piaţă a acestor întreprinderi. Totodată aceste întreprinderi obţin
venituri din plata abonamentelor de la clienţii serviciilor de retransmisie a programelor
audiovizuale, venituri de natură a permite alocarea unor sume mai mari de bani pentru
achiziţia de drepturi de televizare a competiţiilor sportive prin comparaţie cu radiodifuzorii
care nu au şi calitatea de retransmiţători. Cu toate acestea, simpla existenţă a unor
întreprinderi integrate vertical şi cu un model de afaceri diferit faţă de radiodifuzorii clasici nu
poate fi considerată ca reprezentând o barieră la intrarea pe piaţa de achiziţionare a drepturilor
de televizare a competiţiilor sportive.
5.1.1.2 Poziţia deţinută de RCS&RDS pe diferitele pieţe de achiziţionare a drepturilor
de televizare a competiţiilor sportive
476. După cum s-a arătat secţiunea dedicată pieţei de achiziţionare a drepturilor de televizare
a competiţiilor sportive, în interiorul acestei pieţe au fost identificate următoarele pieţe
relevante:
piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice care se
desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului (şi care implică meciuri din
Campionatul Naţional de fotbal - Liga I, Cupa României, Liga Campionilor UEFA şi
Liga Europa);
piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice care au
loc cu întreruperi, în general o dată la 4 ani (Campionatul Mondial FIFA şi
Campionatul European de Fotbal);
piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a altor competiţii sportive.
477. În evaluarea poziţiei deţinute de către RCS&RDS pe piaţa de achiziţionare a drepturilor
de televizare pentru competiţiile fotbalistice care se desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul
anului au fost luate în considerare următoarele criterii: natura şi importanţa competiţiilor
deţinute, numărul de meciuri asupra cărora sunt deţinute drepturile, sumele de bani cheltuite
pentru achiziţionarea acestor drepturi.
119 Cu titlu de exemplu, în cadrul licitaţiei organizate de către LFP în 2011 pentru vânzarea drepturilor
audiovizuale asupra meciurilor de fotbal din cadrul campionatului naţional de fotbal Liga 1 pachetele 8 şi 9 de
drepturi puteau fi achiziţionate doar de radiodifuzori cu o acoperire minimă de 30% şi 90% din populaţia
recenzată a României.
87
478. Analiza a avut în vedere sezoanele 2011/2012 şi 2012/2013 întrucât pentru sezoanele
2008/2009, 2009/2010 şi 2010/2011 drepturile de televizare pentru meciurile din cadrul
Campionatului naţional de fotbal - Liga I au fost deţinute de către consorţiul alcătuit din
Antena Group şi RCS&RDS, iar practica ce a făcut obiectul investigaţiei Consiliului
Concurenţei a debutat ulterior încetării contractului de asociere în participaţiune dintre aceste
două întreprinderi.
479. Din punct de vedere al naturii competiţiilor asupra cărora RCS&RDS a deţinut drepturi
de televizare în perioada analizată, din ancheta de piaţă realizată de către Consiliul
Concurenţei, a rezultat importanţa foarte mare a deţinerii drepturilor de televizare asupra
Campionatului naţional de fotbal - Liga I. În primul rând importanţa acordată de radiodifuzori
obţinerii acestor drepturi rezultă şi din cuantumul sumelor de bani obţinute de către LPF în
cadrul ultimelor două proceduri de adjudecare a acestor drepturi. După cum s-a arătat în
secţiunea dedicată definirii pieţei relevante, meciurile echipelor româneşti sunt cele mai
urmărite şi prezintă cel mai mare interes întrucât factorul de identificare al suporterilor cu
echipa favorită este foarte important.
480. Modul de desfăşurare a Campionatului naţional de fotbal - Liga I este încă un argument
în sprijinul atractivităţii drepturilor de televizare ale acestei competiţii. Această competiţie
cuprinde meciuri de fotbal desfăşurate între 18 echipe de-a lungul a 34 de etape, programând
în cadrul diferitelor etape derby-uri desfăşurate între echipele foarte importante din campionat
(din punctul de vedere al interesului pe care aceste echipe îl suscită în rândul suporterilor şi al
mass-media). Meciurile de fotbal din cadrul unei etape se desfăşoară şi sunt transmise în
direct la televiziune de vineri până luni seara, lucru de natură a duce la obţinerea unor cote
importante de audienţă. Ulterior desfăşurării unei etape din Liga I imaginile din cadrul
meciurilor de fotbal pot fi utilizate pentru realizarea unor emisiuni de analiză, talk-show-uri
etc.
481. Liga Campionilor UEFA şi Liga Europa reprezintă cele mai importante competiţii de
fotbal desfăşurate la nivel de club în Europa şi ca atare pot suscita un interes crescut în rândul
telespectatorilor din România, cu atât mai mult cu cât la aceste competiţii participă echipele
româneşti, iar acestea obţin rezultate pozitive în cadrul acestor competiţii. Interesul
radiodifuzorilor pentru drepturile de televizare asupra acestor competiţii rezultă şi din
cuantumul semnificativ al sumelor plătite de către aceştia pentru obţinerea acestor drepturi.
Meciurile desfăşurate în cadrul acestor competiţii sunt transmise în direct în cursul zilelor de
marţi, miercuri şi joi (cu excepţia finalelor ambelor competiţii care se desfăşoară în cursul
zilei de sâmbătă).
482. Toate aspectele enumerate mai sus duc la concluzia importanţei mari a deţinerii
drepturilor de televizare asupra acestor competiţii. Cu toate acestea, este dificil să considerăm
aceste competiţii ca având un grad similar de atractivitate pentru radiodifuzori precum Liga I
întrucât, începând cu o anumită fază, aceste competiţii se desfăşoară în sistem eliminatoriu,
iar eliminarea prematură a echipelor din România poate avea efecte asupra cotelor de audienţă
şi al interesului pe care îl prezintă pentru telespectatori.
483. Lucrurile sunt diferite în ceea ce priveşte Cupa României. Această competiţie este o
competiţie importantă pentru radiodifuzori, dar, în fazele iniţiale ale competiţiei, majoritatea
meciurilor de calificare se desfăşoară între echipe din ligile inferioare, meciuri care nu
prezintă interes pentru radiodifuzori. Totodată, sistemul de desfăşurare eliminatoriu (cu
excepţia semifinalelor care se desfăşoară în sistem tur-retur) face posibilă eliminarea
prematură a anumitor echipe importante, ceea ce nu poate avea decât un efect negativ asupra
audienţelor scontate şi asupra gradului de atractivitate al competiţiei în sine.
88
484. Numărul de meciuri de fotbal din Cupa României care sunt transmise în direct este mult
mai redus decât numărul meciurilor transmise din Liga I. Astfel, în cadrul ultimei proceduri
de atribuire a drepturilor de transmisie televizată a meciurilor de fotbal desfăşurate în cadrul
acestei competiţii şi organizate de către FRF, pachetele de drepturi de televiziune conţineau
drepturile de transmisie în direct pentru un număr de 32 de meciuri.
485. RCS&RDS a deţinut în perioada analizată, cu titlu exclusiv, drepturile de televizare
asupra unui număr de 7 din cele 9 pachete de drepturi de televizare care au fost cesionate de
către LPF în cadrul procedurii de atribuire a drepturilor de televizare asupra Campionatului
naţional de fotbal - Liga I, restul pachetelor de drepturi fiind dobândite de Romtelecom (un
pachet) şi Antena Group (un pachet). Aceste pachete au conferit întreprinderii RCS&RDS
drepturile de televizare a unui număr de 238 de meciuri/sezon competiţional pentru fiecare din
sezoanele competiţionale 2011/2012, 2012/2013 şi 2013/2014.
486. În ceea ce priveşte Liga Campionilor şi Liga Europa RCS&RDS deţine şi exploatează în
regim neexclusiv împreună cu alţi radiodifuzori drepturile de televizare pentru sezoanele
competiţionale 2012/2013, 2013/2014 şi 2014/2015. Suplimentar, în sezonul 2012/2013
RCS&RDS a deţinut şi pachete de drepturi de televizare asupra Cupei României.
487. Prin comparaţie, ceilalţi radiodifuzori din România (Antena Group, Pro TV,
Romtelecom şi SRTV) deţin semnificativ mai puţine drepturi de televizare asupra
competiţiilor fotbalistice care se desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului.
488. Chiar dacă anumite drepturi sunt exploatate de către RCS&RDS împreună cu alţi
radiodifuzori, această întreprindere a deţinut cu titlu exclusiv marea majoritate drepturilor de
televizare asupra Ligii I, competiţie sportivă care trezeşte cel mai mare interes în rândul
telespectatorilor români.
489. Cu toate acestea, nu se poate concluziona în sensul deţinerii de către RCS&RDS a unei
poziţii dominante pe această piaţă. Motivul principal este determinat de specificul acestei
pieţe, piaţă care este o piaţă de achiziţionare - o piaţă unde RCS&RDS trebuie să negocieze
achiziţionarea drepturilor cu vânzători cu o putere semnificativă de negociere (LPF, FRF,
UEFA/TEAM Marketing).
490. Suplimentar, trebuie precizat că deţinerea drepturilor din această categorie prezintă
relevanţă mai ales în legătură cu modul în care aceste drepturi sunt exploatate pe pieţele din
aval - respectiv piaţa canalelor de televiziune cu plată, piaţa de publicitate prin intermediul
televiziunii precum şi pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune. Cu
titlu de exemplu, deţinerea de către RCS&RDS a unor canale cu profil sportiv unde sunt
exploatate aceste drepturi poate reprezenta un element important de diferenţiere prin raportare
la alţi furnizori de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale.
491. Evaluarea poziţiei deţinute de către RCS&RDS pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de
televizare asupra altor competiţii sportive a plecat de la rezultatele anchetei de piaţă în
legătură cu sporturile care pot realiza cote de audienţă importante şi care prezintă interes
pentru radiodifuzori.
492. Opiniile exprimate în legătură cu acest subiect de către radiodifuzorii implicaţi în
achiziţionarea de drepturi de televizare a competiţiilor sportive sunt destul de diverse. Cu
toată diversitatea opiniilor exprimate, se poate trage concluzia că următoarele sporturi sunt
capabile să atragă cote de audienţă importante şi prezintă interes pentru radiodifuzori:
sporturile de contact (box, kickboxing, MMA), atletism, gimnastică, sporturi cu motor,
handbal.
89
493. Conform informaţiilor aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei RCS&RDS a deţinut
în perioada analizată sau încă deţine drepturi de televizare asupra unor competiţii sportive
desfăşurate în următoarele discipline sportive: box (meciuri desfăşurate în cadrul mai multor
gale de box), atletism (Diamond League, întâlniri atletice IAAF), gimnastică artistică
(campionatele mondiale din 2010 şi 2011), sporturi cu motor (menţionăm aici Formula 1,
MotoGP, campionatul mondial de raliuri FIA), handbal (Liga Campionilor la handbal
masculin, Liga naţională de handbal masculin, Liga naţională de handbal feminin etc.), tenis,
rugby etc.
494. În ceea ce priveşte drepturile de televizare asupra unor competiţii fotbalistice, altele
decât cele menţionate deja, în perioada analizată RCS&RDS a deţinut/deţine (cu titlu exclusiv
sau nu) drepturile de televizare asupra unor campionate importante de fotbal din Europa
(Anglia, Spania, Italia, Franţa).
495. Spre deosebire de majoritatea radiodifuzorilor din România120 (cu excepţia Romtelecom)
RCS&RDS poate exploata drepturile de televizare pe care le deţine prin intermediul mai
multor canale de televiziune cu profil sportiv, lucru care se traduce printr-o varietate mare a
naturii programelor sportive pe care un potenţial telespectator le poate urmări la un moment
dat. Acest lucru reprezintă un avantaj important, în special în comparaţie cu radiodifuzorii
care produc un singur canal de televiziune cu profil sportiv.
496. Pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare asupra altor competiţii sportive
concurenţii principali ai RCS&RDS sunt reprezentaţi de:
Romtelecom - fotbal (meciuri din campionatul Ligii a IIa, din cadrul campionatelor de
fotbal ale Italiei, Franţei, Ucrainei, Greciei), baschet (NBA), handbal (Campionatele
mondiale de handbal masculine din 2011 şi 2012, Campionatul mondial de handbal
feminin din 2011, Campionatele naţionale de handbal masculine ale Germaniei şi
Spaniei), rugby (Turneul celor 6 naţiuni);
Pro TV - fotbal, sporturi de contact (box, kickboxing, MMA - promoţia Bellator),
rubgy (Turneul celor 4 naţiuni);
Antena Group - fotbal (meciuri amicale ale echipei naţionale de fotbal, meciuri din
cadrul Ligii a II a de fotbal din România sau din campionate străine de fotbal), rugby,
sporturi de contact (box, MMA-UFC), tenis de câmp, tenis de masă;
497. Un alt element care a fost luat în considerare în evaluarea poziţiei de piaţă deţinute de
către RCS&RDS pe diferitele pieţe de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor
sportive a fost reprezentat de sumele cheltuite de radiodifuzori pentru dobândirea acestor
drepturi. Acest element a fost luat în considerare ţinându-se seama de faptul că posibilitatea
pentru radiodifuzori de a dobândi drepturi de televizare a competiţiilor sportive este în directă
legătură cu capacitatea acestora de a aloca bugete importante în acest scop.
498. Cotele principalilor radiodifuzori din România din punctul de vedere al sumelor cheltuite
pentru achiziţionarea de drepturi de televizare cu conţinut sportive sunt prezentate în tabelul
următor:
120 Pro TV şi Antena Group produc câte un canal cu profil sportiv şi exploatează marea majoritate a acestor
drepturi prin intermediul acestor canale. Exploatarea drepturilor de televizare cu conţinut sportiv se realizează
prin intermediul canalelor generaliste (Pro TV şi Antena 1) doar în cazul anumitor competiţii sportive.
90
Întreprindere 2009 2010 2011 2012
Antena
Group [...]% [...]% [...]% [...]%
Look TV - - - [...]%
Romtelecom [...] [...]% [...]% [...]%
RCS&RDS [...]% [...]% [...]% [...]%121
Pro TV [...]% [...]% [...]% [...]%
SRTV [...]% [...]% [...]% [...]%
499. Datele prezentate mai sus duc la concluzia că RCS&RDS alocă achiziţionării drepturilor
de televizare cu conţinut sportiv bugete care sunt mult superioare sumelor alocate de către
fiecare dintre ceilalţi radiodifuzori identificaţi în mod individual, ceea ce are un efect direct
asupra capacităţii acestei întreprinderi de a dobândi drepturi de televizare cu conţinut sportiv
de o calitate şi într-o varietate care nu este egalată de niciunul dintre ceilalţi radiodifuzori din
România.
500. În acelaşi timp, se poate observa relativa stabilitate în timp a ponderii deţinute de către
RCS&RDS în totalul bugetelor destinate achiziţionării de drepturi de televizare cu conţinut
sportiv. Suplimentar, RCS&RDS are semnificativ mai mulţi abonaţi decât concurenţii săi pe
piaţa de retransmisie a programelor audiovizuale, lucru care înseamnă venituri mai mari care
pot fi folosite pentru achiziţia drepturilor de televizare a competiţiilor sportive şi care îi
conferă un avantaj important în ceea ce priveşte achiziţionarea drepturilor cu conţinut sportiv.
Luând în considerare factorii menţionaţi mai sus, este improbabil ca poziţia deţinută de către
RCS&RDS pe pieţele de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive să
sufere o schimbare majoră în viitorul apropiat.
5.2.2 Poziţia pe piaţa canalelor de televiziune cu plată
501. Din datele şi informaţiile aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei rezultă că
întreprinderea RCS&RDS nu deţine o poziţie dominantă pe piaţa canalelor de televiziune cu
plată din România. Astfel, nivelul cotei de piaţă obţinute pe această piaţă de către RCS&RDS
121 Cota de piaţă a fost calculată ţinându-se cont de suma totală cheltuită în anul 2012 pentru achiziţionarea de
drepturi de televizare a competiţiilor sportive de către RCS&RDS, drepturi care au fost dobândite pentru mai
multe ţări. Acest fapt nu este însă de natură a schimba concluzia - RCS&RDS dispune pentru achiziţionarea de
drepturi de televizare a competiţiilor sportive de bugete care sunt clar superioare bugetelor celorlalţi
radiodifuzori din România.
91
în anii 2011 şi 2012 este de sub [...]%, nivel care exclude posibilitatea deţinerii de către
RCS&RDS a unei poziţii dominante pe piaţa canalelor de televiziune cu plată.
5.2.3 Poziţia pe piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii
502. Din datele şi informaţiile aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei rezultă că
întreprinderea RCS&RDS a deţinut în fiecare din anii 2011 şi 2012 o cotă de piaţă122 de sub
[...]. Nivelul acestor cote de piaţă exclude posibilitatea deţinerii de către RCS&RDS a unei
poziţii dominante pe această piaţă.
5.2.4 Puterea de piaţă a întreprinderii RCS&RDS pe piaţa relevantă a serviciilor de
retransmisie a programelor de televiziune prin utilizarea platformelor tehnologice DTH
şi CATV. Analiza dominanţei
5.2.4.1 Cadrul legal. Structura testului utilizat pentru evaluarea dominanţei de pe piaţa
relevantă
503. Dominanţa a fost definită de instanţele europene123 ca fiind „o poziţie dată de puterea
economică de care se bucură un agent economic care îi permite să împiedice menţinerea unei
concurenţe efective pe piaţa relevantă şi care îi oferă puterea de a se comporta, într-o
măsură apreciabilă, în mod independent faţă de concurenţii săi, de clienţii săi şi în cele din
urmă faţă de consumatorii săi”. Dominanţa este o stare de fapt. Prin urmare, determinarea
existenţei dominanţei se realizează de la caz la caz, în urma evaluării unor criterii consacrate
în practica antitrust a autorităţilor de concurenţă (şi a Consiliului Concurenţei) şi validate de
instanţele de judecată, care indică în mod clar existenţa sau nu a acestei stări de fapt.
504. Astfel, evaluarea dominanţei de pe piaţa relevantă a fost realizată din perspectiva
următoarelor criterii:
1. situaţia concurenţială de pe piaţa relevantă – numărul şi dimensiunea concurenţilor,
cotele de piaţă deţinute de aceştia şi stabilitatea acestora în timp, gradul de concentrare
a pieţei, numărul intrărilor pe piaţa relevantă;
2. barierele la intrare pe piaţă- natura şi dimensiunea acestora;
3. maturitatea pieţei şi gradul de diversificare a produselor/serviciilor;
4. existenţa economiilor de scop şi scară;
5. gradul de integrare verticală.
505. Cu excepţia reglementărilor referitoare la obligaţia must carry, reglementări analizate
mai sus, nu au fost identificate alte reglementări susceptibile de a influenţa poziţia pe piaţă a
întreprinderilor care acţionează pe piaţa relevantă.
506. În ceea ce priveşte puterea de contracarare a cumpărătorilor, în prealabil trebuie
precizat faptul că cererea de servicii de pe piaţa relevantă este atomizată, fiind dificil ca
această să exercite în mod eficient o presiune asupra distribuitorului de servicii (cum ar fi cea
122 Pentru calcularea cotelor de piaţă au fost luate în considerare veniturile obţinute de către întreprinderile
prezente pe piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii şi unde RCS&RDS deţine o participaţie de cel puţin
50%. 123 Cazul 27/76, United Brands Co and United Brands Continental BV v. Commission, Cazul 85/76, Hoffmann-
La Roche & Co AG v. Commission.
92
exercitată de un grup unitar semnificativ de consumatori). Principalul mijloc de exercitare a
puterii de contracarare îl reprezintă schimbarea furnizorului.
507. Aşa cum s-a arătat mai sus, contrar opiniei distribuitorilor de servicii chestionaţi,
dimensiunea costurilor schimbării furnizorului, deşi în sine nu are aptitudinea de a bloca
consumatorul într-o reţea, totuşi nu este una neglijabilă. În condiţiile furnizării serviciilor de
pe piaţa relevantă la pachet cu servicii de bandă largă, aceste costuri cresc, având ca efect
scăderea motivaţiei consumatorului de a schimba furnizorul, reducând astfel credibilitatea
eventualei ameninţări cu schimbarea furnizorului de servicii.
508. De asemenea, ofertele de servicii ale principalilor concurenţi, în particular RCS&RDS
(cu precădere în ceea ce priveşte preţul serviciilor de pe piaţa relevantă, respectiv facilităţile
oferite la achiziţionarea acestora), sunt de natură să reducă şi mai mult motivaţia
consumatorului de a schimba furnizorul, reducând astfel mai mult credibilitatea eventualei
ameninţări cu schimbarea furnizorului de servicii.
509. Faptul că dimensiunea ratei de dezabonare variază invers proporţional cu dimensiunea
distribuitorilor de servicii - fiind mai redusă în cazul operatorilor de mari dimensiuni şi
crescând în cazul operatorilor de dimensiuni mai redusă - relevă mai degrabă posibilităţile
distribuitorilor de servicii de a contracara ofertele concurenţilor, în particular ale întreprinderii
RCS&RDS, în vederea menţinerii propriei baze de clienţi, decât manifestarea unei puteri de
contracarare a consumatorilor.
510. În acest sens, trebuie remarcat faptul că principalii distribuitori de servicii, în special
RCS&RDS, derulează frecvent campanii promoţionale pe piaţa relevantă - diferenţiate în
anumite arii geografice - fie ca acţiuni de retenţie a propriilor abonaţi fie ca acţiuni de atragere
de noi clienţi. În aceste condiţii, se poate aprecia că puterea de contracarare a consumatorilor
nu este un criteriu relevant în acest caz124.
5.2.4.2. Situaţia concurenţială
511. Evoluţia cotelor de piaţă înregistrate de principalii actori de pe piaţa relevant sunt
prezentate în tabelul următor:
Furnizor[1]
2010 2011 2012
Număr total
de abonaţi
Cota de
piaţă
(%)
Număr total
de abonaţi
Cota de
piaţă
(%)
Număr total
de abonaţi
Cota de
piaţă
(%)
RCS&RDS [...] [...] [...] [...] [...] [...]
Romtelecom [...] [...] [...] [...] [...] [...]
UPC [...] [...] [...] [...] [...] [...]
124 În opinia Orange România, luând în considerare caracteristicile pieţei, respectiv faptul că piaţa furnizării este
o piaţă concentrată, cu jucători dominanţi, în timp ce piaţa cererii este atomizată, este dificil, dacă nu imposibil,
să fie luată în calcul o putere de contracarare a utilizatorilor finali. Puterea de contracarare ar fi relevantă pe o
piaţă cu o rată de dezabonare ridicată. Acesta nu este cazul pe piaţa de retransmisie TV din România, în care rata
de dezabonare este foarte scăzută (<[…]%). În opinia aceleiaşi întreprinderi, rata de dezabonare scăzută este
agravată în cazul platformelor CATV, care sunt mai dificil de schimbat faţă de platformele DTH, datorită
efectului de club cauzat de gruparea serviciilor de retransmisie TV şi a serviciilor în bandă largă. [1] Inclusiv subsidiarele, respectiv întreprinderile din grup care furnizează servicii pe piaţa relevantă.
93
DCS [...] [...] [...] [...] [...] [...]
alţiii [...] [...] [...] [...] [...] [...]
Total piaţă 5.720.000 100 5.750.000 100 6.030.000 100
Indicele HHI 2.861 3.014 3.122
512. Datele de piaţă transmise de către ANCOM sunt prezentate în tabelele de mai jos:
Furnizor (fără contribuţia membrilor
grupului)
Cota din total abonaţi servicii de retransmisie (%)
31.12.2010 31.12.2011 31.12.2012125
RCS&RDS [...] [...] [...]
Romtelecom (fără NextGen) [...] [...] [...]
UPC [...] [...] [...]
Focus Sat [...] [...] [...]
DCS [...] [...] [...]
alţiii [...] [...] [...]
Numărul total de abonaţi pe piaţă 5.720.000 5.750.000 6.030.000
Furnizor Cota din total venituri servicii de retransmisie (%)
2010 2011
RCS&RDS [...] [...]
Romtelecom (fără NextGen) [...] [...]
UPC [...] [...]
Focus Sat [...] [...]
DCS [...] [...]
alţiii [...] [...]
Veniturile totale de pe piaţă
(mil. lei) 1.510
513. După cum se observă, datele şi informaţiile transmise de către ANCOM, de către
distribuitorii de servicii chestionaţi şi de Kantar Media relevă faptul că RCS&RDS deţine, în
mod stabil, o cotă de piaţă care indică deţinerea de către această întreprindere a unei poziţii
dominante.
514. Poziţia dominantă deţinută de această întreprindere nu rezultă doar din dimensiunea şi
stabilitatea cotei de piaţă a RCS&RDS, ci mai ales din ecartul semnificativ faţă de următorii
concurenţi de pe piaţă, în speţă Romtelecom (împreună cu subsidiara sa NextGen) şi UPC
125 Potrivit declaraţiei ANCOM, datele pentru anul 2012 nu sunt consolidate.
94
(împreună cu Focus Sat), următorul clasat (DCS) având o cotă de piaţă de sub [...]%, restul
concurenţilor având cote de piaţă sub [...]%.
515. Gradul de concentrare a pieţei126 este mare, acesta înregistrând o evoluţie crescătoare,
aşa cum se poate observa în diagramele de mai jos. Acest fapt favorizează apariţia, respectiv
menţinerea unei poziţii dominante – individuale sau colective – pe piaţa relevantă, constituind
de asemenea o barieră structurală la intrare pe piaţa relevantă.
Gradul de concentrare a pieţei serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale, în
funcţie de cotele de piaţă calculate pe baza numărului total de abonaţi, în perioada 2010 –
2012 – sursa ANCOM127.
126 Gradul de concentrare a pieţei a fost calculat pe baza indicelui Herfindahl – Hirschman (HHI) şi reprezintă
suma pătratelor cotelor de piaţă deţinute de furnizori (în funcţie de numărul total de abonaţi). Dacă HHI<1.000,
gradul de concentrare a pieţei este mic; dacă 1.000<HHI<1.800, gradul de concentrare a pieţei este moderat;
dacă HHI>1.800, gradul de concentrare a pieţei este mare; o valoare a HHI de 10.000 este specifică situaţiei de
monopol. 127 Raportul ANCOM privind piaţa de comunicaţii electronice pentru perioada 1 iulie – 31 decembrie 2012.
Evoluţia gradului de concentrare a pieţei serviciilor de retransmisie a programelor
audiovizuale în perioada 2009-2011 – Sursa: Raportul Consiliului Concurenţei intitulat
Evoluţia concurenţei în sectoare cheie128
516. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere că în anul 2013 s-au înregistrat două intrări pe
piaţa relevantă, în speţă Orange România şi Freesat, ambele întreprinderi furnizând servicii
DTH. Prima nouă intrare pe piaţă a fost realizată de Freesat, întreprindere care oferă accesul
la un singur pachet de programe TV pentru un tarif anual de 99 lei. Echipamentele de recepţie
trebuie procurate de utilizatorul final de pe piaţă. O a doua nouă intrare a fost realizată de
Orange România. Astfel, la jumătatea anului 2013 Orange România a intrat pe piaţa
furnizorilor de servicii TV DTH (prin satelit), prin lansarea platformei Orange TV.
517. Potrivit Orange România, raţiunea acestei întreprinderi de a intra pe piaţă a fost
următoarea: consumul de programe TV în România este aproape de două ori mai mare decât
media globală. Un român se uită, în medie, cinci ore şi jumătate în fiecare zi la televizor. În
Europa, media este de circa trei ore. Mai mult, în ţara noastră gradul de penetrare a serviciilor
TV plătite este de peste 85%, iar în fiecare gospodărie din România sunt 1,64
televizoare129. Trebuie evidenţiat faptul că, în mod similar cu distribuitorii de servicii CATV,
Orange România furnizează serviciul DTH şi în pachete de servicii multiplay130, fiind
instituite o serie de facilităţi pentru abonaţii Orange România care achiziţionează serviciile
DTH furnizate de această întreprindere. Acest fapt este de natură să asigure facilitarea intrării
Orange România pe piaţa relevantă, chiar în condiţiile unui grad de concentrare mare al pieţei.
128 http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id8081/consiliul_concurentei_raport.pdf. 129 În ceea ce priveşte accentul Orange TV pe canale HD (sunt 40 în ofertă), acesta este rezultatul creşterii ratei
de penetrare a modelelor HD de televizoare pe piaţa din România - în ultimii doi ani 80% din televizoarele
vândute în România au fost modele HD, respectiv a creşterii cererii de servicii de retransmsie a programelor TV
de înaltă rezoluţie (HD). 130 Tariful de instalare a serviciului Orange TV este de 20 de euro. La aceasta se adaugă şi un tarif de activare a
serviciului, tot de 20 de euro. Însă abonaţii la serviciile de telecomunicaţii oferite de către Orange România
beneficiază de o reducere de 20% (pentru abonaţii cu un singur SIM) sau 30% (pentru cei care deţin două SIM-
uri), precum şi de instalare şi activare gratuite. Pentru aceştia, preţul unui pachet variază între 3,5 şi 9,6 euro, cu
TVA inclus. Mai mult, odată cu lansarea Orange TV, operatorul telecom a lansat şi o promoţie în parteneriat cu
Samsung. Cei care devin clienţi ai Orange TV până pe 15 iulie, primesc un voucher în valoare de 200 de lei pe
care îl pot folosi în magazinele Media Galaxy şi Altex la achiziţionarea unui televizor Samsung.
- RCS&RDS: cablu analogic şi digital, DTH şi IPTV137;
- Romtelecom: cablu analogic şi digital138, DTH şi IPTV;
- UPC: cablu analogic şi digital, DTH139.
554. La momentul mai 2011, restul actorilor de pe piaţă furnizau servicii de retransmisie a
programelor TV prin intermediul reţelelor de cablu (analogic sau digital). Caracteristic acestei
tehnologii este faptul că ariile de furnizare a serviciilor CATV nu pot fi extinse în afara reţelei
respective prin încheierea unor acorduri de interconectare şi acces cu întreprinderile care
operează reţele CATV în ariile respective. Prin urmare, spre deosebire de principalii operatori
de pe piaţă care operau inclusiv reţele DTH – ceea ce le permitea acoperirea cu servicii şi a
altor arii geografice decât cele în care operau reţele CATV – aceştia nu puteau furniza servicii
de retransmisie a programelor TV decât în zonele geografice în care operau propriile reţele.
555. Având în vedere faptul că RCS&RDS operează (împreună cu celelalte întreprinderi din
grup) cea mai extinsă reţea CATV, respectiv o reţea DTH, întreprinderea RCS&RDS apărea
drept soluţia cea mai la îndemână pentru retransmiterea canalului de televiziune GSP TV, cu
atât mai mult cu cât acest post de televiziune fusese retransmis până la acea dată doar de către
RCS&RDS, iar abonaţii acestei întreprinderi erau familiarizaţi cu programele acestui post de
televiziune.
556. Pe de altă parte, RCS&RDS era, la momentul 21.05.2011, din punctul de vedere al
numărului de abonaţi, principalul actor de pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor
audiovizuale. Prin urmare, prezenţa în oferta de programe a acestei întreprinderi este
importantă pentru orice post de televiziune, atât din punct de vedere al audienţei potenţiale (şi
al corolarului acesteia - veniturile din publicitate) cât şi al veniturilor care pot fi obţinute din
acordarea dreptului de retransmisie a respectivului post de televiziune140.
557. Înainte de a prezenta de o manieră cronologică modul în care au avut loc negocierile
dintre Antena Group şi RCS&RDS privind retransmiterea postului de televiziune GSP TV,
trebuie să fie prezentat contextul în care aveau loc aceste negocieri. Astfel, la momentul
începerii negocierilor, existau între Antena Group şi RCS&RDS mai multe litigii comerciale
aflate pe rolul instanţelor de judecată, dintre care menţionăm:
- dosarul nr. 15888/3/2011, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a
Comercială prin care Antena Group a iniţiat procedura insolvenţei împotriva
RCS&RDS pentru neachitarea unor pretinse datorii printre care şi plata unei taxe de
licenţă pentru retransmisia postului de televiziune Antena 3 (post de televiziune cu
statut must carry)141;
- dosarul nr. 29690/3/2011, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a
Comercială, având ca obiect pretenţiile Antena Group faţă de RCS&RDS privind plata
sumei de 60.000.000 de euro pentru retransmisia postului de televiziune Antena 1
(post de televiziune cu statut must carry);
137 Retransmisia programelor audiovizuale prin sistemul IPTV era furnizată la acea dată de către RCS&RDS
doar în mod experimental, şi nu pe baze comerciale 138 Prin intermediul NextGen. 139 Prin intermediul Focus Sat, întreprindere asupra căreia UPC deţine controlul în sensul legislaţiei de
concurenţă. 140 În situaţia în care dreptul de retransmisie nu este acordat de către radiodifuzor cu titlu gratuit. 141 Potrivit informaţiilor aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei, prin sentinţa din data de 8 iunie 2012
Tribunalul Bucureşti a respins ca neîntemeiate cererile formulate în cadrul acestui dosar. Această hotărâre a
rămas irevocabilă prin nerecurare.
103
- dosarul nr. 16843/3/2011, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a
Comercială, având ca obiect pretenţii reciproce între RCS&RDS şi Antena Group în
legătură cu executarea Contractului de prestări servicii nr. 6463/20.06.2011.
558. Faţă de particularităţile practicii analizate este necesară o prezentare mai amănunţită a
cererii de chemare în judecată care face obiectul dosarului înregistrat la Tribunalul Bucureşti-
Secţia a VI-a Comercială cu nr. 29690/3/2011. Prin cererea de chemare în judecată Antena
Group a solicitat Tribunalului Bucureşti Secţia a VI-a Comercială să oblige RCS&RDS să
înceteze practica ilegală de exploatare a dreptului şi obligaţiei de retransmitere a canalului de
televiziune Antena 1 cu încălcarea prevederilor art. 82 din Legea audiovizualului realizată
prin modificarea în “condiţionat” a caracterului necondiţionat din punct de vedere financiar al
retransmiterii către public a postului Antena 1.
559. Antena Group a solicitat instanţei să oblige întreprinderea RCS&RDS la punerea în
practică a următoarelor măsuri:
- să includă şi să menţină în oferta sa către public postul de televiziune Antena 1, alături
de celelalte servicii de programe libere la retransmisie şi fără condiţionări tehnice sau
financiare, ca pachet distinct de programe, necondiţionat tehnic sau financiar şi să
creeze mecanismul concret de accesare necondiţionată tehnic sau financiar a canalului
de televiziune Antena 1 şi a celorlalte servicii de programe libere la retransmisie;
- să se abţină de la orice act sau fapt de natură a introduce condiţii tehnice sau financiare
la recepţionarea liberă de către public a postului de televiziune GSP TV şi a celorlalte
servicii de programe libere la retransmisie, în cadrul unui pachet distinct de programe,
fără condiţionări tehnice sau financiare;
- să realizeze actele necesare sau adecvate pentru a nu afecta negativ parametrii actuali
de recepţionare de către public a postului de televiziune Antena 1 şi a celorlalte
servicii de programe declarate libere la retransmisie;
- să notifice tuturor abonaţilor săi cu privire la (i) faptul că pentru recepţionarea
canalului de televiziune Antena 1, alături de celelalte servicii de programe libere la
retransmisie, ca pachet distinct de servicii de programe, niciun abonat al RCS&RDS
nu mai datorează o sumă de bani şi (ii) posibilitatea ca abonatul să contracteze
exclusiv doar pachetul gratuit de servicii de programe libere la retransmisie şi (iii)
necesitatea încheierii de acte adiţionale la contractele încheiate între RCS&RDS şi
fiecare abonat în parte pentru individualizarea pachetului gratuit de servicii de
programe, crearea posibilităţii de contractare şi accesare exclusiv pentru pachetul
gratuit de servicii de programe, fără a fi incluse condiţionări tehnice sau financiare ori
de altă natură (de exemplu, necondiţionarea de faptul contractării pachetelor de
programe care nu au caracter necondiţionat).
560. La data de 05.07.2011 Antena Group a depus o cerere completatoare prin care a solicitat
instanţei de judecată obligarea RCS&RDS la plata sumei de 60.000.000 de euro cu titlu de
prejudiciu suferit ca urmare a faptei ilicite de exploatare a dreptului şi obligaţiei de
retransmitere a canalului de televiziune Antena 1 cu încălcarea prevederilor art. 82 din Legea
audiovizualului realizată prin modificarea în “condiţionat” a caracterului necondiţionat din
punct de vedere financiar al retransmiterii către public a postului Antena 1. La data de
04.11.2011, Antena Group şi-a majorat cuantumul pretenţiilor de la 60.000.000 de euro la
65.000.000 de euro.
561. Potrivit informaţiilor aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei principalele argumente
aduse de către Antena Group în susţinerea pretenţiilor sale sunt următoarele:
104
- prevederile art. 82 din Legea audiovizualului trebuie interpretate în sensul că
operatorii de cablu au obligaţia să distribuie canalele de televiziune cu statut must
carry în mod gratuit către public, fără a percepe un abonament;
- operatorii de cablu au obligaţia de a realiza un pachet separat care să conţină doar
posturile de televiziune cu statut must carry, pachet pe care să îl pună la dispoziţia
clienţilor finali (telespectatorii) fără plata unei sume de bani către retransmiţătorii
programelor audiovizuale.
562. Ţinând cont de modul de funcţionare al sectorului serviciilor de retransmisie a
programelor audiovizuale din România trebuie subliniat că admiterea de către instanţa de
judecată a tuturor pretenţiilor formulate de către Antena Group în cadrul acestei acţiuni ar fi
expus întreprinderea RCS&RDS riscului de a fi obligată să plătească o sumă foarte mare de
bani pentru retransmiterea unor posturi de televiziune care fuseseră declarate libere la
retransmisie.
563. Admiterea de către instanţa de judecată a tuturor pretenţiilor Antena Group implica şi alt
risc. După cum s-a arătat în secţiunea dedicată modului de funcţionare a sectorului
audiovizual din România, canalele de televiziune cu statut must carry sunt incluse de către
retransmiţători în pachetele lor de programe, pachete pentru care se solicită plata unor sume
de bani de către abonaţi. Admiterea de către instanţă a cererii ca RCS&RDS să realizeze un
pachet de programe separat care să conţină doar posturile de televiziune cu statut must carry
ar fi echivalat în practică cu restructurarea întregului model de afacere în ceea ce priveşte
serviciul de retransmisie a programelor audiovizuale142.
564. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere faptul că distribuirea de pachete de programe de
televiziune incluse în lista must carry presupune o serie de costuri pentru operator, costuri
care nu pot fi recuperate decât prin plata serviciului de retransmitere de către utilizatorii finali
(abonaţi), ceea ce face nesustenabilă din punct de vedere economic cererea Antena Group.
565. În concluzie, negocierea ce urma a se purta între Antena Group şi RCS&RDS în vederea
retransmiterii GSP TV avea loc pe fondul unei stări conflictuale deschise între părţile la
negociere.
6.2.2 Negocierea propriu-zisă
566. În ceea ce priveşte posibila retransmitere a GSP TV de către RCS&RDS, Antena Group
a avut iniţiativa începerii negocierilor în acest sens. Astfel, prin intermediul scrisorii CEOAG
112/21.04.2011, adresată RCS&RDS de către Antena Group, aceasta din urmă a solicitat
RCS&RDS să îşi exprime disponibilitatea de a retransmite canalul GSP TV “în pachetele de
programe oferite abonaţilor RCS&RDS şi după data de 23.05.2011“.
567. RCS&RDS nu a răspuns acestei scrisori astfel încât, prin scrisoarea CEOAG
130/16.05.2011, Antena Group şi-a reiterat solicitarea de a i se comunica de către RCS&RDS
disponibilitatea sau refuzul de a retransmite canalul de televiziune în pachetele de abonaţi şi
după data de 23.05.2011, arătând că după această dată “preluarea şi retransmisia GSP TV în
reţelele RCS&RDS şi prin intermediul platformei DTH DIGI TV nu mai este reglementată şi,
în consecinţă, nu mai este permisă fără încheierea unui raport juridic specific
corespunzător”.
142 Tribunalul Bucureşti a respins, prin sentinţa nr. 3775/23.03.2012, toate cererile formulate de către Antena
Group ca fiind neîntemeiate. Antena Group a formulat apel, apel care a fost respins de către Curtea de Apel
Bucureşti.
105
568. Intenţia exprimată de către Antena Group era de a menţine postul GSP TV în grila de
programe a RCS&RDS în condiţii similare celor oferite de către aceasta posturilor de
televiziune cu conţinut sportiv operate de terţe persoane juridice. Scrisoarea Antena Group era
însoţită de o anexă care conţinea o prezentare a postului de televiziune GSP TV în care erau
comunicate informaţii privind grila de programe precum şi principalele atuuri concurenţiale
ale acestui post de televiziune.
569. Prin intermediul aceleiaşi adrese Antena Group a solicitat RCS&RDS să i se comunice
propunerea privind condiţiile tehnice şi financiare de retransmitere a postului GSP TV, pentru
a fi folosită ca bază de negociere. Termenul până la care RCS&RDS trebuia să îşi exprime
intenţiile în legătură cu solicitarea era 19.05.2011, lipsa unui răspuns urmând a avea, pentru
Antena Group, semnificaţia refuzului RCS&RDS de a retransmite canalul GSP TV în grila sa
de programe după data de 23.05.2011.
570. RCS&RDS a răspuns solicitării Antena Group prin intermediul scrisorii nr.
9892/20.05.2011 în care a solicitat să îi fie comunicate “informaţii detaliate cu privire la grila
postului de televiziune GSP TV pentru următorii ani, respectiv informaţii detaliate cu privire
la fiecare dintre sporturile şi fiecare dintre competiţiile sportive pentru care acest canal
deţine drepturi, durata drepturilor de televiziune, precum şi orice alte informaţii relevante cu
privire la conţinutul postului GSP TV”. Prin aceeaşi scrisoare, această întreprindere a solicitat
să îi fie comunicate şi condiţiile financiare ale ofertei.
571. Antena Group a răspuns acestei scrisori prin intermediul adresei CEOAG
135/24.05.2011. Faţă de solicitările RCS&RDS, Antena Group a comunicat intenţia sa de a
menţine un conţinut similar, în linii generale, celui difuzat de către GSP TV înainte de
23.05.2011. În continuare, a arătat că informaţiile privind grila postului de televiziune GSP
TV fuseseră deja comunicate prin intermediul prezentării GSP TV ce însoţea scrisoarea
CEOAG 130/16.05.2011. Antena Group a informat însă RCS&RDS că nu poate comunica
informaţiile privind grila de programe pe următorii ani şi durata drepturilor deţinute asupra
fiecărei competiţii, motivul invocat fiind reprezentat de faptul că RCS&RDS deţinea posturi
concurente cu GSP TV.
572. Antena Group şi-a reiterat intenţia de a difuza GSP TV în grila de programe RCS&RDS
în condiţii similare celor oferite de către această întreprindere altor posturi de televiziune cu
conţinut sportiv şi a adresat RCS&RDS solicitarea de a-i comunica condiţiile financiare
oferite de către RCS&RDS pentru retransmiterea acestui post.
573. Această adresă a rămas fără răspuns, iar în data de 21.05.2011, după desfăşurarea
ultimului meci din cadrul sezonului competiţional 2010/2011 al Campionatului naţional de
fotbal - Liga I, a încetat retransmiterea de către RCS&RDS a postului de televiziune GSP TV
întrucât nu exista un acord încheiat cu Antena Group în vederea retransmiterii acestui post de
televiziune.
574. Poziţia exprimată de către RCS&RDS în legătură cu existenţa sau nu a unui refuz din
partea acestei întreprinderi de a retransmite GSP TV a cunoscut modificări semnificative.
Iniţial, prin adresa înregistrată cu RG 9827/08.07.2011, această întreprindere a susţinut că
postul de televiziune GSP TV nu s-a declarat în categoria posturilor de televiziune cu statut
must carry şi a apreciat că nu exista în sarcina RCS&RDS obligaţia legală de a retransmite un
post de televiziune în lipsa unui acord bilateral încheiat cu deţinătorul licenţei.
106
575. RCS&RDS şi-a modificat poziţia prin adresa RG 12.585/02.09.2011143, adresă în care a
susţinut următoarele:
- RCS&RDS a refuzat în mod justificat să introducă în oferta de servicii de programe
postul de televiziune GSP TV din cauza: (i) nelegalităţilor comise de către CNA la
momentul introducerii acestui post în topul staţiilor de televiziune în vederea
respectării principiului must carry de către distribuitorii de servicii de programe
retransmise prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice; (ii) litigiilor prin
care Antena Group emite pretenţii de natură financiară faţă de RCS&RDS pentru
retransmiterea posturilor declarate libere la retransmisie (must carry) Antena 1 şi
Antena 3, precum şi (iii) din cauza lipsei oricărei garanţii ferme şi irevocabile din care
să rezulte în mod indubitabil că Antena Group, Camina şi celelalte firme ale Intact
Media Group nu pretind şi nu vor pretinde plata vreunei sume de bani de la
RCS&RDS, cu orice titlu, pentru retransmiterea anterioară sau în viitor a posturilor
declarate libere la retransmitere în virtutea aplicării principiului must carry.
576. Ulterior, prin intermediul adresei înregistrate cu RG 13441/27.09.2011, RCS&RDS a
susţinut că analiza corespondenţei purtate cu Antena Group nu este de natură să susţină
acuzaţia că RCS&RDS ar fi refuzat retransmisia postului de televiziune GSP TV. Potrivit
acestei întreprinderi analiza corespondenţei demonstrează doar că s-au purtat discuţii cu
privire la condiţiile realizării retransmisiei, discuţii care nu s-au finalizat.
577. În continuare, RCS&RDS şi-a prezentat poziţia în ceea ce priveşte condiţiile în care au
avut loc negocierile:
- anterior declarării GSP TV ca post cu statut must carry, Antena Group a refuzat să
transmită informaţiile pertinente solicitate de către RCS&RDS prin intermediul
adresei 9892/20.05.2011. Informaţiile solicitate aveau în vedere grila de programe a
postului GSP TV, competiţiile sportive pentru care acest canal deţinea drepturi, durata
drepturilor în cauză, condiţiile financiare ale retransmiterii canalului GSP TV. Potrivit
RCS&RDS, refuzul Antena Group reiese cu claritate din cuprinsul adresei Antena
Group CEOAG 135/24.05.2011 întrucât această întreprindere era cea care trebuia să
comunice RCS&RDS condiţiile financiare ale distribuirii postului de televiziune GSP
TV, şi nu invers;
- ulterior declarării postului GSP TV ca având statut must carry RCS&RDS a aşteptat
răspunsul CNA cu privire la solicitările de clarificare referitoare la modul de
interpretare şi aplicare a obligaţiilor ce revin distribuitorilor de servicii de programe în
raport cu retransmisia posturilor care cad sub incidenţa obligaţiei de must carry,
răspuns care nu fusese primit până la data redactării adresei de către RCS&RDS
(27.09.2011).
578. Întreprinderea RCS&RDS a concluzionat că “nu a exprimat în raporturile cu Antena TV
Group un refuz privind preluarea şi retransmiterea postului GSP TV, ci s-a aflat fie în
situaţia de a nu putea evalua din culpa Antena TV Group oportunitatea achiziţionării
drepturilor de retransmisie a acestui post (anterior introducerii sale sub incidenţa obligaţiei
de must carry), fie de aceea de a nu putea aprecia, dată fiind tăcerea autorităţii de
reglementare şi având în vedere pretenţiile financiare consistente formulate de Antena TV
Group, care este riscul de a suporta efectele unor condiţionări de ordin financiar legate de
retransmisia postului GSP TV (ulterior introducerii sale sub incidenţa obligaţiei de must
carry“.
143 Dată la care GSP TV fusese declarat liber la retransmisie de către Antena Group şi fusese inclus de către
CNA în lista must carry
107
579. În cuprinsul aceleiaşi adrese, RCS&RDS şi-a prezentat punctul de vedere potrivit căruia
pretinsul refuz de a prelua GSP TV “nu demonstrează îndeplinirea condiţiilor cumulative
prevăzute de art. 6 din Legea concurenţei, astfel cum acestea sunt consacrate de
jurisprudenţa europeană”. RCS&RDS a precizat că, în eventualitatea în care, în ciuda
argumentelor sale, s-ar reţine existenţa unui refuz al acestei întreprinderi de a acorda accesul
postului GSP TV la reţeaua sa de distribuţie, atunci acestui refuz trebuie să i se recunoască o
justificare obiectivă.
580. În continuare RCS&RDS a expus care sunt justificările considerate de către această
întreprindere ca fiind obiective şi care au dus la refuzul de a permite accesul GSP TV la
reţeaua de distribuţie:
i. dreptul de a-şi proteja interesele comerciale în raport cu Antena Group, un partener
care şi-ar fi încălcat în mod flagrant obligaţiile contractuale faţă de RCS&RDS;
ii. dreptul RCS&RDS de a-şi proteja interesele comerciale în condiţiile conduitei abuzive
a Antena Group, conduită manifestată inclusiv prin exercitarea cu rea-credinţă a
drepturilor procesuale. RCS&RDS a arătat că Antena Group a introdus acţiunea ce
făcea obiectul dosarului 29690/3/2011, având ca obiect plata sumei de 60.000.000 de
euro, reprezentând prejudiciul suferit de către Antena Group pentru retransmisia de
către RCS&RDS a postului Antena 1, post declarat liber la retransmisie. Solicitările
adresate CNA de către RCS&RDS pentru clarificarea problemelor apărute ca urmare a
acţiunii Antena Group au rămas fără răspuns, persistând incertitudinea în ceea ce
priveşte modul de interpretare şi de aplicare a obligaţiilor care revin distribuitorilor de
servicii de programe în ceea ce priveşte retransmisia posturilor de televiziune care au
statut must carry.
581. Potrivit aceleiaşi întreprinderi „în aceste condiţii ar fi în mod evident nerezonabil să se
pretindă RCS&RDS să accepte retransmisia postului GSP TV, chiar dacă acesta a fost
declarat cu statut must carry, atâta vreme cât subscrisa se expune riscului de a suporta
efectele unor condiţionări de ordin financiar legate de retransmisia acestui post, în lipsa unei
poziţii oficiale în această chestiune din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului şi atâta
vreme cât instanţele de judecată nu s-au pronunţat în mod irevocabil asupra pretenţiilor
substanţiale de natură financiară formulate de Antena TV Group cu privire la retransmisia de
către RCS&RDS a unui alt post cu statut must carry, respectiv Antena 1”.
582. Rezultă din cele de mai sus că RCS&RDS nu a invocat motivul existenţei unor
constrângeri de capacitate pentru a motiva refuzul său de a retransmite GSP TV.
6.2.3. Poziţia Consiliului Concurenţei
583. Negocierile dintre Antena Group şi RCS&RDS au încetat ca urmare a faptului că
RCS&RDS nu a răspuns după primirea adresei Antena Group nr. CEOAG 135/24.05.2011,
adresă prin care Antena Group nu a dat curs solicitării RCS&RDS de a i se furniza informaţii
detaliate în ceea ce priveşte grila de programe a GSP TV pentru următorii ani, informaţii cu
privire la fiecare sport şi fiecare competiţie sportivă pentru care GSP TV deţinea drepturi de
televiziune precum şi durata acestor drepturi. Ulterior acestui refuz, s-a ajuns în practică la
încetarea negocierilor întrucât RCS&RDS nu a răspuns adresei Antena Group.
584. Prin conduita sa, RCS&RDS a refuzat de facto negocierea retransmiterii canalului de
televiziune GSP TV, solicitând totodată în cursul negocierii anumite informaţii care pot fi
considerate ca fiind informaţii secret de afaceri. În ceea ce priveşte drepturile de televizare cu
conţinut sportiv, chiar întreprinderea RCS&RDS, prin adresa înregistrată cu RG
108
6383/09.05.2012, a considerat că informaţiile privind aceste drepturi au caracter de secret de
afaceri şi că este necesară menţinerea confidenţialităţii asupra acestora.
585. Prin urmare, Antena Group putea opta între a furniza respectivele informaţii, cu gradul
de precizie cerut de către RCS&RDS, cu consecinţa dezvăluirii acestora către RCS&RDS
(întreprindere care reprezenta un concurent pe anumite pieţe) sau a nu furniza aceste
informaţii şi a risca încetarea retransmisiei GSP TV. Totodată, chiar dacă Antena Group ar fi
furnizat informaţiile solicitate cu gradul de precizie cerut, acest lucru nu garanta încheirea
unui contract în vederea retransmisiei GSP TV de către RCS&RDS.
586. După cum se poate observa RCS&RDS nu a refuzat în mod explicit continuarea
negocierilor cu Antena Group şi nici nu a refuzat în mod explicit preluarea postului de
televiziune GSP TV. Cu toate acestea, negocierile au încetat prin faptul că RCS&RDS nu a
răspuns adresei Antena Group nr. CEOAG 135/24.05.2011. Această conduită poate fi
caracterizată ca fiind expresia unui refuz implicit de a negocia retransmiterea GSP TV.
Rezultatul acestei conduite a fost acela că, ulterior datei de 21.05.2011, canalul de televiziune
GSP TV nu a mai fost retransmis de către RCS&RDS în reţelele sale.
587. Concluzia privind existenţa unui refuz implicit al RCS&RDS de a retransmite GSP TV
este susţinută şi de conduita acestei întreprinderi ulterioară declarării GSP TV drept liber la
retransmisie şi includerii acestui canal în lista must carry.
6.3 Retransmiterea GSP TV ulterior datei de 21.05.2011
6.3.1 Retransmiterea GSP TV de către RCS&RDS
588. Canalul GSP TV a fost declarat ca fiind liber la retransmisie fără condiţionări tehnice
şi/sau financiare de către Camina, societatea deţinătoare a licenţei audiovizuale la acel
moment, în data de 01.07.2011.
589. În data de 12.07.2011 GSP TV a fost inclus de către CNA în lista posturilor de
televiziune must carry realizată de către această autoritate în vederea asigurării principiului
must carry, principiu instituit prin art. 82 din Legea audiovizualului. După cum a fost deja
arătat în prezentarea legislaţiei relevante, prevederile legale privind principiul must carry şi
domeniul său de aplicare au fost interpretate în practică de către Antena Group ca instituind
obligaţia preluării canalului de televiziune GSP TV pentru toţi furnizorii de servicii de
retransmitere a programelor de televiziune, cu excepţia furnizorilor de servicii de
retransmitere care foloseau tehnnologia DTH. Acest lucru înseamnă că obligaţia de
retransmitere a GSP TV incumbă tuturor distribuitorilor prin reţele care foloseau tehnologia
de tip cablu (analogic şi digital) precum şi reţelelor care foloseau tehnologia de tip IPTV.
590. Ulterior declarării postului de televiziune GSP TV ca fiind liber la retransmisie, Antena
Group a informat întreprinderea RCS&RDS, prin intermediul adresei înregistrate cu CEOAG
223/15.07.2011, în legătură cu Decizia CNA prin care serviciul de programe GSP TV a fost
declarat liber la retransmisie şi inclus în lista ce cuprinde topul staţiilor de televiziune întocmit
în vederea respectării principiului must carry de către distribuitorii de servicii de programe
retransmise prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice. Acestei adrese îi era ataşat şi
acordul de retransmisie a postului de televiziune GSP TV, acord valabil pentru retransmiterea
acestui post de televiziune în toate reţelele de cablu deţinute şi/sau operate de către
RCS&RDS.
591. Faptul că postul de televiziune GSP TV a fost inclus de către CNA la poziţia 13 în lista
programelor libere la retransmisie a fost făcut public, pe site-ul acestei instituţii, la data de
21.07.2011. Ulterior, prin intermediul adresei 11742/16.08.2011, CNA a comunicat
109
RCS&RDS că are obligaţia de a introduce postul de televiziune GSP TV în structura ofertelor
de servicii de programe.
592. RCS&RDS şi-a expus punctul de vedere faţă de includerea de către CNA a postului de
televiziune GSP TV în topul staţiilor de televiziune în vederea respectării principiului must
carry de către distribuitorii de programe prin intermediul adresei nr. 16181/22.08.2011, adresă
înregistrată la CNA cu nr. 11924/23.08.2011.
593. Principalele idei expuse în această adresă sunt următoarele:
- Antena Group şi-a exprimat faţă de RCS&RDS, prin intermediul adresei
N/MP/2734/22 martie 2011, poziţia cu privire la aplicarea principiului must carry,
potrivit căreia a interpretat art. 82 din Legea audiovizualului în sensul că expresia
“fără condiţionări tehnice sau financiare” ar presupune accesul în mod gratuit al
publicului la serviciile de programe cu statut must carry, operatorul de cablu neavând
dreptul, potrivit opiniei Antena Group, să încaseze de la clienţi un abonament pentru
pachetele de servicii de programe în care sunt incluse posturile de televiziune cu statut
must carry;
- Antena Group a iniţiat un litigiu împotriva RCS&RDS care face obiectul dosarului nr.
29630/03.2011, prin care pretinde plata sumei de 60.000.000 de euro pentru
retransmisia postului de televiziune Antena 1, deşi acest post de televiziune a avut şi
are statut must carry;
- între Antena Group şi RCS&RDS există un alt litigiu ce face obiectul dosarului nr.
15883/3/2011, prin care Antena Group a pretins de la RCS&RDS plata unei taxe de
licenţă pentru retransmisia postului de televiziune Antena 3 (post de televiziune
declarat cu statut must carry);
- nu exista, la momentul adresei, niciun fel de garanţie că societăţile din cadrul Intact
Media Group144 nu urmau să pretindă, după eventuala introducere de către RCS&RDS
în structura serviciilor de programe a postului de televiziune GSP TV, în mod similar
cu pretenţiile formulate împotriva RCS&RDS pentru retransmiterea posturilor de
televiziune cu statut must carry Antena 1 şi Antena 3, plata unor sume de bani,
mascată sub orice formă, respectiv despăgubiri, taxă de licenţă, taxă de licenţă pentru
alte posturi de televiziune ale Intact Media Group.
594. Ţinând cont de argumentele exprimate, RCS&RDS a solicitat Consiliului Naţional al
Audiovizualului să reanalizeze “actele şi modalităţile în care a fost inclus postul de
televiziune în lista programelor declarate libere la retransmitere în aplicarea principiului
must carry” şi să revoce “orice act administrativ prin care s-a dispus introducerea postului de
televiziune GSP TV în lista programelor declarate libere la retransmisie în aplicarea
principiului must carry”.
595. RCS&RDS a susţinut că modificarea listei programelor declarate libere la retransmisie la
mijlocul anului 2011 printr-un act emis de către Preşedintele CNA cu încălcarea dispoziţiilor
Legii audiovizualului este nelegală întrucât actele în baza cărora s-a realizat modificarea erau
lovite de nulitate.
596. În continuarea acestei adrese, RCS&RDS a adresat CNA mai multe solicitări dintre care
menţionăm:
144 RCS&RDS a folosit în acest caz formularea Intact Media Group pentru a desemna grupul de întreprinderi
controlat de către familia Voiculescu
110
- să i se comunice, ţinând cont de poziţia Antena Group, dacă operatorul de cablu are
dreptul să încaseze de la clienţi un abonament pentru pachetele de servicii de
programe în care sunt incluse şi posturile de televiziune retransmise în virtutea
obligaţiei de a respecta principiul must carry;
- să i se comunice dacă Antena Group are dreptul să pretindă plata unei sume de bani de
la RCS&RDS pentru retransmiterea posturilor de televiziune cu statut must carry
Antena 1 şi Antena 3. Solicitarea a fost făcută şi în considerarea faptului că societatea
Camina făcea parte din grupul Intact Media şi declarase postul GSP TV liber la
retransmisie;
- să i se comunice dacă există garanţii ferme şi irevocabile din partea firmelor Intact
Media Group (Antena Group, Camina, Antena 3) că (i) nu pretind şi nu vor pretinde
plata niciunei sume, cu orice titlu de la operatorii care asigură retransmiterea posturilor
de televiziune cu statut must carry Antena 1, Antena 3 şi GSP TV şi (ii) nu
condiţionează şi nu vor condiţiona eliberarea unui acord de retransmitere a posturilor
de televiziune cu statut must carry Antena 1, Antena 3 şi GSP TV de preluarea şi
retransmiterea de către operatori a altor posturi ale Intact Media Group contra-cost,
cum ar fi Antena 2 şi/sau Euforia Lifestyle145.
597. RCS&RDS şi-a încheiat adresa către CNA menţionând faptul că nu urma să introducă
postul de televiziune GSP TV în oferta de servicii de programe decât în cazul în care existau
garanţii ferme şi irevocabile din partea firmelor Intact Media Group (Antena Group, Camina,
Antena 3) din care să rezulte în mod irevocabil că nu pretind şi că nu vor pretinde plata de
către RCS&RDS a unei sume de bani, cu orice titlu, pentru retransmiterea anterioară sau în
viitor a posturilor declarate libere la retransmitere în virtutea aplicării principiului must carry.
Conform informaţiilor aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei solicitările adresate de către
RCS&RDS autorităţii naţionale de reglementare în domeniul audiovizualului au rămas fără
răspuns.
598. Faptul că, potrivit CNA, RCS&RDS nu a respectat obligaţia legală prevăzută de art. 82
alin. (1) din Legea audiovizualului a făcut obiectul mai multor decizii ale acestei autorităţi.
Astfel, decizia CNA nr. 504/06.09.2011146 a avut în vedere modul în care RCS&RDS
înţelegea să respecte la acea dată principiul must carry din Legea audiovizualului.
599. Decizia a avut în vedere următoarele aspecte:
- până la acea dată fuseseră înregistrate la CNA un număr de 7247 de reclamaţii prin
care petenţii sesizaseră faptul că nu recepţionau programul GSP TV în reţelele de
comunicaţii electronice ce aparţineau RCS&RDS;
- prevederile art. 82 alin. (1) din Legea audiovizualului;
- postul de televiziune GSP TV fusese declarat liber la retransmisie de către Camina
prin adresa 8786/01.07.2011;
- în data de 21.07.2011, CNA a făcut public, pe site-ul instituţiei, faptul că GSP TV a
fost inclus la poziţia 13 în lista programelor libere la retransmisie, fără condiţionări
tehnice şi/sau financiare şi că, în funcţie de numărul de programe retransmise şi de
posibilităţile tehnice ale fiecărui distribuitor de servicii, aceştia au obligaţia de a
include postul de televiziune GSP TV în ofertele de servicii de programe pe care le
145 Posturile de televiziune Antena 2 şi Euforia Lifestyle au fost declarate ca fiind libere la retransmisie în data de
retransmit în condiţiile stabilite de art. 82 alin. (1), cu respectarea prevederilor art. 74
din Legea audiovizualului;
- CNA a atenţionat distribuitorii de servicii de programe, inclusiv RCS&RDS, în
legătură cu respectarea obligaţiei prevăzute la art. 82 alin. (1) din Legea
audiovizualului;
- CNA, prin adresa 11742/16.08.2011, a comunicat RCS&RDS că are obligaţia de a
introduce GSP TV în structurile ofertelor de servicii de programe, în condiţiile
stabilite de art. 74 din Legea audiovizualului şi în conformitate cu dispoziţiile Deciziei
nr. 12/2003 privind eliberarea avizului de retransmisie, cu modificările ulterioare,
pentru a respecta astfel principiul must carry, instituit de art. 82 alin. (1) din aceeaşi
lege;
- membrii CNA au analizat în data de 06.09.2011 situaţia retransmiterii postului de
televiziune GSP TV în reţelele de comunicaţii electronice deţinute de distribuitorul de
servicii RCS&RDS şi au constatat că acesta nu a respectat obligaţia instituită de art.
82 alin. (1) din Legea audiovizualului.
600. Pe cale de consecinţă, prin intermediul acestei decizii, CNA a adresat RCS&RDS
somaţie publică şi a dispus intrarea de îndată în legalitate. Faptul că RCS&RDS nu a ţinut
cont de somaţia publică adresată de către CNA a făcut obiectul Deciziei nr. 591/11.10.2011 a
acestei autorităţi147. Prin intermediul acestei decizii CNA a sancţionat întreprinderea
RCS&RDS cu o amendă în cuantum de 10.000 de lei pentru încălcarea prevederilor art. 82
alin. (1) din Legea audiovizualului148.
601. Ţinând cont de faptul că, nici după emiterea deciziilor de sancţionare de către CNA,
întreprinderea RCS&RDS nu a introdus postul de televiziune GSP TV în grila sa de
programe, Antena Group a introdus, în data de 27.11.2011, cererea de chemare în judecată
care face obiectul dosarului nr. 20634/302/2011, dosar înregistrat pe rolul Judecătoriei Sector
5 Bucureşti (acest dosar a fost ulterior declinat către Tribunalul Bucureşti unde a fost
înregistrat sub nr. 29435/3/2012).
602. Prin această acţiune Antena Group a solicitat instanţei să oblige RCS&RDS să includă în
grila de programe şi să retransmită către abonaţii săi postul de televiziune GSP TV şi să
plătească daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligaţiei
impuse de instanţă de a include în grila sa de programe şi de a retransmite către abonaţii săi
postul de televiziune GSP TV.
603. Ulterior, la data de 04.04.2012, Antena Group a completat cererea prin care a solicitat
instanţei obligarea RCS&RDS la plata prejudiciului suferit de către Antena Group ca urmare a
refuzului RCS&RDS de a retransmite GSP TV şi ca urmare a declarării acestui post ca fiind
liber la retransmisie, fără condiţionări tehnice şi financiare. Potrivit Antena Group acest
prejudiciu este reprezentat de:
- costurile pentru retransmiterea meciurilor din Liga I;
- veniturile din publicitate pierdute pe perioada refuzului RCS&RDS de a retransmite
postul de televiziune GSP TV;
- veniturile anuale pierdute din retransmisii.
147 http://www.cna.ro/Decizia-nr-591-din-11-10-2011.html. 148 RCS&RDS a introdus acţiune la Curtea de Apel Bucureşti, acţiune prin care a solicitat anularea deciziei CNA
604. Prin intermediul aceleiaşi cereri de completare Antena Group a solicitat instanţei de
judecată să oblige RCS&RDS la retransmiterea postului de televiziune GSP TV în aceleaşi
condiţii de calitate a semnalului transmis în reţeaua de comunicaţii electronice a RCS&RDS,
raportată la condiţiile tehnice similare ale semnalului pus la dispoziţie de Antena Group,
conform acordului de retransmisie dat, în temeiul dispoziţiilor art. 14 alin. (2) din Decizia
72/2012.
605. În data de 27.10.2011 Antena Group a solicitat instanţei (Judecătoria Sector 5 Bucureşti)
să pronunţe o ordonanţa preşedinţială împotriva RCS&RDS prin care să oblige această
întreprindere să includă în grila sa de programe şi să retransmită către abonaţii săi postul de
televiziune GSP TV, în regim must carry, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a
dosarului de fond înregistrat pe rolul Judecătoriei Sector 5 sub nr. 20634/302/2011. Cererea
de pronunţare a ordonanţei preşedinţiale a făcut obiectul dosarului înregistrat la Judecătoria
sectorului 5 cu nr. 20635/302/2011.
606. Cererea formulată de către Antena Group cu privire la pronunţarea unei ordonanţe
preşedinţiale a fost admisă de către instanţa învestită (Judecătoria Sector 5 Bucureşti) care a
obligat RCS&RDS să includă în grila sa de programe şi să retransmită abonaţilor săi, cu
respectarea dispoziţiilor art. 74 din Legea audiovizualului, postul de televiziune GSP TV, în
regim must carry, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 20634/302/2011.
Întreprinderea RCS&RDS a formulat recurs împotriva acestei sentinţe, recurs a cărui
competenţă de soluţionare a aparţinut Tribunalului Bucureşti, Secţia a VI-a Civilă. Recursul
formulat de către RCS&RDS a fost respins de către instanţa de judecată competentă prin
decizia civilă nr. 625/19.03.2012.
607. În ceea ce priveşte includerea GSP TV în grila de programe a RCS&RDS, acest lucru a
fost realizat, potrivit informaţiilor furnizate de către Antena Group, la data de 14.01.2012149.
608. În răspunsul întreprinderii RCS&RDS înregistrat cu RG 6383/09.05.2012 se precizează
că această întreprindere a inclus postul de televiziune GSP TV în grila sa de programe
începând cu data de 19.01.2012, “în urma admiterii cererii de ordonanţă preşedinţială
formulată de Antena TV Group şi după aprobarea de către CNA a modificării avizului de
retransmisie”. GSP TV a fost distribuit de către RCS&RDS în cadrul pachetului de bază,
pentru abonaţii cărora această întreprindere le furniza servicii de retransmisie a programelor
audiovizuale prin intermediul reţelelor de cablu (analogic şi digital).
609. Rezultă din cele de mai sus că postul GSP TV a fost introdus de către RCS&RDS în grila
sa de programe (în cadrul reţelelor de cablu analogic şi digital) nu în temeiul unei decizii
comerciale adoptate de către această întreprindere în considerarea faptului că GSP TV era un
post de televiziune care corespundea strategiei comerciale a acestei întreprinderi, ci pentru a
respecta principiul prevăzut de art. 82 alin. (1) din Legea audiovizualului, aşa cum acesta este
interpretat prin prisma dispoziţiilor Deciziei 72/2012.
610. RCS&RDS nu a introdus postul de televiziune GSP TV în grila de programe pentru
abonaţii la serviciile de retransmisie a programelor audiovizuale prin intermediul sistemului
DTH întrucât, din interpretarea prevederilor legale menţionate în paragraful anterior, rezultă
că obligaţia must carry instituită de art. 82 alin. (1) din Legea audiovizualului nu se aplică şi
în cazul retransmisiei programelor audiovizuale prin intermediul tehnologiei DTH.
611. Ulterior introducerii de către RCS&RDS a postului de televiziune GSP TV în grila sa de
programe în reţelele de cablu analogic şi digital, CNA a sancţionat, prin intermediul deciziei
149 Adresa înregistrată cu RG 5020/09.04.2012
113
161/29.03.2012150, cu amendă de 50.000 lei întreprinderea RCS&RDS pentru nerespectarea
mai multor prevederi ale Legii audiovizualului. Prin această decizie CNA a constatat că
RCS&RDS nu a asigurat aceeaşi calitate a semnalului pentru unele servicii de programe,
printre care Kanal D şi GSP TV.
612. În ceea ce priveşte retransmiterea de către întreprinderea RCS&RDS a canalelor de
televiziune produse de către Antena Group sau de către întreprinderi care fac parte din Intact
Media Group, un nou conflict de natură comercială a izbucnit în aprilie 2012.
613. Din informaţiile aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei151 rezultă că Antena Group a
solicitat RCS&RDS plata unor sume de bani pentru retransmiterea prin sistemul de tip DTH a
posturilor de televiziune Antena 1, Antena 2, Antena 3, Euforia Lifestyle şi GSP TV. În
aprilie 2012 toate aceste posturi de televiziune aveau statut must carry şi exista obligaţia
legală pentru furnizorii de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale, cu excepţia
celor care foloseau pentru retransmisie reţele de tip DTH, de a introduce aceste canale în
oferta lor de programe.
614. Negocierile purtate între conducerea Antena Group şi reprezentanţii RCS&RDS nu au
dus la niciun rezultat astfel încât, prin adresa 91/19 aprilie 2012152, Antena Group a informat
RCS&RDS că îşi menţine poziţia exprimată prin scrisoarea CEOAG 58/28 martie 2012.
Potrivit poziţiei exprimate în această scrisoare, în cazul în care negocierile pentru
retransmiterea de către RCS&RDS prin DTH a posturilor de televiziune Antena 1, Antena 2,
Antena 3, Euforia Lifestyle şi GSP TV nu se finalizau cu succes până la data de 20.04.2012,
înceta orice acord emis de companiile din cadrul Grupului Intact pentru retransmiterea de
către RCS&RDS prin DTH a posturilor de televiziune deja menţionate.
615. Prin intermediul aceleiaşi adrese Antena Group a informat RCS&RDS că “în situaţia în
care RCS & RDS S.A. va retransmite fără drept posturile de televiziune menţionate în reţeaua
DTH”, Antena Group va “apela la toate măsurile legale, inclusiv plângeri de natură penală,
în vederea protejării drepturilor deţinute de Antena TV Group”.
616. Deoarece, până la data de 20.04.2012 nu s-a ajuns la niciun acord între RCS&RDS şi
Antena Group în vederea retransmiterii prin intermediul DTH a posturilor de televiziune
Antena 1, Antena 2, Antena 3, Euforia Lifestyle şi GSP TV, RCS&RDS a încetat, începând
cu ora 0:00 a datei de 20.04.2012, retransmiterea prin DTH a posturilor de televiziune Antena
1, Antena 3 şi Euforia Lifestyle. Motivele care au determinat RCS&RDS să ia această decizie
au fost prezentate de către această întreprindere prin intermediul unui comunicat de presă153.
6.3.2 Retransmiterea GSP TV de către alţi furnizori de servicii de retransmisie a
programelor audiovizuale
617. Înainte de data de 21.05.2011 canalul de televiziune GSP TV nu a fost retransmis de
niciun furnizor de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale, cu excepţia
RCS&RDS. Motivul acestei situaţii este reprezentat de faptul că negocierile purtate între
Consorţiul alcătuit din Antena Group şi RCS&RDS şi furnizorii de servicii de retransmisie
interesaţi de preluarea canalului de televiziune GSP TV nu au dus la niciun rezultat.
150 http://www.cna.ro/Decizia-nr-161-din-29-03-2012.html. 151 A se vedea în acest sens Decizia Consiliului Concurenţei nr. 56/2012 referitoare la plângerea înaintată de
către SC RCS&RDS SA împotriva SC Antena TV Group SA 152 http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2012-04-21-12056826-0-notificare-antena-group-catre-rcs-
618. În urma declarării ca liber la retransmisie a GSP TV şi a includerii acestui post de
televiziune în lista must carry s-a născut, în temeiul art. 82 alin. (1) din Legea
audiovizualului, în sarcina furnizorilor de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale,
obligaţia de a retransmite canalul de televiziune GSP TV în toate reţelele pe care le foloseau
pentru retransmisie, cu excepţia reţelelor în care era folosită tehnologia DTH.
619. La data de 13.07.2011 Antena Group a transmis înştiinţări către furnizorii de servicii de
retransmisie a programelor de televiziune privind obligaţia acestora de a retransmite GSP TV
în toate reţelele de cablu deţinute/şi sau operate de către respectiveleîntreprinderi.
6.3.2.1 Retransmiterea GSP TV de către Romtelecom
620. Retransmiterea canalului de televiziune GSP TV de către Romtelecom a făcut obiectul
negocierilor dintre Antena Group şi Romtelecom înainte de data de 21.05.2011. Ca urmare a
acestor negocieri, părţile au încheiat în data de [...] actul adiţional nr. 3 la contractul nr.
5317/2/[..].1008/[...]. În temeiul art. 10 al actului adiţional nr. 3 întreprinderea Romtelecom a
dobândit dreptul de a retransmite postul de televiziune GSP TV în toate reţelele sale începând
cu data de [...] contra plăţii unei sume de bani. Actul adiţional a produs efecte până la data de
[...].
621. Ulterior împlinirii termenului prevăzut de acest act adiţional, părţile au încheiat, aşa cum
rezultă din informaţiile furnizate de către Antena Group prin intermediul adreselor înregistrate
cu RG 3936/22.03.2013 şi RG 10.175/07.08.2013, mai multe acte adiţionale al căror efect a
fost că Romtelecom a putut continua retransmiterea GSP TV în reţelele folosite pentru
retransmisia programelor audiovizuale.
622. Potrivit informaţiilor aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei, Romtelecom a
retransmis canalul de televiziune GSP TV până la momentul în care acest canal de televiziune
a fost transformat de către deţinătorul licenţei audiovizuale în canalul de televiziune cu profil
de muzică ZU TV.
6.3.2.2 Retransmiterea GSP TV de către UPC şi Focus Sat
623. Potrivit informaţiilor furnizate de către Antena Group, UPC şi Focus Sat au început să
retransmită postul de televiziune GSP TV începând din iulie 2011. Astfel, în scrisoarea
Antena Group adresată Consiliului Naţional al Audiovizualului şi înregistrată cu CEOAG nr.
539/27 iulie 2011 se preciza că „SC UPC ROMÂNIA SRL şi SC FOCUS SAT ROMÂNIA SRL
au preluat postul GSP TV în grilele lor de programe”154.
624. Din informaţiile aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei rezultă existenţa unor
contracte diferite în ceea ce priveşte retransmiterea postului de televiziune GSP TV de către
UPC şi Focus Sat. Astfel, UPC a încheiat cu Antena TV Group un act adiţional la contractul
nr. IP 1.003/[...]/523/[...]. Acest contract de retransmisie, modificat prin actul adiţional, a
instituit în sarcina UPC obligaţia de a retransmite postul de televiziune GSP TV în toate
reţelele sale începând cu data de [...].
625. UPC a retransmis GSP TV prin intermediul reţelelor sale de cablu analogic şi digital
până la momentul în care acest canal de televiziune a fost transformat în canalul ZU TV, fiind
154 Adresa Antena Group înregistrată cu RG 5020/09.04.2012
115
inclus de către UPC în cadrul diferitelor pachete de programe pe care le oferă abonaţilor
săi155.
626. Potrivit informaţiilor furnizate autorităţii de concurenţă de către Antena Group, în
vederea retransmiterii GSP TV de către Focus Sat prin intermediul reţelei de tip DTH a fost
încheiat, între SC Intact Production SA156 şi Focus Sat, contractul de retransmisie nr. IP
1.002/[...]/522/[...].
627. Acest contract a fost modificat prin contractul de novaţie din data de [...] şi prin actul
adiţional nr. 3 din data de [...]. Contractul, cu modificările şi completările ulterioare, prevedea
obligaţia pentru Focus Sat de a retransmite GSP TV până la data de [...].
628. Potrivit informaţiilor furnizate de către Antena Group, GSP TV a fost retransmis şi
ulterior datei de [...], chiar dacă între părţi nu s-a ajuns la un acord în ceea ce priveşte
condiţiile retransmiterii.
629. În final, între Antena Group şi Focus Sat s-a ajuns la un acord în ceea ce priveşte
retransmiterea GSP TV astfel încât GSP TV a fost retransmis contra cost de către Focus Sat
prin intermediul reţelelor sale de tip DTH.
630. Potrivit informaţiilor aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei UPC şi Focus Sat au
retransmis canalul de televiziune GSP TV până la momentul în care acest canal de televiziune
a fost transformat în canalul de televiziune ZU TV.
6.3.2.3 Retransmiterea GSP TV de către Orange România
631. Canalul de televiziune GSP TV a fost retransmis în sistem DTH de către întreprinderea
Orange România. Temeiul legal în baza căruia Orange România a retransmis GSP TV este
reprezentat de Memorandumul de Înţelegere semnat între Antena Group şi Orange România
în data de [...].
632. Analiza clauzelor din acest Memorandum de Înţelegere a dus la concluzia că dreptul de
retransmisie a GSP TV de către Orange România a fost dobândit contra cost.
6.3.2.4 Retransmiterea GSP TV de către celelalte întreprinderi de pe piaţa serviciilor de
retransmisie a programelor audiovizuale
633. Înainte de includerea de către CNA a postului GSP TV în lista posturilor de televiziune
must carry acest post de televiziune a fost retransmis în reţelele de cablu de mai multe
întreprinderi prezente pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale în
temeiul contractelor de retransmisie încheiate cu Antena Group sau cu întreprinderi din cadrul
grupului de întreprinderi controlat de Antena Group. Aceste contracte prevedeau plata de
către retransmiţători a unor sume de bani în vederea retransmiterii GSP TV.
634. Ulterior datei de 12.07.2011, potrivit declaraţiilor Antena Group157, nu au mai fost
încheiate contracte pentru retransmiterea GSP TV în reţelele de cablu, iar contractele pentru
retransmiterea acestui canal care fuseseră deja încheiate au fost reziliate. Postul de televiziune
GSP TV a fost retransmis de către celelalte întreprinderi în virtutea obligaţiei instituite de art.
82 din Legea audiovizualului. GSP TV a fost retransmis de către aceste întreprinderi până la
155 http://www.upc.ro/televiziune/. 156 Întreprindere din cadrul grupului controlat de către familia Voiculescu 157 Adresa Antena Group înregistrată cu RG 5020/09.04.2012
momentul în care acest canal de televiziune a fost transformat în canalul de televiziune ZU
TV.
635. Din informaţiile aflate la dispoziţia Consiliul Concurenţei rezultă că nu au existat alte
întreprinderi furnizoare de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale, în afară de
RCS&RDS, care să fi refuzat să introducă postul de televiziune GSP TV în oferta lor de
servicii de retransmitere a programelor de televiziune prin intermediul reţelelor de cablu
analogic şi digital după data la care CNA a inclus acest post de televiziune în lista posturilor
de televiziune cu statut must carry.
6.3.3 Retransmiterea canalului de televiziune GSP TV prin alte mijloace
636. Investigaţia Consiliului Concurenţei a urmărit să determine dacă programele postului de
televiziune GSP TV au putut fi vizionate de către telespectatori şi fără să apeleze la serviciile
de retransmisie a programelor audiovizuale prin cablu şi/sau DTH oferite de către
întreprinderile prezente pe piaţa retransmisiei programelor audiovizuale.
637. Potrivit informaţiilor furnizate de către Antena Group158, ulterior datei de 23.05.2011
postul de televiziune GSP TV a fost transmis prin satelit, conform licenţei audiovizuale emise
de către CNA159. Conform informaţiilor publice160, canalul de televiziune GSP TV a putut fi
recepţionat necodat pe satelitul Sesat 1.
638. Programele GSP TV au putut fi vizionate şi pe pagina de internet www.gsp.ro şi,
începând cu luna noiembrie 2012, acest post de televiziune a putut fi vizionat în regim live
streaming pe pagina de internet www.gsptv.ro. Conform aceloraşi informaţii furnizate de
către Antena Group, postul de televiziune GSP TV nu a fost transmis pe cale radioterestră sau
prin telefonie mobilă.
6.4 Concluzii privind retransmiterea GSP TV
639. Pentru a rezuma, în perioada analizată de Consiliul Concurenţei postul de televiziune
GSP TV a fost retransmis de către întreprinderile de pe piaţa serviciilor de retransmisie a
programelor audiovizuale după cum urmează:
- RCS&RDS în reţelele sale de cablu (analogic şi digital) începând cu data de 14.01.2012.
Retransmiterea în reţelele de cablu analogic şi digital a fost realizată de către RCS&RDS ca
urmare a admiterii de către instanţele de judecată a cererii de ordonanţă preşedinţială
formulată de către Antena Group. GSP TV nu a fost retransmis de către aceeaşi întreprindere
prin intermediul reţelei sale DTH în perioada 23.05.2011 - până în momentul transformării
GSP TV în canalul de televiziune ZU TV.
- de către Romtelecom în toate reţelele sale, indiferent de tehnologia folosită, începând cu
data de 23.05.2011. GSP TV a fost retransmis de către Romtelecom până în momentul
transformării GSP TV în canalul de televiziune ZU TV;
- de către UPC în reţelele sale de cablu analogic şi digital începând cu luna iulie 2011 până în
momentul transformării GSP TV în canalul de televiziune ZU TV şi de către Focus Sat în
reţeaua sa de tip DTH începând cu luna iulie 2011 şi până în momentul transformării GSP TV
în canalul de televiziune ZU TV;
158 Adresa Antena Group înregistrată cu RG 3936/22.03.2013 159 Licenţa audiovizuală în ceea ce priveşte GSP TV a fost emisă la data de 22.07.2008 şi are acoperire naţională. 160 http://www.gsp.ro/gsp-special/media/date-receptie-satelit-gsptv-241916.html.
- abonaţii noilor distribuitori ai canalului GSP TV sunt familiarizaţi cu alte canale de
televiziune cu profil sportiv din grilele de programe ale operatorilor respectivi. În
opinia Antena Group acest lucru este demonstrat de faptul că, după data de
23.05.2011, cota de piaţă a GSP TV a scăzut semnificativ. Astfel, de la o cotă de piaţă
de [...]% pe targetul [...] s-a ajuns161 la o cotă de piaţă de [...] - [...]%;
- prin eliminarea din grila de programe RCS&RDS, GSP TV pierde cotă de piaţă şi de
audienţă în raport cu ceilalţi competitori distribuiţi în reţeaua RCS&RDS în baza
relaţiilor contractuale stabilite de către această întreprindere cu titularii licenţelor.
7.2 Aspecte jurisprudenţiale legate de exploatarea stării de dependenţă economică ca
formă a abuzului de poziţie dominantă
647. Interdicţia pentru una sau mai multe întreprinderi aflate în poziţie dominantă de a
exploata starea de dependenţă poate fi constatată doar în situaţia în care, pe lângă cerinţa
deţinerii unei poziţii dominante pe o anumită piaţă relevantă, sunt îndeplinite în mod
cumulativ următoarele condiţii:
- existenţa unei stări de dependenţă economică în care se găseşte o întreprindere
faţă de una sau mai multe întreprinderi şi care nu dispune de o soluţie
alternativă în condiţii echivalente;
- exploatarea acestei stări de dependenţă economică.
648. Noţiunea de “dependenţă economică” nu este definită nici în Legea concurenţei, nici în
legislaţia secundară din domeniul concurenţei. Prin urmare, se impune a se face o prezentare a
modului în care a fost înţeleasă această noţiune în practica Curţii Europene de Justiţie, a
Comisiei Europene şi a mai multor autorităţi de concurenţă din Uniunea Europeană.
649. La nivel comunitar nu a fost oferită o definiţie a conceptului de “dependenţă
economică”, dar s-a făcut trimitere la acest termen în mai multe decizii ale instanţelor
comunitare care au avut ca obiect fapte anticoncurenţiale. Astfel, în decizia în cazul Aeroports
de Paris s-a arătat că: „[…] De altfel, atunci când întreprinderea beneficiară a unui serviciu
se situează pe o piaţă distinctă de piaţa pe care este prezentă întreprinderea care furnizează
serviciul, condiţiile de aplicare ale articolului 86 sunt îndeplinite dacă beneficiarul se
găseşte, din cauza poziţiei dominante a întreprinderii care oferă serviciul, într-o situaţie de
dependenţă economică faţă de această întreprindere, fără să fie necesar ca întreprinderile să
fie prezente pe aceeaşi piaţă. Este suficient ca serviciul oferit de către întreprinderea care
furnizează serviciul să fie necesar exercitării, de către beneficiar, a propriei sale
activităţi”162.
650. În decizia în cazul Deutsche Bahn instanţa comunitară a subliniat următorul fapt: “Este
clar din jurisprudenţă că acolo unde, ca în prezentul caz, serviciile de pe sub-piaţă relevantă
fac obiectul unui monopol legal, monopol care plasează întreprinderile care sunt clientele
acestor servicii în poziţie de dependenţă economică faţă de furnizor, existenţa unei poziţii
dominante pe o piaţă distinctă nu poate fi negată, chiar dacă serviciile furnizate în regim de
monopol sunt legate de un produs care este în concurenţă cu alte produse“163. Trebuie
menţionat că ambele întreprinderi care făceau obiectul controlului din partea instanţelor
comunitare exercitau anumite activităţi în regim de monopol legal.
161 La data de 1 iunie 2011, data când Antena Group şi-a formulat plângerea. 162 T-128/98 Aeroports de Paris v Comisia, para. 165 163 T-224/94 Deutsche Bahn AG v Comisia, para. 57
119
651. Tot la nivel comunitar conceptul de “dependenţă economică” a fost folosit în legătură cu
noţiunea de “partener comercial inevitabil”. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a subliniat
că unul dintre principalii factori care transformă o întreprindere cu o cotă mare/ridicată de
piaţă într-un partener comercial inevitabil constă în imposibilitatea, survenită în decursul unei
perioade îndelungate, întreruperii parteneriatului cu această întreprindere şi, respectiv,
înlocuirea acesteia cu alţi parteneri comerciali164.
652. În legislaţia unor ţări membre al UE există prevederi care sancţionează abuzul de
dependenţă economică ca fapta anticoncurenţială distinctă de abuzul de poziţie dominantă.
Astfel, Codul comercial francez165 interzice exploatarea abuzivă de către o întreprindere sau
grup de întreprinderi a stării de dependenţă economică în care se pot afla clienţii sau furnizorii
faţă de o asemenea întreprindere, atunci când un asemenea comportament este susceptibil să
afecteze funcţionarea sau structura concurenţei.
653. În jurisprudenţa autorităţii de concurenţă şi a instanţelor de judecată din Franţa au fost
elaborate criterii în vederea determinării existenţei sau nu a stării de dependenţă economică.
Astfel, elementele care au fost luate în considerare pentru a determina existenţa stării de
dependenţă economică a unui furnizor faţă de un distribuitor sunt următoarele:
- importanţa cifrei de afaceri realizată de furnizor cu distribuitorul;
- importanţa distribuitorului în comercializarea produsului în cauză;
- factorii care au condus la situaţia în care furnizorul îşi concentrează vânzările
prin distribuitorul în cauză;
- existenta soluţiilor alternative pentru furnizor.
654. Elementele care sunt luate în considerare pentru stabilirea stării de dependenţă
economică a distriuitorului faţă de un furnizor sunt următoarele:
- notorietatea de marcă a furnizorului, apreciată prin referire la cazul în speţă, şi nu de
manieră globală;
- cota de piaţă a furnizorului pe piaţa relevantă;
- importanţa furnizorului în cifra de afaceri a distribuitorului, cu condiţia ca aceasta să
rezulte dintr-o stare de fapt inevitabilă şi nu ca urmare a unei alegeri comerciale
deliberate a distribuitorului;
- posibilitatea pentru distribuitor să obţină produse echivalente de la alt furnizor.
7.3 Analiza Consiliului Concurenţei
655. Din analiza Consiliului Concurenţei a rezultat că RCS&RDS deţine o poziţie dominantă
pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune, fiind astfel îndeplinită prima
din cele două condiţii necesar a fi îndeplinite pentru a constata încălcarea art. 6 din Legea
concurenţei.
164 Decizia Consiliului Concurenţei nr.52/2010 prin care s-a constatat încălcarea dispoziţiilor art. 6 alin. (1) lit.c)
din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art.102 din
Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene de către întreprinderea Compania Naţională Poşta Română SA,
pct. 193, pct.195 165 Art. 420-2, teza 2
120
656. Etapa a doua a analizei realizate a urmărit să determine dacă practica RCS&RDS ce face
obiectul prezentei investigaţii reprezintă un comportament abuziv din punctul de vedere al
legislaţiei de concurenţă.
657. Potrivit practicii recente a Consiliului Concurenţei166, exploatarea stării de dependenţă se
poate realiza prin una sau mai multe din faptele enumerate la celelalte litere ale art. 6 din
Legea concurenţei, la care se adaugă ruperea relaţiilor contractuale pentru singurul motiv că
partenerul refuză să se supună unor condiţii comerciale nejustificate. Nu este suficientă
constatarea unei stări de dependenţă economică în care se află o întreprindere faţă de alta care
deţine o poziţie dominantă.
658. În concret, cu toate că autorul plângerii a încadrat fapta ca fiind o încălcare a art. 6 lit. f)
din Legea concurenţei, analiza poziţiei RCS&RDS deţinută pe piaţa relevantă conduce la
concluzia că fapta reclamată este de natura unui posibil abuz de poziţie dominantă săvârşit de
RCS&RDS, manifestat printr-o posibilă faptă anticoncurenţială a acestei întreprinderi de refuz
de a acorda accesul GSP TV la reţelele pe care le operează. Astfel, în cazul de faţă,
modalitatea de executare a posibilei fapte anticoncurenţiale a RCS&RDS este prevăzută la art.
6 alin. (1) lit. a) din Legea concurenţei.
659. Pe cale de consecinţă, refuzul RCS&RDS de a negocia retransmiterea canalului de
televiziune GSP TV şi consecinţele acestui refuz au fost examinate prin prisma prevederilor
relevante cuprinse la art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea concurenţei, respectiv impunerea, în mod
direct sau indirect, a unor preţuri inechitabile de vânzare ori de cumpărare sau a altor
condiţii inechitabile de tranzacţionare şi refuzul de a trata cu anumiţi furnizori ori
beneficiari.
7.3.1 Refuzul de a trata în jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie
660. Curtea Europeană de Justiţie a adoptat mai multe hotărâri care au avut ca obiect refuzul
din partea unor întreprinderi în poziţie dominantă de a trata/aproviziona/a furniza anumite
produse sau servicii unor competitori actuali sau potenţiali. Refuzul de a
trata/aproviziona/furniza poate să ia forma refuzului de a furniza produse, servicii, accesul la
o anumită infrastructură, refuzul de a acorda licenţă pentru drepturi de proprietate intelectuală
etc.
661. În legătură cu această problemă, la nivelul Curţii Europene de Justiţie a fost recunoscută
în mod indirect importanţa păstrării libertăţii de a întreprinde atunci când s-a admis că o
întreprindere în poziţie dominantă poate, în anumite cazuri, să refuze să vândă sau să îşi
schimbe politica sa de furnizare sau de livrare fără ca prin aceasta să încalce prevederile
articolului 86 din Tratat167. Prin urmare, refuzul de a trata din partea unei întreprinderi în
poziţie dominantă poate reprezenta un abuz de poziţie dominantă doar în anumite
circumstanţe.
662. Întrucât practica posibil anticoncurenţială care face obiectul investigaţiei priveşte refuzul
de a acorda accesul la o infrastructură (respectiv infrastructura de retransmitere a programelor
de televiziune pe teritoriul României), este necesar a fi prezentate criteriile care au fost
stabilite de către Curtea Europeană de Justiţie pentru a putea fi constatată existenţa unui abuz
de poziţie dominantă sub forma refuzului de a acorda acces la o infrastructură.
166 Deciziile Consiliului Concurenţei nr. 52/2010 şi 31/2012 167 Cazul C 27/76, para. 182 - 191
121
663. În cazul C-7/97 (cazul Oscar Bronner), Curtea Europeană de Justiţie a trebuit, în cadrul
unei proceduri de trimitere preliminară, să răspundă întrebării din partea instanţei naţionale
dacă reprezintă un abuz de poziţie dominantă fapta unei întreprinderi care deţinea o poziţie
dominantă pe piaţa din Austria a ziarelor cotidiene şi care opera singurul sistem de distribuţie
a presei la domiciliu pentru abonaţi de a refuza accesul la acest sistem de distribuţie a presei
unei întreprinderi care edita un ziar cotidian în Austria.
664. În acest caz, Curtea Europeană de Justiţie a hotărât, făcând referire la jurisprudenţa CEJ
din cazul Magill168, că, pentru a se putea constata existenţa unui abuz de poziţie dominantă
sub forma unui refuz de a furniza, trebuia să fie întrunite cumulativ următoarele condiţii:
serviciul care face obiectul refuzului să fie indispensabil pentru desfăşurarea activităţii
de către întreprinderea care a solicitat respectivul serviciu;
refuzul de a furniza să fie de natură a elimina concurenţa efectivă de pe piaţă din
partea întreprinderii care a solicitat serviciul;
refuzul de a furniza să nu poată fi justificat în mod obiectiv.
665. În ceea ce priveşte cerinţa caracterului indispensabil al produsului/serviciului a cărui
furnizare a fost refuzată de către întreprinderea în poziţie dominantă, CEJ a arătat în
paragrafele 43 şi 44 ale aceleiaşi decizii că, pentru a determina dacă respectivul
produs/serviciu este indispensabil pentru ca o întreprindere să desfăşoare o activitate într-o
anumită piaţă, este necesar, pe de o parte, să se determine dacă există produse sau servicii care
constituie soluţii alternative, chiar dacă sunt mai puţin avantajoase, şi, pe de altă parte, dacă
există obstacole de natură tehnică, legală sau economică de natură a face imposibilă sau cel
puţin nerezonabilă crearea, de către orice întreprindere care doreşte să activeze pe piaţă, a
respectivului produs/serviciu.
666. În cadrul aceleiaşi decizii s-a arătat, în legătură cu problema accesului la o anumită
infrastructură (în cazul în speţă sistemul de distribuţie la domiciliu a ziarelor), că „pentru a
considera ca indispensabil accesul169, ar fi necesar, cel puţin, să se determine aşa cum
Avocatul General a subliniat la punctul 68 al Opiniei sale, că nu este viabil din punct de
vedere economic să fie creat un al doilea sistem de distribuţie la domiciliu a ziarelor
cotidiene cu o circulaţie comparabilă cu aceea a ziarelor cotidiene distribuite prin
intermediul sistemului existent”170.
7.3.2 Refuzul de a trata în abordarea Comisiei Europene
667. În Comunicarea Comisiei intitulată “Orientări privind priorităţile Comisiei în aplicarea
articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor
dominante” (2009/C 45/02) - în continuare Comunicarea Comisiei - sunt precizate principiile
care stau la baza acţiunii Comisiei Europene în ceea ce priveşte practicile întreprinderilor
aflate în poziţie dominantă. Trebuie să fie precizat că, din textul Comunicării Comisiei,
rezultă că acest document a fost redactat ţinându-se cont şi de jurisprudenţa în materie a Curţii
Europene de Justiţie.
668. În Comunicarea Comisiei au fost identificate mai multe tipuri de practici care pot
constitui un abuz de poziţie dominantă. În ceea ce priveşte analiza practicii ce a făcut obiectul
investigaţiei Consiliului Concurenţei, este necesară aplicarea principiilor care au fost enunţate
168 Cazurile C-241/91 P şi C-242/91 P 169 La sistemul de distribuţie la domiciliu al ziarelor 170 C-7/97, paragraful 46
122
de către Comisia Europeană în secţiunea IV - Forme specifice de abuz, pct. D - Refuzul de a
aproviziona şi micşorarea marjei al documentului menţionat anterior. Comisia Europeană a
arătat că “o intervenţie în temeiul dreptului concurenţei necesită o analiză atentă în cazul în
care aplicarea articolului 82 ar duce la impunerea unei obligaţii de aprovizionare în sarcina
întreprinderii dominante. […] În general, problemele de concurenţă apar atunci când
întreprinderea dominantă intră în concurenţă pe piaţa din aval cu acel cumpărător pe care
refuză să îl aprovizioneze. Termenul piaţă din aval este utilizat pentru a denumi piaţa pentru
care factorii de producţie refuzaţi sunt necesari pentru a fabrica un produs sau a furniza un
serviciu”.
669. În paragraful 78 al Comunicării Comisiei a fost arătat faptul că noţiunea de refuz de a
aproviziona acoperă mai multe practici, precum refuzul de a furniza produse unor clienţi,
refuzul de a acorda licenţă pentru drepturi de proprietate intelectuală, refuzul de a acorda
accesul la o instalaţie sau la o reţea esenţială. În Comunicarea Comisiei se arată că asemenea
practici reprezintă pentru Comisia Europeană o prioritate în materie de aplicare a normelor de
concurenţă în cazul îndeplinirii cumulative a următoarelor condiţii:
refuzul se referă la un produs sau serviciu care este necesar în mod obiectiv
concurenţilor, pentru a putea intra în concurenţă în mod eficace pe o piaţă din
aval;
este probabil ca refuzul să ducă la eliminarea concurenţei efective pe piaţa din
aval;
este probabil ca refuzul să aducă prejudicii consumatorilor.
670. Aceste criterii se aplică atât cazurilor de întrerupere a aprovizionării deja existente, cât şi
în cazul refuzului de a furniza un bun sau un serviciu pe care întreprinderea dominantă nu l-a
furnizat anterior.
7.3.3 Aplicarea criteriilor în cazul refuzului de a trata al RCS&RDS cu privire la
retransmiterea canalului de televiziune GSP TV
671. Analiza refuzului RCS&RDS de a retransmite canalul GSP TV are la bază concluzia
analizei realizate cu privire la poziţia deţinută de această întreprindere pe piaţa serviciilor de
retransmisie a programelor de televiziune din România, concluzie potrivit căreia RCS&RDS
deţine o poziţie dominantă pe această piaţă. Ţinându-se seama de particularităţile refuzului
întreprinderii RCS&RDS de a retransmite GSP TV, intervalul de timp pentru care a fost
realizată analiza practicii investigate este 22.05.2011 - prezent.
672. Noţiunea de refuz de a trata/negocia prevăzută la lit.a) a art. 6 alin. (1) din Legea
concurenţei poate să acopere o gamă foarte variată de comportamente din partea uneia sau
mai multor întreprinderi în poziţie dominantă precum refuzul de a vinde sau de a furniza
produse unor clienţi, refuzul de a acorda accesul la o facilitate esenţială, refuzul de a acorda
licenţe pentru drepturi de proprietate intelectuală etc.
673. În practica sa având ca obiect refuzul de a furniza accesul la reţelele de retransmisie a
programelor audiovizuale171, Consiliul Concurenţei a adoptat un punct de vedere similar cu
punctul de vedere exprimat de către Comisia Europeană în Comunicarea Comisiei în ceea ce
priveşte condiţiile care sunt necesare pentru a putea fi constatată existenţa unui abuz de
poziţie dominantă sub forma unui refuzului de a trata cu anumiţi furnizori sau beneficiari.
171 Decizia nr. 21 din 29.05.2013 referitoare la plângerea înaintată de către Discovery Communications Europe
Limited împotriva SC RCS&RDS SA
123
674. Prin urmare, în analiza comportamentului RCS&RDS faţă de postul de televiziune GSP
TV a fost aplicată grila de analiză utilizată de către Comisia Europeană în ceea ce priveşte
refuzul de a trata.
7.3.3.1 Condiţia existenţei unui refuz în ceea ce priveşte un produs sau serviciu necesar
în mod obiectiv pentru a putea intra în concurenţă în mod eficace pe o piaţă din aval
675. Caracterul indispensabil al unui input (serviciu/produs) presupune ca raportul existent
între serviciul la care nu se acordă accesul și cel dezvoltat de întreprinderea refuzată să fie
unul de necesitate obiectivă172. Cerinţa ca produsul să fie necesar în mod obiectiv nu
înseamnă că niciun concurent nu ar putea intra sau supraviețui pe piața din aval fără
produsul/serviciul refuzat173. Respectiva cerință se referă la faptul că nu există niciun substitut
poţential sau actual pe care întreprinderile de pe piaţa din aval să se poată baza pentru a
contracara, cel putin pe termen lung, consecintele negative ale refuzului174.
676. La pct. 83 al Comunicării Comisiei se arată că este necesar să fie realizată o analiză
pentru a se determina dacă factorii de producţie refuzaţi sunt necesari în mod obiectiv pentru
ca întreprinderile să poată intra în concurenţă în mod eficace pe piaţă. Un factor de producţie
poate fi considerat ca indispensabil atunci când nu există niciun înlocuitor actual sau potenţial
pe care s-ar putea baza concurenţii de pe piaţa din aval. După cum se poate observa din modul
de redactare al Comunicării Comisiei, caracterul obiectiv al necesităţii unui factor de
producţie pentru a putea concura efectiv pe piața relaționată şi caracterul indispensabil al
acestui factor de producţie reprezintă unul şi acelaşi lucru. În legătură cu caracterul
indispensabil al unui factor de producţie în Comunicarea Comisiei se arată că trebuie să fie
făcută o evaluare a “măsurii în care concurenţii ar putea să reproducă în mod eficace factorii
de producţie produşi de întreprinderea dominantă într-un orizont de timp previzibil”.
Noţiunea de “reproducere” este înţeleasă ca reprezentând crearea unei surse alternative de
aprovizionare eficientă care să permită concurenţilor să exercite pe piaţa din aval o presiune
concurenţială asupra întreprinderii dominante.
677. În legătură cu cerinţa indispensabilităţii accesului radiodifuzorilor la reţelele de
retransmisie a programelor de televiziune, analiza realizată de către Consiliul Concurenţei a
ţinut cont de modul de funcţionare al domeniului audiovizual din România precum şi de
faptul că radiodifuzorii sunt întreprinderi între care există diferenţe semnificative din punctul
de vedere al licenţelor pe care le deţin (locale/regionale/naţionale), al cifrelor de afaceri
obţinute, al accesului la surse de finanţare etc.
678. Opiniile exprimate în acest sens de către radiodifuzori şi retransmiţători sunt foarte
diverse. Astfel, conform Kanal D “accesul la infrastructura de retransmisie a programelor
audiovizuale din România este esenţial pentru orice radiodifuzor care îşi desfăşoară
activitatea pe piaţa din România deoarece doar în acest mod poate să fie vizionat postul tv
respectiv. Aşadar, pentru un post de televiziune tânăr, cum este Kanal D, care s-a lansat în
172 Punctul 81 din Orientările Comisiei privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la
practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante, publicate in Jurnalul Oficial 2009/C 45/02. 173 Cazul T-201/04 Microsoft v. Comisia [2007] ECR II-360, para. 428, 560 – 563. 174 Cazurile conexate C-241/91 P şi C-242/91 Radio Telefis Eireann (RTE) and Independent Television Publications
LTD (ITP) v. Comisia (Magill) [1995] ECR 743, par. 52 şi 53; Cazul 7/97 Oscar Bronner v. Mediaprint Zeitungs-
und Zeitschriftenverlag, Mediaprint Zeitungsvertriebsgesellschaft and Mediaprint Anzeigengesellschaft [1998] ECR
I-7791, par. 44 şi 45; Cazul T-201/04 Microsoft v. Comisia [2007] ECR II-3601, par. 421.
124
România pe 18 februarie 2007, accesul la infrastructura de retransmisie în cablu sau DTH
este esenţial”175.
679. Potrivit unui alt radiodifuzor “accesul pe piaţă a furnizorilor de servicii de programe noi
este extrem de dificil, operatorii de reţele putând fi tentaţi să comită abuzuri prin
restricţionarea ori chiar interzicerea accesului anumitor furnizori de servicii de programe pe
piaţă în special al acelora ale căror programe se află în concurenţă cu programele proprii
ori ale unor furnizori agreaţi prin instituirea unor condiţionări excesive… Prin urmare, din
perspectiva radiodifuzorului, accesul la infrastructura de retransmisie echivalează cu accesul
la piaţa serviciilor programelor audiovizuale”176.
680. Opiniile exprimate de către retransmiţători diferă semnificativ faţă de opiniile
radiodifuzorilor. Astfel, cu referire strict la canalul GSP TV, întreprinderea RCS&RDS a
exprimat opinia potrivit căreia accesul la reţeaua RCS&RDS nu este indispensabil pentru
distribuţia postului GSP TV întrucât Antena Group dispune de alte canale de distribuţie.
681. RCS&RDS a identificat următoarele canale de distribuţie care ar fi fost la dispoziţia
Antena Group pentru a distribui postul de televiziune GSP TV:
- sistemele radioelectrice terestre;
- reţelele de cablu sau sistemele de tip DTH deţinute de alţi operatori de pe
piaţă;
- tehnologia de tip IPTV;
- internet (conţinutul postului de televiziune GSP TV fiind disponibil live la
adresa de internet http://tv.gsp.ro/live);
- satelit (GSP TV fiind disponibil în regim free to air prin intermediul satelitului
SESAT, 16 grade est).
682. În legătură cu problema caracterului indispensabil pentru radiodifuzori la accesul la
reţelele de retransmisie a programelor audiovizuale Romtelecom a susţinut următoarele: “În
mod evident un canal TV are nevoie să fie retransmis de cel puţin o platformă de retransmisie
pentru a înregistra audienţă şi pentru a se putea susţine financiar. Însă, canalul TV este un
input pentru operatorii de servicii de retransmisie şi constituie oferta pentru aceştia, ceea ce
conduce la ideea că între operatorii de platforme şi furnizorii de canale se leagă relaţii pur
comerciale bazate pe tehnici şi elemente de negociere care preced o eventuală întâlnire a
cererii şi ofertei. Ar fi absolut eronat să se considere că orice platformă de retransmisie
servicii de programe TV este obligată să preia orice canale în vederea redifuzării, atâta
vreme cât întâlnirea cererii cu oferta depinde de factori multipli şi care sunt aceeaşi care
reglează comerţul în general, cum ar fi preţul solicitat, calitatea semnalului canalului
respectiv, calitatea conţinutului oferit de canalul respectiv, capacitatea tehnică a
operatorului de a redifuza un număr sau altul de canale, strategia comercială şi de marketing
a respectivului operator de platforme de retransmisie canale TV”177.
683. În răspunsul său UPC a arătat că „accesul la reţeaua UPC este substituibil cu accesul la
reţelele operate de concurenţi, indiferent de tehnologia utilizată (cablu, DTH, IPTV,
radioterestră). Prin urmare, radiodifuzorii pot avea acces la oricare dintre operatorii
existenţi pe piaţă, în vederea distribuţiei propriilor canale TV.
175 Adresa Kanal D înregistrată cu RG 3881/21.03.2013 176 Adresa Look TV înregistrată cu RG 10.277/12.08.2013 177 Adresa înregistrată cu RG 3834/20.03.2013
În plus faţă de distribuţia prin reţelele operatorilor existenţi, radiodifuzorii au două opţiuni
pentru distribuţia canalelor TV la nivel naţional sau local:
a. fie să utilizeze infrastructura Radiocom în sistem analog terestru;
b. fie să-şi plaseze canalele TV pe satelit, la liber (free-to-air); acest lucru se întâmplă şi
în prezent (de ex. canalele Antena 2, Antena 3, Euforia TV, Prima TV, Kiss Tv,
Favorit, Taraf, Etno, TV H20, B1TV, TVR International, ProTV International). Pentru
a recepţiona canalele TV de la satelitul respectiv, este necesar ca utilizatorii să îşi
achiziţioneze o antenă de satelit şi un receptor”178.
684. Analiza realizată la nivelul întregii pieţe a arătat că accesul la reţelele de retransmisie a
programelor audiovizuale de tip CATV şi DTH este necesar pentru radiodifuzorii care îşi
desfăşoară activitatea pe o piaţă situată în avalul pieţei serviciilor de retransmisie a
programelor audiovizuale din cauza costurilor pe care le implică duplicarea unor astfel de
reţele de retransmisie. Un alt motiv este legat de faptul că alternativele care există în ceea ce
priveşte folosirea reţelelor de retransmisie de tip CATV şi DTH nu pot fi considerate ca fiind
viabile din punct de vedere comercial.
685. Faptul că accesul la reţelele de retransmisie este necesar pentru radiodifuzori nu trebuie
însă echivalat în mod automat cu obligaţia pentru orice retransmiţător de a retransmite orice
post de televiziune. Canalele de televiziune reprezintă un input esenţial pentru întreprinderile
de pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune, iar includerea canalelor de
televiziune în grila unor retransmiţători depinde, cu excepţia programelor de televiziune cu
statut must carry, de rezultatul negocierilor dintre radiodifuzori şi respectivii retransmiţători.
686. Analiza efectuată de către Consiliul Concurenţei s-a concentrat în a determina dacă
serviciile de acces la platformele tehnologice de tip CATV şi DTH furnizate de către
RCS&RDS sunt necesare în mod obiectiv pentru ca GSP TV să fie prezent pe o piaţă din aval.
Analiza a fost realizată ţinând cont de criteriile reţinute de către Curtea Europeană de Justiţie
şi de către Comisia Europeană pentru determinarea caracterului obiectiv al unui anumit
serviciu.
687. Așa cum s-a arătat mai sus, cerinţa ca produsul să fie necesar în mod obiectiv nu
înseamnă că niciun concurent nu ar putea intra sau supravieţui pe piaţa din aval fără produsul
refuzat. Această cerinţă se referă la faptul că nu există niciun substitut potenţial sau actual pe
care agenţii economici de pe piaţa din aval să se poată baza pentru a contracara consecinţele
negative ale refuzului.
688. În această analiză s-a ţinut cont de faptul că licenţa audiovizuală pentru postul de
televiziune GSP TV este o licenţă naţională ce dă dreptul la difuzarea acestui program de
televiziune într-o zonă geografică ce cuprinde o audienţă potenţială de peste 70% din
populaţia recenzată a României şi de faptul că GSP TV este un post de televiziune ce îşi
propune realizarea unor cote cât mai mari de audienţă la nivelul întregii ţări.
689. Într-o primă fază analiza Consiliului Concurenţei a urmărit să determine dacă Antena
Group putea să reproducă, într-un orizont de timp previzibil, factorul de producţie care a fost
refuzat de către RCS&RDS, respectiv reţelele de retransmisie dezvoltate de către RCS&RDS
în vederea retransmiterii programelor de televiziune la nivelul întregii ţări. Din punctul de
vedere al tehnologiilor utilizate au fost avute în vedere reţelele de retransmisie a programelor
audiovizuale de tip CATV şi DTH întrucât serviciile de retransmitere a programelor de
televiziune prin utilizarea acestor platforme tehnologice sunt incluse în piaţa relevantă (fiind
178Adresa înregistrată cu RG 5562/19.04.2013
126
excluse serviciile de retransmisie a programelor de televiziune care utilizează alte platforme
tehnologice).
690. Principalele inconveniente în calea dezvoltării de către Antena Group a unui sistem de
retransmisie a programelor audiovizuale prin intermediul tehnologiei de tip CATV sau DTH
sunt:
- dezvoltarea unui astfel de sistem de retransmisie implică pentru Antena Group
intrarea pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale întrucât
apare ca total lipsită de sens ideea că Antena Group ar putea lua în considerare
realizarea investiţiilor necesare doar pentru retransmiterea propriilor canale de
televiziune;
- costurile dezvoltării unei reţele de tip CATV sunt semnificative şi presupun
investiţii importante în infrastructură (investiţii în head end, cablu coaxial,
servicii de acces la stâlpi etc);
- chiar dacă sunt mai mici decât costurile dezvoltării unei reţele de retransmisie
a programelor audiovizuale prin reţele de tip CATV, nu este mai puţin adevărat
că costurile dezvoltării unui sistem de retransmisie prin intermediul tehnologiei
de tip DTH sunt foarte importante. Cu titlu de exemplu, Orange România,
întreprindere care a intrat foarte recent pe piaţă, a evaluat costul intrării pe
piaţa serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale prin intermediul
tehnologiei DTH ca fiind de aproximativ [...] de euro179;
- pe lângă costurile legate de dezvoltarea reţelelor de retransmisie Antena Group
ar trebui să suporte costuri foarte importante legate de dobândirea drepturilor
de retransmisie a canalelor de televiziune care ar face parte din oferta de
programe a acestei întreprinderi;
- indiferent de tehnologia folosită Antena Group ar trebui să intre pe o piaţă care
are o structură foarte concentrată şi unde ar trebui să facă faţă concurenţei din
partea unor întreprinderi cu putere semnificativă de piaţă. Aceste întreprinderi
obţin reţelele pe care le-au dezvoltat pentru a oferi pachete de servicii
multiplay (pachete prin care sunt furnizate servicii de retransmisie a
programelor audiovizuale, de telefonie fixă, de acces la internet etc.) şi care
sunt de natură să ducă la obţinerea unor economii de scară şi de scop
importante;
- rata de dezabonare pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor
audiovizuale este redusă, lucru ce constituie încă un impediment în calea
intrării pe piaţa de retransmisie a programelor audiovizuale.
691. Un argument suplimentar în sensul ideii că Antena Group nu poate să reproducă factorul
de producţie reprezentat de reţelele de retransmisie de tip CATV şi DTH capabile să
retransmită programe de televiziune la nivelul întregii ţări este reprezentat chiar de către
susţinerile RCS&RDS. Astfel, în dosarele conexate 1511D/2012 şi 1584D/2012180,
RCS&RDS a susţinut că reţeaua sa de distribuţie a televiziunii în toată ţara a fost construită
prin investiţii de sute de milioane de euro.
179 Adresa înregistrată cu RG 9941/31.07.2013 180 Dosare în care a fost judecată excepţia de neconstituţionalitate ridicată de către RCS&RDS cu privire la art.
82 din Legea audiovizualului.
127
692. Concluzia care rezultă din argumentele de mai sus este că Antena Group nu este capabilă
să reproducă în mod eficace şi într-un interval de timp rezonabil reţelele de retransmisie care
au fost dezvoltate de către RCS&RDS şi care au fost folosite de către această întreprindere în
vederea retransmiterii GSP TV.
693. Într-o a doua fază analiza s-a concentrat asupra modalităţilor tehnice prin care Antena
Group putea să transmită canalul de televiziune GSP TV fără a apela serviciile de retransmisie
a programelor de televiziune oferite de către întreprinderile specializate în acest sens. Analiza
a urmărit să determine dacă aceste modalităţi tehnice reprezentau o alternativă viabilă din
punct de vedere comercial la folosirea serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune
oferite de către retransmiţători.
694. Modalităţile tehnice care au fost luate în considerare au fost următoarele:
a) transmisia prin sistemele radioelectrice terestre;
b) retransmisia prin satelit;
c) transmisia prin internet;
d) transmisia prin sistemul de televiziune digitală terestră - DTT181.
7.3.3.1.1 Transmisia prin sistemele radioelectrice terestre
695. Conform informaţiilor aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei, transmisia prin
sistemele radioelectrice terestre poate fi realizată în România prin două căi:
i. de către radiodifuzori prin intermediul propriilor sisteme de transmisie dezvoltate în
acest scop. Această soluţie tehnică este costisitoare întrucât presupune utilizarea unor
staţii de emisie de mare putere precum şi deţinerea unor licenţe audiovizuale locale
pentru difuzarea programelor de televiziune.
Potrivit SBS Broadcasting “utilizarea spectrului de comunicaţii în sistem analogic are
anumite caracteristici tehnice care presupun o arhitectură complexă a reţelei de
retransmisie: distanţa maximă care poate fi acoperită de receptoarele/emiţătoarele
care compun o astfel de reţea este de maxim 60 km determinată de curbura
Pământului, fapt care presupune deţinerea sau exploatarea unui număr ridicat de
staţii specializate de emisie-recepţie a semnalului de comunicaţii şi realizarea
sistemului de interconectare a acestora. Toate acestea trebuie deservite de un
personal de lucru specializat, permanent, care să fie suficient de bine pregătit pentru
asigurarea oricărui tip de intervenţie”182.
Toate aceste inconveniente explică de ce această soluţie tehnică este puţin utilizată. La
momentul actual radiodifuzorii care folosesc acest sistem sunt Pro TV (doar pentru
canalul Pro TV), Antena Group (doar pentru Antena 1), SBS Broadcasting Media
(pentru Prima TV) şi Realitatea Media SA (pentru Realitatea TV). În plus, în cadrul
procesului de tranziţie de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră
demarat în România şi care are ca termen de finalizare 2015, nu se mai acordă licenţe
de emisie pentru difuzarea şi transmisia în format analogic a programelor de
televiziune prin intermediul frecvenţelor radio;
ii. utilizarea în acest scop a infrastructurii oferite în acest sens de către Societatea
Naţională de Radiocomunicaţii (RADIOCOM). Singurul radiodifuzor care foloseşte
181 Digital Terrestrial Television - televiziune digitală terestră 182 Adresa înregistrată cu RG 3368/13.03.2013
128
aceste servicii este reprezentat de SRTV, iar folosirea infrastructurii RADIOCOM ar
presupune plata unor importante sume de bani.
696. Din punctul de vedere al publicului, principalul inconvenient al acestui mod de
recepţionare a canalelor de televiziune este reprezentat de numărul limitat de canale de
televiziune care poate fi recepţionat întrucât marea majoritatea a radiodifuzorilor din România
nu au dezvoltat propriile sisteme de transmisie radioelectrică terestră. Acest mod de
recepţionare a canalelor de televiziune este folosit de aproximativ 3% din totalul gospodăriilor
din România183.
697. GSP TV este un canal de televiziune care îşi susţine activitatea din două surse principale
de venit: sumele plătite de către retransmiţători pentru retransmiterea acestui canal şi sumele
obţinute din vânzarea de spaţiu publicitar. Recepţionarea necodată a acestui post face posibilă
doar o singură sursă de venit - vânzarea de spaţiu publicitar de televiziune. Or, audienţa
potenţială ce poate fi atinsă prin intermediul acestei modalităţi de recepţionare este
nesemnificativă. În consecinţă, transmisia programelor de televiziune prin această modalitate
nu poate reprezenta pentru radiodifuzorul care produce GSP TV - Antena Group - o
alternativă, din punct de vedere comercial, la accesul la reţelele de retransmisie deţinute de
către retransmiţători.
7.3.3.1.2 Retransmisia prin satelit
698. Conform informaţiilor deja prezentate, în perioada ulterioară 23.05.2011 GSP TV a fost
retransmis de către Antena Group prin satelit şi a putut fi recepţionat necodat. Acest mod de
recepţionare implică inconveniente legate de faptul că diferitele canale de televiziune sunt
transmise prin intermediul unor sateliţi diferiţi şi se poate ajunge la situaţia în care antena prin
care se recepţionează anumite canale de televiziune trebuie să fie reorientată pentru a putea
recepţiona alte canale de televiziune.
699. Potrivit datelor publice, doar 1% din gospodăriile din România folosesc antena de satelit
proprie ca modalitate de recepţionarea a programelor de televiziune184. Audienţa potenţială ce
poate fi atinsă prin intermediul acestei modalităţi este nesemnificativă. Prin prisma acestor
date rezultă că acest mod de recepţionare a programelor de televiziune nu poate reprezenta
pentru GSP TV o alternativă, din punct de vedere comercial, la accesul la reţelele de
retransmisie a programelor de televiziune deţinute de către retransmiţători.
7.3.3.1.3 Transmisia prin internet
700. Programele GSP TV au fost transmise de pe pagina de internet www.gsp.ro şi, în regim
de live streaming, pe pagina www.gsptv.ro. Analiza realizată ţinând cont de realităţile pieţei
din România a dus la concluzia ca transmisia prin intermediul internetului a GSP TV nu
reprezintă o alternativă la accesul la reţelele de retransmisie a programelor audiovizuale.
7.3.3.1.4 Transmisia prin sistemul de televiziune digitală terestră
701. Legea audiovizualului defineşte, la art. 311, sistemul digital terestru ca fiind “sistemul de
radiodifuziune şi/sau televiziune în care semnalele sunt transmise de la staţiile de emisie
publicitate de televiziune. Pe această piaţă există întreprinderi care deţin cote importante de
piaţă (CME, Dogan Media International, SBS Broadcasting Media192), care oferă programe de
natură a obţine cote de audienţă ridicate şi care sunt retransmise de RCS&RDS şi de către
celelalte întreprinderi prezente pe piaţa de retransmisie a programelor audiovizuale de
televiziune.
744. În cadrul investigaţiei a fost analizată şi probabilitatea ca refuzul RCS&RDS de a acorda
acces GSP TV la reţeaua sa de distribuţie să ducă la eliminarea acestui canal de televiziune de
pe pieţele pe care acesta este prezent - piaţa de canale de televiziune cu plată, piaţa de canale
de televiziune fără plată şi piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii.
745. Analiza în ceea ce priveşte probabilitatea eliminării GSP TV de pe piaţa canalelor de
televiziune cu plată a luat în considerare cuantumul sumelor de bani obţinute de către Antena
Group în perioada 2010193 - 2012 din acordarea dreptului de retransmisie a acestui canal de
televiziune. Aceste sume sunt prezentate în tabelul următor:
2010 2011 2012
[...] lei ([...]
euro)
[...] lei ([...]
euro)
[...] lei ([...]
euro)
746. Reiese din cifrele prezentate mai sus că Antena Group a obţinut venituri mai mari din
acordarea dreptului de retransmisie a canalului GSP TV după ce RCS&RDS a încetat să mai
retransmită acest canal în reţelele sale de retransmisie a programelor audiovizuale. Acest fapt
este reflectat şi de nivelul cotelor de piaţă obţinute de Antena Group în perioada 2011 -
2012194. Cotele de piaţă obţinute de Antena Group pe piaţa canalelor de televiziune cu plată
prin acordarea dreptului de retransmisie pentru GSP TV sunt următoarele: 2011 – [...]%195,
2012 – [...]%196.
747. Rezultă din informaţiile de mai sus că Antena Group a putut compensa eliminarea din
reţelele RCS&RDS întrucât a găsit parteneri comerciali dispuşi să plătească sume de bani
pentru ca acest canal să facă parte din oferta lor de programe.
748. Analiza în ceea ce priveşte probabilitatea eliminării de pe piaţa canalelor de televiziune
fără plată şi de pe piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii a fost realizată luându-se în
considerare drept criterii cotele de audienţă obţinute de către GSP TV după eliminarea din
reţelele RCS&RDS precum şi veniturile obţinute de către Antena Group din vânzarea de
spaţiu publicitar de televiziune după această dată.
192 MediaFact Book 2013, pag. 22 193 GSP TV a fost prezent în reţelele RCS&RDS de-a lungul întregului an 2010, prin urmare veniturile obţinute
în acest an sunt relevante pentru realizarea unei comparaţii cu veniturile obţinute de către GSP TV după ce a nu a
mai fost prezent în reţelele aceleiaşi întreprinderi. 194 Pentru anul 2010 nu a mai fost determinată cota de piaţă a GSP TV avându-se în vedere sumele nivelul
nesemnificativ al veniturilor obţinute din retransmisie de acest post. 195 Cota de piaţă a GSP TV a fost calculată în funcţie de sumele plătite pentru obţinerea drepturilor de
retransmisie a canalelor de televiziune de către retransmiţători a căror cotă de piaţă totală, exprimată în funcţie
de numărul abonaţilor, a fost de […]%. 196 Cota de piaţă a GSP TV a fost calculată în funcţie de sumele plătite pentru obţinerea drepturilor de
retransmisie a canalelor de televiziune de către retransmiţători a căror cotă de piaţă totală, exprimată în funcţie
de numărul abonaţilor, a fost de [...]%.
137
749. Datele furnizate de către Antena Group arată că audienţa postului GSP TV a scăzut brusc
ulterior datei de 21.05.2011 întrucât GSP TV a pierdut bazinul de audienţă pe care până la
21.05.2011 l-a asigurat includerea în grila RCS&RDS.
750. În ceea ce priveşte cotele de audienţă obţinute de GSP TV ulterior datei de 21.05.2011
următoarele constatări se impun:
- datele publice197 demonstrează că GSP TV a suferit, în perioada imediat următoare
datei de 21.05.2011, o pierdere de audienţă foarte importantă. Această pierdere de
audienţă poate fi explicată, în principal, prin următoarele motive:
(i) GSP TV nu mai era disponibil abonaţilor RCS&RDS, abonaţi care erau obişnuiţi cu
acest program;
(ii) deşi era disponibil pentru abonaţii altor întreprinderi furnizoare de servicii de
retransmisie a programelor audiovizuale, numărul acestor abonaţi era inferior celor al
abonaţilor RCS&RDS. În plus, pentru aceşti abonaţi GSP TV era un produs nou, într-
un domeniu în care fidelitatea telespectatorilor faţă de un anumit canal de televiziune
sau altul este un element esenţial în ceea ce priveşte cotele de audienţă obţinute;
(iii) nu poate fi exclus ca pierderea de audienţă să se fi datorat, cel puţin parţial, şi
faptului că programele oferite de GSP TV ulterior datei de 21.05.2011 sunt substanţial
diferite de cele oferite înainte de această dată. Trebuie subliniat faptul că, anterior
datei de 21.05.2011, GSP TV a transmis, în exclusivitate, o mare parte a meciurilor
desfăşurate în Campionatul naţional de fotbal - Liga I, sezoanele 2008/2009,
2009/2010 şi 2010/2011, meciuri transmise în virtutea contractului de asociere în
participaţiune încheiat între Antena Group, Camina şi RCS&RDS.
Ulterior ajungerii la termen a acestui contract, Antena Group a participat la licitaţia
organizată de către LPF în anul 2011 pentru valorificarea drepturilor de televiziune ale
Ligii I pentru sezoanele 2012/2013, 2013/2014 şi 2014/2015. Antena Group a câştigat
un singur pachet de drepturi (pachetul 8) şi a putut transmite în direct un număr de
meciuri semnificativ mai mic faţă de perioada de dinainte de 21.05.2011, respectiv un
singur meci pe etapă;
- pierderea de audienţă suferită de GSP TV ulterior datei de 21.05.2011 nu a putut fi
recuperată decât într-o măsură parţială prin intermediul prezenţei în oferta de
programe a celorlalte întreprinderi de pe piaţa serviciilor de retransmisie a
programelor audiovizuale.
751. Deşi cotele de audienţă obţinute sunt un element important care indică succesul de piaţă
al unui post de televiziune fără plată, acest criteriu nu trebuie să fie absolutizat. Principalul
criteriu utilizat în evaluarea efectului pe care refuzul RCS&RDS l-a avut asupra GSP TV pe
piaţa canalelor de televiziune fără plată este reprezentat de criteriul veniturilor obţinute din
vânzarea de spaţiu publicitar.
752. Importanţa acestui criteriu derivă din faptul că o cotă importantă de audienţă obţinută de
către un post de televiziune nu înseamnă în mod automat venituri din publicitate direct
proporţionale cu această cotă. În plus, veniturile din publicitate reprezintă, pentru canalele de
televiziune fără plată, principala sursă de finanţare, iar cuantumul veniturilor din această sursă
reprezintă principalul indicator al rezultatelor obţinute pe piaţă de un astfel de canal.
753. Cuantumul veniturilor obţinute, în perioada 2010 - 2012, de către GSP TV din vânzarea
de spaţiu publicitar de televiziune este prezentat în tabelul următor:
avea un conţinut care diferă foarte mult de un canal de televiziune cu profil sportiv sau cu
profil de filme. Diferenţe semnificative de conţinut pot exista şi între canale de televiziune
care au acelaşi profil tematic.
811. Conţinutul canalelor de televiziune asupra cărora este dobândit dreptul de retransmisie
prezintă relevanţă, în primul rând, pentru telespectatori (consumatorii finali ai acestui produs),
dar prezintă o relevanţă foarte mare și pentru furnizorii de servicii de retransmisie întrucât, pe
de o parte, aceștia urmăresc să ofere pachete de programe care conţin canale de televiziune
capabile să atragă cote importante de audienţă și, pe de altă parte, unul din criteriile în funcţie
de care retransmiţătorii determină ce preț pot oferi pentru un anumit canal de televiziune este
conţinutul acestuia.
812. Este probabil ca retransmiţătorii să fie dispuşi să plătească sume mai mari de bani pentru
retransmisia unui canal de televiziune al cărui conţinut îl consideră ca fiind atractiv (spre
exemplu, un canal de televiziune care oferă filme de tip blockbuster produse de marile
studiouri de film din SUA) prin comparație cu sumele de bani pe care aceiași retransmiţători
sunt dispuşi să îl plătească pentru retransmiterea unui canal de televiziune al cărui conţinut nu
îl consideră atât de atractiv (cu titlu de exemplu, un canal de televiziune cu profil cultural sau
de călătorii).
813. Acelaşi raţionament este valabil şi în cazul canalelor de televiziune cu profil sportiv.
Două canale de televiziune cu profil sportiv pot avea conţinuturi care să fie extrem de diferite.
Un canal de televiziune din această categorie poate avea un conţinut în care predomină cel
mai urmărit sport din România - fotbalul – și care constă în meciuri din cadrul Ligii I de
fotbal, Liga Campionilor UEFA sau Liga Europa. Un alt canal de televiziune cu profil sportiv
poate avea un conţinut cu totul și cu totul diferit și să ofere retransmisii ale unor competiţii
sportive precum atletismul, sporturile de contact etc.
814. Având în vedere diferența de conţinut între două canale de televiziune, chiar dacă acestea
au același profil, este extrem de dificil să se constate existența a două prestaţii echivalente în
cazul în care un retransmiţător încheie cu doi radiodifuzori diferiți contracte în vederea
retransmiterii canalelor de televiziune cu același profil produse de către aceștia.
815. Aceste dificultăţi devin şi mai acute atunci când intervine obligaţia must carry, obligaţie
care stabileşte în sarcina operatorului reţelei de retransmisie obligaţia de preluare a canalului
TV, cu condiţia ca acesta din urmă să fie liber la retransmisie, fără condiţionări tehnice sau
financiare.
816. Obligaţia must carry limitează puterea de negociere a operatorilor în raport cu
radiodifuzorii, fiind instituită prin lege în baza unor raţiuni de ordin public (asigurarea
pluralităţii surselor de informaţii, raţiuni de ordin cultural etc.). Modul de reglementare a
acestei obligaţii în România (includerea în lista posturilor TV must carry fiind dictată numai
de audienţa canalului TV respectiv) avantajează radiodifuzorii care se bazează în principal pe
veniturile din publicitatea de televiziune pentru susţinerea activităţii lor economice.
817. Prin Decizia 72/2012, reţelele de comunicaţii electronice care utilizează platformele
tehnologice de tip DTH, au fost exceptate de la aplicarea obligaţiei respective. Astfel, această
obligaţie se adresează numai retransmisiei programelor audiovizuale prin reţele CATV, nu şi
în ceea ce priveşte retransmisia programelor audiovizuale prin DTH.
818. Această nouă reglementare a determinat unele mutaţii în ceea ce priveşte lanţul valoric
de pe piaţa canalelor de televiziune. Astfel, anumiţi radiodifuzori ale căror canale de
televiziune înregistrează cote importante de audienţă au optat să solicite sume de bani
distribuitorilor de servicii DTH pentru acordarea dreptului de retransmisie a acestor canale,
148
rămânând totuşi libere la retransmisie (fără condiţionări de ordin tehnic şi economic) în cazul
distribuitorilor de servicii CATV, aceştia din urmă fiind obligaţi să preia canalele de
televiziune respective.
819. Independent însă de modul în care Antena Group interpretează principiul must carry
instituit de Legea audiovizualului trebuie precizat un lucru: nu se poate vorbi de o tranzacţie
între Antena Group şi RCS&RDS în situaţia în care această din urmă întreprindere a
retransmis canalul de televiziune GSP TV în temeiul unei obligaţii legale în acest sens.
820. În concluzie, criteriul echivalenţei prestaţiilor nu este îndeplinit şi nu poate fi constatată
existenţa unui abuz de poziţie dominantă al RCS&RDS sub forma practicării unei
discriminări între posturile sale de televiziune şi postul de televiziune GSP TV.
Susţinerile Antena Group privind dezavantajul concurenţial
821. Principalele susţineri ale Antena Group în legătură cu această problemă pot fi sintetizate
după cum urmează:
GSP TV a fost privat de o importantă audienţă şi cotă de piaţă, acestea scăzând
vertiginos ca urmare a comportamentului RCS&RDS;
calitatea îndoielnică a semnalului cu care RCS&RDS a retransmis GSP TV către
abonaţii săi ulterior obligării acesteia la retransmitere prin intermediul unor hotărâri
judecătoreşti a contribuit şi mai mult la scăderea audienţelor şi, implicit, a cotelor de
piaţă;
acelaşi efect l-a avut şi constanta schimbare a frecvenţelor de retransmitere a GSP TV
de către RCS&RDS;
GSP TV nu a putut participa cu succes la licitaţiile pentru drepturile de retransmitere a
competiţiilor sportive, fiind privat în mod nejustificat de accesul la abonaţii
RCS&RDS, lucru de care a profitat această întreprindere care a achiziţionat cele mai
atractive pachete de drepturi de televizare;
GSP TV a avut accesul blocat la o parte din publicul ţintă şi nu a mai prezentat interes
pentru achizitorii de spaţiu publicitar;
scăderea veniturilor a dus şi la scăderea posibilităţii pentru GSP TV de a concura
pentru dobândirea de drepturi de televizare cu conţinut sportiv, procedurile de
atribuire a acestor drepturi fiind caracterizate de sumele mari de bani plătite pentru
anumite drepturi;
efectul corelat al situaţiilor expuse mai sus a fost reprezentat de ieşirea GSP TV de pe
piaţa programelor de televiziune cu conţinut sportiv, acesta nemaiavând nici conţinut
sportiv atractiv, nici audienţe şi nici venituri pentru a susţine activitatea pe această
piaţă.
822. Antena Group a concluzionat că cele două cerinţe pentru constatarea săvârşirii unui abuz
de poziţie dominantă prin discriminare sunt îndeplinite.
Poziţia Consiliului Concurenţei
823. În eventualitatea în care s-ar stabili echivalenţa între tranzacţii trebuie să se aprecieze
măsura în care comportamentul întreprinderii care deţine o poziţie dominantă este în măsură
149
să provoace un dezavantaj în ceea ce priveşte poziţia concurenţială a unora din partenerii săi
comerciali, dezavantaj de natură să afecteze structura pieţei.
824. În acest sens, în vederea determinării unui comportament ca fiind sau nu discriminatoriu
în sensul Legii concurenţei, numai pe baza diferenţelor de preţ sau de condiţii contractuale
oferite către doi sau mai mulţi beneficiari care se găsesc în aceeaşi situaţie, din practica
instituţiilor europene200 s-au desprins următoarele caracteristici prezente, în parte sau în
totalitate, în cazurile respective:
1. întreprinderea dominantă este un partener comercial inevitabil201, fie în sensul deţinerii
unui monopol de facto202, fie în sensul că utilizatorii/clienţii săi nu au altă alternativă
decât să negocieze cu întreprinderea respectivă privitor la o mare parte a resurselor
necesare activităţilor lor;
2. discriminarea trebuie să fie semnificativă, de exemplu, partea defavorizată trebuie să
plătească semnificativ mai mult decât partea favorizată;
3. produsul/serviciul furnizat de către întreprinderea dominantă trebuie să reprezinte o
proporţie mare203 în costul total al clientului respectiv. În aceste circumstanţe,
discriminarea prin preţ trebuie să aibă un impact direct şi material asupra
profitabilităţii clientului dezavantajat şi asupra poziţiei sale concurenţiale. Această
condiţie trebuie privită din perspectiva legăturii dintre totalitatea veniturilor obţinute
de către clientul respectiv şi produsul/serviciul dominantului, fie luându-se în
considerare posibilitatea beneficiarului respectiv de a-şi diversifica sau nu oferta sa,
fie verificându-se dacă, din diverse motive, clientul nu depinde în mod necesar de
întreprinderea dominantă;
4. discriminarea trebuie să fie persistentă şi să aibă o durată de timp suficient de lungă
pentru a avea un impact semnificativ asupra activităţilor beneficiarilor/clienţilor
defavorizaţi, de natură să genereze un efect cumulativ semnificativ asupra acestora.
825. Statutul must carry de care beneficiază GSP TV face inaplicabil testul de mai sus.
826. Cu toate acestea, chiar dacă s-ar extinde aplicabilitatea acestui test şi în acest caz, aceste
criterii nu ar fi îndeplinite.
827. În ceea ce priveşte primul, respectiv al treilea criteriu, trebuie precizat faptul că numărul
de abonaţi al unei reţele asigură premisele înregistrării unei audienţe ridicate a unui canal de
televiziune distribuit prin reţeaua respectivă, ceea ce se reflectă în veniturile radiodifuzorului
respectiv. În acest sens, trebuie precizat că audienţa depinde de numărul abonaţilor tuturor
reţelelor, indiferent de platforma tehnologică utilizată (nu numai CATV şi DTH), care
vizionează canalul TV respectiv, stabilit în mod statistic.
828. In același timp, prezenţa într-o rețea de mari dimensiuni nu poate fi automat echivalată
cu obtinerea unor scoruri mari de audienţă, acest lucru depinzând de factori precum conţinutul
respectivului canal de televiziune, notorietatea de care se bucură acesta, modul în care acesta
înţelege să îşi promoveze emisiunile etc.
829. Ţinând cont de datele aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei rezultă că, ulterior datei
de 21.05.2011, acest canal de televiziune a fost disponibil pentru abonaţii celorlaţi furnizori
200 Law and Economics of Article 82 EC, Jorge Padilla, Robert O' Donoghue, pag.576 – 578 201 Cazul T-219/99 BRITISH Airways plc v Commission [2003] ECR II-5917, para.217 202 Cazul COMP/38/096, Clearstream 203 Cazul Soda-Ash/Solvay, OJ 1991 L 152/21, para.61
150
de servicii de retransmisie a programelor de televiziune, adică la mai mult de [...]% din totalul
abonaţilor la aceste servicii din România.
830. Rezultatele obţinute de către GSP TV în ceea ce priveşte cotele de audienţă au scăzut
după ce GSP TV nu a mai fost retransmis de către RCS&RDS. Cu toate acestea, această
pierdere de audienţă ar putea fi şi rezultatul faptului că programele GSP TV de dinainte de
21.05.2011 conţineau un număr mult mai mare de meciuri din cadrul Campionatului naţional
de fotbal – Liga 1.
831. Antena Group a participat la licitaţia organizată în primăvara anului 2011 de către Liga
Profesionistă de Fotbal (denumită în continuare LPF) pentru valorificarea drepturilor de
televizare a acestei competiţii pentru sezoanele competiţionale 2011/2012, 2012/2013,
2013/2014. În cadrul acestei licitaţii Antena Group a câştigat un singur pachet de drepturi
(pachetul 8) şi putea transmite un singur meci pe etapă.
832. Înainte de 21.05.2011, au existat în activitatea GSP TV perioade în care acest post de
televiziune a transmis 8 meciuri din Liga I pe etapă. După cum se poate observa, diferenţa din
punct de vedere al conţinutului este foarte importantă în perioada post 21.05.2011 comparativ
cu perioada de dinainte de această dată. Antena Group nu a adus argumente menite a
demonstra că scăderea calităţii conţinutului GSP TV după data de 21.05.2011 nu a putut avea
un efect negativ asupra audienţelor înregistrate de acest post de televiziune.
833. Prin urmare, având în vedere primul și cel de-al treilea criteriu se poate concluziona ca
Antena Group nu a depins de RCS&RDS pentru retransmiterea GSP TV.
834. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere faptul că GSP TV a fost declarat liber la
retransmisie şi a fost inclus de către CNA în lista must carry. După cum s-a arătat deja, ca
urmare a emiterii unei ordonanţe preşedinţiale de către instanţa de judecată, GSP TV a fost
distribuit de către RCS&RDS, începând cu ianuarie 2012, în reţeaua sa CATV. Acest lucru nu
a putut avea decât un efect pozitiv asupra cotei de audienţă obţinute de către GSP TV.
835. Mai mult, deşi canalele de televiziune Antena 1, Antena 2, Antena 3, Euforia Lifestyle
şi GSP TV au fost declarate ca fiind libere la retransmisie (fiind astfel incluse în lista must
carry, iar operatorii CATV fiind obligaţi să le preia în vederea retransmisiei), Antena Group a
solicitat plata unor sume de bani pentru acordarea dreptului de retransmisie prin DTH a
acestor canale de televiziune, lucru care a fost refuzat de către RCS&RDS.
836. Antena Group a fost confruntată cu posibilitatea eliminării acestor programe din reţeaua
DTH a RCS&RDS în situaţia în care această întreprindere nu îi accepta pretenţiile financiare
(cu consecinţa potenţială a scăderii cotelor de audienţă şi a veniturilor din publicitate din
cauza numărului semnificativ de abonaţi DTH ai RCS&RDS). În aceste circumstanţe Antena
Group nu a permis retransmiterea de către RCS&RDS a acestor programe cu titlu gratuit.
Această conduită relevă că RCS&RDS nu este un partener comercial inevitabil, respectiv că
accesul GSP TV la reţelele de retransmisie a programelor de televiziune operate de către
RCS&RDS nu este indispensabil.
837. În legătură cu cel de-al doilea criteriu trebuie precizat ca situația analizată în cadrul
investigaţiei nu corespunde premiselor pe care se bazează acest criteriu. După cum s-a arătat
deja, situația în care un radiodifuzor alege să plătească un furnizor de servicii de retransmisie
a programelor de televiziune pentru a-i fi retransmise canalele de televiziune pe care le
produce este situația de excepție în România.
838. Un număr mare canalele de televiziune care sunt disponibile pentru telespectatorii
români sunt retransmise fie pentru că au dobândit statut must carry și există în sarcina
operatorilor de servicii de retransmisie o obligație legala în acest sens, fie sunt retransmise
151
întrucât între radiodifuzori și retransmiţători au fost încheiate contracte în acest sens, iar
retransmiţătorii plătesc sume de bani pentru retransmiterea canalelor de televiziune furnizate
de către radiodifuzori.
839. În cazul practicii investigate de către Consiliul Concurenţei nici măcar nu a fost adusă în
discuție posibilitatea ca Antena Group sa plătească sume de bani către RCS&RDS pentru
retransmisia canalului de televiziune GSP TV. Prin urmare, rezultă ca nu sunt indeplinite
condiţiile de la cel de-al doilea criteriu.
840. Antena Group afirmă că retransmiterea GSP TV de către RCS&RDS la o calitate a
semnalului mai slabă precum şi faptul că frecvenţele de retransmitere a acestui canal ar fi fost
schimbate în permanenţă ar fi avut ca rezultat scăderea audienţelor şi a cotelor de piaţă.
Antena Group nu argumentează că aceste pretinse practici ale RCS&RDS ar fi avut acest
efect.
841. În ceea ce priveşte problema cotelor de piaţă afirmaţia Antena Group privind scăderea
acestora ignoră datele referitoare la cotele de piaţă obţinute de către GSP TV. Astfel, cotele de
piaţă obţinute de către GSP TV pe piaţa canalelor de televiziune cu plată şi pe piaţa de
publicitate prin intermediul televiziunii din România în perioada 2010 – 2012, cote de piaţă
care nu au fost contestate de către Antena Group, nu susţin afirmaţia acestei întreprinderi.
842. Nivelul cotelor de piaţă pe aceste pieţe, aşa cum acesta a fost determinat de către
Consiliul Concurenţei, demonstrează fără echivoc că în perioada 2010 – 2012 acest nivel a
crescut şi nu a scăzut. Antena Group nu a furnizat date de natură a confirma aserţiunea
potrivit căreia cotele de piaţă ale GSP TV ar fi scăzut.
843. Argumentul potrivit căruia GSP TV nu a putut participa cu succes la licitaţiile pentru
drepturile de retransmitere a programelor de televiziune pentru că a fost privat de accesul la
abonaţii RCS&RDS nu poate fi acceptat. Afirmaţia Antena Group conţine un grad foarte mare
de generalitate şi nu identifică în mod punctual nicio procedură de atribuire a drepturilor de
televizare a unor competiţii sportive la care această întreprindere ar fi fost împiedicată să
participe cu succes. În consecinţă, este foarte dificil să se determine la care anume competiţii
sportive se face referire şi la ce proceduri de atribuire a drepturilor de televizare a
competiţiilor sportive a participat această întreprindere. Simplul fapt că Antena Group a
participat la anumite proceduri de atribuire şi nu a câştigat drepturile pe care a dorit să le
obţină nu poate fi considerat în mod automat drept efect al practicilor RCS&RDS, existând
posibilitatea ca Antena Group să nu fi dobândit aceste drepturi din motive independente de
acţiunile RCS&RDS.
844. Afirmaţia că RCS&RDS a profitat de ocazie ca să achiziţioneze “cele mai atractive
drepturi de televizare” nu este întemeiată. După cum s-a arătat deja Antena Group nu
identifică în mod concret competiţiile la care se referă. În acelaşi timp, trebuie precizat că
piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive este o piaţă de
cumpărare. Prin urmare, preţul pe care este dispusă să îl plătească o întreprindere pentru
anumite drepturi reprezintă principalul criteriu în funcţie de care aceste drepturi pot fi
dobândite.
845. În situaţia în care Antena Group şi RCS&RDS ar participa la o licitaţie pentru atribuirea
drepturilor de televizare a unor competiţii sportive, luând în considerare faptul că principalul
criteriu de atribuire a acestor drepturi este preţul, RCS&RDS ar avea şanse substanţial mai
mari decât Antena Group să câştige aceste drepturi întrucât dispune de resurse financiare mai
mari şi alocă achiziţionării de drepturi de televizare cu conţinut sportiv sume de bani mult mai
importante prin comparaţie cu sumele alocate de către Antena Group.
152
846. Examinarea conţinutului canalelor de televiziune cu conţinut sportiv în perioada
investigată este de natură a duce la concluzia că bugetele mai mari alocate de către
RCS&RDS pentru achiziţionarea de drepturi de televizare cu conţinut sportiv au ca efect
faptul că această întreprindere are capacitatea de a dobândi drepturi de televizare mai
importante prin comparaţie cu capacitatea Antena Group de a dobândi drepturi de televizare
cu conţinut sportiv.
847. Pentru a exemplifica, la procedurile de atribuire organizată de către LPF în primăvara şi
vara anului 2011 pentru valorificarea drepturilor de televizare în ceea ce priveşte Campionatul
naţional de fotbal – Liga 1 Antena Group a câştigat un singur pachet de drepturi, în timp ce
RCS&RDS a dobândit un număr de 7 pachete de drepturi de televizare a Ligii 1.
848. În perioada analizată RCS&RDS a deţinut (şi deţine şi în prezent) drepturi de televizare
asupra unor competiţii fotbalistice foarte importante precum Liga Campionilor UEFA şi Liga
Europa UEFA.
849. Faptul că Antena Group nu are capacitatea de a concura cu RCS&RDS sau cu alte
întreprinderi prezente pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune pentru
obţinerea anumitor competiţii sportive, în special fotbal, este recunoscut şi de către
reprezentanţii Antena Group în luări de poziţie publice204.
850. Afirmaţia Antena Group privind faptul că nu a mai prezentat interes pentru achizitorii de
spaţiu publicitar nu se susţine. Datele aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei , date pe
care Antena Group nu le-a contestat, arată că în perioada 2010 – 2012 veniturile din
publicitate ale GSP TV au crescut, nu au scăzut.
851. Nu poate fi considerată întemeiată afirmaţia Antena Group potrivit căreia odată cu
scăderea veniturilor a scăzut şi posibilitatea acestei întreprinderi de a concura pentru
drepturile de televizare a competiţiilor sportive. Datele aflate la dispoziţia autorităţii de
concurenţă, date care nu au fost contestate de către Antena Group, arată că, în perioada 2010 –
2012, veniturile GSP TV au crescut. Prin urmare, capacitatea Antena Group de a aloca sume
mai mari pentru achiziţionarea de drepturi de televizare cu conţinut sportiv ar fi trebuit să
crească, nu să scadă.
852. Afirmaţia Antena Group potrivit căreia GSP TV ar fi ieşit de pe piaţa de achiziţionare a
drepturilor de televizare cu conţinut sportiv nu este întemeiată. Antena Group nu ia în
considerare faptul că GSP TV nu a achiziţionat niciodata drepturi de televizare cu conţinut
sportiv. Aceste drepturi au fost achiziţionate de către Antena Group şi au fost folosite de către
această întreprindere pe diferitele canale de televiziune pe care le operează - pe GSP TV, dar
şi Antena 1. Antena Group nu a adus argumente în sensul ideii că ar fi ieşit de pe această piaţă
din alte cauze, independente de propria decizie.
853. Rezultă din cele de mai sus că susţinerea Antena Group privind existenţa unui dezavantaj
concurenţial al GSP TV ca urmare a pretinselor practici discriminatorii ale RCS&RDS nu
poate fi considerată întemeiată.
854. Prin urmare, chiar dacă ar fi admis faptul că practica RCS&RDS care a făcut obiectul
investigaţiei Consiliului Concurenţei trebuia să fie analizată potrivit prevederilor art. 6 alin.
(1) lit. c) din Legea concurenţei, se poate concluziona că nu sunt îndeplinite condiţiile
enunţate chiar de către Antena Group pentru a constata existenţa unui abuz de poziţie
dominantă săvârşit de către RCS&RDS prin discriminare.
